20.4.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 133/9

REGULAMENTUL (UE) 2021/644 AL COMISIEI

din 15 aprilie 2021

de modificare a anexelor II și III la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește limitele maxime pentru reziduurile de fluxapiroxad, himexazol, metamitron, penflufen și spirotetramat din sau de pe anumite produse

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului (1), în special articolul 14 alineatul (1) litera (a) și articolul 49 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Pentru fluxapiroxad, himexazol, metamitron și spirotetramat au fost stabilite limite maxime de reziduuri (LMR) în partea A a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 396/2005. Pentru penflufen nu au fost stabilite LMR în Regulamentul (CE) nr. 396/2005 și, întrucât această substanță activă nu este inclusă în anexa IV la regulamentul respectiv, se aplică valoarea implicită de 0,01 mg/kg prevăzută la articolul 18 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 396/2005.

(2)

Pentru fluxapiroxad, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a emis un aviz motivat privind revizuirea LMR-urilor existente în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 396/2005 (2). Pentru anumite produse, autoritatea a recomandat creșterea sau menținerea LMR-urilor existente. LMR-urile pentru produsele respective trebuie stabilite în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 la nivelul identificat de către autoritate. Autoritatea a concluzionat că, în ceea ce privește LMR-urile pentru legume rădăcinoase și cu tuberculi, legume bulboase, legume din familia Brassicaceae, legume cu frunze, plante aromatice și flori comestibile, cardon, țelină, fenicul de Florența, anghinare, praz, rubarbă, leguminoase, cereale, infuzii din frunze și plante aromatice, infuzii din rădăcini și plante utilizate în producția zahărului, unele informații nu sunt disponibile și este necesară o analiză suplimentară din partea responsabililor cu gestionarea riscurilor. Deoarece nu există niciun risc pentru consumatori, este necesar ca LMR-urile pentru produsele respective să fie stabilite în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 la nivelul identificat de către autoritate. Toate aceste LMR-uri vor fi revizuite în lumina informațiilor disponibile în următorii doi ani de la data publicării prezentului regulament.

(3)

Pentru himexazol, autoritatea a emis un aviz motivat privind revizuirea LMR-urilor existente în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 396/2005 (3). Autoritatea a recomandat reducerea LMR pentru sfecla de zahăr. Deoarece nu există niciun risc pentru consumatori, este necesar ca această LMR să fie stabilită în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 la nivelul identificat de către autoritate.

(4)

Pentru metamitron, autoritatea a emis un aviz motivat privind revizuirea LMR-urilor existente în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 396/2005 (4). Autoritatea a recomandat reducerea LMR-urilor existente pentru mere, pere, sfeclă, morcovi, hrean, păstârnac, rădăcină de pătrunjel/pătrunjel rădăcină, napi, ceapă și sfeclă de zahăr. LMR-urile pentru produsele respective trebuie stabilite în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 la nivelul identificat de către autoritate. Autoritatea a concluzionat că, în ceea ce privește LMR-urile pentru căpșuni, rucolă, plante de cultură cu frunze tinere (inclusiv specii din familia Brassicaceae), spanac și frunze similare, infuzii din frunze și plante aromatice, infuzii din rădăcini, condimente din semințe și condimente din fructe, unele informații nu sunt disponibile și este necesară o analiză suplimentară din partea responsabililor cu gestionarea riscurilor. Deoarece nu există niciun risc pentru consumatori, este necesar ca și LMR-urile pentru produsele respective să fie stabilite în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 la nivelul identificat de către autoritate. Toate aceste LMR-uri vor fi revizuite în lumina informațiilor disponibile în următorii doi ani de la data publicării prezentului regulament.

(5)

Pentru penflufen, autoritatea a emis un aviz motivat privind revizuirea LMR-urilor existente în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 396/2005 (5). Autoritatea a recomandat menținerea LMR existente pentru cartofi. Această LMR trebuie stabilită în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 la nivelul identificat de către autoritate.

(6)

Pentru spirotetramat, autoritatea a emis un aviz motivat privind revizuirea LMR-urilor existente în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 396/2005 (6). Autoritatea a propus modificarea definiției reziduului. Ea a recomandat reducerea LMR-urilor existente pentru fructe citrice, fructe sămânțoase, căpșuni, măsline de masă, kiwi, avocado, banane, granate/rodii, ananas, alte legume rădăcinoase și cu tuberculi cu excepția sfeclei de zahăr, usturoi, ceapă eșalotă, solanacee și malvacee, cicori witloof/andive, măsline pentru ulei și rădăcini de cicoare. Pentru alte produse, autoritatea a recomandat creșterea sau menținerea LMR-urilor existente. LMR-urile pentru produsele respective trebuie stabilite în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 la nivelul identificat de către autoritate. Autoritatea a concluzionat că, în ceea ce privește LMR-urile pentru varză de Bruxelles și gulii, unele informații nu sunt disponibile și este necesară o analiză suplimentară din partea responsabililor cu gestionarea riscurilor. Deoarece nu există niciun risc pentru consumatori, este necesar ca și LMR-urile pentru produsele respective să fie stabilite în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 la nivelul identificat de către autoritate. Toate aceste LMR-uri vor fi revizuite în lumina informațiilor disponibile în următorii doi ani de la data publicării prezentului regulament.

(7)	Limitele maxime de reziduuri existente conform Codex (CXL-uri) au fost luate în considerare în avizele motivate ale autorității. CXL-urile, care sunt sigure pentru consumatorii din Uniune, au fost luate în considerare pentru stabilirea LMR-urilor.

(8)

În ceea ce privește produsele pe care nu este autorizată utilizarea produselor de protecție a plantelor în cauză și pentru care nu există toleranțe la import sau CXL-uri, LMR-urile trebuie stabilite la limita de determinare specifică sau trebuie să se aplice LMR implicită, prevăzută la articolul 18 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 396/2005.

(9)

Comisia a consultat laboratoarele de referință ale Uniunii Europene pentru reziduurile de pesticide cu privire la necesitatea de a adapta anumite limite de determinare. În ceea ce privește toate substanțele vizate de prezentul regulament, laboratoarele menționate au concluzionat că, pentru anumite produse, progresele tehnice impun stabilirea unor limite de determinare specifice.

(10)

În contextul unei proceduri de autorizare a utilizării unui produs de protecție a plantelor care conține substanța activă spirotetramat pe „alte bace și fructe mici”, a fost depusă o cerere de modificare a LMR-urilor existente, în temeiul articolului 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 396/2005. În conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 396/2005, această cerere a fost evaluată de Germania, iar raportul de evaluare a fost transmis autorității și Comisiei. Autoritatea a analizat raportul de evaluare și a emis un aviz motivat (7) cu privire la LMR-urile propuse. Ea a recomandat creșterea LMR-urilor existente pentru produsele respective. LMR-urile pentru produsele respective trebuie stabilite în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 la nivelul identificat de către autoritate.

(11)

În conformitate cu articolul 6 alineatele (2) și (4) din Regulamentul (CE) nr. 396/2005, au fost depuse cereri de toleranțe la import pentru substanța fluxapiroxad utilizată în Statele Unite pe „alte legume rădăcinoase și cu tuberculi cu excepția sfeclei de zahăr” și în Brazilia pe boabe de cafea. Solicitanții susțin că utilizările autorizate ale acestei substanțe pe culturile respective în țările în cauză generează reziduuri care depășesc LMR prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 396/2005 și că este necesară stabilirea unei LMR mai înalte pentru a se evita barierele comerciale la importul culturilor respective. În conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 396/2005, aceste cereri au fost evaluate de către statele membre în cauză, iar rapoartele de evaluare au fost transmise autorității și Comisiei. Autoritatea a evaluat cererile și rapoartele de evaluare, analizând în special riscurile pentru consumatori și, după caz, pentru animale, și a emis avize motivate cu privire la LMR-urile propuse (8). Autoritatea a transmis respectivele avize solicitanților, Comisiei și statelor membre și le-a pus la dispoziția publicului.

(12)

Referitor la toate cererile, autoritatea a concluzionat că toate cerințele privind datele au fost îndeplinite și că modificările LMR-urilor solicitate de către solicitanți sunt admisibile din punctul de vedere al siguranței consumatorilor, pe baza unei evaluări a expunerii consumatorilor pentru 27 de grupuri specifice de consumatori din Europa. Autoritatea a luat în calcul cele mai recente informații privind proprietățile toxicologice ale substanțelor. Nici expunerea pe toată durata vieții la aceste substanțe prin consumul tuturor alimentelor care le-ar putea conține, nici expunerea pe termen scurt ca urmare a unui consum mare de produse în cauză nu au indicat existența unui risc de depășire a aportului zilnic acceptabil sau a dozei acute de referință.

(13)	Pe baza avizelor motivate ale autorității și ținând seama de factorii relevanți pentru subiectul în cauză, modificările respective ale LMR-urilor îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 396/2005.

(14)	Partenerii comerciali ai Uniunii au fost consultați cu privire la noile LMR-uri prin intermediul Organizației Mondiale a Comerțului, iar observațiile lor au fost luate în considerare.

(15)	Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 396/2005 trebuie modificat în consecință.

(16)

Pentru a permite comercializarea, prelucrarea și consumul produselor în condiții normale, este necesar ca prezentul regulament să prevadă o măsură tranzitorie pentru produsele care au fost obținute înainte de modificarea LMR-urilor și pentru care informațiile disponibile arată că se menține un nivel înalt de protecție a consumatorilor.

(17)	Înainte ca LMR-urile modificate să devină aplicabile, este necesar să fie acordată o perioadă de timp rezonabilă, pentru a permite statelor membre, țărilor terțe și operatorilor din sectorul alimentar să se pregătească pentru îndeplinirea noilor cerințe care vor rezulta din modificarea LMR-urilor.

(18)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexele II și III la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Regulamentul (CE) nr. 396/2005, astfel cum era formulat înainte de modificarea adusă prin prezentul regulament, continuă să se aplice produselor care au fost obținute sau importate în Uniune înainte de 10 noiembrie 2021.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 10 noiembrie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 15 aprilie 2021.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 70, 16.3.2005, p. 1.

(2) Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară; Reasoned opinion on the review of the existing maximum residue levels for fluxapyroxad according to Article 12 of Regulation (EC) No 396/2005 [Aviz motivat privind revizuirea limitelor maxime existente pentru reziduurile de fluxapiroxad în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 396/2005]. EFSA Journal 2020;18(1):5984.

(3) Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară; Reasoned opinion on the review of the existing maximum residue levels for hymexazol according to Article 12 of Regulation (EC) No 396/2005 [Aviz motivat privind revizuirea limitelor maxime existente pentru reziduurile de himexazol în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 396/2005]. EFSA Journal 2019;17(11):5895.

(4) Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară; Reasoned opinion on the review of the existing maximum residue levels for metamitron according to Article 12 of Regulation (EC) No 396/2005 [Aviz motivat privind revizuirea limitelor maxime existente pentru reziduurile de metamitron în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 396/2005]. EFSA Journal 2020;18(1):5959.

(5) Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară; Reasoned opinion on the review of the existing maximum residue levels for penflufen according to Article 12 of Regulation (EC) No 396/2005 [Aviz motivat privind revizuirea limitelor maxime existente pentru reziduurile de penflufen în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 396/2005]. EFSA Journal 2019;17(10):5840.

(6) Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară; Reasoned opinion on the review of the existing maximum residue levels for spirotetramat according to Article 12 of Regulation (EC) No 396/2005 [Aviz motivat privind revizuirea limitelor maxime existente pentru reziduurile de spirotetramat în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 396/2005]. EFSA Journal 2020;18(1):5960.

(7) Reasoned opinion on the modification of the existing maximum residue levels for spirotetramat in small fruits and berries (Aviz motivat privind modificarea limitelor maxime existente pentru reziduurile de spirotetramat în fructe mici și bace). EFSA Journal 2019;17(11):5904.

(8) Reasoned opinion on the setting of import tolerances for fluxapyroxad in certain root crops and coffee beans (Aviz motivat privind stabilirea unor toleranțe la import pentru fluxapiroxad în anumite rădăcinoase și boabe de cafea). EFSA Journal 2020;18(1):5950.

ANEXĂ

Anexele II și III la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 se modifică după cum urmează:

În anexa II se adaugă următoarele coloane referitoare la fluxapiroxad, himexazol, metamitron, penflufen și spirotetramat:

„Reziduuri de pesticide și limite maxime de reziduuri (mg/kg)

Număr de cod

Grupe și exemple de produse individuale cărora li se aplică LMR-uri (1)

Fluxapiroxad (F)

Himexazol

Metamitron

Penflufen (sumă de izomeri) (F)

Sumă de spirotetramat și spirotetramat-enol, exprimată ca spirotetramat (R)

0100000

FRUCTE PROASPETE sau CONGELATE; FRUCTE NUCIFERE

0,01 (*)

0110000

Fructe citrice

0,02 (*)

0,01 (*)

0,5

0110010

Grepfruturi

0,4

0110020

Portocale

0,3

0110030

Lămâi

0,01 (*)

0110040

Lămâi verzi «lime»

0,01 (*)

0110050

Mandarine

0,01 (*)

0110990

Altele (2)

0,01 (*)

0120000

Fructe nucifere

0,04

0,05 (*)

0,01 (*)

0,5

0120010

Migdale

0120020

Nuci de Brazilia

0120030

Caju

0120040

Castane

0120050

Nuci de cocos

0120060

Alune

0120070

Nuci de Macadamia

0120080

Nuci de Pecan

0120090

Semințe de pin dulce

0120100

Fistic

0120110

Nuci comune

0120990

Altele (2)

0130000

Fructe sămânțoase

0,9

0,02 (*)

0,7

0130010

Mere

0,02

0130020

Pere

0,02

0130030

Gutui

0,01 (*)

0130040

Moșmoni

0,01 (*)

0130050

Moșmoni japonezi

0,01 (*)

0130990

Altele (2)

0,01 (*)

0140000

Fructe sâmburoase

0,02 (*)

0,01 (*)

0140010

Caise

1,5

0140020

Cireșe (dulci)

0140030

Piersici

1,5

0140040

Prune

1,5

0140990

Altele (2)

0,01 (*)

0150000

Bace și fructe mici

0,02 (*)

0151000

(a)

struguri

0,01 (*)

0151010

Struguri de masă

0151020

Struguri de vin

0152000

(b)

căpșuni

0,05 (+)

0,3

0153000

(c)	fructe de rug

0,01 (*)

0,02 (*)

0153010

Mure

0153020

Mure de câmp

0153030

Zmeură (galbenă și roșie)

0153990

Altele (2)

0154000

(d)	alte bace și fructe mici

0,01 (*)

1,5

0154010

Afine

0154020

Merișoare

0,01 (*)

0154030

Coacăze (albe, negre și roșii)

0,01 (*)

0154040

Agrișe (galbene, roșii și verzi)

0,01 (*)

0154050

Măceșe

0,01 (*)

0154060

Dude (albe și negre)

0,01 (*)

0154070

Păducel spaniol

0,01 (*)

0154080

Boabe de soc

0,01 (*)

0154990

Altele (2)

0,01 (*)

0160000

Fructe diverse cu

0,01 (*)

0161000

(a)	coajă comestibilă

0,01 (*)

0,02 (*)

0161010

Curmale

0,02 (*)

0161020

Smochine

0,02 (*)

0161030

Măsline de masă

1,5

0161040

Kumquat

0,02 (*)

0161050

Carambola

0,02 (*)

0161060

Kaki

0,4

0161070

Prună de Java

0,02 (*)

0161990

Altele (2)

0,02 (*)

0162000

(b)	coajă necomestibilă, mici

0,01 (*)

0,02 (*)

0162010

Kiwi (galbeni, roșii, verzi)

0162020

Litchi

0162030

Fructele pasiunii/maracuja

0,02 (*)

0162040

Smochine indiene/limba soacrei

0,02 (*)

0162050

Chrysophyllum cainito

0,02 (*)

0162060

Plaqueminier/kaki de Virginia

0,02 (*)

0162990

Altele (2)

0,02 (*)

0163000

(c)	coajă necomestibilă, mari

0163010

Avocado

0,01 (*)

0,05 (*)

0,4

0163020

Banane

0,02 (*)

0,4

0163030

Mango

0,7

0,02 (*)

0,3

0163040

Papaia

0,02 (*)

0,4

0163050

Granate/rodii

0,01 (*)

0,02 (*)

0,4

0163060

Cherimoya

0,01 (*)

0,02 (*)

0163070

Guave

0,01 (*)

0,02 (*)

0163080

Ananas

0,01 (*)

0,02 (*)

0,15

0163090

Fructele arborelui de pâine

0,01 (*)

0,02 (*)

0163100

Durian

0,01 (*)

0,02 (*)

0163110

Graviola

0,01 (*)

0,02 (*)

0163990

Altele (2)

0,01 (*)

0,02 (*)

0200000

LEGUME PROASPETE sau CONGELATE

0,02 (*)

0210000

Legume rădăcinoase și cu tuberculi

0,01 (*)

0211000

(a)

cartofi

0,3 (+)

0,8

0212000

(b)	legume rădăcinoase și cu tuberculi tropicale

0,2 (+)

0,02 (*)

0212010

Rădăcini de cassava/manioc

0212020

Cartofi dulci

0212030

Igname

0212040

Arorut

0212990

Altele (2)

0213000

(c)	alte legume rădăcinoase și cu tuberculi cu excepția sfeclei de zahăr

0,9 (+)

0,07

0213010

Sfecle

0213020

Morcovi

0213030

Țeline de rădăcină

0213040

Hrean

0213050

Topinamburi

0213060

Păstârnaci

0213070

Rădăcina de pătrunjel/pătrunjel rădăcină

0213080

Ridichi

0213090

Barba-caprei

0213100

Varză-nap/gulie furajeră

0213110

Napi

0213990

Altele (2)

0220000

Legume bulboase

(+)

0,01 (*)

0220010

Usturoi

0,2

0,3

0220020

Ceapă

0,2

0,4

0220030

Ceapă eșalotă

0,2

0,3

0220040

Ceapă de primăvară/ceapă verde și ceapă de tuns

0,7

0,02 (*)

0220990

Altele (2)

0,01 (*)

0,02 (*)

0230000

Legume fructoase

0,01 (*)

0231000

(a)	solanacee și malvacee

0,6

0231010

Tomate

0231020

Ardei dulci/gogoșari

0231030

Pătlăgele vinete/vinete

0231040

Bame

0231990

Altele (2)

0232000

(b)	cucurbitacee cu coajă comestibilă

0,2

0232010

Castraveți

0232020

Cornișoni

0232030

Dovlecei

0232990

Altele (2)

0233000

(c)	cucurbitacee cu coajă necomestibilă

0,15

0,2

0233010

Pepeni galbeni

0233020

Dovleci

0233030

Pepeni verzi

0233990

Altele (2)

0234000

(d)	porumb dulce

0,15

1,5

0239000

(e)	alte legume fructoase

0,01 (*)

0,02 (*)

0240000

Legume din familia Brassicaceae (cu excepția rădăcinilor și a culturilor de frunze tinere din familia Brassicaceae)

(+)

0,01 (*)

0241000

(a)	varză cu inflorescență

0241010

Broccoli

0241020

Conopidă

0,2

0241990

Altele (2)

0,01 (*)

0242000

(b)	varză cu căpățână

0242010

Varză de Bruxelles

0,4

0,3 (+)

0242020

Varză cu căpățână

0,5

0242990

Altele (2)

0,01 (*)

0,02 (*)

0243000

(c)	brasicacee cu frunze

0243010

Varză chinezească/petsai

0243020

Kale

0,15

0243990

Altele (2)

0,01 (*)

0244000

(d)

gulii

0,15

1,5 (+)

0250000

Legume cu frunze, plante aromatice și flori comestibile

0251000

(a)	lăptuci și plante pentru salate

4 (+)

0,01 (*)

0251010

Salata mielului/fetică

0,01 (*)

0251020

Lăptuci

0,01 (*)

0251030

Scarolă/cicoare cu frunze întregi

0,01 (*)

0251040

Creson și alți germeni și lăstari

0,01 (*)

0251050

Barbarea verna

0,01 (*)

0251060

Rucolă

0,03 (+)

0251070

Muștar vânăt

0,01 (*)

0251080

Plantă de cultură cu frunze tinere (inclusiv specii din familia Brassicaceae)

0,03 (+)

0251990

Altele (2)

0,01 (*)

0252000

(b)	spanac și frunze similare

3 (+)

(+)

0,01 (*)

0252010

Spanac

0,08

0252020

Iarbă-grasă

0,03

0252030

Sfeclă de pețiol/frunze de sfeclă

0,08

0252990

Altele (2)

0,01 (*)

0253000

(c)	frunze de viță-de-vie și specii similare

0,01 (*)

0,02 (*)

0254000

(d)

năsturel

0,01 (*)

0255000

(e)	cicori witloof/andive

6 (+)

0,01 (*)

0,03

0256000

(f)	plante aromatice și flori comestibile

3 (+)

0,02 (*)

0256010

Asmățui

0,01 (*)

0256020

Arpagic

0,01 (*)

0256030

Frunze de țelină

0,01 (*)

0256040

Pătrunjel

0,01 (*)

0256050

Salvie

0,01 (*)

0256060

Rozmarin

0,01 (*)

0256070

Cimbru

0,15

0256080

Busuioc și flori comestibile

0,01 (*)

0256090

Frunze de dafin

0,01 (*)

0256100

Tarhon

0,01 (*)

0256990

Altele (2)

0,01 (*)

0260000

Leguminoase

0,01 (*)

0260010

Fasole (păstăi)

0260020

Fasole (boabe)

0,09

1,5

0260030

Mazăre (păstăi)

0260040

Mazăre (boabe)

0,3

1,5

0260050

Linte

0,01 (*)

1,5

0260990

Altele (2)

0,01 (*)

0,02 (*)

0270000

Legume cu tulpină

0,01 (*)

0270010

Sparanghel

0,01 (*)

0,02 (*)

0270020

Cardon

9 (+)

0,02 (*)

0270030

Țelină

9 (+)

0270040

Fenicul de Florența

9 (+)

0270050

Anghinare

0,4 (+)

0270060

Praz

0,7 (+)

0,02 (*)

0270070

Rubarbă

9 (+)

0270080

Lăstari de bambus

0,01 (*)

0,02 (*)

0270090

Miez de palmier

0,01 (*)

0,02 (*)

0270990

Altele (2)

0,01 (*)

0,02 (*)

0280000

Ciuperci, mușchi și licheni

0,01 (*)

0,02 (*)

0280010

Ciuperci de cultură

0280020

Ciuperci sălbatice

0280990

Mușchi și licheni

0290000

Alge și organisme procariote

0,01 (*)

0,02 (*)

0300000

LEGUMINOASE

(+)

0,02 (*)

0,01 (*)

0300010

Fasole

0,3

0300020

Linte

0,4

0300030

Mazăre

0,4

0300040

Lupin/boabe de lupin

0,2

0300990

Altele (2)

0,01 (*)

0400000

SEMINȚE ȘI FRUCTE OLEAGINOASE

0,05 (*)

0,01 (*)

0401000

Semințe oleaginoase

0401010

Semințe de in

0,9

0,02 (*)

0401020

Arahide/alune de pământ

0,01 (*)

0,02 (*)

0401030

Semințe de mac

0,9

0,02 (*)

0401040

Semințe de susan

0,9

0,02 (*)

0401050

Semințe de floarea-soarelui

0,9

0,02 (*)

0401060

Semințe de rapiță

0,9

0,02 (*)

0401070

Soia

0,15

0401080

Semințe de muștar

0,9

0,02 (*)

0401090

Semințe de bumbac

0,5

0,4

0401100

Semințe de dovleac

0,9

0,02 (*)

0401110

Semințe de șofrănaș

0,9

0,02 (*)

0401120

Semințe de limba-mielului

0,9

0,02 (*)

0401130

Semințe de camelină

0,9

0,02 (*)

0401140

Semințe de cânepă

0,9

0,02 (*)

0401150

Ricin

0,9

0,02 (*)

0401990

Altele (2)

0,01 (*)

0,02 (*)

0402000

Fructe oleaginoase

0402010

Măsline pentru ulei

0,01 (*)

1,5

0402020

Sâmburi de palmier pentru ulei

0,01 (*)

0,02 (*)

0402030

Fructe de palmier pentru ulei

0,8

0,02 (*)

0402040

Capoc

0,8

0,02 (*)

0402990

Altele (2)

0,01 (*)

0,02 (*)

0500000

CEREALE

(+)

0,02 (*)

0,01 (*)

0,02 (*)

0500010

Orz

0500020

Hrișcă și alte pseudocereale

0,01 (*)

0500030

Porumb

0,01 (*)

0500040

Mei comun

0,01 (*)

0500050

Ovăz

0500060

Orez

0500070

Secară

0,4

0500080

Sorg

0,8

0500090

Grâu

0,4

0500990

Altele (2)

0,01 (*)

0600000

CEAIURI, CAFEA, INFUZII, CACAO ȘI ROȘCOVE

0,1 (*)

0,05 (*)

0610000

Ceaiuri

0,05 (*)

0,1 (*)

0620000

Boabe de cafea

0,2

0,05 (*)

0,1 (*)

0630000

Infuzii din

0631000

(a)

flori

0,05 (*)

0,1 (*)

0631010

Mușețel

0631020

Hibiscus

0631030

Trandafir

0631040

Iasomie

0631050

Tei pucios

0631990

Altele (2)

0632000

(b)	frunze și plante aromatice

30 (+)

0,15 (+)

0632010

Căpșun

0632020

Rooibos

0632030

Maté

0632990

Altele (2)

0633000

(c)

rădăcini

2 (+)

0,05 (+)

0,1 (*)

0633010

Valeriană

0633020

Ginseng

0633990

Altele (2)

0639000

(d)	orice alte părți ale plantei

0,05 (*)

0,1 (*)

0640000

Boabe de cacao

0,05 (*)

0,1 (*)

0650000

Roșcove

0,05 (*)

0,1 (*)

0700000

HAMEI

0,05 (*)

0,1 (*)

0,05 (*)

0800000

CONDIMENTE

0810000

Condimente din semințe

0,05 (*)

0,1 (*)

0,05 (+)

0,05 (*)

0,1 (*)

0810010

Anason

0810020

Chimen negru

0810030

Țelină

0810040

Coriandru

0810050

Chimen

0810060

Mărar

0810070

Fenicul

0810080

Schinduf

0810090

Nucșoară

0810990

Altele (2)

0820000

Condimente din fructe

0,05 (*)

0,1 (*)

0,05 (+)

0,05 (*)

0,1 (*)

0820010

Piper de Jamaica

0820020

Piper Sichuan

0820030

Chimen

0820040

Cardamom

0820050

Fructe de ienupăr

0820060

Piper boabe (alb, negru și verde)

0820070

Vanilie

0820080

Tamarin

0820990

Altele (2)

0830000

Condimente din scoarță

0,05 (*)

0,1 (*)

0,05 (*)

0,1 (*)

0830010

Scorțișoară

0830990

Altele (2)

0840000

Condimente din rădăcini sau rizomi

0840010

Lemn-dulce

0,05 (*)

0,1 (*)

0,05 (*)

0,1 (*)

0840020

Ghimbir (10)

0840030

Șofran de India/curcuma

0,05 (*)

0,1 (*)

0,05 (*)

0,1 (*)

0840040

Hrean (11)

0840990

Altele (2)

0,05 (*)

0,1 (*)

0,05 (*)

0,1 (*)

0850000

Condimente din muguri

0,05 (*)

0,1 (*)

0,05 (*)

0,1 (*)

0850010

Cuișoare

0850020

Capere

0850990

Altele (2)

0860000

Condimente din pistiluri de flori

0,05 (*)

0,1 (*)

0,05 (*)

0,1 (*)

0860010

Șofran

0860990

Altele (2)

0870000

Condimente din arile

0,05 (*)

0,1 (*)

0,05 (*)

0,1 (*)

0870010

Mirodenie din coaja uscată a nucșoarei

0870990

Altele (2)

0900000

PLANTE UTILIZATE ÎN PRODUCȚIA ZAHĂRULUI

(+)

0,02 (*)

0,01 (*)

0900010

Sfeclă de zahăr

0,4

0,02 (*)

0900020

Trestie de zahăr

0,02 (*)

0900030

Rădăcini de cicoare

0,3

0,07

0900990

Altele (2)

0,01 (*)

0,02 (*)

1000000

PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ - ANIMALE TERESTRE

1010000

Produse obținute din

0,01 (*)

1011000

(a)

porcine

1011010

Mușchi

0,015

0,02 (*)

0,05

1011020

Grăsime

0,2

0,01 (*)

0,02 (*)

1011030

Ficat

0,1

0,02 (*)

0,7

1011040

Rinichi

0,1

0,01 (*)

0,7

1011050

Organe comestibile (altele decât ficatul și rinichii)

0,2

0,02 (*)

0,7

1011990

Altele (2)

0,01 (*)

0,02 (*)

1012000

(b)

bovine

1012010

Mușchi

0,015

0,02 (*)

0,05

1012020

Grăsime

0,2

0,01 (*)

0,02 (*)

1012030

Ficat

0,1

0,02 (*)

0,7

1012040

Rinichi

0,1

0,01 (*)

0,7

1012050

Organe comestibile (altele decât ficatul și rinichii)

0,2

0,02 (*)

0,7

1012990

Altele (2)

0,01 (*)

0,02 (*)

1013000

(c)

ovine

1013010

Mușchi

0,015

0,02 (*)

0,05

1013020

Grăsime

0,2

0,01 (*)

0,02 (*)

1013030

Ficat

0,1

0,02 (*)

0,7

1013040

Rinichi

0,1

0,01 (*)

0,7

1013050

Organe comestibile (altele decât ficatul și rinichii)

0,2

0,02 (*)

0,7

1013990

Altele (2)

0,01 (*)

0,02 (*)

1014000

caprine

1014010

Mușchi

0,015

0,02 (*)

0,05

1014020

Grăsime

0,2

0,01 (*)

0,02 (*)

1014030

Ficat

0,1

0,02 (*)

0,7

1014040

Rinichi

0,1

0,01 (*)

0,7

1014050

Organe comestibile (altele decât ficatul și rinichii)

0,2

0,02 (*)

0,7

1014990

Altele (2)

0,01 (*)

0,02 (*)

1015000

(e)

ecvidee

1015010

Mușchi

0,015

0,02 (*)

0,05

1015020

Grăsime

0,2

0,01 (*)

0,02 (*)

1015030

Ficat

0,1

0,02 (*)

0,7

1015040

Rinichi

0,1

0,01 (*)

0,7

1015050

Organe comestibile (altele decât ficatul și rinichii)

0,2

0,02 (*)

0,7

1015990

Altele (2)

0,01 (*)

0,02 (*)

1016000

(f)	păsări de curte

0,02 (*)

1016010

Mușchi

0,02

0,02 (*)

1016020

Grăsime

0,05

0,01 (*)

1016030

Ficat

0,02

0,02 (*)

1016040

Rinichi

0,01 (*)

1016050

Organe comestibile (altele decât ficatul și rinichii)

0,05

0,02 (*)

1016990

Altele (2)

0,01 (*)

0,02 (*)

1017000

(g)	alte animale terestre de crescătorie

1017010

Mușchi

0,015

0,02 (*)

0,05

1017020

Grăsime

0,2

0,01 (*)

0,02 (*)

1017030

Ficat

0,1

0,02 (*)

0,7

1017040

Rinichi

0,1

0,01 (*)

0,7

1017050

Organe comestibile (altele decât ficatul și rinichii)

0,2

0,02 (*)

0,7

1017990

Altele (2)

0,01 (*)

0,02 (*)

1020000

Lapte

0,02

0,01 (*)

1020010

Bovine

1020020

Ovine

1020030

Caprine

1020040

Cai

1020990

Altele (2)

1030000

Ouă de păsări

0,02

0,02 (*)

0,01 (*)

1030010

Găini

1030020

Rațe

1030030

Gâște

1030040

Prepelițe

1030990

Altele (2)

1040000

Miere și alte produse apicole (7)

0,05 (*)

1050000

Amfibieni și reptile

0,01 (*)

0,02 (*)

0,01 (*)

0,02 (*)

1060000

Animale nevertebrate terestre

0,01 (*)

0,02 (*)

0,01 (*)

0,02 (*)

1070000

Animale vertebrate sălbatice terestre

0,01 (*)

0,02 (*)

0,01 (*)

0,02 (*)

1100000

PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ - PEȘTI, PRODUSE PE BAZĂ DE PEȘTE ȘI ORICE ALTE PRODUSE PESCĂREȘTI DE MARE SAU DE APĂ DULCE (8)

1200000

PRODUSE SAU PĂRȚI DIN ACESTEA UTILIZATE EXCLUSIV PENTRU PRODUCȚIA HRANEI PENTRU ANIMALE (8)

1300000

PRODUSE ALIMENTARE PRELUCRATE (8)

Fluxapiroxad (F)

(F)	Liposolubil.

(+)

Autoritatea uropeană pentru Siguranța Alimentară a constatat indisponibilitatea unor informații referitoare la reziduuri pentru culturile de rotație. La revizuirea LMR, Comisia va ține seama de informațiile menționate în prima propoziție, dacă sunt transmise până la 20 aprilie 2023 sau, în cazul în care informațiile nu sunt transmise până la data specificată, de lipsa lor.

0211000 (a) cartofi

0212000 (b) legume rădăcinoase și cu tuberculi tropicale

0212010 Rădăcini de cassava/manioc

0212020 Cartofi dulci

0212030 Igname

0212040 Arorut

0212990 Altele (2)

0213000 (c) alte legume rădăcinoase și cu tuberculi cu excepția sfeclei de zahăr

0213010 Sfecle

0213020 Morcovi

0213030 Țeline de rădăcină

0213040 Hrean

0213050 Topinamburi

0213060 Păstârnaci

0213070 Rădăcină de pătrunjel/pătrunjel rădăcină

0213080 Ridichi

0213090 Barba-caprei

0213100 Varză-nap/gulie furajeră

0213110 Napi

0213990 Altele (2)

0220000 Legume bulboase

(+)

Autoritatea uropeană pentru Siguranța Alimentară a constatat indisponibilitatea unor informații referitoare la trialurile privind reziduurile și la reziduuri pentru culturile de rotație. La revizuirea LMR, Comisia va ține seama de informațiile menționate în prima propoziție, dacă sunt transmise până la 20 aprilie 2023 sau, în cazul în care informațiile nu sunt transmise până la data specificată, de lipsa lor.

0220010 Usturoi

0220020 Ceapă

0220030 Ceapă eșalotă

(+)

0220040 Ceapă de primăvară/ceapă verde și ceapă de tuns

0220990 Altele (2)

0240000 Legume din familia Brassicaceae (cu excepția rădăcinilor și a culturilor de frunze tinere din familia Brassicaceae)

0241000 (a) varză cu inflorescență

0241010 Broccoli

0241020 Conopidă

0241990 Altele (2)

0242000 (b) varză cu căpățână

0242010 Varză de Bruxelles

0242020 Varză cu căpățână

0242990 Altele (2)

0243000 (c) brasicacee cu frunze

0243010 Varză chinezească/petsai

0243020 Kale

0243990 Altele (2)

0244000 (d) gulii

0251000 (a) lăptuci și plante pentru salate

0251010 Salata mielului/fetică

0251020 Lăptuci

0251030 Scarolă/cicoare cu frunze întregi

0251040 Creson și alți germeni și lăstari

0251050 Barbarea verna

0251060 Rucolă

0251070 Muștar vânăt

0251080 Plante de cultură cu frunze tinere (inclusiv specii din familia Brassicaceae)

0251990 Altele (2)

0252000 (b) spanac și frunze similare

0252010 Spanac

0252020 Iarbă-grasă

0252030 Sfeclă de pețiol/frunze de sfeclă

0252990 Altele (2)

0255000 (e) cicori witloof/andive

0256000 (f) plante aromatice și flori comestibile

0256010 Asmățui

0256020 Arpagic

0256030 Frunze de țelină

0256040 Pătrunjel

0256050 Salvie

0256060 Rozmarin

0256070 Cimbru

0256080 Busuioc și flori comestibile

0256090 Frunze de dafin

0256100 Tarhon

0256990 Altele (2)

0270020 Cardon

0270030 Țelină

0270040 Fenicul de Florența

0270050 Anghinare

0270060 Praz

0270070 Rubarbă

0300000 LEGUMINOASE

0300010 Fasole

0300020 Linte

0300030 Mazăre

0300040 Lupin/boabe de lupin

0300990 Altele (2)

0500000 CEREALE

0500010 Orz

0500020 Hrișcă și alte pseudocereale

0500030 Porumb

0500040 Mei comun

0500050 Ovăz

0500060 Orez

0500070 Secară

0500080 Sorg

0500090 Grâu

0500990 Altele (2)

(+)

Autoritatea uropeană pentru Siguranța Alimentară a constatat că unele informații privind metodele analitice și reziduurile pentru culturile de rotație nu sunt disponibile. La revizuirea LMR, Comisia va ține seama de informațiile menționate în prima propoziție, dacă sunt transmise până la 20 aprilie 2023 sau, în cazul în care informațiile nu sunt transmise până la data specificată, de lipsa lor.

0632000 (b) frunze și plante aromatice

0632010 Căpșun

0632020 Rooibos

0632030 Maté

0632990 Altele (2)

0633000 (c) rădăcini

0633010 Valeriană

0633020 Ginseng

0633990 Altele (2)

(+)

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a constatat indisponibilitatea unor informații referitoare la reziduuri pentru culturile de rotație. La revizuirea LMR, Comisia va ține seama de informațiile menționate în prima propoziție, dacă sunt transmise până la 20 aprilie 2023 sau, în cazul în care informațiile nu sunt transmise până la data specificată, de lipsa lor.

0900000 PLANTE UTILIZATE ÎN PRODUCȚIA ZAHĂRULUI

0900010 Sfeclă de zahăr

0900020 Trestie de zahăr

0900030 Rădăcini de cicoare

0900990 Altele (2)

Metamitron

(+)

Autoritatea uropeană pentru Siguranța Alimentară a constatat indisponibilitatea unor informații referitoare la metodele analitice, la trialurile privind reziduurile și la stabilitatea la depozitare. La revizuirea LMR, Comisia va ține seama de informațiile menționate în prima propoziție, dacă sunt transmise până la 20 aprilie 2023 sau, în cazul în care informațiile nu sunt transmise până la data specificată, de lipsa lor.

0152000 (b) căpșuni

(+)

Autoritatea uropeană pentru Siguranța Alimentară a constatat indisponibilitatea unor informații referitoare la metabolismul în plantele de cultură. La revizuirea LMR, Comisia va ține seama de informațiile menționate în prima propoziție, dacă sunt transmise până la 20 aprilie 2023 sau, în cazul în care informațiile nu sunt transmise până la data specificată, de lipsa lor.

0251060 Rucolă

0251080 Plante de cultură cu frunze tinere (inclusiv specii din familia Brassicaceae)

0252000 (b) spanac și frunze similare

0252010 Spanac

0252020 Iarbă-grasă

0252030 Sfeclă de pețiol/frunze de sfeclă

0252990 Altele (2)

(+)

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a constatat indisponibilitatea unor informații referitoare la metodele analitice, la metabolismul în plantele de cultură și la stabilitatea la depozitare. La revizuirea LMR, Comisia va ține seama de informațiile menționate în prima propoziție, dacă sunt transmise până la 20 aprilie 2023 sau, în cazul în care informațiile nu sunt transmise până la data specificată, de lipsa lor.

0632000 (b) frunze și plante aromatice

0632010 Căpșun

0632020 Rooibos

0632030 Maté

0632990 Altele (2)

0633000 (c) rădăcini

0633010 Valeriană

0633020 Ginseng

0633990 Altele (2)

(+)

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a constatat indisponibilitatea unor informații referitoare la trialurile privind reziduurile, la metodele analitice și la stabilitatea la depozitare. La revizuirea LMR, Comisia va ține seama de informațiile menționate în prima propoziție, dacă sunt transmise până la 20 aprilie 2023 sau, în cazul în care informațiile nu sunt transmise până la data specificată, de lipsa lor.

0810000 Condimente din semințe

0810010 Anason

0810020 Chimen negru

0810030 Țelină

0810040 Coriandru

0810050 Chimen

0810060 Mărar

0810070 Fenicul

0810080 Schinduf

0810090 Nucșoară

0810990 Altele (2)

0820000 Condimente din fructe

0820010 Piper de Jamaica

0820020 Piper Sichuan

0820030 Chimen

0820040 Cardamom

0820050 Fructe de ienupăr

0820060 Piper boabe (alb, negru și verde)

0820070 Vanilie

0820080 Tamarin

0820990 Altele (2)

Penflufen (sumă de izomeri) (F)

(F)	Liposolubil.

sumă de spirotetramat și spirotetramat-enol, exprimată ca spirotetramat (R)

(R) = Definiția reziduului diferă pentru următoarele combinații pesticid – număr de cod:

Spirotetramat - cod 1000000, cu excepția 1040000: spirotetramat-enol exprimat ca spirotetramat

(+)

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a constatat indisponibilitatea unor informații referitoare la trialurile privind reziduurile. La revizuirea LMR, Comisia va ține seama de informațiile menționate în prima propoziție, dacă sunt transmise până la 20 aprilie 2023 sau, în cazul în care informațiile nu sunt transmise până la data specificată, de lipsa lor.

0242010 Varză de Bruxelles

0244000 (d) gulii

0244000 (d) gulii”

2.	În partea A a anexei III, coloanele referitoare la fluxapiroxad, himexazol, metamitron și spirotetramat se elimină.

(*) Limita de determinare analitică

(1) Pentru lista completă cu produse de origine vegetală și animală cărora li se aplică LMR-uri, vă rugăm să consultați anexa I.

20.4.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 133/31

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/646 AL COMISIEI

din 19 aprilie 2021

de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2019/2144 al Parlamentului European și al Consiliului privind procedurile și specificațiile tehnice uniforme pentru omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește sistemele de urgență de menținere a benzii de circulație (ELKS) ale acestora

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2019/2144 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind cerințele pentru omologarea de tip a autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate unor astfel de vehicule, în ceea ce privește siguranța generală a acestora și protecția ocupanților vehiculului și a utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor, de modificare a Regulamentului (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 78/2009, (CE) nr. 79/2009 și (CE) nr. 661/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentelor (CE) nr. 631/2009, (UE) nr. 406/2010, (UE) nr. 672/2010, (UE) nr. 1003/2010, (UE) nr. 1005/2010, (UE) nr. 1008/2010, (UE) nr. 1009/2010, (UE) nr. 19/2011, (UE) nr. 109/2011, (UE) nr. 458/2011, (UE) nr. 65/2012, (UE) nr. 130/2012, (UE) nr. 347/2012, (UE) nr. 351/2012, (UE) nr. 1230/2012 și (UE) 2015/166 ale Comisiei (1), în special articolul 7 alineatul (6), coroborat cu articolul 7 alineatul (3),

întrucât:

(1)

Articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2019/2144 prevede că autoturismele și vehiculele utilitare ușoare trebuie să fie echipate cu sisteme de urgență de menținere a benzii de circulație. Este necesar să se stabilească norme referitoare la procedurile și specificațiile tehnice uniforme pentru omologarea de tip a vehiculelor în ceea ce privește sistemele de urgență de menținere a benzii de circulație.

(2)

Procedurile pentru omologarea de tip prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului (2) se aplică omologării de tip a autovehiculelor în ceea ce privește sistemele de urgență de menținere a benzii de circulație. Pentru a permite o abordare coerentă în ceea ce privește informațiile care trebuie furnizate în fișa de informații menționată la articolul 24 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2018/858, informațiile relevante pentru sistemul de urgență de menținere a benzii de circulație trebuie specificate mai în detaliu în prezentul regulament.

(3)

Certificatul de omologare UE de tip, menționat la articolul 28 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/858, care trebuie emis pentru sistemele de urgență de menținere a benzii de circulație, trebuie să aibă la bază modelul corespunzător prevăzut în anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683 al Comisiei (3). Cu toate acestea, anexa la certificatul de omologare de tip trebuie să conțină informațiile specifice sistemelor de urgență de menținere a benzii de circulație, astfel cum sunt definite în regulamentul respectiv, prin urmare, modelul de certificat de omologare de tip, cu anexa complementară, trebuie să fie prevăzut în prezentul regulament.

(4)

În conformitate cu nota 6 la tabelul din anexa II la Regulamentul (UE) 2019/2144, aplicarea cerinței de echipare obligatorie cu un sistem de urgență de menținere a benzii de circulație este amânată cu doi ani în ceea ce privește autovehiculele cu sisteme de servodirecție hidraulice. Pentru această perioadă, aceste vehicule trebuie să fie echipate cu un sistem de avertizare la trecerea involuntară peste liniile de separare a benzilor de circulație care să îndeplinească cerințele din regulamentul respectiv.

(5)	Sistemul de urgență de menținere a benzii de circulație este un sistem de asistență a conducătorului auto care trebuie să avertizeze conducătorul auto și să corecteze traiectoria numai atunci când conducătorul auto părăsește neintenționat banda de circulație.

(6)

În conformitate cu legislația națională în materie de trafic, conducătorilor auto li se permite să traverseze marcajele discontinue de delimitare a benzilor de circulație, iar pentru tehnologiile actuale este deosebit de dificil să evalueze dacă traversarea de către conducătorul auto a marcajelor discontinue de delimitare a benzilor de circulație este intenționată sau nu. Pentru a evita intervențiile inutile ale sistemului de urgență de menținere a benzii de circulație, care ar putea determina conducătorul auto să dezactiveze sistemul și, prin urmare, ar putea duce la pierderea potențialului beneficiu în materie de siguranță, sistemul de urgență de menținere a benzii de circulație trebuie doar să avertizeze conducătorul auto și nu să corecteze traiectoria vehiculului la traversarea marcajelor discontinue de delimitare a benzilor de circulație.

(7)

Tehnologiile existente pentru sistemele de urgență de menținere a benzii de circulație se bazează pe detectarea marcajelor de delimitare a benzilor de circulație, iar performanța acestor sisteme nu poate fi garantată în absența unor astfel de marcaje. Prin urmare, nu trebuie să existe obligația ca sistemele de urgență de menținere a benzii de circulație să funcționeze în absența marcajelor de delimitare a benzilor de circulație.

(8)

Având în vedere complexitatea sistemului (sistemelor) de control electronic al(e) sistemelor de urgență de menținere a benzii de circulație, este necesar ca încercările prevăzute în regulament să fie completate de documentație care să demonstreze măsurile de proiectare și validare luate de producător pentru a se asigura că sistemul de urgență de menținere a benzii de circulație funcționează în condiții de siguranță în diverse situații. Documentația relevantă care trebuie furnizată de producător și procedurile de evaluare a acesteia de către autoritățile de omologare sau serviciile tehnice sunt definite în prezentul regulament.

(9)	Întrucât Regulamentul (UE) 2019/2144 se aplică de la 6 iulie 2022, prezentul regulament trebuie să se aplice de la aceeași dată.

(10)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului tehnic pentru autovehicule,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Dispoziții administrative și specificații tehnice pentru omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește sistemele de urgență de menținere a benzii de circulație

(1) Fișa de informații, prezentată în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2018/858, împreună cu cererea de omologare de tip pentru un tip de vehicul în ceea ce privește sistemul de urgență de menținere a benzii de circulație, cuprinde informațiile relevante pentru sistemul respectiv, astfel cum figurează în partea 1 din anexa I.

(2) Omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește sistemele de urgență de menținere a benzii de circulație face obiectul specificațiilor tehnice prevăzute în partea 2 din anexa I.

(3) În cazul în care autovehiculele cu sisteme de servodirecție hidraulice sunt echipate, în loc de sisteme de urgență de menținere a benzii de circulație, cu sisteme de avertizare la trecerea involuntară peste liniile de separare a benzilor de circulație, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 9 din Regulamentul (UE) 2019/2144, respectivele sisteme de avertizare la trecerea involuntară peste liniile de separare a benzilor de circulație respectă specificațiile tehnice relevante prevăzute în partea 2 din anexa I.

(4) Certificatul de omologare UE de tip pentru un tip de vehicul în ceea ce privește sistemul de urgență de menținere a benzii de circulație, astfel cum este menționat la articolul 28 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/858, se întocmește în conformitate cu partea 3 din anexa I.

Articolul 2

Auditul în materie de siguranță

Procedurile pentru verificarea de către autoritățile de omologare sau serviciile tehnice a aspectelor de siguranță ale sistemelor de control electronic aferente sistemelor de urgență de menținere a benzii de circulație și procedurile pentru evaluarea documentației tehnice furnizate de către producători sunt stabilite în anexa II.

Articolul 3

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 6 iulie 2022.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 19 aprilie 2021.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 325, 16.12.2019, p. 1.

(2) Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și ale sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2007 și (CE) nr. 595/2009 și de abrogare a Directivei 2007/46/CE (JO L 151, 14.6.2018, p. 1).

(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683 al Comisiei din 15 aprilie 2020 pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerințele administrative pentru omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și ale sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective (JO L 163, 26.5.2020, p. 1).

ANEXA I

PARTEA 1

Fișa de informații pentru omologarea UE de tip a vehiculelor în ceea ce privește sistemele de urgență de menținere a benzii de circulație cu care sunt echipate

MODEL

Fișa de informații nr. … privind omologarea UE de tip pentru un tip de vehicul în ceea ce privește sistemul de urgență de menținere a benzii de circulație.

Următoarele informații se furnizează în trei exemplare și trebuie să includă un cuprins. Toate desenele sau imaginile se furnizează la scară adecvată și suficient de detaliat, în format A4 sau sub formă de pliant în format A4. Fotografiile, dacă există, trebuie să fie suficient de detaliate.

În cazul în care sistemele menționate în prezenta fișă de informații sunt dotate cu comenzi electronice, se furnizează informații cu privire la performanțele acestora.

0. GENERALITĂȚI

0.1.

Marca (denumirea comercială a producătorului):

0.2.

Tip:

0.2.1.

Denumirea (denumirile) comercială (comerciale) în cazul în care este (sunt) disponibilă (disponibile):

0.3.

Modul de identificare a tipului, dacă acesta este marcat pe vehicul/componentă/unitatea tehnică separată:

0.3.1.

Amplasarea marcajului:

0.4.

Categoria de vehicul:

0.5.

Numele societății și adresa producătorului:

0.8.

Numele și adresa (adresele) uzinei (uzinelor) de asamblare:

0.9.

Numele și adresa reprezentantului producătorului (dacă există):

1. CARACTERISTICI DE CONSTRUCȚIE GENERALE

1.1.

Fotografii și/sau desene ale unui vehicul/unei componente/unei unități tehnice separate reprezentative:

1.8.

Partea pe care se află volanul: stânga/dreapta

2. MASE ȘI DIMENSIUNI

(în kg și mm) (a se vedea desenul, dacă este cazul)

2.6.

Masa în stare de funcționare

(a)	Minimă și maximă pentru fiecare variantă:

(b)	Masa fiecărei versiuni (trebuie furnizată o matrice):

4. TRANSMISIA

4.5.

Cutia de viteze

4.5.1.

Tip: manuală/automată/TVC (transmisie continuu variabilă)/raport fix/automatizată/alta/butuc

4.7.

Viteza maximă proiectată a vehiculului (în km/h):

6.6.1.

Combinație (combinații) pneu/roată

6.6.1.1.

Axe

6.6.1.1.1.

Axa 1:

6.6.1.1.1.1.

Indicativul dimensiunii pneului

6.6.1.1.1.2.

Indicele capacității de încărcare

6.6.1.1.1.3.

Simbolul categoriei de viteză

6.6.1.1.1.4.

Dimensiunea (dimensiunile) jantei

6.6.1.1.1.5.

Deportul (deporturile) roții

6.6.1.1.1.6.

Coeficientul rezistenței la rulare (RRC)

6.6.1.1.2.

Axa 2:

6.6.1.1.2.1.

Indicativul dimensiunii pneului

6.6.1.1.2.2.

Indicele capacității de încărcare

6.6.1.1.2.3.

Simbolul categoriei de viteză

6.6.1.1.2.4.

Dimensiunea (dimensiunile) jantei

6.6.1.1.2.5.

Deportul (deporturile) roții

6.6.1.1.2.6.

Coeficientul rezistenței la rulare (RRC)

etc.

6.6.1.2.

Roata de rezervă, dacă este cazul:

7.4.

Sistem de urgență de menținere a benzii de circulație (ELKS)

7.4.1.

Descrierea tehnică sau desene ale sistemului:

7.4.2.

Mijloace de dezactivare manuală a ELKS:

7.4.3.

Descrierea dezactivării automate (dacă există):

7.4.4.

Descrierea sistemului de suprimare automată (dacă există):

7.5.

Sisteme de avertizare la trecerea involuntară peste liniile de separare a benzilor de circulație (LDWS)

7.5.1

Intervalul de viteză al LDWS:

7.5.2.

Descrierea tehnică sau desene ale LDWS:

7.6.

Funcția de ajustare a direcției (CDCF)

7.6.1

Intervalul de viteză al CDCF:

7.6.2.

Descrierea tehnică sau desene ale sistemului (în special dacă sistemul utilizează sistemul de direcție sau frânare):

Notă explicativă:

Prezenta fișă de informații cuprinde informațiile relevante pentru sistemul de urgență de menținere a benzii de circulație și se completează în conformitate cu modelul prevăzut în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683 al Comisiei.

PARTEA 2

Specificații tehnice

Definiții

În sensul anexelor, se aplică următoarele definiții:

1.1.

„tip de vehicul în ceea ce privește sistemul de urgență de menținere a benzii de circulație” înseamnă o categorie de vehicule care nu sunt diferite în aspecte esențiale precum:

1.	caracteristicile vehiculului care influențează semnificativ performanțele sistemului de urgență de menținere a benzii de circulație;

2.	tipul și proiectarea sistemului de urgență de menținere a benzii de circulație;

1.2.

„funcție de ajustare a direcției (CDCF)” înseamnă o funcție de control din cadrul unui sistem de control electronic în care, pe o perioadă limitată, schimbările unghiului de bracare al uneia sau mai multor roți și/sau frânarea roților individuale pot rezulta din evaluarea automată a semnalelor inițiate la bordul vehiculului, opțional consolidate cu date furnizate din exteriorul vehiculului, pentru a corecta trecerea involuntară peste liniile de separare a benzilor de circulație, de exemplu pentru a evita traversarea marcajelor de delimitare a benzilor de circulație, părăsirea drumului;

1.3.

„vehicul de încercare” înseamnă vehiculul supus încercărilor;

1.4.

„distanța până la marcajele de delimitare a benzilor de circulație (DTLM)” înseamnă distanța laterală rămasă (perpendiculară pe marcajele de delimitare a benzilor de circulație) între partea interioară a marcajelor de delimitare a benzilor de circulație și marginea cea mai exterioară a pneului înainte ca vehiculul de încercare să traverseze partea interioară a marcajelor de delimitare a benzilor de circulație;

1.5.

„drum plat” înseamnă un drum cu o pantă mai mică de 1 % pe direcție longitudinală, iar pe direcție laterală, mai mică de 2 % pentru jumătate din lățimea benzii de circulație de fiecare parte a axei mediane și mai mică de 3 % pentru jumătatea exterioară a benzii de circulație;

1.6.

„drum uscat” înseamnă un drum cu un coeficient maxim de frânare nominal de 0,9.

1.7.

„sistem” înseamnă sistemul de control electronic și sistemele complexe de control electronic care asigură sau fac parte din transmisia comenzilor sistemului de urgență de menținere a benzii de circulație, inclusiv legăturile de transmisie la sau de la alte sisteme ale vehiculului care acționează asupra sistemului de urgență de menținere a benzii de circulație;

1.8.

„unități” înseamnă cele mai mici diviziuni ale părților sistemului care sunt vizate, deoarece aceste combinații de părți sunt tratate ca entități individuale în scopul identificării, analizării sau înlocuirii lor;

1.9.

„legături de transmisie” înseamnă orice echipament electric, mecanic, pneumatic sau hidraulic folosit pentru interconectarea unităților disparate în scopul transmiterii de semnale, al procesării datelor sau al alimentării cu energie;

1.10.

„sistem de control electronic” înseamnă o combinație de unități concepute să coopereze pentru producerea funcției de control a vehiculului prin procesarea datelor electronice;

1.11.

„sistem complex de control electronic al vehiculului” înseamnă un sistem de control electronic în care o funcție controlată de un sistem electronic sau de către conducătorul auto poate fi comandată de un sistem/o funcție de control electronic de nivel superior, devenind astfel parte a sistemului complex, precum și orice sistem/funcție de comandă asupra sistemului, inclusiv legăturile de transmisie la și de la sisteme/funcție de comandă care nu intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament;

1.12.

„strategie de control” înseamnă o strategie de asigurare a funcționării robuste și sigure a funcției (funcțiilor) unui sistem de control electronic ca răspuns la un set specific de condiții ambientale și/sau de funcționare (cum ar fi starea suprafeței drumului, intensitatea traficului și alți participanți la trafic, condiții meteorologice nefavorabile etc.), care poate include dezactivarea automată a unei funcții sau aplicarea unor limitări temporare ale performanțelor (de exemplu, reducerea vitezei maxime de funcționare etc.);

1.13.

„concept de siguranță” înseamnă o descriere a măsurilor concepute pentru sistem, de exemplu în cadrul unităților electronice, pentru a aborda integritatea sistemului și a asigura astfel funcționarea acestuia în deplină securitate în condiții de defecțiune și în absența defecțiunilor, inclusiv în cazul unei defecțiuni a alimentării cu energie electrică. Posibilitatea revenirii la o funcționare parțială sau chiar la un sistem de siguranță pentru funcțiile vitale ale vehiculului poate reprezenta o componentă a conceptului de siguranță.

Cerințe generale

2.1.

Un sistem de urgență de menținere a benzii de circulație (ELKS) cuprinde un sistem de avertizare la trecerea involuntară peste liniile de separare a benzilor de circulație (LDWS) și o funcție de ajustare a direcției (CDCF).

2.1.1.

LDWS îndeplinește cerințele de la punctele 3.1-3.4 și de la punctul 3.5.

2.1.2.

CDCF îndeplinește cerințele de la punctele 3.1-3.4 și de la punctul 3.6.

2.2.

Avertismente și intervenții ale ELKS la trecerea involuntară peste liniile de separare a benzilor de circulație

Sub rezerva cerințelor specifice de mai jos, sistemul este proiectat astfel încât să reducă la minimum avertismentele și intervențiile asupra manevrelor prevăzute de către conducătorul auto.

Cerințe specifice

3.1.

Avertizare în caz de defecțiune a ELKS

Se pune la dispoziție un semnal de avertizare în situația în care o defecțiune a ELKS împiedică îndeplinirea cerințelor din prezentul regulament.

3.1.1.

Avertizarea în caz de defecțiune este un semnal de avertizare vizual constant.

3.1.1.1.

Nu există o perioadă apreciabilă de timp între fiecare ciclu de autoverificare al ELKS (o funcție integrată care verifică în mod continuu dacă a apărut o defecțiune a sistemului, cel puțin când sistemul este activ) și și, implicit, nu există o întârziere a aprinderii semnalului de avertizare în cazul detectării unei defecțiuni de natură electrică.

3.1.1.2.

La detectarea unei defecțiuni de natură neelectrică (de exemplu, nealinierea unui senzor), semnalul de avertizare, astfel cum este definit la punctul 3.1.1, este activat.

3.1.2.

În cazul în care vehiculul este echipat cu mijloace de dezactivare a ELKS, se emite un avertisment atunci când sistemul este dezactivat în conformitate cu punctul 3.2. Acesta este un semnal de avertizare vizual constant. Semnalul de avertizare în caz de defecțiune menționat la punctul 3.1.1 poate fi utilizat în acest scop.

3.2.

Dezactivarea ELKS

3.2.1.

Dezactivarea manuală

Dacă un vehicul este echipat cu un mijloc de dezactivare manuală a funcției ELKS fie parțial, fie integral, se aplică următoarele condiții, după caz:

3.2.1.1.

Funcția ELKS integrală este reactivată automat și integral la fiecare activare a întrerupătorului principal al vehiculului.

3.2.1.2.

Dezactivarea manuală a funcției ELKS integrale nu este posibilă cu mai puțin de două acțiuni deliberate, de exemplu apăsarea și menținerea și apăsarea concomitentă a unui buton sau selectarea și confirmarea concomitentă a unei opțiuni de meniu. Este posibilă oprirea facilă a avertizării sonore emise de LDWS, dar o astfel de acțiune nu dezactivează, în același timp, LDWS sau CDCF.

3.2.1.3.

Capacitatea de dezactivare manuală se testează în conformitate cu încercarea sau încercările relevante ale vehiculului specificate la punctul 3.

3.2.2.

Dezactivarea automată

Dacă vehiculul este echipat cu un mijloc de dezactivare automată a funcției ELKS fie parțial, fie integral, de exemplu la utilizarea pe drumuri neamenajate, în cazul tractării vehiculului, în situația atașării unei remorci la vehicul sau în situația dezactivării sistemului de control electronic al stabilității (ESC), sunt aplicabile următoarele condiții, după caz:

3.2.2.1.

În cadrul auditului în materie de siguranță, producătorul vehiculului furnizează o listă a situațiilor și a criteriilor corespunzătoare în care funcția ELKS este dezactivată automat, listă care se anexează la raportul de încercare.

3.2.2.2.

Funcția ELKS se reactivează automat și integral imediat ce încetează condițiile care au dus la dezactivarea automată a acesteia.

3.2.3.

Dacă funcția ELKS a fost dezactivată, un semnal de avertizare vizual constant informează conducătorul auto asupra acestui fapt. Semnalul de avertizare în caz de defecțiune menționat la punctul 3.1.1 de mai sus poate fi utilizat în acest scop.

3.3.

Întreruperea automată

3.3.1.

Pentru manevrele prevăzute de conducătorul auto

În cadrul auditului în materie de siguranță, producătorul furnizează un dosar cu documentație care permite accesul la caracteristicile de proiectare și la logica de bază ale sistemului în ceea ce privește detectarea manevrelor probabile prevăzute de conducătorul auto și întreruperea automată a ELKS. Acest dosar include o listă a parametrilor detectați și o descriere de bază a metodei utilizate pentru a decide dacă sistemul trebuie întrerupt, inclusiv valorile limită, dacă este posibil. Atât pentru CDCF, cât și pentru LDWS, serviciul tehnic evaluează dosarul cu documentația pentru a demonstra că manevrele neintenționate ale conducătorului auto, în limitele parametrilor de încercare pentru menținerea benzii de circulație (în special viteza de trecere laterală), nu vor avea ca rezultat întreruperea automată a sistemului.

3.3.2.

Întreruperea automată a ELKS este permisă și în situațiile în care alte funcții automate de asistență a conducătorului auto sau de direcție (și anume, funcția de control automat al direcției, funcția de direcție de urgență sau menținerea automată a benzii de circulație) controlează mișcarea laterală a vehiculului sau intervin alte funcții de siguranță (și anume, capabile să modifice comportamentul dinamic al vehiculului, cum ar fi AEBS, ESC etc.). Aceste situații sunt declarate de producător în cadrul auditului în materie de siguranță.

3.4.

Dispoziții privind inspecțiile tehnice periodice

3.4.1.

În scopul efectuării inspecțiilor tehnice periodice ale vehiculelor, este posibilă verificarea următoarelor caracteristici ale ELKS:

(a)

starea sa corectă de funcționare, prin observarea vizuală a stării semnalului de avertizare în caz de defecțiune la activarea întrerupătorului principal al vehiculului și la verificarea stării becurilor. Dacă semnalul de avertizare în caz de defecțiune este afișat într-un spațiu comun (zona în care pot fi afișate două sau mai multe funcții/simboluri de informare, dar nu simultan), trebuie să se constate funcționarea corectă a spațiului comun înainte de verificarea stării semnalului de avertizare în caz de defecțiune;

(b)

funcționarea sa corectă și integritatea software-ului, prin utilizarea unei interfețe electronice a vehiculului, precum cea prevăzută la punctul I (14) din anexa III la Directiva 2014/45/UE a Parlamentului European și a Consiliului (1), în cazul în care caracteristicile tehnice ale vehiculului permit acest lucru și sunt furnizate datele necesare. Producătorii se asigură că pun la dispoziție informațiile tehnice pentru utilizarea interfeței electronice a vehiculului în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/621 (2).

3.4.2.

La momentul omologării de tip, se prezintă, cu respectarea cerințelor de confidențialitate descrise, ca parte a auditului în materie de siguranță din anexa II, mijlocul ales de producător pentru protecția împotriva unei modificări simple neautorizate a funcționării semnalului de avertizare în caz de defecțiune. În mod alternativ, această cerință de protecție este îndeplinită atunci când este disponibil un mijloc secundar de verificare a funcționării corecte a ELKS.

3.5.

Cerințe LDWS

3.5.1.

Intervalul de viteză

LDWS este activ cel puțin în intervalul de viteză cuprins între 65 km/h și 130 km/h (sau viteza maximă a vehiculului, dacă este mai mică de 130 km/h) și indiferent de gradul de încărcare al acestuia, cu excepția cazului în care este dezactivat în conformitate cu punctul 3.2.

3.5.2.

Avertizare la trecerea involuntară peste liniile de separare a benzilor de circulație

Atunci când este activat și funcționează în limitele de viteză prescrise, LDWS poate avertiza conducătorul auto cel târziu dacă vehiculul trece peste un marcaj vizibil de delimitare a benzilor de circulație pe care circulă cu mai mult de o DTLM de – 0,3 m:

(a)	pentru vitezele de trecere laterală cuprinse între 0,1 m/s și 0,5 m/s;

(b)	pe drumuri drepte, plate și uscate;

(c)

pentru marcajele continue și discontinue de delimitare a benzilor de circulație în conformitate cu unele dintre cele descrise în anexa 3 (Identificarea marcajului vizibil al benzii de circulație) la Regulamentul nr. 130 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Prescripții uniforme referitoare la omologarea autovehiculelor în ceea ce privește sistemul de avertizare la trecerea involuntară peste liniile de separare a benzilor de circulație (3) și pentru alte marcaje prevăzute pe drumurile din UE;

(d)	cu marcaje aflate în stare bună și dintr-un material conform cu standardul pentru marcajele vizibile al părții contractante în cauză;

(e)	în toate condițiile de iluminare, fără orbirea senzorilor (de exemplu, orbire directă din cauza luminii solare), și cu faruri cu lumină de întâlnire activate (fază scurtă), dacă este necesar;

(f)	în absența unor condiții meteorologice care afectează vizibilitatea marcajelor de delimitare a benzilor de circulație (de exemplu, fără ceață).

Se recunoaște faptul că este posibil ca performanțele prevăzute să nu fie atinse în întregime în alte situații decât cele enumerate mai sus. Cu toate acestea, sistemul nu modifică în mod nerezonabil strategia de control în aceste situații diferite.

Capacitatea de avertizare la trecerea involuntară peste liniile de separare a benzilor de circulație se testează în conformitate cu încercarea sau încercările relevante ale vehiculului specificate la punctul 4.

3.5.3.

Indicator de avertizare LDWS

3.5.3.1.

Semnalul de avertizare la trecerea involuntară peste liniile de separare a benzilor de circulație menționat la punctul 3.5.2 este vizibil pentru conducătorul auto și este produs prin:

(a)	cel puțin două semnalele de avertizare de tip vizual, acustic și tactil sau

(b)	un semnal de avertizare tactil și acustic, însoțit de o reprezentare spațială a direcției în care vehiculul a deviat în mod neintenționat.

Semnalul de avertizare menționat mai sus poate fi întrerupt atunci când conducătorul auto indică intenția de a schimba banda de circulație.

3.5.3.1.1.

Atunci când trecerea involuntară peste linia de separare a benzii de circulație este indicată printr-un semnal de avertizare vizual, acesta poate fi identic cu semnalul de avertizare în caz de defecțiune menționat la punctul 3.1.1, cu iluminare intermitentă.

3.5.3.1.2.

În cazul în care există o intervenție a CDCF de menținere a benzii de circulație, aceasta este considerată un avertisment tactil în conformitate cu punctul 3.5.3.1.

3.5.3.2.

Semnalul de avertizare vizuală al LDWS se activează după ce întrerupătorul principal al vehiculului este adus în poziția „activat”. Această cerință nu se aplică semnalelor de avertizare grupate într-un spațiu comun.

3.5.3.3.

Semnalele de avertizare vizuale ale LDWS sunt vizibile inclusiv pe timp de zi; starea corespunzătoare a semnalelor trebuie să fie ușor de verificat de către conducătorul auto din scaunul său.

3.5.3.4.

Semnalul de avertizare vizuală se testează în conformitate cu încercarea sau încercările relevante ale vehiculului specificate la punctul 4.

3.6.

Cerințe privind performanța CDCF

3.6.1.

Intervalul de viteză

CDCF este activ cel puțin între 70 km/h și 130 km/h (sau viteza maximă a vehiculului, dacă este mai mică de 130 km/h) și indiferent de gradul de încărcare al acestuia, cu excepția cazului în care este dezactivat în conformitate cu punctul 3.2. Cu toate acestea, în cazul în care vehiculul își reduce viteza de la peste 70 km/h la sub 70 km/h, sistemul este activ cel puțin până când viteza vehiculului scade sub 65 km/h.

3.6.2.

Menținerea benzii de circulație

În absența unor situații care să ducă la dezactivarea sau întreruperea sistemului, CDCF poate preveni trecerea involuntară peste liniile de separare a benzilor de circulație prin traversarea marcajelor vizibile de delimitare a benzilor de circulație, în scenariile descrise în tabelul următor, cu mai mult de o DTLM de – 0,3 m:

(a)

pentru viteze de trecere laterală cuprinse între 0,2 m/s și 0,5 m/s pentru viteze ale vehiculului de până la 100 km/h și pentru viteze de trecere laterală cuprinse între 0,2 m/s și 0,3 m/s pentru viteze ale vehiculului mai mari de 100 km/h și de până la 130 km/h (sau viteza maximă a vehiculului, dacă aceasta este mai mică de 130 km/h);

(b)	pe drumuri drepte, plate și uscate;

(c)	pentru marcajele continue de delimitare a benzilor de circulație în conformitate cu unele dintre cele descrise în anexa 3 (Identificarea marcajului vizibil al benzii de circulație) la Regulamentul nr. 130 al ONU;

(d)	cu marcaje aflate în stare bună și dintr-un material conform cu standardul pentru marcajele vizibile al părții contractante în cauză;

(e)	în toate condițiile de iluminare, fără orbirea senzorilor (de exemplu, lumină solară), și cu faruri cu lumină de întâlnire activate (fază scurtă), dacă este necesar;

(f)

în absența unor condiții meteorologice care afectează performanța dinamică a vehiculului (de exemplu, fără furtuni, fără temperaturi sub 5 °C) sau vizibilitatea marcajelor de delimitare a benzilor de circulație (de exemplu, fără ceață).

Nr.

Descrierea scenariului

Linie continuă – Deviere spre dreapta a vehiculului

Linie continuă – Deviere spre stânga a vehiculului

Se admite faptul că este posibil ca performanțele prevăzute pentru scenariile din prezentul tabel să nu fie atinse în întregime în alte situații decât cele enumerate mai sus. Cu toate acestea, sistemul nu modifică în mod nerezonabil strategia de control în aceste situații diferite. Această cerință este demonstrată în conformitate cu auditul în materie de siguranță.

Capacitatea de menținere a benzii de circulație se testează în conformitate cu încercarea sau încercările relevante ale vehiculului specificate la punctul 5.

3.6.3.

Sistem/funcție de comandă a direcției

3.6.3.1.

Efortul necesar asupra comenzii de direcție pentru a prelua prioritatea asupra controlului direcției asigurat de sistem nu este mai mare de 50 N. După preluarea priorității asupra direcției, nu apare brusc o pierdere semnificativă a funcției de asistență la direcție.

3.6.3.2.

Pentru sistemele CDCF care nu acționează asupra direcției propriu-zise (de exemplu, CDCF de tip „frânare diferențială”), impulsul de direcție nu depășește 25 de grade.

3.6.3.3.

Efortul de comandă a direcției se testează în conformitate cu încercarea sau încercările relevante ale vehiculului specificate la punctul 5.

3.6.4.

Indicator de avertizare al CDCF

3.6.4.1.

Fiecare intervenție a CDCF îi este indicată imediat conducătorului autor prin intermediul unui semnal de avertizare vizual afișat timp de cel puțin 1 secundă sau atât timp cât durează intervenția, luându-se în considerare cea mai lungă perioadă dintre cele două. Semnalul vizual se poate prezenta ca iluminare intermitentă a semnalului de avertizare în caz de defecțiune, menționat la punctul 3.1.1.

3.6.4.1.1.

În cazul unei intervenții care durează mai mult de 10 secunde, se emite un semnal de avertizare acustic până la sfârșitul intervenției, cu excepția cazului în care există o acțiune a conducătorului auto care indică intenția sa de a schimba banda de circulație.

3.6.4.1.2.

În cazul a cel puțin două intervenții consecutive într-un interval continuu de 180 de secunde și în lipsa unui impuls de direcție al conducătorului auto în timpul intervenției, sistemul emite un semnal de avertizare acustic în timpul celei de-a doua intervenții și în timpul oricărei intervenții ulterioare într-un interval continuu de 180 de secunde. Începând de la a treia intervenție (și în timpul intervențiilor ulterioare), semnalul de avertizare acustic durează cu cel puțin 10 secunde mai mult decât semnalul de avertizare anterior.

3.6.4.2.

Cerințele de la punctele 3.6.4.1.1 și 3.6.4.1.2 se testează în conformitate cu încercarea sau încercările relevante ale vehiculului specificate la punctul 5.

Cerințe de încercare pentru LDWS

4.1.

Dispoziții generale

Vehiculele echipate cu LDWS îndeplinesc cerințele de încercare adecvate prevăzute la acest punct.

4.2.

Condiții de încercare

Încercările se efectuează:

(a)

pe un drum cu suprafață plană și uscată din asfalt sau beton, care să nu prezinte denivelări (de exemplu, gropi sau fisuri mari, capace de canal sau crampoane reflectorizante), cu o distanță laterală de 3,0 m de o parte și de alta a centrului benzii de încercare și cu o distanță longitudinală de 30 m în fața vehiculului de încercare față de punctul de după finalizarea încercării;

(b)	în condiții de iluminare ambiantă de cel puțin 2 000 de lucși, fără orbirea senzorilor (de exemplu, lumină solară directă) și cu faruri cu lumină de întâlnire activate, dacă este necesar;

(c)	la o temperatură ambiantă cuprinsă între 5 °C și 45 °C;

(d)	în absența unor condiții meteorologice care afectează vizibilitatea marcajelor de delimitare a benzilor de circulație, de exemplu, fără ceață.

La alegerea producătorului și cu acordul serviciului tehnic, încercările pot fi efectuate în condiții care se abat de la ceea ce este descris mai sus (de exemplu, la temperaturi ambiante mai scăzute).

4.2.1.

Marcajele de delimitare a benzilor de circulație

Marcajele continue și discontinue de delimitare a benzilor de circulație de pe drum utilizate pentru încercări sunt în conformitate cu una dintre variantele descrise în anexa 3 (Identificarea marcajului vizibil al benzii de circulație) la Regulamentul nr. 130 al ONU. Marcajele sunt în stare bună și dintr-un material conform cu standardul pentru marcajele vizibile de delimitare a benzilor de circulație. Forma marcajului de delimitare a benzii de circulație utilizat pentru încercări se înregistrează în raportul de încercare.

Lățimea benzii de circulație (măsurată între marcajele de delimitare a benzilor de circulație) este de cel puțin 3,5 m, în scopul încercărilor prevăzute la acest punct. Producătorul vehiculului demonstrează, pe bază de documente, conformitatea cu orice alte tipuri de marcaje de delimitare a benzilor de circulație identificate în anexa 3 (Identificarea marcajului vizibil al benzii de circulație) la Regulamentul nr. 130 al ONU. Aceste documente se anexează la raportul de încercare.

4.2.2.

Condițiile vehiculului de încercare

4.2.2.1.

Masa de încercare

Vehiculul de încercare se supune încercării în condiții de încărcare convenite între producător și serviciul tehnic. Nu se efectuează modificări după începerea procedurii de încercare. Producătorul vehiculului demonstrează, pe bază de documente, că sistemul funcționează în toate condițiile de încărcare.

4.2.2.2.

Vehiculul de încercare se supune încercării cu pneurile la presiunea recomandată de producătorul vehiculului.

4.2.2.3.

Dacă LDWS este dotat cu un sistem de ajustare de către utilizator a limitei de avertizare, încercarea de la punctul 4.3 se efectuează cu limita de avertizare stabilită la nivelul maxim al trecerii involuntare peste liniile de separare a benzilor de circulație. Nu se efectuează modificări după începerea procedurii de încercare.

4.2.2.4.

Condiționarea premergătoare încercării

La cererea producătorului vehiculului, vehiculul poate fi condus maximum 100 km pe o combinație de drumuri urbane și rurale care conțin alte elemente de trafic și echipamente rutiere, pentru etalonarea sistemului de senzori.

4.3.

Proceduri de încercare

4.3.1.

Încercarea de verificare a semnalului de avertizare vizual

Cu vehiculul aflat în stare de staționare, se verifică dacă semnalul (semnalele) de avertizare vizual(e) îndeplinesc cerințele de la punctul 3.5.3.2.

4.3.2.

Încercarea de avertizare a trecerii involuntare peste liniile de separare a benzilor de circulație

4.3.2.1.

Se conduce vehiculul cu viteza de 70 km/h +/- 3 km/h în centrul benzii de încercare, fără mișcări bruște, astfel încât vehiculul să își mențină stabilitatea.

Menținând viteza prescrisă, se manevrează ușor vehiculul spre stânga sau spre dreapta, la o viteză de trecere laterală cuprinsă între 0,1 și 0,5 m/s, astfel încât vehiculul să treacă peste marcajul de delimitare a benzilor de circulație.

Se repetă încercarea la o viteză de trecere diferită, cuprinsă între 0,1 și 0,5 m/s. Se repetă încercările de mai sus manevrând în direcția opusă.

4.3.2.2.

Cerințele de încercare sunt îndeplinite dacă LDWS emite semnalul de avertizare la trecerea involuntară peste liniile de separare a benzilor de circulație, menționat la punctul 3.5.3.1 de mai sus, cel târziu atunci când DLTM este de – 0,3 m.

4.3.2.3.

În plus, producătorul vehiculului demonstrează serviciului tehnic faptul că sunt îndeplinite cerințele pentru întregul interval de viteză și întregul interval de viteză de trecere laterală. Acest lucru se poate realiza pe baza documentelor adecvate anexate la raportul de încercare.

4.3.3.

Încercarea de dezactivare manuală

4.3.3.1.

Dacă vehiculul este echipat cu mijloace de dezactivare manuală a ELKS (LDWS), se comută întrerupătorul principal al vehiculului în poziția „activat” și se dezactivează ELKS (LDWS). Semnalul de avertizare menționat la punctul 3.2.3 se activează.

Se comută întrerupătorul principal al vehiculului în poziția „dezactivat”. Se comută întrerupătorul principal al vehiculului în poziția „activat” și se verifică dacă semnalul de avertizare activat anterior nu este reactivat, ceea ce indică revenirea în stare de funcționare a ELKS (LDWS) în conformitate cu punctul 3.2.1.1.

Cerințe de încercare pentru CDCF

5.1.

Dispoziții generale

Vehiculele echipate cu CDCF îndeplinesc cerințele de încercare adecvate prevăzute la acest punct.

5.2.

Condiții de încercare

Încercările se efectuează:

(a)

(b)	în condiții de iluminare ambiantă de cel puțin 2 000 de lucși, fără orbirea senzorilor (de exemplu, lumină solară directă) și cu faruri cu lumină de întâlnire activate, dacă este necesar;

(c)	la o temperatură ambiantă cuprinsă între 5 °C și 45 °C;

(d)	în absența unor condiții meteorologice care afectează performanța dinamică a vehiculului (de exemplu, fără furtuni, fără temperaturi sub 5 °C) sau vizibilitatea marcajelor de delimitare a benzilor de circulație (de exemplu, fără ceață).

5.2.1.

Marcajele de delimitare a benzilor de circulație

Marcajele continue de delimitare a benzilor de circulație de pe drum utilizate pentru încercări sunt în conformitate cu una dintre variantele descrise în anexa 3 (Identificarea marcajului vizibil al benzii de circulație) la Regulamentul nr. 130 al ONU. Marcajele sunt în stare bună și dintr-un material conform cu standardul pentru marcajele vizibile de delimitare a benzilor de circulație. Marcajele de delimitare a benzii de circulație utilizate pentru încercări se înregistrează în raportul de încercare.

Marcajele continue de delimitare a benzii de circulație sunt la o distanță de cel puțin 3,5 m de orice alte marcaje de delimitare a benzii de circulație, în scopul încercărilor prevăzute la acest punct. Producătorul vehiculului demonstrează, pe bază de documente, conformitatea cu orice alte tipuri de marcaje continue de delimitare a benzilor de circulație identificate în anexa 3 (Identificarea marcajului vizibil al benzii de circulație) la Regulamentul nr. 130 al ONU. Aceste documente se anexează la raportul de încercare.

5.2.2.

Condițiile vehiculului de încercare

5.2.2.1.

Masa de încercare

5.2.2.2.

Vehiculul de încercare se supune încercării cu pneurile la presiunea recomandată de producătorul vehiculului.

5.2.2.3.

Dacă CDCF este dotat cu un sistem de ajustare de către utilizator a limitei temporale de intervenție, încercarea de la punctul 5.3.3 se efectuează cu limita temporală de intervenție stabilită la nivelul maxim pentru intervenția sistemului. Nu se efectuează modificări după începerea procedurii de încercare.

5.2.2.4.

Condiționarea premergătoare încercării

5.3.

Proceduri de încercare

5.3.1.

Încercare pentru semnalul de avertizare

5.3.1.1.

Vehiculul de încercare se conduce cu CDCF activată, pe un drum cu marcaje continue de delimitare a benzilor de circulație, cel puțin pe o laterală a acesteia.

Condițiile de încercare și viteza de încercare a vehiculului se situează în intervalul de funcționare al sistemului.

Pe parcursul încercării, se înregistrează durata intervențiilor CDCF și a semnalelor vizuale și acustice de avertizare.

În cazul menționat la punctul 3.6.4.1.1, vehiculul de încercare se conduce astfel încât să încerce să părăsească banda de circulație și să determine menținerea intervenției CDCF pentru o perioadă mai mare de 10 secunde. Dacă o astfel de încercare nu poate fi realizată în practică, de exemplu din cauza limitărilor instalațiilor de încercare, cu aprobarea autorității de omologare de tip, această cerință poate fi îndeplinită prin utilizarea unor documente.

Cerințele de încercare sunt îndeplinite dacă semnalul acustic de avertizare este emis la maximum 10 secunde după începerea intervenției.

În cazul menționat la punctul 3.6.4.1.2, vehiculul de încercare se conduce astfel încât să încerce să părăsească banda de circulație și să determine cel puțin trei intervenții ale sistemului într-un interval continuu de 180 de secunde.

Cerințele de încercare sunt îndeplinite dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(a)	pentru fiecare intervenție se emite un semnal vizual de avertizare, atât timp cât există intervenția;

(b)	se emite un semnal acustic de avertizare la a doua și a treia intervenție;

(c)	semnalul acustic de avertizare emis la a treia intervenție durează cu cel puțin 10 secunde mai mult decât cel emis la a doua intervenție.

5.3.1.2.

În plus, producătorul demonstrează serviciului tehnic faptul că cerințele definite la punctele 3.6.4.1.1 și 3.6.4.1.2 sunt îndeplinite în întregul interval de funcționare a CDCF. Acest lucru se poate realiza pe baza documentelor adecvate anexate la raportul de încercare.

5.3.2.

Încercarea sistemului/funcției de comandă a direcției

5.3.2.1.

Vehiculul de încercare se conduce cu CDCF activată, pe un drum cu marcaje continue de delimitare a benzilor de circulație pe fiecare parte laterală.

Condițiile de încercare și viteza de încercare a vehiculului se situează în intervalul de funcționare al sistemului.

Vehiculul se conduce astfel încât să încerce să părăsească banda de circulație și să determine intervenția CDCF. În timpul intervenției, conducătorul auto depune efortul necesar asupra comenzii direcției pentru a prelua prioritatea asupra intervenției.

Se înregistrează forța și impulsul de direcție aplicate de conducătorul auto asupra comenzii de direcție pentru a prelua prioritatea asupra intervenției.

Cerințele de încercare sunt îndeplinite dacă:

(a)	forța aplicată de conducătorul auto asupra comenzii de direcție pentru a prelua prioritatea asupra intervenției nu depășește 50 N;

(b)	nu apare brusc o pierdere semnificativă a funcției de asistență la direcție, după ce se preia prioritatea asupra intervenției CDCF;

(c)	pentru ELKS care nu acționează asupra direcției propriu-zise (de exemplu, CDCF de tip „frânare diferențială”), impulsul de direcție nu depășește 25 de grade.

5.3.2.2.

În plus, producătorul demonstrează serviciului tehnic faptul că cerințele definite la punctul 3.6.4 sunt îndeplinite în întregul interval de funcționare a CDCF. Acest lucru se poate realiza pe baza documentelor adecvate anexate la raportul de încercare.

5.3.3.

Încercare privind menținerea benzii de circulație

5.3.3.1.

CDCF se testează pentru scenariile de încercare nr. 1 și nr. 2, descrise la punctul 3.6.2.

5.3.3.1.1.

Încercările pentru toate scenariile se efectuează cu viteze laterale de 0,2 m/s și 0,5 m/s.

5.3.3.1.2.

Se conduce pe o traiectorie de încercare care este alcătuită dintr-o traiectorie dreaptă inițială paralelă cu marcajele continue de delimitare a benzilor de circulație supuse încercării, urmată de o curbă cu rază fixă pentru a aplica o viteză laterală cunoscută și o ambardee vehiculului de încercare, urmată din nou de o traiectorie dreaptă fără aplicarea vreunei forțe asupra comenzii de direcție (de exemplu, prin îndepărtarea mâinilor de pe comanda de direcție).

5.3.3.1.3.

Viteza vehiculului de încercare în timpul încercării până la punctul de intervenție a sistemului este de 72 km/h +/- 1 km/h.

Curba cu rază fixă luată pentru a aplica viteza laterală necesară are o rază de 1 200 m sau mai mare.

Viteza laterală necesară se obține cu o toleranță de +/- 0,05 m/s.

Producătorul vehiculului furnizează informații care descriu raza curbei care trebuie parcursă și punctul în care se termină traiectoria în buclă închisă și/sau comanda de viteză, astfel încât să se asigure o cursă liberă pentru a nu interveni o întrerupere automată în conformitate cu punctul 3.3.1.

5.3.3.2.

Cerințele de încercare sunt îndeplinite dacă vehiculul de încercare nu traversează marcajele de delimitare a benzilor de circulație cu o DTLM mai mare de – 0,3 m.

5.3.3.3.

PARTEA 3

CERTIFICAT DE OMOLOGARE UE DE TIP (SISTEM DE VEHICUL)

Comunicare privind acordarea/prelungirea/refuzul/retragerea (4) omologării de tip a unui tip de vehicul în ceea ce privește sistemul de urgență de menținere a benzii de circulație al acestuia în conformitate cu cerințele prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/646 al Comisiei (5), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) nr. 2021/646

Numărul certificatului de omologare UE de tip:

Motivul prelungirii/refuzării/retragerii omologării (1):

SECȚIUNEA I

0.1.

Marca (denumirea comercială a producătorului):

0.2.

Tip:

0.2.1.

Denumirea (denumirile) comercială (comerciale) în cazul în care este (sunt) disponibilă (disponibile):

0.3.

Mijloace de identificare a tipului, dacă sunt prezente pe vehicul:

0.3.1.

Amplasarea marcajului:

0.4.

Categoria de vehicul:

0.5.

Numele și adresa producătorului:

0.8.

Numele și adresa (adresele) uzinei (uzinelor) de asamblare:

0.9.

Numele și adresa reprezentantului producătorului (dacă este cazul):

SECȚIUNEA II

Informații suplimentare (dacă este cazul): a se vedea addendumul.

Serviciul tehnic responsabil pentru efectuarea încercărilor:

Data raportului de încercare:

Numărul raportului de încercare:

Observații (dacă este cazul): a se vedea addendumul.

Locul:

Data:

Semnătura:

(1) Directiva 2014/45/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind inspecția tehnică periodică a autovehiculelor și a remorcilor acestora și de abrogare a Directivei 2009/40/CE (JO L 127, 29.4.2014, p. 51).

(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/621 al Comisiei din 17 aprilie 2019 privind informațiile tehnice necesare pentru inspecția tehnică a elementelor autovehiculelor care trebuie testate, privind utilizarea metodelor de testare recomandate, precum și de stabilire a normelor detaliate privind formatul datelor și procedurile de accesare a informațiilor tehnice relevante (JO L 108, 23.4.2019, p. 5).

(3) JO L 178, 18.6.2014, p. 29.

(4) A se tăia mențiunea necorespunzătoare.

(5) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/646 al Comisiei din 19 aprilie 2021 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2019/2144 al Parlamentului European și al Consiliului privind procedurile și specificațiile tehnice uniforme pentru omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește sistemele de urgență de menținere a benzii de circulație (ELKS) ale acestora (JO L 133, 20.4.2021, p. 31)

Addendum

la certificatul de omologare UE de tip nr.

Informații suplimentare

1.1.

Descrierea sistemului

1.2.

Mijloace de dezactivare manuală a ELKS

1.3.

Descrierea dezactivării automate (dacă există)

1.4.

Descrierea sistemului de întrerupere automată (dacă există)

1.5.

Sisteme de avertizare la trecerea involuntară peste liniile de separare a benzilor de circulație (LDWS)

1.5.1

Intervalul de viteză al LDWS

1.5.2.

Descrierea tehnică sau desene ale LDWS

1.6.

Funcția de ajustare a direcției (CDCF)

1.6.1

Intervalul de viteză al CDCF

1.6.2.

Descrierea sistemului (în special în cazul în care sistemul utilizează sistemul de direcție sau frânare)

ANEXA II

AUDITUL ÎN MATERIE DE SIGURANȚĂ

Generalități

1.1.

Prezenta anexă definește cerințele speciale de documentare, strategie și verificare în caz de defecțiune cu privire la aspectele legate de siguranța sistemelor de control electronic și a sistemelor complexe de control electronic al vehiculelor din cadrul sistemului de urgență de menținere a benzii de circulație.

1.1.1.

Sistemele de control electronic sunt în mod normal controlate prin software-uri și sunt alcătuite din părți funcționale individuale, precum senzori, unități electronice de control și actuatoare, și sunt conectate prin legături de transmisie. Acestea pot include componente mecanice, electropneumatice sau electrohidraulice.

1.2.

Prezenta anexă nu specifică criteriile de performanță ale „sistemului” vizat de prezentul regulament, dar conține metodologia aplicabilă în procesul de proiectare și informațiile care trebuie puse la dispoziția serviciului tehnic în scopul obținerii omologării de tip.

1.3.

Aceste informații arătă faptul că „sistemul” respectă, în absența defecțiunilor și în condiții de defecțiune, toate cerințele de performanță specificate în anexa I partea 2 și că acesta este proiectat să funcționeze astfel încât să nu inducă riscuri critice de siguranță.

Documentație

2.1.

Cerințe

Producătorul pune la dispoziție un dosar cu documentație care permite accesul la concepția de bază a „sistemului” și la mijloacele prin care este conectat la alte sisteme ale vehiculului sau prin care controlează în mod direct variabile de ieșire. Trebuie explicate funcția/funcțiile „sistemului”, inclusiv strategiile de control, precum și conceptul de siguranță, astfel cum sunt prevăzute de producător. Documentația este concisă, dar pune la dispoziție elementele de probă potrivit cărora concepția și elaborarea au beneficiat de expertiză din toate domeniile sistemului implicate. Pentru inspecțiile tehnice periodice, documentația descrie modul în care poate fi verificată starea actuală de funcționare a „sistemului”.

Serviciul tehnic evaluează dosarul cu documentație pentru a se asigura că „sistemul”:

(a)	este proiectat să funcționeze, în absența defecțiunilor și în condiții de defecțiune, astfel încât să nu inducă riscuri critice pentru siguranță;

(b)	respectă, în absența defecțiunilor și în condiții de defecțiune, toate cerințele de performanță adecvate specificate în alte părți ale prezentului regulament și

(c)	a fost construit în conformitate cu procesul/metoda de construcție declarat(ă) de producător, iar aceasta cuprinde cel puțin etapele enumerate la punctul 2.4.4.

2.1.1.

Documentația este pusă la dispoziție în două părți:

(a)

Dosarul cu documentația oficială pentru omologare, conținând materialele menționate la punctul 2 (cu excepția celor de la punctul 2.4.4), care sunt puse la dispoziția serviciului tehnic la data depunerii cererii de acordare a omologării de tip. Acest dosar cu documentație este utilizat de către serviciul tehnic ca referință de bază în procesul de verificare menționat la punctul 3. Serviciul tehnic se asigură că acest dosar cu documentație rămâne disponibil pentru o perioadă stabilită de comun acord cu autoritatea de omologare de tip. Această perioadă este de cel puțin 10 ani de la data încetării definitive a producției vehiculului.

(b)

Materialele și datele de analiză suplimentare menționate la punctul 2.4.4, care sunt păstrate de producător, dar care sunt puse la dispoziție pentru inspecție la momentul omologării de tip. Producătorul se asigură că aceste materiale și date de analiză rămân valabile pentru o perioadă de 10 ani de la data încetării definitive a producției vehiculului.

2.2.

Se pune la dispoziție o descriere care oferă o explicație simplă a tuturor funcțiilor, incluzând strategii de control ale „sistemului”, precum și a metodelor utilizate pentru atingerea obiectivelor, cu menționarea mecanismului (mecanismelor) prin care se exercită controlul.

Se identifică orice funcție descrisă care poate fi anulată și se furnizează o descriere suplimentară a motivului schimbării funcționării funcției respective.

2.2.1.

Se pune la dispoziție o listă care cuprinde toate variabilele de intrare și variabilele detectate și se definește domeniul lor de variație, împreună cu o descriere a modului în care fiecare variabilă afectează comportamentul sistemului.

2.2.2.

Se pune la dispoziție o listă cuprinzând toate variabilele de ieșire controlate de „sistem” și se indică, în fiecare caz, dacă se exercită direct controlul sau printr-un alt sistem al vehiculului. Se definește intervalul în care este probabil ca „sistemul” să exercite controlul asupra fiecărei variabile de ieșire.

2.2.3.

Limitele care definesc granițele de funcționare corectă (și anume limitele fizice externe în care sistemul poate menține controlul) trebuie specificate, după caz, pentru performanța sistemului.

2.3.

Structura și schema sistemului

2.3.1.

Inventarul componentelor

Se pune la dispoziție o listă care reunește toate unitățile „sistemului” și menționează celelalte sisteme ale vehiculului care sunt necesare pentru a realiza funcția de control în cauză.

Se pune la dispoziție o schemă care indică aceste unități în combinație și prezintă cu claritate distribuția echipamentului și interconexiunile.

2.3.2.

Funcțiile unităților.

Se prezintă funcția fiecărei unități a „sistemului” și se indică semnalele care o leagă de alte unități sau de alte sisteme ale vehiculului. Acest lucru poate fi realizat printr-o schemă sinoptică sau un alt tip de schemă sau printr-o descriere însoțită de o astfel de schemă.

2.3.3.

Interconexiunile din cadrul „sistemului” se indică printr-o schemă de circuit pentru legăturile de transmisie electrică, printr-o schemă de amplasare a tubulaturii pentru echipamentul de transmisie pneumatică sau hidraulică și printr-o schemă simplificată pentru legăturile mecanice. De asemenea, se indică legăturile de transmisie la și de la alte sisteme.

2.3.4.

Trebuie să existe o corespondență clară între aceste legături de transmisie și semnalele transmise între unități. Se enunță prioritățile semnalelor pe căi multiple de date în toate cazurile în care prioritatea poate afecta performanța sau siguranța.

2.3.5.

Identificarea unităților

Fiecare unitate este identificabilă în mod clar și neechivoc (de exemplu, prin marcaje pentru hardware și marcaje sau ieșiri de software pentru conținutul software-ului) pentru a pune la dispoziție hardware-ul și documentația corespunzătoare.

Acolo unde funcțiile se combină într-o singură unitate sau chiar într-un singur computer, dar apar în mai multe blocuri în schema sinoptică, în scopul clarității și simplificării explicațiilor, se utilizează un singur marcaj de identificare a hardware-ului. Producătorul declară, prin această identificare, că echipamentul pus la dispoziție corespunde documentului în cauză.

2.3.5.1.

Identificarea definește versiunea de hardware și de software și, acolo unde aceasta din urmă se schimbă astfel încât modifică funcția unității din punctul de vedere al prezentului regulament, această identificare trebuie, de asemenea, schimbată.

2.4.

Conceptul de siguranță al producătorului

2.4.1.

Producătorul face o declarație prin care arătă că strategia aleasă pentru atingerea obiectivelor „sistemului” nu prejudiciază, în absența defecțiunilor, funcționarea în siguranță a vehiculului.

2.4.2.

În ceea ce privește software-urile folosite în cadrul „sistemului”, este explicată arhitectura de ansamblu și sunt identificate metodele și instrumentele de proiectare. Producătorul prezintă dovezi referitoare la mijloacele prin care a ajuns la logica sistemului pe parcursul procesului de proiectare și de elaborare.

2.4.3.

Producătorul pune la dispoziția serviciului tehnic o explicație a specificațiilor de proiectare încorporate în „sistem”, astfel încât să garanteze o funcționare sigură în condiții de defecțiune. Eventualele specificații de proiectare prevăzute în caz de defecțiune a „sistemului” sunt, de exemplu:

(a)	revenirea la starea de funcționare cu un sistem parțial funcțional;

(b)	trecerea la un sistem de siguranță separat;

(c)	anularea funcției de nivel înalt.

În caz de defecțiune, conducătorul auto este avertizat, de exemplu, printr-un semnal de avertizare sau prin afișarea unui mesaj. Atunci când sistemul nu este dezactivat de către conducătorul auto, de exemplu prin acționarea butonului pe poziția „oprit” sau prin oprirea funcției respective, în cazul în care există un buton în acest scop, avertizarea este afișată atâta timp cât persistă condiția de defecțiune.

2.4.3.1.

În cazul în care specificația selectată alege un mod de funcționare cu performanță parțială în anumite condiții de defecțiune, sunt menționate aceste condiții și sunt definite limitele de eficacitate stabilite.

2.4.3.2.

În cazul în care specificația selectată alege un mijloc secundar (de siguranță) de realizare a obiectivului sistemului de control al vehiculului, sunt explicate principiile mecanismului de selecție, logica și nivelul de redundanță, precum și orice funcții de verificare încorporate și sunt definite limitele de eficacitate a sistemului de siguranță rezultate.

2.4.3.3.

În cazul în care specificația selectată optează pentru anularea funcției de nivel înalt de control electronic, toate semnalele de control de ieșire corespunzătoare asociate acestei funcții sunt anulate, astfel încât să se reducă perturbațiile tranzitorii.

2.4.4.

Documentația se bazează pe o analiză care indică, în termeni generali, cum se va comporta sistemul în cazul în care survine orice astfel de pericol sau orice defecțiune care are impact asupra controlului vehiculului sau asupra siguranței.

Abordarea sau abordările analitice selectate sunt stabilite și menținute de producător și puse la dispoziție pentru inspecție serviciului tehnic la data acordării omologării de tip.

Serviciul tehnic efectuează o evaluare a aplicării abordării sau abordărilor analitice. Evaluarea include:

(a)

Inspectarea abordării privind siguranța la nivel de concept (vehicul) cu o confirmare potrivit căreia abordarea include luarea în considerare a:

(i)	interacțiunilor cu alte sisteme ale vehiculului;

(ii)	funcționării necorespunzătoare a sistemului, în cadrul domeniului de aplicare al prezentului regulament;

(iii)

funcțiilor menționate la punctul 2.2:

—	situațiile în care un sistem fără defecțiuni poate crea riscuri critice pentru siguranță (de exemplu, din cauza lipsei sau a înțelegerii greșite a mediului vehiculului);

—	utilizarea greșită previzibilă în mod rezonabil de către conducătorul auto;

—	modificarea intenționată a sistemului.

Această abordare se bazează pe o analiză a pericolelor/riscurilor adecvată pentru siguranța sistemului.

(b)	Inspectarea abordării privind siguranța la nivel de sistem. Această abordare se bazează pe o analiză a modurilor de defectare și a efectelor acestora (FMEA), pe o analiză după metoda arborelui de defectare (FTA) sau pe orice proces similar adecvat pentru siguranța sistemului.

(c)	Inspectarea planurilor de validare și a rezultatelor. Aceasta include încercarea de validare adecvată pentru validare, de exemplu, încercarea de tip Hardware-in-the-Loop (HIL), încercarea operațională a vehiculului pe șosea sau orice altă încercare adecvată pentru validare.

Evaluarea constă în verificări prin sondaj ale pericolelor și defecțiunilor selectate pentru a stabili că argumentarea care stă la baza conceptului de siguranță este ușor de înțeles și logică și că planurile de validare sunt adecvate și au fost finalizate.

Serviciul tehnic poate efectua sau poate solicita să fie efectuate încercările specificate la punctul 3 în vederea verificării conceptului de siguranță.

2.4.4.1.

Această documentație conține o enumerare a parametrilor monitorizați și indică, pentru fiecare defecțiune de tipul definit la punctul 2.4.4, semnalul care trebuie să avertizeze conducătorul auto și/sau personalul din serviciul tehnic/inspecția tehnică.

2.4.4.2.

Documentația descrie măsurile adoptate pentru a asigura faptul că „sistemul” nu aduce atingere funcționării în siguranță a vehiculului atunci când eficacitatea „sistemului” este afectată de condițiile de mediu, de exemplu, condițiile climatice, temperatura, pătrunderea prafului, a apei, formarea de gheață.

Verificare și încercare

3.1.

Funcționarea corectă a „sistemului”, astfel cum este descrisă în documentele prevăzute la punctul 2, este supusă încercării după cum urmează:

3.1.1.

Verificarea funcției „sistemului”

Serviciul tehnic verifică „sistemul” în absența defecțiunilor prin încercarea mai multor funcții selectate dintre cele descrise de producător la punctul 2.2.

Pentru sistemele electronice complexe, aceste încercări includ scenarii prin care conducătorul preia prioritatea asupra unei funcții declarate.

3.1.1.1.

Rezultatele verificării corespund descrierii, inclusiv strategiilor de control, furnizate de producător la punctul 2.2.

3.1.2.

Verificarea conceptului de siguranță de la punctul 2.4

Se verifică reacția „sistemului” sub influența unei defecțiuni la una dintre unități, prin aplicarea semnalelor de ieșire corespunzătoare la unitățile electrice sau la elementele mecanice pentru a simula efectele defecțiunilor interne din cadrul unității în cauză. Serviciul tehnic efectuează această verificare pentru cel puțin una dintre unități, dar nu verifică reacția „sistemului” la defecțiuni multiple simultane ale unităților individuale.

Serviciul tehnic verifică dacă aceste încercări includ aspecte care ar putea afecta posibilitatea de a controla vehiculul și informațiile pentru utilizatori (aspecte HMI).

Raportarea de către serviciul tehnic

Raportarea evaluării de către serviciul tehnic se efectuează astfel încât să permită trasabilitatea, de exemplu, versiunile documentelor inspectate primesc un cod și sunt enumerate în evidențele serviciului tehnic.

Un exemplu de format posibil pentru formularul de evaluare transmis de către serviciul tehnic autorității de omologare de tip este prezentat în apendice.

Apendice

Model de formular de evaluare pentru ELKS

Raport de încercare nr.:

Identificare.

1.1.

Marca vehiculului:

1.2

Tip:

1.3

Mijloace de identificare a tipului, în cazul în care sunt marcate pe vehicul:

1.4.

Amplasarea marcajului:

1.5.

Numele și adresa producătorului:

1.6.

Numele și adresa reprezentantului producătorului, dacă este cazul:

1.7.

Dosarul cu documentația oficială a producătorului:

Nr. de referință al documentației:

Data eliberării inițiale:

Data ultimei actualizări:

Descrierea vehiculului (vehiculelor)/sistemului (sistemelor) de încercare

2.1.

Descriere generală:

2.2.

Descrierea tuturor funcțiilor de control ale „sistemului” și a metodelor de operare:

2.3.

Descrierea părților și a schemelor interconexiunilor din cadrul „sistemului”:

2.4.

Descriere generală:

2.5.

Descrierea tuturor funcțiilor de control ale „sistemului” și a metodelor de operare:

2.6.

Descrierea părților și a schemelor interconexiunilor din cadrul „sistemului”:

Conceptul de siguranță al producătorului

3.1.

Descrierea fluxului de semnale și a datelor de funcționare și a priorităților acestora:

3.2.

Declarația producătorului:

Producătorul (producătorii)…afirmă că strategia aleasă pentru atingerea obiectivelor „sistemului” nu aduce atingere, în absența defecțiunilor, funcționării în siguranță a vehiculului.

3.3.

Arhitectura de ansamblu a software-ului și metodele și instrumentele de proiectare utilizate:

3.4.

Explicația specificațiilor de proiectare încorporate în „sistem” în condiții de defecțiune:

3.5.

Analizele documentate ale comportamentului „sistemului” în condiții de pericol individual sau de defecțiune:

3.6.

Descrierea măsurilor adoptate pentru condițiile de mediu:

3.7.

Dispoziții privind inspecția tehnică periodică a „sistemului”:

3.8.

Rezultatele încercării de verificare a „sistemului”, menționate la punctul 3.1.1 din anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/646 al Comisiei (1).

3.9.

Rezultatele încercării de verificare a conceptului de siguranță, menționate la punctul 3.1.2 din anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/646

3.10.

Data încercării:

3.11.

Încercarea a fost efectuată și rezultatele au fost raportate în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/646, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2021/646

Serviciul tehnic care a efectuat încercarea

Semnătura: … Data: …

3.12.

Observații:

(1) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/646 al Comisiei din 19 aprilie 2021 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2019/2144 al Parlamentului European și al Consiliului privind procedurile și specificațiile tehnice uniforme pentru omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește sistemele de urgență de menținere a benzii de circulație (ELKS) ale acestora (JO L 133, 20.4.2021, p. 31).

20.4.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 133/59

DECIZIA (PESC) 2021/649 A CONSILIULUI

din 16 aprilie 2021

privind sprijinul Uniunii pentru activitățile Secretariatului TCA de sprijinire a punerii în aplicare a Tratatului privind comerțul cu arme

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 28 alineatul (1) și articolul 31 alineatul (1),

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)	Tratatul privind comerțul cu arme (TCA) a fost adoptat la 2 aprilie 2013 prin Rezoluția A/RES/67/234 B de către Adunarea generală a ONU. TCA a fost ulterior deschis spre semnare la 3 iunie 2013 și a intrat în vigoare la 24 decembrie 2014. Toate statele membre sunt părți la TCA.

(2)

TCA urmărește stabilirea unor standarde internaționale comune la cel mai înalt nivel posibil pentru reglementarea sau ameliorarea reglementării comerțului internațional cu arme convenționale, precum și prevenirea și eradicarea comerțului ilicit cu arme convenționale și prevenirea deturnării acestora. Principalele provocări pentru realizarea obiectivelor TCA le reprezintă punerea în aplicare efectivă a acestuia de către statele părți la TCA (denumite în continuare „statele părți”) și universalizarea acestuia, având în vedere faptul că reglementarea comerțului internațional cu arme reprezintă prin definiție un efort la scară mondială. Pentru a contribui la abordarea provocărilor respective, Consiliul a adoptat, la 16 decembrie 2013, Decizia 2013/768/PESC (1) și, la 29 mai 2017, Decizia (PESC) 2017/915 (2), extinzând astfel portofoliul Uniunii în materie de asistență aferentă controlului exporturilor pentru a include activități specifice TCA.

(3)

Prin TCA se constituie un Secretariat (denumit în continuare „secretariatul TCA”) care asistă statele părți în punerea în aplicare efectivă a TCA. Secretariatul își asumă următoarele responsabilități: să primească, să pună la dispoziție și să distribuie rapoartele în conformitate cu dispozițiile TCA; să actualizeze și să pună la dispoziția statelor părți lista punctelor de contact naționale; să faciliteze corelarea ofertelor și a cererilor de asistență pentru punerea în aplicare a TCA și să promoveze cooperarea internațională conform cerințelor; să faciliteze lucrările Conferinței statelor părți, inclusiv adoptarea de măsuri și furnizarea serviciilor necesare desfășurării reuniunilor în temeiul TCA; și să îndeplinească alte sarcini după cum decide Conferința statelor părți. Secretariatul TCA administrează, de asemenea, Fondul voluntar de asistență constituit de statele părți în temeiul articolului 16 alineatul (3) din TCA pentru a sprijini punerea în aplicare a TCA de către statele părți. În plus, cea de a patra Conferință a statelor părți a încredințat Secretariatului TCA administrarea Programului de sponsorizare al TCA, stabilit pentru a facilita participarea reprezentanților statelor la reuniunile TCA.

(4)

Prin Strategia sa globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene din 2016, Uniunea se angajează să promoveze o ordine mondială bazată pe norme. Uniunea are interesul de a promova normele convenite pentru a pune la dispoziție bunuri publice globale și pentru a contribui la o lume pașnică și durabilă. Uniunea promovează o ordine globală bazată pe norme, al cărei principiu fundamental îl constituie multilateralismul și în al cărei centru se situează ONU. Uniunea susține cu fermitate extinderea participării, universalizarea, punerea în aplicare deplină și asigurarea respectării tratatelor și regimurilor multilaterale privind dezarmarea, neproliferarea și controlul armamentului, inclusiv a TCA. În contextul respectivelor obiective generale de politică, sprijinul pentru Secretariatul TCA se încadrează bine în obiectivul specific de consolidare a sistemului multilateral care stă la baza unui comerț responsabil cu arme.

(5)

Secretariatul TCA se află într-o poziție potrivită pentru a asigura legătura cu toate organizațiile multilaterale, regionale, naționale și ale societății civile care execută proiecte în sprijinul universalizării sau al punerii în aplicare a TCA. De asemenea, Uniunea este un furnizor de lungă durată de asistență privind controlul exporturilor de produse cu dublă utilizare, sprijinind dezvoltarea cadrului juridic și a capacităților instituționale pentru instituirea și asigurarea respectării unor controale efective ale exporturilor de produse cu dublă utilizare și militare. Secretariatul TCA urmărește să se asigure că proiectele sale sunt complementare programelor existente ale Uniunii de asistență privind controlul exporturilor de produse cu dublă utilizare și de arme, cum ar fi cele în temeiul Deciziei (PESC) 2017/915,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

(1) În scopul de a susține punerea în aplicare efectivă și universalizarea Tratatului privind comerțul cu arme (TCA), Uniunea sprijină activitățile Secretariatului TCA care au următoarele obiective:

—	susținerea statelor părți la TCA în consolidarea sistemelor acestora de control al transferurilor de arme pentru punerea în aplicare efectivă a TCA;

—	consolidarea structurii instituționale a Secretariatului TCA în calitatea de organism principal care asistă statele părți la TCA la punerea în aplicare a TCA.

(2) Pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute la alineatul (1), Uniunea susține următoarele activități de proiect:

(a)	sprijin pentru consolidarea capacităților punctelor de contact naționale pentru TCA;

(b)	stabilirea unei liste de experți pentru a consolida capacitatea experților locali și regionali în domeniul TCA de a oferi consiliere și formare cu privire la punerea în aplicare a TCA la nivel local și regional (formarea formatorilor);

(c)	sprijin pentru o bază de date de corelare a nevoilor și resurselor.

În anexă figurează o descriere detaliată a activităților de proiect menționate în prezentul alineat.

Articolul 2

(1) Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (denumit în continuare „Înaltul Reprezentant”) este responsabil de punerea în aplicare a prezentei decizii.

(2) Punerea în aplicare din punct de vedere tehnic a activităților de proiect menționate la articolul 1 alineatul (2) este asigurată de Secretariatul TCA.

(3) Secretariatul TCA își îndeplinește sarcinile sub responsabilitatea Înaltului Reprezentant. În acest scop, Înaltul Reprezentant încheie acordurile necesare cu Secretariatul TCA.

Articolul 3

(1) Valoarea de referință financiară pentru punerea în aplicare a activităților de proiect menționate la articolul 1 alineatul (2) este de 1 370 000 EUR.

(2) Cheltuielile finanțate din valoarea de referință financiară prevăzută la alineatul (1) sunt gestionate în conformitate cu procedurile și normele aplicabile bugetului Uniunii.

(3) Comisia supraveghează gestionarea corespunzătoare a cheltuielilor finanțate din valoarea de referință financiară prevăzută la alineatul (1). În acest scop, aceasta încheie acordul necesar cu Secretariatul TCA. Acordul prevede că Secretariatul TCA urmează să asigure vizibilitatea contribuției Uniunii, într-un mod corespunzător în raport cu valoarea acesteia.

(4) Comisia depune eforturi în vederea încheierii acordului menționat la alineatul (3) cât mai curând posibil după intrarea în vigoare a prezentei decizii. Aceasta informează Consiliul cu privire la eventuale dificultăți întâmpinate și la data încheierii acordului.

Articolul 4

(1) Înaltul Reprezentant raportează Consiliului cu privire la punerea în aplicare a prezentei decizii pe baza rapoartelor periodice pregătite de Secretariatul TCA. Rapoartele stau la baza evaluării efectuate de Consiliu.

(2) Comisia furnizează informații cu privire la aspectele financiare ale punerii în aplicare a activităților de proiect menționate la articolul 1 alineatul (2).

Articolul 5

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Expiră la 24 de luni de la data încheierii acordului menționat la articolul 3 alineatul (3) sau la șase luni de la data adoptării deciziei, dacă acordul menționat nu se încheie în perioada respectivă.

Adoptată la Bruxelles, 16 aprilie 2021.

Pentru Consiliu

Președintele

A. P. ZACARIAS

(1) Decizia 2013/768/PESC a Consiliului din 16 decembrie 2013 privind activitățile UE de susținere a punerii în aplicare a Tratatului privind comerțul cu arme, în cadrul Strategiei europene de securitate (JO L 341, 18.12.2013, p. 56).

(2) Decizia (PESC) 2017/915 a Consiliului din 29 mai 2017 privind activitățile Uniunii de informare în sprijinul punerii în aplicare a Tratatului privind comerțul cu arme (JO L 139, 30.5.2017, p. 38).

ANEXĂ

DOCUMENT DE PROIECT

1. PROIECTE

1.1. Proiectul 1: sprijin pentru consolidarea capacităților punctelor de contact naționale pentru TCA

1.1.1. Obiectivul global al proiectului

Consolidarea capacității punctelor de contact naționale ale statelor părți, inclusiv sporirea cunoștințelor acestora cu privire la obligațiile TCA și sensibilizarea acestora cu privire la evoluțiile procesului privind TCA.

1.1.2. Context

La recomandarea Grupului de lucru pentru transparență și raportare, cea de a 3-a Conferință a statelor părți a mandatat Secretariatul TCA să „pregătească un document de orientare pentru punctele de contact naționale, care să descrie rolul și sarcinile posibile pentru funcția respectivă, inclusiv sarcina de a se asigura că raportarea obligatorie privind TCA este pregătită și transmisă în timp util și în mod complet”. În plus, Secretariatul TCA a identificat necesitatea de a se asigura că punctele de contact naționale participă în mod constructiv la reuniunile privind TCA – inclusiv la reuniunile grupurilor de pregătire și ale grupurilor de lucru.

1.1.3. Activități și rezultate

Acest proiect ar implica următoarele activități/rezultate:

(a)	pregătirea unui document de orientare pentru punctele de contact naționale, care să descrie rolul și sarcinile posibile pentru funcția respectivă;

(b)	crearea unei pagini web/unui portal dedicat în mod specific punctelor de contact naționale, cu linkuri către informațiile relevante pentru acestea;

(c)

organizarea a trei sesiuni de informare cu o durată cuprinsă între jumătate de zi și o zi înainte de fiecare reuniune privind TCA dedicată punctelor de contact naționale, în cadrul cărora li se vor furniza informații și informații actualizate cu privire la următoarea reuniune și li se va oferi posibilitatea de a adresa întrebări și de a clarifica informații, precum și

(d)	instituirea unui mecanism care să stabilească contacte periodice și sistematice cu punctele de contact naționale, pe bază individuală, pentru a sprijini implicarea acestora cu privire la TCA.

1.1.4. Rezultatele preconizate ale proiectului

(a)	Sporirea cunoștințelor cu privire la obligațiile TCA (inclusiv raportarea) ale punctelor de contact naționale pentru TCA.

(b)	Sporirea sensibilizării cu privire la procesul TCA.

(c)	Difuzarea pe scară largă a materialelor informative privind TCA către punctele de contact naționale și mai departe.

1.1.5. Beneficiari

Punctele de contact naționale ale statelor părți.

1.2. Proiectul 2: lista de experți (formarea formatorilor)

1.2.1. Obiectivul global al proiectului

Consolidarea capacității experților locali și regionali în domeniul TCA de a oferi consiliere și formare cu privire la punerea în aplicare a TCA la nivel local și regional, cu scopul de a reduce dependența de consultanții și organizațiile internaționale, de a îmbunătăți calitatea formării și a asistenței pentru punerea în aplicare și de a contribui la o mai bună adaptare a eforturilor de consolidare a capacităților.

1.2.2. Context

În timp ce unele proiecte ale Fondului voluntar de asistență (VTF) au fost puse în aplicare cu sprijinul organizațiilor locale și al consultanților naționali sau regionali, majoritatea proiectelor VTF care au fost puse în aplicare de la instituirea VTF în cadrul celei de a 2-a Conferințe a statelor părți au implicat/angajat experți internaționali și/sau un partener de implementare a proiectelor care este o organizație internațională (cum ar fi o entitate a ONU) sau un ONG internațional. Recurgerea în continuare la expertiza internațională nu este eficientă sau durabilă din următoarele motive:

Deplasările internaționale necesare pentru ca experții internaționali să participe și să faciliteze atelierele de formare, precum și onorariile zilnice sau onorariile solicitate de experții internaționali sunt costisitoare (în raport cu costurile asociate angajării unui expert local sau regional); și

2)	Recurgerea în continuare la experți internaționali nu consolidează capacitatea și expertiza consultanților locali și regionali, care ar putea oferi o formare susținută și personalizată și asistență pentru punerea în aplicare pe termen lung.

În plus, din experiența VTF reiese în mod clar că unii consultanți și unele organizații ar avea nevoie de sprijin pentru dezvoltare pentru a-și îndeplini pe deplin rolurile în cadrul proiectelor de punere în aplicare a TCA. Secretariatul TCA ar dori să abordeze problemele legate de dependența de consultanții și organizațiile internaționale și calitatea unora dintre activitățile de formare și asistență oferite prin intermediul unui proiect care urmărește consolidarea capacității consultanților locali și regionali de a oferi formare și asistență pentru punerea în aplicare.

1.2.3. Activități și rezultate

Acest proiect ar implica următoarele activități/rezultate:

(a)	conceperea unui atelier de formare a formatorilor care să consolideze capacitatea consultanților locali și regionali de a oferi formare și asistență pentru punerea în aplicare de calitate;

(b)	pregătirea materialelor de formare pentru a facilita atelierele de formare a formatorilor;

(c)	desfășurarea de activități de informare a consultanților din regiunile vizate pentru a participa la atelierele personalizate de formare a formatorilor; precum și

(d)	organizarea a șase ateliere de formare a formatorilor în diferite regiuni.

1.2.4. Rezultatele preconizate ale proiectului

(a)	Creșterea numărului de consultanți locali și regionali care sunt „experți” în domeniul TCA, recunoscuți de Secretariatul TCA, care pot oferi formare și asistență pentru punerea în aplicare de calitate la nivel local și regional;

(b)

Crearea unei liste publice de consultanți care sunt recunoscuți de Secretariatul TCA ca fiind capabili să ofere formare și asistență pentru punerea în aplicare de calitate în domeniul TCA (lista de experți). O astfel de listă ar putea, de exemplu, să fie transmisă potențialilor beneficiari ai VTF care caută consultanți sau parteneri de implementare a proiectelor.

1.2.5. Beneficiari

—	Consultanți locali și regionali.

—	Donatori și beneficiari ai VTF.

1.3. Proiectul 3: sprijin pentru o bază de date de corelare a nevoilor și a resurselor

1.3.1. Obiectivul global al proiectului

Dezvoltarea unui mecanism pentru corelarea ofertelor și a cererilor de asistență pentru punerea în aplicare a tratatului, pentru a reduce duplicarea și suprapunerea proiectelor de asistență privind TCA și pentru a crește numărul de state care beneficiază de asistență specifică.

1.3.2. Context

În temeiul articolului 18 alineatul (3) litera (c) din TCA, Secretariatul TCA este însărcinat să „sprijine prezentarea de oferte și cereri de asistență pentru implementarea Tratatului”. Deși statele părți sunt încurajate să solicite asistență, acolo unde este necesar, și să ofere asistență, la cerere, nu există niciun mecanism formal pentru solicitarea sau oferirea de asistență în temeiul TCA. În plus, modelele actuale de raportare nu includ un mecanism de solicitare sau de oferire de asistență (ca modelele din alte procese – cum ar fi Programul de acțiune al ONU privind armele de calibru mic și armamentul ușor). Secretariatul TCA ar dori să exploreze opțiunile pentru dezvoltarea unei baze de date sau a unui alt mecanism de corelare a nevoilor și a resurselor pentru punerea în aplicare a TCA în vederea îndeplinirii obligației care îi revine în temeiul tratatului și pentru a consolida cooperarea și asistența internaționale.

1.3.3. Activități și rezultate

Acest proiect ar implica următoarele activități/rezultate:

(a)	explorarea opțiunilor pentru instituirea unui mecanism de corelare a nevoilor și a resurselor, inclusiv printr-o analiză comparativă a mecanismelor existente în cadrul altor foruri, precum și prin consultări atât cu beneficiarii, cât și cu donatorii;

(b)	conceperea și instituirea unui mecanism de corelare a nevoilor și a resurselor, inclusiv o bază de date electronică a cererilor și a ofertelor de asistență, precum și dezvoltarea unui instrument online pentru solicitarea de asistență; și

(c)	lansarea, publicarea și actualizarea mecanismului de corelare a nevoilor și a resurselor.

1.3.4. Rezultatele preconizate ale proiectului

Informații îmbunătățite privind nevoile de asistență ale statelor părți, precum și resursele disponibile pentru a răspunde acestor nevoi.

Mecanismul dezvoltat se va alinia îndeaproape cu Fondul voluntar de asistență (administrat de Secretariatul TCA) pentru a asigura complementaritatea între mecanismele de asistență.

1.3.5. Beneficiari

—	Statele părți și statele semnatare care solicită asistență pentru punerea în aplicare a TCA.

—	Statele donatoare care caută proiecte de punere în aplicare a TCA pe care să le sprijine.

2. CONSIDERENTE

2.1. Asigurarea complementarității cu activitățile curente de informare cu privire la TCA

Secretariatul TCA este familiarizat cu alte fonduri implicate în finanțarea proiectelor legate de punerea în aplicare a TCA, cum ar fi Instrumentul fiduciar al ONU de sprijinire a cooperării referitoare la Regulamentul privind armele (UNSCAR) și, bineînțeles, proiectul UE de informare cu privire la TCA. Secretariatul TCA a colaborat îndeaproape cu managerii/responsabilii cu punerea în aplicare a ambelor acțiuni, inclusiv cu Oficiul Federal german pentru Economie și Controlul Exporturilor (BAFA) și cu Expertise France, în efortul de a evita dublarea finanțării. Acest lucru a presupus schimbul de informații în mod regulat – și confidențial – cu privire la cererile primite și proiectele aprobate de diferitele fonduri.

În contextul sprijinului acordat de UE Secretariatului TCA, acesta ar urma să dezvolte/să valorifice relația dezvoltată cu BAFA și cu Expertise France pentru a asigura complementaritatea dintre proiectul finanțat de UE al Secretariatului TCA și lucrările în curs ale proiectului UE de informare cu privire la TCA. De exemplu, Secretariatul TCA ar implica membri ai rezervei de experți a UE să participe la un atelier de experți pentru a valida materialele de formare elaborate pentru componenta de formare a formatorilor a proiectului 2 [lista de experți (formarea formatorilor)] și pentru a împărtăși experiențele acestora și învățămintele desprinse.

În plus, Secretariatul TCA va solicita contribuții din partea partenerilor de implementare a proiectelor UE de informare cu privire la TCA în ceea ce privește identificarea reprezentanților statelor și a altor persoane care urmează să fie selectate pentru a participa la programul de formare a formatorilor al Secretariatului TCA. Secretariatul TCA ar putea, de asemenea, să colaboreze cu partenerii de implementare ai proiectului UE de informare cu privire la TCA și cu experții pentru a identifica nevoile de asistență ale statelor vizate care au fost identificate ca parte a exercițiului foii de parcurs a UE și a altor activități de informare ale UE. Astfel de informații ar putea fi utilizate pentru a completa baza de date de corelare a nevoilor și a resurselor avută în vedere în cadrul proiectului 3 (sprijin pentru o bază de date de corelare a nevoilor și a resurselor).

Pe scurt, Secretariatul TCA consideră că există numeroase oportunități pentru un dialog/un parteneriat continuu cu proiectul UE de informare cu privire la TCA pentru a se asigura complementaritatea între cele două proiecte, în condițiile în care acestea urmăresc obiectivul comun de punere în aplicare eficace a TCA.

2.2. Impactul și implicațiile pandemiei de COVID-19

Pandemia de COVID-19 afectează majoritatea țărilor din întreaga lume, chiar dacă într-o măsură diferită. Este probabil ca restricțiile privind circulația, dimensiunea reuniunilor și călătoriile pe care multe țări le-au instituit ca răspuns la pandemie să aibă un impact asupra punerii în aplicare a proiectelor TCA în lunile următoare, posibil chiar în anii următori.

Având în vedere, de asemenea, că durata epidemiei de COVID-19 și impactul acesteia sunt neclare și nu pot fi prevăzute în acest stadiu, va fi dificil să se cunoască cu certitudine care sunt implicațiile pentru activitățile din cadrul proiectului care implică deplasări internaționale și/sau reuniuni față în față, precum și termenele.

Secretariatul TCA va lua în considerare aceste circumstanțe în planificarea proiectelor în următoarele moduri:

În primul rând, Secretariatul TCA a pregătit un proiect de calendar pentru punerea în aplicare a celor trei proiecte prezentate în propunere, care asigură faptul că o mare parte a pregătirii documentare, a planificării, a informării, a cercetării și a redactării necesare pentru fiecare dintre proiecte se desfășoară în primele 15 luni ale proiectului (aprilie 2021-iunie 2022). Activitățile care necesită o interacțiune față în față – și anume atelierele de formare a formatorilor prevăzute în cadrul proiectului 2 [lista de experți (formarea formatorilor)] – ar urma să aibă loc în al doilea an al proiectului (iulie-noiembrie 2022). Desigur, în cazul în care pandemia de COVID-19 continuă să afecteze capacitatea de a călători și de a desfășura ateliere față în față în octombrie 2022, ar putea fi luată în considerare o prelungire a termenului sau un alt plan de urgență.

În al doilea rând, Secretariatul TCA dispune de planuri de urgență în ceea ce privește anumite activități din cadrul proiectelor care au în vedere interacțiunea față în față sau în persoană. De exemplu, proiectul 1 (sprijin pentru consolidarea capacităților punctelor de contact naționale pentru TCA) are în vedere organizarea unei sesiuni de informare cu o durată cuprinsă între jumătate de zi și o zi înainte de fiecare reuniune privind TCA (începând cu ciclul celei de a 8-a Conferințe a statelor părți) dedicată punctelor de contact naționale, în cadrul căreia li se vor furniza informații și actualizări cu privire la reuniunea viitoare și li se va oferi posibilitatea de a adresa întrebări și de a clarifica informații. Deși se speră că aceste sesiuni de informare pot și vor avea loc în persoană înaintea fiecărei reuniuni privind TCA (la fel și reuniunea propriu-zisă), dacă acest lucru nu este posibil din cauza constrângerilor legate de pandemia de COVID-19, astfel de informări ar putea fi organizate virtual, pe regiuni (dacă este necesar) pentru a ține cont de fusurile orare și de factorii lingvistici.

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 133

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 64 20 aprilie 2021

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul delegat (UE) 2021/642 al Comisiei din 30 octombrie 2020 de modificare a anexei III la Regulamentul (UE) 2018/848 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește anumite informații care trebuie furnizate pe etichetele produselor ecologice ( 1 )	1
	*	Regulamentul delegat (UE) 2021/643 al Comisiei din 3 februarie 2021 de modificare, în vederea adaptării la progresul tehnic și științific, a părții 1 din anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor ( 1 )	5
	*	Regulamentul (UE) 2021/644 al Comisiei din 15 aprilie 2021 de modificare a anexelor II și III la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește limitele maxime pentru reziduurile de fluxapiroxad, himexazol, metamitron, penflufen și spirotetramat din sau de pe anumite produse ( 1 )	9
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/645 al Comisiei din 15 aprilie 2021 de modificare a anexei I la Regulamentul (UE) nr. 605/2010 în ceea ce privește lista țărilor terțe sau părților de țări terțe din care este autorizată introducerea în Uniunea Europeană de loturi de lapte crud, de produse lactate, de colostru și de produse pe bază de colostru ( 1 )	29
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/646 al Comisiei din 19 aprilie 2021 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2019/2144 al Parlamentului European și al Consiliului privind procedurile și specificațiile tehnice uniforme pentru omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește sistemele de urgență de menținere a benzii de circulație (ELKS) ale acestora ( 1 )	31
		DIRECTIVE
	*	Directiva delegată (UE) 2021/647 a Comisiei din 15 ianuarie 2021 de modificare, în scopul adaptării la progresul științific și tehnic, a anexei III la Directiva 2011/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește o derogare pentru utilizarea anumitor compuși de plumb și de crom hexavalent la inițiatorii electrici și electronici ai explozivilor de uz civil (profesional) ( 1 )	54
		DECIZII
	*	Decizia (PESC) 2021/648 a Consiliului din 16 aprilie 2021 de modificare a Deciziei (PESC) 2018/299 privind promovarea rețelei europene de grupuri de reflecție independente în domeniul neproliferării și dezarmării, în sprijinul punerii în aplicare a Strategiei UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă	57
	*	Decizia (PESC) 2021/649 a Consiliului din 16 aprilie 2021 privind sprijinul Uniunii pentru activitățile Secretariatului TCA de sprijinire a punerii în aplicare a Tratatului privind comerțul cu arme	59

		Rectificări
	*	Decizia (UE) 2021/486 a Consiliului din 15 martie 2021 privind poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene în cadrul procedurii scrise de către participanții la Înțelegerea sectorială privind creditele la export pentru aeronave civile inclusă în anexa III la Acordul privind creditele la export care beneficiază de susținere oficială în ceea ce privește regula comună pentru amânarea temporară a rambursării principalului ( JO L 100, 23.3.2021 )	66