(1)

Taxele plătite către ESMA de registrele centrale de tranzacții sunt calculate utilizând o metodologie stabilită în Regulamentele delegate (UE) nr. 1003/2013 (3) și (UE) 2019/360 (4) ale Comisiei. Perioada de referință pentru cifra de afaceri aplicabilă în regulamentele delegate respective este anul anterior anului în care sunt plătite veniturile.

(2)

La 1 februarie 2020, Regatul Unit s-a retras din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice. În conformitate cu perioada de tranziție prevăzută la articolul 126 din Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, dreptul Uniunii a încetat să se aplice Regatului Unit și pe teritoriul acestuia de la 31 decembrie 2020.

(3)

Două registre centrale de tranzacții stabilite în Regatul Unit au transferat o parte din serviciile și activitățile lor în Uniune, pentru a putea continua să furnizeze servicii și activități contrapărților stabilite în Uniune. Acest lucru a modificat în mod semnificativ numărul de registre centrale de tranzacții active în Uniune.

(4)

Noile registre centrale de tranzacții din Uniune și-au început efectiv activitatea în Uniune în luna ianuarie 2021, nivelul activității lor în anul 2020 fiind aproape inexistent. Prin urmare, taxa lor anuală de supraveghere pentru 2021 ar fi neglijabilă, cu toate că este probabil ca activitățile lor să fie semnificative. Pentru a se asigura că plătesc o taxă proporțională cu cifra lor de afaceri reală din Uniune, ar trebui ca taxa lor anuală de supraveghere pentru 2021 să fie calculată pe baza cifrei lor de afaceri aplicabile în prima jumătate a anului 2021.

(5)

Pentru a permite ESMA ca, în 2021, să perceapă taxe de la registrele centrale de tranzacții în mod proporționat, acoperindu-și în același timp toate costurile legate de supravegherea acestor registre, trebuie modificată perioada de referință pentru calcularea taxelor anuale plătite către ESMA de registrele centrale de tranzacții în anul 2021. Deoarece registrele centrale de tranzacții relevante sunt înregistrate la ESMA atât în temeiul Regulamentului (UE) nr. 648/2012, cât și al Regulamentului (UE) 2015/2365, modificările respectivei perioade de referință ar trebui să fie efectuate în același timp.

(6)

Prin urmare, Regulamentele delegate (UE) nr. 1003/2013 și (UE) 2019/360 ar trebui modificate în consecință.

(7)

Pentru a facilita imediat desfășurarea cu eficacitate și eficiență a activității de supraveghere și de asigurare a respectării normelor, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare de urgență,

(1)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/309 (2), Comisia a instituit taxe compensatorii definitive la importurile de anumiți păstrăvi-curcubeu originari din Turcia (denumit în continuare „ancheta inițială”).

(2)

La 4 iunie 2018, în urma unei reexaminări intermediare parțiale privind subvenționarea tuturor producătorilor-exportatori, Comisia a decis să mențină măsurile stabilite inițial [Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/823 al Comisiei] (3). Comisia a constatat că modificarea legislativă din dreptul turc privind subvențiile pentru producătorii de păstrăv, care a făcut obiectul reexaminării, nu justifica revizuirea taxelor compensatorii pentru toți producătorii de păstrăv din Turcia. Totuși, s-a observat că impactul modificării legislative era diferit la nivel de societate comercială și depindea de situația specifică a fiecăreia dintre acestea (4).

(3)

La 15 mai 2020, în urma unei reexaminări intermediare parțiale, Comisia a modificat nivelul taxei compensatorii cu privire la un producător-exportator [Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/658 al Comisiei] (5).

(4)

Nivelul taxelor compensatorii definitive în vigoare în prezent variază între 1,5 % și 9,5 %.

(5)

În urma publicării unui aviz privind expirarea (6), Comisia a primit o cerere de reexaminare în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(6)

Cererea a fost depusă la data de 25 noiembrie 2019 de către Organizația daneză de acvacultură (denumită în continuare „TDAO” sau „solicitantul”), în numele unor producători care reprezintă peste 40 % din producția totală a Uniunii de anumiți păstrăvi-curcubeu. Cererea se bazează pe faptul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil continuarea subvenționării și continuarea sau reapariția prejudiciului cauzat industriei Uniunii.

(7)

Înainte de deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) și cu articolul 10 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a informat Guvernul Turciei (denumit în continuare „GT”) că a primit o cerere de reexaminare susținută de documentația corespunzătoare și l-a invitat la consultări pentru a clarifica situația în ceea ce privește conținutul cererii de reexaminare și pentru a găsi o soluție de comun acord. Consultările au avut loc la 20 februarie 2020.

(8)

În cursul consultărilor anterioare deschiderii anchetei, GT a indicat că a avut loc o modificare substanțială a programelor de sprijin ale Turciei, având în vedere faptul că plata totală a sprijinului și volumul producției care urmează să fie sprijinită au scăzut semnificativ din 2013. Prin urmare, GT a considerat că nu este necesară inițierea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor.

(9)

Comisia a apreciat că elementele de probă prezentate în cererea de reexaminare constituiau informațiile disponibile în mod rezonabil solicitantului în această etapă. După cum se arată în memorandumul privind caracterul suficient al elementelor de probă, care conține evaluarea Comisiei cu privire la toate elementele de probă aflate la dispoziția Comisiei în ceea ce privește presupusele subvenții și pe baza cărora Comisia a deschis ancheta, existau suficiente elemente de probă, în etapa deschiderii, conform cărora presupusele subvenții făceau obiectul unor măsuri compensatorii în ceea ce privește existența, valoarea și natura acestora.

(10)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (7) în vederea aplicării articolului 25 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (8) la 27 februarie 2020 (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază. Având în vedere articolul 18 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a pregătit un memorandum privind caracterul suficient al elementelor de probă, care conține analiza Comisiei privind toate elementele de probă de care dispune și pe baza căreia Comisia a demarat prezenta anchetă.

(11)

Ancheta privind continuarea sau reapariția subvenționării a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2019 și 31 decembrie 2019 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2016 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”) (9).

(12)

În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod specific reclamantul, alți producători din Uniune cunoscuți, producătorii-exportatori cunoscuți și GT, importatorii cunoscuți și utilizatorii în legătură cu deschiderea anchetei și i-a invitat să participe.

(13)

Toate părțile au fost invitate să își facă cunoscute punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă justificative în termenele stabilite în avizul de deschidere. De asemenea, părțile interesate au avut posibilitatea de a formula observații cu privire la deschiderea anchetei și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(14)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea selecta un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază.

(15)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. În conformitate cu articolul 27 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat eșantionul provizoriu pe baza celui mai mare volum reprezentativ de producție și de vânzări care pot face în mod rezonabil obiectul examinării, ținând seama de timpul disponibil, precum și de răspândirea geografică. Acest eșantion a fost format din opt producători din Uniune, toți fiind întreprinderi mici și mijlocii (denumite în continuare „IMM-uri”). Producătorii din Uniune incluși în eșantion în mod provizoriu reprezentau 14 % din producția Uniunii. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu.

(16)

Comisia a primit observații din partea TDAO. Pe această bază și pentru a acoperi cel mai mare volum reprezentativ de producție, Comisia a decis să adauge un producător de păstrăv congelat în eșantionul final și să înlocuiască unul dintre producătorii selectați provizoriu cu un altul. Nu s-au primit alte observații.

(17)

În plus, astfel cum se menționează în considerentul 24, unul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion nu a furnizat un răspuns la chestionar și, prin urmare, a fost exclus din eșantion. Restul eșantionului de producători din Uniune reprezenta în continuare 13 % din producția Uniunii și era reprezentativ pentru industria Uniunii, având în vedere numărul mare de producători din Uniune.

(18)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a invitat importatorii neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(19)

Întrucât nu s-a prezentat niciun importator neafiliat, nu a fost necesară eșantionarea.

(20)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din Turcia să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Turcia pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(21)

Cincisprezece producători-exportatori/grupuri de producători-exportatori din Turcia au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Volumul total declarat al exporturilor de păstrăvi-curcubeu de tipul în cauză realizate de aceste societăți către Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare a reprezentat 100 % din exporturile realizate din Turcia către Uniune.

(22)

În conformitate cu articolul 27 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion format din trei producători-exportatori/grupuri de producători-exportatori, pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune care putea fi examinat în mod rezonabil în perioada de timp disponibilă. Eșantionul a reprezentat peste 70 % din vânzările la export declarate către Uniune din cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(23)

În conformitate cu articolul 27 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului toți producătorii-exportatori interesați cunoscuți, precum și autoritățile turce. Nu s-au primit observații.

(24)

Pentru a obține informațiile considerate necesare pentru ancheta sa, Comisia a trimis chestionare celor nouă producători din Uniune incluși în eșantion, celor trei producători-exportatori incluși în eșantion și Guvernului Turciei. Unul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion a informat Comisia că nu este în măsură să completeze un răspuns la chestionar. De asemenea, un producător-exportator inclus în eșantion nu a furnizat un răspuns la chestionar. Ca urmare, s-au primit răspunsuri la chestionar de la opt producători din Uniune, de la doi producători-exportatori incluși în eșantion și de la GT.

(25)

În ceea ce privește producătorul-exportator inclus în eșantion care nu a cooperat, Comisia a decis să își bazeze constatările pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 28 alineatul (1) din regulamentul de bază. Producătorul-exportator în cauză a fost informat în consecință. Nu s-au primit observații. Cei doi producători-exportatori incluși în eșantion care au furnizat răspunsuri complete la chestionar acopereau în continuare peste 60 % din vânzările la export declarate către Uniune din cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(26)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției subvenționării și a prejudiciului și interesul Uniunii. Cu toate acestea, din cauza izbucnirii pandemiei de COVID-19 și a măsurilor subsecvente luate pentru a face față epidemiei (10), Comisia nu a putut efectua vizite de verificare la sediile tuturor societăților, în conformitate cu articolul 26 din regulamentul de bază. În schimb, Comisia a efectuat verificări încrucișate la distanță (denumite în continuare „VID-uri”) ale informațiilor furnizate de către următoarele societăți:

Producători din Uniune:

Producători-exportatori:

GT:

(27)

La 26 martie 2021, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină taxele compensatorii în vigoare. Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire la această comunicare.

(28)

La 14 aprilie 2021, Comisia, luând în considerare anumite afirmații primite în urma comunicării finale care avuseseră un impact asupra rezultatului anchetei, a comunicat acele fapte și considerente suplimentare care au determinat-o să modifice constatările finale comunicate anterior. Părților interesate li s-a acordat, de asemenea, o perioadă de timp pentru a formula observații în urma acestei comunicări suplimentare.

(29)

Observațiile prezentate de părțile interesate au fost examinate de Comisie și, după caz, luate în considerare. Au fost audiate părțile care au formulat o solicitare în acest sens.

(30)

Produsul în cauză este același cu cel din ancheta inițială, și anume păstrăvul-curcubeu (Oncorhynchus mykiss) (denumit în continuare „păstrăv”):

(31)

Ca și în ancheta inițială, Comisia a constatat că produsul fabricat în Turcia și exportat în Uniune și produsul fabricat și vândut în Uniune de către industria Uniunii au aceleași caracteristici fizice, tehnice și chimice de bază și aceleași utilizări finale de bază. Prin urmare, ele au fost considerate produse similare în sensul articolului 2 litera (c) din regulamentul de bază.

(32)

Pe baza subvențiilor anchetate în ancheta inițială și în reexaminările intermediare parțiale menționate în considerentele 2 și 3 în legătură cu produsul în cauză, a informațiilor cuprinse în cererea de reexaminare și a informațiilor prezentate de GT și de producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion, au fost examinate următoarele măsuri, despre care se presupune că implică programe de acordare de subvenții:

Transfer direct de fonduri – granturi:

Venituri la care se renunță:

Transfer direct de fonduri - finanțare preferențială:

(33)

În cursul PAR, s-a acordat sprijin direct producătorilor de păstrăvi cu o greutate mai mică de 1 kg în temeiul Decretului prezidențial 2019/1691 (denumit în continuare „Decretul 1691”) (11). Procedurile și principiile privind punerea în aplicare a decretului au fost furnizate prin Comunicatul 2019/56 (denumit în continuare „Comunicatul 56”) emis de Ministerul Alimentației, Agriculturii și Creșterii Animalelor (12). Cuantumul sprijinului a fost stabilit la 0,75 TL/kg pentru producție, până la o limită de 350 000 kg pe an.

(34)

Acest sprijin este revizuit în fiecare an în cadrul revizuirii anuale a sprijinului pentru agricultură. Comisia a observat că sprijinul a continuat fără nicio modificare semnificativă după PAR în temeiul Decretului 2020/3190 (13), comunicatul corespunzător stabilind condițiile pentru un acest sprijin (14).

(35)

Astfel cum s-a confirmat în ancheta inițială (15), aceste măsuri reprezintă subvenții care fac obiectul unor măsuri compensatorii în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, și anume un transfer de fonduri de la GT către producătorii de păstrăv sub forma unei subvenții directe.

(36)

Subvențiile directe sunt specifice și fac obiectul unor măsuri compensatorii în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază întrucât autoritatea care le acordă și legislația în temeiul căreia acționează această autoritate limitează în mod explicit accesul la aceste granturi pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul acvaculturii. Se menționează în mod expres întreprinderile din sectorul acvaculturii, iar păstrăvul este clar desemnat drept una dintre speciile care beneficiază de această schemă de subvenționare.

(37)

Comisia a stabilit că cei doi producători-exportatori incluși în eșantion au beneficiat de această schemă în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(38)

Avantajul pentru fiecare societate a fost cuantumul mediu direct al sprijinului primit în cursul perioadei anchetei de reexaminare pentru peștii vii de crescătorie proprii. În ambele cazuri, întreprinderile au furnizat informații cu privire la cuantumul sprijinului și la sursa din care a fost primit. Societățile în cauză au înregistrat acest venit, cel mai adesea, la rubrica „venituri din subvenții” din conturile lor, iar documentele lor contabile au fost supuse unui audit independent. Acest aspect a fost considerat drept o dovadă clară de subvenție care conferă un avantaj.

(39)

Astfel cum s-a confirmat în ancheta inițială (16), avantajul acestor subvenții s-a aplicat și societăților care nu doar creșteau păstrăv, ci și cumpărau păstrăv de la societăți neafiliate pentru prelucrare, deoarece produsul în cauză acoperă atât materia primă subvenționată direct, și anume păstrăvul viu, cât și produsele din aval, cum ar fi peștele întreg proaspăt sau congelat, fileurile, peștele afumat. În conformitate cu metodologia anchetei inițiale, pentru peștele achiziționat, avantajul a fost calculat pe baza subvențiilor totale acordate de autoritățile turce, împărțite la valoarea totală a producției subvenționate de păstrăv din Turcia.

(40)

În cursul PAR, sprijinul pentru producția de păstrăvi cu o greutate mai mare de 1 kg a fost acordat producătorilor de păstrăvi în temeiul Decretului 1691 și al Comunicatului 56. Valoarea subvenției a fost stabilită la 1,50 TL/kg pentru producție, până la o limită de 350 000 kg pe an.

(41)

Astfel cum s-a confirmat în ultima anchetă de reexaminare intermediară (17), subvenția pentru păstrăvi de peste 1 kg a fost, de fapt, menită să aducă beneficii pentru păstrăvii de peste 1,2 kg, și anume păstrăvii care nu se încadrează în definiția produsului în cauză. Prin urmare, Comisia a concluzionat că acest sprijin nu poate fi considerat o subvenție care face obiectul unor măsuri compensatorii pentru producătorii produsului în cauză.

(42)

În cursul PAR, sprijinul pentru creșterea păstrăvilor destinați reproducerii în incubatoare protejate împotriva bolilor a fost acordat producătorilor de păstrăvi în temeiul Decretului 1691 și al Comunicatului 56. Valoarea subvenției a fost stabilită la 1,50 TL/kg pentru o producție de până la 350 000 kg pe an.

(43)

Astfel cum s-a confirmat în ultima anchetă de reexaminare intermediară (18), Comisia a considerat că sprijinul (sub forma unui grant direct) a constituit subvenții pentru producția de păstrăv similare subvențiilor directe, și anume o contribuție financiară care conferă un avantaj în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) și cu articolul 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Deoarece sprijinul a fost acordat exclusiv producătorilor de păstrăv, Comisia a concluzionat că schema a fost una specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază. Avantajul a constat în granturi directe acordate producătorilor de păstrăv care îndeplineau criteriile de eligibilitate. Astfel, Comisia a concluzionat că sprijinul poate fi considerat o subvenție care face obiectul unor măsuri compensatorii.

(44)

Cu toate acestea, Comisia a stabilit că cei doi producători-exportatori cooperanți incluși în eșantion nu au beneficiat de sprijin pentru creșterea păstrăvilor destinați reproducerii în incubatoare protejate împotriva bolilor în cursul PAR.

(45)

În cursul PAR, sprijinul pentru piscicultura realizată într-un sistem de producție închis (19) a fost acordat în temeiul Decretului 1691 și al Comunicatului 56, păstrăvul fiind una dintre speciile vizate. Valoarea subvenției a fost stabilită la 1,50 TL/kg pentru producție, până la o limită de 350 000 kg pe an.

(46)

Comisia a considerat că acest sprijin (sub forma unui grant direct) a constituit subvenții pentru producția de păstrăv similare subvențiilor directe, și anume o contribuție financiară care conferă un avantaj în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) și cu articolul 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Deoarece sprijinul a fost acordat producătorilor de păstrăv (una dintre speciile vizate), Comisia a concluzionat că schema a fost una specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază. Avantajul a constat în granturi directe acordate producătorilor de păstrăv care îndeplineau criteriile de eligibilitate. Astfel, Comisia a concluzionat că sprijinul poate fi considerat o subvenție care face obiectul unor măsuri compensatorii.

(47)

Comisia a stabilit că cei doi producători-exportatori incluși în eșantion nu au beneficiat de sprijin nici atunci când au utilizat producția în sistem închis în cursul PAR.

(48)

În cursul PAR, sprijinul pentru piscicultura în iazuri de sol a fost acordat în temeiul Decretului 1691 și al Comunicatului 56. Valoarea subvenției a fost stabilită la 1,50 TL/kg pentru producție, până la o limită de 300 000 kg pe an. Acest sprijin este acordat producătorilor care utilizează apa subterană obținută prin electricitate sau apa de izvor obținută fără a utiliza energie pentru a desfășura activități de reproducere în iazuri de sol, în principal pentru consumul casnic. Acești producători nu pot beneficia de schemele menționate la punctele 3.1.1 și 3.1.4 de mai sus.

(49)

Comisia a concluzionat că acest sprijin ar putea fi considerat în cele din urmă o subvenție care face obiectul unor măsuri compensatorii pentru producătorii produsului în cauză, dar, în orice caz, nu a fost disponibil pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion, deoarece aceștia au primit deja sprijin pentru producția de păstrăv în temeiul punctului 3.1.1 de mai sus.

(50)

În cursul PAR, plățile de sprijin pentru serviciile de editare și consultanță agricolă au fost acordate în temeiul Decretului 1691 și al Comunicatului 56. În conformitate cu articolul 6 alineatul (7) din Decretul 1691, sprijinul a fost acordat direct întreprinderilor care furnizează servicii de consultanță, și nu producătorilor din sectorul acvaculturii.

(51)

În cursul anchetei inițiale, sprijinul pentru plățile pentru serviciile de editare și consultanță agricolă (20) a fost acordat în mod direct producătorilor de păstrăv. Totuși, ancheta actuală a constatat că acest sprijin este furnizat în prezent direct întreprinderilor care furnizează servicii de consultanță. Prin urmare, Comisia a concluzionat că schema nu a conferit niciun avantaj producătorilor-exportatori incluși în eșantion și, prin urmare, nu face obiectul unor măsuri compensatorii.

(52)

Ancheta a stabilit că plățile de sprijin pentru scoaterea din uz a navelor de pescuit au fost încheiate în 2018.

(53)

În urma comunicării constatărilor finale, GT și cei doi producători-exportatori incluși în eșantion au afirmat că, în ceea ce privește calcularea subvenției indirecte, metodologia aplicată de Comisie în cadrul prezentei reexaminări nu a fost în conformitate cu metodologia aplicată în ancheta inițială. Mai precis, în ancheta inițială, avantajul pentru păstrăvii achiziționați a fost calculat prin împărțirea subvențiilor totale acordate de autoritățile turce la valoarea producției totale de păstrăvi din Turcia și nu la valoarea producției subvenționate de păstrăv din Turcia.

(54)

Prin urmare, Comisia a revizuit calculul valorii subvenției indirecte calculate în ceea ce privește păstrăvii achiziționați de către cei doi producători-exportatori incluși în eșantion de la furnizori neafiliați pentru a o alinia la metodologia utilizată în ancheta inițială. În plus, în urma comunicării suplimentare, producătorii-exportatori incluși în eșantion au evidențiat o eroare în ceea ce privește rata de deducere a taxelor plătite asociațiilor de întreprinderi. Cu toate acestea, deși Comisia a fost de acord cu afirmația, corecția nu a avut niciun impact semnificativ asupra valorii totale a subvenției.

(55)

Cei doi producători-exportatori incluși în eșantion au prezentat, de asemenea, observații cu privire la metodologia de calcul a subvenției directe. Aceștia au susținut că nu toți păstrăvii pentru care s-au primit subvenții directe au fost vânduți efectiv în cursul PAR. În opinia acestora, Comisia ar trebui să țină seama de nivelurile stocurilor societăților și să limiteze avantajul la cantitatea de vânzări exportată către Uniune de către acești producători-exportatori în cursul PAR.

(56)

Ar trebui remarcat faptul că valorile subvențiilor au fost primite pe baza volumelor de producție de păstrăvi, indiferent dacă această producție este vândută ulterior sau nu în cursul PAR. Prin urmare, argumentul producătorilor-exportatori a fost respins.

(57)

Luând în considerare observațiile formulate de părțile interesate, valorile subvențiilor directe și indirecte stabilite în cursul PAR pentru cei doi producători-exportatori incluși în eșantion au fost de 2,38 % pentru Özpekler și de 2,84 % pentru GMS.

(58)

Valorile totale ale subvențiilor stabilite cu privire la toate granturile primite în cursul PAR pentru cei doi producători-exportatori incluși în eșantion au fost următoarele:

Tabelul 1

Granturi

(59)

Comunicatul general privind lista impozitelor pe consumul special nr. 1 (21) identifică principalele principii și condiții pentru reducerea impozitului pe consum pentru combustibilul navelor. Navele de pescuit care sunt înregistrate la Registrul internațional al navelor din Turcia sau la Registrul național al navelor pot beneficia de combustibil diesel marin scutit de taxa pe consumul special.

(60)

Ancheta a confirmat că este puțin probabil ca sprijinul acordat navelor de pescuit pentru achiziționarea de combustibil să fie în beneficiul producătorilor produsului în cauză și, într-adevăr, nu a avantajat cei doi producători-exportatori cooperanți incluși în eșantion în ceea ce privește producția lor de păstrăv. Prin urmare, Comisia a concluzionat că acest sprijin nu poate fi considerat o subvenție care face obiectul unor măsuri compensatorii pentru producătorii produsului în cauză.

(61)

Decretul nr. 2012/3305 (22) și Comunicatul de punere în aplicare nr. 2012/1 (23) oferă temeiul juridic al sprijinului acordat de stat pentru investițiile în sectorul acvaculturii (24) și constituie baza Programului de stimulente pentru investiții al Turciei. Acesta include două scheme de stimulente:

(62)

Societățile care nu pot îndeplini criteriile privind valoarea minimă a investițiilor în cadrul schemei regionale de stimulente pentru investiții pot beneficia de schema generală de stimulente pentru investiții, disponibilă pentru toate cele șase regiuni definite în Decretul nr. 2012/3305. În funcție de nivelul de dezvoltare economică al celor șase regiuni, intensitatea ajutorului poate varia. Atât decretul, cât și comunicatul sunt încă valabile, iar cele șase regiuni nu au fost modificate de la ancheta inițială.

(63)

În cursul PAR, GMS a beneficiat de reduceri ale impozitului pe venit, iar Özpekler a beneficiat de scutiri de TVA și de taxe vamale în baza stimulentelor regionale pentru investiții. Astfel cum s-a confirmat în ancheta inițială (25), sprijinul pentru investiții este considerat subvenție, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, atunci când se prezintă sub forma unui stimulent fiscal, și anume atunci când se renunță sau nu sunt percepute încasări publice care în mod normal sunt exigibile.

(64)

Subvenția este specifică și face obiectul unor măsuri compensatorii, deoarece avantajul pe care îl conferă este limitat în mod specific la o listă de sectoare economice. Accesul la subvenție este limitat și mai mult prin faptul că se acordă doar anumitor întreprinderi care își desfășoară activitatea în anumite sectoare. În plus, subvenția nu respectă cerințele de nespecificitate prevăzute la articolul 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază, având în vedere numărul și calitatea restricțiilor aplicabile anumitor sectoare, mai ales pe cele care limitează acordarea subvenției la anumite tipuri de întreprinderi sau care exclud complet anumite sectoare.

(65)

Acvacultura este desemnată în mod expres în anexa 2A la Decretul nr. 2012/3305 drept una dintre activitățile care pot beneficia de acest tip de scutiri fiscale. Anexa 4 la decret enumeră sectoarele care nu pot beneficia de niciun stimulent în cadrul acestei scheme.

(66)

Pentru a stabili valoarea subvenției care face obiectul unor măsuri compensatorii, avantajul conferit beneficiarilor în cursul perioadei anchetei de reexaminare a fost calculat ca diferența dintre impozitul total de plătit în conformitate cu rata normală de impozitare și impozitul total de plătit în baza ratei reduse de impozitare. Totuși, avantajul conferit Özpekler s-a dovedit a fi neglijabil. Valoarea subvenției stabilite în cursul perioadei anchetei de reexaminare pentru GMS a fost de 0,7 %.

(67)

Cei doi producători-exportatori incluși în eșantion au prezentat, de asemenea, observații cu privire la sprijinul pentru investițiile realizate. Aceștia au susținut că Comisia nu ar fi trebuit să calculeze avantajul pentru scutirea de TVA, întrucât toate societățile și-au compensat TVA-ul în aceeași lună sau în lunile următoare în funcție de TVA de plătit și de încasat al societății. Singurul avantaj pentru societate a fost capacitatea de a evita plata în avans a TVA-ului.

(68)

Faptul că, din punct de vedere contabil, cuantumurile datorate de TVA sunt deduse din cuantumurile de încasat, nu elimină avantajul în ceea ce privește fluxul de numerar, care decurge din faptul că producătorii-exportatori nu trebuie să plătească în avans numerar, iar apoi să aștepte să primească o rambursare din partea autorităților fiscale pe baza prelucrării declarațiilor lor lunare de TVA, astfel cum este cazul pentru societățile care nu beneficiază de schemă. Într-adevăr, după cum au confirmat chiar producătorii-exportatori, „singurul avantaj al schemei pentru părți este capacitatea de a evita plata TVA-ului […] pe care alte societăți care nu dețin un certificat de stimulare a investițiilor trebuie să o facă inițial și ulterior să obțină un credit” (26). Prin urmare, argumentele producătorilor-exportatori au fost respinse.

(69)

În conformitate cu Legea asigurărilor agricole nr. 5363 (27) și cu Decretul 2018/380 (28) privind riscurile, culturile și regiunile care urmează să fie acoperite de pool-ul de asigurări agricole și de ratele de sprijin pentru prime pentru anul 2019, producătorii de produse de acvacultură pot beneficia de o primă de asigurare redusă pentru acoperirea pierderilor stocului de pește și ale recoltării de păstrăv din cauza numeroaselor boli posibile, a dezastrelor naturale, a accidentelor etc. Sprijinul din partea GT se ridică la 50 % din prima de asigurare.

(70)

Astfel cum s-a confirmat în ancheta inițială (29), avantajul conferit de această schemă ia forma unei reduceri a costurilor financiare suportate pentru asigurarea de viață a stocului de acvacultură. Schema constituie o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază, sub forma unui grant direct acordat de GT producătorilor de păstrăv și a unei contribuții financiare, deoarece beneficiarii subvenției beneficiază de o primă de asigurare favorabilă, care se află cu mult sub nivelul primelor de asigurare disponibile pe piață pentru acoperirea unor riscuri comparabile. Schema conferă un avantaj în sensul articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Avantajul este egal cu diferența dintre primele oferite în contextul unei polițe de asigurare comerciale și prima subvenționată.

(71)

Sprijinul este specific, întrucât autoritatea care îl acordă și legislația în temeiul căreia acționează această autoritate limitează în mod expres accesul la această primă redusă, rezervându-l întreprinderilor din sectorul acvaculturii, și chiar vizează în mod explicit riscurile suportate de producătorii din sectorul acvaculturii.

(72)

Comisia a stabilit că unul dintre producătorii incluși în eșantion, Özpekler, a beneficiat de această schemă. Valoarea subvenției în cursul perioadei anchetei de reexaminare a fost de 0,1 %.

(73)

În cursul anchetei inițiale, Comisia a constatat că producătorii de păstrăv din Turcia au beneficiat de împrumuturi preferențiale, cum ar fi:

(74)

În primul rând, Decretul nr. 2018/1188 prevede că cooperativele de credit agricol (denumite în continuare „CCA”) și Ziraat Bankasi A.S. pot acorda producătorilor din sectorul acvaculturii credite preferențiale și împrumuturi pentru întreprinderi. Producătorii de păstrăvi pot beneficia de reduceri ale ratelor dobânzii aplicabile cuprinse între 50 % și 100 %. Plafonul creditului este de 5 000 000 TL. Decretul se referă la o perioadă de aplicare cuprinsă între 1 ianuarie 2018 și 31 decembrie 2019 (inclusiv zilele respective).

(75)

CCA enumerate în decret sunt entități de drept privat înființate de producători agricoli (persoane fizice sau entități juridice implicate în producția agricolă) din Turcia pentru a sprijini nevoile de natură financiară ale activității lor.

(76)

Ziraat Bankasi A.S. este Banca Agricolă a Republicii Turcia, o bancă deținută integral de stat. În cursul anchetei inițiale, acțiunile sale erau deținute de Subsecretariatul Trezoreriei. Începând din 2018, însă, capitalul său a fost transferat Fondului de Investiții al Turciei. În conformitate cu articolul 2 din Legea nr. 6741 privind înființarea societății de gestionare a fondurilor de investiții din Turcia și modificarea anumitor legi, Fondul de Investiții al Turciei este o instituție afiliată președinției. Președintele Consiliului de administrație al fondului este Președintele republicii. Unul dintre membrii consiliului de administrație poate fi numit vicepreședinte de către Președintele republicii. Prin urmare, Ziraat Bankasi A.S. continuă să fie învestită cu autoritate guvernamentală și, deci, este considerată a fi un organism public, în pofida schimbării formale a acționariatului său.

(77)

În al doilea rând, Decretul nr. 2010/27612 (30) prevede că pot fi acordate IMM-urilor împrumuturi cu o rată a dobânzii egală cu zero.

(78)

În cursul PAR, producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion au avut doar credite în curs de derulare cu dobândă mică de la Ziraat Bankasi A.S., dar nu au utilizat împrumuturi cu dobândă mică de la CCA sau împrumuturi cu dobândă zero pentru IMM-uri.

(79)

Astfel cum s-a stabilit în ancheta inițială, Türkiye İhracat Kredi Bankası A.Ș. (denumită în continuare „Eximbank”) a fost constituită de către GT la 21 august 1987 prin Decretul nr. 87/11914, ca urmare a dispozițiilor Legii nr. 3332 (31) privind creditele la export, și este o bancă deținută integral de stat care acționează ca instrument de stimulare a exporturilor al GT în cadrul strategiei de export a Turciei. Eximbank a fost mandatată de către guvern să sprijine comerțul exterior și contractanții/investitorii turci care acționează în străinătate (32), în vederea creșterii exporturilor realizate de întreprinderile din Turcia și a consolidării competitivității acestora pe plan internațional. Prin urmare, se consideră că Eximbank este învestită cu autoritate guvernamentală și, deci, este considerată a fi organism public.

(80)

Legea nr. 3332 și Rezoluția nr. 2013/4286 (33) privind înființarea Eximbank constituie temeiul juridic pentru creditele la export acordate prin intermediul Eximbank. Eximbank oferă sprijin financiar (fie direct, fie prin intermediul băncilor corespondente care lucrează pe bază de comision), cum ar fi credite la export condiționate de export înainte sau după expediere și credite de investiții orientate către export acordate exportatorilor, cu intenția de a spori competitivitatea exportatorilor turci pe piețele străine.

(81)

În plus, așa-numitele „credite de reescont” sunt utilizate pentru a furniza avansuri în numerar exportatorilor pe baza scontării facturilor și a documentelor referitoare la vânzările la export. Temeiul juridic al acestor credite este reprezentat de documentul „Instrucțiuni de punere în aplicare privind creditele de reescont pentru exporturi și serviciile care aduc câștiguri din schimburile valutare” (34). Creditele de reescont sunt finanțate de Banca Centrală a Turciei (denumită în continuare „CBRT”), dar sunt canalizate prin intermediul instituțiilor financiare (bănci publice și private) turce care acționează ca bănci corespondente ale CBRT. Ratele dobânzii sunt stabilite de CBRT, iar băncile corespondente sunt remunerate printr-un comision perceput beneficiarilor.

(82)

În cursul PAR, producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion au avut credite la export în curs de derulare cu dobândă mică acordate fie direct de Eximbank, fie prin intermediul altor bănci publice sau private care acționează ca bănci corespondente ale Eximbank. Societățile au beneficiat, de asemenea, de credite de reescont prin intermediul Eximbank sau prin intermediul altor bănci publice sau private.

(83)

Astfel cum s-a confirmat în ancheta inițială (35), finanțarea preferențială menționată anterior (împrumuturi agricole și credite la export) este considerată o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(84)

Pe baza constatărilor anchetei actuale, Comisia a concluzionat că schemele de finanțare preferențială menționate mai sus conferă avantaje beneficiarilor, întrucât această finanțare este acordată sub ratele pieței, și anume în condiții care nu reflectă condițiile pieței pentru o finanțare cu o scadență comparabilă.

(85)

Aceste scheme de finanțare preferențială sunt specifice în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază în ceea ce privește împrumuturile agricole, deoarece autoritățile care acordă finanțarea sau legislația în temeiul căreia acționează aceste autorități limitează în mod explicit accesul, rezervându-l anumitor întreprinderi. Creditele la export sunt specifice în sensul articolului 4 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază, deoarece sunt condiționate de rezultatele la export.

(86)

Prin urmare, toate schemele de finanțare preferențială menționate mai sus sunt considerate subvenții care fac obiectul unor măsuri compensatorii.

(87)

În urma comunicării constatărilor finale, cei doi producători-exportatori incluși în eșantion au prezentat observații cu privire la metodologia de calcul a subvențiilor care fac obiectul unor măsuri compensatoriii pentru împrumuturile preferențiale, susținând că numai împrumuturile primite de la Eximbank erau preferențiale, în timp ce împrumuturile primite de la alte bănci comerciale s-au încadrat în condițiile pieței, chiar dacă rata reală a dobânzii era mai mică decât valoarea de referință utilizată de Comisie. În consecință, potrivit producătorilor-exportatori, rata mai scăzută a dobânzii primite nu a determinat ca împrumuturile respective să devină pasibile de măsuri compensatorii.

(88)

Astfel cum se explică în considerentul 80, prezenta anchetă a confirmat că creditele la export au fost acordate nu numai direct de Eximbank, ci și prin intermediul altor bănci publice sau private care acționează ca agenți ai Eximbank. În plus, setul de condiții stabilit în considerentele 83-85 a confirmat că aceste împrumuturi sunt pasibile de măsuri compensatorii. În plus, astfel cum se explică în considerentul 81, creditele de reescont erau finanțate de CBRT, dar erau canalizate prin intermediul instituțiilor financiare (bănci publice și private) turce care acționează ca bănci corespondente ale CBRT.

(89)

Comisia a examinat în detaliu împrumuturile declarate nepreferențiale de către societățile incluse în eșantion. Cu toate acestea, informațiile furnizate nu au fost suficiente pentru a concluziona că aceste împrumuturi nu erau legate de schemele preferențiale. De fapt, documentele justificative furnizate pentru aceste împrumuturi în cursul anchetei au indicat în mod clar faptul că finanțarea acordată a fost legată de angajamentele de export. În plus, în multe cazuri, a fost furnizată doar o scrisoare în limba turcă din partea societății care solicită fonduri de la bănci. În continuare, acordurile-cadru generale ale băncilor au inclus întotdeauna articole care corelează creditele la export acordate cu practicile de stimulare ale Eximbank și ale CBRT. Prin urmare, argumentele producătorilor-exportatori au fost respinse.

(90)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion au afirmat, de asemenea, că unele împrumuturi nu erau subordonate exportului și, prin urmare, nu puteau face obiectul unor măsuri compensatorii. În urma reexaminării, Comisia a fost de acord, pe baza documentelor justificative, că unele împrumuturi nu erau nici legate de vânzările la export, nici nu intrau sub incidența împrumuturilor agricole subvenționate și, prin urmare, nu au fost acoperite de nicio schemă de subvenționare. Prin urmare, Comisia a eliminat aceste împrumuturi din calculul avantajului.

(91)

Unul dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion a furnizat informații conform cărora unul dintre împrumuturile primite nu era legat de produsul în cauză și că, prin urmare, nu putea fi calculat niciun avantaj pentru acesta. Comisia a examinat informațiile primite însă nu a putut confirma că domeniul de aplicare al împrumutului a fost limitat la alte produse decât produsul în cauză. Prin urmare, argumentul producătorului-exportatori a fost respins.

(92)

După comunicarea constatărilor finale, precum și după comunicarea constatărilor suplimentare, același producător-exportator inclus în eșantion a susținut că unele împrumuturi subordonate exportului nu erau legate doar de produsul în cauză, ci și de alți pești exportați. Comisia a examinat aceste împrumuturi și, pe baza informațiilor furnizate de societate, a putut confirma, pentru unele dintre împrumuturi, că împrumuturile subordonate exportului pretinse erau legate de diferite tipuri de pește exportat. Prin urmare, calculele au fost adaptate în consecință.

(93)

În plus, producătorii-exportatori incluși în eșantion au susținut că Comisia ar trebui să ia în considerare rata dobânzii de referință la cea mai apropiată dată înainte sau după data de începere a împrumutului. În acest sens, Comisia a observat că datele de referință furnizate la o anumită dată sunt considerate valabile de la data respectivă până la publicarea de noi date. Prin urmare, Comisia a luat în considerare în mod sistematic valoarea de referință la cea mai apropiată dată înainte de data de începere a împrumutului. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(94)

Cei doi producători-exportatori incluși în eșantion au evidențiat, de asemenea, o serie de erori materiale în calcularea subvențiilor pasibile de măsuri compensatorii pentru împrumuturile preferențiale în legătură cu rambursările de capital în cursul PAR, numărul de zile care trebuie luate în considerare pentru calcularea dobânzii în cursul PAR și ratele de referință selectate la date eronate. Aceste erori materiale au fost corectate. După comunicarea constatărilor suplimentare, un producător-exportator inclus în eșantion a solicitat efectuarea unor modificări minore suplimentare la trei împrumuturi. Un împrumut a fost corectat. Cu toate acestea, întrucât avantajul aferent celorlalte două împrumuturi fusese deja eliminat pe baza corecțiilor anterioare, nu au fost considerate necesare modificări suplimentare.

(95)

Luând în considerare observațiile formulate de părțile interesate, valorile subvențiilor în legătură cu schemele de finanțare preferențială stabilite în cursul PAR pentru cei doi producători-exportatori incluși în eșantion au fost de 0,75 % pentru Özpekler și de 0,72 % pentru GMS.

(96)

În conformitate cu articolul 6 litera (b) din regulamentul de bază, avantajul finanțării preferențiale a fost calculat ca diferența dintre valoarea dobânzii plătite și suma care ar fi plătită pentru un împrumut comercial comparabil. Ca valoare de referință, Comisia a folosit rata medie ponderată a dobânzii împrumuturilor comerciale pe piața internă turcă, pe baza datelor obținute de la CBRT (36). Comisia a alocat avantajul legat de creditele la export vânzărilor la export, iar împrumuturile agricole au fost alocate vânzărilor totale.

(97)

Valorile calculate ale subvențiilor pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion pe baza acestei metodologii sunt următoarele:

Tabelul 2

Finanțare preferențială

(98)

Pe baza considerațiilor de mai sus, Comisia a constatat că valoarea agregată, exprimată ad valorem, a subvențiilor care fac obiectul unor măsuri compensatorii în conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază, a fost de 4,2 % și, respectiv, de 3,2 % pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion, ceea ce demonstrează continuarea subvenționării în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

Tabelul 3

Ratele pentru fiecare subvenție care face obiectul unor măsuri compensatorii

(99)

În conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a analizat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea determina continuarea subvenționării.

(100)

Astfel cum se precizează în considerentele 33-97, s-a constatat că, în cursul perioadei anchetei de reexaminare, producătorii-exportatori turci ai produsului în cauză au beneficiat în continuare de subvenții care fac obiectul unor măsuri compensatorii, acordate de autoritățile publice.

(101)

Programele de subvenții conferă avantaje recurente și nu există niciun indiciu că acestea urmează să fie eliminate într-un viitor previzibil. În plus, exportatorii sunt, de regulă, eligibili pentru mai multe subvenții.

(102)

S-a analizat, de asemenea, dacă retragerea măsurilor ar determina un volum important de exporturi către Uniune.

(103)

Turcia este un mare producător al produsului în cauză. Pe baza datelor colectate în cursul anchetei și astfel cum se subliniază în considerentul 165, Turcia a produs 95 000 de tone de păstrăv în cursul perioadei anchetei de reexaminare (37). Astfel cum se menționează în considerentul 112, volumele importurilor de păstrăv din Turcia au fost substanțiale, de aproximativ 20 500 de tone echivalent pește întreg în aceeași perioadă, reprezentând aproximativ 14 % din piața Uniunii. Nu au existat indicii că aceste volume ar scădea în cazul în care măsurile ar fi retrase.

(104)

În aceste condiții, există o mare probabilitate ca volumul exporturilor care fac obiectul unor subvenții din produsul în cauză către Uniune, care erau deja semnificative în cursul perioadei anchetei de reexaminare, să crească dacă măsurile ar fi abrogate. Prin urmare, Comisia a concluzionat că există probabilitatea continuării subvenționării.

(105)

În cursul perioadei anchetei de reexaminare, produsul similar a fost fabricat de peste 700 de producători din Uniune. Aceștia constituie industria Uniunii în sensul articolului 8 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(106)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare a fost estimată la aproximativ 129 de milioane kg „echivalent pește întreg”, pe baza datelor furnizate de solicitant și de societățile individuale incluse în eșantion. Cei opt producători cooperanți din Uniune incluși în eșantion au reprezentat 13 % din producția totală a Uniunii de produs similar.

(107)

Consumul la nivelul Uniunii a fost stabilit prin adăugarea volumului total estimat al vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii (a se vedea considerentul 118) și a volumului total al importurilor identificat de Eurostat (a se vedea considerentul 91 și tabelele 6 și 8).

(108)

Volumul importurilor în Eurostat este raportat în greutate netă pentru șase coduri NC diferite, și anume: viu, proaspăt, refrigerat, congelat și/sau afumat sub formă de pește întreg și/sau eviscerat sau fileuri. Greutatea netă înregistrată în Eurostat a fost transformată în „echivalent pește întreg” (whole fish equivalents – WFE) în scopul comparării, întrucât datele privind producția și vânzările industriei Uniunii au fost raportate în WFE. Transformarea s-a realizat prin împărțirea volumului importurilor înregistrat în Eurostat la factorii de conversie de mai jos. Factorii de conversie utilizați au fost cei furnizați de solicitant și utilizați în ancheta inițială:

Tabelul 4

Factori de conversie (în tone WFE)

(109)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 5

Consumul la nivelul Uniunii (în tone WFE)

(110)

Consumul la nivelul Uniunii a fluctuat ușor în cursul perioadei examinate. În ansamblu, consumul Uniunii a scăzut cu 2 % în cursul perioadei examinate, de la 150 175 de tone WFE în 2016 la 147 603 tone WFE în cursul PAR.

(111)

Comisia a stabilit volumul și cota de piață a importurilor pe baza datelor Eurostat exprimate în tone WFE, astfel cum se indică în considerentul 92. Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza volumului importurilor și a consumului total la nivelul Uniunii.

(112)

Pe această bază, importurile din Turcia și cota lor de piață au evoluat după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul importurilor (în tone WFE) și cota de piață

(113)

Volumul importurilor din Turcia a scăzut constant între 2016 și 2018 și a crescut din nou în cursul PAR. În ansamblu, volumul importurilor a scăzut cu 6 % în cursul perioadei examinate, într-un ritm mult inferior celui înregistrat de importurile din alte țări, care au scăzut cu 13 % în cursul aceleiași perioade (a se vedea considerentul 106). În cursul PAR, volumul importurilor de păstrăv din Turcia a fost în continuare substanțial, de 20 446 de tone WFE.

(114)

Cota de piață a urmat aceeași tendință ca și volumul importurilor, și anume a scăzut între 2016 și 2018 de la 14,4 % la 11,4 %, și anume cu 3 puncte procentuale, apoi a crescut din nou în cursul PAR la 13,9 %. În ansamblu, importurile din Turcia și-au păstrat o cotă de piață relativ stabilă în cursul perioadei examinate, cu excepția anului 2018, în care aceasta a scăzut cu 1,9 puncte procentuale față de 2017.

(115)

Comisia a stabilit prețurile medii ale importurilor pe baza datelor Eurostat, prin împărțirea volumului total al importurilor din Turcia, exprimat în tone WFE, la valoarea totală a importurilor respective.

(116)

Pe această bază, prețul mediu ponderat al importurilor din Turcia a evoluat după cum urmează:

Tabelul 7

Prețuri de import (EUR/tonă WFE)

(117)

Prețul de import din Turcia a scăzut cu 5 % între 2016 și 2018 și apoi a crescut cu 3,5 % în perioada anchetei de reexaminare. În ansamblu, prețul de import din Turcia a scăzut cu 2 % în cursul perioadei examinate. Comparativ cu prețurile vânzărilor Uniunii, menționate în tabelul 12, prețul importurilor din Turcia a fost mult inferior prețurilor Uniunii pe parcursul întregii perioade vizate.

(118)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei anchetei de reexaminare comparând:

(119)

Prețurile au fost comparate pe tip de produs, avându-se în vedere tranzacții la același nivel de comercializare, ajustate în mod adecvat atunci când a fost necesar, după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune din cursul perioadei anchetei de reexaminare. Acesta a indicat marje de subcotare medii ponderate între 13,7 % și 32,2 % pentru importurile din Turcia.

(120)

În cursul PAR, marja de subcotare medie ponderată a fost de 14,5 % (inclusiv taxele compensatorii).

(121)

Importurile de păstrăv din țări terțe, altele decât Turcia, au provenit în principal din Norvegia și Bosnia și Herțegovina.

(122)

Astfel cum se menționează în considerentul 108, volumul importurilor din alte țări terțe, astfel cum a fost raportat în Eurostat, a fost exprimat în tone WFE. Pe această bază, volumul importurilor, precum și cota de piață și tendința înregistrată de prețurile pentru importurile de păstrăv din alte țări terțe au evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

Importurile din țări terțe

(123)

Volumul importurilor din alte țări terțe a fost scăzut pe tot parcursul perioadei examinate și, în general, a scăzut ușor de la 2 432 de tone în 2016 la 2 118 tone în perioada anchetei de reexaminare, ceea ce reprezintă o scădere de 13 % în cursul perioadei examinate. Cota de piață corespunzătoare a rămas sub 2 % pe parcursul întregii perioade examinate și, în general, a scăzut de la 1,6 % la 1,4 %. În ansamblu, prețurile importurilor din țări terțe au crescut cu 2 % în cursul perioadei examinate și au fost, în medie, considerabil mai mari decât prețurile importurilor din țara în cauză (cu 15 % mai mari în cursul PAR).

(124)

Evaluarea situației economice a industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(125)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 15, pentru evaluarea situației economice a industriei Uniunii s-a recurs la eșantionare.

(126)

În scopul determinării prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor furnizate de solicitant și de societățile individuale incluse în eșantion, care se refereau la toți producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile la chestionar date de producătorii din Uniune incluși în eșantion, care se refereau doar la aceștia. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(127)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, utilizarea capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de subvenție și redresarea în urma practicilor anterioare de subvenționare.

(128)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costul cu forța de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri.

(129)

Volumul producției industriei Uniunii a fost obținut de la solicitant pe baza datelor din raportul Federației producătorilor europeni din acvacultură (FEAP) (38). Datele FEAP sunt colectate pe bază franco fermă și se referă la peștele viu recoltat în fiecare stat membru. În raportul FEAP au fost incluse și datele pentru perioada anchetei de reexaminare.

(130)

Pe baza celor de mai sus, producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 9

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității

(131)

Producția a înregistrat fluctuații pe parcursul perioadei examinate. Deși a scăzut cu 1 % între 2016 și 2017, între 2017 și 2018 a crescut cu 8 %, apoi a scăzut din nou în perioada anchetei de reexaminare cu 10 %. În ansamblu, volumul producției a scăzut cu 3 % pe parcursul perioadei examinate.

(132)

Capacitatea de producție (39) a urmat un tipar similar cu cel al volumului de producție; a scăzut cu 4 % între 2016 și 2017, a crescut în 2018 cu 8 % și a scăzut din nou cu 7 % în perioada anchetei de reexaminare. În ansamblu, aceasta a scăzut cu 2 % în perioada examinată.

(133)

Gradul de utilizare a capacității a rămas relativ stabil și, în ansamblu, a scăzut cu 2 % în perioada examinată.

(134)

Volumul vânzărilor realizate de industria Uniunii pe piața Uniunii a fost stabilit pe baza informațiilor furnizate de solicitant, prin deducerea vânzărilor la export ale industriei Uniunii din volumul total al producției industriei Uniunii menționat în considerentele 129 și 130.

(135)

Pe această bază, volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii pe piața Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Volumul vânzărilor și cota de piață

(136)

Volumul vânzărilor a scăzut ușor, cu 1 %, în cursul perioadei examinate. Mai întâi, acesta a rămas stabil între 2016 și 2017 și apoi a crescut cu 9 % între 2017 și 2018, însă a scăzut cu 10 % în perioada anchetei de reexaminare, atingând niveluri mai scăzute decât în 2016. Scăderea paralelă a consumului descrisă în considerentul 110 a condus la o ușoară creștere a cotei de piață a industriei Uniunii, de la 84 % în 2016 la 85 % în perioada anchetei de reexaminare, și anume o creștere de 1 % în cursul perioadei examinate.

(137)

Deși consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 2 % pe parcursul perioadei examinate, volumul vânzărilor industriei Uniunii a scăzut cu 1 %, ceea ce înseamnă o creștere cu 1 % a cotei de piață.

(138)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(139)

Ocuparea forței de muncă în industria Uniunii a fluctuat în cursul perioadei examinate, scăzând cu 8 % între 2016 și 2017, apoi crescând din nou cu 8 % în 2018 și, în cele din urmă, scăzând cu 2 % între 2018 și perioada anchetei de reexaminare. În ansamblu, aceasta a scăzut cu 2 %.

(140)

Productivitatea a scăzut ușor din cauza unei combinații între o scădere a ocupării forței de muncă și o scădere și mai rapidă a volumului producției, astfel cum se explică în considerentul 115.

(141)

Marjele de subvenție stabilite în cursul perioadei anchetei de reexaminare au fost cu mult peste nivelul de minimis menționat în considerentul 98. Impactul amplorii marjelor de subvenție efective asupra industriei Uniunii a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor din Turcia.

(142)

Prețurile neloiale practicate continuu de producătorii-exportatori din Turcia nu au permis industriei Uniunii să se redreseze pe deplin în urma practicilor de subvenționare anterioare.

(143)

Prețurile unitare de vânzare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienții neafiliați de pe piața Uniunii au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 12

Prețurile de vânzare și costurile din Uniune

(144)

Prețul de vânzare unitar mediu practicat de industria Uniunii față de clienții neafiliați din Uniune a crescut ușor, cu 2 %, în cursul perioadei examinate, ajungând la 3 621 EUR/tonă WFE în cursul PAR. Acesta a crescut cu 8 % între 2016 și 2017 și apoi a scăzut treptat până în perioada anchetei de reexaminare.

(145)

Costul unitar de producție a fost mai mare decât prețul mediu de vânzare în cursul perioadei examinate, cu excepția anului 2018. În ansamblu, costul unitar de producție a crescut cu 1 % în cursul perioadei examinate, ajungând la 3 650 EUR/tonă WFE în cursul PAR, depășind prețul de vânzare unitar mediu.

(146)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Costul mediu cu forța de muncă, pe angajat

(147)

Costul mediu cu forța de muncă pe angajat a înregistrat o creștere treptată în cursul perioadei examinate. În ansamblu, acesta a crescut cu 7 % în cursul perioadei examinate.

(148)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 14

Stocurile

(149)

Stocurile finale totale au crescut cu 47 % pe parcursul perioadei examinate.

(150)

Păstrăvul este un produs perisabil care, dacă nu este congelat, are un termen de valabilitate mai scurt de două săptămâni. Cu excepția unei singure societăți, producătorii din Uniune incluși în eșantion nu păstrează stocuri de păstrăv după recoltare și nu își congelează producția într-o măsură semnificativă. În concluzie, nivelurile stocurilor nu sunt considerate un indicator semnificativ al prejudiciului în cadrul prezentei anchete.

(151)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 15

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(152)

Comisia a stabilit rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri corespunzătoare vânzărilor respective. Rentabilitatea a fost negativă în cursul perioadei examinate, cu excepția anului 2018, când a fost ușor pozitivă (0,5 %). În ansamblu, în perioada examinată, rentabilitatea a pornit de la aproximativ -2,1 % în 2016 și s-a îmbunătățit treptat până în 2018, când a scăzut din nou ușor, ajungând la -0,8 % în cursul PAR.

(153)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea industriei Uniunii de a-și autofinanța activitățile. Fluxul de lichidități a urmat o tendință similară cu cea a rentabilității, și anume a crescut din 2016 până în 2018 și a scăzut în cursul PAR.

(154)

Investițiile au scăzut din 2016 până în 2017, dar au crescut din nou în 2018 și au continuat să crească în cursul PAR. În ansamblu, acestea au înregistrat o creștere de 27 % în cursul perioadei examinate. În pofida acestei creșteri, investițiile au rămas la un nivel scăzut în cursul perioadei examinate (o medie de 1,7 milioane EUR pe an, pentru toate cele opt societăți incluse în eșantion) și au vizat, în cea mai mare parte, conformitatea.

(155)

Randamentul investițiilor reprezintă profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Ca și în cazul celorlalți indicatori financiari, randamentul investițiilor a crescut din 2016 până în 2018 și a scăzut în cursul PAR.

(156)

În pofida măsurilor compensatorii în vigoare, importurile de păstrăv din Turcia au rămas substanțiale, cu cote de piață stabile cuprinse între aproximativ 11 % și peste 14 % în cursul perioadei examinate. În cursul PAR, cota de piață a fost de 13,9 %. În același timp, prețurile de import au înregistrat o tendință descrescătoare și au subcotat prețurile din Uniune în medie cu 14,5 % în cursul PAR, în pofida existenței măsurilor compensatorii.

(157)

Evoluția indicatorilor macroeconomici, în special a producției și a volumului vânzărilor, a ocupării forței de muncă și a productivității, a arătat tendințe stabile sau ușor descrescătoare. Cota de piață a industriei Uniunii a crescut ușor în cursul perioadei examinate, însă a scăzut în cursul PAR, atingând un nivel similar celui din 2016. Creșterea cotei de piață din 2017 și 2018, în pofida volumului relativ stabil al vânzărilor, se datorează scăderii consumului în aceeași perioadă. Deși industria Uniunii a reușit să își mențină în mare măsură volumul vânzărilor și cota de piață, acest lucru a fost în detrimentul rentabilității sale și al altor indicatori financiari, astfel cum se explică în considerentul următor.

(158)

Chiar dacă prețul de vânzare unitar mediu al producătorilor din Uniune a crescut ușor în cursul perioadei examinate, industria Uniunii nu a reușit să realizeze marje de profit sustenabile. Din cauza presiunii asupra prețurilor exercitate de importurile din Turcia, industria Uniunii nu și-a putut majora prețurile de vânzare nici măcar pentru a corespunde costului mediu de producție și, prin urmare, a înregistrat pierderi pe parcursul întregii perioade examinate (cu excepția anului 2018, în care s-a situat la nivelul pragului de rentabilitate). Astfel, importurile din Turcia au exercitat și o blocare semnificativă a prețurilor asupra vânzărilor producătorilor din Uniune în cursul PAR. Alți indicatori financiari (fluxul de lichidități, randamentul investițiilor) au urmat o tendință similară cu rentabilitatea și au prezentat valori negative sau scăzute pe parcursul întregii perioade examinate. Chiar dacă au crescut în 2017 și 2018, investițiile au înregistrat un nivel în general scăzut și au vizat conformitatea. Industria Uniunii nu a reușit să se redreseze în urma situației sale prejudiciabile și a înregistrat pierderi aproape pe întreaga perioadă examinată.

(159)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important, fapt demonstrat în special de situația financiară a industriei Uniunii.

(160)

În conformitate cu articolul 8 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă importurile din Turcia au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 8 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a analizat, de asemenea, dacă și alți factori cunoscuți ar fi putut aduce un prejudiciu industriei Uniunii în același timp. Comisia s-a asigurat că eventualele prejudicii cauzate de alți factori decât importurile subvenționate din țara în cauză nu au fost atribuite importurilor subvenționate.

(161)

Importurile de păstrăv din Turcia au rămas substanțiale, cu cote de piață de peste 10 %, pe parcursul întregii perioade examinate și la niveluri de preț scăzute în cursul PAR, în pofida măsurilor antisubvenție în vigoare. Din cauza presiunii substanțiale exercitate asupra prețurilor de importurile din Turcia, industria Uniunii nu și-a putut majora prețurile în concordanță cu creșterea costurilor, ceea ce a dus la înregistrarea de pierderi aproape pe întreaga perioadă examinată.

(162)

Nu au putut fi identificați alți factori care ar fi putut cauza prejudiciul important suferit de industria Uniunii. Într-adevăr, volumul importat din alte țări terțe, cu excepția Turciei (2 188 de tone WFE în PAR) a reprezentat doar 1,4 % din cota de piață din cursul PAR (comparativ cu cele 20 446 de tone WFE din Turcia, care au reprezentat 13,9 % din cota de piață). În plus, în cursul PAR, prețul mediu de import din alte țări terțe, cu excepția Turciei (3 336 EUR/tonă WFE) a fost cu 16 % mai mare decât prețul mediu de import din Turcia (2 884 EUR/tonă WFE).

(163)

Având în vedere concluziile de mai sus, potrivit cărora industria Uniunii a suferit un prejudiciu important cauzat de importurile din Turcia, Comisia a evaluat, în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din regulamentul de bază, dacă ar exista probabilitatea continuării prejudiciului cauzat de importurile subvenționate din Turcia în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(164)

În acest sens, Comisia a analizat următoarele elemente: volumul producției și capacitatea neutilizată din Turcia, atractivitatea pieței Uniunii pentru producătorii-exportatori turci, nivelurile probabile ale prețurilor importurilor din Turcia în absența măsurilor antisubvenție și impactul acestora asupra industriei Uniunii.

(165)

Producția totală de păstrăv din Turcia în cursul PAR a fost de 95 000 de tone (40). Din aceasta, o mare parte a fost exportată, deoarece consumul de pește pe cap de locuitor în Turcia (aproximativ 6 kg) este foarte scăzut în comparație cu Uniunea (aproximativ 24 kg) (41).

(166)

În plus, volumul actual al producției din Turcia nu reflectă capacitatea de producție reală care ar putea fi activată în cazul abrogării măsurilor. Într-adevăr, producătorii-exportatori incluși în eșantion și producătorii-exportatori care au furnizat un răspuns complet la formularele de eșantionare la momentul deschiderii anchetei au raportat o utilizare medie a capacității de 48 % și, respectiv, de 47 %. Având în vedere că producția totală de păstrăv din Turcia a fost de 95 000 de tone în PAR, capacitatea generală ar putea fi, prin extrapolare, între 197 000 și 202 000 de tone.

(167)

Pe baza utilizării medii declarate a capacității raportate de producătorii-exportatori cooperanți, capacitatea neutilizată medie ar fi cuprinsă între 101 000 și 102 000 de tone. Aceasta ar reprezenta 70 % din consumul total al Uniunii. Dacă ea ar fi direcționată chiar și parțial către piața Uniunii, ar însemna că s-ar putea exporta volume semnificative și, astfel cum se explică în considerentele 115-120, la prețuri care le-ar subcota substanțial pe cele ale industriei Uniunii, ceea ce ar avea un efect negativ semnificativ asupra industriei Uniunii.

(168)

Piața Uniunii este atractivă datorită dimensiunii și prețurilor sale. Ea este de departe cea mai importantă piață de export pentru producătorii de păstrăv din Turcia, reprezentând 55 % din totalul exporturilor lor de păstrăv. Exporturile către Uniune sunt cu 59 % mai mari decât exporturile către a doua piață de export ca mărime, Rusia, reprezentând 33 % din exporturile de păstrăv din Turcia (42). Piața Uniunii și Rusia au reprezentat aproximativ 85 % din totalul exporturilor de păstrăv din Turcia. Prețurile importurilor din Turcia pe piața Uniunii au fost puțin mai ridicate decât cele practicate cu Rusia în cursul PAR, ceea ce a făcut ca piața Uniunii să fie ușor mai profitabilă decât piața rusă. În primele 10 destinații de export ale păstrăvului din Turcia, doar două piețe – Vietnam și Japonia – oferă prețuri mai mari decât cele ale Uniunii. Aceste două piețe au fost, însă, relativ nesemnificative, reprezentând 5 % și, respectiv, 2 % din exporturile Turciei.

(169)

Atractivitatea pieței Uniunii este justificată și de proximitatea geografică. În special, păstrăvul nu este adecvat pentru transporturi pe distanțe lungi și de lungă durată. Într-adevăr, exportatorii turci dispun deja de canale de distribuție bine stabilite în Uniune, care facilitează exporturile către Uniune din punct de vedere logistic.

(170)

În pofida măsurilor existente, Turcia a vândut către Uniune un volum substanțial de păstrăv în cursul perioadei examinate și a avut în continuare o cotă de piață considerabilă în cursul PAR (aproape 14 %). Volumul respectiv a fost vândut la un preț care, chiar și cu taxe compensatorii, a subcotat în mod semnificativ prețurile de vânzare ale industriei Uniunii pe piața Uniunii.

(171)

Prin urmare, piața Uniunii este considerată atractivă pentru producătorii turci și se poate concluziona că, cel puțin parțial, capacitățile neutilizate disponibile în Turcia ar fi direcționate către piața Uniunii. În acest sens, se reamintește faptul că, în perioada de anchetă a anchetei inițiale, și anume înainte de instituirea taxelor compensatorii, cota de piață a importurilor din Turcia a fost de 17 %.

(172)

În ceea ce privește efectul probabil al acestor importuri, Comisia a analizat nivelurile probabile ale prețurilor în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. În această privință, Comisia a considerat că nivelurile prețurilor de import în cursul perioadei anchetei de reexaminare fără taxa antisubvenție reprezintă o abordare rezonabilă și conservatoare. Marja medie de subcotare s-a dovedit a fi substanțială și s-a ridicat la 19,8 %.

(173)

Deși industria Uniunii a reușit să crească prețurile unitare medii în cursul perioadei examinate fără a pierde din cota de piață, acest lucru s-a realizat în detrimentul rentabilității sale. Prin urmare, această strategie nu poate fi considerată o opțiune în cazul în care măsurile ar fi abrogate, în special deoarece, în acest caz, presiunea asupra prețurilor ar crește considerabil pe piața Uniunii. Astfel, fără restricții în ceea ce privește accesul pe piața Uniunii, este probabil ca exporturile din Turcia să crească în volum, la prețuri chiar mai mici decât cele din cursul PAR. Confruntată cu o astfel de presiune asupra prețurilor la volume mari, industria Uniunii va fi obligată să își reducă prețurile de vânzare în încercarea de a menține volumul vânzărilor. În consecință, este probabil ca rentabilitatea sa, deja negativă, să se deterioreze și mai mult. Într-adevăr, este posibil să existe o corelație între rentabilitatea industriei Uniunii și evoluția volumelor importurilor din Turcia. Atunci când volumele importurilor au scăzut, între 2016 și 2018, industria Uniunii a reușit să își îmbunătățească rentabilitatea, în timp ce în cursul PAR, când volumele importurilor au crescut din nou, rentabilitatea industriei Uniunii a scăzut.

(174)

În situația alternativă, este foarte probabil ca, dacă industria Uniunii ar încerca să mențină prețurile de vânzare la nivelurile actuale, volumele vânzărilor și cotele de piață ale producătorilor-exportatori turci să crească, în detrimentul industriei Uniunii, la nivelurile anterioare instituirii măsurilor. O astfel de situație ar avea un impact negativ și asupra rentabilității industriei Uniunii, deoarece aceasta nu ar mai putea să își acopere costurile fixe.

(175)

În consecință, rentabilitatea industriei Uniunii și situația sa economică generală ar fi afectate negativ și s-ar înrăutăți. În paralel, industria Uniunii ar fi împiedicată să realizeze investițiile necesare pentru a îndeplini standardele de mediu și sanitare.

(176)

Având în vedere situația prejudiciabilă actuală a industriei Uniunii, impactul pe care l-ar avea autorizarea expirării măsurilor ar fi devastator.

(177)

Având în vedere constatările de mai sus, și anume capacitatea neutilizată masivă din Turcia, atractivitatea pieței Uniunii, nivelurile prețurilor importurilor din Turcia și impactul probabil al acestora asupra industriei Uniunii, Comisia a concluzionat că există probabilitatea continuării prejudiciului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(178)

În conformitate cu articolul 31 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor compensatorii existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, inclusiv a intereselor industriei Uniunii, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

(179)

Ancheta a arătat că industria Uniunii se află într-o situație prejudiciabilă și că eliminarea măsurilor ar conduce, probabil, la o creștere a concurenței neloiale din partea importurilor subvenționate din Turcia.

(180)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că este în interesul industriei Uniunii să se mențină măsurile compensatorii.

(181)

Niciunul dintre importatorii sau utilizatorii neafiliați nu s-a prezentat și nu a răspuns la chestionar în cadrul prezentei reexaminări.

(182)

În absența oricăror elemente de probă care să sugereze că măsurile în vigoare au afectat în mod considerabil importatorii sau utilizatorii, se concluzionează că menținerea măsurilor nu îi va afecta în mod semnificativ.

(183)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase din sfera interesului Uniunii împotriva menținerii măsurilor existente la importurile de păstrăvi originari din țara în cauză.

(184)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la probabilitatea continuării subvenției, la probabilitatea continuării prejudiciului, precum și la interesul Uniunii, măsurile antisubvenție privind importurile de păstrăv originar din Turcia ar trebui menținute.

(185)

Nivelurile taxelor compensatorii prevăzute în prezentul regulament în mod individual pentru întreprinderi se aplică exclusiv importurilor produsului în cauză originar din Turcia și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod expres în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod expres, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. Acestora nu ar trebui să li se aplice niciuna dintre taxele compensatorii individuale.

(186)

O societate poate solicita aplicarea acelorași niveluri individuale ale taxei compensatorii în cazul în care își schimbă denumirea ulterior. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei. Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care îi este aplicabil. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu afectează dreptul acesteia de a beneficia de nivelul taxei care îi este aplicabil, schimbarea de denumire va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(187)

Potrivit articolului 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (43), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(188)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 820/2011 al Comisiei (2) prevede autorizarea substanței active terbutilazin și introducerea subsecventă a substanței terbutilazin în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (3).

(2)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 820/2011 prevede, de asemenea, transmiterea de informații de confirmare suplimentare privind specificațiile materialului tehnic, astfel cum a fost fabricat în scopuri comerciale, inclusiv informații privind relevanța impurităților, echivalența dintre specificațiile materialului tehnic, astfel cum a fost fabricat în scopuri comerciale, precum și specificațiile materialului de testare utilizat în studiile de toxicitate și în evaluarea expunerii apelor subterane pentru metaboliții neidentificați LM1, LM2, LM3, LM4, LM5 și LM6.

(3)

În plus, Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 820/2011 a impus solicitantului să prezinte informații de confirmare în ceea ce privește relevanța metaboliților MT1 MT13, MT14 și a metaboliților neidentificați LM1, LM2, LM3, LM4, LM5 și LM6 în ceea ce privește cancerul, dacă terbutilazin ar fi clasificat în temeiul Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (4) ca „susceptibil de a provoca cancer”.

(4)

Solicitantul a transmis informații suplimentare în termenele prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 820/2011. Referitor la relevanța metaboliților specificați ai substanței terbutilazin, dacă terbutilazin ar fi clasificată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 ca fiind „susceptibilă de a provoca cancer”, Comitetul pentru evaluarea riscurilor al Agenției Europene pentru Produse Chimice a adoptat la 5 iunie 2015 un aviz (5) prin care confirmă că substanța terbutilazin nu trebuie clasificată ca „susceptibilă de a provoca cancer” și, prin urmare, informațiile de confirmare corespunzătoare nu mai sunt necesare.

(5)

Statul membru raportor, Regatul Unit, a evaluat informațiile suplimentare prezentate de solicitant. La 6 august 2015, această țară a prezentat evaluarea sa celorlalte state membre, Comisiei și Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”), sub forma unui addendum la proiectul de raport de evaluare.

(6)

Statul membru raportor a consultat celelalte state membre, solicitantul și autoritatea și le-a solicitat să prezinte observații cu privire la addendumul la proiectul de raport de evaluare. La 20 ianuarie 2016, autoritatea a publicat un raport tehnic (6) care rezumă rezultatele acestei consultări pentru terbutilazin.

(7)

Ținând cont de evaluarea statului membru raportor și de raportul tehnic, Comisia consideră că poate fi considerată îndeplinită cerința privind transmiterea de informații de confirmare suplimentare privind specificațiile materialului tehnic, astfel cum a fost fabricat în scopuri comerciale, inclusiv informații privind relevanța impurităților, echivalența dintre specificațiile materialului tehnic, astfel cum a fost fabricat în scopuri comerciale, precum și specificațiile materialului de testare utilizat în studiile de toxicitate, cu condiția ca nivelurile maxime stabilite în prezent pentru impuritățile relevante propazină și simazină din materialul tehnic, astfel cum a fost fabricat, să fie reduse.

(8)

Comisia a consultat încă o dată autoritatea în legătură cu expunerea apelor subterane la metaboliții substanței terbutilazin. La 29 iunie 2017 (7) și la 19 septembrie 2019 (8), autoritatea a publicat concluziile sale actualizate privind evaluarea informațiilor suplimentare. Autoritatea a identificat un risc pentru sugari și copii de vârstă mică în anumite condiții de utilizare prin expunere la metaboliții substanței terbutilazin prin alimente și apă potabilă, în conformitate cu informațiile suplimentare furnizate de solicitant și pe baza utilizării substanței terbutilazin la o rată de 850 g/ha în fiecare an pe același teren. În plus, dacă terbutilazin se aplică în fiecare an la o rată maximă de 850 g/ha, se preconizează că doi metaboliți ai substanței terbutilazin, LM3 și LM6, vor apărea în apele subterane la o concentrație de peste 0,75 μg/L în toate scenariile, ceea ce determină necesitatea unei evaluări a riscurilor care, cu toate acestea, nu a putut fi efectuată deoarece valorile de referință bazate pe criterii de sănătate nu au putut fi calculate pe baza datelor disponibile.

(9)

Proiectul de raport de evaluare, addendumul la proiectul de evaluare și concluziile autorității au fost examinate de statele membre și de Comisie în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale și a fost finalizat, la 24 martie 2021, sub forma raportului de reexaminare actualizat privind substanța terbutilazin.

(10)

Solicitantului i s-a oferit posibilitatea de a prezenta observații cu privire la raportul de reexaminare actualizat.

(11)

Comisia a concluzionat că informațiile suplimentare furnizate de solicitant nu sunt suficiente pentru a exclude un risc pentru consumatori prin expunerea la metaboliții substanței terbutilazin atunci când este aplicată în fiecare an pe același teren la o rată maximă de 850 g/ha.

(12)

Prin urmare, este necesar și oportun să se restricționeze aprobarea substanței terbutilazin la utilizarea doar o dată la trei ani pe același teren la o rată maximă de 850 g/ha. De asemenea, este necesar să se modifice nivelurile maxime ale impurităților relevante propazină și simazină care sunt permise în materialul tehnic, astfel cum a fost fabricat în scop comercial.

(13)

Prin urmare, Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 820/2011 și (UE) nr. 540/2011 trebuie modificate în consecință.

(14)

Statelor membre trebuie să li se acorde timp pentru a modifica sau a retrage autorizațiile pentru produsele de protecție a plantelor care conțin terbutilazin care nu respectă condițiile de aprobare restricționate.

(15)

În ceea ce privește produsele de protecție a plantelor care conțin terbutilazin, în cazul în care statele membre acordă o perioadă de grație în conformitate cu articolul 46 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, perioada respectivă ar trebui să expire cel târziu la 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.

(16)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

Decizia (UE) 2020/430 a Consiliului (1) a introdus o derogare cu durata de o lună de la articolul 12 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul de procedură al Consiliului (2) în ceea ce privește deciziile de utilizare a procedurii scrise obișnuite, în cazul în care deciziile respective sunt luate de către Comitetul Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor membre (Coreper). Derogarea respectivă a fost prevăzută să dureze până la 23 aprilie 2020.

(2)

Decizia (UE) 2020/430 prevede că, în cazul în care acest lucru este justificat prin circumstanțe excepționale continue, Consiliul poate reînnoi decizia menționată. La 21 aprilie 2020, prin Decizia (UE) 2020/556 (3), Consiliul a prelungit derogarea prevăzută la articolul 1 din Decizia (UE) 2020/430 pentru o perioadă suplimentară de o lună, și anume până la 23 mai 2020. La 20 mai 2020, prin Decizia (UE) 2020/702 (4), Consiliul a prelungit derogarea prevăzută la articolul 1 din Decizia (UE) 2020/430 până la 10 iulie 2020. La 3 iulie 2020, prin Decizia (UE) 2020/970 (5), Consiliul a prelungit derogarea respectivă până la 10 septembrie 2020. La 4 septembrie 2020, prin Decizia (UE) 2020/1253 (6), Consiliul a prelungit derogarea respectivă până la 10 noiembrie 2020. La 6 noiembrie 2020, prin Decizia (UE) 2020/1659 (7), Consiliul a prelungit derogarea respectivă până la 15 ianuarie 2021. La 12 ianuarie 2021, prin Decizia (UE) 2021/26 (8), Consiliul a prelungit derogarea respectivă până la 19 martie 2021. La 12 martie 2021, prin Decizia (UE) 2021/454 (9), Consiliul a prelungit derogarea respectivă până la 21 mai 2021.

(3)

Ținând cont de faptul că circumstanțele excepționale cauzate de pandemia de COVID-19 continuă să existe, fiind în continuare în vigoare o serie de măsuri excepționale de prevenire și izolare luate de statele membre, este necesar să se prelungească derogarea prevăzută la articolul 1 din Decizia (UE) 2020/430, astfel cum a fost prelungită prin Deciziile (UE) 2020/556, (UE) 2020/702, (UE) 2020/970, (UE) 2020/1253, (UE) 2020/1659, (UE) 2021/26 și (UE) 2021/454, pentru o nouă perioadă limitată, până la 16 iulie 2021,