28.5.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 188/1

REGULAMENTUL (UE) 2021/847 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 20 mai 2021

de instituire a programului Fiscalis pentru cooperare în domeniul fiscal și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1286/2013

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 114 și 197,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),

întrucât:

(1)

Atât programul Fiscalis 2020, care a fost instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1286/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (3) și este implementat de către Comisie în cooperare cu statele membre și cu țările asociate, cât și programele care au precedat acestuia au contribuit în mod semnificativ la facilitarea și consolidarea cooperării dintre autoritățile fiscale din Uniune. Valoarea adăugată a acestor programe, inclusiv pentru protejarea intereselor financiare și economice ale statelor membre și ale contribuabililor, a fost recunoscută de către autoritățile fiscale din țările participante. Provocările pentru deceniul următor pot fi soluționate numai dacă statele membre privesc dincolo de frontierele teritoriului lor administrativ și cooperează intens cu omoloagele lor.

(2)

Programul Fiscalis 2020 oferă statelor membre un cadru la nivelul Uniunii în care să dezvolte activitățile de cooperare. Respectivul cadru reprezintă o soluție mai rentabilă decât dacă fiecare stat membru ar stabili cadre proprii de cooperare la nivel bilateral sau multilateral. Prin urmare, ar trebui să se asigure continuitatea programului Fiscalis 2020 prin instituirea unui nou program în același domeniu, programul Fiscalis (denumit în continuare „programul”).

(3)

Prin asigurarea unui cadru de acțiune care sprijină piața internă, stimulează competitivitatea Uniunii și protejează interesele financiare și economice ale Uniunii și ale statelor sale membre, programul ar trebui să contribuie la: sprijinirea politicii fiscale și a punerii în aplicare a dreptului Uniunii în domeniul fiscal; prevenirea și combaterea fraudei fiscale, a evaziunii fiscale, a planificării fiscale agresive și a dublei neimpozitări; prevenirea și reducerea sarcinii administrative inutile pentru cetățeni și întreprinderi în tranzacțiile transfrontaliere; sprijinirea unor sisteme fiscale mai echitabile și mai eficiente; valorificarea întregului potențial al pieței interne și stimularea unei competitivități echitabile în Uniune; sprijinirea unei abordări comune a Uniunii în cadrul forurilor internaționale; sprijinirea consolidării capacității administrative a autorităților fiscale, inclusiv prin modernizarea tehnicilor de raportare și de audit; precum și la sprijinirea formării personalului autorităților fiscale în această privință.

(4)

Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru program, care reprezintă principala valoare de referință, în înțelesul punctului 18 din Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs către introducerea de noi resurse proprii (4), pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.

(5)

Pentru a sprijini procesul de aderare și de asociere a țărilor terțe, programul ar trebui să fie deschis participării țărilor în curs de aderare și țărilor candidate, precum și candidaților potențiali și țărilor partenere din cadrul politicii europene de vecinătate, dacă sunt îndeplinite anumite condiții. Acesta ar putea fi deschis și altor țări terțe, în conformitate cu condițiile prevăzute în cadrul unor acorduri specifice între Uniune și țările respective privind participarea acestora la orice program al Uniunii.

(6)

Prezentului program i se aplică Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (5) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”). Regulamentul financiar stabilește normele privind execuția bugetului Uniunii, inclusiv normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, gestiunea indirectă, instrumentele financiare, garanțiile bugetare, asistența financiară și rambursările către experții externi.

(7)

Acțiunile din cadrul programului Fiscalis 2020 s-au dovedit adecvate și, prin urmare, ar trebui menținute. Pentru a asigura o mai mare simplitate și flexibilitate în executarea programului și, prin urmare, pentru a îndeplini mai bine obiectivele acestuia, acțiunile ar trebui să fie definite numai în termeni de categorii generale, cu o listă exemplificativă de activități concrete, cum ar fi reuniuni și evenimente ad-hoc similare, inclusiv, după caz, prezența în birourile administrative și participarea la anchete administrative, colaborarea structurată pe bază de proiecte, inclusiv, după caz, audituri comune, și consolidarea capacităților informatice, inclusiv, după caz, accesul autorităților fiscale la registrele interconectate. Acolo unde este cazul, acțiunile ar trebui să vizeze și abordarea aspectelor prioritare în vederea îndeplinirii obiectivelor programului. Prin cooperare și consolidarea capacităților, programul ar trebui, de asemenea, să promoveze și să sprijine adoptarea inovațiilor și efectul stimulativ al acestora, în scopul îmbunătățirii în continuare a capacităților de realizare a priorităților centrale ale fiscalității.

(8)

Având în vedere mobilitatea tot mai mare a contribuabililor, volumul tranzacțiilor transfrontaliere, internaționalizarea instrumentelor financiare și, în consecință, riscul crescut de fraudă fiscală, de evaziune fiscală și de planificare fiscală agresivă, toate acestea depășind cu mult frontierele Uniunii, adaptările sau extinderile sistemelor electronice europene în vederea cooperării cu țări terțe care nu sunt asociate la program și cu organizații internaționale ar putea fi în interesul Uniunii sau al statelor membre. În special, astfel de adaptări sau extinderi ar permite evitarea sarcinilor administrative și a costurilor inerente dezvoltării și operării a două sisteme electronice similare pentru schimbul de informații la nivelul Uniunii și la nivel internațional. Prin urmare, atunci când respectivul interes justifică acest lucru, astfel de adaptări sau extinderi ar trebui să fie eligibile pentru finanțare în cadrul programului.

(9)

Având în vedere importanța globalizării și a combaterii fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive, programul ar trebui să prevadă posibilitatea de a implica experți externi, în sensul articolului 238 din Regulamentul financiar. Astfel de experți externi ar trebui să fie în principal reprezentanți ai autorităților guvernamentale, inclusiv ai autorităților guvernamentale din țări terțe neasociate, printre care și țările cel mai puțin dezvoltate, precum și reprezentanți ai organizațiilor internaționale, ai operatorilor economici, ai contribuabililor și ai societății civile. În acest context, prin „țară cel mai puțin dezvoltată” ar trebui să se înțeleagă o țară terță sau un teritoriu din afara UE care este eligibil(ă) să primească asistență oficială pentru dezvoltare în conformitate cu lista relevantă publicată de către Comitetul de asistență pentru dezvoltare al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și pe baza definiției Organizației Națiunilor Unite a țărilor cel mai puțin dezvoltate. Selecția experților în cadrul grupurilor de experți ar trebui să se întemeieze pe Decizia Comisiei din 30 mai 2016 de stabilire a normelor orizontale privind înființarea și funcționarea grupurilor de experți ale Comisiei. În ceea ce privește experții numiți cu titlu personal pentru a acționa în mod independent în interes public, Comisia ar trebui să se asigure că aceștia sunt imparțiali, că nu se află într-un eventual conflict de interese cu obligațiile lor profesionale și că informațiile privind selecția și participarea lor sunt disponibile în mod public.

(10)

În concordanță cu angajamentul Comisiei de a asigura coerența și simplificarea programelor de finanțare, stabilit în comunicarea acesteia din 19 octombrie 2010 privind revizuirea bugetului UE, resursele ar trebui să fie partajate cu alte instrumente de finanțare ale Uniunii dacă activitățile preconizate din cadrul programului urmăresc obiective care sunt comune mai multor instrumente de finanțare, excluzând dubla finanțare. Acțiunile întreprinse în cadrul programului ar trebui să asigure coerența în ceea ce privește utilizarea resurselor Uniunii în sprijinul politicii fiscale și al autorităților fiscale.

(11)

Din motive de rentabilitate, programul ar trebui să valorifice eventualele sinergii cu alte măsuri ale Uniunii din domenii conexe, cum ar fi programul „Vamă” instituit prin Regulamentul (UE) 2021/444 al Parlamentului European și al Consiliului (6), Programul Uniunii de luptă antifraudă instituit prin Regulamentul (UE) 2021/785 al Parlamentului European și al Consiliului (7), Programul privind piața unică instituit prin Regulamentul (UE) 2021/690 al Parlamentului European și al Consiliului (8), Mecanismul de redresare și reziliență instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (9) și Instrumentul de sprijin tehnic instituit prin Regulamentul (UE) 2021/240 al Parlamentului European și al Consiliului (10).

(12)

Acțiunile de consolidare a capacităților informatice sunt de natură să atragă cea mai mare parte a bugetului în cadrul programului. Prin urmare, dispoziții specifice ar trebui să descrie și să facă distincția între componentele comune și componentele naționale ale sistemelor electronice europene. În plus, ar trebui să fie clar definite atât domeniul de aplicare al acțiunilor, cât și responsabilitățile Comisiei și ale statelor membre. În măsura posibilului, ar trebui să se asigure interoperabilitatea între componentele comune și cele naționale ale sistemelor electronice europene, precum și sinergiile cu alte sisteme electronice ale programelor relevante ale Uniunii.

(13)

În prezent, nu există nicio obligație de a elabora un plan strategic multianual pentru domeniul fiscal în vederea creării unui mediu electronic coerent și interoperabil de fiscalitate în Uniune. În scopul asigurării coerenței și coordonării acțiunilor de consolidare a capacităților informatice, programul ar trebui să prevadă cerința de elaborare a unui astfel de plan, un instrument de planificare care ar trebui să respecte și să nu depășească obligațiile care decurg din actele juridice relevante ale Uniunii.

(14)

Prezentul regulament ar trebui să fie pus în aplicare prin intermediul programelor de lucru. Având în vedere atât obiectivele urmărite pe termen mediu și lung, cât și experiența dobândită de-a lungul timpului, programele de lucru ar trebui să se desfășoare pe perioade de mai mulți ani. Trecerea de la programele anuale de lucru la cele multianuale, desfășurate pe perioade de maximum trei ani fiecare, ar reduce sarcina administrativă atât pentru Comisie, cât și pentru statele membre.

(15)	În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (11).

(16)

În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (12), prezentul program ar trebui să fie evaluat pe baza informațiilor colectate în conformitate cu cerințe de monitorizare specifice, evitându-se totodată sarcinile administrative excesive, în special pentru statele membre, precum și o reglementare excesivă. Cerințele respective ar trebui să includă, după caz, indicatori cuantificabili, pe baza cărora să se evalueze efectele programului pe teren. Evaluarea intermediară și cea finală, care ar trebui să fie efectuate în termen de cel mult patru ani de la începerea implementării și, respectiv, de la încheierea programului, ar trebui să fie luate în calcul în procesul decizional al următorului cadru financiar multianual. Evaluarea intermediară și cea finală ar trebui să abordeze și obstacolele rămase în calea îndeplinirii obiectivelor programului și să propună sugestii de bune practici. Pe lângă evaluarea intermediară și cea finală, în cadrul sistemului de raportare cu privire la performanță, ar trebui întocmite rapoarte anuale privind progresele înregistrate. Rapoartele respective ar trebui să includă un rezumat al experiențelor dobândite și, după caz, al obstacolelor întâmpinate, în contextul activităților desfășurate în cadrul programului în anul respectiv.

(17)

Comisia ar trebui să organizeze seminare periodice cu autoritățile fiscale, la care să participe reprezentanți ai statelor membre beneficiare, pentru a dezbate aspectele problematice și a propune eventuale îmbunătățiri legate de obiectivele programului, printre care și schimbul de informații între autoritățile fiscale.

(18)

Pentru a răspunde în mod adecvat schimbărilor în materie de priorități ale politicilor fiscale, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea listei indicatorilor de măsurare a gradului de realizare a obiectivelor specifice ale programului și completarea prezentului regulament cu dispoziții privind stabilirea unui cadru de monitorizare și evaluare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(19)

În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (13) și cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (14), (Euratom, CE) nr. 2185/96 (15) și (UE) 2017/1939 (16) ale Consiliului, protecția intereselor financiare ale Uniunii se realizează prin măsuri proporționale, inclusiv prin măsuri de prevenire, depistare, corectare și investigare a neregulilor, inclusiv a fraudei, de recuperare a fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, prin impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) are competența de a desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) este împuternicit să investigheze și să urmărească penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (17). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, ai EPPO și să se asigure că orice terț implicat în execuția fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente.

(20)

Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în temeiul Acordului privind Spațiul Economic European (18), care prevede implementarea programelor pe baza unei decizii adoptate în temeiul acordului menționat. Țările terțe pot participa și pe baza altor instrumente juridice. Prezentul regulament ar trebui să cuprindă o dispoziție specifică prin care să se solicite țărilor terțe să acorde accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, OLAF și Curtea de Conturi să își exercite în mod cuprinzător competențele care le revin.

(21)

Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Respectivele norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții, premii și gestiune indirectă și prevăd verificarea responsabilităților actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.

(22)

Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute de prezentul regulament ar trebui alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luând în considerare, în special, costul controalelor, sarcina administrativă și riscul de neconformitate preconizat. Această alegere ar trebui să ia în considerare utilizarea de sume forfetare, finanțări forfetare și costuri unitare, precum și forme de finanțare care nu sunt legate de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar. Costurile eligibile ar trebui stabilite în funcție de natura acțiunilor eligibile. Acoperirea cheltuielilor de deplasare, de cazare și de ședere pentru participanții la reuniuni și la evenimente similare ad-hoc și acoperirea costurilor ocazionate de organizarea de evenimente este considerată ca având maximă importanță pentru a se asigura participarea experților naționali și a autorităților fiscale la acțiunile comune.

(23)

În conformitate cu articolul 193 alineatul (2) din Regulamentul financiar, se poate acorda un grant pentru o acțiune deja începută, cu condiția ca solicitantul să poată demonstra necesitatea demarării acțiunii înainte de semnarea acordului de grant. Cu toate acestea, costurile suportate înainte de data depunerii cererii de grant nu sunt eligibile decât în cazuri excepționale justificate în mod corespunzător. Pentru a se evita orice perturbare a sprijinului acordat de Uniune, care ar putea prejudicia interesele Uniunii, ar trebui să fie posibil ca, pentru o durată limitată la începutul cadrului financiar multianual 2021-2027 și numai în cazuri justificate în mod corespunzător, să se prevadă, în decizia de finanțare, eligibilitatea activităților și a costurilor de la începutul exercițiului financiar 2021, chiar dacă acestea au fost implementate și, respectiv, suportate înainte de depunerea cererii de grant.

(24)

Întrucât obiectivul prezentului regulament nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre la nivel individual, dar, având în vedere amploarea sau efectele sale, acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

(25)	Regulamentul (UE) nr. 1286/2013 ar trebui, prin urmare, să fie abrogat.

(26)

Pentru a asigura continuitatea în acordarea sprijinului în domeniul de politică relevant și pentru a permite ca implementarea să înceapă de la debutul cadrului financiar multianual 2021-2027, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență și să se aplice cu efect retroactiv de la 1 ianuarie 2021,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Articolul 1

Obiect

Prin prezentul regulament se instituie programul Fiscalis pentru cooperare în domeniul fiscal (denumit în continuare „programul”) pentru perioada 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2027.

Prezentul regulament prevede obiectivele programului, bugetul programului pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele privind furnizarea finanțării.

Articolul 2

Definiții

În înțelesul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

„fiscalitate” înseamnă aspectele, care includ elaborarea, administrarea, aplicarea și asigurarea respectării, referitoare la următoarele taxe și impozite:

(a)	taxa pe valoarea adăugată, prevăzută în Directiva 2006/112/CE a Consiliului (19);

(b)	accizele la alcool, prevăzute în Directiva 92/83/CEE a Consiliului (20);

(c)	accizele la produsele din tutun, prevăzute în Directiva 2011/64/UE a Consiliului (21);

(d)	impozitele pe produse energetice și energie electrică, prevăzute în Directiva 2003/96/CE a Consiliului (22);

(e)	alte impozite și taxe menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2010/24/UE a Consiliului (23) în măsura în care acestea sunt relevante pentru piața internă și pentru cooperarea administrativă dintre statele membre;

2.	„autorități fiscale” înseamnă autoritățile publice și alte organisme care sunt responsabile cu fiscalitatea sau cu activități aferente fiscalității;

3.	„sisteme electronice europene” înseamnă un sistem electronic care este necesar pentru fiscalitate și pentru îndeplinirea misiunilor autorităților fiscale.

Articolul 3

Obiectivele programului

(1) Programul are ca obiective generale să sprijine autoritățile fiscale și fiscalitatea în vederea îmbunătățirii funcționării pieței interne, să promoveze competitivitatea Uniunii și concurența loială în Uniune, să protejeze interesele financiare și economice ale Uniunii și ale statelor sale membre, inclusiv împotriva fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a practicilor de evitare a obligațiilor fiscale și să îmbunătățească perceperea taxelor.

(2) Programul are ca obiective specifice să sprijine politica fiscală și punerea în aplicare a dreptului Uniunii în domeniul fiscal, să promoveze cooperarea între autoritățile fiscale, inclusiv schimbul de informații fiscale și să sprijine consolidarea capacității administrative, inclusiv a competențelor umane, precum și dezvoltarea și operarea sistemelor electronice europene.

Articolul 4

Buget

(1) Pachetul financiar pentru implementarea programului în perioada 2021-2027 este de 269 000 000 EUR la prețurile curente.

(2) Suma menționată la alineatul (1) poate să acopere și cheltuieli pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit, evaluare și alte activități de gestionare a programului și de evaluare a îndeplinirii obiectivelor sale. De asemenea, această sumă poate să acopere cheltuieli legate de studii, reuniuni ale experților, acțiuni de informare și comunicare, în măsura în care acestea au legătură cu obiectivele programului, precum și cheltuieli în legătură cu rețelele informatice axate pe prelucrarea și schimbul de informații, inclusiv cu instrumente informatice instituționale și alte tipuri de asistență tehnică și administrativă necesare în legătură cu gestionarea programului.

Articolul 5

Țări terțe asociate la program

Programul este deschis participării următoarelor țări terțe:

(a)

țările în curs de aderare, țările candidate și candidații potențiali, în conformitate cu principiile generale și cu clauzele și condițiile generale de participare a acestora la programele Uniunii stabilite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(b)

țările cărora li se aplică politica europeană de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu clauzele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii stabilite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective, cu condiția ca țările respective să fi ajuns la un nivel satisfăcător de apropiere a legislației și a metodelor administrative pertinente de cele ale Uniunii;

(c)

alte țări terțe, în conformitate cu condițiile prevăzute de un acord specific referitor la participarea unei țări terțe la orice program al Uniunii, cu condiția ca acordul:

(i)	să asigure un echilibru adecvat în ceea ce privește contribuțiile și beneficiile pentru țara terță care participă la programele Uniunii;

(ii)	să stabilească condițiile de participare la programe, inclusiv calcularea contribuțiilor financiare la programe individuale, și la costurile administrative ale acestora;

(iii)

să nu confere țării terțe competențe decizionale cu privire la program;

(iv)	să garanteze drepturile Uniunii de a asigura buna gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare.

Contribuțiile menționate la primul paragraf litera (c) punctul (ii) constituie venituri alocate în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar.

Articolul 6

Implementarea și forme de finanțare din partea Uniunii

(1) Programul este implementat prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul financiar.

(2) Programul poate furniza finanțare sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, mai precis prin granturi, premii, achiziții publice și rambursarea cheltuielilor de călătorie și de ședere suportate de experții externi.

CAPITOLUL II

Eligibilitate

Articolul 7

Acțiuni eligibile

(1) Numai acțiunile implementate în vederea realizării obiectivelor prevăzute la articolul 3 sunt eligibile pentru finanțare.

(2) Acțiunile menționate la alineatul (1) includ următoarele:

(a)	reuniuni și evenimente ad-hoc similare;

(b)	colaborarea structurată pe bază de proiecte;

(c)	acțiuni de consolidare a capacităților informatice, în special dezvoltarea și operarea sistemelor electronice europene;

(d)	acțiuni de dezvoltare a competențelor umane și alte acțiuni de consolidare a capacităților;

(e)

acțiuni de sprijin și alte acțiuni, inclusiv:

(i)	elaborarea de studii și de alte materiale scrise relevante;

(ii)	activități de inovare, în special inițiative în materie de demonstrare a fezabilității conceptelor (proof-of-concepts), de proiecte-pilot și de realizare de prototipuri;

(iii)

acțiuni de comunicare elaborate în comun;

(iv)	orice alte acțiuni relevante prevăzute în programele de lucru menționate la articolul 13, care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor prevăzute la articolul 3 sau care sprijină obiectivele respective.

Anexa I cuprinde o listă neexhaustivă a posibilelor forme ale acțiunilor relevante menționate la primul paragraf literele (a), (b) și (d).

Anexa III cuprinde o listă neexhaustivă a tematicilor prioritare ale acțiunilor.

(3) Acțiunile care constau în dezvoltarea și operarea unor adaptări sau extinderi ale componentelor comune ale sistemelor electronice europene în vederea cooperării cu țări terțe care nu sunt asociate la program sau cu organizații internaționale sunt eligibile pentru finanțare dacă prezintă interes pentru Uniune sau pentru statele membre. Comisia stabilește măsurile administrative necesare, care pot să prevadă ca părțile terțe vizate să contribuie financiar la respectivele acțiuni.

(4) În cazul în care o acțiune de consolidare a capacităților informatice, astfel cum este menționată la alineatul (2) primul paragraf litera (c) din prezentul articol, se referă la dezvoltarea și operarea unui sistem electronic european, numai costurile legate de responsabilitățile conferite Comisiei în temeiul articolului 11 alineatul (2) sunt eligibile pentru finanțare în cadrul programului. Statele membre suportă costurile legate de responsabilitățile care le sunt conferite în temeiul articolului 11 alineatul (3).

Articolul 8

Participarea experților externi

(1) Ori de câte ori acest lucru este benefic pentru realizarea unei acțiuni de implementare a obiectivelor programului prevăzute la articolul 3, pot participa în calitate de experți externi la o astfel de acțiune reprezentanți ai autorităților guvernamentale, inclusiv cei ai țărilor terțe care nu sunt asociate la program, printre care și țările cel mai puțin dezvoltate, și, dacă este relevant, reprezentanți ai organizațiilor internaționale și ai altor organizații relevante, reprezentanți ai operatorilor economici și ai organizațiilor care reprezintă operatori economici, precum și reprezentanți ai societății civile.

(2) Costurile suportate de experții externi menționați la alineatul (1) din prezentul articol sunt eligibile pentru rambursare în cadrul programului, în conformitate cu articolul 238 din Regulamentul financiar.

(3) Experții externi menționați la alineatul (1) sunt selectați de Comisie, inclusiv din rândul experților propuși de statele membre, pe baza competențelor, a experienței și a cunoștințelor relevante ale acestora pentru acțiunea specifică avută în vedere, în mod ad-hoc, în funcție de nevoile la momentul respectiv.

Comisia evaluează, printre altele, imparțialitatea acestor experți externi și lipsa oricărui conflict de interese cu obligațiile profesionale ale acestora.

CAPITOLUL III

Granturi

Articolul 9

Atribuirea, complementaritatea și finanțarea combinată

(1) Granturile din cadrul programului sunt atribuite și gestionate în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar.

(2) O acțiune care a beneficiat de o contribuție din alt program al Uniunii poate primi o contribuție și din partea programului, cu condiția ca aceste contribuții să nu acopere aceleași costuri. Normele programului relevant al Uniunii se aplică contribuției corespunzătoare la acțiune. Finanțarea cumulativă nu depășește costurile totale eligibile ale acțiunii, iar sprijinul din partea diferitelor programe ale Uniunii poate fi calculat pe bază proporțională în conformitate cu documentele care stabilesc condițiile pentru de acordare a sprijinului.

(3) În conformitate cu articolul 195 primul paragraf litera (f) din Regulamentul financiar, granturile se atribuie fără o cerere de propuneri dacă entitățile eligibile sunt autorități fiscale din statele membre și din țările terțe asociate la program, astfel cum se menționează la articolul 5 din prezentul regulament, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 5 din prezentul regulament.

(4) În conformitate cu articolul 193 alineatul (2) al doilea paragraf litera (a) din Regulamentul financiar, în cazuri justificate în mod corespunzător specificate în decizia de finanțare și pe durată limitată, activitățile care beneficiază de sprijin în temeiul prezentului regulament și costurile subiacente pot fi considerate eligibile începând cu 1 ianuarie 2021, chiar dacă acestea au fost implementate și, respectiv, suportate înainte de depunerea cererii de grant.

Articolul 10

Rata de cofinanțare

(1) Prin derogare de la articolul 190 din Regulamentul financiar, programul poate finanța până la 100 % din costurile eligibile ale unei acțiuni.

(2) Rata de cofinanțare aplicabilă în cazul în care acțiunile necesită atribuirea de granturi se stabilește în programele de lucru multianuale menționate la articolul 13.

CAPITOLUL IV

Dispoziții specifice pentru acțiunile de consolidare a capacităților informatice

Articolul 11

Responsabilități

(1) Comisia și statele membre asigură în comun dezvoltarea și operarea sistemelor electronice europene incluse în planul strategic multianual pentru domeniul fiscal („PSM-F”) menționat la articolul 12, inclusiv proiectarea, specificațiile, testarea conformității, implementarea, întreținerea, evoluția, securitatea, asigurarea calității și controlul calității respectivelor sisteme.

(2) Comisia asigură în special:

(a)	dezvoltarea și operarea componentelor comune stabilite în cadrul PSM-F;

(b)	coordonarea de ansamblu a dezvoltării și operării sistemelor electronice europene având în vedere operabilitatea, interconectarea și îmbunătățirea lor continuă, precum și implementarea lor în mod sincronizat;

(c)	coordonarea, la nivelul Uniunii, a sistemelor electronice europene în vederea promovării și implementării lor la nivel național;

(d)	coordonarea dezvoltării și operării sistemelor electronice europene în ceea ce privește interacțiunea lor cu părți terțe, cu excepția acțiunilor destinate satisfacerii cerințelor naționale;

(e)	coordonarea sistemelor electronice europene cu alte acțiuni relevante la nivelul Uniunii referitoare la guvernarea electronică.

(3) Fiecare stat membru asigură în special:

(a)	dezvoltarea și operarea componentelor naționale stabilite în cadrul PSM-F;

(b)	coordonarea dezvoltării și operării componentelor naționale ale sistemelor electronice europene la nivel național;

(c)	coordonarea sistemelor electronice europene cu alte acțiuni relevante la nivel național referitoare la guvernarea electronică;

(d)	furnizarea periodică de informații Comisiei cu privire la măsurile adoptate pentru a permite autorităților sale și operatorilor economici să utilizeze pe deplin sistemele electronice europene;

(e)	implementarea la nivel național a sistemelor electronice europene.

Articolul 12

Planul strategic multianual pentru domeniul fiscal

(1) Comisia și statele membre elaborează un plan strategic multianual pentru domeniul fiscal (PSM-F) și îl actualizează. PSM-F trebuie să fie corelat cu actele juridice relevante ale Uniunii. Acesta enumeră toate sarcinile relevante pentru dezvoltarea și operarea sistemelor electronice europene și clasifică fiecare sistem electronic european sau parte a unui astfel de sistem electronic european ca fiind:

(a)	o componentă comună, ceea ce înseamnă o componentă a sistemelor electronice europene elaborată la nivelul Uniunii, care este disponibilă pentru toate statele membre sau identificată a fi comună de către Comisie din motive care țin de eficiență, securitate și raționalizare;

(b)	o componentă națională, ceea ce înseamnă o componentă a sistemelor electronice europene elaborată la nivel național, care este disponibilă în statul membru care a elaborat-o sau a contribuit la elaborarea acesteia în comun cu alte state; sau

(c)	o combinație între componentele menționate la literele (a) și (b).

(2) PSM-F acoperă, de asemenea, acțiuni de inovare și acțiuni pilot, precum și metodologiile de sprijin și instrumentele de sprijin aferente sistemelor electronice europene.

(3) Statele membre notifică Comisiei finalizarea fiecărei sarcini care le-a fost atribuită în cadrul PSM-F. De asemenea, acestea raportează periodic Comisiei progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea sarcinilor lor.

(4) Cel târziu până la data de 31 martie a fiecărui an, statele membre transmit Comisiei rapoartele anuale privind progresele înregistrate cu privire la implementarea PSM-F pentru perioada 1 ianuarie-31 decembrie a anului precedent. Rapoartele anuale menționate se bazează pe un format prestabilit.

(5) Cel târziu până la data de 31 octombrie a fiecărui an, pe baza rapoartelor anuale menționate la alineatul (4), Comisia redactează un raport consolidat de evaluare a progreselor înregistrate de Comisie și de statele membre în implementarea PSM-F și pune raportul respectiv la dispoziția publicului.

CAPITOLUL V

Programare, monitorizare, evaluare și control

Articolul 13

Programe de lucru

(1) Programul este implementat prin programe de lucru multianuale, astfel cum sunt menționate la articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul financiar.

(2) Programele de lucru multianuale se adoptă de către Comisie prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 18 alineatul (2).

Articolul 14

Monitorizare și raportare

(1) În anexa II sunt prevăzuți indicatorii pentru raportarea progreselor înregistrate de program în direcția realizării obiectivelor specifice stabilite la articolul 3 alineatul (2).

(2) Pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate de program în direcția realizării obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 17, pentru a modifica anexa II pentru a revizui sau completa indicatorii, în cazul în care se consideră necesar, și pentru a completa prezentul regulament cu dispoziții privind stabilirea unui cadru de monitorizare și evaluare.

(3) Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea implementării și a rezultatelor programului sunt colectate în mod efectiv, eficace și la timp. În acest scop, destinatarilor fondurilor din partea Uniunii li se impun cerințe de raportare proporționale.

Articolul 15

Evaluare

(1) Evaluările programului se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor. Comisia pune evaluările la dispoziția publicului.

(2) Comisia efectuează o evaluare intermediară a programului de îndată ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la implementarea acestuia, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea implementării programului.

(3) Comisia efectuează o evaluare finală a programului la finalul implementării acestuia, dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei menționate la articolul 1.

(4) Comisia comunică concluziile evaluărilor intermediară și finală, inclusiv propriile observații, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

Articolul 16

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

În cazul în care o țară terță participă la program printr-o decizie adoptată în temeiul unui acord internațional sau în temeiul oricărui alt instrument juridic, țara terță în cauză acordă accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, OLAF și Curtea de Conturi să își exercite în mod cuprinzător competențele care le revin. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013.

CAPITOLUL VI

Exercitarea delegării de competențe și procedura comitetului

Articolul 17

Exercitarea delegării de competențe

(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 14 alineatul (2) se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2028.

(3) Delegarea de competențe menționată la articolul 14 alineatul (2) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4) Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 14 alineatul (2) intră în vigoare în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 18

Procedura comitetului

(1) Comisia este asistată de un comitet denumit „Comitetul pentru programul Fiscalis”. Comitetul respectiv reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

CAPITOLUL VII

Informare, comunicare și publicitate

Articolul 19

Informare, comunicare și publicitate

(1) Destinatarii fondurilor din partea Uniunii recunosc originea fondurilor respective și asigură vizibilitatea fondurilor din partea Uniunii, în special cu ocazia promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora, prin oferirea de informații specifice coerente, concrete și proporționale unor categorii de public diverse, care includ mass-media și publicul larg.

(2) Comisia pune în aplicare acțiuni de informare și comunicare privind programul, acțiunile întreprinse în temeiul programului și rezultatele obținute. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care respectivele priorități au legătură cu obiectivele menționate la articolul 3.

CAPITOLUL VIII

Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 20

Abrogare

Regulamentul (UE) nr. 1286/2013 se abrogă de la 1 ianuarie 2021.

Articolul 21

Dispoziții tranzitorii

(1) Prezentul regulament nu aduce atingere continuării sau modificării acțiunilor inițiate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1286/2013, care continuă să se aplice acțiunilor respective până la încheierea acestora.

(2) Pachetul financiar aferent programului poate să acopere, de asemenea, cheltuielile de asistență tehnică și administrativă necesare pentru a asigura tranziția între program și măsurile adoptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1286/2013.

(3) Dacă este necesar, pentru a acoperi cheltuielile prevăzute la articolul 4 alineatul (2), se pot înregistra credite în bugetul Uniunii ulterior anului 2027, astfel încât să se permită gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2027.

Articolul 22

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 20 mai 2021.

Pentru Parlamentul European

Președintele

D. M. SASSOLI

Pentru Consiliu

Președintele

A. P. ZACARIAS

(1) JO C 62, 15.2.2019, p. 118.

(2) Poziția Parlamentului European din 17 aprilie 2019 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și poziția în primă lectură a Consiliului din 10 mai 2021 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial). Poziția Parlamentului European din 19 mai 2021 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).

(3) Regulamentul (UE) nr. 1286/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a unui program de acțiune pentru a îmbunătăți funcționarea sistemelor de impozitare în Uniunea Europeană pentru perioada 2014-2020 (Fiscalis 2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1482/2007/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 25).

(4) JO L 433I, 22.12.2020, p. 28.

(5) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).

(6) Regulamentul (UE) 2021/444 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2021 de instituire a Programului „Vamă” pentru cooperare în domeniul vamal și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1294/2013 (JO L 87, 15.3.2021, p. 1).

(7) Regulamentul (UE) 2021/785 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 de instituire a Programului Uniunii de luptă antifraudă și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 250/2014 (JO L 172, 17.5.2021, p. 110).

(8) Regulamentul (UE) 2021/690 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a unui Program privind piața internă, competitivitatea întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii, domeniul plantelor, animalelor, produselor alimentare și hranei pentru animale și statisticile europene (Programul privind piața unică) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 99/2013, (UE) nr. 1287/2013, (UE) nr. 254/2014 și (UE) nr. 652/2014 (JO L 153, 3.5.2021, p. 1).

(9) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17).

(10) Regulamentul (UE) 2021/240 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 februarie 2021 de instituire a unui Instrument de sprijin tehnic (JO L 57, 18.2.2021, p. 1).

(11) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(12) JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(13) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

(14) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).

(15) Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).

(16) Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).

(17) Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).

(18) JO L 1, 3.1.1994, p. 3.

(19) Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 347, 11.12.2006, p. 1).

(20) Directiva 92/83/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind armonizarea structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice (JO L 316, 31.10.1992, p. 21).

(21) Directiva 2011/64/UE a Consiliului din 21 iunie 2011 privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat (JO L 176, 5.7.2011, p. 24).

(22) Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității (JO L 283, 31.10.2003, p. 51).

(23) Directiva 2010/24/UE a Consiliului din 16 martie 2010 privind asistența reciprocă în materie de recuperare a creanțelor legate de impozite, taxe și alte măsuri (JO L 84, 31.3.2010, p. 1).

ANEXA I

LISTĂ NEEXHAUSTIVĂ A FORMELOR POSIBILE DE ACȚIUNI MENȚIONATE LA ARTICOLUL 7 ALINEATUL (2) PRIMUL PARAGRAF LITERELE (a), (b) ȘI (d)

Acțiunile menționate la articolul 7 alineatul (2) primul paragraf literele (a), (b) și (d) pot lua, printre altele, următoarele forme:

în ceea ce privește reuniunile și evenimentele ad-hoc similare:

—	seminare și ateliere, la care participă, în general, reprezentanți din toate țările participante, în cadrul cărora se fac prezentări, iar participanții sunt angrenați în discuții și activități intensive pe un anumit subiect;

—	vizite de lucru organizate pentru a le permite funcționarilor să dobândească sau să își dezvolte experiența sau cunoștințele în domeniul politicii fiscale;

—	prezența în birourile administrative și participarea la anchete administrative;

în ceea ce privește colaborarea structurată pe bază de proiecte:

—	grupuri de proiect, care sunt în general compuse din reprezentanți ai unui număr limitat de țări participante și care funcționează pentru o perioadă limitată în scopul realizării unui obiectiv predefinit, cu rezultate definite cu precizie, inclusiv coordonarea sau analiza comparativă;

—

grupuri operative, și anume forme structurate de cooperare, care au un caracter permanent sau temporar și care pun în comun expertiza pentru a îndeplini atribuții în domenii specifice sau pentru a efectua activități operaționale, beneficiind eventual de sprijinul serviciilor de colaborare online, de asistență administrativă și de infrastructură și echipamente;

—	control multilateral sau simultan, constând în verificarea coordonată a situației fiscale a uneia sau a mai multor persoane impozabile, care este organizat de două sau mai multe țări participante, printre care se numără cel puțin două state membre, cu interese comune sau complementare;

—

audituri comune, constând în anchete administrative privind situația fiscală a uneia sau a mai multor persoane impozabile, desfășurate de către o singură echipă de audit care este compusă din două sau mai multe țări participante, printre care se numără cel puțin două state membre, cu interese comune sau complementare;

—	orice altă formă de cooperare administrativă stabilită prin Regulamentele (UE) nr. 904/2010 (1) sau (UE) nr. 389/2012 (2) ale Consiliului sau Directivele 2010/24/UE sau 2011/16/UE (3) ale Consiliului;

în ceea ce privește acțiunile de dezvoltare a competențelor umane și alte acțiuni de consolidare a capacităților:

—	acțiuni comune de formare sau dezvoltare a unor programe de învățare online (e-learning), care să sprijine formarea competențelor și dobândirea cunoștințelor profesionale necesare în domeniul fiscal;

—	asistență tehnică, menită să îmbunătățească procedurile administrative, să consolideze capacitatea administrativă și să amelioreze funcționarea și operațiunile administrațiilor fiscale prin inițierea și schimbul de bune practici.

(1) Regulamentul (UE) nr. 904/2010 al Consiliului din 7 octombrie 2010 privind cooperarea administrativă și combaterea fraudei în domeniul taxei pe valoarea adăugată (JO L 268, 12.10.2010, p. 1).

(2) Regulamentul (UE) nr. 389/2012 al Consiliului din 2 mai 2012 privind cooperarea administrativă în domeniul accizelor și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2073/2004 (JO L 121, 8.5.2012, p. 1).

(3) Directiva 2011/16/UE a Consiliului din 15 februarie 2011 privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal și de abrogare a Directivei 77/799/CEE (JO L 64, 11.3.2011, p. 1).

ANEXA II

INDICATORII MENȚIONAȚI LA ARTICOLUL 14 ALINEATUL (1)

Pentru raportarea cu privire la progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor specifice prevăzute la articolul 3 alineatul (2), se utilizează următorii indicatori:

A. Consolidarea capacităților (capacități administrative, umane și informatice):

indexul privind aplicarea și punerea în aplicare a dreptului și a politicii Uniunii (numărul de acțiuni din cadrul programului organizate în cadrul aplicării și al punerii în aplicare a dreptului și politicii Uniunii în domeniul fiscal și numărul de recomandări emise în urma acțiunilor respective);

indexul privind învățarea (numărul de module de e-learning utilizate, numărul de funcționari formați și scorul de calitate acordat de participanți);

disponibilitatea sistemelor electronice europene (în procente referitoare la timp);

disponibilitatea rețelei comune de comunicații (în procente referitoare la timp);

un index al procedurilor informatice simplificate pentru autoritățile fiscale și operatorii economici (numărul de operatori economici înregistrați, numărul cererilor și numărul de consultări ale diferitelor sisteme electronice finanțate de program).

B. Schimbul de cunoștințe și colaborarea în rețele:

indexul privind robustețea colaborării (gradul de colaborare în rețea generat, numărul de reuniuni față în față și numărul de grupuri de colaborare online);

indexul privind bunele practici și orientări (numărul de acțiuni din cadrul programului organizate în acest domeniu; procentul autorităților fiscale care au utilizat o practică de lucru/o orientare elaborată cu sprijinul programului).

ANEXA III

LISTĂ NEEXHAUSTIVĂ A TEMATICILOR PRIORITARE POSIBILE ALE ACȚIUNILOR MENȚIONATE LA ARTICOLUL 7

În conformitate cu obiectivele specifice și cu obiectivele generale ale programului, acțiunile menționate la articolul 7 se pot concentra, printre altele, pe următoarele teme prioritare:

sprijinirea punerii în aplicare a dreptului Uniunii în domeniul fiscal, inclusiv formarea personalului în această privință, și contribuirea la identificarea posibilelor modalități de îmbunătățire a cooperării administrative între autoritățile fiscale, inclusiv a asistenței în materie de recuperare a creanțelor legate de impozite;

2.	sprijinirea schimbului eficace de informații, inclusiv a cererilor de grup, a dezvoltării de formate informatice standard, a accesului autorităților fiscale la informații privind beneficiarii reali și a îmbunătățirii utilizării informațiilor primite;

3.	sprijinirea funcționării eficace a mecanismelor de cooperare administrativă și de schimb de bune practici între autoritățile fiscale, inclusiv de bune practici în materie de recuperare a creanțelor legate de impozite;

4.	sprijinirea digitizării și actualizarea metodologiilor autorităților fiscale;

5.	sprijinirea schimbului de bune practici pentru combaterea fraudei în domeniul taxei pe valoarea adăugată.

28.5.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 188/18

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/848 AL CONSILIULUI

din 27 mai 2021

privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 36/2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 36/2012 al Consiliului din 18 ianuarie 2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 442/2011 (1), în special articolul 32,

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)	La 18 ianuarie 2012, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) nr. 36/2012.

(2)

În urma unei reexaminări măsurilor prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 36/2012, rubricile referitoare la 25 de persoane fizice și la trei entități din lista persoanelor fizice și juridice, entităților sau organismelor prevăzută în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 36/2012 ar trebui să fie actualizate.

(3)	Rubricile referitoare la cinci persoane decedate ar trebui să fie eliminate de pe lista persoanelor fizice și juridice, entităților sau organismelor prevăzută în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 36/2012.

(4)	Prin urmare, anexa II la Regulamentul (UE) nr. 36/2012 ar trebui să fie modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa II la Regulamentul (UE) nr. 36/2012 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 27 mai 2021.

Pentru Consiliu

Președintele

P. SIZA VIEIRA

(1) JO L 16, 19.1.2012, p. 1.

ANEXĂ

Anexa II la Regulamentul (UE) nr. 36/2012 se modifică după cum urmează:

În secțiunea A („Persoane”), se elimină următoarele rubrici:

115.	General Ali Habib MAHMOUD;

153.	Waleed AL MO’ALLEM;

180.	Ahmad AL-QADRI;

274.	Nader QALEI;

281.	Mohammad Maen Zein Jazba AL-ABIDIN.

În secțiunea A („Persoane”), următoarele rubrici înlocuiesc rubricile corespunzătoare din listă:

	Nume	Informații de identificare	Motive	Data includerii pe listă
„14.	General de brigadă Mohammed BILAL (alias locotenent-colonel Muhammad Bilal)	Sexul: masculin	În calitatea de ofițer superior în cadrul Serviciului de Informații al Forțelor Aeriene Siriene, acesta sprijină regimul sirian și este responsabil pentru reprimarea violentă a populației civile. Este, de asemenea, asociat cu Centrul de Studii și Cercetări Științifice (SSRC), inclus pe listă.	21.10.2014
22.	Ihab MAKHLOUF (alias Ehab, Iehab) (ايهاب مخلوف)	Data nașterii: 21.1.1973 Locul nașterii: Damasc, Siria Pașaport nr.: N002848852 Sexul: masculin	Important om de afaceri care își desfășoară activitatea în Siria. Are interese de afaceri în mai multe societăți comerciale și entități siriene, inclusiv Ramak Construction Co și Syrian International Private University for Science and Technology (SIUST). Este un membru influent al familiei Makhlouf și se află în legătură strânsă cu familia Assad; văr al președintelui Bashar Al-Assad. În 2020, Ehab Makhlouf a preluat activitățile comerciale ale lui Rami Makhlouf, iar guvernul sirian i-a acordat contracte de exploatare și gestionare a piețelor scutite de taxe vamale în întreaga țară.	23.5.2011
48.	Samir HASSAN (سمير حسن)	Sexul: masculin	Important om de afaceri care își desfășoară activitatea în Siria, cu interese și/sau activități în multiple sectoare din economia Siriei. Deține interese și/sau exercită o influență semnificativă în cadrul Amir Group și Cham Holding, două conglomerate cu interese în sectorul imobiliar, al turismului, al transportului și al finanțelor. Președinte al consiliului de afaceri siriano-rus. Samir Hassan susține efortul de război al regimului sirian cu donații în numerar. Samir Hassan este asociat cu persoane care beneficiază de pe urma regimului sau care îi acordă sprijin acestuia. În special, este asociat cu Rami Makhlouf și Issam Anbouba, care au fost desemnați de Consiliu și beneficiază de pe urma regimului sirian.	27.9.2014
61.	George CHAOUI (جورج شاوي)	Sexul: masculin	Membru al armatei electronice siriene (serviciul de informații al armatei terestre). Participare la reprimarea violentă a populației civile pe întreg teritoriul sirian și la apelul la violență împotriva acesteia.	14.11.2011
78.	Ali BARAKAT (alias Barakat Ali Barakat) ( علي بركات; بركات علي بركات)	Sexul: masculin	Ofițer implicat în violențele din Homs. În prezent activează în Divizia a 30-a de infanterie mobilă a Gărzii Republicane.	1.12.2011
96.	General de brigadă Jamal YUNES (alias Younes) (جمال يونس)	Funcție: Comandantul Regimentului 555 Sexul: masculin	A dat ordin trupelor să tragă în protestatari la Mo'adamiyeh. Șeful Comitetului militar de securitate de la Hama în 2018.	23.1.2012
114.	Emad Abdul-Ghani SABOUNI (alias Imad Abdul Ghani Al Sabuni) (عماد عبدالغني صابوني)	Data nașterii: 1964; Locul nașterii: Damasc, Siria Sexul: masculin	Fost ministru al telecomunicațiilor și tehnologiei, aflat în funcție cel puțin până în aprilie 2014. În calitatea de fost membru al guvernului, îi revine o parte din răspunderea pentru reprimarea violentă a populației civile de către regimul sirian. Numit în iulie 2016 șef al Agenției pentru Planificare și Cooperare Internațională (PICC). PICC este o agenție guvernamentală, afiliată la prim-ministru și elaborează, în special, planurile cincinale care oferă orientările generale pentru politicile economice și de dezvoltare ale guvernului.	27.2.2012
117.	Adnan Hassan MAHMOUD (عدنان حسن محمود)	Data nașterii: 1966 Locul nașterii: Tartus, Siria Sexul: masculin	Fost ambasador al Siriei în Iran până în 2020. Fost ministru al informațiilor aflat la putere după luna mai 2011. În calitatea de fost membru al guvernului, îi revine o parte din răspunderea pentru reprimarea violentă a populației civile de către regimul sirian.	23.9.2011
132.	General de brigadă Abdul-Salam Fajr MAHMOUD (عبدالسلام فجر محمود)	Data nașterii: 1959 Sexul: masculin	Șeful Comitetului de securitate al regiunii sudice din decembrie 2020. Fost șef al secției din Bab Touma (Damasc) a Serviciului de Informații al Forțelor Aeriene Siriene. Fost șef al secției de investigații din cadrul Serviciului de Informații al Forțelor Aeriene de pe aeroportul din Mezze. Răspunzător pentru torturarea opozanților aflați în detenție. Face obiectul unui mandat internațional de arestare pentru «complicitate la acte de tortură», «complicitate la crime împotriva umanității» și «complicitate la crime de război».	24.7.2012
134.	Colonel Qusay Ibrahim MIHOUB (قصي إبراهيم ميهوب )	Data nașterii: 1961 Locul nașterii: Derghamo, Jableh, Latakia, Siria Sexul: masculin	Ofițer de rang înalt în cadrul Serviciului de Informații al Forțelor Aeriene Siriene. Fost șef al secției din Deraa (trimis de la Damasc la Deraa la începutul manifestațiilor din acest oraș) a Serviciului de Informații al Forțelor Aeriene. Răspunzător pentru torturarea opozanților aflați în detenție, precum și pentru reprimarea violentă a unor proteste pașnice în regiunea sudică.	24.7.2012
137.	General de brigadă Ibrahim MA’ALA (alias Maala, Maale, Ma'la) ( معلى;معلا (ابراهيم	Sexul: masculin	Șef al secției 285 (Damasc) a Direcției de Informații Generale (l-a înlocuit pe generalul de brigadă Hussam Fendi la sfârșitul anului 2011). Răspunzător pentru torturarea opozanților aflați în detenție.	24.7.2012
139.	General-maior Hussam LUQA (alias Husam, Housam, Houssam; Louqa, Louca, Louka, Luka) (حسام لوقا)	Data nașterii: 1964 Locul nașterii: Damasc, Siria Sexul: masculin	Fostul șef al Comitetului de securitate al regiunii sudice din 2018 până în 2020. Fost șef al Direcției de Securitate Generală. General-maior. Din aprilie 2012 până la 2.12.2018, a fost șeful secției din Homs a Direcției de Securitate Politică (i-a succedat generalului de brigadă Nasr al-Ali). De la 3.12.2018, șeful Direcției de Securitate Politică. Răspunzător pentru torturarea opozanților aflați în detenție.	24.7.2012
140.	General de brigadă Taha TAHA (طه طه)	Sexul: masculin	Asistent adjunct al șefului Diviziei de Securitate Politică. Fostul responsabil local al secției din Latakia a Direcției de Securitate Politică. Răspunzător pentru torturarea opozanților aflați în detenție.	24.7.2012
144.	General-maior Ahmed AL-JARROUCHEH (alias Ahmad; al-Jarousha, al-Jarousheh, al-Jaroucha, al-Jarouchah, al-Jaroucheh) (احمد الجروشة)	Data nașterii: 1957 Sexul: masculin	Fost șef al secției externe a Serviciului de Informații Generale (secția 279). În această calitate, a fost responsabil de dispozitivul Serviciului de Informații Generale în cadrul ambasadelor siriene.	24.7.2012
146.	General Ghassan Jaoudat ISMAIL (alias Ismael) (غسان جودت اسماعيل)	Data nașterii: 1960 Locul nașterii: Junaynat Ruslan – Darkoush, regiunea Tartus, Siria Sexul: masculin	Șef al Serviciului de Informații al Forțelor Aeriene Siriene începând din 2019. Fost director adjunct al Serviciului de Informații al Forțelor Aeriene și anterior responsabil al secției misiuni a Serviciului de Informații al Forțelor Aeriene, care gestionează, în cooperare cu secția operații speciale, trupele de elită ale Serviciului de Informații al Forțelor Aeriene, care joacă un rol important în represiunea condusă de regimul sirian. În această calitate, Ghassan Jaoudat Ismail face parte dintre responsabilii militari de rang înalt care pun direct în aplicare represiunea violentă exercitată de regimul sirian împotriva opozanților, precum și practici care au drept rezultat dispariția civililor.	24.7.2012
147.	General-maior Amer AL-ACHI (alias Amer Ibrahim al-Achi; Amis al Ashi; Ammar Aachi; Amer Ashi) (عامر ابراهيم العشي)	Sexul: masculin	Fost guvernator al guvernoratului Sweida, numit de către președintele Bashar al-Assad în iulie 2016. Fost șef al secției informații a Serviciului de Informații al Forțelor Aeriene Siriene (2012-2016). Prin funcția sa în cadrul Serviciului de Informații al Forțelor Aeriene, Amer al-Achi este implicat în represiunea opoziției siriene.	24.7.2012
156.	Hala Mohammad (alias Mohamed, Muhammad, Mohammed) AL NASSER (هاله محمد الناصر)	Data nașterii: 1964 Locul nașterii: Raqqa, Siria Sexul: feminin	Fostă ministră a turismului. În calitatea de fostă membră a guvernului, îi revine o parte din răspunderea pentru reprimarea violentă a populației civile de către regimul sirian.	16.10.2012
172.	Ali HADAR (alias HAIDAR)	Data nașterii: 1962 Sexul: masculin	Șeful Agenției Naționale de Reconciliere și fost ministru de stat pentru afaceri de reconciliere națională. Președinte al aripii Intifada a Partidului Naționalist Social Sirian. În calitatea de fost membru al guvernului, îi revine o parte din răspunderea pentru reprimarea violentă a populației civile de către regimul sirian.	16.10.2012
204.	Emad HAMSHO (alias Imad Hmisho; Hamchu; Hamcho; Hamisho; Hmeisho; Hemasho, حميشو) (حمشو عماد)	Adresa: Hamsho Building 31 Baghdad Street, Damascus, Syria Sexul: masculin	Deține o funcție de conducere de nivel superior în cadrul Hamsho Trading. Ca rezultat al funcției sale importante deținute în cadrul Hamsho Trading, o filială a Hamsho International, care a fost desemnată de Consiliu, acesta asigură sprijin regimului sirian. De asemenea, el este asociat cu o entitate desemnată, Hamsho International. Este, de asemenea, vicepreședinte al Consiliului sirian al fierului și oțelului, alături de oameni de afaceri care reprezintă regimul și care au fost desemnați, precum Ayman Jaber. Este, de asemenea, asociat cu președintele Bashar al-Assad.	7.3.2015
241.	Salam Mohammad AL-SAFFAF	Data nașterii: 1979 Sexul: feminin	Ministra dezvoltării administrative. Numită în martie 2017.	30.5.2017
265.	Mohamad Amer MARDINI (alias Mohammad Amer Mardini, Mohamed Amer MARDINI, Mohamad Amer AL-MARDINI, Mohamed Amer AL-MARDINI, Mohammad Amer AL-MARDINI)	Data nașterii: 1959 Locul nașterii: Damasc, Siria Sexul: masculin	Fost ministru al învățământului superior aflat la putere după luna mai 2011 (numit în funcție la 27.8.2014). În calitatea de fost membru al guvernului, îi revine o parte din răspunderea pentru reprimarea violentă a populației civile de către regimul sirian.	21.10.2014
268.	Ghassan Ahmed GHANNAM (alias general-maior Ghassan Ghannan, general de brigadă Ghassan Ahmad Ghanem)	Grad: general-maior Funcție: comandantul Brigăzii 155 de rachete Sexul: masculin	Membru al forțelor armate siriene cu rang de «colonel» și alt rang echivalent sau mai înalt, aflat în funcție începând cu mai 2011. General-maior și comandant al Brigăzii 155 de rachete. Asociat cu Maher al-Assad datorită rolului său în cadrul Brigăzii 155 de rachete. În calitatea de comandant al Brigăzii 155 de rachete, sprijină regimul sirian și este responsabil de reprimarea violentă a populației civile. Este responsabil de lansarea de rachete Scud având ca țintă diverse zone civile, în perioada ianuarie-martie 2013.	21.10.2014
285.	Samer FOZ (alias Samir Foz/Fawz; Samer Zuhair Foz; Samer Foz bin Zuhair) (سامر فوز)	Data nașterii: 20 mai 1973 Locul nașterii: Homs, Siria / Latakia, Siria Cetățenii: siriană și turcă Numărul pașaportului eliberat de Turcia: U 09471711 (locul eliberării: Turcia; data expirării: 21.7.2024) Numărul național sirian: 06010274705 Adresa: Platinum Tower, office no. 2405, Jumeirah Lake Towers, Dubai, EAU Funcție: director general al Aman Group Sexul: masculin	Important om de afaceri care își desfășoară activitatea în Siria, cu interese și activități în mai multe sectoare ale economiei Siriei, inclusiv o societate mixtă susținută de regim și implicată în realizarea proiectului de dezvoltare imobiliară Marota City, un proiect constând în construcția de locuințe și spații comerciale de lux. Samer Foz acordă regimului sirian sprijin financiar și de altă natură, inclusiv prin finanțarea grupării «Military Security Shield Forces» din Siria și efectuarea de tranzacții pe piața cerealelor. De asemenea, ca urmare a legăturilor sale cu regimul, el beneficiază financiar de pe urma accesului la oportunități comerciale prin intermediul comerțului cu grâu și al proiectelor de reconstrucție.	21.1.2019
		Alte informații: Președinte executiv al Aman Group. Filiale: Foz for Trading, Al-Mohaimen for Transportation & Contracting. Aman Group este partenerul din sectorul privat în cadrul societății mixte Aman Damascus JSC, create cu Damascus Cham Holding, în care Foz este acționar separat. Emmar Industries este o societate mixtă creată de Aman Group și Hamisho Group, în care Foz deține pachetul majoritar de acțiuni și funcția de președinte.
291.	Amer FOZ (alias Amer Zuhair Fawz) (عامر فوز)	Data nașterii: 11.3.1976 Cetățenie: siriană; Saint Kitts și Nevis Cod național: 06010274747 Pașaport nr.: 002-14-L169340 Permis de ședere EAU: 784-1976-7135283-5	Important om de afaceri cu interese și activități comerciale personale și familiale în mai multe sectoare ale economiei siriene. Beneficiază din punct de vedere financiar de accesul la oportunități comerciale și sprijină regimul sirian. Între 2012 și 2019, a fost, de asemenea, administratorul general al ASM International Trading LLC. Este în același timp asociat cu fratele său, Samer Foz, care, din ianuarie 2019, a fost desemnat de Consiliu, fiind un om de afaceri important care își desfășoară activitatea în Siria și care susține regimul sau beneficiază de pe urma acestuia. Împreună cu fratele său, acesta pune în aplicare o serie de proiecte comerciale, în special în zona Adra al-Ummaliyya (suburbiile Damascului). Aceste proiecte includ o fabrică care produce cabluri și accesorii pentru cabluri, precum și un proiect de producere a energiei electrice utilizând energie solară. De asemenea, aceștia s-au implicat în diverse activități cu ISIL (Da'esh) în numele regimului Assad, inclusiv furnizarea de arme și muniții în schimbul grâului și al petrolului.	17.2.2020
		Funcție: fondator al District 6 Company; partener fondator al Easy life Company; Rude/asociați/entități sau parteneri de afaceri/legături: Samer Foz; vicepreședinte al Asas Steel Company; Aman Holding Sexul: masculin
295.	Adel Anwar AL-OLABI (alias Adel Anouar el-Oulabi, Adil Anwar al-Olabi) (عادل أنور العلبي)	Data nașterii: 1976 Cetățenie: siriană Funcție: vicepreședinte al Damascus Cham Holding Company (DCHC); guvernator al Damascului; Sexul: masculin	Om de afaceri important care beneficiază de pe urma regimului sirian, pe care îl susține. Președinte al Damascus Cham Holding Company (DCHC), ramura de investiții a guvernoratului Damasc, însărcinată cu administrarea proprietăților guvernoratului Damasc și cu punerea în aplicare a proiectului Marota City. Adel Anwar Al-Olabi este și guvernator al Damascului, numit de președintele Bashar al-Assad în noiembrie 2018. În calitatea de guvernator al Damascului și de președinte al DCHC, este responsabil de eforturile de punere în aplicare a politicilor regimului de dezvoltare imobiliară pe terenuri expropriate în Damasc (inclusiv a Decretului nr. 66 și a Legii nr. 10), mai ales în cadrul proiectului Marota City.	17.2.2020”

În secțiunea B („Entități”), următoarele rubrici înlocuiesc rubricile corespunzătoare din listă:

	Denumire	Informații de identificare	Motive	Data includerii pe listă
„1.	Bena Properties	Cham Holding Building, Daraa Highway, Ashrafiyat Sahnaya Rif Dimashq – Syria, P.O. Box 9525	Controlată de Rami Makhlouf. Cea mai mare societate care operează în domeniul imobiliar din Siria, componenta imobiliară și de investiții a Cham Holding; asigură finanțare regimului sirian.	23.6.2011
77.	Al Qatarji Company (alias Qatarji International Group; Al-Sham și Al-Darwish Company; Qatirji/Khatirji/Katarji/Katerji Group) (مجموعة/شركة قاطرجي)	Tipul de entitate: societate privată Sectorul de activitate: import/export; transport cu camionul; furnizare de petrol și mărfuri Numele directorului/conducerii: Hussam al-Qatirji, director general (desemnat de Consiliu)	Societate importantă care își desfășoară activitatea în mai multe sectoare ale economiei siriene. Prin facilitarea comerțului cu combustibil, arme și muniții între regim și diferiți actori, printre care și ISIL (Da'esh), sub pretextul importului și exportului de alimente, prin sprijinirea milițiilor care luptă de partea regimului, precum și prin faptul că profită de legăturile sale cu regimul pentru a-și extinde activitatea comercială, Al Qatarji Company – al cărei consiliu de administrație este condus de o persoană desemnată, Hussam al-Qatirji, membru al Adunării Poporului Sirian – sprijină regimul sirian și beneficiază de pe urma acestuia.	17.2.2020
		Beneficiar efectiv final: Hussam al-Qatirji (desemnat de Consiliu) Adresa sediului social: Mazzah, Damascus, Syria Rude/asociați/entități sau parteneri de afaceri/legături: Arvada/Arfada Petroleum Company JSC
78.	Damascus Cham Holding Company (alias Damascus Cham Private Joint Stock Company) (القابضة الشام دمشق)	Tipul de entitate: întreprindere publică de drept privat Sectorul de activitate: dezvoltare imobiliară Numele directorului/conducerii: Adel Anwar al-Olabi, președinte al consiliului de administrație și guvernator al Damascului (desemnat de Consiliu) Beneficiar efectiv final: guvernoratul Damasc	Damascus Cham Holding Company a fost înființată de regim pentru a funcționa ca ramură de investiții a guvernoratului Damasc, fiind însărcinată cu administrarea proprietăților guvernoratului Damasc și cu punerea în aplicare a proiectului Marota City, un proiect imobiliar de lux, amplasat pe terenuri expropriate în special în temeiul Decretului nr. 66 și al Legii nr. 10. Prin gestionarea punerii în aplicare a proiectului Marota City, Damascus Cham Holding (al cărei președinte este guvernatorul Damascului) sprijină regimul sirian, beneficiază de pe urma acestuia și oferă beneficii oamenilor de afaceri care întrețin legături strânse cu regimul și care au încheiat acorduri lucrative cu această entitate prin intermediul unor parteneriate public-private.	17.2.2020”
		Rude/asociați/entități sau parteneri de afaceri/legături: Rami Makhlouf (desemnat de Consiliu); Samer Foz (desemnat de Consiliu); Mazen Tarazi (desemnat de Consiliu); Talas Group, care aparține omului de afaceri Anas Talas (desemnat de Consiliu); Khaled al-Zubaidi (desemnat de Consiliu); Nader Qalei (desemnat de Consiliu)

28.5.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 188/27

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2021/849 AL COMISIEI

din 11 martie 2021

de modificare, în vederea adaptării la progresul tehnic și științific, a părții 3 din anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (1), în special articolul 37 alineatul (5),

întrucât:

(1)	Tabelul 3 din partea 3 a anexei VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 conține lista clasificărilor și etichetărilor armonizate ale substanțelor periculoase, bazate pe criteriile stabilite în părțile 2-5 din anexa I la regulamentul menționat.

(2)

În temeiul articolului 37 din Regulamentul (CE) nr. 1272/2008, au fost transmise Agenției Europene pentru Produse Chimice (denumită în continuare „agenția”) propuneri de a introduce clasificări și etichetări armonizate pentru anumite substanțe și de a actualiza sau a elimina clasificările și etichetările armonizate pentru alte câteva substanțe. Comitetul pentru evaluarea riscurilor din cadrul agenției (CER) a adoptat avize (2) cu privire la aceste propuneri, după luarea în considerare a observațiilor primite de la părțile implicate. Avizele CER menționate sunt următoarele:

—	Avizul din 15 martie 2019 referitor la 1,2,4-triazol;

—	Avizul din 15 martie 2019 referitor la 1,4-dioxan;

—	Avizul din 15 martie 2019 referitor la salicilatul de benzil;

—	Avizul din 15 martie 2019 referitor la flumioxazin (ISO);

—	Avizul din 15 martie 2019 referitor la mancozeb (ISO);

—	Avizul din 15 martie 2019 referitor la factorii de multiplicare pentru pericolele acvatice pe termen lung pentru substanțele din cupru enumerate în Regulamentul (UE) 2016/1179 al Comisiei;

—	Avizul din 15 martie 2019 referitor la N-{2-[[1,1′-bi (ciclopropil)]-2-il] fenil}-3-(difluorometil) -1-metil-1H-pirazol-4-carboxamidă; sedaxan;

—	Avizul din 15 martie 2019 referitor la N-metoxi-N-[1-metil-2-(2,4,6-triclorfenil)-etil]-3-(difluorometil)-1-metilpirazol-4-carboxamidă; pidiflumetofen;

—	Avizul din 15 martie 2019 referitor la p-cimen; 1-izopropil-4-metilbenzen;

—	Avizul din 15 martie 2019 referitor la p-mentha-1,3-dienă; alfa-terpinen; 1-izopropil-4-metilciclohexa-1,3-dienă;

—	Avizul din 15 martie 2019 referitor la protioconazol;

—	Avizul din 15 martie 2019 referitor la (R)-p-menta-1,8-dienă; d-limonen;

—	Avizul din 15 martie 2019 referitor la tiofanat-metil;

—	Avizul din 15 martie 2019 referitor la tolfoclos-metil (ISO); tiofosfat de O-(2,6-dicloro-p-tolil) și de O,O-dimetil;

—	Avizul din 15 martie 2019 referitor la tolpiralat;

—	Avizul din 15 martie 2019 referitor la disulfura de trinichel;

—	Avizul din 13 iunie 2019 referitor la azametifos;

—	Avizul din 13 iunie 2019 referitor la 2-fenoxietanol;

—	Avizul din 13 iunie 2019 referitor la 2,2-dibromo-2-cianoacetamidă;

—	Avizul din 13 iunie 2019 referitor la 3-aminometil-3,5,5-trimetilciclohexilamină;

—	Avizul din 13 iunie 2019 referitor la 6,6′-di-terț-butil-2,2′-metilenedi-p-crezol;

—	Avizul din 13 iunie 2019 referitor la diflufenican (ISO) N-(2,4-difluorofenil)-2-[3-(trifluorometil)fenoxi]-3-piridincarboxamidă;

—	Avizul din 13 iunie 2019 referitor la imidacloprid (ISO); 1-(6-clorpiridin-3-ilmetil)-N-nitroimidazolidin-2-ilidenamină;

—	Avizul din 13 iunie 2019 referitor la piriofenonă;

—	Avizul din 13 iunie 2019 referitor la acidul S-abscisic;

—	Avizul din 13 iunie 2019 referitor la bifosfatul de tetrakis(2,6-dimetilfenil)-m-fenilen;

—	Avizul din 20 septembrie 2019 referitor la 1,2-epoxi-4-epoxietilciclohexan;

—	Avizul din 20 septembrie 2019 referitor la 4-metilpentan-2-onă;

—	Avizul din 20 septembrie 2019 referitor la acidul boric; trioxidul de dibor; heptaoxidul de tetrabor și disodiu, hidrat; tetraboratul de disodiu, anhidru; acidul ortoboric, sare de sodiu; tetraboratul de disodiu, decahidrat; tetraboratul de disodiu pentahidrat;

—	Avizul din 20 septembrie 2019 referitor la acidul citric;

—	Avizul din 20 septembrie 2019 referitor la clomazon;

—	Avizul din 20 septembrie 2019 referitor la desmedifam;

—	Avizul din 20 septembrie 2019 referitor la dimetomorf;

—	Avizul din 20 septembrie 2019 referitor la benzoatul de emamectin;

—	Avizul din 20 septembrie 2019 referitor la esfenvalerat (ISO) (S)-α-ciano-3-fenoxibenzil-(S)-2-(4-clorofenil)-3-metilbutirat;

—	Avizul din 20 septembrie 2019 referitor la etametsulfuron-metil (ISO);

—	Avizul din 20 septembrie 2019 referitor la mecoprop-P (ISO); acidul (R)-2-(4-cloro-2-metilfenoxi)propionic și sărurile acestuia;

—	Avizul din 20 septembrie 2019 referitor la salicilatul de metil;

—	Avizul din 20 septembrie 2019 referitor la fenmedifam (ISO);

—	Avizul din 20 septembrie 2019 referitor la trifloxistrobin (ISO);

—	Avizul din 20 septembrie 2019 referitor la triticonazol;

—	Avizul din 5 decembrie 2019 referitor la 1,4-dimetilnaftalină;

—	Avizul din 5 decembrie 2019 referitor la (3aS,5S,6R,7aR,7bS,9aS,10R,12aS,12bS)-10-[(2S,3R,4R,5R)-3,4-dihidroxi-5,6-dimetilheptan-2-il]-5,6-dihidroxi-7a,9a-dimetilhexadecahidro-3H-benzo[c]indeno[5,4-e]oxepin-3-onă; 24-epibrassinolidă;

—	Avizul din 5 decembrie 2019 referitor la 3-metilpirazol;

—	Avizul din 5 decembrie 2019 referitor la carbendazim (ISO); benzimidazol-2-il carbamat de metil;

—	Avizul din 5 decembrie 2019 referitor la cipermetrin cis/trans +/- 40/60; (1RS,3RS;1RS,3SR)-3-(2,2-diclorovinil)-2,2-dimetilciclopropancarboxilat de (RS)-α-ciano-3-fenoxibenzil;

—	Avizul din 5 decembrie 2019 referitor la imazamox (ISO); acidul (RS)-2-(4-izopropil-4-metil-5-oxo-2-imidazolin-2-il)-5- metoximetilnicotinic;

—	Avizul din 5 decembrie 2019 referitor la tetrafluoroetilenă;

—	Avizul din 5 decembrie 2019 referitor la tiametoxam (ISO); 3-(2-cloro-tiazol-5-ilmetil)-5-metil[1,3,5]oxadiazinan-4-iliden-N-nitroamin;

—	Avizul din 5 decembrie 2019 referitor la trinexapac-etil (ISO); 4-[ciclopropil (hidroxi)metilen]-3,5-dioxociclohexancarboxilatul de etil.

(3)

Estimările toxicității acute (ATE) sunt utilizate în principal pentru a determina clasificarea din punctul de vedere al toxicității acute la adresa sănătății umane a amestecurilor care conțin substanțe clasificate ca prezentând toxicitate acută. Includerea valorilor ATE armonizate printre elementele indicate în anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 facilitează armonizarea clasificării amestecurilor și oferă sprijin pentru autoritățile de aplicare a legii. În urma unor noi evaluări științifice ale anumitor substanțe, agenția a stabilit valorile ATE pentru oxidul dicupric, trihidroxiclorura dicuprică, hexahidroxisulfatul tetracupric și hexahidroxisulfatul tetracupric, hidratat, fulgii de cupru (acoperiți cu acid alifatic), amestecul (1:1) de carbonat de cupru (II)--hidroxid de cupru (II), dihidroxidul de cupru; hidroxidul de cupru (II), zeama bordeleză; produși de reacție ai sulfatului de cupru cu dihidroxidul de calciu și sulfatul de cupru pentahidrat, în plus față de cele propuse în avizele CER pentru alte substanțe. Respectivele valori ATE ar trebui introduse în penultima coloană a tabelului 3 din partea 3 a anexei VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008.

(4)

Comisia a primit informații suplimentare care au contestat evaluarea științifică stabilită în avizele CER din 15 martie 2019 referitor la mancozeb, din 20 septembrie 2019 referitor la 4-metilpentan-2-onă și din 20 septembrie 2019 referitor la dimetomorf. Aceste informații au fost evaluate de Comisie și nu au fost considerate suficiente pentru a pune la îndoială analiza științifică conținută în avizele CER.

(5)	Prin urmare, Comisia consideră că este oportun să se introducă, să se actualizeze sau să se elimine clasificarea și etichetarea armonizate ale anumitor substanțe.

(6)	Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 ar trebui modificat în consecință.

(7)

Nu ar trebui să se solicite imediat respectarea clasificărilor armonizate noi sau actualizate, întrucât este necesară o anumită perioadă de timp pentru a le permite furnizorilor să adapteze etichetarea și ambalajul substanțelor și al amestecurilor la clasificările noi sau revizuite și să vândă stocurile existente, cu condiția respectării cerințelor normative preexistente. Această perioadă de timp este, de asemenea, necesară pentru a le lăsa furnizorilor suficient timp pentru a lua măsurile necesare astfel încât să asigure continuarea respectării altor cerințe legale în urma modificărilor efectuate în temeiul prezentului regulament. Aceste cerințe le pot include pe cele prevăzute la articolul 22 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (3) sau pe cele prevăzute la articolul 50 din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (4). Cu toate acestea, furnizorii ar trebui să aibă posibilitatea de a aplica clasificările armonizate noi sau actualizate și de a adapta în consecință etichetarea și ambalarea, în mod voluntar, înainte de data aplicării prezentului regulament și de la data intrării în vigoare, pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului și pentru a oferi suficientă flexibilitate furnizorilor,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Modificări ale Regulamentului (CE) nr. 1272/2008

Tabelul 3 din partea 3 a anexei VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 17 decembrie 2022.

Prin derogare de la prezentul articol al doilea paragraf, substanțele și amestecurile pot fi clasificate, etichetate și ambalate în conformitate cu prezentul regulament de la data intrării în vigoare a acestuia.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 11 martie 2021.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 353, 31.12.2008, p. 1.

(2) Avizele sunt accesibile prin intermediul următorului site web: https://echa.europa.eu/registry-of-clh-intentions-until-outcome/-/dislist/name/-/ecNumber/-/casNumber/-/dte_receiptFrom/-/dte_receiptTo/-/prc_public_status/Opinion+Adopted/dte_withdrawnFrom/-/dte_withdrawnTo/-/sbm_expected_submissionFrom/-/sbm_expected_submissionTo/-/dte_finalise_deadlineFrom/-/dte_finalise_deadlineTo/-/haz_addional_hazard/-/lec_submitter/-/dte_assessmentFrom/-/dte_assessmentTo/-/prc_regulatory_programme/-/

(3) Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).

(4) Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide (JO L 167, 27.6.2012, p. 1).

ANEXĂ

În anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008, tabelul 3 din partea 3 se modifică după cum urmează:

Se inserează următoarele intrări:

Nr. index	Denumirea chimică	Nr. CE	Nr. CAS	Clasificare		Etichetare			Limite de conc. specifice, factori-M și ATE	Note
Nr. index	Denumirea chimică	Nr. CE	Nr. CAS	Codul (codurile) claselor și categoriilor de pericol	Codul (codurile) frazelor de pericol	Codul (codurile) pictogramei, cuvântului de avertizare	Codul (codurile) frazelor de pericol	Codul (codurile) frazelor de pericol suplimentare	Limite de conc. specifice, factori-M și ATE	Note
„601-093-00-6	1,4-dimetilnaftalină	209-335-9	571-58-4	Acute Tox. 4 Asp. Tox. 1 Eye Irrit. 2 Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 3	H302 H304 H319 H400 H412	GHS07 GHS08 GHS09 Dgr	H302 H304 H319 H410		cale orală: ATE = 1 300 mg/kg gc M = 1”
„601-094-00-1	1-izopropil-4-metilbenzen; p-cimen	202-796-7	99-87-6	Flam. Liq. 3 Acute Tox. 3 Asp. Tox. 1 Aquatic Chronic 2	H226 H331 H304 H411	GHS02 GHS06 GHS08 GHS09 Dgr	H226 H331 H304 H411		inhalare: ATE = 3 mg/l (vapori)”
„601-095-00-7	p-menta-1,3-dienă; 1-izopropil-4-metilciclohexa-1,3-dienă; alfa-terpinen	202-795-1	99-86-5	Flam. Liq. 3 Acute Tox. 4 Skin Sens. 1 Asp. Tox. 1 Aquatic Chronic 2	H226 H302 H317 H304 H411	GHS02 GHS07 GHS08 GHS09 Dgr	H226 H302 H317 H304 H411		cale orală: ATE = 1 680 mg/kg gc”
„602-110-00-X	tetrafluoroetilenă	204-126-9	116-14-3	Carc. 1B	H350	GHS08 Dgr	H350”
„604-095-00-5	6,6′-di-terț-butil-2,2′-metilendi-p-crezol; [DBMC]	204-327-1	119-47-1	Repr. 1B	H360F	GHS08 Dgr	H360F”
„606-152-00-X	(5-cloro-2-metoxi-4-metil-3-piridil) (4,5,6-trimetoxi-o-tolil)metanonă; piriofenonă	-	688046-61-9	Carc. 2 Aquatic Chronic 1	H351 H410	GHS08 GHS09 Wng	H351 H410		M = 1”
„607-747-00-7	2,2-dibromo-2-cianoacetamidă; [DBNPA]	233-539-7	10222-01-2	Acute Tox. 2 Acute Tox. 3 STOT RE 1 Skin Irrit. 2 Eye Dam. 1 Skin Sens. 1 Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 1	H330 H301 H372 (căile respiratorii) (inhalare) H315 H318 H317 H400 H410	GHS06 GHS08 GHS05 GHS09 Dgr	H330 H301 H372 (căile respiratorii) (inhalare) H315 H318 H317 H410		inhalare: ATE = 0,24 mg/l (pulberi sau ceață) cale orală: ATE = 118 mg/kg gc M = 1 M = 1”
„607-748-00-2	Acid [S-(Z,E)]-5-(1-hidroxi-2,6,6-trimetil-4-oxociclohex-2-en-1-il)-3-metilpenta-2,4-dienoic; acid S-abscisic	244-319-5	21293-29-8	Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 1	H400 H410	GHS09 Wng	H410		M = 1 M = 1”
„607-749-00-8	salicilat de metil	204-317-7	119-36-8	Repr. 2 Acute Tox. 4 Skin Sens. 1B Aquatic Chronic 3	H361d H302 H317 H412	GHS07 GHS08 Wng	H361d H302 H317 H412		cale orală: ATE = 890 mg/kg gc”
„607-750-00-3	acid citric	201-069-1	77-92-9	Eye Irrit. 2 STOT SE 3	H319 H335	GHS07 Wng	H319 H335”
„607-751-00-9	etametsulfuron-metil (ISO); 2-({[4-etoxi-6-(metilamino)-1,3,5-triazin-2-il]carbamoil}sulfamoil)benzoat de metil	-	97780-06-8	Eye Irrit. 2 Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 1	H319 H400 H410	GHS07 GHS09 Wng	H319 H410		M = 1 000 M = 100”
„607-752-00-4	trinexapac-etil (ISO); 4-[ciclopropil(hidroxi)metilenă]-3,5-dioxociclohexancarboxilat de etil	-	95266-40-3	STOT RE 2 Skin Sens. 1B Aquatic Chronic 1	H373 (tractul gastrointestinal) H317 H410	GHS08 GHS07 GHS09 Wng	H373 (tractul gastrointestinal) H317 H410		M = 1”
„607-753-00-X	(3aS,5S,6R,7aR,7bS,9aS,10R,12aS,12bS)-10-[(2S,3R,4R,5R)-3,4-dihidroxi-5,6-dimetilheptan-2-il]-5,6-dihidroxi-7a,9a-dimetilhexadecahidro-3H-benzo[c]indeno[5,4-e]oxepin-3-onă; 24-epibrassinolidă	-	78821-43-9	Aquatic Chronic 4	H413		H413”
„607-754-00-5	salicilat de benzil	204-262-9	118-58-1	Skin Sens. 1B	H317	GHS07 Wng	H317”
„607-755-00-0	carbonat de (RS)-1-{1-etil-4-[4-mesil-3-(2-metoxietoxi)-o-toluoil]pirazol-5-iloxi} etil metil; tolpiralat	-	1101132-67-5	Carc. 2 Repr. 2 STOT RE 2 Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 1	H351 H361fd H373 (ochi) H400 H410	GHS08 GHS09 Wng	H351 H361fd H373 (ochi) H410		M = 10 M = 100”
„613-337-00-9	protioconazol (ISO); 2-[2-(1-clorociclopropil)-3-(2-clorofenil)-2-hidroxipropil]-2,4-dihidro-3H-1,2,4-triazol-3-tionă	-	178928-70-6	Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 1	H400 H410	GHS09 Wng	H410		M = 10 M = 1”
„613-338-00-4	azametifos (ISO); tiofosfat de S-[(6-cloro-2-oxooxazolo[4,5-b]piridin-3(2H)-il)metil] și de O,O-dimetil	252-626-0	35575-96-3	Carc. 2 Acute Tox. 3 Acute Tox. 4 STOT SE 1 Skin Sens. 1 Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 1	H351 H331 H302 H370 (sistem nervos) H317 H400 H410	GHS06 GHS08 GHS09 Dgr	H351 H331 H302 H370 (sistem nervos) H317 H410		inhalare: ATE = 0,5 mg/l (pulberi sau ceață) cale orală: ATE = 500 mg/kg gc M = 1 000 M = 1 000 ”
„613-339-00-X	3-metilpirazol	215-925-7	1453-58-3	Repr. 1B Acute Tox. 4 STOT RE 2 Skin Corr. 1 Eye Dam. 1	H360D H302 H373 (plămâni) H314 H318	GHS08 GHS07 GHS05 Dgr	H360D H302 H373 (plămâni) H314		cale orală: ATE = 500 mg/kg gc”
„613-340-00-5	clomazon (ISO); 2-(2-clorbenzil)-4,4-dimetil-1,2-oxazolidin-3-onă	-	81777-89-1	Acute Tox. 4 Acute Tox. 4 Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 1	H332 H302 H400 H410	GHS07 GHS09 Wng	H332 H302 H410		inhalare: ATE = 4,85 mg/l (pulberi sau ceață) cale orală: ATE = 768 mg/kg gc M = 1 M = 1”
„614-030-00-2	benzoat de emamectin (ISO); benzoat de (4”R)-4”-deoxi-4”-(metilamino) avermectină B1	-	155569-91-8	Acute Tox. 3 Acute Tox. 3 Acute Tox. 3 STOT SE 1 STOT RE 1 Eye Dam. 1 Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 1	H331 H311 H301 H370 (sistem nervos) H372 (sistem nervos) H318 H400 H410	GHS06 GHS05 GHS08 GHS09 Dgr	H331 H311 H301 H370 (sistem nervos) H372 (sistem nervos) H318 H410		inhalare: ATE = 0,663 mg/l (pulberi sau ceață) cale cutanată: ATE = 300 mg/kg gc cale orală: ATE = 60 mg/kg gc STOT RE 1 H372: C ≥5 % STOT RE 2 H373: 0,5 % ≤ C < 5 % M = 10 000 M = 10 000 ”
„616-234-00-7	N-metoxi-N-[1-metil-2-(2,4,6-triclorfenil)-etil]-3-(difluorometil)-1-metilpirazol-4-carboxamidă; pidiflumetofen	-	1228284-64-7	Carc. 2 Repr. 2 Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 1	H351 H361f H400 H410	GHS08 GHS09 Wng	H351 H361f H410		M = 1 M = 1”
„616-235-00-2	N-{2-[[1,1’-bi (ciclopropil)]-2-il] fenil}-3-(difluorometil)-1-metil-1H-pirazol-4-carboxamidă; sedaxan	-	874967-67-6	Carc. 2 Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 2	H351 H400 H411	GHS08 GHS09 Wng	H351 H410		M = 1”

Intrările corespunzătoare numerelor de index 005-007-00-2; 005-008-00-8; 005-011-00-4; 005-011-01-1; 005-011-02-9; 006-069-00-3; 006-076-00-1; 015-113-00-0; 028-007-00-4; 029-002-00-X; 029-015-00-0; 029-016-00-6; 029-017-00-1; 029-018-00-7; 029-019-01-X; 029-020-00-8; 029-021-00-3; 029-022-00-9; 029-023-00-4; 601-029-00-7; 601-096-00-2; 603-024-00-5; 603-066-00-4; 603-098-00-9; 606-004-00-4; 607-421-00-4; 607-424-00-0; 607-434-00-5; 608-058-00-4; 612-067-00-9; 612-252-00-4; 613-048-00-8; 613-102-00-0; 613-111-00-X; 613-166-00-X; 613-208-00-7; 613-267-00-9; 613-282-00-0; 616-032-00-9; 616-106-00-0 și 616-113-00-9 se înlocuiesc cu următoarele intrări, respectiv:

Nr. index	Denumirea chimică	Nr. CE	Nr. CAS	Clasificare		Etichetare			Limite de conc. specifice, factori M și ATE	Note
Nr. index	Denumirea chimică	Nr. CE	Nr. CAS	Codul (codurile) claselor și categoriilor de pericol	Codul (codurile) frazelor de pericol	Codul (codurile) pictogramei, cuvântului de avertizare	Codul (codurile) frazelor de pericol	Codul (codurile) frazelor de pericol suplimentare	Limite de conc. specifice, factori M și ATE	Note
„005-007-00-2	acid boric [1] acid boric [2]	233-139-2 [1] 234-343-4 [2]	10043-35-3 [1] 11113-50-1 [2]	Repr. 1B	H360FD	GHS08 Dgr	H360FD”
„005-008-00-8	trioxidul de dibor	215-125-8	1303-86-2	Repr. 1B	H360FD	GHS08 Dgr	H360FD”
„005-011-00-4	heptaoxidul de tetrabor și disodiu, hidrat; [1] tetraborat de disodiu, anhidru; [2] acid ortoboric, sare de sodiu [3] tetraboratul de disodiu decahidrat [4] tetraboratul de disodiu pentahidrat [5]	235-541-3 [1] 215-540-4 [2] 237-560-2 [3] 215-540-4 [4] 215-540-4 [5]	12267-73-1 [1] 1330-43-4 [2] 13840-56-7 [3] 1303-96-4 [4] 12179-04-3 [5]	Repr. 1B	H360FD	GHS08 Dgr	H360FD”


„006-069-00-3	tiofanat-metil (ISO); (1,2-fenilendicarbotitioil) biscarbamat de dimetil; 4,4′-(o-fenilen)bis(3-tioalofanat) de dimetil	245-740-7	23564-05-8	Carc. 2 Muta. 2 Acute Tox. 4 Skin Sens. 1 Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 1	H351 H341 H332 H317 H400 H410	GHS08 GHS07 GHS09 Wng	H351 H341 H332 H317 H410		inhalare: ATE = 1,7 mg/l (praf și ceață) M = 10 M = 10”
„006-076-00-1	mancozeb (ISO); complex (polimeric) de etilen-bis(ditiocarbamat) de mangan cu sare de zinc	-	8018-01-7	Carc. 2 Repr. 1B STOT RE 2 Skin Sens. 1 Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 1	H351 H360D H373 (tiroidă, sistem nervos) H317 H400 H410	GHS08 GHS07 GHS09 Dgr	H351 H360D H373 (tiroidă, sistem nervos) H317 H410		M = 10 M = 10”
„015-113-00-0	tolclofos-metil (ISO); tiofosfat de O-(2,6-dicloro-p-tolil) O,O-dimetil	260-515-3	57018-04-9	Skin Sens. 1B Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 1	H317 H400 H410	GHS07 GHS09 Wng	H317 H410		M = 1 M = 1”
„028-007-00-4	disulfură de trinichel; subsulfură de nichel; [1] heazlewoodit [2]	234-829-6 [1] - [2]	12035-72-2 [1] 12035-71-1 [2]	Carc. 1A Muta. 2 Acute Tox. 3 STOT RE 1 Skin Sens. 1 Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 1	H350i H341 H331 H372** H317 H400 H410	GHS08 GHS06 GHS09 Dgr	H350i H341 H331 H372** H317 H410		inhalare: ATE = 0,92 mg/l (praf sau ceață)”
„029-002-00-X	oxid dicupric; oxid de cupru (I)	215-270-7	1317-39-1	Acute Tox. 4 Acute Tox. 4 Eye Dam. 1 Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 1	H332 H302 H318 H400 H410	GHS07 GHS05 GHS09 Dgr	H332 H302 H318 H410		inhalare: ATE = 3,34 mg/l (pulberi sau ceață) cale orală: ATE = 500 mg/kg gc M = 100 M = 10”
„029-015-00-0	tiocianat de cupru	214-183-1	1111-67-7	Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 1	H400 H410	GHS09 Wng	H410	EUH032	M = 10 M = 10”
„029-016-00-6	oxid de cupru (II)	215-269-1	1317-38-0	Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 1	H400 H410	GHS09 Wng	H410		M = 100 M = 10”
„029-017-00-1	trihidroxiclorură dicuprică	215-572-9	1332-65-6	Acute Tox. 4 Acute Tox. 3 Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 1	H332 H301 H400 H410	GHS06 GHS09 Dgr	H332 H301 H410		inhalare: ATE = 2,83 mg/l (pulberi sau ceață) cale orală: ATE = 299 mg/kg gc M = 10 M = 10”
„029-018-00-7	hexahidroxisulfat tetracupric; [1] hexahidroxisulfat tetracupric, hidratat [2]	215-582-3 [1] 215-582-3 [2]	1333-22-8 [1] 12527-76-3 [2]	Acute Tox. 4 Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 1	H302 H400 H410	GHS07 GHS09 Wng	H302 H410		cale orală: ATE = 500 mg/kg gc M = 10 M = 10”
„029-019-01-X	fulgi de cupru (acoperiți cu acid alifatic)	-	-	Acute Tox. 3 Acute Tox. 4 Eye Irrit. 2 Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 1	H331 H302 H319 H400 H410	GHS06 GHS09 Dgr	H331 H302 H319 H410		inhalare: ATE = 0,733 mg/l (pulberi sau ceață) cale orală: ATE = 500 mg/kg gc M = 10 M = 10”
„029-020-00-8	amestecul (1:1) de carbonat de cupru (II)--hidroxid de cupru (II)	235-113-6	12069-69-1	Acute Tox. 4 Acute Tox. 4 Eye Irrit. 2 Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 1	H332 H302 H319 H400 H410	GHS07 GHS09 Wng	H332 H302 H319 H410		inhalare: ATE = 1,2 mg/l (pulberi sau ceață) cale orală: ATE = 500 mg/kg gc M = 10 M = 10”
„029-021-00-3	dihidroxid de cupru; hidroxid de cupru (II)	243-815-9	20427-59-2	Acute Tox. 2 Acute Tox. 4 Eye Dam. 1 Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 1	H330 H302 H318 H400 H410	GHS06 GHS05 GHS09 Dgr	H330 H302 H318 H410		inhalare: ATE = 0,47 mg/l (pulberi sau ceață) cale orală: ATE = 500 mg/kg gc M = 10 M = 10”
„029-022-00-9	zeamă bordeleză; produși de reacție dintre sulfatul de cupru și dihidroxidul de calciu	-	8011-63-0	Acute Tox. 4 Eye Dam. 1 Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 1	H332 H318 H400 H410	GHS07 GHS05 GHS09 Dgr	H332 H318 H410		inhalare: ATE = 1,97 mg/l (pulberi sau ceață) M = 10 M = 1”
„029-023-00-4	sulfat de cupru pentahidrat	231-847-6	7758-99–8	Acute Tox. 4 Eye Dam. 1 Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 1	H302 H318 H400 H410	GHS07 GHS05 GHS09 Dgr	H302 H318 H410		cale orală: ATE = 481 mg/kg gc M = 10 M = 1”
„601-029-00-7	dipenten; d-limonen; [1] (S)-p-menta-1,8-dienă; l-limonen [2] trans-1-metil-4-(1-metilvinil)ciclohexenă; [3] (±)-1-metil-4-(1-metilvinil)ciclohexenă [4]	205-341-0 [1] 227-815-6 [2] 229-977-3 [3] 231-732-0 [4]	138-86-3 [1] 5989-54-8 [2] 6876-12-6 [3] 7705-14-8 [4]	Flam. Liq. 3 Skin Irrit. 2 Skin Sens. 1 Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 1	H226 H315 H317 H400 H410	GHS02 GHS07 GHS09 Wng	H226 H315 H317 H410			C”
„601-096-00-2	(R)-p-menta-1,8-dienă; d-limonen	227-813-5	5989-27-5	Flam. Liq. 3 Skin Irrit. 2 Skin Sens. 1B Asp. Tox. 1 Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 3	H226 H315 H317 H304 H400 H412	GHS02 GHS07 GHS08 GHS09 Dgr	H226 H315 H317 H304 H410		M = 1”
„603-024-00-5	1,4-dioxan	204-661–8	123-91-1	Flam. Liq. 2 Carc. 1B STOT SE 3 Eye Irrit. 2	H225 H350 H335 H319	GHS02 GHS08 GHS07 Dgr	H225 H350 H335 H319	EUH019 EUH066		D”
„603-066-00-4	7-oxa-3-oxiranilbiciclo [4.1.0] heptan; 1,2-epoxi-4-epoxietilciclohexan; diepoxid de 4-vinilciclohexen	203-437-7	106-87-6	Carc. 1B Muta. 2 Repr. 1B Acute Tox. 3 Acute Tox. 4	H350 H341 H360F H331 H302	GHS08 GHS06 Dgr	H350 H341 H360F H331 H302		inhalare: ATE = 0,5 mg/l (pulberi sau ceață) cale orală: ATE = 1 847 mg/kg gc”
„603-098-00-9	2-fenoxietanol	204-589-7	122-99-6	Acute Tox. 4 STOT SE 3 Eye Dam. 1	H302 H335 H318	GHS05 GHS07 Dgr	H302 H335 H318		cale orală: ATE = 1 394 mg/kg gc”
„606-004-00-4	4-metilpentan-2-onă izobutilmetilcetonă	203-550-1	108-10-1	Flam. Liq. 2 Carc. 2 Acute Tox. 4 STOT SE 3 Eye Irrit. 2	H225 H351 H332 H336 H319	GHS02 GHS07 GHS08 Dgr	H225 H351 H332 H336 H319	EUH066	inhalare: ATE = 11 mg/l (vapori)”
„607-421-00-4	permetrin (ISO); 3-(2,2-diclorovinil)-2,2-dimetilciclopropancarboxilat de α-ciano-3-fenoxibenzil; cipermetrin cis/trans +/- 40/60	257-842-9	52315-07–8	Acute Tox. 4 Acute Tox. 4 STOT SE 3 STOT RE 2 Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 1	H332 H302 H335 H373 (sistem nervos) H400 H410	GHS07 GHS08 GHS09 Wng	H332 H302 H335 H373 (sistem nervos) H410		cale orală: ATE = 500 mg/kg gc inhalare: ATE = 3,3 mg/l (pulberi sau ceață) M = 100000 M = 100000”
„607-424-00-0	trifloxistrobin (ISO); (E)-metoxiimino-(E)-α-[1-(α,α,α-trifluoro-m-tolil)etiliden aminooxil]-o-tolilacetat de metil	-	141517-21-7	Lact. Skin Sens. 1 Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 1	H362 H317 H400 H410	GHS07 GHS09 Wng	H362 H317 H410		M = 100 M = 10”
„607-434-00-5	mecoprop-P (ISO) [1] și sărurile acestuia; acidul (R)-2-(4-cloro-2-metilfenoxi)propionic [1] și sărurile acestuia	240-539-0 [1]	16484-77-8 [1]	Acute Tox. 4 Eye Dam. 1 Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 1	H302 H318 H400 H410	GHS07 GHS05 GHS09 Dgr	H302 H318 H410		cale orală: ATE = 431 mg/kg gc M = 10 M = 10”
„608-058-00-4	esfenvalerat (ISO); (S)-2-(4-clorofenil)-3-metilbutirat de (S)-α-ciano-3-fenoxibenzil	-	66230-04-4	Acute Tox. 3 Acute Tox. 3 STOT SE 1 STOT RE 2 Skin Sens. 1 Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 1	H331 H301 H370 (sistem nervos) H373 H317 H400 H410	GHS06 GHS08 GHS09 Dgr	H331 H301 H370 (sistem nervos) H373 H317 H410		cale orală: ATE = 88,5 mg/kg gc inhalare: ATE = 0,53 mg/l (pulberi sau ceață) M = 10 000 M = 10 000 ”
„612-067-00-9	3-aminometil-3,5,5-trimetilciclohexilamină	220-666–8	2855-13-2	Acute Tox. 4 Skin Corr. 1B Eye Dam. 1 Skin Sens. 1A	H302 H314 H318 H317	GHS05 GHS07 Dgr	H302 H314 H317		cale orală: ATE = 1 030 mg/kg gc Skin Sens. 1A; H317: C ≥ 0,001 %”
„612-252-00-4	imidacloprid (ISO); (E)-1-(6-cloro-3-piridinilmetil)-N-nitroimidazolidin-2-ilideneamină (2E)-1-[(6-cloropiridin-3-il)metil]-N-nitroimidazolidin-2-imină	428-040–8	138261-41-3	Acute Tox. 3 Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 1	H301 H400 H410	GHS06 GHS09 Dgr	H301 H410		cale orală: ATE = 131 mg/kg gc M = 100 M = 1 000 ”
„613-048-00-8	carbendazim (ISO); benzimidazol-2-ilcarbamat de metil	234-232-0	10605-21-7	Muta. 1B Repr. 1B Skin Sens. 1 Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 1	H340 H360FD H317 H400 H410	GHS07 GHS08 GHS09 Dgr	H340 H360FD H317 H410		M = 10 M = 10”
„613-102-00-0	dimetomorf (ISO); (E,Z)-4-[3-(4-clorofenil)-3-(3,4-dimetoxifenil)acriloil]morfolină	404-200-2	110488-70-5	Repr. 1B Aquatic Chronic 2	H360F H411	GHS08 GHS09 Dgr	H360F H411”
„613-111-00-X	1,2,4-triazol	206-022-9	288-88-0	Repr. 1B Acute Tox. 4 Eye Irrit. 2	H360FD H302 H319	GHS08 GHS07 Dgr	H360FD H302 H319		cale orală: ATE = 1 320 mg/kg gc”
„613-166-00-X	flumioxazină (ISO); N-(7-fluor-3,4-dihidro-3-oxo-4-prop-2-inil-2H-1,4-benzoxazin-6-il)ciclohex-1-enă-1,2-dicarboximidă	-	103361-09-7	Repr. 2 Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 1	H361d H400 H410	GHS08 GHS09 Wng	H361d H410		M = 1 000 M = 1 000 ”
„613-208-00-7	imazamox (ISO); acidul (RS)-2-(4-izopropil-4-metil-5-oxo-2-imidazolin-2-il)-5- metoximetilnicotinic	-	114311-32-9	Repr. 2 Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 1	H361d H400 H410	GHS08 GHS09 Wng	H361d H410		M = 10 M = 10”
„613-267-00-9	tiametoxam (ISO); 3-(2-cloro-tiazol-5-ilmetil)-5-metil[1,3,5]oxadiazinan-4-iliden-N-nitroamin	428-650-4	153719-23-4	Repr. 2 Acute Tox. 4 Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 1	H361fd H302 H400 H410	GHS07 GHS08 GHS09 Wng	H361fd H302 H410		cale orală: ATE = 780 mg/kg gc M = 10 M = 10”
„613-282-00-0	triticonazol (ISO); (RS)-(E)-5-(4-clorbenziliden)-2,2-dimetil-1-(1H-1,2,4-triazol-1-metil)ciclopentanol	-	138182-18-0	Repr. 2 STOT RE 2 Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 1	H361f H373 H400 H410	GHS08 GHS09 Wng	H361f H373 H410		M = 1 M = 1”
„616-032-00-9	diflufenican (ISO); N-(2,4-difluorofenil)-2-[3-(trifluorometil)fenoxi]-3-piridincarboxamidă; 2′,4′-difluor-2-(α,α,α-trifluor-m-toliloxi)nicotinanilidă	-	83164-33-4	Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 1	H400 H410	GHS09 Wng	H410		M = 10 000 M = 1 000 ”
„616-106-00-0	fenmedifam (ISO); 3-(3-metilcarbaniloiloxi)carbanilat de metil	237-199-0	13684-63-4	Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 1	H400 H410	GHS09 Wng	H410		M = 10 M = 10”
„616-113-00-9	desmedifam (ISO); 3-fenilcarbamoiloxifenilcarbamat de etil	237-198-5	13684-56-5	Repr. 2 Aquatic Acute 1 Aquatic Chronic 1	H361d H400 H410	GHS08 GHS09 Wng	H361d H410		M = 10 M = 10”

3.	Intrarea corespunzătoare numărului de index 015-192-00-1 se elimină.

28.5.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 188/61

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/854 AL COMISIEI

din 27 mai 2021

de instituire a unei taxe antidumping provizorii asupra importurilor de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din India și Indonezia

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 7,

după consultarea statelor membre,

întrucât:

1. PROCEDURA

1.1. Deschiderea anchetei

(1)

La 30 septembrie 2020, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o anchetă antidumping cu privire la importurile de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece [denumite în continuare „SSCR” (stainless steel cold-rolled) sau „produsul care face obiectul anchetei”] originare din India și Indonezia (denumite în continuare „țările în cauză”), în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis ancheta în urma unei plângeri depuse la 17 august 2020 de către Asociația Europeană a Oțelului (denumită în continuare „Eurofer” sau „reclamantul”), în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece din Uniune. Plângerea conținea dovezi care atestau existența dumpingului practicat de țările în cauză și a prejudiciului important rezultat din acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea anchetei.

1.2. Înregistrarea

(3)	În urma unei cereri din partea reclamantului, susținută de elementele de probă necesare, Comisia a supus înregistrării importurile de produs în cauză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/370 al Comisiei, în temeiul articolului 14 alineatul (5) din regulamentul de bază (3).

1.3. Părțile interesate

(4)

Prin avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze în vederea participării la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod specific reclamantul, producătorii-exportatori cunoscuți din țările în cauză și autoritățile țărilor în cauză, importatorii și utilizatorii cunoscuți din Uniune cu privire la deschiderea anchetei și i-a invitat să participe la aceasta.

(5)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a formula observații cu privire la deschiderea anchetei și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. Comisia a organizat o audiere cu reclamantul, cu un producător-exportator și cu un utilizator din Uniune. Comisia a primit observații, care sunt abordate la punctele 2.3 și 5.2 și 7.2.

1.4. Eșantionarea

(6)	În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion alcătuit din părțile interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

1.4.1. Eșantionarea producătorilor din cadrul Uniunii

(7)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a decis să limiteze la un număr rezonabil producătorii din Uniune care vor fi supuși anchetei prin aplicarea eșantionării și că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul provizoriu pe baza producției și a volumelor de vânzări în Uniune raportate de producătorii din Uniune în contextul evaluării reprezentativității prealabile deschiderii anchetei, ținând seama, de asemenea, de localizarea lor geografică. Eșantionul provizoriu astfel stabilit a fost format din trei producători din Uniune, care reprezintă peste 60 % din producție și aproximativ 70 % din vânzările de produs similar în Uniune și care sunt localizați în patru state membre diferite. Detalii privind acest eșantion provizoriu au fost puse la dispoziție în dosarul destinat consultării de către părțile interesate, oferindu-le acestora din urmă posibilitatea să formuleze observații. Nu s-au prezentat observații.

(8)	Ca urmare a celor de mai sus, eșantionul provizoriu de producători din Uniune a fost confirmat. Acesta a fost format din Aperam Belgia („Aperam”), Acciai Speciali Terni S.p.A. („AST”) și OTK Stainless Oy („OTK”). Eșantionul final este reprezentativ pentru industria din Uniune.

1.4.2. Eșantionarea importatorilor

(9)	Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor importatorilor neafiliați cunoscuți să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(10)

Doi importatori neafiliați s-au făcut cunoscuți ca părți interesate și au furnizat informațiile solicitate. Având în vedere numărul mic de răspunsuri primite, nu a fost necesară constituirea unui eșantion. Nu au fost formulate observații cu privire la această decizie. Ambii importatori au fost invitați să completeze un chestionar.

1.4.3. Eșantionarea producătorilor-exportatori din țările în cauză

(11)

Ținând seama de numărul de producători ai produsului în cauză din țările în cauză, avizul de deschidere a prevăzut doar eșantionarea în India și în Indonezia și, prin urmare, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din India și din Indonezia să furnizeze informațiile precizate în avizul de deschidere pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion.

(12)	În plus, Comisia a solicitat Misiunii Permanente a Indiei pe lângă Uniunea Europeană și Ambasadei Republicii Indonezia la Bruxelles să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori, dacă există, care ar putea fi interesați de participarea la anchetă.

1.4.3.1. India

(13)

La deschiderea anchetei, Comisia a contactat șapte producători-exportatori potențiali din India. Doi producători-exportatori din India au furnizat informațiile necesare pentru eșantionare, aceștia reprezentând toate exporturile produsului în cauză către Uniune. Prin urmare, Comisia a renunțat la eșantionare în ceea ce-i privește pe producătorii-exportatori din India.

1.4.3.2. Indonezia

(14)

La deschiderea anchetei, Comisia a contactat 14 potențiali producători-exportatori din Indonezia. Trei producători-exportatori au răspuns la întrebările din cadrul formularelor de eșantionare și au raportat vânzările în Uniune. Potrivit informațiilor furnizate în răspunsurile la formularele de eșantionare, vânzările lor au reprezentat 72 % din exporturile efectuate de Indonezia către Uniune. Din acest motiv, s-a renunțat la eșantionare și în cazul Indoneziei.

1.5. Răspunsurile la chestionar

(15)

În plângere au fost furnizate suficiente elemente de probă prima facie privind distorsiuni referitoare la materiile prime din India și din Indonezia cu privire la produsul în cauză. Prin urmare, după cum s-a anunțat în avizul de deschidere, ancheta a vizat distorsiunile respective referitoare la materiile prime pentru a determina dacă se aplică dispozițiile articolului 7 alineatele (2a) și (2b) din regulamentul de bază în cazul Indiei și al Indoneziei. Din acest motiv, Comisia a trimis chestionare în această privință guvernului Indiei și guvernului Indoneziei.

(16)	Comisia a trimis chestionare celor trei producători din Uniune incluși în eșantion, reclamantului, celor trei importatori neafiliați și celor cinci producători-exportatori din țările în cauză. Același chestionar fusese pus la dispoziție online (4) în ziua deschiderii procedurii.

(17)

S-au primit răspunsuri la chestionar de la cei trei producători din Uniune incluși în eșantion, de la reclamant, de la doi importatori neafiliați, de la cei doi producători-exportatori din India și de la trei producători-exportatori din Indonezia. S-au primit răspunsuri la chestionar și din partea guvernului Indiei și a guvernului Indoneziei.

1.6. Vizite de verificare

(18)

Având în vedere pandemia de COVID-19 și măsurile de carantinare puse în aplicare de diferite state membre, precum și de diferite țări terțe, Comisia nu a putut efectua, în etapa provizorie, vizite de verificare în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază. În schimb, Comisia a efectuat o verificare de la distanță a tuturor informațiilor considerate necesare pentru constatările sale provizorii, în conformitate cu avizul său privind consecințele pandemiei de COVID-19 asupra anchetelor antidumping și antisubvenții (5).

(19)

Comisia a efectuat, de la distanță, verificări încrucișate (denumite în continuare „VLD”) ale următoarelor societăți/părți:

(a)

Producători din Uniune și asociația acestora:

—	Acciai Speciali Terni S.p.A., Terni, Italia („AST”)

—	Aperam Stainless Europe, formată din Aperam France, La Plaine Saint-Denis Cedex, Franța și Aperam Belgium, Châtelet and Genk, Belgia („Aperam”)

—	Outokumpu Stainless Oy, Tornio, Finlanda („OTK”)

—	Eurofer, Bruxelles, Belgia

(b)

Importatori din Uniune:

—	Gual Stainless S.L., Berga, Spania

—	Nova Trading SA, Torun, Polonia

(c)

Producători-exportatori:

Producători-exportatori din India:

—	Chromeni Steels Private Limited, India

—	Jindal Stainless Limited, Jindal Stainless Hisar Limited și Jindal Stainless Steelways Limited, India; Iberjindal S.L., Spania; și JSL Global Commodities Pte. Ltd., Singapore (denumite în continuare împreună „grupul Jindal”)

Producători-exportatori din Indonezia:

—

PT Indonesia Ruipu Nickel și Chrome alloy („IRNC”), PT Ekasa Yad Resources („EYR”) și PT Hanwa („Hanwa”), Indonezia; Cantostar Limited („Cantostar”) și Eternal Tsingshan Group Co., Ltd. („Eternal Tsingshan”), Hong Kong; și Ltd. Recheer Resources Pte. („Recheer”), Singapore (denumite în continuare împreună „grupul IRNC”)

—	PT Jindal Stainless Indonesia Limited („PTJ”), Indonezia; JSL Global Commodities Pte. Ltd. („JGC”), Singapore; și Iberjindal S.L. („IBJ”), Spania (denumite în continuare împreună „grupul Jindal Indonezia”)

(20)	În ceea ce privește procedura prevăzută la articolul 7 alineatele (2a) și (2b) din regulamentul de bază, au fost efectuate verificări încrucișate de la distanță cu guvernul Indiei și cu guvernul Indoneziei.

1.7. Perioada de anchetă și perioada examinată

(21)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2019 și 30 iunie 2020 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2017 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

2. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1. Produsul în cauză

(22)

Produsul care face obiectul acestei anchete este reprezentat de produsele plate din oțeluri inoxidabile, simplu laminate la rece, încadrate în prezent la codurile 7219 31 00, 7219 32 10, 7219 32 90, 7219 33 10, 7219 33 90, 7219 34 10, 7219 34 90, 7219 35 10, 7219 35 90, 7219 90 20, 7219 90 80, 7220 20 21, 7220 20 29, 7220 20 41, 7220 20 49, 7220 20 81, 7220 20 89, 7220 90 20 și 7220 90 80, și originare din India și din Indonezia. Codurile NC sunt menționate doar cu titlu informativ.

2.2. Produsul similar

(23)

Ancheta a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

—	produsul în cauză;

—	produsul fabricat și vândut pe piețele interne ale țărilor în cauză;

—	produsul fabricat și vândut în Uniune de către industria din Uniune.

(24)	Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

2.3. Pretenții cu privire la definiția produsului

(25)

Într-un stadiu foarte avansat al etapei provizorii a anchetei, un utilizator din Uniune s-a prezentat ca parte interesată și a trimis opinie referitoare la definiția produsului. Societatea a solicitat excluderea produselor din oțel din clasa 200 din definiția produsului, deoarece, în opinia sa, produsele respective nu sunt fabricate sau sunt fabricate într-o măsură foarte limitată în Uniune, aceste produse având o utilizare finală specifică și de nișă. Potrivit societății, excluderea produselor din oțel din clasa 200 din cauza clasei oțelului și a utilizării finale a acestora nu ar constitui un risc de eludare pentru alte tipuri de produse.

(26)

Reclamantul nu a fost de acord cu pretenția de mai sus. Eurofer a insistat asupra faptului că produsele din oțel din clasa 200 sunt fabricate de cel puțin doi dintre producătorii din Uniune. În plus, Eurofer a arătat că ele pot fi înlocuite cu ușurință cu alte clase de oțel la utilizarea finală, aflându-se astfel în concurență directă cu aceste tipuri de produse. În plus, produsele din oțel din clasa 200 au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, aceleași lanțuri de distribuție ca și alte clase de oțel și nu pot fi identificate cu ușurință în lipsa efectuării unor teste specializate, aspecte care, potrivit reclamantului, oferă în mod clar posibilitatea eludării. Având în vedere pretențiile emise de Eurofer, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că tipurile de produse sunt interschimbabile.

(27)

Având în vedere că opinia referitoare la definiția produsului a fost transmis foarte târziu, că la nivelul Uniunii se fabrică produse din oțel din clasa 200 și că produsele din oțel din clasa 200 sunt interschimbabile cu alte tipuri de produse, solicitarea de excludere a produsului a fost respinsă în mod provizoriu.

3. DUMPINGUL

3.1. Observație preliminară

(28)	Având în vedere numărul limitat de părți care au cooperat atât în India, cât și în Indonezia, detaliile legate de anumite constatări privind dumpingul sunt confidențiale și, prin urmare, sunt incluse doar în comunicările bilaterale.

3.2. India

3.2.1. Cooperarea și aplicarea parțială a articolului 18 din regulamentul de bază

(29)	Cei doi producători-exportatori cooperanți din India au fost Chromeni Steels Private Limited și grupul Jindal.

(30)	Chromeni Steels Private Limited a fabricat produsul în cauză în India și l-a vândut pe piața internă în principal unor clienți neafiliați, precum și câtorva clienți afiliați. Toate exporturile către Uniune au fost efectuate direct către clienții neafiliați.

(31)

Următoarele societăți care au fost indicate în mod expres de grupul Jindal ca fiind implicate în fabricarea și în vânzarea produsului în cauză au participat la anchetă și au făcut obiectul VLD:

—	Jindal Stainless Limited („JSL”), un producător-exportator integrat care prelucrează resturi de oțel inoxidabil pentru a obține produsul care face obiectul anchetei;

—	Jindal Stainless Hisar Limited („JSHL”), un producător-exportator integrat care prelucrează resturi de oțel inoxidabil pentru a obține produsul care face obiectul anchetei;

—	Jindal Stainless Steelways Limited („JSS”), o parte care a achiziționat rulouri laminate la cald și la rece de la JSL și JSHL și care le vinde pe piața internă din India;

—	Iberjindal S.L. („IBJ”), un comerciant afiliat, cu sediul în Spania, care achiziționează produsul care face obiectul anchetei de la JSL și JSHL și îl revinde unor clienți neafiliați și afiliați din Uniune; și

—	JSL Global Commodities Pte. Ltd. („JGC”), un comerciant afiliat cu sediul în Singapore, care achiziționează produsul care face obiectul anchetei de la JSL și JSHL și îl revinde unor clienți neafiliați din Uniune.

(32)

VLD au arătat că o societate afiliată grupului Jindal dintr-o țară terță a fost implicată în vânzarea produsului în cauză în Uniune. Însă rolul relevant al acestei părți în ceea ce privește produsul care face obiectul anchetei nu a fost raportat ca atare în corespondența purtată cu grupul Jindal, nici în răspunsurile la chestionar. În consecință, prin scrisoarea din 23 martie 2021, Comisia a informat grupul Jindal că intenționează să aplice dispozițiile prevăzute la articolul 18 din regulamentul de bază și să utilizeze datele disponibile cu privire la informațiile legate de rolul societății afiliate care nu au fost prezentate. La 29 martie 2021, în urma primirii respectivei scrisori, societatea afiliată, care are sediul într-o țară terță, a transmis observații. În observațiile sale, grupul Jindal a furnizat și răspunsul societății afiliate la anexa la chestionar.

(33)	Aceste observații au fost reiterate în cursul unei audieri cu consilierul-auditor la 16 aprilie 2021.

(34)

Observațiile grupului Jindal cu privire la scrisoarea din 23 martie au fost evaluate în mod corespunzător, dar nu au modificat aprecierea Comisiei cu privire la fapte. În particular, răspunsul la anexa la chestionar, care a fost transmis ca răspuns la scrisoarea Comisiei din 23 martie 2021, nu putea face obiectul unei verificări încrucișate de la distanță și, prin urmare, Comisia nu a putut evalua caracterul complet al informațiilor furnizate în numele părții respective.

(35)	În consecință, Comisia și-a confirmat intenția de a pune în aplicare, în această etapă, dispozițiile articolului 18 din regulamentul de bază.

3.2.2. Valoarea normală

(36)

Comisia a verificat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă ale fiecărui producător-exportator cooperant a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările pe piața internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor de produs similar pe piața internă către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare producător-exportator reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor sale la export ale produsului în cauză în Uniune în cursul perioadei de anchetă.

(37)	Pe această bază, s-a constatat că volumul total al vânzărilor de produs similar ale fiecărui producător-exportator cooperant pe piața internă a fost reprezentativ.

(38)	Comisia a identificat apoi tipurile de produs vândute pe piața internă, care au fost identice sau comparabile cu tipurile de produs vândute la export în Uniune.

(39)

Ulterior, Comisia a examinat dacă tipurile de produs vândute de fiecare dintre producătorii-exportatori cooperanți care au făcut obiectul anchetei pe piața lor internă în comparație cu tipurile de produs vândute la export în Uniune au fost reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui tip de produs sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor interne pentru respectivul tip de produs către clienți independenți în cursul perioadei de anchetă reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export în Uniune ale tipului de produs identic sau comparabil.

(40)

În continuare, Comisia a stabilit proporția vânzărilor profitabile către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare tip de produs în cursul perioadei de anchetă, pentru a decide dacă, pentru calcularea valorii normale, să utilizeze prețul efectiv de vânzare pe piața internă sau să ignore vânzările care nu se realizează în cadrul unor operațiuni comerciale normale din cauza prețului lor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(41)

Valoarea normală se bazează pe prețul efectiv practicat pe piața internă pentru fiecare tip de produs, indiferent dacă vânzările respective sunt sau nu profitabile, dacă:

(a)	volumul vânzărilor de produse de tipul respectiv, vândute la un preț de vânzare net mai mare sau egal cu costul de producție calculat, reprezenta mai mult de 80 % din volumul total de vânzări ale produselor de tipul respectiv; și

(b)	prețul de vânzare mediu ponderat al produselor de tipul respectiv este mai mare sau egal cu costul de producție unitar.

(42)	În acest caz, valoarea normală este media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor pe piața internă ale respectivului tip de produs, în cursul perioadei de anchetă.

(43)

Valoarea normală este prețul efectiv practicat pe piața internă per tip de produs numai pentru vânzările interne profitabile ale tipurilor de produs din cursul perioadei de anchetă, în cazul în care:

(a)	volumul vânzărilor profitabile ale tipului de produs reprezintă cel mult 80 % din volumul total al vânzărilor de acest tip; sau

(b)	prețul mediu ponderat al tipului de produs respectiv este mai mic decât costul de producție unitar.

(44)

În cazul în care peste 80 % din vânzările interne pentru fiecare tip de produs în cursul perioadei de anchetă au fost profitabile, iar prețul de vânzare mediu ponderat a fost egal cu costul de producție unitar mediu ponderat sau mai mare decât acesta, valoarea normală a fost calculată ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne efective în cursul perioadei de anchetă în situația descrisă în considerentul 42. Alternativ, în situația descrisă în considerentul 43, valoarea normală a fost calculată ca medie ponderată a vânzărilor profitabile.

(45)

În cazul în care nu au existat vânzări ale unui tip de produs sau acesta nu a fost vândut în cantități reprezentative pe piața internă și în cazul în care nu au existat vânzări ale unui tip de produs al produsului similar sau ele au fost insuficiente în cadrul unor operațiuni comerciale obișnuite, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatele (2) și (4) din regulamentul de bază, Comisia a determinat valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază.

(46)

Valoarea normală a fost construită pentru fiecare tip de produs prin adăugarea următoarelor elemente la costul mediu de producție al produsului similar pentru producătorii-exportatori care au făcut obiectul anchetei în cursul perioadei de anchetă:

(a)	cheltuielile de vânzare generale și administrative medii ponderate suportate de producătorii-exportatori care au făcut obiectul anchetei cu privire la vânzările interne ale produsului similar, în cadrul unor operațiuni comerciale normale, în cursul perioadei de anchetă; și

(b)	profitul mediu ponderat realizat de producătorii-exportatori care au făcut obiectul anchetei din vânzările interne ale produsului similar, în cadrul unor operațiuni comerciale normale, în cursul perioadei de anchetă.

(47)

Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute în cantități reprezentative pe piața internă, s-au adăugat costurile VAG medii și profitul tranzacțiilor efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale pe piața internă pentru respectivele tipuri de produs. Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute deloc pe piața internă sau în cazul în care nu s-au constatat vânzări în cadrul unor operațiuni comerciale normale, s-au adăugat cheltuielile de vânzare generale și administrative medii ponderate și profitul tuturor tranzacțiilor efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale pe piața internă.

3.2.3. Prețul de export

(48)	Producătorii-exportatori au exportat către Uniune fie direct către clienți neafiliați, fie prin intermediul unor societăți afiliate.

(49)

Pentru producătorii-exportatori care au exportat produsul în cauză direct către clienți independenți din Uniune și pentru producătorii-exportatori care au exportat produsul în cauză în Uniune prin intermediul unor societăți afiliate cu sediul într-o țară terță, prețul de export a fost prețul efectiv plătit sau care urmează să fie plătit pentru produsul în cauză în momentul vânzării la export în Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(50)

Pentru producătorii-exportatori care au exportat produsul în cauză către Uniune prin intermediul unor societăți afiliate acționând ca importatori, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului la care produsul importat a fost revândut pentru prima dată unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În astfel de cazuri au fost efectuate ajustări ale prețului pentru a ține cont de toate costurile suportate între import și revânzare, incluzând costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, precum și un profit rezonabil.

3.2.4. Comparație

(51)	Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export ale producătorilor-exportatori pe baza prețului franco fabrică.

(52)

În cazurile justificate de necesitatea de a asigura o comparație echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Au fost efectuate ajustări ale prețului de export pentru comisionul comerciantului afiliat dintr-o țară terță (a se vedea considerentul 49). Au fost efectuate ajustări ale valorii normale și ale prețului de export pentru costurile legate de transport, asigurare, ambalare, manipulare, încărcare, precum și pentru costurile auxiliare, costurile de credit, comisioanele bancare și costurile de conversie, după caz, și pentru reducerile de preț, inclusiv rabaturile amânate, în cazul în care acestea au afectat comparabilitatea prețurilor.

(53)

Grupul Jindal a formulat o pretenție în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază vizând ajustarea rambursării taxelor vamale la valoarea normală, argumentând că existența unei rate forfetare corespunzătoare unui „regim de rambursare a taxelor vamale” implică faptul că toate vânzările sale pe piața internă ar încorpora o taxă indirectă în comparație cu vânzările la export. Cu toate acestea, grupul Jindal nu a reușit să demonstreze că sumele pretinse aveau legătură cu importurile de materii prime încorporate sau cu taxele vamale plătite pentru ele. Prin urmare, pretenția a fost respinsă.

(54)

Având în vedere constatările VLD cu privire la societatea afiliată grupului Jindal cu sediul într-o țară terță, astfel cum s-a explicat în considerentele 32-35 de mai sus, Comisia a înlocuit anumite informații privind marjele aplicabile prețurilor de vânzare în Uniune practicate de grupul Jindal cu datele disponibile prevăzute în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază.

3.2.5. Marjele de dumping

(55)	Pentru producătorii-exportatori, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(56)

Nivelul de cooperare în acest caz a fost considerat ca fiind mare, deoarece exporturile efectuate de producătorii-exportatori cooperanți reprezintă 100 % din volumul total al exporturilor către UE în cursul PA. Nu au putut fi identificați alți producători-exportatori în afară de cei doi producători-exportatori cooperanți. În consecință, Comisia a considerat că este adecvat să se stabilească marja reziduală de dumping la nivelul producătorului-exportator cu cea mai mare marjă de dumping.

(57)

Prin urmare, marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

Societatea	Marjă de dumping provizorie
Grupul Jindal	13,6 %
Chromeni	36,9 %
Toate celelalte societăți	36,9 %

3.3. Indonezia

3.3.1. Cooperarea și aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază

(58)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 17 de mai sus, trei producători-exportatori din Indonezia au furnizat Comisiei un răspuns la chestionar în termenul stabilit. Totuși, unul dintre acești producători-exportatori, PT Bina Niaga Multiusaha, nu a răspuns la majoritatea întrebărilor din chestionar. Într-adevăr, în răspunsul la chestionar primit, majoritatea secțiunilor principale nu au fost completate (inclusiv listele de vânzări tranzacție-cu-tranzacție, tabelul privind costul de producție, tabelul privind profitabilitatea), iar societatea a răspuns doar la unele dintre întrebări. Răspunsul la chestionar a fost considerat deficitar într-o asemenea măsură încât a echivalat practic cu o lipsă totală a unui răspuns. Prin urmare, Comisia a informat partea în cauză, prin scrisoarea din 20 noiembrie 2020, cu privire la motivele intenției sale de a nu lua în considerare informațiile furnizate și de a considera societatea ca fiind necooperantă. Societății PT Bina Niaga Multiusaha i s-a acordat posibilitatea de a prezenta observații suplimentare, dar aceasta nu a reacționat la scrisoarea respectivă în termenul stabilit.

(59)

Ca urmare a celor prezentate mai sus, s-a considerat că numai cei doi producători-exportatori din Indonezia rămași, grupul IRNC și grupul Jindal Indonesia, au cooperat, în cele din urmă, în cadrul anchetei. Ancheta a stabilit că aceste două părți au acoperit peste 90 % din volumul exporturilor indoneziene ale produsului în cauză către Uniune în cursul perioadei de anchetă.

(60)

Următoarele societăți care au fost indicate în mod expres de grupul IRNC ca fiind implicate în fabricarea și în vânzarea produsului în cauză au participat la anchetă și au făcut obiectul VLD:

—	PT Indonesia Guang Ching Nickel și Stainless Steel Industry („GCNS”), care produce și furnizează societății IRNC rulouri laminate la cald (factori de producție, nu produsul în cauză) pentru fabricarea produsului în cauză;

—	PT Indonesia Tsingshan Stainless Steel („ITSS”), care produce și furnizează societății IRNC rulouri laminate la cald (factori de producție, nu produsul în cauză) pentru fabricarea produsului în cauză;

—	PT Sulawesi Mining Investment („SMI”), care produce și furnizează societății GCNS brame din oțel inoxidabil pentru producția de rulouri laminate la cald; și

—	PT Tsingshan Steel Indonesia („TSI”), care produce și furnizează feronichel societăților ITSS și SMI pentru producția de brame.

(61)

În cursul VLD, Comisia a descoperit că grupul IRNC nu a informat Comisia cu privire la implicarea unei societăți afiliate, Tsingshan Holding Group Co., cu sediul în China, în activitățile legate de produsul care face obiectul anchetei. Informațiile pe care societatea nu le-a furnizat au fost considerate esențiale pentru determinarea atât a valorii normale, cât și a prețului de export al grupului IRNC.

(62)

Prin urmare, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, societatea a fost informată, prin scrisoarea din 23 martie 2021, cu privire la motivele care stau la baza intenției Comisiei de a efectua anumite ajustări pentru a corecta valoarea normală și prețul de export utilizând datele disponibile, iar grupului IRNC i s-a acordat posibilitatea de a prezenta observații.

(63)	Societatea a răspuns la scrisoarea Comisiei la 29 martie 2021. În răspunsul ei, societatea nu a contestat faptul că deficiențele menționate în scrisoarea Comisiei au existat. Cu toate acestea, societatea a răspuns că își va rezerva dreptul de a prezenta observații într-o etapă ulterioară.

(64)

Următoarele societăți care au fost indicate în mod expres de către grupul Jindal Indonesia, au cooperat la anchetă prin furnizarea de răspunsuri la chestionar și, având în vedere implicarea lor în producția și în vânzarea produsului în cauză, acestea au făcut obiectul anchetei și al VLD:

—	PT Jindal Indonesia („PTJ”), a fabricat produsul în cauză în Indonezia și l-a vândut pe piața internă către clienți neafiliați. PTJ a exportat fie direct către clienți din UE, fie prin intermediul unor societăți afiliate;

—	Iberjindal S.L. („IBJ”), un comerciant afiliat cu sediul în Spania, care achiziționează produsul care face obiectul anchetei de la PTJ și îl revinde unor clienți neafiliați și afiliați din Uniune; și

—	JSL Global Commodities Pte. Ltd. („JGC”), un comerciant afiliat cu sediul în Singapore, care achiziționează produsul care face obiectul anchetei de la PTJ și îl revinde unor clienți neafiliați din Uniune.

3.3.2. Valoarea normală

(65)

(66)	Pe această bază, s-a constatat că vânzările totale de produs similar ale fiecărui producător-exportator pe piața internă au fost reprezentative.

(67)	Comisia a identificat apoi tipurile de produs vândute pe piața internă, care au fost identice sau comparabile cu tipurile de produs vândute la export în Uniune.

(68)

Ulterior, Comisia a verificat dacă vânzările pe piața internă ale fiecărui producător-exportator cooperant, pentru fiecare tip de produs care este identic sau comparabil cu un tip de produs vândut la export în Uniune au fost reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui tip de produs sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor interne pentru respectivul tip de produs către clienți independenți în cursul perioadei de anchetă reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export în Uniune ale tipului de produs identic sau comparabil.

(69)

În etapa următoare, Comisia a definit proporția de vânzări profitabile către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare tip de produs, în cursul perioadei de anchetă, pentru a decide dacă, pentru calcularea valorii normale, să ia în considerare toate vânzările efectuate pe piața internă sau să nu ia în considerare vânzările care nu au loc în cadrul unor operațiuni comerciale normale din cauza prețului lor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(70)

Valoarea normală se bazează pe prețul efectiv practicat pe piața internă pentru fiecare tip de produs, indiferent dacă vânzările respective sunt sau nu profitabile, dacă:

(a)	volumul vânzărilor de produse de tipul respectiv, vândute la un preț de vânzare net mai mare sau egal cu costul de producție calculat, reprezenta mai mult de 80 % din volumul total de vânzări ale produselor de tipul respectiv; și

(b)	prețul de vânzare mediu ponderat al produselor de tipul respectiv este mai mare sau egal cu costul de producție unitar mediu ponderat.

(71)	În acest caz, valoarea normală este media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor pe piața internă ale respectivului tip de produs, în cursul perioadei de anchetă.

(72)

(a)	volumul vânzărilor profitabile ale tipului de produs reprezintă cel mult 80 % din volumul total al vânzărilor de acest tip; sau

(b)	prețul mediu ponderat al tipului de produs respectiv este mai mic decât costul de producție unitar mediu ponderat.

(73)

În cazul în care peste 80 % din vânzările interne pentru fiecare tip de produs în cursul perioadei de anchetă au fost profitabile, iar prețul de vânzare mediu ponderat a fost mai mare decât costul de producție unitar mediu ponderat, valoarea normală a fost calculată ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne în cursul perioadei de anchetă în situația descrisă în considerentul 71 sau ca medie ponderată a vânzărilor profitabile numai în situația descrisă în considerentul 72.

(74)

În cazul în care nu au existat vânzări în cantități reprezentative ale unui tip de produs sau acesta nu a fost vândut deloc pe piața internă și dacă nu au existat vânzări ale unui tip de produs al produsului similar sau ele au fost insuficiente în cadrul unor operațiuni comerciale obișnuite, iar vânzările unui tip de produs au fost efectuate la prețuri mai mici decât costurile de producție unitare, la care se adaugă costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatele (2) și (4) din regulamentul de bază, Comisia a determinat valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază.

(75)

Valoarea normală a fost calculată prin adăugarea la costul mediu de producție al produsului similar al producătorilor-exportatori cooperanți în timpul perioadei de anchetă a următoarelor:

(a)	costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale medii ponderate („costurile VAG”) suportate de producătorii-exportatori cooperanți cu privire la vânzările produsului similar pe piața internă, în cadrul unor operațiuni comerciale normale, în cursul perioadei de anchetă; și

(b)	profitul mediu ponderat realizat de către producătorii-exportatori cooperanți pentru vânzările produsului similar pe piața internă, în cadrul unor operațiuni comerciale normale, în cursul perioadei de anchetă.

(76)

3.3.3. Prețul de export

(77)	Producătorii-exportatori au exportat către Uniune fie direct către clienți neafiliați, fie prin intermediul unor societăți afiliate.

(78)

(79)

3.3.4. Comparație

(80)	Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export pentru producătorii-exportatori cooperanți pe o bază franco fabrică.

(81)

(82)

Au fost efectuate ajustări ale valorii normale și ale prețului de export pentru costurile legate de transport, asigurare, manipulare, încărcare, precum și pentru costurile auxiliare, costurile de credit, comisioanele bancare și costurile de conversie, după caz, și pentru reducerile de preț, inclusiv rabaturile amânate, în cazul în care acestea au afectat comparabilitatea prețurilor.

(83)

Pe baza unei probe din cadrul VLD, s-a stabilit că constatările VLD în ceea ce privește societatea afiliată Jindal India, care are sediul într-o țară terță, astfel cum se explică în considerentele 32-35 de mai sus, au afectat, de asemenea, anumite vânzări ale grupului Jindal Indonesia în Uniune. Astfel cum se prevede la articolul 18 din regulamentul de bază, datele disponibile au fost utilizate pentru a completa informațiile referitoare la această societate. Același lucru este valabil și pentru informațiile absente cu privire la grupul IRNC, astfel cum se menționează în considerentele 61-63 de mai sus.

3.3.5. Marjele de dumping

(84)	Pentru producătorii-exportatori cooperanți, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(85)

În acesta caz, nivelul de cooperare a fost considerat a fi mare, întrucât exporturile realizate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat peste 90 % din volumul total al importurilor din Indonezia din cursul perioadei de anchetă. În consecință, Comisia a stabilit marja reziduală de dumping la nivelul producătorului-exportator cooperant cu cea mai mare marjă de dumping.

(86)

Prin urmare, marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

Societatea	Marjă de dumping provizorie
Grupul Jindal	20,2 %
Grupul IRNC	19,9 %
Toate celelalte societăți	20,2 %

4. PREJUDICIU

4.1. Definiția industriei din Uniune și a producției din Uniune

(87)	Produsul similar a fost fabricat de 13 de producători cunoscuți din Uniune în cursul perioadei de anchetă. Aceștia constituie „industria din Uniune” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(88)

Producția totală din Uniune în cursul perioadei de anchetă a fost stabilită la aproximativ 3,1 milioane de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile privind industria din Uniune, și anume răspunsurile la chestionar verificate la distanță primite de la Eurofer și de la producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(89)	Astfel cum se precizează în considerentul 8, în cadrul eșantionului au fost selectați trei producători din Uniune, reprezentând peste 60 % din producția totală a produsului similar din Uniune. Toți aceștia sunt producători integrați pe verticală.

4.2. Consumul din Uniune

(90)

Comisia a stabilit consumul din Uniune utilizând: (a) datele verificate încrucișat furnizate de Eurofer, referitoare la vânzările produsului similar de către industria din Uniune către clienți neafiliați, indiferent dacă sunt vânzări directe sau indirecte, verificate încrucișat în mod parțial cu producătorii din Uniune incluși în eșantion; și (b) importurile în Uniune ale produsului care face obiectul anchetei din toate țările terțe, astfel cum au fost raportate către Eurostat.

(91)

Consumul din Uniune a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul din Uniune (tone)

	2017	2018	2019	PA
Consumul din Uniune	3 873 092	3 717 114	3 442 541	3 206 766
Indice	100	96	89	83
Sursă: Eurofer, producătorii din Uniune incluși în eșantion și Eurostat.

(92)	În cursul perioadei examinate, consumul din Uniune a scăzut cu 17 %.

4.3. Importurile provenite din țările în cauză

4.3.1. Evaluare cumulativă a efectelor importurilor provenite din țările în cauză

(93)	Comisia a examinat dacă este necesar ca importurile de SSCR originare din țările în cauză să facă obiectul unei evaluări cumulative, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(94)

Această dispoziție prevede că importurile provenite din mai multe țări fac obiectul unei evaluări cumulative numai în cazul în care:

(a)	marja de dumping stabilită în raport cu importurile provenite din fiecare țară este superioară nivelului de minimis în sensul articolului 9 alineatul (3), iar volumul importurilor provenite din fiecare țară nu este neglijabil; și

(b)	o evaluare cumulativă a efectelor importurilor este adecvată, având în vedere condițiile de concurență între produsele importate și produsul similar din Uniune.

(95)	Marjele de dumping stabilite în legătură cu importurile provenite din fiecare dintre cele două țări în cauză sunt rezumate în considerentele 57 și 86. Toate se află deasupra pragului de minimis stabilit la articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(96)	Volumul importurilor provenite din fiecare dintre cele două țări în cauză nu a fost neglijabil. Cotele de piață ale importurilor în perioada de anchetă au fost de 3,4 % pentru India și de 2,8 % pentru Indonezia.

(97)

Condițiile de concurență între importurile care fac obiectul unui dumping din fiecare dintre cele două țări în cauză și între acestea și produsul similar al Uniunii au fost similare. Într-adevăr, SSCR originare din India și din Indonezia au concurat între ele atunci când au fost importate pentru a fi vândute pe piața Uniunii și, respectiv, cu produsul similar fabricat de industria din Uniune, deoarece toate sunt vândute unor categorii similare de clienți.

(98)	Prin urmare, toate criteriile prevăzute la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază au fost întrunite, iar importurile din țările în cauză au fost examinate cumulativ în scopul stabilirii prejudiciului.

4.3.2. Volumul și cota de piață a importurilor din țările în cauză

(99)	Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost stabilită prin compararea volumului importurilor cu consumul din Uniune.

(100)

Importurile din țările în cauză în cursul perioadei examinate au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumele importurilor (tone) și cota de piață

	2017	2018	2019	PA
India	114 865	120 729	105 359	108 885
Indice	100	105	92	95
Cota de piață	3,0 %	3,2 %	3,1 %	3,4 %
Indice	100	110	103	114
Indonezia	13 830	34 648	72 739	89 131
Indice	100	251	526	644
Cota de piață	0,4 %	0,9 %	2,1 %	2,8 %
Indice	100	261	592	778
Totalul țărilor în cauză	128 695	155 377	178 098	198 016
Indice	100	121	138	154
Cota de piață	3,3 %	4,2 %	5,2 %	6,2 %
Indice	100	126	156	186
Sursă: Eurostat.

(101)

Importurile din țările în cauză au crescut cu 54 % în cursul perioadei examinate, ceea ce le-a permis acestora să își majoreze cota de piață comună de la 3,3 % în 2017 la 6,2 % în PA. Această creștere, atât în ceea ce privește volumul importurilor, cât și în ceea ce privește cota de piață, poate fi atribuită importurilor provenite din Indonezia – aceasta și-a sporit volumul importurilor de aproape 6 ori și jumătate în perioada examinată, iar cota sa de piață a crescut de la 0,4 % la 2,8 %. Importurile din India au crescut din 2017 până în 2018, dar ulterior au înregistrat o scădere. Acest lucru a avut drept rezultat o scădere generală în termeni absoluți în cursul perioadei examinate. La 1 februarie 2019, Comisia a publicat un regulament de instituire a unor măsuri de salvgardare definitive împotriva importurilor de anumite produse siderurgice (6). India a primit pentru produsul care face obiectul anchetei un contingent tarifar specific țării, limitând importurile supuse taxei aplicabile contingentului la un nivel mai scăzut decât nivelul din 2018. Întrucât Indonezia nu a făcut obiectul unui contingent tarifar specific țării, ci al contingentului stabilit pentru toate celelalte țări, importurile sale nu au fost restricționate în aceeași măsură în care au fost cele efectuate de India. Cu toate acestea, scăderea importurilor din India a fost mai puțin importantă, având în vedere scăderea generală a consumului din Uniune și, prin urmare, cota de piață a Indiei a continuat să crească ușor, de la 3 % în 2017 la 3,4 % în cursul PA.

4.3.3. Prețurile importurilor din țările în cauză și subcotarea prețurilor de vânzare

(102)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Prețurile medii ponderate ale importurilor din țările în cauză au evoluat, în cursul perioadei în cauză, după cum urmează:

Tabelul 3

Prețurile importurilor din țările în cauză (EUR/tonă)

	2017	2018	2019	PA
India	2 080	2 173	2 075	2 073
Indice	100	104	100	100
Indonezia	1 818	1 923	1 917	1 962
Indice	100	106	105	108
Media țărilor în cauză	2 052	2 117	2 010	2 023
Indice	100	103	98	99
Sursă: Eurostat.

(103)

În cazul Indiei, prețurile medii de import au crescut între 2017 și 2018 cu 4 %, dar au rămas stabile pe parcursul întregii perioade examinate, în timp ce în cazul Indoneziei acestea au crescut cu 8 %. Cu toate acestea, pe parcursul întregii perioade examinate, prețurile medii de import din ambele țări în cauză au fost în mod considerabil mai mici decât prețurile practicate de producătorii din Uniune (a se vedea tabelul 7).

(104)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor de vânzare în cursul perioadei de anchetă, comparând:

(a)	prețurile de vânzare medii ponderate pe tip de produs practicate de cei trei producători din Uniune incluși în eșantion, percepute de la clienții neafiliați de pe piața Uniunii, ajustate la nivel franco fabrică; și

(b)

prețurile medii ponderate corespunzătoare per tip de produs pentru importurile provenite de la producătorii-exportatori cooperanți din țările în cauză către primul client independent de pe piața Uniunii, stabilite pe bază de cost, asigurare și navlu (CIF), cu ajustări corespunzătoare în funcție de costurile ulterioare importului.

(105)

Prețurile au fost comparate pe tip de produs, avându-se în vedere tranzacții la același nivel de comercializare, ajustate în mod adecvat atunci când a fost necesar, după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, înregistrată în cursul perioadei de anchetă. Rezultatul a indicat marje de subcotare a prețurilor de vânzare de 4,8 % și 13,4 % pentru producătorii-exportatori din India, iar pentru producătorii-exportatori din Indonezia marje de subcotare de 12,0 % și 12,4 %.

4.4. Situația economică a industriei din Uniune

4.4.1. Observații generale

(106)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune implică o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei din Uniune pe parcursul perioadei examinate.

(107)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 8, a fost utilizată eșantionarea pentru a determina eventualul prejudiciu suferit de industria din Uniune.

(108)

Pentru stabilirea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor din răspunsul la chestionar al Eurofer referitoare la toți producătorii din Uniune, verificate încrucișat, după caz, cu răspunsurile la chestionar primite de la producătorii din Uniune incluși în eșantion. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost verificate încrucișat, de la distanță, și au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei din Uniune.

(109)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea și magnitudinea marjei de dumping.

(110)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor.

4.4.2. Indicatori macroeconomici

4.4.2.1. Producție, capacitate de producție și grad de utilizare a capacității de producție

(111)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 4

Producție, capacitate de producție și grad de utilizare a capacității de producție

	2017	2018	2019	PA
Producția totală la nivelul Uniunii (tone)	3 708 262	3 640 429	3 379 817	3 111 804
Indice	100	98	91	84
Capacitatea de producție (tone)	4 405 623	4 517 379	4 530 146	4 572 365
Indice	100	103	103	104
Gradul de utilizare a capacității de producție	84 %	81 %	75 %	68 %
Indice	100	96	89	81
Sursă: Eurofer.

(112)

Volumul producției realizate de industria din Uniune a scăzut brusc cu 16 % în cursul perioadei examinate. Cifrele raportate privind capacitatea se referă la capacitatea reală, ceea ce implică faptul că au fost luate în considerare ajustări, considerate drept standard de către industrie, în funcție de perioada de înființare, de întreținere, de obstrucționări și de alte impedimente normale. După impunerea măsurilor antidumping asupra importurilor de SSCR din Republica Populară Chineză („RPC”) și Taiwan în 2015 (7), unii producători din Uniune au început modernizarea capacității lor de producție. Această modernizare a condus la o ușoară creștere a capacității de producție, de 4 %, în cursul perioadei examinate.

(113)

Ca urmare a scăderii producției și a creșterii ușoare a capacității, rata de utilizare a capacității a scăzut cu 19 % în cursul perioadei examinate și a scăzut sub 70 % în cursul PA.

4.4.2.2. Volumul vânzărilor și cota de piață

(114)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Volumul vânzărilor și cota de piață

	2017	2018	2019	PA
Volumele vânzărilor industriei din Uniune (tone)	2 735 448	2 711 044	2 530 259	2 330 537
Indice	100	99	92	85
Cota de piață	70,6 %	72,9 %	73,5 %	72,7 %
Indice	100	103	104	103
Sursă: Eurofer și Eurostat.

(115)

Volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut cu 15 % în perioada examinată.

(116)

Industria din Uniune a reușit totuși să își mențină și chiar să își crească ușor, cu 2,1 puncte procentuale, cota de piață în cursul perioadei examinate, dat fiind că scăderea consumului a fost chiar mai semnificativă decât scăderea volumului vânzărilor industriei din Uniune, deoarece vânzările în Uniune au înlocuit parțial importurile din alte țări decât țările în cauză.

4.4.2.3. Creșterea economică

(117)

Cifrele de mai sus privind producția, volumul vânzărilor în termeni absoluți, care arată o tendință descrescătoare clară pe parcursul perioadei examinate, demonstrează că industria din Uniune nu a fost în măsură să crească în termeni absoluți. O ușoară creștere în raport cu consumul a fost posibilă numai pentru că industria din Uniune a ales să răspundă presiunii exercitate de prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping printr-o scădere a prețurilor sale de vânzare.

4.4.2.4. Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(118)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

	2017	2018	2019	PA
Numărul de angajați	13 411	13 495	13 968	13 660
Indice	100	101	104	102
Productivitatea (tone pe angajat)	277	270	242	228
Indice	100	98	88	82
Sursă: Eurofer.

(119)

Nivelul de ocupare a forței de muncă în industria din Uniune în domeniul producției de SSCR a crescut cu 4 % între anii 2017 și 2019 și a înregistrat o scădere de 2 puncte procentuale între 2019 și PA, care a avut ca rezultat o creștere de 2 % în cursul perioadei examinate. Având în vedere scăderea considerabilă producției, productivitatea forței de muncă a industriei din Uniune, măsurată în tone per angajat pe an (în echivalent normă întreagă), a scăzut cu 18 % în perioada examinată.

4.4.2.5. Magnitudinea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare

(120)

Toate marjele de dumping au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul magnitudinii marjelor de dumping efective asupra industriei din Uniune nu a fost neglijabil, având în vedere volumul și prețurile importurilor din țările în cauză.

(121)

Importurile de SSCR au făcut deja obiectul unor anchete antidumping. Comisia a constatat că situația industriei din Uniune în cursul anului 2013 a fost afectată în mod semnificativ de importurile din RPC și din Taiwan care fac obiectul unui dumping, ceea ce a condus la instituirea unor măsuri antidumping definitive pentru importurile din aceste țări în octombrie 2015 (8). Prin urmare, era puțin probabil ca situația industriei din Uniune să fie afectată în mod semnificativ de practicile de dumping menționate pe parcursul perioadei examinate. O reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor antidumping pentru importurile originare din RPC și din Taiwan este în curs de desfășurare (9).

4.4.3. Indicatori microeconomici

4.4.3.1. Prețurile și factorii care influențează prețurile

(122)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 7

Prețurile de vânzare în Uniune

	2017	2018	2019	PA
Prețul mediu de vânzare (EUR/tonă)	2 252	2 312	2 206	2 175
Indice	100	103	98	97
Costul de producție unitar (EUR/tonă)	1 958	2 064	2 019	2 013
Indice	100	105	103	103
Sursă: Producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(123)

După ce a înregistrat o ușoară creștere de 3 % între anii 2017 și 2018, prețurile de vânzare unitare medii au scăzut cu 6 % din 2018 până la PA, ceea ce a condus la o scădere de 3 % în cursul perioadei examinate. În aceeași perioadă, costurile de producție au înregistrat o creștere simultană de 5 %, după care acestea s-au stabilizat la un nivel al costurilor care a fost cu 3 % mai mare decât la începutul perioadei examinate. În mare măsură, evoluția costurilor a fost determinată de creșteri importante ale prețurilor materiilor prime, cum ar fi prețurile pentru nichel și ferocrom. Din cauza blocării creșterii prețurilor care altfel s-ar fi produs ale importurilor care fac obiectul unui dumping, industria din Uniune nu a fost în măsură să transfere această creștere a costurilor asupra prețurilor sale de vânzare și a fost chiar obligată să scadă prețurile de vânzare.

4.4.3.2. Costuri cu forța de muncă

(124)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din cadrul Uniunii incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 8

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

	2017	2018	2019	PA
Costurile medii cu forța de muncă per echivalent normă întreagă (EUR)	72 366	70 663	71 659	70 324
Indice	100	98	99	97
Sursă: Producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(125)

Costurile medii cu forța de muncă per angajat pentru producătorii din Uniune incluși în eșantion au scăzut cu 3 % în cursul perioadei examinate. Acest lucru arată că producătorii din Uniune au fost în măsură să reducă costurile cu forța de muncă, ca reacție la deteriorarea condițiilor de pe piață în încercarea de a-și limita prejudiciul.

4.4.3.3. Stocurile

(126)

Nivelurile stocurilor producătorilor din cadrul Uniunii incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 9

Stocurile

	2017	2018	2019	PA
Stocuri finale (tone)	125 626	148 777	125 480	98 835
Indice	100	118	100	79
Stocuri finale ca procentaj din producție	5,54 %	6,53 %	6,09 %	5,13 %
Indice	100	118	110	93
Sursă: Producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(127)

În cursul perioadei examinate, nivelul stocurilor finale a scăzut cu 21 %. Această tendință s-a manifestat ca urmare a scăderii volumului producției. Majoritatea tipurilor de produs similar sunt produse de industria din Uniune pe baza unor comenzi specifice din partea utilizatorilor. Prin urmare, stocurile nu pot fi considerate un indicator de prejudiciu important pentru această industrie. Acest lucru este, de asemenea, confirmat prin analizarea evoluției stocurilor finale ca procent din producție. După cum se poate observa mai sus, acest indicator a fluctuat între 5 și 7 % din volumul producției realizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion în cursul perioadei examinate.

4.4.3.4. Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a procura capital

Tabelul 10

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor

	2017	2018	2019	PA
Profitabilitatea vânzărilor în Uniune către clienți neafiliați (% din vânzări totale)	7,6 %	6,0 %	1,5 %	0,4 %
Indice	100	79	19	6
Flux de lichidități (EUR)	387 200 359	273 674 277	237 840 311	184 024 688
Indice	100	71	61	48
Investiții (EUR)	111 578 442	111 637 871	96 541 925	96 585 152
Indice	100	100	87	87
Randamentul investițiilor	20 %	15 %	6 %	4 %
Indice	100	75	31	20
Sursă: Producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(128)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din vânzările totale respective.

(129)

Profitabilitatea generală a scăzut de la 7,6 % în 2017 la 0,4 % în cursul PA. Astfel cum se prevede în secțiunea 4.3.3, această scădere a coincis cu creșterea volumelor importurilor din țările în cauză și a cotei lor de piață, la prețuri de vânzare subcotate.

(130)

Toți ceilalți indicatori financiari, și anume fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor, s-au înscris în mod clar în aceeași tendință descendentă.

(131)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Fluxul de lichidități a înregistrat o scădere continuă în cursul perioadei examinate, ajungând în PA la un nivel cu 52 % mai scăzut decât începutul perioadei de anchetă.

(132)

Investițiile reprezintă valoarea contabilă netă a activelor. Acestea au fost stabile în perioada 2017-2018, după care se poate observa o scădere bruscă de 13 puncte procentuale în perioada 2018-2019. Randamentul investițiilor este profitul exprimat în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor, ceea ce reflectă nivelul de depreciere a activelor. Acesta a scăzut în mod continuu și semnificativ cu 80 % pe parcursul perioadei examinate.

(133)

Rezultatele financiare slabe ale industriei din Uniune între 2017 și perioada de anchetă au limitat capacitatea sa de a procura capital. Industria din Uniune este o industrie care utilizează intens capitalul și care se caracterizează prin investiții substanțiale. Randamentul investițiilor în cursul perioadei examinate nu este suficient pentru a acoperi aceste investiții substanțiale.

4.5. Concluzie privind prejudiciul

(134)

Ancheta a arătat că industria din Uniune a fost în măsură să răspundă la presiunea asupra prețurilor exercitată de importurile din India și din Indonezia care fac obiectul unui dumping doar prin scăderea prețurilor sale de vânzare pentru a-și menține (și chiar pentru a crește ușor) cota de piață pe parcursul perioadei examinate. Efectul importurilor care fac obiectul unui dumping a cauzat o blocare a creșterii prețurilor pe piața Uniunii, în sensul articolului 3 alineatul (3) din regulamentul de bază, în cursul perioadei de anchetă. Prețurile industriei din Uniune au scăzut cu 3 % în perioada examinată în timp ce, în condiții de concurență corectă, ar fi fost preconizată o majorare a acestora la o rată comparabilă cu majorarea costului de producție, care s-a majorat cu 3 %. Această situație a avut un impact grav asupra profitabilității industriei din Uniune, care a scăzut cu 94 % în perioada examinată, soldându-se cu niveluri foarte mici și nesustenabile pe durata PA.

(135)

Consumul din Uniune a scăzut în mod semnificativ în cursul perioadei examinate, iar atât volumul vânzărilor, cât și volumul producției industriei din Uniune s-au înscris în această tendință. Capacitatea de producție a înregistrat o creștere marginală, ca urmare a unei perspective favorabile industriei din Uniune în urma instituirii de măsuri antidumping împotriva importurilor de produs care face obiectul anchetei originar din RPC și Taiwan în 2015.

(136)

Cu toate acestea, producătorii din Uniune s-au confruntat cu o scădere bruscă a productivității și a gradului de utilizare a capacității de producție în perioada examinată. Scăderea acestor cifre poate fi explicată doar într-o mică măsură prin creșterea redusă a gradului de ocupare a forței de muncă și a capacității, fiind cauzată în principal de scăderea consumului din Uniune și de creșterea simultană a importurilor din țările în cauză.

(137)

Cu toate acestea, indicatorii financiari ai producătorilor din Uniune sunt cei care arată pe deplin prejudiciul suferit. Industria din Uniune a înregistrat o creștere a costurilor sale de producție în perioada examinată, care, însoțită de o scădere a prețurilor de vânzare, a condus la o scădere a profitabilității de la 7,6 % în 2017 la 0,4 % în PA. O evoluție negativă similară poate fi observată în legătură cu ceilalți indicatori financiari: investițiile (– 13 %), randamentul investițiilor (– 80 %) și fluxul de lichidități (– 52 %).

(138)

În consecință, indicatorii de prejudiciu arată că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în cursul PA, deoarece și-a redus prețurile de vânzare în pofida creșterii costurilor de producție, ceea ce a condus la scăderea bruscă a profitabilității sale, lucru care a afectat negativ investițiile, randamentul investițiilor și fluxul de lichidități.

(139)

În acest stadiu, pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

5. LEGĂTURA DE CAUZALITATE

(140)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping provenite din țările în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă alți factori cunoscuți ar fi putut să aducă, în același timp, un prejudiciu industriei din Uniune. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun eventual prejudiciu cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping provenite din țările în cauză nu a fost atribuit importurilor în cauză. Factorii respectivi sunt: importurile din țări terțe, scăderea consumului, performanța la export a industriei din Uniune, creșterea costului materiilor prime și atitudinea concurențială a industriei din Uniune în materie de prețuri.

5.1. Efectele importurilor care fac obiectul unui dumping

(141)

Importurile din țările în cauză au crescut cu peste 50 % în perioada examinată, iar cota lor de piață aproape că s-a dublat. Această creștere a cotei de piață a fost în detrimentul importurilor din țări terțe. Cu toate acestea, importurile din țările în cauză la prețuri mici, care fac obiectul unui dumping, au creat o presiune asupra prețurilor industriei din Uniune. Prețurile importurilor din India și din Indonezia s-au situat, în cursul perioadei examinate, cu 5-19 % sub prețurile industriei din Uniune. Din cauza acestor prețuri de import, producătorii din Uniune nu numai că nu au fost în măsură să transpună creșterile costurilor materiilor prime în prețurile lor, ci au fost chiar obligați să își reducă prețurile de vânzare pentru a-și menține cota de piață.

(142)

Prin urmare, profitabilitatea producătorilor din Uniune, la un nivel relativ mare în 2017, a scăzut la aproape zero în cursul PA, ceea ce a avut un efect negativ suplimentar asupra tuturor indicatorilor financiari ai societăților în cauză.

(143)

Prin urmare, există o legătură de cauzalitate puternică între importurile care fac obiectul unui dumping din India și din Indonezia și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

5.2. Efectele altor factori

5.2.1. Importurile din țări terțe

(144)

Volumul și prețurile importurilor din alte țări terțe au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Țara		2017	2018	2019	PA
Taiwan	Volum (tone)	199 553	223 110	185 618	165 540
	Indice	100	112	93	83
	Cota de piață	5,2 %	6,0 %	5,4 %	5,2 %
	Indice	100	116	105	100
	Preț mediu (EUR/tonă)	1 668	1 749	1 684	1 655
	Indice	100	105	101	99
Republica Coreea	Volum (tone)	147 696	165 812	160 947	164 882
	Indice	100	112	109	112
	Cota de piață	3,8 %	4,5 %	4,7 %	5,1 %
	Indice	100	117	123	135
	Preț mediu (EUR/tonă)	1 859	1 944	1 860	1 853
	Indice	100	105	100	100
Africa de Sud	Volum (tone)	98 063	88 913	94 567	81 537
	Indice	100	91	96	83
	Cota de piață	2,5 %	2,4 %	2,7 %	2,5 %
	Indice	100	94	108	100
	Preț mediu (EUR/tonă)	2 004	2 013	1 831	1 785
	Indice	100	100	91	89
Alte țări terțe	Volum (tone)	563 637	372 858	293 052	266 255
	Indice	100	66	52	47
	Cota de piață	14,6 %	10,0 %	8,5 %	8,3 %
	Indice	100	69	58	57
	Preț mediu (EUR/tonă)	2 051	2 345	2 319	2 407
	Indice	100	114	113	117
Totalul pentru toate țările terțe, cu excepția țărilor în cauză	Volum (tone)	1 008 949	850 693	734 184	678 213
	Indice	100	84	73	67
	Cota de piață	26,1 %	22,9 %	21,3 %	21,1 %
	Indice	100	88	82	81
	Preț mediu (EUR/tonă)	1 942	2 076	1 995	2 014
	Indice	100	107	103	104
Sursă: Eurostat.

(145)

În perioada examinată, importurile din țări terțe au scăzut în mod semnificativ în ceea ce privește volumele absolute (cu 33 %) și cota de piață (de la 26 % în 2017 la 21 % în PA).

(146)

În ceea ce privește situația fiecărei țări, numai importurile din Coreea au crescut în perioada examinată, ceea ce a determinat o ușoară creștere a cotei sale de piață. Cu toate acestea, această creștere absolută a cotei de piață în cursul perioadei examinate a fost limitată (de la 4,7 % la 5,1 %). Deși prețurile importurilor din Coreea sunt mai mici decât cele ale țărilor în cauză, acestea ar putea fi afectate de existența prețurilor de transfer, rezultate ca urmare a relației dintre producătorul coreean de oțel inoxidabil Samsung STS și producătorul european de produse inoxidabile laminate la rece, Oțelinox din România. Nu se poate trage nicio concluzie cu privire la măsura în care aceste importuri au subcotat și prețurile de vânzare ale industriei din Uniune, având în vedere, de asemenea, gama de produse necunoscută a acestor importuri.

(147)

Astfel cum se menționează în considerentul 121 de mai sus, importurile din Taiwan fac în prezent obiectul unei taxe antidumping de 6,8 % (10). O reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor antidumping pentru importurile originare din RPC și din Taiwan este în curs de desfășurare (11).

(148)

Importurile din RPC au fost foarte mici pe parcursul perioadei examinate. Importurile din Taiwan au înregistrat o creștere de 12 % între 2017 și 2018, dar au scăzut din 2018 până la PA cu 26 %, menținându-se o cotă de piață de aproximativ 5 % în cursul perioadei examinate. Prețul mediu al importurilor din Taiwan a fost inferior prețurilor medii ale importurilor din țările în cauză. Întrucât producătorii din Taiwan nu au cooperat cu Comisia în cadrul reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor, ea nu a dispus de detalii suplimentare cu privire la prețurile importurilor din Taiwan. Prin urmare, nu se poate exclude faptul că aceste importuri nu au cauzat un prejudiciu suplimentar industriei din Uniune. Totuși, chiar dacă importurile din Taiwan au contribuit la prejudiciul cauzat industriei din Uniune, ele au scăzut cu 17 % în cursul perioadei examinate și, prin urmare, nu ar fi putut justifica tendințele negative tot mai accentuate constatate în analiza prejudiciului.

(149)

Prin urmare, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că importurile din alte țări nu atenuează legătura de cauzalitate dintre importurile din India și Indonezia care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de producătorii din Uniune.

5.2.2. Scăderea consumului

(150)

Scăderea semnificativă a consumului în cursul perioadei examinate a avut efecte negative asupra unora dintre indicatorii de prejudiciu, în special asupra volumului vânzărilor și al producției. Cu toate acestea, astfel cum se explică în considerentul 134, industria din Uniune a suferit mai degrabă un prejudiciu la nivel de prețuri decât un prejudiciu la nivel de volume. În pofida unei piețe aflate în declin, producătorii din Uniune au reușit să crească ușor cota lor de piață printr-o concurență puternică a prețurilor cu prețurile incorecte ale importurilor care fac obiectul unui dumping, care au condus la o diminuare a profitabilității și a indicatorilor financiari ai industriei din Uniune, cum ar fi profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor.

(151)

Prin urmare, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că scăderea consumului nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză și prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

5.2.3. Rezultatele la export ale industriei din Uniune

(152)

Volumele și prețurile exporturilor industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

	2017	2018	2019	PA
Volumul exporturilor (tone)	450 587	450 687	410 840	374 378
Indice	100	100	91	83
Preț mediu (EUR/tonă)	2 369	2 524	2 428	2 394
Indice	100	107	102	101
Sursă: Producătorii din Uniune incluși în eșantion, Eurofer.

(153)

Vânzările la export ale producătorilor din Uniune au scăzut cu 17 % în perioada examinată, în principal din cauza măsurilor impuse de SUA cu privire la produsul care face obiectul anchetei și a creșterii concurenței pe piețele terțe cu vânzările Chinei și cu vânzările țărilor în cauză. Volumele exportate au fost totuși limitate în comparație cu volumul total al vânzărilor în Uniune, reprezentând aproximativ 13 % din volumul total al vânzărilor, iar prețul mediu al vânzărilor la export s-a situat în mod constant, în cursul perioadei examinat, peste prețurile de pe piața Uniunii.

(154)

Pe această bază, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că impactul performanței la export a industriei din Uniune asupra prejudiciului suferit a fost, în cazul în care a existat, limitat.

5.2.4. Impactul prețurilor materiilor prime

(155)

Importatorii neafiliați au evidențiat problema creșterii costurilor materiilor prime (nichel, ferocrom) drept cauză a prejudicierii industriei din Uniune.

(156)

O creștere a prețurilor materiilor prime nu este în sine o sursă de prejudiciu, deoarece este însoțită, în general, de o creștere ulterioară a prețurilor de vânzare. Cu toate acestea, scăderea profitabilității producătorilor din Uniune și a indicatorilor financiari ai acestora, în ansamblul lor, reprezintă mai mult decât o reflectare a creșterii costurilor de producție. Importurile la prețuri mici au subcotat prețurile de pe piața Uniunii și nu numai că nu le-au permis producătorilor din Uniune să crească prețurile pentru a acoperi creșterea costurilor, ci i-au obligat pe aceștia să scadă și mai mult prețurile, pentru a evita o pierdere iminentă a cotei de piață. Acest lucru a condus la o scădere bruscă a cifrelor legate de profitabilitatea lor, care a scăzut până la pragul de profitabilitate în cursul perioadei de anchetă.

(157)

Pe această bază, Comisia a concluzionat cu titlu provizoriu că creșterea în sine a prețurilor anumitor materii prime nu a cauzat un prejudiciu industriei din Uniune.

5.2.5. Comportamentul producătorilor din Uniune în materie de prețuri

(158)

Unul dintre importatorii neafiliați a pretins că concurența internă și comportamentul producătorilor din Uniune în materie de prețuri au cauzat deteriorarea situației lor financiare.

(159)

Totuși, ancheta nu a confirmat aceste pretenții. Importurile din țările în cauză au fost vândute în mod consecvent la prețuri care subcotează prețurile de vânzare ale industriei din Uniune și, prin urmare, principalul motiv pentru care producătorii din Uniune nu sunt în măsură să crească prețurile și să își acopere costurile din ce în ce mai mari este presiunea exercitată de importurile care fac obiectul unui dumping asupra prețurilor. În consecință, această pretenție a fost respinsă.

5.3. Concluzie privind legătura de cauzalitate

(160)

A fost stabilită o legătură de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping provenite din India și din Indonezia, pe de o parte, și prejudiciul suferit de industria din Uniune, pe de altă parte. De-a lungul timpului, creșterea volumului importurilor din țările în cauză care fac obiectul unui dumping a coincis cu diminuarea performanței Uniunii în cursul perioadei examinate. Industria din Uniune nu a avut altă soluție decât să se alinieze la nivelul prețurilor stabilit de importurile care fac obiectul unui dumping pentru a evita o scădere a cotei de piață. Acest lucru a condus la situația în care industria din Uniune nu a reușit să atingă un nivel sustenabil al profitului.

(161)

Comisia a constatat că alți factori care ar fi putut avea un impact asupra situației industriei din Uniune au fost: importurile din țări terțe, scăderea consumului, performanța la export a industriei din Uniune, impactul prețurilor materiilor prime și comportamentul producătorilor din Uniune în materie de prețuri.

(162)

Comisia a făcut distincția și a separat efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei din Uniune de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping. Importurile din țări terțe, scăderea consumului, performanța la export a industriei din Uniune, impactul prețurilor materiilor prime și comportamentul producătorilor din Uniune în materie de prețuri au avut doar efecte limitate asupra evoluțiilor negative ale industriei din Uniune, în special în ceea ce privește profitabilitatea și indicatorii financiari.

(163)

În lumina considerațiilor de mai sus, Comisia a stabilit, cu titlu provizoriu, existența unei legături de cauzalitate între prejudiciul suferit de industria din Uniune și importurile care fac obiectul unui dumping provenite din țările în cauză. Importurile care fac obiectul unui dumping provenite din țările în cauză au avut un impact determinant major asupra prejudiciului important suferit de industria din Uniune. Alți factori, individuali sau colectivi, nu au atenuat legătura de cauzalitate.

6. NIVELUL MĂSURILOR

(164)

Pentru a stabili nivelul măsurilor, Comisia a examinat dacă o taxă inferioară marjei de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei din Uniune de importurile care fac obiectul unui dumping.

6.1. Marja de subcotare a prețurilor indicative

(165)

Comisia a stabilit mai întâi valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria din Uniune în absența distorsiunilor în temeiul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. În acest caz, prejudiciul ar fi eliminat dacă industria din Uniune ar fi în măsură să își acopere costurile de producție, inclusiv costurile care decurg din acordurile multilaterale de mediu și din protocoalele acestora la care Uniunea este parte și din convențiile Organizației Internaționale a Muncii („OIM”) enumerate în anexa Ia, și să obțină un profit rezonabil („profit-țintă”).

(166)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului-țintă, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din țara în cauză, nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi pe deplin costurile și investițiile, cercetarea și dezvoltarea (C&D) și inovarea, precum și nivelul de profitabilitate preconizat în condiții normale de concurență. Este necesar ca această marjă de profit să nu fie mai mică de 6 %.

(167)

Reclamantul a considerat că este necesar ca un profit-țintă rezonabil să fie de 8,7 %, la fel cu cel utilizat într-o anchetă anterioară privind importurile aceluiași produs din Republica Populară Chineză și Taiwan (12).

(168)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, Comisia a evaluat o pretenție formulată de trei producători din Uniune incluși în eșantion cu privire la investițiile planificate care nu au fost puse în aplicare în cursul perioadei examinate. Pe baza documentelor justificative primite, care au putut fi reconciliate cu sistemele de contabilitate ale societăților, Comisia a acceptat, cu titlu provizoriu, pretențiile respective și a adăugat cuantumurile corespunzătoare la profitul producătorilor respectivi din Uniune. Prin urmare, marjele de profit-țintă finale au variat între 8,82 % și 9,12 %.

(169)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază, ca ultimă etapă, Comisia a evaluat costurile viitoare rezultate din acordurile multilaterale privind mediul și din protocoalele aferente acestora, la care Uniunea este parte, pe care industria din Uniune le va suporta în perioada de aplicare a măsurii în temeiul articolului 11 alineatul (2). Pe baza informațiilor prezentate, care au fost susținute de instrumentele de raportare și de previziunile societăților, Comisia a stabilit un cost cuprins între 14,53 EUR/tonă și 28,90 EUR/tonă, în plus față de costul real implicat de respectarea acestor convenții în cursul perioadei de anchetă. Această diferență a fost adăugată la prețul neprejudiciabil.

(170)

Pe această bază, Comisia a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria din Uniune prin aplicarea marjei de profit-țintă menționate mai sus la costul de producție al producătorilor din Uniune incluși în eșantion în cursul perioadei de anchetă, efectuând apoi ajustările în temeiul articolului 7 alineatul (2d) în funcție de tip.

(171)

Ulterior, Comisia a stabilit nivelul de eliminare a prejudiciului pe baza comparării prețului de export mediu ponderat al producătorilor-exportatori incluși în eșantion din țările în cauză, per tip de produs, astfel cum a fost stabilit pentru calculele privind subcotarea prețului de vânzare, cu prețul mediu ponderat neprejudiciabil al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe piața liberă a Uniunii în cursul perioadei de anchetă. Orice diferență rezultată din această comparație a fost exprimată ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată.

(172)

Având în vedere nivelul mare de cooperare în India și Indonezia (100 % și, respectiv, peste 90 %), marja reziduală de subcotare a prețurilor indicative pentru țările în cauză a fost stabilită la nivelul celei mai mari marje individuale de subcotare a prețurilor indicative a producătorului-exportator din India sau din Indonezia, și anume 34,6 % și, respectiv, 32,3 %.

(173)

Rezultatul acestor calcule este prezentat în tabelul următor.

Țara	Societatea	Marjă de dumping	Marja de subcotare a prețurilor indicative
India	Jindal Stainless Limited și Jindal Stainless Hisar Limited	13,6 %	23,2 %
	Chromeni Steels Private Limited	36,9 %	34,6 %
	Toate celelalte societăți	36,9 %	34,6 %
Indonezia	IRNC	19,9 %	32,3 %
	Jindal Stainless Indonesia	20,2 %	31,8 %
	Toate celelalte societăți	20,2 %	32,3 %

6.2. Examinarea marjei adecvate pentru eliminarea prejudiciului adus industriei din Uniune

(174)

Astfel cum se explică în avizul de deschidere, reclamantul a furnizat Comisiei dovezi suficiente cu privire la existența unor distorsiuni privind materiile prime în India și în Indonezia în ceea ce privește produsul care face obiectul anchetei. Prin urmare, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, ancheta va examina presupusele distorsiuni pentru a evalua dacă, eventual, o taxă mai mică decât marja de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul.

(175)

Existența unor distorsiuni privind materiile prime atât în India, cât și în Indonezia, a fost confirmată de informațiile furnizate în răspunsul la chestionar și în timpul VLD de către guvernul Indiei și, respectiv, de către guvernul Indoneziei.

(176)

Întrucât marja de subcotare a prețurilor indicative calculată pentru producătorul-exportator indian Chromeni a fost mai mică decât marja de dumping, Comisia a evaluat dacă au existat distorsiuni ale materiilor prime în ceea ce privește produsul în cauză, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Ancheta a stabilit că Chromeni nu a utilizat materia primă care face obiectul distorsiunii. Prin urmare, nu era necesară o analiză suplimentară cu privire la aplicarea articolul 7 alineatul (2a) și a articolului 7 alineatul (2b) din regulamentul de bază. Prin urmare, nivelul taxei pentru Chromeni va fi stabilit pe baza articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(177)

Tot în ceea ce privește India, pentru grupul Jindal, marja adecvată pentru eliminarea prejudiciului este mai mare decât marja de dumping și, prin urmare, examinarea în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) nu este abordată suplimentar.

(178)

În ceea ce privește Indonezia, întrucât marjele adecvate pentru eliminarea prejudiciului sunt mai mari decât marjele de dumping, Comisia a considerat că, în această etapă, nu era necesar să se abordeze acest aspect.

6.3. Concluzii

(179)

În urma evaluării de mai sus, Comisia a concluzionat că este adecvat să se stabilească cuantumul taxelor provizorii în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. În consecință, este necesar să se instituie taxe antidumping provizorii după cum urmează:

Țara	Societatea	Taxă antidumping provizorie
India	Jindal Stainless Limited și Jindal Stainless Hisar Limited	13,6 %
	Chromeni Steels Private Limited	34,6 %
	Toate celelalte societăți	34,6 %
Indonezia	IRNC	19,9 %
	Jindal Stainless Indonesia	20,2 %
	Toate celelalte societăți	20,2 %

7. INTERESUL UNIUNII

(180)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă ar putea să concluzioneze în mod clar că nu era în interesul Uniunii să adopte măsuri în acest caz, în pofida determinării unui dumping prejudiciabil. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea tuturor intereselor implicate, inclusiv ale industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

7.1. Interesul industriei din Uniune

(181)

Industria din Uniune constă în 13 producători localizați în mai multe state membre și angajează direct 13 660 de persoane în legătură cu produsul care face obiectul anchetei. Niciunul dintre producătorii din Uniune nu s-a opus deschiderii anchetei. Astfel cum s-a arătat la punctul 4 de mai sus în cadrul analizei indicatorilor de prejudiciu, întreaga industrie din Uniune s-a confruntat cu o deteriorare a situației sale și a fost afectată în mod negativ de importurile care fac obiectul unui dumping.

(182)

Se estimează că instituirea unor taxe antidumping provizorii va restabili condițiile de concurență echitabile pe piața din Uniune, ceea ce ar elimina blocarea creșterii prețurilor și ar permite industriei din Uniune să își acopere costurile de producție din ce în ce mai mari și să își îmbunătățească situația financiară în pofida pierderilor înregistrate la nivelul vânzărilor, cauzate de o piață aflată în declin. Acest fapt ar duce la o îmbunătățire a profitabilității industriei din Uniune până la niveluri considerate necesare pentru această industrie care utilizează intensiv capitalul. Industria din Uniune a suferit prejudicii importante din cauza importurilor la prețuri de dumping provenite din țările în cauză. Trebuie reamintit faptul că o serie de indicatori-cheie pentru prejudiciu au arătat o tendință negativă pe parcursul perioadei examinate. În special, indicatorii referitori la performanța financiară a producătorilor din Uniune au fost grav afectați. Prin urmare, este important ca prețurile să fie readuse la un nivel care să reflecte absența dumpingului sau, cel puțin, la un nivel care să nu cauzeze prejudicii, pentru a permite tuturor producătorilor să opereze pe piața din Uniune în condiții comerciale echitabile.

(183)

Prin urmare, se concluzionează cu titlu provizoriu că instituirea de taxe antidumping ar fi în interesul industriei din Uniune, întrucât i-ar permite acesteia să se redreseze de pe urma efectelor dumpingului prejudiciabil constatat.

7.2. Interesul importatorilor neafiliați și al utilizatorilor

(184)

Trei părți s-au făcut cunoscute ca importatori neafiliați. Totuși, numai doi dintre aceștia au răspuns la chestionarul relevant și au cooperat în continuare în cadrul procedurii.

(185)

Ulterior, reclamantul a pretins că una dintre cele două părți menționate mai sus nu ar fi trebuit să fie considerată importator neafiliat, deoarece acționează în calitate de agent pentru unii dintre producătorii-exportatori ai produsului care face obiectul anchetei.

(186)

În această privință, Comisia a stabilit că, într-adevăr, societatea în cauză a lucrat parțial în calitate de agent al grupului Jindal. Societatea a fost totuși implicată și în achiziționări periodice la import ale produsului care face obiectul anchetei, pe care ulterior l-a revândut clienților din Uniune. Prin urmare, pretenția emisă de Eurofer a fost respinsă în mod provizoriu.

(187)

Ambii importatori cooperanți au subliniat potențialele efecte negative ale instituirii de măsuri antidumping, cum ar fi deficite în materie de aprovizionare, servicii mai slabe, creșteri de prețuri și o calitate mai slabă a materialelor, care, în opinia lor, ar rezulta din concurența limitată pe piața Uniunii.

(188)

În plus, unul dintre importatori a pretins că produsele Jindal sunt de calitate superioară, care nu poate fi înlocuită sau adaptată de producătorii din Uniune.

(189)

Fără a aduce atingere eventualelor măsuri antidumping, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că în Uniune se va menține un nivel sănătos de concurență, având în vedere că, la nivelul acesteia, există 13 producători ai produsului care fac obiectul anchetei, unii dintre aceștia nefiind implicați în plângere. În plus, importurile din țări terțe reprezintă în continuare peste 20 % din piață. Prin urmare, este puțin probabil să se producă potențialele efecte negative indicate de importatori.

(190)

Măsurile antidumping nu vizează închiderea pieței Uniunii pentru țările în cauză, ci vizează creșterea prețurilor la un nivel echitabil. Prin urmare, se așteaptă ca accesul la produsele despre care se pretinde că sunt de calitate superioară să fie menținut.

(191)

Măsurile ar permite, de asemenea, ca importatorii să transfere prețurile asupra clienților lor și, prin urmare, nu se preconizează ca profitabilitatea importatorilor să fie afectată în mod negativ. Nu se are în vedere o reducere a gamei de produse și a calității serviciilor, dimpotrivă, protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping permite industriei din Uniune să realizeze noi investiții și să îmbunătățească calitatea acestora.

(192)

Importatorii au pretins, de asemenea, că măsurile antidumping ar proteja în mod excesiv producătorii din Uniune, deoarece produsul care face obiectul anchetei face deja obiectul unor măsuri de salvgardare.

(193)

Cu toate acestea, măsurile de salvgardare privind oțelul (13) sunt temporare și oferă un alt tip de protecție decât măsurile antidumping având în vedere că acestea din urmă vizează prețurile incorecte. Constatările provizorii ale Comisiei au confirmat că principala cauză a prejudiciului suferit de industria din Uniune nu este creșterea masivă a volumului importurilor, ci subcotarea prețurilor de vânzare, ceea ce a condus la blocarea creșterii prețurilor pe piața Uniunii.

(194)

Singurul utilizator care a participat la procedură nu a formulat observații cu privire la interesul Uniunii. Societatea a avut pretenții doar în legătură cu definiția produsului care face obiectul măsurilor, astfel cum se descrie în secțiunea 2 de mai sus.

(195)

Prin urmare, în etapa provizorie, Comisia a concluzionat că efectele unei eventuale instituiri de taxe asupra importatorilor și utilizatorilor nu depășesc efectele pozitive ale măsurilor asupra industriei din Uniune.

7.3. Concluzie privind interesul Uniunii

(196)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a stabilit în mod provizoriu că nu există motive imperioase pentru a concluziona, în această etapă a anchetei, că instituirea unor măsuri în cazul importurilor de produs care face obiectul anchetei, originar din țările în cauză, nu este în interesul Uniunii.

8. MĂSURI ANTIDUMPING PROVIZORII

(197)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la dumping, prejudiciu, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, este necesar să se instituie măsuri provizorii la importurile de produse plate din oțeluri inoxidabile, simplu laminate la rece, originare din India și din Indonezia, pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei din Uniune de importurile care fac obiectul unui dumping.

(198)

Este necesar să fie instituite măsuri antidumping provizorii asupra importurilor de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din India și din Indonezia, în conformitate cu regula celei mai mici taxe în temeiul articolului 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a comparat marjele de prejudiciu și marjele de dumping (considerentul 173 de mai sus). Valoarea taxelor a fost stabilită la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu.

(199)

Pe baza informațiilor de mai sus, este necesar ca nivelurile taxei antidumping provizorii, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, să fie după cum urmează:

Țara	Societatea	Taxă antidumping provizorie
India	Jindal Stainless Limited și Jindal Stainless Hisar Limited	13,6 %
	Chromeni Steels Private Limited	34,6 %
	Toate celelalte societăți	34,6 %
Indonezia	IRNC	19,9 %
	Jindal Stainless Indonesia	20,2 %
	Toate celelalte societăți	20,2 %

(200)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor provizorii ale prezentei anchete. Prin urmare, ele au reflectat situația constatată în cursul prezentei anchete în ceea ce privește aceste societăți. Aceste niveluri ale taxei sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țările în cauză și fabricat de către entitățile juridice menționate. Este necesar ca importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte societăți”. Este necesar ca acestea să nu facă obiectul vreunei taxe antidumping individuale.

(201)

Orice societate poate cere aplicarea acestor rate individuale ale taxei antidumping, în cazul în care își schimbă ulterior denumirea. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (14). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante pentru a demonstra că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu afectează dreptul ei de a beneficia de nivelul taxei aplicabil acesteia, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament privind schimbarea denumirii.

(202)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, este necesar ca taxa antidumping pentru toate celelalte societăți să se aplice nu doar producătorilor-exportatori necooperanți în cadrul prezentei anchete, ci și producătorilor care nu au avut exporturi în Uniune în timpul perioadei de anchetă.

(203)

Pentru a reduce la minimum riscurile de eludare ca urmare a diferenței mari dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării corecte a taxelor antidumping individuale. Societățile care beneficiază de taxe antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Este necesar ca importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă să facă obiectul taxei antidumping aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(204)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice nivelurile individuale ale taxei antidumping la importuri, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, este necesar ca autoritățile vamale ale statelor membre să efectueze verificările lor obișnuite și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a se asigura că aplicarea ulterioară a taxei este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(205)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei mai scăzute cresc semnificativ în volum, în special după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare a configurației schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe, poate fi deschisă o anchetă antieludare, sub rezerva îndeplinirii condițiilor necesare. O astfel de anchetă poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxelor și, prin urmare, instituirea unei taxe la nivel național.

9. ÎNREGISTRAREA

(206)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 3, Comisia a supus înregistrării importurile de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din India și din Indonezia. Înregistrarea a avut loc cu scopul de a colecta, eventual, taxe în mod retroactiv, în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(207)

Având în vedere constatările din etapa provizorie, este necesar ca înregistrarea importurilor să fie întreruptă.

(208)

În etapa actuală a procedurii, nu s-a luat nicio decizie privind posibila aplicare retroactivă a unor măsuri antidumping. O astfel de decizie va fi adoptată în etapa definitivă.

10. INFORMAȚII ÎN ETAPA PROVIZORIE

(209)

În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate cu privire la impunerea planificată a taxelor provizorii. Această informație a fost, de asemenea, pusă la dispoziția publicului larg prin intermediul site-ului de internet al DG TRADE. Părților interesate li s-a acordat un termen de trei zile lucrătoare pentru a transmite observații privind acuratețea calculelor care le-au fost comunicate în mod specific.

(210)

Guvernul Indiei, un producător-exportator din India și doi producători-exportatori din Indonezia au transmis observații. Comisia a luat în considerare observațiile care au fost considerate de natură administrativă și, dacă a fost necesar, a corectat marjele în consecință.

11. DISPOZIȚII FINALE

(211)

În interesul unei bune administrări, Comisia invită părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite o audiere de către Comisie și/sau de către consilierul-auditor pentru procedurile comerciale, până la un termen stabilit.

(212)

Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a anchetei,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) Se impune o taxă antidumping provizorie asupra importurilor de produse plate din oțeluri inoxidabile, simplu laminate la rece, încadrate în prezent la codurile NC 7219 31 00, 7219 32 10, 7219 32 90, 7219 33 10, 7219 33 90, 7219 34 10, 7219 34 90, 7219 35 10, 7219 35 90, 7219 90 20, 7219 90 80, 7220 20 21, 7220 20 29, 7220 20 41, 7220 20 49, 7220 20 81, 7220 20 89, 7220 90 20 și 7220 90 80, originare din India și din Indonezia.

(2) Nivelurile taxei antidumping provizorii aplicabile prețului net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, al produsului descris la alineatul (1) și fabricat de societățile menționate în continuare se stabilesc după cum urmează:

Țara	Societatea	Taxă antidumping provizorie	Codul adițional TARIC
India	Jindal Stainless Limited	13,6 %	C654
	Jindal Stainless Hisar Limited	13,6 %	C655
	Chromeni Steels Private Limited	34,6 %	C656
	Toate celelalte societăți din India	34,6 %	C999
Indonezia	IRNC	19,9 %	C657
	Jindal Stainless Indonesia	20,2 %	C658
	Toate celelalte societăți din Indonezia	20,2 %	C999

(3) Aplicarea nivelurilor individuale ale taxelor specificate pentru societățile menționate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea la autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, pe care trebuie să figureze o declarație datată și semnată de un reprezentant oficial al entității care emite respectiva factură, identificat prin nume și funcție, redactată după cum urmează: „Subsemnatul (Subsemnata) certific faptul că (volumul) de (produsul în cauză) vândut la export în Uniunea Europeană, vizat de prezenta factură, a fost produs de către (denumirea și adresa societății) (cod adițional TARIC) în (țara în cauză). Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.” În cazul în care nu se prezintă o astfel de factură, se aplică taxa aplicabilă tuturor celorlalte societăți.

(4) Punerea în liberă circulație în Uniune a produsului menționat la alineatul (1) este condiționată de depunerea unei garanții echivalente cu valoarea taxei provizorii.

(5) În cazul în care nu se prevede altfel, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de drepturi vamale.

Articolul 2

(1) Părțile interesate transmit Comisiei observațiile lor scrise cu privire la prezentul regulament în termen de 15 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(2) Părțile interesate care doresc o audiere de către Comisie trebuie să formuleze o cerere în acest sens în termen de 5 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(3) Părțile interesate care doresc o audiere de către consilierul-auditor pentru proceduri comerciale sunt invitate să formuleze o cerere în acest sens în termen de 5 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Consilierul-auditor examinează cererile depuse după acest termen și poate decide să le accepte, dacă este cazul.

Articolul 3

(1) Autoritățile vamale trebuie să întrerupă înregistrarea importurilor instituită în conformitate cu articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/370 din 1 martie 2021.

(2) Datele colectate cu privire la produsele care au intrat în UE pentru consum cu cel mult 90 de zile înainte de data intrării în vigoare a prezentului regulament se păstrează până la intrarea în vigoare a unor posibile măsuri definitive sau încheierea prezentei proceduri.

Articolul 4

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 1 se aplică pentru o perioadă de șase luni.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 27 mai 2021.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 176, 30.6.2016, p. 21.

(2) Aviz de deschidere a unei proceduri antidumping privind importurile de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din India și Indonezia (JO C 322, 30.9.2020, p. 17).

(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/370 al Comisiei din 1 martie 2021 de supunere la înregistrare a importurilor de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din India și din Indonezia (JO L 71, 2.3.2021, p. 18).

(4) Disponibil la adresa https://trade.ec.europa.eu/tdi/case_details.cfm?id=2484.

(5) Aviz privind consecințele epidemiei de COVID-19 asupra anchetelor antidumping și antisubvenții (JO C 86, 16.3.2020, p. 6).

(6) JO L 31, 1.2.2019, p. 27.

(7) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1429 al Comisiei din 26 august 2015 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din Republica Populară Chineză și Taiwan (JO L 224, 27.8.2015, p. 10).

(8) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1429 al Comisiei din 26 august 2015 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din Republica Populară Chineză și Taiwan (JO L 224, 27.8.2015, p. 10).

(9) Aviz de deschidere a unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din Republica Populară Chineză și din Taiwan (JO C 280, 25.8.2020, p. 6).

(10) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1429 al Comisiei din 26 august 2015 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din Republica Populară Chineză și Taiwan (JO L 224, 27.8.2015, p. 10). O societate, Cia Far Industrial Factory Co., Ltd, a făcut obiectul unei taxe antidumping de 0 %.

(11) Aviz de deschidere a unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din Republica Populară Chineză și din Taiwan (JO C 280, 25.8.2020, p. 6).

(12) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1429 al Comisiei din 26 august 2015 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din Republica Populară Chineză și Taiwan (JO L 224, 27.8.2015, p. 10).

(13) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159 al Comisiei din 31 ianuarie 2019 de instituire a unor măsuri de salvgardare definitive împotriva importurilor de anumite produse siderurgice (JO L 31, 1.2.2019, p. 27).

(14) Comisia Europeană, Direcția Generală Comerț, Direcția H, Rue de la Loi 170, 1040 Bruxelles, Belgia.

28.5.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 188/90

DECIZIA (PESC) 2021/855 A CONSILIULUI

din 27 mai 2021

de modificare a Deciziei 2013/255/PESC privind măsuri restrictive împotriva Siriei

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 29,

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)	La 31 mai 2013, Consiliul a adoptat Decizia 2013/255/PESC (1).

(2)	La 28 mai 2020, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2020/719 (2) prin care măsurile restrictive prevăzute în Decizia 2013/255/PESC au fost prelungite până la 1 iunie 2021.

(3)	Pe baza unei reexaminări a Deciziei 2013/255/PESC, măsurile restrictive prevăzute în aceasta ar trebui prelungite până la 1 iunie 2022.

(4)	Rubricile referitoare la 25 de persoane fizice și la trei entități din lista persoanelor fizice și juridice, entităților sau organismelor prevăzută în anexa I la Decizia 2013/255/PESC ar trebui să fie actualizate.

(5)	Rubricile referitoare la cinci persoane decedate ar trebui să fie eliminate de pe lista persoanelor fizice și juridice, entităților sau organismelor prevăzută în anexa I la Decizia 2013/255/PESC.

(6)	Prin urmare, Decizia 2013/255/PESC ar trebui să fie modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Decizia 2013/255/PESC se modifică după cum urmează:

1.	Articolul 34 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 34 Prezenta decizie se aplică până la 1 iunie 2022. Aceasta face obiectul unei reexaminări permanente. Decizia poate fi reînnoită sau modificată, după caz, în situația în care Consiliul consideră că obiectivele sale nu au fost atinse.”

2.	Anexa I se modifică în conformitate cu anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 27 mai 2021.

Pentru Consiliu

Președintele

P. SIZA VIEIRA

(1) Decizia 2013/255/PESC a Consiliului din 31 mai 2013 privind măsuri restrictive împotriva Siriei (JO L 147, 1.6.2013, p. 14).

(2) Decizia (PESC) 2020/719 a Consiliului din 28 mai 2020 de modificare a Deciziei 2013/255/PESC privind măsuri restrictive împotriva Siriei (JO L 168, 29.5.2020, p. 66).

ANEXĂ

Anexa I la Decizia 2013/255/PESC se modifică după cum urmează:

În secțiunea A („Persoane”), se elimină următoarele rubrici:

115.	General Ali Habib MAHMOUD;

153.	Waleed AL MO’ALLEM;

180.	Ahmad AL-QADRI;

274.	Nader QALEI;

281.	Mohammad Maen Zein Jazba AL-ABIDIN.

În secțiunea A („Persoane”), următoarele rubrici înlocuiesc rubricile corespunzătoare din listă:

	Nume	Informații de identificare	Motive	Data includerii pe listă
„14.	General de brigadă Mohammed BILAL (alias locotenent-colonel Muhammad Bilal)	Sexul: masculin	În calitatea de ofițer superior în cadrul Serviciului de Informații al Forțelor Aeriene Siriene, acesta sprijină regimul sirian și este responsabil pentru reprimarea violentă a populației civile. Este, de asemenea, asociat cu Centrul de Studii și Cercetări Științifice (SSRC), inclus pe listă.	21.10.2014
22.	Ihab MAKHLOUF (alias: Ehab, Iehab) (ايهاب مخلوف)	Data nașterii: 21.1.1973; Locul nașterii: Damasc, Siria; Pașaport nr.: N002848852; Sexul: masculin	Important om de afaceri care își desfășoară activitatea în Siria. Are interese de afaceri în mai multe societăți comerciale și entități siriene, inclusiv Ramak Construction Co și Syrian International Private University for Science and Technology (SIUST). Este un membru influent al familiei Makhlouf și se află în legătură strânsă cu familia Assad; văr al președintelui Bashar Al-Assad. În 2020, Ehab Makhlouf a preluat activitățile comerciale ale lui Rami Makhlouf, iar guvernul sirian i-a acordat contracte de exploatare și gestionare a piețelor scutite de taxe vamale în întreaga țară.	23.5.2011
48.	Samir HASSAN (سمير حسن)	Sexul: masculin	Important om de afaceri care își desfășoară activitatea în Siria, cu interese și/sau activități în multiple sectoare din economia Siriei. Deține interese și/sau exercită o influență semnificativă în cadrul Amir Group și Cham Holding, două conglomerate cu interese în sectorul imobiliar, al turismului, al transportului și al finanțelor. Președinte al consiliului de afaceri siriano-rus. Samir Hassan susține efortul de război al regimului sirian cu donații în numerar. Samir Hassan este asociat cu persoane care beneficiază de pe urma regimului sau care îi acordă sprijin acestuia. În special, este asociat cu Rami Makhlouf și Issam Anbouba, care au fost desemnați de Consiliu și beneficiază de pe urma regimului sirian.	27.9.2014
61.	George CHAOUI (جورج شاوي)	Sexul: masculin	Membru al armatei electronice siriene (serviciul de informații al armatei terestre). Participare la reprimarea violentă a populației civile pe întreg teritoriul sirian și la apelul la violență împotriva acesteia.	14.11.2011
78.	Ali BARAKAT (alias Barakat Ali Barakat) ( علي بركات; بركات علي بركات)	Sexul: masculin	Ofițer implicat în violențele din Homs. În prezent, activează în Divizia a 30-a de infanterie mobilă a Gărzii Republicane.	1.12.2011
96.	General de brigadă Jamal YUNES (alias Younes) (جمال يونس)	Funcție: Comandantul Regimentului 555; Sexul: masculin	A dat ordin trupelor să tragă în protestatari la Mo'adamiyeh. Șeful Comitetului militar de securitate de la Hama în 2018.	23.1.2012
114.	Emad Abdul-Ghani SABOUNI (alias Imad Abdul Ghani Al Sabuni) (عماد عبدالغني صابوني)	Data nașterii: 1964; Locul nașterii: Damasc, Siria; Sexul: masculin	Fost ministru al telecomunicațiilor și tehnologiei, aflat în funcție cel puțin până în aprilie 2014. În calitatea de fost membru al guvernului, îi revine o parte din răspunderea pentru reprimarea violentă a populației civile de către regimul sirian. Numit în iulie 2016 șef al Agenției pentru Planificare și Cooperare Internațională (PICC). PICC este o agenție guvernamentală, afiliată la prim-ministru și elaborează, în special, planurile cincinale care oferă orientările generale pentru politicile economice și de dezvoltare ale guvernului.	27.2.2012
117.	Adnan Hassan MAHMOUD (عدنان حسن محمود)	Data nașterii: 1966; Locul nașterii: Tartus, Siria; Sexul: masculin	Fost ambasador al Siriei în Iran până în 2020. Fost ministru al informațiilor aflat la putere după luna mai 2011. În calitatea de fost membru al guvernului, îi revine o parte din răspunderea pentru reprimarea violentă a populației civile de către regimul sirian.	23.9.2011
132.	General de brigadă Abdul-Salam Fajr MAHMOUD (عبدالسلام فجر محمود)	Data nașterii: 1959; Sexul: masculin	Șeful Comitetului de securitate al regiunii sudice din decembrie 2020. Fost șef al secției din Bab Touma (Damasc) a Serviciului de Informații al Forțelor Aeriene Siriene. Fost șef al secției de investigații din cadrul Serviciului de Informații al Forțelor Aeriene de pe aeroportul din Mezze. Răspunzător pentru torturarea opozanților aflați în detenție. Face obiectul unui mandat internațional de arestare pentru «complicitate la acte de tortură», «complicitate la crime împotriva umanității» și «complicitate la crime de război».	24.7.2012
134.	Colonel Qusay Ibrahim MIHOUB (قصي إبراهيم ميهوب )	Data nașterii: 1961; Locul nașterii: Derghamo, Jableh, Latakia, Siria; Sexul: masculin	Ofițer de rang înalt în cadrul Serviciului de Informații al Forțelor Aeriene Siriene. Fost șef al secției din Deraa (trimis de la Damasc la Deraa la începutul manifestațiilor din acest oraș) a Serviciului de Informații al Forțelor Aeriene. Răspunzător pentru torturarea opozanților aflați în detenție, precum și pentru reprimarea violentă a unor proteste pașnice în regiunea sudică.	24.7.2012
137.	General de brigadă Ibrahim MA’ALA (alias: Maala, Maale, Ma'la) ( معلى;معلا (ابراهيم	Sexul: masculin	Șef al secției 285 (Damasc) a Direcției de Informații Generale (l-a înlocuit pe generalul de brigadă Hussam Fendi la sfârșitul anului 2011). Răspunzător pentru torturarea opozanților aflați în detenție.	24.7.2012
139.	General-maior Hussam LUQA (alias: Husam, Housam, Houssam; Louqa, Louca, Louka, Luka) (حسام لوقا)	Data nașterii: 1964; Locul nașterii: Damasc, Siria; Sexul: masculin	Fostul șef al Comitetului de securitate al regiunii sudice din 2018 până în 2020. Fost șef al Direcției de Securitate Generală. General-maior. Din aprilie 2012 până la 2.12.2018, a fost șeful secției din Homs a Direcției de Securitate Politică (i-a succedat generalului de brigadă Nasr al-Ali). De la 3.12.2018, șeful Direcției de Securitate Politică. Răspunzător pentru torturarea opozanților aflați în detenție.	24.7.2012
140.	General de brigadă Taha TAHA (طه طه)	Sexul: masculin	Asistent adjunct al șefului Diviziei de Securitate Politică. Fostul responsabil local al secției din Latakia a Direcției de Securitate Politică. Răspunzător pentru torturarea opozanților aflați în detenție.	24.7.2012
144.	General-maior Ahmed AL-JARROUCHEH (alias: Ahmad; al-Jarousha, al-Jarousheh, al-Jaroucha, al-Jarouchah, al-Jaroucheh) (احمد الجروشة)	Data nașterii: 1957; Sexul: masculin	Fost șef al secției externe a Serviciului de Informații Generale (secția 279). În această calitate, a fost responsabil de dispozitivul Serviciului de Informații Generale în cadrul ambasadelor siriene.	24.7.2012
146.	General Ghassan Jaoudat ISMAIL (alias Ismael) (غسان جودت اسماعيل)	Data nașterii: 1960; Locul nașterii: Junaynat Ruslan – Darkoush, regiunea Tartus, Siria; Sexul: masculin	Șef al Serviciului de Informații al Forțelor Aeriene Siriene începând din 2019. Fost director adjunct al Serviciului de Informații al Forțelor Aeriene și anterior responsabil al secției misiuni a Serviciului de Informații al Forțelor Aeriene, care gestionează, în cooperare cu secția operații speciale, trupele de elită ale Serviciului de Informații al Forțelor Aeriene, care joacă un rol important în represiunea condusă de regimul sirian. În această calitate, Ghassan Jaoudat Ismail face parte dintre responsabilii militari de rang înalt care pun direct în aplicare represiunea violentă exercitată de regimul sirian împotriva opozanților, precum și practici care au drept rezultat dispariția civililor.	24.7.2012
147.	General-maior Amer AL-ACHI (alias: Amer Ibrahim al-Achi; Amis al Ashi; Ammar Aachi; Amer Ashi) (عامر ابراهيم العشي)	Sexul: masculin	Fost guvernator al guvernoratului Sweida, numit de către președintele Bashar al-Assad în iulie 2016. Fost șef al secției informații a Serviciului de Informații al Forțelor Aeriene Siriene (2012-2016). Prin funcția sa în cadrul Serviciului de Informații al Forțelor Aeriene, Amer al-Achi este implicat în represiunea opoziției siriene.	24.7.2012
156.	Hala Mohammad (alias: Mohamed, Muhammad, Mohammed) AL NASSER (هاله محمد الناصر)	Data nașterii: 1964; Locul nașterii: Raqqa, Siria; Sexul: feminin	Fostă ministră a turismului. În calitatea de fostă membră a guvernului, îi revine o parte din răspunderea pentru reprimarea violentă a populației civile de către regimul sirian.	16.10.2012
172.	Ali HADAR (alias HAIDAR)	Data nașterii: 1962; Sexul: masculin	Șeful Agenției Naționale de Reconciliere și fost ministru de stat pentru afaceri de reconciliere națională. Președinte al aripii Intifada a Partidului Naționalist Social Sirian. În calitatea de fost membru al guvernului, îi revine o parte din răspunderea pentru reprimarea violentă a populației civile de către regimul sirian.	16.10.2012
204.	Emad HAMSHO (alias Imad Hmisho; Hamchu; Hamcho; Hamisho; Hmeisho; Hemasho, حميشو) (حمشو عماد)	Adresa: Hamsho Building 31 Baghdad Street, Damascus, Syria; Sexul: masculin	Deține o funcție de conducere de nivel superior în cadrul Hamsho Trading. Ca rezultat al funcției sale importante deținute în cadrul Hamsho Trading, o filială a Hamsho International, care a fost desemnată de Consiliu, acesta asigură sprijin regimului sirian. De asemenea, el este asociat cu o entitate desemnată, Hamsho International. Este, de asemenea, vicepreședinte al Consiliului sirian al fierului și oțelului, alături de oameni de afaceri care reprezintă regimul și care au fost desemnați, precum Ayman Jaber. Este, de asemenea, asociat cu președintele Bashar al-Assad.	7.3.2015
241.	Salam Mohammad AL-SAFFAF	Data nașterii: 1979; Sexul: feminin	Ministra dezvoltării administrative. Numită în martie 2017.	30.5.2017
265.	Mohamad Amer MARDINI (alias: Mohammad Amer Mardini, Mohamed Amer MARDINI, Mohamad Amer AL-MARDINI, Mohamed Amer AL-MARDINI, Mohammad Amer AL-MARDINI)	Data nașterii: 1959; Locul nașterii: Damasc, Siria; Sexul: masculin	Fost ministru al învățământului superior aflat la putere după luna mai 2011 (numit în funcție la 27.8.2014). În calitatea de fost membru al guvernului, îi revine o parte din răspunderea pentru reprimarea violentă a populației civile de către regimul sirian.	21.10.2014
268.	Ghassan Ahmed GHANNAM (alias: general-maior Ghassan Ghannan, general de brigadă Ghassan Ahmad Ghanem)	Grad: general-maior; Funcție: comandantul Brigăzii 155 de rachete; Sexul: masculin	Membru al forțelor armate siriene cu rang de «colonel» și alt rang echivalent sau mai înalt, aflat în funcție începând cu mai 2011. General-maior și comandant al Brigăzii 155 de rachete. Asociat cu Maher al-Assad datorită rolului său în cadrul Brigăzii 155 de rachete. În calitatea de comandant al Brigăzii 155 de rachete, sprijină regimul sirian și este responsabil de reprimarea violentă a populației civile. Este responsabil de lansarea de rachete Scud având ca țintă diverse zone civile, în perioada ianuarie-martie 2013.	21.10.2014
285.	Samer FOZ (alias: Samir Foz/Fawz; Samer Zuhair Foz; Samer Foz bin Zuhair) (سامر فوز)	Data nașterii: 20 mai 1973; Locul nașterii: Homs, Siria/Latakia, Siria; Cetățenii: siriană și turcă; Numărul pașaportului eliberat de Turcia: U 09471711 (locul eliberării: Turcia; data expirării: 21.7.2024); Numărul național sirian: 06010274705 Adresa: Platinum Tower, office no. 2405, Jumeirah Lake Towers, Dubai, EAU Funcție: director general al Aman Group; Sexul: masculin	Important om de afaceri care își desfășoară activitatea în Siria, cu interese și activități în mai multe sectoare ale economiei Siriei, inclusiv o societate mixtă susținută de regim și implicată în realizarea proiectului de dezvoltare imobiliară Marota City, un proiect constând în construcția de locuințe și spații comerciale de lux. Samer Foz acordă regimului sirian sprijin financiar și de altă natură, inclusiv prin finanțarea grupării «Military Security Shield Forces» din Siria și efectuarea de tranzacții pe piața cerealelor. De asemenea, ca urmare a legăturilor sale cu regimul, el beneficiază financiar de pe urma accesului la oportunități comerciale prin intermediul comerțului cu grâu și al proiectelor de reconstrucție.	21.1.2019
		Alte informații: Președinte executiv al Aman Group. Filiale: Foz for Trading, Al-Mohaimen for Transportation & Contracting. Aman Group este partenerul din sectorul privat în cadrul societății mixte Aman Damascus JSC, create cu Damascus Cham Holding, în care Foz este acționar separat. Emmar Industries este o societate mixtă creată de Aman Group și Hamisho Group, în care Foz deține pachetul majoritar de acțiuni și funcția de președinte.
291.	Amer FOZ (alias Amer Zuhair Fawz) (عامر فوز)	Data nașterii: 11.3.1976; Cetățenie: siriană; Saint Kitts și Nevis; Cod național: 06010274747; Pașaport nr.: 002-14-L169340 Permis de ședere EAU: 784-1976-7135283-5	Important om de afaceri cu interese și activități comerciale personale și familiale în mai multe sectoare ale economiei siriene. Beneficiază din punct de vedere financiar de accesul la oportunități comerciale și sprijină regimul sirian. Între 2012 și 2019, a fost, de asemenea, administratorul general al ASM International Trading LLC. Este în același timp asociat cu fratele său, Samer Foz, care, din ianuarie 2019, a fost desemnat de Consiliu, fiind un om de afaceri important care își desfășoară activitatea în Siria și care susține regimul sau beneficiază de pe urma acestuia. Împreună cu fratele său, acesta pune în aplicare o serie de proiecte comerciale, în special în zona Adra al-Ummaliyya (suburbiile Damascului). Aceste proiecte includ o fabrică care produce cabluri și accesorii pentru cabluri, precum și un proiect de producere a energiei electrice utilizând energie solară. De asemenea, aceștia s-au implicat în diverse activități cu ISIL (Da'esh) în numele regimului Assad, inclusiv furnizarea de arme și muniții în schimbul grâului și al petrolului.	17.2.2020
		Funcție: fondator al District 6 Company; partener fondator al Easy life Company; Rude/asociați/entități sau parteneri de afaceri/legături: Samer Foz; Vicepreședinte al Asas Steel Company; Aman Holding; Sexul: masculin
295.	Adel Anwar AL-OLABI (alias: Adel Anouar el-Oulabi, Adil Anwar al-Olabi) (عادل أنور العلبي)	Data nașterii: 1976; Cetățenie: siriană; Funcție: vicepreședinte al Damascus Cham Holding Company (DCHC); guvernator al Damascului; Sexul: masculin	Om de afaceri important care beneficiază de pe urma regimului sirian, pe care îl susține. Președinte al Damascus Cham Holding Company (DCHC), ramura de investiții a guvernoratului Damasc, însărcinată cu administrarea proprietăților guvernoratului Damasc și cu punerea în aplicare a proiectului Marota City. Adel Anwar Al-Olabi este și guvernator al Damascului, numit de președintele Bashar al-Assad în noiembrie 2018. În calitatea de guvernator al Damascului și de președinte al DCHC, este responsabil de eforturile de punere în aplicare a politicilor regimului de dezvoltare imobiliară pe terenuri expropriate în Damasc (inclusiv a Decretului nr. 66 și a Legii nr. 10), mai ales în cadrul proiectului Marota City.	17.2.2020”

În secțiunea B („Entități”), următoarele rubrici înlocuiesc rubricile corespunzătoare din listă:

	Denumire	Informații de identificare	Motive	Data includerii pe listă
„1.	Bena Properties	Cham Holding Building, Daraa Highway, Ashrafiyat Sahnaya Rif Dimashq – Syria, P.O. Box 9525	Controlată de Rami Makhlouf. Cea mai mare societate care operează în domeniul imobiliar din Siria, componenta imobiliară și de investiții a Cham Holding; asigură finanțare regimului sirian.	23.6.2011
77.	Al Qatarji Company (alias: Qatarji International Group; Al-Sham și Al-Darwish Company; Qatirji/Khatirji/Katarji/Katerji Group) (مجموعة/شركة قاطرجي)	Tipul de entitate: societate privată; Sectorul de activitate: import/export; transport cu camionul; furnizare de petrol și mărfuri; Numele directorului/conducerii: Hussam al-Qatirji, director general (desemnat de Consiliu);	Societate importantă care își desfășoară activitatea în mai multe sectoare ale economiei siriene. Prin facilitarea comerțului cu combustibil, arme și muniții între regim și diferiți actori, printre care și ISIL (Da'esh), sub pretextul importului și exportului de alimente, prin sprijinirea milițiilor care luptă de partea regimului, precum și prin faptul că profită de legăturile sale cu regimul pentru a-și extinde activitatea comercială, Al Qatarji Company – al cărei consiliu de administrație este condus de o persoană desemnată, Hussam al-Qatirji, membru al Adunării Poporului Sirian – sprijină regimul sirian și beneficiază de pe urma acestuia.	17.2.2020
		Beneficiar efectiv final: Hussam al-Qatirji (desemnat de Consiliu); Adresa sediului social: Mazzah, Damascus, Syria; Rude/asociați/entități sau parteneri de afaceri/legături: Arvada/Arfada Petroleum Company JSC
78.	Damascus Cham Holding Company (alias Damascus Cham Private Joint Stock Company) (القابضة الشام دمشق)	Tipul de entitate: întreprindere publică de drept privat; Sectorul de activitate: dezvoltare imobiliară; Numele directorului/conducerii: Adel Anwar al-Olabi, președinte al consiliului de administrație și guvernator al Damascului (desemnat de Consiliu); Beneficiar efectiv final: guvernoratul Damasc;	Damascus Cham Holding Company a fost înființată de regim pentru a funcționa ca ramură de investiții a guvernoratului Damasc, fiind însărcinată cu administrarea proprietăților guvernoratului Damasc și cu punerea în aplicare a proiectului Marota City, un proiect imobiliar de lux, amplasat pe terenuri expropriate în special în temeiul Decretului nr. 66 și al Legii nr. 10. Prin gestionarea punerii în aplicare a proiectului Marota City, Damascus Cham Holding (al cărei președinte este guvernatorul Damascului) sprijină regimul sirian, beneficiază de pe urma acestuia și oferă beneficii oamenilor de afaceri care întrețin legături strânse cu regimul și care au încheiat acorduri lucrative cu această entitate prin intermediul unor parteneriate public-private.	17.2.2020”.
		Rude/asociați/entități sau parteneri de afaceri/legături: Rami Makhlouf (desemnat de Consiliu); Samer Foz (desemnat de Consiliu); Mazen Tarazi (desemnat de Consiliu); Talas Group, care aparține omului de afaceri Anas Talas (desemnat de Consiliu); Khaled al-Zubaidi (desemnat de Consiliu); Nader Qalei (desemnat de Consiliu)

28.5.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 188/106

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/858 A COMISIEI

din 27 mai 2021

de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2017/253 în ceea ce privește alertele declanșate de amenințări transfrontaliere grave pentru sănătate și în vederea depistării contacților pasagerilor identificați prin formulare de localizare a pasagerilor

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Decizia nr. 1082/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2013 privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate și de abrogare a Deciziei nr. 2119/98/CE (1), în special articolul 8 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Identificarea unui caz pozitiv de COVID-19 în urma unui anumit traseu transfrontalier îndeplinește criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (1) din Decizia nr. 1082/2013/UE, deoarece poate provoca în continuare o rată semnificativă a mortalității la oameni, poate crește rapid în amploare, afectează mai multe state membre și poate necesita un răspuns coordonat la nivelul Uniunii. În conformitate cu punctul 23 din Recomandarea (UE) 2020/1475 din 13 octombrie 2020 privind o abordare coordonată a restricționării liberei circulații ca răspuns la pandemia de COVID-19 (2), informațiile privind cazurile de COVID-19 detectate la sosirea unei persoane pe teritoriul unui stat membru ar trebui să fie comunicate fără întârziere autorităților din domeniul sănătății publice din țările în care persoana în cauză s-a aflat în cursul celor 14 zile anterioare, în vederea depistării contacților, utilizându-se sistemul de alertă precoce și răspuns rapid (SAPR) instituit prin articolul 8 din Decizia nr. 1082/2013/UE și operat de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor („ECDC”).

(2)	În temeiul Recomandării (UE) 2020/1475, statele membre pot solicita persoanelor care intră pe teritoriul lor să completeze formulare de localizare a pasagerilor („PLF-uri”), în conformitate cu cerințele de protecție a datelor.

(3)

Prin impunerea completării unor PLF-uri naționale în diferite formate, statele membre colectează date PLF de la pasagerii transfrontalieri care intră pe teritoriul lor. Datele colectate astfel sunt utilizate, printre altele, atunci când persoana care a completat un PLF este identificată drept un caz de COVID-19, pentru a se stabili traseul persoanei respective și pentru a se transmite informații relevante statelor membre care trebuie să efectueze proceduri de depistare a contacților în legătură cu persoanele care ar fi putut fi expuse la pasagerul infectat.

(4)

Autoritățile din domeniul sănătății publice din unele state membre au făcut deja schimb de date cu caracter personal colectate prin intermediul PLF-urilor naționale în scopul depistării contacților în contextul pandemiei de COVID-19. Acest schimb s-a realizat în special prin infrastructura tehnică actuală furnizată în cadrul SAPR.

(5)

Infrastructura tehnică furnizată în prezent în cadrul SAPR nu este menită încă să gestioneze volumul de date PLF care este generat de utilizarea sistematică și pe scară largă a PLF-urilor. De exemplu, aceasta nu translatează diferitele formate naționale și presupune introducerea manuală, ceea ce are efecte negative asupra promptitudinii și a eficacității de depistare a contacților. Acest lucru este valabil în special atunci când este necesar să se efectueze depistarea contacților în ceea ce privește pasagerii transfrontalieri care au călătorit cu mijloace de transport în comun cu locuri prealocate, cum ar fi aeronave, anumite trenuri, feriboturi și nave de croazieră, în cazul cărora numărul de pasageri expuși și durata expunerii la un pasager infectat ar putea fi semnificative.

(6)

Prin urmare, ar trebui creată o infrastructură tehnică, denumită „platforma de schimb de date PLF”, care să facă posibil un schimb securizat, prompt și eficace de date între autoritățile competente pentru SAPR din statele membre, permițându-le acestora să transmită informații din sistemele lor naționale existente de PLF-uri digitale către alte autorități competente pentru SAPR într-o manieră interoperabilă și automată. Infrastructura ar trebui să pornească de la platforma de schimb deja dezvoltată de Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (AESA), chiar dacă AESA nu are niciun rol în contextul prelucrării datelor personale prin platforma de schimb de date PLF, astfel cum se stabilește în prezenta decizie de punere în aplicare. Platforma de schimb de date PLF ar trebui, de asemenea, să facă posibil schimbul de date epidemiologice limitate, necesare pentru depistarea contacților, în conformitate cu articolul 9 alineatul (3) din Decizia nr. 1082/2013/UE. Pentru a evita suprapunerea activităților sau acțiunile contradictorii cu structurile și mecanismele existente de monitorizare a amenințărilor transfrontaliere grave pentru sănătate, de alertă precoce în cazul acestora și de combatere a lor, platforma de schimb de date PLF ar trebui să fie dezvoltată în cadrul SAPR, în completarea funcționalității de mesagerie selectivă existente în sistemul respectiv.

(7)	Platforma de schimb de date PLF ar trebui să fie gestionată de ECDC în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 851/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (3).

(8)	Platforma de schimb de date PLF nu ar trebui să stocheze datele PLF și datele epidemiologice care urmează să facă obiectul schimbului.

(9)

Dacă nu dispun de un sistem de PLF-uri digitale dezvoltat la nivel național, statele membre ar putea utiliza sistemul comun al UE de formular digital de localizare a pasagerilor („EUdPLF”), dezvoltat de către Acțiunea comună „EU Healthy Gateways” la solicitarea Comisiei (grantul nr. 801493) (4). Scopul EUdPLF este de a crea un punct unic de intrare și o bază de date unică pentru colectarea PLF-urilor. În viitor, EUdPLF ar trebui să fie conectat la platforma de schimb de date PLF cu unicul scop de a permite schimbul de date între statele membre care utilizează propriile sisteme naționale de PLF-uri digitale, pe de o parte, și statele membre care utilizează EUdPLF, pe de altă parte. Prezenta decizie nu reglementează instituirea EUdPLF și nici prelucrarea datelor cu caracter personal în legătură cu acesta.

(10)

Prezenta decizie nu reglementează instituirea PLF-urilor naționale, aceasta fiind o chestiune care trebuie decisă de statele membre. Statele membre au libertatea să aleagă dacă să colecteze PLF-uri de la toți pasagerii care sosesc pe teritoriul lor sau numai de la pasagerii care au ca destinație finală statul membru respectiv. Pentru o depistare transfrontalieră eficace a contacților pe baza datelor PLF, statele membre trebuie să colecteze un set minim comun de date PLF prin intermediul PLF-urilor lor naționale. Prin urmare, ar trebui stabilite aceste date PLF minime. În plus, din motive de eficiență din punctul de vedere al costurilor, de durabilitate și de securitate sporită a soluției, statele membre ar trebui să aibă în vedere adoptarea unei abordări comune în ceea ce privește solicitarea de PLF-uri de la toți pasagerii, inclusiv de la cei aflați în tranzit, sau numai de la pasagerii care au ca destinație finală statul membru respectiv.

(11)	Utilizarea platformei de schimb de date PLF trebuie să fie voluntară, iar statele membre ar trebui să aibă libertatea de a notifica alertele în cadrul infrastructurii tehnice a SAPR existente în prezent, temporar și cu condiția să nu compromită scopul depistării contacților.

(12)

Autoritățile competente pentru SAPR ar trebui să facă schimb doar de seturi de date bine definite colectate prin intermediul PLF-urilor lor și de alte date epidemiologice limitate necesare pentru depistarea contacților, în conformitate cu principiul de minimizare a prelucrării datelor cu caracter personal. În cazul în care statul membru care notifică alerta cu privire la un pasager infectat poate identifica toate statele membre vizate, pe baza datelor PLF de care dispune, acesta ar trebui să transmită datele numai autorităților competente pentru SAPR din statele membre respective. Acesta este cazul, de exemplu, când statul membru care identifică pasagerul infectat colectează PLF-uri de la toți pasagerii, inclusiv de la pasagerii în tranzit, care sosesc pe teritoriul său cu o legătură directă de la locul inițial de plecare.

(13)

În cazul în care un pasager este depistat ca fiind infectat cu SARS-CoV-2 într-un stat membru, autoritățile competente pentru SAPR din statul membru respectiv ar trebui să poată transmite autorităților competente pentru SAPR din statul membru de plecare un set limitat de date extrase din PLF-uri, care ar trebui să fie strict definit în ceea ce privește ceea ce este necesar pentru efectuarea depistării contacților persoanelor expuse în statul membru de plecare și de reședință, în cazul în care acesta este diferit de statul membru de plecare – și anume identitatea și informațiile de contact ale pasagerului infectat.

(14)

În plus, în cazul în care un pasager este depistat ca fiind infectat cu SARS-CoV-2 într-un stat membru, autoritățile competente pentru SAPR din statul membru respectiv ar trebui, de asemenea, să poată partaja un set limitat de date cu autoritățile competente pentru SAPR din toate statele membre sau din statele membre vizate, în cazul în care aceste autorități dispun de informații care le permit să identifice respectivele state membre. Datele ar trebui să se limiteze la locul de plecare, locul de sosire, data plecării, tipul de mijloc de transport utilizat (de exemplu, avion, tren, autocar, feribot, navă), numărul de identificare al serviciului de transport – și anume numărul zborului, numărul trenului, numărul de înmatriculare a autocarului, numele feribotului sau al navei, numărul locului sau al cabinei pasagerului infectat și ora plecării în cazul în care datele de mai sus nu sunt suficiente pentru identificarea mijlocului de transport. Acest lucru ar trebui să le permită autorităților competente pentru SAPR din țara de destinație să stabilească dacă pe teritoriul lor au sosit pasageri expuși și, în caz afirmativ, să depisteze contacții acestora.

(15)

La partajarea de date cu alte autorități competente pentru SAPR prin intermediul platformei de schimb de date PLF, autoritatea competentă pentru SAPR relevantă ar trebui să fie în măsură să adauge informații epidemiologice, limitate la ceea ce este necesar pentru a efectua depistarea contacților, și anume tipul testului de depistare a COVID-19 efectuat, varianta virusului SARS-CoV-2, data prelevării și data declanșării simptomelor.

(16)

Prelucrarea datelor cu caracter personal ale pasagerilor infectați, care fac obiectul unui schimb prin intermediul platformei de schimb de date PLF, trebuie efectuată de către autoritățile competente pentru SAPR în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (5). Prelucrarea datelor cu caracter personal pe care o efectuează ECDC în calitate de operator al platformei de schimb de date PLF în scopul depistării contacților și Comisia în calitate de subcontractant trebuie să respecte Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (6).

(17)

Temeiul juridic pentru schimbul de date cu caracter personal ale pasagerilor infectați, inclusiv privind sănătatea, care are loc între autoritățile competente pentru SAPR în scopul depistării contacților este prevăzut la articolul 9 alineatul (1) și alineatul (3) punctul (i) din Decizia nr. 1082/2013/UE, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) litera (c) și cu articolul 9 alineatul (2) litera (i) din Regulamentul (UE) 2016/679. Prezenta decizie ar trebui să stabilească măsuri adecvate și specifice pentru protejarea drepturilor și libertăților persoanei vizate. Acestea ar trebui să includă măsuri referitoare la definirea seturilor de date necesare care urmează să facă obiectul unui schimb, autoritățile competente pentru SAPR cu care ar trebui să se facă schimb de date în diverse cazuri, măsurile de securitate corespunzătoare, inclusiv criptarea, și modalitățile de prelucrare a datelor între autoritățile competente naționale prin intermediul platformei de schimb de date PLF în cadrul Uniunii Europene.

(18)

Autoritățile competente pentru SAPR care participă la platforma de schimb de date PLF stabilesc împreună scopul și mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal în cadrul platformei de schimb de date PLF și, prin urmare, sunt operatori asociați. Articolul 26 din Regulamentul (UE) 2016/679 prevede obligația operatorilor asociați de a stabili într-un mod transparent responsabilitățile fiecăruia în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor care le revin în temeiul regulamentului respectiv. Articolul menționat prevede, de asemenea, posibilitatea ca aceste responsabilități să fie stabilite în dreptul Uniunii sau al statului membru care li se aplică operatorilor. Prin urmare, prezenta decizie ar trebui să stabilească rolurile și responsabilitățile respective ale operatorilor asociați.

(19)

ECDC, în calitate de furnizor de soluții tehnice și organizatorice pentru platforma de schimb de date PLF, prelucrează date PLF și date epidemiologice în numele statelor membre care participă la platforma de schimb de date PLF în calitate de operatori asociați și, prin urmare, este o persoană împuternicită de operatori în înțelesul articolului 3 alineatul (12) din Regulamentul (UE) 2018/1725. În conformitate cu articolul 28 din Regulamentul (UE) 2016/679 și cu articolul 29 din Regulamentul (UE) 2018/1725, prelucrarea de către o persoană împuternicită de operator trebuie reglementată printr-un contract sau un act juridic în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului statului membru, care are caracter obligatoriu pentru persoana împuternicită de operator în raport cu operatorul și care precizează aspecte referitoare la prelucrare. Prin urmare, este necesar să se stabilească norme privind prelucrarea de către ECDC în calitate de persoană împuternicită de operatori.

(20)

Articolul 3 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 851/2004 prevede că ECDC, Comisia și statele membre cooperează în vederea promovării coerenței efective între activitățile lor respective. În consecință, ar trebui încheiate acorduri privind nivelul serviciilor între Comisie și ECDC, pentru ca acestea să coopereze în cursul dezvoltării tehnice și al funcționării platformei de schimb de date PLF. Acordurile respective specifică repartizarea responsabilităților (organizatorice, financiare și tehnologice) între părți pentru a facilita implementarea platformei de schimb de date PLF și măsurile tehnice referitoare la funcționarea, întreținerea și dezvoltarea ulterioară a acesteia.

(21)	Prin urmare, este necesar ca Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/253 să fie modificată în consecință.

(22)

Platforma de schimb de date PLF urmează să fie finanțată în anul 2021 prin Instrumentul pentru sprijin de urgență, care a fost instituit pentru a ajuta statele membre să răspundă pandemiei de coronavirus prin abordarea necesităților într-un mod strategic și coordonat la nivel european, precum și prin „Activități de sprijin pentru politica europeană în domeniul transporturilor și al drepturilor pasagerilor, inclusiv activități de comunicare”. În anul 2022, ea va fi finanțată de programul Europa Digitală.

(23)

Având în vedere data preconizată pentru intrarea în funcțiune a platformei de schimb de date PLF, prezenta decizie trebuie să se aplice de la 1 iunie 2021. Schimbul de date încetează după 12 luni sau din momentul în care directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății declară, în conformitate cu Regulamentul sanitar internațional, că urgența de sănătate publică de importanță internațională cauzată de SARS-CoV-2 a luat sfârșit, dacă această declarație a fost efectuată înainte.

(24)

Exploatarea platformei de schimb de date PLF trebuie să se limiteze la controlul pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, exploatarea platformei de schimb de date PLF ar putea fi extinsă în viitor, printr-o decizie de modificare a deciziei de punere în aplicare, în cazul epidemiilor care ar putea impune statelor membre să facă schimb de date PLF în scopul depistării contacților, conform criteriilor stabilite la articolul 9 alineatul (1) și condițiilor prevăzute la articolul 9 alineatul (3) din Decizia nr. 1082/2013/UE.

(25)	Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 și a emis un aviz la 6 mai 2021.

(26)	Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate instituit prin articolul 18 din Decizia nr. 1082/2013/UE,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/253 se modifică după cum urmează:

Se inserează următorul articol 1a:

„Articolul 1a

Definiții

În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:

(a)

«formular de localizare a pasagerilor» («PLF») înseamnă un formular completat la cererea autorităților din domeniul sănătății publice prin care se colectează cel puțin datele pasagerilor specificate în anexa I și care sprijină autoritățile respective în gestionarea unui eveniment de sănătate publică, permițându-le să depisteze pasagerii transfrontalieri care este posibil să fi fost expuși la o persoană infectată cu SARS-CoV-2;

(b)	«date din formularul de localizare a pasagerilor» («date PLF») înseamnă date cu caracter personal colectate prin intermediul unui PLF;

(c)	«punct de intrare digital» înseamnă un loc digital unic la care autoritățile competente pentru SAPR își pot conecta în mod securizat sistemele de PLF-uri digitale la platforma de schimb de date PLF;

(d)	«traseu» înseamnă călătoria transfrontalieră efectuată de o persoană cu un mijloc de transport în comun cu locuri prealocate, având în vedere locul de plecare inițial și destinația finală a persoanei respective, și alcătuită din unul sau mai multe segmente;

(e)	«segment» înseamnă o călătorie transfrontalieră unică a unui pasager, fără legături sau schimbări de zbor, tren, navă sau autovehicul;

(f)	«pasager infectat» înseamnă un pasager care îndeplinește criteriul de laborator pentru infecția cu SARS-CoV-2;

(g)	«persoană expusă» înseamnă un pasager sau o altă persoană care a fost în contact apropiat cu un pasager infectat;

(h)	«alertă» înseamnă o notificare utilizându-se sistemul de alertă precoce și răspuns rapid (SAPR) în temeiul articolului 9 din Decizia nr. 1082/2013/CE.”

Se inserează următoarele articole 2a, 2b și 2c:

„Articolul 2a

Platforma pentru schimbul de date PLF

(1) În cadrul SAPR este creată o platformă pentru schimbul securizat de date PLF ale pasagerilor infectați în scopul unic al depistării contacților în legătură cu persoanele expuse la SARS-CoV-2 de către autoritățile competente pentru SAPR („platforma de schimb de date PLF”), în completarea funcționalității de mesagerie selectivă existente în sistemul respectiv.

Platforma de schimb de date PLF oferă un punct de intrare digital pentru ca autoritățile competente pentru SAPR să își conecteze în mod securizat sistemele naționale de PLF-uri digitale sau să se conecteze prin intermediul sistemului comun al Uniunii Europene de formular digital de localizare a pasagerilor („EUdPLF”), pentru a permite schimbul de date colectate prin intermediul PLF-urilor.

Autoritățile competente pentru SAPR pot să utilizeze platforma de schimb de date PLF pentru schimbul de date suplimentare, și anume date epidemiologice numai în scopul depistării contacților în legătură cu persoanele expuse la SARS-CoV-2, în conformitate cu articolul 2b alineatul (5).

(2) Platforma de schimb de date PLF este operată de ECDC.

(3) Pentru a-și îndeplini obligațiile care le revin în temeiul articolului 2 de a notifica amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate care sunt identificate în contextul colectării datelor PLF, autoritățile competente pentru SAPR din statele membre care solicită completarea unui PLF fac schimb de un set de date PLF, astfel cum se detaliază la articolul 2b, prin intermediul platformei de schimb de date PLF.

(4) Autoritățile competente pentru SAPR pot continua să își îndeplinească obligațiile care le revin în temeiul articolului 9 alineatele (1) și (3) din Decizia nr. 1082/2013/UE pentru notificarea amenințărilor transfrontaliere grave pentru sănătate care sunt identificate în contextul colectării datelor PLF prin intermediul celorlalte canale de comunicare existente menționate la articolul 1 alineatul (2) din prezenta decizie, temporar și cu condiția ca această alegere să nu compromită scopul depistării contacților.

(5) Platforma de schimb de date PLF nu stochează datele PLF și datele epidemiologice suplimentare. Ea doar le permite autorităților competente pentru SAPR să primească date care le-au fost transmise de alte autorități competente pentru SAPR în scopul unic al depistării contacților SARS-CoV-2. ECDC accesează datele numai pentru a asigura buna funcționare a platformei de schimb de date PLF.

(6) Autoritățile competente pentru SAPR nu păstrează datele PLF și datele epidemiologice primite prin intermediul platformei de schimb de date PLF pentru o perioadă mai lungă decât perioada de păstrare aplicabilă în contextul activităților lor naționale de depistare a contacților SARS-CoV-2.

(7) Comisia cooperează cu ECDC pentru îndeplinirea sarcinilor care i-au fost încredințate în temeiul prezentei decizii, în special în ceea ce privește măsurile tehnice și organizatorice legate de instalarea, implementarea, operarea, întreținerea și dezvoltarea platformei de schimb de date PLF.

(8) Prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul platformei de schimb de date PLF în scopul unic al depistării contacților SARS-CoV-2 se efectuează până la 31 mai 2022 sau până în momentul în care directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății declară, în conformitate cu Regulamentul sanitar internațional, că urgența de sănătate publică de importanță internațională cauzată de SARS-CoV-2 a luat sfârșit.

Articolul 2b

Datele care fac obiectul schimbului de informații

(1) Atunci când notifică o alertă în cadrul platformei de schimb de date PLF, autoritățile competente pentru SAPR din statul membru în care este identificat pasagerul infectat transmit următoarele date PLF autorităților competente pentru SAPR din statul membru din care pasagerul infectat a plecat inițial sau în care își are reședința, în cazul în care locul de reședință este diferit de locul de plecare inițială:

(a)	prenumele;

(b)

numele;

(c)	data nașterii;

(d)	numărul de telefon (fix și/sau mobil);

(e)	adresa de e-mail;

(f)	adresa de reședință.

(2) Autoritățile competente pentru SAPR din statul membru de plecare inițială a pasagerului infectat pot transmite datele PLF primite unui stat membru de plecare, altul decât cel declarat în PLF ca stat membru de plecare inițială, în cazul în care dispun de informații suplimentare din care reiese statul membru care ar trebui să efectueze depistarea contacților.

(3) Atunci când notifică o alertă pe platforma de schimb de date PLF, autoritățile competente pentru SAPR din statul membru în care este identificat pasagerul infectat transmit următoarele date PLF, pentru fiecare segment din traseul pasagerului respectiv, autorităților competente pentru SAPR din toate statele membre:

(a)	locul de plecare al fiecărui mijloc de transport vizat;

(b)	locul de sosire al fiecărui mijloc de transport vizat;

(c)	data de plecare a fiecărui mijloc de transport vizat;

(d)	tipul fiecărui mijloc de transport vizat (de exemplu, avion, tren, autocar, feribot, navă);

(e)	numărul de identificare al fiecărui mijloc de transport vizat (de exemplu, numărul zborului, numărul trenului, numărul de înmatriculare a autocarului, numele feribotului sau al navei);

(f)	numărul locului/cabinei din fiecare mijloc de transport vizat;

(g)	dacă este necesar, ora de plecare a fiecărui mijloc de transport vizat.

(4) În cazul în care pot identifica statele membre vizate pe baza informațiilor de care dispun, autoritățile competente pentru SAPR din statul membru care notifică alerta transmit datele enumerate la alineatul (3) numai autorităților competente pentru SAPR din statele membre respective.

(5) Autoritățile competente pentru SAPR pot să furnizeze următoarele date epidemiologice, în cazul în care acest lucru este necesar pentru efectuarea unei depistări eficace a contacților:

(a)	tipul de test efectuat;

(b)	varianta de virus SARS-CoV-2;

(c)	data prelevării probei;

(d)	data declanșării simptomelor.

Articolul 2c

Responsabilitățile autorităților competente pentru SAPR și ale ECDC în ceea ce privește prelucrarea datelor PLF

(1) Autoritățile competente pentru SAPR care fac schimb de date PLF și de date prevăzute la articolul 2b alineatul (5) sunt operatori asociați pentru introducerea și transmiterea, până la primire, a datelor respective prin intermediul platformei de schimb de date PLF. Responsabilitățile respective ale operatorilor asociați se atribuie în conformitate cu anexa II. Fiecare stat membru care dorește să participe la schimbul transfrontalier de date PLF prin intermediul platformei de schimb de date PLF notifică ECDC, înainte de a se alătura acestui schimb de date, intenția sa și autoritatea competentă pentru SAPR care a fost desemnată ca operator responsabil.

(2) ECDC este persoana împuternicită de către operatori în legătură cu datele care fac obiectul unui schimb prin intermediul platformei de schimb de date PLF. ECDC furnizează platforma de schimb de date PLF și asigură securitatea prelucrării, inclusiv a transmiterii datelor care fac obiectul unui schimb prin intermediul platformei de schimb de date PLF, și respectă obligațiile unei persoane împuternicite de operator, astfel cum sunt prevăzute în anexa III.

(3) Eficacitatea măsurilor tehnice și organizatorice de asigurare a securității prelucrării datelor PLF care fac obiectul unui schimb prin intermediul platformei de schimb de date PLF este testată, analizată și evaluată periodic de ECDC și de autoritățile competente pentru SAPR autorizate să acceseze platforma de schimb de date PLF.

(4) ECDC angajează Comisia în calitate de subcontractant și se asigură că și Comisiei i se aplică aceleași obligații în materie de protecție a datelor prevăzute în prezenta decizie.”

3.	La articolul 3 alineatul (3), cuvântul „anexa” se înlocuiește cu „anexa IV”.

4.	În anexă, titlul „ANEXĂ” se înlocuiește cu „ANEXA IV”.

5.	Se introduc anexele I, II și III, astfel cum figurează în anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezenta decizie se aplică de la 1 iunie 2021.

Adoptată la Bruxelles, 27 mai 2021.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 293, 5.11.2013, p. 1.

(2) JO L 337, 14.10.2020, p. 3.

(3) Regulamentul (CE) nr. 851/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 aprilie 2004 de creare a unui Centru European de Prevenire și Control al Bolilor (JO L 142, 30.4.2004, p. 1).

(4) Acțiunea comună Pregătire și acțiune la punctele de intrare (porturi, aeroporturi și puncte de trecere a frontierelor terestre), HEALTHY GATEWAYS, reunește 28 de țări europene și este finanțată prin al treilea program de acțiune a Uniunii în domeniul sănătăți (2014-2020).

(5) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(6) Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

ANEXĂ

„ANEXA I

SET MINIM DE DATE PLF CARE TREBUIE COLECTATE PRIN INTERMEDIUL PLF-ULUI NAȚIONAL

PLF-ul conține cel puțin următoarele date PLF:

1.	prenumele;

numele;

3.	data nașterii;

4.	numărul de telefon (fix și/sau mobil);

5.	adresa de e-mail;

6.	adresa de reședință;

7.	destinația finală sau ultima destinație din UE a întregului traseu;

următoarele informații pentru fiecare segment al traseului până la statul membru care solicită completarea unui PLF:

(a)	locul de plecare;

(b)	locul de sosire;

(c)	data de plecare;

(d)	tipul de mijloc de transport (de exemplu, avion, tren, autocar, feribot, navă);

(e)	ora de plecare;

(f)	numărul de identificare al fiecărui mijloc de transport (de exemplu, numărul zborului, numărul trenului, numărul de înmatriculare a autocarului, numele feribotului sau al navei);

(g)	numărul locului/cabinei.

ANEXA II

RESPONSABILITĂȚILE STATELOR MEMBRE PARTICIPANTE ÎN CALITATE DE OPERATORI ASOCIAȚI PENTRU PLATFORMA DE SCHIMB DE DATE PLF

SECȚIUNEA 1

Repartizarea responsabilităților

Fiecare autoritate competentă pentru SAPR se asigură că prelucrarea datelor PLF și a datelor epidemiologice suplimentare care fac obiectul unui schimb prin intermediul platformei de schimb de date PLF se efectuează în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (*). Fiecare astfel de autoritate se asigură cu precădere că datele pe care le introduce și le transmite prin intermediul platformei de schimb de date PLF sunt exacte și limitate la datele prevăzute la articolul 2b din prezenta decizie.

Fiecare autoritate competentă pentru SAPR rămâne operator unic pentru colectarea, utilizarea, divulgarea și orice altă formă de prelucrare a datelor PLF și a datelor epidemiologice suplimentare, care se efectuează în afara platformei de schimb de date PLF. Fiecare autoritate competentă pentru SAPR se asigură că transmiterea datelor se efectuează în conformitate cu specificațiile tehnice prevăzute pentru platforma de schimb de date PLF.

Instrucțiunile către persoana împuternicită de operatori sunt transmise de oricare dintre punctele de contact ale operatorilor asociați, în acord cu ceilalți operatori asociați.

Numai persoanele autorizate de autoritățile competente pentru SAPR pot accesa datele PLF și datele epidemiologice suplimentare care fac obiectul unui schimb prin intermediul platformei de schimb de date PLF.

Fiecare autoritate competentă pentru SAPR stabilește un punct de contact cu o adresă de e-mail funcțională care va servi la comunicarea dintre operatorii asociați și dintre asociați și persoana împuternicită de operatori. Procesul decizional al operatorilor asociați este reglementat de Grupul de lucru al Comitetului pentru securitate sanitară privind SAPR.

Fiecare autoritate competentă pentru SAPR încetează să mai fie operator asociat începând de la data retragerii participării sale la platforma de schimb de date PLF. Cu toate acestea, ea rămâne responsabilă pentru acțiunile de colectare și transmitere a datelor PLF și a datelor epidemiologice suplimentare prin platforma de schimb de date PLF care au avut loc înainte de retragerea sa.

Fiecare autoritate competentă pentru SAPR păstrează o evidență a activităților de prelucrare aflate în responsabilitatea sa. Operarea asociată poate fi indicată în evidență.

SECȚIUNEA 2

Responsabilitățile și rolurile în ceea ce privește tratarea cererilor persoanelor vizate și informarea acestora

Fiecare autoritate competentă pentru SAPR care solicită un PLF furnizează pasagerilor transfrontalieri („persoanelor vizate”) informații cu privire la circumstanțele schimbului de date PLF și de date epidemiologice prin intermediul platformei de schimb de date PLF în scopul depistării contacților, în conformitate cu articolele 13 și 14 din Regulamentul (UE) 2016/679.

Fiecare autoritate competentă pentru SAPR acționează ca punct de contact pentru persoanele vizate și tratează cererile, depuse de acestea sau de reprezentanții acestora, referitoare la exercitarea drepturilor lor în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679. Fiecare autoritate competentă pentru SAPR desemnează un punct de contact specific pentru cererile primite de la persoanele vizate. Dacă o autoritate competentă pentru SAPR primește o cerere din partea unei persoane vizate care nu intră în responsabilitatea sa, autoritatea respectivă transmite imediat cererea în chestiune autorității competente pentru SAPR și informează ECDC. Dacă li se solicită, autoritățile competente pentru SAPR își acordă asistență reciprocă pentru tratarea cererilor persoanelor vizate în legătură cu operarea asociată și își răspund reciproc fără întârzieri nejustificate și cel târziu în termen de 15 zile de la primirea unei cereri de asistență.

Fiecare autoritate competentă pentru SAPR pune la dispoziția persoanelor vizate conținutul prezentei anexe, inclusiv măsurile prevăzute la punctele 1 și 2.

SECȚIUNEA 3

Gestionarea incidentelor de securitate, inclusiv a încălcării securității datelor cu caracter personal

Autoritățile competente pentru SAPR, în calitate de operatori asociați, își acordă asistență reciprocă pentru identificarea și tratarea oricăror incidente de securitate, inclusiv a încălcării securității datelor cu caracter personal, legate de prelucrarea datelor PLF și a datelor epidemiologice care fac obiectul unui schimb prin intermediul platformei de schimb de date PLF.

În special, acestea își notifică reciproc și notifică ECDC următoarele:

(a)	orice risc potențial sau real pentru disponibilitatea, confidențialitatea și/sau integritatea datelor PLF și a datelor epidemiologice care fac obiectul prelucrării în cadrul platformei de schimb de date PLF;

(b)

orice încălcare a securității datelor cu caracter personal, consecințele probabile ale încălcării securității datelor și evaluarea riscurilor la adresa drepturilor și libertăților persoanelor fizice, precum și orice măsură luată pentru a remedia încălcarea securității datelor cu caracter personal și pentru a atenua riscul la adresa drepturilor și libertăților persoanelor fizice;

(c)	orice încălcare a garanțiilor tehnice și/sau organizaționale ale operațiunii de prelucrare în cadrul platformei de schimb de date PLF.

Autoritățile competente pentru SAPR comunică orice încălcare a securității datelor în ceea ce privește operațiunile de prelucrare din cadrul platformei de schimb de date PLF către ECDC, către autoritățile de supraveghere competente și, dacă este cazul, către persoanele vizate, în conformitate cu articolele 33 și 34 din Regulamentul (UE) 2016/679 sau în urma notificării de către ECDC.

Fiecare autoritate competentă pentru SAPR pune în aplicare măsuri tehnice și organizatorice adecvate, menite:

(a)	să asigure și să protejeze securitatea, integritatea și confidențialitatea datelor cu caracter personal prelucrate în comun;

(b)	să ofere protecție împotriva prelucrării, pierderii, utilizării, divulgării, dobândirii sau accesării neautorizate sau ilegale a oricăror date cu caracter personal pe care le deține;

(c)	să asigure că accesul la datele cu caracter personal nu este divulgat sau permis niciunei alte persoane cu excepția destinatarilor sau a persoanelor împuternicite de operatori.

SECȚIUNEA 4

Evaluarea impactului asupra protecției datelor

Dacă, pentru a-și îndeplini obligațiile prevăzute la articolele 35 și 36 din Regulamentul (UE) 2016/679, un operator are nevoie de informații de la un alt operator, cel dintâi transmite o cerere specifică la adresa de e-mail funcțională menționată în secțiunea 1 subsecțiunea 1 punctul 5. Al doilea operator depune toate eforturile pentru a furniza informațiile respective.

ANEXA III

RESPONSABILITĂȚILE ECDC ÎN CALITATE DE PERSOANĂ ÎMPUTERNICITĂ DE OPERATORI PENTRU PLATFORMA DE SCHIMB DE DATE PLF

ECDC instituie și asigură o infrastructură de comunicații securizată și fiabilă care interconectează autoritățile competente pentru SAPR ale statelor membre care participă la platforma de schimb de date PLF.

Prelucrarea de către ECDC a platformei de schimb de date PLF implică următoarele:

(a)	definirea setului minim de cerințe tehnice pentru a permite o încărcare și o descărcare fără dificultăți și securizată a bazelor de date PLF naționale;

(b)	asigurarea interoperabilității bazelor de date PLF naționale într-o manieră securizată și automatizată.

Pentru a-și îndeplini obligațiile care îi revin în calitate de persoană împuternicită de operatori pentru platforma de schimb de date PLF, ECDC angajează Comisia în calitate de subcontractant și se asigură că și Comisiei i se aplică aceleași obligații în materie de protecție a datelor prevăzute în prezenta decizie.

ECDC poate autoriza Comisia să angajeze părți terțe în calitate de subcontractanți suplimentari.

În cazul în care Comisia angajează subcontractanți, ECDC:

(a)	se asigură că acestor subcontractanți li se aplică aceleași obligații în materie de protecție a datelor prevăzute în prezenta decizie;

(b)	informează operatorii cu privire la orice modificare preconizată privind adăugarea sau înlocuirea altor subcontractanți, oferind astfel operatorilor posibilitatea de a formula obiecții față de aceste modificări prin majoritate simplă.

ECDC:

(a)	instituie și asigură o infrastructură de comunicații securizată și fiabilă care interconectează autoritățile competente pentru SAPR ale statelor membre care participă la platforma de schimb de date PLF;

(b)

prelucrează datele PLF și datele epidemiologice suplimentare, numai pe baza unor instrucțiuni documentate din partea operatorilor, cu excepția cazului în care este obligată să facă acest lucru în temeiul dreptului Uniunii; în acest caz, ECDC notifică această obligație juridică operatorilor înainte de prelucrare, cu excepția cazului în care dreptul respectiv interzice o astfel de notificare din motive importante legate de interesul public;

(c)	instituie un plan de securitate, un plan de asigurare a continuității activității și un plan de redresare în caz de dezastru;

(d)	ia măsurile necesare pentru a menține integritatea datelor PLF și a datelor epidemiologice suplimentare prelucrate;

(e)

ia toate măsurile de securitate organizatorice, fizice și electronice de ultimă generație pentru a întreține platforma de schimb de date PLF; în acest scop, ECDC:

(i)	desemnează o entitate responsabilă pentru gestionarea securității la nivelul platformei de schimb de date PLF, comunică operatorilor informațiile sale de contact și asigură disponibilitatea sa de reacție la amenințări la adresa securității;

(ii)	își asumă responsabilitatea pentru securitatea platformei de schimb de date PLF;

(iii)

se asigură că toate persoanele cărora li se acordă acces la platforma de schimb de date PLF fac obiectul obligației contractuale, profesionale sau legale de confidențialitate;

(f)

ia toate măsurile de securitate necesare pentru a evita compromiterea bunei funcționări operaționale a platformei de schimb de date PLF; în acest scop, ECDC instituie proceduri specifice referitoare la funcționarea platformei de schimb de date PLF și la conexiunea de la serverele back-end la platforma de schimb de date PLF; acestea includ:

(i)	procedura de evaluare a riscurilor, pentru a identifica și a estima potențialele amenințări la adresa sistemului;

(ii)

o procedură de audit și de reexaminare, pentru:

1.	a verifica corespondența dintre măsurile de securitate puse în aplicare și politica de securitate aplicabilă;

2.	a controla periodic integritatea fișierelor sistemului, parametrii de securitate și autorizațiile acordate;

3.	a desfășura activități de detectare și monitorizare în vederea depistării încălcărilor securității și a intruziunilor;

4.	a pune în aplicare modificări cu scopul de a atenua deficiențele de securitate existente;

a permite, inclusiv la cererea operatorilor, efectuarea de audituri independente, inclusiv de inspecții, și de analize privind măsurile de securitate și a contribui la acestea, sub rezerva unor condiții care respectă Protocolul (nr. 7) la TFUE privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene (2);

(iii)

modificarea procedurii de control pentru a documenta și a măsura impactul unei modificări înainte de punerea în aplicare a acesteia și pentru a informa operatorii cu privire la orice modificare care poate afecta comunicarea cu infrastructurile lor și/sau securitatea acestora;

(iv)	stabilirea unei proceduri de întreținere și de reparare, pentru a specifica regulile și condițiile care trebuie respectate atunci când trebuie efectuate lucrări de întreținere și/sau de reparare a echipamentelor;

(v)

stabilirea unei proceduri privind incidentele de securitate, pentru a defini sistemul de raportare și de escaladare, pentru a informa fără întârziere operatorii pentru ca aceștia să informeze Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, cu privire la orice încălcare legată de datele cu caracter personal și pentru a defini un proces disciplinar care să trateze cazurile de încălcare a securității;

(g)

ia măsuri de securitate fizică și/sau electronică de ultimă generație pentru instalațiile care găzduiesc echipamentele platformei de schimb de date PLF și pentru controalele accesului la date și controalele accesului de securitate; în acest scop, ECDC:

(i)	asigură securitatea fizică pentru a stabili perimetre de securitate distincte și pentru a permite depistarea încălcărilor;

(ii)	controlează accesul la instalații și menține un registru al vizitatorilor în scopuri de trasabilitate;

(iii)

se asigură că persoanele din exterior cărora li s-a acordat accesul în incinte sunt escortate de personal autorizat în mod corespunzător;

(iv)	se asigură că nu se pot adăuga, înlocui sau elimina echipamente fără autorizarea prealabilă a organismelor responsabile desemnate;

(v)	controlează accesul de la și către dintre sistemele PLF naționale și platforma de schimb de date PLF;

(vi)	se asigură că persoanele care accesează platforma de schimb de date PLF sunt identificate și autentificate;

(vii)

reexaminează drepturile de autorizare legate de accesul la platforma de schimb de date PLF în cazul unei încălcări a securității care afectează această infrastructură;

(viii)

pune în aplicare măsuri de securitate tehnice și organizatorice pentru a preveni accesul neautorizat la date PLF și la date epidemiologice;

(ix)	pune în aplicare, ori de câte ori este necesar, măsuri pentru blocarea accesului neautorizat la platforma de schimb de date PLF din domeniul autorităților naționale (și anume blocarea unei locații/adrese IP);

(h)	ia măsuri pentru protejarea domeniului său, inclusiv întreruperea conexiunilor, în caz de abateri semnificative de la principiile și conceptele privind calitatea sau securitatea;

(i)	menține un plan de gestionare a riscurilor aferent domeniului său de responsabilitate;

(j)	monitorizează – în timp real – performanța tuturor componentelor de servicii ale platformei de schimb de date PLF, elaborează statistici periodice și păstrează evidențe;

(k)	se asigură că serviciul este disponibil 24/7, cu întreruperile necesare în scopul mentenanței;

(l)

oferă sprijin în limba engleză pentru toate serviciile platformei de schimb de date PLF, prin telefon, e-mail sau portal web, și acceptă apeluri din partea apelanților autorizați: coordonatorii platformei de schimb de date PLF și serviciile lor de asistență respective, responsabilii de proiect și persoanele desemnate din cadrul ECDC;

(m)	oferă asistență operatorilor, prin măsuri tehnice și organizatorice adecvate, în măsura posibilului, pentru îndeplinirea obligației operatorului de a răspunde la cererile de exercitare a drepturilor persoanelor vizate prevăzute în capitolul III din Regulamentul (UE) 2016/679;

(n)	sprijină operatorii prin furnizarea de informații privind platforma de schimb de date PLF, în vederea respectării obligațiilor prevăzute la articolele 32, 35 și 36 din Regulamentul (UE) 2016/679;

(o)	se asigură că datele PLF și datele epidemiologice transmise prin intermediul platformei de schimb de date PLF sunt neinteligibile pentru orice persoană care nu este autorizată să le acceseze, în special prin aplicarea unei criptări puternice;

(p)	ia toate măsurile relevante pentru a preveni accesul neautorizat al operatorilor platformei de schimb de date PLF la datele PLF și la datele epidemiologice transmise;

(q)	ia măsuri pentru a facilita interoperabilitatea și comunicarea dintre operatorii desemnați ai platformei de schimb de date PLF;

(r)	ține evidența activităților de prelucrare efectuate în numele operatorilor în conformitate cu articolul 31 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului.

”

(*) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 188

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 64 28 mai 2021

Cuprins		I Acte legislative	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul (UE) 2021/847 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a programului Fiscalis pentru cooperare în domeniul fiscal și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1286/2013	1

	II Acte fără caracter legislativ
	REGULAMENTE
*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/848 al Consiliului din 27 mai 2021 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 36/2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria	18
*	Regulamentul delegat (UE) 2021/849 al Comisiei din 11 martie 2021 de modificare, în vederea adaptării la progresul tehnic și științific, a părții 3 din anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor ( 1 )	27
*	Regulamentul (UE) 2021/850 al Comisiei din 26 mai 2021 de modificare și rectificare a anexei II și de modificare a anexelor III, IV și VI la Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele cosmetice ( 1 )	44
*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/851 al Comisiei din 26 mai 2021 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1484/95 în ceea ce privește stabilirea prețurilor reprezentative în sectorul cărnii de pasăre și în cel al ouălor, precum și pentru ovalbumină	52
*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/852 al Comisiei din 27 mai 2021 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 32/2000 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 847/2006 al Comisiei în ceea ce privește excluderea importurilor de produse originare din Regatul Unit din contingentele tarifare	54
*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/853 al Comisiei din 27 mai 2021 de reînnoire a aprobării substanței active Streptomyces tulpina K61, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare, și de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei ( 1 )	56
*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/854 al Comisiei din 27 mai 2021 de instituire a unei taxe antidumping provizorii asupra importurilor de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din India și Indonezia	61
	DECIZII
*	Decizia (PESC) 2021/855 a Consiliului din 27 mai 2021 de modificare a Deciziei 2013/255/PESC privind măsuri restrictive împotriva Siriei	90
*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/856 a Comisiei din 25 mai 2021 de stabilire a datei la care Parchetul European își asumă atribuțiile de investigare și de urmărire penală	100
*	Decizia (UE) 2021/857 a Comisiei din 27 mai 2021 de modificare a Deciziei (UE, Euratom) 2021/625 în ceea ce privește includerea anumitor firme de investiții în criteriile de eligibilitate pentru dobândirea calității de membru al rețelei de dealeri primari a Uniunii	103
*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/858 a Comisiei din 27 mai 2021 de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2017/253 în ceea ce privește alertele declanșate de amenințări transfrontaliere grave pentru sănătate și în vederea depistării contacților pasagerilor identificați prin formulare de localizare a pasagerilor ( 1 )	106