|
ISSN 1977-0782 |
||
|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 159 |
|
|
||
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 64 |
|
Cuprins |
|
II Acte fără caracter legislativ |
Pagina |
|
|
|
DECIZII |
|
|
|
* |
||
|
|
* |
||
|
|
* |
||
|
|
* |
||
|
|
* |
||
|
|
* |
|
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
DECIZII
|
6.5.2021 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 159/1 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/736 A COMISIEI
din 4 mai 2021
care permite Poloniei să autorizeze produsele biocide care constau din azot generat in situ pentru protejarea patrimoniului cultural
[notificată cu numărul C(2021) 3014]
(Numai textul în limba polonă este autentic)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide (1), în special articolul 55 alineatul (3),
în urma consultării Comitetului permanent pentru produse biocide,
întrucât:
|
(1) |
Anexa I la Regulamentul (UE) nr. 528/2012 conține substanțe active care au un profil mai favorabil din punctul de vedere al mediului sau al sănătății umane sau animale. Prin urmare, produsele care conțin aceste substanțe active pot fi autorizate printr-o procedură simplificată. Azotul este inclus în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 528/2012, fiind supus restricției de a fi utilizat în cantități limitate în recipiente gata de utilizare. |
|
(2) |
În temeiul articolului 86 din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, azotul este aprobat ca substanță activă destinată utilizării în produse biocide care fac parte din tipul de produs 18, și anume insecticidele (2). Produsele biocide care constau din azot, astfel cum au fost aprobate, sunt autorizate în mai multe state membre și sunt furnizate în butelii de gaz (3). |
|
(3) |
Azotul poate fi generat și in situ, din aerul înconjurător. În prezent, azotul generat in situ nu este aprobat pentru utilizarea în Uniune și nu este nici inclus pe lista din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 528/2012, nici introdus pe lista substanțelor active inclusă în programul de reexaminare a substanțelor active existente în produsele biocide din anexa II la Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014 al Comisiei (4). |
|
(4) |
În temeiul articolului 55 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, la 26 noiembrie 2020, Polonia a transmis Comisiei o cerere de derogare de la articolul 19 alineatul (1) litera (a) din regulamentul respectiv, solicitând să i se acorde permisiunea să autorizeze produsele biocide care constau în azot generat in situ din aerul înconjurător, pentru protejarea patrimoniului cultural (denumită în continuare „cererea”). |
|
(5) |
Patrimoniul cultural poate fi afectat de o gamă largă de organisme dăunătoare, de la insecte la microorganisme. Prezența respectivelor organisme poate conduce nu numai la pierderea bunului cultural în sine, ci prezintă și riscul ca organismele dăunătoare respective să se răspândească la alte obiecte aflate în apropiere. În absența unei tratări adecvate, obiectele ar putea fi iremediabil deteriorate, supunând patrimoniul cultural unui risc grav. |
|
(6) |
Azotul generat in situ este utilizat pentru a crea o atmosferă controlată cu o concentrație foarte scăzută de oxigen (anoxie) în corturi sau camere de tratare închise temporar sau în permanență pentru combaterea organismelor dăunătoare de pe suprafața obiectelor de patrimoniu cultural. Azotul este separat din aerul înconjurător și este pompat în cortul sau camera de tratare, în care conținutul de azot din atmosferă crește până la aproximativ 99 % și în consecință, oxigenul este aproape complet epuizat. Umiditatea azotului pompat în zona de tratare este stabilită în funcție de necesitățile obiectului care urmează să fie tratat. Organismele dăunătoare nu pot supraviețui în condițiile create în cortul sau camera de tratare. |
|
(7) |
În conformitate cu informațiile transmise de Polonia, utilizarea azotului generat in situ pare a fi unica tehnică eficace de control al organismelor dăunătoare care poate fi utilizată pentru toate tipurile de materiale și combinații de materiale prezente în instituțiile culturale fără a le deteriora. Tratarea poate fi efectuată la temperatura camerei, nu lasă reziduuri pe obiecte și poate fi efectuată în muzee și clădiri istorice fără a muta colecțiile. |
|
(8) |
Metoda anoxiei sau a atmosferei modificate sau controlate este inclusă în standardul EN 16790:2016 „Conservarea patrimoniului cultural – Gestionarea integrată a dăunătorilor (IPM, integrated pest management) pentru protejarea patrimoniului cultural”, iar azotul este descris în acest standard ca fiind „cel mai utilizat” pentru crearea anoxiei. |
|
(9) |
Sunt disponibile și alte tehnici de combatere a organismelor dăunătoare, cum ar fi tehnicile de aplicare a unor șocuri termice (temperaturi ridicate sau scăzute). În plus, în scopul respectiv pot fi utilizate produse biocide care conțin alte substanțe active. Cu toate acestea, conform informațiilor transmise de Polonia, fiecare dintre aceste tehnici are limitări în ceea ce privește daunele pe care le-ar putea provoca anumitor materiale în timpul tratării. |
|
(10) |
În conformitate cu informațiile din cerere, procesele de aplicare a șocurilor termice (tratare prin congelare sau prin încălzire) au efecte nedorite asupra mai multor materiale. Tratarea la temperatură joasă nu este adecvată pentru o varietate de obiecte, inclusiv picturi în ulei și acrilice pe pânză, materiale fotografice timpurii, în special plăci fotografice, combinații de lemn și metal sau sticlă. În plus, obiectele trebuie mutate în congelatoare, deoarece nu există posibilitatea tratării in situ, iar congelatoarele nu pot găzdui obiecte de dimensiuni mari. |
|
(11) |
Tratarea la temperaturi înalte nu este adecvată pentru o serie de materiale, inclusiv pentru mulți dintre polimeri și pentru ceară și pentru obiectele etnografice care conțin piele. |
|
(12) |
Astfel cum se menționează în cerere, în instituțiile culturale sunt foarte rar utilizate alte substanțe active, din cauza profilului de pericol al acestora. După tratarea cu aceste substanțe, reziduurile de pe obiectele tratate pot fi eliberate progresiv în mediul înconjurător, ceea ce determină un risc pentru sănătatea umană. Mai mult, aceste substanțe pot reacționa cu materialele obiectelor de patrimoniu, provocând modificări ireversibile, în special a suprafeței. |
|
(13) |
Potrivit informațiilor din cerere, utilizarea azotului conținut în butelii nu este o alternativă adecvată pentru instituțiile culturale, întrucât prezintă dezavantaje practice. Cantitățile limitate din butelii necesită transport frecvent și o instalație de depozitare separată. Tratarea cu azot conținut în butelii ar genera, de asemenea, costuri mari pentru instituțiile culturale. |
|
(14) |
Obligarea instituțiilor culturale să utilizeze mai multe tehnici de combatere a organismelor dăunătoare – fiecare dintre ele fiind adecvată unor materiale și obiecte specifice – în locul utilizării unei singure tehnici deja utilizate și adecvate pentru toate materialele, ar implica costuri suplimentare pentru instituțiile culturale și le-ar crea dificultăți în atingerea obiectivului de renunțare la utilizarea de substanțe active mai periculoase în gestionarea integrată a dăunătorilor. În plus, abandonarea instalațiilor și a echipamentelor achiziționate pentru crearea anoxiei utilizând azot generat in situ ar reprezenta o pierdere a investițiilor anterioare. |
|
(15) |
În 2019 au avut loc discuții în cadrul mai multor reuniuni (5) ale grupului de experți al Comisiei format din reprezentanți ai autorităților competente în domeniul produselor biocide despre o posibilă derogare în temeiul articolului 55 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 vizând azotul generat in situ. |
|
(16) |
În plus, la cererea Comisiei, în urma primei cereri similare de derogare pentru produsele care constau din azot generat in situ, prezentată de Austria, Agenția Europeană pentru Produse Chimice a efectuat o consultare publică cu privire la respectiva cerere, permițând tuturor părților interesate să își prezinte punctul de vedere. Marea majoritate a celor 1487 de observații primite au fost în favoarea derogării. Mulți participanți au subliniat dezavantajele tehnicilor alternative disponibile: tratarea termică poate deteriora anumite materiale; utilizarea altor substanțe active lasă reziduuri toxice pe obiectele de artă, care sunt eliberate progresiv în mediul înconjurător; utilizarea azotului conținut în butelii nu permite controlul umidității relative în zona de tratare, acesta fiind necesar pentru tratarea anumitor materiale. |
|
(17) |
Două organizații internaționale reprezentând muzeele și siturile de patrimoniu cultural – Consiliul Internațional al Muzeelor și Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor – și-au exprimat intenția de a depune o cerere de includere a azotului generat in situ în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 528/2012, ceea ce ar permite statelor membre să autorizeze produsele care constau din azot generat in situ fără a fi necesară o derogare în conformitate cu articolul 55 alineatul (3) din regulamentul respectiv. Cu toate acestea, realizarea evaluării unei astfel de cereri, includerea substanței în anexa I a Regulamentului (UE) nr. 528/2012 și obținerea autorizațiilor pentru produse necesită timp. |
|
(18) |
Cererea arată că în Polonia nu există alternative adecvate, întrucât toate tehnicile alternative disponibile în prezent prezintă dezavantaje, fie din cauza neadecvării pentru tratarea tuturor materialelor, fie de natură practică. |
|
(19) |
Pe baza tuturor acestor argumente, este adecvat să se concluzioneze că azotul generat in situ este esențial pentru protejarea patrimoniului cultural din Polonia și că nu sunt disponibile alternative adecvate. Prin urmare, este necesar ca Poloniei să i se permită să autorizeze punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide care constau în azot generat in situ pentru protejarea patrimoniului cultural. |
|
(20) |
Posibila includere a azotului generat in situ în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 528/2012 și autorizarea consecutivă de către statele membre a produselor care constau din azot generat in situ necesită timp. Prin urmare, este adecvat să se permită o derogare pentru o perioadă de timp care să permită finalizarea procedurilor de bază, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Polonia poate autoriza punerea la dispoziție pe piață și utilizarea de produse biocide care constau în azot generat in situ pentru protejarea patrimoniului cultural până la 31 decembrie 2024.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează Republicii Polone.
Adoptată la Bruxelles, 4 mai 2021.
Pentru Comisie
Stella KYRIAKIDES
Membru al Comisiei
(1) JO L 167, 27.6.2012, p. 1.
(2) Directiva 2009/89/CE a Comisiei din 30 iulie 2009 de modificare a Directivei 98/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului în vederea includerii azotului ca substanță activă în anexa I la directiva menționată (JO L 199, 31.7.2009, p. 19).
(3) Lista produselor autorizate este disponibilă la adresa https://echa.europa.eu/fr/information-on-chemicals/biocidal-products.
(4) Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014 al Comisiei din 4 august 2014 privind programul de lucru pentru examinarea sistematică a tuturor substanțelor active existente conținute de produsele biocide, menționat în Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 294, 10.10.2014, p. 1).
(5) Reuniunile cu numerele 83, 84, 85 și 86 ale grupului de experți al Comisiei format din reprezentanți ai autorităților competente ale statelor membre pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 528/2012, desfășurate în mai 2019, iulie 2019, septembrie 2019, respectiv noiembrie 2019. Procesele-verbale ale reuniunilor sunt disponibile la adresa https://ec.europa.eu/health/biocides/events_en#anchor0
|
6.5.2021 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 159/5 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/737 A COMISIEI
din 4 mai 2021
privind prelungirea măsurii luate de Ministerul Federal al Politicilor Climatice, Mediului, Energiei, Mobilității, Inovării și Tehnologiei din Austria, prin care se autorizează punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produsului biocid Biobor JF, în conformitate cu articolul 55 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului
[notificată cu numărul C(2021) 3015]
(Numai textul în limba germană este autentic)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide (1), în special articolul 55 alineatul (1) al treilea paragraf,
întrucât:
|
(1) |
La 24 iunie 2020, Ministerul Federal al Politicilor Climatice, Mediului, Energiei, Mobilității, Inovării și Tehnologiei din Austria (denumit în continuare „autoritatea competentă”) a adoptat, în conformitate cu articolul 55 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, o decizie de autorizare până la data de 22 decembrie 2020 a punerii la dispoziție pe piață și a utilizării de către utilizatorii profesioniști a produsului biocid Biobor JF pentru tratarea antimicrobiană a rezervoarelor de combustibil și a sistemelor de alimentare cu combustibil ale aeronavelor (denumită în continuare „măsura”). Autoritatea competentă a informat Comisia și autoritățile competente din celelalte state membre în legătură cu măsura și cu justificarea acesteia, în conformitate cu articolul 55 alineatul (1) al doilea paragraf din regulamentul respectiv. |
|
(2) |
Potrivit informațiilor furnizate de autoritatea competentă, măsura a fost necesară pentru a proteja sănătatea publică. Contaminarea microbiologică a rezervoarelor de combustibil și a sistemelor de alimentare cu combustibil ale aeronavelor poate duce la defecțiuni ale motoarelor aeronavelor și la punerea în pericol a navigabilității acestora, punând astfel în pericol siguranța pasagerilor și a echipajului. Pandemia de COVID-19 și restricțiile de zbor care au decurs de aici au dus la staționarea temporară a unui număr mare de aeronave. Imobilitatea aeronavelor constituie un factor agravant al contaminării microbiologice. |
|
(3) |
Biobor JF conține 2,2’-(1-metiltrimetilendioxi)bis-(4-metil-1,3,2-dioxaborinan) (număr CAS 2665-13-6) și 2,2’-oxibis(4,4,6-trimetil-1,3,2-dioxaborinan) (număr CAS 14697-50-8), substanțe active destinate utilizării în produsele biocide aparținând tipului de produs 6, „conservanți pentru produse în timpul depozitării”, astfel cum sunt definite în anexa V la Regulamentul (UE) nr. 528/2012. Întrucât substanțele active respective nu sunt enumerate în anexa II la Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014 al Comisiei (2), ele nu sunt incluse în programul de lucru pentru examinarea sistematică a tuturor substanțelor active existente conținute de produsele biocide, menționat în Regulamentul (UE) nr. 528/2012. Prin urmare, articolul 89 din regulamentul respectiv nu li se aplică, iar acestea trebuie să fie evaluate și aprobate înainte ca produsele biocide care le conțin să poată fi autorizate, de asemenea, la nivel național. |
|
(4) |
La 7 decembrie 2020, Comisia a primit o cerere motivată din partea autorității competente, prin care se solicita prelungirea măsurii în conformitate cu articolul 55 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 528/2012. Cererea motivată a fost făcută pe baza preocupărilor cu privire la continuarea periclitării siguranței transportului aerian prin contaminarea microbiologică a rezervoarelor de combustibil și a sistemelor de alimentare cu combustibil ale aeronavelor după data de 22 decembrie 2020, precum și pe baza argumentului potrivit căruia Biobor JF este esențial pentru ținerea sub control a acestei contaminări microbiologice. |
|
(5) |
Conform informațiilor furnizate de autoritatea competentă, Biobor JF este singurul produs disponibil pentru tratarea contaminării microbiologice. Singurul produs biocid alternativ recomandat pentru această utilizare de producătorii de aeronave și motoare (Kathon ™ FP 1.5) nu mai este pus la dispoziție pe piață. |
|
(6) |
Astfel cum a indicat autoritatea competentă, tratarea mecanică a rezervoarelor de combustibil și a sistemelor de alimentare cu combustibil este posibilă doar într-o măsură limitată și, în conformitate cu specificațiile producătorului, aceasta trebuie să fie însoțită adesea de adăugarea unui produs biocid după curățarea rezervorului. Tratarea mecanică a cisternelor ar putea dura până la 200 de ore-persoană, în funcție de tipul aeronavei, ceea ce înseamnă o perioadă de indisponibilitate a aeronavei de câteva zile. |
|
(7) |
În plus, tratarea mecanică implică faptul că mecanicii aeronavelor trebuie să lucreze într-un rezervor închis, cu numeroase precauții de siguranță, ceea ce este extrem de solicitant din punct de vedere fizic și mental și trebuie să fie redus la minimum. |
|
(8) |
Conform informațiilor de care dispune Comisia, producătorul Biobor JF a luat măsuri în vederea autorizării obișnuite a produsului și se preconizează că cererea de aprobare a substanțelor active pe care le conține va fi înaintată în curând. Aprobarea substanțelor active și autorizarea ulterioară a produsului biocid ar reprezenta o soluție permanentă pentru viitor, dar va fi nevoie de o perioadă de timp destul de lungă pentru finalizarea procedurilor respective. |
|
(9) |
Lipsa unui control asupra contaminării microbiologice a rezervoarelor de combustibil și a sistemelor de alimentare cu combustibil ale aeronavelor ar putea pune în pericol siguranța transportului aerian și pericolul respectiv nu poate fi limitat în mod adecvat prin utilizarea unui alt produs biocid sau prin alte mijloace. Prin urmare, este oportun să se permită autorității competente să extindă măsura. |
|
(10) |
Având în vedere faptul că măsura a expirat la 22 decembrie 2020, este necesar ca prezenta decizie să aibă efect retroactiv. |
|
(11) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru produse biocide, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Ministerul Federal al Politicilor Climatice, Mediului, Energiei, Mobilității, Inovării și Tehnologiei din Austria poate prelungi până la 26 iunie 2022 măsura prin care se permite punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produsului biocid Biobor JF pentru tratarea antimicrobiană a rezervoarelor de combustibil și a sistemelor de alimentare cu combustibil ale aeronavelor.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează Ministerului Federal al Politicilor Climatice, Mediului, Energiei, Mobilității, Inovării și Tehnologiei din Austria.
Se aplică de la 23 decembrie 2020.
Adoptată la Bruxelles, 4 mai 2021.
Pentru Comisie
Stella KYRIAKIDES
Membru al Comisiei
(1) JO L 167, 27.6.2012, p. 1.
(2) Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014 al Comisiei din 4 august 2014 privind programul de lucru pentru examinarea sistematică a tuturor substanțelor active existente conținute de produsele biocide, menționat în Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 294, 10.10.2014, p. 1).
|
6.5.2021 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 159/7 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/738 A COMISIEI
din 4 mai 2021
privind prelungirea măsurii luate de Oficiul Federal pentru Produse Chimice din Germania, prin care se autorizează punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produsului biocid Biobor JF, în conformitate cu articolul 55 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului
[notificată cu numărul C(2021) 3016]
(Numai textul în limba germană este autentic)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide (1), în special articolul 55 alineatul (1) al treilea paragraf,
întrucât:
|
(1) |
La 15 septembrie 2020, Oficiul Federal pentru Produse Chimice din Germania (denumit în continuare „autoritatea competentă”) a adoptat, în conformitate cu articolul 55 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, o decizie aplicabilă de la 5 octombrie 2020 de autorizare, până la 3 aprilie 2021, a punerii la dispoziție pe piață și a utilizării de către utilizatorii profesioniști a produsului biocid Biobor JF pentru tratamentul antimicrobian preventiv și curativ al rezervoarelor de combustibil și a sistemelor de alimentare cu combustibil ale aeronavelor (denumită în continuare „măsura”). Autoritatea competentă a informat Comisia și autoritățile competente din celelalte state membre în legătură cu măsura și cu justificarea acesteia, în conformitate cu articolul 55 alineatul (1) al doilea paragraf din regulamentul respectiv. |
|
(2) |
Potrivit informațiilor furnizate de autoritatea competentă, măsura a fost necesară pentru a proteja sănătatea publică. Contaminarea microbiologică a rezervoarelor de combustibil și a sistemelor de alimentare cu combustibil ale aeronavelor poate duce la defecțiuni ale motoarelor aeronavelor și la punerea în pericol a navigabilității acestora, punând astfel în pericol siguranța pasagerilor și a echipajului. Pandemia de COVID-19 și restricțiile de zbor pe care le-a generat au dus la staționarea temporară a unui număr mare de aeronave. Imobilitatea aeronavelor constituie un factor agravant al contaminării microbiologice. |
|
(3) |
Biobor JF conține 2,2’-(1-metiltrimetilendioxi)bis-(4-metil-1,3,2-dioxaborinan) (număr CAS 2665-13-6) și 2,2’-oxibis(4,4,6-trimetil-1,3,2-dioxaborinan) (număr CAS 14697-50-8), substanțe active destinate utilizării în produsele biocide aparținând tipului de produs 6, „conservanți pentru produse în timpul depozitării”, astfel cum sunt definite în anexa V la Regulamentul (UE) nr. 528/2012. Întrucât substanțele active respective nu sunt enumerate în anexa II la Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014 al Comisiei (2), ele nu sunt incluse în programul de lucru pentru examinarea sistematică a tuturor substanțelor active existente conținute de produsele biocide, menționat în Regulamentul (UE) nr. 528/2012. Prin urmare, articolul 89 din regulamentul respectiv nu li se aplică, iar acestea trebuie să fie evaluate și aprobate înainte ca produsele biocide care le conțin să poată fi autorizate, de asemenea, la nivel național. |
|
(4) |
La 20 ianuarie 2021, Comisia a primit o cerere motivată din partea autorității competente, prin care se solicita prelungirea măsurii în conformitate cu articolul 55 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 528/2012. Cererea motivată a fost făcută pe baza preocupărilor cu privire la continuarea periclitării siguranței transportului aerian prin contaminarea microbiologică a rezervoarelor de combustibil și a sistemelor de alimentare cu combustibil ale aeronavelor după data de 3 aprilie 2021, precum și pe baza argumentului potrivit căruia Biobor JF este esențial pentru ținerea sub control a acestei contaminări microbiologice. |
|
(5) |
În conformitate cu informațiile furnizate de autoritatea competentă, singurul produs biocid alternativ recomandat de către producătorii de aeronave și motoare pentru tratamentul contaminării microbiologice (Kathon™ FP 1.5) a fost retras de pe piață din cauza incidentelor legate de siguranță observate după tratamentul cu produsul respectiv. |
|
(6) |
Astfel cum a indicat autoritatea competentă, curățarea manuală a rezervoarelor de combustibil este posibilă numai atunci când este în conformitate cu specificațiile producătorului. Cu toate acestea, curățarea manuală se efectuează adesea în combinație cu tratarea cu biocide, în conformitate cu procedurile convenite în domeniul aviației, și necesită eliminarea completă a combustibilului de aviație contaminat, precum și o muncă solicitantă din punct de vedere fizic și mental în interiorul rezervorului de combustibil care este îngust, cu numeroase măsuri de precauție în materie de siguranță. Prin urmare, curățarea manuală a rezervoarelor de combustibil trebuie evitată pe cât posibil. |
|
(7) |
Conform informațiilor de care dispune Comisia, producătorul Biobor JF a luat măsuri în vederea autorizării obișnuite a produsului și se preconizează că cererea de aprobare a substanțelor active pe care le conține va fi înaintată în curând. Aprobarea substanțelor active și autorizarea ulterioară a produsului biocid ar reprezenta o soluție permanentă pentru viitor, dar va fi nevoie de o perioadă de timp destul de lungă pentru finalizarea procedurilor respective. |
|
(8) |
Dacă nu se ține sub control contaminarea microbiologică a rezervoarelor de combustibil și a sistemelor de alimentare cu combustibil ale aeronavelor s-ar putea pune în pericol siguranța transportului aerian, iar pericolul respectiv nu poate fi limitat în mod adecvat prin utilizarea unui alt produs biocid sau prin alte mijloace. Prin urmare, este oportun să se permită autorității competente să prelungească măsura. |
|
(9) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru produse biocide, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Oficiul Federal pentru Produse Chimice din Germania poate prelungi până la 6 octombrie 2022 măsura prin care se permite punerea la dispoziție pe piață și utilizarea de către utilizatorii profesioniști a produsului biocid Biobor JF pentru tratamentul antimicrobian al rezervoarelor de combustibil și al sistemelor de alimentare cu combustibil ale aeronavelor.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează Oficiului Federal pentru Produse Chimice din Germania.
Adoptată la Bruxelles, 4 mai 2021.
Pentru Comisie
Stella KYRIAKIDES
Membru al Comisiei
(1) JO L 167, 27.6.2012, p. 1.
(2) Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014 al Comisiei din 4 august 2014 privind programul de lucru pentru examinarea sistematică a tuturor substanțelor active existente conținute de produsele biocide, menționat în Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 294, 10.10.2014, p. 1).
|
6.5.2021 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 159/9 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/739 A COMISIEI
din 4 mai 2021
privind prelungirea măsurii luate de Ministerul Infrastructurii și Gospodăririi Apelor din Țările de Jos, prin care se autorizează punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produsului biocid Biobor JF, în conformitate cu articolul 55 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului
[notificată cu numărul C(2021) 3020]
(Numai textul în limba neerlandeză este autentic)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide (1), în special articolul 55 alineatul (1) al treilea paragraf,
întrucât:
|
(1) |
La 21 octombrie 2020, Ministerul Infrastructurii și Gospodăririi Apelor din Țările de Jos (denumit în continuare „autoritatea competentă”) a adoptat, în conformitate cu articolul 55 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, o decizie de autorizare până la data de 19 aprilie 2021 a punerii la dispoziție pe piață și a utilizării de către utilizatorii profesioniști a produsului biocid Biobor JF pentru tratamentul antimicrobian preventiv și curativ al rezervoarelor de combustibil și a sistemelor de alimentare cu combustibil ale aeronavelor (denumită în continuare „măsura”). Autoritatea competentă a informat Comisia și autoritățile competente din celelalte state membre în legătură cu măsura și cu justificarea acesteia, în conformitate cu articolul 55 alineatul (1) al doilea paragraf din regulamentul respectiv. |
|
(2) |
Potrivit informațiilor furnizate de autoritatea competentă, măsura a fost necesară pentru a proteja sănătatea publică. Contaminarea microbiologică a rezervoarelor de combustibil și a sistemelor de alimentare cu combustibil ale aeronavelor poate duce la defecțiuni ale motoarelor aeronavelor și la punerea în pericol a navigabilității acestora, punând astfel în pericol siguranța pasagerilor și a echipajului. Pandemia de COVID-19 și restricțiile de zbor pe care le-a generat au dus la staționarea temporară a unui număr mare de aeronave. Imobilitatea aeronavelor constituie un factor agravant al contaminării microbiologice. |
|
(3) |
Biobor JF conține 2,2’-(1-metiltrimetilendioxi)bis-(4-metil-1,3,2-dioxaborinan) (număr CAS 2665-13-6) și 2,2’-oxibis(4,4,6-trimetil-1,3,2-dioxaborinan) (număr CAS 14697-50-8), substanțe active destinate utilizării în produsele biocide aparținând tipului de produs 6, „conservanți pentru produse în timpul depozitării”, astfel cum sunt definite în anexa V la Regulamentul (UE) nr. 528/2012. Întrucât substanțele active respective nu sunt enumerate în anexa II la Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014 al Comisiei (2), ele nu sunt incluse în programul de lucru pentru examinarea sistematică a tuturor substanțelor active existente conținute de produsele biocide, menționat în Regulamentul (UE) nr. 528/2012. Prin urmare, articolul 89 din regulamentul respectiv nu li se aplică, iar acestea trebuie să fie evaluate și aprobate înainte ca produsele biocide care le conțin să poată fi autorizate, de asemenea, la nivel național. |
|
(4) |
La 12 ianuarie 2021, Comisia a primit o cerere motivată din partea autorității competente, prin care se solicita prelungirea măsurii în conformitate cu articolul 55 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 528/2012. Cererea motivată a fost făcută pe baza preocupărilor cu privire la continuarea periclitării siguranței transportului aerian prin contaminarea microbiologică a rezervoarelor de combustibil și a sistemelor de alimentare cu combustibil ale aeronavelor după data de 19 aprilie 2021, precum și pe baza argumentului potrivit căruia Biobor JF este esențial pentru ținerea sub control a acestei contaminări microbiologice. |
|
(5) |
În conformitate cu informațiile furnizate de autoritatea competentă, singurul produs biocid alternativ recomandat de către producătorii de aeronave și motoare pentru tratamentul contaminării microbiologice (Kathon™ FP 1.5) a fost retras de pe piață în martie 2020 din cauza incidentelor în materie de siguranță care au apărut după tratamentul cu produsul respectiv. |
|
(6) |
Potrivit autorității competente, nu există alternative pentru tratamentul contaminării microbiologice a rezervoarelor de combustibil și a sistemelor de alimentare cu combustibil ale aeronavelor. |
|
(7) |
Conform informațiilor de care dispune Comisia, producătorul Biobor JF a luat măsuri în vederea autorizării obișnuite a produsului și se preconizează că cererea de aprobare a substanțelor active pe care le conține va fi înaintată în curând. Aprobarea substanțelor active și autorizarea ulterioară a produsului biocid ar reprezenta o soluție permanentă pentru viitor, dar va fi nevoie de o perioadă de timp destul de lungă pentru finalizarea procedurilor respective. |
|
(8) |
Dacă nu se ține sub control contaminarea microbiologică a rezervoarelor de combustibil și a sistemelor de alimentare cu combustibil ale aeronavelor s-ar putea pune în pericol siguranța transportului aerian, iar pericolul respectiv nu poate fi limitat în mod adecvat prin utilizarea unui alt produs biocid sau prin alte mijloace. Prin urmare, este oportun să se permită autorității competente să prelungească măsura. |
|
(9) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru produse biocide, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Ministerul Infrastructurii și Gospodăririi Apelor din Țările de Jos poate prelungi până la 22 octombrie 2022 măsura prin care se permite punerea la dispoziție pe piață și utilizarea de către utilizatorii profesioniști a produsului biocid Biobor JF pentru tratamentul antimicrobian preventiv și curativ al rezervoarelor de combustibil și al sistemelor de alimentare cu combustibil ale aeronavelor.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează Ministerului Infrastructurii și Gospodăririi Apelor din Țările de Jos.
Adoptată la Bruxelles, 4 mai 2021.
Pentru Comisie
Stella KYRIAKIDES
Membru al Comisiei
(1) JO L 167, 27.6.2012, p. 1.
(2) Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014 al Comisiei din 4 august 2014 privind programul de lucru pentru examinarea sistematică a tuturor substanțelor active existente conținute de produsele biocide, menționat în Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 294, 10.10.2014, p. 1).
|
6.5.2021 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 159/11 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/740 A COMISIEI
din 4 mai 2021
privind prelungirea măsurii luate de Consiliul executiv pentru sănătate și securitate (Health and Safety Executive) din Regatul Unit, prin care se autorizează punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produsului biocid Soluție de izopropanol, în conformitate cu articolul 55 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului
[notificată cu numărul C(2021) 3037]
(Numai textul în limba engleză este autentic)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide (1), în special articolul 55 alineatul (1) al treilea paragraf coroborat cu articolul 131 din Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice,
întrucât:
|
(1) |
La 26 iunie 2020, Consiliul executiv pentru sănătate și securitate (Health and Safety Executive) din Regatul Unit (denumit în continuare „autoritatea competentă”) a adoptat, în conformitate cu articolul 55 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, o decizie de autorizare până la data de 23 decembrie 2020 a punerii la dispoziție pe piață și a utilizării produsului biocid Soluție de izopropanol (denumită în continuare „măsura”). Autoritatea competentă a informat Comisia și autoritățile competente din celelalte state membre în legătură cu măsura și cu justificarea acesteia, în conformitate cu articolul 55 alineatul (1) al doilea paragraf din regulamentul respectiv. |
|
(2) |
Potrivit informațiilor furnizate de autoritatea competentă, măsura a fost necesară pentru a proteja sănătatea publică. La 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat că epidemia de coronavirus (COVID-19) poate fi calificată drept pandemie. Guvernul Regatului Unit a declarat că riscul pentru Regatul Unit este „ridicat”, iar, la 23 martie 2020, au intrat în vigoare măsuri restrictive. Utilizarea dezinfectanților pentru mâini pe bază de alcool este recomandată de OMS drept măsură preventivă împotriva răspândirii COVID-19, ca alternativă la spălarea mâinilor cu săpun și apă. |
|
(3) |
Soluția de izopropanol conține propan-2-ol ca substanță activă. Propan-2-olul este aprobat pentru utilizarea în produsele biocide aparținând tipului de produs 1 (igienă umană), definit în anexa V la Regulamentul (UE) nr. 528/2012. |
|
(4) |
De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, în Regatul Unit s-a înregistrat o cerere extrem de ridicată de dezinfectanți pentru mâini, ceea ce a dus la o penurie fără precedent de astfel de produse. Înainte de luarea măsurii în cauză, existau foarte puțini dezinfectanți pentru mâini autorizați în Regatul Unit în temeiul Regulamentului (UE) nr. 528/2012. COVID-19 reprezintă o amenințare gravă la adresa sănătății publice din Regatul Unit, iar disponibilitatea unor noi dezinfectanți pentru mâini este crucială pentru controlul răspândirii bolii. |
|
(5) |
La 9 decembrie 2020, Comisia a primit o cerere motivată din partea autorității competente, prin care se solicita prelungirea măsurii în conformitate cu articolul 55 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 528/2012. Cererea motivată a fost formulată pe baza preocupărilor că sănătatea publică ar putea fi pusă în pericol de COVID-19 după data de 23 decembrie 2020 și a faptului că autorizarea intrării pe piață a unor noi dezinfectanți pentru mâini este esențială pentru a limita pericolul reprezentat de COVID-19. |
|
(6) |
Rata infectărilor a crescut în Regatul Unit și, potrivit autorității competente, se preconizează o creștere suplimentară a cererii de dezinfectanți pentru mâini. Prelungirea măsurii este necesară având în vedere creșterea preconizată a cererii. |
|
(7) |
Autoritatea competentă a încurajat întreprinderile care au primit derogări pentru dezinfectanți după 11 martie 2020 să solicite autorizarea periodică a produselor cât mai curând posibil. Cu toate acestea, autoritatea competentă nu a primit până în prezent cereri noi de autorizare standard a produselor. |
|
(8) |
Întrucât COVID-19 continuă să reprezinte un pericol la adresa sănătății publice și faptul că un astfel de pericol nu poate fi limitat în mod corespunzător în Regatul Unit dacă nu se permit pe piață noi dezinfectanți pentru mâini, este oportun să se permită autorității competente să prelungească măsura. |
|
(9) |
Având în vedere încheierea perioadei de tranziție menționate la articolul 126 din Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice („Acordul de retragere”), prezenta decizie trebuie să se aplice până la 31 decembrie 2020. Cu toate acestea, în ceea ce privește Irlanda de Nord, dreptul Uniunii continuă să se aplice și după perioada de tranziție, în conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord la Acordul de retragere. Având în vedere faptul că măsura a expirat la 23 decembrie 2020, este necesar ca prezenta decizie să aibă efect retroactiv. |
|
(10) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru produse biocide, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Consiliul executiv pentru sănătate și securitate (Health and Safety Executive) din Regatul Unit poate prelungi acțiunea pentru a permite punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produsului biocid Soluție de izopropanol până la 31 decembrie 2020.
Cu toate acestea, în ceea ce privește Irlanda de Nord, Regatul Unit poate prelungi acțiunea până la 27 iunie 2022.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează Consiliului executiv pentru sănătate și securitate (Health and Safety Executive) din Regatul Unit.
Se aplică de la 24 decembrie 2020.
Adoptată la Bruxelles, 4 mai 2021.
Pentru Comisie
Stella KYRIAKIDES
Membru al Comisiei
|
6.5.2021 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 159/13 |
DECIZIA (UE) 2021/741 A COMISIEI
din 5 mai 2021
privind dispozițiile de drept intern notificate de Danemarca referitoare la adaosul de nitriți în anumite produse din carne
[notificată cu numărul C(2021) 3045]
(Numai textul în limba daneză este autentic)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114 alineatul (6),
întrucât:
I. SITUAȚIA DE FAPT ȘI PROCEDURA
|
(1) |
Prin Decizia (UE) 2018/702 a Comisiei (1) au fost aprobate dispozițiile de drept intern daneze privind adaosul de nitrit de potasiu (E 249) și de nitrit de sodiu (E 250) (nitriți) în produsele din carne vizate de Ordinul nr. 1044 din 4 septembrie 2015 privind aditivii din produsele alimentare (BEK nr. 1044 af 4.9.2015, Udskriftsdato: 25.9.2017, Fødevarerministeriet), pe care Regatul Danemarcei le-a notificat Comisiei prin scrisoarea din 10 noiembrie 2017, în temeiul articolului 114 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Aceste dispoziții de drept intern sunt aprobate până la 8 mai 2021. |
|
(2) |
Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (2) stabilește nivelurile și alte condiții de utilizare a nitriților în produsele din carne. |
|
(3) |
În conformitate cu Decizia (UE) 2018/702 a Comisiei, Danemarca ar trebui să monitorizeze situația și să colecteze date pentru a se stabili dacă aplicarea nivelurilor stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 oferă nivelul necesar de protecție și, în caz contrar, dacă această aplicare ar determina riscuri inacceptabile pentru sănătatea umană. |
|
(4) |
Prin scrisoarea din 6 noiembrie 2020, Danemarca a notificat Comisiei intenția sa de a menține dispoziții de drept intern privind utilizarea nitriților ca aditivi în produsele din carne, care diferă de cele din Regulamentul (CE) nr. 1333/2008. În sprijinul acestei notificări, Danemarca a transmis informații care includ date privind consumul și importurile de produse din carne, expunerea la nitriți, analiza nitriților în produsele din carne, prevalența botulismului și o evaluare actualizată a riscului furnizată de către Institutul național pentru alimentație al Universității tehnice din Danemarca. |
1. LEGISLAȚIA UNIUNII
1.1. Articolul 114 alineatele (4) și (6) din TFUE
|
(5) |
Articolul 114 alineatul (4) din TFUE prevede că „În cazul în care, după adoptarea unei măsuri de armonizare de către Parlamentul European și Consiliu, de către Consiliu sau Comisie, un stat membru consideră necesară menținerea dispozițiilor de drept intern justificate de cerințele importante prevăzute la articolul 36 sau referitoare la protecția mediului ambiant ori a mediului de lucru, acesta adresează Comisiei o notificare, indicând motivele menținerii acestor dispoziții”. |
|
(6) |
În conformitate cu articolul 114 alineatul (6) din TFUE, Comisia aprobă sau respinge, în termen de șase luni de la notificare, dispozițiile de drept intern în cauză după ce a verificat dacă acestea reprezintă sau nu un mijloc de discriminare arbitrară sau o restricție disimulată în calea comerțului dintre statele membre și dacă ele constituie sau nu un obstacol în calea funcționării pieței interne. |
1.2. Regulamentul (CE) nr. 1333/2008
|
(7) |
Conform principiilor generale ale Regulamentului (CE) nr. 1333/2008, aprobarea unui aditiv alimentar este condiționată de existența unei necesități tehnologice rezonabile, siguranța și utilizarea sa nefiind înșelătoare pentru consumator. |
|
(8) |
Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 prevede o listă a Uniunii conținând aditivii alimentari aprobați pentru utilizare în produsele alimentare și condițiile de utilizare a acestor aditivi. Numai aditivii alimentari incluși în lista Uniunii pot fi introduși pe piață ca atare și utilizați în alimente conform condițiilor de utilizare menționate în listă. |
|
(9) |
Nitriții au fost utilizați în produsele din carne de multe decenii, inter alia, pentru a asigura, în combinație cu alți factori, conservarea și siguranța microbiologică a produselor din carne, în special a produselor din carne conservate, inhibând, printre altele, multiplicarea Clostridium botulinum, bacteria responsabilă pentru botulism, o boală care pune în pericol viața. În același timp, se recunoaște că prezența nitriților în produsele din carne poate conduce la formarea de nitrozamine, dintre care unele au fost identificate ca fiind cancerigene. Prin urmare, legislația din acest domeniu trebuie să stabilească un echilibru între, pe de o parte, riscul formării nitrozaminelor ca urmare a prezenței nitriților în produsele din carne și, pe de altă parte, efectele protectoare ale nitriților împotriva multiplicării bacteriilor, în special a celor responsabile de botulism. |
|
(10) |
Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, anexa II, partea E, categoria de alimente 8.3: „Produse din carne” indică cantitățile maxime de nitrit de potasiu (E 249) și de nitrit de sodiu (E 250) care pot fi adăugate în cursul producției. Cantitatea maximă adăugată este de 150 mg/kg pentru produsele din carne în general și de 100 mg/kg pentru produsele din carne sterilizate. Pentru unele produse specificate din carne conservată fabricate în mod tradițional în anumite state membre, cantitatea maximă adăugată este de 180 mg/kg. |
|
(11) |
Prin excepție de la regula generală, Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, anexa II, partea E, categoria de alimente 8.3.4: „Produse din carne conservate în mod tradițional, cu prevederi specifice referitoare la nitriți și nitrați” stabilește niveluri reziduale maxime la finalul procesului de producție pentru anumite produse specificate din carne conservată tradițional, care sunt produse prin metode de producție tradiționale. Diferitelor grupuri de astfel de produse le sunt aplicabile niveluri reziduale maxime de 50 mg/kg, 100 mg/kg și 175 mg/kg, de exemplu, 175 mg/kg pentru Wiltshire bacon, dry cured bacon și produsele similare și 100 mg/kg pentru Wiltshire ham și produsele similare. |
|
(12) |
Nivelurile reziduale maxime sunt excepții de la regula generală de aplicare a cantităților adăugate maxime. Nivelurile respective se aplică numai produselor specifice realizate în mod tradițional în anumite state membre și pentru care nu este posibil să se controleze cât din cantitatea de sare de conservare adăugată este absorbită de carne, din cauza naturii procedeului de producție asociat acestor produse. Procedeul de producție al acestor produse specifice este descris în regulament pentru a permite identificarea „produselor similare” și pentru a clarifica care sunt produsele vizate de diferitele niveluri maxime. |
|
(13) |
Nivelurile maxime stabilite în prezent în Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 și înainte de Directiva 2006/52/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3) se bazează pe avizele emise de Comitetul științific pentru alimentație (denumit în continuare „SCF” – Scientific Committee for Food) din 1990 (4) și 1995 (5), precum și pe cele ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „EFSA” – European Food Safety Authority) din 26 noiembrie 2003 (6). Cantitățile maxime care pot fi adăugate reflectă intervalele menționate în aceste avize științifice. Având în vedere marea varietate de produse din carne (conservată) și de metode de producție din Uniune, legiuitorul Uniunii a estimat că nu se poate specifica nivelul adecvat de nitriți pentru fiecare produs. |
2. DISPOZIȚIILE DE DREPT INTERN NOTIFICATE
|
(14) |
Dispozițiile de drept intern notificate de Danemarca la data de 6 noiembrie 2020 sunt cuprinse în Ordinul nr. 1247 din 30 octombrie 2018 privind aditivii din produsele alimentare (BEK nr 1247 af 30.10.2018, Udskriftsdato: 3.9.2020, Miljø- og Fødevarerministeriet). Ordinul menționat modifică Ordinul nr. 1044 din 4.9.2015 care fusese notificat anterior Comisiei și evaluat în contextul Deciziei (UE) 2018/702. |
|
(15) |
Ordinul nr. 1247 prevede că nitriții (E 249-250) destinați produselor din carne pot fi utilizați numai în condițiile specificate în anexa sa 3. Grupele de produse alimentare menționate în anexa respectivă corespund categoriilor de alimente enumerate în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 privind aditivii alimentari și substituie utilizările care decurg din acesta:
|
|
(16) |
Prin urmare, nivelul maxim mai mic pentru nitriți (E 249 și E 250) de 60 mg/kg se aplică multor tipuri de produse din carne, în timp ce limitele maxime corespunzătoare din Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 sunt de 100 mg/kg sau de 150 mg/kg. |
3. PROCEDURA
|
(17) |
Prin scrisoarea din 6 noiembrie 2020, Danemarca a notificat Comisiei intenția sa de a menține dispoziții de drept intern privind utilizarea nitriților ca aditivi în produsele din carne, care diferă de cele din Regulamentul (CE) nr. 1333/2008. |
|
(18) |
Comisia a publicat un aviz referitor la notificare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (7) pentru a informa părțile interesate cu privire la dispozițiile de drept intern ale Danemarcei, precum și la motivele invocate în susținerea cererii. Prin scrisoarea din 13 ianuarie 2021, Comisia a informat, de asemenea, celelalte state membre despre notificare și le-a oferit posibilitatea de a transmite observații în termen de 30 de zile. Comisia a primit observații în termenul specificat din partea Finlandei, Letoniei și Maltei.
|
4. REEVALUAREA NITRIȚILOR
|
(19) |
În temeiul Regulamentului (UE) nr. 257/2010 al Comisiei (8), EFSA avea obligația de a reevalua siguranța nitritului de potasiu (E 249) și a nitritului de sodiu (E 250) ca aditivi alimentari. Pentru această reevaluare, EFSA a examinat avizele anterioare ale SCF și ale EFSA, dosarul original, datele transmise de operatorii economici interesați și alte părți interesate și datele puse la dispoziție de Comisie și de statele membre și a identificat orice articole relevante din literatura de specialitate publicate de la cea mai recentă evaluare a fiecărui aditiv alimentar. |
|
(20) |
Datele care au fost puse la dispoziție de Danemarca în sprijinul notificării sale anterioare (9) privind consumul de produse din carne, expunerea la nitriți, prevalența botulismului și formarea nitrozaminelor în produsele din carne prelucrată au fost transmise la EFSA împreună cu o cerere de a le lua în considerare în reevaluarea siguranței. |
|
(21) |
EFSA a emis, la 15 iunie 2017, un aviz științific cu privire la reevaluarea nitritului de potasiu (E 249) și a nitritului de sodiu (E 250) (10). EFSA a fixat doza zilnică acceptabilă (DZA) pentru ionul de nitrit la 0,07 mg/kg de greutate corporală pe zi și a estimat că expunerea populației generale la nitriți rezultată din utilizarea lor ca aditivi alimentari nu depășea DZA, în timp ce la copii, la vârful percentilei, această valoare era depășită ușor. Dacă se iau în considerare toate sursele de expunere la nitriți prin alimentație (aditivii alimentari, prezența naturală și contaminarea), DZA ar fi depășită la sugari, copii de vârstă mică și copii la expunere medie și la persoanele din toate grupele de vârstă la cea mai mare expunere. Contribuția nitriților utilizați ca aditivi alimentari a reprezentat aproximativ 17 % (intervalul 1,5-36,0 %) din expunerea totală. |
|
(22) |
În plus, EFSA a concluzionat că expunerea la nitrozaminele endogene prezenta motive de îngrijorare scăzută. În ceea ce privește expunerea la nitrozamine exogene și pe baza rezultatelor examinării sistematice efectuate pentru evaluarea relației dintre nitriții adăugați în produsele din carne și formarea unor nitrozamine volatile cu cel mai ridicat nivel de risc toxicologic, EFSA a concluzionat că nu se poate face o distincție clară între acești compuși N-nitrozo produși din nitriții adăugați în limitele autorizate și cei care erau produși deja în matricea produsului alimentar fără adaos de nitriți externi. Prin urmare, EFSA a luat în considerare expunerea globală, deși o astfel de expunere nu rezultă numai din utilizarea nitriților ca aditivi alimentari. EFSA a luat în considerare faptul că au existat unele preocupări în ceea ce privește expunerea globală la nitrozamine exogene la niveluri ridicate pentru toate categoriile de vârstă, cu excepția persoanelor în vârstă. |
|
(23) |
În sfârșit, EFSA a confirmat că există o legătură între N-nitrozodimetilamina preformată și cancerul colorectal și anumite elemente de probă care stabilesc o legătură între nitriții din alimente și cancerul gastric și asocierea dintre nitriți și nitrați din produsele din carne prelucrată și cancerul colorectal. |
5. MONITORIZAREA DE CĂTRE COMISIE
|
(24) |
În 2014, Comisia a finalizat un studiu documentar privind monitorizarea punerii în aplicare de către statele membre a normelor Uniunii privind nitriții. Studiul s-a bazat pe răspunsurile la un chestionar, care a fost transmis tuturor statelor membre. El a arătat că, cu unele excepții, cantitatea uzuală de nitriți adăugată în produsele din carne nesterilizate este mai mică decât cantitatea maximă admisă de Uniune, dar mai mare decât nivelurile daneze. În raport, Comisia a concluzionat că posibilitatea de a reexamina nivelurile maxime actuale ale nitriților ar trebui explorată în continuare. |
|
(25) |
Prin urmare, Comisia a lansat un studiu ad-hoc vizând utilizarea nitriților de către industrie în diferite categorii de produse din carne. Acest studiu, realizat în 2016, a concluzionat că există posibilitatea revizuirii limitelor maxime de nitriți autorizate în prezent în legislația Uniunii. |
|
(26) |
În contextul unei eventuale revizuiri a limitelor maxime de nitriți în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1333/2008, Comisia trebuie să țină seama de concluziile studiului documentar desfășurat în statele membre, studiul ad-hoc privind utilizarea nitriților de către industrie, reevaluarea efectuată de EFSA și datele raportate de Danemarca. Această revizuire a limitelor maxime de nitriți face în prezent obiectul discuțiilor cu statele membre. |
II. EVALUARE
1. ADMISIBILITATE
|
(27) |
În temeiul articolului 114 alineatele (4) și (6) din TFUE, un stat membru poate, după adoptarea unei măsuri de armonizare, să mențină dispoziții de drept intern mai stricte pe baza unor necesități majore menționate la articolul 36 din TFUE sau din motive de protecție a mediului sau a mediului de lucru, dacă el notifică aceste dispoziții de drept intern Comisiei, iar aceasta aprobă aceste măsuri. |
|
(28) |
Notificarea daneză se încadrează în dispozițiile de drept intern care derogă de la cele din partea E a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 în ceea ce privește nitritul de potasiu (E 249) și nitritul de sodiu (E 250). Dispozițiile daneze actuale existau deja în fapt la momentul la care dispozițiile Uniunii au fost stabilite inițial în Directiva 2006/52/CE. |
|
(29) |
Prin Ordinul danez nr. 1247 se autorizează adăugarea de nitriți în produsele din carne numai în măsura în care nu sunt depășite cantitățile adăugate specifice. În funcție de produsele în cauză, aceste cantități maxime sunt 0 mg/kg, 60 mg/kg, 100 mg/kg sau 150 mg/kg, ele fiind mai mici pentru anumite produse decât cele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1333/2008. În plus, spre deosebire de Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, dispozițiile daneze nu conțin nicio excepție de la principiul stabilirii cantităților adăugate maxime pentru nitriți și, prin urmare, nu autorizează introducerea pe piață a anumitor produse din carne realizate în mod tradițional și provenite din alte state membre. |
|
(30) |
Prin urmare, dispozițiile daneze sunt mai stricte decât cele ale Regulamentului (CE) nr. 1333/2008, deoarece ele stabilesc cantități adăugate maxime mai mici pentru câteva tipuri de produse (în multe cazuri 60 mg/kg) și deoarece ele nu autorizează introducerea pe piață a anumitor produse tradiționale din carne pe baza nivelurilor reziduale maxime. |
|
(31) |
Conform articolului 114 alineatul (4) din TFUE, notificarea a fost completată de o descriere a motivelor aferente uneia sau mai multor necesități majore menționate la articolul 36 din TFUE, în acest caz protecția sănătății și a vieții oamenilor. Un memorandum din partea Ministerului danez al Mediului și Alimentației din 3 aprilie 2020 și o evaluare actualizată a riscurilor efectuată de Institutul național pentru alimentație al DTU conțin informații suplimentare privind consumul și importurile de produse din carne, expunerea la nitriți, analiza nitriților în produsele din carne existente pe piața daneză, prevalența botulismului și formarea nitrozaminelor în produsele din carne prelucrată. |
|
(32) |
Având în vedere cele menționate anterior, Comisia consideră că cererea transmisă de Danemarca în vederea obținerii autorizației de menținere a dispozițiilor sale de drept intern privind utilizarea nitriților în produsele din carne este admisibilă în temeiul articolului 114 alineatul (4) din TFUE. |
2. EVALUAREA CU PRIVIRE LA FOND
|
(33) |
În conformitate cu articolul 114 alineatele (4) și (6) primul paragraf din TFUE, Comisia trebuie să se asigure că sunt respectate toate condițiile care permit unui stat membru să-și mențină dispozițiile de drept intern care derogă de la o măsură de armonizare a Uniunii prevăzută la articolul respectiv. |
|
(34) |
În particular, Comisia trebuie să evalueze dacă dispozițiile de drept intern sunt sau nu justificate prin cerințele majore menționate la articolul 36 din TFUE sau dacă ele sunt în relație cu protecția mediului sau a mediului de lucru și dacă nu depășesc ceea ce este necesar pentru a se atinge obiectivul legitim urmărit. În plus, în cazul în care Comisia consideră că dispozițiile de drept intern respectă condițiile de mai sus, trebuie să verifice, în temeiul articolului 114 alineatul (6) din TFUE, dacă dispozițiile de drept intern reprezintă sau nu un mijloc de discriminare arbitrară sau o restricție disimulată în calea comerțului dintre statele membre sau dacă ele constituie sau nu un obstacol în calea bunei funcționări a pieței interne. |
|
(35) |
Trebuie observat faptul că, având în vedere intervalul de timp stabilit la articolul 114 alineatul (6) din TFUE, Comisia, atunci când examinează dacă măsurile naționale notificate în temeiul articolului 114 alineatul (4) din TFUE sunt justificate, trebuie să se bazeze pe justificările prezentate de statul membru notificator. Sarcina probei îi revine statului membru solicitant care urmărește menținerea măsurilor naționale. |
|
(36) |
Cu toate acestea, în cazul în care Comisia se află în posesia unor informații care sugerează necesitatea revizuirii măsurii de armonizare a Uniunii de la care derogă dispozițiile de drept intern notificate, ea poate ține seama de astfel de informații în cadrul evaluării dispozițiilor de drept intern în cauză. |
2.1. Poziția Danemarcei
|
(37) |
Danemarca susține că dispozițiile sale de drept intern asigură un nivel mai înalt de protecție a sănătății și a vieții oamenilor, deoarece acestea prevăd cantități adăugate maxime mai mici de nitriți decât cele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 și nu permit introducerea pe piață a produselor din carne tradiționale pentru care nu pot fi stabilite cantitățile încorporate. Danemarca subliniază că dispozițiile sale respectă pe deplin recomandările formulate de SCF în 1990 și 1995 și, de asemenea, consideră că dispozițiile sale sunt justificate în lumina avizului EFSA din 26 noiembrie 2003 și a evaluării de către Danemarca a celui mai recent aviz EFSA din 15 iunie 2017. |
|
(38) |
Astfel, în opinia sa, evaluarea științifică globală demonstrează că: (a) utilizarea nitriților și a nitraților ar trebui să fie redusă cât mai mult posibil prin utilizarea unor cantități diferențiate în conformitate cu necesitățile tehnice aferente diferitelor produse alimentare; (b) utilizarea nitriților și a nitraților ar trebui să fie reglementată în funcție de cantitățile care sunt adăugate și nu de cantitățile reziduale; și (c) conservarea necesară este obținută utilizându-se cantitățile recomandate de EFSA (2003). În acest sens, în ceea ce privește nitriții, Danemarca consideră că dispozițiile sale de drept intern respectă în mod sistematic aceste recomandări, în timp ce Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 nu le respectă. |
|
(39) |
Danemarca consideră că preocuparea cu privire la utilizarea cantităților de nitriți autorizate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 se referă în special la riscul sporit al formării de nitrozamine. Spre deosebire de recentul aviz al EFSA, Danemarca consideră că formarea nitrozaminelor, atât volatile cât și nevolatile, depinde de cantitatea de nitriți adăugată, în timp ce EFSA constată această legătură numai pentru cazul din urmă. Aceasta susține că s-a dovedit științific că multe nitrozamine volatile sunt genotoxice și cancerigene și studii epidemiologice mai recente se referă la legătura dintre consumul de produse din carne și apariția diferitelor forme de cancer. Ea consideră că acest fapt susține restricțiile privind utilizarea nitriților ca aditivi. Danemarca subliniază, de asemenea, că, deși rezultatele celei mai recente estimări a aportului pentru populația daneză arată că aportul de nitriți din carnea prelucrată este cu mult sub DZA, aportul alimentar total, conform avizului EFSA, depășește DZA pentru o parte considerabilă a populației daneze. Potrivit Danemarcei, acest lucru reprezintă, de asemenea, un argument pentru susținerea unei utilizări restrictive a nitriților ca aditiv alimentar. |
|
(40) |
Danemarca subliniază, de asemenea, că dispozițiile sale de drept intern sunt instituite de mai mulți ani și că nu au creat niciodată probleme în ceea ce privește conservarea produselor în cauză. În plus, în Danemarca se înregistrează o rată relativ mică a botulismului în comparație cu alte state membre, iar din 1980 nu s-a înregistrat nici măcar un singur caz cauzat de consumul de produse din carne. Danemarca precizează că din 2006 nu s-a înregistrat niciun caz de botulism pe teritoriul ei. Astfel, se consideră că dispozițiile daneze privind utilizarea nitriților în produsele din carne continuă să ofere o protecție cuprinzătoare împotriva intoxicațiilor alimentare. |
|
(41) |
Un memorandum din partea Ministerului danez al Mediului și Alimentației din 3 aprilie 2020 furnizează date suplimentare privind consumul și importul de produse din carne, precum și o analiză a nitriților din produsele din carne pe piața daneză. |
|
(42) |
Potrivit autorităților daneze, cele mai recente date, cuprinse în memorandumul respectiv, demonstrează că modelele de consum nu s-au schimbat în mod semnificativ. Consumul de produse din carne nu este în creștere și rămâne stabil. Dintre produsele din carne la care se pot adăuga nitriți, cea mai mare parte a consumului se referă la produsele vizate de valoarea-limită scăzută de 60 mg/kg. |
|
(43) |
În ceea ce privește comerțul, Danemarca concluzionează că menținerea normelor speciale daneze nu a avut un impact negativ asupra importurilor produselor selectate din alte state membre, arătând că totalul importurilor a crescut cu aproximativ 4 % între 2017 și 2019. Pe baza analizei nitriților din produsele din carne, Danemarca subliniază că, în general, actualele valori-limită mai restrictive ale Danemarcei sunt respectate, inclusiv utilizarea nitriților în produsele din carne conservată în saramură la măcelăriile cu amănuntul, a căror monitorizare a fost solicitată de Comisie prin Decizia (UE) 2018/702. |
|
(44) |
Prin urmare, Danemarca este de părere că menținerea normelor naționale privind utilizarea nitriților în produsele din carne, care sunt mai restrictive decât normele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, este legitimă. Potrivit Danemarcei, monitorizarea efectuată în conformitate cu Decizia (UE) 2018/702 demonstrează că aspectele referitoare la sănătate, luate anterior în considerare, sunt în continuare valabile. În final, Danemarca consideră că datele disponibile arată că dispozițiile daneze nu constituie un obstacol în calea comerțului cu produsele în cauză. |
2.2. Evaluarea poziției Danemarcei
2.2.1. Justificarea bazată pe cerințele majore menționate la articolul 36 din TFUE
|
(45) |
Dispozițiile de drept intern din Danemarca urmăresc să atingă un nivel mai mare de protecție a sănătății și a vieții oamenilor din punctul de vedere al expunerii la nitriți și al posibilei formări a nitrozaminelor în produsele din carne, prin specificarea unor cantități adăugate maxime mai mici de nitriți în cazurile anumitor produse din carne, în raport cu nivelurile maxime prevăzute în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1333/2008, precum și prin neautorizarea introducerii pe piață a produselor pentru care pot fi stabilite doar niveluri reziduale maxime. |
|
(46) |
În momentul evaluării dispozițiilor de drept intern daneze pentru a determina dacă sunt efectiv adecvate și necesare pentru atingerea acestui obiectiv, un număr de factori trebuie luați în considerare. În particular, este necesar să se găsească un echilibru între două riscuri la adresa sănătății, pe de o parte, prezența nitrozaminelor în produsele din carne, iar pe de altă parte, siguranța microbiologică a produselor din carne. Cel din urmă aspect este mai mult decât o simplă necesitate tehnologică, este o preocupare foarte relevantă în sine pentru sănătate. Deși se recunoaște faptul că nivelurile de nitriți în produsele din carne trebuie să fie limitate, nivelurile mai mici de nitriți în carne nu vor conduce în mod automat la o protecție mai mare a sănătății umane. Cel mai adecvat nivel de nitriți depinde de un număr de factori recunoscuți în avizele relevante ale SCF și ale EFSA, de exemplu, adăugarea de sare, umiditatea, pH-ul, termenul de valabilitate al produsului, igiena, controlul temperaturii etc. |
|
(47) |
Comisia trebuie să evalueze normele specifice alese de legislatorul danez și experiența acumulată cu aceste norme, care sunt în vigoare de mult timp. Prin cifrele pe care le-a pus la dispoziție referitoare la intoxicațiile alimentare și, în particular, la botulism, Danemarca a demonstrat că, până în prezent, a obținut rezultate satisfăcătoare prin aplicarea dispozițiilor sale de drept intern. În general, aceste date arată că nivelurile maxime specificate în legislația daneză par să fi fost suficiente pentru a asigura siguranța microbiologică a produselor din carne produse în prezent în Danemarca și a metodelor de producție utilizate în prezent în această țară. |
|
(48) |
Comisia observă că dispozițiile de drept intern daneze, care sunt compatibile cu avizele științifice relevante ale organismelor științifice ale Uniunii, se bazează pe o reglementare a cantităților maxime adăugate și respectă intervalele cantităților adăugate de nitriți menționate în aceste avize, și anume, 50-150 mg/kg. În același timp, Danemarca a stabilit cantități adăugate maxime mai specifice pentru grupuri particulare de produse din carne în raport cu regulamentul, având în vedere tipurile de produse din carne și metodele de producție care predomină în Danemarca. |
|
(49) |
În plus, trebuie luat în considerare faptul că, în conformitate cu informațiile puse la dispoziție de Danemarca, majoritatea produselor din carne consumate de populația daneză sunt produse din carne pentru care există în prezent o limită de 60 mg/kg și care ar trebui înlocuită cu o limită de 100 sau 150 mg/kg. Deși producătorii danezi, ca și producătorii din alte state membre, nu ar fi obligați să mărească cantitățile de nitriți adăugate în prezent în produsele lor până la nivelurile maxime prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, o creștere a expunerii actuale a populației daneze la nitriți nu poate fi exclusă. |
|
(50) |
Pe baza informațiilor disponibile în prezent, Comisia consideră că cererea de menținere a măsurilor notificate poate fi temporar acceptată din motive de protecție a sănătății publice în Danemarca. |
2.2.2. Absența oricărei discriminări arbitrare, a oricărei restricționări disimulate a comerțului între statele membre sau a oricărui obstacol în calea funcționării pieței interne
2.2.2.1. Absența discriminării arbitrare
|
(51) |
Articolul 114 alineatul (6) din TFUE obligă Comisia să verifice faptul că măsurile prevăzute nu reprezintă un mijloc de discriminare arbitrară. În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, pentru a evita orice discriminare, situațiile similare nu trebuie tratate în moduri diferite, iar situațiile diferite nu trebuie tratate în același mod. |
|
(52) |
Normele naționale daneze se aplică atât produselor daneze, cât și produselor realizate în alte state membre. În absența oricărei dovezi contrare, se poate concluziona că dispozițiile de drept intern nu sunt un mijloc de discriminare arbitrară. |
2.2.2.2. Absența unei restricționări disimulate a comerțului
|
(53) |
Măsurile naționale care restricționează utilizarea produselor într-o măsură mai mare decât un regulament al Uniunii ar constitui, în mod normal, un obstacol în calea comerțului, în măsura în care produsele introduse legal pe piață și utilizate în restul Uniunii nu pot fi introduse pe piață în statul membru în cauză, ca urmare a interzicerii utilizării acestora. Condițiile prealabile stabilite la articolul 114 alineatul (6) din TFUE sunt menite să împiedice aplicarea din motive neadecvate a unor restricții bazate pe criteriile stabilite la alineatele (4) și (5) ale aceluiași articol și care constituie în fapt măsuri economice care împiedică importul de produse din alte state membre, cu alte cuvinte, un mijloc de a proteja indirect producția națională. |
|
(54) |
Având în vedere că normele daneze impun standarde mai stricte privind adaosul de nitriți în anumite produse din carne și operatorilor din alte state membre, într-un domeniu de altfel armonizat, ele sunt susceptibile să constituie o restricționare disimulată a comerțului sau un obstacol în calea funcționării pieței interne. Cu toate acestea, se recunoaște că articolul 114 alineatul (6) din TFUE trebuie interpretat în sensul în care doar măsurile naționale care constituie un obstacol disproporționat în calea pieței interne nu pot fi aprobate. În acest sens, Danemarca a transmis cifrele care indică faptul că importurile de produse selecționate din carne din alte state membre au crescut în cursul perioadei 1994-2019. |
|
(55) |
În absența oricărei dovezi care sugerează că dispozițiile de drept intern constituie în fapt o măsură menită să protejeze producția națională, se poate concluziona că ele nu constituie o restricționare disimulată a comerțului între statele membre. |
2.2.2.3. Absența obstacolelor în calea funcționării pieței interne
|
(56) |
Această condiție nu poate fi interpretată astfel încât să împiedice adoptarea oricărei măsuri naționale susceptibile să afecteze funcționarea pieței interne. Într-adevăr, orice măsură națională care reprezintă o derogare de la o măsură de armonizare destinată definitivării și funcționării pieței interne constituie, în substanță, o măsură susceptibilă să afecteze piața internă. În consecință, pentru a păstra caracterul util al procedurii menționate la articolul 114 din TFUE, conceptul de obstacol în calea bunei funcționări a pieței interne trebuie să fie înțeles, în contextul articolului 114 alineatul (6) din TFUE, ca având un efect disproporționat față de obiectivul urmărit. |
|
(57) |
Având în vedere beneficiile pentru sănătate invocate de Danemarca în relație cu reducerea expunerii la nitriții din produsele din carne și faptul că, pe baza informațiilor disponibile în prezent, comerțul pare să nu fie afectat deloc sau doar într-o măsură foarte mică, Comisia consideră că normele notificate de Danemarca pot continua să fie menținute temporar din motive de protecție a sănătății și a vieții oamenilor, având în vedere că ele nu sunt disproporționate și, prin urmare, nu constituie un obstacol în calea funcționării pieței interne în sensul articolului 114 alineatul (6) din TFUE. |
|
(58) |
Având în vedere această analiză, Comisia consideră că este îndeplinită condiția de absență a obstacolelor în calea funcționării pieței interne. |
2.2.3. Limitare în timp
|
(59) |
Concluziile de mai sus sunt bazate pe informațiile disponibile în prezent și, în particular, pe informațiile care indică faptul că Danemarca a putut controla botulismul în pofida unor niveluri maxime mai mici de nitriți adăugați în anumite tipuri de produse din carne, ceea ce nu a perturbat comerțul într-o manieră disproporționată. |
|
(60) |
Un alt factor important este rata consumului de produse din carne în Danemarca, în contextul căreia aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1333/2008 ar putea duce la o creștere a expunerii populației daneze la nitriți și, eventual, la nitrozamine. |
|
(61) |
Danemarca ar trebui să monitorizeze situația și să colecteze date pentru a se stabili dacă aplicarea nivelurilor stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 oferă nivelul necesar de protecție și, în caz contrar, dacă această aplicare ar determina riscuri inacceptabile pentru sănătatea umană. Datele colectate ar trebui să vizeze, în principal, controlul botulismului și conformitatea cu dispozițiile de drept intern daneze privind nitriții. În plus, Danemarca ar trebui să continue să colecteze date privind importurile de produse din carne din alte state membre. Danemarca trebuie să transmită Comisiei datele colectate în termen de doi ani de la data adoptării prezentei decizii. În acest context, Comisia consideră că dispozițiile de drept intern pot fi aprobate, în limitele specificate mai sus, pentru o perioadă limitată de trei ani. |
III. CONCLUZIE
|
(62) |
Ținând cont de considerațiile de mai sus și de observațiile prezentate de Finlanda, Letonia și Malta privind notificarea transmisă de autoritățile daneze, Comisia consideră că cererea Danemarcei, primită de Comisie la 6 noiembrie 2020, vizând menținerea dispozițiilor sale de drept intern în ceea ce privește adaosul de nitriți, care sunt mai stricte decât cele ale Regulamentului (CE) nr. 1333/2008, poate fi aprobată pentru o perioadă de trei ani de la data adoptării prezentei decizii. Danemarca ar trebui să continue să monitorizeze situația și să colecteze date pentru a se stabili dacă aplicarea nivelurilor stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 oferă nivelul necesar de protecție și, în caz contrar, dacă această aplicare ar determina riscuri inacceptabile pentru sănătatea umană, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Se aprobă dispozițiile de drept intern privind adaosul de nitriți în produsele din carne cuprinse în Ordinul nr. 1247 din 30 octombrie 2018 privind aditivii alimentari din produsele alimentare (BEK nr 1247 af 4.9.2015, Udskriftsdato:25.9.2017, Fødevarerministeriet), pe care Regatul Danemarcei le-a notificat Comisiei prin scrisoarea din 6 noiembrie 2020, în temeiul articolului 114 alineatul (4) din TFUE.
Articolul 2
Prezenta decizie expiră la 5 mai 2024.
Articolul 3
Prezenta decizie se adresează Regatului Danemarcei.
Adoptată la Bruxelles, 5 mai 2021.
Pentru Comisie
Stella KYRIAKIDES
Membru al Comisiei
(1) Decizia (UE) 2015/826 a Comisiei din 22 mai 2015 privind dispozițiile naționale notificate de Danemarca referitoare la adaosul de nitriți în anumite produse din carne (JO L 130, 28.5.2015, p. 10).
(2) Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aditivii alimentari (JO L 354, 31.12.2008, p. 16).
(3) Directiva 2006/52/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 de modificare a Directivei 95/2/CE privind aditivii alimentari, alții decât coloranții și îndulcitorii, și a Directivei 94/35/CE privind îndulcitorii care trebuie utilizați în produsele alimentare (JO L 204, 26.7.2006, p. 10).
(4) Aviz privind nitrații și nitriții, exprimat la data de 19 octombrie 1990, Comisia Europeană – Rapoarte ale Comitetului științific pentru alimentație (seria 26), p. 21.
(5) Aviz privind nitrații și nitriții, exprimat la data de 22 septembrie 1995, Comisia Europeană – Rapoarte ale Comitetului științific pentru alimentație (seria 38), p. 1.
(6) Aviz al Grupului pentru pericole biologice formulat la cererea Comisiei privind efectele nitriților/nitraților asupra siguranței microbiologice a produselor din carne, The EFSA Journal (2003) 14, p. 1.
(8) Regulamentul (UE) nr. 257/2010 al Comisiei din 25 martie 2010 de stabilire a unui program de reevaluare a aditivilor alimentari autorizați în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind aditivii alimentari (JO L 80, 26.3.2010, p. 19).
(9) Notificarea Comisiei de către Danemarca, prin scrisoarea din 25 noiembrie 2014.
(10) EFSA Journal 2017;15(6):4786.