(1)

În temeiul articolului 75 alineatul (1) din Directiva (UE) 2018/1972, Comisia trebuie să stabilească, prin intermediul unui act delegat, un tarif maxim unic la nivelul Uniunii de terminare a apelurilor de voce pentru serviciile mobile și un tarif maxim unic la nivelul Uniunii de terminare a apelurilor de voce pentru serviciile fixe cu scopul de a reduce sarcina de reglementare în abordarea consecventă, în întreaga Uniune, a problemelor de concurență legate de serviciile cu ridicata de terminare a apelurilor de voce. Principiile, criteriile și parametrii pe care Comisia ar trebui să îi respecte atunci când adoptă actul delegat sunt stabiliți în anexa III la directiva menționată.

(2)

Prezentul regulament nu aduce atingere competențelor autorităților naționale de reglementare de a defini piețele relevante corespunzătoare circumstanțelor naționale, de a efectua testul celor trei criterii și de a impune măsuri corective, altele decât controlul prețurilor, în conformitate cu articolul 64 alineatul (3) și cu articolele 67 și 68 din CECE. În consecință, obligațiile netarifare care sunt impuse în prezent de autoritățile naționale de reglementare operatorilor cu o putere semnificativă pe piață în ceea ce privește serviciile de terminare a apelurilor în rețelele fixe sau mobile nu sunt afectate de intrarea în vigoare a prezentului regulament și, prin urmare, rămân valabile până la revizuirea acestora, în conformitate cu normele Uniunii și cu normele naționale.

(3)

Practica de reglementare arată că numărul către care se efectuează apelurile mobile sau fixe joacă un rol esențial în substituibilitatea din perspectiva cererii și în dinamica concurenței în ceea ce privește terminarea apelurilor vocale, fiind astfel elementul principal care creează monopolul în materie de terminare a apelurilor care justifică necesitatea reglementării. Prin urmare, principalul criteriu utilizat pentru definirea serviciilor de terminare a apelurilor ar trebui să fie seria de numere, respectiv dacă apelul se efectuează către un număr mobil, în cazul serviciului de terminare a apelurilor de voce în rețelele mobile, sau către alte tipuri de numere, cum ar fi numerele geografice și anumite numere nongeografice, în cazul serviciilor de terminare a apelurilor de voce în rețelele fixe.

(4)

Serviciile de terminare a apelurilor ar trebui să includă serviciile furnizate prin orice tehnologie utilizată pentru terminarea apelurilor de voce de către furnizorul serviciului de terminare a apelurilor, cum ar fi într-o rețea 2G, 3G, 4G sau 5G și/sau prin WiFi sau prin orice tip de rețea fixă, indiferent de originea apelului.

(5)

Orice serviciu de terminare a apelurilor, în rețele mobile sau fixe, implică interconectarea rețelei operatorului care furnizează serviciile de terminare a apelurilor cu cel puțin o altă rețea decât cea proprie. Furnizorii de servicii de terminare a apelurilor de voce ar trebui, prin urmare, să fie considerați cei care dețin controlul tehnic și dreptul legal de a utiliza numărul apelat și de a direcționa apelul către destinatar.

(6)

Serviciul de terminare ar trebui să excludă infrastructurile asociate pe care anumiți operatori sau anumite state membre le impun pentru furnizarea de servicii de terminare a apelurilor. Cu toate acestea, porturile de interconectare, care sunt în prezent reglementate în multe state membre, sunt elemente esențiale ale serviciilor de terminare a apelurilor pentru orice operator, întrucât, datorită creșterii traficului, este necesară o capacitate sporită de interconectare și, prin urmare, ar trebui incluse în definiția serviciului de terminare a apelurilor. Un furnizor de servicii de terminare a apelurilor de voce nu ar trebui să perceapă alte costuri în afara tarifelor relevante stabilite de prezentul regulament pentru serviciul complet de terminare a apelurilor către un utilizator din rețeaua sa.

(7)

Serviciile de terminare a apelurilor vocale pentru apeluri efectuate către anumite numere nongeografice, cum ar fi cele utilizate pentru serviciile cu tarif premium, serviciile gratuite și serviciile cu costuri partajate (cunoscute și sub denumirea de „servicii cu valoare adăugată”), nu au un comportament de servicii „tradiționale” de terminare a apelurilor în cazul cărora există un monopol al operatorilor care termină apelul. Furnizorii unor astfel de servicii au o anumită putere de negociere și sunt în măsură să negocieze tariful de terminare a apelurilor ca parte a acordului de partajare a veniturilor. Prin urmare, furnizorii de servicii de terminare a apelurilor se confruntă cu anumite constrângeri atunci când stabilesc tarifele de terminare a apelurilor către aceste numere nongeografice, spre deosebire de terminarea apelurilor către numere geografice sau mobile. Prin urmare, terminarea apelurilor efectuate către astfel de numere ar trebui exclusă din domeniul de aplicare al prezentului regulament. Seriile de numere specifice pentru comunicarea între dispozitive (M2M) nu sunt, în majoritatea cazurilor, utilizate pentru comunicațiile interpersonale, reprezentând un trafic de date, și nu un trafic de voce, și, prin urmare, nu ar trebui să fie incluse în domeniul de aplicare al prezentului regulament, care se limitează la comunicațiile de voce.

(8)

Serviciile de terminare a apelurilor de voce pentru apelurile către alte tipuri de numere nongeografice, cum ar fi cele utilizate pentru serviciile nomade fixe și pentru accesarea serviciilor de urgență, prezintă caracteristicile unui monopol în materie de terminare a apelurilor și sunt furnizate prin intermediul unei infrastructuri fixe. Prin urmare, acestea ar trebui să intre în domeniul de aplicare al prezentului regulament și să fie tratate ca servicii de terminare a apelurilor de voce în rețelele fixe.

(9)

Unele servicii de voce furnizate de operatori nu pot fi clasificate ca servicii pur mobile sau pur fixe, ci sunt servicii hibride. Serviciile de tipul „home zone” sunt un exemplu de astfel de servicii hibride, în care apelurile sunt efectuate de obicei către un număr fix printr-o rețea mobilă. În conformitate cu definiția serviciilor de terminare a apelurilor de voce, potrivit căreia numărul apelat este criteriul determinant, astfel de servicii hibride ar trebui tratate ca servicii de terminare a apelurilor în rețele mobile sau fixe, în funcție de numărul apelat.

(10)

Tarifele reglementate pentru serviciile de terminare a apelurilor ar trebui să se aplice apelurilor care provin de la un număr și care sunt efectuate către un număr inclus în planurile naționale de numerotație corespunzătoare codurilor de țară E.164 pentru zonele geografice care aparțin teritoriului Uniunii (numere din Uniune). Numerele din țările terțe sunt toate celelalte numere decât cele din Uniune. Includerea apelurilor care provin de la numere din țări terțe și care se efectuează către un număr din Uniune, în cazul în care operatorii din țările terțe percep tarife de terminare a apelurilor mai mari decât tarifele maxime unice la nivelul Uniunii de terminare a apelurilor de voce sau în cazul în care aceste tarife de terminare a apelurilor nu sunt reglementate în conformitate cu un principiu al eficienței din punctul de vedere al costurilor echivalente cu principiile prevăzute la articolul 75 și în anexa III la CECE ar risca să submineze obiectivele prezentului regulament, în special obiectivul de asigurare a integrării pieței interne.

(11)

Combinarea unor tarife reglementate scăzute de terminare a apelurilor care provin de la numere din țări terțe și efectuate către numere din Uniune, pe de o parte, și a unor tarife ridicate și ineficiente din punctul de vedere al costurilor de terminare a apelurilor către numere din țări terțe, pe de altă parte, ar avea drept consecință, probabil, tarife mai ridicate de terminare a apelurilor care provin de la numere din Uniune și se efectuează către numere din țări terțe, ceea ce ar avea un impact negativ asupra tarifelor cu amănuntul din Uniune și asupra structurii costurilor operatorilor din Uniune. Gradele diferite de expunere a operatorilor din Uniune la apelurile terminate de către astfel de operatori din țări terțe care percep tarife ridicate și ineficiente din punctul de vedere al costurilor de terminare a apelurilor ar conduce la dezechilibre în structura costurilor operatorilor din Uniune, din cauza unor factori care nu țin de controlul operatorilor înșiși. Acest lucru este susceptibil să împiedice apariția unor oferte cu amănuntul la nivel paneuropean care să includă apeluri către numere din anumite țări terțe, din cauza tarifelor mai mari de terminare a apelurilor către țările respective, ceea ce ar putea avea un impact negativ asupra consumatorilor și, în special, asupra întreprinderilor din Uniune. În plus, acest lucru ar denatura concurența, deoarece impactul asimetric al expunerii la tarife ridicate de terminare a apelurilor provenite de la numere din țări terțe ar conduce la condiții concurențiale diferite pentru operatori diferiți din Uniune, ceea ce ar denatura totodată în cele din urmă capacitatea și stimulentele de a face investiții în întreaga Uniune (atât investiții în operatori, cât și investiții ale operatorilor). Toate aceste efecte ar contraveni în mod clar obiectivelor prezentului regulament, care sunt de a promova integrarea pieței unice prin eliminarea distorsiunilor dintre operatori cauzate de perceperea unor tarife de terminare a apelurilor care depășesc cu mult costurile.

(12)

Cu scopul de a aplica tarifele maxime unice la nivelul Uniunii de terminare a apelurilor de voce într-un mod deschis, transparent și nediscriminatoriu și de a limita excluderea apelurilor provenite de la numere din țări terțe la ceea ce este strict necesar pentru a asigura realizarea obiectivelor pieței interne și proporționalitatea, tarifele stabilite prin prezentul regulament ar trebui să se aplice apelurilor care provin de la numere din țări terțe și efectuate către numere din Uniune în cazul în care tarifele de terminare a apelurilor de voce aplicate de furnizorii din țări terțe pentru apelurile care provin de la numere din Uniune au un nivel egal sau inferior nivelului tarifelor maxime de terminare a apelurilor de voce stabilite de prezentul regulament. În timpul perioadei de tranziție pentru tarifele de terminare a apelurilor de voce în rețelele fixe (2021) și în timpul reducerii treptate pentru tarifele de terminare a apelurilor de voce în rețelele mobile (2021-2023), tarifele maxime relevante de terminare a apelurilor în rețelele mobile care vor declanșa acest mecanism vor fi cele prevăzute la articolul 4 alineatele (2)-(5) din regulament. Tarifele maxime relevante de terminare a apelurilor în rețelele fixe care vor declanșa acest mecanism în 2021 vor fi cele prevăzute la articolul 5 alineatul (2) din regulamentul delegat. Furnizorii de servicii de terminare a apelurilor de voce din Uniune ar trebui să aplice aceste tarife pe baza tarifelor aplicate sau propuse de furnizorii de servicii de terminare a apelurilor de voce din țări terțe.

(13)

Întrucât este posibil ca furnizorii de servicii de terminare a apelurilor de voce din Uniune să nu fie întotdeauna în măsură să cunoască nivelul tarifului de terminare a apelurilor aplicat de operatorii din țări terțe, acestora din urmă ar trebui, în mod normal, să le revină obligația de a furniza informații verificabile care să ateste nivelul tarifului de terminare a apelurilor oferit. În cazul în care furnizorii de tranzit (sau alți intermediari) revând servicii de terminare a apelurilor către operatori din Uniune, tariful de terminare a apelurilor aplicat sau oferit de respectivii furnizori de tranzit ar fi cel relevant pentru a determina dacă acesta este mai mic sau egal cu tarifele maxime de terminare a apelurilor de voce stabilite de prezentul regulament.

(14)

Atunci când operatorii din țări terțe percep tarife de terminare a apelurilor care provin de la numere din Uniune și sunt efectuate către numere din țări terțe, care sunt mai mari decât tarifele de terminare a apelurilor la nivelul Uniunii, tarifele stabilite în prezentul regulament ar trebui să se aplice și apelurilor care provin de la numere din țări terțe și care sunt efectuate către numere din Uniune, în cazul în care Comisia stabilește, pe baza informațiilor furnizate Comisiei de către țările terțe respective, că reglementarea tarifelor de terminare a apelurilor în aceste țări se bazează pe principii echivalente cu cele prevăzute la articolul 75 din Directiva (UE) 2018/1972 și în anexa III la aceasta. Lista țărilor terțe care îndeplinesc aceste cerințe ar trebui să fie ulterior inclusă în prezentul regulament și actualizată în mod corespunzător.

(15)

Întrucât originea apelului ar defini dacă se aplică sau nu tarifele de terminare a apelurilor la nivelul Uniunii, este esențial ca operatorii din Uniune să poată identifica țara de origine a apelantului. În acest scop, operatorii se pot baza pe codul de țară din cadrul identificării liniei apelante. Pentru a asigura aplicarea corectă a prezentului regulament, operatorii din Uniune ar trebui să primească o identificare valabilă a liniei apelante atribuită fiecărui apel primit. În consecință, operatorii din Uniune nu ar fi obligați să aplice tarifele de la nivelul Uniunii de terminare a apelurilor pentru terminarea apelurilor dacă identificarea liniei apelante lipsește, este nevalidă sau frauduloasă.

(16)

Pentru a estima costul eficient al terminării unui apel vocal într-o rețea ipotetică mobilă sau fixă din Uniune în conformitate cu principiile prevăzute la articolul 75 alineatul (1) din Directiva (UE) 2018/1972 și în anexa III la aceasta, au fost elaborate două modele bazate pe cost pentru serviciile de terminare a apelurilor în rețelele mobile, respectiv în rețelele fixe, luând în considerare costurile din fiecare stat membru.

(17)

Pe baza feedbackului primit prin procesul de consultare cu privire la costurile în fiecare stat membru, modelele bazate pe cost au fost finalizate atât pentru rețelele mobile, cât și pentru cele fixe. În temeiul anexei III la Directiva (UE) 2018/1972, modelele bazate pe cost au generat tarife pe baza recuperării costurilor suportate de un operator eficient. Prin urmare, tarifele se bazează numai pe costurile incrementale pentru furnizarea serviciului cu ridicata de terminare a apelurilor de voce, și anume numai acele costuri legate de trafic care ar fi evitate în absența unui serviciu cu ridicata de terminare a apelurilor de voce.

(18)

Tarifele maxime unice la nivelul Uniunii de terminare a apelurilor de voce în rețelele mobile și fixe au fost stabilite în funcție de costurile eficiente din țara cu cele mai mari costuri, în conformitate cu modelele bazate pe cost comandate, asigurând astfel principiul recuperării costurilor în întreaga Uniune și adăugând ulterior o marjă de siguranță minoră pentru a lua în considerare posibilele inexactități ale modelelor bazate pe cost.

(19)

Tarifele maxime unice la nivelul Uniunii de terminare a apelurilor de voce stabilite prin prezentul regulament ar trebui să înceapă să se aplice la două luni de la intrarea sa în vigoare, pentru a se asigura că operatorii dispun de timpul necesar pentru a-și adapta sistemele de informare, de facturare și de contabilitate și pentru a aduce modificările necesare acordurilor de interconectare.

(20)

În cazul în care tarifele medii actuale de terminare a apelurilor de voce în Uniune sunt semnificativ mai mari decât tarifele care urmează să fie impuse în viitor, și anume tarifele unice la nivelul Uniunii de terminare a apelurilor de voce care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor stabilite în prezentul regulament, ar trebui să se aplice o reducere treptată, care este o practică de reglementare comună. În astfel de cazuri, reducerea treptată ar trebui să ofere un instrument eficace pentru a facilita aplicarea unor tarife mai mici, în conformitate cu principiul proporționalității.

(21)

Având în vedere media actuală a tarifelor de terminare a apelurilor de voce în rețelele mobile din statele membre, ar trebui prevăzută o reducere treptată pentru a se ajunge la tariful maxim unic la nivelul Uniunii de terminare a apelurilor de voce în rețelele mobile. Pentru a asigura un echilibru între o punere în aplicare rapidă și necesitatea de a evita perturbări semnificative pentru operatori, reducerea treptată ar trebui să înceapă la un nivel apropiat de media actuală a tarifelor de terminare a apelurilor în rețelele mobile și să scadă anual pe parcursul unei perioade de trei ani înainte de a ajunge, în 2024, la tariful maxim unic la nivelul Uniunii de terminare a apelurilor de voce în rețelele mobile.

(22)

Prin urmare, prezentul regulament stabilește o reducere treptată pe trei ani pentru a se ajunge, în 2024, la tariful maxim unic la nivelul Uniunii, eficient din punctul de vedere al costurilor, de terminare a apelurilor de voce în rețelele mobile. Nu ar trebui să fie necesară o perioadă de tranziție în cazul furnizorilor din statele membre care aplică tarife mai mari decât tarifele maxime unice la nivelul Uniunii de terminare a apelurilor de voce în rețelele mobile pentru 2021, întrucât reducerea treptată îndeplinește obiectivul de a facilita impactul punerii în aplicare a tarifului maxim unic la nivelul Uniunii de terminare a apelurilor de voce în rețelele mobile.

(23)

În unele state membre, tarifele maxime reglementate actuale de terminare a apelurilor de voce în rețelele mobile se situează sub tarifele de terminare a apelurilor de voce în rețelele mobile stabilite pentru 2021, 2022 și 2023 ca urmare a reducerii treptate, fiind apropiate de tariful maxim unic la nivelul Uniunii de terminare a apelurilor în rețelele mobile. Pentru a evita potențialele creșteri ale prețurilor cu amănuntul în statele membre respective, rezultate dintr-o creștere temporară a tarifelor reglementate de terminare a apelurilor în rețelele mobile, în statele membre respective ar trebui să fie posibil să se aplice în continuare actualele tarife reglementate de terminare a apelurilor de voce în rețelele mobile până în anul în care tariful maxim de terminare a apelurilor în rețelele mobile stabilit prin prezentul regulament pentru anul respectiv se situează la un nivel egal sau mai mic decât tarifele actuale de terminare a apelurilor din statele membre în cauză pentru anul respectiv.

(24)

Întrucât diferența dintre media tarifelor actuale de terminare a apelurilor în rețele fixe și tariful maxim unic la nivelul Uniunii de terminare a apelurilor de voce în rețelele fixe stabilit în prezentul regulament este mai mică decât cea aferentă tarifelor de terminare a apelurilor de voce în rețelele mobile, nu ar trebui să fie necesară o reducere treptată în cazul terminării apelurilor de voce în rețelele fixe. Cu toate acestea, ar fi adecvat să se acorde o perioadă de tranziție anumitor state membre pentru a asigura o tranziție fără probleme către tariful maxim unic la nivelul Uniunii de terminare a apelurilor de voce în rețelele fixe și pentru a evita orice întârzieri inutile în aplicarea acestuia.

(25)

Pe baza nivelurilor actuale ale tarifelor de terminare a apelurilor în rețelele fixe în anumite state membre și a nivelului tarifului maxim unic la nivelul Uniunii de terminare a apelurilor de voce în rețelele fixe stabilit în prezentul regulament, se justifică acordarea unei perioade de tranziție anumitor state membre. Perioada de tranziție ar trebui să înceapă de la data aplicării prezentului regulament și să se încheie la 31 decembrie 2021. În cursul perioadei de tranziție, în statele membre în cauză se pot aplica tarife specifice, diferite de tariful maxim unic la nivelul Uniunii de terminare a apelurilor de voce în rețelele fixe.

(26)

În statele membre în care tarifele actuale de terminare a apelurilor de voce în rețelele fixe sunt semnificativ mai mari decât tariful maxim unic la nivelul Uniunii de terminare a apelurilor de voce în rețelele fixe, se justifică acordarea unei perioade de tranziție care să permită o ajustare treptată a tarifelor respective. În toate statele membre, mai puțin în două unde tarifele actuale de terminare a apelurilor de voce în rețelele fixe depășesc 0,0875 eurocenți (tariful maxim unic la nivelul Uniunii de terminare a apelurilor de voce în rețelele fixe plus 25 %), tariful maxim de terminare a apelurilor de voce în rețelele fixe în 2021 ar trebui să fie egal cu tarifele lor actuale reduse cu 20 %. În Polonia și Finlanda, care până acum nu au urmat principiile stabilite în Recomandarea 2009/396/CE a Comisiei (2) și care au în prezent tarife foarte ridicate de terminare a apelurilor în rețelele fixe, o scădere de 20 % ar fi un pas insuficient pentru a ajunge la tariful maxim unic la nivelul Uniunii de terminare a apelurilor de voce în rețelele fixe. Prin urmare, tariful acestor state pentru perioada de tranziție ar trebui să fie tariful perceput în statul membru cu tariful cel mai ridicat în cursul perioadei de tranziție, cu excepția celor două state membre. Pentru celelalte state membre în care tarifele actuale de terminare a apelurilor în rețelele fixe sunt mai mici decât tariful maxim unic la nivelul Uniunii de terminare a apelurilor de voce în rețelele fixe sau în care o scădere de 20 % le-ar aduce la tariful maxim unic la nivelul Uniunii de terminare a apelurilor de voce în rețelele fixe sau sub acest nivel, nu ar trebui prevăzută nicio perioadă de tranziție.

(27)

Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice a fost consultat în conformitate cu articolul 75 alineatul (1) din Directiva (UE) 2018/1972 și a emis un aviz la 15 octombrie 2020,

(1)

Anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1210/2003 cuprinde lista organismelor publice, a corporațiilor și a agențiilor, a persoanelor fizice și juridice, a organismelor și a entităților fostului guvern irakian care, în temeiul regulamentului menționat, fac obiectul înghețării fondurilor și a resurselor economice care se aflau în afara Irakului la data de 22 mai 2003.

(2)

La 15 aprilie 2021, Comitetul de sancțiuni al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a hotărât să elimine șase entități de pe lista persoanelor și a entităților cărora ar trebui să li se aplice înghețarea fondurilor și a resurselor economice.

(3)

Prin urmare, anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1210/2003 ar trebui modificată în consecință,

(1)

În conformitate cu articolul 50 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, cererea Sloveniei de înregistrare a denumirii „Slovenska potica” drept specialitate tradițională garantată (STG) a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2).

(2)

La 29 iunie 2020, Comisia a primit un act de opoziție și declarația de opoziție motivată aferentă din partea Austriei. La 3 iulie 2020, Comisia a transmis Sloveniei actul de opoziție și declarația de opoziție motivată trimise de Austria.

(3)

Comisia a examinat opoziția prezentată de Austria și a considerat că este admisibilă. Conform opoziției, în Austria denumirea „Potize”/„Putize” este utilizată în continuare pentru produse similare fabricate în Austria, iar utilizarea denumirii este legală și recunoscută de generații întregi. În plus, se susține că producția de „Potize”/„Putize” prezintă o importanță economică majoră în Austria, în special pentru societățile producătoare care își au sediul în sudul Austriei. Prin urmare, Austria consideră că rezervarea denumirii exclusiv pentru produsele fabricate în Slovenia (după tradiția slovenă) trebuie respinsă. În orice caz, în opinia Austriei, trebuie asigurat faptul că rămân posibile producția și utilizarea denumirii „Potize” sau „Putize” întrebuințate în mod tradițional timp de mulți ani în Austria pentru un produs fabricat în conformitate cu tradiția austriacă. Pe scurt, opoziția susține că denumirea propusă pentru înregistrare este legală, renumită și semnificativă din punct de vedere economic pentru produse agricole sau alimentare similare, în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

(4)

Prin scrisoarea din 28 iulie 2020, Comisia a invitat părțile interesate să inițieze consultările care se impun pentru a încerca să ajungă la un acord, în conformitate cu procedurile lor interne.

(5)

Slovenia și Austria au ajuns la un acord, care a fost notificat Comisiei la 5 octombrie 2020, în termenul prevăzut.

(6)

Slovenia și Austria au convenit că utilizarea termenilor „Potize” și „Putize” nu reprezintă o utilizare abuzivă, o imitație sau o evocare a denumirii „Slovenska potica” în calitate de specialitate tradițională garantată (STG).

(7)

În plus, cele două țări au convenit că denumirile „Slovenska potica”, pe de o parte, și „Potize” și „Putize”, pe de altă parte, sunt legitime. Slovenia a confirmat că înregistrarea denumirii „Slovenska potica” drept specialitate tradițională garantată (STG) nu ar submina dreptul producătorilor austrieci de a utiliza termenii „Potize” și „Putize”. Cu toate acestea, producătorii austrieci nu trebuie să utilizeze pe ambalaj elemente care se referă la Slovenia, de exemplu drapele, culori etc.

(8)

Din acord se poate deduce că Slovenia a recunoscut dreptul producătorilor austrieci de a continua să utilizeze denumirile „Potize” și „Putize” și, prin urmare, că nu există nicio intenție de a proteja termenul „potica” care face parte din denumirea compusă „Slovenska potica” pentru care se solicită protecția. În consecință, denumirea „Slovenska potica” trebuie protejată în ansamblu, în timp ce termenul „Potica” trebuie să poată fi utilizat în continuare pentru produsele care nu respectă caietul de sarcini al produsului „Slovenska potica” pe teritoriul Uniunii, cu condiția respectării principiilor și normelor aplicabile în ordinea sa juridică.

(9)

Acordul dintre Slovenia și Austria nu impune modificarea caietului de sarcini publicat în conformitate cu articolul 50 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

(10)

În consecință, denumirea „Slovenska potica” trebuie înregistrată în Registrul specialităților tradiționale garantate (STG),

(1)

În conformitate cu articolul 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, cererea României de înregistrare a denumirii „Cașcaval de Săveni” ca indicație geografică protejată (IGP) a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2).

(2)

La 30 martie 2020, Comisia a primit un act de opoziție și declarația de opoziție motivată aferentă din partea Bulgariei. La 2 aprilie 2020, Comisia a transmis României actul de opoziție și declarația de opoziție motivată trimise de Bulgaria.

(3)

Comisia a examinat opoziția trimisă de Bulgaria și a considerat că este admisibilă. Cuvântul „кашкавал”, care a fost prezentat în declarația Bulgariei sub forma transcrierilor „kashkaval” sau „kaschaval”, este omonim cu denumirea „cașcaval” care face parte din denumirea compusă „Cașcaval de Săveni”. Termenul „кашкавал” este denumirea utilizată în Bulgaria pentru produse lactate de bază fabricate și comercializate în Bulgaria la scară comercială. Declarația de opoziție susținea faptul că înregistrarea denumirii propuse ar periclita existența denumirii „кашкавал” sau a mărcilor care includ termenul „кашкавал”, precum și existența unor produse care se aflau legal pe piața bulgară cu cel puțin cinci ani înainte de data publicării cererii de înregistrare a denumirii „Cașcaval de Săveni”.

(4)

Printr-o scrisoare din data de 28 mai 2020, Comisia a invitat părțile interesate să inițieze consultările corespunzătoare pentru a încerca să ajungă la un acord în conformitate cu procedurile lor interne.

(5)

România și Bulgaria au ajuns la un acord, care a fost notificat Comisiei de către România la 28 august 2020, în termenul prevăzut.

(6)

România și Bulgaria au concluzionat că înscrierea denumirii „Cașcaval de Săveni” în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate nu trebuie să afecteze viitoarele cereri ale Bulgariei de înregistrare a unei denumiri compuse care include termenul „кашкавал” în cadrul sistemelor de calitate ale UE.

(7)

Întrucât respectă dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 și legislația UE, conținutul acordului încheiat între România și Bulgaria trebuie luat în considerare.

(8)

La 8 aprilie 2020, Comisia a primit un act de opoziție și declarația motivată aferentă din partea Greciei. La 16 aprilie 2020, Comisia a transmis României actul de opoziție.

(9)

Comisia a examinat opoziția transmisă de Grecia și a considerat că este admisibilă. Opoziția susține faptul că înregistrarea denumirii propuse ar periclita existența unei denumiri total sau parțial identice sau a unei mărci ori existența unor produse care se aflau legal pe piața Greciei cu cel puțin cinci ani înainte de data publicării cererii de înregistrare a denumirii „Cașcaval de Săveni”.

(10)

Printr-o scrisoare din data de 2 iunie 2020, Comisia a invitat părțile interesate să inițieze consultările corespunzătoare pentru a încerca să ajungă la un acord în conformitate cu procedurile lor interne.

(11)

La 28 august 2020, România a depus, în conformitate cu articolul 51 alineatul (3) ultimul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, o cerere de prelungire a termenului pentru consultările cu Grecia în cadrul procedurii de opoziție cu privire la cererea menționată mai sus; Comisia a acordat prelungirea respectivă.

(12)

România și Grecia au ajuns la un acord, care a fost notificat de România Comisiei la 27 noiembrie 2020, în cadrul termenului prelungit.

(13)

România și Grecia au fost de acord că protecția denumirii „Cașcaval de Săveni” nu trebuie să se refere la denumirea de sine stătătoare „cașcaval”, ci doar la denumirea compusă „Cașcaval de Săveni” în ansamblul său. În plus, cele două țări au ajuns la concluzia că regulamentul de înregistrare a denumirii „Cașcaval de Săveni” în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate trebuie să clarifice posibilitatea utilizării în continuare a termenului „cașcaval”.

(14)

Întrucât respectă dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 și legislația UE, conținutul acordului încheiat între România și Grecia trebuie luat în considerare.

(15)

Prin urmare, denumirea „Cașcaval de Săveni” (IGP) trebuie protejată în ansamblul său, în timp ce termenul „cașcaval” poate continua să fie utilizat pentru etichetare sau prezentare pe teritoriul Uniunii, cu condiția respectării principiilor și normelor aplicabile în ordinea juridică a acesteia,

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea aditivilor destinați hranei animalelor, precum și motivele și procedurile de acordare a unei astfel de autorizații. Articolul 4 alineatul (1) din regulamentul respectiv prevede autorizarea aditivilor.

(2)

În conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, coroborat cu articolul 7 din același regulament, a fost depusă o cerere pentru autorizarea uleiului esențial extras din Origanum vulgare L subsp. hirtum (Link) letsw. Var. Vulkan (DOS 00001) ca aditiv destinat hranei pentru toate speciile de animale.

(3)

Solicitantul a cerut ca aditivul să fie clasificat în categoria „aditivi senzoriali”. Cererea respectivă a fost însoțită de informațiile și de documentele necesare în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(4)

În avizele sale din 29 noiembrie 2017 (2) și din 4 iulie 2019 (3), Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a concluzionat că, în condițiile de utilizare propuse, uleiul esențial extras din Origanum vulgare L subsp. hirtum (Link) letsw. Var. Vulkan (DOS 00001) nu are efecte adverse asupra sănătății animalelor, a sănătății consumatorilor sau asupra mediului. De asemenea, autoritatea a concluzionat că aditivul este considerat potențial iritant pentru piele și ochi și potențial sensibilizant pentru căile respiratorii și pentru piele la persoanele susceptibile. Prin urmare, Comisia consideră că este necesar să fie luate măsuri adecvate de protecție pentru a preveni efectele negative asupra sănătății umane, îndeosebi în ceea ce îi privește pe utilizatorii aditivului. Autoritatea nu consideră că sunt necesare cerințe specifice de monitorizare ulterioară introducerii pe piață. În plus, autoritatea a verificat raportul referitor la metodele de analiză a aditivilor în hrana pentru animale, transmis de laboratorul de referință înființat prin Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(5)

Articolul 5 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede că aditivii nu pot fi prezentați într-un mod care poate induce în eroare utilizatorul. Acest lucru se referă în special la prezentarea efectelor unui aditiv, ținând seama de categoria și de grupa pentru care a fost autorizat. Aditivul în cauză conține unele componente, cum ar fi carvacrol și timol, pentru care efectele zootehnice au fost demonstrate în anumiți aditivi deja autorizați. Pentru a preveni depășirea nivelului propus de utilizare, de 150 mg/kg de hrană completă pentru animale, care are un efect pentru care acest aditiv nu este autorizat, este necesar să se stabilească un conținut maxim ca o condiție de utilizare a aditivului în hrana pentru animale.

(6)

Evaluarea substanței respective arată că sunt îndeplinite condițiile de autorizare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. În consecință, utilizarea uleiului esențial extras din Origanum vulgare L subsp. hirtum (Link) letsw. Var. Vulkan (DOS 00001) ar trebui autorizată astfel cum se prevede în anexa la prezentul regulament.

(7)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,