ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene
L 210
Ediţia în limba română
Legislaţie
Anul 64
14 iunie 2021
|
ISSN 1977-0782 |
||
|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 210 |
|
|
|
||
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 64 |
|
Cuprins |
|
II Acte fără caracter legislativ |
Pagina |
|
|
|
REGULAMENTE |
|
|
|
* |
||
|
|
|
DECIZII |
|
|
|
* |
||
|
|
* |
Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/945 a Comisiei din 10 iunie 2021 privind un proiect de ordin notificat de România în ceea ce privește informațiile referitoare la prospețimea peștelui [notificată cu numărul C(2021) 4052] ( 1 ) |
|
|
|
|
RECOMANDĂRI |
|
|
|
* |
|
|
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE. |
|
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
REGULAMENTE
|
14.6.2021 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 210/1 |
REGULAMENTUL (UE) 2021/943 AL BĂNCII CENTRALE EUROPENE
din 14 mai 2021
de modificare a Regulamentului (UE) 2015/534 privind raportarea de informații financiare în materie de supraveghere (BCE/2021/24)
CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit (1), în special articolul 4 alineatul (1), articolul 4 alineatul (3), articolul 6 alineatul (2), articolul 6 alineatul (5) litera (d) și articolul 10,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 468/2014 al Băncii Centrale Europene din 16 aprilie 2014 de instituire a cadrului de cooperare la nivelul Mecanismului unic de supraveghere între Banca Centrală Europeană și autoritățile naționale competente și cu autoritățile naționale desemnate (Regulamentul-cadru privind MUS) (BCE/2014/17) (2), în special articolul 21 alineatul (1), articolul 140 și articolul 141 alineatul (1),
întrucât:
|
(1) |
Comisia Europeană, pe baza proiectelor de standarde tehnice de punere în aplicare transmise de Autoritatea Bancară Europeană (ABE), a adoptat recent Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451 al Comisiei (3), care abrogă și înlocuiește Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 al Comisiei (4). |
|
(2) |
Întrucât Regulamentul (UE) 2015/534 al Băncii Centrale Europene (BCE/2015/13) (5) („Regulamentul FINREP al BCE”) prevede utilizarea, în scopurile sale, a formularelor elaborate de ABE și adoptate în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014, trimiterile la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 din Regulamentul FINREP al BCE trebuie actualizate în consecință. De asemenea, este necesar să se țină seama de alte modificări care necesită actualizări ale referințelor încrucișate la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451 pentru a se asigura că Regulamentul FINREP al BCE rămâne consecvent cu regulamentul de punere în aplicare al Comisiei aplicabil. Modificările respective includ anumite modificări în titlul și structura anumitor formulare din anexele la Regulamentul FINREP al BCE, astfel încât să le alinieze la titlurile și structura formularelor din anexele la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451. |
|
(3) |
La 20 mai 2019, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au adoptat Regulamentul (UE) 2019/876 (6), care modifică Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (7). Trimiterile la Regulamentul (UE) nr. 575/2013 din Regulamentul FINREP al BCE ar trebui actualizate în consecință. |
|
(4) |
Pentru a asigura securitatea juridică, este necesar să se asigure faptul că modificările trimiterilor se aplică de la aceeași dată cu abrogarea Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la data aplicării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/451, și anume 28 iunie 2021. |
|
(5) |
Prin urmare, Regulamentul (UE) 2015/534 (BCE/2015/13) ar trebui modificat în mod corespunzător, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Modificări
Regulamentul (UE) 2015/534 (BCE/2015/13) se modifică după cum urmează:
|
1. |
Articolul 1 se modifică după cum urmează:
|
|
2. |
Articolul 4 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 4 Formatul și frecvența raportării pe bază consolidată și datele de raportare de referință și datele de transmitere pentru instituțiile de credit semnificative care aplică IFRS pentru raportarea în scopuri de supraveghere pe bază consolidată în conformitate cu articolul 24 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 În conformitate cu articolul 430 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituțiile de credit semnificative care aplică IFRS în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1606/2002 pentru raportarea în scopuri de supraveghere pe bază consolidată, în conformitate cu articolul 24 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, raportează informații financiare în materie de supraveghere, astfel cum se prevede la articolul 11 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451, pe bază consolidată.” |
|
3. |
Articolul 5 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 5 Formatul și frecvența raportării pe bază consolidată și datele de raportare de referință și datele de transmitere pentru instituțiile de credit semnificative care aplică anumite cadre contabile naționale pe bază consolidată întemeiate pe Directiva 86/635/CEE În conformitate cu articolul 430 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituțiile de credit semnificative, altele decât cele prevăzute la articolul 4, care fac obiectul unor cadre contabile naționale pe bază consolidată întemeiate pe Directiva 86/635/CEE, raportează informații financiare în materie de supraveghere pe bază consolidată astfel cum se prevede la articolul 12 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451.” |
|
4. |
Articolul 6 se modifică după cum urmează:
|
|
5. |
Articolul 7 se modifică după cum urmează:
|
|
6. |
La articolul 8 alineatul (4) literele (a) și (b), trimiterea la „Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014” se înlocuiește cu trimiterea la „Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451”. |
|
7. |
La articolul 9, alineatul (1) se modifică după cum urmează:
|
|
8. |
La articolul 10 alineatul (2), trimiterea la „Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014” se înlocuiește cu trimiterea la „Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451”. |
|
9. |
Articolul 11 se modifică după cum urmează:
|
|
10. |
La articolul 12 alineatul (4) literele (a) și (b), trimiterea la „Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014” se înlocuiește cu trimiterea la „Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451”. |
|
11. |
Articolul 13 se modifică după cum urmează:
|
|
12. |
Articolul 14 se modifică după cum urmează:
|
|
13. |
La articolul 15 alineatul (4) literele (a) și (b), trimiterea la „Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014” se înlocuiește cu trimiterea la „Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451”. |
|
14. |
Anexele la Regulamentul (UE) 2015/534 (BCE/2015/13) se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament. |
Articolul 2
Dispoziții finale
(1) Prezentul regulament intră în vigoare în a cincea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(2) Se aplică de la 28 iunie 2021.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.
Adoptat la Frankfurt pe Main,14 mai 2021.
Pentru Consiliul guvernatorilor BCE
Președintele BCE
Christine LAGARDE
(1) JO L 287, 29.10.2013, p. 63.
(2) JO L 141, 14.5.2014, p. 1.
(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451 al Comisiei din 17 decembrie 2020 de stabilire a standardelor tehnice de punere în aplicare pentru aplicarea Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește raportarea în scopuri de supraveghere a instituțiilor și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 (JO L 97, 19.3.2021, p. 1).
(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 al Comisiei din 16 aprilie 2014 de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare cu privire la raportarea în scopuri de supraveghere a instituțiilor în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 191, 28.6.2014, p. 1).
(5) Regulamentul (UE) 2015/534 al Băncii Centrale Europene din 17 martie 2015 privind raportarea de informații financiare în materie de supraveghere (BCE/2015/13) (JO L 86, 31.3.2015, p. 13).
(6) Regulamentul (UE) 2019/876 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2019 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce privește indicatorul efectului de levier, indicatorul de finanțare stabilă netă, cerințele privind fondurile proprii și pasivele eligibile, riscul de credit al contrapărții, riscul de piață, expunerile față de contrapărți centrale, expunerile față de organisme de plasament colectiv, expunerile mari și cerințele referitoare la raportare și la publicarea informațiilor, și a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 150, 7.6.2019, p. 1).
(7) Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).
ANEXĂ
Anexele la Regulamentul (UE) 2015/534 (BCE/2015/13) se modifică după cum urmează:
|
1. |
Anexa I se înlocuiește cu următorul text: „ANEXA I Raportare financiară simplificată în scopuri de supraveghere 1. Pentru entitățile supravegheate care aplică IFRS în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1606/2002, precum și pentru entitățile supravegheate care aplică anumite cadre contabile naționale în temeiul Directivei 86/635/CEE care sunt compatibile cu IFRS, «raportarea financiară simplificată în scopuri de supraveghere» include formularele din anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451 enumerate în tabelul 1. 2. Pentru entitățile supravegheate care aplică anumite cadrecontabile naționale în temeiul Directivei 86/635/CEE, altele decât cele incluse la punctul 1, «raportarea financiară simplificată în scopuri de supraveghere» include formularele din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451 enumerate în tabelul 2. 2a. Ca excepție de la punctul 2 fiecare ANC poate decide ca entitățile prevăzute la punctul 2 cu sediul în statul membru corespunzător ANC respective să raporteze:
3. Informațiile din punctele 1 și 2 ar trebui raportate în conformitate cu instrucțiunile din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451. 4. Formularele 17.1, 17.2 și 17.3 din tabelele 1 și 2 sunt furnizate numai pentru instituțiile de credit care raportează pe bază consolidată. Formularul 40.1 din tabelele 1 și 2 este furnizat pentru instituțiile de credit care raportează pe bază consolidată și instituțiile de credit care nu fac parte dintr-un grup și care raportează pe bază individuală. 5. Pentru calcularea pragului menționat în partea 2 din tabelele 1 și 2 din prezenta anexă, se aplică articolul 5 alineatul (5) al doilea paragraf din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451.Tabelul 1
Tabelul 2
|
|
2. |
Anexa II se înlocuiește cu următorul text: „ANEXA II Raportare financiară suprasimplificată în scopuri de supraveghere 1. Pentru entitățile supravegheate care aplică IFRS în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1606/2002, precum și pentru entitățile supravegheate care aplică anumite cadre contabile naționale în temeiul Directivei 86/635/CEE care sunt compatibile cu IFRS, «raportarea financiară suprasimplificată în scopuri de supraveghere» include formularele din anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451 enumerate în tabelul 3.Tabelul 3
2. Pentru entitățile supravegheate care aplică cadre contabile naționale în temeiul Directivei 86/635/CEE, altele decât cele incluse la alineatul (1), «raportarea financiară suprasimplificată în scopuri de supraveghere» include formularele din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451 enumerate în tabelul 4.Tabelul 4
3. Informațiile de la punctele 1 și 2 sunt raportate în conformitate cu instrucțiunile din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451. 4. Ca excepție de la punctul 2, fiecare ANC poate decide ca entitățile prevăzute la punctul 2 cu sediul în statul membru corespunzător ANC respective să raporteze:
|
|
3. |
Anexa III se înlocuiește cu următorul text: „ANEXA III Puncte de date pentru raportarea financiară în scopuri de supraveghere 1. Pentru entitățile supravegheate care aplică IFRS în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1606/2002, precum și pentru entitățile supravegheate care aplică cadre contabile naționale întemeiate pe Directiva 86/635/CEE care sunt compatibile cu IFRS, „punctele de date pentru raportarea financiară în scopuri de supraveghere” includ punctele de date din anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451 identificate în anexa IV la prezentul regulament. 2. Pentru entitățile supravegheate care aplică anumite cadre contabile naționale întemeiate pe Directiva 86/635/CEE, altele decât cele incluse la alineatul (1), „punctele de date pentru raportarea financiară în scopuri de supraveghere” includ punctele de date din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451 identificate în anexa V la prezentul regulament. 3. Informațiile din alineatele (1) și (2) sunt raportate în conformitate cu instrucțiunile din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451. |
|
4. |
Anexa IV se înlocuiește cu următorul text: „ANEXA IV „Puncte de date FINREP” în temeiul IFRS sau al GAAP naţionale compatibile cu IFRS
1. Bilanț [situația poziției financiare] 1.1 Active
1.2 Datorii
1.3 Capitaluri proprii
2. Situația profitului sau pierderii
5. Defalcarea pe tipuri de produse a creditelor și a avansurilor nedestinate tranzacționării 5.1 Credite și avansuri, altele decât activele deținute în vederea tranzacționării, destinate tranzacționării sau deținute în vederea vânzării, defalcate pe tipuri de produse
8. Defalcarea datoriilor financiare 8.1 Defalcarea datoriilor financiare pe tipuri de produse și pe sectoare ale contrapărților
8.2 Datorii financiare subordonate
10. Instrumente derivate – tranzacționare și instrumente de acoperire economică împotriva riscurilor
11. Contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor 11.1 Instrumente derivate – contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor: defalcare pe tipuri de risc și tipuri de acoperire
18. Informații privind expunerile performante și neperformante 18.0. Informații privind expunerile performante și neperformante
18. Informații privind expunerile performante și neperformante 18.0. Informații privind expunerile performante și neperformante
19. Informații privind expunerile restructurate în urma dificultăților financiare
19. Informații privind expunerile restructurate în urma dificultăților financiare
|
|
5. |
Anexa V se înlocuiește cu următorul text: „ANEXA V „Puncte de date FINREP” în temeiul cadrelor contabile naționale
1. Bilanț [situația poziției financiare] 1.1 Active
1.2 Datorii
1.3 Capitaluri proprii
2. Situația profitului sau pierderii
5. Defalcarea pe tipuri de produse a creditelor și a avansurilor nedestinate tranzacționării 5.1 Credite și avansuri, altele decât activele deținute în vederea tranzacționării, destinate tranzacționării sau deținute în vederea vânzării, defalcate pe tipuri de produse
8. Defalcarea datoriilor financiare 8.1 Defalcarea datoriilor financiare pe tipuri de produse și pe sectoare ale contrapărților
8.2 Datorii financiare subordonate
10. Instrumente financiare derivate – Tranzacționare și instrumente de acoperire economică împotriva riscurilor
11. Contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor 11.2 Instrumente financiare derivate – Contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor în temeiul GAAP naționale: defalcare pe tipuri de risc
18 Informații privind expunerile performante și neperformante 18.0 Informații privind expunerile performante și neperformante
18 Informații privind expunerile performante și neperformante 18.0 Informații privind expunerile performante și neperformante
19. Informații privind expunerile restructurate în urma dificultăților financiare
19. Informații privind expunerile restructurate în urma dificultăților financiare
|
DECIZII
|
14.6.2021 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 210/45 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/944 A COMISIEI
din 3 iunie 2021
privind prelungirea perioadelor de colectare a declarațiilor de susținere pentru anumite inițiative cetățenești europene în temeiul Regulamentului (UE) 2020/1042 al Parlamentului European și al Consiliului
[notificată cu numărul C(2021) 3879]
(Numai textul în limba engleză este autentic)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2020/1042 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 de stabilire a unor măsuri temporare privind termenele pentru etapele de colectare, verificare și examinare prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/788 privind inițiativa cetățenească europeană având în vedere epidemia de COVID-19 (1), în special articolul 2 alineatul (2),
după consultarea Comitetului privind inițiativa cetățenească europeană instituit prin articolul 22 din Regulamentul (UE) 2019/788 al Parlamentului European și al Consiliului (2),
întrucât:
|
(1) |
Regulamentul (UE) 2020/1042 stabilește măsuri temporare în legătură cu inițiativa cetățenească europeană pentru a aborda provocările cu care s-au confruntat organizatorii de inițiative cetățenești, administrațiile naționale și instituțiile Uniunii după ce Organizația Mondială a Sănătății a anunțat în martie 2020 că epidemia de COVID-19 a devenit o pandemie mondială. În lunile care au urmat anunțului, statele membre au adoptat măsuri restrictive pentru a combate criza din domeniul sănătății publice. Astfel, viața publică a stagnat în aproape toate statele membre. Prin urmare, Regulamentul (UE) 2020/1042 a prelungit anumite termene prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/788. |
|
(2) |
Regulamentul (UE) 2020/1042 împuternicește Comisia ca, în anumite circumstanțe, să prelungească perioadele de colectare cu alte trei luni. Condițiile pentru orice prelungire suplimentară sunt similare cu cele care au condus la prelungirea inițială după izbucnirea epidemiei de COVID-19 în martie 2020, și anume ca cel puțin un sfert dintre statele membre sau un număr de state membre care reprezintă peste 35 % din populația Uniunii să aplice măsuri ca răspuns la pandemia de COVID-19 care îngreunează într-o măsură substanțială capacitatea organizatorilor de a colecta declarații de susținere pe suport de hârtie și de a informa publicul cu privire la inițiativele lor aflate în derulare. |
|
(3) |
De la adoptarea Regulamentului (UE) 2020/1042 în iulie 2020, Comisia a monitorizat îndeaproape situația din statele membre. |
|
(4) |
În urma evaluării Comisiei care indica faptul că erau îndeplinite condițiile pentru acordarea unei prelungiri în temeiul Regulamentului (UE) 2020/1042, la 17 decembrie 2020 (3), iar apoi la 19 februarie 2021 (4), Comisia a acordat câte o prelungire suplimentară, de câte trei luni, pentru inițiativele care erau în etapa de colectare a declarațiilor de susținere. Pentru inițiativele în cazul cărora perioada de colectare a început în perioadele de prelungire s-au acordat prelungiri proporționale. |
|
(5) |
De la 1 februarie 2021, în mai multe state membre situația cauzată de pandemia de COVID-19 nu s-a schimbat în mod semnificativ. La sfârșitul lunii aprilie 2021, pentru a opri sau a încetini răspândirea COVID-19, într-un număr important de state membre erau încă în vigoare măsuri de restricționare a liberei circulații a cetățenilor pe teritoriul lor. Șapte state membre au raportat că, la 19 aprilie, aplicau măsuri naționale de limitare a circulației persoanelor, care interzic sau restricționează în mod semnificativ libertatea cetățenilor de a circula liber pe teritoriul lor, în timp ce 12 state membre au raportat că aplicau măsuri locale de limitare a circulației persoanelor. Aceste măsuri de limitare a circulației persoanelor au fost corelate cu măsuri suplimentare cu efecte restrictive similare asupra vieții publice pe teritoriul respectivelor state membre sau cel puțin într-o parte semnificativă a teritoriului acestora, inclusiv restricții privind accesibilitatea spațiilor publice, închiderea sau deschiderea limitată a magazinelor, a restaurantelor și a barurilor, importante restricții de capacitate pentru adunările și reuniunile publice și private și impunerea unor interdicții de circulație. Măsurile respective luate împreună afectează în mod semnificativ capacitatea organizatorilor de a colecta declarații de susținere pe suport de hârtie și de a informa publicul cu privire la inițiativele lor aflate în derulare. Pe baza informațiilor disponibile în prezent, este probabil ca măsurile respective sau măsurile cu efect similar să rămână în vigoare pentru o perioadă de cel puțin trei luni. |
|
(6) |
Statele membre în cauză reprezintă cel puțin un sfert din statele membre și peste 35 % din populația Uniunii. |
|
(7) |
Din aceste motive, se poate concluziona că sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea unei prelungiri a perioadelor de colectare în ceea ce privește 5 inițiative pentru care perioada de colectare era în derulare la 1 mai 2021. Prin urmare, aceste perioade de colectare ar trebui prelungite cu trei luni. |
|
(8) |
La 19 februarie 2021, Comisia a acordat o prelungire pentru paisprezece inițiative. Nouă inițiative nu pot beneficia de o prelungire suplimentară, întrucât au beneficiat deja de o prelungire maximă de 12 luni. |
|
(9) |
Pentru inițiativele în cazul cărora perioada de colectare a început între 1 mai 2021 și data adoptării prezentei decizii, perioada de colectare ar trebui prelungită până la 1 august 2022, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
(1) În cazul în care colectarea declarațiilor de susținere pentru o inițiativă cetățenească europeană (denumită în continuare „inițiativă”) era în derulare la 1 mai 2021, perioada maximă de colectare se prelungește cu o perioadă de trei luni în ceea ce privește inițiativa respectivă.
(2) În cazul în care colectarea declarațiilor de susținere pentru o inițiativă a început între 1 mai 2021 și data adoptării prezentei decizii, perioada de colectare maximă se prelungește până la 1 august 2022 în ceea ce privește inițiativa respectivă.
Articolul 2
Noile date de încheiere a perioadelor de colectare pentru următoarele inițiative sunt după cum urmează:
|
— |
pentru inițiativa intitulată „ALEGĂTORI FĂRĂ FRONTIERE, drepturi politice depline pentru cetățenii UE”: 11 iunie 2022; |
|
— |
pentru inițiativa intitulată „Introducerea unor venituri de bază necondiționate (VBN) în întreaga UE”: 25 iunie 2022; |
|
— |
pentru inițiativa intitulată „Libertà di condividere”: 1 august 2022; |
|
— |
pentru inițiativa intitulată „Dreptul la tratament”: 1 august 2022; |
|
— |
pentru inițiativa intitulată „Inițiativa societății civile pentru interzicerea practicilor de supraveghere biometrică în masă”: 1 august 2022; |
|
— |
pentru inițiativa intitulată „Acoperișuri transformate în grădini ecologice”: 1 august 2022. |
Articolul 3
Prezenta decizie se adresează:
|
— |
grupului de organizatori ai inițiativei intitulate „ALEGĂTORI FĂRĂ FRONTIERE, drepturi politice depline pentru cetățenii UE”; |
|
— |
grupului de organizatori ai inițiativei intitulate „Introducerea unor venituri de bază necondiționate (VBN) în întreaga UE”; |
|
— |
grupului de organizatori ai inițiativei intitulate „Libertà di condividere”; |
|
— |
grupului de organizatori ai inițiativei intitulate „Dreptul la tratament”; |
|
— |
grupului de organizatori ai inițiativei intitulate „Inițiativa societății civile pentru interzicerea practicilor de supraveghere biometrică în masă”; |
|
— |
grupului de organizatori ai inițiativei intitulate „Acoperișuri transformate în grădini ecologice”. |
Adoptată la Bruxelles, 3 iunie 2021.
Pentru Comisie
Věra JOUROVÁ
Vicepreședinte
(1) JO L 231, 17.7.2020, p. 7.
(2) Regulamentul (UE) 2019/788 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind inițiativa cetățenească europeană (JO L 130, 17.5.2019, p. 55).
(3) Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/2200 a Comisiei din 17 decembrie 2020 privind prelungirea perioadelor de colectare a declarațiilor de susținere pentru anumite inițiative cetățenești europene în temeiul Regulamentului (UE) 2020/1042 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 434, 23.12.2020, p. 56).
(4) Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/360 a Comisiei din 19 februarie 2021 privind prelungirea perioadelor de colectare a declarațiilor de susținere pentru anumite inițiative cetățenești europene în temeiul Regulamentului (UE) 2020/1042 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 69, 26.2.2021, p. 9).
|
14.6.2021 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 210/48 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/945 A COMISIEI
din 10 iunie 2021
privind un proiect de ordin notificat de România în ceea ce privește informațiile referitoare la prospețimea peștelui
[notificată cu numărul C(2021) 4052]
(Numai textul în limba română este autentic)
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 (1) al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, în special articolul 45 alineatul (4),
întrucât:
|
(1) |
În conformitate cu articolul 45 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011, autoritățile române au notificat Comisiei, la 18 noiembrie 2019, un proiect de ordin național privind obligația operatorilor economici de a asigura transferul informațiilor privind prospețimea peștelui către consumatori (denumit în continuare „proiectul de ordin”). |
|
(2) |
Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 definește principiile, cerințele și responsabilitățile generale care reglementează informațiile referitoare la produsele alimentare, în special etichetarea produselor alimentare. În această privință, articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 enumeră mențiunile care trebuie să apară pe produsele alimentare, în conformitate cu articolele 10-35 și sub rezerva excepțiilor prevăzute de acestea. |
|
(3) |
Articolul 39 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 prevede că, în afara mențiunilor obligatorii prevăzute la articolul 9 alineatul (1) și la articolul 10, în conformitate cu procedura stabilită la articolul 45, statele membre pot adopta dispoziții privind mențiuni obligatorii suplimentare pentru anumite tipuri sau categorii de produse alimentare, pentru cel puțin unul dintre următoarele motive: protecția sănătății publice, protecția consumatorilor, prevenirea fraudelor, protecția drepturilor de proprietate industrială și comercială, a indicațiilor de proveniență, a denumirilor de origine înregistrate și prevenirea concurenței neloiale. |
|
(4) |
Prin stabilirea unor măsuri naționale care impun informarea consumatorilor cu privire la prospețimea peștelui, proiectul de ordin stabilește mențiuni obligatorii suplimentare pentru anumite categorii de produse alimentare în sensul articolului 39 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011. Prin urmare, este necesar să se examineze compatibilitatea acestuia cu cerințele menționate anterior din regulamentul respectiv și cu dispozițiile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene. |
|
(5) |
Articolul 2 din proiectul de ordin notificat prevede că operatorii economici afișează imediat lângă peștele întreg proaspăt, sălbatic sau de crescătorie și nepreambalat, una dintre următoarele patru indicații: (a) peștele are între 0-2 zile de la captură; (b) peștele are între 2-3 zile de la captură; (c) peștele are între 3-4 zile de la captură; (d) peștele are între 4-5 zile de la captură; (e) peștele are peste 5 zile de la captură. |
|
(6) |
Autoritățile române au explicat că proiectul de ordin este menit să asigure o mai bună informare a consumatorilor din România cu privire la gradul de prospețime al produselor care le sunt vândute, în speță, a peștelui, precum și la faptul că produsele ce le sunt oferite nu le afectează viața sau sănătatea. Autoritățile române au explicat că, în urma controalelor efectuate de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), a reieșit că în gama de pește proaspăt se comercializează produse alimentare care nu sunt de fapt proaspete, punându-se astfel în pericol sănătatea consumatorilor care le utilizează. |
|
(7) |
În urma unei solicitări de clarificare din partea Comisiei, autoritățile române au explicat, prin scrisoarea din 25 iunie 2020, domeniul de aplicare al proiectului de ordin, precum și informațiile care ar trebui furnizate consumatorilor, și au reiterat justificările adoptării acestuia. |
|
(8) |
În conformitate cu articolul 1 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011, acesta se aplică fără a aduce atingere cerințelor privind etichetarea prevăzute în dispozițiile specifice ale Uniunii aplicabile anumitor produse alimentare. |
|
(9) |
Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (2) din 11 decembrie 2013 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură stabilește standarde comune de comercializare pentru pești, inclusiv dispoziții specifice privind informarea consumatorilor. Printre altele, acesta prevede norme referitoare la informațiile obligatorii și voluntare destinate consumatorilor care trebuie să fie indicate pe produsele pescărești și de acvacultură comercializate în Uniune, indiferent de originea acestora sau de metoda de comercializare. |
|
(10) |
Articolul 35 alineatul (1) literele (a)-(e) din Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 stabilește cele cinci mențiuni obligatorii care se aplică în mod specific produselor pescărești și de acvacultură. În conformitate cu articolul 39 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1379/2013, data capturării produselor pescărești sau data recoltării produselor de acvacultură reprezintă informații care pot fi furnizate în mod voluntar, cu condiția să fie clare și lipsite de ambiguitate. |
|
(11) |
Informațiile solicitate de proiectul de ordin, chiar dacă sunt exprimate în mod diferit, echivalează cu furnizarea de informații privind data capturării sau data recoltării. Mențiunile prevăzute la articolul 2 din proiectul de ordin permit consumatorului să calculeze data capturării sau data recoltării. De asemenea, ele servesc aceluiași scop ca menționarea datei capturării sau a datei recoltării, și anume informarea consumatorilor cu privire la prospețimea peștelui. |
|
(12) |
Întrucât furnizarea de informații privind data capturării sau data recoltării este armonizată la nivelul UE ca mențiune voluntară, statele membre nu pot impune niciun fel de obligație de a indica data capturării sau data recoltării ca mențiune suplimentară obligatorie. O astfel de măsură națională ar intra în conflict cu dispozițiile dreptului UE. |
|
(13) |
În plus, protecția sănătății și furnizarea de informații consumatorilor, care, potrivit autorităților române, reprezintă motivele adoptării proiectului de măsură națională, constituie obiective sprijinite de Regulamentul (UE) nr. 1379/2013. Acest lucru este demonstrat de considerentele 20 și 21, precum și de articolul 7 alineatul (1) litera (c) și de articolul 35 alineatul (1) litera (e) din regulamentul respectiv. |
|
(14) |
Legislația UE le oferă autorităților naționale competente mijloacele necesare pentru protecția sănătății și a siguranței cetățenilor și pentru a se asigura că consumatorii nu sunt induși în eroare cu privire la caracteristicile produselor pescărești introduse pe piață pe teritoriile lor. |
|
(15) |
În conformitate cu articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (3), nu trebuie să fie introduse pe piață produse alimentare care nu prezintă siguranță. |
|
(16) |
Articolul 17 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 stabilește o obligație generală a autorităților competente din statele membre de a monitoriza și controla aplicarea completă și eficace a cerințelor legislației alimentare în toate etapele lanțului alimentar. |
|
(17) |
Articolul 17 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 impune operatorilor din sectorul alimentar obligația de a participa în mod activ la punerea în aplicare a cerințelor legislației alimentare prin verificarea respectării acestor cerințe. Operatorii din sectorul alimentar au responsabilitatea juridică primară de a asigura respectarea legislației alimentare, în special siguranța alimentară. |
|
(18) |
Articolul 7 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 prevede că informațiile referitoare la produsele alimentare nu trebuie să inducă în eroare cumpărătorul în ceea ce privește caracteristicile produsului alimentar și, în special, în ceea ce privește natura, identitatea, proprietățile, compoziția, cantitatea, durabilitatea, țara de origine sau locul de proveniență, metoda de fabricație sau de producție. |
|
(19) |
Dat fiind că legislația UE le oferă autorităților naționale competente mijloacele necesare pentru protecția sănătății și a siguranței cetățenilor și pentru a se asigura că consumatorii nu sunt induși în eroare cu privire la caracteristicile produselor pescărești introduse pe piață pe teritoriile lor, măsura națională nu poate fi justificată pe baza acestor motive. |
|
(20) |
Având în vedere elementele menționate mai sus, dispozițiile proiectului de ordin privind obligația operatorilor economici de a se asigura că consumatorii sunt informați cu privire la prospețimea peștelui ar fi contrare articolului 39 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1379/2013. |
|
(21) |
În lumina acestor observații, la 22 septembrie 2020, Comisia a emis un aviz negativ cu privire la proiectul de ordin, în temeiul articolului 45 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011. Comisia a notificat avizul negativ autorităților române la 23 septembrie 2020. |
|
(22) |
Prin urmare, este necesar să se solicite autorităților române să nu adopte ordinul notificat. |
|
(23) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
România trebuie să nu adopte proiectul de ordin notificat la 18 noiembrie 2019 cu privire la obligația impusă operatorilor economici de a informa consumatorii cu privire la prospețimea peștelui.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează României.
Adoptată la Bruxelles, 10 iunie 2021.
Pentru Comisie
Stella KYRIAKIDES
Membru al Comisiei
(1) Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 și (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE și 2008/5/CE ale Comisiei și a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei (JO L 304, 22.11.2011, p. 18).
(2) Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1184/2006 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 104/2000 al Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 1).
(3) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1).
RECOMANDĂRI
|
14.6.2021 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 210/51 |
RECOMANDAREA (UE) 2021/946 A COMISIEI
din 3 iunie 2021
privind un set de instrumente comun al Uniunii pentru o abordare coordonată în direcția unui cadru european al identității digitale
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292,
întrucât:
|
(1) |
În doar un an, pandemia de COVID-19 a schimbat radical rolul și relevanța digitalizării în societățile și economiile noastre și a accelerat ritmul acesteia. Ca răspuns la digitalizarea tot mai mare a serviciilor, a crescut foarte mult cererea, din partea utilizatorilor și a întreprinderilor, de mijloace de identificare și autentificare online, precum și nevoia de schimburi digitale având drept obiect informații legate de identitate, atribute sau calificări, care să fie efectuate într-un mod securizat și cu un nivel ridicat de protecție a datelor. |
|
(2) |
Obiectivul Regulamentului (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (1) („Regulamentul e-IDAS”) este de a permite recunoașterea transfrontalieră a identificării electronice furnizate de guvernele naționale („e-identificare”) pentru a avea acces la servicii publice și de a institui o piață a Uniunii pentru serviciile de încredere recunoscută la nivel transfrontalier, cu același statut juridic ca și procesele tradiționale echivalente pe suport de hârtie. |
|
(3) |
În concluziile sale din 1-2 octombrie 2020, Consiliul European a invitat Comisia să prezinte o propunere de elaborare a unui cadru la nivelul întregii UE pentru identificarea electronică publică securizată, inclusiv pentru semnăturile digitale interoperabile, cu scopul de a le oferi cetățenilor controlul asupra identității și datelor lor online, precum și de a le permite accesul la servicii digitale publice, private și transfrontaliere. |
|
(4) |
Comunicarea Comisiei intitulată „Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital” (2) stabilește obiectivul ca, până în 2030, Uniunea și cetățenii săi să beneficieze de implementarea pe scară largă a unei identități de încredere, controlată de utilizator, care să îi permită fiecărui utilizator să aibă controlul asupra propriilor interacțiuni și asupra prezenței sale în mediul online. |
|
(5) |
Comisia a adoptat astăzi o propunere de modificare a Regulamentului e-IDAS (3). Prin aceasta se propune un cadru european al identității digitale care să le ofere utilizatorilor portofele digitale personale confidențiale, care să permită un acces securizat și ușor la diverse servicii, atât publice, cât și private, în condiții de control deplin din partea utilizatorilor. În plus, propunerea creează un nou serviciu de încredere calificat pentru atestarea atributelor referitoare la informații legate de identitate, cum ar fi adresele, vârsta, genul, starea civilă, componența familiei, cetățenia, calificările și titlurile educaționale și profesionale, licențele, alte permise și date privind plățile, atribute care pot fi oferite, partajate și schimbate la nivel transfrontalier, în deplină securitate, cu asigurarea protecției datelor și cu efecte juridice la nivel transfrontalier. |
|
(6) |
Având în vedere accelerarea digitalizării, statele membre au implementat sau dezvoltă sisteme naționale de identitate electronică, inclusiv portofele digitale și cadre naționale de încredere pentru integrarea atributelor și a acreditărilor. Alte soluții sunt în curs de pregătire sau în curs de implementare de către operatori din sectorul privat. |
|
(7) |
Dezvoltarea unor soluții naționale divergente duce la fragmentare și privează cetățenii și întreprinderile de beneficiile pieței unice, deoarece acestea nu pot utiliza sisteme de identificare sigure, convenabile și uniforme în întreaga Uniune pentru a avea acces la servicii publice și private. |
|
(8) |
Pentru a sprijini competitivitatea întreprinderilor europene, furnizorii de servicii online ar trebui să se poată baza pe soluții de identitate digitală recunoscute în întreaga Uniune, indiferent de statul membru în care au fost emise, beneficiind astfel de o abordare europeană armonizată în materie de încredere, securitate și interoperabilitate. Utilizatorii și furnizorii de servicii ar trebui să poată beneficia de atestări electronice ale atributelor cu aceeași valoare juridică, valabilă în întreaga Uniune. |
|
(9) |
Pentru a evita fragmentarea și barierele cauzate de standardele divergente și pentru a asigura un proces coordonat, vizând să împiedice punerea în pericol a punerii în aplicare a viitorului cadru european al identității digitale, este necesar să existe un proces de cooperare strânsă și structurată între Comisie, statele membre și sectorul privat. |
|
(10) |
Pentru a accelera calea către atingerea acestui obiectiv, statele membre ar trebui să își intensifice cooperarea și să identifice un set de instrumente pentru un cadru european al identității digitale. Setul de instrumente ar trebui să conducă la o arhitectură tehnică și la un cadru de referință, la un set de standarde și de referințe tehnice comune, precum și la bune practici și orientări care să servească drept bază pentru punerea în aplicare a cadrului european al identității digitale. Pentru a asigura o abordare armonizată a identității electronice, în conformitate cu așteptările cetățenilor și ale întreprinderilor, inclusiv ale persoanelor cu handicap, cooperarea ar trebui să înceapă imediat, în paralel cu procesul legislativ, cu respectarea deplină a acestuia și în acord cu rezultatele acestuia. |
|
(11) |
Prezenta recomandare instituie un proces structurat de cooperare între statele membre, Comisie și, după caz, operatorii din sectorul privat în vederea elaborării setului de instrumente. |
|
(12) |
Setul de instrumente ar trebui să acopere patru dimensiuni transversale, și anume furnizarea și schimbul de atribute ale identității, funcționalitatea și securitatea portofelelor europene pentru identitatea digitală, recurgerea la portofelul european pentru identitatea digitală, inclusiv în ceea ce privește corelarea identităților, și guvernanța. Setul de instrumente ar trebui să îndeplinească cerințele prevăzute în propunerea de cadru european al identității digitale. Acesta ar trebui actualizat, după caz, în funcție de rezultatul procesului legislativ. |
|
(13) |
Este nevoie ca statele membre să colaboreze pentru schimbul de bune practici și elaborarea de orientări în domenii în care armonizarea nu este obligatorie, dar în care o aliniere a practicilor ar sprijini punerea în aplicare de către statele membre a cadrului european al identității digitale. |
|
(14) |
Grupul de experți e-IDAS va juca rolul de interlocutor principal în scopul punerii în aplicare a prezentei recomandări. |
|
(15) |
Au fost deja instituite cataloage de atribute și scheme pentru atestarea atributelor în alte domenii, cum ar fi pentru sistemul tehnic aferent principiului înregistrării unice prevăzut în Regulamentul privind portalul digital unic sau pentru alte inițiative de schimb de date de la nivel european. Ar trebui avute în vedere alinierea și reutilizarea acestor elemente existente pentru a asigura interoperabilitatea, ținând seama și de principiile Cadrului european de interoperabilitate. |
|
(16) |
Standardele și specificațiile tehnice internaționale și europene existente ar trebui reutilizate, acolo unde este cazul, și ar trebui efectuate proiecte-pilot de referință și implementări cu rol de test ale cadrului pentru portofelul european pentru identitatea digitală și ale componentelor conexe pentru a facilita implementarea, adoptarea și interoperabilitatea, |
ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:
1. OBIECTIVE ȘI DEFINIȚII
|
(1) |
Se recomandă ca statele membre să depună eforturi în vederea elaborării unui set de instrumente care să sprijine punerea în aplicare a cadrului european al identității digitale, în strânsă coordonare cu Comisia și, după caz, cu alte părți interesate din sectorul public și privat. În particular, se recomandă statelor membre să colaboreze îndeaproape pe baza unei propuneri a Comisiei pentru a identifica următoarele elemente care să facă parte din setul de instrumente:
|
|
(2) |
În sensul prezentei recomandări, se aplică definițiile prevăzute în propunerea Comisiei privind un cadru european al identității digitale. |
2. PROCESUL DE ELABORARE A UNUI SET DE INSTRUMENTE
|
(1) |
Se recomandă ca statele membre să pună în aplicare această recomandare prin intermediul grupului de experți e-IDAS. Se aplică normele generale de procedură ale grupului de experți respectiv. |
|
(2) |
Organismele de standardizare, părțile interesate relevante din sectorul public și privat și experții externi vor fi consultați și asociați la proces, după caz. |
|
(3) |
S-a prevăzut următorul calendar pentru punerea în aplicare a prezentei recomandări:
|
|
(4) |
Fără a aduce atingere punctului 4 – „Revizuirea”, se recomandă ca, după publicarea setului de instrumente, statele membre și alte părți interesate să îl pună în aplicare, sub forma unor implementări cu rol de test și a unor proiecte-pilot de referință. |
3. COOPERAREA LA NIVELUL UNIUNII ÎN VEDEREA ELABORĂRII UNUI SET DE INSTRUMENTE PENTRU A SPRIJINI PUNEREA ÎN APLICARE A CADRULUI EUROPEAN AL IDENTITĂȚII DIGITALE
Conținutul setului de instrumente
|
(1) |
Pentru a facilita punerea în aplicare a cadrului european al identității digitale, se recomandă ca statele membre să coopereze pentru a stabili un set de instrumente care să includă o arhitectură tehnică și un cadru de referință cuprinzătoare, un set de standarde și referințe tehnice comune, precum și un set de orientări și descrieri ale celor mai bune practici. Domeniul de aplicare al setului de instrumente ar trebui să acopere cel puțin toate aspectele funcționalității portofelelor europene pentru identitatea digitală și ale serviciului de încredere calificat pentru atestarea atributelor, astfel cum se propune în propunerea Comisiei privind un cadru european al identității digitale. Conținutul ar trebui să evolueze în paralel cu rezultatele discuțiilor și ale procesului de adoptare a cadrului european al identității digitale și să reflecte rezultatele acestora. |
Standarde și referințe tehnice comune
|
(2) |
Se recomandă ca statele membre să identifice standarde și referințe tehnice comune, în special în următoarele domenii: funcționalități destinate utilizatorilor portofelelor europene pentru identitatea digitală, inclusiv semnarea prin semnătură electronică calificată, interfețe și protocoale, nivelul de asigurare, transmiterea de notificări către beneficiari și verificarea autenticității acestora, atestarea electronică a atributelor, mecanisme pentru verificarea valabilității atestărilor electronice ale atributelor și ale datelor de identificare personală aferente, certificarea, publicarea unei liste de portofele europene pentru identitatea digitală, comunicarea cazurilor de încălcare a securității, verificarea identității și a atributelor de către prestatori calificați de atestări electronice ale atributelor, corelarea identităților, o listă cu atributele minime din surse autentice, cum ar fi adresele, vârsta, genul, starea civilă, componența familiei, cetățenia, calificările educaționale și profesionale, titluri și licențe, alte permise și date privind plățile, catalogul atributelor și sistemelor pentru atestarea atributelor și proceduri de verificare pentru atestările electronice calificate ale atributelor, cooperare și guvernanță. |
Orientări, bune practici și cooperare
|
(3) |
Se recomandă ca statele membre să identifice orientări și bune practici, în special în următoarele domenii: modelele de afaceri și structura comisioanelor și verificarea atributelor în raport cu sursele autentice, inclusiv prin intermediari desemnați. |
4. REVIZUIREA
După adoptarea propunerii legislative privind un cadru european al identității digitale, se recomandă ca statele membre să coopereze pentru a actualiza elementele care trebuie furnizate în conformitate cu prezenta recomandare pentru a ține seama de textul final al actului legislativ.
Adoptată la Bruxelles, 3 iunie 2021.
Pentru Comisie
Thierry BRETON
Membru al Comisiei
(1) Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE (JO L 257, 28.8.2014, p. 73).
(2) COM(2021) 118 final.
(3) COM(2021) 281 final.
