(1)

Cadrul de reglementare care guvernează politica de coeziune a Uniunii pentru perioada 2021-2027, în contextul următorului cadru financiar multianual, contribuie la îndeplinirea angajamentelor Uniunii de punere în aplicare a Acordului de la Paris adoptat în cadrul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (5) (denumit în continuare „Acordul de la Paris”), continuând eforturile de limitare a creșterii temperaturii la 1,5°C peste nivelurile preindustriale, precum și a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, prin concentrarea finanțării din partea Uniunii asupra obiectivelor verzi. Prezentul regulament ar trebui să pună în aplicare una dintre prioritățile stabilite în Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 intitulată „Pactul ecologic european” și face parte din Planul de investiții pentru o Europă durabilă, care oferă finanțare specifică în cadrul Mecanismului pentru o tranziție justă în contextul politicii de coeziune pentru a aborda costurile sociale, economice și de mediu ale tranziției către o economie circulară și neutră din punct de vedere climatic, în care emisiile de gaze cu efect de seră rămase să fie compensate prin absorbții echivalente.

(2)

Tranziția către o economie circulară și neutră din punct de vedere climatic constituie unul dintre cele mai importante obiective de politică ale Uniunii. La 12 decembrie 2019, Consiliul European a aprobat realizarea obiectivului Uniunii privind neutralitatea climatică până în 2050, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris. Deși combaterea schimbărilor climatice și a degradării mediului va aduce tuturor beneficii pe termen lung și oferă tuturor oportunități și provocări pe termen mediu, nu toate regiunile și statele membre își încep tranziția de la același nivel sau au aceeași capacitate de reacție. Unele state membre sunt mai avansate decât altele, iar tranziția implică un impact social, economic și de mediu mai extins pentru regiunile care se bazează în mare măsură pe combustibili fosili pentru consumul de energie – în special cărbune, lignit, turbă și șisturi bituminoase – sau pe industrii cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră. Această situație creează nu doar riscul unei tranziții la viteze variabile în ceea ce privește acțiunile climatice la nivelul Uniunii, ci și riscul unor disparități tot mai mari între regiuni, dăunătoare pentru obiectivele de coeziune socială, economică și teritorială.

(3)

Pentru a reuși și a fi acceptabilă din punct de vedere social pentru toți, tranziția trebuie să fie echitabilă și favorabilă incluziunii. Prin urmare, Uniunea, statele membre și regiunile lor trebuie să țină seama de implicațiile sale sociale, economice și de mediu încă de la început și să utilizeze toate instrumentele posibile pentru a atenua consecințele negative. Bugetul Uniunii are un rol important în această privință.

(4)

Astfel cum se prevede în Pactul ecologic european și în Planul de investiții pentru o Europă durabilă, Mecanismul pentru o tranziție justă ar trebui să vină în completarea celorlalte acțiuni din următorul cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027. Acest mecanism ar trebui să contribuie la abordarea consecințelor sociale, economice și de mediu, în special pentru lucrătorii afectați pe parcursul procesului de tranziție către o Uniune neutră din punct de vedere climatic până în 2050, prin agregarea cheltuielilor bugetare ale Uniunii în favoarea obiectivelor climatice și sociale la nivel regional și prin urmărirea unor standarde sociale și de mediu ridicate.

(5)

Prezentul regulament ar trebui să instituie Fondul pentru o tranziție justă (FTJ), care constituie unul dintre pilonii Mecanismului pentru o tranziție justă pus în aplicare în cadrul politicii de coeziune. Obiectivele FTJ sunt de a atenua efectele negative ale tranziției climatice prin acordarea de sprijin celor mai afectate teritorii și lucrătorilor vizați, precum și de a promova o tranziție socioeconomică echilibrată. În conformitate cu obiectivul specific unic al FTJ, acțiunile care beneficiază de sprijin din partea FTJ ar trebui să contribuie în mod direct la atenuarea impactului tranziției prin atenuarea repercusiunilor negative asupra ocupării forței de muncă și prin finanțarea diversificării și a modernizării economiei locale. Obiectivul specific unic al FTJ este stabilit la același nivel și menționat împreună cu obiectivele de politică prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (6).

(6)

Pentru a reflecta Pactul ecologic european ca strategie de creștere durabilă a Uniunii și importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, FTJ este destinat să contribuie la integrarea acțiunilor climatice și la durabilitatea mediului, precum și la atingerea unei ținte globale reprezentate de alocarea a 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor climatice și la realizarea obiectivului ambițios de a aloca 7,5 % din cheltuielile anuale efectuate în contextul cadrului financiar multianual pentru obiectivele în materie de biodiversitate în 2024 și 10 % din cheltuielile anuale efectuate în contextul cadrului financiar multianual pentru obiectivele în materie de biodiversitate în 2026 și 2027, luând în considerare suprapunerile existente între obiectivele climatice și cele legate de biodiversitate. Resursele din pachetul financiar al FTJ sunt suplimentare investițiilor necesare pentru atingerea țintei globale de a aloca 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii pentru îndeplinirea obiectivelor climatice. Respectivele resurse ar trebui să contribuie integral la atingerea acestei ținte, împreună cu resursele transferate în mod voluntar din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului (7) și din Fondul social european Plus (FSE+) instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului (8). În acest context, FTJ ar trebui să sprijine activități care respectă standardele și prioritățile Uniunii în materie de climă și de mediu și nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în înțelesul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului (9) și care asigură tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în perspectiva realizării unei Uniuni neutre din punct de vedere climatic până în 2050.

(7)

Resursele din FTJ ar trebui să vină în completarea resurselor disponibile în cadrul politicii de coeziune.

(8)

Tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic reprezintă o provocare pentru toate statele membre. Tranziția va fi dificilă îndeosebi pentru statele membre care se bazează, ori s-au bazat până nu demult, în mare măsură, pe combustibilii fosili sau pe activitățile industriale cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră care trebuie eliminate treptat sau care trebuie adaptate din cauza tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic și care nu dispun de mijloacele financiare necesare în acest scop. Prin urmare, FTJ ar trebui să vizeze toate statele membre, dar distribuirea mijloacelor sale financiare ar trebui să se concentreze pe teritoriile cele mai afectate de procesul de tranziție climatică și respectiva distribuire ar trebui să reflecte capacitatea statelor membre de a finanța investițiile necesare pentru a face față tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic.

(9)

Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Respectivele norme sunt stabilite în Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (10) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”) și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, premii, gestiune indirectă, instrumente financiare, garanții bugetare, asistență financiară și rambursări către experții externi și prevăd verificarea responsabilităților actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.

(10)

Pentru a asigura utilizarea eficace a resurselor FTJ, accesul la FTJ ar trebui să fie limitat la 50 % din alocările naționale pentru statele membre care nu s-au angajat încă să pună în aplicare, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris, obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică până în 2050, restul de 50 % fiind pus la dispoziție pentru programare în momentul acceptării unui astfel de angajament. Pentru a asigura echitatea și egalitatea de tratament între statele membre, în cazul în care un stat membru nu s-a angajat până la data de 31 decembrie a oricărui an începând din 2022 să pună în aplicare obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică până în 2050, angajamentul bugetar pentru anul precedent ar trebui să fie dezangajat în întregime în anul următor.

(11)

În conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului (11) și în limitele resurselor alocate în cadrul acestuia, măsurile de redresare și de reziliență prevăzute de FTJ ar trebui să fie puse în aplicare pentru a aborda impactul fără precedent al crizei provocate de COVID-19. Aceste resurse suplimentare ar trebui să fie utilizate în așa fel încât să se asigure respectarea termenelor prevăzute în regulamentul respectiv.

(12)

Prezentul regulament ar trebui să identifice tipurile de investiții pentru care sprijinul pentru cheltuielile din cadrul FTJ ar fi permis. Toate activitățile sprijinite ar trebui să se desfășoare cu respectarea deplină a angajamentelor și a priorităților Uniunii în materie de climă, de mediu și la nivel social. Lista investițiilor ar trebui să le includă pe cele care sprijină economiile locale prin stimularea potențialului lor endogen de creștere în conformitate cu strategiile de specializare inteligentă respective, inclusiv turismul durabil, după caz. Investițiile trebuie să fie sustenabile pe termen lung, ținând seama de toate obiectivele Pactului ecologic european. Proiectele finanțate ar trebui să contribuie la o tranziție către o economie durabilă, neutră din punct de vedere climatic și circulară, inclusiv la măsuri care vizează creșterea eficienței utilizării resurselor. Incinerarea deșeurilor nu ar trebui să beneficieze de sprijin, având în vedere că această activitate se încadrează în partea inferioară a ierarhiei deșeurilor în economia circulară. Serviciile de consultanță care contribuie la punerea în aplicare a măsurilor care beneficiază de sprijin din partea FTJ ar trebui să fie eligibile. Renaturarea siturilor, dezvoltarea infrastructurii verzi și gestionarea apei ar trebui să poată fi sprijinite în cadrul unui proiect de restaurare a terenurilor. Atunci când sprijină măsuri de eficiență energetică, FTJ ar trebui să poată sprijini investițiile precum cele care contribuie la reducerea sărăciei energetice, în principal prin îmbunătățirea eficienței energetice a fondului locativ. FTJ ar trebui de asemenea să poată sprijini dezvoltarea unor tehnologii inovatoare de stocare.

(13)

Pentru a-i proteja cetățenii care sunt cei mai vulnerabili la tranziția climatică, FTJ ar trebui să vizeze, de asemenea, actualizarea competențelor și recalificarea, inclusiv formarea lucrătorilor afectați, indiferent dacă aceștia sunt încă angajați sau și-au pierdut locul de muncă din cauza tranziției. FTJ ar trebui să urmărească să îi ajute să se adapteze la noi oportunități de angajare. FTJ ar trebui, de asemenea, să ofere orice formă adecvată de sprijin persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, inclusiv asistență pentru căutarea unui loc de muncă și incluziunea lor activă pe piața forței de muncă. Toate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă care și-au pierdut locul de muncă în sectoarele afectate de tranziția dintr-o regiune vizată de planul teritorial pentru o tranziție justă ar trebui să fie eligibile pentru a beneficia de sprijin din partea FTJ, chiar dacă lucrătorii care au fost concediați nu locuiesc în regiunea respectivă. Ar trebui să se acorde atenția cuvenită cetățenilor expuși riscului de sărăcie energetică, în special atunci când se pun în aplicare măsuri de eficiență energetică pentru îmbunătățirea condițiilor în locuințele sociale.

(14)

Ar trebui să se permită acordarea de sprijin pentru activitățile din domeniul educației și al incluziunii sociale, precum și sprijin pentru infrastructura socială destinată centrelor de îngrijire a copiilor și a persoanelor în vârstă, precum și în centrele de formare, cu condiția ca aceste activități să fie justificate în mod corespunzător în planurile teritoriale pentru o tranziție justă. În ceea ce privește îngrijirea persoanelor în vârstă, ar trebui menținut principiul promovării îngrijirii în comunitate. Serviciile sociale și serviciile publice din aceste domenii ar putea completa mixul de investiții. Orice sprijin acordat în aceste domenii ar trebui să necesite o justificare adecvată în planurile teritoriale pentru o tranziție justă și ar trebui să urmărească obiectivele Pilonului european al drepturilor sociale.

(15)

Pentru a aborda situația specifică și rolul femeilor în tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, ar trebui promovată egalitatea de gen. Participarea femeilor pe piața forței de muncă și antreprenoriatul în rândul acestora, precum și egalitatea de remunerare, joacă un rol important în asigurarea egalității de șanse. FTJ ar trebui, de asemenea, să acorde o atenție deosebită grupurilor vulnerabile care sunt afectate în mod disproporționat de efectele adverse ale tranziției, cum ar fi lucrătorii cu handicap. Identitatea comunităților miniere trebuie păstrată, iar continuitatea comunităților trecute și viitoare trebuie protejată. Aceasta presupune acordarea unei atenții deosebite patrimoniului lor minier material și imaterial, inclusiv culturii miniere.

(16)

Pentru a consolida diversificarea economică a teritoriilor afectate de tranziție, FTJ ar trebui să ofere sprijin întreprinderilor și agenților economici, inclusiv prin sprijin pentru investiții productive în microîntreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii (12) (IMM-uri). Investițiile productive ar trebui înțelese ca investiții în capitalul fix sau în activele necorporale ale întreprinderilor în vederea producerii de bunuri și servicii, contribuind astfel la formarea brută de capital și la ocuparea forței de muncă. Pentru alte întreprinderi decât IMM-urile, investițiile productive ar trebui să fie sprijinite numai dacă sunt necesare pentru atenuarea pierderilor de locuri de muncă generate de tranziție prin crearea sau protejarea unui număr semnificativ de locuri de muncă și dacă nu conduc la o relocare sau nu sunt rezultatul acesteia. Investițiile în instalațiile industriale existente, inclusiv cele vizate de sistemul Uniunii de comercializare a certificatelor de emisii, ar trebui permise dacă contribuie la tranziția către o economie a Uniunii neutră din punct de vedere climatic până în 2050 și se situează cu mult sub nivelul de referință relevant stabilit pentru alocarea cu titlu gratuit în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (13) și dacă duc la protejarea unui număr semnificativ de locuri de muncă. Orice astfel de investiție ar trebui să fie justificată în mod corespunzător în planul teritorial pertinent pentru o tranziție justă. Pentru a proteja integritatea pieței interne și politica de coeziune, sprijinul acordat întreprinderilor ar trebui să respecte normele Uniunii privind ajutoarele de stat, astfel cum sunt prevăzute la articolele 107 și 108 din TFUE și, în special, sprijinul acordat investițiilor productive ale altor întreprinderi decât IMM-urile ar trebui să fie limitat la întreprinderile situate în zone desemnate ca zone asistate în sensul articolului 107 alineatul (3) literele (a) și (c) din TFUE.

(17)

Pentru a oferi flexibilitate în ceea ce privește programarea resurselor FTJ în cadrul obiectivului Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, ar trebui să fie posibilă elaborarea unui program independent al FTJ sau programarea resurselor FTJ în una sau mai multe priorități specifice din cadrul programelor care beneficiază de sprijin din partea FEDR, FSE+ sau a Fondului de coeziune. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1060, resursele FTJ ar putea fi consolidate, în mod voluntar, printr-o finanțare complementară din partea FEDR și a FSE+. În acest caz, cuantumurile transferate de la FEDR și FSE+ ar trebui să fie în concordanță cu tipul de operațiuni prevăzute în planurile teritoriale pentru o tranziție justă.

(18)

Sprijinul FTJ ar trebui să fie condiționat de punerea în aplicare efectivă a unui proces de tranziție pe un teritoriu specific pentru a realiza o economie neutră din punct de vedere climatic. În această privință, statele membre ar trebui să elaboreze, în cadrul dialogului social și în cooperare cu părțile interesate relevante, în conformitate cu dispozițiile relevante privind parteneriatul din Regulamentul (UE) 2021/1060 și cu sprijinul Comisiei, planuri teritoriale pentru o tranziție justă care stabilesc procesul de tranziție, în concordanță cu planurile lor naționale integrate privind energia și clima. În acest scop, Comisia ar trebui să înființeze o Platformă pentru o tranziție justă care să se bazeze pe platforma existentă pentru regiunile carbonifere în tranziție, pentru a permite schimburile bilaterale și multilaterale de experiență cu privire la lecțiile învățate și la bunele practici în toate sectoarele afectate. Statele membre ar trebui să se asigure că municipalitățile și orașele sunt implicate în execuția resurselor FTJ și că nevoile acestora în acest context sunt luate în considerare.

(19)

Planurile teritoriale pentru o tranziție justă ar trebui să identifice teritoriile cele mai afectate, în care ar trebui să fie concentrat sprijinul FTJ, și să descrie acțiunile specifice care urmează să fie întreprinse pentru atingerea țintelor Uniunii privind energia și clima pentru 2030 și a unei economii a Uniunii neutră din punct de vedere climatic până în 2050, în special în ceea ce privește conversia sau închiderea instalațiilor care implică producția de combustibili fosili sau alte activități care generează emisii ridicate de gaze cu efect de seră. Respectivele teritorii ar trebui definite cu precizie și ar trebui să corespundă nivelului 3 din nomenclatorul comun al unităților teritoriale de statistică (denumite în continuare „regiuni de nivel NUTS 3”), astfel cum au fost stabilite de Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (14), sau să facă parte din acestea. Planurile ar trebui să stabilească provocările și nevoile acestor teritorii, ținând cont de riscurile de depopulare, și să identifice tipul de operațiuni necesare pentru a contribui la crearea de locuri de muncă la nivelul beneficiarilor planului și într-un mod care să asigure dezvoltarea coerentă a unor activități economice reziliente la schimbările climatice, care să fie compatibile totodată cu tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic și cu obiectivele Pactului ecologic european. Atunci când se identifică astfel de teritorii, ar trebui să se acorde o atenție suplimentară particularităților insulelor, ale zonelor insulare, precum și ale regiunilor ultraperiferice, în cazul cărora caracteristicile geografice și socioeconomice pot necesita o abordare diferită pentru a sprijini procesul de tranziție către o economie neutră din punct de vedere climatic. Numai investițiile conforme cu planurile teritoriale pentru o tranziție justă ar trebui să primească sprijin financiar din partea FTJ. Planurile teritoriale pentru o tranziție justă ar trebui să facă parte din programele care beneficiază de sprijin după caz, din partea FEDR, FSE+, a Fondului de coeziune sau FTJ, care sunt aprobate de Comisie.

(20)

Pentru a spori orientarea către rezultate a utilizării resurselor FTJ, Comisia, în conformitate cu principiul proporționalității, ar trebui să poată aplica corecții financiare în cazul unor rezultate foarte slabe în materie de atingere a țintelor stabilite pentru obiectivul specific al FTJ.

(21)

Pentru a stabili un cadru financiar adecvat pentru FTJ, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei pentru a stabili defalcarea anuală a resurselor disponibile pe stat membru.

(22)

Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume sprijinirea populației, a economiei și a mediului din teritoriile care se confruntă cu transformări economice și sociale în cadrul tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre din cauza disparităților dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor teritorii și a rămânerii în urmă a celor mai defavorizate teritorii, precum și a limitării resurselor financiare ale statelor membre și ale teritoriilor, dar, având în vedere, necesitatea unui cadru coerent de punere în aplicare care să acopere mai multe fonduri ale Uniunii în cadrul gestiunii partajate, acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv.

(23)

Având în vedere adoptarea prezentului regulament după începerea perioadei de programare și ținând seama de necesitatea de a executa FTJ într-un mod coordonat și armonizat, precum și pentru a permite implementarea sa rapidă, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

(1)

La 17 noiembrie 2017, Pilonul european al drepturilor sociale (denumit în continuare „pilonul”) a fost proclamat în comun de Parlamentul European, Consiliu și Comisie, ca răspuns la provocările sociale din Europa. Cele 20 de principii-cheie ale pilonului sunt structurate în trei categorii: egalitate de șanse și de acces pe piața muncii; condiții de muncă echitabile; și protecție și incluziune socială. Acțiunile întreprinse în cadrul Fondului social european Plus (FSE+) ar trebui să fie ghidate de cele 20 de principii ale pilonului. Pentru a contribui la implementarea pilonului, FSE+ ar trebui să sprijine investițiile în oameni și sisteme în domeniile de politică ale ocupării forței de muncă, educației și incluziunii sociale, contribuind astfel la coeziunea economică, teritorială și socială, în conformitate cu articolul 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

(2)

La nivelul Uniunii, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice (denumit în continuare „semestrul european”) este cadrul de identificare a priorităților de reformă naționale și de monitorizare a punerii în aplicare a acestora. Statele membre își elaborează propriile strategii de investiții multianuale naționale în sprijinul acestor priorități de reformă. Respectivele strategii ar trebui să fie prezentate împreună cu programele naționale de reformă anuale, pentru a evidenția și a coordona proiectele de investiții prioritare care urmează să fie sprijinite prin finanțare din partea Uniunii sau prin finanțare națională.

Acestea ar trebui să contribuie, de asemenea, la utilizarea fondurilor Uniunii într-un mod coerent și la maximizarea valorii adăugate a sprijinului financiar care urmează să fie primit în special din partea programelor sprijinite de Uniune, după caz, în cadrul Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) și al Fondului de coeziune, ale căror obiective și domenii de aplicare a sprijinului sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului (4), al FSE+, al Fondului european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA) instituit prin Regulamentul , al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5) și al Programului InvestEU instituit prin Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului (6) (Programul InvestEU).

(3)

Prin Decizia (UE) 2020/1512 a Consiliului (7) au fost adoptate orientări revizuite pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre. Textul respectivelor orientări a fost aliniat la principiile pilonului, în vederea îmbunătățirii competitivității Europei și a transformării acesteia într-un loc mai bun pentru investiții, pentru crearea de locuri de muncă și pentru stimularea coeziunii sociale. Pentru a se asigura alinierea deplină a FSE+ la obiectivele acestor orientări, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, educația, formarea și combaterea excluziunii sociale, a sărăciei și a discriminării, FSE+ ar trebui să sprijine statele membre prin luarea în considerare a orientărilor integrate relevante și a recomandărilor relevante specifice fiecărei țări adoptate în temeiul articolului 121 alineatul (2) și al articolului 148 alineatele (2) și (4) din TFUE, precum și, dacă este cazul, a programelor naționale de reformă susținute de strategii naționale. De asemenea, FSE+ ar trebui să contribuie la aspectele relevante ale implementării unor inițiative și activități importante ale Uniunii, în special comunicarea Comisiei din 10 iunie 2016 intitulată „Noua agendă pentru competențe în Europa”, comunicarea Comisiei din 30 septembrie 2020 intitulată „Spațiul european al educației” și Comunicarea Comisiei din 7 octombrie 2020 intitulată „O Uniune a egalității: cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor”, precum și Recomandarea Consiliului din 15 februarie 2016 privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă, Recomandarea Consiliului din 19 decembrie 2016 privind parcursurile de actualizare a competențelor, Recomandarea Consiliului din 30 octombrie 2020 privind „O punte către locuri de muncă – consolidarea Garanției pentru tineret” și Recomandarea Consiliului din 12 martie 2021 privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor.

(4)

La 20 iunie 2017, Consiliul a adoptat concluziile intitulate „Un viitor durabil al Europei: răspunsul UE la Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”. Consiliul a subliniat importanța obținerii dezvoltării durabile în toate cele trei sfere (economică, socială și de mediu) într-un mod echilibrat și integrat. Este esențial ca dezvoltarea durabilă să fie integrată în toate domeniile de politică internă și externă ale Uniunii și ca Uniunea să adopte politici ambițioase atunci când abordează problemele globale. Consiliul a salutat Comunicarea Comisiei din 22 noiembrie 2016, intitulată „Următorii pași către un viitor european durabil”, ca o primă etapă în integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (denumite în continuare „ODD”) ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) și în aplicarea dezvoltării durabile ca principiu călăuzitor esențial pentru toate politicile Uniunii, inclusiv prin instrumentele sale de finanțare. FSE+ ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a ODD, printre altele, prin eradicarea formelor extreme de sărăcie (ODD nr. 1); promovarea unui învățământ de calitate, favorabil incluziunii (ODD nr. 4); promovarea egalității de gen (ODD nr. 5); promovarea unei creșteri economice susținute, favorabile incluziunii și durabile, a unei ocupări integrale și productive a forței de muncă și a unor condiții de muncă decente pentru toți (ODD nr. 8) și reducerea inegalităților (ODD nr. 10).

(5)

Evoluțiile recente și cele aflate în curs au agravat provocările structurale generate de globalizarea economică, de inegalitățile sociale, de gestionarea fluxurilor de migrație și de amenințările tot mai mari la adresa securității, de tranziția către o energie curată, de schimbările tehnologice, de declinul demografic, de șomaj, în special șomajul în rândul tinerilor, de îmbătrânirea din ce în ce mai accentuată a forței de muncă, precum și provocările ce decurg din discrepanțele tot mai mari dintre cererea și oferta de competențe și de forță de muncă în anumite sectoare și regiuni, provocări cu care se confruntă mai ales întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile). Este probabil ca tranziția către o economie verde și tranziția digitală, precum și transformarea ecosistemelor industriale europene să genereze multe oportunități noi, dacă sunt însoțite de un set adecvat de competențe și de măsuri și de politici sociale și în domeniul ocupării forței de muncă. Ținând seama de realitățile în schimbare din lumea muncii, Uniunea ar trebui să fie pregătită pentru provocările actuale și viitoare, investind în competențe relevante, în educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții, promovând o creștere cât mai favorabilă incluziunii și îmbunătățind politicile sociale și din domeniul ocupării forței de muncă, ținând seama în același timp de sustenabilitatea economică și industrială, de mobilitatea forței de muncă și vizând instituirea unei piețe a muncii echilibrată din perspectiva genului.

(6)

Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (8) stabilește cadrul de acțiune pentru FEDR, FSE+, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă (FTJ) instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European și al Consiliului (9), FEAMPA, Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI), Fondul pentru securitate internă (FSI) și Instrumentul de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și politica de vize, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, și prevede în special obiectivele de politică și normele privind programarea, monitorizarea și evaluarea, gestionarea și controlul fondurilor Uniunii executate prin gestiune partajată. Prin urmare, este necesar să se precizeze obiectivele generale ale FSE+, precum și să se prevadă dispoziții specifice privind tipurile de activități care pot fi finanțate de FSE+.

(7)

Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (10) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”) stabilește normele privind execuția bugetului general al Uniunii (denumit în continuare „bugetul Uniunii”), inclusiv normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, gestiunea indirectă, instrumentele financiare, garanțiile bugetare, asistența financiară și rambursările către experții externi. Cofinanțarea pentru granturi poate fi asigurată din resursele proprii ale beneficiarilor, din veniturile generate de proiect sau din contribuțiile financiare sau în natură din partea unor terți. Pentru a se asigura implementarea coerentă a programelor Uniunii, Regulamentul financiar urmează să se aplice acțiunilor care vor fi executate prin gestiune directă sau indirectă în temeiul FSE+.

(8)

Formele de finanțare din partea Uniunii și metodele de execuție prevăzute în prezentul regulament ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. În cazul granturilor, acestea ar trebui să includă utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și de finanțări care nu sunt legate de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar. Pentru punerea în aplicare a măsurilor legate de integrarea socio-economică a resortisanților țărilor terțe și în conformitate cu articolul 94 din Regulamentul (UE) 2021/1060, Comisia poate asigura rambursarea pentru statele membre care utilizează opțiuni simplificate în materie de costuri, inclusiv sume forfetare.

(9)

Pentru a raționaliza și a simplifica mecanismele de finanțare și pentru a crea noi oportunități de sinergii prin intermediul abordărilor integrate de finanțare, acțiunile care erau sprijinite de Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (11), și de Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1296/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (12), ar trebui să fie integrate în FSE+. FSE+ ar trebui să cuprindă două componente: componenta cu gestiune partajată (denumită în continuare „componenta FSE+ cu gestiune partajată”), care urmează să fie executată prin gestiune partajată, și componenta Ocuparea forței de muncă și inovare socială (denumită în continuare „componenta „EaSI”) care urmează să fie executată prin gestiune directă și indirectă. Acest lucru ar trebui să contribuie la reducerea sarcinii administrative legate de gestionarea diferitelor fonduri, în special pentru statele membre și beneficiari, menținându-se în același timp norme mai simple pentru operațiunile mai simple precum distribuirea de alimente și/sau de asistență materială de bază.

(10)

Având în vedere domeniul de aplicare mai larg al FSE+, este oportun ca obiectivele de a spori eficacitatea piețelor muncii, de a promova accesul egal la locuri de muncă de calitate, de a îmbunătăți calitatea educației și formării și accesul egal la acestea pentru a ajuta la reintegrarea în sistemele de învățământ, de a promova incluziunea socială, de a facilita accesul la asistență medicală pentru persoanele vulnerabile și de a contribui la eradicarea sărăciei să nu fie implementate numai prin gestiune partajată în temeiul componentei FSE+ cu gestiune partajată, ci și, pentru acțiunile necesare la nivelul Uniunii, prin gestiune directă și indirectă, în cadrul componentei EaSI.

(11)

Prezentul regulament prevede un pachet financiar pentru întreaga durată a FSE+, care urmează să constituie principala valoare de referință, în înțelesul punctului 18 din Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (13), pentru Parlamentul European și Consiliu pe parcursul procedurii bugetare anuale. Acesta ar trebui să specifice alocarea pentru componenta FSE+ cu gestiune partajată și alocarea pentru acțiunile care urmează să fie implementate în cadrul componentei EaSI.

(12)

Pentru a facilita implementarea obiectivelor specifice și operaționale ale componentei EaSI, FSE+ ar trebui să sprijine activități legate de asistența tehnică și administrativă, cum ar fi activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, iar activitățile de comunicare și diseminare ar trebui să facă parte din acțiunile eligibile în cadrul componentei EaSI.

(13)

FSE+ ar trebui să urmărească promovarea ocupării forței de muncă prin intervenții active care să permită integrarea și reintegrarea pe piața muncii, în special a tinerilor, îndeosebi prin implementarea Garanției pentru tineret consolidate, a șomerilor de lungă durată, a grupurilor defavorizate pe piața muncii și a persoanelor inactive, precum și prin promovarea desfășurării de activități independente și a economiei sociale. FSE+ ar trebui să vizeze îmbunătățirea funcționării piețelor muncii prin sprijinirea modernizării instituțiilor implicate, cum ar fi serviciile publice de ocupare a forței de muncă, pentru a îmbunătăți capacitatea acestora de a furniza consiliere și orientare specifică intensificată pe parcursul căutării unui loc de muncă și al tranziției către încadrarea în muncă, precum și de a spori mobilitatea lucrătorilor. FSE+ ar trebui să promoveze o participare de gen echilibrată la piața muncii prin măsuri menite să asigure, printre altele, condiții de muncă egale, un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată și un acces mai bun la serviciile de îngrijire a copiilor, inclusiv la educație și îngrijire timpurie. FSE+ ar trebui, de asemenea, să vizeze asigurarea unui mediu de lucru sănătos și bine adaptat, pentru a răspunde riscurilor la adresa sănătății legate de evoluția formelor de muncă și de necesitățile forței de muncă în curs de îmbătrânire.

(14)

FSE+ ar trebui să acorde sprijin pentru îmbunătățirea calității, a caracterului incluziv, a eficacității și a relevanței pe piața muncii a sistemelor de educație și de formare, inclusiv prin promovarea învățării digitale, a validării învățării nonformale și informale și a dezvoltării profesionale a personalului didactic, cu scopul de a facilita dobândirea competențelor-cheie, în special în ceea ce privește competențele de bază, incluzând cunoștințele în materie de sănătate, educația în domeniul mass-mediei, aptitudinile antreprenoriale, competențele lingvistice, competențele digitale și competențele legate de dezvoltarea durabilă, de care au nevoie toate persoanele pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru ocuparea unui loc de muncă, pentru incluziunea socială și pentru o cetățenie activă. FSE+ ar trebui să contribuie la evoluția în cadrul sistemelor de educație și de formare și la tranziția către un loc de muncă, să sprijine învățarea pe tot parcursul vieții și capacitatea de inserție profesională, în vederea facilitării participării depline în cadrul societății pentru toți, precum și să contribuie la creșterea competitivității, inclusiv prin monitorizarea parcursului profesional al absolvenților, și la inovarea societală și economică prin sprijinirea inițiativelor sustenabile care pot fi aplicate la scară largă în aceste domenii și adaptate la diferite grupuri-țintă, precum persoanele cu handicap. Un astfel de ajutor, sprijin și contribuție s-ar putea realiza, de exemplu, prin învățarea on-line, prin formarea la locul de muncă, prin stagii, prin sisteme de educație și formare duale și ucenicii, astfel cum sunt definite în Recomandarea Consiliului din 15 martie 2018 privind un Cadru european pentru ucenicii de calitate și eficace, prin orientarea pe tot parcursul vieții, prin anticiparea competențelor în strânsă cooperare cu industria, prin materiale de formare și metode de predare actualizate, prin previzionarea și monitorizarea parcursului profesional al absolvenților, prin formarea cadrelor didactice, prin validarea rezultatelor învățării și prin recunoașterea calificărilor, precum și a certificărilor sectoriale.

(15)

Sprijinul acordat din FSE+ ar trebui să fie utilizat pentru a promova accesul egal al tuturor, în special al grupurilor defavorizate, la educație și formare de calitate, nesegregate și favorabile incluziunii, începând de la educația și îngrijirea timpurie, acordând o atenție deosebită copiilor provenind din medii socio-economice defavorizate, prin educația și formarea generală și profesională, în special uceniciile, învățământul terțiar, precum și prin educația și învățarea în rândul adulților, inclusiv prin activități sportive și culturale. FSE+ ar trebui să ofere sprijin special cursanților cu cerințe specifice și să reducă inegalitățile în materie de educație, inclusiv decalajul digital, să prevină și să reducă părăsirea timpurie a școlii, să încurajeze permeabilitatea dintre sectoarele educației și formării, să consolideze legăturile cu învățarea non-formală și informală și să faciliteze mobilitatea în scop educațional pentru toți și accesibilitatea pentru persoanele cu handicap. În acest context, ar trebui să fie sprijinite sinergiile cu Erasmus+, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/817 al Parlamentului European și al Consiliului (14), în special pentru a facilita participarea studenților defavorizați la mobilitatea în scopul învățării.

(16)

FSE+ ar trebui să promoveze oportunități flexibile de perfecționare a competențelor și de dobândire a unor competențe noi și diferite pentru toți, în special competențe antreprenoriale și digitale, competențe pentru tehnologiile generice esențiale și competențe pentru economia verde și pentru ecosisteme industriale în conformitate cu Comunicarea Comisiei din 10 martie 2020 intitulată „O nouă strategie industrială pentru Europa”. În concordanță cu Agenda pentru competențe în Europa și cu Recomandarea Consiliului referitoare la parcursurile de actualizare a competențelor (15), FSE+ ar trebui să sprijine parcursuri flexibile, inclusiv cursuri de formare modulare speciale, accesibile și de scurtă durată care să conducă la acreditare, pentru a oferi persoanelor competențe adaptate la nevoile pieței muncii și ale ecosistemelor industriale, la tranziția digitală și la cea către o economie verde, la inovare și la schimbările sociale și economice, facilitând recalificarea, perfecționarea și capacitatea de inserție profesională, tranzițiile profesionale, mobilitatea geografică și sectorială și sprijinind, în special, persoanele cu handicap și adulții cu competențe reduse și slab calificați. De asemenea, FSE+ ar trebui să faciliteze furnizarea de sprijin în materie de competențe integrate persoanelor fizice, inclusiv salariaților, persoanelor care desfășoară o activitate independentă și șomerilor, prin intermediul unor instrumente precum conturile individuale de învățare.

(17)

Sinergiile cu programul Orizont Europa – Programul-cadru pentru cercetare și inovare instituit prin Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului (16) (denumit în continuare „Orizont Europa”) ar trebui să asigure faptul că FSE+ poate integra și extinde la scară largă utilizarea programelor de învățământ inovatoare sprijinite de Orizont Europa, astfel încât persoanele să dobândească abilitățile și competențele necesare pentru locurile de muncă ale viitorului.

(18)

FSE+ ar trebui să sprijine eforturile statelor membre de a contribui la eradicarea sărăciei în vederea ieșirii din cercul vicios al dezavantajării care continuă de la o generație la alta și de a promova incluziunea socială asigurând egalitatea de șanse pentru toți, reducând obstacolele, combătând discriminarea și eliminând inegalitățile în materie de sănătate. Un astfel de sprijin implică mobilizarea unei game de politici care să vizeze persoanele cele mai dezavantajate, indiferent de sex, orientare sexuală, vârstă, religie sau convingeri, origine rasială sau etnică, în special comunitățile marginalizate, cum ar fi romii, persoanele cu handicap sau cu boli cronice, persoanele fără adăpost, copiii și persoanele în vârstă. FSE+ ar trebui să promoveze incluziunea activă a persoanelor celor mai îndepărtate de piața muncii, cu scopul de a asigura integrarea socio-economică a acestora. FSE+ ar trebui să fie, de asemenea, utilizat pentru a spori accesul prompt și echitabil la servicii accesibile ca preț, sustenabile și de înaltă calitate care promovează accesul la locuințe și la îngrijire centrată pe individ, cum ar fi serviciile de asistență medicală și de îngrijire pe termen lung, în special serviciile de îngrijire în familie și în comunitate. FSE+ ar trebui să contribuie la modernizarea sistemelor de protecție socială, acordând o atenție deosebită copiilor și grupurilor defavorizate, mai ales în vederea promovării accesibilității unor astfel de sisteme, inclusiv pentru persoanele cu handicap.

(19)

FSE+ ar trebui să contribuie la eradicarea sărăciei prin sprijinirea sistemelor naționale care vizează reducerea privațiunilor alimentare și materiale și să promoveze integrarea socială a persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială și a celor mai defavorizate persoane. Având în vedere obiectivul global ca, la nivelul Uniunii, cel puțin 4 % din resursele alocate prin componenta FSE+ cu gestiune partajată să sprijine cele mai defavorizate persoane, statele membre ar trebui să aloce cel puțin 3 % din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru a elimina formele de sărăcie extremă care au impactul cel mai puternic în materie de excluziune socială, precum lipsa de adăpost, sărăcia în rândul copiilor și privațiunile alimentare. Furnizarea de alimente și/sau de asistență materială de bază celor mai defavorizate persoane nu ar trebui să înlocuiască prestațiile sociale existente care le sunt acordate în cadrul sistemelor sociale naționale sau în conformitate cu dreptul intern. Din cauza naturii operațiunilor și a tipului de destinatari finali, este necesar să se aplice norme mai simple în cazul sprijinului care vizează reducerea privațiunilor materiale ce afectează cele mai defavorizate persoane.

(20)

Având în vedere necesitatea continuă de a intensifica eforturile pentru a aborda problema gestionării fluxurilor de migrație în ansamblul Uniunii, precum și pentru a sprijini în mod coerent, puternic și consecvent eforturile de solidaritate și de partajare a responsabilității, FSE+ ar trebui să ofere sprijin pentru a promova integrarea socio-economică a resortisanților țărilor terțe, inclusiv migranți, care ar putea include inițiative la nivel local, în completarea acțiunilor finanțate în temeiul FAMI, al FEDR și al altor fonduri ale Uniunii, care pot avea un efect pozitiv asupra incluziunii resortisanților țărilor terțe.

(21)

Având în vedere importanța accesului la asistență medicală, FSE+ ar trebui să asigure sinergii și complementarități cu Programul „UE pentru sănătate”, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/522 al Parlamentului European și al Consiliului (17), iar domeniul de aplicare al FSE+ ar trebui să includă accesul la asistență medicală pentru persoanele aflate în situații vulnerabile.

(22)

FSE+ ar trebui să sprijine reformele politicilor și ale sistemelor din domeniul ocupării forței de muncă, al incluziunii sociale, al accesului la asistență medicală pentru persoanele vulnerabile, al îngrijirii pe termen lung, al educației și formării, contribuind la eradicarea sărăciei. Pentru a consolida alinierea la semestrul european, statele membre ar trebui să aloce un cuantum adecvat din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru a pune în aplicare recomandările relevante specifice fiecărei țări legate de provocările structurale care este oportun să fie abordate prin investiții multianuale ce intră în domeniul de aplicare al FSE+, ținând seama de pilon, de tabloul de bord al indicatorilor sociali astfel cum a fost revizuit în urma adoptării noilor obiective stabilite în cadrul planului de acțiune privind pilonul social, și de particularitățile regionale.

Comisia și statele membre ar trebui să asigure coerența, coordonarea și complementaritatea dintre componenta FSE+ cu gestiune partajată și alte fonduri, programe și instrumente ale Uniunii, cum ar fi FTJ, FEDR, Programul „UE pentru sănătate”, Mecanismul de redresare și reziliență, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (18), Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/691 al Parlamentului European și al Consiliului (19), FEAMPA, Erasmus+, FAMI, Orizont Europa, FEADR, Programul „Europa digitală”, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului (20), Programul InvestEU, Programul „Europa creativă”, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/818 al Parlamentului European și al Consiliului (21), Corpul european de solidaritate, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/888 al Parlamentului European și al Consiliului (22) și Instrumentul de sprijin tehnic, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/240 al Parlamentului European și al Consiliului (23).

În special, Comisia și statele membre ar trebui să asigure, în toate etapele procesului, o coordonare eficace pentru a garanta consecvența, coerența, complementaritatea și sinergiile între sursele de finanțare, inclusiv a asistenței tehnice acordate de acestea.

(23)

Prin sprijinul acordat obiectivelor specifice prevăzute în prezentul regulament, printre altele, prin contribuția la obiectivul de politică „o Europă mai socială și mai favorabilă incluziunii, prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale” astfel cum este menționat în Regulamentul (UE) 2021/1060, FSE+ va continua să contribuie la strategiile teritoriale și locale de dezvoltare, în scopul implementării pilonului. Acesta va sprijini instrumentele prevăzute la articolul 28 din respectivul regulament și, prin urmare, va contribui totodată la realizarea obiectivului de politică „o Europă mai aproape de cetățeni, prin promovarea dezvoltării durabile și integrate a tuturor tipurilor de teritorii și de inițiative locale” astfel cum se menționează în Regulamentul (UE) 2021/1060, inclusiv prin măsuri de reducere a sărăciei și de incluziune socială, ținând seama de particularitățile regiunilor urbane, rurale și de coastă, în vederea combaterii inegalităților socio-economice din orașe și regiuni.

(24)

Pentru a se asigura că este promovată în mod corespunzător dimensiunea socială a Europei, astfel cum este prevăzută în pilon și că persoanelor care au cea mai mare nevoie de sprijin le sunt destinate un minim de resurse, statele membre ar trebui să aloce cel puțin 25 % din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru promovarea incluziunii sociale.

(25)

În vederea abordării nivelului constant ridicat al sărăciei în rândul copiilor din Uniune și în conformitate cu principiul 11 al pilonului, conform căruia copiii au dreptul la protecție împotriva sărăciei și conform căruia copiii care provin din medii defavorizate au dreptul la măsuri specifice de sporire a egalității de șanse, statele membre ar trebui să programeze un cuantum adecvat din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru implementarea Garanției pentru copii, pentru activități care abordează problema sărăciei în rândul copiilor, în concordanță cu obiectivele specifice ale FSE+ care permit programarea de resurse pentru acțiuni ce sprijină în mod direct accesul egal al copiilor la îngrijire, educație, asistență medicală, locuințe decente și o nutriție adecvată. Statele membre în care, în perioada 2017-2019, rata medie a copiilor cu vârsta sub 18 ani expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială a depășit media Uniunii pentru perioada respectivă, pe baza datelor Eurostat, ar trebui să aloce activităților respective cel puțin 5 % din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată. Operațiunile care contribuie la această cerință de concentrare tematică ar trebui să fie luate în considerare pentru cerința privind concentrarea tematică de 25 % pentru incluziunea socială atunci când sunt programate în cadrul obiectivelor specifice relevante.

(26)

Pentru a facilita o redresare economică incluzivă în urma unei crize majore și pentru a sprijini ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor într-o lume a muncii în schimbare, precum și în contextul nivelurilor constant ridicate ale șomajului și inactivității în rândul tinerilor din mai multe state membre și regiuni, este necesar ca statele membre să investească un cuantum adecvat din resursele lor provenind din FSE+ în măsuri de sprijinire a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor și de dezvoltare a competențelor acestora, inclusiv prin implementarea unor scheme din cadrul Garanției pentru tineret. Pe baza acțiunilor sprijinite în perioada de programare 2014-2020 de inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (24), care vizează persoanele individuale precum și pe baza învățămintelor desprinse, statele membre ar trebui să promoveze în continuare parcursurile de reintegrare pe baza unor locuri de muncă și a unor sisteme de educație de calitate, precum și să investească în măsuri timpurii de prevenire și de informare eficace, acordând prioritate, dacă este cazul, tinerilor șomeri de lungă durată, tinerilor inactivi și tinerilor defavorizați, inclusiv prin activități pentru tineret. De asemenea, statele membre ar trebui să investească în măsuri menite să faciliteze tranziția de la școală la muncă, precum și în capacități adecvate ale serviciilor de ocupare a forței de muncă, pentru a oferi tinerilor sprijin personalizat și cuprinzător și oferte mai bine orientate. Prin integrarea deplină a inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri” în FSE+, implementarea unor acțiuni specifice pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor va fi mai eficace și mai eficientă, iar domeniul de aplicare va fi extins la măsuri și reforme structurale, asigurând astfel o mai bună corelare între sprijinul din fondurile Uniunii și implementarea Garanției pentru tineret consolidate.

Actualizarea competențelor și dobândirea de competențe noi și diferite ar trebui să îi ajute pe tineri să profite de oportunitățile oferite de sectoarele aflate în creștere și să îi pregătească să facă față caracterului schimbător al pieței muncii, valorificând în același timp oportunitățile care decurg din tranziția digitală și din cea către o economie verde, precum și din transformarea ecosistemelor industriale ale Uniunii. Prin urmare, statele membre în care, în perioada 2017-2019, rata medie a tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani ce nu sunt încadrați profesional și nu urmează vreun program educațional sau de formare depășea media Uniunii pentru perioada respectivă, pe baza datelor Eurostat, ar trebui să aloce acțiunilor respective cel puțin 12,5 % din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată.

(27)

În conformitate cu articolul 349 din TFUE și cu articolul 2 din Protocolul nr. 6 privind dispozițiile speciale pentru obiectivul 6 în cadrul fondurilor structurale din Finlanda, Norvegia și Suedia, anexat la Actul de aderare din 1994 (25), regiunile ultraperiferice și regiunile nordice slab populate au dreptul la măsuri specifice în cadrul politicilor comune și al programelor Uniunii. Din cauza constrângerilor permanente, cum ar fi depopularea, regiunile respective necesită un sprijin specific.

(28)

Implementarea eficientă și eficace a acțiunilor sprijinite de FSE+ depinde de buna guvernanță și de parteneriatul dintre toți actorii de la nivelurile teritoriale relevante și actorii socio-economici, în special partenerii sociali și organizațiile societății civile. Prin urmare, este esențial ca statele membre să aloce un cuantum adecvat din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru a asigura participarea semnificativă a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile la execuția componentei FSE+ cu gestiune partajată. Această participare ar trebui să includă organismele relevante care reprezintă societatea civilă, cum ar fi partenerii din domeniul protecției mediului, organizațiile neguvernamentale și organismele responsabile de promovarea incluziunii sociale, a drepturilor fundamentale, a drepturilor persoanelor cu handicap, a egalității de gen și a nediscriminării. Statele membre care fac obiectul unei recomandări specifice fiecărei țări privind consolidarea capacităților partenerilor sociali sau ale organizațiilor societății civile ar trebui să aloce în acest scop cel puțin 0,25 % din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată, având în vedere nevoile specifice pe care le au în acest domeniu.

(29)

Pentru ca politicile să devină mai receptive la schimbările sociale, precum și pentru a încuraja și a sprijini soluțiile inovatoare, este esențial să se acorde sprijin inovării sociale. În special, testarea și evaluarea soluțiilor inovatoare înainte de aplicarea acestora pe scară largă sunt vitale pentru îmbunătățirea eficienței politicilor și, prin urmare, justifică sprijinul specific acordat din FSE+. Întreprinderile sociale ar putea juca un rol esențial în realizarea inovării sociale și în susținerea rezilienței economice și sociale. Definiția întreprinderii sociale ar trebui să fie în concordanță cu definițiile prevăzute de dreptul intern, precum și cu Concluziile Consiliului din 7 decembrie 2015 privind promovarea economiei sociale ca factor esențial al dezvoltării economice și sociale în Europa. Mai mult, în vederea consolidării învățării reciproce și a schimbului de cunoștințe și de practici, statele membre ar trebui să fie încurajate să își continue acțiunile de cooperare transnațională prin gestiune partajată în domeniile ocupării forței de muncă, educației și formării și incluziunii sociale, în concordanță cu obiectivele specifice ale FSE+.

(30)

Statele membre și Comisia ar trebui să se asigure că FSE+ contribuie la promovarea egalității între femei și bărbați, în conformitate cu articolul 8 din TFUE, pentru a favoriza egalitatea de tratament și de șanse între femei și bărbați în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește participarea la piața muncii, termenele și condițiile de angajare în muncă și evoluția carierei. De asemenea, acestea ar trebui să se asigure că FSE+ promovează egalitatea de șanse pentru toți, fără discriminare, în conformitate cu articolul 10 din TFUE, promovează integrarea în societate a persoanelor cu handicap în condiții de egalitate cu toate celelalte și contribuie la punerea în aplicare a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap adoptată la 13 decembrie 2006 la New York. FSE+ ar trebui să contribuie la promovarea accesibilității pentru persoanele cu handicap, cu scopul de a îmbunătăți integrarea pe piața muncii, în sistemul de educație și formare și, prin urmare, de a spori incluziunea acestora în toate sferele vieții. Promovarea unei astfel de accesibilități ar trebui să fie luată în considerare în toate sferele și în toate etapele de pregătire, monitorizare, implementare și evaluare a programelor, în mod prompt și consecvent, asigurându-se, în același timp, realizarea de acțiuni specifice de promovare a egalității de gen și a egalității de șanse. FSE+ ar trebui să promoveze și tranziția de la îngrijirea instituționalizată sau de tip rezidențial la îngrijirea în familie și în comunitate, în special în cazul persoanelor care se confruntă cu discriminări multiple. FSE+ nu ar trebui să sprijine acțiuni care contribuie la segregare sau la excluziune socială. Regulamentul (UE) 2021/1060 prevede că normele privind eligibilitatea cheltuielilor se stabilesc la nivel național, cu anumite excepții în cazul cărora este necesar să se prevadă dispoziții specifice în ceea ce privește componenta FSE+ cu gestiune partajată.

(31)

Toate operațiunile ar trebui să fie selectate și implementate cu respectarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”). Comisia ar trebui să depună toate eforturile pentru a se asigura că plângerile sunt evaluate în timp util, inclusiv plângerile legate de încălcări ale cartei, și ar trebui să informeze reclamantul cu privire la rezultatul evaluării sale, în concordanță cu Comunicarea Comisiei din 19 ianuarie 2017 intitulată „Legislația UE: o mai bună aplicare pentru obținerea unor rezultate mai bune”.

(32)

Pentru a reduce sarcina administrativă aferentă colectării datelor, cerințele de raportare ar trebui să rămână cât mai simple posibil. În cazul în care astfel de date sunt disponibile în registre sau surse echivalente, statele membre ar trebui să poată permite autorităților de management să colecteze date din registre.

(33)

În ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în contextul prezentului regulament, operatorii naționali de date ar trebui să își îndeplinească sarcinile care le revin în temeiul prezentului regulament în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (26). Ar trebui să fie garantate demnitatea și respectarea vieții private a destinatarilor finali ai operațiunilor din cadrul obiectivului specific „reducerea privațiunilor materiale prin furnizarea de alimente și/sau de asistență materială de bază celor mai defavorizate persoane, inclusiv copiilor, și aplicarea de măsuri auxiliare care să sprijine incluziunea socială a acestora”. Pentru a se evita orice stigmatizare, persoanele care primesc alimente și/sau asistență materială de bază nu ar trebui să aibă obligația de a se identifica atunci când primesc sprijin și atunci când participă la anchete care vizează cele mai defavorizate persoane care au beneficiat de FSE+.

(34)

Experimentarea socială reprezintă testarea unui proiect la scară mică, ceea ce permite colectarea de probe privind fezabilitatea activităților de inovare socială. Ar trebui să fie posibilă și încurajată testarea ideilor la nivel local, urmând ca ideile fezabile să poată fi aplicate la scară mai largă sau, unde este cazul, transferate în alte contexte din diferite regiuni sau state membre cu sprijin financiar din partea FSE+ sau în combinație cu alte surse.

(35)

FSE+ stabilește dispoziții menite să asigure libera circulație a lucrătorilor în mod nediscriminatoriu, prin asigurarea unei cooperări strânse între serviciile publice de ocupare a forței de muncă din statele membre, Comisie și partenerii sociali. Rețeaua de servicii europene pentru ocuparea forței de muncă ar trebui să promoveze o mai bună funcționare a piețelor muncii, prin facilitarea mobilității transfrontaliere a lucrătorilor, în special prin parteneriate transfrontaliere, și prin asigurarea unei transparențe sporite a informațiilor privind respectivele piețe. Domeniul de aplicare al FSE+ ar trebui să includă elaborarea și sprijinirea unor programe specifice de mobilitate în vederea ocupării posturilor vacante acolo unde s-au identificat lipsuri pe piața muncii.

(36)

Lipsa accesului la finanțare pentru microîntreprinderi, întreprinderi sociale și economia socială este unul dintre principalele obstacole în calea înființării de întreprinderi, în special în rândul persoanelor celor mai îndepărtate de piața muncii. În cadrul componentei EaSI, prezentul regulament ar trebui să stabilească dispoziții pentru a crea un ecosistem de piață care să sporească oferta de finanțare și accesul la aceasta pentru întreprinderile sociale, precum și să răspundă cererii din partea persoanelor care au cea mai mare nevoie de finanțare, în special șomerii, femeile și persoanele vulnerabile care doresc să înființeze sau să dezvolte o microîntreprindere. Acest obiectiv va beneficia de sprijin și prin intermediul instrumentelor financiare și al garanțiilor bugetare din cadrul componentei „Investiții sociale și competențe” a Fondului InvestEU. Întreprinderile sociale, atunci când sunt definite în dreptul intern, ar trebui să fie considerate întreprinderi sociale în contextul componentei EaSI, indiferent de statutul lor juridic, în măsura în care respectivele întreprinderi intră în definiția unei întreprinderi sociale prevăzută în prezentul regulament.

(37)

Actorii de pe piața investițiilor sociale, inclusiv actorii din sfera caritativă, ar putea juca un rol important în atingerea mai multor obiective ale FSE+, deoarece aceștia oferă finanțare și propun abordări inovatoare și complementare pentru combaterea excluziunii sociale și a sărăciei, reducerea șomajului și contribuirea la îndeplinirea ODD. Prin urmare, actorii din sfera caritativă, precum fundațiile și donatorii, ar trebui să fie implicați în acțiuni FSE+, după caz și cu condiția ca aceștia să nu urmărească obiective politice sau sociale care sunt în contradicție cu idealurile Uniunii, în special în acele acțiuni care vizează dezvoltarea ecosistemului pieței investițiilor sociale.

(38)

Sunt necesare orientări în cadrul componentei FSE+ în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurilor sociale și a serviciilor conexe, în special în ceea ce privește locuințele sociale, îngrijirea copiilor și educația, asistența medicală și îngrijirea pe termen lung, inclusiv facilități pentru a sprijini tranziția de la serviciile de îngrijire instituționalizată la cele de îngrijire în familie și în comunitate și ținând seama de cerințele de accesibilitate pentru persoanele cu handicap.

(39)

Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris, adoptat în baza Convenției-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice (27), și ODD, prezentul regulament va contribui la integrarea acțiunilor climatice și la atingerea unei ținte globale reprezentate de alocarea a 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor climatice. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și implementării, iar ulterior acestea vor fi reexaminate în cadrul evaluării intermediare.

(40)

În temeiul Deciziei 2013/755/UE a Consiliului (28), persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și a obiectivelor componentei EaSI și a mecanismelor aplicabile statului membru de care aparține țara sau teritoriul de peste mări respectiv.

(41)

Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în temeiul Acordului privind Spațiul Economic European (29), care prevede implementarea programelor pe baza unei decizii adoptate în temeiul acordului menționat. Țările terțe pot participa, de asemenea, pe baza altor instrumente juridice. În prezentul regulament ar trebui să se introducă o dispoziție specifică prin care să se solicite țărilor terțe să acorde drepturile și accesul necesare astfel încât ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi să își poată exercita în mod exhaustiv competențele care le revin.

(42)

Este oportun să se stabilească indicatori în scopul raportării în cadrul componentei EaSI. Acești indicatori ar trebui să se bazeze pe rezultate, să fie obiectivi, ușor de extras și proporționali cu ponderea componentei EaSI în cadrul întregului FSE+. Aceștia ar trebui să acopere obiectivele operaționale și activitățile de finanțare din cadrul componentei FSE+, fără a impune stabilirea unor ținte corespunzătoare.

(43)

În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (30) și cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (31), (Euratom, CE) nr. 2185/96 (32) și (UE) 2017/1939 (33) ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a fraudei, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate. În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, OLAF are competența de a desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii.

În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) este împuternicit să investigheze și să urmărească penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (34). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, ai EPPO și să se asigure că orice terț implicat în execuția fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente.

(44)

Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, premii, achiziții publice și gestiune indirectă și prevăd verificarea responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.

(45)

Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume sporirea eficacității piețelor muncii, promovarea accesului egal la locuri de muncă de calitate, îmbunătățirea calității educației și formării și a accesului egal la acestea, promovarea incluziunii sociale și contribuția la eradicarea sărăciei, precum și obiectivele urmărite în cadrul componentei EaSI nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea sau efectele acțiunii, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(46)

În vederea modificării anumitor elemente neesențiale ale prezentului regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea și completarea anexelor referitoare la indicatori. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (35). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(47)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Competențele de executare referitoare la modelul pentru ancheta structurată privind destinatarii finali ar trebui să fie exercitate în conformitate cu procedura de consultare prevăzută la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (36), având în vedere natura acestui model.

(48)

Pentru a permite o reacție rapidă la circumstanțe excepționale sau neobișnuite, astfel cum sunt menționate în Pactul de stabilitate și de creștere, care pot apărea în timpul perioadei de programare, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei pentru a adopta măsuri temporare cu scopul de a facilita utilizarea sprijinului din partea FSE+ ca răspuns la aceste circumstanțe, cu un termen maxim de 18 luni. Comisia ar trebui să adopte măsurile cele mai adecvate având în vedere circumstanțele excepționale sau neobișnuite cu care se confruntă un stat membru, menținând în același timp obiectivele FSE+, însă acest lucru nu ar trebui să includă modificări ale cerințelor privind concentrarea tematică. În plus, competențele de executare în ceea ce privește măsurile temporare de utilizare a sprijinului acordat din FSE+ ca răspuns la circumstanțe excepționale sau neobișnuite ar trebui să fie conferite Comisiei fără proceduri ale comitetului, având în vedere că domeniul de aplicare al acestor măsuri este determinat de Pactul de stabilitate și de creștere și se limitează la măsurile stabilite în prezentul regulament. Comisia ar trebui, de asemenea, să monitorizeze punerea în aplicare a măsurilor temporare și să evalueze caracterul adecvat al acestora. În cazul în care Comisia consideră că este necesar să modifice prezentul regulament din cauza circumstanțelor excepționale sau neobișnuite, domeniul de aplicare al modificării nu ar trebui să includă cerințele privind concentrarea tematică referitoare la ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și nici sprijinul acordat celor mai defavorizate persoane datorită faptului că tinerii și cele mai defavorizate persoane sunt adesea cel mai grav afectate de astfel de situații de criză. Prin urmare, este necesar să se asigure că aceste grupuri-țintă continuă să primească un sprijin adecvat.

(49)

În administrarea FSE+, Comisia ar trebui să fie asistată de un comitet, astfel cum este prevăzut la articolul 163 din TFUE („Comitetul FSE+”). Pentru a permite Comitetului FSE+ să aibă la dispoziție toate informațiile necesare și să obțină o gamă largă de opinii de la părțile interesate relevante, Comitetul FSE+ ar trebui să poată invita reprezentanți fără drept de vot, cu condiția ca ordinea de zi a reuniunii să necesite participarea acestora, inclusiv reprezentanți ai Băncii Europene de Investiții și ai Fondului European de Investiții și organizații relevante ale societății civile.

(50)

Pentru a se asigura că vor fi abordate în continuare particularitățile fiecărei componente a FSE+, Comitetul FSE+ ar trebui să creeze grupuri de lucru pentru fiecare dintre componentele FSE+. Componența și sarcinile grupurilor de lucru respective urmează să fie stabilite de Comitetul FSE+. Grupurile de lucru ar trebui să aibă posibilitatea de a invita la reuniunile lor reprezentanți ai societății civile, precum și alte părți interesate. Sarcinile grupurilor de lucru pot include asigurarea coordonării și cooperării între autoritățile statelor membre și Comisie cu privire la execuția FSE+, inclusiv consultarea cu privire la programul de lucru aferent componentei EaSI, monitorizarea execuției fiecărei componente FSE+, schimbul de experiență și de bune practici în cadrul componentelor FSE+ și între acestea și promovarea sinergiilor potențiale cu alte programe ale Uniunii.

(51)

Pentru a asigura o mai mare transparență în ceea ce privește punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisia ar trebui să stabilească legăturile necesare cu comitetele în materie de politici relevante active în domeniul social și al ocupării forței de muncă, cum ar fi Comitetul pentru ocuparea forței de muncă și Comitetul pentru protecție socială sau Comitetul consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă.

(52)

În conformitate cu articolul 193 alineatul (2) din Regulamentul financiar, un grant poate fi acordat pentru o acțiune care a început deja, cu condiția ca solicitantul să poată demonstra necesitatea începerii acțiunii înainte de semnarea acordului de grant. Cu toate acestea, costurile suportate înainte de data depunerii cererii de grant nu sunt eligibile decât în cazuri excepționale justificate în mod corespunzător. Pentru a se evita orice perturbare a sprijinului acordat de Uniune care ar putea aduce atingere intereselor Uniunii, ar trebui să fie posibil ca, pentru o durată limitată la începutul cadrului financiar multianual 2021-2027 și numai în cazuri justificate în mod corespunzător, să se prevadă, în decizia de finanțare, eligibilitatea activităților și a costurilor de la începutul exercițiului financiar 2021, chiar dacă acestea au fost implementate și, respectiv, suportate înainte de depunerea cererii de grant.

(53)

Regulamentul (UE) nr. 1296/2013 ar trebui în consecință abrogat.

(54)

Pentru a garanta continuitatea furnizării de sprijin în domeniul de politică relevant și pentru a permite ca execuția să înceapă de la debutul cadrului financiar multianual 2021-2027, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență în ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și ar trebui să se aplice cu efect retroactiv, în ceea ce privește componenta EaSI, de la 1 ianuarie 2021,

Partea I

Articolul 1

Articolul 2

Articolul 3

Articolul 4

Articolul 5

Articolul 6

Partea a II-a

Capitolul I

Articolul 7

Articolul 8

Articolul 9

Articolul 10

Articolul 11

Articolul 12

Capitolul II

Articolul 13

Articolul 14

Articolul 15

Articolul 16

Articolul 17

Capitolul III

Articolul 18

Articolul 19

Articolul 20

Articolul 21

Articolul 22

Articolul 23

Articolul 24

Partea a III-a

Capitolul I

Articolul 25

Capitolul II

Articolul 26

Articolul 27

Articolul 28

Articolul 29

Capitolul III

Articolul 30

Articolul 31

Articolul 32

Articolul 33

Articolul 34

Articolul 35

Articolul 36

Partea a IV-a

Articolul 37

Articolul 38

Articolul 39

Articolul 40

Articolul 41

Articolul 42

ANEXA I

ANEXA II

ANEXA III

ANEXA IV

(1)

Articolul 176 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) este menit să contribuie la corectarea principalelor dezechilibre regionale din Uniune. În temeiul articolului respectiv și al celui de al doilea și al treilea paragraf de la articolul 174 din TFUE, FEDR trebuie să contribuie la reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni, precum și la atenuarea rămânerii în urmă a regiunilor cel mai puțin favorizate, urmând să se acorde o atenție deosebită regiunilor afectate de un dezavantaj natural sau demografic grav și permanent, inclusiv, în special, dezavantajul cauzat de declinul demografic, cum ar fi regiunile cele mai nordice cu densitate foarte scăzută a populației, regiunile insulare și regiunile transfrontaliere și muntoase.

(2)

Fondul de coeziune a fost creat cu scopul de a contribui la îndeplinirea obiectivului general de consolidare a coeziunii economice, sociale și teritoriale a Uniunii prin asigurarea unor contribuții financiare în domeniul mediului și al rețelelor transeuropene din sfera infrastructurii de transport (TEN-T), astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4).

(3)

Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (5) stabilește dispozițiile comune aplicabile FEDR, Fondului social european Plus (FSE+), Fondului de coeziune, Fondului pentru o tranziție justă, Fondului european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA), Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI), Fondului pentru securitate internă (FSI) și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (IGFV), care funcționează în temeiul unui cadru comun.

(4)

Pentru a simplifica normele care erau aplicabile atât FEDR, cât și Fondului de coeziune în perioada de programare 2014-2020, ar trebui să existe un regulament unic care să stabilească normele aplicabile ambelor fonduri.

(5)

În execuția FEDR și a Fondului de coeziune ar trebui să fie respectate principiile orizontale prevăzute la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și la articolul 10 din TFUE, inclusiv principiul subsidiarității și al proporționalității, prevăzute la articolul 5 din TUE, ținându-se seama de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Statele membre ar trebui, de asemenea, să respecte obligațiile prevăzute în Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului și Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CONUDPH), precum și principiile Pilonului european al drepturilor sociale, proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisie în 2017, și să asigure accesibilitatea în conformitate cu articolul 9 din CONUDPH și cu dreptul Uniunii de armonizare a cerințelor de accesibilitate pentru produse și servicii. În acest context, FEDR și Fondul de coeziune, în sinergie cu FSE+, ar trebui să fie executate într-un mod care să promoveze tranziția de la îngrijirea instituționalizată către îngrijirea în familie și în comunitate și ar trebui să își urmărească obiectivele cu scopul de a contribui la crearea de locuri de muncă de calitate, la eradicarea sărăciei și la promovarea incluziunii sociale. Statele membre și Comisia ar trebui să urmărească eliminarea inegalităților, promovarea egalității dintre bărbați și femei și integrarea perspectivei de gen, precum și combaterea discriminării pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. Niciunul dintre fonduri nu ar trebui să sprijine acțiuni care contribuie la orice formă de segregare sau excludere și, atunci când finanțează infrastructura, ambele ar trebui să asigure accesibilitatea pentru persoanele cu handicap.

(6)

Obiectivele FEDR și ale Fondului de coeziune ar trebui să fie urmărite în cadrul dezvoltării durabile și al promovării de către Uniune a obiectivului de conservare, protecție și îmbunătățire a calității mediului, în conformitate cu articolul 11 și cu articolul 191 alineatul (1) din TFUE, ținându-se cont de principiul „poluatorul plătește”. Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris din 2015 privind combaterea schimbărilor climatice adoptat în urma celei de a 21-a Conferințe a părților la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite (denumite în continuare „obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU”), ambele fonduri vor contribui la integrarea acțiunilor din domeniul climei și la atingerea unei ținte globale reprezentate de alocarea a 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor climatice. În acest scop, se preconizează că operațiunile din cadrul FEDR vor contribui la îndeplinirea obiectivelor climatice cu 30 % din pachetul financiar global al FEDR. Se preconizează că operațiunile din cadrul Fondului de coeziune vor contribui la îndeplinirea obiectivelor climatice cu 37 % din pachetul financiar global al Fondului de coeziune. În plus, acțiunile în temeiul prezentului regulament ar trebui să contribuie la ambiția de a aloca 7,5 % din cheltuielile anuale din cadrul financiar multianual (CFM) pentru obiectivele în materie de biodiversitate în anul 2024 și 10 % din cheltuielile anuale din CFM pentru obiectivele în materie de biodiversitate în 2026 și 2027, luând în considerare suprapunerile existente între obiectivele privind clima și cele legate de biodiversitate.

Ambele fonduri ar trebui să sprijine activități care respectă standardele și prioritățile Uniunii în materie de climă și mediu, care nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului (6) și care asigură tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în perspectiva realizării neutralității climatice până în 2050. Programele FEDR și ale Fondului de coeziune ar trebui să țină seama de conținutul planurilor naționale integrate privind energia și clima adoptate în cadrul guvernanței uniunii energetice și a acțiunilor din domeniul climei instituite prin Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (7).

(7)

Pentru a proteja integritatea pieței interne, operațiunile FEDR și ale Fondului de coeziune în beneficiul întreprinderilor trebuie să respecte normele Uniunii privind ajutoarele de stat, astfel cum se prevede la articolele 107 și 108 din TFUE.

(8)

Principiul parteneriatului este un element-cheie al execuției FEDR și a Fondului de coeziune, el având la bază abordarea de tip „guvernanță pe mai multe niveluri” și asigurând implicarea autorităților regionale, locale, urbane și a altor autorități publice, a societății civile și a partenerilor economici și sociali, precum și, după caz, a universităților și a organizațiilor de cercetare. Execuția ambelor fonduri ar trebui să asigure coordonarea și complementaritatea cu FSE+, Fondul pentru o tranziție justă, FEAMPA și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR).

(9)

Este necesar să se stabilească dispoziții privind sprijinul FEDR în cadrul obiectivelor Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică și Cooperare teritorială europeană (Interreg).

(10)

Pentru a identifica tipurile de activități care pot fi finanțate de către FEDR și Fondul de coeziune, ar trebui stabilite obiective de politică specifice pentru furnizarea de sprijin din ambele fonduri, asigurându-se faptul că ele contribuie la îndeplinirea unuia sau mai multora dintre obiectivele comune de politică stabilite la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1060.

(11)

Deoarece întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) reprezintă coloana vertebrală a economiei europene, FEDR ar trebui să sprijine în continuare dezvoltarea IMM-urilor prin consolidarea creșterii durabile și a competitivității acestora. Totodată, luând în considerare impactul potențial profund al pandemiei de COVID-19 sau al altor eventuale situații de criză care ar putea apărea în viitor și care ar putea avea un impact asupra întreprinderilor și a ocupării forței de muncă, FEDR ar trebui să sprijine redresarea în urma unor astfel de situații de criză prin sprijinirea creării de locuri de muncă în cadrul IMM-urilor, inclusiv prin investiții productive.

(12)

Investițiile finanțate de FEDR ar trebui să contribuie la dezvoltarea unei rețele ample de infrastructură digitală de mare viteză și la promovarea unei mobilități multimodale nepoluante și durabile, cu accent pe transportul public, mobilitatea partajată, mersul pe jos și mersul cu bicicleta, ca parte a tranziției către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon.

(13)

Pentru a profita de oportunitățile erei digitale, FEDR ar trebui să contribuie la dezvoltarea unei societăți digitale incluzive, în care cetățenii, organizațiile de cercetare, întreprinderile și administrațiile publice să fructifice pe deplin oportunitățile pe care le oferă digitalizarea. O e-guvernare eficace la nivel național, regional și local implică dezvoltarea de instrumente, precum și regândirea organizării și a proceselor, pentru a furniza servicii publice într-un mod mai eficace, mai ușor, mai rapid și la costuri mai mici. În special, ar trebui utilizate tehnologiile digitale și de telecomunicații pentru a consolida rețelele și serviciile tradiționale în beneficiul comunităților locale, prin dezvoltarea de proiecte precum cele vizând orașele și satele inteligente.

(14)

Sprijinul din partea FEDR în cadrul obiectivului de politică 1 (OP 1) ar trebui să se bazeze pe consolidarea capacităților pentru strategii de specializare inteligentă, care stabilesc priorități la nivel național sau regional, sau la ambele niveluri, pentru sporirea avantajului competitiv propriu prin dezvoltarea punctelor forte ale cercetării și inovării și prin corelarea acestora cu nevoile întreprinderilor și cu competențele necesare printr-un proces de descoperire antreprenorială. Procesul ar trebui să permită entităților antreprenoare, inclusiv industriei, organizațiilor de învățământ și de cercetare, administrațiilor publice și societății civile, să identifice domeniile cele mai promițătoare pentru dezvoltarea economică durabilă, pe baza structurilor și a bazei de cunoștințe specifice la nivel de regiune. Întrucât procesul de guvernanță a specializării inteligente este esențial pentru calitatea unei strategii, FEDR ar trebui să ofere sprijin pentru dezvoltarea și creșterea capacităților necesare pentru un proces eficient de descoperire antreprenorială și pentru elaborarea sau actualizarea strategiilor de specializare inteligentă.

(15)

Pentru a promova realizarea unei Uniuni neutre din punct de vedere climatic până în 2050, ținând seama în mod corespunzător de consecințele sociale și economice pe care aceasta le implică, FEDR și Fondul de coeziune ar trebui să contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la abordarea problemei reprezentate de sărăcia energetică. În acest context, ar fi deosebit de importantă realizarea de investiții în eficiența energetică, inclusiv în programele de economisire a energiei, în energia durabilă din surse regenerabile, în conformitate cu criteriile de durabilitate prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului (8), în sisteme energetice inteligente, precum și de investiții care vizează prevenirea dezastrelor, promovarea biodiversității și a infrastructurii verzi, inclusiv conservarea, valorificarea și evidențierea ariilor naturale protejate, precum și alte măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, cum ar fi conservarea și refacerea zonelor naturale cu potențial ridicat de absorbție și stocare a carbonului, inclusiv prin reumidificarea terenurilor mlăștinoase, captarea gazelor provenite din depozitele de deșeuri sau reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră aferente proceselor sau produselor industriale. În plus, ar trebui sprijinite investițiile care vizează reducerea oricărei forme de poluare, cum ar fi poluarea aerului, a apei, a solului, precum și poluarea fonică și cea luminoasă.

(16)

La pregătirea programelor cofinanțate de FEDR și de Fondul de coeziune trebuie să fie luate în considerare planurile naționale integrate privind energia și clima, care prezintă politicile și măsurile și care abordează sărăcia energetică și emisiile de gaze cu efect de seră. În vederea aducerii unei contribuții la îndeplinirea obiectivelor naționale de reducere a sărăciei energetice, stabilite în planurile naționale integrate privind energia și clima, FEDR ar trebui să sprijine în special îmbunătățiri ale eficienței energetice a locuințelor și a clădirilor în concordanță cu Directiva (UE) 2018/844 a Parlamentului European și a Consiliului (9) modificată, pentru a contribui la realizarea unui parc imobiliar decarbonizat până în 2050, reducând astfel consumul de energie și creând economii pentru gospodăriile afectate de sărăcia energetică.

(17)

Pentru a îmbunătăți conectivitatea în domeniul transporturilor, FEDR și Fondul de coeziune ar trebui să promoveze dezvoltarea unei rețele transeuropene de transport, astfel cum se menționează în Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, prin investiții în infrastructura pentru transportul feroviar, transportul pe căi navigabile interioare, transportul rutier, transportul maritim și transportul multimodal, inclusiv măsuri de reducere a zgomotului. FEDR și Fondul de coeziune ar trebui, de asemenea, să sprijine mobilitatea națională, regională și locală, transfrontalieră și urbană. Astfel, ambele fonduri ar trebui să acorde atenție îmbunătățirii siguranței, în special a podurilor și tunelurilor existente.

(18)

Într-o lume din ce în ce mai interconectată și având în vedere dinamica demografică și a migrației, este un fapt evident că politica Uniunii privind migrația necesită o abordare comună bazată pe sinergiile și complementaritățile diferitelor instrumente de finanțare. Prin urmare, FEDR ar trebui să acorde atenție provocărilor demografice atunci când elaborează și pune în aplicare programe. În vederea garantării unui sprijin coerent, solid și consecvent pentru eforturile de solidaritate și de partajare a responsabilităților între statele membre în acțiunile lor de gestionare a migrației, FEDR ar trebui să ofere sprijin, la nivelul teritorial cel mai adecvat, pentru a facilita integrarea incluzivă pe termen lung a resortisanților țărilor terțe, inclusiv a migranților, în beneficiul dezvoltării sociale și economice, prin adoptarea unei abordări menite să le protejeze demnitatea și drepturile.

(19)

Pentru a promova inovarea socială și accesul incluziv la locuri de muncă de înaltă calitate, FEDR ar trebui să sprijine entitățile din cadrul „economiei sociale”, cum ar fi cooperativele, societățile mutuale, asociațiile non-profit și întreprinderile sociale.

(20)

Pentru a promova incluziunea socială și a combate sărăcia, în special în rândul comunităților marginalizate, este necesar să se îmbunătățească accesul, inclusiv prin infrastructură, la servicii în domeniul social, educațional, cultural și recreativ, inclusiv la sport, ținându-se seama de nevoile specifice ale persoanelor cu handicap, ale copiilor și ale persoanelor în vârstă.

(21)

FEDR și Fondul de coeziune ar trebui să promoveze incluziunea socio-economică a comunităților marginalizate, acordând o atenție deosebită cadrului strategic de politică națională privind incluziunea romilor astfel cum se menționează în anexa IV la Regulamentul (UE) 2021/1060 care stabilește măsuri de integrare a gospodăriilor cu venituri reduse, inclusiv a gospodăriilor expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială, precum și a grupurilor dezavantajate, inclusiv a persoanelor cu nevoi speciale. În special, în conformitate cu principiul 19 din Pilonul european al drepturilor sociale, FEDR și Fondul de coeziune ar trebui să poată sprijini accesul la locuințe sociale. Ținând seama de provocările cu care se confruntă comunitățile rome marginalizate în ceea ce privește accesul la servicii de bază, FEDR și Fondul de coeziune ar trebui să contribuie la îmbunătățirea condițiilor de viață și a perspectivelor de dezvoltare ale acestora.

(22)

În vederea unei mai bune pregătiri pentru învățarea și formarea la distanță și online într-un mod incluziv din punct de vedere social, în misiunea sa de îmbunătățire a accesului egal la servicii de calitate și incluzive în domeniul educației, al formării și al învățării pe tot parcursul vieții, FEDR ar trebui să contribuie în special la promovarea rezilienței în învățarea la distanță și online. Eforturile de asigurare a continuității educației și formării în cursul pandemiei de COVID-19 au scos în evidență deficiențe importante în ceea ce privește accesul la echipamentele din domeniul tehnologiei informației și comunicării (TIC) necesare și conectivitatea cursanților din medii defavorizate și din regiuni îndepărtate. În acest context, FEDR ar trebui să sprijine punerea la dispoziție a echipamentelor TIC și a conectivității necesare, promovând astfel reziliența sistemelor de educație și de formare pentru învățarea la distanță și online.

(23)

În vederea consolidării capacității sistemelor de sănătate publică de a preveni situațiile de urgență sanitară, de a răspunde rapid unor astfel de situații și de a se redresa în urma acestora, FEDR ar trebui să contribuie, de asemenea, la reziliența sistemelor de sănătate. În plus, după ce pandemia de COVID-19 fără precedent a evidențiat importanța disponibilității imediate a unor materiale critice pentru a oferi un răspuns eficace într-o situație de urgență, ar trebui să fie extins domeniul de aplicare al sprijinului din partea FEDR pentru a permite achiziția de materiale necesare pentru consolidarea rezilienței la dezastre și a rezilienței sistemelor de sănătate, inclusiv a asistenței medicale primare, precum și pentru promovarea tranziției de la îngrijirea instituționalizată către îngrijirea în familie și în comunitate. Atunci când se achiziționează materiale pentru consolidarea rezilienței sistemelor de sănătate, acestea ar trebui să fie în concordanță cu strategiile naționale în domeniul sănătății, să nu le depășească și să asigure complementaritățile cu programul „UE pentru sănătate” instituit prin Regulamentul (UE) 2021/522 al Parlamentului European și al Consiliului (10), precum și cu capacitățile rescEU în cadrul mecanismului de protecție civilă al Uniunii instituit prin Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului (11).

(24)

FEDR ar trebui să sprijine și să promoveze tranziția de la îngrijirea instituționalizată către îngrijirea în familie sau în comunitate prin intermediul unor structuri de sprijin care ar urmări să prevină segregarea față de comunitate, ar facilita integrarea persoanelor în societate și ar urmări să asigure condiții de viață independente.

(25)

Un obiectiv specific ar trebui prevăzut pentru sprijinirea economiilor regionale puternic dependente de sectoarele turismului și culturii. Aceasta ar permite exploatarea întregului potențial al culturii și turismului durabil pentru redresarea economică, incluziunea socială și inovarea socială, fără a aduce atingere posibilităților de a oferi sprijin din partea FEDR sectoarelor respective în cadrul altor obiective specifice.

(26)

Investițiile care sprijină industriile culturale și creative, serviciile culturale și siturile de patrimoniu cultural ar putea fi finanțate în temeiul oricărui obiectiv de politică, cu condiția ca acestea să contribuie la obiectivele specifice și să se încadreze în domeniul de aplicare al sprijinului din partea FEDR.

(27)

Turismul durabil necesită un echilibru între durabilitatea economică, cea socială, cea culturală și cea a mediului. Abordarea privind sprijinirea turismului durabil ar trebui să fie conformă cu comunicarea Comisiei din 19 octombrie 2007 intitulată „Agenda pentru un turism european durabil și competitiv”. În special, aceasta ar trebui să țină seama de bunăstarea turiștilor, să respecte mediul natural și cultural și să asigure dezvoltarea socio-economică și competitivitatea destinațiilor și a întreprinderilor printr-o abordare de politică integrată și holistică.

(28)

Pentru a sprijini eforturile depuse de statele membre și de regiuni pentru gestionarea noilor provocări și asigurarea unui nivel ridicat de securitate pentru cetățenii lor, precum și prevenirea marginalizării și a radicalizării, utilizând în același timp sinergiile și complementaritățile cu alte politici ale Uniunii, investițiile finanțate de FEDR ar trebui să contribuie la asigurarea securității în domeniile în care este necesar să se garanteze siguranța și securitatea spațiilor publice și a infrastructurilor critice, cum ar fi transporturile și energia, contribuind astfel la construirea unor societăți mai incluzive și mai sigure.

(29)

FEDR ar trebui să ofere sprijin în cadrul obiectivului de politică 5 (OP 5) în mod integrat, pentru dezvoltarea economică, socială și de mediu bazată pe strategii teritoriale transsectoriale care utilizează instrumente de dezvoltare teritorială integrată pentru a asigura dezvoltarea armonioasă atât a zonelor urbane cât și a celor neurbane. În plus, la dezvoltarea zonelor urbane, ar trebui să se acorde o atenție deosebită sprijinirii zonelor urbane funcționale, dată fiind importanța acestora în stimularea cooperării între autoritățile locale și parteneri, independent de limitele administrative, precum și în consolidarea legăturilor dintre zonele urbane și cele rurale.

(30)

FEDR ar trebui să sprijine turismul durabil într-un mod integrat, în special prin consolidarea cooperării în cadrul teritoriilor funcționale. Pentru a stimula impactul turismului durabil asupra economiei, întreprinderile și autoritățile publice ar trebui să coopereze în mod sistematic pentru a furniza servicii de calitate într-un mod mai eficient în zonele cu un potențial ridicat pentru turism, acordând atenția cuvenită creării unui mediu juridic și administrativ stabil, care să conducă la o creștere durabilă a zonelor respective. Acțiunile sprijinite în domeniul turismului durabil ar putea ține seama de cele mai bune practici din acest domeniu, cum ar fi abordarea „cartierelor turistice”.

(31)

Având în vedere obiectivul global al Fondului de coeziune prevăzut în TFUE, este necesar să se stabilească și să se limiteze obiectivele de politică pentru care Fondul de coeziune urmează să ofere sprijin.

(32)

Pentru a îmbunătăți capacitatea administrativă generală a instituțiilor și guvernanța în statele membre care pun în aplicare programe în cadrul obiectivului Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, este necesar să se permită măsuri de sprijin pentru autoritățile responsabile de programele respective și pentru actorii sectoriali sau teritoriali responsabili cu desfășurarea de activități relevante pentru execuția FEDR și a Fondului de coeziune în cadrul tuturor obiectivelor specifice urmărite, ținând seama de principiile orizontale menționate în Regulamentul (UE) 2021/1060, inclusiv de obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU.

(33)

Pentru a încuraja și stimula măsurile de cooperare în cadrul programelor implementate în contextul obiectivului Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, este necesar să se amelioreze măsurile de cooperare cu partenerii, inclusiv cu cei de la nivel local și regional, dintr-un anumit stat membru sau între diferite state membre în ceea ce privește sprijinul acordat în cadrul tuturor obiectivelor specifice. Această cooperare ameliorată vine în completarea cooperării din cadrul Interreg și ar trebui, în special, să sprijine cooperarea între parteneriate structurate în vederea implementării strategiilor regionale, conform comunicării Comisiei din 18 iulie 2017 intitulată „Consolidarea capacităților de inovare în regiunile Europei: strategii pentru o creștere stabilă, durabilă și favorabilă incluziunii”. Prin urmare, partenerii ar putea proveni din orice regiune din Uniune, dar ar putea să includă și regiunile transfrontaliere și regiunile care fac obiectul unor grupări europene de cooperare teritorială în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (12) sau al unei strategii macroregionale sau la nivelul unui bazin maritim sau o combinație a celor două tipuri de strategii.

(34)

FEDR ar trebui să contribuie la corectarea principalelor dezechilibre regionale din Uniune și la reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni și a rămânerii în urmă a regiunilor cel mai puțin favorizate, inclusiv a celor care se confruntă cu provocări legate de angajamentele de decarbonizare, promovându-se astfel reziliența regională. Sprijinul FEDR acordat în cadrul obiectivului Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică ar trebui să se concentreze așadar pe prioritățile-cheie ale Uniunii, în conformitate cu obiectivele de politică stabilite în Regulamentul (UE) 2021/1060. Prin urmare, sprijinul din partea FEDR ar trebui să se concentreze asupra obiectivelor de politică O Europă mai competitivă și mai inteligentă, prin promovarea unei transformări economice inovatoare și inteligente și a conectivității TIC regionale și o Europă mai verde, rezilientă, cu emisii reduse de dioxid de carbon, care se îndreaptă către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon, prin promovarea tranziției către o energie curată și echitabilă, a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a atenuării schimbărilor climatice și a adaptării la acestea, a prevenirii și gestionării riscurilor, precum și a unei mobilități urbane durabile. Resursele dedicate mobilității urbane durabile și investițiilor în infrastructura de bandă largă ar putea fi luate în considerare parțial la calcularea conformității cu cerințele privind concentrarea tematică. Statele membre ar trebui să decidă, în acordurile lor de parteneriat, dacă respectă cerințele privind concentrarea tematică la nivel de categorie de regiuni sau la nivel național pentru întreaga perioadă de programare. Concentrarea tematică la nivel național ar trebui să fie stabilită de trei grupuri de state membre constituite în funcție de venitul național brut și ar trebui să asigure flexibilitate la nivelul programelor individuale. Întrucât sprijinul din partea Fondului de coeziune ar putea contribui, de asemenea, la concentrarea tematică, ar trebui stabilite condițiile pentru o astfel de contribuție. În plus, metodologia de clasificare a statelor membre ar trebui să fie stabilită în detaliu, ținându-se cont de situația specifică a regiunilor ultraperiferice și a regiunilor nordice slab populate.

(35)

Pentru a concentra sprijinul pe prioritățile-cheie ale Uniunii, este, de asemenea, oportun ca cerințele privind concentrarea tematică să fie respectate pe tot parcursul perioadei de programare, inclusiv în cazul transferului între priorități în cadrul unui program sau între programe.

(36)

Pentru a permite FEDR să ofere sprijin în cadrul Interreg în ceea ce privește investițiile în infrastructură și investițiile asociate acestora, precum și activitățile de formare și integrare, este necesar să se prevadă că FEDR ar trebui, de asemenea, să poată oferi sprijin pentru activități din cadrul obiectivelor specifice ale FSE+, stabilite în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului (13).

(37)

Pentru a concentra utilizarea unor resurse limitate în modul cel mai eficient cu putință, sprijinul prin FEDR acordat pentru investiții productive în conformitate cu obiectivul specific relevant ar trebui limitat la microîntreprinderi și la întreprinderile mici și mijlocii în sensul Recomandării 2003/361/CE a Comisiei (14), cu excepția unor investiții specifice prevăzute în prezentul regulament.

(38)

În contextul sprijinului FEDR pentru investiții productive, este oportun să se clarifice faptul că investițiile productive ar trebui înțelese ca investiții în capital fix sau în active necorporale în cadrul întreprinderilor, în vederea producerii de bunuri și servicii, contribuind astfel la formarea brută de capital și la ocuparea forței de muncă. De asemenea, ar trebui să se prevadă că, în anumite condiții, FEDR și Fondul de coeziune ar putea sprijini investițiile în alte întreprinderi decât IMM-urile. În plus, pe baza experienței din perioadele de programare anterioare, FEDR și Fondul de coeziune ar trebui, de asemenea, să sprijine investițiile în alte întreprinderi decât IMM-urile, inclusiv, în special, în utilități, atunci când acestea vizează investiții în infrastructura care asigură accesul la serviciile oferite publicului în domeniul energiei, al mediului și al biodiversității, al transporturilor și al conectivității digitale.

(39)

Prezentul regulament ar trebui să stabilească diferitele tipuri de activități ale căror costuri ar trebui să poată beneficia de sprijin prin investiții din FEDR și din Fondul de coeziune, în cadrul obiectivelor lor, astfel cum sunt prevăzute în TFUE, inclusiv prin finanțarea participativă. Fondul de coeziune ar trebui să poată sprijini investiții în TEN-T și în domeniul mediului, inclusiv investiții legate de dezvoltarea durabilă și de energie, care prezintă beneficii de mediu. În acest context, Fondul de coeziune ar trebui, de asemenea, să poată sprijini reabilitarea energetică și seismică combinată. În ceea ce privește FEDR, lista activităților ar trebui să țină seama de nevoile de dezvoltare regionale și naționale specifice, precum și de potențialul endogen și să fie simplificată. FEDR ar trebui să poată sprijini investițiile în infrastructură, inclusiv infrastructuri comerciale de cercetare și inovare pentru IMM-uri, locuințe pentru comunitățile marginalizate și grupurile dezavantajate, gospodăriile cu venituri reduse și migranți, cultură și patrimoniu, turismul durabil și servicii pentru întreprinderi, investițiile legate de accesul la servicii, cu un accent deosebit pe comunitățile dezavantajate, marginalizate și segregate, investiții productive în IMM-uri, echipamente, software și active necorporale, precum și măsurile legate de informare, comunicare, studii, constituirea de rețele, cooperare, schimburile de experiență între parteneri și activitățile care implică clustere. Pentru a sprijini implementarea programelor, ambele fonduri ar trebui, de asemenea, să poată sprijini activități de asistență tehnică. În cele din urmă, pentru a furniza sprijin pentru o gamă mai largă de intervenții în cadrul programelor Interreg, domeniul de aplicare ar trebui să fie extins pentru a include punerea în comun a unei game vaste de instalații și resurse umane, precum și costurile legate de măsurile care intră în sfera de aplicare a FSE+.

(40)

Proiectele de rețele transeuropene de transport în sensul Regulamentului (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (15) trebuie să fie finanțate în continuare din Fondul de coeziune, atât prin gestiune partajată, cât și prin modul de implementare directă din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei instituit printr-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei („Regulamentul MIE pentru perioada 2021-2027”).

(41)

În același timp, este important să se clarifice acele activități care nu intră în sfera de aplicare a FEDR și a Fondului de coeziune, inclusiv investițiile destinate reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră care provin din activitățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (16), în vederea evitării duplicării finanțării disponibile, care există deja ca parte din respectiva directivă, și investițiile în întreprinderile în dificultate, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei (17), cu excepția cazului în care acest lucru este autorizat în temeiul unor norme privind ajutorul de minimis sau privind acordarea temporară de ajutoare de stat, instituite pentru a face față unor circumstanțe excepționale. De asemenea, FEDR și Fondul de coeziune nu ar trebui să sprijine anumite investiții în aeroporturi, instalații de depozitare a deșeurilor și de tratare a deșeurilor reziduale sau în combustibili fosili. Prin urmare, FEDR ar trebui să poată sprijini măsuri specifice de atenuare a impactului asupra mediului, de securitate și de siguranță în aeroporturile regionale, atât timp cât obiectivul principal al investițiilor ar fi identificat în mod clar din perspectiva standardelor Uniunii în materie de mediu, securitate sau siguranță și ar fi în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat.

În cazul unor investiții care cresc capacitatea instalațiilor de tratare a deșeurilor reziduale, prin deșeuri reziduale ar trebui să se înțeleagă, în primul rând, deșeuri municipale care nu sunt colectate separat și reziduuri de pe urma tratării deșeurilor. Modernizarea rețelelor de termoficare centralizată ar putea fi sprijinită în vederea îmbunătățirii eficienței energetice a sistemelor eficiente de termoficare centralizată, astfel cum sunt definite în Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului (18), în conformitate cu obiectivele stabilite în planurile naționale integrate privind energia și clima. În vederea promovării energiei din surse regenerabile, ar putea fi acordat sprijin pentru cazanele de încălzire centralizată alimentate cu o combinație de gaze și energie din surse regenerabile. În astfel de cazuri, sprijinul din partea ambelor fonduri ar trebui să fie stabilit în mod proporțional cu ponderea energiei din surse regenerabile utilizată de astfel de cazane. În plus, ar trebui să se stabilească în mod explicit că țările și teritoriile de peste mări enumerate în anexa II la TFUE nu sunt eligibile pentru a beneficia de sprijin din partea FEDR sau a Fondului de coeziune.

(42)

Statele membre ar trebui să comunice în mod regulat Comisiei informații cu privire la progresele înregistrate, utilizând indicatorii comuni de realizare și de rezultat prevăzuți în anexa I. Indicatorii comuni de realizare și de rezultat ar putea fi completați, după caz, cu indicatori de realizare și de rezultat specifici programului. Informațiile furnizate de statele membre ar trebui să constituie baza pornind de la care Comisia ar trebui să raporteze cu privire la progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor specifice pe parcursul întregii perioade de programare, utilizând în acest scop un set de bază de indicatori prevăzuți în anexa II.

(43)

În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (19), FEDR și Fondul de coeziune ar trebui să fie evaluate pe baza informațiilor colectate în conformitate cu cerințe de monitorizare specifice, evitând totodată sarcinile administrative excesive, în special pentru statele membre, precum și o reglementare excesivă. Cerințele respective ar trebui să includă, după caz, indicatori cuantificabili pe baza cărora să se evalueze efectele ambelor fonduri la fața locului.

(44)

În cadrul normelor relevante ale Pactului de stabilitate și de creștere, astfel cum sunt clarificate în Codul de conduită, statele membre ar trebui să poată înainta o cerere justificată în mod corespunzător vizând o mai mare flexibilitate pentru cheltuielile structurale publice sau asimilabile susținute de administrația publică prin cofinanțarea investițiilor activate ca parte a FEDR și a Fondului de coeziune. Comisia ar trebui să evalueze o astfel de cerere în conformitate cu Pactul de stabilitate și de creștere și cu Codul de conduită.

(45)

FEDR ar trebui să abordeze problemele zonelor defavorizate, în special ale zonelor rurale și ale zonelor afectate de un dezavantaj natural sau demografic grav și permanent, inclusiv de declinul demografic, în ceea ce privește accesul la serviciile de bază, inclusiv la serviciile digitale, prin sporirea atractivității pentru investiții, inclusiv prin investiții în întreprinderi și conectivitatea cu piețele mari. Astfel, FEDR ar trebui să acorde atenție provocărilor specifice în materie de dezvoltare cu care se confruntă anumite regiuni insulare, de frontieră sau montane. În plus, FEDR ar trebui să acorde o atenție deosebită dificultăților specifice ale zonelor la nivelul NUTS 3 și al unităților administrative locale, astfel cum sunt menționate în Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (20), care sunt zone cu o densitate scăzută a populației, în conformitate cu criteriile stabilite la punctul 161 din Orientările privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2014-2020, și anume cele cu o densitate a populației de cel mult 12,5 locuitori pe kilometru pătrat sau cele care au suferit o scădere anuală medie a populației de cel puțin 1 % din locuitori în perioada 2007-2017. Statele membre ar trebui să aibă în vedere elaborarea unor planuri de acțiune voluntare specifice la nivel local pentru astfel de zone, pentru a contracara provocările demografice respective.

(46)

Pentru a maximiza contribuția la abordarea mai eficientă a provocărilor economice, demografice, de mediu și sociale, în special în zonele care prezintă dezavantaje naturale și demografice, astfel cum se prevede la articolul 174 din TFUE, acțiunile în domeniul dezvoltării teritoriale ar trebui să se bazeze pe strategii teritoriale integrate, inclusiv în zone urbane și rurale, și să acorde atenție legăturilor dintre zonele urbane și cele rurale. Prin urmare, sprijinul din partea FEDR ar trebui să fie furnizat sub formele prevăzute la articolul 28 din Regulamentul (UE) 2021/1060, asigurând implicarea corespunzătoare a autorităților locale, regionale și urbane, a partenerilor economici și sociali, a reprezentanților societății civile și a organizațiilor neguvernamentale. Strategiile teritoriale ar trebui, de asemenea, să poată beneficia de o abordare integrată și bazată pe mai multe fonduri, precum FEDR, FSE+, FEPAM și FEADR.

(47)

Pentru a îmbunătăți reziliența comunităților din zonele rurale și condițiile economice, sociale și de mediu ale acestora, sprijinul din partea FEDR ar trebui utilizat pentru a dezvolta proiecte precum cele vizând satele inteligente, astfel cum se menționează în rezoluția Parlamentului European din 3 octombrie 2018 referitoare la abordarea nevoilor specifice ale zonelor rurale, montane și îndepărtate, în special prin dezvoltarea de noi oportunități, cum ar fi serviciile descentralizate și soluțiile energetice, tehnologiile și inovațiile digitale.

(48)

În cadrul dezvoltării urbane durabile, se consideră necesară susținerea dezvoltării teritoriale integrate pentru a aborda într-un mod mai eficace provocările economice, sociale, climatice, demografice și de mediu care afectează zonele urbane, inclusiv zonele urbane funcționale, ținând cont în același timp de necesitatea promovării legăturilor dintre zonele urbane și cele rurale. Sprijinul care vizează zonele urbane ar putea lua forma unui program separat sau a unei priorități separate și ar trebui să poată beneficia de o abordare bazată pe fonduri multiple. Principiile de selecție a zonelor urbane în care se vor implementa acțiuni integrate de dezvoltare urbană durabilă și cuantumurile indicative pentru acțiunile respective ar trebui prevăzute în programele din cadrul obiectivului Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, urmărindu-se o țintă minimă la nivel național de 8 % din resursele FEDR în acest scop. De asemenea, ar trebui să se precizeze că acest procent ar trebui să fie respectat pe întreaga durată a perioadei de programare în cazul transferului între priorități în cadrul unui program sau între programe, inclusiv în cadrul evaluării intermediare.

(49)

Pentru a identifica sau a oferi soluții care abordează aspecte legate de dezvoltarea urbană durabilă la nivelul Uniunii, acțiunile urbane inovatoare din domeniul dezvoltării urbane durabile ar trebui să fie înlocuite cu o Inițiativă europeană privind dezvoltarea urbană, care să fie implementată prin gestiune directă sau indirectă. Această inițiativă ar trebui să acopere toate zonele urbane, inclusiv zonele urbane funcționale, și să sprijine Agenda urbană pentru Uniunea Europeană. Pentru a stimula participarea autorităților locale la parteneriatele tematice din cadrul agendei urbane, FEDR ar trebui să ofere sprijin pentru costurile organizaționale legate de o astfel de participare. Inițiativa ar putea include cooperarea interguvernamentală cu privire la aspecte urbane, în special cooperarea care vizează consolidarea capacităților la nivel local în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU. Statele membre, autoritățile regionale și locale ar trebui să fie implicate activ în gestionarea și punerea în aplicare a Inițiativei europene privind dezvoltarea urbană. Acțiunile convenite în cadrul unui astfel de model de gestionare ar putea include desfășurarea de schimburi pentru reprezentanții locali și regionali. Acțiunile întreprinse în cadrul Inițiativei europene privind dezvoltarea urbană ar trebui să promoveze legăturile dintre zonele urbane și cele rurale în interiorul zonelor urbane funcționale. Cooperarea cu Rețeaua Europeană de Dezvoltare Rurală este deosebit de importantă în acest sens.

(50)

Ar trebui promovate pe întreg teritoriul Uniunii comercializarea și extinderea proiectelor interregionale de inovare prin intermediul noilor investiții interregionale pentru inovare care urmează să fie gestionate de Comisie. Prin sprijinirea proiectelor de inovare în domenii de specializare inteligentă, inclusiv a proiectelor-pilot și a măsurilor de consolidare a capacităților, acestea vor aduce beneficii în special regiunilor mai puțin dezvoltate, stimulând ecosistemele de inovare ale acestora și capacitatea lor de a se integra în lanțuri valorice mai mari ale Uniunii. Acestea ar trebui, de asemenea, să contribuie la punerea în aplicare a comunicării Comisiei din 18 iulie 2017 intitulată „Consolidarea capacităților de inovare în regiunile Europei: strategii pentru o creștere stabilă, durabilă și favorabilă incluziunii”, în special pentru sprijinirea platformelor tematice de specializare inteligentă în domenii critice.

(51)

O atenție deosebită ar trebui acordată regiunilor ultraperiferice, în special prin adoptarea de măsuri în temeiul articolului 349 din TFUE care să prevadă o alocare suplimentară pentru regiunile ultraperiferice pentru a compensa costurile suplimentare suportate în aceste regiuni ca urmare a uneia sau a mai multora dintre limitările permanente menționate la articolul 349 din TFUE, și anume depărtarea, insularitatea, suprafața redusă, relieful și clima dificile, dependența economică de un număr redus de produse, factori a căror persistență și combinare dăunează grav dezvoltării acestor regiuni. Respectiva alocare ar trebui să poată acoperi investițiile, costurile operaționale și obligațiile de serviciu public care vizează compensarea costurilor suplimentare cauzate de astfel de limitări. Ajutoarele de exploatare ar trebui să poată acoperi cheltuielile privind serviciile de transport de mărfuri și ajutoarele pentru demararea serviciilor de transport, precum și cheltuielile privind operațiunile legate de constrângerile în materie de stocare, de supradimensionare și de întreținerea instrumentelor de producție, precum și de lipsa de capital uman pe piața locală. Respectiva alocare nu ar trebui să facă obiectul cerințelor privind concentrarea tematică. Pentru a proteja integritatea pieței interne, cum este cazul pentru toate operațiunile cofinanțate prin FEDR și prin Fondul de coeziune, orice sprijin din FEDR pentru finanțarea ajutoarelor pentru investiții și de exploatare în regiunile ultraperiferice ar trebui să respecte normele privind ajutoarele de stat prevăzute la articolele 107 și 108 din TFUE.

(52)

Pentru a permite o reacție rapidă la circumstanțe excepționale și neobișnuite, astfel cum sunt menționate în Pactul de stabilitate și de creștere, care ar putea apărea în timpul perioadei de programare, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei pentru a adopta măsuri temporare cu scopul de a facilita utilizarea sprijinului din partea FEDR ca răspuns la aceste circumstanțe. Comisia ar trebui să adopte măsurile cele mai adecvate având în vedere circumstanțele excepționale sau neobișnuite cu care se confruntă un stat membru, menținând în același timp obiectivele fondului. În plus, deciziile de punere în aplicare în ceea ce privește o măsură temporară de utilizare a FEDR ca răspuns la circumstanțe excepționale sau neobișnuite ar trebui să fie adoptate fără proceduri ale comitetului, dat fiind că domeniul de aplicare este determinat de Pactul de stabilitate și de creștere și se limitează la măsura stabilită în prezentul regulament. Comisia ar trebui, de asemenea, să monitorizeze punerea în aplicare a măsurilor și să evalueze caracterul adecvat al acestora.

(53)

În vederea modificării anumitor elemente neesențiale din prezentul regulament, Comisiei ar trebui să i se delege competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE în ceea ce privește efectuarea unor ajustări, în cazul în care acest lucru se justifică, ale anexei II, care stabilește o listă a indicatorilor utilizați ca bază pentru a oferi informații Parlamentului European și Consiliului cu privire la performanța programelor. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a se asigura o participare egală la elaborarea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(54)

Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale prin corectarea principalelor dezechilibre regionale din cadrul Uniunii, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni, rămânerea în urmă a regiunilor mai puțin favorizate și resursele financiare limitate de care dispun statele membre și regiunile, acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv.

(55)

În vederea adoptării prezentului regulament după începerea perioadei de programare și ținând seama de necesitatea de a executa atât FEDR cât și Fondul de coeziune într-un mod coordonat și armonizat și pentru a permite punerea sa rapidă în aplicare, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

CAPITOLUL I

Articolul 1

Articolul 2

Articolul 3

Articolul 4

Articolul 5

Articolul 6

Articolul 7

Articolul 8

CAPITOLUL II

Articolul 9

Articolul 10

Articolul 11

Articolul 12

Articolul 13

Articolul 14

CAPITOLUL III

Articolul 15

Articolul 16

Articolul 17

Articolul 18

ANEXA I

ANEXA II