15.4.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 129/1

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/605 AL COMISIEI

din 7 aprilie 2021

de stabilire a măsurilor speciale de combatere a pestei porcine africane

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală” (1)), în special articolul 71 alineatul (3),

întrucât:

(1)

Pesta porcină africană este o boală infecțioasă virală care afectează populațiile de porcine deținute și sălbatice și care poate avea un impact puternic asupra populațiilor de animale în cauză și asupra rentabilității creșterii porcinelor, cauzând perturbări ale circulației transporturilor acestor animale și a produselor provenite de la acestea în interiorul Uniunii și ale exporturilor către țări terțe. În cazul apariției unui focar de pestă porcină africană, există riscul ca agentul patogen să se răspândească între unitățile în care sunt deținute porcinele și la metapopulațiile de porcine sălbatice. Răspândirea bolii poate afecta în mod semnificativ productivitatea sectorului zootehnic atât din cauza pierderilor directe, cât și din cauza pierderilor indirecte.

(2)

Virusul pestei porcine africane este prezent în Sardinia, Italia din anul 1978, iar din 2014 se înregistrează focare ale acestei boli în alte state membre, precum și în țări terțe învecinate. În prezent, pesta porcină africană poate fi considerată o boală endemică la populațiile de porcine din mai multe țări terțe învecinate cu Uniunea Europeană și reprezintă o permanentă amenințare pentru populațiile de porcine de pe teritoriul Uniunii. Situația actuală a îmbolnăvirii cu pesta porcină africană prezintă, de asemenea, un risc sanitar pentru porcinele deținute în zone neafectate ale statelor membre care sunt actualmente afectate de această boală, dar și pentru porcinele deținute în alte state membre, în special având în vedere circulația transporturilor de porcine și de produse obținute de la acestea.

(3)

Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a Comisiei (2) prevede măsuri zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în statele membre și fost modificată în mod repetat pentru a ține cont, în principal, de evoluția situației epidemiologice din Uniune cu privire la această boală și de noile dovezi științifice. Se aplică până la 21 aprilie 2021.

(4)

Regulamentul (UE) 2016/429 stabilește un nou cadru legislativ pentru prevenirea și combaterea bolilor care sunt transmisibile la animale sau la om. Pesta porcină africană se încadrează la definiția unei boli listate în acest regulament și face obiectul normelor de prevenire și de combatere a bolilor prevăzute în acesta. În plus, conform anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1882 al Comisiei (3), pesta porcină africană este listată ca boală de categoria A, D și E care afectează speciile din familia Suidae, în timp ce Regulamentul delegat (UE) 2020/687 al Comisiei (4) completează normele pentru combaterea bolilor de categoria A, B și C prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/429 cu măsuri de combatere a pestei porcine africane. Aceste trei acte se aplică de la 21 aprilie 2021.

(5)

Este necesară adaptarea actualelor măsuri de combatere a pestei porcine africane aplicate în Uniune, astfel cum sunt acestea stabilite prin Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE, pentru a le alinia la noul cadru legislativ privind sănătatea animalelor instituit de Regulamentul (UE) 2016/429 și pentru a îmbunătăți controlul acestei boli în Uniune prin simplificarea normelor Uniunii, astfel încât să se permită o punere în aplicare mai eficace și mai rapidă a măsurilor de combatere. Este necesară, de asemenea, alinierea normelor Uniunii, pe cât posibil, la standardele internaționale, precum cele prevăzute la capitolul 15.1 „Infecția cu virusul pestei porcine africane” din Codul sanitar pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (5) (codul OIE). Măsurile de combatere prevăzute în prezentul regulament ar trebui să țină cont de experiența dobândită în urma aplicării Deciziei de punere în aplicare 2014/709/UE.

(6)

Situația epidemiologică a pestei porcine africane în statele membre afectate și la nivel mondial prezintă un risc sporit de răspândire în continuare a acestei boli pe teritoriul Uniunii. Măsurile generale de combatere a bolilor prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/429 și în Regulamentul delegat (UE) 2020/687 nu acoperă toate detaliile și aspectele specifice în legătură cu răspândirea și situația epidemiologică a pestei porcine africane. Prin urmare, este necesar ca prezentul regulament să prevadă măsuri speciale de combatere a bolii care să se aplice pentru o perioadă limitată de timp, în condiții adecvate situației epidemiologice a pestei porcine africane pe teritoriul Uniunii.

(7)

Prezentul regulament ar trebui să asigure o abordare pentru regionalizare, care să se aplice în plus față de măsurile de control al bolilor prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2020/687 și să listeze zonele de restricții din statele membre afectate de focare de pestă porcină africană sau care riscă să fie afectate din cauza apropierii lor de astfel de focare. Aceste zone de restricții ar trebui să fie diferențiate în funcție de situația epidemiologică a pestei porcine africane și de nivelul de risc și să fie clasificate ca zone de restricții de categoria I, II și III, zona de restricții de categoria III cuprinzând zonele cu cel mai ridicat nivel de risc de răspândire a acestei boli și cu cea mai dinamică situație a evoluției epidemiologice la porcinele deținute. Acestea ar trebui să fie listate în anexa I la prezentul regulament ținând cont de informațiile cu privire la situația epidemiologică furnizate de autoritatea competentă din statele membre în cauză, de principiile și criteriile fundamentate științific pentru definirea geografică a regionalizării cauzate de pesta porcină africană și de orientările Uniunii convenite cu statele membre la Comitetul permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale și disponibile publicului pe site-urile Comisiei (6), de nivelul riscului de răspândire a pestei porcine africane și de situația epidemiologică generală a pestei porcine africane în statul membru în cauză și în zonele învecinate, după caz.

(8)

Orice modificare adusă zonelor de restricții de categoria I, II și III din anexa I la prezentul regulament ar trebui să se bazeze pe considerente similare celor utilizate pentru listare și să țină seama de standarde internaționale, precum capitolul 15.1 „Infecția cu virusul pestei porcine africane” din codul OIE, sau prin care se indică absența bolii o perioadă de cel puțin 12 luni în zona respectivă sau într-o țară. În anumite situații, în funcție de justificarea furnizată de autoritatea competentă din statele membre în cauză și de principiile și criteriile fundamentate științific pentru definirea geografică a regionalizării cauzate de pesta porcină africană, precum și de orientările disponibile la nivelul Uniunii, această perioadă ar trebui să fie redusă la trei luni.

(9)

În ceea ce privește riscurile de răspândire a pestei porcine africane, circulația transporturilor de porcine și de diferite produse obținute de la acestea prezintă diferite niveluri de risc. Ca regulă generală, astfel cum se precizează în avizul științific privind pesta porcină africană al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, adoptat la 11 martie 2010 (7), circulația transporturilor de porcine deținute, de material germinativ și de subproduse de origine animală provenind de la porcine din zone de restricții prezintă un nivel mai ridicat de risc din punctul de vedere al expunerii și al consecințelor comparativ cu circulația transporturilor de produse de origine animală, în special carne proaspătă și produse din carne, inclusiv membrane. Prin urmare, circulația transporturilor de porcine deținute și de diferite produse provenite de la acestea, dinspre zonele de restricții de categoria II și III listate în anexa I la prezentul regulament, ar trebui interzisă într-o manieră proporțională cu riscul implicat și ținând cont de normele prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2020/687 și în Regulamentul delegat (UE) 2020/2154 al Comisiei (8).

(10)

Normele stabilite în Regulamentul delegat (UE) 2020/686 al Comisiei (9) vin în completarea Regulamentului (UE) 2016/429 în ceea ce privește autorizarea unităților de material germinativ, registrele unităților de material germinativ ținute de către autoritățile competente, obligațiile de ținere a evidențelor de către operatori, cerințele privind trasabilitatea și sănătatea animală, precum și cerințele de certificare a sănătății animale și de notificare pentru circulația în interiorul Uniunii a transporturilor de material germinativ provenit de la anumite animale terestre deținute în vederea prevenirii răspândirii în Uniune a bolilor transmisibile ale animalelor prin aceste materiale. Prezentul regulament ar trebui să facă referire la Regulamentul delegat (UE) 2020/689 în ceea ce privește informațiile pe care trebuie să le dețină autoritatea competentă cu privire la unitățile de material germinativ autorizate pentru porcine.

(11)

Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 (10) stabilește normele privind sănătatea animalelor aplicabile subproduselor de origine animală cu scopul de a preveni și a reduce la minimum riscurile pe care aceste subproduse le pot prezenta pentru sănătatea animalelor. În plus, Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei (11) stabilește unele norme sanitare privind subprodusele de origine animală care fac obiectul Regulamentului (CE) nr. 1069/2009, inclusiv norme privind cerințele de certificare pentru circulația transporturilor acestor subproduse în interiorul Uniunii. Aceste acte juridice nu acoperă toate detaliile și aspectele specifice în ceea ce privește riscul de răspândire a pestei porcine africane prin intermediul subproduselor de origine animală provenite de la porcinele deținute în zone de restricții de categoria II și III și al subproduselor de origine animală provenite de la porcinele sălbatice deținute în zone de restricții de categoria I, II și III. Prin urmare, se cuvine ca prin acest regulament să se stabilească măsuri speciale de combatere a bolii cu privire la subprodusele de origine animală și la circulația acestora dinspre zonele de restricții de categoria I, II și III.

(12)

Pentru a ține cont de diferitele niveluri de risc în funcție de tipul produselor provenite de la porcine și de situația epidemiologică din statele membre și din zonele de restricții afectate de răspândirea pestei porcine africane, prezentul regulament ar trebui să prevadă unele interdicții privind circulația diferitelor tipuri de produse obținute de la porcinele deținute în zonele de restricții din categoria I, II și III listate în anexa I la prezentul regulament. Pentru a evita perturbări inutile de natură comercială, în prezentul regulament ar trebui să fie prevăzute unele derogări de la aceste interdicții, precum și condiții specifice. Aceste derogări ar trebui să țină seama și de normele generale de prevenire și combatere a bolilor animalelor care sunt deja stabilite în Regulamentul (UE) 2016/429 și în Regulamentul delegat (UE) 2020/687, precum și de principiile codului OIE în ceea ce privește măsurile de atenuare a riscurilor pentru pesta porcină africană.

(13)

Circulația animalelor deținute în vederea sacrificării imediate prezintă, în general, un risc mai scăzut de răspândire a bolilor animalelor comparativ cu alte tipuri de circulație a animalelor deținute, cu condiția să fie instituite măsuri de atenuare a riscurilor. Prin urmare, se cuvine ca statelor membre în cauză să li se permită, în mod excepțional, să acorde derogări de la unele interdicții prevăzute în prezentul regulament pentru circulația transporturilor de porcine deținute, dinspre zonele de restricții de categoria II și III, în vederea sacrificării imediate, către un abator situat în afara zonelor de restricții de categoria I, II și III pe teritoriul aceluiași stat membru. În consecință, prezentul regulament ar trebui să stabilească condiții specifice pentru aceste derogări pentru a se asigura că circulația transporturilor de porcine deținute dinspre zonele de restricții de categoria I, II și III nu prezintă un risc de răspândire a pestei porcine africane.

(14)

Derogările privind circulația unor porcine deținute dinspre o zonă de restricții de categoria II către alte zone de restricții de categoria II sau III dintr-un alt stat membru se justifică cu condiția să fi fost aplicate măsuri de atenuare a riscurilor. Pentru aceasta este nevoie de stabilirea unei proceduri de transport în condiții de siguranță, sub controlul strict al autorităților competente din statul membru de expediere, de tranzit și de destinație.

(15)

Articolul 143 din Regulamentul (UE) 2016/429 prevede că, la deplasarea animalelor, acestea trebuie să fie însoțite de certificate de sănătate animală, inclusiv în cazul porcinelor deținute. În cazul în care derogările de la interzicerea circulației porcinelor deținute dinspre zonele de restricții de categoria I, II și III se aplică transporturilor de porcine deținute destinate circulației în interiorul Uniunii, aceste certificate de sănătate animală ar trebui să includă o trimitere la prezentul regulament, pentru a se asigura că respectivele certificate de sănătate animală cuprind informații adecvate și exacte privind sănătatea animală. Este necesară atenuarea riscurilor cauzate de circulația transporturilor și de deplasările efectuate în scopul utilizării private, de carne proaspătă, produse din carne și orice alte produse de origine animală obținute din carcase de porcine sălbatice care sunt destinate consumului uman și de porcine sălbatice dinspre zonele de restricții de categoria I, II și III în interiorul aceluiași stat membru în cauză și către alte state membre. Riscurile de răspândire a bolii ar trebui reduse prin interzicerea circulației acestor produse și a circulației porcinelor sălbatice efectuată de către operatori, astfel cum este prevăzut la articolul 101 din Regulamentul delegat (UE) 2020/688 al Comisiei (12), în interiorul statelor membre și dinspre statele membre.

(16)

În conformitate cu articolul 167 alineatul (1) litera (b) punctele (i) și (ii) din Regulamentul (UE) 2016/429, certificatele de sănătate animală eliberate de autoritatea competentă din statul membru de origine trebuie să însoțească transporturile de produse de origine animală, inclusiv cele care provin de la animale din specia porcină, pentru care se permite deplasarea dinspre o zona de restricții instituită în conformitate cu articolul 71 alineatul (3) din regulamentul menționat, sub rezerva aplicării unor măsuri de combatere a bolii. În cazul în care acest regulament de punere în aplicare prevede derogări de la interdicțiile privind circulația transporturilor de produse de origine animală dinspre zonele de restricții de categoria I, II și III, certificatele de sănătate animală care însoțesc transporturile ar trebui să includă o trimitere la acest regulament, pentru a se asigura informații adecvate și exacte privind sănătatea animală în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2020/2154.

(17)

Circulația transporturilor de carne proaspătă sau de carne prelucrată și produse din carne, inclusiv membrane, obținute de la porcinele deținute în zone de restricții de categoria I și II sau deținute în afara zonelor de restricții de categoria I, II și III și sacrificate în zone de restricții de categoria I, II și III ar trebui să facă obiectul unor cerințe de certificare mai puțin stricte pentru a evita limitările de ordin comercial inutile și excesiv de împovărătoare. Ar trebui să fie posibilă autorizarea circulației de transporturi relevante pe teritoriul aceluiași stat membru și către alte state membre pe baza mărcilor de sănătate sau de identificare aplicate în unități, cu condiția ca aceste unități să fie desemnate în conformitate cu prezentul regulament. Autoritățile competente ar trebui să desemneze unități numai dacă porcinele deținute și produsele obținute de la acestea, care sunt eligibile pentru a circula în afara zonelor de restricții de categoria I, II și III sunt separate în mod clar de animalele și de produsele care nu sunt eligibile pentru o astfel de circulație autorizată. Carnea proaspătă și produsele din carne, inclusiv membranele, obținute de la porcinele deținute într-o zonă de restricții de categoria III și carnea proaspătă și produsele din carne, inclusiv membranele, obținute de la porcinele deținute într-o zonă de restricții de categoria II, în cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile specifice de autorizare a circulației respectivelor transporturi în afara zonei de restricții de categoria II prevăzute în prezentul regulament, ar trebui să fie marcate cu mărci de sănătate speciale în conformitate cu prezentul regulament.

(18)

În plus, circulația transporturilor de carne proaspătă și de produse din carne, inclusiv membrane, obținute de la porcinele deținute, dinspre zonele de restricții de categoria III enumerate în anexa I la prezentul regulament, ar trebui să facă obiectul respectării unor condiții mai stricte. În situații specifice, carnea proaspătă obținută de la porcinele deținute ar trebui să fie marcată în conformitate cu cerințele de marcare a cărnii proaspete care provine din zonele de protecție și de supraveghere prevăzute la anexa IX la Regulamentul delegat (UE) 2020/687 sau carnea proaspătă și produsele din carne, inclusiv membranele, obținute de la porcinele deținute ar trebui să fie marcate cu mărci speciale care să nu poată fi confundate cu marca de sănătate menționată la articolul 48 din Regulamentul (UE) 2019/627 (13) sau cu marca de identificare prevăzută la articolul 5 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 (14).

(19)

În conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) 2016/429, autoritatea competentă face demersurile necesare pentru a informa publicul larg cu privire la natura oricărui risc generat de animale sau de produse și la măsurile luate sau care urmează să fie luate pentru a preveni sau a pentru a ține sub control riscul respectiv. Prezentul regulament ar trebui să prevadă obligații speciale în materie de informare cu privire la pesta porcină africană, care să abordeze riscurile prezentate de circulația transporturilor de animale infectate, de produsele din carne contaminate și de eliminarea ilegală a carcaselor. Prin urmare, este extrem de important să se prevină difuzarea pestei porcine africane în raport cu activitatea umană și să se asigure că informațiile cu privire la măsurile zoosanitare de combatere a bolii prevăzute în prezentul regulament, inclusiv restricțiile privind circulația porcinelor deținute și a produselor relevante sunt aduse în mod eficient la cunoștința călătorilor, inclusiv a celor care folosesc transportul rutier sau feroviar. Din acest motiv, statele membre ar trebui să se asigure că operatorii de transport de călători și serviciile poștale atrag atenția călătorilor care se deplasează dinspre zonele de restricții de categoria I, II și III enumerate în anexa I la prezentul regulament asupra restricțiilor zoosanitare de combatere a bolilor care se aplică în zonele respective. Aceste informații ar trebui să fie adaptate în funcție de nivelul riscului de răspândire a bolii în cauză. În plus, prin acțiuni coordonate realizate de autoritățile competente din statele membre în cauză pentru combaterea riscului de răspândire a pestei porcine africane ar trebui să se asigure că informațiile difuzate prin campanii specifice de sensibilizare a opiniei publice sunt adecvate scopului urmărit.

(20)

Experiența dobândită în materie de combatere a pestei porcine africane în interiorul Uniunii arată că sunt necesare unele măsuri de atenuare a riscurilor și măsuri consolidate de biosecuritate pentru prevenirea, controlul și eradicarea acestei boli în unitățile în care sunt crescute porcinele deținute. Aceste măsuri ar trebui să fie prevăzute în anexa II la prezentul regulament și ar trebui să vizeze unitățile care fac obiectul derogărilor stabilite pentru circulația transporturilor de porcine deținute în zonele de restricții de categoria I, II și III.

(21)

În conformitate cu Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (denumit în continuare „acordul de retragere”), în special articolul 5 alineatul (4) din Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord, coroborat cu anexa 2 la respectivul protocol, Regulamentul (UE) 2016/429, precum și actele Comisiei bazate pe acesta, se aplică Regatului Unit și în Regatul Unit în ceea ce privește Irlanda de Nord după încheierea perioadei de tranziție prevăzute în acordul de retragere. În consecință, trimiterile la statele membre din prezentul regulament ar trebui să includă Regatul Unit în ceea ce privește Irlanda de Nord.

(22)	Întrucât Regulamentul (UE) 2016/429 se aplică începând cu 21 aprilie 2021, prezentul regulament ar trebui să se aplice, de asemenea, de la data respectivă.

(23)

Având în vedere experiența Uniunii în combaterea pestei porcine africane și actuala situație epidemiologică a acestei boli în statele membre în cauză, prezentul regulament ar trebui să continue să se aplice timp de cel puțin șapte ani. Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

OBIECT, DOMENIU DE APLICARE ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

(1) Prezentul regulament stabilește norme privind:

(a)

măsuri speciale de control al bolilor privind pesta porcină africană care trebuie aplicate pentru o perioadă limitată de timp de către statele membre (15) care au zone de restricții de categoria I, II sau III listate în anexa I (statele membre în cauză).

Aceste măsuri speciale de control al bolilor se aplică porcinelor deținute și porcinelor sălbatice și produselor obținute de la porcine, pe lângă măsurile aplicabile în zonele de protecție, zonele de supraveghere, zonele suplimentare de restricții și zonele infectate instituite de autoritatea competentă din statul membru în cauză în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) și articolul 63 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687;

(b)	măsuri speciale de control al bolilor privind pesta porcină africană care trebuie aplicate pentru o perioadă limitată de timp de către toate statele membre.

(2) Prezentul regulament se aplică:

(a)

circulației transporturilor de:

(i)	porcine deținute în unități situate în zone de restricții de categoria I, II și III, în afara acestor zone;

(ii)	material germinativ, produse de origine animală și subproduse de origine animală provenite de la porcinele deținute menționate la litera (a) punctul (i);

(b)

circulației de:

(i)	transporturi de porcine sălbatice în toate statele membre;

(ii)

transporturi și deplasărilor în scopul utilizării private, de către vânători, a produselor de origine animală și subproduselor de origine animală provenite de la porcine sălbatice din zonele de restricții de categoria I, II și III sau prelucrate în unități situate în zonele de restricții de categoria I, II și III;

(c)	operatorilor din sectorul alimentar care manipulează transporturile menționate la literele (a) și (b);

(d)	tuturor statelor membre privind campaniile de sensibilizare în materie de pestă porcină africană.

(3) Normele menționate la alineatul (1) cuprind următoarele:

(a)	capitolul II stabilește norme speciale pentru instituirea zonelor de restricții de categoria I, II și III în cazul unui focar de pestă porcină africană și pentru aplicarea măsurilor speciale de control al bolii în toate statele membre;

(b)	capitolul III stabilește măsuri speciale de control al bolii, aplicabile transporturilor de porcine deținute în zonele de restricții de categoria I, II și III și de produse obținute de la acestea în statele membre în cauză;

(c)	capitolul IV stabilește măsuri speciale de atenuare a riscurilor privind pesta porcină africană destinate sectorului alimentar din statele membre în cauză;

(d)	capitolul V stabilește măsuri speciale de control al bolilor aplicabile în statele membre cu privire la porcinele sălbatice;

(e)	capitolul VI stabilește obligații speciale în materie de informare și de formare în statele membre;

(f)	capitolul VII stabilește dispoziții finale.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile stabilite în Regulamentul delegat (UE) 2020/687.

De asemenea, se aplică următoarele definiții:

(a)	„porcină” înseamnă un animal din speciile de ungulate din familia Suidae enumerate în anexa III la Regulamentul (UE) 2016/429;

(b)	„material germinativ” înseamnă material seminal, ovule și embrioni obținuți de la porcinele deținute și destinați reproducerii artificiale;

(c)	„zonă de restricții de categoria I” înseamnă o zonă dintr-un stat membru listată în partea I din anexa I, având o delimitare geografică precisă, supusă unor măsuri speciale de control al bolilor și care se învecinează cu zonele de restricții de categoria II sau III;

(d)	„zonă de restricții de categoria II” înseamnă o zonă dintr-un stat membru listată în partea II din anexa I, având o delimitare geografică precisă, supusă unor măsuri speciale de control al bolilor;

(e)	„zonă de restricții de categoria III” înseamnă o zonă dintr-un stat membru listată în partea III din anexa I, având o delimitare geografică precisă, supusă unor măsuri speciale de control al bolilor;

(f)	„stat membru care a deținut anterior statut de indemn de boală” înseamnă un stat membru în care pesta porcină africană nu s-a confirmat la porcinele deținute în ultimele douăsprezece luni;

(g)	„materiale de categoria 2” înseamnă subprodusele de origine animală menționate la articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 obținute de la porcinele deținute;

(h)	„materiale de categoria 3” înseamnă subprodusele de origine animală menționate la articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 obținute de la porcinele deținute.

CAPITOLUL II

NORME SPECIALE PENTRU INSTITUIREA ZONELOR DE RESTRICȚII DE CATEGORIA I, II ȘI III ÎN CAZUL UNUI FOCAR DE PESTĂ PORCINĂ AFRICANĂ ȘI PENTRU APLICAREA MĂSURILOR SPECIALE DE CONTROL AL BOLII ÎN TOATE STATELE MEMBRE

Articolul 3

Norme speciale pentru instituirea de zone de restricții și de zone infectate în cazul unui focar de pestă porcină africană

În cazul unui focar de pestă porcină africană la porcinele deținute sau sălbatice, autoritatea competentă din statul membru instituie fie:

(a)	în cazul unui focar la porcinele deținute, o zonă de restricții în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2020/687, cu respectarea condițiilor prevăzute la acest articol; sau

(b)	în cazul unui focar la porcinele sălbatice, o zonă infectată în conformitate cu articolul 63 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687.

Articolul 4

Norme speciale pentru instituirea unei zone suplimentare de restricții în cazul unui focar de pestă porcină africană la porcinele deținute sau sălbatice

(1) În cazul unui focar de pestă porcină africană la porcinele deținute sau sălbatice, autoritatea competentă din statul membru poate să instituie, pe baza criteriilor și a principiilor de demarcare geografică prevăzute la articolul 64 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/429, o zonă suplimentară de restricții care se învecinează cu zona de restricții sau de infectare instituită după cum se menționează la articolul 3 din prezentul regulament pentru a delimita aceste zone de zonele fără restricții.

(2) Autoritatea competentă din statul membru în cauză se asigură că zona suplimentară de restricții menționată la alineatul (1) corespunde zonei de restricții de categoria I listată în partea I a anexei I în conformitate cu articolul 5.

Articolul 5

Norme speciale pentru listarea zonelor de restricții de categoria I în cazul unui focar de pestă porcină africană la porcinele deținute sau sălbatice aflate într-o zonă a unui stat membru care se învecinează cu o zonă în care nu a fost confirmat în mod oficial un focar de pestă porcină africană

(1) În urma apariției unui focar de pestă porcină africană la porcinele deținute sau sălbatice aflate într-o zonă a statului membru care se învecinează cu o zonă în care nu a fost confirmat în mod oficial un focar de pestă porcină africană la porcinele deținute sau sălbatice, respectiva zonă în care nu a fost confirmat un focar se listează, după caz, în partea I a anexei I ca zonă de restricții de categoria I.

(2) Autoritatea competentă din statul membru în cauză se asigură că după listarea unei zone în partea I a anexei I ca zonă de restricții de categoria I, se ajustează fără întârziere o zonă suplimentară de restricții instituită în conformitate cu articolul 64 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/429 pentru a cuprinde cel puțin zona de restricții relevantă de categoria I listată în anexa I pentru respectivul stat membru.

(3) Dacă zona de restricții de categoria I este listată în anexa I, autoritatea competentă din statul membru instituie fără întârziere zona suplimentară de restricții relevantă în conformitate cu articolul 64 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/429.

Articolul 6

Norme speciale pentru listarea zonelor de restricții de categoria II în cazul unui focar de pestă porcină africană la porcine sălbatice într-un stat membru

(1) În urma unui focar de pestă porcină africană la porcinele sălbatice într-o zonă a unui stat membru, zona respectivă se listează ca zonă de restricții de categoria II în partea II din anexa I.

(2) Autoritatea competentă din statul membru în cauză se asigură că zona infectată instituită în conformitate cu articolul 63 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 este ajustată fără întârziere pentru a cuprinde cel puțin zona de restricții relevantă de categoria II listată în anexa I la regulamentul menționat pentru respectivul stat membru.

Articolul 7

Norme speciale pentru listarea zonelor de restricții de categoria III în cazul unui focar de pestă porcină africană la porcinele deținute în statul membru

(1) În urma unui focar de pestă porcină africană la porcinele deținute într-o zonă a unui stat membru, zona respectivă se listează ca zonă de restricții de categoria III în partea III din anexa I.

Cu toate acestea, în situația în care se confirmă un prim și unic focar de pestă porcină africană la porcinele deținute într-o zonă dintr-un stat membru care a deținut anterior statut de indemn de boală, zona respectivă nu se listează ca zonă de restricții de categoria III în partea III a anexei I la prezentul regulament.

(2) Autoritatea competentă din statul membru în cauză se asigură că zona de restricții instituită în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 este ajustată fără întârziere pentru a cuprinde cel puțin zona de restricții relevantă de categoria III listată în anexa I la prezentul regulament pentru statul membru respectiv.

Articolul 8

Aplicarea generală a măsurilor speciale de control al bolilor în zonele de restricții de categoria I, II și III

Statele membre în cauză aplică măsurile speciale de control al bolilor prevăzute în prezentul regulament în zonele de restricții de categoria I, II și III în plus față de măsurile de control al bolilor care trebuie aplicate în conformitate cu dispozițiile Regulamentului delegat (UE) 2020/687 în:

(a)	zonele de restricții instituite în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2020/687;

(b)	zonele infectate instituite în conformitate cu articolul 63 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687.

CAPITOLUL III

MĂSURI SPECIALE DE CONTROL AL BOLII, APLICABILE TRANSPORTURILOR DE PORCINE DEȚINUTE ÎN ZONELE DE RESTRICȚII DE CATEGORIA I, II ȘI III ȘI DE PRODUSE OBȚINUTE DE LA ACESTEA ÎN STATELE MEMBRE ÎN CAUZĂ

SECȚIUNEA 1

Aplicarea de interdicții specifice în cazul transporturilor de porcine deținute și de produse obținute de la acestea în statele membre în cauză

Articolul 9

Interdicții specifice cu privire la circulația transporturilor de porcine deținute în zone de restricții de categoria I, II și III, în afara acestor zone

(1) Autoritatea competentă din statul membru în cauză interzice circulația transporturilor de porcine deținute în zone de restricții de categoria I, II și III, în afara acestor zone.

(2) Autoritatea competentă din statul membru în cauză poate decide că interdicția prevăzută la alineatul (1) nu se aplică în cazul circulației transporturilor de porcine deținute în zona de restricții de categoria I către unități situate în alte zone de restricții de categoria I, II și III sau în afara acestor zone, cu condiția ca unitatea de destinație să fie situată pe teritoriul aceluiași stat membru în cauză.

Articolul 10

Interdicții specifice cu privire la circulația transporturilor de material germinativ obținut de la porcine deținute în zone de restricții de categoria II și III, în afara acestor zone

Autoritatea competentă din statul membru în cauză interzice circulația transporturilor de material germinativ obținut de la porcinele deținute în zone de restricții de categoria II și III, în afara acestor zone.

Articolul 11

Interdicții specifice cu privire la circulația transporturilor de subproduse de origine animală obținute de la porcinele deținute în zone de restricții de categoria II și III, în afara acestor zone

(1) Autoritatea competentă din statul membru în cauză interzice circulația transporturilor de subproduse de origine animală obținute de la porcinele deținute în zone de restricții de categoria II și III, în afara acestor zone.

(2) Autoritatea competentă din statul membru în cauză poate decide că interdicția prevăzută la alineatul (1) nu se aplică în cazul subproduselor de origine animală obținute de la porcinele deținute în afara zonelor de restricții de categoria II și III și sacrificate în abatoare situate în zone de restricții de categoria II și III, cu condiția separării clare a acestor subproduse de origine animală în unități și în timpul transportului, de subprodusele de origine animală obținute de la porcine deținute în zone de restricții de categoria II și III.

Articolul 12

Interdicții specifice cu privire la circulația transporturilor de carne proaspătă și de produse din carne, inclusiv membrane, obținute de la porcinele deținute în zone de restricții de categoria II și III, în afara acestor zone

(1) Autoritatea competentă din statul membru în cauză interzice circulația transporturilor de carne proaspătă și de produse din carne, inclusiv membrane, obținute de la porcinele deținute în zone de restricții de categoria II și III, în afara acestor zone.

(2) Autoritatea competentă din statul membru în cauză poate decide că interdicția prevăzută la alineatul (1) nu se aplică în cazul produselor din carne, inclusiv membrane, obținute de la porcinele deținute în zone de restricții de categoria II și III, care au fost supuse tratamentului relevant în conformitate cu anexa VII la Regulamentul delegat (UE) 2020/687, în ceea ce privește pesta porcină africană, în unități desemnate în conformitate cu articolul 41 alineatul (1) din prezentul regulament.

Articolul 13

Interdicții generale privind circulația transporturilor de porcine deținute și de produse obținute de la acestea și care sunt considerate a prezenta un risc considerabil de răspândire a pestei porcine africane

Autoritatea competentă din statul membru în cauză poate interzice, pe teritoriul aceluiași stat membru, circulația transporturilor de porcine deținute și de produse obținute de la acestea în cazul în care autoritatea competentă consideră că există un risc de răspândire a pestei porcine africane la, de la sau prin intermediul respectivelor porcine deținute sau al produselor obținute de la acestea.

SECȚIUNEA 2

Condiții generale și specifice pentru acordarea de derogări prin care se autorizează circulația transporturilor de porcine deținute în zone de restricții de categoria I, II și III, în afara acestor zone

Articolul 14

Condiții generale pentru acordarea de derogări de la interdicțiile specifice privind circulația transporturilor de porcine deținute în zone de restricții de categoria I, II și III, în afara acestor zone

(1) Prin derogare de la interdicțiile specifice menționate la articolul 9 alineatul (1), autoritatea competentă din statul membru în cauză poate autoriza circulația transporturilor de porcine deținute în zone de restricții de categoria I, II și III în afara acestor zone în cazurile prevăzute la articolele 22, 23, 24, 25, 28 și 29 și sub rezerva aplicării condițiilor specifice prevăzute la aceste articole, precum și sub rezerva aplicării:

(a)	condițiilor generale prevăzute la articolul 28 alineatele (2)-(7) din Regulamentul delegat (UE) 2020/687; și

(b)

condițiilor generale suplimentare cu privire la:

(i)	circulația transporturilor de porcine deținute dinspre zonele de restricții de categoria I, II și III, prevăzute la articolul 15;

(ii)	unitățile pentru porcine deținute situate în zone de restricții de categoria I, II și III, prevăzute la articolul 16;

(iii)

mijloacele de transport folosite pentru transportul porcinelor deținute dinspre zonele de restricții de categoria I, II și III, prevăzute la articolul 17.

(2) Înainte de acordarea autorizărilor prevăzute la articolele 22-25 și 28-30, autoritatea competentă din statul membru în cauză evaluează riscurile care decurg din aceste autorizări, iar evaluarea trebuie să arate că riscul de răspândire a pestei porcine africane este neglijabil.

(3) Autoritatea competentă din statul membru în cauză poate decide că în cazul circulației transporturilor de porcine deținute în abatoare situate în zone de restricții de categoria I, II și III nu se aplică condițiile generale suplimentare prevăzute la articolele 15 și 16, dacă:

(a)	porcinele deținute trebuie să fie deplasate către un alt abator din cauza unor circumstanțe excepționale, cum ar fi o defecțiune majoră în interiorul abatorului;

(b)

abatorul de destinație este situat fie:

(i)	în zone de restricții de categoria I, II sau III pe teritoriul aceluiași stat membru; sau

(ii)	în circumstanțe excepționale, cum ar fi absența abatoarelor menționate la litera (b) punctul (i), în afara zonelor de restricții de categoria I, II sau III pe teritoriul aceluiași stat membru;

(c)	circulația este autorizată de către autoritatea competentă din statul membru în cauză.

Articolul 15

Condiții generale suplimentare cu privire la circulația transporturilor de porcine deținute în zone de restricții de categoria I, II și III, în afara acestor zone

(1) Autoritatea competentă din statul membru în cauză autorizează circulația porcinelor deținute în zone de restricții de categoria I, II și III, în afara acestor zone, în cazurile prevăzute la articolele 22-25 și 28-30 și sub rezerva aplicării condițiilor specifice prevăzute în aceste articole, dacă:

(a)

porcinele au fost ținute în unitatea de expediere, fără a fi deplasate, o perioadă de cel puțin 30 de zile înainte de data circulației, sau începând de la naștere, dacă au vârsta mai mică de 30 de zile, și în această perioadă nu au fost introduse alte porcine deținute provenind din zone de restricții de categoria II și III, fie în:

(i)	respectiva unitate; sau

(ii)

unitatea epidemiologică în care porcinele care trebuie să fie deplasate au fost ținute complet separate. După efectuarea unei evaluări a riscurilor, autoritatea competentă stabilește limitele unei astfel de unități epidemiologice confirmând că structura, dimensiunea și distanța dintre diferitele unități epidemiologice și operațiunile efectuate asigură spații separate pentru adăpostirea, întreținerea și hrănirea porcinelor deținute astfel încât virusul pestei porcine africane să nu se poată răspândi de la o unitate epidemiologică la alta;

(b)

a fost efectuată o examinare clinică a porcinelor deținute în unitatea de expediere, inclusiv pentru acele animale care urmează să fie deplasate sau utilizate pentru colectarea de material germinativ, cu rezultate favorabile privind pesta porcină africană:

(i)	de către un medic veterinar oficial;

(ii)	în intervalul ultimelor 24 de ore înainte de data circulației transportului de porcine sau înainte de ora colectării materialului germinativ; și

(iii)

în conformitate cu articolul 3 alineatele (1) și (2) din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 și cu partea A.1 a anexei I la acesta;

(c)

atunci când se impune, urmând instrucțiunile autorității competente, au fost efectuate teste de identificare a agentului patogen înainte de data circulației transportului dinspre unitatea de expediere sau înainte de data colectării materialului germinativ:

(i)	după efectuarea examinării clinice menționate la litera (b) pentru porcinele deținute în unitate, inclusiv asupra animalelor care urmează să fie deplasate sau să fie utilizate pentru colectarea de material germinativ; și

(ii)	în conformitate cu punctul A.2 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2020/687.

(2) Autoritatea competentă din statul membru în cauză obține, dacă este cazul, rezultate negative la testele de identificare a agentului patogen menționate la alineatul (1) litera (c) înainte de autorizarea circulației transportului.

(3) În cazul circulației transporturilor de porcine deținute provenind de la unități de expediere situate în zone de restricții de categoria I și II, în afara acestor zone, către unități situate pe teritoriul aceluiași stat membru în cauză, autoritatea competentă a statului membru în cauză poate decide ca examinarea clinică menționată la alineatul (1) litera (b):

(a)	să fie efectuată numai pentru animalele care urmează să fie deplasate; sau

(b)

să nu fie efectuată, dacă:

(i)

unitatea de expediere a fost vizitată de un medic veterinar oficial cu frecvența menționată la articolul 16 litera (a) punctul (i) și rezultatul tuturor vizitelor efectuate de un medic veterinar oficial într-un interval de cel puțin douăsprezece luni înainte de data circulației a fost favorabil, indicând faptul că:

—	cerințele de biosecuritate menționate la articolul 16 litera (b) au fost aplicate la unitatea de expediere;

—

a fost efectuată o examinare clinică cu rezultate favorabile privind pesta porcină africană, de către un medic veterinar oficial pe parcursul acestor vizite realizate cu privire la porcinele deținute în unitatea de expediere, în conformitate cu articolul 3 alineatele (1) și (2) din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 și cu partea A.1 a anexei I la acesta;

(ii)	supravegherea permanentă menționată la articolul 16 litera (c) s-a realizat în unitatea de expediere timp de cel puțin douăsprezece luni înainte de data circulației.

Articolul 16

Condiții generale suplimentare cu privire la unitățile pentru porcine deținute situate în zone de restricții de categoria I, II și III

(1) Autoritatea competentă din statul membru în cauză autorizează circulația porcinelor deținute în unități situate în zone de restricții de categoria I, II și III, în afara acestor zone, numai în cazurile care fac obiectul articolelor 22-25 și 28-30 și sub rezerva aplicării condițiilor specifice prevăzute la articolele menționate, dacă:

(a)

unitatea de expediere a fost vizitată de un medic veterinar oficial cel puțin o dată după listarea zonelor de restricții de categoria I, II și III în anexa I la prezentul regulament sau în ultimele trei luni anterioare circulației, și face obiectul vizitelor periodice efectuate de medici veterinari oficiali astfel cum este prevăzut la articolul 26 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2020/687, după cum urmează:

(i)	în zonele de restricții de categoria I și II: cel puțin de două ori pe an, cu un interval de cel puțin patru luni între aceste vizite;

(ii)	în zona de restricții de categoria III: cel puțin o dată la trei luni.

Autoritatea competentă poate decide să efectueze vizite la unitatea situată în zona de restricții de categoria III cu frecvența menționată la litera (a) punctul (i) pe baza rezultatului favorabil al ultimei vizite efectuate după listarea zonelor de restricții de categoria I, II și III în anexa I la prezentul regulament sau în ultimele trei luni anterioare circulației, indicând faptul că cerințele de biosecuritate menționate la litera (b) sunt respectate și că, în respectiva unitate, are loc supravegherea permanentă menționată la litera (c);

(b)

unitatea de expediere aplică cerințele de biosecuritate pentru pesta porcină africană:

(i)	în conformitate cu măsurile consolidate de biosecuritate prevăzute la anexa II; și

(ii)	astfel cum au fost stabilite de statul membru în cauză;

(c)

în unitatea de expediere se realizează o supraveghere permanentă prin intermediul testelor de identificare a agentului patogen al pestei porcine africane:

(i)	în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 și cu anexa I la acesta;

(ii)	cu rezultate negative în fiecare săptămână pentru cel puțin două porcine moarte în vârstă de peste 60 de zile dintre porcinele deținute sau, în absența animalelor moarte în vârstă de peste 60 de zile, pentru orice porcină moartă după înțărcare, în fiecare unitate epidemiologică;

(iii)

cel puțin în perioada de monitorizare pentru pesta porcină africană prevăzută la anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/687, înainte de circulația transportului dinspre unitatea de expediere.

(2) Autoritatea competentă din statul membru în cauză poate decide că împrejmuirea de protecție a animalelor prevăzută la alineatul (2) litera (h) din anexa II menționată la alineatul (1) litera (b) punctul (i) al prezentului articol nu este necesară pentru unitățile în care sunt ținute porcinele deținute pentru o perioadă de trei luni de la confirmarea unui prim focar de pestă porcină africană în statul membru respectiv, dacă:

(a)	autoritatea competentă a statului membru a evaluat riscurile care decurg dintr-o astfel de decizie și evaluarea respectivă indică faptul că riscul de răspândire a pestei porcine africane este neglijabil;

(b)	este instituit un sistem alternativ prin care se asigură că porcinele deținute în unități sunt separate de porcinele sălbatice în statele membre în care există o populație de porcine sălbatice;

(c)	porcinele deținute provenind din aceste unități nu sunt deplasate către alte state membre.

Articolul 17

Condiții generale suplimentare cu privire la mijloacele de transport folosite pentru transportarea porcinelor deținute în zone de restricții de categoria I, II și III, în afara acestor zone

Autoritatea competentă din statul membru în cauză autorizează circulația transporturilor de porcine deținute în zone de restricții de categoria I, II și III, în afara acestor zone, numai dacă mijloacele de transport folosite pentru deplasarea acestor transporturi:

(a)	respectă cerințele prevăzute la articolul 24 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2020/687; și

(b)	sunt curățate și dezinfectate în conformitate cu articolul 24 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 sub controlul sau supravegherea autorității competente din statul membru în cauză.

SECȚIUNEA 3

Obligațiile operatorilor în materie de certificate de sănătate animală

Articolul 18

Obligațiile operatorilor în materie de certificate de sănătate animală pentru circulația transporturilor de porcine deținute în zone de restricții de categoria I, II și III, în afara acestor zone

Operatorii deplasează transporturi de porcine deținute în zone de restricții de categoria I, II și III, în afara acestor zone, pe teritoriul statului membru în cauză sau către un alt stat membru în cazurile care fac obiectul articolelor 22-25 și 28-30 numai dacă transporturile respective sunt însoțite de un certificat de sănătate animală, astfel cum se prevede la articolul 143 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/429, care conține cel puțin unul dintre următoarele elemente care atestă respectarea cerințelor prevăzute în prezentul regulament:

(a)	„Porcine deținute în zona de restricții de categoria I în conformitate cu măsurile speciale de control al pestei porcine africane prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 al Comisiei.”;

(b)	„Porcine deținute în zona de restricții de categoria II în conformitate cu măsurile speciale de control al pestei porcine africane prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 al Comisiei.”;

(c)	„Porcine deținute în zona de restricții de categoria III în conformitate cu măsurile speciale de control al pestei porcine africane prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 al Comisiei.”

Cu toate acestea, în cazul circulației pe teritoriul aceluiași stat membru în cauză, autoritatea competentă poate decide că nu este necesară eliberarea unui certificat de sănătate animală astfel cum se menționează la al doilea paragraf din articolul 143 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/429.

Articolul 19

Obligațiile operatorilor în materie de certificate de sănătate animală pentru circulația transporturilor de carne proaspătă și de produse din carne, inclusiv membrane, obținute de la porcinele din zonele de restricții de categoria I, II și III

(1) Operatorii deplasează transporturi de carne proaspătă și de produse din carne, inclusiv membrane, obținute de la porcinele deținute în zonele de restricții de categoria I și II, în afara acestor zone, pe teritoriul aceluiași stat membru în cauză sau către un alt stat membru în cazurile care fac obiectul articolelor 38 și 39, numai dacă transporturile respective sunt însoțite de un certificat de sănătate animală astfel cum se prevede la articolul 167 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/429, care conține:

(a)	informațiile necesare în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) 2020/2154; și

(b)

cel puțin unul dintre următoarele elemente care atestă respectarea cerințelor prevăzute în prezentul regulament:

(i)	„Carne proaspătă și produse din carne, inclusiv membrane, obținute de la porcine deținute în zona de restricții de categoria I în conformitate cu măsurile speciale de control al pestei porcine africane prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 al Comisiei.”;

(ii)	„Carne proaspătă și produse din carne, inclusiv membrane, obținute de la porcine deținute în zona de restricții de categoria II în conformitate cu măsurile speciale de control al pestei porcine africane prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 al Comisiei”.

(2) Operatorii deplasează transporturi de produse obținute prin prelucrarea cărnii, inclusiv membrane, obținute de la porcinele deținute în zonele de restricții de categoria I, II și III, în afara acestor zone, pe teritoriul aceluiași stat membru în cauză sau către un alt stat membru, dacă:

(a)	produsele de origine animală au fost supuse tratamentului relevant de atenuare a riscurilor prevăzut la anexa VII la Regulamentul delegat (UE) 2020/687;

(b)

respectivele transporturi sunt însoțite de un certificat de sănătate animală astfel cum se prevede la articolul 167 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/429 care conține:

(i)	informațiile necesare în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) 2020/2154; și

(ii)

următoarele elemente care atestă respectarea cerințelor prevăzute în prezentul regulament:

„Produse obținute prin prelucrarea cărnii, inclusiv membrane, obținute de la porcine deținute în zonele de restricții de categoria I, II și III în conformitate cu măsurile speciale de control al pestei porcine africane prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 al Comisiei”.

(3) Operatorii deplasează transporturi de carne proaspătă și de produse din carne, inclusiv membrane, obținute de la porcinele deținute în zone din exteriorul zonelor de restricții de categoria I, II și III și sacrificate în abatoare situate în zonele de restricții de categoria I, II și III, în afara acestor zone, pe teritoriul aceluiași stat membru în cauză sau către un alt stat membru, numai dacă transporturile respective sunt însoțite de:

(a)	un certificat de sănătate animală astfel cum se prevede la articolul 167 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/429, care conține informațiile necesare în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) 2020/2154; și

(b)

următoarele elemente care atestă respectarea cerințelor prevăzute în prezentul regulament:

„Carne proaspătă și produse din carne, inclusiv membrane, obținute de la porcine deținute în zone din exteriorul zonelor de restricții de categoria I, II și III și sacrificate în zonele de restricții de categoria I, II și III în conformitate cu măsurile speciale de control al pestei porcine africane prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 al Comisiei”.

(4) Operatorii deplasează transporturi de produse obținute prin prelucrarea cărnii, inclusiv membrane, obținute de la porcinele deținute în exteriorul zonelor de restricții de categoria I, II și III și prelucrate în zonele de restricții de categoria I, II și III, în afara acestor zone, pe teritoriul aceluiași stat membru în cauză sau către un alt stat membru, dacă:

(a)	produsele de origine animală au fost supuse tratamentului relevant de atenuare a riscurilor prevăzut la anexa VII la Regulamentul delegat (UE) 2020/687;

(b)

respectivele transporturi sunt însoțite de un certificat de sănătate animală astfel cum se prevede la articolul 167 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/429 care conține:

(i)	informațiile necesare în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) 2020/2154; și

(ii)

următoarele elemente care atestă respectarea cerințelor prevăzute în prezentul regulament:

„Produse obținute prin prelucrarea cărnii, inclusiv membrane, obținute de la porcine deținute în zone din exteriorul zonelor de restricții de categoria I, II și III și prelucrate în zonele de restricții de categoria I, II și III în conformitate cu măsurile speciale de control al pestei porcine africane prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 al Comisiei.”

(5) În cazurile de circulație a transporturilor menționate la alineatele (1), (2), (3) și (4), efectuate pe teritoriul aceluiași stat membru în cauză, autoritatea competentă poate decide că nu este necesară eliberarea unui certificat de sănătate animală astfel cum se menționează la articolul 167 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (UE) 2016/429.

(6) Autoritatea competentă din statul membru în cauză poate decide că o marcă de sănătate sau, după caz, o marcă de identificare, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, aplicată pe carnea proaspătă sau pe carnea prelucrată, pe produsele din carne, inclusiv pe membrane, în unități desemnate în conformitate cu articolul 41 alineatul (1) din prezentul regulament sau în unități care manipulează carne proaspătă sau prelucrată, produse din carne, inclusiv membrane, obținute de la porcine deținute în zona de restricție de categoria I sau în zone din afara zonelor de categorie I, II și III, poate înlocui certificatul de sănătate animală pentru circulația următoarelor transporturi de:

(a)	carne proaspătă și produse din carne, inclusiv membrane, obținute de la porcine deținute în zone de restricții de categoria I și II, în afara acestor zone, pe teritoriul aceluiași stat membru în cauză sau către un alt stat membru, astfel cum este prevăzut la alineatul (1);

(b)	produse obținute prin prelucrarea cărnii, inclusiv membrane, obținute de la porcine deținute în zone de restricții de categoria I și II, în afara acestor zone, pe teritoriul aceluiași stat membru în cauză sau către un alt stat membru, astfel cum este prevăzut la alineatul (2);

(c)

carne proaspătă și produse din carne, inclusiv membrane, obținute de la porcine deținute în zone din exteriorul zonelor de restricții de categoria I, II și III și sacrificate în abatoare situate în zone de restricții de categoria I, II și III, în afara acestor zone, pe teritoriul aceluiași stat membru în cauză sau către un alt stat membru, astfel cum este prevăzut la alineatul (3);

(d)

produse obținute prin prelucrarea cărnii, inclusiv membrane, obținute de la porcine deținute în zone din exteriorul zonelor de restricții de categoria I, II și III și prelucrate în zone de restricții de categoria I, II și III, în afara acestor zone, pe teritoriul aceluiași stat membru în cauză sau către un alt stat membru, astfel cum este prevăzut la alineatul (4).

Articolul 20

Obligațiile operatorilor în materie de certificate de sănătate animală pentru circulația transporturilor de material germinativ obținut de la porcine deținute în unități situate în zone de restricții de categoria II și III, în afara acestor zone

Operatorii deplasează transporturi de material germinativ obținut de la porcine deținute în zone de restricții de categoria II și III, în afara acestor zone, pe teritoriul aceluiași stat membru în cauză sau către un alt stat membru, în cazurile care fac obiectul articolelor 31 și 32, numai dacă transporturile respective sunt însoțite de un certificat de sănătate animală astfel cum se prevede la articolul 161 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/429 și care conține cel puțin unul dintre următoarele elemente care atestă respectarea cerințelor prevăzute în prezentul regulament:

(a)	„Material germinativ obținut de la porcine deținute în zone de restricții de categoria II în conformitate cu măsurile speciale de control al pestei porcine africane prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 al Comisiei.”;

(b)	„Material germinativ obținut de la porcine deținute în zona de restricții de categoria III în conformitate cu măsurile speciale de control al pestei porcine africane prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 al Comisiei.”

Articolul 21

Obligațiile operatorilor în materie de certificate de sănătate animală pentru circulația transporturilor de materiale de categoria 2 și 3 obținute de la porcine deținute în zone de restricții de categoria II și III, în afara acestor zone

Operatorii deplasează transporturi de materiale de categoria 2 și 3 obținute de la porcine deținute în zone de restricții de categoria II și III, în afara acestor zone, pe teritoriul aceluiași stat membru în cauză sau către un alt stat membru în cazurile care fac obiectul articolelor 33-37, numai dacă aceste transporturi sunt însoțite de:

(a)	documentul comercial menționat la capitolul III din anexa VIII la Regulamentul (UE) nr. 142/2011; și

(b)	un certificat de sănătate animală, astfel cum se menționează la articolul 22 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2020/687;

Cu toate acestea, în cazul circulației pe teritoriul aceluiași stat membru în cauză, autoritatea competentă poate decide că nu este necesară eliberarea unui certificat de sănătate animală astfel cum se menționează la articolul 22 alineatul (6) din Regulamentul delegat (UE) 2020/687.

SECȚIUNEA 4

Condiții specifice pentru acordarea de derogări prin care se autorizează circulația transporturilor de porcine deținute în zona de restricții de categoria I, în afara acestei zone

Articolul 22

Condiții specifice pentru acordarea de derogări prin care se autorizează circulația transporturilor de porcine deținute în zona de restricții de categoria I, în afara acestei zone

(1) Prin derogare de la interdicția prevăzută la articolul 9 alineatul (1), autoritatea competentă din statul membru în cauză poate autoriza circulația transporturilor de porcine deținute în zona de restricții de categoria I, în afara acestei zone, către:

(a)

o unitate situată pe teritoriul aceluiași stat membru în cauză:

(i)	într-o altă zonă de restricții de categoria I;

(ii)	în zone de restricții de categoria II și III;

(iii)

în exteriorul zonelor de restricții de categoria I, II și III;

(b)	o unitate situată pe teritoriul unui alt stat membru;

(c)	țări terțe.

(2) Autoritatea competentă acordă autorizările prevăzute la alineatul (1) numai dacă sunt respectate:

(a)	condițiile generale stabilite la articolul 28 alineatele (2)-(7) din Regulamentul delegat (UE) 2020/687;

(b)	condițiile generale suplimentare prevăzute la articolul 14 alineatul (2), la articolul 15 alineatul (1) literele (b) și (c), alineatul (2) și alineatul (3) și la articolele 16 și 17.

SECȚIUNEA 5

Condiții specifice pentru acordarea de derogări prin care se autorizează circulația transporturilor de porcine deținute în zona de restricții de categoria II, în afara acestei zone

Articolul 23

Condiții specifice pentru acordarea de derogări prin care se autorizează circulația transporturilor de porcine deținute în zona de restricții de categoria II, în afara acestei zone, pe teritoriul aceluiași stat membru în cauză

(1) Prin derogare de la interdicția prevăzută la articolul 9, autoritatea competentă din statul membru în cauză poate autoriza circulația transporturilor de porcine deținute în zona de restricții de categoria II, în afara acestei zone, către o unitate situată pe teritoriul aceluiași stat membru în cauză:

(a)	într-o altă zonă de restricții de categoria II;

(b)	în zone de restricții de categoria I și III;

(c)	în exteriorul zonelor de restricții de categoria I, II și III.

(2) Autoritatea competentă acordă autorizările prevăzute la alineatul (1) numai dacă sunt respectate:

(a)	condițiile generale stabilite la articolul 28 alineatele (2)-(7) din Regulamentul delegat (UE) 2020/687;

(b)	condițiile generale suplimentare prevăzute la articolul 14 alineatul (2) și la articolele 15, 16 și 17.

(3) Autoritatea competentă din statul membru în cauză se asigură că porcinele care fac obiectul unei circulații autorizate astfel cum se menționează la alineatul (1) rămân în unitatea de destinație cel puțin pe durata perioadei de monitorizare pentru pesta porcină africană stabilită în anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/687.

Articolul 24

(1) Prin derogare de la interdicția prevăzută la articolul 9, autoritatea competentă din statul membru în cauză poate autoriza circulația transporturilor de porcine deținute în zona de restricții de categoria II, în afara acestei zone, către un abator situat pe teritoriul aceluiași stat membru în cauză, dacă:

(a)	porcinele deținute sunt deplasate în vederea sacrificării imediate;

(b)	abatorul de destinație este desemnat în conformitate cu articolul 41 alineatul (1).

(2) Autoritatea competentă acordă autorizările prevăzute la alineatul (1) numai dacă sunt respectate:

(a)	condițiile generale stabilite la articolul 28 alineatele (2)-(7) din Regulamentul delegat (UE) 2020/687;

(b)	condițiile generale suplimentare prevăzute la articolul 14 alineatul (2), articolul 15 alineatul (1) litera (b) punctul (c) și alineatele (2) și (3) și la articolele 16 și 17.

Articolul 25

(2) Autoritatea competentă acordă autorizările prevăzute la alineatul (1) numai dacă:

(a)	sunt respectate condițiile generale prevăzute la articolul 28 alineatele (2)-(7) din Regulamentul delegat (UE) 2020/687;

(b)	sunt respectate condițiile generale suplimentare prevăzute la articolul 14 alineatul (2) și la articolele 15, 16 și 17;

(c)	a fost instituită o procedură de transport în conformitate cu articolul 26;

(d)

porcinele deținute respectă orice alte garanții adecvate suplimentare privind pesta porcină africană, bazate pe un rezultat pozitiv al unei evaluări a riscului privind măsurile împotriva răspândirii acestei boli:

(i)	impuse de către autoritatea competentă din statul membru al unității de expediere;

(ii)	aprobate de autoritățile competente din statele membre de tranzit și din statul membru al unității de destinație, înaintea datei de circulație a porcinelor deținute;

(e)	în unitatea de expediere nu s-a confirmat în mod oficial niciun focar de pestă porcină africană la porcinele deținute în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687, pentru o perioadă care acoperă cel puțin ultimele douăsprezece luni;

(f)	operatorul a notificat în prealabil autoritatea competentă cu privire la intenția de a deplasa transportul de porcine deținute în conformitate cu litera (b) din articolul 152 al Regulamentului (UE) 2016/429 și cu articolul 96 din Regulamentul delegat (UE) 2020/688.

(3) Autoritatea competentă din statul membru al unității de expediere:

(a)	întocmește o listă a unităților care respectă garanțiile menționate la alineatul (2) litera (d);

(b)	informează de îndată Comisia și celelalte state membre cu privire la garanțiile prevăzute la alineatul (2) litera (d) și la aprobarea de către autoritățile competente, astfel cum se menționează la alineatul (2) litera (d) punctul (ii).

(4) Aprobarea menționată la alineatul (2) litera (d) punctul (ii) și obligația de informare fără întârziere menționată la alineatul (3) litera (b) nu este necesară în cazul în care unitatea de expediere, locurile de tranzit și unitatea de destinație sunt, toate, situate în zone de restricții de categoria I, II și III și aceste zone sunt continue, asigurând astfel că porcinele deținute sunt deplasate numai prin oricare dintre aceste zone de restricții de categoria I, II și III în conformitate cu condițiile specifice prevăzute la articolul 22 alineatul (4) din Regulamentul delegat (UE) 2020/687.

Articolul 26

Procedura specifică de transport pentru acordarea de derogări privind circulația transporturilor de porcine deținute în zona de restricții de categoria II, în afara acestei zone, către zone de restricții de categoria II sau III situate într-un alt stat membru

(1) Autoritatea competentă din statul membru în cauză instituie o procedură de transport astfel cum se prevede la articolul 25 alineatul (2) litera (c) pentru circulația transporturilor de porcine deținute în zona de restricții de categoria II, în afara acestei zone, către o unitate situată în zone de restricții de categoria II sau III într-un alt stat membru, sub controlul autorităților competente din:

(a)	statul membru al unității de expediere;

(b)	statul membru de tranziție;

(c)	statul membru al unității de destinație.

(2) Autoritatea competentă din statul membru al unității de expediere:

(a)

se asigură că fiecare mijloc de transport folosit pentru circulația menționată la alineatul (1) este:

(i)	dotat în mod individual cu un sistem de navigație prin satelit pentru a determina, transmite și înregistra locația acestuia în timp real;

(ii)

sigilat de către un medic veterinar oficial imediat după încărcarea transportului de porcine deținute; numai un medic veterinar oficial sau o autoritate de aplicare a legii din statul membru în cauză, după cum s-a convenit cu autoritatea competentă, poate să rupă sigiliul și să îl înlocuiască cu unul nou, dacă este cazul;

(b)	informează în prealabil autoritatea competentă din statul membru al locului în care este situată unitatea de destinație și, dacă este cazul, autoritatea competentă din statul membru al locului de tranzit, cu privire la intenția de a trimite transportul de porcine deținute;

(c)	instituie un sistem prin care operatorii au obligația de a informa de îndată autoritatea competentă de la locul unității de expediere cu privire la orice accident sau defectare a mijlocului de transport folosit pentru transportarea porcinelor deținute;

(d)

asigură stabilirea unui plan de urgență, a unui lanț de comandă și a sistemelor necesare de cooperare între autoritățile competente menționate la alineatul (1) literele (a), (b) și (c) în caz de accidente în timpul transportului, defectare majoră sau în cazul unei acțiuni frauduloase a operatorului.

Articolul 27

Obligațiile autorității competente din statul membru în cauză în care este situată unitatea de destinație a transporturilor de porcine deținute în zona de restricții de categoria II de pe teritoriul unui alt stat membru

Autoritatea competentă din statul membru în cauză în care este situată unitatea de destinație a transporturilor de porcine deținute în zona de restricții de categoria II de pe teritoriul unui alt stat membru:

(a)	notifică fără întârziere nejustificată autoritatea competentă a statului membru în care este situată unitatea de expediere cu privire la sosirea transportului;

(b)

se asigură că porcinele deținute fie:

(i)	rămân în unitatea de destinație cel puțin în perioada de monitorizare pentru pesta porcină africană prevăzută în anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/687; sau

(ii)	sunt deplasate direct către un abator desemnat în conformitate cu articolul 41 alineatul (1) din prezentul regulament.

SECȚIUNEA 6

Condiții specifice pentru acordarea de derogări prin care se autorizează circulația transporturilor de porcine deținute în zona de restricții de categoria III, în afara acestei zone

Articolul 28

Condiții specifice pentru acordarea de derogări prin care se autorizează circulația transporturilor de porcine deținute în zona de restricții de categoria III, în afara acestei zone, către o zonă de restricții de categoria II situată pe teritoriul aceluiași stat membru în cauză

(1) Prin derogare de la interdicția prevăzută la articolul 9, în circumstanțe excepționale, atunci când această interdicție cauzează probleme în materie de bunăstarea animalelor în cadrul unei unități în care sunt deținute porcinele, autoritatea competentă din statul membru în cauză poate autoriza circulația porcinelor deținute în zona de restricții de categoria III, în afara acestei zone, către o unitate situată în zona de restricții de categoria II de pe teritoriul aceluiași stat membru, dacă:

(a)	sunt respectate condițiile generale prevăzute la articolul 28 alineatele (2)-(7) din Regulamentul delegat (UE) 2020/687;

(b)	sunt respectate condițiile generale suplimentare prevăzute la articolul 14 alineatul (2) și la articolele 15, 16 și 17;

(c)	unitatea de destinație face parte din același lanț de aprovizionare și porcinele deținute urmează a fi deplasate pentru a finaliza ciclul de producție.

(2) Autoritatea competentă din statul membru în cauză se asigură că porcinele deținute nu sunt deplasate de la unitatea de destinație situată în zona de restricții de categoria II cel puțin în perioada de monitorizare pentru pesta porcină africană prevăzută în anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/687.

Articolul 29

Condiții specifice pentru acordarea de derogări prin care se autorizează circulația transporturilor de porcine deținute în zona de restricții de categoria III, în afara acestei zone, în vederea sacrificării imediate pe teritoriul aceluiași stat membru în cauză

(1) Prin derogare de la interdicția prevăzută la articolul 9, în circumstanțe excepționale, atunci când interdicția menționată la articolul 5 alineatul (1) cauzează probleme în materie de bunăstarea animalelor în cadrul unei unități în care sunt deținute porcinele și în cazul în care există limitări logistice cu privire la capacitatea de sacrificare a abatoarelor situate în zona de restricții de categoria III și desemnate în conformitate cu articolul 41 alineatul (1) sau în absența unui abator desemnat în zona de restricții de categoria III, autoritatea competentă din statul membru în cauză poate autoriza deplasarea porcinelor deținute în zona de restricții de categoria III, în afara acestei zone, în vederea sacrificării imediate, către un abator desemnat în conformitate cu articolul 41 alineatul (1) situat în același stat membru, cât mai aproape posibil de unitatea de expediere situată:

(a)	într-o zonă de restricții de categoria II;

(b)	într-o zonă de restricții de categoria I, în cazul în care nu este posibilă sacrificarea animalelor în zona de restricții de categoria II;

(c)	în exteriorul zonelor de restricții de categoria I, II și III, în cazul în care nu este posibilă sacrificarea animalelor în zonele de restricții de categoria III, II și I.

(2) Autoritatea competentă din statul membru în cauză acordă autorizația prevăzută la alineatul (1) numai dacă:

(a)	sunt respectate condițiile generale prevăzute la articolul 28 alineatele (2)-(7) din Regulamentul delegat (UE) 2020/687;

(b)	sunt respectate condițiile generale suplimentare prevăzute la articolul 14 alineatul (2), la articolul 15 alineatul (1) literele (b) și (c) și alineatul (2) și la articolele 16 și 17;

(3) Autoritatea competentă din statul membru în cauză se asigură că:

(a)	porcinele deținute sunt destinate sacrificării imediate prin deplasare în mod direct către un abator desemnat în conformitate cu articolul 41 alineatul (1);

(b)

la sosirea la abatorul desemnat, porcinele din zona de restricții de categoria III sunt ținute separat de alte porcine și sunt sacrificate fie:

(i)	într-o anumită zi în care sunt sacrificate numai porcine din zona de restricții de categoria III; sau

(ii)	la sfârșitul unei zile de lucru pentru sacrificare, asigurându-se astfel faptul că nu sunt sacrificate ulterior alte porcine;

(c)	după sacrificarea porcinelor din zona de restricții de categoria III și înainte de începerea sacrificării altor porcine deținute, abatorul este curățat și dezinfectat în conformitate cu instrucțiunile autorității competente din statul membru în cauză.

(4) Autoritatea competentă din statul membru în cauză se asigură că:

(a)	subprodusele de origine animală obținute de la porcine deținute în zona de restricții de categoria III și deplasate în afara acestei zone sunt prelucrate sau eliminate în conformitate cu articolele 33 și 36;

(b)	carnea proaspătă și produsele din carne, inclusiv membranele, obținute de la porcine deținute în zona de restricții de categoria III și deplasate în afara zonei de restricții de categoria III sunt prelucrate și depozitate în conformitate cu articolul 40.

SECȚIUNEA 7

Condiții specifice pentru acordarea de derogări prin care se autorizează circulația porcinelor deținute în zone de restricții de categoria I, II și III, în afara acestor zone, către o unitate aprobată de prelucrare a subproduselor de origine animală

Articolul 30

Condiții specifice pentru acordarea de derogări prin care se autorizează circulația transporturilor de porcine deținute în zone de restricții de categoria I, II și III, către o unitate aprobată de prelucrare a subproduselor de origine animală situată în exteriorul zonelor de restricții de categoria I, II și III pe teritoriul aceluiași stat membru în cauză

(1) Prin derogare de la interdicțiile prevăzute la articolul 9, autoritatea competentă din statul membru în cauză poate autoriza circulația porcinelor deținute în zone de restricții de categoria I, II și III, către o unitate aprobată de prelucrare a subproduselor de origine animală situată în exteriorul zonelor de restricții de categoria I, II și III pe teritoriul aceluiași stat membru în cauză, unde:

(a)	porcinele deținute sunt sacrificate imediat; și

(b)	subprodusele de origine animală rezultate sunt eliminate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

(2) Autoritatea competentă din statul membru în cauză acordă autorizația prevăzută la alineatul (1) numai dacă:

(a)	sunt respectate condițiile generale prevăzute la articolul 28 alineatele (2)-(7) din Regulamentul delegat (UE) 2020/687;

(b)	sunt respectate condițiile generale suplimentare prevăzute la articolul 14 alineatul (2) și articolul 17.

SECȚIUNEA 8

Condiții specifice pentru autorizarea circulației transporturilor de material germinativ provenit de la porcine deținute în zona de restricții de categoria II, în afara acestei zone

Articolul 31

Condiții specifice pentru acordarea de derogări prin care se autorizează circulația transporturilor de material germinativ provenit de la porcine deținute într-o zonă de restricții de categoria II, dinspre această zonă, pe teritoriul aceluiași stat membru în cauză

Prin derogare de la interdicția prevăzută la articolul 10, autoritatea competentă din statul membru în cauză poate autoriza circulația transporturilor de material germinativ dinspre unitatea de material germinativ situată în zona de restricții de categoria II, către o altă zonă de restricții de categoria II și către zone de restricții de categoria I și III, sau către zone situate în exteriorul zonelor de restricții de categoria I, II și III pe teritoriul aceluiași stat membru, dacă:

(a)	materialul germinativ a fost colectat, produs, prelucrat și depozitat în unități și a fost obținut de la porcine deținute care respectă condițiile prevăzute la articolul 15 alineatul (1) literele (b) și (c) și alineatul (2) și la articolul 16;

(b)	porcinele masculi și femele donatoare au fost ținute în unități de material germinativ în care nu s-au introdus alte porcine deținute din zone de restricții de categoria II și III pentru o perioadă de cel puțin 30 de zile anterior datei colectării sau producerii materialului germinativ.

Articolul 32

(1) Prin derogare de la interdicția prevăzută la articolul 10, autoritatea competentă din statul membru în cauză poate autoriza circulația transporturilor de material germinativ provenit de la porcine deținute într-o zonă de restricții de categoria II, dinspre o unitate de material germinativ autorizată situată în zona de restricții de categoria II, către zone de restricții de categoria II și III situate pe teritoriul unui alt stat membru în cauză, dacă:

(a)	materialul germinativ a fost colectat, produs, prelucrat și depozitat în unități de material germinativ cu respectarea condițiilor prevăzute la articolul 15 alineatul (1) literele (b) și (c) și alineatul (2) și la articolul 16;

(b)	porcinele masculi și femelele donatoare au fost ținute în unități de material germinativ autorizate în care nu s-au introdus alte porcine deținute în zone de restricții de categoria II și III pentru o perioadă de cel puțin 30 de zile anterior datei colectării sau producerii materialului germinativ;

(c)

transporturile de material germinativ respectă orice alte garanții adecvate privind sănătatea animală, bazate pe un rezultat pozitiv al unei evaluări a riscului privind măsurile împotriva răspândirii pestei porcine africane:

(i)	impuse de către autoritățile competente din statul membru al unității de expediere;

(ii)	aprobate de autoritatea competentă din statul membru al unității de destinație, anterior circulației materialului germinativ.

(2) Autoritatea competentă din statul membru în cauză:

(a)

întocmește o listă a unităților de material germinativ aprobate care respectă condițiile prevăzute la alineatul (1) și care sunt autorizate pentru deplasarea materialului germinativ dinspre zona de restricții de categoria II situată în statul membru în cauză, către zone de restricții de categoria II și III situate într-un alt stat membru în cauză; această listă conține informațiile pe care trebuie să le dețină autoritatea competentă din statul membru în cauză cu privire la unitățile de material germinativ aprobate pentru porcine, astfel cum este prevăzut la articolul 7 din Regulamentul delegat (UE) 2020/686;

(b)	pune lista menționată la litera (a) la dispoziția publicului pe site-ul său internet și o actualizează în permanență;

(c)	pune la dispoziția Comisiei și statelor membre linkul către site-ul menționat la litera (b).

SECȚIUNEA 9

Condiții specifice pentru acordarea de derogări prin care se autorizează circulația transporturilor de subproduse de origine animală obținute de la porcine deținute în zone de restricții de categoria II și III, în afara acestor zone

Articolul 33

(1) Prin derogare de la articolul 11 alineatul (1), autoritatea competentă din statul membru în cauză poate autoriza circulația transporturilor de subproduse de origine animală obținute de la porcine deținute în zone de restricții de categoria II și III, în afara acestor zone, către o instalație sau o unitate aprobată de autoritatea competentă în vederea prelucrării, eliminării ca deșeu prin incinerare sau a eliminării sau recuperării prin coincinerare a subproduselor de origine animală menționate la articolul 24 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, situată în exteriorul zonelor de restricții de categoria II sau III pe teritoriul aceluiași stat membru, cu condiția ca mijloacele de transport să fie dotate în mod individual cu un sistem de navigație prin satelit pentru a determina, transmite și înregistra locația acestora în timp real.

(2) Operatorul de transport responsabil pentru circulația subproduselor de origine animală menționate la alineatul (1):

(a)	permite autorității competente să controleze deplasarea în timp real a mijloacelor de transport printr-un sistem de navigație prin satelit;

(b)	păstrează înregistrările electronice ale deplasării respective pentru o perioadă de cel puțin două luni de la data deplasării.

(3) Autoritatea competentă poate decide ca sistemul de navigație prin satelit menționat la alineatul (1) să fie înlocuit cu o sigilare individuală a mijlocului de transport, dacă:

(a)	transporturile de subproduse de origine animală obținute de la porcine deținute în zone de restricții de categoria II și III se deplasează numai în interiorul aceluiași stat membru pentru utilizările menționate la alineatul (1);

(b)

fiecare mijloc de transport este sigilat de către un medic veterinar oficial imediat după încărcarea transportului de subproduse de origine animală; numai un medic veterinar oficial sau o autoritate de aplicare a legii din statul membru, după cum s-a convenit cu autoritatea competentă, poate să rupă sigiliul și să îl înlocuiască cu unul nou, dacă este cazul.

Articolul 34

Condiții specifice pentru acordarea de derogări prin care se autorizează circulația transporturilor de dejecții animaliere provenite de la porcinele deținute în zone de restricții de categoria II și III, în afara acestora, pe teritoriul aceluiași stat membru

(1) Prin derogare de la articolul 11 alineatul (1), autoritatea competentă din statul membru în cauză poate autoriza circulația transporturilor de dejecții animaliere, inclusiv așternutul și așternutul folosit, provenite de la porcine deținute în zone de restricții de categoria II și III, către un depozit de deșeuri situat în exteriorul acestor zone pe teritoriul aceluiași stat membru, în conformitate cu condițiile specifice prevăzute la articolul 51 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687.

(2) Prin derogare de la articolul 11 alineatul (1), autoritatea competentă din statul membru în cauză poate autoriza circulația transporturilor de dejecții animaliere, inclusiv așternutul și așternutul folosit, provenite de la porcine ținute în zona de restricții de categoria II în vederea prelucrării sau eliminării în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 într-o unitate aprobată pentru acest scop situată pe teritoriul aceluiași stat membru.

(3) Operatorul de transport responsabil pentru circulația transporturilor de dejecții animaliere, inclusiv așternutul și așternutul folosit, menționate la alineatele (1) și (2):

(a)	permite autorității competente să controleze deplasarea în timp real a mijloacelor de transport printr-un sistem de navigație prin satelit;

(b)	păstrează înregistrările electronice ale deplasării respective pentru o perioadă de cel puțin două luni de la data deplasării.

(4) Autoritatea competentă poate decide ca sistemul de navigație prin satelit menționat la alineatul (3) litera (a) să fie înlocuit cu o sigilare individuală a mijlocului de transport, cu condiția ca fiecare mijloc de transport să fie sigilat de către un medic veterinar oficial imediat după încărcarea transportului de dejecții animaliere, inclusiv așternutul și așternutul folosit, astfel cum se menționează la alineatele (1) și (2).

Numai un medic veterinar oficial sau o autoritate de aplicare a legii din statul membru, după cum s-a convenit cu autoritatea competentă, poate să rupă sigiliul și să îl înlocuiască cu unul nou, dacă este cazul.

Articolul 35

Condiții specifice pentru autorizarea circulației transporturilor de materiale de categoria 3 obținute de la porcine deținute în zone de restricții de categoria II, în afara acestor zone, pe teritoriul aceluiași stat membru în scopul prelucrării subproduselor de origine animală menționate la articolul 24 alineatul (1) literele (a), (e) și (g) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009

(1) Prin derogare de la articolul 11 alineatul (1), autoritatea competentă din statul membru în cauză poate autoriza circulația transporturilor de materiale de categoria 3 obținute de la porcine deținute în zona de restricții de categoria II, în afara acestei zone, către o instalație sau o unitate aprobată de autoritatea competentă în scopul prelucrării suplimentare pentru a obține furaje prelucrate, fabricării de hrană prelucrată pentru animale de companie, de produse derivate destinate utilizării în afara lanțului furajer, sau în scopul transformării subproduselor de origine animală în biogaz sau compost, astfel cum se menționează la articolul 24 alineatul (1) literele (a), (e) și (g) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, situată în afara zonei de restricții de categoria II pe teritoriul acelorași state membre, dacă:

(a)	sunt respectate condițiile generale prevăzute la articolul 28 alineatele (2)-(7) din Regulamentul delegat (UE) 2020/687;

(b)	sunt respectate condițiile generale suplimentare prevăzute la articolul 14 alineatul (2);

(c)	materialele de categoria 3 provin de la porcine deținute și de la unități care respectă condițiile generale prevăzute la articolul 15 alineatul (1) literele (b) și (c), alineatele (2) și (3) și la articolul 16;

(d)

materialele de categoria 3 sunt obținute de la porcine deținute în zona de restricții de categoria II și sacrificate fie:

(i)

în zona de restricții de categoria II situată în:

—	același stat membru în cauză; sau

—	în alt stat membru în cauză în conformitate cu articolul 25;

(ii)	în afara zonei de restricții de categoria II pe teritoriul aceluiași stat membru în cauză în conformitate cu articolul 24;

(e)	mijloacele de transport sunt dotate în mod individual cu un sistem de navigație prin satelit pentru a determina, transmite și înregistra locația acestora în timp real;

(f)

transporturile de materiale de categoria 3 sunt deplasate dinspre abatorul desemnat în conformitate cu articolul 41 alineatul (1) direct la:

(i)	o unitate de prelucrare a produselor derivate menționată în anexa X la Regulamentul (UE) nr. 142/2011;

(ii)	o unitate de prelucrare a hranei pentru animale aprobată pentru fabricarea de hrană prelucrată pentru animale de companie, astfel cum se menționează la alineatul (3) literele (a) și (b) punctele (i)-(iii) din capitolul II din anexa XIII la Regulamentul (UE) nr. 142/2011;

(iii)

o instalație de biogaz sau de compost aprobată pentru transformarea subproduselor de origine animală în compost sau biogaz în conformitate cu parametrii de transformare de standard menționați la capitolul III secțiunea 1 din anexa V la Regulamentul (UE) nr. 142/2011; sau

(iv)	o unitate de prelucrare a produselor derivate menționate în anexa XIII la Regulamentul (UE) nr. 142/2011.

(2) Operatorul de transport responsabil pentru circulația transporturilor de materiale de categoria 3:

(a)	permite autorității competente să controleze deplasarea în timp real a mijloacelor de transport printr-un sistem de navigație prin satelit;

(b)	păstrează înregistrările electronice ale deplasării respective pentru o perioadă de cel puțin două luni de la data deplasării.

(3) Autoritatea competentă poate decide ca sistemul de navigație prin satelit menționat la alineatul (1) litera (e) să fie înlocuit cu o sigilare individuală a mijlocului de transport, dacă:

(a)

materialele de categoria 3 sunt:

(i)	obținute de la porcine deținute în zone de restricții de categoria II;

(ii)	deplasate numai în interiorul aceluiași stat membru pentru utilizările menționate la alineatul (1);

(b)

fiecare mijloc de transport este sigilat de către un medic veterinar oficial imediat după încărcarea transportului de materiale de categoria 3; numai un medic veterinar oficial sau o autoritate de aplicare a legii din statul membru, după cum s-a convenit cu autoritatea competentă, poate să rupă sigiliul și să îl înlocuiască cu unul nou, dacă este cazul.

Articolul 36

Condiții specifice pentru acordarea de derogări prin care se autorizează circulația transporturilor de materiale de categoria 2 obținute de la porcine deținute în zone de restricții de categoria II și III, în afara acestor zone, în vederea prelucrării și eliminării în alte state membre

(1) Prin derogare de la articolul 11 alineatul (1), autoritatea competentă din statul membru în cauză poate autoriza circulația transporturilor de subproduse de origine animală care reprezintă materiale de categoria 2 obținute de la porcine deținute în zone de restricții de categoria II și III, către o unitate de prelucrare unde urmează să fie prelucrate prin metodele 1-5, astfel cum se prevede în capitolul III din anexa IV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011, sau către o instalație de incinerare sau de coincinerare, astfel cum se menționează la articolul 24 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, situată în alte state membre, dacă:

(a)	sunt respectate condițiile generale prevăzute la articolul 28 alineatele (2)-(7) din Regulamentul delegat (UE) 2020/687;

(b)	sunt respectate condițiile generale suplimentare prevăzute la articolul 14 alineatul (2);

(c)	mijloacele de transport sunt dotate în mod individual cu un sistem de navigație prin satelit pentru a determina, transmite și înregistra locația acestora în timp real.

(2) Operatorul de transport responsabil pentru circulația transporturilor de materiale de categoria 2:

(a)	permite autorității competente să controleze deplasarea în timp real a mijloacelor de transport printr-un sistem de navigație prin satelit; și

(b)	păstrează înregistrările electronice ale deplasării respective pentru o perioadă de cel puțin două luni de la data deplasării.

(3) Autoritățile competente din statele membre de expediere și de destinație a transportului de materiale de categoria 2 se asigură că respectivul transport este supus controalelor în conformitate cu articolul 48 alineatele (1) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

Articolul 37

Condiții specifice pentru acordarea de derogări prin care se autorizează circulația transporturilor de materiale de categoria 3 obținute de la porcine deținute în zona de restricții de categoria II, în afara acestei zone, în scopul prelucrării ulterioare sau transformării în alte state membre

(1) Prin derogare de la articolul 11 alineatul (1), autoritatea competentă din statul membru în cauză poate autoriza circulația transporturilor de materiale de categoria 3 obținute de la porcine deținute în zona de restricții de categoria II, în afara acestei zone, către o instalație sau o unitate aprobată de autoritatea competentă în scopul prelucrării materialelor de categoria 3 pentru a obține furaje prelucrate, hrană prelucrată pentru animalele de companie, produse derivate destinate utilizării în afara lanțului furajer sau transformării materialelor de categoria 3 în biogaz sau compost, astfel cum se menționează la articolul 24 alineatul (1) literele (a), (e) și (g) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, situată în alte state membre, dacă:

(a)	sunt respectate condițiile generale prevăzute la articolul 28 alineatele (2)-(7) din Regulamentul delegat (UE) 2020/687;

(b)	sunt respectate condițiile generale suplimentare prevăzute la articolul 14 alineatul (2);

(c)	materialele de categoria 3 provin de la porcine deținute și de la unități care respectă condițiile generale prevăzute la articolul 15 alineatul (1) literele (b) și (c), alineatele (2) și (3) și la articolul 16;

(d)

materialele de categoria 3 sunt obținute de la porcine deținute în zona de restricții de categoria II și sacrificate fie:

(i)

în zona de restricții de categoria II situată în:

—	același stat membru în cauză; sau

—	în alt stat membru în cauză în conformitate cu articolul 25;

(ii)	în afara zonei de restricții de categoria II pe teritoriul aceluiași stat membru în cauză în conformitate cu articolul 24;

(e)	mijloacele de transport sunt dotate în mod individual cu un sistem de navigație prin satelit pentru a determina, transmite și înregistra locația acestora în timp real;

(f)

subprodusele de origine animală sunt deplasate în mod direct de la abatorul desemnat în conformitate cu articolul 41 alineatul (1) la:

(i)	o unitate de prelucrare a produselor derivate menționate în anexele X și XIII la Regulamentul (UE) nr. 142/2011;

(ii)	o instalație de hrană pentru animale de companie aprobată pentru fabricarea hranei prelucrate pentru animale de companie astfel cum se menționează la alineatul (3) litera (b) punctele (i)(ii) și (iii) din capitolul II al anexei XIII la Regulamentul (UE) nr. 142/2011;

(iii)

o instalație de biogaz sau compost aprobată pentru transformarea subproduselor de origine animală în compost sau biogaz în conformitate cu parametrii de transformare standard prevăzuți la capitolul III secțiunea 1 din anexa V la Regulamentul (UE) nr. 142/2011.

(2) Operatorul de transport responsabil pentru circulația transporturilor de materiale de categoria 3:

(a)	permite autorității competente să controleze deplasarea în timp real a mijloacelor de transport printr-un sistem de navigație prin satelit; și

(b)	păstrează înregistrările electronice ale deplasării respective pentru o perioadă de cel puțin două luni de la data deplasării.

SECȚIUNEA 10

Articolul 38

Condiții specifice pentru autorizarea circulației transporturilor de carne proaspătă și de produse din carne, inclusiv membrane, obținute de la porcine deținute în zona de restricții de categoria II, în afara acestei zone, pe teritoriul aceluiași stat membru în cauză

(1) Prin derogare de la interdicțiile prevăzute la articolul 12, autoritatea competentă din statul membru în cauză poate autoriza circulația transporturilor de carne proaspătă și de produse din carne, inclusiv membrane, obținute de la porcine deținute în zona de restricții de categoria II, în afara acestei zone, pe teritoriul aceluiași stat membru în cauză, dacă:

(a)	sunt respectate condițiile generale prevăzute la articolul 28 alineatele (2)-(7) din Regulamentul delegat (UE) 2020/687;

(b)	carnea proaspătă și produsele din carne, inclusiv membranele, sunt obținute de la porcine deținute în unități care respectă condițiile generale suplimentare prevăzute la articolul 14 alineatul (2), articolul 15 alineatul (1) literele (b) și (c) și alineatele (2) și (3) și la articolul 16;

(c)	carnea proaspătă și produsele din carne, inclusiv membranele, au fost produse în unități desemnate în conformitate cu articolul 41 alineatul (1).

(2) Prin derogare de la interdicțiile prevăzute la articolul 12, în cazul în care condițiile menționate la alineatul (1) nu sunt respectate, autoritatea competentă din statul membru în cauză poate autoriza circulația transporturilor de carne proaspătă și de produse din carne, inclusiv membrane, obținute de la porcine deținute în zona de restricții de categoria II, în afara acestei zone, pe teritoriul aceluiași stat membru în cauză, dacă:

(a)	carnea proaspătă și produsele din carne, inclusiv membranele, au fost produse în unități desemnate în conformitate cu articolul 41 alineatul (1);

(b)

carnea proaspătă și produsele din carne, inclusiv membranele, fie

(i)

numai în cazul cărnii proaspete, sunt marcate și deplasate în conformitate cu condițiile specifice de autorizare a circulației cărnii proaspete obținute de la animale deținute din speciile listate, dinspre anumite unități prevăzute la articolul 33 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2020/687, către o unitate de prelucrare, pentru a fi supuse unuia sau mai multor tratamente relevante de atenuare a riscurilor prevăzute la anexa VII la acesta;

(ii)

au fost marcate în conformitate cu articolul 44, cu o marcă de sănătate specială sau, dacă este cazul, cu o marcă de identificare care nu este ovală și care nu poate fi confundată cu marca de sănătate sau cu marca de identificare menționate la articolul 5 alineatul (1) literele (a) și (b) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004; și

(iii)

sunt destinate exclusiv circulației pe teritoriul aceluiași stat membru în cauză.

Articolul 39

Condiții specifice pentru acordarea de derogări prin care se autorizează circulația transporturilor de carne proaspătă și produse din carne, inclusiv membrane, obținute de la porcine deținute în zona de restricții de categoria II, în afara acestei zone, către alte state membre și către țări terțe

Prin derogare de la interdicțiile prevăzute la articolul 12, autoritatea competentă din statul membru în cauză poate autoriza circulația transporturilor de carne proaspătă și produse din carne, inclusiv membrane, obținute de la porcine deținute în zona de restricții de categoria II, în afara acestei zone, către alte state membre și către țări terțe, dacă:

(a)	sunt respectate condițiile generale prevăzute la articolul 28 alineatele (2)-(7) din Regulamentul delegat (UE) 2020/687;

(b)	sunt respectate condițiile generale suplimentare prevăzute la articolul 14 alineatul (2);

(c)	carnea proaspătă și produsele din carne, inclusiv membranele, sunt obținute de la porcine deținute în unități care respectă condițiile generale prevăzute la articolele 15 și 16;

(d)	carnea proaspătă și produsele din carne, inclusiv membranele, au fost produse în unități desemnate în conformitate cu articolul 41 alineatul (1).

Articolul 40

Condiții specifice pentru acordarea de derogări prin care se autorizează circulația transporturilor de carne proaspătă și de produse din carne, inclusiv membrane, obținute de la porcine deținute în zona de restricții de categoria III, către alte zone de restricții de categoria I, II și III sau către zone din exteriorul zonelor de restricții de categoria I, II și III pe teritoriul aceluiași stat membru

Prin derogare de la interdicțiile prevăzute la articolul 12, autoritatea competentă din statul membru în cauză poate autoriza circulația transporturilor de carne proaspătă și de produse din carne, inclusiv membrane, obținute de la porcine deținute în zona de restricții de categoria III, către alte zone de restricții de categoria I, II și III sau către zone din exteriorul zonelor de restricții de categoria I, II și III pe teritoriul aceluiași stat membru, dacă:

(a)	sunt respectate condițiile generale prevăzute la articolul 28 alineatele (2)-(7) din Regulamentul delegat (UE) 2020/687;

(b)	sunt respectate condițiile generale suplimentare prevăzute la articolul 14 alineatul (2);

(c)

carnea proaspătă și produsele din carne, inclusiv membranele, sunt obținute de la porcine:

(i)	deținute în unități care respectă condițiile generale prevăzute la articolele 15 și 16; și

(ii)

sacrificate:

—	în interiorul aceleiași zone de restricții de categoria III; sau

—	în exteriorul zonei de restricții de categoria III, după autorizarea circulației în conformitate cu articolul 29;

(d)

carnea proaspătă și produsele din carne, inclusiv membranele, au fost produse în unități desemnate în conformitate cu articolul 41 alineatul (1); și fie

(i)

(ii)

(iii)

sunt destinate exclusiv circulației pe teritoriul aceluiași stat membru în cauză.

CAPITOLUL IV

MĂSURI SPECIALE DE ATENUARE A RISCURILOR PRIVIND PESTA PORCINĂ AFRICANĂ DESTINATE SECTORULUI ALIMENTAR DIN STATELE MEMBRE ÎN CAUZĂ

Articolul 41

Desemnarea specială a abatoarelor, unităților de tranșare, depozitelor frigorifice, unităților de prelucrare a cărnii și a unităților de manipulare a vânatului

(1) Autoritatea competentă din statul membru în cauză, la cererea unui operator din sectorul alimentar, desemnează unități pentru:

(a)

sacrificarea imediată a porcinelor deținute care provin din zone de restricții de categoria II și III:

(i)	în interiorul respectivelor zone de restricții de categoria II și III;

(ii)	în exteriorul respectivelor zone de restricții de categoria II și III, astfel cum se menționează la articolele 24 și 29;

(b)	tranșarea, prelucrarea și depozitarea cărnii proaspete și a produselor din carne, inclusiv a membranelor, obținute de la porcine deținute în zone de restricții de categoria II și III, astfel cum se menționează la articolele 38, 39 și 40;

(c)

prepararea cărnii de vânat astfel cum se menționează la alineatul (1)(1.18) din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 și prelucrarea și depozitarea cărnii proaspete și a produselor din carne obținute de la porcine sălbatice în zone de restricții de categoria I, II și III astfel cum se prevede la articolele 48 și 49 din prezentul regulament;

(d)

prepararea cărnii de vânat astfel cum se menționează la alineatul (1) (1.18) din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 și prelucrarea și depozitarea cărnii proaspete și a produselor din carne obținute de la porcine sălbatice, în cazul în care respectivele unități sunt situate în zone de restricții de categoria I, II și III, astfel cum se prevede la articolele 48 și 49 din prezentul regulament.

(2) Autoritatea competentă poate decide că desemnarea menționată la alineatul (1) nu este necesară pentru unitățile de prelucrare, tranșare și depozitare a cărnii proaspete și a produselor din carne, inclusiv membrane, obținute de la porcine deținute în zone de restricții de categoria II și III și de la porcine sălbatice, obținute în zone de restricții de categoria I, II și III și în unitatea menționată la alineatul (1) litera (d), dacă:

(a)	carnea proaspătă și produsele din carne, inclusiv membranele, care provin de la porcine, sunt marcate cu o marcă de sănătate specială sau, dacă este cazul, cu o marcă de identificare prevăzută la articolul 44, în respectiva unitate;

(b)	carnea proaspătă și produsele din carne, inclusiv membranele, care provin de la porcine ținute în respectivele unități, sunt destinate exclusiv aceluiași stat membru în cauză;

(c)	subprodusele de origine animală provenite din aceste unități sunt prelucrate sau eliminate în conformitate cu articolul 33 numai în interiorul aceluiași stat membru.

(3) Autoritatea competentă din statul membru în cauză:

(a)	pune la dispoziția Comisiei și a altor state membre un link către site-ul web al autorității competente împreună cu o listă a unităților desemnate și a activităților acestora menționate la alineatul (1);

(b)	actualizează permanent lista prevăzută la litera (a).

Articolul 42

Condiții speciale pentru desemnarea unităților de sacrificare imediată a porcinelor deținute în zona de restricții de categoria II și III

Autoritatea competentă din statul membru în cauză desemnează unități de sacrificare imediată a porcinelor deținute în zona de restricții de categoria II și III, numai dacă:

(a)

sacrificarea porcinelor deținute în exteriorul zonelor de restricții de categoria II și III și a porcinelor deținute în zone de restricții de categoria II și III care fac obiectul circulației autorizate prevăzute la articolele 24 și 29 și producția și depozitarea produselor obținute de la acestea se realizează separat de sacrificarea porcinelor deținute în zone de restricții de categoria I, II și III și de producția și depozitarea produselor obținute de la acestea care nu respectă:

(i)	condițiile generale suplimentare prevăzute la articolele 15, 16 și 17; și

(ii)	condițiile specifice prevăzute la articolele 24 și 29;

(b)	operatorul unității aplică instrucțiuni documentate sau proceduri aprobate de autoritatea competentă din statul membru în cauză pentru a asigura respectarea condițiilor prevăzute la litera (a).

Articolul 43

Condiții speciale pentru desemnarea unităților de tranșare, prelucrare și depozitare a cărnii proaspete și a produselor din carne, inclusiv a membranelor, obținute de la porcine deținute în zone de restricții de categoria II și III

Autoritatea competentă din statul membru în cauză desemnează unități pentru tranșarea, prelucrarea și depozitare cărnii proaspete și a produselor din carne, inclusiv a membranelor, obținute de la porcine deținute în zone de restricții de categoria II și III care fac obiectul circulației autorizate prevăzute la articolele 38, 39 și 40, numai dacă:

(a)

tranșarea, prelucrarea și depozitare cărnii proaspete și a produselor din carne, inclusiv a membranelor, obținute de la porcinele deținute în exteriorul zonelor de restricții de categoria II și III și de la porcinele deținute în zone de restricții de categoria II și III se efectuează separat de carnea proaspătă și de produsele din carne, inclusiv membranele, obținute de la porcine deținute în zone de restricții de categoria II și III care nu respectă:

(i)	condițiile generale suplimentare prevăzute la articolele 15, 16 și 17; și

(ii)	condițiile specifice prevăzute la articolele 38, 39 și 40;

(b)	operatorul unității aplică instrucțiuni documentate sau proceduri aprobate de autoritatea competentă din statul membru în cauză pentru a asigura respectarea condițiilor prevăzute la litera (a).

Articolul 44

Mărci de sănătate sau de identificare speciale

Autoritatea competentă din statele membre în cauză se asigură că produsele de origine animală enumerate în continuare sunt marcate cu o marcă de sănătate specială sau, dacă este cazul, cu o marcă de identificare specială care nu este ovală și care nu poate fi confundată cu marca de sănătate sau cu marca de identificare prevăzută la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004:

(a)	carnea proaspătă și produsele din carne, inclusiv membranele, obținute de la porcine deținute în zona de restricții de categoria III, astfel cum se prevede la articolul 40 litera (d) punctul (ii);

(b)

carnea proaspătă și produsele din carne, inclusiv membranele, obținute de la porcine deținute în zona de restricții de categoria II, dacă nu sunt respectate condițiile specifice de autorizare prevăzute la articolul 38 alineatul (1) cu privire la circulația acestor transporturi în afara zonei de restricții de categoria II, stabilite în conformitate cu articolul 38 alineatul (2) litera (b) punctul (ii):

(c)

carnea proaspătă și produsele din carne obținute de la porcine sălbatice deplasate în interiorul zonei de restricții de categoria I sau în afara acestei zone, dinspre unitatea desemnată în conformitate cu articolul 41 alineatul (1), astfel cum este prevăzut la articolul 49 alineatul (1) litera (c) punctul (iii) prima liniuță.

CAPITOLUL V

MĂSURI SPECIALE DE CONTROL AL BOLILOR APLICABILE ÎN STATELE MEMBRE CU PRIVIRE LA PORCINELE SĂLBATICE

Articolul 45

Interdicții specifice cu privire la circulația porcinelor sălbatice

Autoritățile competente din toate statele membre interzic circulația porcinelor sălbatice prin transportarea acestora de către operatori, astfel cum se prevede la articolul 101 din Regulamentul delegat (UE) 2020/688:

(a)	pe întregul teritoriu al statului membru în cauză;

(b)

dinspre întregul teritoriu al statului membru în cauză către:

(i)	alte state membre; și

(ii)	țări terțe.

Articolul 46

Interdicții specifice cu privire la circulația în interiorul zonelor de restricții de categoria I, II și III și dinspre aceste zone, a cărnii proaspete, a produselor din carne și a oricăror alte produse de origine animală, a subproduselor de origine animală și a produselor derivate obținute de la porcine sălbatice și carcase de porcine sălbatice, care sunt destinate consumului uman

(1) Autoritățile competente din statele membre în cauză interzic, în interiorul zonelor de restricții de categoria I, II și III și dinspre aceste zone, circulația cărnii proaspete, a produselor din carne și a oricăror alte produse de origine animală, a subproduselor de origine animală și a produselor derivate obținute de la porcine sălbatice și carcase de porcine sălbatice, care sunt destinate consumului uman.

(2) Autoritățile competente din statele membre în cauză interzic, în interiorul zonelor de restricții de categoria I, II și III și dinspre aceste zone, circulația cărnii proaspete, a produselor din carne și a oricăror alte produse de origine animală, a subproduselor de origine animală și a produselor derivate obținute de la porcine sălbatice și carcase de porcine sălbatice, care sunt destinate consumului uman:

(a)	în scopul utilizării private;

(b)

corelat cu activitățile vânătorilor care aprovizionează direct, cu cantități mici de vânat din specia porcine sălbatice sau carne de vânat din specia porcine sălbatice, consumatorii finali sau comercianții cu amănuntul locali care furnizează direct consumatorului final, astfel cum se prevede la articolul 1 alineatul (3) litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

Articolul 47

Interdicții generale privind circulația transporturilor de produse obținute de la porcine sălbatice și din carcase de porcine sălbatice, care sunt destinate consumului uman, având în vedere riscul de răspândire a pestei porcine africane

Autoritatea competentă din statul membru în cauză poate interzice pe teritoriul aceluiași stat membru circulația cărnii proaspete, a produselor din carne și a oricăror alte produse obținute de la porcine sălbatice și din carcase de porcine sălbatice, care sunt destinate consumului uman, dacă autoritatea competentă consideră că există un risc de răspândire a pestei porcine africane la, de la sau prin intermediul respectivelor porcine sălbatice sau a produselor provenite de la acestea.

Articolul 48

Condiții specifice pentru acordarea de derogări prin care se autorizează, în interiorul zonelor de restricții de categoria I, II și III și dinspre aceste zone, circulația transporturilor de produse obținute prin prelucrarea cărnii provenite de la porcinele sălbatice

(1) Prin derogare de la interdicția prevăzută la articolul 46 alineatul (1), autoritatea competentă din statul membru în cauză poate autoriza în interiorul zonelor de restricții de categoria I, II și III și dinspre aceste zone, circulația transporturilor de produse din carne obținute de la porcine sălbatice, dintr-o unitate situată în zonele de restricții de categoria I, II și III, către:

(a)	alte zone de restricții de categoria I, II și III situate în același stat membru în cauză;

(b)	zone din exteriorul zonelor de restricții de categoria I, II și III de pe teritoriul aceluiași stat membru în cauză; și

(c)	alte state membre și țări terțe.

(2) Autoritatea competentă din statul membru în cauză autorizează circulația transporturilor de produse din carne obținute de la porcine sălbatice dinspre unitățile situate în zonele de restricții de categoria I, II și III menționate la alineatul (1), numai dacă:

(a)	au fost efectuate teste de identificare a agentului patogen al pestei porcine africane pentru fiecare animal din specia porcine sălbatice utilizat pentru producția și prelucrarea produselor din carne în zonele de restricții de categoria I, II și III;

(b)	autoritatea competentă a obținut rezultate negative la testele de identificare a agentului patogen al pestei porcine africane menționate la litera (a) înainte de tratamentul menționat la litera (c) punctul (ii);

(c)

produsele din carne obținute de la porcine sălbatice:

(i)	au fost produse, prelucrate și depozitate în unități autorizate în conformitate cu articolul 41 alineatul (1); și

(ii)	au fost supuse tratamentului relevant de atenuare a riscurilor pentru produse de origine animală provenite din zone de restricții în conformitate cu anexa VII la Regulamentul delegat (UE) 2020/687, în ceea ce privește pesta porcină africană.

Articolul 49

Condiții specifice pentru acordarea de derogări prin care se autorizează circulația în interiorul zonelor de restricții de categoria I, II și III și dinspre zona de restricții de categoria I, a cărnii proaspete, a produselor din carne și a oricăror alte produse de origine animală obținute de la porcine sălbatice și din carcase de porcine sălbatice, care sunt destinate consumului uman

(1) Prin derogare de la interdicțiile prevăzute la articolul 46 alineatele (1) și (2), autoritatea competentă din statul membru în cauză poate autoriza circulația cărnii proaspete, a produselor din carne și a oricăror alte produse de origine animală obținute de la porcine sălbatice și din carcase de porcine sălbatice, care sunt destinate consumului uman, în interiorul zonei de restricții de categoria I și dinspre această zonă, către alte zone de restricții de categoria I, II și III sau către zone din exteriorul zonelor de restricții de categoria I, II și III ale aceluiași stat membru, dacă:

(a)

au fost efectuate teste de identificare a agentului patogen al pestei porcine africane pentru fiecare animal relevant din specia porcine sălbatice înainte de circulația cărnii proaspete, a produselor din carne și a oricăror alte produse de origine animală provenite de la respectivele porcine sălbatice;

(b)	autoritatea competentă din statul membru în cauză a obținut rezultate negative la testele de identificare a agentului patogen al pestei porcine africane menționate la litera (a) înainte de data circulației;

(c)

carnea proaspătă, produsele din carne și orice alte produse de origine animală provenite de la porcine sălbatice și carcase de porcine sălbatice, care sunt destinate consumului uman, sunt deplasate în interiorul sau în afara zonei de restricții de categoria I de pe teritoriul aceluiași stat membru:

(i)	în scopul utilizării private; sau

(ii)

(iii)

dinspre unitatea desemnată în conformitate cu articolul 41 alineatul (1), unde carnea proaspătă și produsele din carne au fost marcate fie:

—	cu o marcă specială de sănătate sau de identificare în conformitate cu litera (c) din articolul 44; sau

—	în conformitate cu articolul 33 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 și sunt deplasate la o unitate de prelucrare pentru a fi supuse unuia dintre tratamentele relevante de atenuare a riscurilor prevăzute la anexa VII la regulamentul menționat.

(2) Prin derogare de la interdicțiile prevăzute la articolul 46 alineatul (2), autoritatea competentă din statul membru în cauză poate autoriza circulația cărnii proaspete, a produselor din carne și a oricăror alte produse de origine animală provenite de la porcine sălbatice și carcase de porcine sălbatice, care sunt destinate consumului uman, în interiorul zonelor de restricții de categoria II și III ale aceluiași stat membru, dacă:

(a)

(b)	autoritatea competentă din statul membru în cauză a obținut rezultate negative la testele de identificare a agentului patogen al pestei porcine africane menționate la litera (a) înainte de data circulației;

(c)

carnea proaspătă, produsele din carne și orice alte produse de origine animală provenite de la porcine sălbatice și carcase de porcine sălbatice, care sunt destinate consumului uman, sunt deplasate în interiorul zonelor de restricții de categoria II și III de pe teritoriul aceluiași stat membru:

(i)	în scopul utilizării private; sau

(ii)	în conformitate cu articolul 33 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2020/687, sunt deplasate la o unitate de prelucrare pentru a fi supuse unuia dintre tratamentele relevante de atenuare a riscurilor prevăzute la anexa VII la regulamentul menționat.

Articolul 50

Obligațiile operatorilor în materie de certificate de sănătate animală pentru transporturi de carne proaspătă, produse din carne și orice alte produse de origine animală, obținute de la porcine sălbatice și carcase de porcine sălbatice, care sunt destinate consumului uman, pentru circulație în afara zonelor de restricții de categoria I, II și III

Operatorii deplasează transporturi de carne proaspătă, produse din carne și orice alte produse de origine animală obținute de la porcine sălbatice și carcase de porcine sălbatice, care sunt destinate consumului uman, în afara zonelor de restricții de categoria I, II și III numai:

(a)	în cazurile care fac obiectul articolelor 48 și 49; și

(b)

dacă respectivele transporturi sunt însoțite de un certificat de sănătate animală astfel cum se prevede la articolul 167 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/429, care conține:

(i)	informațiile necesare în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) 2020/2154; și

(ii)

cel puțin unul dintre următoarele elemente care atestă respectarea cerințelor prevăzute în prezentul regulament:

—

„Carne proaspătă și produse din carne și orice alte produse de origine animală, provenite din zona de restricții de categoria I și obținute de la porcine sălbatice în conformitate cu măsurile speciale de control al pestei porcine africane prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 al Comisiei.”;

—	„Carcase de porcine sălbatice, care sunt destinate consumului uman, provenite din zona de restricții de categoria I în conformitate cu măsurile speciale de control al pestei porcine africane prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 al Comisiei.”;

—	„Produse din carne prelucrate provenite din zonele de restricții de categoria I, II și III obținute de la porcine sălbatice în conformitate cu măsurile speciale de control al pestei porcine africane prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 al Comisiei.”

Cu toate acestea, în cazul circulației în interiorul aceluiași stat membru în cauză, autoritatea competentă poate decide că nu este necesară eliberarea unui certificat de sănătate animală astfel cum se menționează la primul paragraf din articolul 167 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/429.

Articolul 51

Condiții specifice pentru autorizarea circulației transporturilor de subproduse de origine animală și de produse derivate provenite de la porcine sălbatice în interiorul zonelor de restricții de categoria I, II și III și în afara acestor zone

(1) Prin derogare de la interdicțiile prevăzute la articolul 46, autoritatea competentă din statul membru în cauză poate autoriza circulația transporturilor de produse derivate obținute de la porcine sălbatice în interiorul zonelor de restricții de categoria I, II și III și în afara acestor zone, către alte zone de restricții de categoria I, II și III sau către zone din exteriorul zonelor de restricții de categoria I, II și III ale aceluiași stat membru și către alte state membre, cu condiția ca acestea să fi făcut obiectul unui tratament care să asigure că produsele derivate nu prezintă riscuri în ceea ce privește pesta porcină africană.

(2) Prin derogare de la interdicțiile prevăzute la articolul 46 alineatul (1), autoritatea competentă din statul membru în cauză poate autoriza circulația transporturilor de subproduse de origine animală obținute de la porcine sălbatice în interiorul zonelor de restricții de categoria I, II și III și în afara acestor zone, înspre alte zone de restricții de categoria I, II și III și înspre zone din exteriorul zonelor de restricții de categoria I, II și III ale aceluiași stat membru, dacă:

(a)	subprodusele de origine animală sunt colectate, transportate și eliminate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

(b)

pentru circulația în afara zonelor de restricții de categoria I, II și III, mijloacele de transport sunt dotate în mod individual cu un sistem de navigație prin satelit pentru a determina, transmite și înregistra locația acestora în timp real. Operatorul de transport permite autorității competente să controleze deplasarea în timp real a mijlocului de transport și păstrează înregistrările electronice ale deplasării o perioadă de cel puțin două luni de la data circulației transportului.

Articolul 52

Obligațiile operatorilor în materie de certificate de sănătate animală pentru circulația transporturilor de subproduse de origine animală obținute de la porcine sălbatice în afara zonelor de restricții de categoria I, II și III, pe teritoriul aceluiași stat membru în cauză

Operatorii deplasează transporturile de subproduse de origine animală obținute de la porcine sălbatice în afara zonelor de restricții de categoria I, II și III pe teritoriul aceluiași stat membru în cauză în cazul menționat la articolul 51 alineatul (2), numai dacă aceste transporturi sunt însoțite de:

(a)	un document comercial menționat la capitolul III din anexa VIII la Regulamentul (UE) nr. 142/2011; și

(b)	un certificat de sănătate animală, astfel cum se menționează la articolul 22 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2020/687;

Cu toate acestea, autoritatea competentă din statul membru în cauză poate decide că nu este necesară eliberarea unui certificat de sănătate animală astfel cum se menționează la articolul 22 alineatul (6) din Regulamentul delegat (UE) 2020/687.

CAPITOLUL VI

OBLIGAȚII SPECIALE ÎN MATERIE DE INFORMARE ȘI DE FORMARE ÎN STATELE MEMBRE

Articolul 53

Obligațiile speciale ale statelor membre în cauză în materie de informare

(1) Statele membre în cauză se asigură că cel puțin operatorii de transport feroviar, de călători, aeroportuari și portuari, agențiile de turism, organizatorii de expediții de vânătoare și operatorii de servicii poștale sunt obligați să atragă atenția clienților lor asupra măsurilor speciale de control al bolilor prevăzute în prezentul regulament, prin furnizarea de informații cel puțin privind principalele interdicții stabilite la articolele 9, 11, 12, 45 și 46 călătorilor care se deplasează dinspre zonele de restricții de categoria I, II și III și clienților serviciilor poștale, într-un mod corespunzător.

În acest scop, statele membre în cauză organizează și desfășoară periodic campanii de sensibilizare a opiniei publice pentru a promova și a difuza informații cu privire la măsurile speciale de control al bolilor prevăzute în prezentul regulament.

(2) Statele membre în cauză informează Comisia și celelalte state membre, în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, cu privire la:

(a)	schimbările apărute în legătură cu situația epidemiologică a pestei porcine africane pe teritoriul lor;

(b)	rezultatele supravegherii pentru pesta porcină africană, efectuată în zonele de restricții de categoria I, II și III și în zonele din exteriorul zonelor de restricții de categoria I, II și III, la porcinele deținute și sălbatice;

(c)	alte măsuri și inițiative întreprinse pentru a preveni, controla și eradica pesta porcină africană.

Articolul 54

Obligațiile speciale ale statelor membre în cauză în materie de formare

Statele membre în cauză organizează și desfășoară periodic sau la intervale adecvate sesiuni specifice de formare cu privire la riscurile pestei porcine africane și la măsuri posibile de prevenire, control și eradicare, cel puțin pentru următoarele grupuri vizate:

(a)	medici veterinari;

(b)	fermieri care dețin porcine;

(c)

vânători.

Articolul 55

Obligațiile speciale ale tuturor statelor membre în materie de informare

(1) Toate statele membre se asigură că:

(a)

pe rutele principale ale infrastructurii terestre, precum drumurile de legătură internaționale rutiere și feroviare și pe rețelele rutiere conexe sunt aduse la cunoștința călătorilor informații adecvate cu privire la riscurile de transmitere a pestei porcine africane și la măsurile speciale de control al bolii prevăzute în prezentul regulament:

(i)	într-un mod vizibil și bine evidențiat;

(ii)

prezentate în așa fel încât să fie ușor de înțeles de către călătorii care vin dinspre și călătoresc către:

—	zonele de restricții de categoria I, II și III; sau

—	țări terțe expuse riscului de răspândire a pestei porcine africane;

(b)

sunt instituite măsurile necesare pentru sporirea gradului de sensibilizare în rândul părților interesate care activează în sectorul porcinelor deținute, inclusiv unitățile de mici dimensiuni, cu privire la riscurile introducerii virusului pestei porcine africane și pentru a le furniza cele mai adecvate informații privind măsurile consolidate de biosecuritate pentru unitățile care dețin porcine și sunt situate în zonele de restricții de categoria I, II și III astfel cum se prevede la anexa II, în special privind măsurile care trebuie aplicate în zonele de restricții de categoria I, tip II și tip III, utilizând cele mai adecvate mijloace de furnizare a acestor informații.

(2) Toate statele membre sporesc gradul de sensibilizare cu privire la pesta porcină africană în rândul:

(a)	publicului larg, astfel cum se prevede la articolul 15 din Regulamentul (UE) 2016/429;

(b)

veterinarilor, fermierilor și vânătorilor, furnizându-le cele mai adecvate informații cu privire la atenuarea riscurilor și la măsurile consolidate de biosecuritate, astfel cum se prevede în:

(i)	anexa II la prezentul regulament;

(ii)	Orientările Uniunii cu privire la pesta porcină africană, astfel cum au fost convenite în Comitetul permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale;

(iii)

dovezile științifice disponibile furnizate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară;

(iv)	Codul sanitar pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor.

CAPITOLUL VII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 56

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică în perioada 21 aprilie 2021-20 aprilie 2028.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 7 aprilie 2021.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 84, 31.3.2016, p. 1.

(2) Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a Comisiei din 9 octombrie 2014 privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare 2014/178/UE (JO L 295, 11.10.2014, p. 63).

(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1882 al Comisiei din 3 decembrie 2018 privind aplicarea anumitor norme de prevenire și control al bolilor în cazul categoriilor de boli listate și de stabilire a unei liste a speciilor și a grupurilor de specii care prezintă un risc considerabil de răspândire a bolilor listate respective (JO L 308, 4.12.2018, p. 21).

(4) Regulamentul delegat (UE) 2020/687 al Comisiei din 17 decembrie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele de prevenire și control al anumitor boli listate (JO L 174, 3.6.2020, p. 64).

(5) https://www.oie.int/en/standard-setting/terrestrial-code/access-online/.

(6) https://ec.europa.eu/food/animals/animal-diseases/control-measures/asf_en.

(7) The EFSA Journal 2010; 8(3):1556.

(8) Regulamentul delegat (UE) 2020/2154 al Comisiei din 14 octombrie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerințele de sănătate animală, de certificare și de notificare privind circulația în interiorul Uniunii a produselor de origine animală provenite de la animale terestre (JO L 431, 21.12.2020, p. 5).

(9) Regulamentul delegat (UE) 2020/686 al Comisiei din 17 decembrie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește autorizarea unităților de material germinativ și cerințele de trasabilitate și de sănătate animală pentru circulația în interiorul Uniunii a materialului germinativ provenit de la anumite animale terestre deținute (JO L 174, 3.6.2020, p. 1).

(10) Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală) (JO L 300, 14.11.2009, p. 1).

(11) Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei din 25 februarie 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de punere în aplicare a Directivei 97/78/CE a Consiliului în ceea ce privește anumite probe și produse care sunt scutite de la controalele sanitar-veterinare la frontieră în conformitate cu directiva menționată (JO L 54, 26.2.2011, p. 1).

(12) Regulamentul delegat (UE) 2020/688 al Comisiei din 17 decembrie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerințele de sănătate animală pentru circulația în interiorul Uniunii a animalelor terestre și a ouălor pentru incubație (JO L 174, 3.6.2020, p. 140).

(13) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/627 al Comisiei din 15 martie 2019 de stabilire a unor modalități practice uniforme pentru efectuarea controalelor oficiale asupra produselor de origine animală destinate consumului uman în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2074/2005 al Comisiei în ceea ce privește controalele oficiale (JO L 131, 17.5.2019, p. 51).

(14) Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (JO L 139, 30.4.2004, p. 55).

(15) În conformitate cu Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, în special cu articolul 5 alineatul (4) din Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord, în coroborare cu anexa 2 la respectivul protocol, în sensul prezentului regulament, referințele la statele membre includ Regatul Unit în ceea ce privește Irlanda de Nord.

ANEXA I

ZONE DE RESTRICȚII

PARTEA I

1. Estonia

Următoarele zone de restricții de categoria I din Estonia:

—	Hiiu maakond.

2. Ungaria

Următoarele zone de restricții de categoria I din Ungaria:

—

Békés megye 950950, 950960, 950970, 951950, 952050, 952750, 952850, 952950, 953050, 953150, 953650, 953660, 953750, 953850, 953960, 954250, 954260, 954350, 954450, 954550, 954650, 954750, 954850, 954860, 954950, 955050, 955150, 955250, 955260, 955270, 955350, 955450, 955510, 955650, 955750, 955760, 955850, 955950, 956050, 956060, 956150 és 956160 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Bács-Kiskun megye 600150, 600850, 601550, 601650, 601660, 601750, 601850, 601950, 602050, 603250, 603750 és 603850 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Budapest 1 kódszámú, vadgazdálkodási tevékenységre nem alkalmas területe,

—	Csongrád-Csanád megye 800150, 800160, 800250, 802220, 802260, 802310 és 802450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—

Fejér megye 400150, 400250, 400351, 400352, 400450, 400550, 401150, 401250, 401350, 402050, 402350, 402360, 402850, 402950, 403050, 403250, 403350, 403450, 403550, 403650, 403750, 403950, 403960, 403970, 404570, 404650, 404750, 404850, 404950, 404960, 405050, 405750, 405850, 405950, 406050, 406150, 406550, 406650 és 406750 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Jász-Nagykun-Szolnok megye 750150, 750160, 750260, 750350, 750450, 750460, 754450, 754550, 754560, 754570, 754650, 754750, 754950, 755050, 755150, 755250, 755350 és 755450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Komárom-Esztergom megye 250150, 250250, 250350, 250450, 250460, 250550, 250650, 250750, 250850, 250950, 251050, 251150, 251250, 251350, 251360, 251450, 251550, 251650, 251750, 251850, 252150 és 252250, kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—

Pest megye 571550, 572150, 572250, 572350, 572550, 572650, 572750, 572850, 572950, 573150, 573250, 573260, 573350, 573360, 573450, 573850, 573950, 573960, 574050, 574150, 574350, 574360, 574550, 574650, 574750, 574850, 574860, 574950, 575050, 575150, 575250, 575350, 575550, 575650, 575750, 575850, 575950, 576050, 576150, 576250, 576350, 576450, 576650, 576750, 576850, 576950, 577050, 577150, 577350, 577450, 577650, 577850, 577950, 578050, 578150, 578250, 578350, 578360, 578450, 578550, 578560, 578650, 578850, 578950, 579050, 579150, 579250, 579350, 579450, 579460, 579550, 579650, 579750, 580250 és 580450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe.

3. Letonia

Următoarele zone de restricții de categoria I din Letonia:

—	Pāvilostas novada Vērgales pagasts,

—	Stopiņu novada daļa, kas atrodas uz rietumiem no autoceļa V36, P4 un P5, Acones ielas, Dauguļupes ielas un Dauguļupītes;

—	Grobiņas novads,

—	Rucavas novada Dunikas pagasts.

4. Lituania

Următoarele zone de restricții de categoria I din Lituania:

—	Klaipėdos rajono savivaldybė: Agluonėnų, Dovilų, Gargždų, Priekulės, Vėžaičių, Kretingalės ir Dauparų-Kvietinių seniūnijos,

—	Palangos miesto savivaldybė.

5. Polonia

Următoarele zone de restricții de categoria I din Polonia:

w województwie warmińsko-mazurskim:

—	gminy Wielbark i Rozogi w powiecie szczycieńskim,

—	gminy Janowiec Kościelny, Janowo i część gminy Kozłowo położona na południe od linii wyznaczonej przez linię kolejową w powiecie nidzickim,

—	gminy Iłowo – Osada, Lidzbark, Płośnica, Rybno, miasto Działdowo, część gminy wiejskiej Działdowo położona na południe od linii wyznaczonej przez linię kolejowe biegnące od wschodniej do zachodniej granicy gminy w powiecie działdowskim,

—

gminy Kisielice, Susz, miasto Iława i część gminy wiejskiej Iława położona na na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 521 biegnącą od zachodniej granicy gminy do zachodniej granicy miasta Iława oraz na zachód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od południowej granicy gminy miasta Iława przez miejscowość Katarzynki do południowej granicy gminy w powiecie iławskim,

—	powiat nowomiejski.

w województwie podlaskim:

—	gminy Wysokie Mazowieckie z miastem Wysokie Mazowieckie, Czyżew i część gminy Kulesze Kościelne położona na południe od linii wyznaczonej przez linię koleją w powiecie wysokomazowieckim,

—	gminy Miastkowo, Nowogród, Śniadowo i Zbójna w powiecie łomżyńskim,

—	gminy Szumowo, Zambrów z miastem Zambrów i część gminy Kołaki Kościelne położona na południe od linii wyznaczonej przez linię kolejową w powiecie zambrowskim,

w województwie mazowieckim:

—	powiat ostrołęcki,

—	powiat miejski Ostrołęka,

—	gminy Bielsk, Brudzeń Duży, Drobin, Gąbin, Łąck, Nowy Duninów, Radzanowo, Słupno i Stara Biała w powiecie płockim,

—	powiat miejski Płock,

—	powiat sierpecki,

—	powiat żuromiński,

—	gminy Andrzejewo, Brok, Stary Lubotyń, Szulborze Wielkie, Wąsewo, Ostrów Mazowiecka z miastem Ostrów Mazowiecka, część gminy Małkinia Górna położona na północ od rzeki Brok w powiecie ostrowskim,

—	gminy Dzierzgowo, Lipowiec Kościelny, miasto Mława, Radzanów, Szreńsk, Szydłowo i Wieczfnia Kościelna, w powiecie mławskim,

—	powiat przasnyski,

—	powiat makowski,

—	gminy Gzy, Obryte, Zatory, Pułtusk i część gminy Winnica położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Bielany, Winnica i Pokrzywnica w powiecie pułtuskim,

—	gminy wyszkowski,

—	gminy Jadów, Strachówka i Tłuszcz w powiecie wołomińskim,

—	gminy Korytnica, Liw, Łochów, Miedzna, Sadowne, Stoczek i miasto Węgrów w powiecie węgrowskim,

—	gminy Kowala, Wierzbica, część gminy Wolanów położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 12 w powiecie radomskim,

—	powiat miejski Radom,

—	gminy Jastrząb, Mirów, Orońsko w powiecie szydłowieckim,

—	powiat gostyniński,

w województwie podkarpackim:

—	gminy Pruchnik, Rokietnica, Roźwienica, w powiecie jarosławskim,

—	gminy Fredropol, Krasiczyn, Krzywcza, Medyka, Orły, Żurawica, Przemyśl w powiecie przemyskim,

—	powiat miejski Przemyśl,

—

gminy Gać, Jawornik Polski, Kańczuga, część gminy wiejskiej Przeworsk położona na zachód od miasta Przeworsk i na zachód od linii wyznaczonej przez autostradę A4 biegnącą od granicy z gminą Tryńcza do granicy miasta Przeworsk, część gminy Zarzecze położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 1594R biegnącą od północnej granicy gminy do miejscowości Zarzecze oraz na południe od linii wyznaczonej przez drogi nr. 1617R oraz 1619R biegnącą do południowej granicy gminy w powiecie przeworskim,

—	powiat łańcucki,

—	gminy Trzebownisko, Głogów Małopolski i część gminy Sokołów Małopolski położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 875 w powiecie rzeszowskim,

—	gminy Dzikowiec, Kolbuszowa, Niwiska i Raniżów w powiecie kolbuszowskim,

—	gminy Borowa, Czermin, Gawłuszowice, Mielec z miastem Mielec, Padew Narodowa, Przecław, Tuszów Narodowy w powiecie mieleckim,

w województwie świętokrzyskim:

—	powiat opatowski,

—	powiat sandomierski,

—	gminy Bogoria, Łubnice, Oleśnica, Osiek, Połaniec, Rytwiany i Staszów w powiecie staszowskim,

—	gminy Bliżyn, Skarżysko – Kamienna, Suchedniów i Skarżysko Kościelne w powiecie skarżyskim,

—

gmina Wąchock, część gminy Brody położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 9 oraz na południowy - zachód od linii wyznaczonej przez drogi: nr. 0618T biegnącą od północnej granicy gminy do skrzyżowania w miejscowości Lipie, drogę biegnącą od miejscowości Lipie do wschodniej granicy gminy oraz na północ od drogi nr. 42 i część gminy Mirzec położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 744 biegnącą od południowej granicy gminy do miejscowości Tychów Stary a następnie przez drogę nr. 0566T biegnącą od miejscowości Tychów Stary w kierunku północno - wschodnim do granicy gminy w powiecie starachowickim,

—	powiat ostrowiecki,

—	gminy Fałków, Ruda Maleniecka, Radoszyce, Smyków, część gminy Końskie położona na zachód od linii kolejowej, część gminy Stąporków położona na południe od linii kolejowej w powiecie koneckim,

—	gminy Mniów i Zagnańsk w powiecie kieleckim,

w województwie łódzkim:

—

gminy Łyszkowice, Kocierzew Południowy, Kiernozia, Chąśno, Nieborów, część gminy wiejskiej Łowicz położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 92 biegnącej od granicy miasta Łowicz do zachodniej granicy gminy oraz część gminy wiejskiej Łowicz położona na wschód od granicy miasta Łowicz i na północ od granicy gminy Nieborów w powiecie łowickim,

—	gminy Cielądz, Rawa Mazowiecka z miastem Rawa Mazowiecka w powiecie rawskim,

—	gminy Bolimów, Głuchów, Godzianów, Lipce Reymontowskie, Maków, Nowy Kawęczyn, Skierniewice, Słupia w powiecie skierniewickim,

—	powiat miejski Skierniewice,

—	gminy Mniszków, Paradyż, Sławno i Żarnów w powiecie opoczyńskim,

—	gminy Czerniewice, Inowłódz, Lubochnia, Rzeczyca, Tomaszów Mazowiecki z miastem Tomaszów Mazowiecki i Żelechlinek w powiecie tomaszowskim,

—	gmina Aleksandrów w powiecie piotrkowskim,

w województwie pomorskim:

—

gminy Ostaszewo, miasto Krynica Morska oraz część gminy Nowy Dwór Gdański położona na południowy - zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 55 biegnącą od południowej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr. 7, następnie przez drogę nr. 7 i S7 biegnącą do zachodniej granicy gminy w powiecie nowodworskim,

—	gminy Lichnowy, Miłoradz, Nowy Staw, Malbork z miastem Malbork w powiecie malborskim,

—	gminy Mikołajki Pomorskie, Stary Targ i Sztum w powiecie sztumskim,

—	powiat gdański,

—	Miasto Gdańsk,

—	powiat tczewski,

—	powiat kwidzyński,

w województwie lubuskim:

—	gminy Przytoczna, Pszczew, Skwierzyna i część gminy Trzciel położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 92 w powiecie międzyrzeckim,

—	gminy Lubniewice i Krzeszyce w powiecie sulęcińskim,

—	gminy Bogdaniec, Deszczno, Lubiszyn i część gminy Witnica położona na północny - wschód od drogi biegnącej od zachodniej granicy gminy od miejscowości Krześnica, przez miejscowości Kamień Wielki - Mościce -Witnica - Kłopotowo do południowej granicy gminy w powiecie gorzowskim,

w województwie dolnośląskim:

—	gminy Bolesławiec z miastem Bolesławiec, Gromadka i Osiecznica w powiecie bolesławieckim,

—	gmina Węgliniec w powiecie zgorzeleckim,

—	gmina Chocianów i część gminy Przemków położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 12 w powiecie polkowickim,

—	gmina Jemielno, Niechlów i Góra w powiecie górowskim,

—	gmina Rudna i Lubin z miastem Lubin w powiecie lubińskim,

w województwie wielkopolskim:

—	gminy Krzemieniewo, Rydzyna, część gminy Święciechowa położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 12w powiecie leszczyńskim,

—	część gminy Kwilcz położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 24, część gminy Międzychód położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 24 w powiecie międzychodzkim,

—	gminy Lwówek, Kuślin, Opalenica, część gminy Miedzichowo położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 92, część gminy Nowy Tomyśl położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 305 w powiecie nowotomyskim,

—	gminy Granowo, Grodzisk Wielkopolski i część gminy Kamieniec położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 308 w powiecie grodziskim,

—	gmina Czempiń, miasto Kościan, część gminy wiejskiej Kościan położona na północny – zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 5 oraz na wschód od linii wyznaczonej przez kanał Obry, część gminy Krzywiń położona na wschód od linii wyznaczonej przez kanał Obry w powiecie kościańskim,

—	powiat miejski Poznań,

—

gminy Buk, Dopiewo, Komorniki, Tarnowo Podgórne, Stęszew, Swarzędz, Pobiedziska, Czerwonak, Mosina, miasto Luboń, miasto Puszczykowo i część gminy Kórnik położona na zachód od linii wyznaczonych przez drogi: nr. S11 biegnącą od północnej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr. 434 i drogę nr. 434 biegnącą od tego skrzyżowania do południowej granicy gminy, część gminy Rokietnica położona na południowy zachód od linii kolejowej biegnącej od północnej granicy gminy w miejscowości Krzyszkowo do południowej granicy gminy w miejscowości Kiekrz oraz część gminy wiejskiej Murowana Goślina położona na południe od linii kolejowej biegnącej od północnej granicy miasta Murowana Goślina do północno-wschodniej granicy gminy w powiecie poznańskim,

—	gmina Kiszkowo i część gminy Kłecko położona na zachód od rzeki Mała Wełna w powiecie gnieźnieńskim,

—

gminy Lubasz, Czarnków z miastem Czarnków, część gminy Połajewo na położona na północ od drogi łączącej miejscowości Chraplewo, Tarnówko-Boruszyn, Krosin, Jakubowo, Połajewo - ul. Ryczywolska do północno-wschodniej granicy gminy oraz część gminy Wieleń położona na południe od linii kolejowej biegnącej od wschodniej granicy gminy przez miasto Wieleń i miejscowość Herburtowo do zachodniej granicy gminy w powiecie czarnkowsko-trzcianeckim,

—

gminy Duszniki, Kaźmierz, Pniewy, Ostroróg, Wronki, miasto Szamotuły i część gminy Szamotuły położona na zachód od zachodniej granicy miasta Szamotuły i na południe od linii kolejowej biegnącej od południowej granicy miasta Szamotuły, do południowo-wschodniej granicy gminy oraz część gminy Obrzycko położona na zachód od drogi nr. 185 łączącej miejscowości Gaj Mały, Słopanowo i Obrzycko do północnej granicy miasta Obrzycko, a następnie na zachód od drogi przebiegającej przez miejscowość Chraplewo w powiecie szamotulskim,

—	gmina Budzyń w powiecie chodzieskim,

—	gminy Mieścisko, Skoki i Wągrowiec z miastem Wągrowiec w powiecie wągrowieckim,

—	gmina Dobrzyca i część gminy Gizałki położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 443 w powiecie pleszewskim,

—	gmina Zagórów w powiecie słupeckim,

—	gmina Pyzdry w powiecie wrzesińskim,

—	gminy Kotlin, Żerków i część gminy Jarocin położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogi nr. S11 i 15 w powiecie jarocińskim,

—	gmina Rozdrażew, część gminy Koźmin Wielkopolski położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 15, część gminy Krotoszyn położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 15 oraz na wschód od granic miasta Krotoszyn w powiecie krotoszyńskim,

—	gminy Nowe Skalmierzyce, Raszków, Ostrów Wielkopolski z miastem Ostrów Wielkopolski w powiecie ostrowskim,

—	powiat miejski Kalisz,

—	gminy Ceków – Kolonia, Godziesze Wielkie, Koźminek, Lisków, Mycielin, Opatówek, Szczytniki w powiecie kaliskim,

—	gmina Malanów i część gminy Tuliszków położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 72 w powiecie tureckim,

—	gminy Rychwał, Rzgów, część gminy Grodziec położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 443, część gminy Stare Miasto położona na południe od linii wyznaczonej przez autostradę nr. A2 w powiecie konińskim,

w województwie zachodniopomorskim:

—

część gminy Dębno położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 126 biegnącą od zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr. 23 w miejscowości Dębno, następnie na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 23 do skrzyżowania z ul. Jana Pawła II w miejscowości Cychry, następnie na północ od ul. Jana Pawła II do skrzyżowania z ul. Ogrodową i dalej na północ od linii wyznaczonej przez ul. Ogrodową, której przedłużenie biegnie do wschodniej granicy gminy w powiecie myśliborskim,

—

gminy Chojna, Trzcińsko - Zdrój oraz część gminy Cedynia położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 124 biegnącą od zachodniej granicy gminy do miasta Cedynia, a następnie na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 125 biegnącą od miasta Cedynia do wschodniej granicy gminy w powiecie gryfińskim.

6. Slovacia

Următoarele zone de restricții de categoria I din Slovacia:

—	the whole district of Vranov nad Topľou, except municipalities included in part II,

—	the whole district of Humenné,

—	the whole district of Snina,

—	the whole district of Medzilaborce

—	the whole district of Stropkov

—	the whole district of Svidník, except municipalities included in part II,

—	the whole district of Stará Ľubovňa, except municipalities included in part II,

—	the whole district of whole Kežmarok,

—	the whole district of Poprad,

—	in the district of Rožňava, the whole municipalities of Dobšiná,Vlachovo, Gočovo, Kobeliarovo, Markuška, Koceľovce, Vyšná Slaná Rejdová, Čierna Lehota, Slavošovce, Rochovce, Brdárka, Hanková, Slavoška, Dedinky, Stratená,

—	the whole district of Revúca, except municipalities included in part II,

—	in the district of Michalovce, the whole municipality of Strážske,

—	in the district of Rimavská Sobota, municipalities located south of the road No.526 not included in part II,

—	the whole district of Lučenec, except municipalities included in part II,

—	the whole district of Veľký Krtíš, except municipalities included in part II,

—	in the district of Zvolen, the whole municipality of Lešť,

—	in the district of Detva, the whole municipality of Horný Tisovník.

7. Grecia

Următoarele zone de restricții de categoria I din Grecia:

—	in the regional unit of Drama:

—	the community departments of Sidironero and Skaloti and the municipal departments of Livadero and Ksiropotamo (in Drama municipality),

—	the municipal department of Paranesti (in Paranesti municipality),

—	the municipal departments of Kokkinogeia, Mikropoli, Panorama, Pyrgoi (in Prosotsani municipality),

—	the municipal departments of Kato Nevrokopi, Chrysokefalo, Achladea, Vathytopos, Volakas, Granitis, Dasotos, Eksohi, Katafyto, Lefkogeia, Mikrokleisoura, Mikromilea, Ochyro, Pagoneri, Perithorio, Kato Vrontou and Potamoi (in Kato Nevrokopi municipality),

—	in the regional unit of Xanthi:

—	the municipal departments of Kimmerion, Stavroupoli, Gerakas, Dafnonas, Komnina, Kariofyto and Neochori (in Xanthi municipality),

—	the community departments of Satres, Thermes, Kotyli, and the municipal departments of Myki, Echinos and Oraio and (in Myki municipality),

—	the community department of Selero and the municipal department of Sounio (in Avdira municipality),

—	in the regional unit of Rodopi:

—	the municipal departments of Komotini, Anthochorio, Gratini, Thrylorio, Kalhas, Karydia, Kikidio, Kosmio, Pandrosos, Aigeiros, Kallisti, Meleti, Neo Sidirochori and Mega Doukato (in Komotini municipality),

—	the municipal departments of Ipio, Arriana, Darmeni, Archontika, Fillyra, Ano Drosini, Aratos and the Community Departments Kehros and Organi (in Arriana municipality),

—	the municipal departments of Iasmos, Sostis, Asomatoi, Polyanthos and Amvrosia and the community department of Amaxades (in Iasmos municipality),

—	the municipal department of Amaranta (in Maroneia Sapon municipality),

—	in the regional unit of Evros:

—	the municipal departments of Kyriaki, Mandra, Mavrokklisi, Mikro Dereio, Protokklisi, Roussa, Goniko, Geriko, Sidirochori, Megalo Derio, Sidiro, Giannouli, Agriani and Petrolofos (in Soufli municipality),

—	the municipal departments of Dikaia, Arzos, Elaia, Therapio, Komara, Marasia, Ormenio, Pentalofos, Petrota, Plati, Ptelea, Kyprinos, Zoni, Fulakio, Spilaio, Nea Vyssa, Kavili, Kastanies, Rizia, Sterna, Ampelakia, Valtos, Megali Doxipara, Neochori and Chandras (in Orestiada municipality),

—	the municipal departments of Asvestades, Ellinochori, Karoti, Koufovouno, Kiani, Mani, Sitochori, Alepochori, Asproneri, Metaxades, Vrysika, Doksa, Elafoxori, Ladi, Paliouri and Poimeniko (in Didymoteixo municipality),

—	in the regional unit of Serres:

—

the municipal departments of Kerkini, Livadia, Makrynitsa, Neochori, Platanakia, Petritsi, Akritochori, Vyroneia, Gonimo, Mandraki, Megalochori, Rodopoli, Ano Poroia, Katw Poroia, Sidirokastro, Vamvakophyto, Promahonas, Kamaroto, Strymonochori, Charopo, Kastanousi and Chortero and the community departments of Achladochori, Agkistro and Kapnophyto (in Sintiki municipality),

—	the municipal departments of Serres, Elaionas and Oinoussa and the community departments of Orini and Ano Vrontou (in Serres municipality),

—	the municipal departments of Dasochoriou, Irakleia, Valtero, Karperi, Koimisi, Lithotopos, Limnochori, Podismeno and Chrysochorafa (in Irakleia municipality).

8. Germania

Următoarele zone de restricții de categoria I din Germania:

Bundesland Brandenburg:

—	Landkreis Dahme-Spreewald:

—	Gemeinde Alt Zauche-Wußwerk,

—	Gemeinde Byhleguhre-Byhlen,

—	Gemeinde Märkische Heide,

—	Gemeinde Neu Zauche,

—	Gemeinde Schwielochsee mit den Gemarkungen Groß Liebitz, Guhlen, Mochow und Siegadel,

—	Gemeinde Spreewaldheide,

—	Gemeinde Straupitz,

—	Landkreis Märkisch-Oderland:

—	Gemeinde Neuhardenberg,

—	Gemeinde Gusow-Platkow,

—	Gemeinde Lietzen,

—	Gemeinde Falkenhagen (Mark),

—	Gemeinde Zeschdorf,

—	Gemeinde Treplin,

—	Gemeinde Lebus mit den Gemarkungen Wüste-Kunersdorf, Wulkow bei Booßen, Schönfließ, Mallnow – westlich der Bahnstrecke RB 60,

—	Gemeinde Fichtenhöhe – westlich der Bahnstrecke RB 60,

—	Gemeinde Lindendorf – westlich der Bahnstrecke RB 60,

—	Gemeinde Vierlinden – westlich der Bahnstrecke RB 60,

—	Gemeinde Müncheberg mit den Gemarkungen Trebnitz und Jahnsfelde,

—	Gemeinde Letschin mit den Gemarkungen Steintoch, Neu Rosenthal, Letschin, Kiehnwerder, Sietzing, Kienitz, Wilhelmsaue, Posedin, Solikante, Klein Neuendorf, Neubarnim, Ortwig, Groß Neuendorf, Ortwig Graben, Mehrin-Graben und Zelliner Loose,

—	Gemeinde Seelow – westlich der Bahnstrecke RB 60,

—	Landkreis Oder-Spree:

—	Gemeinde Storkow (Mark),

—	Gemeinde Wendisch Rietz,

—	Gemeinde Reichenwalde,

—	Gemeinde Diensdorf-Radlow,

—	Gemeinde Bad Saarow,

—	Gemeinde Rietz-Neuendorf mit den Gemarkungen Buckow, Glienicke, Behrensdorf, Ahrensdorf, Herzberg, Görzig, Pfaffendorf, Sauen, Wilmersdorf (G), Neubrück, Drahendorf, Alt Golm,

—	Gemeinde Tauche mit den Gemarkungen Briescht, Kossenblatt, Werder, Görsdorf (B), Giesendorf, Wiesendorf, Wulfersdorf, Falkenberg (T), Lindenberg,

—	Gemeinde Steinhöfel mit den Gemarkungen Demnitz, Steinhöfel, Hasenfelde, Ahrensdorf, Heinersdorf, Tempelberg,

—	Gemeinde Langewahl,

—	Gemeinde Berkenbrück,

—	Gemeinde Briesen (Mark),

—	Gemeinde Jacobsdorf,

—	Landkreis Spree-Neiße:

—	Gemeinde Jänschwalde,

—	Gemeinde Peitz,

—	Gemeinde Tauer,

—	Gemeinde Turnow-Preilack,

—	Gemeinde Drachhausen,

—	Gemeinde Schmogrow-Fehrow,

—	Gemeinde Drehnow,

—	Gemeinde Guben mit der Gemarkung Schlagsdorf,

—	Gemeinde Schenkendöbern mit den Gemarkungen Grabko, Kerkwitz, Groß Gastrose,

—	Gemeinde Teichland,

—	Gemeinde Dissen-Striesow,

—	Gemeinde Heinersbrück,

—	Gemeinde Briesen,

—	Gemeinde Forst,

—	Gemeinde Wiesengrund,

—	Gemeinde Groß Schacksdorf-Simmersdorf,

—	Gemeinde Neiße-Malxetal,

—	Gemeinde Jämlitz-Klein Düben,

—	Gemeinde Tschernitz,

—	Gemeinde Döbern,

—	Gemeinde Felixsee,

—	Gemeinde Spremberg mit den Gemarkungen Lieskau, Schönheide, Graustein, Türkendorf, Groß Luja, Wadelsdorf, Hornow,

—	Gemeinde Neuhausen/Spree mit den Gemarkungen Kathlow, Haasow,

—	Stadt Cottbus mit den Gemarkungen Dissenchen, Döbbrick, Merzdorf, Saspow, Schmellwitz, Sielow, Willmersdorf,

—	kreisfreie Stadt Frankfurt (Oder),

Bundesland Sachsen:

—	Landkreis Görlitz:

—	Landkreis Görlitz nördlich der Bundesautobahn 4 sofern nicht bereits Teil des gefährdeten Gebietes.

PARTEA II

1. Bulgaria

Următoarele zone de restricții de categoria II din Bulgaria:

—	the whole region of Haskovo,

—	the whole region of Yambol,

—	the whole region of Stara Zagora,

—	the whole region of Pernik,

—	the whole region of Kyustendil,

—	the whole region of Plovdiv,

—	the whole region of Pazardzhik,

—	the whole region of Smolyan,

—	the whole region of Burgas excluding the areas in Part III.

2. Estonia

Următoarele zone de restricții de categoria II din Estonia:

—	Eesti Vabariik (välja arvatud Hiiu maakond).

3. Ungaria

Următoarele zone de restricții de categoria II din Ungaria:

—

Békés megye 950150, 950250, 950350, 950450, 950550, 950650, 950660, 950750, 950850, 950860, 951050, 951150, 951250, 951260, 951350, 951450, 951460, 951550, 951650, 951750, 952150, 952250, 952350, 952450, 952550, 952650, 953250, 953260, 953270, 953350, 953450, 953550, 953560, 953950, 954050, 954060, 954150, 956250, 956350, 956450, 956550, 956650 és 956750 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Borsod-Abaúj-Zemplén megye valamennyi vadgazdálkodási egységének teljes területe,

—	Fejér megye 403150, 403160, 403260, 404250, 404550, 404560, 405450, 405550, 405650, 406450 és 407050 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Hajdú-Bihar megye valamennyi vadgazdálkodási egységének teljes területe,

—	Heves megye valamennyi vadgazdálkodási egységének teljes területe,

—

Jász-Nagykun-Szolnok megye 750250, 750550, 750650, 750750, 750850, 750970, 750980, 751050, 751150, 751160, 751250, 751260, 751350, 751360, 751450, 751460, 751470, 751550, 751650, 751750, 751850, 751950, 752150, 752250, 752350, 752450, 752460, 752550, 752560, 752650, 752750, 752850, 752950, 753060, 753070, 753150, 753250, 753310, 753450, 753550, 753650, 753660, 753750, 753850, 753950, 753960, 754050, 754150, 754250, 754360, 754370, 754850, 755550, 755650 és 755750 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Komárom-Esztergom megye: 251950, 252050, 252350, 252450, 252460, 252550, 252650, 252750, 252850, 252860, 252950, 252960, 253050, 253150, 253250, 253350, 253450 és 253550 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Nógrád megye valamennyi vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Pest megye 570150, 570250, 570350, 570450, 570550, 570650, 570750, 570850, 570950, 571050, 571150, 571250, 571350, 571650, 571750, 571760, 571850, 571950, 572050, 573550, 573650, 574250, 577250, 580050 és 580150 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Szabolcs-Szatmár-Bereg megye valamennyi vadgazdálkodási egységének teljes területe.

4. Letonia

Următoarele zone de restricții de categoria II din Letonia:

—	Ādažu novads,

—	Aizputes novada Aizputes, Cīravas un Lažas pagasts, Kalvenes pagasta daļa uz rietumiem no ceļa pie Vārtājas upes līdz autoceļam A9, uz dienvidiem no autoceļa A9, uz rietumiem no autoceļa V1200, Kazdangas pagasta daļa uz rietumiem no ceļa V1200, P115, P117, V1296, Aizputes pilsēta,

—	Aglonas novads,

—	Aizkraukles novads,

—	Aknīstes novads,

—	Alojas novads,

—	Alsungas novads,

—	Alūksnes novads,

—	Amatas novads,

—	Apes novads,

—	Auces novads,

—	Babītes novads,

—	Baldones novads,

—	Baltinavas novads,

—	Balvu novads,

—	Bauskas novads,

—	Beverīnas novads,

—	Brocēnu novads,

—	Burtnieku novads,

—	Carnikavas novads,

—	Cēsu novads

—	Cesvaines novads,

—	Ciblas novads,

—	Dagdas novads,

—	Daugavpils novads,

—	Dobeles novads,

—	Dundagas novads,

—	Durbes novads,

—	Engures novads,

—	Ērgļu novads,

—	Garkalnes novads,

—	Gulbenes novads,

—	Iecavas novads,

—	Ikšķiles novads,

—	Ilūkstes novads,

—	Inčukalna novads,

—	Jaunjelgavas novads,

—	Jaunpiebalgas novads,

—	Jaunpils novads,

—	Jēkabpils novads,

—	Jelgavas novads,

—	Kandavas novads,

—	Kārsavas novads,

—	Ķeguma novads,

—	Ķekavas novads,

—	Kocēnu novads,

—	Kokneses novads,

—	Krāslavas novads,

—	Krimuldas novads,

—	Krustpils novads,

—	Kuldīgas novada, Laidu pagasta daļa uz ziemeļiem no autoceļa V1296, Padures, Rumbas, Rendas, Kabiles, Vārmes, Pelču, Ēdoles, Īvandes, Kurmāles, Turlavas, Gudenieku un Snēpeles pagasts, Kuldīgas pilsēta,

—	Lielvārdes novads,

—	Līgatnes novads,

—	Limbažu novads,

—	Līvānu novads,

—	Lubānas novads,

—	Ludzas novads,

—	Madonas novads,

—	Mālpils novads,

—	Mārupes novads,

—	Mazsalacas novads,

—	Mērsraga novads,

—	Naukšēnu novads,

—	Neretas novads,

—	Ogres novads,

—	Olaines novads,

—	Ozolnieku novads,

—	Pārgaujas novads,

—	Pāvilostas novada Sakas pagasts, Pāvilostas pilsēta,

—	Pļaviņu novads,

—	Preiļu novads,

—	Priekules novads,

—	Priekuļu novads,

—	Raunas novads,

—	republikas pilsēta Daugavpils,

—	republikas pilsēta Jelgava,

—	republikas pilsēta Jēkabpils,

—	republikas pilsēta Jūrmala,

—	republikas pilsēta Rēzekne,

—	republikas pilsēta Valmiera,

—	Rēzeknes novads,

—	Riebiņu novads,

—	Rojas novads,

—	Ropažu novads,

—	Rugāju novads,

—	Rundāles novads,

—	Rūjienas novads,

—	Salacgrīvas novads,

—	Salas novads,

—	Salaspils novads,

—	Saldus novads,

—	Saulkrastu novads,

—	Sējas novads,

—	Siguldas novads,

—	Skrīveru novads,

—	Skrundas novada Raņķu pagasta daļa uz ziemeļiem no autoceļa V1272 līdz robežai ar Ventas upi, Skrundas pagasta daļa no Skrundas uz ziemeļiem no autoceļa A9 un austrumiem no Ventas upes,

—	Smiltenes novads,

—	Stopiņu novada daļa, kas atrodas uz austrumiem no autoceļa V36, P4 un P5, Acones ielas, Dauguļupes ielas un Dauguļupītes,

—	Strenču novads,

—	Talsu novads,

—	Tērvetes novads,

—	Tukuma novads,

—	Vaiņodes novada Vaiņodes pagasts un Embūtes pagasta daļa uz dienvidiem autoceļa P116, P106,

—	Valkas novads,

—	Varakļānu novads,

—	Vārkavas novads,

—	Vecpiebalgas novads,

—	Vecumnieku novads,

—	Ventspils novads,

—	Viesītes novads,

—	Viļakas novads,

—	Viļānu novads,

—	Zilupes novads.

5. Lituania

Următoarele zone de restricții de categoria II din Lituania:

—	Alytaus miesto savivaldybė,

—	Alytaus rajono savivaldybė,

—	Anykščių rajono savivaldybė,

—	Akmenės rajono savivaldybė,

—	Birštono savivaldybė,

—	Biržų miesto savivaldybė,

—	Biržų rajono savivaldybė,

—	Druskininkų savivaldybė,

—	Elektrėnų savivaldybė,

—	Ignalinos rajono savivaldybė,

—	Jonavos rajono savivaldybė,

—	Joniškio rajono savivaldybė,

—	Jurbarko rajono savivaldybė: Eržvilko, Girdžių, Jurbarko miesto, Jurbarkų, Raudonės, Šimkaičių, Skirsnemunės, Smalininkų, Veliuonos ir Viešvilės seniūnijos,

—	Kaišiadorių rajono savivaldybė,

—	Kalvarijos savivaldybė,

—	Kauno miesto savivaldybė,

—

Kauno rajono savivaldybė: Akademijos, Alšėnų, Batniavos, Ežerėlio, Domeikavos, Garliavos, Garliavos apylinkių, Karmėlavos, Kulautuvos, Lapių, Linksmakalnio, Neveronių, Raudondvario, Ringaudų, Rokų, Samylų, Taurakiemio, Vandžiogalos, Užliedžių, Vilkijos, ir Zapyškio seniūnijos, Babtų seniūnijos dalis į rytus nuo kelio A1, ir Vilkijos apylinkių seniūnijos dalis į vakarus nuo kelio Nr. 1907,

—	Kazlų rūdos savivaldybė,

—	Kelmės rajono savivaldybė,

—	Kėdainių rajono savivaldybė: Dotnuvos, Gudžiūnų, Kėdainių miesto, Krakių, Pelėdnagių, Surviliškio, Šėtos, Truskavos, Vilainių ir Josvainių seniūnijos dalis į šiaurę ir rytus nuo kelio Nr. 229 ir Nr. 2032,

—	Klaipėdos rajono savivaldybė: Judrėnų, Endriejavo ir Veiviržėnų seniūnijos,

—	Kupiškio rajono savivaldybė,

—	Kretingos rajono savivaldybė,

—	Lazdijų rajono savivaldybė,

—	Marijampolės savivaldybė,

—	Mažeikių rajono savivaldybė,

—	Molėtų rajono savivaldybė,

—	Pagėgių savivaldybė,

—	Pakruojo rajono savivaldybė,

—	Panevėžio rajono savivaldybė,

—	Panevėžio miesto savivaldybė,

—	Pasvalio rajono savivaldybė,

—	Radviliškio rajono savivaldybė,

—	Rietavo savivaldybė,

—	Prienų rajono savivaldybė,

—	Plungės rajono savivaldybė: Žlibinų, Stalgėnų, Nausodžio, Plungės miesto, Šateikių ir Kulių seniūnijos,

—	Raseinių rajono savivaldybė: Betygalos, Girkalnio, Kalnujų, Nemakščių, Pagojukų, Paliepių, Raseinių miesto, Raseinių, Šiluvos, Viduklės seniūnijos,

—	Rokiškio rajono savivaldybė,

—	Skuodo rajono savivaldybės: Aleksandrijos, Ylakių, Lenkimų, Mosėdžio, Skuodo ir Skuodo miesto seniūnijos,

—	Šakių rajono savivaldybė,

—	Šalčininkų rajono savivaldybė,

—	Šiaulių miesto savivaldybė,

—	Šiaulių rajono savivaldybė,

—	Šilutės rajono savivaldybė,

—	Širvintų rajono savivaldybė,

—	Šilalės rajono savivaldybė,

—	Švenčionių rajono savivaldybė,

—	Tauragės rajono savivaldybė,

—	Telšių rajono savivaldybė,

—	Trakų rajono savivaldybė,

—	Ukmergės rajono savivaldybė,

—	Utenos rajono savivaldybė,

—	Varėnos rajono savivaldybė,

—	Vilniaus miesto savivaldybė,

—	Vilniaus rajono savivaldybė,

—	Vilkaviškio rajono savivaldybė,

—	Visagino savivaldybė,

—	Zarasų rajono savivaldybė.

6. Polonia

Următoarele zone de restricții de categoria II din Polonia:

w województwie warmińsko-mazurskim:

—	gminy Kalinowo, Stare Juchy, Prostki oraz gmina wiejska Ełk w powiecie ełckim,

—	powiat elbląski,

—	powiat miejski Elbląg,

—	powiat gołdapski,

—	powiat piski,

—	gminy Górowo Iławeckie z miastem Górowo Iławeckie i Sępopol w powiecie bartoszyckim,

—

gminy Biskupiec, Kolno, część gminy Olsztynek położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. S51 biegnącą od wschodniej granicy gminy do miejscowości Ameryka oraz na zachód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od skrzyżowania z drogą S51 do północnej granicy gminy, łączącej miejscowości Mańki – Mycyny – Ameryka w powiecie olsztyńskim,

—

gminy Dąbrówno, Grunwald, część gminy Małdyty położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. S7, część gminy Miłomłyn położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. S7, część gminy wiejskiej Ostróda położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. S7 oraz na południe od drogi nr. 16, część miasta Ostróda położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. S7 w powiecie ostródzkim,

—	powiat giżycki,

—	powiat braniewski,

—	powiat kętrzyński,

—	gminy Lubomino i Orneta w powiecie lidzbarskim,

—	gmina Nidzica i część gminy Kozłowo położona na północ od linii wyznaczonej przez linię kolejową w powiecie nidzickim,

—	gminy Dźwierzuty, Jedwabno, Pasym, Szczytno i miasto Szczytno i Świętajno w powiecie szczycieńskim,

—	powiat mrągowski,

—

gminy Lubawa, miasto Lubawa, Zalewo i część gminy wiejskiej Iława położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 521 biegnącą od zachodniej granicy gminy do zachodniej granicy miasta Iława oraz na wschód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od południowej granicy gminy miasta Iława przez miejscowość Katarzynki do południowej granicy gminy w powiecie iławskim,

—	powiat węgorzewski,

—	część gminy wiejskiej Działdowo położona na północ od linii wyznaczonej przez linię kolejowe biegnące od wschodniej do zachodniej granicy gminy w powiecie działdowskim,

w województwie podlaskim:

—	powiat bielski,

—	powiat grajewski,

—	powiat moniecki,

—	powiat sejneński,

—	gminy Łomża, Piątnica, Jedwabne, Przytuły i Wizna w powiecie łomżyńskim,

—	powiat miejski Łomża,

—	powiat siemiatycki,

—	powiat hajnowski,

—	gminy Ciechanowiec, Klukowo, Szepietowo, Kobylin-Borzymy, Nowe Piekuty, Sokoły i część gminy Kulesze Kościelne położona na północ od linii wyznaczonej przez linię kolejową w powiecie wysokomazowieckim,

—	gmina Rutki i część gminy Kołaki Kościelne położona na północ od linii wyznaczonej przez linię kolejową w powiecie zambrowskim,

—	powiat kolneński z miastem Kolno,

—	powiat białostocki,

—

gminy Filipów, Jeleniewo, Przerośl, Raczki, Rutka-Tartak, Suwałki, Szypliszki Wiżajny oraz część gminy Bakałarzewo położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę 653 biegnącej od zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą 1122B oraz na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 1122B biegnącą od drogi 653 w kierunku południowym do skrzyżowania z drogą 1124B i następnie na północny - wschód od drogi nr. 1124B biegnącej od skrzyżowania z drogą 1122B do granicy z gminą Raczki w powiecie suwalskim,

—	powiat miejski Suwałki,

—	powiat augustowski,

—	powiat sokólski,

—	powiat miejski Białystok,

w województwie mazowieckim:

—	powiat siedlecki,

—	powiat miejski Siedlce,

—	gminy Bielany, Ceranów, Jabłonna Lacka, Kosów Lacki, Repki, Sabnie, Sterdyń i gmina wiejska Sokołów Podlaski w powiecie sokołowskim,

—	gminy Grębków i Wierzbno w powiecie węgrowskim,

—	powiat łosicki,

—	powiat ciechanowski,

—	powiat sochaczewski,

—	gminy Policzna, Przyłęk, Tczów i Zwoleń w powiecie zwoleńskim,

—	powiat kozienicki,

—	gminy Chotcza i Solec nad Wisłą w powiecie lipskim,

—	gminy Gózd, Jastrzębia, Jedlnia Letnisko, Pionki z miastem Pionki, Skaryszew, Jedlińsk, Przytyk, Zakrzew, część gminy Iłża położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 9, część gminy Wolanów położona na północ od drogi nr. 12 w powiecie radomskim,

—	gminy Bodzanów, Bulkowo, Staroźreby, Słubice, Wyszogród i Mała Wieś w powiecie płockim,

—	powiat nowodworski,

—	powiat płoński,

—	gminy Pokrzywnica, Świercze i część gminy Winnica położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Bielany, Winnica i Pokrzywnica w powiecie pułtuskim,

—	gminy Dębówka, Klembów, Poświętne, Radzymin, Wołomin, miasto Kobyłka, miasto Marki, miasto Ząbki, miasto Zielonka w powiecie wołomińskim,

—

gminy Borowie, Garwolin z miastem Garwolin, Miastków Kościelny, Parysów, Pilawa, część gminy Wilga położona na północ od linii wyznaczonej przez rzekę Wilga biegnącą od wschodniej granicy gminy do ujścia do rzeki Wisły, część gminy Górzno położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Łąki i Górzno biegnącą od wschodniej granicy gminy, następnie od miejscowości Górzno na północ od drogi nr. 1328W biegnącej do drogi nr. 17, a następnie na północ od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od drogi nr. 17 do zachodniej granicy gminy przez miejscowości Józefów i Kobyla Wola w powiecie garwolińskim,

—	gminy Boguty – Pianki, Zaręby Kościelne, Nur i część gminy Małkinia Górna położona na południe od rzeki Brok w powiecie ostrowskim,

—	gminy Stupsk, Wiśniewo i Strzegowo w powiecie mławskim,

—	gminy Chlewiska i Szydłowiec w powiecie szydłowieckim,

—	powiat miński,

—	powiat otwocki,

—	powiat warszawski zachodni,

—	powiat legionowski,

—	powiat piaseczyński,

—	powiat pruszkowski,

—	powiat grójecki,

—	powiat grodziski,

—	powiat żyrardowski,

—	powiat białobrzeski,

—	powiat przysuski,

—	powiat miejski Warszawa,

w województwie lubelskim:

—	powiat bialski,

—	powiat miejski Biała Podlaska,

—	gminy Batorz, Godziszów, Janów Lubelski, Modliborzyce i Potok Wielki w powiecie janowskim,

—	gminy Janowiec, Kazimierz Dolny, Końskowola, Kurów, Markuszów, Nałęczów, Puławy z miastem Puławy, Wąwolnica i Żyrzyn w powiecie puławskim,

—	gminy Nowodwór, miasto Dęblin i część gminy Ryki położona na południe od linii wyznaczonej przez linię kolejową powiecie ryckim,

—	gminy Adamów, Krzywda, Stoczek Łukowski z miastem Stoczek Łukowski, Wola Mysłowska, Trzebieszów, Stanin, Wojcieszków, gmina wiejska Łuków i miasto Łuków w powiecie łukowskim,

—	powiat lubelski,

—	powiat miejski Lublin,

—	gminy Niedźwiada, Ostrów Lubelski, Serniki i Uścimów w powiecie lubartowskim,

—	powiat łęczyński,

—	powiat świdnicki,

—	gminy Fajsławice, Gorzków, Izbica, Krasnystaw z miastem Krasnystaw, Kraśniczyn, Łopiennik Górny, Siennica Różana i część gminy Żółkiewka położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 842 w powiecie krasnostawskim,

—

gminy Chełm, Ruda – Huta, Sawin, Rejowiec, Rejowiec Fabryczny z miastem Rejowiec Fabryczny, Siedliszcze, Wierzbica, część gminy Dorohusk położona na północ od linii wyznaczonej przez linię kolejową, część gminy Wojsławice położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę 1839L, część gminy Leśniowice położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę 1839L w powiecie chełmskim,

—	powiat miejski Chełm,

—	powiat kraśnicki,

—	powiat opolski,

—	powiat parczewski,

—	powiat włodawski,

—	powiat radzyński,

w województwie podkarpackim:

—	powiat stalowowolski,

—	gminy Oleszyce, Lubaczów z miastem Lubaczów, Wielkie Oczy w powiecie lubaczowskim,

—	część gminy Kamień położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 19, część gminy Sokołów Małopolski położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 875 w powiecie rzeszowskim,

—	gminy Cmolas i Majdan Królewski w powiecie kolbuszowskim,

—	gminy Grodzisko Dolne, część gminy wiejskiej Leżajsk położona na południe od miasta Leżajsk oraz na zachód od linii wyznaczonej przez rzekę San, w powiecie leżajskim,

—

gmina Jarocin, część gminy Harasiuki położona na północ od linii wyznaczona przez drogę nr. 1048 R, część gminy Ulanów położona na północ od linii wyznaczonej przez rzekę Tanew, część gminy Nisko położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 19 oraz na północ od linii wyznaczonej przez linię kolejową biegnącą od wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr. 19, część gminy Jeżowe położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 19 w powiecie niżańskim,

—	powiat tarnobrzeski,

w województwie pomorskim:

—	gminy Dzierzgoń i Stary Dzierzgoń w powiecie sztumskim,

—	gmina Stare Pole w powiecie malborskim,

—	gminy Stegny, Sztutowo i część gminy Nowy Dwór Gdański położona na północny - wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 55 biegnącą od południowej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr. 7, następnie przez drogę nr. 7 i S7 biegnącą do zachodniej granicy gminy w powiecie nowodworskim,

w województwie świętokrzyskim:

—	gmina Tarłów i część gminy Ożarów położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 74 w powiecie opatowskim,

—

część gminy Brody położona na zachód od linii kolejowej biegnącej od miejscowości Marcule i od północnej granicy gminy przez miejscowości Klepacze i Karczma Kunowska do południowej granicy gminy oraz na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 9 i na północny - wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 0618T biegnącą od północnej granicy gminy do skrzyżowania w miejscowości Lipie oraz przez drogę biegnącą od miejscowości Lipie do wschodniej granicy gminy i część gminy Mirzec położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 744 biegnącą od południowej granicy gminy do miejscowości Tychów Stary a następnie przez drogę nr. 0566T biegnącą od miejscowości Tychów Stary w kierunku północno – wschodnim do granicy gminy w powiecie starachowickim,

—	gmina Gowarczów, część gminy Końskie położona na wschód od linii kolejowej, część gminy Stąporków położona na północ od linii kolejowej w powiecie koneckim,

w województwie lubuskim:

—	powiat wschowski,

—	gmina Kostrzyn nad Odrą i część gminy Witnica położona na południowy zachód od drogi biegnącej od zachodniej granicy gminy od miejscowości Krześnica, przez miejscowości Kamień Wielki - Mościce - Witnica - Kłopotowo do południowej granicy gminy w powiecie gorzowskim,

—	gminy Gubin z miastem Gubin, Maszewo i część gminy Bytnica położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 1157F w powiecie krośnieńskim,

—	powiat słubicki,

—	gminy Słońsk, Sulęcin i Torzym w powiecie sulęcińskim,

—	gminy Bledzew i Międzyrzecz w powiecie międzyrzeckim,

—

gminy Kolsko, część gminy Kożuchów położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 283 biegnącą od wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr. 290 i na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 290 biegnącej od miasta Mirocin Dolny do zachodniej granicy gminy, część gminy Bytom Odrzański położona na północny zachód od linii wyznaczonej przez drogi nr. 293 i 326, część gminy Nowe Miasteczko położona na zachód od linii wyznaczonych przez drogi 293 i 328, część gminy Siedlisko położona na północny zachód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od rzeki Odry przy południowe granicy gminy do drogi nr. 326 łączącej się z drogą nr. 325 biegnącą w kierunku miejscowości Różanówka do skrzyżowania z drogą nr. 321 biegnącą od tego skrzyżowania w kierunku miejscowości Bielawy, a następnie przedłużoną przez drogę przeciwpożarową biegnącą od drogi nr. 321 w miejscowości Bielawy do granicy gminy w powiecie nowosolskim,

—

gminy Nowogród Bobrzański, Trzebiechów część gminy Bojadła położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 278 biegnącą od wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr. 282 i na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 282 biegnącej od miasta Bojadła do zachodniej granicy gminy i część gminy Sulechów położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. S3 w powiecie zielonogórskim,

—	powiat żarski,

—	gminy Brzeźnica, Iłowa, Małomice, Szprotawa, Wymiarki, Żagań, miasto Żagań, miasto Gozdnica, część gminy Niegosławice położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 328 w powiecie żagańskim,

—	gminy Lubrza, Łagów i Świebodzin w powiecie świebodzińskim,

w województwie dolnośląskim:

—

gmina Pęcław, część gminy Kotla położona na północ od linii wyznaczonej przez rzekę Krzycki Rów, część gminy wiejskiej Głogów położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogi nr. 12, 319 oraz 329, część miasta Głogów położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 12 w powiecie głogowskim,

—	gminy Grębocice i Polkowice w powiecie polkowickim,

w województwie wielkopolskim:

—	gminy Przemęt i Wolsztyn w powiecie wolsztyńskim,

—	gmina Wielichowo część gminy Kamieniec położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 308 i część gminy Rakoniewice położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 305 w powiecie grodziskim,

—	gminy Lipno, Osieczna, Wijewo, Włoszakowice i część gminy Święciechowa położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 12 w powiecie leszczyńskim,

—	gmina Śmigiel, część gminy wiejskiej Kościan położona na południowy – wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 5 oraz na zachód od linii wyznaczonej przez kanał Obry, część gminy Krzywiń położona na zachód od linii wyznaczonej przez kanał Obry w powiecie kościańskim,

—	powiat miejski Leszno,

—	powiat obornicki,

—	część gminy Połajewo na położona na południe od drogi łączącej miejscowości Chraplewo, Tarnówko-Boruszyn, Krosin, Jakubowo, Połajewo - ul. Ryczywolska do północno-wschodniej granicy gminy w powiecie czarnkowsko-trzcianeckim,

—

gmina Suchy Las, część gminy wiejskiej Murowana Goślina położona na północ od linii kolejowej biegnącej od północnej granicy miasta Murowana Goślina do północno-wschodniej granicy gminy oraz część gminy Rokietnica położona na północ i na wschód od linii kolejowej biegnącej od północnej granicy gminy w miejscowości Krzyszkowo do południowej granicy gminy w miejscowości Kiekrz w powiecie poznańskim,

—

część gminy Szamotuły położona na wschód od wschodniej granicy miasta Szamotuły i na północ od linii kolejowej biegnącej od południowej granicy miasta Szamotuły do południowo-wschodniej granicy gminy oraz część gminy Obrzycko położona na wschód od drogi nr. 185 łączącej miejscowości Gaj Mały, Słopanowo i Obrzycko do północnej granicy miasta Obrzycko, a następnie na wschód od drogi przebiegającej przez miejscowość Chraplewo w powiecie szamotulskim.

w województwie łódzkim:

—	gminy Białaczów, Drzewica, Opoczno i Poświętne w powiecie opoczyńskim,

—	gminy Biała Rawska, Regnów i Sadkowice w powiecie rawskim,

—	gmina Kowiesy w powiecie skierniewickim,

w województwie zachodniopomorskim:

—

gmina Boleszkowice i część gminy Dębno położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 126 biegnącą od zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr. 23 w miejscowości Dębno, następnie na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 23 do skrzyżowania z ul. Jana Pawła II w miejscowości Cychry, następnie na południe od ul. Jana Pawła II do skrzyżowania z ul. Ogrodową i dalej na południe od linii wyznaczonej przez ul. Ogrodową, której przedłużenie biegnie do wschodniej granicy gminy w powiecie myśliborskim,

—

gminy Mieszkowice, Moryń, część gminy Cedynia położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 124 biegnącą od zachodniej granicy gminy do miasta Cedynia, a następnie na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 125 biegnącą od miasta Cedynia do wschodniej granicy gminy w powiecie gryfińskim.

7. Slovacia

Următoarele zone de restricții de categoria II din Slovacia:

—	the whole district of Gelnica,

—	the whole district of Spišská Nová Ves,

—	the whole district of Levoča,

—	in the district of Michalovce, the whole municipalities of the district not included in Part I,

—	the whole district of Košice-okolie,

—	the whole district of Rožnava, except the municipalities included in Part I,

—	the whole city of Košice,

—	the whole district of Sobrance,

—

in the district of Vranov nad Topľou, the whole municipalities of Zámutov, Rudlov, Jusková Voľa, Banské, Cabov, Davidov, Kamenná Poruba, Vechec, Čaklov, Soľ, Komárany, Čičava, Nižný Kručov, Vranov nad Topľou, Sačurov, Sečovská Polianka, Dlhé Klčovo, Nižný Hrušov, Poša, Nižný Hrabovec, Hencovce, Kučín, Majerovce, Sedliská, Kladzany and Tovarnianska Polianka, Herrmanovce nad Topľou, Petrovce, Pavlovce, Hanušovce nad Topľou, Medzianky, Radvanovce, Babie, Vlača, Ďurďoš, Prosačov, Remeniny, Skrabské, Bystré, Petkovce, Michalok, Vyšný Žipov, Čierne nad Topľou, Zlatník, Hlinné, Jastrabie nad Topľou, Merník,

—	the whole district of Prešov,

—	in the whole district of Sabinov,

—	in the district of Svidník, the whole municipalities of Dukovce, Želmanovce, Kuková, Kalnište, Lužany pri Ondave, Lúčka, Giraltovce, Kračúnovce, Železník, Kobylince, Mičakovce,

—	the whole district of Bardejov,

—	in the district of Stará Ľubovňa, the whole municipalities of Kyjov, Pusté Pole, Šarišské Jastrabie, Čirč, Ruská Voľa nad Popradom, Obručné, Vislanka, Ďurková, Plaveč, Ľubotín, Orlov,

—	in the district of Revúca, the whole municipalities of Gemer, Tornaľa, Žiar, Gemerská Ves, Levkuška, Otročok, Polina, Rašice, Licince, Leváre, Držkovce, Chvalová, Sekerešovo, Višňové, Gemerské Teplice, Gemerský Sad, Hucín, Jelšava, Nadraž, Prihradzany, Šivetice, Kameňany,

—

in the district of Rimavská Sobota, the whole municipalities of Abovce, Barca, Bátka, Cakov, Chanava, Dulovo, Figa, Gemerské Michalovce, Hubovo, Ivanice, Kaloša, Kesovce, Kráľ, Lenartovce, Lenka, Neporadza, Orávka, Radnovce, Rakytník, Riečka, Rimavská Seč, Rumince, Stránska, Uzovská Panica, Valice, Vieska nad Blhom, Vlkyňa, Vyšné Valice, Včelince, Zádor, Číž, Štrkovec Tomášovce, Žíp, Španie Pole, Hostišovce, Budikovany, Teplý Vrch, Veľký Blh, Janice, Chrámec, Orávka, Martinová, Bottovo, Dubovec, Šimonovce, Širkovce Drňa, Hostice, Gemerské Dechtáre, Jestice, Petrovce, Dubno, Gemerský Jablonec,

—

in the district of Veľký Krtíš, the whole municipalities of Ľuboriečka, Muľa, Dolná Strehová, Závada, Pravica, Chrťany, Senné, Brusník, Horná Strehová, Slovenské Kľačany, Vieska, Veľký Lom, Suché Brezovo, Horné Strháre, Dolné Strháre, Modrý Kameň,Veľký Krtíš, Veľké Zlievce, Malé Zlievce, Veľké Stračiny, Malé Stračiny, Bušince, Čeláre, Gabušovce, Zombor, Olováry, Malý Krtíš, Nová Ves

—	in the district of Lučenec the whole municipalities of Kalonda, Panické Dravce, Halič, Mašková, Lehôtka, Ľuboreč, Jelšovec, Veľká nad Ipľom, Trenč, Rapovce, Mučín, Lipovany.

8. Germania

Următoarele zone de restricții de categoria II din Germania:

Bundesland Brandenburg:

—	Landkreis Oder-Spree:

—	Gemeinde Grunow-Dammendorf,

—	Gemeinde Mixdorf

—	Gemeinde Schlaubetal,

—	Gemeinde Neuzelle,

—	Gemeinde Neißemünde,

—	Gemeinde Lawitz,

—	Gemeinde Eisenhüttenstadt,

—	Gemeinde Vogelsang,

—	Gemeinde Ziltendorf,

—	Gemeinde Wiesenau,

—	Gemeinde Friedland,

—	Gemeinde Siehdichum

—	Gemeinde Müllrose,

—	Gemeinde Groß Lindow,

—	Gemeinde Brieskow-Finkenheerd,

—	Gemeinde Ragow-Merz,

—	Gemeinde Beeskow,

—	Gemeinde Rietz-Neuendorf mit den Gemarkungen Groß Rietz und Birkholz,

—	Gemeinde Tauche mit den Gemarkungen Stremmen, Ranzig, Trebatsch, Sabrodt, Sawall, Mitweide und Tauche,

—	Landkreis Dahme-Spreewald:

—	Gemeinde Jamlitz,

—	Gemeinde Lieberose,

—	Gemeinde Schwielochsee mit den Gemarkungen Goyatz, Jessern, Lamsfeld, Ressen, Speichrow und Zaue,

—	Landkreis Spree-Neiße:

—	Gemeinde Schenkendöbern mit den Gemarkungen Stakow, Reicherskreuz, Groß Drewitz, Sembten, Lauschütz, Krayne, Lübbinchen, Grano, Pinnow, Bärenklau, Schenkendöbern und Atterwasch,

—	Gemeinde Guben mit den Gemarkungen Bresinchen, Guben und Deulowitz,

—	Landkreis Märkisch-Oderland:

—	Gemeinde Zechin,

—	Gemeinde Bleyen-Genschmar,

—	Gemeinde Golzow,

—	Gemeinde Küstriner Vorland,

—	Gemeinde Alt Tucheband,

—	Gemeinde Reitwein,

—	Gemeinde Podelzig,

—	Gemeinde Letschin mit der Gemarkung Sophienthal,

—	Gemeinde Seelow – östlich der Bahnstrecke RB 60,

—	Gemeinde Vierlinden – östlich der Bahnstrecke RB 60,

—	Gemeinde Lindendorf – östlich der Bahnstrecke RB 60,

—	Gemeinde Fichtenhöhe – östlich der Bahnstrecke RB 60,

—	Gemeinde Lebus mit den Gemarkungen Lebus und Mallnow – östlich der Bahnstrecke RB 60,

Bundesland Sachsen:

—

Landkreis Görlitz:

—	Gemeinde Bad Muskau,

—	Gemeinde Krauschwitz i.d. O.L. östlich der Linie: Straßenzug B115/B156 nördlicher Teil (Jämlitzer Weg) bis Abzweig Forstweg, weiter entlang des Wildzaunes: Forstweg – Bautzener Straße – Waldstück „Drachenberge” – S126 bis B115,

—	Gemeinde Hähnichen östlich der B115,

—	Gemeinde Horka nördlich der Bahnstrecke DB6207 „Roßlau (Elbe) – Horka – Grenze DE/PL”,

—	Gemeinde Neißeaue nördlich der Bahnstrecke DB6207 „Roßlau (Elbe) – Horka – Grenze DE/PL”,

—	Gemeinde Niesky östlich der B115 und nördlich der Bahnstrecke DB6207 „Roßlau (Elbe) – Horka – Grenze DE/PL”,

—	Gemeinde Rietschen östlich der B115,

—	Gemeinde Rothenburg/O.L. nördlich der Bahnstrecke DB6207 „Roßlau (Elbe) – Horka – Grenze DE/PL”,

—	Gemeinde Weißkeißel östlich der B115 sowie Gebiet westlich der B115 und nördlich der S126 (Friedhof).

PARTEA III

1. Bulgaria

Următoarele zone de restricții de categoria III din Bulgaria:

—	the whole region of Blagoevgrad,

—	the whole region of Dobrich,

—	the whole region of Gabrovo,

—	the whole region of Kardzhali,

—	the whole region of Lovech,

—	the whole region of Montana,

—	the whole region of Pleven,

—	the whole region of Razgrad,

—	the whole region of Ruse,

—	the whole region of Shumen,

—	the whole region of Silistra,

—	the whole region of Sliven,

—	the whole region of Sofia city,

—	the whole region of Sofia Province,

—	the whole region of Targovishte,

—	the whole region of Vidin,

—	the whole region of Varna,

—	the whole region of Veliko Tarnovo,

—	the whole region of Vratza,

—	in Burgas region:

—	the whole municipality of Burgas,

—	the whole municipality of Kameno,

—	the whole municipality of Malko Tarnovo,

—	the whole municipality of Primorsko,

—	the whole municipality of Sozopol,

—	the whole municipality of Sredets,

—	the whole municipality of Tsarevo,

—	the whole municipality of Sungurlare,

—	the whole municipality of Ruen,

—	the whole municipality of Aytos.

2. Letonia

Următoarele zone de restricții de categoria III din Letonia:

—	Aizputes novada Kalvenes pagasta daļa uz austrumiem no ceļa pie Vārtājas upes līdz autoceļam A9, uz ziemeļiem no autoceļa A9, uz austrumiem no autoceļa V1200, Kazdangas pagasta daļa uz austrumiem no ceļa V1200, P115, P117, V1296,

—	Kuldīgas novada, Laidu pagasta daļa uz dienvidiem no autoceļa V1296,

—	Skrundas novada Rudbāržu, Nīkrāces pagasts, Raņķu pagasta daļa uz dienvidiem no autoceļa V1272 līdz robežai ar Ventas upi, Skrundas pagasts (izņemot pagasta daļa no Skrundas uz ziemeļiem no autoceļa A9 un austrumiem no Ventas upes), Skrundas pilsēta,

—	Vaiņodes novada Embūtes pagasta daļa uz ziemeļiem autoceļa P116, P106.

3. Lituania

Următoarele zone de restricții de categoria III din Lituania:

—	Jurbarko rajono savivaldybė: Seredžiaus ir Juodaičių seniūnijos,

—	Kauno rajono savivaldybė: Čekiškės seniūnija, Babtų seniūnijos dalis į vakarus nuo kelio A1ir Vilkijos apylinkių seniūnijos dalis į rytus nuo kelio Nr. 1907,

—	Kėdainių rajono savivaldybė: Pernaravos seniūnija ir Josvainių seniūnijos pietvakarinė dalis tarp kelio Nr. 229 ir Nr. 2032,

—	Plungės rajono savivaldybė: Alsėdžių, Babrungo, Paukštakių, Platelių ir Žemaičių Kalvarijos seniūnijos,

—	Raseinių rajono savivaldybė: Ariogalos ir Ariogalos miesto seniūnijos,

—	Skuodo rajono savivaldybės: Barstyčių, Notėnų ir Šačių seniūnijos.

4. Polonia

Următoarele zone de restricții de categoria III din Polonia:

w województwie warmińsko-mazurskim:

—	gminy Bisztynek i Bartoszyce z miastem Bartoszyce w powiecie bartoszyckim,

—	gminy Kiwity i Lidzbark Warmiński z miastem Lidzbark Warmiński w powiecie lidzbarskim,

—

gminy Łukta, Morąg, Miłakowo, część gminy Małdyty położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. S7, część gminy Miłomłyn położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. S7, część gminy wiejskiej Ostróda położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. S7 oraz na północ od drogi nr. 16, część miasta Ostróda położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. w powiecie ostródzkim,

—	powiat olecki,

—

gminy Barczewo, Gietrzwałd, Jeziorany, Jonkowo, Dywity, Dobre Miasto, Purda, Stawiguda, Świątki, część gminy Olsztynek położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. S51 biegnącą od wschodniej granicy gminy do miejscowości Ameryka oraz na wschód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od skrzyżowania z drogą S51 do północnej granicy gminy, łączącej miejscowości Mańki – Mycyny – Ameryka w powiecie olsztyńskim,

—	powiat miejski Olsztyn,

w województwie podlaskim:

—

część gminy Bakałarzewo położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę 653 biegnącej od zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą 1122B oraz na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 1122B biegnącą od drogi 653 w kierunku południowym do skrzyżowania z drogą 1124B i następnie na południowy - zachód od drogi nr. 1124B biegnącej od skrzyżowania z drogą 1122B do granicy z gminą Raczki w powiecie suwalskim,

w województwie mazowieckim:

—

gminy Łaskarzew z miastem Łaskarzew, Maciejowice, Sobolew, Trojanów, Żelechów, część gminy Wilga położona na południe od linii wyznaczonej przez rzekę Wilga biegnącą od wschodniej granicy gminy do ujścia do rzeki Wisły, część gminy Górzno położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Łąki i Górzno biegnącą od wschodniej granicy gminy, następnie od miejscowości Górzno na południe od drogi nr. 1328W biegnącej do drogi nr. 17, a następnie na południe od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od drogi nr. 17 do zachodniej granicy gminy przez miejscowości Józefów i Kobyla Wola w powiecie garwolińskim,

—	część gminy Iłża położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 9 w powiecie radomskim,

—	gmina Kazanów w powiecie zwoleńskim,

—	gminy Ciepielów, Lipsko, Rzeczniów i Sienno w powiecie lipskim,

w województwie lubelskim:

—	powiat tomaszowski,

—

gminy Białopole, Dubienka, Kamień, Żmudź, część gminy Dorohusk położona na południe od linii wyznaczonej przez linię kolejową, część gminy Wojsławice położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę 1839L, część gminy Leśniowice położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę 1839L w powiecie chełmskim,

—	gmina Rudnik i część gminy Żółkiewka położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 842 w powiecie krasnostawskim,

—	powiat zamojski,

—	powiat miejski Zamość,

—	powiat biłgorajski,

—	powiat hrubieszowski,

—	gminy Dzwola i Chrzanów w powiecie janowskim,

—	gmina Serokomla w powiecie łukowskim,

—	gminy Abramów, Kamionka, Michów, Lubartów z miastem Lubartów, Firlej, Jeziorzany, Kock, Ostrówek w powiecie lubartowskim,

—	gminy Kłoczew, Stężyca, Ułęż i część gminy Ryki położona na północ od linii wyznaczonej przez linię kolejową w powiecie ryckim,

—	gmina Baranów w powiecie puławskim,

w województwie podkarpackim:

—	gminy Cieszanów, Horyniec – Zdrój, Narol i Stary Dzików w powiecie lubaczowskim,

—	gminy Kuryłówka, Nowa Sarzyna, miasto Leżajsk, część gminy wiejskiej Leżajsk położona na północ od miasta Leżajsk oraz część gminy wiejskiej Leżajsk położona na wschód od linii wyznaczonej przez rzekę San, w powiecie leżajskim,

—

gminy Krzeszów, Rudnik nad Sanem, część gminy Harasiuki położona na południe od linii wyznaczona przez drogę nr. 1048 R, część gminy Ulanów położona na południe od linii wyznaczonej przez rzekę Tanew, część gminy Nisko położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 19 oraz na południe od linii wyznaczonej przez linię kolejową biegnącą od wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr. 19, część gminy Jeżowe położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 19 w powiecie niżańskim,

—	gminy Chłopice, Jarosław z miastem Jarosław, Laszki, Wiązownica, Pawłosiów, Radymno z miastem Radymno, w powiecie jarosławskim,

—	gmina Stubno w powiecie przemyskim,

—	część gminy Kamień położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 19 w powiecie rzeszowskim,

—

gminy Adamówka, Sieniawa, Tryńcza, miasto Przeworsk, część gminy wiejskiej Przeworsk położona na wschód od miasta Przeworsk i na wschód od linii wyznaczonej przez autostradę A4 biegnącą od granicy z gminą Tryńcza do granicy miasta Przeworsk, część gminy Zarzecze położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 1594R biegnącą od północnej granicy gminy do miejscowości Zarzecze oraz na północ od linii wyznaczonej przez drogi nr. 1617R oraz 1619R biegnącą do południowej granicy gminy w powiecie przeworskim,

w województwie lubuskim:

—

gminy Nowa Sól i miasto Nowa Sól, Otyń oraz część gminy Kożuchów położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 283 biegnącą od wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr. 290 i na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 290 biegnącej od miasta Mirocin Dolny do zachodniej granicy gminy, część gminy Bytom Odrzański położona na południowy wschód od linii wyznaczonej przez drogi nr. 293 i 326, część gminy Nowe Miasteczko położona na wschód od linii wyznaczonych przez drogi 293 i 328, część gminy Siedlisko położona na południowy wschód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od rzeki Odry przy południowe granicy gminy do drogi nr. 326 łączącej się z drogą nr. 325 biegnącą w kierunku miejscowości Różanówka do skrzyżowania z drogą nr. 321 biegnącą od tego skrzyżowania w kierunku miejscowości Bielawy, a następnie przedłużoną przez drogę przeciwpożarową biegnącą od drogi nr. 321 w miejscowości Bielawy do granicy gminy w powiecie nowosolskim,

—

gminy Babimost, Czerwieńsk, Kargowa, Świdnica, Zabór, część gminy Bojadła położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 278 biegnącą od wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr. 282 i na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 282 biegnącej od miasta Bojadła do zachodniej granicy gminy i część gminy Sulechów położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. S3 w powiecie zielonogórskim,

—	część gminy Niegosławice położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 328 w powiecie żagańskim,

—	powiat miejski Zielona Góra,

—	gminy Skąpe, Szczaniec i Zbąszynek w powiecie świebodzińskim,

—	gminy Bobrowice, Dąbie, Krosno Odrzańskie i część gminy Bytnica położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 1157F w powiecie krośnieńskim,

—	część gminy Trzciel położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 92 w powiecie międzyrzeckim,

w województwie wielkopolskim:

—	gmina Zbąszyń, część gminy Miedzichowo położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 92, część gminy Nowy Tomyśl położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 305 w powiecie nowotomyskim,

—	gmina Siedlec w powiecie wolsztyńskim,

—	część gminy Rakoniewice położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 305 w powiecie grodziskim,

—	gminy Chocz, Czermin, Gołuchów, Pleszew i część gminy Gizałki położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 443 w powiecie pleszewskim,

—	część gminy Grodziec położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 443 w powiecie konińskim,

—	gminy Blizanów, Stawiszyn, Żelazków w powiecie kaliskim,

w województwie dolnośląskim:

—

gminy Jerzmanowa, Żukowice, część gminy Kotla położona na południe od linii wyznaczonej przez rzekę Krzycki Rów, część gminy wiejskiej Głogów położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogi nr. 12, 319 oraz 329, część miasta Głogów położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 12 w powiecie głogowskim,

—	gminy Gaworzyce, Radwanice i część gminy Przemków położona na północ od linii wyznaczonej prze drogę nr. 12 w powiecie polkowickim,

w województwie świętokrzyskim:

—	część gminy Brody położona na wschód od linii kolejowej biegnącej od miejscowości Marcule i od północnej granicy gminy przez miejscowości Klepacze i Karczma Kunowska do południowej granicy gminy w powiecie starachowickim.

5. România

Următoarele zone de restricții de categoria III din România:

—

Zona orașului București,

—	Județul Constanța,

—	Județul Satu Mare,

—	Județul Tulcea,

—	Județul Bacău,

—	Județul Bihor,

—	Județul Bistrița Năsăud,

—	Județul Brăila,

—	Județul Buzău,

—	Județul Călărași,

—	Județul Dâmbovița,

—	Județul Galați,

—	Județul Giurgiu,

—	Județul Ialomița,

—	Județul Ilfov,

—	Județul Prahova,

—	Județul Sălaj,

—	Județul Suceava

—	Județul Vaslui,

—	Județul Vrancea,

—	Județul Teleorman,

—	Județul Mehedinți,

—	Județul Gorj,

—	Județul Argeș,

—	Județul Olt,

—	Județul Dolj,

—	Județul Arad,

—	Județul Timiș,

—	Județul Covasna,

—	Județul Brașov,

—	Județul Botoșani,

—	Județul Vâlcea,

—	Județul Iași,

—	Județul Hunedoara,

—	Județul Alba,

—	Județul Sibiu,

—	Județul Caraș-Severin,

—	Județul Neamț,

—	Județul Harghita,

—	Județul Mureș,

—	Județul Cluj,

—	Județul Maramureș.

6. Slovacia

Următoarele zone de restricții de categoria III din Slovacia:

—	the whole district of Trebišov.

7. Italia

Următoarele zone de restricții de categoria III din Italia:

tutto il territorio della Sardegna.

ANEXA II

MĂSURI DE BIOSECURITATE CONSOLIDATE PENTRU UNITĂȚILE DE PORCINE DEȚINUTE SITUATE ÎN ZONELE DE RESTRICȚII DE CATEGORIA I, II ȘI III

[menționate la articolul 16 alineatul (1) litera (b) punctul (i)]

Următoarele măsuri de biosecuritate consolidate, menționate la articolul 16 alineatul (1) litera (b) punctul (i), se aplică unităților de porcine deținute situate în zonele de restricții de categoria I, II și III situate în statele membre în cauză în cazul circulației autorizate a transporturilor de:

(a)	porcine deținute în zonele de restricții de categoria I, II și III, în afara zonelor respective, astfel cum se prevede la articolele 22, 23, 24, 25, 28 și 29;

(b)	material germinativ obținut de la porcine deținute în zona de restricții de categoria II, în afara zonei respective, astfel cum se prevede la articolele 31 și 32;

(c)	subproduse de origine animală obținute de la porcine deținute în zona de restricții de categoria II, în afara zonei respective, astfel cum se prevede la articolele 35 și 37;

(d)	carne proaspătă, produse din carne, inclusiv membrane, obținute de la porcine deținute în zona de restricții de categoria II și III, în afara zonelor respective, astfel cum se prevede la articolele 38, 39 și 40.

Operatorii unităților de porcine deținute situate în zonele de restricții de categoria I, II și III situate în statele membre în cauză în cazul deplasărilor autorizate în afara zonelor respective se asigură că următoarele măsuri de biosecuritate consolidate sunt aplicate în unitățile de porcine deținute:

(a)

nu trebuie să existe niciun contact direct sau indirect între porcinele deținute și cel puțin:

(i)	alte porcine deținute din alte unități;

(ii)	porcine sălbatice;

(b)	măsuri igienice adecvate, cum ar fi schimbarea hainelor și a încălțămintei la intrarea și ieșirea din spațiile în care sunt ținute porcine;

(c)	spălarea și dezinfectarea mâinilor și dezinfectarea încălțămintei la intrarea în spațiile în care sunt ținute porcine;

(d)	absența oricărui contact cu porcinele deținute timp de cel puțin 48 de ore după orice activitate de vânătoare legată de porcinele sălbatice sau după orice alt contact cu porcine sălbatice;

(e)	interdicția ca persoanele sau mijloacele de transport neautorizate să intre în unitate, inclusiv în spațiile în care sunt ținute porcine;

(f)	ținerea unei evidențe adecvate a persoanelor și a mijloacelor de transport care intră în unitatea în care sunt ținute porcinele;

(g)

incintele și clădirile unității în care sunt ținute porcine trebuie:

(i)	să fie construite astfel încât niciun alt animal să nu poată intra în incinte și clădiri sau să nu poată intra în contact cu porcinele deținute sau cu hrana și materialul de așternut ale acestora;

(ii)	să permită spălarea și dezinfectarea mâinilor;

(iii)

să permită curățarea și dezinfectarea incintelor;

(iv)	să dispună de instalații adecvate pentru încălțăminte și îmbrăcăminte la intrarea în spațiile în care sunt ținute porcine;

(h)	împrejmuirea etanșă cel puțin a incintelor în care sunt ținute porcinele și a clădirilor în care sunt ținute hrana pentru animale și așternutul;

(i)

trebuie să existe un plan de biosecuritate aprobat de autoritatea competentă a statului membru în cauză, ținând seama de profilul unității și de legislația națională; acest plan de biosecuritate trebuie să includă cel puțin:

(i)	crearea zonelor „curate” și „murdare” pentru personalul corespunzător tipologiei fermei, cum ar fi vestiare, duș, sală de mese;

(ii)	stabilirea și revizuirea, după caz, a modalităților logistice pentru intrarea în unitate a unor noi porcine deținute;

(iii)

procedurile de curățare și dezinfectare a instalațiilor, a mijloacelor de transport, a echipamentelor și cele referitoare la igiena personalului;

(iv)	norme privind hrana personalului de la fața locului și interzicerea deținerii de porcine de către personal, la nevoie și dacă este cazul;

(v)	programul specific de sensibilizare periodică a personalului din unitate;

(vi)	stabilirea și revizuirea, după caz, a măsurilor logistice pentru a asigura o separare adecvată între diferitele unități epidemiologice și pentru a evita ca porcinele să intre în contact, direct sau indirect, cu subproduse de origine animală și cu alte unități;

(vii)

procedurile și instrucțiunile pentru aplicarea cerințelor de biosecuritate în timpul construirii sau reparării incintelor sau clădirilor;

(viii)

audit intern sau autoevaluare pentru aplicarea măsurilor de biosecuritate.

15.4.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 129/73

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/607 AL COMISIEI

din 14 aprilie 2021

de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de acid citric originar din Republica Populară Chineză, astfel cum a fost extinsă la importurile de acid citric expediat din Malaysia, indiferent dacă a fost sau nu declarat ca fiind originar din Malaysia, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 11 alineatul (2),

întrucât:

1. PROCEDURA

1.1. Anchetele precedente și măsurile în vigoare

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1193/2008 (2), Consiliul a instituit taxe antidumping la importurile de acid citric originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”, „China” sau „țara în cauză”) (denumite în continuare „măsurile inițiale”). Ancheta care a condus la instituirea măsurilor inițiale va fi denumită în continuare „ancheta inițială”. Măsurile au luat forma unei taxe ad valorem cuprinsă între 6,6 % și 42,7 %.

(2)

Prin Decizia 2008/899/CE (3), Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a acceptat angajamentele de preț oferite de șase producători-exportatori din China (printre care un grup de producători-exportatori), împreună cu Camera de Comerț a importatorilor și a exportatorilor de metale, de minerale și de produse chimice din China (denumită în continuare „CCCMC”). Producătorii sunt Anhui BBCA Biochemical Co., Ltd. [denumită în prezent COFCO Bio-Chemical Energy (Yushu) Co., Ltd.]; Laiwu Taihe Biochemistry Co., Ltd.; RZBC Co., Ltd. și RZBC (Juxian) Co., Ltd.; TTCA Co., Ltd.; Weifang Ensign Industry Co., Ltd. și Yixing Union Biochemical Co., Ltd. (denumită în prezent Jiangsu Guoxin Union Energy Co., Ltd.).

(3)	Prin Decizia 2012/501/UE (4), Comisia a retras acceptarea angajamentului oferit de unul dintre producătorii-exportatori, și anume Laiwu Taihe Biochemistry Co. Ltd. (denumit în continuare „Laiwu Taihe”).

(4)

Prin Regulamentul (UE) 2015/82 (5), Comisia a reinstituit măsurile antidumping definitive asupra importurilor de acid citric originar din RPC în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor (denumită în continuare „reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor”).

(5)	Prin Regulamentul (UE) 2016/32 (6), Comisia a extins măsurile privind importurile de acid citric originar din China la importurile de acid citric expediat din Malaysia, indiferent dacă a fost sau nu declarat ca fiind originar din Malaysia.

(6)	Prin Regulamentul (UE) 2016/704 (7), Comisia a retras acceptarea angajamentului pentru încă două societăți, pe baza constatărilor privind încălcările angajamentului și caracterul său nepractic, care justificau retragerea acceptării angajamentului.

(7)	Prin Regulamentul (UE) 2018/1236 (8), Comisia a închis ancheta privind posibila eludare a măsurilor antidumping instituite la importurile de acid citric originar din China prin importuri de acid citric expediat din Cambodgia, indiferent dacă a fost sau nu declarat ca fiind originar din Cambodgia.

(8)	Taxele antidumping în vigoare în prezent variază între 15,3 % și 42,7 % pentru importurile provenite de la producătorii-exportatori cooperanți și un nivel al taxei de 42,7 % se aplică importurilor de la toate celelalte societăți.

1.2. Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor

(9)	În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (9), Comisia a primit o cerere de reexaminare în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(10)

Cererea de reexaminare a fost depusă la data de 21 octombrie 2019 de către N.V. Citrique Belge și Jungbunzlauer Austria AG (denumiți în continuare „solicitanții”), în numele unor producători din Uniune care reprezintă 100 % din producția totală de acid citric a Uniunii. Cererea de reexaminare s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar determina, probabil, continuarea dumpingului și reapariția prejudiciului pentru industria Uniunii.

1.3. Deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor

(11)

După ce a stabilit că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor și după consultarea comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a deschis o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor privind importurile de acid citric originar din China, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. La 20 ianuarie 2020, Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (10) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

1.4. Perioada anchetei de reexaminare și perioada examinată

(12)

Ancheta privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2019 și 31 decembrie 2019 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2016 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

1.5. Părțile interesate

(13)

Prin avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze în vederea participării la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod expres solicitanții, producătorii-exportatori cunoscuți, autoritățile chineze, precum și importatorii și utilizatorii cunoscuți cu privire la deschiderea reexaminării și i-a invitat să participe.

(14)	De asemenea, părțile interesate au avut ocazia de a formula observații cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.

1.6. Eșantionare

(15)	În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

1.6.1. Nicio eșantionare a producătorilor din Uniune

(16)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că cei doi producători cunoscuți din Uniune, N.V. Citrique Belge S.A. și Jungbunzlauer Austria AG, trebuiau să transmită chestionarul completat în termen de 37 zile de la data publicării avizului de deschidere. De asemenea, Comisia a invitat alți producători din Uniune și asociațiile reprezentative, dacă există, să se facă cunoscute și să solicite un chestionar. Niciun alt producător din Uniune și nicio altă asociație reprezentativă nu s-au manifestat.

1.6.2. Eșantionarea importatorilor

(17)	Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(18)	Un importator neafiliat a furnizat informațiile solicitate și a acceptat să fie inclus în eșantion. Având în vedere numărul mic de răspunsuri, Comisia a decis că nu era necesară constituirea unui eșantion.

1.6.3. Eșantionarea producătorilor-exportatori din China

(19)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din China să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(20)	Patru producători-exportatori din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Având în vedere numărul mic de răspunsuri, Comisia a decis că nu era necesară constituirea unui eșantion.

(21)

În ansamblu, cooperarea producătorilor-exportatori chinezi a fost insuficientă. De fapt, Laiwu Taihe, cel mai mare producător-exportator, care reprezintă peste 53 % din exporturile din China către Uniune, nu a cooperat în cadrul prezentei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor. În schimb, Comisia a utilizat datele disponibile pentru cei patru producători-exportatori cooperanți.

1.7. Răspunsurile la chestionar

(22)

La deschiderea anchetei, Comisia a pus la dispoziție chestionarele destinate producătorilor din Uniune, importatorilor, utilizatorilor și producătorilor-exportatori din China în dosarul destinat consultării de către părțile interesate și pe site-ul internet al DG Comerț (11). În plus, Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în China în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(23)	Comisia a primit răspunsuri la chestionare din partea solicitanților, a unui importator, a patru utilizatori și a patru producători-exportatori. GC nu a furnizat niciun răspuns la chestionar în ceea ce privește existența unor distorsiuni semnificative în China.

1.8. Verificarea

(24)

Din cauza izbucnirii pandemiei de COVID-19 și a măsurilor subsecvente luate pentru a face față pandemiei, astfel cum se detaliază într-un aviz publicat la dosarul cazului [„avizul COVID-19” (12)], Comisia nu a putut efectua vizite de verificare în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază la sediile entităților care au transmis răspunsurile la chestionare.

(25)

În schimb, Comisia a efectuat o verificare la distanță a tuturor informațiilor considerate necesare pentru constatările sale. Comisia a efectuat, de la distanță, verificări încrucișate ale următoarelor societăți/părți:

Producători din Uniune:

—	S.A. Citrique Belge N.V., Tienen, Belgia;

—	Jungbunzlauer Austria AG, Viena, Austria și Jungbunzlauer Ladenburg GmbH, Ladenburg, Germania.

Utilizatori:

—	Reckitt Benckiser (ENA) BV, Schiphol, Țările de Jos;

—	Henkel AG & Co. KGaA, Düsseldorf, Germania.

Producători-exportatori din China:

—	COFCO Bio-Chemical Energy (Yushu) Co. Ltd., Changchun, provincia Jilin, Republica Populară Chineză;

—	Jiangsu Guoxin Union Energy Co., Ltd., Yixing, provincia Jiangsu, Republica Populară Chineză;

—	RZBC Group, Rizhao, provincia Shandong, Republica Populară Chineză;

—	Weifang Ensign Industry Co., Ltd., Weifang, provincia Shandong, Republica Populară Chineză.

1.9. Procedura de stabilire a valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază

(26)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea anchetei, care indică existența unor distorsiuni semnificative în China în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a considerat adecvat să deschidă ancheta în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(27)

Prin urmare, pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat, în avizul de deschidere, toți producătorii-exportatori din China să furnizeze informațiile solicitate în anexa III la avizul de deschidere cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea acidului citric. Patru producători-exportatori chinezi au transmis informațiile relevante.

(28)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru ancheta sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a trimis, de asemenea, un chestionar către GC. Cu toate acestea, GC nu a răspuns la acest chestionar. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a determina existența distorsiunilor semnificative în China.

(29)

Prin avizul de deschidere, Comisia a invitat, de asemenea, toate părțile interesate să își exprime punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă justificative cu privire la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Ca reacție la avizul de deschidere, CCCMC a formulat observații cu privire la existența unor distorsiuni semnificative. Aceste observații au fost analizate în detaliu la punctul 3.2 de mai jos.

(30)

În avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale bazate pe prețuri sau valori de referință nedistorsionate.

(31)

La 5 martie 2020, Comisia a publicat o primă notă la dosar privind sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale (denumită în continuare „nota din 5 martie 2020”), prin care solicita opiniile părților interesate cu privire la sursele relevante pe care Comisia le-ar putea utiliza pentru stabilirea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (e) al doilea paragraf din regulamentul de bază (13). În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție – cum ar fi materialele, energia și forța de muncă – utilizați de producătorii-exportatori la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat, în etapa respectivă, Brazilia, Columbia și Thailanda ca posibile țări reprezentative. La 13 martie 2020, la cererea CCCMC, Comisia a comunicat anexa IV la nota din 5 martie 2020, care conține informații disponibile în mod public din baza de date Global Trade Atlas („GTA”) (14), informații pe care serviciile Comisiei au propus să le utilizeze pentru materiile prime și subprodusele enumerate în nota din 5 martie 2020.

(32)	Comisia a oferit tuturor părților interesate posibilitatea de a prezenta observații. Comisia a primit observații din partea a patru producători-exportatori chinezi, din partea CCCMC și din partea solicitanților. GC nu a prezentat observații.

(33)

Comisia a abordat observațiile primite cu privire la nota din 5 martie în cadrul unei a doua note privind sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale, din 30 noiembrie 2020 (denumită în continuare „nota din 30 noiembrie 2020”) (15). De asemenea, Comisia a stabilit o listă provizorie a factorilor de producție și a concluzionat că, în această etapă, intenționa să utilizeze Columbia ca țară reprezentativă în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații și a primit observații din partea solicitanților și a CCCMC. Aceste observații au fost analizate în detaliu la punctele 3.3 și 3.4 de mai jos.

2. PRODUSUL CARE FACE OBIECTUL REEXAMINĂRII ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1. Produsul care face obiectul reexaminării

(34)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări este același cu cel din ancheta inițială și din reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, și anume acidul citric și citratul trisodic dihidrat, încadrat în prezent la codurile NC 2918 14 00 și ex 2918 15 00 (coduri TARIC 2918150011 și 2918150019) (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”).

(35)

Acidul citric este utilizat ca acidulant și ca agent de reglare a pH-ului într-o gamă largă de aplicații, de exemplu pentru fabricarea detergenților pentru îngrijirea locuinței, a băuturilor, a alimentelor, a produselor cosmetice și a produselor farmaceutice. Principalele materii prime ale acestuia sunt zahărul/melasa, tapioca, porumbul sau glucoza (obținută din cereale) și diverși agenți pentru fermentarea microbiană în mediu lichid a carbohidraților.

2.2. Produsul similar

(36)

Astfel cum s-a stabilit în ancheta inițială, precum și în reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, prezenta anchetă de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

—	produsul care face obiectul reexaminării originar din țara în cauză;

—	produsul fabricat și vândut pe piața internă a țării în cauză; precum și

—	produsul fabricat și vândut în Uniune de către industria Uniunii.

(37)	Prin urmare, produsele respective au fost considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

2.3. Observații cu privire la definiția produsului

(38)

Comisia nu a primit observații cu privire la definiția produsului. CCCMC a remarcat în observațiile sale privind deschiderea anchetei că produsul care face obiectul reexaminării, astfel cum este definit în avizul de deschidere, acoperă tipurile de produse care fac obiectul măsurilor inițiale, precum și tipurile de produse care fac obiectul primei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor.

3. DUMPINGUL

3.1. Observații preliminare

(39)	În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea conduce la o continuare sau la o reapariție a dumpingului din partea Chinei.

(40)

Capacitatea de producție totală declarată a producătorilor-exportatori cooperanți s-a ridicat la aproximativ 72 % din capacitatea de producție totală estimată a Chinei. Având în vedere nivelul redus de cooperare, Comisia a aplicat articolul 18 și și-a întemeiat constatările privind piața chineză a acidului citric, inclusiv cele privind producția, capacitatea și capacitatea neutilizată, pe datele disponibile.

(41)

Constatările în legătură cu probabilitatea continuării dumpingului formulate în cele ce urmează s-au bazat în special pe informațiile cuprinse în cererea de reexaminare, pe statisticile întocmite pe baza datelor raportate Comisiei de către statele membre în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază [denumită în continuare „baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6)”], precum și pe răspunsurile la formularul de eșantionare furnizate la momentul deschiderii anchetei și pe răspunsurile la chestionar. În plus, Comisia a utilizat și alte surse de informații disponibile în mod public, cum ar fi baza de date a GTA și a Orbis Bureau van Dijk (16) (denumit în continuare „Orbis”).

3.2. Valoarea normală

(42)	În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „valoarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(43)

Cu toate acestea, articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază stipulează că, în cazul în care se stabilește că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate și include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri.

(44)	Astfel cum se explică în continuare, Comisia a concluzionat în prezenta anchetă că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa de cooperare a GC, a fost adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

3.2.1. Existența unor distorsiuni semnificative

3.2.1.1. Introducere

(45)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază prevede următoarea definiție: „[d]istorsiunile semnificative sunt acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:

—	„deservirea pieței în cauză în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților din țara exportatoare și care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților respective;

—	prezența statului în cadrul firmelor, ceea ce face posibilă intervenția acestuia în procesul de stabilire a prețurilor sau a costurilor;

—	existența unor politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă;

—	lipsa, aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul, întreprinderile sau proprietatea;

—	distorsionarea costurilor salariale;

—	accesul la finanțare acordat de instituțiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în vreun alt fel, nu acționează independent de stat”.

(46)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, evaluarea existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) ia în considerare, printre altele, lista neexhaustivă a elementelor enumerate în dispoziția anterioară. În temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare impactul potențial al unuia sau mai multora dintre elementele respective asupra prețurilor și costurilor din țara exportatoare ale produsului care face obiectul reexaminării. Într-adevăr, întrucât lista nu este cumulativă, nu este necesar să fie luate în considerare toate elementele pentru a identifica existența unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleași circumstanțe concrete pot fi utilizate pentru a demonstra existența unuia sau a mai multor elemente din listă. Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) trebuie formulată pe baza tuturor elementelor de probă disponibile. De asemenea, evaluarea generală privind existența unor distorsiuni poate să ia în considerare contextul general și situația din țara exportatoare, în special în cazurile în care elementele fundamentale ale sistemului economic și administrativ al țării exportatoare acordă guvernului puteri semnificative de intervenție în economie, din cauza cărora prețurile și costurile nu sunt rezultatul unei dezvoltări libere a forțelor de pe piață.

(47)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede următoarele: „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector”.

(48)

În temeiul acestei dispoziții, Comisia a elaborat un raport de țară privind China (denumit în continuare „raportul” sau „raportul privind China”) (17), care arată existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în ceea ce privește numeroși factori-cheie de producție (printre care terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și sectoare specifice (cum ar fi sectorul siderurgic și sectorul produselor chimice). Părțile interesate au fost invitate să infirme, să comenteze sau să completeze elementele de probă din dosarul de anchetă la momentul deschiderii acesteia. Raportul a fost inclus în dosarul anchetei în etapa de deschidere a acesteia.

(49)

Cererea de reexaminare prezentată de solicitant, pe lângă reiterarea constatărilor din raport, în special în sectorul chimic, conținea informații suplimentare cu privire la procedurile antidumping anterioare ale SUA referitoare la acidul citric și, în special, constatările din cea mai recentă procedură, astfel cum au fost publicate în documentul intitulat „Issues and Decision Memorandum for the Final Results of Countervailing Duty Administrative Review: Citric Acid and Certain Citrate Salts”, 7 decembrie 2015. În special, solicitantul a făcut referire la constatările privind: politicile de acordare de împrumuturi (împrumuturi puse la dispoziția industriei acidului citric de către bănci deținute de stat cu rate ale dobânzii mai mici decât ratele comerciale); reducerea impozitului pe profit (industria acidului citric beneficiază de impozite reduse pe venit și solicită credite fiscale la achiziționarea de echipamente de pe piața internă); accesul mai ieftin la materii prime auxiliare, în special la substanțe chimice, inclusiv acid sulfuric, sodă caustică, cărbune bituminos, carbonat de calciu sau var; terenurile (constatări privind drepturile de folosință a terenurilor obținute contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată); energia electrică (constatarea Departamentului de Comerț al SUA conform căreia societății anchetate i-a fost furnizată energie electrică contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată), precum și subvențiile sub formă de transfer direct de fonduri și o compensare a taxei de mediu.

(50)

Astfel cum se arată în considerentele 23 și 28, GC nu a prezentat observații și nu a furnizat elemente de probă care să susțină sau să respingă dovezile existente la dosarul cazului, inclusiv raportul, precum și dovezile suplimentare furnizate de solicitant, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

(51)	Au fost primite observații în acest sens ca răspuns la deschiderea cazului din partea CCCMC, în numele producătorilor membri ai CCCMC care au cooperat.

(52)

În primul rând, CCCMC a susținut că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este incompatibil cu normele OMC. În primul rând, CCCMC a susținut că Acordul antidumping al OMC (denumit în continuare „Acordul privind PAD”) nu recunoaște conceptul de distorsiuni semnificative la articolul 2.2 din Acordul privind PAD, care permite construirea valorii normale numai în cazul în care nu există vânzări în cadrul operațiunilor comerciale normale. CCCMC a observat că acest articol nu menționează distorsiunile semnificative care permit construirea valorii normale. În al doilea rând, CCCMC a susținut că, chiar dacă conceptul de distorsiuni semnificative ar fi în conformitate cu normele OMC, calculul valorii construite ar trebui să fie efectuat în conformitate cu articolul 2.2.1.1 din Acordul privind PAD și cu interpretarea acestuia de către Organul de apel al OMC prevăzută în cauza UE-Biomotorină (DS478). În al treilea rând, CCCMC a susținut că, deși noțiunea de „operațiuni comerciale normale” nu este definită în mod explicit în Acordul privind PAD, articolul 2.2.1 prevede că vânzările unui produs nu pot fi tratate ca neavând loc în cadrul operațiunilor comerciale normale și eliminate din calcul „decât în cazul în care […] aceste vânzări se efectuează pe o perioadă extinsă, în cantități substanțiale și la prețuri care nu pot acoperi toate costurile […]”. În al patrulea rând, Acordul privind PAD impune ca valoarea normală să fie stabilită pe baza prețurilor de vânzare sau a costurilor care reflectă nivelul prețurilor sau al costurilor din țara de origine. Prin urmare, prețul construit pe baza țării reprezentative nu poate reflecta nivelul prețurilor și al costurilor din țara exportatoare. Potrivit CCCMC, nu există nicio dispoziție în normele OMC care să permită utilizarea datelor dintr-o țară terță.

(53)

Comisia a considerat că dispoziția de la articolul 2 alineatul (6a) este pe deplin compatibilă cu obligațiile Uniunii Europene în baza normelor OMC și cu jurisprudența citată de CCCMC. În opinia Comisiei, în conformitate cu avizul grupului special al OMC și al Organului de apel în cauza UE-Biomotorină (DS473), dispozițiile regulamentului de bază care se aplică în general tuturor membrilor OMC, în special articolul 2 alineatul (5) al doilea paragraf, permit utilizarea datelor dintr-o țară terță, ajustate în mod corespunzător, atunci când o astfel de ajustare este necesară și justificată. Existența unor distorsiuni semnificative face ca prețurile și costurile din țara exportatoare să fie inadecvate pentru construirea valorii normale. În aceste condiții, această dispoziție prevede construirea costurilor de producție și de vânzare pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate, inclusiv cele dintr-o țară reprezentativă adecvată cu un nivel de dezvoltare similar cu cel al țării exportatoare. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație.

(54)

În al doilea rând, CCCMC a susținut că, în cazul de față, nu există dovezi ale unor distorsiuni semnificative. În primul rând, CCCMC a susținut că solicitanții nu au furnizat suficiente elemente de probă privind existența unor distorsiuni semnificative care să justifice deschiderea unei anchete în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din regulamentul de bază, în special pe motiv că elementele de probă erau foarte generale și nu erau specifice industriei acidului citric. În al doilea rând, raportul a fost publicat în decembrie 2017, în timp ce PAR în cadrul prezentei anchete a acoperit anul 2019. Prin urmare, elementele de probă colectate în raport erau depășite și nu reflectau situația industriei acidului citric în cazul de față. În al treilea rând, în cauza Statele Unite – Măsuri compensatorii (China) (articolul 21.5) (DS437), Organul de apel a constatat că „existența unei denaturări a prețurilor care rezultă din intervenția guvernului trebuie să fie stabilită și explicată în mod corespunzător” și că „stabilirea […] trebuie să se facă de la caz la caz”. Prin urmare, CCCMC a susținut că raportul era o sursă inadecvată pentru a fi utilizată ca element de probă în cazul industriei acidului citric, deoarece descrie distorsiunile din sectorul mai larg al industriei chimice. În al patrulea rând, CCCMC a susținut că procedurile antidumping ale SUA menționate de solicitanți sunt lipsite de relevanță în cazul de față, întrucât se referă la constatări efectuate înainte de PAR.

(55)

Ca răspuns, Comisia a reamintit că punctul 4.1 din avizul de deschidere se referea la o serie de elemente de pe piața chineză a acidului citric, pentru a demonstra că piața a fost afectată de distorsiuni în sectorul materiilor prime și în sectoarele petrochimic și chimic din China. Prin urmare, Comisia a considerat că elementele de probă enumerate în avizul de deschidere erau suficiente pentru a justifica deschiderea unei anchete pe baza articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. În plus, deși constatările anchetelor privind dumpingul efectuate de autoritățile din alte țări nu constituie în mod automat elemente de probă ale distorsiunilor în anchetele antidumping ale UE, acestea pot conține elemente probatorii relevante pentru a ilustra faptul că există anumite anomalii pe piața relevantă a țării exportatoare, astfel cum s-a întâmplat în cazul de față în ceea ce privește industria acidului citric din China.

(56)

În ceea ce privește argumentul potrivit căruia raportul nu mai este de actualitate, Comisia a reamintit faptul că, până în prezent, nu au fost furnizate dovezi care să arate că raportul nu mai este de actualitate. Dimpotrivă, Comisia a observat, în special, că principalele documente de politică și elemente de probă cuprinse în raport, inclusiv planurile cincinale relevante și legislația aplicabilă produsului care face obiectul reexaminării, erau încă relevante în cursul PAR și că nici CCCMC, nici alte părți, nu au dovedit că această situație s-ar fi schimbat.

(57)

În final, Comisia a reamintit în continuare că litigiul Statele Unite – Măsuri compensatorii (China) (DS437) nu a vizat aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, care este temeiul juridic relevant pentru stabilirea valorii normale în prezenta anchetă. Acest litigiu privea o situație de fapt diferită și viza interpretarea Acordului OMC privind subvențiile și măsurile compensatorii, și nu interpretarea Acordului privind PAD. În orice caz, astfel cum se explică în considerentele 49 și 55 de mai sus, elementele de probă prezentate se refereau în mod clar la piața acidului citric din China și, prin urmare, la produsul care face obiectul anchetei în cazul de față. Prin urmare, afirmația respectivă a fost respinsă.

(58)

În ceea ce privește ultimul argument al CCCMC, potrivit căruia constatările din cadrul procedurilor antidumping americane au fost irelevante în acest caz, Comisia observă că elementele de probă enumerate în avizul de deschidere de către solicitant au inclus și alte constatări, în afară de rezultatele anchetelor din SUA, în special o serie de elemente de probă bazate pe raport. Elementele de probă au fost considerate a fi suficiente pentru a justifica deschiderea unei anchete pe baza articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Deși ancheta SUA a avut loc înainte de PAR, observațiile furnizate de solicitanți cu privire la deschiderea anchetei au servit drept indiciu suplimentar al neregulilor de pe piața chineză.

(59)

În plus, CCCMC a prezentat observații cu privire la prima notă privind sursele pentru stabilirea valorii normale. În această comunicare, CCCMC și-a reiterat mai întâi observațiile cu privire la deschiderea anchetei. În al doilea rând, aceasta a afirmat că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, numai acele costuri de producție și de vânzare care s-au dovedit a fi distorsionate ar trebui înlocuite cu prețuri sau cu valori de referință nedistorsionate. Mai precis, CCCMC a afirmat că solicitanții nu au reușit să demonstreze că costurile forței de muncă din China au fost distorsionate și, prin urmare, Comisia ar fi trebuit să utilizeze costurile efective ale forței de muncă, astfel cum au fost raportate de producătorii-exportatori. CCCMC a afirmat că era nerezonabil să se înlocuiască costurile forței de muncă cu cele dintr-o țară terță, deoarece acestea erau influențate de mai mulți factori, cum ar fi relația dintre cerere și ofertă de pe piața în cauză, gradul de automatizare a producției și nivelul prețului produselor de bază în regiunea în care se aflau producătorii. CCCMC a adăugat că costurile forței de muncă variau nu numai între țări diferite, ci și între diferiți producători chinezi. În plus, CCCMC a afirmat că costurile energiei au variat în funcție de mai mulți factori, inclusiv tipul de energie și disponibilitatea acesteia în zonă, tehnologia de producere a energiei, relația dintre cerere și ofertă etc. Prin urmare, prețurile energiei dintr-o țară nu pot reflecta nivelul prețului energiei în condiții normale de piață din altă țară.

(60)

Comisia a remarcat că, odată ce se stabilește că, din cauza existenței unor distorsiuni semnificative pentru țara exportatoare în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b), nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne din țara exportatoare, Comisia poate construi valoarea normală prin utilizarea unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate dintr-o țară reprezentativă adecvată, pentru fiecare producător-exportator, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a). Articolul 2 alineatul (6a) litera (a) permite utilizarea costurilor interne numai în cazul în care se stabilește în mod cert că aceste costuri nu sunt distorsionate. Cu toate acestea, având în vedere elementele de probă disponibile, costurile individuale cu forța de muncă și energia și/sau alte costuri de producție și de vânzare ale produsului care face obiectul reexaminării nu au putut fi identificate ca fiind costuri nedistorsionate. Astfel cum este evidențiat în secțiunile 3.2.1.1-3.2.1.9, Comisia a stabilit existența distorsiunilor semnificative în industria acidului citric și nu a existat nicio dovadă pozitivă cu privire la faptul că factorii de producție ai producătorilor-exportatori individuali sunt nedistorsionați.

(61)

În orice caz, calcularea costurilor cu forța de muncă și energia s-a bazat pe cantitatea respectivă de forță de muncă și de energie utilizată în procesul de fabricație, astfel cum a fost declarată de producătorii-exportatori. Prin urmare, cantitatea forței de muncă și a energiei a corespuns utilizării reale a acestor factori de către producătorii chinezi, în timp ce doar costul forței de muncă și al energiei a fost înlocuit cu valoarea nedistorsionată din țara reprezentativă. Deși este adevărat că costurile forței de muncă și energiei pot varia într-o anumită măsură între diferite zone geografice, Comisia utilizează numai costurile care nu sunt afectate de distorsiuni într-o țară reprezentativă adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a). Comisia a publicat două note la dosar cu privire la factorii de producție, oferindu-le părților ample oportunități de a prezenta observații, inclusiv prin evidențierea oricăror posibile anomalii sau alte considerente care le pot afecta în țara (țările) reprezentativă (reprezentative). În acest context, părțile interesate nu au pus sub semnul întrebării nivelul costului forței de muncă și/sau al energiei în țara reprezentativă adecvată menționată în nota din 30 noiembrie 2020. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(62)

În al treilea rând, CCCMC a afirmat că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, evaluarea privind existența unor distorsiuni semnificative ar trebui efectuată pentru fiecare producător-exportator în parte. Prin urmare, Comisia avea obligația de a analiza situația fiecărui producător chinez inclus în eșantion și de a decide dacă vreunul dintre factorii costurilor de producție și de vânzare este distorsionat pentru fiecare dintre aceștia.

(63)

Comisia a remarcat faptul că existența unor distorsiuni semnificative care determină aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este stabilită la nivelul întregii țări, aplicându-se astfel tuturor producătorilor-exportatori din țara respectivă, astfel cum este cazul în speță. În orice caz, așa cum s-a menționat în considerentul 60, aceeași dispoziție din regulamentul de bază prevede că pot fi utilizate costurile interne dacă se stabilește că acestea nu sunt afectate de distorsiuni semnificative, iar în acest caz costurile respective sunt utilizate la calcularea valorii normale. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(64)

În observații separate, producătorii-exportatori Weifang Ensign Industry, RZBC și Jiangsu Guoxin Union Energy au reiterat afirmațiile formulate de CCCMC cu privire la prima notă. În plus, într-o observație transmisă de COFCO Bio-Chemical Energy (Yushu), acest producător-exportator a precizat că aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază contravine dispozițiilor articolului 2.2 din Acordul privind PAD.

(65)	Comisia a precizat că problema compatibilității articolului 2 alineatul (6a) cu normele OMC a fost deja explicată în considerentul 53 de mai sus.

(66)	În urma comunicării constatărilor, o serie de observații cu privire la existența unor distorsiuni semnificative au fost transmise atât de CCCMC, cât și de Weifang Ensign Industry, RZBC și Jiangsu Guoxin Union Energy (denumiți în continuare „cei trei producători-exportatori”).

(67)

În primul rând, CCCMC și cei trei producători-exportatori au reiterat afirmația conform căreia articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este incompatibil cu articolele 2.2.1.1 și 2.2 din Acordul privind PAD și cu constatările formulate în următoarele cauze din cadrul OMC: UE – Biomotorină (Argentina) (constatările grupului special și ale Organului de apel), UE – Biomotorină (Indonezia) (constatările grupului special), Ucraina – Nitrat de amoniu (constatările grupului special și ale Organului de apel), Australia – Hârtie pentru fotocopiere (constatările grupului special) și UE – Metodologii de ajustare a costurilor (constatările grupului special). Aceste părți se referă în mod specific la constatările din raportul grupului special în ceea ce privește ultima cauză, și anume că presupusa intervenție/denaturare a pieței din partea guvernului rus nu a constituit o bază adecvată pentru a concluziona că registrele producătorilor-exportatori nu reflectau în mod rezonabil costurile asociate cu producția și cu vânzarea produsului în cauză.

(68)

Comisia a reamintit că niciuna dintre cauzele din cadrul OMC citate anterior nu se referea la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază și la condițiile de aplicare a acestuia. În plus, situațiile de fapt care stau la baza cauzelor respective sunt cu totul diferite de situația și de criteriile care determină aplicarea metodologiei în temeiul acestei dispoziții din regulamentul de bază. În ceea ce privește litigiul din cadrul OMC intitulat „UE – Metodologii de ajustare a costurilor”, Comisia a reamintit că atât UE, cât și Rusia au contestat constatările grupului special, care, prin urmare, nu sunt definitive și, în consecință, în conformitate cu jurisprudența consacrată a OMC, nu au niciun statut juridic în cadrul sistemului GATT sau al OMC, deoarece nu au fost aprobate prin decizii ale PĂRȚILOR CONTRACTANTE la GATT sau ale membrilor OMC. În orice caz, raportul grupului special a considerat în mod specific că dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază sunt în afara domeniului de aplicare al litigiului. Grupul special a constatat că aceste dispoziții au o substanță diferită și implicații juridice diferite de dispozițiile articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază, care au făcut obiectul litigiului respectiv, și că dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) nu le-au înlocuit pe acestea din urmă atunci când au fost introduse (18). Prin urmare, constatările efectuate în cauzele menționate mai sus nu au relevanță pentru aplicarea articolului 2 alineatul (6a), care este o dispoziție nouă, nu a făcut niciodată obiectul niciunei proceduri în cadrul OMC și nu înlocuiește articolul 2 alineatul (5) și/sau articolul 2 alineatul (3). Prin urmare, aceste constatări nu au nicio importanță pentru evaluarea compatibilității articolului 2 alineatul (6a) cu normele OMC relevante. Din aceste motive, această afirmație a fost respinsă.

(69)

În al doilea rând, CCCMC și cei trei producători-exportatori au susținut că, în pofida constatărilor OMC menționate în considerentul 67, care constituie o parte integrantă a constatărilor UE privind valoarea normală în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, comunicarea constatărilor nu a indicat niciun raționament cu privire la modul în care această dispoziție ar fi în conformitate cu dispozițiile articolului 2.2.1.1 din Acordul privind PAD și cu dispozițiile corespunzătoare de la articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază. De asemenea, comunicarea constatărilor nu a indicat nicio legătură între articolul 2 alineatul (6a) și o potențială „situație specială a pieței”, astfel cum este menționată la articolul 2.2 din Acordul privind PAD și în dispozițiile corespunzătoare de la articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază. În plus, potrivit afirmațiilor CCCMC și ale celor trei producători-exportatori, Comisia nu a furnizat o explicație cu privire la modul în care utilizarea de către Comisie a datelor din țări terțe ar fi justificată prin articolul 2 alineatul (5) al doilea paragraf din regulamentul de bază. Prin urmare, CCCMC și cei trei producători-exportatori au susținut că Comisia nu a explicat coerența juridică a articolului 2 alineatul (6a) cu jurisprudența citată a OMC.

(70)

Comisia a reamintit mai întâi că dispozițiile articolului 2 alineatul (5) și ale articolului 2 alineatul (3) din regulamentul de bază se aplică anchetelor antidumping, cu condiția îndeplinirii condițiilor relevante din aceste dispoziții. În schimb, dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) se referă la cazul specific al anchetelor privind produsele originare din țări în care a fost confirmată existența unor distorsiuni semnificative și în care existența unor distorsiuni semnificative face ca costurile și prețurile de pe piața internă să nu fie adecvate scopului calculării valorii normale. Procedura aplicată în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază și fondul evaluării sunt, prin urmare, diferite de cele prevăzute la articolul 2 alineatele (3) și (5) din regulamentul de bază. În afirmațiile lor, CCCMC și cei trei producători-exportatori presupun că dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) au neapărat legătură cu dispozițiile articolului 2 alineatele (3) și (5) din regulamentul de bază și susțin, prin urmare, că Comisia ar trebui să justifice din punct de vedere juridic aplicarea metodologiei prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) în temeiul articolului 2 alineatul (3) și/sau al articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază. Această presupunere din partea CCCMC și a celor trei producători-exportatori este pur speculativă, deoarece articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază prevede că, odată ce sunt îndeplinite condițiile relevante pentru aplicarea sa, trebuie aplicată tocmai metodologia prevăzută la acest articol. Această dispoziție nu prevede nicio cerință de efectuare a unei analize juridice suplimentare în temeiul articolului 2 alineatul (3) și/sau al articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază, cu atât mai puțin în temeiul jurisprudenței lor corespondente, astfel cum susțin în mod eronat CCCMC și cei trei producători-exportatori. Aceste dispoziții sunt separate unele de altele. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(71)

În al treilea rând, CCCMC și cei trei producători-exportatori au susținut că, în cauza UE – Metodologii de ajustare a costurilor, constatările grupului special referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază se aplică, de asemenea, în cazul articolului 2 alineatul (6a). În plus, CCCMC și cei trei producători-exportatori au susținut că în comunicarea constatărilor nu se făcea nicio referire la ajustările aduse datelor columbiene pentru a reflecta costurile de producție din China, ceea ce ar reprezenta o etapă necesară în temeiul articolului 2.2 din Acordul privind PAD, care prevede o ajustare a datelor oricărei țări terțe utilizate de autoritatea responsabilă cu ancheta, această ajustare fiind necesară pentru a reflecta costurile de producție din țara de origine.

(72)

Comisia a remarcat în răspunsul său că, astfel cum s-a explicat deja în considerentele 68 și 70, constatările făcute până în prezent în cadrul anchetelor OMC, inclusiv în cauza UE – Metodologii de ajustare a costurilor, nu au vizat în mod specific aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, ci a articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază. Cel mai important, constatările din litigiul respectiv nu sunt definitive, întrucât atât UE, cât și Rusia le-au contestat prin recurs și, prin urmare, în conformitate cu jurisprudența consacrată a OMC, nu au niciun statut juridic în cadrul sistemului GATT sau al OMC, deoarece nu au fost aprobate prin decizii ale PĂRȚILOR CONTRACTANTE la GATT sau ale membrilor OMC. În plus, raportul respectiv al grupului special a indicat în mod expres că dispozițiile respective nu au aceeași substanță și au implicații juridice diferite de cele ale articolului 2 alineatul (6a). La fel de important, astfel cum se explică în considerentul 53 și după cum se analizează în continuare în considerentul 74 de mai jos, jurisprudența relevantă a OMC permite utilizarea datelor dintr-o țară terță, atunci când acest lucru este justificat. În ceea ce privește datele columbiene, CCCMC și cei trei producători-exportatori își întemeiază din nou afirmația pe o combinație între dispozițiile de la articolul 2 alineatul (6a) și de la articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază. Astfel cum se explică în detaliu mai jos în secțiunile 3.3-3.8 din prezentul regulament și în documentele specifice de comunicare a constatărilor, Comisia a utilizat datele relevante din Columbia (sau din alte surse pentru anumiți factori de producție) în deplină conformitate cu dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Au fost efectuate anumite ajustări ale valorii relevante pentru a se ajunge la prețuri sau valori de referință nedistorsionate în scopul construirii valorii normale. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(73)

În al patrulea rând, CCCMC și cei trei producători-exportatori au susținut că constatarea Comisiei privind probabilitatea continuării dumpingului, astfel cum a fost comunicată în considerentele 170-186 din comunicarea constatărilor, și intenția sa de a menține măsurile existente nu erau legitime având în vedere constatările grupului special referitoare la aplicarea articolului 11 alineatul (3) din Acordul privind PAD, în cauza UE – Metodologii de ajustare a costurilor. CCCMC și cei trei producători-exportatori au solicitat Comisiei să explice și să justifice în detaliu afirmația sa de drept din considerentul 53 din comunicarea constatărilor, potrivit căreia metodologia bazată pe articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este în concordanță cu dispozițiile și jurisprudența aplicabile din Acordul privind PAD.

(74)

Încă o dată, Comisia evidențiază faptul că constatările din raportul grupului special al OMC nu sunt definitive, întrucât atât UE, cât și Rusia le-au contestat prin recurs și, prin urmare, în conformitate cu jurisprudența consacrată a OMC, acestea nu au niciun statut juridic în cadrul sistemului GATT sau al OMC, deoarece nu au fost aprobate prin decizii ale PĂRȚILOR CONTRACTANTE la GATT sau ale membrilor OMC. În plus, grupul special a hotărât în mod explicit că articolul 2 alineatul (6a) nu se încadrează în mandatul său, având în vedere substanța și implicațiile juridice diferite ale acestei dispoziții în raport cu articolul 2 alineatul (5). În plus, astfel cum se explică în considerentul 53, Comisia a considerat că, în conformitate cu constatările efectuate în cauza OMC UE – Biomotorină (DS473), dispozițiile regulamentului de bază care se aplică în general tuturor membrilor OMC, în special articolul 2 alineatul (5) al doilea paragraf, permit utilizarea datelor dintr-o țară terță, ajustate în mod corespunzător atunci când o astfel de ajustare este necesară și justificată. Întrucât nu există constatări specifice ale Organului de soluționare a litigiilor al OMC cu privire la dispozițiile articolului 2 alineatul (6a), Comisia a considerat că, în cazul în care constatările efectuate în cauza UE-Biomotorină (DS473) sunt considerate relevante în contextul și situația diferite care intră sub incidența articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul antidumping de bază, acestea ar fi, în orice caz, pe deplin compatibile cu posibilitatea de a utiliza date din afara țării pentru a obține valori nedistorsionate dintr-o țară reprezentativă adecvată. Prin urmare, acest argument a fost respins.

(75)

În al cincilea rând, CCCMC și cei trei producători-exportatori au susținut că, de la expirarea Protocolului de aderare a Chinei la OMC în decembrie 2016, nu există niciun temei juridic în normele OMC pentru a aplica un calcul al valorii normale în afara cadrului Acordului privind PAD al OMC. Prin urmare, UE este obligată prin obligațiile sale internaționale să respecte cu strictețe dispozițiile articolului 2 din Acordul privind PAD care au incidență asupra stabilirii valorii normale.

(76)

Comisia a reamintit de la bun început că, în cadrul procedurilor antidumping referitoare la produsele originare din China, părțile din secțiunea 15 a Protocolului de aderare a Chinei la OMC care nu au expirat continuă să se aplice la stabilirea valorii normale, atât în ceea ce privește standardul economiei de piață, cât și în ceea ce privește utilizarea unei metodologii care nu se bazează pe o comparație strictă cu prețurile sau costurile din China. În plus, Comisia a reamintit că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază a fost introdus prin Regulamentul (UE) 2017/2321 al Parlamentului European și al Consiliului (19), care face trimitere la articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ca temei juridic. Astfel cum s-a clarificat și în considerentul 53, dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) sunt pe deplin conforme cu obligațiile internaționale ale UE, inclusiv cu normele OMC relevante. Întrucât Comisia a concluzionat în secțiunea 3.2.1 că este oportun să se aplice articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în prezenta anchetă, iar această dispoziție este pe deplin conformă cu normele OMC, această afirmație a fost respinsă.

(77)

În al șaselea rând, CCCMC și cei trei producători-exportatori au afirmat că constatările anchetei s-au bazat în mare parte pe raportul Comisiei din 2017, care nu se referă la sectorul acidului citric în mod specific, ci mai general, la sectorul chimic mai larg, la piețele din amonte ale materiilor prime și/sau la elemente ale economiei chineze și la politicile guvernamentale chineze care, în mod clar, nu sunt specifice sectorului acidului citric. În această privință, CCCMC și cei trei producători-exportatori au precizat că, în conformitate cu constatările Organului de apel al OMC în cauza SUA – Măsuri compensatorii, Comisia trebuie să efectueze o determinare de la caz la caz a oricăror distorsiuni. CCCMC și cei trei producători-exportatori au adăugat că nu sunt de acord cu afirmația Comisiei potrivit căreia aceste constatări sunt irelevante în cazul de față deoarece acestea se referă la Acordul OMC privind subvențiile și măsurile compensatorii (denumit în continuare „Acordul SMC”). CCCMC și cei trei producători-exportatori au subliniat că respectivele constatări sunt relevante și în cazul de față.

(78)

Comisia a reamintit că, în temeiul Acordului SMC, contextul distorsiunilor este abordat din punctul de vedere specific al subvenționării pe care acestea o generează în favoarea producătorilor-exportatori. Consecința acestei proceduri este aplicarea unei taxe compensatorii calculate în mod specific pe baza valorii subvenției generatoare de prejudiciu constatate de o autoritate de anchetă. În schimb, în contextul antidumping din cadrul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, analiza nu se axează pe măsura în care aceste distorsiuni reprezintă o subvenție pasibilă de măsuri compensatorii și întrunesc condițiile relevante, ci pe măsura în care acestea sunt semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) și, prin urmare, justifică aplicarea metodologiei de calculare a valorii normale prevăzute de această dispoziție. Ordinea juridică, situațiile și contextul de bază sunt diferite, servesc unor scopuri diferite și generează consecințe juridice diferite. Prin urmare, Comisia și-a menținut opinia potrivit căreia constatările din cazul menționat mai sus nu sunt relevante pentru ancheta actuală și, prin urmare, a respins această afirmație.

(79)

În ceea ce privește argumentul potrivit căruia raportul din 2017 al Comisiei nu include un capitol specific privind acidul citric, Comisia a observat că existența distorsiunilor semnificative care conduc la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu este legată de existența unui capitol sectorial specific care să vizeze produsul care face obiectul anchetei. Raportul descrie diferite tipuri de distorsiuni prezente în RPC, care sunt transversale și aplicabile în întreaga economie chineză și care afectează prețurile și/sau materiile prime și costurile de producție aferente produsului care face obiectul anchetei. În plus, raportul nu este singura sursă de elemente de probă utilizată de Comisie pentru constatările sale, întrucât există elemente de probă suplimentare utilizate în acest scop. Astfel cum se explică în secțiunile 3.2.1.2-3.2.1.9 de mai jos, industria acidului citric este supusă mai multor intervenții guvernamentale descrise în raport (includerea în planurile cincinale și în alte documente, distorsiuni privind materiile prime, distorsiuni financiare etc.), care sunt enumerate și menționate în mod explicit în prezentul regulament. În plus, considerentele 94, 97, 100 și 101 din prezentul regulament au prezentat, de asemenea, detalii privind o serie de distorsiuni care afectează sectorul acidului citric și/sau materiile prime și factorii de producție utilizați de acesta, pe lângă distorsiunile semnificative prezentate deja în raport. Deși raportul a fost publicat în decembrie 2017, circumstanțele pieței și politicile și planurile subiacente care generează distorsiunile semnificative afectează încă sectorul acidului citric și costurile de producție implicate în acesta. Nicio parte nu a prezentat elemente de probă care să demonstreze contrariul. Prin urmare, acest argument a fost respins.

(80)

În al șaptelea rând, CCCMC și cei trei producători-exportatori au susținut că, deși Comisia a menționat diferite concepte care se referă la orientările date de guvern, precum și dispoziții de punere în aplicare care permit și pot chiar să impună în mod expres intervenții guvernamentale în economie, Comisia nu a reușit să demonstreze existența unor distorsiuni reale ca o consecință a acestor intervenții. CCCMC și cei trei producători-exportatori au adăugat că, în conformitate cu constatările Organului de apel în cauza SUA – Măsuri compensatorii, „existența unei denaturări a prețurilor care rezultă din intervenția guvernului trebuie să fie stabilită și explicată în mod corespunzător” și că „stabilirea […] trebuie să se facă de la caz la caz”. CCCMC și cei trei producători-exportatori au susținut, de asemenea, că analiza Comisiei privind denaturarea prețurilor trebuie efectuată pentru fiecare producător în parte și în funcție de fiecare cost în parte, deoarece orice exercitare efectivă a intervenției guvernamentale poate avea loc, de exemplu, la diferite niveluri ale guvernului și cu privire la regiuni diferite din țară, neafectând astfel toți producătorii produsului care face obiectul anchetei din toate regiunile țării în același mod.

(81)

Comisia a reamintit că articolul 2 alineatul (6a) litera (b) prevede că, atunci când evaluează existența unor distorsiuni semnificative, Comisia trebuie să ia în considerare „impactul potențial” al elementelor enumerate la articolul respectiv. Constatările din secțiunile 3.2.1.2-3.2.1.9 din prezentul regulament arată că producătorii chinezi de acid citric au acces preferențial la finanțare din partea statului și că există distorsiuni la nivel național cu privire la toate cele șase elemente care indică distorsiuni, astfel cum sunt enumerate la articolul 2 alineatul (6a) litera (b). Prin urmare, prezența unor astfel de distorsiuni în sector este relevantă pentru evaluarea existenței distorsiunilor în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (b). Comisia a reamintit, de asemenea, că, indiferent dacă producătorii-exportatori sunt afectați efectiv de intervenția directă a statului, cum ar fi primirea de subvenții, este probabil ca furnizorii acestora sau alți actori implicați pe piețele din amonte sau din aval ale producției produsului în cauză să fi fost afectați de intervenții ale statului, cum ar fi accesul preferențial la finanțare, ceea ce constituie un indicator suplimentar că prețurile sau costurile nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă. În ceea ce privește trimiterea la constatările OMC din cauza SUA – Măsuri compensatorii, astfel cum se explică în considerentele 57 și 78, Comisia reiterează faptul că aceste constatări nu sunt relevante în contextul prezentei anchete deoarece se referă la instrumentul antisubvenție și, în orice caz, nu modifică constatările privind existența unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(82)

În cele din urmă, CCCMC și cei trei producători-exportatori au susținut că comunicarea constatărilor a omis în mod constant să citeze cazuri de intervenție efectivă a guvernului în operațiunile producătorilor chinezi de acid citric având ca rezultat distorsionarea prețurilor acestor producători, atât în ceea ce privește trimiterile la politicile sau la planurile generale ale guvernului, cât și în ceea ce privește presupusa intervenție a statului în sectorul acidului citric în mod specific. De exemplu, CCCMC și cei trei producători-exportatori au citat planul guvernamental menționat în considerentul 76 din comunicarea constatărilor, care încurajează producătorii de acid citric să creeze întreprinderi mai mari prin intermediul fuziunilor și al reorganizărilor. CCCMC și cei trei producători-exportatori au susținut că planul menționat se referă numai la anumite provincii, regiuni sau zone de producție, ceea ce înseamnă că nici măcar încurajarea nu este extinsă în mod cuprinzător la toți producătorii din China, ceea ce, din nou, ar justifica o analiză și o comunicare a constatărilor bazată pe cazul fiecărui producător în parte. În plus, CCCMC și cei trei producători-exportatori au adăugat că simpla „încurajare” nu echivalează, de fapt, cu intervenția efectivă pentru a impune fuziuni/reorganizări, iar Comisia nu a furnizat exemple de intervenție efectivă. În final, CCCMC și cei trei producători-exportatori au susținut că același document a inclus și alte măsuri, cum ar fi aplicarea de standarde de protecție a mediului, eforturi de verificare a producției nepoluante și îmbunătățiri majore în ceea ce privește conservarea energiei și reducerea emisiilor, reducerea consumului de energie și de apă, precum și promovarea producției nepoluante și a reciclării. Toate aceste măsuri ar fi în mod rezonabil mai eficiente dacă ar fi aplicate în unități de producție mai mari, astfel cum sunt încurajate.

(83)

Comisia a reamintit că „încurajarea” guvernamentală a anumitor acțiuni, cum ar fi fuziunile și reorganizările în vederea creării unor conglomerate mai mari, nu reprezintă doar declarații și recomandări goale, ci că există stimulente financiare reale care sprijină recomandările făcute de guvern în planurile oficiale (a se vedea secțiunea 3.2.1.8 și considerentul 110 în special). Chiar dacă, pe baza planului său, guvernul chinez nu ar forța sau obliga societățile să se grupeze în entități mai mari, ceea ce nu este cazul, există, în orice caz, anumite avantaje financiare sau condiții de creditare favorabile pentru întreprinderile care decid să urmeze recomandările planului și, prin urmare, forțele de pe piața liberă care ar orienta societățile în absența unor astfel de planuri sunt distorsionate. În orice caz, analiza și constatările din secțiunile 3.2.1.2-3.2.1.9 din prezentul regulament arată în mod clar existența unor distorsiuni semnificative în sectorul acidului citric și faptul că este probabil ca aceste distorsiuni să afecteze furnizorii de materii prime ai producătorilor produsului în cauză.

(84)

Prin urmare, Comisia a examinat în continuare dacă a fost sau nu oportun să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă din China, având în vedere existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Această analiză a Comisiei s-a bazat pe elementele de probă disponibile la dosar, inclusiv pe elementele de probă cuprinse în raport, care au fost obținute din surse disponibile în mod public. Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia Chinei în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul reexaminării. Din aceste motive, afirmațiile de mai sus au fost respinse.

3.2.1.2. Distorsiuni semnificative care afectează prețurile și costurile interne din China

(85)

Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul unei „economii de piață socialiste”. Acest concept este consacrat în Constituția Chinei și determină guvernanța economică a Chinei. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a populației active”. Economia de stat este considerată „forța conducătoare a economiei naționale”, iar statul are mandatul „de a asigura consolidarea și creșterea acesteia” (20). În consecință, organizarea generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții substanțiale ale statului în economie, ci le prevede în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății publice asupra celei private este transpusă în întregul sistem juridic și este subliniată ca principiu general în toate actele legislative centrale. Legislația chineză în materie de proprietate este un prim exemplu: aceasta se referă la faptul că China se află în stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în temeiul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. Sunt tolerate și alte forme de proprietate, legislația permițând dezvoltarea acestora alături de proprietatea statului (21).

(86)

În plus, în temeiul legislației chineze, economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea Partidului Comunist Chinez (denumit în continuare „PCC”). Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o superstructură în care rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate. În urma modificării Constituției chineze din martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituție. După prima teză a dispoziției deja existente: „[s]istemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze” s-a adăugat o a doua teză, care prevede următoarele: „[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este autoritatea Partidului Comunist din China” (22). Aceasta ilustrează controlul necontestat și în continuă creștere exercitat de PCC asupra sistemului economic al Chinei. Această autoritate și acest control sunt inerente sistemului chinez și depășesc cu mult situația obișnuită din alte țări în care guvernul exercită un control macroeconomic general, în limitele căruia acționează forțele pieței libere.

(87)

Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă pentru îndeplinirea unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC decât să reflecte condițiile economice predominante pe o piață liberă (23). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, printre acestea numărându-se sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și nivelul cadrului de reglementare.

(88)

În primul rând, la nivelul controlului administrativ global, direcția economiei chineze este guvernată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Ansamblul acestor planuri acoperă o matrice cuprinzătoare și complexă de sectoare și politici transversale și este prezent la toate nivelurile de guvernare. Planurile de la nivel provincial sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai ample. Planurile precizează, de asemenea, modalitatea de sprijinire a industriilor/sectoarelor relevante, precum și termenele în care trebuie realizate obiectivele. Unele planuri conțin încă obiective explicite privind realizările, în timp ce aceasta a fost o caracteristică obișnuită în ciclurile anterioare de planificare. În cadrul planurilor, sectoarele industriale individuale și/sau proiectele sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative) în conformitate cu prioritățile guvernului și le sunt atribuite obiective de dezvoltare specifice (modernizare industrială, expansiune internațională etc.). Operatorii economici, atât privați, cât și de stat, trebuie să își adapteze în mod eficace activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Aceasta se explică nu numai prin caracterul obligatoriu al planurilor, ci și prin faptul că autoritățile chineze competente de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează competențele în mod corespunzător, determinând astfel operatorii economici să respecte prioritățile stabilite în planuri (a se vedea, de asemenea, secțiunea 3.2.1.5 de mai jos) (24).

(89)

În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al Chinei este dominat de băncile comerciale de stat. Aceste bănci, atunci când elaborează și pun în aplicare politica lor de creditare, trebuie să se alinieze la obiectivele politicii industriale a guvernului, și nu să evalueze în primul rând meritele economice ale unui anumit proiect (a se vedea, de asemenea, secțiunea 3.2.1.8 de mai jos) (25). Același lucru este valabil și pentru celelalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele bursiere, piețele de obligațiuni, piețele de capital privat etc. De asemenea, aceste părți ale sectorului financiar, altele decât sectorul bancar, sunt organizate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și facilitarea intervenției statului și a PCC (26).

(90)

În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervențiile statului în economie iau mai multe forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii obiectivelor de politică, altele decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în acest domeniu. Legislația aplicabilă prevede în mod specific că achizițiile publice se efectuează pentru a facilita atingerea obiectivelor stabilite de politicile de stat. Natura acestor obiective rămâne totuși nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (27). În mod similar, în domeniul investițiilor, GC menține un control și o influență semnificative asupra destinației și dimensiunii investițiilor de stat și private. Autoritățile utilizează trierea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții ca instrumente importante de sprijinire a obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului statului asupra sectoarelor esențiale sau consolidarea industriei interne (28).

(91)

În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții multiple ale statului. Astfel de intervenții substanțiale ale statului sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (29).

3.2.1.3. Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază: deservirea pieței în cauză în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților din țara exportatoare și care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților respective.

(92)	În RPC, întreprinderile care își desfășoară activitatea în proprietatea, sub controlul și/sau supravegherea în privința politicilor sau sub îndrumarea statului reprezintă o parte esențială a economiei.

(93)

GC și PCC mențin structuri care asigură influența lor continuă asupra întreprinderilor, în special a întreprinderilor deținute de stat (IDS). Statul (și, în multe privințe, inclusiv PCC) nu numai că formulează și supraveghează în mod activ punerea în aplicare a politicilor economice generale de către IDS individuale, dar își revendică și dreptul de a participa la procesul decizional operațional al acestora. Acest lucru se realizează de obicei prin rotația cadrelor între autoritățile publice și IDS, prin prezența membrilor de partid în organele executive ale IDS și a celulelor de partid în cadrul societăților (a se vedea, de asemenea, secțiunea 3.2.1.4), precum și prin modelarea structurii corporative a sectorului IDS (30). În schimb, IDS se bucură de un statut special în cadrul economiei chineze, ceea ce implică o serie de avantaje economice, în special protejarea de concurență și accesul preferențial la factorii de producție relevanți, inclusiv la finanțare (31). Elementele care indică existența controlului guvernamental asupra întreprinderilor din sectorul acidului citric sunt detaliate în continuare la punctul 3.2.1.4 de mai jos.

(94)

În mod specific în sectorul acidului citric, este evident un anumit grad de deținere în proprietate de către GC. Ancheta a arătat că cel puțin trei dintre producătorii-exportatori, COFCO, Jiangsu Guoxin Union Energy și Laiwu Taihe, sunt IDS. În plus, conform celui de-al 13-lea plan cincinal privind prelucrarea cerealelor și a uleiurilor, industria acidului citric este încurajată să creeze întreprinderi mai mari prin fuziuni și reorganizări (32). Această încurajare este o dovadă a implicării guvernului în afacerile industriei.

(95)

Având în vedere nivelul ridicat de intervenție guvernamentală în industria acidului citric și prevalența întreprinderilor deținute de stat în acest sector, chiar și producătorii privați sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață. Într-adevăr, atât întreprinderile publice, cât și cele private din sectorul acidului citric fac obiectul supravegherii și al îndrumării în privința politicilor, astfel cum se arată în secțiunea 3.2.1.5 de mai jos.

3.2.1.4. Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază: prezența statului în cadrul firmelor, ceea ce face posibilă intervenția acestuia în procesul de stabilire a prețurilor sau a costurilor

(96)

Pe lângă exercitarea controlului asupra economiei prin intermediul deținerii IDS și al altor instrumente, GC este în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor. În timp ce dreptul de a numi și de a revoca personalul de conducere-cheie din cadrul IDS de către autoritățile de stat relevante, în conformitate cu legislația chineză, poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate corespunzătoare (33), celulele PCC din cadrul întreprinderilor deținute de stat și private reprezintă un alt canal important prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Conform dreptului întreprinderilor comerciale din China, se înființează o organizație PCC în fiecare întreprindere (cu cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC (34)), iar întreprinderea oferă condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid. În trecut, se pare că această cerință nu a fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat intenția de a controla deciziile de afaceri din cadrul IDS, aceasta fiind o chestiune de principiu politic. Se pare că PCC a exercitat, de asemenea, presiuni asupra societăților private să acorde prioritate „patriotismului” și să urmeze disciplina de partid (35). În 2017, s-a raportat că există celule de partid în 70 % din cele aproximativ 1,86 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare pentru ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul societăților respective (36). Aceste norme se aplică la scară largă, în întreaga economie chineză, în toate sectoarele, inclusiv pentru producătorii de acid citric și furnizorii de factori de producție ai acestora.

(97)

În mod specific în sectorul acidului citric, astfel cum s-a arătat deja, unii producători sunt deținuți de stat. În plus, ancheta a arătat că cinci dintre producătorii de acid citric, inclusiv Cofco, Weifang Ensign, RZBC, Jiangsu Guoxin și Laiwu Taihe Biochemistry, au legături cu PCC în rândul membrilor conducerii superioare, precum și activități de construcție a partidului.

(98)

Prezența și intervenția statului pe piețele financiare (a se vedea și punctul 3.2.1.8 de mai jos), precum și în ceea ce privește aprovizionarea cu materii prime și factori de producție au un efect suplimentar de distorsionare a pieței (37). Astfel, prezența statului în întreprinderile – inclusiv IDS – din sectorul acidului citric și din alte sectoare (cum ar fi sectorul financiar și cel al factorilor de producție) permite GC să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile.

3.2.1.5. Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță din regulamentul de bază: existența unor politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă

(99)

Direcția economiei chineze este determinată într-o mare măsură de un sistem complex de planificare care stabilește priorități și prevede obiective asupra cărora trebuie să se concentreze administrațiile centrale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative care acoperă practic toate sectoarele economice. Obiectivele stabilite de instrumentele de planificare au caracter obligatoriu, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător al guvernului. În ansamblu, sistemul de planificare din China are ca rezultat faptul că resursele sunt direcționate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau altfel importante din punct de vedere politic, în loc să fie alocate în conformitate cu forțele pieței (38).

(100)

Deși industria acidului citric în sine nu este o industrie-cheie în China, materiile prime utilizate în producția de acid citric sunt strict reglementate în China. Principala materie primă, porumbul, face obiectul unei reglementări intensive.

(101)

China deține stocuri importante de porumb care permit guvernului să scadă sau să majoreze în mod artificial prețurile acestui produs de bază, prin achiziționarea sau vânzarea unor cantități mari de porumb pe piață. Deși China a început să abordeze problema rezervelor excesive de porumb în 2016, aceasta deține în continuare stocuri foarte mari, care au un efect de denaturare asupra prețurilor (39). În plus, guvernul controlează diferitele aspecte ale întregului lanț valoric al porumbului, inclusiv subvențiile pentru producția de porumb (40) și supravegherea prelucrării: „[t]oate autoritățile locale extind monitorizarea și analiza cererii și ofertei de porumb în zonele relevante, consolidează supravegherea etapei de elaborare și a etapei de post-elaborare a proiectelor de prelucrare profundă a porumbului, promovează echilibrul dintre cererea și oferta de porumb și asigură securitatea alimentară la nivel național” (41). Există, de asemenea, măsuri de control al investițiilor în vigoare în RPC: „[d]epunerea proiectelor de elaborare în domeniul prelucrării profunde a porumbului face obiectul unei gestionări armonizate în conformitate cu Ordinul Consiliului de Stat nr. 673” (42). Această implicare a guvernului în întregul lanț valoric are, cel puțin potențial, un efect de denaturare asupra prețurilor.

(102)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicii publice de a sprijini industriile încurajate, inclusiv producția de porumb, porumbul fiind principala materie primă utilizată la fabricarea acidului citric. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze în mod liber.

3.2.1.6. Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază: lipsa, aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul, întreprinderile sau proprietatea

(103)

În conformitate cu informațiile disponibile, sistemul chinez de declarare a falimentului este inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi acela de a stinge în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și debitorilor. Acest aspect pare să se datoreze faptului că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează, din punct de vedere formal, pe principii similare celor aplicate în legislațiile corespunzătoare din alte țări decât China, sistemul chinez este caracterizat de o aplicare insuficientă sistematică. Este bine știut că numărul falimentelor rămâne scăzut în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând deoarece procedura de insolvență suferă de o serie de deficiențe, care acționează efectiv ca un factor de descurajare a declarării falimentului. Mai mult decât atât, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, având adesea o influență directă asupra rezultatului procedurii (43).

(104)

În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt deosebit de evidente în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în China (44). Toate terenurile sunt deținute de statul chinez (terenuri rurale deținute în mod colectiv și terenuri urbane aflate în proprietatea statului). Alocarea acestora depinde exclusiv de stat. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de folosință asupra terenurilor într-un mod transparent și la prețul pieței, de exemplu prin introducerea procedurilor de licitație. Totuși, se întâmplă frecvent ca aceste dispoziții să nu fie respectate, anumiți cumpărători obținând terenul gratuit sau sub prețul pieței (45). În plus, autoritățile urmăresc deseori obiective politice specifice, inclusiv punerea în aplicare a planurilor economice, la momentul alocării terenurilor (46).

(105)

Concluzia preliminară a Comisiei a fost că legislația chineză în materie de faliment, societăți comerciale și proprietate nu funcționează corespunzător, conducând la distorsiuni prin menținerea pe linia de plutire a întreprinderilor insolvabile și prin alocarea drepturilor de folosință asupra terenurilor în China. Ca și alte sectoare din economia chineză, producătorii de acid citric fac obiectul acestor legi și, prin urmare, sunt supuși distorsiunilor descendente care rezultă din aplicarea discriminatorie sau din asigurarea inadecvată a respectării legislației. Prezenta anchetă nu a dezvăluit nimic care să pună la îndoială aceste constatări.

(106)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că aplicarea legilor privind falimentul și proprietatea în sectorul acidului citric, inclusiv în ceea ce privește produsul care face obiectul reexaminării, a fost discriminatorie sau inadecvată.

3.2.1.7. Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază: distorsionarea costurilor salariale

(107)

Un sistem de salarizare bazată pe piață nu se poate dezvolta pe deplin în China, deoarece lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile la organizare colectivă. China nu a ratificat o serie de convenții de bază ale Organizației Internaționale a Muncii (denumită în continuare „OIM”), în special cele privind libertatea de asociere și negocierea colectivă (47). Conform legislației naționale, este activă doar o singură organizație sindicală. Această organizație nu este, totuși, independentă de autoritățile statului, iar implicarea sa în negocierea colectivă și în protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (48). În plus, mobilitatea forței de muncă din RPC este limitată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care limitează accesul la întreaga gamă de asigurări sociale și de alte beneficii pentru rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă. Aceasta are, în mod obișnuit, drept consecință faptul că lucrătorii care nu sunt în posesia înregistrării domiciliului local se găsesc într-o situație de muncă vulnerabilă și primesc venituri mai mici decât titularii înregistrării domiciliului (49). Aceste constatări conduc la distorsionarea costurilor salariale în China.

(108)

Nu a fost prezentat niciun element de probă care să arate că sectorul acidului citric nu este supus sistemului chinez de drept al muncii descris mai sus. Sectorul acidului citric este, prin urmare, afectat de distorsiunile costurilor salariale atât direct (în contextul fabricării produsului care face obiectul reexaminării sau a principalei materii prime utilizate în producția acestuia), cât și indirect (în contextul accesului la capitalul sau la factorii de producție ai societăților care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în China).

3.2.1.8. Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază: accesul la finanțare acordat de instituțiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în vreun alt fel, nu acționează independent de stat

(109)

Accesul la capital al actorilor corporativi din China este supus unor diverse distorsiuni.

(110)

În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică a băncilor deținute de stat (50), care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar cu IDS nefinanciare, băncile rămân conectate la stat nu numai prin statutul proprietății, ci și prin relații personale (directorii executivi ai instituțiilor financiare mari deținute de stat sunt, în ultimă instanță, numiți de PCC) (51) și, tot ca în cazul IDS nefinanciare, băncile aplică în mod regulat politici publice elaborate de guvern. În acest sens, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu necesitățile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (52). Acest lucru este amplificat de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (53).

(111)

Deși se recunoaște faptul că diverse dispoziții legale se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar obișnuit și normele prudențiale – cum ar fi necesitatea de a examina bonitatea debitorului – un volum copleșitor de dovezi, inclusiv constatările efectuate în cadrul anchetelor în materie de apărare comercială, sugerează că aceste dispoziții joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice.

(112)

În plus, ratingurile obligațiunilor și creditelor sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv din cauza faptului că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a întreprinderii în cauză pentru GC și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului. Estimările sugerează în mod ferm că ratingurile de credit din China corespund în mod sistematic unor ratinguri internaționale inferioare (54).

(113)

Acest lucru este amplificat de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (55). Aceasta are drept rezultat o preferință de a acorda împrumuturi întreprinderilor deținute de stat, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale cheie, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți actorii de pe piață.

(114)

În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel scăzut pentru a stimula creșterea investițiilor. Aceasta a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital, cu o profitabilitate tot mai redusă a investițiilor. Acest fapt este ilustrat de recenta creștere a gradului de îndatorare a întreprinderilor din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a profitabilității, ceea ce sugerează că mecanismele utilizate în sistemul bancar nu corespund unor răspunsuri comerciale normale.

(115)

În al treilea rând, deși rata nominală a dobânzii a fost liberalizată în octombrie 2015, semnalele de preț tot nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. Într-adevăr, cota împrumuturilor acordate la rata de referință sau sub aceasta reprezintă în continuare 45 % din totalul împrumuturilor, iar recurgerea la credite specifice pare să se fi intensificat, întrucât cota acestora a crescut semnificativ începând cu 2015, în pofida înrăutățirii condițiilor economice. Ratele dobânzilor scăzute în mod artificial au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului.

(116)

Creșterea totală a creditelor în China indică o înrăutățire a eficienței alocării de capital, fără a exista semne de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedistorsionat. Prin urmare, creditele neperformante au înregistrat o creștere rapidă în ultimii ani. Confruntat cu o situație de creștere a riscului legat de rambursarea datoriilor, GC a optat pentru evitarea neplății. În consecință, problemele legate de creditele nerecuperabile au fost abordate prin măsuri de reînnoire a datoriilor, creându-se așa-numitele companii „zombi”, sau prin transferarea proprietății asupra datoriei (de exemplu, prin fuziuni sau conversii ale creanțelor în acțiuni), fără a se elimina însă neapărat problema generală a datoriei și fără să se abordeze cauzele fundamentale ale acesteia.

(117)

În esență, în pofida măsurilor recente de liberalizare a pieței, sistemul de credite pentru întreprinderi al Chinei este afectat de distorsiuni semnificative rezultate din rolul omniprezent și continuu al statului pe piețele de capital.

(118)

Nu s-au prezentat dovezi care să ateste că sectorul acidului citric și/sau furnizorii acestui sector ar fi scutiți de intervenția statului în sistemul financiar descrisă mai sus. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

3.2.1.9. Natura sistemică a distorsiunilor menționate

(119)

Comisia a remarcat faptul că distorsiunile descrise în raport sunt caracteristice pentru economia chineză. Dovezile disponibile atestă că faptele și caracteristicile sistemului chinez, descrise în secțiunile 3.2.1.1–3.2.1.5 de mai sus, precum și în partea A a raportului, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Același lucru este valabil și pentru descrierea factorilor de producție menționați în secțiunile 3.2.1.6-3.2.1.8 de mai sus și în partea B a raportului.

(120)

Comisia a reamintit faptul că, pentru a produce acid citric, este necesară o gamă largă de factori de producție, inclusiv porumb, cartofi dulci uscați, acid sulfuric, acid clorhidric, cărbune etc. Conform dovezilor din dosar, majoritatea producătorilor-exportatori incluși în eșantion și-au procurat toți factorii de producție din China, iar factorii de producție importați constituie o proporție neglijabilă din materiile prime ale producătorilor-exportatori care își procură o parte din factorii de producție din străinătate. Atunci când producătorii de acid citric cumpără sau contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate mai sus. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Este posibil ca aceștia să fi împrumutat fonduri care fac obiectul distorsiunilor ce afectează sectorul financiar. În plus, aceștia fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(121)

În consecință, nu numai că prețurile de vânzare ale acidului citric pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, ci toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.) sunt afectate, deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile A și B ale raportului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, cu terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga Chină. Aceasta înseamnă, de exemplu, că orice factor de producție produs în China, chiar dacă combină mai mulți factori de producție, este expus unor distorsiuni semnificative. Același lucru este valabil și în cazul factorilor de producție ai factorilor de producție, și așa mai departe. Nici GC, nici producătorii-exportatori nu au prezentat dovezi sau argumente contrare în cadrul prezentei anchete.

3.2.1.10. Concluzie

(122)

Analiza prezentată la punctele 3.2.1.2-3.2.1.9, care include o examinare a tuturor dovezilor disponibile referitoare la intervenția Chinei în economia sa în general, precum și în sectorul acidului citric (inclusiv în sectorul produsului care face obiectul reexaminării), a arătat că prețurile și costurile produsului care face obiectul reexaminării, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate. Pe această bază și în lipsa oricărei cooperări din partea GC, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(123)

Prin urmare, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, și anume, în acest caz, pe baza costurilor de producție și de vânzare corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată în secțiunea următoare.

3.3. Țara reprezentativă

(124)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, Comisia a ales o țară reprezentativă adecvată pentru a stabili prețuri sau valori de referință nedistorsionate pentru costurile de producție și de vânzare ale produsului care face obiectul reexaminării, pe baza următoarelor criterii:

—	un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din China. În acest scop, Comisia a luat în considerare țări cu un venit național brut similar cu cel din China, potrivit datelor din baza de date a Băncii Mondiale;

—	fabricarea produsului care face obiectul reexaminării în țara respectivă;

—	disponibilitatea datelor publice relevante în țara respectivă; și

—	dacă se identifică mai multe țări reprezentative posibile, se va acorda prioritate, după caz, unei țări cu un nivel adecvat de protecție socială și a mediului.

(125)

Comisia a publicat două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru determinarea valorii normale și la țara reprezentativă având în vedere aceste elemente.

(126)

În nota din 5 martie 2020, Comisia a furnizat informații detaliate cu privire la criteriile de mai sus și a identificat Brazilia, Columbia și Thailanda ca potențiale țări reprezentative adecvate. Comisia a identificat, de asemenea, în țările reprezentative adecvate potențiale, producătorii produsului care face obiectul reexaminării pentru care a găsit date financiare disponibile public.

(127)

Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în această privință. Comisia a primit observații cu privire la diverse aspecte ale selectării țării reprezentative de la CCCMC, de la cei patru producători-exportatori cooperanți și de la industria din Uniune.

(128)

În observațiile lor din 23 martie 2020, CCCMC și cei patru producători-exportatori chinezi au indicat că Brazilia ar fi cea mai reprezentativă țară. În primul rând, potrivit bazei de date a Băncii Mondiale, venitul național brut (VNB) al Braziliei este cel mai apropiat de cel al Chinei, în timp ce VNB-ul Columbiei și al Thailandei este mult mai mic. De asemenea, cele două societăți din Brazilia identificate ca fiind producătoare de acid citric au fost profitabile în ultimii ani. În plus, Brazilia are un nivel adecvat de protecție socială și a mediului. În același timp, CCCMC și producătorii-exportatori cooperanți și-au exprimat opoziția față de alegerea Columbiei ca țară reprezentativă adecvată. Ei au susținut că unele dintre datele privind importurile din Columbia referitoare la anumiți factori de producție nu erau disponibile sau reprezentative. Aceștia au susținut, de asemenea, că prețurile de import ale Columbiei pentru unele dintre materiile prime esențiale (și anume acidul sulfuric, acidul clorhidric și cărbunele brut) au fost în mod substanțial și nejustificat mai mari decât cele din celelalte țări potențial reprezentative și, prin urmare, nu ar trebui să fie considerate drept prețuri nedistorsionate care ar putea fi utilizate pentru a construi valoarea normală a acidului citric.

(129)

CCCMC și producătorii-exportatori cooperanți au susținut, de asemenea, că Thailanda nu era o țară reprezentativă adecvată, întrucât doi dintre cei trei producători identificați de acid citric nu au fost profitabili în 2018, iar cel de-al treilea era orientat în principal spre piețele de export.

(130)

În observațiile transmise, industria din Uniune a considerat că Columbia era cea mai adecvată alegere pentru a determina costurile nedistorsionate. Aceasta a subliniat că datele financiare ale societăților din Thailanda nu au fost auditate, ceea ce a redus considerabil valoarea acestora în ceea ce privește fiabilitatea. În plus, aceasta a susținut că doi dintre cei trei producători identificați din Thailanda erau deținuți majoritar de societăți chineze sau de statul chinez și că erau orientați către export. În ceea ce privește Brazilia, industria din Uniune a susținut că cele două societăți braziliene aparțineau unor grupuri, iar influența grupului asupra datelor financiare părea dificil de evaluat, adăugând că aceste societăți au vândut, de asemenea, o gamă variată de produse.

(131)

După ce a analizat în detaliu argumentele de mai sus, Comisia a publicat o a doua notă la 30 noiembrie 2020, abordând toate aceste observații pe baza criteriilor enumerate mai sus și informând părțile interesate cu privire la concluziile sale preliminare. Comisia a afirmat în această notă că intenționează să utilizeze Columbia ca țară reprezentativă adecvată în cazul în care s-ar confirma existența unor distorsiuni semnificative. Comisia a indicat, de asemenea, că pentru calcularea valorii normale poate utiliza, de asemenea, prețuri, costuri sau valori de referință internaționale nedistorsionate adecvate, iar pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (costurile VAG) și profiturile nedistorsionate, poate lua în considerare toate alternativele adecvate disponibile în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. În special, întrucât singura societate columbiană care fabrică produsul care face obiectul reexaminării a avut o profitabilitate scăzută în 2018 și a înregistrat pierderi în 2017 – în mod similar cu situația producătorilor din Thailanda și Brazilia, Comisia ar lua în considerare date mai recente dacă ar fi disponibile și dacă acestea ar prezenta un nivel rezonabil de costuri VAG și de profitabilitate. Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile.

(132)

Comisia a primit observații din partea CCCMC și a producătorilor din Uniune cu privire la nota din 30 noiembrie 2020.

(133)

În observațiile sale din 9 decembrie 2020, CCCMC a susținut că Columbia nu este o țară reprezentativă adecvată, și că Brazilia ar trebui să fie selectată în schimb ca țară adecvată. Aceasta a susținut că prețurile mai scăzute la importul de porumb din Brazilia s-au datorat mai degrabă avantajelor conferite de distanțele de transport și de cantitate decât unei distorsiuni. Ea a susținut, de asemenea, că, în cazul în care prețurile de import braziliene nu ar putea fi utilizate, ar trebui utilizate în schimb prețurile internaționale, în loc să se excludă în totalitate Brazilia de la alegerea țării reprezentative. CCCMC a susținut, de asemenea, că Columbia nu este o țară reprezentativă adecvată, întrucât producătorul identificat a suportat cheltuieli de exploatare nerezonabile.

(134)

Industria din Uniune a susținut că Columbia este țara reprezentativă cea mai adecvată. Având în vedere că societatea columbiană care fabrică produsul care face obiectul reexaminării a înregistrat pierderi sau a avut o profitabilitate scăzută în anul 2018 și, de asemenea, în anul 2019, pentru care datele au devenit disponibile între timp, un producător din Uniune a identificat o serie de societăți care fabrică un produs similar produsului care face obiectul reexaminării. În special, producătorul din Uniune s-a concentrat asupra societăților care fabrică ingrediente pentru industria băuturilor, a curățeniei, a alimentelor, a sănătății și a produselor farmaceutice din Columbia, ale căror date financiare au arătat un nivel rezonabil de costuri VAG și de profituri în conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază.

(135)

Comisia a analizat cu atenție toate argumentele prezentate de toate părțile. În ceea ce privește Thailanda, Comisia a fost de acord cu CCCMC și cu producătorul din Uniune că aceasta nu este o țară reprezentativă adecvată, deoarece producătorii produsului care face obiectul reexaminării înregistrează pierderi și/sau sunt filiale ale societăților chineze și deoarece există restricții la export pentru anumiți factori de producție. În plus, societățile care fabrică produsul care face obiectul reexaminării nu au prezentat un nivel rezonabil de costuri VAG și de profituri. Prin urmare, Thailanda a fost respinsă.

(136)

În consecință, Comisia și-a concentrat analiza asupra Braziliei și a Columbiei. Comisia a analizat mai întâi dacă existau restricții la export sau alte distorsiuni în ceea ce privește principalii factori de producție. Principalul factor de producție al produsului care face obiectul reexaminării este porumbul, reprezentând peste 70 % din costul total al materiilor prime pentru producătorii-exportatori. Comisia a precizat că volumul importurilor de porumb în Brazilia a reprezentat doar 1,5 milioane tone, în comparație cu producția internă de porumb din Brazilia de peste 100 de milioane de tone (56). CCCMC a contestat faptul că aceste cantități de porumb importate în Brazilia sunt scăzute. Cu toate acestea, în comparație cu dimensiunea producției braziliene, aceste cantități importate reprezintă doar 1,5 % din producție. Având în vedere această cantitate de import foarte limitată în raport cu producția internă mare, Comisia a verificat, de asemenea, prețurile de import în Brazilia și a observat că acestea diferă în mod semnificativ față de prețurile internaționale ale porumbului. În observațiile sale la nota din 30 noiembrie, CCCMC a contestat faptul că prețurile diferă în mod semnificativ și a solicitat informații suplimentare privind comparația prețurilor. Prețul mediu internațional al porumbului pentru 2019, menționat de Comisie în nota din 30 noiembrie, s-a ridicat la 151 EUR per tonă pe o bază FOB, în conformitate cu datele furnizate de IndexMundi (57), în timp ce prețul mediu la importul de porumb în Brazilia s-a ridicat la doar 116 EUR per tonă pe o bază FOB, în conformitate cu datele furnizate de GTA. Această cifră arată în mod clar că prețurile de import din Brazilia au fost semnificativ mai mici decât indicele prețurilor la nivel internațional.

(137)

În plus, CCCMC a susținut că prețurile de import ale porumbului au fost mai mici în Brazilia decât în Columbia din cauza costurilor de transport mai scăzute, deoarece importurile în Brazilia au fost efectuate în principal din țări învecinate precum Argentina și Paraguay, în timp ce Columbia importă porumb în principal din SUA și din Argentina. Această afirmație nu a fost motivată, întrucât CCCMC nu a indicat originea reală și portul de intrare în țările respective și nici nu a indicat incidența costurilor de transport al porumbului în țările respective. Prin urmare, acest argument a fost respins.

(138)

CCCMC a susținut, de asemenea, că producătorii chinezi achiziționează o cantitate mare din porumbul lor pe piața internă. Prin urmare, aceasta a susținut că prețul de import din Brazilia ar reflecta mai bine situația achizițiilor de porumb efectuate de către producătorii chinezi. Comisia a precizat că acest argument nu are nicio incidență asupra faptului că cantitățile importate în Brazilia sunt în mod obiectiv scăzute în comparație cu dimensiunea producției interne, subminând astfel reprezentativitatea prețului de import al porumbului în Brazilia. De asemenea, acest argument nu aduce atingere concluziei conform căreia prețurile de import din Brazilia diferă în mod semnificativ de prețurile internaționale ale porumbului, ceea ce se datorează, probabil, nivelului scăzut al importurilor și dimensiunii semnificative a producției interne. Prin urmare, acest argument a fost respins.

(139)

CCCMC a susținut, de asemenea, că, chiar dacă prețurile de import ale porumbului în Brazilia nu puteau fi utilizate deoarece erau nereprezentative, ceea ce nu este cazul, Brazilia ar trebui să fie în continuare selectată ca țară reprezentativă și ar trebui să se aplice un preț internațional adecvat și nedistorsionat pentru porumb, în locul prețurilor de import din Brazilia.

(140)

Ca răspuns, Comisia a precizat că, astfel cum se explică în continuare în prezenta secțiune, a considerat Columbia ca fiind o țară reprezentativă adecvată în cadrul prezentei anchete, pe baza elementelor relevante enumerate în regulamentul de bază, inclusiv disponibilitatea unor date financiare mai adecvate pentru producătorii de produse similare acidului citric decât în cazul Braziliei. În ceea ce privește cantitățile și prețurile importurilor de porumb columbiene, potrivit IndexMundi, producția internă totală de porumb din Columbia se ridică la 1,5 milioane de tone, în timp ce, conform datelor GTA, importurile de porumb sunt de aproximativ 5,5 milioane de tone, reprezentând astfel 365 % din producție. Această comparație arată că, spre deosebire de Brazilia, cantitățile importate în Columbia par a fi reprezentative, având în vedere dimensiunea producției interne. În ceea ce privește prețurile porumbului, conform datelor GTA, prețul mediu de import al porumbului în Columbia pentru 2019 a fost de 174 EUR per tonă pe o bază CIF, mult mai aproape și în concordanță cu prețul mediu internațional al porumbului de 151 EUR per tonă pe o bază FOB, ținând seama de faptul că prețul de import internațional pe o bază CIF ar fi mai ridicat. Întrucât Columbia este considerată o țară reprezentativă adecvată în alte privințe, după cum se detaliază mai jos, întrucât prețurile de import ale porumbului în Columbia sunt în mare măsură conforme cu prețurile internaționale ale porumbului și întrucât nu există nicio dovadă a vreunei distorsiuni care să afecteze prețurile porumbului în Columbia, nu există niciun motiv pentru a selecta Brazilia ca țară reprezentativă adecvată și pentru a utiliza o valoare de referință internațională în locul prețurilor de import din țara reprezentativă adecvată, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) al doilea paragraf prima liniuță.

(141)

În ceea ce privește ceilalți factori de producție, există restricții la export pentru anumiți factori de producție în Brazilia (cerința de acordare a licențelor de export pentru var) și în Thailanda (cerința de acordare a licențelor de export pentru ghips), în timp ce în Columbia nu există restricții, astfel cum se confirmă în lista OCDE relevantă (58). Deși acești factori au o pondere mult mai limitată în costul de producție al anumitor producători-exportatori și nu se aplicau tuturor producătorilor-exportatori, acesta a constituit un alt element relevant în alegerea țării reprezentative adecvate.

(142)

Pentru alegerea țării reprezentative adecvate, Comisia a analizat, de asemenea, disponibilitatea datelor financiare publice pentru producătorii produsului care face obiectul reexaminării din Thailanda, Brazilia și Columbia, în conformitate cu regulamentul de bază.

(143)

Întrucât Thailanda nu a fost considerată o țară reprezentativă adecvată, astfel cum se explică în considerentul 117, Comisia și-a concentrat analiza comparativă asupra Braziliei și a Columbiei.

(144)

În ceea ce privește Brazilia și Columbia, în nota din 5 martie, Comisia a indicat societățile producătoare de acid citric din aceste țări. La momentul respectiv, nu existau producători cu profituri rezonabile nici în Brazilia, nici în Columbia pentru anul 2018.

(145)

În nota din 30 noiembrie 2020, Comisia a afirmat că societatea columbiană Sucroal SA, pentru care datele privind costurile VAG și profitul au fost puse la dispoziția publicului, constituia o societate reprezentativă adecvată, deoarece produce produsul care face obiectul reexaminării și o gamă de produse mai apropiată de acidul citric. În același timp, Sucroal SA a înregistrat un nivel scăzut de profitabilitate în 2018 și a înregistrat pierderi în 2017.

(146)

Situația era similară în Brazilia, unde societatea braziliană pentru care datele financiare erau disponibile publicului, un conglomerat mare care produce o gamă mai largă de produse, inclusiv acid citric, a înregistrat o profitabilitate scăzută în 2018. Comisia a semnalat în nota din 30 noiembrie 2020 că, în cazul în care ar deveni disponibile date mai recente pentru anul 2019, Comisia le-ar putea utiliza dacă ele ar prezenta un nivel rezonabil de costuri VAG și de profitabilitate sau, în caz contrar, Comisia ar lua în considerare toate alternativele adecvate disponibile.

(147)

În urma publicării notei din 30 noiembrie 2020, datele din 2019 pentru Sucroal SA au devenit disponibile în Orbis. Întrucât Sucroal SA a suferit o pierdere în 2019, datele financiare pentru această societate nu au putut fi considerate adecvate pentru stabilirea unui nivel nedistorsionat de costuri VAG și de profituri.

(148)

Prin urmare, Comisia a luat în considerare alternative adecvate. În special, în situațiile în care niciun producător al produsului care face obiectul reexaminării dintr-o potențială țară reprezentativă nu prezintă un nivel rezonabil de costuri VAG și de profituri, Comisia poate lua în considerare producătorii unui produs din aceeași categorie generală și/sau din același sector ca produsul care face obiectul reexaminării, ale căror date financiare disponibile public arată un nivel rezonabil de costuri VAG și de profituri.

(149)

CCCMC a susținut că, întrucât Sucroal SA a înregistrat pierderi pentru anul 2019, Columbia nu ar trebui considerată o țară reprezentativă adecvată, și că Brazilia ar trebui să fie utilizată în locul acesteia. CCCMC a observat că producătorul identificat, Cargill Agricola, a fost din nou profitabil în 2019 și că, prin urmare, costurile sale VAG și profitul erau adecvate pentru nevoile anchetei. Cu toate acestea, Comisia a observat că profitul Cargill Agricola s-a ridicat la mai puțin de un procent din cifra sa de afaceri în 2019 și, prin urmare, a fost chiar mai mic decât profitul său din 2018. Acest nivel ridicat al profitului a fost la un nivel similar celui înregistrat de Sucroal SA în același an și nu a fost considerat rezonabil. Prin urmare, acest argument a fost respins.

(150)

În cele două seturi de observații ale sale, industria Uniunii a sugerat să se utilizeze datele de la societăți din aceeași țară, care fabrică aceeași categorie de bunuri sau care se află în același sector de producție ca produsul care face obiectul reexaminării. Categoria producătorilor de ingrediente pentru băuturi, curățenie, alimente, sănătate și industria farmaceutică din Columbia a fost propusă împreună cu o listă de unsprezece societăți din același sector.

(151)

Având în vedere toate faptele anchetei și observațiile primite, Comisia a căutat în baza de date Orbis codul NAICS 325998 (Fabricarea tuturor celelalte produse și preparate chimice diverse). Acesta este același cod utilizat atât de Cargill Agricola SA, cât și de Sucroal SA. Ca urmare a acestei căutări, a existat un număr mult mai mare de societăți care prezentau un nivel rezonabil de profituri în Columbia comparativ cu Brazilia, ceea ce arată că disponibilitatea datelor financiare publice era, de asemenea, reprezentativă și fiabilă în Columbia. În plus, pentru a reduce rezultatul acestei căutări la societățile care fabrică un produs similar acidului citric, Comisia a analizat în detaliu activitatea și producția tuturor societăților columbiene profitabile. Utilizând descrierea activității lor comerciale disponibile în Orbis, Comisia a identificat în cele din urmă șapte societăți din Columbia care fabrică produse într-o categorie apropiată de acidul citric. Costurile VAG și profitul acestor societăți au fost considerate fiabile. Prin comparație, Comisia a observat că în Brazilia nu existau societăți în același domeniu de activitate cu date financiare disponibile public în Orbis pentru 2019.

(152)

Societățile columbiene identificate de Comisie în acest mod au corespuns societăților identificate de industria din Uniune ca fiind societăți adecvate din aceeași categorie generală și/sau din același sector ca produsul care face obiectul reexaminării. Industria Uniunii a sugerat, în plus față de aceste șapte societăți, alte patru societăți din Columbia pentru care, totuși, datele financiare sau descrierea activității nu erau ușor accesibile în Orbis. Prin urmare, aceste societăți nu au fost luate în considerare pentru stabilirea costurilor VAG și a profitului.

(153)

Pe baza tuturor elementelor de mai sus și, în special, a datelor financiare disponibile și a reprezentativității prețului de import pentru porumb, care reprezintă principalul factor de producție, Comisia a concluzionat, prin urmare, că țara reprezentativă adecvată pentru calcularea valorii normale în cadrul prezentei anchete este Columbia.

(154)

În urma comunicării constatărilor, CCCMC și trei producători-exportatori cooperanți au pus sub semnul întrebării alegerea Columbiei de către Comisie ca țară reprezentativă adecvată. Aceștia au reiterat afirmația menționată anterior potrivit căreia alegerea Columbiei nu era rezonabilă, având în vedere faptul că singurul producător columbian de acid citric nu a fost rentabil în cursul perioadei anchetei de reexaminare, în timp ce pentru un producător brazilian situația era opusă. De asemenea, ei au reiterat afirmația menționată anterior potrivit căreia prețurile porumbului din Brazilia nu erau distorsionate. Având în vedere că aceste afirmații au fost deja abordate în considerentele 136 și 149 din prezentul regulament și că nu s-au furnizat elemente noi de probă în acest sens, afirmațiile au fost respinse.

(155)

De asemenea, conform afirmațiilor părților menționate mai sus, Comisia ar fi utilizat costurile VAG și datele privind profitabilitatea de la societăți columbiene din alte sectoare de produse, fără a dovedi că aceste societăți au același nivel de costuri VAG și de profit ca producătorii de acid citric.

(156)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, atunci când se confirmă existența unor distorsiuni semnificative, valoarea normală este construită pe baza unor costuri de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru costurile VAG și pentru profituri. Având în vedere că costurile VAG și profitul societății columbiene Sucroal SA nu au putut fi utilizate din motivele explicate în considerentele 145 și 147, Comisia a utilizat datele pentru sectorul cel mai apropiat care includea produsul care face obiectul anchetei, sector în cadrul căruia elementele de cost menționate anterior au fost considerate nedistorsionate și rezonabile. Nu au fost furnizate elemente de probă care să conteste această concluzie și, în special, faptul că nivelul costurilor VAG și al profiturilor societăților columbiene din sectorul cel mai apropiat de acidul citric nu ar fi rezonabil în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(157)

Comisia a observat, de asemenea, că, spre deosebire de industria Uniunii, CCCMC și producătorii-exportatori cooperanți nu au furnizat sau sugerat o listă de producători din aceeași țară potențial reprezentativă, care fabrică aceeași categorie de mărfuri sau o categorie similară sau care se află în același sector de producție sau într-un sector de producție similar cu produsul care face obiectul reexaminării, ale căror date financiare ar putea fi utilizate de Comisie.

(158)

Prin urmare, și din motivele expuse în considerentul 151, Comisia a considerat că datele financiare de la cele șapte societăți pe care le-a identificat în Columbia, care fabrică produse într-o categorie de produse apropiată de acidul citric, sunt un indicator rezonabil pentru costurile VAG și profiturile nedistorsionate care urmează să fie utilizate la construirea valorii normale din cadrul anchetei. Prin urmare, afirmația CCCMC și a celor trei producători-exportatori cooperanți a fost respinsă.

3.4. Surse utilizate pentru stabilirea costurilor nedistorsionate

(159)

Pe baza informațiilor furnizate de părțile interesate și a altor informații relevante disponibile în dosar, Comisia a stabilit o listă de factori de producție și de surse, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă utilizate de către producătorii-exportatori la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării.

(160)

Comisia a identificat, de asemenea, sursele care trebuie utilizate pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază (GTA, statisticile naționale etc.). În aceeași notă, Comisia a identificat codurile factorilor de producție din Sistemul armonizat (SA) care, pe baza informațiilor furnizate de părțile interesate, au fost avute în vedere inițial pentru a fi utilizate în scopul analizei GTA.

(161)

În nota din 30 noiembrie 2020, Comisia a confirmat că va utiliza datele GTA pentru a stabili costul nedistorsionat al factorilor de producție, inclusiv al materiilor prime.

3.5. Surse utilizate pentru costurile cu energia electrică, apa și forța de muncă

3.5.1. Energie electrică

(162)

În ceea ce privește energia electrică, Comisia a utilizat formularul de preț ușor accesibil al Enel, principalul furnizor de energie electrică din Columbia. Această sursă furnizează prețul mediu unic lunar al energiei electrice.

3.5.2. Apă

(163)

Tariful la apă a fost pus la dispoziție de societatea Acueducto, care este responsabilă pentru aprovizionarea cu apă și colectarea și epurarea apelor uzate în Bogota. Informațiile au permis identificarea tarifelor aplicabile utilizatorilor industriali în perioada anchetei de reexaminare.

3.5.3. Forța de muncă

(164)

Comisia a utilizat statisticile OIM pentru a stabili salariile din Columbia (59). Acestea oferă informații privind salariile lunare ale angajaților din industria prelucrătoare și numărul mediu de ore săptămânale lucrate în Columbia în 2019.

(165)

Comisia nu a primit observații cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea costului nedistorsionat al energiei electrice, apei și forței de muncă și, prin urmare, a utilizat sursele respective pentru a stabili valoarea normală.

3.6. Surse utilizate pentru costuri VAG și profit

(166)

Potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală construită trebuie să includă o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru costurile VAG și pentru profituri. În plus, trebuia stabilită o valoare pentru cheltuielile generale de producție care să acopere costurile neincluse în factorii de producție.

(167)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată a costurilor VAG și a profiturilor, Comisia a utilizat proporția costurilor de producție pe care costurile VAG și profiturile le reprezintă în societățile reprezentative din Columbia, astfel cum se explică în secțiunea 3.3.

(168)

Valorile rezultate, exprimate ca procent din venituri, s-au ridicat la 14,2 % pentru profit și la 17 % pentru costurile VAG.

3.7. Materiile prime

(169)

Pentru toate materiile prime și materialele auxiliare, Comisia s-a bazat pe prețurile de import din țara reprezentativă. Prețul de import din țara reprezentativă a fost stabilit ca medie ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția Chinei. Comisia a decis să excludă importurile din China în țara reprezentativă din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există nicio dovadă care să arate că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat prețurile de export. În mod similar, au fost excluse, de asemenea, importurile în țara reprezentativă din țările care nu sunt membre ale OMC enumerate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (60).

(170)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, Comisia a aplicat taxele la import relevante ale țării reprezentative. Într-o etapă ulterioară, în cadrul calculului marjei de dumping individuale, Comisia a adăugat la prețul de import costurile de transport intern specifice societăților. Costurile de transport intern pentru toate materiile prime au fost estimate pe baza datelor verificate furnizate de producătorii-exportatori cooperanți.

(171)

Pentru materiile prime cu impact neglijabil în ceea ce privește costurile, pe care societățile nu le-au raportat în anexa III la avizul de deschidere, aceste costuri au fost incluse în cheltuielile generale de producție, astfel cum se explică în secțiunea 3.8. Factorii de producție indicați în cheltuielile generale sunt enumerați în comunicările specifice societăților.

(172)

Industria din Uniune a remarcat în observațiile sale din 16 martie 2020 că, pentru anumite materii prime, fie nu existau valori medii de import, fie valorile medii se refereau la cantități mici și, prin urmare, nu erau fiabile sau că existau alte motive care au condus la îndoieli cu privire la fiabilitatea acestora. Aceasta a sugerat că în aceste cazuri ar trebui utilizate valorile din statisticile pentru regiune sau cele publicate în studiile de piață de la furnizori precum ArgusMedia, AgroChart sau IntraTec.

(173)

Industria din Uniune a reiterat în observațiile sale din 11 decembrie 2020 că, în cazul Columbiei, costurile pentru cifrele de producție ar putea fi determinate pe baza datelor privind importurile și a datelor publice disponibile privind prețurile energiei electrice și ale apei și costurile forței de muncă. Ea a subliniat că unele dintre valorile medii de import pentru factori de cost mai puțin importanți par a fi ridicate și a sugerat ca acestea să fie înlocuite cu date de la furnizori specializați de servicii de date.

(174)

În observațiile sale din 23 martie 2020, CCCMC a afirmat că unele dintre prețurile de import pentru anumite materiale esențiale precum cărbunele, acidul sulfuric și acidul clorhidric din Columbia au fost anormal de ridicate și, prin urmare, nu sunt reprezentative. CCCMC a susținut, de asemenea, că existau diferențe majore între prețurile de import comunicate din Columbia, Thailanda și Brazilia și că prețurile de import au variat semnificativ chiar și pentru același material importat de aceeași țară, ceea ce s-ar putea datora diferențelor de calitate din cadrul aceluiași cod SA. CCCMC a solicitat Comisiei să identifice motivul acestor diferențe și să le abordeze. Comisia a analizat acest argument și, ori de câte ori a fost justificat, a înlocuit prețurile de import nereprezentative cu surse fiabile, astfel cum se detaliază în tabelul A de mai jos.

(175)

CCCMC a susținut, de asemenea, că, întrucât unele dintre materiile prime utilizate pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării sunt achiziționate pe piața internă din China, este nerezonabil să se utilizeze pur și simplu prețurile de import ale unei anumite țări terțe, deoarece este probabil ca acestea din urmă să includă costuri de expediere/livrare mai ridicate decât cele ale materiilor prime achiziționate pe piața internă. Acest lucru este valabil în special în cazul substanțelor chimice periculoase, cum ar fi acidul sulfuric și acidul clorhidric, pentru care se utilizează vehicule speciale pentru livrare. Prin urmare, CCCMC a considerat că trebuie făcute ajustările necesare pentru a se asigura o comparație echitabilă.

(176)

În ceea ce privește acest argument, Comisia a remarcat faptul că, din motivele expuse în secțiunea 3.2.1 de mai sus, în prezenta reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor aplică articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia caută costuri nedistorsionate într-o țară reprezentativă adecvată pentru a se asigura că costurile aplicate nu sunt afectate de distorsiuni și se bazează pe informații aflate la dispoziția publicului. În absența oricăror informații privind posibile distorsiuni ale pieței țării reprezentative în ceea ce privește substanțele chimice periculoase respective și în absența unor date furnizate de CCCMC pentru a justifica afirmația privind costurile de transport ridicate, se consideră că valorile de import ale țării reprezentative îndeplinesc criteriile de la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază și furnizează o estimare rezonabilă a prețului în țara reprezentativă, inclusiv a costurilor de transport. În plus, întrucât factorii de producție importați concurează pe piața internă a țării reprezentative în ceea ce privește prețurile, Comisia le-a considerat un indicator fiabil.

(177)

În consecință, Comisia a utilizat prețurile de import în Columbia furnizate de GTA. În cazul în care aceste prețuri nu erau reprezentative sau nu erau fiabile, au fost căutate valori de referință internaționale. În cazul în care acestea nu erau disponibile, au fost utilizate prețuri fiabile din alte surse, astfel cum se detaliază în tabelul A de mai jos.

(178)

Având în vedere toate informațiile prezentate de părțile interesate și colectate cu ocazia verificărilor încrucișate efectuate de la distanță, au fost identificați următorii factori de producție și următoarele coduri tarifare utilizate în Brazilia, Columbia sau Thailanda, după caz:

Tabelul A

Factor de producție	Codul tarifar	Sursa datelor privind importurile pe care Comisia intenționează să le utilizeze	Unitatea de măsură
Materii prime/Consumabile
Porumb	1005901100	GTA Columbia (61)	KG
Batate uscate	0714209000	GTA Columbia	KG
Clorură de sodiu/sare alimentară	2501009100 /2501001000 , 2501002000 , 2501009200 , 2501009900	GTA Columbia	KG
Acid sulfuric	2807 00 10	GTA Brazilia	KG
Sulf/sulf lichid	2503000000	GTA Columbia	KG
Acid clorhidric	2806 10 20	GTA Brazilia	KG
Cărbune activat	3802100000	GTA Columbia	KG
Praf de var/făină de calcar	2521 00 00	GTA Brazilia	KG
Agent antispumant	3402200000 /3402909000	GTA Columbia	KG
Diatomit	2512000000 /3802901000	GTA Columbia	KG
Perlit	2530100000	GTA Columbia	KG
Amilază (Glucoamilază)/Enzimă de zaharificare	3507909000	GTA Columbia	KG
Calciu	2805 12 00	GTA Brazilia	KG
Sodă caustică (hidroxid de sodiu)	2815110000 /2815120000	GTA Columbia	KG
Substanțe alcaline lichide	2815120000	GTA Columbia	KG
Peroxid de hidrogen	2847000000	GTA Columbia	KG
Făină (grâu sau meslin)	1101000000	GTA Columbia	KG
Făină de lemn	4405000000	GTA Columbia	M3
Oxid de calciu	2825904000	GTA Columbia	KG
Var nestins	2522100000	GTA Columbia	KG
Tărâțe din porumb	2302100000	GTA Columbia	KG
Apă de înmuiere a porumbului	1901901000	GTA Columbia	KG
Carbonat de calciu/calcit	2836500000	GTA Columbia	KG
Argilă activată	3802901000	GTA Columbia	KG
Ajutor de filtrare (perlit)	2530100000	GTA Columbia	KG
Diacetat de sodiu	2915292000	GTA Columbia	KG
Acid citric	2918140000	GTA Columbia	KG
Citrat de sodiu	2918153000	GTA Columbia	KG
Inhibitor de coroziune și de tartru	2921 59	GTA Brazilia	KG
Cărbune brut/nămol anodic	2701 19 00	GTA Brazilia	KG
Motorină	2710192100	GTA Columbia	M3
Ambalare – Folie	3923299000	GTA Columbia	Bucată
Ambalare – Tăviță din material plastic moale	3923900000	GTA Columbia	Bucată
Ambalare – Palet	4421999000	GTA Columbia	Bucată
Ambalare – Cutie de hârtie	4819200000	GTA Columbia	Bucată
Ambalare – Pungă de hârtie	4819301000	GTA Columbia	Bucată
Ambalare – Pungă de hârtie	4819400000	GTA Columbia	Bucată
Ambalare – Sac/pungă din țesătură	6305331000	GTA Columbia	Bucată
Ambalare – Pungă din folie rezistentă	3920100000	GTA Columbia	Bucată
Subprodus/deșeuri
Gaze	2705000000	GTA Columbia	KG
Resturi bogate în proteine/Reziduuri de amidon de porumb	2303100000	GTA Columbia	KG
Furaje de porumb	2303300000	GTA Columbia	KG
Sulfat de calciu	2833299000	GTA Columbia	KG
Alte produse reziduale ale industriei chimice (nămoluri granulare)	3825 90 00	GTA Brazilia	KG
Ulei din germeni de porumb/Ulei de porumb	1518009000 /1515290000	GTA Columbia	KG
Griș de porumb/Reziduuri de amidon de porumb	2303100000	GTA Columbia	KG
Gluten vital de grâu	1109000000	GTA Columbia	KG
Miceliu (preparat pentru hrana animalelor)	2309909000	GTA Columbia	KG
Germeni de cereale	1104300000	GTA Columbia	KG
Praf de piatră de calcit	2836500000	GTA Columbia	KG
Ghips	2520100000	GTA Columbia	KG
Cenușă, zgură	2621900000	GTA Columbia	KG
Reziduuri de la extracția uleiului din germeni de porumb	23069010 /90	GTA Thailanda	KG
Făină/pudră de gluten de porumb	2302100000	GTA Brazilia	KG
Granule din pudră proteică (reziduuri de porumb)	2302100000	GTA Brazilia	KG
Turtă de filtrare proteică (reziduuri de porumb)	2302100000	GTA Brazilia	KG
Pănuși de porumb stropite	2302100000	GTA Brazilia	KG

3.8. Calcularea valorii normale

(179)

Pentru a stabili valoarea normală, Comisia a parcurs etapele descrise mai jos.

(180)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile nedistorsionate de producție (care acoperă consumul de materii prime, forța de muncă și energia). Ea a aplicat costurile unitare nedistorsionate bazate pe sursele enumerate mai sus la consumul real de factori individuali de producție al producătorilor-exportatori incluși în eșantion.

(181)

În al doilea rând, pentru a se ajunge la costurile nedistorsionate de producție, Comisia a adăugat cheltuielile generale de producție. Cheltuielile generale de producție suportate de producătorii-exportatori cooperanți au fost majorate cu costurile materiilor prime și ale materialelor auxiliare menționate în considerentul 171 și, ulterior, au fost exprimate ca pondere din costurile de fabricație suportate efectiv de fiecare producător-exportator. Acest procent a fost aplicat costurilor de producție nedistorsionate.

(182)

În cele din urmă, la calculul de mai sus, Comisia a aplicat costurile VAG și profitul mediu ponderat al celor șapte producători columbieni reprezentativi de ingrediente pentru industria băuturilor, a curățeniei, a alimentelor, a sănătății și a produselor farmaceutice.

(183)

Atunci când sunt exprimate ca procent din costurile de producție, acestea reprezintă 24,82 % pentru costurile VAG și 20,72 % pentru profit. Atunci când sunt exprimate ca procent din venituri, acestea se ridică la 17 % pentru costurile VAG și la 14,2 % pentru profit.

(184)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală pe tip de produs pe o bază franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Comisia a construit valoarea normală pe tip de produs pentru fiecare dintre cei patru producători-exportatori cooperanți.

3.9. Prețul de export

(185)

Producătorii-exportatori cooperanți au exportat în Uniune direct către clienți independenți. Prin urmare, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urmează să fie plătit pentru produsul care face obiectul reexaminării atunci când este vândut la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

3.10. Comparație

(186)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export al producătorului-exportator cooperant pe o bază franco fabrică.

(187)

În cazurile justificate de necesitatea de a asigura o comparație echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Pe această bază, au fost făcute ajustări privind costurile de transport, de asigurări, de manipulare, de încărcare și costurile auxiliare, de ambalare, costurile de credit, taxele bancare și comisioanele, în cazul în care acestea erau aplicabile și justificate.

3.11. Marjele de dumping pentru producătorii-exportatori care au cooperat

(188)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs care face obiectul reexaminării, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(189)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt de 42 % pentru Weifang Ensign Industry Co., Ltd și de 144 % pentru COFCO Bio-Chemical Energy (Yushu) Co. Ltd. Nu s-a efectuat niciun calcul legat de dumping pentru RZBC Group [RZBC (Juxian) Co., Ltd. și comerciantul afiliat RZBC Imp. & Exp. Co., Ltd.], nici pentru Jiangsu Guoxin Union Energy Co. Ltd., care fac obiectul unor angajamente de preț, astfel cum se explică în considerentul 191.

3.12. Marjele de dumping pentru producătorii-exportatori care nu au cooperat

(190)

Comisia a stabilit, de asemenea, marja medie de dumping pentru producătorii-exportatori care nu au cooperat. Pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, s-a utilizat cea mai mare marjă de dumping a producătorilor cooperanți, nu în ultimul rând având în vedere nivelul semnificativ mai scăzut al prețurilor de export practicate de societățile care nu au cooperat.

3.13. Concluzie privind continuarea dumpingului

(191)

În ansamblu, majoritatea exporturilor chineze către UE (între 70 %-90 %) au fost efectuate la prețuri care fac obiectul unui dumping semnificativ în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Celelalte exporturi chineze au fost efectuate de către cei doi producători-exportatori cooperanți pentru care nu s-a stabilit existența unui dumping. Acești doi producători-exportatori fac obiectul unor angajamente de preț, iar exporturile lor către Uniune au fost efectuate la prețul minim de import. Prin urmare, s-a considerat că prețurile lor de export către Uniune au fost influențate de angajamente și, prin urmare, nu sunt suficient de fiabile în vederea utilizării lor pentru a stabili dacă dumpingul va continua în contextul prezentei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

(192)

În concluzie, dumpingul a continuat pentru marea majoritate a exporturilor chineze către Uniune. Prin urmare, Comisia a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

4. PROBABILITATEA CONTINUĂRII DUMPINGULUI

(193)

În urma constatării existenței dumpingului în cursul perioadei anchetei de reexaminare, Comisia a investigat probabilitatea continuării dumpingului în cazul abrogării măsurilor, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din țara în cauză, atractivitatea pieței Uniunii, relația dintre prețurile de export către țări terțe și nivelul prețurilor din Uniune și practicile de eludare.

(194)

Astfel cum s-a menționat mai sus, numai patru producători-exportatori chinezi s-au manifestat. Prin urmare, Comisia a avut la dispoziție informații limitate cu privire la capacitatea de producție și la capacitatea neutilizată a producătorilor-exportatori chinezi.

(195)

Din acest motiv, majoritatea constatărilor de mai jos privind continuarea sau reapariția dumpingului au trebuit să se bazeze pe alte surse, și anume bazele de date Eurostat și GTA, precum și pe informațiile furnizate de industria Uniunii în cererea de reexaminare. Analiza acestor informații a arătat următoarele:

4.1. Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din țara în cauză

(196)

Pe baza răspunsurilor la chestionar ale producătorilor-exportatori cooperanți, ancheta a evidențiat capacități de producție neutilizate de aproximativ 129 000 de tone, care reprezintă între 20 și 40 % din cererea UE. În cursul PAR, capacitatea totală de producție a Chinei este estimată a fi de trei până la patru ori mai mare decât consumul total al UE.

(197)

Cererea internă din China a fost estimată la aproximativ 465 000 de tone – mai puțin de 24 % din capacitatea de producție a țării. În plus, creșterile planificate ale capacității indică faptul că aceasta din urmă va atinge nivelul consumului mondial total în 2021 (62), exacerbând și mai mult supracapacitatea existentă a Chinei. Aceste noi capacități vor duce, după toate probabilitățile, la o presiune și mai mare de a exporta, nu în ultimul rând având în vedere decalajul dintre capacitate și nivelurile cererii interne menționate anterior. Este foarte puțin probabil ca, pe plan intern, consumul chinez să crească într-o măsură în care ar putea absorbi capacitatea existentă, cu atât mai puțin creșterea capacității. În plus, prezența măsurilor deja în vigoare pe o serie de alte piețe face foarte probabilă o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping în cazul în care măsurile din Uniune ar fi abrogate.

4.2. Atractivitatea pieței Uniunii

(198)

Atractivitatea pieței Uniunii pentru exporturile chineze era evidentă, având în vedere prezența continuă și masivă a acestora, chiar și în condițiile în care măsurile sunt în vigoare – ajungând la un procent de 30 % până la 50 % din cota de piață a Uniunii.

(199)

Atractivitatea pieței Uniunii a fost, de asemenea, evidențiată de faptul că un investitor chinez construiește o nouă fabrică cu o capacitate de până la 60 000 de tone în Uniune (63).

(200)

În plus, exporturile chineze către alte piețe importante, cum ar fi SUA, Brazilia, Columbia, India sau Thailanda, erau limitate de existența măsurilor de apărare comercială.

(201)

Atractivitatea pieței Uniunii a fost confirmată și de elementele de preț de mai jos.

4.3. Relația dintre prețurile de export către țări terțe și nivelul prețurilor din Uniune

(202)

Prețurile de export către țări terțe practicate de cele patru societăți cooperante au fost cu 20-40 % mai mici decât prețurile de export către Uniune, subliniind din nou atractivitatea acesteia din urmă.

4.4. Practici de eludare

(203)

Atractivitatea pieței Uniunii pentru exporturile din China a fost, de asemenea, evidențiată de practicile de eludare prin Malaysia, care au condus la instituirea de taxe antieludare în ianuarie 2016, menționate în considerentul 5.

4.5. Prețurile probabile și marjele de dumping în cazul abrogării măsurilor

(204)

Astfel cum s-a explicat mai sus, dumpingul a continuat pentru marea majoritate a exporturilor chineze.

(205)

În plus, toate datele au indicat faptul că vânzările ar avea loc la prețuri de dumping în cazul expirării măsurilor.

(206)

În primul rând, faptul că toate societățile cu angajamente au vândut exact la prețul minim de import impus de angajament indica faptul că angajamentul acționa ca un preț minim. În absența unui astfel de preț minim și în fața concurenței din partea altor exporturi chineze ale căror prețuri sunt cu 30 până la 40 % mai mici decât cele prevăzute în angajament, firmele ar trebui să vândă în acest interval de prețuri mai scăzute pentru a rămâne pe piață. Acest lucru ar conduce, după toate probabilitățile, la marje de dumping mai mari pentru toate societățile care fac obiectul angajamentului.

(207)

În al doilea rând, practica de eludare putea fi considerată un factor suplimentar care indica interesul exportatorilor de a intra pe piața Uniunii și incapacitatea lor de a concura pe piața Uniunii fără a practica dumpingul. Exista, de asemenea, un tipar de comportament inechitabil în materie de prețuri al firmelor chineze atunci când acestea exportau către alte piețe, după cum arată numărul mare de măsuri de apărare comercială împotriva acidului citric din țările terțe menționate în considerentul 200.

(208)

În al treilea rând, prețurile de export către țări terțe practicate de cele patru societăți cooperante erau mult mai mici decât cele către Uniune, ceea ce indică probabilitatea unei noi scăderi a prețurilor de export și, prin urmare, a unei noi creșteri a marjelor de dumping în cazul expirării măsurilor.

4.6. Concluzie

(209)

Analiza de mai sus a evidențiat continuarea dumpingului și probabilitatea foarte mare de creștere a marjelor de dumping, cu o prezență și mai importantă a importurilor pe piața atractivă a Uniunii în cazul expirării măsurilor.

(210)

În urma comunicării constatărilor, CCCMC și trei producători-exportatori cooperanți au pus sub semnul întrebării constatările privind capacitatea neutilizată. Aceștia au susținut că, pe baza calculelor proprii ale Comisiei, capacitățile neutilizate s-au redus de la 192 000 de tone în 2015 (reexaminarea precedentă) la 129 000 de tone în cursul PAR, contrazicând astfel constatarea unei capacități de producție neutilizate din ce în ce mai mari, care se traduce printr-o presiune mai mare de a exporta. Comisia a remarcat faptul că a evaluat capacitățile neutilizate pe baza datelor furnizate de producătorii-exportatori cooperanți. Acești producători-exportatori cooperanți sunt diferiți de producătorii-exportatori cooperanți din reexaminarea precedentă. Din acest motiv, comparația efectuată de CCCMC și de cei trei producători-exportatori cooperanți este eronată. În orice caz, chiar și 129 000 de tone reprezintă în continuare o supracapacitate masivă. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(211)

În urma comunicării constatărilor, CCCMC și trei producători-exportatori cooperanți au susținut că Comisia nu verificase fiabilitatea și exactitatea dovezilor pretinse cu privire la creșterile planificate ale capacității, prezentate de industria Uniunii. Comisia a observat că a examinat cu atenție observațiile industriei din Uniune și ale CCCMC în această privință, iar reexaminarea sa nu a evidențiat niciun element care ar putea modifica constatările sale, astfel cum sunt stabilite în considerentul 197.

(212)

În urma comunicării constatărilor, CCCMC și trei producători-exportatori cooperanți au susținut că concluzia Comisiei, potrivit căreia prețurile de export către Uniune ar scădea la nivelul țărilor terțe în absența unor noi măsuri, reprezintă o speculație totală. Aceste părți au susținut, de asemenea, că Comisia nu a furnizat nicio cuantificare sau analiză cu privire la concluzia sa potrivit căreia ar fi probabil ca exporturile din RPC să crească în volum și să continue să fie practicate la marje de dumping mai mari în absența măsurilor. În cele din urmă, potrivit afirmațiilor acestora, Comisia nu a prezentat un raționament economic valabil cu privire la motivul pentru care producătorii-exportatori chinezi și-ar scădea în mod substanțial prețurile către Uniune în absența unor măsuri reînnoite.

(213)

Ca răspuns, Comisia a observat că ancheta a stabilit în mod clar că dumpingul continuă chiar și pe baza prețurilor de export susținute de PMI din cadrul angajamentelor. Prețurile practicate de producătorii-exportatori care nu sunt supuși angajamentelor au fost semnificativ mai mici, indicând în mod clar că prețurile ar putea scădea în absența angajamentelor. În plus, Comisia a constatat că prețurile de export către Uniune sunt semnificativ mai mari decât prețurile de export către alte piețe pentru toți producătorii-exportatori supuși angajamentelor, indicând faptul că piața Uniunii ar atrage o creștere a importurilor. Aceste elemente, împreună cu capacitatea neutilizată semnificativă din RPC, au sprijinit în mod clar constatarea potrivit căreia ar fi probabil ca exporturile către Uniune să continue să fie efectuate la prețuri de dumping și la volume mai mari în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

5. PREJUDICIU

5.1. Definiția industriei Uniunii și a producției Uniunii

(214)

Produsul similar a fost fabricat de doi producători din Uniune în cursul PAR. Acești doi producători constituie „industria din Uniune”, în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(215)

În ceea ce privește faptul că doar doi producători constituie industria din Uniune, Comisia a prezentat unele dintre cifrele din prezentul regulament utilizând intervale și/sau indici, în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază, pentru a proteja informațiile confidențiale.

(216)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare a fost stabilită în intervalul de 300 000 – 350 000 de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza răspunsurilor la chestionar ale celor doi producători din Uniune.

5.2. Consumul la nivelul Uniunii

(217)

Comisia a stabilit consumul Uniunii pe piața liberă pe baza vânzărilor industriei din Uniune pe piața liberă destinate pieței Uniunii, precum și a importurilor din RPC și din alte țări terțe, astfel cum se indică în răspunsurile la chestionar și în statisticile privind importurile din baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6).

(218)

Consumul Uniunii pe piața liberă a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

	2016	2017	2018	Perioada anchetei de reexaminare
Consumul total al Uniunii	500 000 -550 000	535 000 -585 000	535 000 -585 000	515 000 -565 000
Indice	100	107	107	103
Sursă: Răspunsurile la chestionar și baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6).

(219)

Consumul la nivelul Uniunii a crescut inițial cu 7 %, cu un vârf al consumului în 2017 și 2018. Între 2018 și perioada anchetei de reexaminare, consumul a scăzut într-o oarecare măsură, dar a rămas cu 3 % mai mare decât la începutul perioadei examinate.

(220)

Motivul creșterii consumului de acid citric a fost creșterea consumului de produse care utilizează produsul care face obiectul reexaminării în diverse industrii, cum ar fi produsele alimentare, detergenții de uz casnic și produsele farmaceutice și cosmetice. În plus, legislația care impune înlocuirea fosfaților în detergenții de uz casnic a contribuit la creșterea consumului produsului care face obiectul reexaminării, deoarece acidul citric este unul dintre cei mai potriviți înlocuitori ai fosfaților în aceste întrebuințări.

5.3. Importurile provenite din țara în cauză

5.3.1. Volumul și cota de piață a importurilor provenite din țara în cauză

(221)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor furnizate de baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6). Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza datelor furnizate de baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6) și a răspunsurilor la chestionare ale industriei Uniunii.

(222)

Importurile din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul importurilor (tone) și cota de piață

	2016	2017	2018	Perioada anchetei de reexaminare
Volumul importurilor din China	207 295	190 750	223 185	205 595
Indice	100	92	108	99
Cota de piață (%)	40-45	34-39	40-45	38-43
Indice	100	86	100	96
Sursă: Răspunsurile la chestionar și baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6).

(223)

Volumul importurilor din China a fost semnificativ pe parcursul perioadei examinate, rămânând aproape la același nivel în perioada anchetei de reexaminare în comparație cu 2016. Importurile mai scăzute din 2017 și importurile mai ridicate din 2018 sunt legate de faptul că acidul citric este un produs transportat în cantități mari, iar în ianuarie 2018 pe piața Uniunii a intrat o cantitate atât de mare încât, prin urmare, a fost atribuită importurilor din 2018 (importurile din ianuarie 2018 sunt cu aproximativ 50 % mai mari decât în decembrie 2017). În ansamblu, volumul importurilor din China a fost stabil.

(224)

Cota de piață a importurilor de acid citric din China a fost semnificativă și a rămas în mare parte în intervalul de 40 %, cu o ușoară scădere de 1,4 puncte procentuale în perioada examinată. Întrucât importurile din alte țări au scăzut, de asemenea, astfel cum se descrie în considerentele 234-235, Comisia a observat că creșterea cererii în cursul perioadei examinate a fost satisfăcută de creșterea producției industriei din Uniune.

5.3.2. Prețurile importurilor din țara în cauză și subcotarea prețurilor

(225)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor furnizate de baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6). Prețul mediu al importurilor din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Prețuri de import (EUR/tonă)

	2016	2017	2018	Perioada anchetei de reexaminare
China	736,7	773,8	738,2	701,9
Indice	100	105	100	95
Sursă: Baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6).

(226)

Prețul acidului citric importat din China a fost stabil în cursul perioadei examinate. În ansamblu, prețul acidului citric chinezesc a scăzut cu 5 % față de 2016. Prețurile de import din China au rămas substanțial mai mici în comparație cu prețurile din Uniune, astfel cum se arată în tabelul 8.

(227)

Creșterea prețurilor de import în 2017 poate fi legată de creșterea consumului, care, astfel cum s-a explicat în considerentul 219, a fost deosebit de ridicat în 2017, ca urmare a modificării legislative descrise în considerentul 220 privind fosfații. Această creștere a cererii a declanșat o creștere a prețurilor de import. Prețurile au scăzut apoi din nou în 2018 și 2019, pe măsură ce cererea a fost ajustată.

(228)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei anchetei de reexaminare comparând:

(a)	prețurile de vânzare medii ponderate pentru fiecare tip de produs practicate de producătorii din Uniune pentru clienții neafiliați de pe piața Uniunii, ajustate la nivel franco fabrică; și

(b)

prețurile medii ponderate corespunzătoare pe tip de produs ale importurilor provenite de la producătorii chinezi cooperanți destinate primului client independent de pe piața Uniunii, stabilite pe bază de cost, asigurare și navlu (CIF), inclusiv taxa antidumping, cu ajustări corespunzătoare pentru taxele vamale și costurile ulterioare importului.

(229)

Două niveluri ale marjelor de subcotare sunt prezentate mai jos. Primul acoperă producătorii-exportatori cooperanți care nu fac obiectul angajamentului menționat în considerentul 189. Al doilea nivel include, de asemenea, cele trei societăți cooperante care au făcut obiectul angajamentului. Se face o distincție deoarece prețurile societăților care fac obiectul angajamentului au fost influențate de condițiile angajamentului.

(230)

Pentru producătorii-exportatori care nu au cooperat, subcotarea prețurilor nu a putut fi stabilită utilizând prețurile pe tip de produs, deoarece aceste informații nu au fost disponibile. Prin urmare, subcotarea prețurilor a fost determinată prin compararea prețurilor de vânzare medii ponderate globale, atât pentru producătorii din Uniune, cât și pentru producătorii-exportatori chinezi care nu au cooperat.

(231)

Prețurile au fost comparate în funcție de tip, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, și ajustate în mod adecvat, când a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatele comparațiilor au fost exprimate ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Acestea au indicat o marjă de subcotare medie ponderată de peste 19 % pentru producătorii-exportatori care nu fac obiectul angajamentelor și de peste 10 % pentru producătorii-exportatori care fac obiectul angajamentului.

5.4. Importuri din țări terțe altele decât China

(232)

Importurile de acid citric din țări terțe, altele decât China, au provenit în principal din Cambodgia, Columbia și Thailanda.

(233)

Volumul (agregat) al importurilor, precum și cota de piață și evoluția prețurilor pentru importurile de acid citric din celelalte țări terțe a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Importuri din țări terțe

Țara		2016	2017	2018	Perioada anchetei de reexaminare
Thailanda	Volum (tone)	19 410	20 163	13 203	13 305
	Indice	100	104	68	69
	Cota de piață (%)	< 5	< 5	< 5	< 5
	Prețul mediu (EUR)	817	887	847	784
	Indice	100	109	104	96
Alte țări terțe	Volum (tone)	10 331	18 612	7 909	7 194
	Indice	100	180	77	70
	Cota de piață (%)	< 5	< 5	< 5	< 5
	Prețul mediu (EUR)	1 094	1 001	1 251	1 265
	Indice	100	92	114	116
Totalul pentru toate țările terțe	Volum (tone)	29 741	38 775	21 112	20 500
	Indice	100	130	71	69
	Cota de piață (%)	5-10	5-10	< 5	< 5
	Prețul mediu (EUR)	913	942	998	952
	Indice	100	103	109	104
Sursă: Baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6).

(234)

Cele mai mari volume de importuri de acid citric din alte țări terțe decât China în cursul perioadei examinate au provenit din Thailanda. Importurile din Thailanda au scăzut cu 31 % în cursul perioadei examinate. În fiecare an al perioadei examinate, prețurile au urmat tendința de evoluție a prețurilor importurilor din China, dar au fost cu 11 % până la 15 % mai mari.

(235)

Importurile de acid citric din toate țările terțe au scăzut cu 30 % în cursul perioadei examinate. Prețurile acestora au fost, de asemenea, mai mari decât prețurile importurilor din China.

5.5. Situația economică a industriei Uniunii

5.5.1. Observații cu caracter general

(236)

Evaluarea situației economice a industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

5.5.2. Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(237)

Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și gradul de utilizare a acestei capacități au evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

Tabelul 5

Volumul producției, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune

	2016	2017	2018	Perioada anchetei de reexaminare
Volumul producției (tone)	300 000 -350 000	342 000 -392 000	339 000 -389 000	327 000 -377 000
Indice	100	114	113	109
Capacitatea de producție (tone)	350 000 -400 000	381 000 -431 000	395 000 -445 000	395 000 -445 000
Indice	100	109	113	113
Gradul de utilizare a capacității de producție (%)	90-100	90-100	90-100	87-97
Indice	100	105	100	97
Sursă: Răspunsurile la chestionar.

(238)

Volumul producției a crescut cu 9 % în cursul perioadei examinate, dar nivelul maxim al producției a fost atins în 2017 (când a fost cu 14 % mai mare decât în 2016). Tendința volumului producției industriei din Uniune urmează în mare măsură tendința consumului din Uniune.

(239)

Capacitatea de producție a crescut constant în cursul perioadei examinate și, în comparație cu 2016, a fost cu 13 % mai mare în perioada anchetei de reexaminare.

(240)

Gradul de utilizare a capacității a fluctuat în cursul perioadei examinate, atingând cel mai scăzut nivel în cursul perioadei anchetei de reexaminare, cu 3 % sub nivelul din 2016.

5.5.3. Volumul vânzărilor și cota de piață

(241)

Volumul vânzărilor industriei din Uniune și cota de piață a acesteia au evoluat după cum urmează în perioada examinată:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață a Uniunii

	2016	2017	2018	Perioada anchetei de reexaminare
Volumul total al vânzărilor pe piața Uniunii (în tone)	250 000 -300 000	292 000 -342 000	280 000 -330 000	275 000 -325 000
Indice	100	117	112	110
Vânzări pe piața captivă	0-5 000	0-5 000	0-5 000	0-5 000
Vânzări pe piața liberă	245 000 -300 000	287 000 -342 000	275 000 -330 000	270 000 -325 000
Indice	100	116	112	110
Cota de piață a vânzărilor pe piața liberă (%)	50-60	54-64	52-62	54-64
Indice	100	109	104	107
Sursă: Răspunsurile la chestionar.

(242)

Vânzările pe piața captivă, legate în principal de producția de specialități și de săruri speciale care utilizează acidul citric ca materie primă, s-au situat la un nivel mic de sub 5 000 de tone în fiecare an al perioadei examinate și, prin urmare, nu au avut nicio influență semnificativă asupra situației industriei din Uniune, inclusiv asupra cotelor sale de piață.

(243)

Vânzările au evoluat în mod similar cu tendința producției și au crescut cu 10 % în cursul perioadei examinate, situându-se la cel mai înalt nivel în 2017.

(244)

Cota de piață a industriei din Uniune a fost cuprinsă între 50 % și 64 % în fiecare an al perioadei examinate. Aceasta a crescut în perioada anchetei de reexaminare cu aproximativ 4 puncte procentuale.

5.5.4. Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(245)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în Uniune în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea în Uniune

	2016	2017	2018	Perioada anchetei de reexaminare
Numărul de angajați	600-650	624-674	642-692	642-792
Indice	100	104	107	107
Productivitatea (unitate/salariat)	500-550	550-600	530-580	510-560
Indice	100	110	106	102
Sursă: Răspunsurile la chestionar.

(246)

Numărul de angajați exprimat în echivalent normă întreagă a crescut cu aproximativ 7 % în cursul perioadei examinate, pentru a atinge un nivel de peste 640 de angajați în perioada anchetei de reexaminare.

(247)

Productivitatea a crescut doar ușor în cursul perioadei examinate, cu aproximativ 2 %. În acest sens, productivitatea este exprimată ca număr de tone pe număr de angajați (echivalent normă întreagă) în cursul anului.

5.5.5. Amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor anterioare de dumping

(248)

Impactul marjelor de dumping efective asupra industriei din Uniune a fost atenuat de angajamentul aplicabil nivelului prețurilor marilor producători-exportatori chinezi, care a acționat ca un preț minim pentru prețurile de export chineze relevante.

(249)

Prin urmare, se poate concluziona că industria din Uniune s-a redresat de pe urma prejudiciului cauzat de practicile anterioare de dumping ale producătorilor-exportatori chinezi. În cursul perioadei examinate, procesul de redresare a industriei din Uniune a continuat, după cum o demonstrează o tendință favorabilă a principalilor indicatori de prejudiciu.

5.5.6. Prețurile și factorii care influențează prețurile

(250)

Prețurile de vânzare unitare medii ponderate ale producătorilor din Uniune către clienți neafiliați din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare în Uniune

	2016	2017	2018	Perioada anchetei de reexaminare
Prețul de vânzare unitar mediu pe piața liberă (EUR/tonă)	1 000 -1 100	980-1 080	1 010 -1 110	1 010 -1 110
Indice	100	98	101	101
Costul unitar de producție (EUR/tonă)	800-900	760-860	824-924	840-940
Indice	100	95	103	105
Sursă: Răspunsurile la chestionar.

(251)

Prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune față de clienți neafiliați din Uniune au fost foarte stabile și au crescut cu doar 1 % în cursul perioadei examinate.

(252)

Costul unitar de producție a fluctuat în cursul perioadei examinate, atingând un nivel cu 5 % mai ridicat în perioada anchetei de reexaminare în comparație cu 2016. Creșterea costurilor combinată cu o ușoară creștere a prețurilor de vânzare a dus la o scădere a profitabilității, astfel cum se descrie în considerentul 257.

5.5.7. Costurile cu forța de muncă

(253)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Costul mediu cu forța de muncă per angajat

	2016	2017	2018	Perioada anchetei de reexaminare
Costul mediu cu forța de muncă per angajat (EUR)	70 000 -80 000	70 000 -80 000	71 400 -81 400	72 800 -82 800
Indice	100	100	102	104
Sursă: Răspunsurile la chestionar.

(254)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune au crescut cu 4 % în cursul perioadei examinate, ceea ce reprezintă o creștere mai mică decât inflația din Uniune în cursul acestei perioade.

5.5.8. Stocurile

(255)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

	2016	2017	2018	Perioada anchetei de reexaminare
Stocuri finale (tone)	20 000 -25 000	16 200 -21 200	24 400 -39 400	24 000 -28 000
Indice	100	81	122	120
Stocuri finale ca procentaj din producție (%)	5-10	3-8	5-10	5-11
Indice	100	71	107	110
Sursă: Răspunsurile la chestionar.

(256)

Stocurile finale ale producătorilor din Uniune au crescut în cursul perioadei examinate. Nivelul stocurilor se situează la un nivel stabil, ca urmare a creșterii vânzărilor și a producției. Nivelul mult mai scăzut al stocurilor a fost excepția pentru sfârșitul anului 2017. Excepția este legată de creșterea cererii de acid citric ca urmare a înlocuirii fosfaților în compoziția chimică a anumitor produse, astfel cum se explică în considerentul 220.

5.5.9. Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri

(257)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

	2016	2017	2018	Perioada anchetei de reexaminare
Profitabilitatea vânzărilor în Uniune către clienți neafiliați (% din cifra de afaceri din vânzări)	15-20	18-23	14-19	11-16
Indice	100	120	94	79
Flux de lichidități (indice)	100	140	100	102
Investiții (EUR)	40 000 000 -50 000 000	35 600 000 -45 600 000	31 200 000 -41 200 000	39 600 000 -49 600 000
Indice	100	89	78	99
Randamentul investițiilor	30-40	37-48	27-38	26-36
Indice	100	125	92	86
Sursă: Răspunsurile la chestionar.

(258)

Comisia a determinat profitabilitatea producătorilor din Uniune prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzarea produsului similar către clienți independenți din Uniune, ca procentaj din cifra de afaceri generată de aceste vânzări.

(259)

Profitabilitatea în cursul perioadei examinate a fost la cel mai înalt nivel în 2017. Circumstanțele excepționale au fost legate de înlocuirea fosfaților, astfel cum se descrie în considerentul 220, iar o profitabilitate mai mare în anul respectiv ar trebui să fie legată de creșterea cererii în anul respectiv. Profitabilitatea globală a industriei în perioada anchetei de reexaminare a fost de peste 10 %.

(260)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Evoluția sa a rămas la niveluri similare pe parcursul perioadei examinate, cu excepția anului 2017.

(261)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Evoluția sa a fost similară evoluției profitabilității și a rămas la niveluri satisfăcătoare în toată perioada examinată.

(262)

Niciun producător din Uniune nu a raportat dificultăți de procurare de capitaluri în cursul perioadei examinate.

5.6. Concluzie privind prejudiciul

(263)

Majoritatea indicatorilor de prejudiciu, cum ar fi producția, volumul vânzărilor, ocuparea forței de muncă, capacitatea, productivitatea și fluxul de lichidități, au evoluat pozitiv. Deși tendința indicatorilor financiari, cum ar fi profitabilitatea și randamentul investițiilor, este negativă, nivelurile absolute ale acestora sunt satisfăcătoare și nu indică un semn de prejudiciu important.

(264)

Prin urmare, Comisia concluzionează că industria din Uniune nu a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

6. PROBABILITATEA REAPARIȚIEI PREJUDICIULUI

6.1. Observații cu caracter general

(265)

Comisia a concluzionat în considerentul 262 că industria din Uniune nu a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei examinate și a evaluat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, dacă ar exista probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat inițial de importurile care fac obiectul unui dumping din China în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor împotriva importurilor din China (64).

(266)

Tendințele de mai sus privind prețurile și volumele importurilor de produs care face obiectul reexaminării din China arată că, în timp ce exportatorii chinezi au menținut o prezență semnificativă pe piața Uniunii, măsurile în vigoare (taxe și angajamente) au condus la o îmbunătățire a condițiilor de piață. Industria din Uniune a fost principalul beneficiar al acestei evoluții, deoarece prezența pe piață a altor țări terțe a rămas limitată. Aceasta indică faptul că înlăturarea prejudiciului se datorează în principal existenței măsurilor în vigoare.

(267)

Astfel cum s-a menționat în considerentele 196-197, producătorii-exportatori din RPC dispun de capacități neutilizate masive și în creștere, care le permit să-și sporească exporturile foarte rapid. Date fiind prețurile mai lucrative de pe piața Uniunii în raport cu majoritatea piețelor din țările terțe, este probabil ca importante cantități exportate în prezent în aceste țări să fie, de asemenea, redirecționate către piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping.

(268)

În plus, principalele piețe internaționale au adoptat măsuri de apărare comercială împotriva acidului citric chinez. Prin urmare, va fi mai dificil pentru producătorii-exportatori chinezi să vândă pe respectivele piețe decât pe o piață a Uniunii neprotejată, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping.

(269)

În plus, nivelurile prețurilor practicate de exportatorii chinezi au subcotat în mod semnificativ prețurile industriei din Uniune, în pofida măsurilor în vigoare. Fără taxe, subcotarea din partea producătorilor-exportatori fără angajamente ar depăși 29 %. Din cele expuse anterior rezultă nivelurile prețurilor la care ar exista o probabilitate ca producătorii-exportatori chinezi să intre pe piața Uniunii în absența măsurilor. În absența măsurilor în vigoare, industria Uniunii nu ar fi capabilă să își mențină prețurile, suferind probabil pierderi precum cele din ancheta inițială.

(270)

Probabilitatea efectuării unor exporturi chineze la prețuri scăzute în absența măsurilor este, de asemenea, confirmată de numeroasele anchete antidumping privind acidul citric chinez din alte țări, menționate în considerentul 200.

(271)

Combinația dintre capacitatea mare de export a producătorilor chinezi și prețurile generatoare de prejudiciu ar conduce în mod direct la o pierdere rapidă a vânzărilor industriei din Uniune și/sau la o scădere a prețurilor acesteia, al cărei efect ar conduce la o deteriorare financiară profundă, punând în pericol supraviețuirea industriei din Uniune, astfel cum reiese din încetarea activității altor producători din Uniune, menționată în considerentul 276.

(272)

În urma comunicării constatărilor, CCCMC și trei producători-exportatori cooperanți au afirmat, cu privire la probabilitatea reapariției prejudiciului, că o creștere a importurilor la prețuri mai mici nu ar avea sens din punct de vedere comercial sau din punctul de vedere al pieței în cazul expirării măsurilor. În plus, CCCMC a susținut, de asemenea, că măsurile de apărare comercială din alte țări nu ar avea un impact semnificativ asupra procesului decizional al producătorilor-exportatori din China. Aceste afirmații nu au fost nici susținute de probe, nici nu au demonstrat în vreun fel că numeroasele elemente de fond și de raționament menționate mai sus ar fi incorecte. În plus, Comisia a observat că prețurile de import fără taxe, astfel cum se arată în tabelul 3, sunt deja cu mult sub costurile de producție ale industriei Uniunii (astfel cum se arată în tabelul 11). În consecință, chiar și menținerea unor astfel de prețuri de import scăzute ar exercita presiuni asupra industriei Uniunii, care s-ar materializa probabil din nou într-un prejudiciu. Prin urmare, aceste argumente nu pot fi acceptate.

(273)

Prin urmare, se concluzionează că absența măsurilor ar conduce, cel mai probabil, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din China la prețuri prejudiciabile și la o posibilă reapariție a unui prejudiciu important.

7. INTERESUL UNIUNII

(274)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea tuturor intereselor implicate, inclusiv ale industriei Uniunii, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

7.1. Interesul industriei Uniunii

(275)

Ambii producători din Uniune, reprezentând împreună 100 % din producția Uniunii, au cooperat în cadrul prezentei anchete. Astfel cum se menționează în considerentul 263, industria din Uniune s-a redresat în urma prejudiciului cauzat de dumpingul anterior, iar operațiunile sale sunt viabile atunci când nu sunt supuse concurenței neloiale din partea importurilor care fac obiectul unui dumping.

(276)

Industria din Uniune a urmărit creșterea cererii de acid citric, inclusiv investițiile necesare pentru a-și spori capacitatea de producție și intenționează să extindă în continuare această capacitate.

(277)

În același timp, eliminarea măsurilor ar conduce, foarte probabil, la creșterea concurenței neloiale din partea importurilor chineze care fac obiectul unui dumping, amenințând continuarea activităților producătorilor rămași într-un sector, de altfel, viabil. Se reamintește faptul că trei producători din Uniune și-au încetat producția înainte de instituirea măsurilor împotriva importurilor chineze.

(278)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că este în interesul industriei din Uniune ca măsurile în vigoare să fie menținute.

7.2. Interesul importatorilor neafiliați

(279)

În conformitate cu mențiunile din considerentul 18, doar un singur importator neafiliat a răspuns la chestionar. Prin urmare, nu a existat un mare interes în rândul importatorilor față de ancheta actuală.

(280)

Importatorii de acid citric sunt adesea comercianți ai unei game mai largi de produse chimice și, prin urmare, nu se limitează la acidul citric. În plus, comercianții importă produse chimice din alte țări terțe în afară de China și comercializează de asemenea, produse fabricate de industria din Uniune. Prin urmare, se preconizează că impactul potențial al menținerii taxelor asupra importatorilor va fi foarte limitat.

7.3. Interesul utilizatorilor

(281)

Astfel cum se menționează în considerentul 23, Comisia a primit răspunsuri la chestionar de la patru utilizatori din industria sănătății, a frumuseții și a igienei casnice. În pofida faptului că industria alimentară și a băuturilor constituie cel mai mare utilizator de acid citric, niciun utilizator din industria respectivă nu a cooperat la anchetă.

(282)

Pentru majoritatea utilizatorilor, acidul citric reprezintă o parte mică sau chiar neglijabilă a structurii costurilor. În anumite tipuri specifice de produse, în special în domeniul produselor de igienă casnică, cum ar fi tabletele pentru mașini de spălat vase, conținutul de acid citric este mult mai mare.

(283)

În observațiile lor, utilizatorii cooperanți au susținut că industria din Uniune este pe deplin recuperată și au indicat că aceasta nu este în măsură să satisfacă pe deplin cererea din Uniune. Observațiile au menționat, de asemenea, că, în special pentru produsele cu un conținut excepțional de ridicat de acid citric, fabricarea acestor produse în Uniune este mai puțin competitivă în comparație cu țările în care acidul citric nu face obiectul taxelor. Utilizatorii au evidențiat, de asemenea, situația financiară bună a producătorilor din Uniune.

(284)

Măsurile existente nu au afectat disponibilitatea acidului citric din surse din afara Uniunii, după cum confirmă prezența semnificativă continuă a exporturilor chineze. În Uniune sunt planificate creșteri ale capacității de producție, atât din partea producătorilor din Uniune, cât și prin intermediul investițiilor chineze în Uniune menționate în considerentul 199.

(285)

Profitabilitatea utilizatorilor cooperanți a fost ridicată, iar pentru marea majoritate a utilizatorilor impactul financiar al costului acidului citric ca materie primă a fost neglijabil. Pentru utilizatorii implicați în fabricarea tipului de produse cu un conținut mai ridicat de acid citric, aceste produse făceau parte doar dintr-un portofoliu mult mai larg. În cursul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, atunci când mai mulți utilizatori au cooperat la anchetă, Comisia a stabilit că acidul citric nu reprezintă mai mult de 5 % din costurile materiilor prime pentru utilizatorii care fabrică produse chimice. Prin urmare, efectul măsurilor asupra acestor utilizatori a fost considerat a fi limitat.

(286)

În ansamblu, efectul pozitiv al măsurilor asupra industriei din Uniune a depășit cu mult impactul negativ limitat al măsurilor în vigoare asupra utilizatorilor.

7.4. Alți factori – securitatea surselor de aprovizionare

(287)

Securitatea aprovizionării este un element important al pieței acidului citric. Pentru majoritatea aplicațiilor acidului citric, factorul de preț era neglijabil, în timp ce disponibilitatea produsului care face obiectul reexaminării ca materie primă era esențială. În absența măsurilor, supraviețuirea industriei din Uniune ar fi pusă în pericol, cu efecte dincolo de industrie (de exemplu, reducerea surselor disponibile de aprovizionare sau scăderea numărului de concurenți de pe piață).

7.5. Concluzie privind interesul Uniunii

(288)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase din sfera interesului Uniunii împotriva menținerii măsurilor existente vizând importurile de acid citric originar din China.

8. MĂSURILE ANTIDUMPING

(289)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia privind reapariția dumpingului, reapariția prejudiciului și interesul Uniunii, măsurile antidumping privind acidul citric din China ar trebui menținute.

(290)

Având în vedere retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (denumit în continuare „Regatul Unit”) din Uniunea Europeană, cu efect de la 1 ianuarie 2021, Comisia a analizat, de asemenea, impactul acestei retrageri asupra concluziilor prezentei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

(291)

În acest sens, Comisia a observat că ponderea importurilor totale de acid citric în Regatul Unit din totalul importurilor la nivelul UE-28 a fost mai mică de 10 % pe parcursul perioadei examinate (sursa: baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6). Nici atractivitatea pieței Uniunii, nici nivelul prețurilor importurilor produsului în cauză în Uniune nu ar fi afectate de reducerea pieței interne la UE-27.

(292)

Vânzările către Regatul Unit ale celor doi producători unici din Uniune au fost în același ordin de mărime.

(293)

În cazul celor doi producători-exportatori chinezi pentru care marja de dumping a fost calculată astfel cum se explică în considerentul 189, eliminarea vânzărilor la export către Regatul Unit în scopul calculării unei marje de dumping nu ar avea un impact mai mare decât 1 punct procentual. De asemenea, marjele de dumping ale producătorilor care nu au cooperat nu s-ar modifica.

(294)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că rezultatele acestei anchete care a condus la menținerea măsurilor antidumping nu ar varia, indiferent dacă Regatul Unit ar fi luat în considerare pentru analiză sau nu. Nicio parte interesată nu a formulat observații cu privire la acest punct.

(295)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și la considerentele esențiale pe baza cărora s-a intenționat recomandarea menținerii măsurilor în vigoare. Părților li s-a acordat, de asemenea, un termen pentru a-și prezenta observațiile cu privire la prezenta comunicare.

(296)

Potrivit articolului 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (65), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(297)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) Se instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de acid citric și de citrat trisodic dihidrat, încadrate în prezent la codurile NC 2918 14 00 și ex 2918 15 00 (codul TARIC 2918150011 și 2918150019), originare din Republica Populară Chineză.

(2) Nivelurile taxei antidumping definitive aplicabile prețului net, franco frontieră a Uniunii, înainte de vămuire, al produsului descris la alineatul (1) și fabricat de societățile enumerate mai jos sunt stabilite după cum urmează:

Societate	Taxă antidumping definitivă (%)	Codul adițional TARIC
COFCO Bio-Chemical Energy (Yushu) Co. Ltd – No 1 Dongfeng Avenue, Wukeshu Economic Development Zone, Changchun City 130401, RPC	35,7	A874
Laiwu Taihe Biochemistry Co., Ltd. – No 89, Changjiang Street, Laiwu City, provincia Shandong, RPC	15,3	A880
RZBC Co., Ltd – No 9 Xinghai West Road, Rizhao City, provincia Shandong, RPC	36,8	A876
RZBC (Juxian) Co., Ltd. – No 209 Laiyang Road, Juxian Economic Development Zone, Rizhao City, provincia Shandong, RPC	36,8	A877
TTCA Co., Ltd – West, Wenhe Bridge North, Anqiu City, provincia Shandong, RPC	42,7	A878
Weifang Ensign Industry Co., Ltd. – No 1567 Changsheng Street, Changle, Weifang, provincia Shandong, RPC	33,8	A882
Jiangsu Guoxin Union Energy Co., Ltd. – No 1 Redian Road, Yixing Economic Development Zone, provincia Jiangsu, RPC	32,6	A879
Toate celelalte societăți	42,7	A999

(3) Taxa antidumping definitivă aplicabilă importurilor originare din Republica Populară Chineză, astfel cum este prevăzută la alineatul (2), se extinde la importurile de același acid citric și citrat trisodic dihidrat expediate din Malaysia, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Malaysia [codurile NC ex 2918 14 00 (cod TARIC 2918140010) și ex 2918 15 00 (cod TARIC 2918150011)].

(4) Aplicarea nivelurilor individuale ale taxelor specificate pentru societățile menționate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea la autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, pe care trebuie să figureze o declarație datată și semnată de un reprezentant oficial al entității care emite respectiva factură, identificat prin nume și funcție, redactată după cum urmează: „Subsemnatul (Subsemnata) certific faptul că (volumul) de (produsul care face obiectul reexaminării), vândut la export în Uniunea Europeană, care face obiectul prezentei facturi, a fost fabricat de către (denumirea și adresa întreprinderii) (cod adițional TARIC) din [țara în cauză]. Declar că informațiile din prezenta factură sunt complete și corecte.” În cazul în care nu se prezintă o astfel de factură, se aplică taxa stabilită pentru toate celelalte societăți.

(5) Dacă nu există alte dispoziții, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

Articolul 2

(1) Importurile declarate pentru punerea în liberă circulație, facturate de societăți ale căror angajamente au fost acceptate de Comisie și ale căror denumiri figurează în Decizia 2008/899/CE, modificată ulterior prin Decizia 2012/501/UE și prin Regulamentul (UE) 2016/704, sunt exceptate de la taxa antidumping instituită de articolul 1, cu condiția ca:

(a)	importurile să fie fabricate, transportate și facturate direct de societățile în cauză primului client independent din Uniune; și

(b)	astfel de importuri să fie însoțite de o factură conformă cu angajamentul, care este o factură comercială conținând cel puțin elementele și declarația menționate în anexa la prezentul regulament; și

(c)	mărfurile declarate și prezentate la vamă să corespundă exact descrierii din factura conformă cu angajamentul.

(2) Se instituie o datorie vamală în momentul acceptării declarației de punere în liberă circulație:

(a)	ori de câte ori se constată faptul că, în ceea ce privește importurile descrise la alineatul (1), una sau mai multe dintre condițiile enumerate la alineatul respectiv nu sunt îndeplinite; sau

(b)

atunci când Comisia își retrage acceptul privind angajamentul în conformitate cu articolul 8 alineatul (9) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului (66), prin intermediul unui regulament sau al unei decizii care se referă la anumite tranzacții și declară nevalabile facturile relevante conforme cu angajamentul.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 14 aprilie 2021.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 176, 30.6.2016, p. 21.

(2) JO L 323, 3.12.2008, p. 1.

(3) JO L 323, 3.12.2008, p. 62.

(4) JO L 244, 8.9.2012, p. 27.

(5) JO L 15, 22.1.2015, p. 8.

(6) JO L 10, 15.1.2016, p. 3.

(7) JO L 122, 12.5.2016, p. 19.

(8) JO L 231, 14.9.2018, p. 20.

(9) JO C 165, 14.5.2019, p. 3.

(10) Aviz de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de acid citric originar din Republica Populară Chineză (JO C 18, 20.1.2020, p. 3).

(11) Link către site-ul internet specific: https://trade.ec.europa.eu/tdi/case_details.cfm?id=2432.

(12) Aviz disponibil la dosarul cazului cu numărul t20.002450.

(13) Aviz disponibil la dosarul cazului cu numărul t20.002149.

(14) Baza de date cu informații comerciale furnizată de IHS Markit, https://ihsmarkit.com/products.html.

(15) Aviz disponibil la dosarul cazului cu numărul t20.007937.

(16) Baza de date cu informații financiare privind societățile, furnizată de Bureau van Dijk, www.bvdinfo.com.

(17) Document de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul anchetelor în materie de apărare comercială, 20 decembrie 2017, SWD(2017) 483 final/2 (denumit în continuare „raportul”).

(18) OMC DS 494, UE – Metodologii de ajustare a costurilor, punctele 7.76, 7.80 și 7.81.

(19) JO L 338, 19.12.2017, p. 1.

(20) Raport – capitolul 2, p. 6 și 7.

(21) Raport – capitolul 2, p. 10.

(22) Disponibil la adresa http://www.fdi.gov.cn/1800000121_39_4866_0_7.html (link consultat ultima dată la 15 iulie 2019).

(23) Raport – capitolul 2, p. 20 și 21.

(24) Raport – capitolul 3, p. 41, 73-74.

(25) Raport – capitolul 6, p. 120 și 121.

(26) Raport – capitolul 6. p. 122-135.

(27) Raport – capitolul 7, p. 167 și 168.

(28) Raport – capitolul 8, p. 169-170, 200-201.

(29) Raport – capitolul 2, p. 15-16; capitolul 4, p. 50 și 84; capitolul 5, p. 108-109.

(30) Raport – capitolul 3, p. 22-24 și capitolul 5, p. 97-108.

(31) Raport – capitolul 5, p. 104-109.

(32) A se vedea cel de-al 13-lea plan cincinal privind prelucrarea cerealelor și a uleiurilor, secțiunea IV.2.1, disponibil online la adresa http://www.gov.cn/xinwen/2017-01/03/content_5155835.htm (accesat ultima dată la 21 decembrie 2020).

(33) Raport – capitolul 5, p. 100 și 101.

(34) Raport – capitolul 2, p. 26.

(35) Raport – capitolul 2, p. 31 și 32.

(36) Disponibil la adresa https://www.reuters.com/article/us-china-congress-companies-idUSKCN1B40JU (link consultat ultima dată la 15 iulie 2019).

(37) Raport – capitolele 14.1-14.3.

(38) Raport – capitolul 4, p. 41-42, 83.

(39) Raport – capitolul 12, p. 319.

(40) Informații privind subvențiile sunt disponibile pe site-ul Ministerului Agriculturii: http://www.moa.gov.cn/gk/zcfg/qnhnzc/201904/t20190416_6179338.htm.

(41) A se vedea Comunicarea 2017/627 a CNDR de abrogare a „Comunicării CNDR privind aspecte referitoare la gestionarea proiectelor de prelucrare profundă a porumbului”, disponibilă la adresa: https://www.ndrc.gov.cn/fggz/cyfz/zcyfz/201704/t20170417_1149901.html.

(42) Ibid.

(43) Raport – capitolul 6, p. 138-149.

(44) Raport – capitolul 9, p. 216.

(45) Raport – capitolul 9, p. 213-215.

(46) Raport – capitolul 9, p. 209-211.

(47) Raport – capitolul 13, p. 332-337.

(48) Raport – capitolul 13, p. 336.

(49) Raport – capitolul 13, p. 337-341.

(50) Raport – capitolul 6, p. 114-117.

(51) Raport – capitolul 6, p. 119.

(52) Raport – capitolul 6, p. 120.

(53) Raport – capitolul 6, p. 121-122, 126-128, 133-135.

(54) A se vedea Documentul de lucru al FMI „Resolving China’s Corporate Debt Problem” (Soluționarea problemei datoriilor întreprinderilor din China), de Wojciech Maliszewski, Serkan Arslanalp, John Caparusso, José Garrido, Si Guo, Joong Shik Kang, W. Raphael Lam, T. Daniel Law, Wei Liao, Nadia Rendak, Philippe Wingender, Jiangyan, octombrie 2016, WP/16/203.

(55) Raport – capitolul 6, p. 121-122, 126-128, 133-135.

(56) https://www.indexmundi.com/agriculture/?commodity=corn.

(57) https://www.indexmundi.com/commodities/?commodity=corn&months=60&currency=eur.

(58) https://qdd.oecd.org/subject.aspx?Subject=ExportRestrictions_IndustrialRawMaterials.

(59) https://www.ilo.org/ilostat/faces/oracle/webcenter/portalapp/pagehierarchy/Page21.jspx?_afrLoop=2007202804813928&_afrWindowMode=0&_afrWindowId=ejmgka3iz_63#!%40%40%3F_afrWindowId%3Dejmgka3iz_63%26_afrLoop%3D2007202804813928%26_afrWindowMode%3D0%26_adf.ctrl-state%3Dejmgka3iz_119.

(60) JO L 123, 19.5.2015, p. 33. Conform articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, se consideră că prețurile de pe piața internă din țările respective nu pot fi utilizate în scopul stabilirii valorii normale și, în orice caz, datele privind astfel de importuri au fost neglijabile.

(61) Disponibilă la adresa: http://www.gtis.com/gta/.

(62) Comisia a pus la dispoziție informațiile privind nivelul capacităților din China, împreună cu materialele sursă, în dosarul destinat consultării de către părțile interesate, la 7 iunie 2020, cu numărul t20.004035.

(63) Institutul China-CEE: „China and Hungary: 70 years of bilateral relations in a changing world” (China și Ungaria: 70 de ani de relații bilaterale într-o lume în schimbare), decembrie 2019, p. 75.

(64) A se vedea Raportul Organului de apel, Statele Unite – Măsuri antidumping privind anumite tuburi de sondare pentru industria petrolieră din Mexic (WT/DS282/AB/R), punctele 108 și 122-123.

(65) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.

(66) JO L 343, 22.12.2009, p. 51.

ANEXĂ

În factura comercială care însoțește vânzările societăților către Uniunea Europeană de mărfuri care sunt supuse angajamentului se indică următoarele elemente:

1.	Titlul „FACTURĂ COMERCIALĂ DE ÎNSOȚIRE A MĂRFURILOR SUPUSE UNUI ANGAJAMENT”.

2.	Numele societății care emite factura comercială.

3.	Numărul facturii comerciale.

4.	Data de emitere a facturii comerciale.

5.	Codul adițional TARIC sub care mărfurile înscrise pe factură vor fi vămuite la frontiera Uniunii Europene.

Descrierea exactă a mărfurilor, care să includă:

—	codul numeric al produsului (PCN) folosit în scopul angajamentului;

—	descrierea clară a bunurilor corespunzătoare PCN în cauză;

—	codul numeric pentru produs al societății (CPC);

—	codul TARIC;

—	cantitatea (specificată în tone).

Descrierea termenilor vânzării, care să includă:

—	prețul pe tonă;

—	termenele de plată aplicabile;

—	termenele de livrare aplicabile;

—	reducerile și rabaturile totale.

8.	Numele societății care acționează ca importator în Uniunea Europeană și către care factura comercială care însoțește mărfurile supuse unui angajament este emisă direct de societate.

Numele persoanei responsabile din partea societății care a emis factura comercială și următoarea declarație semnată:

„Subsemnatul certific prin prezenta faptul că vânzarea pentru export direct către Uniunea Europeană a mărfurilor descrise în prezenta factură se efectuează în cadrul și conform termenilor Angajamentului asumat de [SOCIETATEA] și acceptat de Comisia Europeană prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/87. Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.”

15.4.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 129/119

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/608 AL COMISIEI

din 14 aprilie 2021

de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/1793 privind intensificarea temporară a controalelor oficiale și măsurile de urgență care reglementează intrarea în Uniune a anumitor bunuri din anumite țări terțe, de punere în aplicare a Regulamentelor (UE) 2017/625 și (CE) nr. 178/2002 ale Parlamentului European și ale Consiliului

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (1), în special articolul 53 alineatul (1) litera (b),

având în vedere Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și produsele de protecție a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1069/2009, (CE) nr. 1107/2009, (UE) nr. 1151/2012, (UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 și (UE) 2016/2031 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 și (CE) nr. 1099/2009 ale Consiliului și a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE și 2008/120/CE ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE, 91/496/CEE, 96/23/CE, 96/93/CE și 97/78/CE ale Consiliului și a Deciziei 92/438/CEE a Consiliului (Regulamentul privind controalele oficiale) (2), în special articolul 47 alineatul (2) primul paragraf litera (b), articolul 54 alineatul (4) primul paragraf literele (a) și (b) și articolul 90 primul paragraf literele (a), (b) și (c),

întrucât:

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1793 al Comisiei (3) stabilește norme privind intensificarea temporară a controalelor oficiale la intrarea în Uniune a anumitor produse alimentare și de hrană pentru animale de origine neanimală din anumite țări terțe enumerate în anexa I la regulamentul de punere în aplicare respectiv, precum și condițiile speciale care reglementează intrarea în Uniune a anumitor produse alimentare și de hrană pentru animale provenind din anumite țări terțe enumerate în anexa II la regulamentul de punere în aplicare respectiv, din cauza riscului de contaminare cu micotoxine, inclusiv cu aflatoxine, cu reziduuri de pesticide, cu pentaclorfenol și cu dioxine, și a riscului de contaminare microbiologică.

(2)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1793 prevede cerințe în ceea ce privește modelul de certificat oficial pentru intrarea în Uniune a transporturilor de produse alimentare și de hrană pentru animale enumerate în anexa II la regulamentul de punere în aplicare respectiv, precum și norme referitoare la eliberarea acestui certificat atât pe hârtie, cât și în format electronic. În conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715 al Comisiei (4), TRACES este componenta sistemului de gestionare a informațiilor pentru controalele oficiale (IMSOC) care permite executarea electronică a întregului proces de întocmire a certificatelor, împiedicându-se astfel eventualele practici frauduloase sau care induc în eroare în ceea ce privește certificatele oficiale. Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1793 stabilește un model de certificat oficial compatibil cu TRACES.

(3)

Cerințele de certificare din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1793 sunt coerente cu cerințele stabilite în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/628 al Comisiei (5) în ceea ce privește certificatele oficiale pentru intrarea în Uniune. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2235 al Comisiei (6) abrogă și înlocuiește Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/628 începând cu 21 aprilie 2021, modificând și clarificând totodată cerințele în ceea ce privește modelele de certificate oficiale prevăzute în acel regulament de punere în aplicare.

(4)

În special, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2235 face diferența între certificatele oficiale eliberate pe suport de hârtie, certificatele oficiale în format electronic eliberate în conformitate cu cerințele de la articolul 39 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715 și certificatele oficiale eliberate pe suport de hârtie, completate și imprimate în TRACES. În plus, regulamentul de punere în aplicare respectiv prevede cerințe lingvistice aplicabile certificatelor oficiale pentru intrarea în Uniune, în scopul facilitării controalelor oficiale la posturile de inspecție la frontiera de intrare în Uniune. În scopul de a alinia certificatele oficiale pentru diferitele categorii de mărfuri și a asigura coerența cu noile cerințe de certificare a certificatelor oficiale pentru intrarea în Uniune prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2235, este necesar să se modifice articolul 11 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1793.

(5)	Articolul 12 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1793 prevede că listele stabilite în anexele sale I și II trebuie revizuite periodic fără a depăși o perioadă de șase luni, pentru a ține seama de noile informații referitoare la riscuri și neconformități cu legislația Uniunii.

(6)

Apariția și importanța recentelor incidente alimentare notificate prin Sistemul de alertă rapidă pentru alimente și furaje („RASFF”), astfel cum a fost instituit prin Regulamentul (CE) nr. 178/2002, precum și informațiile referitoare la controalele oficiale realizate de statele membre în ceea ce privește produsele alimentare și de hrană pentru animale de origine neanimală arată că trebuie modificate listele cuprinse în anexele I și II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1793.

(7)

În special, din cauza frecvenței ridicate a neconformității cu cerințele aplicabile prevăzute în legislația Uniunii în ceea ce privește contaminarea cu Salmonella detectată în cursul controalelor oficiale realizate de statele membre în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1793 în 2019 și în primul semestru al anului 2020 și din cauza numărului mare de notificări din acea perioadă în RASFF, este necesar să se majoreze, de la 20 % la 50 %, frecvența controalelor de identitate și a controalelor fizice care trebuie aplicate pentru piperul negru (Piper nigrum) din Brazilia.

(8)

Din cauza frecvenței ridicate a cazurilor de neconformitate cu cerințele aplicabile prevăzute în legislația Uniunii în ceea ce privește contaminarea cu reziduuri de pesticide detectate în cursul controalelor oficiale realizate de statele membre în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1793 în cel de-al doilea semestru al anului 2019 și în primul semestru al anului 2020, este necesar să se majoreze, de la 10 % la 20 %, frecvența controalelor de identitate și a controalelor fizice care trebuie aplicate ardeilor din specia Capsicum (alții decât ardeii grași) din Thailanda.

(9)

Din cauza frecvenței ridicate a cazurilor de neconformitate cu cerințele aplicabile prevăzute în legislația Uniunii în ceea ce privește contaminarea cu aflatoxine detectate în cursul controalelor oficiale realizate de statele membre în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1793 în cel de-al doilea semestru al anului 2019 și în primul semestru al anului 2020 și din cauza numărului mare de notificări în RASFF în primul semestru al anului 2020, este necesar să se majoreze, de la 10 % la 50 %, frecvența controalelor de identitate și a controalelor fizice care trebuie aplicate în ceea ce privește arahidele din India.

(10)

Ardeii grași (Capsicum annuum) din Turcia sunt deja enumerați în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1793 din cauza riscului de contaminare cu reziduuri de pesticide. În privința transporturilor de ardei din specia Capsicum (alții decât ardeii grași) din Turcia, datele care rezultă din notificările primite prin RASFF în primul semestru al anului 2020 indică apariția unor riscuri noi la adresa sănătății umane, din cauza unei posibile contaminări cu pesticide, care impun un nivel mai ridicat de controale oficiale. Rubrica existentă referitoare la ardeii grași (Capsicum annuum) din Turcia trebuie prin urmare modificată pentru a include toate tipurile de ardei din specia Capsicum.

(11)

În privința fructelor de goji din China enumerate în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1793 din cauza riscului de contaminare cu reziduuri de pesticide și pentru strugurii uscați din Turcia enumerați în anexa respectivă din cauza riscului de contaminare cu ochratoxină A, informațiile disponibile pentru cel de-al doilea semestru din 2019 și primul semestru din 2020 indică un grad de conformitate cu cerințele aplicabile prevăzute în legislația Uniunii în general satisfăcător. Întrucât nu mai este justificat un nivel mai ridicat al controalelor oficiale pentru aceste mărfuri, trebuie eliminate rubricile din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1793 referitoare la aceste mărfuri.

(12)

În privința arahidelor din Brazilia enumerate în anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1793 din cauza riscului de contaminare cu aflatoxine, frecvența cazurilor de neconformitate cu cerințele aplicabile prevăzute în legislația Uniunii detectate în cursul controalelor oficiale realizate de statele membre a crescut în cel de-al doilea semestru al anului 2019 și s-a menținut la niveluri scăzute în primul semestru al anului 2020. Prin urmare, este necesar să se elimine rubrica referitoare la arahidele din Brazilia din anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1793, să se includă această rubrică în anexa I la regulamentul de punere în aplicare respectiv și să se stabilească la 10 % frecvența controalelor de identitate și a controalelor fizice.

(13)

În privința arahidelor din China enumerate în anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1793 din cauza riscului de contaminare cu aflatoxine, frecvența cazurilor de neconformitate cu cerințele aplicabile prevăzute în legislația Uniunii detectate în cursul controalelor oficiale realizate de statele membre a scăzut în cel de-al doilea semestru al anului 2019 și în primul semestru al anului 2020. Este prin urmare necesar să se elimine rubrica referitoare la arahidele din China din anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1793, să se includă această rubrică în anexa I la regulamentul de punere în aplicare respectiv și să se stabilească la 10 % frecvența controalelor de identitate și a controalelor fizice. Având în vedere volumul schimburilor comerciale cu marfa respectivă, această frecvență este suficientă pentru a se asigura un nivel adecvat de monitorizare.

(14)

Pentru alunele din Turcia enumerate în anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1793 din cauza riscului de contaminare cu aflatoxine, frecvența cazurilor de neconformitate cu cerințele aplicabile prevăzute în legislația Uniunii detectate în cursul controalelor oficiale realizate de statele membre a crescut în cel de-al doilea semestru al anului 2019 și în primul semestru al anului 2020. În consecință, este necesar să se elimine rubrica referitoare la alunele din Turcia din anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1793, să se includă rubrica respectivă în anexa I la regulamentul de punere în aplicare menționat și să se stabilească la 5 % frecvența controalelor de identitate și a controalelor fizice. Având în vedere volumul schimburilor comerciale cu marfa respectivă, această frecvență este suficientă pentru a se asigura un nivel adecvat de monitorizare.

(15)

Produsele alimentare care conțin sau constau în frunze de betel (Piper betle) originare sau expediate din Bangladesh sunt enumerate în anexa IIa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1793 din cauza riscului de contaminare cu Salmonella. În consecință, a fost interzis importul în Uniune al acestor produse începând cu iunie 2014. Bangladesh a furnizat garanții scrise depunând un plan nou de acțiune la 27 iulie 2020 conținând măsuri care vizează toate etapele lanțului de producție, pe care Comisia le-a analizat și le-a considerat satisfăcătoare. În urma acestei analize, este necesar să se elimine rubrica referitoare la produsele alimentare care conțin sau constau în frunze de betel (Piper betle) originare sau expediate din Bangladesh din anexa IIa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1793, să se includă această rubrică în anexa II la regulamentul de punere în aplicare respectiv și să se stabilească la 50 % frecvența controalelor de identitate și a controalelor fizice.

(16)

În scopul de a se asigura o protecție eficientă împotriva posibilelor riscuri de sănătate care decurg din contaminarea microbiologică sau chimică a semințelor de susan, trebuie adăugat codul NC corespunzător semințelor de susan prăjite în rândurile care se referă la „Semințe de susan (produse alimentare)”, în coloanele privitoare la „Codul NC” din tabelele din anexele I și II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1793.

(17)

Partea II din modelul de certificat oficial din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1793 prevede informațiile sanitare pe care funcționarul care certifică trebuie să le furnizeze atunci când completează certificatul. În scopul de a se asigura securitatea juridică, trebuie să se clarifice că informațiile sanitare referitoare la produse alimentare și de hrană pentru animale de origine neanimală pot conține mai mult de o certificare, atunci când certificarea în cauză este obligatorie în temeiul articolului 11 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1793 coroborat cu anexa II la regulamentul de punere în aplicare menționat.

(18)	Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1793 trebuie modificat în consecință. În scopul de a se asigura consecvența și claritatea, este necesar să se înlocuiască în totalitate anexele I, II, IIa și IV la regulamentul de punere în aplicare menționat.

(19)	Având în vedere că Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2235 se aplică de la 21 aprilie 2021, articolul 1 alineatul (1) din prezentul regulament trebuie să se aplice la rândul său de la aceeași dată.

(20)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Modificări ale Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/1793

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1793 se modifică după cum urmează:

Articolul 11 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 11

Certificat oficial

(1) Fiecare transport de produse alimentare și de hrană pentru animale enumerate în anexa II trebuie să fie însoțit de un certificat oficial în conformitate cu modelul prevăzut în anexa IV („certificat oficial”).

(2) Certificatul oficial trebuie să respecte următoarele cerințe:

(a)	certificatul oficial trebuie să fie eliberat de autoritatea competentă din țara terță de origine sau din țara terță din care este expediat transportul, dacă țara respectivă este diferită de țara de origine;

(b)	certificatul oficial trebuie să poarte codul de identificare al transportului la care se referă, menționat la articolul 9 alineatul (1);

(c)	certificatul oficial trebuie să poarte semnătura funcționarului care certifică și ștampila oficială;

(d)	dacă certificatul oficial conține declarații multiple sau alternative, declarațiile care nu sunt relevante se barează, se parafează și se ștampilează de către funcționarul care certifică sau se elimină complet din certificat;

(e)

certificatul oficial constă într-unul dintre următoarele:

(i)	o singură foaie de hârtie;

(ii)	mai multe foi de hârtie dacă toate foile sunt indivizibile și constituie împreună un tot;

(iii)

o secvență de pagini, fiecare pagină fiind astfel numerotată încât să se indice că reprezintă o pagină anume dintr-o secvență finită;

(f)

atunci când certificatul oficial constă într-o secvență de pagini menționată la litera (e) punctul (iii) de la prezentul alineat, fiecare pagină poartă codul unic menționat la articolul 89 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/625, semnătura funcționarului care certifică și ștampila oficială;

(g)	certificatul oficial se prezintă autorității competente de la postul de inspecție la frontiera de intrare în Uniune dacă transportul face obiectul unor controale oficiale;

(h)	certificatul oficial trebuie eliberat înainte ca transportul la care se referă să iasă de sub controlul autorităților competente din țara terță care eliberează certificatul;

(i)	certificatul oficial se întocmește în limba oficială sau într-una dintre limbile oficiale ale statului membru în care se află postul de inspecție la frontiera de intrare în Uniune;

(j)	certificatul oficial are o valabilitate de cel mult patru luni de la data eliberării și în orice caz de nu mai mult de șase luni de la data rezultatelor analizelor de laborator menționate la articolul 10 alineatul (1).

(3) Prin derogare de la alineatul (2) litera (i), un stat membru poate consimți ca certificatele oficiale să fie întocmite în altă limbă oficială a Uniunii și să fie însoțit, dacă este nevoie, de o traducere autorizată.

(4) Culoarea semnăturii și a ștampilei, cu excepția timbrelor seci sau a filigranelor, menționate la alineatul (2) litera (c), este diferită de culoarea textului tipărit.

(5) Alineatul (2) literele (c)-(g) și alineatul (4) nu se aplică certificatelor oficiale electronice eliberate în conformitate cu cerințele de la articolul 39 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715 al Comisiei (*1).

(6) Alineatul (2) literele (d), (e) și (f) nu se aplică certificatelor oficiale eliberate pe suport de hârtie, completate și imprimate în TRACES.

(7) Autoritățile competente pot emite un certificat oficial de înlocuire numai în conformitate cu normele stabilite la articolul 6 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2235 al Comisiei (*2).

(8) Certificatul oficial se completează pe baza notelor prevăzute în anexa IV.

(*1) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715 al Comisiei din 30 septembrie 2019 de stabilire a normelor privind funcționarea sistemului de gestionare a informațiilor pentru controalele oficiale și a componentelor sistemice ale acestuia („Regulamentul IMSOC”) (JO L 261, 14.10.2019, p. 37)."

(*2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2235 al Comisiei din 16 decembrie 2020 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (UE) 2016/429 și (UE) 2017/625 ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește modelele de certificate de sănătate animală, modelele de certificate oficiale și modelele de certificate de sănătate animală/oficiale pentru intrarea în Uniune și circulația în interiorul Uniunii a transporturilor de anumite categorii de animale și mărfuri, certificarea oficială privind astfel de certificate și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 599/2004, a Regulamentelor de punere în aplicare (UE) nr. 636/2014 și (UE) 2019/628, a Directivei 98/68/CE și a Deciziilor 2000/572/CE, 2003/779/CE și 2007/240/CE (JO L 442, 30.12.2020, p. 1).”"

2.	Anexele I, II, IIa și IV se înlocuiesc cu textul din anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 1 alineatul (1) se aplică de la 21 aprilie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 14 aprilie 2021.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 31, 1.2.2002, p. 1.

(2) JO L 95, 7.4.2017, p. 1.

(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1793 al Comisiei din 22 octombrie 2019 privind intensificarea temporară a controalelor oficiale și măsurile de urgență care reglementează intrarea în Uniune a anumitor bunuri din anumite țări terțe, de punere în aplicare a Regulamentelor (UE) 2017/625 și (CE) nr. 178/2002 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 669/2009, (UE) nr. 884/2014, (UE) 2015/175, (UE) 2017/186 și (UE) 2018/1660 ale Comisiei (JO L 277, 29.10.2019, p. 89).

(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715 al Comisiei din 30 septembrie 2019 de stabilire a normelor privind funcționarea sistemului de gestionare a informațiilor pentru controalele oficiale și a componentelor sistemice ale acestuia („Regulamentul IMSOC”) (JO L 261, 14.10.2019, p. 37).

(5) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/628 al Comisiei din 8 aprilie 2019 privind modelele de certificate oficiale pentru anumite animale și mărfuri și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2074/2005 și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/759 cu privire la aceste modele de certificate (JO L 131, 17.5.2019, p. 101).

(6) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2235 al Comisiei din 16 decembrie 2020 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (UE) 2016/429 și (UE) 2017/625 ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește modelele de certificate de sănătate animală, modelele de certificate oficiale și modelele de certificate de sănătate animală/oficiale pentru intrarea în Uniune și circulația în interiorul Uniunii a transporturilor de anumite categorii de animale și mărfuri, certificarea oficială privind astfel de certificate și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 599/2004, a Regulamentelor de punere în aplicare (UE) nr. 636/2014 și (UE) 2019/628, a Directivei 98/68/CE și a Deciziilor 2000/572/CE, 2003/779/CE și 2007/240/CE (JO L 442, 30.12.2020, p. 1).

ANEXA I

Produse alimentare și de hrană pentru animale de origine neanimală din anumite țări terțe care fac obiectul unei intensificări temporare a controalelor oficiale la posturile de inspecție la frontieră și la punctele de control

Rând

Produse alimentare și de hrană pentru animale

(utilizare preconizată)

Cod NC (1)

Subdiviziune TARIC

Țara de origine

Pericol

Frecvența controalelor de identitate și fizice (%)

—	Arahide, în coajă

—	1202 41 00

Bolivia (BO)

Aflatoxine

—	Arahide, decorticate

—	1202 42 00

—	Unt de arahide

—	2008 11 10

—	Arahide, altfel preparate sau conservate

—	2008 11 91 ; 2008 11 96 ; 2008 11 98

—	Turte și alte reziduuri solide, chiar măcinate sau aglomerate sub formă de pelete, rezultate din extracția uleiului de arahide

—	2305 00 00

—	Făină și griș de arahide

(produse alimentare și de hrană pentru animale)

—	ex 1208 90 00

—	Piper negru (Piper nigrum)

(produse alimentare – nezdrobite, nemăcinate)

ex 0904 11 00

Brazilia (BR)

Salmonella (2)

—	Arahide, în coajă

—	1202 41 00

Brazilia (BR)

Aflatoxine

—	Arahide, decorticate

—	1202 42 00

—	Unt de arahide

—	2008 11 10

—	Arahide, altfel preparate sau conservate

—	2008 11 91 ; 2008 11 96 ; 2008 11 98

—	Turte și alte reziduuri solide, chiar măcinate sau aglomerate sub formă de pelete, rezultate din extracția uleiului de arahide

—	2305 00 00

—	Făină și griș de arahide

(produse alimentare și de hrană pentru animale)

—	ex 1208 90 00

—	Arahide, în coajă

—	1202 41 00

China (CN)

Aflatoxine

—	Arahide, decorticate

—	1202 42 00

—	Unt de arahide

—	2008 11 10

—	Arahide, altfel preparate sau conservate

—	2008 11 91 ; 2008 11 96 ; 2008 11 98

—	Turte și alte reziduuri solide, chiar măcinate sau aglomerate sub formă de pelete, rezultate din extracția uleiului de arahide

—	2305 00 00

—	Făină și griș de arahide

(produse alimentare și de hrană pentru animale)

—	ex 1208 90 00

Ardei grași (Capsicum annuum)

(produse alimentare – zdrobite sau măcinate)

ex 0904 22 00

China (CN)

Salmonella (6)

Ceai, chiar aromatizat

(produse alimentare)

0902

China (CN)

Reziduuri de pesticide (3) (7)

Vinete (Solanum melongena)

(produse alimentare – proaspete sau refrigerate)

0709 30 00

Republica Dominicană (DO)

Reziduuri de pesticide (3)

—	Ardei grași (Capsicum annuum)

—	0709 60 10 ; 0710 80 51

Republica Dominicană (DO)

Reziduuri de pesticide (3) (8)

—	Ardei din specia Capsicum (alții decât ardeii grași)

—	ex 0709 60 99 ;

ex 0710 80 59

—	Fasole verde lungă (Vigna unguiculata ssp. sesquipedalis, Vigna unguiculata ssp. unguiculata)

(produse alimentare – proaspete, refrigerate sau congelate)

—	ex 0708 20 00 ;

ex 0710 22 00

—	Ardei grași (Capsicum annuum)

—	0709 60 10 ; 0710 80 51

Egipt (EG)

Reziduuri de pesticide (3) (9)

—	Ardei din specia Capsicum (alții decât ardeii grași)

(produse alimentare – proaspete, refrigerate sau congelate)

—	ex 0709 60 99 ;

ex 0710 80 59

Semințe de susan

(produse alimentare)

—	1207 40 90

Etiopia (ET)

Salmonella (2)

—	ex 2008 19 19

—	ex 2008 19 99

—	Alune, în coajă

—	0802 21 00

Georgia (GE)

Aflatoxine

—	Alune, decojite

—	0802 22 00

—	Făină, griș și pudră de alune

—	ex 1106 30 90

—	Alune, altfel preparate sau conservate

(produse alimentare)

—	ex 2008 19 19 ;

ex 2008 19 95 ;

ex 2008 19 99

Ulei de palmier

(produse alimentare)

1511 10 90 ;

1511 90 11 ;

Ghana (GH)

Coloranți Sudan (10)

ex 1511 90 19 ;

1511 90 99

Frunze de curry (Bergera/Murraya koenigii)

(produse alimentare – proaspete, refrigerate, congelate sau uscate)

ex 1211 90 86

India (IN)

Reziduuri de pesticide (3) (11)

Bame

(produse alimentare – proaspete, refrigerate sau congelate)

ex 0709 99 90 ;

India (IN)

Reziduuri de pesticide (3) (12)

ex 0710 80 95

Fasole (Vigna spp., Phaseolus spp.)

(produse alimentare – proaspete sau refrigerate)

0708 20

Kenya (KE)

Reziduuri de pesticide (3)

Țelină chinezească (Vigna spp., Phaseolus spp.)

(produse alimentare – plante aromatice proaspete sau refrigerate)

ex 0709 40 00

Cambodgia (KH)

Reziduuri de pesticide (3) (13)

Fasole verde lungă

(Vigna unguiculata ssp. sesquipedalis, Vigna unguiculata ssp. unguiculata)

(produse alimentare – legume proaspete, refrigerate sau congelate)

ex 0708 20 00 ;

Cambodgia (KH)

Reziduuri de pesticide (3) (14)

ex 0710 22 00

Napi (Brassica rapa ssp. rapa)

(produse alimentare – preparate sau conservate în oțet sau acid acetic)

ex 2001 90 97

11; 19

Liban (LB)

Rodamină B

Napi (Brassica rapa ssp. rapa)

(produse alimentare – preparate sau conservate în saramură sau acid citric, necongelate)

ex 2005 99 80

Liban (LB)

Rodamină B

Ardei din specia Capsicum

(ardei grași sau alții decât ardeii grași)

(produse alimentare – uscate, prăjite, zdrobite sau măcinate)

0904 21 10 ;

Sri Lanka (LK)

Aflatoxine

ex 0904 21 90 ;

ex 0904 22 00 ;

11; 19

ex 2005 99 10 ;

10; 90

ex 2005 99 80

—	Arahide, în coajă

—	1202 41 00

Madagascar (MG)

Aflatoxine

—	Arahide, decorticate

—	1202 42 00

—	Unt de arahide

—	2008 11 10

—	Arahide, altfel preparate sau conservate

—	2008 11 91 ; 2008 11 96 ; 2008 11 98

—	Turte și alte reziduuri solide, chiar măcinate sau aglomerate sub formă de pelete, rezultate din extracția uleiului de arahide

—	2305 00 00

—	Făină și griș de arahide

(produse alimentare și de hrană pentru animale)

—	ex 1208 90 00

Fructe de jaquier (Artocarpus heterophyllus)

(produse alimentare – proaspete)

ex 0810 90 20

Malaysia (MY)

Reziduuri de pesticide (3)

Semințe de susan

(produse alimentare)

—	1207 40 90

Nigeria (NG)

Salmonella (2)

—	ex 2008 19 19

—	ex 2008 19 99

Amestecuri de condimente

(produse alimentare)

0910 91 10 ;

0910 91 90

Pakistan (PK)

Aflatoxine

Semințe de pepene verde (Egusi, Citrullus spp.) și produse derivate

(produse alimentare)

ex 1207 70 00 ;

Sierra Leone (SL)

Aflatoxine

ex 1208 90 00 ;

ex 2008 99 99

—	Arahide, în coajă

—	1202 41 00

Senegal (SN)

Aflatoxine

—	Arahide, decorticate

—	1202 42 00

—	Unt de arahide

—	2008 11 10

—	Arahide, altfel preparate sau conservate

—	2008 11 91 ; 2008 11 96 ; 2008 11 98

—	Turte și alte reziduuri solide, chiar măcinate sau aglomerate sub formă de pelete, rezultate din extracția uleiului de arahide

—	2305 00 00

—	Făină și griș de arahide

(produse alimentare și de hrană pentru animale)

—	ex 1208 90 00

Napi (Brassica rapa ssp. rapa)

(produse alimentare – preparate sau conservate în oțet sau acid acetic)

ex 2001 90 97

11; 19

Siria (SY)

Rodamină B

Napi (Brassica rapa ssp. rapa)

(produse alimentare – preparate sau conservate în saramură sau acid citric, necongelate)

ex 2005 99 80

Siria (SY)

Rodamină B

Ardei din specia Capsicum (alții decât ardeii grași)

(produse alimentare – proaspete, refrigerate sau congelate)

ex 0709 60 99 ;

Thailanda (TH)

Reziduuri de pesticide (3) (15)

ex 0710 80 59

—	Alune (Corylus sp.), în coajă

—	0802 21 00

Turcia (TR)

Aflatoxine

—	Alune (Corylus sp.), decojite

—	0802 22 00

—	Amestecuri de fructe uscate sau de fructe cu coajă conținând alune

—	ex 0813 50 39 ;

ex 0813 50 91 ;

ex 0813 50 99

—	Pastă de alune

—	ex 2007 10 10 ;

ex 2007 10 99 ;

ex 2007 99 39 ;

05; 06

ex 2007 99 50 ;

ex 2007 99 97

—	Alune, altfel preparate sau conservate, inclusiv amestecuri

—	ex 2008 19 12 ;

ex 2008 19 19 ;

ex 2008 19 92 ;

ex 2008 19 95 ;

ex 2008 19 99 ;

ex 2008 97 12 ;

ex 2008 97 14 ;

ex 2008 97 16 ;

ex 2008 97 18 ;

ex 2008 97 32 ;

ex 2008 97 34 ;

ex 2008 97 36 ;

ex 2008 97 38 ;

ex 2008 97 51 ;

ex 2008 97 59 ;

ex 2008 97 72 ;

ex 2008 97 74 ;

ex 2008 97 76 ;

ex 2008 97 78 ;

ex 2008 97 92 ;

ex 2008 97 93 ;

ex 2008 97 94 ;

ex 2008 97 96 ;

ex 2008 97 97 ;

ex 2008 97 98

—	Făină, griș și pudră de alune

—	ex 1106 30 90

—	Ulei de alune

(produse alimentare)

—	ex 1515 90 99

Mandarine (inclusiv tangerine și satsuma); clementine, wilkings și hibrizi similari de citrice

(produse alimentare – proaspete sau uscate)

0805 21 ;

0805 22 ;

0805 29

Turcia (TR)

Reziduuri de pesticide (3)

Portocale

(produse alimentare – proaspete sau uscate)

0805 10

Turcia (TR)

Reziduuri de pesticide (3)

Rodii

(produse alimentare – proaspete sau refrigerate)

ex 0810 90 75

Turcia (TR)

Reziduuri de pesticide (3) (16)

—	Ardei grași (Capsicum annuum)

—	Ardei din specia Capsicum (alții decât ardeii grași)

(produse alimentare – proaspete, refrigerate sau congelate)

—	0709 60 10 ; 0710 80 51 ;

Turcia (TR)

Reziduuri de pesticide (3) (17)

—	ex 0709 60 99 ;

ex 0710 80 59

Sâmburi de caise neprelucrați, întregi, măcinați, zdrobiți, sparți sau tocați care urmează a fi introduși pe piață pentru consumatorul final (18) (19)

(produse alimentare)

ex 1212 99 95

Turcia (TR)

Cianură

Ardei din specia Capsicum (alții decât ardeii grași)

(produse alimentare – proaspete, refrigerate sau congelate)

ex 0709 60 99 ;

Uganda (UG)

Reziduuri de pesticide (3)

ex 0710 80 59

—	Arahide, în coajă

—	1202 41 00

Statele Unite ale Americii (SUA)

Aflatoxine

—	Arahide, decorticate

—	1202 42 00

—	Unt de arahide

—	2008 11 10

—	Arahide, altfel preparate sau conservate

—	2008 11 91 ; 2008 11 96 ; 2008 11 98

—	Turte și alte reziduuri solide, chiar măcinate sau aglomerate sub formă de pelete, rezultate din extracția uleiului de arahide

—	2305 00 00

—	Făină și griș de arahide

(produse alimentare și de hrană pentru animale)

—	ex 1208 90 00

—	Fistic, în coajă

—	0802 51 00

Statele Unite ale Americii (SUA)

Aflatoxine

—	Fistic, decojit

—	0802 52 00

—	Fistic, prăjit

—	ex 2008 19 13 ;

ex 2008 19 93

—	Caise uscate

—	0813 10 00

Uzbekistan (UZ)

Sulfiți (20)

—	Caise, altfel preparate sau conservate

(produse alimentare)

—

2008 50

—	Frunze de coriandru

—	ex 0709 99 90

Vietnam (VN)

Reziduuri de pesticide (3) (21)

—	Busuioc (sfânt, dulce)

—	ex 1211 90 86

—

Mentă

—	ex 1211 90 86

—

Pătrunjel

(produse alimentare – plante aromatice proaspete sau refrigerate)

—	ex 0709 99 90

Bame

(produse alimentare – proaspete, refrigerate sau congelate)

ex 0709 99 90 ;

Vietnam (VN)

Reziduuri de pesticide (3) (21)

ex 0710 80 95

Ardei din specia Capsicum (alții decât ardeii grași)

(produse alimentare – proaspete, refrigerate sau congelate)

ex 0709 60 99 ;

Vietnam (VN)

Reziduuri de pesticide (3) (21)

ex 0710 80 59

(1) În cazul în care trebuie examinate numai anumite produse de la orice cod NC, codul NC este marcat cu „ex”.

(2) Eșantionarea și analizele se efectuează în conformitate cu procedurile de eșantionare și cu metodele analitice de referință stabilite la punctul 1 litera (a) din anexa III.

(3) Reziduurile cel puțin ale pesticidelor menționate în programul de control adoptat în conformitate cu articolul 29 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE (JO L 70, 16.3.2005, p. 1), care pot fi analizate prin metode multireziduuri bazate pe GC-MS și LC-MS (pesticide care trebuie să fie monitorizate doar în/pe produsele de origine vegetală).

(4) Reziduuri de amitraz.

(5) Reziduuri de nicotină.

(6) Eșantionarea și analizele se efectuează în conformitate cu procedurile de eșantionare și cu metodele analitice de referință stabilite la punctul 1 litera (b) din anexa III.

(7) Reziduuri de tolfenpirad.

(8) Reziduuri de amitraz (amitraz, inclusiv metaboliții care conțin gruparea 2,4-dimetilanilină, exprimați ca amitraz), diafentiuron, dicofol (sumă de izomeri p, p’ și o, p’) și ditiocarbamați (ditiocarbamați exprimați ca CS2, inclusiv maneb, mancozeb, metiram, propineb, tiram și ziram).

(9) Reziduuri de dicofol (sumă de izomeri p, p’ și o, p’), dinotefuran, folpet, procloraz (sumă de procloraz și metaboliții acestuia care conțin gruparea 2,4,6-triclorfenol, exprimată ca procloraz), tiofanat-metil și triforin.

(10) În sensul prezentei anexe, „coloranți Sudan” se referă la următoarele substanțe chimice: (i) Sudan I (număr CAS 842-07-9); (ii) Sudan II (număr CAS 3118-97-6); (iii) Sudan III (număr CAS 85-86-9); (iv) Scarlet Red sau Sudan IV (număr CAS 85-83-6).

(11) Reziduuri de acefat.

(12) Reziduuri de diafentiuron.

(13) Reziduuri de fentoat.

(14) Reziduuri de clorbufam.

(15) Reziduuri de formetanat [sumă de formetanat și sărurile sale exprimată ca formetanat (clorhidrat)], protiofos și triforin.

(16) Reziduuri de procloraz.

(17) Reziduuri de diafentiuron, formetanat [sumă de formetanat și sărurile sale exprimată ca formetanat (clorhidrat)] și tiofanat-metil.

(18) „Produse neprelucrate” în conformitate cu definiția din Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare (JO L 139, 30.4.2004, p. 1).

(19) „Introducere pe piață” și „consumator final” în conformitate cu definițiile din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1).

(20) Metode de referință: EN 1988-1:1998, EN 1988-2:1998 sau ISO 5522:1981.

(21) Reziduuri de ditiocarbamați (ditiocarbamați exprimați ca CS2, inclusiv maneb, mancozeb, metiram, propineb, tiram și ziram), fentoat și quinalfos.

ANEXA II

Produse alimentare și de hrană pentru animale din anumite țări terțe care fac obiectul unor condiții speciale de intrare în Uniune din cauza riscului de contaminare cu micotoxine, inclusiv aflatoxine, cu reziduuri de pesticide, cu pentaclorfenol și cu dioxine, precum și din cauza riscului de contaminare microbiologică

1. Produsele alimentare și de hrană pentru animale de origine neanimală menționate la articolul 1 alineatul (1) litera (b) punctul (i)

Rând

Produse alimentare și de hrană pentru animale (utilizare preconizată)

Cod NC (1)

Subdiviziune TARIC

Țara de origine

Pericol

Frecvența controalelor de identitate și fizice (%)

—	Arahide, în coajă

—	1202 41 00

Argentina (AR)

Aflatoxine

—	Arahide, decorticate

—	1202 42 00

—	Unt de arahide

—	2008 11 10

—	Arahide, altfel preparate sau conservate

—	2008 11 91 ; 2008 11 96 ; 2008 11 98

—	Turte și alte reziduuri solide, chiar măcinate sau aglomerate sub formă de pelete, rezultate din extracția uleiului de arahide

—	2305 00 00

—	Făină și griș de arahide

(produse alimentare și de hrană pentru animale)

—	ex 1208 90 00

—	Alune (Corylus sp.), în coajă

—	0802 21 00

Azerbaidjan (AZ)

Aflatoxine

—	Alune (Corylus sp.), decojite

—	0802 22 00

—	Amestecuri de fructe uscate sau de fructe cu coajă conținând alune

—	ex 0813 50 39 ;

ex 0813 50 91 ;

ex 0813 50 99

—	Pastă de alune

—	ex 2007 10 10 ;

ex 2007 10 99 ;

ex 2007 99 39 ;

05; 06

ex 2007 99 50 ;

ex 2007 99 97

—	Alune, altfel preparate sau conservate, inclusiv amestecuri

—	ex 2008 19 12 ;

ex 2008 19 19 ;

ex 2008 19 92 ;

ex 2008 19 95 ;

ex 2008 19 99 ;

ex 2008 97 12 ;

ex 2008 97 14 ;

ex 2008 97 16 ;

ex 2008 97 18 ;

ex 2008 97 32 ;

ex 2008 97 34 ;

ex 2008 97 36 ;

ex 2008 97 38 ;

ex 2008 97 51 ;

ex 2008 97 59 ;

ex 2008 97 72 ;

ex 2008 97 74 ;

ex 2008 97 76 ;

ex 2008 97 78 ;

ex 2008 97 92 ;

ex 2008 97 93 ;

ex 2008 97 94 ;

ex 2008 97 96 ;

ex 2008 97 97 ;

ex 2008 97 98

—	Făină, griș și pudră de alune

—	ex 1106 30 90

—	Ulei de alune

(produse alimentare)

—	ex 1515 90 99

—	Produse alimentare care conțin sau constau în frunze de betel (Piper betle)

(produse alimentare)

ex 1404 90 00 (10)

Bangladesh (BD)

Salmonella (6)

—	Nuci de Brazilia în coajă

—	0801 21 00

Brazilia (BR)

Aflatoxine

—	Amestecuri de fructe uscate sau de fructe cu coajă conținând nuci de Brazilia în coajă

(produse alimentare)

—	ex 0813 50 31 ;

ex 0813 50 39 ;

ex 0813 50 91 ;

ex 0813 50 99

—	Arahide, în coajă

—	1202 41 00

Egipt (EG)

Aflatoxine

—	Arahide, decorticate

—	1202 42 00

—	Unt de arahide

—	2008 11 10

—	Arahide, altfel preparate sau conservate

—	2008 11 91 ; 2008 11 96 ; 2008 11 98

—	Turte și alte reziduuri solide, chiar măcinate sau aglomerate sub formă de pelete, rezultate din extracția uleiului de arahide

—	2305 00 00

—	Făină și griș de arahide

(produse alimentare și de hrană pentru animale)

—	ex 1208 90 00

—	Piper (din genul Piper); ardei din genul Capsicum sau din genul Pimenta, uscat sau sfărâmat sau măcinat

—

0904

Etiopia (ET)

Aflatoxine

—	Ghimbir, șofran, curcumă, cimbru, frunze de dafin, curry și alte mirodenii

(produse alimentare – mirodenii uscate)

—

0910

—	Arahide, în coajă

—	1202 41 00

Ghana (GH)

Aflatoxine

—	Arahide, decorticate

—	1202 42 00

—	Unt de arahide

—	2008 11 10

—	Arahide, altfel preparate sau conservate

—	2008 11 91 ; 2008 11 96 ; 2008 11 98

—	Turte și alte reziduuri solide, chiar măcinate sau aglomerate sub formă de pelete, rezultate din extracția uleiului de arahide

—	2305 00 00

—	Făină și griș de arahide

(produse alimentare și de hrană pentru animale)

—	ex 1208 90 00

—	Arahide, în coajă

—	1202 41 00

Gambia (GM)

Aflatoxine

—	Arahide, decorticate

—	1202 42 00

—	Unt de arahide

—	2008 11 10

—	Arahide, altfel preparate sau conservate

—	2008 11 91 ; 2008 11 96 ; 2008 11 98

—	Turte și alte reziduuri solide, chiar măcinate sau aglomerate sub formă de pelete, rezultate din extracția uleiului de arahide

—	2305 00 00

—	Făină și griș de arahide

(produse alimentare și de hrană pentru animale)

—	ex 1208 90 00

Nucșoară (Myristica fragrans)

(produse alimentare – mirodenii uscate)

0908 11 00 ;

0908 12 00

Indonezia (ID)

Aflatoxine

Frunze de betel (Piper betle L.)

(produse alimentare)

ex 1404 90 00

India (IN)

Salmonella (2)

Ardei din specia Capsicum (ardei grași sau alții decât ardeii grași)

(produse alimentare – uscate, prăjite, zdrobite sau măcinate)

0904 21 10 ;

India (IN)

Aflatoxine

ex 0904 22 00 ;

11; 19

ex 0904 21 90 ;

ex 2005 99 10 ;

10; 90

ex 2005 99 80

Nucșoară (Myristica fragrans)

(produse alimentare – mirodenii uscate)

0908 11 00 ;

0908 12 00

India (IN)

Aflatoxine

—	Arahide, în coajă

—	1202 41 00

India (IN)

Aflatoxine

—	Arahide, decorticate

—	1202 42 00

—	Unt de arahide

—	2008 11 10

—	Arahide, altfel preparate sau conservate

—	2008 11 91 ; 2008 11 96 ; 2008 11 98

—	Turte și alte reziduuri solide, chiar măcinate sau aglomerate sub formă de pelete, rezultate din extracția uleiului de arahide

—	2305 00 00

—	Făină și griș de arahide

(produse alimentare și de hrană pentru animale)

—	ex 1208 90 00

Gumă de guar

(produse alimentare și de hrană pentru animale)

ex 1302 32 90

India (IN)

Pentaclorfenol și dioxine (3)

Ardei din specia Capsicum (alții decât ardeii grași)

(produse alimentare – proaspete, refrigerate sau congelate)

ex 0709 60 99 ;

India (IN)

Reziduuri de pesticide (4) (5)

ex 0710 80 59

Semințe de susan

(produse alimentare)

—	1207 40 90

India (IN)

Salmonella (6)

Reziduuri de pesticide (4) (11)

—	ex 2008 19 19

—	ex 2008 19 99

—	Fistic, în coajă

—	0802 51 00

Iran (IR)

Aflatoxine

—	Fistic, decojit

—	0802 52 00

—	Amestecuri de fructe uscate sau de fructe cu coajă conținând fistic

—	ex 0813 50 39 ;

ex 0813 50 91 ;

ex 0813 50 99

—	Pastă de fistic

—	ex 2007 10 10 ;

ex 2007 10 99 ;

ex 2007 99 39 ;

03; 04

ex 2007 99 50 ;

ex 2007 99 97

—	Fistic, preparat sau conservat, inclusiv amestecuri

—	ex 2008 19 13 ;

ex 2008 19 93 ;

ex 2008 97 12 ;

ex 2008 97 14 ;

ex 2008 97 16 ;

ex 2008 97 18 ;

ex 2008 97 32 ;

ex 2008 97 34 ;

ex 2008 97 36 ;

ex 2008 97 38 ;

ex 2008 97 51 ;

ex 2008 97 59 ;

ex 2008 97 72 ;

ex 2008 97 74 ;

ex 2008 97 76 ;

ex 2008 97 78 ;

ex 2008 97 92 ;

ex 2008 97 93 ;

ex 2008 97 94 ;

ex 2008 97 96 ;

ex 2008 97 97 ;

ex 2008 97 98

—	Făină, pulbere și pudră de fistic

(produse alimentare)

—	ex 1106 30 90

Semințe de pepene verde (Egusi, Citrullus spp.) și produse derivate

(produse alimentare)

ex 1207 70 00 ;

Nigeria (NG)

Aflatoxine

ex 1208 90 00 ;

ex 2008 99 99

Ardei din specia Capsicum (alții decât ardeii grași)

(produse alimentare – proaspete, refrigerate sau congelate)

ex 0709 60 99 ;

Pakistan (PK)

Reziduuri de pesticide (4)

ex 0710 80 59

—	Arahide, în coajă

—	1202 41 00

Sudan (SD)

Aflatoxine

—	Arahide, decorticate

—	1202 42 00

—	Unt de arahide

—	2008 11 10

—	Arahide, altfel preparate sau conservate

—	2008 11 91 ; 2008 11 96 ; 2008 11 98

—	Turte și alte reziduuri solide, chiar măcinate sau aglomerate sub formă de pelete, rezultate din extracția uleiului de arahide

—	2305 00 00

—	Făină și griș de arahide

(produse alimentare și de hrană pentru animale)

—	ex 1208 90 00

Semințe de susan

(produse alimentare)

—	1207 40 90

Sudan (SD)

Salmonella (6)

—	ex 2008 19 19

—	ex 2008 19 99

—	Smochine uscate

—	0804 20 90

Turcia (TR)

Aflatoxine

—	Amestecuri de fructe uscate sau de fructe cu coajă conținând smochine

—	ex 0813 50 99

—	Pastă de smochine uscate

—	ex 2007 10 10 ;

ex 2007 10 99 ;

ex 2007 99 39 ;

01; 02

ex 2007 99 50 ;

ex 2007 99 97

—	Smochine uscate, preparate sau conservate, inclusiv amestecuri

—	ex 2008 97 12 ;

ex 2008 97 14 ;

ex 2008 97 16 ;

ex 2008 97 18 ;

ex 2008 97 32 ;

ex 2008 97 34 ;

ex 2008 97 36 ;

ex 2008 97 38 ;

ex 2008 97 51 ;

ex 2008 97 59 ;

ex 2008 97 72 ;

ex 2008 97 74 ;

ex 2008 97 76 ;

ex 2008 97 78 ;

ex 2008 97 92 ;

ex 2008 97 93 ;

ex 2008 97 94 ;

ex 2008 97 96 ;

ex 2008 97 97 ;

ex 2008 97 98 ;

ex 2008 99 28 ;

ex 2008 99 34 ;

ex 2008 99 37 ;

ex 2008 99 40 ;

ex 2008 99 49 ;

ex 2008 99 67 ;

ex 2008 99 99

—	Făină, pulbere sau pudră de smochine uscate

(produse alimentare)

—	ex 1106 30 90

—	Fistic, în coajă

—	0802 51 00

Turcia (TR)

Aflatoxine

—	Fistic, decojit

—	0802 52 00

—	Amestecuri de fructe uscate sau de fructe cu coajă conținând fistic

—	ex 0813 50 39 ;

ex 0813 50 91 ;

ex 0813 50 99

—	Pastă de fistic

—	ex 2007 10 10 ;

ex 2007 10 99 ;

—	Fistic, preparat sau conservat, inclusiv amestecuri

—	ex 2007 99 39 ;

03; 04

ex 2007 99 50 ;

ex 2007 99 97 ;

ex 2008 19 13 ;

ex 2008 19 93 ;

ex 2008 97 12 ;

ex 2008 97 14 ;

ex 2008 97 16 ;

ex 2008 97 18 ;

ex 2008 97 32 ;

ex 2008 97 34 ;

ex 2008 97 36 ;

ex 2008 97 38 ;

ex 2008 97 51 ;

ex 2008 97 59 ;

ex 2008 97 72 ;

ex 2008 97 74 ;

ex 2008 97 76 ;

ex 2008 97 78 ;

ex 2008 97 92 ;

ex 2008 97 93 ;

ex 2008 97 94 ;

ex 2008 97 96 ;

ex 2008 97 97 ;

ex 2008 97 98

—	Făină, pulbere și pudră de fistic

(produse alimentare)

—	ex 1106 30 90

Frunze de viță-de-vie

(produse alimentare)

ex 2008 99 99

11; 19

Turcia (TR)

Reziduuri de pesticide (4) (7)

Semințe de susan

(produse alimentare)

—	1207 40 90

Uganda (UG)

Salmonella (6)

—	ex 2008 19 19

—	ex 2008 19 99

Pitahaya (fructul dragonului)

(produse alimentare – proaspete sau refrigerate)

ex 0810 90 20

Vietnam (VN)

Reziduuri de pesticide (4) (8)

2. Produsele alimentare compuse menționate la articolul 1 alineatul (1) litera (b) punctul (ii)

Rând	Produsele alimentare compuse care conțin mai mult de 20 % dintr-unul dintre produsele individuale enumerate în tabelul de la punctul 1 din prezenta anexă din cauza riscului de contaminare cu aflatoxine sau mai mult de 20 % dintr-o sumă a acestor produse
	Cod NC (12)	Descriere (13)
1	ex 1704 90	Produse zaharoase fără cacao (inclusiv ciocolată albă), altele decât guma de mestecat, chiar glasată cu zahăr
2	ex 1806	Ciocolată și alte preparate alimentare care conțin cacao
3	ex 1905	Produse de brutărie, de patiserie și biscuiți, chiar cu adaos de cacao; ostii, cașete goale de tipul celor utilizate pentru medicamente, vafe cu capac, paste uscate din făină, din amidon sau din fecule în foi și produse similare

(1) În cazul în care trebuie examinate numai anumite produse de la orice cod NC, codul NC este marcat cu „ex”.

(2) Eșantionarea și analizele se efectuează în conformitate cu procedurile de eșantionare și cu metodele analitice de referință stabilite la punctul 1 litera (b) din anexa III.

(3) Raportul analitic menționat la articolul 10 alineatul (3) este emis de un laborator acreditat în conformitate cu EN ISO/IEC 17025 pentru analiza pentaclorfenolului (PCP) din produsele alimentare și de hrană pentru animale.

Raportul analitic menționează:

(a)	rezultatele eșantionării și ale analizei privind prezența PCP efectuate de autoritățile competente din țara de origine sau din țara din care este expediat transportul, dacă țara respectivă este diferită de țara de origine;

(b)	incertitudinea de măsurare a rezultatului analizei;

(c)	limita de detecție a metodei analitice și

(d)	limita de cuantificare a metodei analitice.

Extracția înainte de analiză se efectuează cu un solvent acidificat. Analiza se efectuează în conformitate cu versiunea modificată a metodei QuEChERS, astfel cum este stabilită pe site-urile laboratoarelor de referință ale Uniunii Europene pentru reziduurile de pesticide, sau în conformitate cu o metodă la fel de fiabilă.

(4) Reziduurile cel puțin ale pesticidelor menționate în programul de control adoptat în conformitate cu articolul 29 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE (JO L 70, 16.3.2005, p. 1), care pot fi analizate prin metode multireziduuri bazate pe GC-MS și LC-MS (pesticide care trebuie să fie monitorizate doar în/pe produsele de origine vegetală).

(5) Reziduuri de carbofuran.

(6) Eșantionarea și analizele se efectuează în conformitate cu procedurile de eșantionare și cu metodele analitice de referință stabilite la punctul 1 litera (a) din anexa III.

(7) Reziduuri de ditiocarbamați (ditiocarbamați exprimați ca CS2, inclusiv maneb, mancozeb, metiram, propineb, tiram și ziram) și metrafenon.

(8) Reziduuri de ditiocarbamați (ditiocarbamați exprimați ca CS2, inclusiv maneb, mancozeb, metiram, propineb, tiram și ziram), fentoat și quinalfos.

(9) Descrierea mărfurilor astfel cum este prevăzută în coloana privind denumirea din NC din anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 256 7.9.1987, p. 1).

(10) Produse alimentare care conțin sau constau în frunze de betel (Piper betle), inclusiv cele declarate la codul NC 1404 90 00, dar fără a se limita la acestea.

(11) Reziduuri de oxid de etilenă (sumă de oxid de etilenă și 2-clor-etanol, exprimată ca oxid de etilenă).

(12) În cazul în care trebuie examinate numai anumite produse de la orice cod NC, codul NC este marcat cu „ex”.

(13) Descrierea mărfurilor astfel cum este prevăzută în coloana privind denumirea din NC din anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 256 7.9.1987, p. 1).

ANEXA IIa

Produse alimentare și de hrană pentru animale din anumite țări terțe care fac obiectul suspendării intrării în Uniune menționate la articolul 11a

Rând

Produse alimentare și de hrană pentru animale

(utilizare preconizată)

Cod NC (1)

Subdiviziune TARIC

Țara de origine

Pericol

—	Produse alimentare care constau în fasole uscată

(produse alimentare)

—	0713 35 00

—	0713 39 00

—	0713 90 00

Nigeria (NG)

Reziduuri de pesticide

(1) În cazul în care trebuie examinate numai anumite produse de la orice cod NC, codul NC este marcat cu „ex”.

ANEXA IV

MODEL DE CERTIFICAT OFICIAL MENȚIONAT LA articolul 11 DIN REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/1793 AL COMISIEI PENTRU INTRAREA ÎN UNIUNE A ANUMITOR PRODUSE ALIMENTARE SAU DE HRANĂ PENTRU ANIMALE

ȚARA

Certificat pentru intrarea în Uniunea Europeană a produselor alimentare sau de hrană pentru animale

Partea II: Certificare

II.	Informații sanitare

II.a	Numărul de referință al certificatului

II.b	Numărul de referință IMSOC

II.1.

Subsemnatul declar că am luat cunoștință de dispozițiile relevante din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1), din Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare (JO L 139, 30.4.2004, p. 1), din Regulamentul (CE) nr. 183/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 ianuarie 2005 de stabilire a cerințelor privind igiena hranei pentru animale (JO L 35, 8.2.2005, p. 1) și din Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și produsele de protecție a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1069/2009, (CE) nr. 1107/2009, (UE) nr. 1151/2012, (UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 și (UE) 2016/2031 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 și (CE) nr. 1099/2009 ale Consiliului și a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE și 2008/120/CE ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE, 91/496/CEE, 96/23/CE, 96/93/CE și 97/78/CE ale Consiliului și a Deciziei 92/438/CEE a Consiliului (Regulamentul privind controalele oficiale) (JO L 95, 7.4.2017, p. 1) și certific că:

(1) fie

[II.1.1.

☐

produsele alimentare din transportul descris mai sus cu codul de identificare … [a se indica codul de identificare al transportului menționat la articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1793 al Comisiei] au fost produse în conformitate cu cerințele Regulamentelor (CE) nr. 178/2002 și (CE) nr. 852/2004 și, în special:

—	producția primară de astfel de produse alimentare și operațiunile conexe enumerate în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 852/2004 respectă dispozițiile generale privind igiena prevăzute în partea A din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 852/2004;

—	(1) (2) și, în cazul oricărei etape de producție, prelucrare și distribuție după producția primară și operațiunile conexe:

—	au fost manipulate și, după caz, preparate termic, ambalate și depozitate în condiții igienice, în conformitate cu cerințele din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 852/2004 și

—	provin dintr-o unitate (din unități) care aplică un program bazat pe principiile analizei riscurilor și a punctelor critice de control (HACCP) în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 852/2004;]

(1) sau

[II.1.2.

☐

hrana pentru animale din transportul descris mai sus cu codul de identificare … [a se indica codul de identificare al transportului menționat la articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1793] a fost produsă în conformitate cu cerințele Regulamentelor (CE) nr. 178/2002 și (CE) nr. 183/2005 și, în special:

—	producția primară de acest tip de hrană pentru animale și operațiunile conexe menționate la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 183/2005 sunt în conformitate cu dispozițiile din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 183/2005;

—	(1) (2) și, în cazul oricărei etape de producție, prelucrare și distribuție după producția primară și operațiunile conexe:

—	a fost manipulată și, după caz, preparată termic, ambalată și depozitată în condiții igienice, în conformitate cu cerințele din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 183/2005; și

—	provine dintr-o unitate (din unități) care aplică un program bazat pe principiile analizei riscurilor și a punctelor critice de control (HACCP), în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 183/2005.]

II.2

Subsemnatul, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1793 al Comisiei din 22 octombrie 2019 privind intensificarea temporară a controalelor oficiale și măsurile de urgență care reglementează intrarea în Uniune a anumitor bunuri din anumite țări terțe, de punere în aplicare a Regulamentelor (UE) 2017/625 și (CE) nr. 178/2002 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 669/2009, (UE) nr. 884/2014, (UE) 2015/175, (UE) 2017/186 și (UE) 2018/1660 ale Comisiei (JO L 277, 29.10.2019, p. 89), certific că:

[II.2.1.

☐

Certificarea produselor alimentare și de hrană pentru animale de origine neanimală enumerate în anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1793, precum și a produselor alimentare compuse enumerate în anexa respectivă, din cauza riscului de contaminare cu micotoxine

—

de la transportul descris mai sus, eșantioanele au fost prelevate în conformitate cu:

☐	Regulamentul (CE) nr. 401/2006 al Comisiei, pentru a se stabil nivelul de aflatoxină B1 și nivelul total al contaminării cu aflatoxine pentru produsele alimentare

☐	Regulamentul (CE) nr. 152/2009 al Comisiei, pentru a se stabili nivelul de aflatoxină B1 pentru hrana pentru animale

la … (data), supuse analizelor de laborator la … (data)

în cadrul … (numele laboratorului) prin metode care vizează cel puțin pericolele identificate în anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1793.

—	detaliile privind metodele de analiză de laborator și toate rezultatele sunt atașate și demonstrează conformitatea cu legislația Uniunii privind nivelurile maxime de aflatoxine]

(3) Și/Sau

[II.2.2.

☐

—

de la transportul descris mai sus, eșantioanele au fost prelevate în conformitate cu Directiva 2002/63/CE a Comisiei la … (data), supuse analizelor de laborator la … (data) în cadrul … (numele laboratorului) prin metode care vizează cel puțin pericolele identificate în anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1793.

—	detaliile privind metodele de analiză de laborator și toate rezultatele sunt atașate și demonstrează conformitatea cu legislația Uniunii privind nivelurile maxime de reziduuri de pesticide.]

(3) Și/Sau

[II.2.3.

☐

Certificarea pentru guma de guar enumerată în anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1793, inclusiv pentru produsele alimentare compuse enumerate în anexa respectivă, din cauza riscului de contaminare cu pentaclorfenol și dioxine

—

—	detaliile privind metodele de analiză de laborator și toate rezultatele sunt atașate și arată că mărfurile nu conțin mai mult de 0,01 mg/kg de pentaclorfenol]

(3) Și/Sau

[II.2.4.

☐

Certificarea produselor alimentare de origine neanimală enumerate în anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1793, precum și a produselor alimentare compuse enumerate în anexa respectivă, din cauza riscului de contaminare microbiologică

—

de la transportul descris mai sus, eșantioanele au fost prelevate în conformitate cu anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1793

la … (data), supuse analizelor de laborator la … (data)

în cadrul … (numele laboratorului) prin metode care vizează cel puțin pericolele identificate în anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1793.

—	detaliile privind metodele de analiză de laborator și toate rezultatele sunt atașate și indică absența salmonelei în 25 g.]

II.3	Prezentul certificat a fost eliberat înainte ca transportul la care se referă să fi părăsit sfera de control a autorității competente care l-a eliberat.

II. 4

Prezentul certificat are o valabilitate de patru luni de la data eliberării și în niciun caz nu poate depăși șase luni de la data rezultatelor ultimelor analize de laborator.

Note

A se vedea notele privind completarea în prezenta anexă.

Partea II:

(1)	Ștergeți sau barați după caz (de exemplu, dacă este vorba despre produse alimentare sau hrană pentru animale).

(2)	Se aplică numai în cazul oricărei etape de producție, prelucrare și distribuție după producția primară și operațiunile conexe.

(3)	Ștergeți sau barați, după caz, dacă nu selectați acest punct pentru furnizarea certificării.

(4)	Culoarea semnăturii trebuie să fie diferită de cea a textului tipărit. Aceeași regulă se aplică ștampilelor, cu excepția timbrelor seci sau a filigranelor.

Funcționar care certifică:

Numele (cu majuscule):

Calificarea și titlul:

Data:

Semnătura:

Ștampila

NOTE PRIVIND COMPLETAREA MODELULUI DE CERTIFICAT OFICIAL MENȚIONAT LA articolul 11 DIN REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/1793 AL COMISIEI PENTRU INTRAREA ÎN UNIUNE A ANUMITOR PRODUSE ALIMENTARE SAU DE HRANĂ PENTRU ANIMALE

Aspecte generale

Pentru a selecta orice opțiune, se bifează sau se marchează cu o cruce (X) rubrica relevantă.

Ori de câte ori este menționat, „ISO” înseamnă codul standard internațional compus din două litere pentru o țară, în conformitate cu standardul internațional ISO 3166 alpha-2 (1).

Numai una dintre opțiuni poate fi selectată în rubricile I.15, I.18, I.20.

Cu excepția cazului în care se indică altfel, rubricile sunt obligatorii.

În cazul în care destinatarul, postul de inspecție la frontiera (PIF) de intrare sau detaliile transportului (și anume, mijlocul de transport și data) se modifică după eliberarea certificatului, operatorul responsabil de transport trebuie să informeze autoritatea competentă a statului membru de intrare. O astfel de modificare nu conduce la solicitarea unui certificat de înlocuire.

În cazul în care certificatul este transmis în sistemul de gestionare a informațiilor pentru controalele oficiale (IMSOC), se aplică următoarele:

—	intrările sau rubricile specificate în partea I constituie dicționarele de date pentru versiunea electronică a certificatului oficial;

—	ordinea rubricilor din partea I a modelului de certificat oficial și dimensiunea și forma acestor rubrici sunt orientative;

—	în cazul în care se solicită o ștampilă, echivalentul său electronic este un sigiliu electronic. Un astfel de sigiliu trebuie să respecte normele pentru eliberarea certificatelor electronice menționate la articolul 90 litera (f) din Regulamentul (UE) 2017/625.

Partea I: Detalii privind transportul expediat

Țara:	Numele țării terțe care eliberează certificatul.
Rubrica I.1	Expeditor/Exportator: numele și adresa (strada, orașul și regiunea, provincia sau statul, după caz) ale persoanei fizice sau juridice care expediază transportul, care trebuie să se afle în țara terță.
Rubrica I.2	Numărul de referință al certificatului: codul unic obligatoriu atribuit de autoritatea competentă din țara terță, în conformitate cu clasificarea proprie. Această rubrică este obligatorie pentru toate certificatele care nu sunt transmise în IMSOC.
Rubrica I.2.a	Numărul de referință IMSOC: codul de referință unic atribuit automat de IMSOC, dacă certificatul este înregistrat în IMSOC. Această rubrică nu trebuie să fie completată în cazul în care certificatul nu este transmis în IMSOC.
Rubrica I.3	Autoritatea competentă centrală: denumirea autorității centrale din țara terță care eliberează certificatul.
Rubrica I.4	Autoritatea competentă locală: dacă este cazul, denumirea autorității locale din țara terță care eliberează certificatul.
Rubrica I.5	Destinatar/Importator: numele și adresa persoanei fizice sau juridice căreia îi este destinat transportul în statul membru.
Rubrica I.6	Operatorul responsabil de transport: numele și adresa persoanei din Uniunea Europeană care răspunde de transport atunci când acesta este prezentat la PIF și care face declarațiile necesare în fața autorităților competente fie în calitate de importator, fie în numele importatorului. Această rubrică este opțională.
Rubrica I.7	Țara de origine: denumirea și codul ISO al țării din care sunt originare sau în care sunt cultivate, recoltate sau produse mărfurile.
Rubrica I.8	Nu se aplică.
Rubrica I.9	Țara de destinație: denumirea și codul ISO al statului membru al Uniunii Europene de destinație a produselor.
Rubrica I.10	Nu se aplică.
Rubrica I.11	Locul de expediere: numele și adresa exploatațiilor sau unităților din care provin produsele. Orice unitate a unei întreprinderi din sectorul produselor alimentare sau al hranei pentru animale. Se va indica doar unitatea care expediază produsele. În cazul comerțului care implică mai multe țări terțe (mișcare triunghiulară), locul de expediere este unitatea din ultima țară terță din lanțul de export, din care transportul final este expediat în Uniunea Europeană.
Rubrica I.12	Locul de destinație: această informație este opțională. Pentru introducerea pe piață: locul în care produsele sunt trimise pentru descărcarea finală. Se indică numele, adresa și numărul de aprobare al exploatațiilor sau unităților din locul de destinație, dacă este cazul.
Rubrica I.13	Locul de încărcare: nu se aplică.
Rubrica I.14	Data și ora plecării: data la care pleacă mijlocul de transport (avion, navă, vehicul feroviar sau rutier).
Rubrica I.15	Mijloc de transport: mijlocul de transport care părăsește țara de expediere. Mod de transport: avion, navă, vehicul feroviar, vehicul rutier sau altele. „Altele” înseamnă moduri de transport care nu sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului (2) Identificarea mijlocului de transport: în cazul avioanelor, numărul zborului, în cazul navelor, numele navei (navelor), în cazul căilor ferate, numărul trenului și numărul vagonului, în cazul transporturilor rutiere, numărul de înmatriculare al vehiculului, însoțit de numărul de înmatriculare al remorcii, dacă este cazul. În cazul unui feribot, se indică identificarea vehiculului rutier, numărul de înmatriculare al vehiculului, însoțit de numărul de înmatriculare al remorcii, dacă este cazul, și numele feribotului programat.
Rubrica I.16	PIF de intrare: se indică numele PIF-ului și codul de identificare al acestuia atribuit de IMSOC.
Rubrica I.17	Documente de însoțire: Raportul de laborator: se indică numărul de referință și data emiterii raportului/rezultatelor analizelor de laborator menționate la articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1793 al Comisiei. Altele: tipul și numărul de referință al documentului trebuie indicate atunci când un transport este însoțit de alte documente, de exemplu de documente comerciale (cum ar fi numărul scrisorii de transport aerian, numărul conosamentului sau numărul comercial al trenului sau al vehiculului rutier).
Rubrica I.18	Condiții de transport: categoria de temperatură necesară în timpul transportului produselor (ambientală, refrigerare, congelare). Se poate selecta o singură categorie.
Rubrica I.19	Numărul containerului/numărul sigiliului: dacă este cazul, numerele corespunzătoare. Numărul containerului trebuie să fie furnizat dacă mărfurile sunt transportate în containere închise. Trebuie indicat doar numărul sigiliului oficial. Sigiliul oficial se aplică dacă sigiliul este aplicat pe container, pe camion sau pe vagonul de tren sub supravegherea autorității competente care eliberează certificatul.
Rubrica I.20	Mărfuri certificate ca: indicați utilizarea prevăzută pentru produse, astfel cum este specificat în certificatul oficial al Uniunii Europene relevant. Consum uman: se referă numai la produsele destinate consumului uman. Hrană pentru animale: se referă numai la produsele destinate folosirii ca hrană pentru animale.
Rubrica I.21	Nu se aplică.
Rubrica I.22	Pentru piața internă: pentru toate transporturile destinate introducerii pe piață în Uniunea Europeană.
Rubrica I.23	Numărul total de pachete: numărul de pachete. În cazul transporturilor în vrac, această rubrică este opțională.
Rubrica I.24	Cantitate: Greutatea netă totală: aceasta este definită ca masa mărfurilor în sine, fără containere imediate și fără niciun ambalaj. Greutatea brută totală: greutatea totală în kilograme. Aceasta este definită ca masa totală a produselor și a containerelor imediate, precum și a întregului lor ambalaj, însă fără containerele de transport și alte echipamente de transport.
Rubrica I.25	Descrierea mărfurilor: se indică codul relevant din sistemul armonizat (SA) și denumirea definită de Organizația Mondială a Vămilor, astfel cum sunt menționate în Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (3). Această descriere vamală se completează, la nevoie, cu orice informație suplimentară considerată necesară pentru încadrarea produselor. Se indică speciile, tipurile de produse, numărul de pachete, tipul ambalajului, numărul lotului, greutatea netă și se indică „consumator final” dacă produsele sunt ambalate pentru un consumator final. Specia: denumirea științifică sau astfel cum este definită în conformitate cu legislația Uniunii Europene. Tipul de ambalaj: se identifică tipul de ambalaj în conformitate cu definiția inclusă în anexele V și VI la Recomandarea nr. 21 a CEFACT/ONU (Centrul Organizației Națiunilor Unite pentru facilitarea comerțului și a tranzacțiilor electronice).

Partea II: Certificare

Această parte trebuie completată de un funcționar care certifică autorizat de autoritatea competentă din țara terță pentru a semna certificatul oficial, în conformitate cu articolul 88 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/625.

Rubrica II	Informații sanitare: această parte se completează în conformitate cu cerințele sanitare specifice ale Uniunii Europene cu referire la natura produselor și astfel cum sunt definite în acordurile de echivalență cu anumite țări terțe sau în alte documente legislative ale Uniunii Europene, precum cele privind certificarea. Selectați, dintre punctele II.2.1, II.2.2, II.2.3 și II.2.4, punctul corespunzător categoriei de produs și pericolului (pericolelor) pentru care este acordată certificarea. Atunci când certificatul oficial nu este transmis în IMSOC, declarațiile care nu sunt relevante se barează, se parafează și se ștampilează de către funcționarul care certifică sau se elimină complet din certificat. Atunci când certificatul este transmis în IMSOC, declarațiile care nu sunt relevante se barează sau se elimină complet din certificat.
Rubrica II.a	Numărul de referință al certificatului: același cod de referință ca și cel de la rubrica I.2.
Rubrica II.b	Numărul de referință IMSOC: același cod de referință ca și cel de la rubrica I.2.a. obligatoriu numai pentru certificatele oficiale emise în IMSOC.
Funcționar care certifică:	funcționar al autorității competente din țara terță, autorizat de către aceasta să semneze certificate oficiale. Se indică numele cu majuscule, calificarea și titlul și, dacă este cazul, numărul de identificare și ștampila în original a autorității competente și data semnării.

(1) Lista denumirilor de țări și a elementelor codului este disponibilă la adresa: http://www.iso.org/iso/country_codes/iso-3166-1_decoding_table.htmhttp://www.iso.org/iso/country_codes/iso-3166-1_decoding_table.htm

(2) Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului din 22 decembrie 2004 privind protecția animalelor în timpul transportului și al operațiunilor conexe și de modificare a Directivelor 64/432/CEE și 93/119/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1255/97 (JO L 3, 5.1.2005, p. 1).

(3) Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1).

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 129

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 64 15 aprilie 2021

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 al Comisiei din 7 aprilie 2021 de stabilire a măsurilor speciale de combatere a pestei porcine africane ( 1 )	1
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/606 al Comisiei din 14 aprilie 2021 de modificare a anexei I, a anexelor IV-XIII și a anexei XVI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/405 în ceea ce privește rubricile pentru Belarus, Regatul Unit și dependențele Coroanei britanice Guersney, Insula Man și Jersey din lista cu țări terțe sau regiuni din acestea autorizate pentru introducerea în Uniune a anumitor animale și mărfuri destinate consumului uman ( 1 )	65
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/607 al Comisiei din 14 aprilie 2021 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de acid citric originar din Republica Populară Chineză, astfel cum a fost extinsă la importurile de acid citric expediat din Malaysia, indiferent dacă a fost sau nu declarat ca fiind originar din Malaysia, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului	73
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/608 al Comisiei din 14 aprilie 2021 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/1793 privind intensificarea temporară a controalelor oficiale și măsurile de urgență care reglementează intrarea în Uniune a anumitor bunuri din anumite țări terțe, de punere în aplicare a Regulamentelor (UE) 2017/625 și (CE) nr. 178/2002 ale Parlamentului European și ale Consiliului ( 1 )	119
		DECIZII
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/609 a Comisiei din 14 aprilie 2021 de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2020/439 în ceea ce privește standardele armonizate vizând ambalajele dispozitivelor medicale sterilizate terminal și sterilizarea produselor medicale	150
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/610 a Comisiei din 14 aprilie 2021 de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2020/437 în ceea ce privește standardele armonizate vizând vehiculele medicale și echipamentele acestora, echipamentele anestezice și respiratorii, evaluarea biologică a dispozitivelor medicale, ambalajul dispozitivelor medicale sterilizate terminal, sterilizarea produselor de îngrijire a sănătății, investigațiile clinice ale dispozitivelor medicale destinate subiecților umani, implanturile chirurgicale neactive, dispozitivele medicale care utilizează țesuturi de origine animală și derivate ale acestora, dispozitivele electroacustice și echipamentele electrice medicale	153
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/611 a Comisiei din 14 aprilie 2021 de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2020/438 în ceea ce privește standardele armonizate vizând evaluarea biologică a dispozitivelor medicale, ambalarea dispozitivelor medicale sterilizate terminal, sterilizarea produselor medicale și investigarea clinică a dispozitivelor medicale destinate subiecților umani	158

		Rectificări
	*	Rectificare la Regulamentul (UE) nr. 509/2012 al Consiliului din 15 iunie 2012 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 36/2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria ( JO L 156, 16.6.2012 )	161