(1)

Uniunea este parte contractantă la Acordul internațional din 2010 privind cacaua (ICA) în temeiul Deciziei 2012/189/UE a Consiliului (1) și membră a Organizației internaționale pentru cacao (ICCO).

(2)

În temeiul articolului 7 din ICA, Consiliul internațional pentru cacao (ICC) îndeplinește sau coordonează îndeplinirea tuturor funcțiilor necesare pentru executarea ICA. În temeiul articolului 12 din ICA, deciziile ICC se iau, în principiu, prin consens. În absența unui consens, deciziile se iau prin vot special.

(3)

În temeiul articolului 10 din ICA, membrii ICCO dețin în cadrul ICC în total 2000 de voturi. Fiecare membru are un anumit număr de voturi care este ajustat anual în funcție de criteriile stabilite la articolul menționat.

(4)

Este în interesul Uniunii să participe la un acord internațional privind cacaua, având în vedere importanța acestui sector pentru o serie de state membre și pentru economia sectorului european al cacauei.

(5)

Un grup tehnic de lucru compus din membrele ICCO, atât producătoare, cât și exportatoare, a desfășurat o activitate substanțială pentru a prezenta propuneri concrete de modificare a ICA. Membrii ICCO au fost invitați să prezinte sugestii în vederea inițierii acestei analize tehnice, astfel cum a procedat și Uniunea. ICC trebuie să înceapă negocieri în vederea unei revizuiri parțiale a ICA cu mult înainte de termenul de valabilitate al ICA și anume, 30 septembrie 2022, sub îndrumarea Conferinței Organizației Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD). Toate domeniile ICA ce urmează să fie revizuite trebuie să facă obiectul unor negocieri oficiale. Aceste negocieri trebuie să se încheie cel târziu la 30 septembrie 2022.

(6)

Toate modificările convenite în cadrul acestor negocieri oficiale ar trebui să se adopte în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 63 din ICA. În temeiul articolului respectiv, ICC poate, prin consens sau prin vot special, să recomande părților contractante la ICA o modificare a ICA. Modificarea intră în vigoare în conformitate cu articolul 63 alineatul (1) din ICA, ceea ce presupune notificarea acceptării de către un anumit procent din părțile contractante la ICA. În calitatea sa de membru al ICCO și de parte contractantă la ICA, în conformitate cu articolul 4 din ICA, Uniunea ar trebui să fie în măsură să participe la negocieri în vederea modificării ICA.

(7)

Prin urmare, este oportun ca Comisia să fie autorizată să participe la negocieri în vederea revizuirii parțiale a ICA,

(1)

În urma unei solicitări din partea Maltei din 7 august 2020, la 25 septembrie 2020, Consiliul a acordat Maltei asistență financiară sub forma unui împrumut în valoare de maximum 243 632 000 EUR cu o scadență medie maximă de 15 ani, în vederea completării eforturilor naționale ale Maltei întreprinse pentru a contracara impactul epidemiei de COVID-19 și a răspunde la consecințele socioeconomice ale acesteia pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă.

(2)

Împrumutul urma să fie utilizat de Malta pentru a finanța schemele privind reducerea timpului de muncă, măsurile similare și măsurile legate de sănătate menționate la articolul 3 din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1352 a Consiliului (2).

(3)

Epidemia de COVID-19 continuă să imobilizeze o parte substanțială a forței de muncă din Malta. Acest lucru a dus la o creștere neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor publice ale Maltei în ceea ce privește măsura menționată la articolul 3 litera (a) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1352.

(4)

Epidemia de COVID-19 și măsurile extraordinare puse în aplicare de Malta în 2020 și 2021 pentru a limita epidemia respectivă și impactul său socioeconomic și asupra sănătății au avut și continuă să aibă un impact considerabil asupra finanțelor publice. Previziunile Comisiei din toamna anului 2020 preconizau că Malta urma să înregistreze un deficit public de 9,4 % și o datorie publică de 55,2 % din produsul intern brut (PIB) până la sfârșitul anului 2020. În 2021, se preconizează că deficitul public al Maltei va scădea la 6,3 % din PIB, în timp ce datoria va crește la 60,0 % din PIB. Conform previziunilor intermediare ale Comisiei din iarna anului 2021, PIB-ul Maltei urmează să crească cu 4,5 % în 2021.

(5)

La 10 martie 2021, Malta a solicitat din nou asistență financiară din partea Uniunii în valoare de de 177 185 000 EUR, în vederea completării în continuare a eforturilor naționale întreprinse în 2020 și 2021 pentru a contracara impactul epidemiei de COVID-19 și a răspunde la consecințele socioeconomice ale epidemiei respective pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă. Cererea vizează măsura prevăzută în considerentul 6.

(6)

„Malta Enterprise Act (capitolul 463 din legislația Maltei)”/„L-Att dwar il-Korporazzjoni għall-Intrapriża ta’ Malta (Kap. 463 tal-Liġijiet ta’ Malta)” și „Avizul Guvernului nr. 389 din 13 aprilie 2020”/„Notifikazzjoni tal-Gvern Nru 389 tat-13 ta’ April 2020”, care sunt menționate la articolul 3 litera (a) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1352, au introdus un supliment salarial COVID-19, destinat angajaților și persoanelor care desfășoară activități independente, pentru a contracara perturbarea cauzată de epidemia de COVID-19. În perioada martie-iunie 2020, angajații cu normă întreagă din sectoarele cele mai afectate de criză enumerate în anexa A, menționată în Avizul Guvernului nr. 389, au fost eligibili pentru un sprijin salarial de 800 EUR pe lună. În sectoarele mai puțin afectate enumerate în anexa B, menționată în Avizul Guvernului nr. 389, angajații cu normă întreagă au fost eligibili pentru a primi 160 EUR pe lună. De asemenea, angajații cu fracțiune de normă puteau beneficia de sprijin într-un cuantum mai mic. În iulie 2020, listele sectoarelor incluse în cele două anexe au fost revizuite. Sectoarele care beneficiau anterior de sprijin în cadrul acestei scheme, dar care nu erau incluse în versiunea revizuită a anexei A sau B au fost sprijinite prin intermediul unui supliment salarial de 600 EUR destinat angajaților cu normă întreagă. Schema cuprinzând respectivele condiții a fost prelungită până la asfârșitul anului 2020. Începând din ianuarie 2021, valoarea suplimentului salarial reflectă scăderea vânzărilor pe o perioadă de șase luni, între martie și octombrie 2020, în raport cu cifra de afaceri declarată pe o perioadă de șase luni între martie și octombrie 2019. În cazul în care nu sunt disponibile evidențe privind TVA, suplimentul salarial se plătește pe baza criteriilor aplicabile în 2020. Schema este prevăzută să continue până la sfârșitul anului 2021. În a doua jumătate a anului 2021, sprijinul va rămâne în vigoare pentru activitățile legate de cazare și de catering în conformitate cu parametrii stabiliți. Pentru alte activități eligibile, sprijinul va scădea la 66 % în trimestrul trei și apoi va scădea la 33 % în ultimul trimestru al anului 2021. Schema va rămâne disponibilă numai pentru întreprinderile care erau deja eligibile pentru sprijin în cadrul schemei inițiale. În prezent, schema este aplicată în practică de către „Malta Enterprise” și aceasta va fi detaliată într-o viitoare comunicare a guvernului. În conformitate cu noile norme, schema va acoperi, de asemenea, înlocuirea angajaților (și anume înlocuirea celor care și-au încetat în mod voluntar contractul de muncă după iunie 2020), atât timp cât nu se depășește numărul de angajați de la sfârșitul lunii mai 2020. Numai partea din cheltuielile publice legată de persoanele care au fost angajate în mod continuu a fost solicitată de autorități, excluzând partea aferentă persoanelor nou angajate.

(7)

Malta îndeplinește condițiile pentru a solicita asistență financiară prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/672. Malta a furnizat Comisiei dovezi adecvate care atestă o creștere a cheltuielilor publice efective și planificate cu 427 961 805 EUR de la 1 februarie 2020, din cauza măsurilor naționale luate pentru contracararea efectelor socioeconomice ale epidemiei de COVID-19. Aceasta constituie o creștere neprevăzută și semnificativă, fiind direct legată de prelungirea unei măsuri naționale existente care vizează locurile de muncă, similară schemelor privind reducerea timpului de muncă, și care acoperă o proporție semnificativă a întreprinderilor și a forței de muncă din Malta. Malta a finanțat 7 144 805 EUR din cuantumul majorat al cheltuielilor publice din fondurile sale proprii.

(8)

Comisia a consultat Malta și a verificat creșterea neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor publice efective și planificate legate direct de o măsură similară schemelor privind reducerea timpului de muncă, menționată în cererea Maltei din 10 martie 2021, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) 2020/672.

(9)

Prin urmare, ar trebui acordată asistență financiară pentru a ajuta Malta să contracareze efectele socioeconomice ale perturbării economice semnificative cauzate de epidemia de COVID-19. Comisia ar trebui să adopte deciziile privind scadențele, dimensiunea și deblocarea ratelor și a tranșelor în strânsă cooperare cu autoritățile naționale.

(10)

Malta și Comisia ar trebui să ia în considerare prezenta decizie în acordul de împrumut menționat la articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/672.

(11)

Prezenta decizie nu ar trebui să aducă atingere rezultatelor niciuneia dintre procedurile legate de denaturarea funcționării pieței interne care este posibil să fie inițiate, în special în temeiul articolelor 107 și 108 din tratat. Aceasta nu prevalează asupra cerinței ca statele membre să notifice Comisiei potențialele ajutoare de stat în temeiul articolului 108 din tratat.

(12)

Malta ar trebui să informeze periodic Comisia cu privire la execuția cheltuielilor publice planificate, pentru a-i permite acesteia să evalueze măsura în care Malta a executat cheltuielile respective.

(13)

Decizia de a acorda asistență financiară a fost luată ținând seama de nevoile existente și preconizate ale Maltei, precum și de cererile de asistență financiară în temeiul Regulamentului (UE) 2020/672 deja înaintate sau prevăzute a fi înaintate de alte state membre, aplicând în același timp principiile egalității de tratament, solidarității, proporționalității și transparenței,

1.

Articolul 2 se modifică după cum urmează:

2.

Articolul 3 se înlocuiește cu următorul text:

3.

Articolul 4 se înlocuiește cu următorul text:

(1)

În urma unei solicitări din partea Letoniei din 7 august 2020, la 25 septembrie 2020, Consiliul a acordat Letoniei asistență financiară sub forma unui împrumut în valoare de maximum 192 700 000 EUR, cu o scadență medie maximă de 15 ani, în vederea completării eforturilor naționale ale Letoniei întreprinse pentru a contracara impactul epidemiei de COVID-19 și a răspunde la consecințele socioeconomice ale acesteia pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă.

(2)

Împrumutul urma să fie utilizat de Letonia pentru a finanța schemele privind reducerea timpului de muncă, măsurile similare și măsurile legate de sănătate menționate la articolul 3 din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1351 a Consiliului (2).

(3)

Epidemia de COVID-19 continuă să imobilizeze o parte substanțială a forței de muncă din Letonia. Acest lucru a condus la o creștere neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor publice ale Letoniei în legătură cu noi măsuri, și anume indemnizațiile de boală pentru părinți și îngrijitori și primele pentru medicii și angajații implicați în combaterea crizei provocate de COVID-19, și cu măsurile menționate la articolul 3 literele (a), (c), (d), (f) și (g) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1351.

(4)

Epidemia de COVID-19 și măsurile extraordinare puse în aplicare de Letonia în 2020 și 2021 pentru a limita epidemia în cauză și impactul său socioeconomic și asupra sănătății au avut și continuă să aibă un impact considerabil asupra finanțelor publice. Previziunile Comisiei din toamna anului 2020 preconizau că Letonia urma să înregistreze un deficit public de 7,4 % și o datorie publică de 47,5 % din produsul intern brut (PIB) până la sfârșitul anului 2020. În 2021, se preconizează că deficitul public al Letoniei va scădea la 3,5 %, iar datoria sa publică la 45,9 % din PIB. Conform previziunilor intermediare ale Comisiei din iarna anului 2021, PIB-ul real al Letoniei urmează să crească cu 3,5 % în 2021.

(5)

La 11 martie 2021, Letonia a solicitat din nou asistență financiară din partea Uniunii în valoare de 112 500 000 EUR în vederea completării în continuare a eforturilor naționale întreprinse în 2020 și 2021 pentru a contracara impactul epidemiei de COVID-19 și a răspunde la consecințele socioeconomice ale epidemiei respective pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă. Cererea vizează măsurile prevăzute în considerentele 6-8.

(6)

„Regulamentul nr. 709 al Cabinetului «Reglementări privind indemnizația de inactivitate acordată contribuabililor pentru continuarea activității lor în circumstanțele crizei provocate de COVID-19»” [adoptat la 24 noiembrie 2020 (3) și modificat la 12 ianuarie 2021 (4)] a extins aplicarea și a modificat o schemă de compensare a perioadei de inactivitate pentru lucrători, menționată la articolul 3 litera (a) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1351. Schema se aplică societăților, persoanelor care desfășoară activități independente și plătitorilor taxei de licență ale căror venituri din activitatea economică au scăzut cu cel puțin 20 %, comparativ cu media perioadei august-octombrie 2020. Schema plătește angajaților trecuți în șomaj tehnic sau persoanelor care desfășoară activități independente compensații în valoare de 50 % sau 70 % din salarii sau venituri, în funcție de regimul fiscal în temeiul căruia își desfășoară activitatea. Nivelul minim al sprijinului este stabilit la 500 EUR, iar cel maxim la 1 000 EUR per angajat pe lună calendaristică. Schema de compensare a perioadei de inactivitate este însoțită de sporul pentru copii acordat lucrătorilor, menționat la articolul 3 litera (c) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1351.

Sporul de 50 EUR pe lună pentru fiecare copil oferă un sprijin suplimentar lucrătorilor inactivi, care au dreptul la o reducere a impozitului pe venit pentru persoanele aflate în întreținere. Aplicarea măsurii de sprijin a fost extinsă prin „Ordinul nr. 706 al Cabinetului din 1 decembrie 2020 «Privind alocarea de fonduri din programul „Fonduri pentru evenimente neprevăzute” din cadrul bugetului de stat» ”  (5) și „Ordinul nr. 15 al Cabinetului din 11 ianuarie 2021 «Privind alocarea de fonduri din programul „Fonduri pentru evenimente neprevăzute” din cadrul bugetului de stat» ”  (6). Măsura poate fi considerată drept o măsură similară schemelor privind reducerea timpului de muncă, astfel cum sunt menționate în Regulamentul (UE) 2020/672, deoarece oferă angajaților și persoanelor care desfășoară o activitate independentă un sprijin pentru venit.

(7)

Schema de subvenții salariale oferă sprijin angajatorilor care se confruntă cu o scădere cu cel puțin 20 % a veniturilor din orice activitate economică. Schema se ridică la 50 % din salariul mediu brut lunar, dar nu mai mult de 500 EUR pe lună calendaristică. Angajatorii beneficiari sunt obligați să mențină locurile de muncă ale lucrătorilor sprijiniți și să suplimenteze subvenția salarială până la salariul normal integral. Schema a fost instituită prin „Regulamentul nr. 675 al Cabinetului «Reglementări referitoare la acordarea de ajutor contribuabililor pentru continuarea activității în contextul crizei provocate de COVID-19»” [adoptat la 10 noiembrie 2020 (7) și modificat la 12 ianuarie 2021 (8)] și „Ordinul nr. 128 al Cabinetului din 26 februarie 2021«Privind alocarea de fonduri din programul „Fonduri pentru evenimente neprevăzute” din cadrul bugetului de stat»” (9). Măsura extinde aplicarea schemei de subvenții salariale pentru sectorul turismului și cel al exporturilor menționată la articolul 3 litera (d) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1351 și extinde acoperirea acesteia la toți angajatorii eligibili.

(8)

Indemnizațiile de boală pentru părinți și îngrijitori oferă sprijin angajaților care nu pot lucra de la distanță și care trebuie să aibă grijă de copii cu vârsta de până la 10 ani sau persoane cu handicap, în perioadele în care școlile și centrele de zi sunt închise din cauza epidemiei de COVID-19. Măsura poate fi considerată drept o măsură similară schemelor privind reducerea timpului de muncă, astfel cum sunt menționate în Regulamentul (UE) 2020/672, deoarece oferă părinților și îngrijitorilor un sprijin pentru venit și contribuie la menținerea locurilor de muncă, întrucât astfel părinții și îngrijitorii care trebuie să aibă grijă de copii sau persoane cu handicap pe durata închiderii școlilor și a centrelor de zi nu sunt nevoiți să își înceteze raportul de muncă. Indemnizațiile de boală sunt prevăzute în „Modificarea legii «Privind asigurarea de maternitate și de boală» din 26 noiembrie 2020” (10), în „Ordinul nr. 707 al Cabinetului din 1 decembrie 2020«Privind alocarea de fonduri din programul „Fonduri pentru evenimente neprevăzute” din cadrul bugetului de stat»” (11) și în „Ordinul nr. 13 al Cabinetului din 11 ianuarie 2021«Privind alocarea de fonduri din programul „Fonduri pentru evenimente neprevăzute” din cadrul bugetului de stat»” (12).

(9)

De asemenea, Letonia a introdus și a extins aplicarea unei serii de măsuri legate de sănătate pentru a face față crizei provocate de COVID-19. În mod concret, este vorba de măsurile prevăzute în considerentele 10-12.

(10)

„Modificările legii «Privind asigurarea de maternitate și de boală» din 12 noiembrie 2020” (13) prevede extinderea aplicării până la 30 iunie 2021 a indemnizațiilor de boală legate de COVID-19 menționate la articolul 3 litera (g) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1351. Măsura prevede indemnizații de boală plătite de stat persoanelor care au fost nevoite să lipsească de la locul de muncă din cauza obligației de a intra în autoizolare sau autocarantină, în timp ce, de obicei, o parte din indemnizația de boală este suportată de angajator.

(11)

Sprijin suplimentar este acordat pentru plățile legate de sănătate pentru echipamentele individuale de protecție, menționate la articolul 3 litera (f) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1351. Cheltuielile au fost deja executate în 2020, inclusiv cele stabilite prin „Regulamentul nr. 380 al Cabinetului din 9 iunie 2020«Reglementări privind resursele destinate asigurării siguranței epidemiologice necesare pentru instituțiile incluse în lista instituțiilor și a nevoilor prioritare»” (14).

(12)

Primele pentru medicii și angajații implicați în combaterea crizei provocate de COVID-19, în valoare de 20 % până la 100 % din salariile lunare, recompensează munca în condiții de risc și volum de muncă sporite, astfel cum se prevede în „Ordinele nr. 136 din 27 martie 2020 și nr. 656 din 6 noiembrie 2020 ale Cabinetului «Privind alocarea fondurilor din programul „Fonduri pentru evenimente neprevăzute” din cadrul bugetului de stat»” (15), în „Ordinul nr. 743 al Cabinetului din 8 decembrie 2020«Modificări ale Ordinului nr. 655 al Cabinetului din 6 noiembrie 2020„Privind declararea stării de urgență”»” (16) și în „Ordinul nr. 37 al Cabinetului din 21 ianuarie 2021«Privind alocarea fondurilor din programul „Fonduri pentru evenimente neprevăzute” din cadrul bugetului de stat»” (17). Primele respective se adaugă primei maxime stabilite în Legea privind remunerarea funcționarilor și a angajaților autorităților publice de stat și locale. Măsura sprijină ocuparea forței de muncă prin asigurarea securității sanitare a angajaților și a continuității serviciilor publice esențiale.

(13)

Letonia îndeplinește condițiile pentru a solicita asistență financiară prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/672. Letonia a furnizat Comisiei dovezi adecvate care atestă o creștere a cheltuielilor publice efective și planificate cu 405 297 901 EUR de la 1 februarie 2020 din cauza măsurilor naționale luate pentru contracararea efectelor socioeconomice ale epidemiei de COVID-19. Aceasta constituie o creștere neprevăzută și semnificativă, fiind legată atât de măsuri noi, cât și de o extindere a aplicării măsurilor existente legate direct de scheme privind reducerea timpului de muncă și de măsuri similare care acoperă o proporție semnificativă a întreprinderilor și a forței de muncă din Letonia. Letonia intenționează să finanțeze 100 097 901 EUR din cuantumul majorat al cheltuielilor publice din fondurile sale proprii.

(14)

Comisia a consultat Letonia și a verificat creșterea neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor publice efective și planificate legate direct de scheme privind reducerea timpului de muncă și de măsuri similare, precum și de recurgerea la măsuri relevante în domeniul sănătății legate de epidemia de COVID-19, menționată în cererea Letoniei din 11 martie 2021, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) 2020/672.

(15)

Măsurile legate de sănătate, astfel cum sunt menționate în cererea Letoniei din 11 martie 2021 și la considerentele 10-12, se ridică la 22 304 365 EUR.

(16)

Prin urmare, ar trebui acordată asistență financiară pentru a ajuta Letonia să contracareze efectele socioeconomice ale perturbării economice importante cauzate de epidemia de COVID-19. Comisia ar trebui să adopte deciziile privind scadențele, dimensiunea și deblocarea ratelor și a tranșelor în strânsă cooperare cu autoritățile naționale.

(17)

Letonia și Comisia ar trebui să ia în considerare prezenta decizie în acordul de împrumut menționat la articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/672.

(18)

Prezenta decizie nu ar trebui să aducă atingere rezultatelor niciuneia dintre procedurile legate de denaturarea funcționării pieței interne care este posibil să fie inițiate, în special în temeiul articolelor 107 și 108 din tratat. Aceasta nu prevalează asupra cerinței ca statele membre să notifice Comisiei potențialele ajutoare de stat în temeiul articolului 108 din tratat.

(19)

Letonia ar trebui să informeze periodic Comisia cu privire la execuția cheltuielilor publice planificate, pentru a-i permite acesteia să evalueze măsura în care Letonia a executat aceste cheltuieli.

(20)

Decizia de a acorda asistență financiară a fost luată ținând seama de nevoile existente și preconizate ale Letoniei, precum și de cererile de asistență financiară în temeiul Regulamentului (UE) 2020/672 deja înaintate sau prevăzute a fi înaintate de alte state membre, aplicând în același timp principiile egalității de tratament, solidarității, proporționalității și transparenței,

1.

Articolul 2 se modifică după cum urmează:

2.

Articolul 3 se înlocuiește cu următorul text:

3.

Articolul 4 se înlocuiește cu următorul text:

(1)

În urma unei solicitări din partea Lituaniei din 7 august 2020, la 25 septembrie 2020, Consiliul a acordat Lituaniei asistență financiară sub forma unui împrumut în valoare de maximum 602 310 000 EUR, cu o scadență medie maximă de 15 ani în vederea completării eforturilor naționale întreprinse pentru a contracara impactul epidemiei de COVID-19 și a răspunde la consecințele socioeconomice ale acesteia pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă.

(2)

Împrumutul urma să fie utilizat de Lituania pentru a finanța schemele privind reducerea timpului de muncă și măsurile similare menționate la articolul 3 din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1350 a Consiliului (2).

(3)

Epidemia de COVID-19 continuă să imobilizeze o parte substanțială a forței de muncă din Lituania. Acest lucru a dus la o creștere neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor publice ale Lituaniei în ceea ce privește măsurile menționate la articolul 3 literele (a) și (b) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1350.

(4)

Epidemia de COVID-19 și măsurile extraordinare puse în aplicare de Lituania în 2020 și 2021 pentru a limita epidemia în cauză și impactul său socioeconomic și asupra sănătății au avut și continuă să aibă un impact considerabil asupra finanțelor publice. Previziunile Comisiei din toamna anului 2020 preconizau că Lituania urma să înregistreze un deficit public de 8,4 % și o datorie publică de 47,2 % din produsul intern brut (PIB) până la sfârșitul anului 2020. În 2021, se preconizează că deficitul public al Lituaniei se va situa la 6,0 %, iar datoria sa publică la 50,7 % din PIB. Conform previziunilor intermediare ale Comisiei din iarna anului 2021, PIB-ul Lituaniei urmează să crească cu 2,2 % în 2021.

(5)

La 11 martie 2021, Lituania a solicitat o nouă asistență financiară din partea Uniunii în valoare de 354 950 000 EUR, în vederea completării în continuare a eforturilor naționale întreprinse în 2020 și 2021 pentru a contracara impactul epidemiei de COVID-19 și a răspunde la consecințele socioeconomice ale epidemiei respective pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă. Cererea vizează măsurile prevăzute în considerentele 6-8.

(6)

În „Legea privind ocuparea forței de muncă nr. XII-2470” din 21 iunie 2016, astfel cum a fost modificată în 2020 (3), menționată la articolul 3 litera (a) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1350, Lituania a introdus o schemă de plată a unor subvenții către angajatori pentru a acoperi salariile estimate pentru fiecare persoană angajată care se confruntă cu perioade de inactivitate, ca sprijin pe durata carantinei și a stării de urgență naționale. Până la data de 1 ianuarie 2021, angajatorul avea posibilitatea de a alege între subvenții pentru a acoperi fie 70 % din salariu, până la un nivel maxim egal cu 1,5 salarii minime, fie 90 % din salariu (100 % în cazul salariaților cu vârsta de cel puțin 60 de ani), până la un nivel maxim egal cu salariul minim. Începând cu 1 ianuarie 2021, angajatorul poate primi subvenții pentru a acoperi 100 % din salariu, până la un nivel maxim egal cu 1,5 salarii minime. Angajatorii care au participat la această schemă trebuie să păstreze cel puțin 50 % dintre angajați timp de cel puțin trei luni după încetarea subvenției.

(7)

În temeiul „Legii privind ocuparea forței de muncă nr. XII-2470” din 21 iunie 2016, astfel cum a fost modificată în 2020, menționată la articolul 3 litera (a) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1350, au fost plătite subvenții și pentru angajații care revin la locul de muncă după o perioadă de inactivitate (4), pe o perioadă de cel mult șase luni de la revenirea lor la locul de muncă. Valoarea subvențiilor plătite în prima și în a doua lună de la revenirea la locul de muncă poate ajunge la 100 % din salariul angajatului, la 50 % în a treia și a patra lună și la 30 % în a cincea și a șasea lună, valoarea respectivă având o limită maximă egală cu salariul minim sau cu dublul salariului minim, în funcție de activitatea economică desfășurată de angajator. Aceste subvenții pot fi considerate a fi o măsură similară schemelor privind reducerea timpului de muncă, astfel cum sunt menționate în Regulamentul (UE) 2020/672, întrucât scopul lor era de a oferi sprijin pentru veniturile angajaților și de a contribui la menținerea raporturilor de muncă existente.

(8)

De asemenea, autoritățile au introdus indemnizații pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă, inclusiv pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă în agricultură în cadrul unei exploatații agricole sau al unei ferme de cel puțin patru unități de dimensiune economică, astfel cum se menționează la articolul 3 litera (b) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1350. Măsura respectivă a fost modificată în 2020 (5). În 2020, aceste indemnizații s-au ridicat la 257 EUR și au fost plătite în perioada de carantină și de stare de urgență națională și în primele două luni după această perioadă. În 2021, indemnizațiile se ridică la 260 EUR și sunt plătite în perioada de carantină și de stare de urgență națională și în prima lună după această perioadă. Indemnizațiile pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă pot fi considerate a fi o măsură similară schemelor privind reducerea timpului de muncă, astfel cum sunt menționate în Regulamentul (UE) 2020/672, întrucât acestea au scopul de a proteja persoanele care desfășoară o activitate independentă sau categoriile similare de lucrători împotriva reducerii sau a pierderii de venituri.

(9)

Lituania îndeplinește condițiile pentru a solicita asistență financiară prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/672. Lituania a furnizat Comisiei dovezi corespunzătoare conform cărora cheltuielile publice efective și planificate au crescut cu 1 101 607 198 EUR de la 1 februarie 2020 din cauza măsurilor naționale luate pentru contracararea efectelor socioeconomice ale epidemiei de COVID-19. Aceasta constituie o creștere neprevăzută și semnificativă, fiind legată de o extindere a aplicării măsurilor existente legate direct de schemele privind reducerea timpului de muncă și de măsuri similare care acoperă o proporție semnificativă a întreprinderilor și a forței de muncă din Lituania. Lituania a finanțat 144 347 198 EUR din cuantumul majorat al cheltuielilor cu ajutorul fondurilor Uniunii.

(10)

Comisia a consultat Lituania și a verificat creșterea neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor publice efective și planificate legate direct de scheme privind reducerea timpului de muncă și de măsuri similare, menționată în cererea Lituaniei din 11 martie 2021, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) 2020/672.

(11)

Prin urmare, ar trebui acordată asistență financiară pentru a ajuta Lituania să contracareze efectele socioeconomice ale perturbării economice importante cauzate de epidemia de COVID-19. Comisia ar trebui să adopte deciziile privind scadențele, dimensiunea și deblocarea ratelor și a tranșelor în strânsă cooperare cu autoritățile naționale.

(12)

Lituania și Comisia ar trebui să ia în considerare prezenta decizie în acordul de împrumut menționat la articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/672.

(13)

Prezenta decizie nu ar trebui să aducă atingere rezultatelor niciuneia dintre procedurile legate de denaturarea funcționării pieței interne care este posibil să fie inițiate, în special în temeiul articolelor 107 și 108 din tratat. Aceasta nu prevalează asupra cerinței ca statele membre să notifice Comisiei potențialele ajutoare de stat în temeiul articolului 108 din tratat.

(14)

Lituania ar trebui să informeze periodic Comisia cu privire la execuția cheltuielilor publice planificate, pentru a-i permite acesteia să evalueze măsura în care Lituania a executat aceste cheltuieli.

(15)

Decizia de a acorda asistență financiară a fost luată ținând seama de nevoile existente și preconizate ale Lituaniei, precum și de cererile de asistență financiară în temeiul Regulamentului (UE) 2020/672 deja înaintate sau prevăzute a fi înaintate de alte state membre, aplicând în același timp principiile egalității de tratament, solidarității, proporționalității și transparenței,

1.

Articolul 2 se modifică după cum urmează:

2.

Articolul 3 se înlocuiește cu următorul text:

3.

Articolul 4 se înlocuiește cu următorul text:

(1)

La solicitarea Greciei din 6 august 2020, la 25 septembrie 2020, Consiliul a acordat Greciei asistență financiară sub forma unui împrumut în valoare de maximum 2 728 000 000 EUR, cu o scadență medie maximă de 15 ani, în vederea completării eforturilor naționale întreprinse de Grecia pentru a contracara impactul epidemiei de COVID-19 și a răspunde consecințelor socioeconomice ale respectivei epidemii pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă.

(2)

Împrumutul urma să fie utilizat de Grecia pentru a finanța schemele privind reducerea timpului de muncă și măsurile similare menționate la articolul 3 din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1346 a Consiliului (2).

(3)

Epidemia de COVID-19 continuă să imobilizeze o parte substanțială a forței de muncă din Grecia. Acest lucru a dus la o creștere neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor publice ale Greciei în ceea ce privește măsurile menționate la articolul 3 literele (a) și (b) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1346.

(4)

Epidemia de COVID-19 și măsurile extraordinare puse în aplicare de Grecia în 2020 și 2021 pentru a limita epidemia și impactul său socioeconomic și asupra sănătății au avut și continuă să aibă un impact considerabil asupra finanțelor publice. Previziunile Comisiei din toamna anului 2020 preconizau că Grecia urma să înregistreze un deficit public de 6,9 % și o datorie publică de 207,1 % din produsul intern brut (PIB) până la sfârșitul anului 2020. În 2021, se preconizează că deficitul public al Greciei va scădea la 6,3 %, iar datoria sa publică la 200,7 % din PIB. Conform previziunilor intermediare ale Comisiei din iarna anului 2021, PIB-ul Greciei urmează să crească cu 3,5 % în 2021.

(5)

La 9 martie 2021, Grecia a solicitat o nouă asistență financiară în valoare de 2 537 000 000 EUR din partea Uniunii, în vederea completării în continuare a eforturilor naționale întreprinse în 2020 și 2021 pentru a contracara impactul epidemiei de COVID-19 și a răspunde consecințelor socioeconomice ale epidemiei respective pentru lucrători. Cererea vizează, în special, măsurile prevăzute la considerentele 6 și 7.

(6)

Mai precis, cererea Greciei se referă la „Actul legislativ din 14 martie 2020” (3), menționat la articolul 3 litera (a) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1346, prin care a fost introdusă o indemnizație specială pentru angajații din sectorul privat ale căror contracte de muncă au fost suspendate. Măsura respectivă urmărește să protejeze locurile de muncă din întreprinderile care și-au încetat activitatea în urma unui ordin al administrației publice sau care aparțin de sectoare economice puternic afectate de epidemia de COVID-19 și privește acordarea unei indemnizații lunare speciale de 534 EUR angajaților ale căror contracte de muncă sunt suspendate. Condiția prealabilă pentru a beneficia de această schemă este ca angajatorul să mențină același număr de angajați (însemnând exact aceiași angajați) pentru o perioadă egală cu perioada în care a fost suspendat contractul de muncă. Măsura a fost extinsă până la 31 martie 2021 în ceea ce privește lucrătorii obișnuiți și până la 31 octombrie 2021 în ceea ce privește lucrătorii sezonieri. În lunile următoare pot fi aplicate extinderi unui număr tot mai mic de sectoare economice eligibile.

(7)

În plus, autoritățile au introdus finanțarea de către stat a contribuțiilor la asigurările sociale pentru angajații care beneficiază de indemnizația specială menționată la considerentul 6, astfel cum se menționează la articolul 3 litera (b) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1346. Condiția prealabilă pentru a beneficia de această schemă este ca angajatorul să mențină același număr de angajați (însemnând exact aceiași angajați) pentru o perioadă egală cu perioada în care a fost suspendat contractul de muncă.

(8)

Grecia îndeplinește condițiile pentru a solicita asistență financiară prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/672. Grecia a furnizat Comisiei dovezi corespunzătoare conform cărora cheltuielile publice efective și planificate au crescut cu 6 071 899 097 EUR de la 1 februarie 2020 din cauza măsurilor naționale luate pentru contracararea efectelor socioeconomice ale epidemiei de COVID-19. Aceasta constituie o creștere neprevăzută și semnificativă, fiind legată de o extindere a măsurilor existente legate direct de scheme privind reducerea timpului de muncă și de măsuri similare care acoperă o proporție semnificativă a întreprinderilor și a forței de muncă din Grecia. Grecia intenționează să finanțeze din fonduri proprii 806 899 097 EUR din cuantumul majorat al cheltuielilor.

(9)

Comisia a consultat Grecia și a verificat creșterea neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor publice efective și planificate legate direct de schemele privind reducerea timpului de muncă și de măsuri similare, menționate în cererea Greciei din 9 martie 2021, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) 2020/672.

(10)

Prin urmare, ar trebui să se acorde asistență financiară pentru a ajuta Grecia să contracareze efectele socioeconomice ale perturbării economice importante cauzate de epidemia de COVID-19. Comisia ar trebui să adopte deciziile privind scadențele, dimensiunea și deblocarea ratelor și a tranșelor în strânsă cooperare cu autoritățile naționale.

(11)

Grecia și Comisia ar trebui să ia în considerare prezenta decizie în acordul de împrumut menționat la articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/672.

(12)

Prezenta decizie nu ar trebui să aducă atingere rezultatelor niciuneia dintre procedurile legate de denaturarea funcționării pieței interne care este posibil să fie întreprinse, în special în temeiul articolelor 107 și 108 din tratat. Aceasta nu prevalează asupra cerinței ca statele membre să notifice Comisiei potențialele ajutoare de stat în temeiul articolului 108 din tratat.

(13)

Grecia ar trebui să informeze periodic Comisia cu privire la execuția cheltuielilor publice planificate, pentru a-i permite acesteia să evalueze măsura în care Grecia a executat cheltuielile respective.

(14)

Decizia de a acorda asistență financiară a fost luată ținând seama de nevoile existente și preconizate ale Greciei, precum și de cererile de asistență financiară în temeiul Regulamentului (UE) 2020/672 deja înaintate sau prevăzute a fi înaintate de alte state membre, aplicând în același timp principiile egalității de tratament, solidarității, proporționalității și transparenței,

1.

Articolul 2 se modifică după cum urmează:

2.

Articolul 3 se înlocuiește cu următorul text:

(1)

La cererea Ciprului din 6 august 2020, la 25 septembrie 2020, Consiliul a acordat Ciprului asistență financiară sub forma unui împrumut în valoare de maximum 479 070 000 EUR, cu o scadență medie maximă de 15 ani, în vederea completării eforturilor naționale întreprinse de Cipru pentru a contracara impactul epidemiei de COVID-19 și a răspunde consecințelor socioeconomice ale respectivei epidemii pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă.

(2)

Împrumutul urma să fie utilizat de Cipru pentru a finanța schemele privind reducerea timpului de muncă, măsurile similare și măsurile legate de sănătate menționate la articolul 3 din în Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1344 a Consiliului (2).

(3)

Epidemia de COVID-19 continuă să imobilizeze o parte substanțială a forței de muncă din Cipru. Acest lucru a dus la o creștere neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor publice ale Ciprului în ceea ce privește măsurile menționate la articolul 3 literele (a)-(e), (g) și (h) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1344.

(4)

Epidemia de COVID-19 și măsurile extraordinare puse în aplicare de Cipru în 2020 și 2021 pentru a limita epidemia și impactul său socioeconomic și asupra sănătății au avut și continuă să aibă un impact considerabil asupra finanțelor publice. Previziunile Comisiei din toamna anului 2020 preconizau că Ciprul urma să înregistreze un deficit public de 6,1 % și o datorie publică de 112,6 % din produsul intern brut (PIB) până la sfârșitul anului 2020. În 2021, se preconizează că deficitul public al Ciprului va scădea la 2,3 %, iar datoria sa publică la 108,2 % din PIB. Conform previziunilor intermediare ale Comisiei din iarna anului 2021, PIB-ul Ciprului urmează să crească cu 3,2 % în 2021.

(5)

La 10 martie 2021, Ciprul a solicitat o nouă asistență financiară în valoare de 124 700 000 EUR din partea Uniunii, în vederea completării în continuare a eforturilor naționale întreprinse în 2020 și 2021 pentru a contracara impactul epidemiei de COVID-19 și a răspunde consecințelor socioeconomice ale epidemiei respective pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă. Cererea vizează în special măsurile prevăzute în considerentele 6-13.

(6)

„Legea 27(I)/2020” (3), „Legea 49(I)/2020” (4), „Legea 140(I)/2020” (5) și „Legea 36(I)/2021” (6) au stat la baza introducerii unei serii de acte administrative lunare cu caracter normativ (7), prezentând măsurile de contracarare a impactului epidemiei de COVID-19. Pe baza respectivelor legi, autoritățile au introdus o „schemă de concedii speciale”, menționată la articolul 3 litera (a) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1344, care prevede compensații salariale pentru părinții care lucrează în sectorul privat și au copii în vârstă de până la 15 ani sau copii de orice vârstă cu handicap. Schema de concedii speciale respectivă poate fi considerată o măsură similară schemelor privind reducerea timpului de muncă, în sensul Regulamentului (UE) 2020/672, deoarece acordă angajaților un sprijin pentru venit și contribuie la menținerea locurilor de muncă, întrucât părinții care trebuie să își îngrijească copiii pe durata închiderii școlilor nu sunt nevoiți să își înceteze raportul de muncă. Măsura a fost inițial în vigoare pentru perioada februarie 2020-iunie 2020 și a fost ulterior extinsă pentru perioada ianuarie 2021-iulie 2021.

(7)

În plus, „Legea 27(I)/2020”, „Legea 49(I)/2020”, „Legea 140(I)/2020” și „Legea 36(I)/2021” și o serie de acte administrative lunare cu caracter normativ (8) au stat la baza unei „scheme de sprijinire a întreprinderilor pentru suspendarea totală a activității”, menționată la articolul 3 litera (b) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1344. Schema respectivă acordă o compensație salarială pentru 97 % dintre angajații întreprinderilor obligate să își suspende activitatea, condiționată de păstrarea locului de muncă. Compensația acoperă 60 % din salariul angajatului sau 60 % din punctele de asigurări sociale ale angajatului realizate în 2018 (2019 pentru perioada iulie 2020-august 2020), reținându-se valoarea cea mai mare. Compensația variază între maximum 1 214 EUR și minimum 360 EUR pe lună. Măsura a fost inițial în vigoare pentru perioada martie 2020-august 2020 și a fost ulterior extinsă pentru perioada septembrie 2020-iulie 2021.

(8)

Totodată, „Legea 27(I)/2020”, „Legea 49(I)/2020”, „Legea 140(I)/2020” și „Legea 36(I)/2021” și o serie de acte administrative lunare cu caracter normativ (9) au stat la baza „schemei de sprijinire a întreprinderilor pentru suspendarea parțială a activității”, menționată la articolul 3 litera (b) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1344. Schema respectivă acordă o compensație salarială angajaților întreprinderilor a căror cifră de afaceri a scăzut din cauza crizei provocate de pandemia de COVID-19, condiționată de păstrarea locului de muncă. Compensația acoperă 60 % din salariul angajatului sau 60 % din punctele de asigurări sociale ale angajatului realizate în 2018, reținându-se valoarea cea mai mare. Compensația variază între maximum 1 214 EUR și minimum 360 EUR pe lună. Măsura a fost inițial în vigoare pentru perioada martie 2020-iunie 2020 și a fost ulterior extinsă pentru perioada ianuarie 2021-iulie 2021.

(9)

„Legea 27(I)/2020”, „Legea 49(I)/2020”, „Legea 140(I)/2020” și „Legea 36(I)/2021” și o serie de acte administrative cu caracter normativ (10) au stat la baza „schemei speciale pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă”, menționată la articolul 3 litera (c) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1344. Schema respectivă acordă o compensație persoanelor care desfășoară o activitate independentă și care nu pot exercita nicio activitate în conformitate cu decretul ministrului sănătății sau cu o decizie a consiliului de miniștri. Măsura a fost inițial în vigoare pentru perioada martie 2020-iunie 2020 și a fost ulterior extinsă pentru perioada iulie 2020-iulie 2021.

(10)

„Legea 27(I)/2020”, „Legea 49(I)/2020”, „Legea 140(I)/2020” și „Legea 36(I)/2021” și o serie de acte administrative cu caracter normativ (11) au stat la baza „schemei speciale pentru unitățile hoteliere și de cazare turistică”, menționată la articolul 3 litera (d) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1344. Schema respectivă acordă o compensație salarială pentru sprijinirea angajaților din industria hotelieră și din alte întreprinderi care furnizează servicii de cazare pentru turiști, al căror angajator și-a suspendat în totalitate activitatea sau a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri cu peste 40 %. Participarea la această schemă este condiționată de păstrarea locului de muncă. Măsura a fost inițial în vigoare pentru perioada iunie 2020-octombrie 2020 și a fost ulterior extinsă pentru perioada noiembrie 2020-iulie 2021.

(11)

„Legea 27(I)/2020”, „Legile 49(I)/2020”, „Legea 140(I)/2020” și „Legea 36(I)/2021” și o serie de acte administrative cu caracter normativ (12) au stat la baza „schemei speciale de sprijinire a întreprinderilor legate de industria turismului sau afectate de turism sau asociate cu întreprinderi supuse unei suspendări totale obligatorii”, menționată la articolul 3 litera (e) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1344. Schema respectivă acordă o compensație salarială pentru angajații din industria hotelieră și alte întreprinderi care oferă servicii de cazare turistică și care și-au suspendat integral activitatea sau au înregistrat o scădere a cifrei de afaceri cu peste 40 %, față de 55 % în cadrul schemei inițiale, condiționată de păstrarea locului de muncă. Măsura a fost inițial în vigoare pentru perioada iunie 2020-august 2020 și a fost extinsă și modificată pentru a acoperi perioada septembrie 2020-iulie 2021.

(12)

În plus, „schema de subvenționare” stabilită prin „Bugetul suplimentar – Cadrul temporar privind măsurile de ajutor de stat destinate sprijinirii economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19”, menționată la articolul 3 litera (g) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1344, a introdus subvenții pentru întreprinderile mici și foarte mici și persoanele care desfășoară o activitate independentă și care au până la 50 de angajați. Cererea se referă numai la partea din cheltuieli legată de sprijinirea persoanelor care desfășoară o activitate independentă și a întreprinderilor unipersonale. Subvențiile respective oferă o sumă forfetară pentru a sprijini cheltuielile de funcționare ale întreprinderilor mici și ale persoanelor care desfășoară o activitate independentă. Valoarea subvențiilor forfetare a fost revizuită pentru diferite categorii de întreprinderi în funcție de numărul de angajați. În plus, au fost convenite granturi pentru întreprinderile care și-au suspendat activitatea din martie 2020, în cuantum de 10 000 EUR pentru un număr de până la 9 angajați și de 15 000 EUR pentru peste 9 angajați. Schema de subvenționare poate fi considerată o măsură similară schemelor privind reducerea timpului de muncă, menționate în Regulamentul (UE) 2020/672, întrucât vizează protejarea persoanelor care desfășoară o activitate independentă sau a unor categorii similare de lucrători împotriva reducerii sau a pierderii veniturilor. Măsura a fost inițial în vigoare pentru perioada aprilie 2020-mai 2020 și a fost extinsă și modificată pentru noiembrie 2020.

(13)

Ciprul a prelungit, de asemenea, o măsură legată de sănătate pentru combaterea crizei provocate de pandemia de COVID-19 prevăzută de „Legea 27(I)/2020”, de „Legea 49(I)/2020”, de „Legea 140(I)/2020” și de „Legea 36(I)/2021” și de o serie de acte administrative cu caracter normativ (13). În particular, „schema de prestații de boală”, menționată la articolul 3 litera (h) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1344, oferă compensații salariale angajaților din sectorul privat și persoanelor care desfășoară o activitate independentă, cu condiția ca aceștia să fie clasificați ca persoane vulnerabile conform unei liste publicate de Ministerul Sănătății, persoane plasate în carantină de către autorități sau persoane infectate cu COVID-19. Măsura a fost inițial în vigoare pentru perioada martie 2020-iunie 2020 și a fost extinsă pentru perioada noiembrie 2020-iulie 2021.

(14)

Ciprul îndeplinește condițiile pentru a solicita asistență financiară prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/672. Ciprul a furnizat Comisiei dovezi adecvate care atestă o creștere a cheltuielilor publice efective și planificate cu 742 040 000 EUR de la 1 februarie 2020, din cauza măsurilor naționale luate pentru contracararea efectelor socioeconomice ale epidemiei de COVID-19. Aceasta constituie o creștere neprevăzută și semnificativă, fiind legată de o extindere a măsurilor existente legate direct de schemele privind reducerea timpului de muncă și de măsuri similare care acoperă o proporție semnificativă a întreprinderilor și a forței de muncă din Cipru. Ciprul intenționează să finanțeze 138 270 000 EUR din cuantumul majorat al cheltuielilor cu ajutorul fondurilor Uniunii.

(15)

Comisia a consultat Ciprul și a verificat creșterea neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor publice efective și planificate legate direct de scheme privind reducerea timpului de muncă și de măsuri similare, precum și aplicarea de măsuri corespunzătoare legate de sănătate în contextul epidemiei de COVID-19, menționate în cererea Ciprului din 10 martie 2021, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) 2020/672.

(16)

Măsura legată de sănătate, astfel cum se menționează în cererea Ciprului din 10 martie 2021 și la considerentul 13 se ridică la valoarea de 440 000 EUR.

(17)

Prin urmare, ar trebui să se acorde asistență financiară pentru a ajuta Ciprul să contracareze efectele socioeconomice ale perturbării economice importante cauzate de epidemia de COVID-19. Comisia ar trebui să adopte deciziile privind scadențele, dimensiunea și deblocarea ratelor și a tranșelor în strânsă cooperare cu autoritățile naționale.

(18)

Ciprul și Comisia ar trebui să ia în considerare prezenta decizie în acordul de împrumut menționat la articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/672.

(19)

Prezenta decizie nu ar trebui să aducă atingere rezultatelor niciuneia dintre procedurile legate de denaturarea funcționării pieței interne care este posibil să fie întreprinse, în special în temeiul articolelor 107 și 108 din tratat. Aceasta nu prevalează asupra cerinței ca statele membre să notifice Comisiei potențialele ajutoare de stat în temeiul articolului 108 din tratat.

(20)

Ciprul ar trebui să informeze periodic Comisia cu privire la execuția cheltuielilor publice planificate, pentru a-i permite acesteia să evalueze măsura în care Ciprul a executat aceste cheltuieli.

(21)

Decizia de a acorda asistență financiară a fost luată ținând seama de nevoile existente și preconizate ale Ciprului, precum și de cererile de asistență financiară în temeiul Regulamentului (UE) 2020/672 deja înaintate sau prevăzute a fi înaintate de alte state membre, aplicând în același timp principiile egalității de tratament, solidarității, proporționalității și transparenței,

1.

Articolul 2 se modifică după cum urmează:

2.

Articolul 3 se înlocuiește cu următorul text:

3.

Articolul 4 se înlocuiește cu următorul text:

(1)

La solicitarea Belgiei din 7 august 2020, la 25 septembrie 2020, Consiliul a acordat Belgiei asistență financiară sub forma unui împrumut în valoare de maximum 7 803 380 000 EUR, cu o scadență medie maximă de 15 ani, în vederea completării eforturilor naționale întreprinse de Belgia pentru a contracara impactul epidemiei de COVID-19 și a răspunde consecințelor socioeconomice ale respectivei epidemii pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă.

(2)

Împrumutul urma să fie utilizat de Belgia pentru a finanța schemele privind reducerea timpului de muncă, măsurile similare și măsurile legate de sănătate menționate la articolul 3 din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1342 a Consiliului (2).

(3)

Epidemia de COVID-19 continuă să imobilizeze o parte substanțială a forței de muncă din Belgia. Acest lucru a dus la o creștere neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor publice în Belgia în ceea ce privește o nouă măsură, și anume o nouă schemă de sprijin pentru întreprinderile mici din Regiunea Bruxelles-Capitală, precum și alte măsuri regionale existente, unele dintre acestea fiind extinse, astfel cum se menționează la articolul 3 litera (d) punctele (i)-(iv) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1342.

(4)

Epidemia de COVID-19 și măsurile extraordinare puse în aplicare de Belgia în 2020 și 2021 pentru a limita epidemia și impactul său socioeconomic și asupra sănătății au avut și continuă să aibă un impact considerabil asupra finanțelor publice. Previziunile Comisiei din toamna anului 2020 preconizau că Belgia urma să înregistreze un deficit public de 11,2 % și o datorie publică de 117,7 % din produsul intern brut (PIB) până la sfârșitul anului 2020. În 2021, se preconizează că deficitul public al Belgiei se va situa la 7,1 %, iar datoria sa publică la 117,8 % din PIB. Conform previziunilor intermediare ale Comisiei din iarna anului 2021, PIB-ul Belgiei urmează să crească cu 3,9 % în 2021.

(5)

La 11 martie 2021, Belgia a solicitat o nouă asistență financiară în valoare de 394 150 000 EUR din partea Uniunii, în vederea completării în continuare a eforturilor naționale întreprinse în 2020 și 2021 pentru a contracara impactul epidemiei de COVID-19 și a răspunde consecințelor socioeconomice ale epidemiei respective pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă. Cererea vizează în special măsurile prevăzute la considerentele (6) și (7).

(6)

Este vorba despre o cerere de sprijin pentru extinderea schemelor de sprijin pentru venit existente la nivel regional și comunitar menționate la articolul 3 litera (d) punctele (i)-(iv) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1342 pentru Regiunea Bruxelles-Capitală, Regiunea flamandă și Comunitatea flamandă, Regiunea valonă și Comunitatea franceză:

„Arrêté du Gouvernement de la Région de Bruxelles-Capitale de pouvoirs spéciaux n° 2020/019 du 23 avril 2020/Bijzondere machtenbesluit van de Brusselse Hoofdstedelijke Regering nr. 2020/019 van 23 april 2020 ”  (3);

„Arrêté du Gouvernement de la Région de Bruxelles-Capitale de pouvoirs spéciaux n° 2020/030 du 28 mai 2020/Bijzondere machtenbesluit nr. 2020/030 van de Brusselse Hoofdstedelijke Regering van 28 mei 2020 ”  (4), extinsă prin „Arrêté du Gouvernement de la Région de Bruxelles-Capitale du 15 octobre 2020 relatif à une aide aux secteurs de l’événementiel, du monde de la nuit, du tourisme et de la culture dans le cadre de la crise sanitaire du COVID-19/Besluit van de Brusselse Hoofdstedelijke Regering van 15 oktober 2020 betreffende steun aan de evenementen-, uitgaans-, toeristische en culturele sector in het kader van de gezondheidscrisis COVID-19” și „Arrêté du Gouvernement de la Région de Bruxelles-Capitale du 12 novembre 2020 relatif à une aide aux entreprises débits de boissons et restaurants dans le cadre de la crise sanitaire du COVID-19/Besluit van de Brusselse Hoofdstedelijke Regering van 12 november 2020 betreffende steun aan de eet- en drankgelegenhedenondernemingen in het kader van de gezondheidscrisis COVID-19”. Cele două scheme extinse acordă prime de compensare persoanelor care desfășoară o activitate independentă și societăților cu asociat unic din sectoarele care au fost obligate să se închidă în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19;

„Notification de la réunion du conseil des ministres du gouvernement de la région de Bruxelles-Capitale du jeudi 14 mai 2020/Betekening van de vergadering van de Ministerraad van de Brusselse Hoofdstedelijke Regering van donderdag 14 mei 2020 ”, astfel cum a fost transpusă prin „Arrêté du Gouvernement de la Région de Bruxelles-Capitale du 24 juillet 2020 instaurant une aide exceptionnelle pour les travailleurs intermittents de la culture/Besluit van de Brusselse Hoofdstedelijke Regering van 24 juli 2020 houdende invoering van uitzonderlijke steun voor de cultuurwerkers”  (5);

„Besluit van de Vlaamse Regering van 20 maart 2020 ”  (6);

„Besluit van de Vlaamse Regering van 10 april 2020 ”  (7);

„Besluit van de Vlaamse Regering van 12 juni 2020 ”  (8) de stabilire a unei „prime de sprijin”, prin care se acordă sprijin întreprinderilor care sunt deschise, dar care se confruntă cu o scădere a cifrei de afaceri de cel puțin 60 % sau care au fost nevoite să își înceteze activitatea din cauza măsurilor federale de siguranță și securitate; „Besluit van de Vlaamse Regering van 7 augustus 2020 ”  (9), „Besluit van de Vlaamse Regering van 23 oktober 2020 ”  (10) și „Besluit van de Vlaamse Regering van 13 november 2020 ”  (11).

Cele trei decrete ale guvernului flamand referitoare la scheme, denumite și „Mecanismul de protecție flamand 1, 2 și 3”, care modifică unele dintre decretele menționate, acordă sprijin întreprinderilor care sunt deschise, dar care se confruntă cu o scădere a cifrei de afaceri de cel puțin 60 % sau care au fost nevoite să își înceteze activitatea din cauza măsurilor federale de siguranță și securitate;

„Arrêté du Gouvernement de la Communauté française de pouvoirs spéciaux n° 4 du 23 avril 2020 ”  (12), „Arrêté du Gouvernement de la Communauté française du 7 avril 2020 ”  (13); „Arrêté ministériel du 8 avril 2020 portant exécution de l’arrêté du Gouvernement wallon du 20 mars 2020 ”  (14); „Arrêté du Gouvernement wallon du 19 juin 2020 ”  (15).

Măsurile menționate se referă la o serie de scheme care acordă sprijin pentru venit persoanelor care desfășoară activități independente, întreprinderilor cu asociat unic și altor tipuri de salariați care nu se califică pentru alte tipuri de sprijin pentru venit. În particular, primele de compensare acordate societăților și antreprenorilor din Regiunea Bruxelles-Capitală, primele pentru compensarea neplăcerilor provocate, pentru compensare și sprijin din Regiunea flamandă și Comunitatea flamandă și prima de compensare pentru închiderea întreprinderilor din Regiunea valonă acordă sprijin unic generalizat întreprinderilor și persoanelor care desfășoară o activitate independentă nevoite să își înceteze activitățile din cauza COVID-19 sau afectate de o reducere substanțială a cifrei de afaceri.

În cazurile în care măsurile vizează o gamă mai largă de beneficiari, au fost solicitate doar sumele pentru cheltuielile legate de sprijinirea lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă și a întreprinderilor cu asociat unic. Alte măsuri (prima de compensare pentru lucrătorii intermitenți din Regiunea Bruxelles-Capitală, subvențiile pentru creșe și pentru operatorii culturali din Comunitatea franceză, subvențiile pentru activitățile de formare din Regiunea valonă și subvențiile pentru operatorii culturali și independenți) vizează persoanele care desfășoară o activitate independentă și lucrătorii care nu au acces la schema privind reducerea timpului de muncă din anumite sectoare (activități culturale, de îngrijire și de formare).

(7)

Se solicită, de asemenea, sprijin pentru o nouă măsură din Regiunea Bruxelles-Capitală. Este vorba despre „Arrêté du Gouvernement de la Région de Bruxelles-Capitale du 3 décembre 2020 concernant l’octroi d’une subvention de 1 625 000,00 EUR à la SA Brusoc dans le cadre de l’octroi de micro-crédits de trésorerie pour les indépendants et les micro-entreprises en raison de la crise sanitaire du COVID-19/Besluit van de Brusselse Hoofdstedelijke Regering van 3 december 2020 betreffende de toekenning van micro-kaskredieten voor zelfstandigen en zko’s”. În mod concret, măsura acordă microcredite antreprenorilor și întreprinderilor cu asociat unic din Regiunea Bruxelles-Capitală. A fost solicitată numai partea din cheltuielile publice legată de deprecierile preconizate ale împrumuturilor. Suma solicitată pentru cheltuieli se referă numai la sprijinirea persoanelor care desfășoară o activitate independentă și a întreprinderilor cu asociat unic.

(8)

Belgia îndeplinește condițiile pentru a solicita asistență financiară prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/672. Belgia a furnizat Comisiei dovezi corespunzătoare conform cărora cheltuielile publice efective și planificate au crescut cu 10 103 933 459 EUR de la 1 februarie 2020, din cauza măsurilor naționale luate pentru contracararea efectelor socioeconomice ale epidemiei de COVID-19. Aceasta constituie o creștere neprevăzută și semnificativă, deoarece este legată atât de o nouă măsură, cât și de măsuri existente legate direct de scheme privind reducerea timpului de muncă și de măsuri similare, unele dintre acestea fiind extinse, care acoperă o proporție semnificativă a întreprinderilor și a forței de muncă din Belgia. Belgia intenționează să finanțeze din fonduri proprii 1 906 403 459 EUR din cuantumul majorat al cheltuielilor publice.

(9)

Comisia a consultat Belgia și a verificat creșterea neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor publice efective și planificate legate direct de scheme privind reducerea timpului de muncă și de măsuri similare, menționate în cererea Belgiei din 11 martie 2021, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) 2020/672.

(10)

Prin urmare, este necesar să se acorde asistență financiară pentru a ajuta Belgia să contracareze efectele socioeconomice ale perturbării economice importante cauzate de epidemia de COVID-19. Comisia ar trebui să adopte deciziile privind scadențele, dimensiunea și deblocarea ratelor și a tranșelor în strânsă cooperare cu autoritățile naționale.

(11)

Belgia și Comisia ar trebui să ia în considerare prezenta decizie în acordul de împrumut menționat la articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/672.

(12)

Prezenta decizie nu ar trebui să aducă atingere rezultatelor niciuneia dintre procedurile legate de denaturarea funcționării pieței interne care este posibil să fie întreprinse, în special în temeiul articolelor 107 și 108 din tratat. Aceasta nu prevalează asupra cerinței ca statele membre să notifice Comisiei potențialele ajutoare de stat în temeiul articolului 108 din tratat.

(13)

Belgia ar trebui să informeze periodic Comisia cu privire la execuția cheltuielilor publice planificate, pentru a-i permite acesteia să evalueze măsura în care Belgia a executat aceste cheltuieli.

(14)

Decizia de a acorda asistență financiară a fost luată ținând seama de nevoile existente și preconizate ale Belgiei, precum și de cererile de asistență financiară în temeiul Regulamentului (UE) 2020/672 deja înaintate sau prevăzute a fi înaintate de alte state membre, aplicând în același timp principiile egalității de tratament, solidarității, proporționalității și transparenței,

1.

Articolul 2 se modifică după cum urmează:

2.

Articolul 3 se înlocuiește cu următorul text:

3.

Articolul 4 se înlocuiește cu următorul text:

(1)

Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/715 a Comisiei (2) stabilește, cu privire la fructele speciilor Citrus L., Fortunella Swingle, Poncirus Raf. și hibrizii lor, altele decât fructele speciilor Citrus aurantium L. și Citrus latifolia Tanaka (denumite în continuare: „fructele specificate”), originare din Argentina, Brazilia, Africa de Sud și Uruguay, măsuri de prevenire a introducerii și a răspândirii în Uniune a Phyllosticta citricarpa (McAlpine) Van der Aa.

(2)

În 2020, pe baza inspecțiilor importurilor lor, statele membre au notificat un total de 90 de interceptări de Phyllosticta citricarpa pe fructele de Citrus limon (L.) N. Burm.f. și de Citrus sinensis (L.) Osbeck originare din Argentina. Numărul fără precedent de neconformități pune sub semnul întrebării fiabilitatea sistemului de certificare a exporturilor din Argentina.

(3)

Drept rezultat, a fost adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1199 al Comisiei (3), care interzice introducerea în Uniune a fructelor de Citrus limon (L.) N. Burm.f. și de Citrus sinensis (L.) Osbeck originare din Argentina până la 30 aprilie 2021.

(4)

În cursul auditului realizat în februarie 2021, Argentina a furnizat Comisiei informații detaliate cu privire la motivele eșecului sistemului ei de certificare a exporturilor de citrice în sezonul de export 2020 și la acțiunile de consolidare a sistemului pentru sezonul de cultivare și de export 2021.

(5)

Având în vedere că Argentina a luat măsuri de consolidare a sistemului ei, comunicate în cursul auditului, interdicția temporară a introducerii pe teritoriul Uniunii a fructelor de Citrus limon (L.) N. Burm.f. și de Citrus sinensis (L.) Osbeck originare din Argentina nu ar trebui să fie prelungită. În același timp, întrucât Argentina încă nu a pus pe deplin în aplicare toate aceste acțiuni pe parcursul sezonului de cultivare și de export, ele pot face obiectul unei revizuiri pentru sezoanele viitoare, iar riscul de introducere pe teritoriul Uniunii a Phyllosticta citricarpa din fructe specificate originare din Argentina nu poate fi evaluat încă pe deplin. În consecință, ar trebui stabilite măsuri detaliate și bazate pe riscuri pentru introducerea fructelor specificate originare din Argentina pe teritoriul Uniunii.

(6)

Astfel de măsuri ar trebui să consiste în impunerea înregistrării câmpurilor de producție și a unităților de producție conexe, în Argentina, unde sunt produse fructele specificate, în atribuirea unor coduri de identificare unice (denumite în continuare „coduri de trasabilitate”) pentru respectivele câmpuri de producție și unități de producție, în efectuarea unor inspecții oficiale pentru a confirma absența Phyllosticta citricarpa în câmpurile de producție și în unitățile de producție respective, în multiplicarea procedurilor de eșantionare și în comunicarea prealabilă a listei câmpurilor de producție aprobate cu unitățile lor de producție aprobate pentru asigurarea trasabilității.

(7)

Astfel de măsuri ar trebui să țină seama, de asemenea, de rezultatele controalelor oficiale ale transporturilor la punctele de intrare în Uniune, în cursul sezonului de export din anul respectiv, și ar trebui să permită introducerea pe teritoriul Uniunii a fructelor specificate numai atunci când acestea provin dintr-o unitate de producție în care nu s-a constatat prezența Phyllosticta citricarpa, pe baza respectivelor controale oficiale. O astfel de măsură va fi în conformitate cu practica consacrată a Argentinei, care a informat oficial Comisia că suspendă orice câmp de producție în care prezența Phyllosticta citricarpa pe fructe a fost confirmată pe baza controalelor efectuate la punctele de intrare în Uniune.

(8)

Măsurile respective ar trebui să țină seama, de asemenea, de rezultatele anchetelor efectuate de Argentina în unitățile de producție aprobate care aparțin aceluiași câmp de producție ca unitatea de producție în care prezența Phyllosticta citricarpa a fost confirmată în cursul inspecțiilor efectuate de Argentina în unitățile de ambalare și înainte de export și în cursul controalelor oficiale efectuate asupra transporturilor la punctele de intrare în Uniune. Introducerea pe teritoriul Uniunii a fructelor specificate originare din unitățile de producție respective ar trebui să fie autorizată doar după ce investigațiile respective sunt încheiate fără ca prezența Phyllosticta citricarpa să fie constatată. Astfel de măsuri vor fi în conformitate cu practica stabilită a Argentinei, care a informat Comisia că suspendă, ca o măsură preventivă, exporturile către Uniune de fructe specificate originare din unitățile de producție care aparțin aceluiași câmp de producție ca unitatea de producție în care prezența Phyllosticta citricarpa pe fructe specificate a fost confirmată pe baza inspecțiilor efectuate de ea la unitățile de ambalare, înainte de export, și pe baza controalelor oficiale efectuate la punctele de intrare în Uniune și că realizează investigații în respectivele unități de producție și permite reluarea exporturilor de la ele doar după ce acestea au confirmat absența Phyllosticta citricarpa.

(9)

Măsurile ar trebui să ia în considerare, de asemenea, rezultatele inspecțiilor realizate în Argentina și rezultatele controalelor oficiale efectuate asupra transporturilor la punctele de intrare în Uniune în cursul sezonului de cultivare și de export anterior și să permită introducerea pe teritoriul Uniunii a fructelor specificate originare din unitățile de producție în care nu s-a constatat prezența Phyllosticta citricarpa în cursul respectivului sezon de cultivare și de export anterior. Se preconizează că astfel de măsuri sunt eficiente, întrucât Argentina a informat Comisia că suspendă o unitate de producție în care, în cursul sezonului de cultivare și export anterior, prezența Phyllosticta citricarpa pe fructele specificate provenite din aceasta a fost confirmată în cadrul controalelor realizate la punctele de intrare în Uniune.

(10)

Pentru a identifica sursa fructelor specificate infectate, statele membre ar trebui să furnizeze codul de trasabilitate al unității de producție atunci când notifică neconformitățile respective.

(11)

Pentru a permite autorităților competente și operatorilor profesionali din Argentina să se adapteze noilor cerințe, prezenta decizie ar trebui să se aplice de la 1 mai 2021.

(12)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(a)

articolul 5a se modifică după cum urmează:

(b)

se introduce următorul articol 5b:

(c)

la articolul 6, se adaugă următorul alineat (4):

(d)

la articolul 19, se adaugă următorul alineat:

„În cazul neconformității fructelor specificate originare din Argentina cu articolul 5b, statele membre furnizează în notificarea neconformităților codul de trasabilitate al unității de producție respective menționat la articolul 5b alineatul (1) litera (b).”

(1)

Agenția Executivă a Consiliului European pentru Cercetare (denumită în continuare „agenția”) a fost instituită prin Decizia de punere în aplicare C(2013)9048 a Comisiei în vederea îndeplinirii sarcinilor legate de punerea în aplicare a programelor Uniunii în domeniul cercetării de frontieră, cuprinzând, în special, utilizarea creditelor bugetare înscrise în bugetul general al Uniunii (4).

(2)

În cadrul funcționării sale administrative și operaționale, agenția poate să desfășoare anchete administrative, proceduri predisciplinare, proceduri disciplinare și suspendări, în conformitate cu Statutul funcționarilor Uniunii Europene și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene, prevăzut de Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului (5) („Statutul funcționarilor Uniunii Europene”), și în conformitate cu dispozițiile de punere în aplicare privind desfășurarea anchetelor administrative și a procedurilor disciplinare. Dacă este cazul, agenția poate să desfășoare activități preliminare referitoare la cazurile de fraudă și nereguli potențiale și poate să informeze OLAF cu privire la cazuri.

(3)

Membrii personalului agenției au obligația de a raporta și de a evalua acuzațiile privind activități potențial ilegale, inclusiv fraudă și corupție, precum și abateri științifice, care aduc atingere intereselor Uniunii. Membrii personalului sunt, de asemenea, obligați să raporteze cu privire la îndeplinirea sarcinilor profesionale care pot constitui o încălcare gravă a obligațiilor funcționarilor Uniunii. Această obligație este reglementată prin normele interne sau prin politicile privind avertizarea în interes public.

(4)

Agenția a stabilit o politică de prevenire și soluționare eficace a cazurilor reale sau potențiale de hărțuire psihologică sau sexuală la locul de muncă, astfel cum se prevede în măsurile de punere în aplicare în conformitate cu Statutul funcționarilor Uniunii Europene, care stabilește o procedură informală prin care presupusa victimă a hărțuirii poate contacta persoanele de încredere din cadrul agenției.

(5)

De asemenea, agenția poate să desfășoare investigații interne de securitate (informatică) și cu privire la eventualele încălcări ale normelor de securitate pentru informațiile UE clasificate („IUEC”).

(6)

Agenția face obiectul unor audituri interne, precum și al unor audituri externe privind activitățile sale, inclusiv celor desfășurate de Serviciile de Audit Intern ale Comisiei Europene și de Curtea de Conturi Europeană.

(7)

Agenția poate să trateze cereri de la Parchetul European (EPPO), cereri de acces la dosarele de sănătate ale membrilor personalului agenției, să desfășoare investigații prin responsabilul cu protecția datelor, conform articolului 45 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1725.

(8)

În contextul acestor anchete administrative, audituri, investigații sau cereri, agenția cooperează cu alte instituții, organe, oficii și agenții ale Uniunii.

(9)

Agenția poate coopera cu autoritățile naționale din țări terțe și cu organizații internaționale, la cererea lor sau din proprie inițiativă.

(10)

Agenția poate coopera și cu autoritățile publice ale statelor membre ale UE, la cererea lor sau din proprie inițiativă.

(11)

Agenția poate să primească sau să facă obiectul unor plângeri, acuzații, proceduri sau investigații prin avertizori de integritate, prin terți sau prin Ombudsmanul European.

(12)

Agenția poate fi implicată în cauze prezentate în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul în care fie sesizează Curtea, fie apără o decizie pe care a luat-o și care a fost contestată în fața Curții, fie intervine în cauze care sunt de competența sa. În acest context, agenția poate fi nevoită să păstreze confidențialitatea datelor cu caracter personal existente în documentele obținute de părți sau de intervenienți.

(13)

În contextul activităților sale, agenția prelucrează mai multe categorii de date cu caracter personal, inclusiv date de identificare ale persoanelor fizice, date de contact, roluri și sarcini profesionale, informații privind conduita și performanțele din viața privată și activitatea profesională, date financiare și, în anumite cazuri, date sensibile (de exemplu date privind sănătatea). Datele cu caracter personal includ date „concrete” și date „calitative” pentru evaluare.

„Datele concrete” sunt date faptice obiective, cum ar fi date de identificare, date de contact, date profesionale, detalii administrative, metadate privind comunicațiile electronice și date privind traficul.

„Datele calitative” sunt date subiective și includ în special descrierea și evaluarea situațiilor și a circumstanțelor, opinii, observații referitoare la persoanele vizate, evaluarea conduitei și a performanței persoanelor vizate și raționamente care stau la baza deciziilor individuale referitoare la sau prezentate în legătură cu obiectul procedurii sau al activității desfășurate de agenție conform cadrului juridic aplicabil.

Evaluările, observațiile și opiniile sunt considerate date cu caracter personal în sensul articolului 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725.

(14)

Prin urmare, în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1725, agenția este obligată să furnizeze persoanelor vizate informații cu privire la aceste activități de prelucrare și să le respecte drepturile în calitate de persoane vizate.

(15)

Agenția s-a angajat să respecte, în cea mai mare măsură posibilă, drepturile fundamentale ale persoanelor vizate, în special dreptul de furnizare de informații, de acces și de rectificare a datelor, dreptul de ștergere a datelor, de restricționare a prelucrării datelor, dreptul de informare a persoanei vizate cu privire la încălcarea securității datelor cu caracter personal sau dreptul la confidențialitatea comunicării, astfel cum sunt stabilite prin Regulamentul (UE) 2018/1725. Cu toate acestea, agenția ar putea, de asemenea, să trebuiască să restricționeze drepturile și obligațiile persoanei vizate, cu scopul de a proteja activitățile sale și drepturile și libertățile fundamentale ale altor persoane.

(16)

Prin urmare, articolul 25 alineatele (1) și (5) din Regulamentul (UE) 2018/1725 îi dau agenției posibilitatea de a restricționa, în anumite condiții, aplicarea articolelor 14-22, 35 și 36, precum și a articolului 4, în măsura în care dispozițiile acestuia corespund drepturilor și obligațiilor prevăzute la articolele 14-20. Aceste restricționări vor avea la bază norme interne, adoptate la cel mai înalt nivel de conducere al agenției și sub rezerva publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, dacă nu au la bază acte juridice adoptate în baza tratatelor.

(17)

Restricționările pot fi aplicabile diferitelor drepturi ale persoanelor vizate, inclusiv furnizării de informații persoanelor vizate, dreptului de acces, de rectificare a datelor, de ștergere a datelor, de restricționare a prelucrării datelor, de informare a persoanei vizate cu privire la încălcarea securității datelor cu caracter personal sau dreptului la confidențialitatea comunicării, astfel cum sunt stabilite prin Regulamentul (UE) 2018/1725.

(18)

Agenția poate fi obligată să reconcilieze aceste drepturi cu obiectivele anchetelor administrative, ale auditurilor, ale investigațiilor și ale acțiunilor în justiție. De asemenea, poate fi obligată să asigure un echilibru între drepturile persoanei vizate și drepturile și libertățile fundamentale ale altor persoane vizate.

(19)

Agenția poate, de exemplu, să fie nevoită să restricționeze informațiile pe care le furnizează unei persoane vizate cu privire la prelucrarea datelor sale personale în etapa de evaluare preliminară a unei anchete administrative sau în cadrul anchetei propriu-zise, înainte de o eventuală revocare a cazului sau în etapa predisciplinară. În anumite situații, furnizarea unor astfel de informații poate afecta grav capacitatea agenției de a efectua o anchetă în mod eficace, de exemplu, dacă există riscul ca persoana în cauză să distrugă probe sau să ia legătura cu potențialii martori înainte de audierea lor. Agenția poate, de asemenea, să fie nevoită să protejeze drepturile și libertățile martorilor, precum și pe cele ale altor persoane implicate.

(20)

Ar putea fi necesar ca agenția să protejeze anonimatul unui martor, al unui informator sau al unui avertizor de integritate care a solicitat să nu fie identificat. Într-un asemenea caz, agenția poate decide să restricționeze accesul la identitatea, declarațiile și alte date personale ale acestor persoane, pentru a le proteja drepturile și libertățile.

(21)

Agenția poate fi nevoită să protejeze informațiile confidențiale ale unui membru al personalului care a contactat persoanele de încredere din cadrul agenției, în contextul unei proceduri de hărțuire. Într-un astfel de caz, agenția poate fi nevoită să restricționeze accesul la identitatea, declarațiile și alte date personale ale presupusei victime, ale presupusului hărțuitor și ale altor persoane implicate, pentru a proteja drepturile și libertățile tuturor persoanelor implicate.

(22)

În ceea ce privește procedurile de selecție și recrutare, procedurile de evaluare a personalului și procedurile de achiziții publice, dreptul de acces, dreptul la rectificarea, ștergerea și restricționarea datelor pot fi exercitate numai în anumite momente și în condițiile specificate în procedurile relevante, pentru a proteja drepturile altor persoane vizate și pentru a respecta principiul egalității de tratament și pe cel al confidențialității deliberărilor.

(23)

De asemenea, agenția poate să restricționeze accesul persoanelor la datele lor medicale, de exemplu la cele de natură psihologică sau psihiatrică, din cauza caracterului potențial sensibil al acestor date, iar cabinetul medical al Comisiei poate să dorească să le acorde persoanelor vizate numai acces indirect, prin medicul lor. Persoana vizată își poate exercita dreptul la rectificarea evaluărilor sau a opiniilor cabinetului medical al Comisiei, prezentându-și observațiile sau un raport al unui medic pe care îl aleg.

(24)

Agenția, reprezentată de directorul său, îndeplinește rolul de operator de date, fără a ține seama de delegarea ulterioară a rolului de operator în cadrul agenției, prin care se reflectă responsabilitățile operaționale pentru activități specifice de prelucrare a datelor cu caracter personal față de „operatorii de date delegați” competenți.

(25)

Datele cu caracter personal sunt stocate în siguranță într-un mediu electronic în conformitate cu Decizia (UE, Euratom) 2017/46 a Comisiei (6) privind securitatea sistemelor informatice și de comunicații în cadrul Comisiei Europene sau pe suport de hârtie, prevenind accesul ilegal sau transferul de date către persoane care nu au nevoie să le știe. Datele cu caracter personal prelucrate sunt păstrate doar atâta timp cât este necesar și oportun în scopurile pentru care sunt prelucrate datele pentru perioada specificată în notificările privind protecția datelor și în evidențele agenției.

(26)

Agenția aplică restricții numai dacă acestea respectă esența drepturilor și libertăților fundamentale, dacă sunt strict necesare și constituie o măsură proporțională într-o societate democratică. Agenția prezintă motivele care să prezinte justificarea respectivelor restricții și informează în mod corespunzător persoanele vizate cu privire la temeiurile respective și la dreptul lor de a depune o plângere la AEPD, conform celor prevăzute de articolul 25 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2018/1725.

(27)

Conform principiului responsabilității, agenția ține evidența aplicării restricțiilor.

(28)

Atunci când prelucrează date cu caracter personal transmise altor organizații în contextul sarcinilor care îi revin, agenția se consultă cu organizațiile respective cu privire la potențialele motive pentru impunerea de restricții și cu privire la necesitatea și proporționalitatea restricțiilor respective, cu excepția cazului în care acest lucru ar pune în pericol activitățile agenției.

(29)

Astfel, normele interne se aplică tuturor activităților de prelucrare efectuate de agenție, care implică date cu caracter personal, în desfășurarea de anchete administrative, proceduri disciplinare, activități preliminare legate de cazuri de eventuale nereguli raportate către OLAF, investigații ale Parchetului European (EPPO), proceduri de avertizare în interes public, proceduri (formale și informale) pentru cazuri de hărțuire, prelucrarea de plângeri interne și externe, cereri de acces sau de rectificare a dosarelor medicale proprii, investigații efectuate de responsabilul cu protecția datelor conform articolului 45 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1725, investigații de securitate (informatică) gestionate pe plan intern sau cu implicare externă (de exemplu, CERT-UE), audituri, proceduri înaintea Curții de Justiție a Uniunii Europene sau a autorităților publice naționale, proceduri de selecție și de recrutare, evaluări de personal și achiziții publice, astfel cum sunt enumerate mai sus.

(30)

Aceste norme interne se aplică activităților de prelucrare efectuate înainte de inițierea procedurilor la care s-a făcut referire mai sus, pe durata acestor proceduri, precum și pe durata monitorizării rezultatelor procedurilor. Trebuie să includă, de asemenea, asistența și cooperarea furnizate de agenție altor instituții ale UE, autorităților naționale și organizațiilor internaționale în afara activităților sale administrative.

(31)

În temeiul articolul 25 alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2018/1725, agenția poate amâna, omite sau refuza furnizarea de informații privind motivele aplicării unei restricții persoanei vizate, dacă aceasta ar anula efectul restricției. Agenția trebuie să evalueze, de la caz la caz, dacă comunicarea restricției anulează efectul acesteia.

(32)

Agenția va ridica restricția imediat ce condițiile care justifică restricția nu mai sunt valabile și va evalua aceste condiții în mod regulat.

(33)

Pentru a garanta cea mai mare protecție a drepturilor și libertăților persoanelor vizate și în conformitate cu articolul 44 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725, responsabilul cu protecția datelor al agenției trebuie consultat în timp util înainte de aplicarea oricărei restricții și să verifice dacă aceasta respectă prezenta decizie.

(34)

Articolul 16 alineatul (5) și articolul 17 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1725 prevăd excepții de la exercitarea de către persoanele vizate a dreptului la informare și a dreptului de acces. Dacă se aplică aceste excepții, agenția nu este nevoită să aplice o restricție în temeiul prezentei decizii,