(1)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), printre obiectivele Uniunii se numără promovarea bunăstării popoarelor sale.

(2)

În conformitate cu articolele 9 și 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și cu articolul 35 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și acțiunilor Uniunii se asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății umane.

(3)

Articolul 168 din TFUE prevede că Uniunea completează și sprijină politicile naționale în domeniul sănătății, încurajează cooperarea între statele membre și promovează coordonarea între programele acestora, cu respectarea deplină a responsabilităților statelor membre în ceea ce privește definirea politicii lor de sănătate, precum și organizarea, gestionarea și prestarea de servicii de sănătate și de îngrijire medicală.

(4)

Au fost întreprinse acțiuni în special în cadrul programelor anterioare de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății publice, respectiv cele prevăzute de Deciziile nr. 1786/2002/CE (4) și nr. 1350/2007/CE (5) ale Parlamentului European și ale Consiliului și de Regulamentul (UE) nr. 282/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (6) pentru a îndeplini cerințele prevăzute la articolul 168 din TFUE.

(5)

La 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat epidemia cauzată de noul coronavirus (COVID-19) drept pandemie mondială. Această pandemie a cauzat o criză sanitară mondială fără precedent, cu grave consecințe socioeconomice și intensă suferință umană, care afectează îndeosebi persoanele cu afecțiuni cronice. În plus, personalul din domeniul medical, care a fost esențial în timpul crizei provocate de COVID-19, a fost expus unor riscuri mari pentru sănătate.

(6)

Deși statele membre sunt responsabile pentru politicile lor în domeniul sănătății, acestea ar trebui să protejeze sănătatea publică într-un spirit de solidaritate europeană, astfel cum se solicită în comunicarea Comisiei din 13 martie 2020 privind răspunsul economic coordonat la epidemia de COVID-19. Experiența dobândită în urma actualei crize provocate de COVID-19 a demonstrat că este necesară o acțiune suplimentară la nivelul Uniunii pentru a sprijini cooperarea și coordonarea între statele membre. Această cooperare ar trebui să îmbunătățească pregătirea împotriva răspândirii infecțiilor și bolilor umane grave la nivel transfrontalier, precum și prevenirea și controlul unei astfel de răspândiri, pentru a combate alte amenințări transfrontaliere grave pentru sănătate și să protejeze și să îmbunătățească sănătatea și bunăstarea tuturor persoanelor din Uniune. Pregătirea este esențială pentru îmbunătățirea rezilienței la viitoarele amenințări. În această privință, statelor membre ar trebui să li se ofere posibilitatea de a efectua teste de rezistență în mod voluntar pentru a îmbunătăți gradul de pregătire și a mări reziliența.

(7)

Prin urmare, este oportun să se instituie un nou program consolidat de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății, denumit „programul «UE pentru sănătate»” (denumit în continuare „programul”), pentru perioada 2021-2027. În conformitate cu obiectivele acțiunii Uniunii și cu competențele Uniunii în domeniul sănătății publice, programul ar trebui să pună accentul pe acțiuni în legătură cu care există avantaje și câștiguri de eficiență provenite din colaborarea și cooperarea la nivelul Uniunii și pe acțiuni cu impact asupra pieței interne.

(8)

Programul ar trebui să constituie un mijloc de promovare a acțiunilor în domenii în care există o valoare adăugată pentru Uniune, care poate fi demonstrată. Astfel de acțiuni ar trebui să includă, printre altele, îmbunătățirea schimbului de bune practici între statele membre, sprijinirea rețelelor pentru schimbul de cunoștințe sau pentru învățarea reciprocă, abordarea amenințărilor transfrontaliere pentru sănătate în vederea reducerii riscului asociat unor astfel de amenințări și pentru a atenua consecințelor acestora, abordarea anumitor aspecte privind piața internă în legătură cu care Uniunea poate obține soluții de înaltă calitate la nivelul Uniunii, deblocând astfel potențialul de inovare în domeniul sănătății, și îmbunătățirea eficienței prin evitarea duplicării activităților și prin optimizarea utilizării resurselor financiare. Programul ar trebui, de asemenea, să sprijine acțiunile de consolidare a capacităților pentru a întări planificarea strategică, accesul la finanțare din surse multiple și capacitatea de a investi în acțiunile programului și de a le implementa. În acest sens, programul ar trebui să ofere asistență adaptată la specificul fiecărei țări, pentru statele membre, sau grupurile de state membre, cu cele mai mari nevoi.

(9)

Prezentul regulament stabilește un pachet financiar aferent programului, pachet financiar care reprezintă principala valoare de referință, în înțelesul punctului 18 din Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (7), pentru Parlamentul European și pentru Consiliu pe durata procedurii bugetare anuale. Acest pachet financiar cuprinde o sumă de 500 000 000 EUR în prețurile din 2018, în conformitate cu declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind consolidarea unor programe specifice și adaptarea actelor de bază din 22 decembrie 2020 (8).

(10)

Pentru ca programul să fie echilibrat și orientat, prezentul regulament ar trebui să stabilească cote minime și maxime din bugetul total pentru anumite domenii de acțiune, cu scopul de a oferi orientări pentru alocarea resurselor în legătură cu implementarea programului.

(11)

Având în vedere natura gravă a amenințărilor transfrontaliere pentru sănătate, programul ar trebui să sprijine măsuri de sănătate publică coordonate la nivelul Uniunii, pentru a aborda diferite aspecte ale unor astfel de amenințări. În vederea consolidării capacității Uniunii de a se pregăti, de a răspunde la orice criză sanitară viitoare și de a o gestiona, programul ar trebui să sprijine acțiunile întreprinse în cadrul mecanismelor și al structurilor instituite în temeiul Deciziei nr. 1082/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului (9) și al altor mecanisme și structuri relevante menționate în comunicarea Comisiei din 11 noiembrie 2020 intitulată „Construirea unei Uniuni Europene a sănătății: consolidarea rezilienței UE în caz de amenințări transfrontaliere la adresa sănătății”, inclusiv acțiunile care vizează consolidarea planului de pregătire și a capacității de reacție la nivel național și la nivelul Uniunii, consolidarea rolului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și al Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) și instituirea unei autorități de pregătire și răspuns în situații de urgență în domeniul sănătății. Astfel de acțiuni ar putea include consolidarea capacităților în materie de răspuns la criza sanitară, măsuri preventive legate de vaccinare și imunizare, programe de supraveghere consolidate, furnizarea de informații privind sănătatea și platforme de schimb de bune practici. În acest context, programul ar trebui să favorizeze acțiunea la nivelul Uniunii și intersectorială de prevenire a crizelor, pregătire și supraveghere, precum și capacitatea de gestionare și capacitatea de răspuns a părților implicate la nivelul Uniunii și la nivelul statelor membre, inclusiv planificare pentru situațiile de urgență și exerciții de pregătire, conform abordării de tip „O singură sănătate” și abordării de tip „Sănătatea în toate politicile”. Programul ar trebui să faciliteze instituirea unui cadru integrat și transversal de comunicare a riscurilor pentru toate etapele unei crize sanitare, și anume prevenire, pregătire și răspuns.

(12)

În vederea consolidării capacităților Uniunii de a preveni crizele sanitare, de a se pregăti pentru ele, de a răspunde la ele și de a le gestiona, programul ar trebui să sprijine acțiunile întreprinse în cadrul mecanismelor și al structurilor instituite în temeiul legislației relevante a Uniunii. Acest sprijin ar putea include consolidarea capacităților în materie de răspuns la crizele sanitare, inclusiv planificarea pentru situațiile de urgență și pregătirea, măsuri preventive, cum ar fi cele legate de vaccinare și imunizare, programe de supraveghere consolidate și o mai bună coordonare și cooperare.

(13)

În contextul unor crize sanitare, studiile clinice și evaluarea tehnologiilor medicale (ETM) pot contribui la accelerarea dezvoltării și a identificării contramăsurilor medicale eficace. Prin urmare, ar trebui să fie posibil ca programul să ofere sprijin pentru facilitarea unor acțiuni în domeniile respective.

(14)

În vederea protejării persoanelor aflate în situații vulnerabile, inclusiv a celor care suferă de boli mintale și a celor care trăiesc cu boli transmisibile sau netransmisibile și cu boli cronice sau care sunt cele mai afectate de astfel de boli, programul ar trebui să promoveze, de asemenea, acțiuni care să abordeze și să prevină efectele colaterale ale crizelor sanitare asupra persoanelor care aparțin unor astfel de grupuri vulnerabile și acțiuni care să îmbunătățească sănătatea mintală.

(15)

Criza provocată de COVID-19 a evidențiat numeroase provocări, inclusiv dependența Uniunii față de țări terțe în ceea ce privește asigurarea aprovizionării cu materii prime, principii active, medicamente, dispozitive medicale și echipamente individuale de protecție necesare în Uniune în timpul crizelor sanitare, în special al pandemiilor. Prin urmare, programul ar trebui să ofere sprijin pentru acțiunile care favorizează fabricarea, achiziționarea și gestionarea de produse necesare în situații de criză în cadrul Uniunii pentru a reduce riscul de deficite, asigurând în același timp complementaritatea cu alte instrumente ale Uniunii.

(16)

Pentru a reduce la minimum consecințele amenințărilor transfrontaliere grave pentru sănătate asupra sănătății publice, ar trebui să fie posibil ca acțiunile sprijinite în cadrul programului să îmbunătățească interoperabilitatea sistemelor de sănătate ale statelor membre prin cooperare și schimb de bune practici și, de asemenea, printr-un număr mai mare de acțiuni comune. Acțiunile respective ar trebui să asigure că statele membre pot să răspundă la urgențele din domeniul sănătății, inclusiv prin planificarea pentru situațiile de urgență, exerciții de pregătire și perfecționare a personalului medical și a forței de muncă din domeniul sănătății publice, precum și instituirea, în conformitate cu strategiile naționale, a unor mecanisme pentru monitorizarea și distribuirea eficientă sau alocarea bunurilor și serviciilor necesare în perioade de criză.

(17)

Furnizarea de informații persoanelor joacă un rol important în prevenirea bolilor și în răspunsul la acestea. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine activitățile de comunicare adresate publicului larg sau anumitor grupuri de persoane sau profesioniști, pentru a promova prevenirea bolilor și adoptarea unui stil de viață sănătos, pentru a combate informarea greșită și dezinformarea în ceea ce privește prevenirea, cauzele și tratamentul bolilor, pentru a aborda reticența față de vaccinare și pentru a sprijini eforturile de întărire a comportamentului altruist, cum ar fi donațiile de organe și de sânge, în complementaritate cu campaniile naționale pe aceste teme.

(18)

În sinergie cu alte programe ale Uniunii, cum ar fi programul Europa digitală instituit printr-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului Europa digitală și de abrogare a Deciziei (UE) 2015/2240, programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa instituit printr-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa, de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013 (denumit în continuare „Orizont Europa”), Fondul european de dezvoltare regională (denumit în continuare „FEDR”) instituit printr-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune, Fondul social european Plus (FSE+) instituit printr-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european Plus (FSE+), Programul InvestEU instituit prin Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului (10) și Mecanismul de redresare și reziliență instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (11), în cadrul programului ar putea fi sprijinite acțiuni care promovează transformarea digitală a serviciilor de sănătate și măresc interoperabilitatea unor astfel de servicii, inclusiv dezvoltarea unui spațiu european al datelor privind sănătatea.

(19)

Sănătatea este o investiție, iar programul ar trebui să se axeze asupra acestui concept. Dacă populația va rămâne sănătoasă și activă mai mult timp și va avea mijloacele să joace un rol activ în gestionarea sănătății sale, prin îmbunătățirea cunoștințelor în materie de sănătate, se vor înregistra efecte pozitive asupra sănătății, a inegalităților și inechității în materie de sănătate, a accesului la servicii de sănătate sexuală și reproductivă, a calității vieții, a sănătății lucrătorilor, a productivității, a competitivității și a incluziunii, reducându-se, în același timp, presiunile asupra bugetelor naționale și sistemelor de sănătate naționale. Programul ar trebui să sprijine și acțiunile pentru reducerea inegalităților în acordarea asistenței medicale, în special în zone rurale și îndepărtate, inclusiv în regiunile ultraperiferice, în scopul de a obține creșterea favorabilă incluziunii. Comisia s-a angajat să ajute statele membre să atingă obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite în Rezoluția ONU din 25 septembrie 2015 intitulată „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă” (denumită în continuare „Agenda 2030 a ONU”), în special obiectivul de dezvoltare durabilă 3, „Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor, la orice vârstă”. Prin urmare, programul ar trebui să contribuie la acțiunile care urmăresc atingerea obiectivelor respective.

(20)

Bolile netransmisibile sunt de multe ori rezultatul unei combinații de factori genetici, fiziologici, de mediu și comportamentali. Bolile netransmisibile, cum ar fi bolile cardiovasculare, cancerul, bolile psihice, afecțiunile neurologice, bolile respiratorii cronice și diabetul, reprezintă cauze majore ale invalidității, îmbolnăvirii, pensionării din motive de boală și decesului prematur în Uniune și au un impact social și economic considerabil. Pentru a reduce impactul bolilor netransmisibile asupra persoanelor și societății în Uniune și pentru a atinge obiectivul 3 din obiectivele de dezvoltare durabilă ale Agendei 2030 a ONU, în special, dar nelimitându-se la obiectivul 3.4 din cadrul obiectivului respectiv, și anume de a reduce mortalitatea prematură cauzată de bolile netransmisibile cu o treime până în 2030, este esențial să se furnizeze un răspuns integrat care să se axeze pe promovarea sănătății și pe prevenire în toate sectoarele relevante.

(21)

Prin urmare, programul ar trebui să sprijine promovarea sănătății și prevenirea bolilor și să îmbunătățească sănătatea mintală pe parcursul întregii vieți a unei persoane prin abordarea factorilor de risc pentru sănătate și a factorilor determinanți ai sănătății, ceea ce ar contribui, de asemenea, la realizarea obiectivului de dezvoltare durabilă 3 al Agendei 2030 a ONU. Prin urmare, programul ar trebui să contribuie și la obiectivele stabilite în Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 intitulată „Pactul ecologic european” (denumită în continuare „Pactul verde european”).

(22)

Programul ar trebui să sprijine în continuare acțiuni în domeniul reducerii și prevenirii afecțiunilor legate de alcool, acordând o atenție deosebită protejării tinerilor.

(23)

Povara bolilor cronice este semnificativă în Uniune. Este recunoscut la scară largă faptul că prevenirea și depistarea timpurie sunt importante în acest sens. Programul ar trebui să sprijine acțiuni în domeniile respective și ar trebui să sprijine elaborarea unor orientări specifice la nivelul Uniunii în materie de prevenire și gestionare a bolilor și, prin urmare, să vizeze reducerea sarcinii statelor membre prin colaborarea în vederea unei gestionări mai bune și mai eficace a bolilor cronice. Schimbările demografice, în special societatea în curs de îmbătrânire, pun sub semnul întrebării durabilitatea sistemelor de sănătate. Bolile și afecțiunile legate de vârstă, cum ar fi demența, și dizabilitățile legate de vârstă necesită o atenție deosebită.

(24)

Cancerul este a doua cauză a mortalității în statele membre, după bolile cardiovasculare. De asemenea, cancerul este una dintre bolile netransmisibile cu factori de risc comuni, iar prevenirea și controlul său ar aduce beneficii majorității cetățenilor. Nutriția deficitară, lipsa activității fizice, obezitatea, consumul de tutun și abuzul de alcool sunt factori de risc comuni cu alte boli cronice, precum bolile cardiovasculare și, prin urmare, programele de prevenire a cancerului ar trebui puse în aplicare în contextul unui program integrat de prevenire a bolilor cronice. Măsurile relevante din „Planul european de luptă împotriva cancerului” prezentat în comunicarea Comisiei din 3 februarie 2021 ar trebui să beneficieze de sprijin din partea programului și a Misiunii de cercetare privind cancerul din cadrul programului Orizont Europa și să contribuie la promovarea unei abordări integrate care să vizeze prevenirea, depistarea, diagnosticarea timpurie, monitorizarea, tratamentul și îngrijirea, precum și îmbunătățirea calității vieții pacienților și a supraviețuitorilor.

(25)

Ar trebui să fie posibilă susținerea unor studii privind influența genului asupra caracteristicilor bolilor pentru a contribui la îmbunătățirea cunoștințelor și a educației în acest domeniu, îmbunătățind astfel prevenirea, diagnosticarea, monitorizarea și tratamentul.

(26)

Programul ar trebui să funcționeze în sinergie și în complementaritate cu alte politici, programe și fonduri ale Uniunii, cum ar fi Programul Europa digitală, Programul Orizont Europa, rezerva rescEU aferentă Mecanismului de protecție civilă al Uniunii instituit prin Decizia (UE) 2019/420 a Parlamentului European și a Consiliului (12) (denumită în continuare „rezerva rescEU”), Instrumentul de sprijin de urgență instituit prin Regulamentul (UE) 2016/369 al Consiliului (13), FSE+, din care face parte componenta pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială, inclusiv în ceea ce privește sinergiile referitoare la o protecție sporită a sănătății și siguranței a milioane de lucrători din Uniune, Programul InvestEU, Programul privind piața unică instituit printr-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui program privind piața internă, competitivitatea întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii, domeniul plantelor, animalelor, produselor alimentare și hranei pentru animale și statisticile europene (Programul privind piața unică) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 99/2013, (UE) nr. 1287/2013, (UE) nr. 254/2014 și (UE) nr. 652/2014, FEDR, Mecanismul de redresare și reziliență, Erasmus+ instituit printr-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Erasmus +: Programul Uniunii pentru educație și formare, tineret și sport și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1288/2013, programul „Corpul european de solidaritate” instituit printr-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „Corpul european de solidaritate” și de abrogare a Regulamentelor (UE) 2018/1475 și (UE) nr. 375/2014

și instrumentele de acțiune externă ale Uniunii, cum ar fi Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională instituit printr-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui Instrument de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională, precum și a Fondului european pentru dezvoltare durabilă Plus și a Garanției pentru acțiunea externă, și de abrogare a Regulamentului (UE) 2017/1601 al Parlamentului European și al Consiliului, a Deciziei nr. 466/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului, precum și Instrumentul de asistență pentru preaderare III instituit printr-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Instrumentului de asistență pentru preaderare III (IPA III). După caz, ar trebui să se stabilească norme comune în vederea asigurării coerenței și complementarității între politicile, programele și fondurile Uniunii, garantând totodată respectarea particularităților politicilor respective, precum și în vederea alinierii la cerințele strategice ale respectivelor politici, programe și fonduri, cum ar fi condițiile favorizante stabilite în temeiul FEDR și FSE+. Comisia și statele membre ar trebui să asigure că astfel de sinergii și complementarități sunt luate în considerare în mod corespunzător atunci când elaborează programele anuale de lucru, astfel cum se prevede în prezentul regulament.

(27)

Comisia ar trebui să consulte statele membre în cadrul unui grupului de coordonare al programului „UE pentru sănătate”, care să fie instituit prin prezentul regulament, cu privire la prioritățile și orientările strategice ale programului, pentru a asigura coerența și complementaritatea dintre program și alte politici, instrumente și acțiuni ale Uniunii, precum și cu privire la implementarea programului.

(28)

Programul ar trebui să contribuie la stabilirea unei rezerve de produse esențiale necesare în situații de criză, în sinergie și în complementaritate cu rezerva rescEU, cu sprijinul de urgență stabilit în temeiul Regulamentului (UE) 2016/369, cu Mecanismul de redresare și reziliență și cu alte politici, programe și fonduri ale Uniunii, completând stocurile naționale la nivelul Uniunii, dacă este necesar.

(29)

Având în vedere creșterea cererii în materie de asistență medicală, sistemele de sănătate din statele membre se confruntă cu provocări în ceea ce privește disponibilitatea și accesibilitatea din punct de vedere financiar a medicamentelor. Pentru a asigura o mai bună protecție a sănătății publice, precum și siguranța și autonomizarea pacienților din Uniune, este esențial ca pacienții și sistemele de sănătate să aibă acces la medicamente durabile, eficiente, echitabile, la prețuri accesibile și de înaltă calitate, inclusiv în context transfrontalier, și să beneficieze pe deplin de medicamentele respective, pe baza unor informații medicale transparente, consecvente și orientate către pacient.

(30)

Având în vedere, printre altele, cererea tot mai mare de îngrijiri medicale, programul ar trebui să sprijine dezvoltarea unui sistem la nivelul Uniunii de monitorizare, raportare și notificare a deficitelor de medicamente și dispozitive medicale, pentru a evita fragmentarea pieței interne și pentru a asigura o mai mare disponibilitate și accesibilitate din punct de vedere financiar a acestor medicamente și dispozitive medicale, limitând, în același timp, măsura în care lanțurile lor de aprovizionare depind de țările terțe. Programul ar trebui, așadar, să încurajeze producția de medicamente și dispozitive medicale în Uniune. În special, pentru a răspunde nevoilor medicale nesatisfăcute, programul ar trebui să sprijine generarea de dovezi clinice și din practica medicală reală care să permită dezvoltarea, autorizarea, evaluarea și accesul la medicamente eficiente, inclusiv medicamente generice și biosimilare, dispozitive medicale și tratamente, ar trebui să promoveze cercetarea și dezvoltarea de noi medicamente, acordând o atenție deosebită medicamentelor antimicrobiene și vaccinurilor pentru a combate rezistența la antimicrobiene și, respectiv, bolile care pot fi prevenite prin vaccinare, ar trebui să promoveze stimulente pentru a stimula capacitatea de producție a antimicrobienelor, a tratamentelor personalizate și a vaccinurilor și să ar trebui încurajeze transformarea digitală a produselor din domeniul asistenței medicale și a platformelor de monitorizare și colectare a informațiilor privind medicamentele. Programul ar trebui, de asemenea, să consolideze procesul decizional în ceea ce privește medicamentele, permițând accesul la date din practica medicală reală și o analiză a acestora. Programul ar trebui să contribuie, de asemenea, la asigurarea utilizării optime a rezultatelor cercetării și să faciliteze adoptarea, extinderea și implementarea inovațiilor în materie de sănătate în sistemele de sănătate și în practica clinică.

(31)

Deoarece livrarea și utilizarea optimă a medicamentelor și a antimicrobienelor în special generează beneficii pentru persoane și pentru sistemele de sănătate, programul ar trebui să promoveze utilizarea prudentă și eficientă a acestora în concordanță cu abordarea de tip „O singură sănătate” și în conformitate cu Planul de acțiune european „O singură sănătate împotriva rezistenței la antimicrobiene (RAM)” prevăzut în Comunicarea Comisiei din 29 iunie 2017 și cu abordarea strategică a Uniunii privind impactul substanțelor farmaceutice asupra mediului, stabilită în Comunicarea Comisiei din 11 martie 2019. Programul ar trebui, de asemenea, să promoveze măsuri de consolidare a evaluării și a gestionării adecvate a riscurilor de mediu asociate cu producția, utilizarea și eliminarea medicamentelor.

(32)

Legislația Uniunii în domeniul sănătății are un impact imediat asupra sănătății publice, asupra vieții persoanelor, asupra eficienței și rezilienței sistemelor de sănătate și asupra bunei funcționări a pieței interne. Cadrul de reglementare pentru medicamente și tehnologii medicale, inclusiv pentru medicamente, dispozitive medicale și substanțe de origine umană, precum și cadrul de reglementare referitor la tutun, la drepturile pacienților privind asistența medicală transfrontalieră și la amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate sunt esențiale pentru protecția sănătății în Uniune. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine elaborarea, punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației Uniunii în domeniul sănătății și, în colaborare cu organisme relevante precum EMA și ECDC, ar trebui să furnizeze date de înaltă calitate, comparabile și fiabile, inclusiv date din practica medicală reală, pentru a sprijini elaborarea de politici și monitorizarea, a stabili obiective și a dezvolta instrumente de evaluare a progreselor.

(33)

Rețelele europene de referință, instituite în temeiul Directivei 2011/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului (14), sunt rețele virtuale ale furnizorilor de servicii medicale din întreaga Europă. Scopul lor este de a facilita discuțiile privind bolile sau afecțiunile complexe sau rare care necesită un tratament foarte specializat, precum și cunoștințe și resurse concentrate. Întrucât rețelele europene de referință pot îmbunătăți accesul la diagnostic și furnizarea de asistență medicală de înaltă calitate pacienților care suferă de boli rare și pot constitui puncte de contact pentru formarea și cercetarea medicală, precum și pentru diseminarea de informații, programul ar trebui să contribuie la dezvoltarea rețelelor prin intermediul rețelelor europene de referință și al altor rețele transnaționale.

(34)

Rețelele europene de referință și cooperarea transfrontalieră în ceea ce privește furnizarea de asistență medicală pacienților care circulă între statele membre sunt exemple de domenii în care activitatea integrată între statele membre a demonstrat o valoare adăugată puternică și un potențial ridicat de creștere a eficienței sistemelor de sănătate și, prin urmare, de îmbunătățire a sănătății publice în general. Colaborarea în domeniul ETM este un alt domeniu care aduce valoare adăugată statelor membre. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine activitățile care permit o activitate integrată, susținută și coordonată, contribuind astfel, de asemenea, la promovarea punerii în aplicare a bunelor practici care vizează să distribuie în modul cel mai eficient resursele disponibile pentru populația și zonele vizate, pentru a maximiza impactul acestora.

(35)

Prezentului program i se aplică Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (15) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”). Regulamentul financiar stabilește normele privind execuția bugetului Uniunii, inclusiv normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, gestiunea indirectă, instrumentele financiare, garanțiile bugetare, asistența financiară și rambursările către experții externi.

(36)

Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în prezentul regulament ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a realiza obiectivele specifice ale acțiunilor vizate și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. La această alegere ar trebui să fie avută în vedere utilizarea sumelor forfetare, a finanțării la rate forfetare și a costurilor unitare, precum și utilizarea finanțării care nu este legată de costuri, astfel cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar. Cerințele de raportare tehnică și financiară pentru beneficiari ar trebui să fie în măsură să asigure respectarea dispozițiilor financiare aplicabile, reducând în același timp la minimum sarcina administrativă.

(37)

Pentru a optimiza valoarea adăugată și impactul ca urmare a investițiilor finanțate integral sau parțial de la bugetul Uniunii, ar trebui să se urmărească realizarea de sinergii în special între program și alte programe ale Uniunii, inclusiv cele care fac obiectul gestiunii partajate. Pentru a maximiza aceste sinergii și a se evita dublarea eforturilor, ar trebui să se prevadă mecanisme adecvate, inclusiv finanțarea cumulativă a unei acțiuni din cadrul programului și un alt program al Uniunii, atât timp cât astfel de finanțări cumulate nu depășesc costurile eligibile totale ale acțiunii. În acest scop, prezentul regulament ar trebui să stabilească norme adecvate, în special cu privire la posibilitatea de a declara aceleași costuri sau aceleași cheltuieli într-un mod proporțional în cadrul programului și al unui alt program al Uniunii, pentru a asigura o raportare detaliată și transparentă.

(38)

Având în vedere natura specifică a obiectivelor și a acțiunilor care fac obiectul programului, autoritățile competente din statele membre vor fi cel mai bine plasate, în anumite cazuri, pentru a implementa acțiunile aferente programului. Prin urmare, autoritățile respective, desemnate de statele membre, ar trebui să fie considerate beneficiari identificați în sensul articolului 195 din Regulamentul financiar, iar granturile ar trebui să fie, așadar, acordate autorităților respective fără publicarea prealabilă a unor cereri de propuneri. Investițiile din cadrul programului ar trebui puse în aplicare în strânsă cooperare cu statele membre.

(39)

În temeiul articolului 193 alineatul (2) din Regulamentul financiar, se poate acorda un grant pentru o acțiune deja începută, cu condiția ca solicitantul să poată demonstra necesitatea demarării acțiunii înainte de semnarea acordului de grant. Cu toate acestea, costurile suportate înainte de data depunerii cererii de grant nu sunt costuri eligibile decât în cazuri excepționale justificate în mod corespunzător. Pentru a se evita orice perturbare a sprijinului acordat de Uniune, care ar putea aduce atingere intereselor Uniunii, ar trebui să fie posibil ca, pentru o perioadă limitată de timp la începutul cadrului financiar multianual 2021-2027, și numai în cazuri justificate în mod corespunzător, să se prevadă, în decizia de finanțare, eligibilitatea activităților și a costurilor de la începutul exercițiului financiar 2021, chiar dacă activitățile respective au fost implementate iar costurile respective au fost suportate înainte de depunerea cererii de grant.

(40)

Rețelele europene de referință sunt aprobate de către Comitetul statelor membre al rețelelor europene de referință, în urma procedurii de aprobare stabilite în Decizia de punere în aplicare 2014/287/UE a Comisiei (16). Prin urmare, Rețelele europene de referință ar trebui să fie considerate beneficiari identificați în sensul articolului 195 din Regulamentul financiar, iar granturile ar trebui să le fie acordate, așadar, fără publicarea prealabilă a unor cereri de propuneri. De asemenea, ar trebui să fie acordate granturi directe și altor entități care au fost desemnate în conformitate cu normele Uniunii, de exemplu laboratoare și centre de referință, centre de excelență și rețele transnaționale.

(41)

Date fiind valorile convenite reciproc ale solidarității în legătură cu acoperirea echitabilă și universală a unor servicii de sănătate de calitate ca bază pentru politicile Uniunii în acest domeniu, precum și faptul că Uniunea joacă un rol central în accelerarea progreselor, în coordonarea și cooperarea legate de provocările globale în materie de sănătate, astfel cum sunt prevăzute în Concluziile Consiliului din 10 mai 2010 privind Rolul UE în materie de sănătate globală și astfel cum sunt menționate în obiectivele de dezvoltare durabilă ale Agendei 2030 a ONU, programul ar trebui să consolideze sprijinul Uniunii pentru inițiativele internaționale și globale în domeniul sănătății, în special pentru inițiativele OMS, în vederea îmbunătățirii sănătății, a reducerii inegalităților în materie de sănătate și a întăririi protecției împotriva amenințărilor globale pentru sănătate.

(42)

Pentru a maximiza eficacitatea și eficiența acțiunilor de la nivelul Uniunii și de la nivel internațional, în cadrul punerii în aplicare a programului ar trebui să se intensifice cooperarea cu organizațiile internaționale relevante, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite și Banca Mondială, precum și cu Consiliul Europei și cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). De asemenea, pentru a spori impactul, ar trebui să se urmărească realizarea de sinergii cu organizațiile naționale ale statelor membre care își desfășoară activitatea în domeniul sănătății globale. În conformitate cu Decizia nr. 2013/755/UE a Consiliului (17), persoanele și entitățile stabilite în țările și teritoriile de peste mări (TTPM) ar trebui să fie eligibile pentru finanțare în cadrul programului, sub rezerva normelor și a obiectivelor programului și sub rezerva unor eventuale regimuri aplicabile statului membru de care țin TTPM-urile relevante.

(43)

Implementarea programului ar trebui să fie sprijinită prin activități ample de informare pentru a se asigura că opiniile și nevoile societății civile sunt reprezentate și luate în considerare în mod corespunzător. În acest scop, Comisia ar trebui să solicite, o dată pe an, opinia părților interesate relevante, inclusiv a reprezentanților societății civile și a asociațiilor de pacienți, a cadrelor universitare și a organizațiilor personalului medico-sanitar, cu privire la prioritățile și orientările strategice ale programului, precum și cu privire la nevoile care trebuie abordate prin acțiunile sale. În fiecare an, înainte de încheierea lucrărilor pregătitoare pentru programele de lucru, Comisia ar trebui, de asemenea, să informeze Parlamentul European cu privire la progresul referitor la astfel de activități pregătitoare și cu privire la rezultatele activităților sale de informare ce vizează părțile interesate.

(44)

Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în temeiul Acordului privind Spațiul Economic European (18), care prevede implementarea unor astfel de programe pe baza unei decizii adoptate în temeiul acordului menționat. Prezentul regulament ar trebui să cuprindă o dispoziție specifică prin care să se solicite țărilor terțe care participă la program să acorde accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite responsabil, Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi să își exercite în mod cuprinzător competențele care le revin.

(45)

Cooperarea cu țările terțe ar trebui consolidată în ceea ce privește schimbul de cunoștințe și de bune practici pentru a îmbunătăți pregătirea și capacitatea de răspuns a sistemelor de sănătate.

(46)

În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (19) și cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (20), (Euratom, CE) nr. 2185/96 (21) și (UE) 2017/1939 (22) ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a fraudei, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, prin impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, OLAF are competența de a desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) este împuternicit să investigheze și să urmărească penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (23).

(47)

În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, ai EPPO și să se asigure că orice terț implicat în execuția fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente.

(48)

Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Normele respective sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii, execuție indirectă, instrumente financiare, garanții bugetare, asistență financiară și rambursările către experții externi și prevăd controale ale responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.

(49)

Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Agendei 2030 a ONU, programul ar trebui să contribuie la integrarea acțiunilor climatice în politicile Uniunii și la îndeplinirea unei ținte globale ca cel puțin 30 % din bugetul total al Uniunii și din cheltuielile Instrumentului de redresare al Uniunii Europene, instituit prin Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului (24), să sprijine obiectivele privind clima. Programul ar trebui să sprijine activități care ar respecta standardele și prioritățile Uniunii privind clima și mediul și principiul de a nu prejudicia prevăzut de Pactul verde european. Acțiunile relevante ar trebui să fie identificate în cursul pregătirii și implementării programului și ar trebui să fie reexaminate în contextul evaluării sale intermediare.

(50)

În conformitate cu articolul 8 din TFUE, în toate acțiunile sale, Uniunea urmărește să elimine inegalitățile și să promoveze egalitatea între bărbați și femei. Egalitatea de gen și drepturile și egalitatea de șanse pentru toți, precum și integrarea obiectivelor respective ar trebui să fie luate în considerare și promovate în întregul proces de evaluare, pregătire, implementare și monitorizare a programului.

(51)

Obiectivele de politică ale programului ar trebui să poată fi realizate, de asemenea, prin instrumentele financiare și garanțiile bugetare din cadrul Fondului InvestEU asigurate prin Programul InvestEU. Sprijinul financiar ar trebui utilizat pentru a aborda, în mod proporțional, disfuncționalitățile pieței și situațiile de investiții sub nivelul optim. Acțiunile finanțate de program nu ar trebui să se suprapună peste finanțarea privată sau să o excludă ori să denatureze concurența pe piața internă. În general, acțiunile ar trebui să aibă o valoare adăugată pentru Uniune.

(52)

Implementarea programului ar trebui să fie de o așa natură încât să se respecte responsabilitățile statelor membre în ceea ce privește definirea politicilor lor în domeniul sănătății și organizarea și prestarea serviciilor de sănătate și de îngrijire medicală. Ar trebui să se asigure o implicare puternică a statelor membre în guvernanța și implementarea programului.

(53)

Având în vedere natura și amploarea potențială a amenințărilor transfrontaliere pentru sănătate, obiectivele de a proteja populația Uniunii de astfel de amenințări și de a crește gradul de prevenire și de pregătire pentru situații de criză sanitară nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre acționând singure. În conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE, se pot lua măsuri la nivelul Uniunii pentru a sprijini eforturile statelor membre de a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății publice, de a îmbunătăți disponibilitatea, durabilitatea, acceptabilitatea, accesibilitatea, siguranța și accesibilitatea din punct de vedere financiar în Uniune a medicamentelor, a dispozitivelor medicale și a altor produse și servicii necesare în situații de criză sanitară, de a sprijini inovarea, de a sprijini activitatea integrată și coordonată și punerea în aplicare a bunelor practici între statele membre, precum și de a reduce inegalitățile și inechitățile în ceea ce privește accesul la sănătate în întreaga Uniune, într-un mod care să genereze o creștere a eficienței și un impact cu valoare adăugată care nu ar putea fi generate prin acțiuni întreprinse la nivel național, fiind în același timp respectată competența și responsabilitatea statelor membre în domeniile acoperite de program. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, dispozițiile prezentului regulament nu depășesc ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(54)

Pentru a permite eventualele ajustări necesare în vederea realizării obiectivelor programului, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește revizuirea, modificarea și adăugarea indicatorilor prevăzuți în anexa II la prezentul regulament. Atunci când își exercită competențele delegate, este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (25). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(55)

Statele membre și țările participante au desemnat puncte centrale naționale care să asiste Comisia la promovarea celui de al treilea program de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății (2014-2020) și, după caz, la diseminarea rezultatelor acestuia și a informațiilor disponibile cu privire la impactul acestuia în statele membre și în țările participante. Având în vedere importanța unor astfel de activități, este oportun ca acestea să fie sprijinite în cadrul programului pentru ca acestea să continue.

(56)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei pentru a adopta acte de punere în aplicare care instituie programe de lucru anuale în conformitate cu criteriile prevăzute în prezentul regulament, aprobând anumite acțiuni eligibile și stabilind norme privind dispozițiile tehnice și administrative necesare în vederea implementării acțiunilor programului, precum și privind modelele uniforme de colectare a datelor necesare în vederea monitorizării implementării programului. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (26). Pentru adoptarea respectivelor acte de punere în aplicare ar trebui utilizată procedura de examinare, având în vedere faptul că acestea se referă la un program cu implicații substanțiale.

(57)

Valoarea și impactul programului ar trebui să fie monitorizate și evaluate periodic și îndeaproape. Evaluarea sa ar trebui să se axeze pe scopurile programului și să țină seama de faptul că realizarea obiectivelor programului ar putea să necesite o perioadă de timp mai îndelungată decât durata programului. În acest scop, ar trebui elaborat un raport de evaluare intermediar, precum și un raport de evaluare la sfârșitul programului, pentru a evalua punerea în aplicare a priorităților programului.

(58)

Întrucât al treilea program de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății (2014-2020), instituit prin Regulamentul (UE) nr. 282/2014, s-a încheiat, regulamentul respectiv a devenit caduc și ar trebui abrogat.

(59)

Pentru a asigura continuitatea furnizării de sprijin în domeniul sănătății și pentru a permite ca implementarea să înceapă de la debutul cadrului financiar multianual 2021-2027, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență și ar trebui să se aplice cu efect retroactiv de la 1 ianuarie 2021,

(1)

Pandemia de COVID-19 reprezintă un șoc major pentru economia mondială și pentru economia Uniunii și are un impact social și economic major la nivelul statelor membre și al regiunilor. Urmare a măsurilor necesare de limitare a răspândirii epidemiei, activitatea economică din Uniune a scăzut semnificativ. Se estimează o scădere a PIB-ului Uniunii cu aproximativ 7,4 % în 2020, mult mai mult decât în perioada crizei financiare din 2009. Activitatea de investiții s-a diminuat substanțial. Se impune corectarea unor vulnerabilități precum dependența excesivă de surse externe de aprovizionare nediversificate și absența unor infrastructuri critice, în special în cazul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), inclusiv al microîntreprinderilor, de exemplu, prin diversificarea și consolidarea lanțurilor valorice strategice, pentru a îmbunătăți reacția Uniunii în situații de urgență, precum și reziliența întregii economii, menținând în același timp deschiderea sa către concurență și comerț în conformitate cu normele sale. Chiar și anterior pandemiei, deși se putea observa o redresare a indicatorilor investiții-PIB în Uniune, investițiile se situau sub nivelul a ceea ce s-ar fi putut aștepta de la o redresare puternică și erau insuficiente pentru a compensa anii cu un nivel insuficient de investiții ulteriori crizei din 2009. Mai mult, nivelurile și previziunile actuale de investiții nu acoperă nevoile de investiții structurale ale Uniunii pentru a relansa și a susține creșterea economică pe termen lung în contextul schimbărilor tehnologice și al competitivității mondiale, inclusiv în ceea ce privește inovarea, competențele, infrastructura, IMM-urile și nevoia de a răspunde la provocările societale esențiale cum ar fi durabilitatea și îmbătrânirea populației. Prin urmare, pentru a atinge obiectivele de politică ale Uniunii și pentru a susține o redresare economică rapidă, durabilă, incluzivă, de durată și sănătoasă, este necesar să se acorde sprijin pentru a remedia disfuncționalitățile pieței și situațiile de investiții insuficiente și pentru a reduce deficitul în materie de investiții în sectoarele vizate.

(2)

Evaluările au subliniat faptul că varietatea instrumentelor financiare implementate în perioada cadrului financiar multianual 2014-2020 a condus la câteva suprapuneri ale domeniilor vizate. De asemenea, această varietate a creat o complexitate pentru intermediari și destinatarii finali, care s-au confruntat cu norme diferite de eligibilitate și de raportare. Totodată, absența normelor compatibile a împiedicat combinarea mai multor fonduri ale Uniunii, cu toate că astfel de combinații ar fi fost benefice pentru a sprijini proiectele care necesită tipuri diferite de finanțare. Prin urmare, pentru a oferi un sprijin care să funcționeze mai eficient pentru destinatarii finali prin integrarea și simplificarea finanțării oferite într-un sistem unic de garanție bugetară, îmbunătățind astfel impactul sprijinului Uniunii și reducând în același timp costurile pentru Uniune suportate din buget, ar trebui să fie instituit un fond unic, Fondul InvestEU, care să se bazeze pe experiența dobândită prin Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) instituit în cadrul Planului de investiții pentru Europa.

(3)

În ultimii ani, Uniunea a adoptat strategii ambițioase pentru finalizarea pieței interne și pentru stimularea creșterii și creării de locuri de muncă durabile și favorabile incluziunii. Astfel de strategii includ „Europa 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” din 3 martie 2010, „Planul de acțiune privind edificarea unei uniuni a piețelor de capital” din 30 septembrie 2015, „Închiderea buclei – Un plan de acțiune al UE pentru economia circulară” din 2 decembrie 2015, „O strategie europeană pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon” din 20 iulie 2016, „Strategia spațială pentru Europa” din 26 octombrie 2016, pachetul „Energie curată pentru toți europenii” din 30 noiembrie 2016, „Planul de acțiune european în domeniul apărării” din 30 noiembrie 2016, „Lansarea Fondului european de apărare” din 7 iunie 2017, Proclamația interinstituțională privind Pilonul european al drepturilor sociale din 13 decembrie 2017, „O nouă agendă europeană pentru cultură” din 22 mai 2018, „Pactul verde european” din 11 decembrie 2019, „Planul de investiții al Pactului verde european” din 14 ianuarie 2020, „O Europă socială puternică pentru tranziții juste” din 14 ianuarie 2020, „Strategia privind conturarea viitorului digital al Europei”, „Strategia europeană privind datele” și Cartea albă privind „Inteligența artificială – O abordare europeană axată pe excelență și încredere” din 19 februarie 2020, „O nouă strategie industrială pentru Europa” din 10 martie 2020 și „Strategia pentru IMM-uri pentru o Europă durabilă și digitală” din 10 martie 2020. Fondul InvestEU ar trebui să valorifice și să întărească sinergiile dintre aceste strategii care se consolidează reciproc, acordând sprijin pentru investiții și acces la finanțare. În plus, Uniunea a adoptat Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului (3).

(4)

La nivelul Uniunii, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice este cadrul de identificare a priorităților naționale în materie de reformă și de monitorizare a punerii lor în aplicare. Statele membre, în cooperare, după caz, cu autoritățile locale și regionale, își elaborează propriile strategii naționale de investiții multianuale în sprijinul priorităților naționale în materie de reformă. Strategiile respective ar trebui să fie prezentate împreună cu programele naționale de reformă anuale, ca modalitate de stabilire și coordonare a proiectelor de investiții prioritare care urmează să fie sprijinite prin finanțare la nivel național, din partea Uniunii ori prin ambele forme de finanțare. De asemenea, strategiile respective ar trebui să utilizeze în mod coerent finanțarea din partea Uniunii și să sporească la maximum valoarea adăugată a sprijinului financiar care urmează să fie primit în special din partea fondurilor structurale și de investiții europene, a Mecanismului de redresare și reziliență instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (4) și a Programului InvestEU.

(5)

Fondul InvestEU ar trebui să contribuie la îmbunătățirea competitivității, a convergenței și coeziunii socioeconomice ale Uniunii, inclusiv în domeniul inovării și al digitalizării, la utilizarea eficientă a resurselor, conform principiilor economiei circulare, la durabilitatea și la caracterul incluziv al creșterii economice a Uniunii, precum și la reziliența socială și la integrarea piețelor de capital ale Uniunii, inclusiv prin intermediul unor soluții care să remedieze fragmentarea piețelor de capital ale Uniunii și să diversifice sursele de finanțare pentru întreprinderile din Uniune. În acest scop, Fondul InvestEU ar trebui să sprijine proiecte care sunt viabile din punct de vedere tehnic și economic, furnizând un cadru pentru utilizarea instrumentelor de datorie, de partajare a riscurilor și de capital și cvasicapital susținute de o garanție de la bugetul Uniunii și de contribuțiile financiare ale partenerilor de implementare, după caz. Fondul InvestEU ar trebui să fie bazat pe cerere și să vizeze totodată furnizarea de beneficii strategice pe termen lung în domenii esențiale de politică ale Uniunii, care altfel nu ar fi finanțate sau ar fi finanțate insuficient, contribuind astfel la îndeplinirea obiectivelor de politică ale Uniunii. Sprijinul din cadrul Fondului InvestEU ar trebui să acopere o gamă largă de sectoare și regiuni, însă ar trebui să se evite concentrarea sectorială sau geografică excesivă și ar trebui să faciliteze accesul la finanțare al proiectelor promovate de entități partenere în mai multe regiuni din întreaga Uniune, inclusiv al proiectelor care încurajează dezvoltarea de rețele, de clustere și de centre de inovare digitală.

(6)

Sectoarele culturale și creative sunt sectoare esențiale în dezvoltare rapidă în Uniune care pot juca un rol important în asigurarea redresării durabile, generând, din proprietatea intelectuală și din creativitatea individuală, atât valoare economică, cât și valoare culturală. Cu toate acestea, restricțiile privind contactele sociale aplicate în timpul crizei provocate de COVID-19 au avut un impact economic negativ substanțial asupra acestor sectoare. În plus, caracterul necorporal al activelor din sectoarele respective limitează accesul IMM-urilor și al organizațiilor din aceste sectoare la finanțare privată, care este esențială pentru a fi în măsură să investească, să se extindă și să concureze la nivel internațional. Programul InvestEU ar trebui să faciliteze în continuare accesul la finanțare pentru IMM-urile și organizațiile din sectoarele respective. Sectoarele culturale și creative, audiovizuale și media sunt esențiale pentru libertatea de exprimare, pentru diversitatea culturală și pentru constituirea unor societăți democratice și solidare în era digitală și constituie o parte intrinsecă a suveranității și autonomiei noastre. Investițiile în sectoarele respective ar determina competitivitatea acestora și capacitatea lor pe termen lung de a produce și de a distribui conținut de înaltă calitate către un public larg, dincolo de frontierele naționale.

(7)

În vederea promovării unei creșteri sustenabile și favorabile incluziunii, a investițiilor și a ocupării forței de muncă, contribuind astfel la ameliorarea bunăstării, la o distribuție mai echitabilă a veniturilor și la o mai mare coeziune economică, socială și teritorială în Uniune, Fondul InvestEU ar trebui să sprijine investițiile în active corporale și necorporale, inclusiv în patrimoniul cultural. Proiectele finanțate din Fondul InvestEU ar trebui să respecte standardele sociale și de mediu ale Uniunii, inclusiv standardele privind drepturile lucrătorilor. Intervențiile din Fondul InvestEU ar trebui să completeze sprijinul din partea Uniunii furnizat prin intermediul granturilor.

(8)

Uniunea a aprobat obiectivele prevăzute în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite (denumită în continuare „Agenda 2030”), obiectivele de dezvoltare durabilă ale acesteia (denumite în continuare „ODD”), Acordul de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (5) (denumit în continuare „Acordul de la Paris”), precum și Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre în perioada 2015-2030. Pentru a îndeplini obiectivele respective, precum și pe cele stabilite în politicile de mediu ale Uniunii, acțiunile vizând dezvoltarea durabilă trebuie să fie accelerate semnificativ. Prin urmare, principiile dezvoltării durabile ar trebui să ocupe un loc important în procesul de elaborare a Fondului InvestEU.

(9)

Programul InvestEU ar trebui să contribuie la elaborarea unui sistem de finanțare durabil în Uniune care să sprijine redirecționarea capitalului privat către investiții durabile, în conformitate cu obiectivele prevăzute în comunicarea Comisiei din 8 martie 2018 intitulată „Plan de acțiune: finanțarea creșterii durabile” și în comunicarea Comisiei din 14 ianuarie 2020 referitoare la Planul de investiții al Pactului verde european.

(10)

Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și angajamentul Uniunii față de obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite și obiectivul de a atinge neutralitatea climatică în UE până în anul 2050, precum și noile obiective climatice pentru anul 2030 ale Uniunii, acțiunile întreprinse în temeiul prezentului regulament ar trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivului de a utiliza 30 % din totalul cheltuielilor CFM pentru integrarea obiectivelor climatice și la concretizarea ambiției ca un procent de 7,5 % din buget în anul 2024 și de 10 % din buget în anii 2026 și 2027 să reflecte cheltuieli pentru biodiversitate, ținând seama totodată de suprapunerile existente între obiectivele climatice și cele privind biodiversitatea. Se preconizează că acțiunile din cadrul Programului InvestEU care vor contribui la atingerea obiectivelor climatice vor reprezenta cel puțin 30 % din pachetul financiar global al acestui program.

(11)

Contribuția Fondului InvestEU la îndeplinirea obiectivului climatic va fi urmărită printr-un sistem de urmărire a politicilor climatice al Uniunii care urmează să fie elaborat de Comisie în cooperare cu potențialii parteneri de implementare, utilizându-se în mod corespunzător criteriile prevăzute în Regulamentul (UE) 2020/852 pentru a stabili dacă o activitate economică este sau nu durabilă din punctul de vedere al mediului. Programul InvestEU ar trebui să contribuie și la implementarea altor dimensiuni ale ODD.

(12)

În conformitate cu Raportul din 2018 privind riscurile la nivel mondial, elaborat de Forumul Economic Mondial, cinci din cele mai grave zece riscuri care amenință economia mondială sunt legate de mediu. Astfel de riscuri includ poluarea aerului, a solului, a apelor continentale și a oceanelor, fenomene meteorologice extreme, pierderea biodiversității și eșecurile în atenuarea schimbărilor climatice și în adaptarea la acestea. Principiile de mediu sunt bine încorporate în tratate și în multe dintre politicile Uniunii. Prin urmare, integrarea obiectivelor de mediu ar trebui să fie promovată în cadrul operațiunilor legate de Fondul InvestEU. Protecția mediului și prevenirea și gestionarea riscurilor asociate ar trebui să fie integrate în pregătirea și implementarea investițiilor. De asemenea, Uniunea ar trebui să își urmărească cheltuielile care țin de biodiversitate și de controlul poluării aerului pentru a-și îndeplini obligațiile de raportare în temeiul Convenției privind diversitatea biologică (6) și al Directivei (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului (7). Prin urmare, investițiile alocate obiectivelor de durabilitate a mediului ar trebui să fie urmărite prin utilizarea unor metodologii comune, care să fie în concordanță cu cele elaborate în cadrul altor programe ale Uniunii care se aplică gestionării climei, biodiversității și poluării aerului, pentru a permite evaluarea impactului individual și combinat al investițiilor asupra componentelor principale ale capitalului natural, și anume aerul, apa, solul și biodiversitatea.

(13)

Proiectele de investiții care primesc un sprijin substanțial din partea Uniunii, în special în domeniul infrastructurii, ar trebui să fie examinate de partenerul de implementare pentru a se stabili dacă au un impact ecologic, climatic sau social. Proiectele de investiții care au un astfel de impact ar trebui să facă obiectul unei evaluării durabilității în conformitate cu orientările care ar trebui să fie elaborate de Comisie în strânsă cooperare cu potențialii parteneri de implementare în cadrul Programului InvestEU. Orientările respective ar trebui să utilizeze în mod corespunzător criteriile stabilite în Regulamentul (UE) 2020/852 pentru a stabili dacă o activitate economică este sau nu durabilă din punctul de vedere al mediului, inclusiv al principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, și este în concordanță cu orientările elaborate pentru alte programe ale Uniunii. În conformitate cu principiul proporționalității, aceste orientări ar trebui să includă dispoziții adecvate pentru a se evita sarcinile administrative inutile, iar proiectele sub o anumită dimensiune care urmează a fi definită în orientări ar trebui să fie exceptate de la evaluarea durabilității. În cazul în care un partener de implementare ajunge la concluzia că nu urmează să fie efectuată o evaluare a durabilității, acesta ar trebui să furnizeze o justificare Comitetului pentru investiții înființat pentru Fondul InvestEU (denumit în continuare „Comitetul pentru investiții”). Operațiunile care sunt incompatibile cu realizarea obiectivelor climatice ar trebui să nu fie eligibile pentru acordarea de sprijin în temeiul prezentului regulament.

(14)

Nivelul scăzut al investițiilor în infrastructură din Uniune în timpul crizei financiare, precum și în timpul crizei provocate de COVID-19 au subminat capacitatea Uniunii de a stimula creșterea durabilă, eforturile sale către neutralitatea climatică, competitivitatea, convergența și crearea de locuri de muncă în Uniune. De asemenea, acest lucru creează riscul de consolidare a dezechilibrelor și a divergențelor și inegalităților din și dintre statele membre, afectând dezvoltarea pe termen lung la nivelul Uniunii, național sau regional. Investițiile considerabile în infrastructura Uniunii, în special cele legate de interconectare și eficiență energetică și de creare a unui spațiu european unic al transporturilor, sunt esențiale pentru îndeplinirea obiectivelor de durabilitate ale Uniunii, inclusiv a angajamentelor Uniunii privind ODD și a obiectivelor climatice și energetice stabilite pentru anul 2030. În consecință, sprijinul din Fondul InvestEU ar trebui să vizeze investițiile în transporturi, în energie, inclusiv în eficiența energetică și în energia din surse regenerabile și din alte surse sigure, durabile și cu emisii scăzute, în infrastructura de mediu și în infrastructura legată de acțiunile climatice, în infrastructura maritimă și în infrastructura digitală, inclusiv conectivitatea rapidă și ultrarapidă în bandă largă în întreaga Uniune, pentru a accelera transformarea digitală a economiei Uniunii. Programul InvestEU ar trebui să acorde prioritate domeniilor în care nu există investiții suficiente și în care sunt necesare investiții suplimentare. Pentru a maximiza impactul și valoarea adăugată a sprijinului financiar din partea Uniunii, este adecvat să se promoveze un proces de investiții raționalizat, care să ofere vizibilitate rezervei de proiecte și să dezvolte la maximum sinergiile dintre programele relevante ale Uniunii în domenii precum transporturile, energia și digitalizarea.

Având în vedere amenințările la adresa siguranței și securității, proiectele de investiții care beneficiază de sprijin din partea Uniunii ar trebui să includă măsuri care vizează reziliența infrastructurii, inclusiv întreținerea și siguranța infrastructurii, și ar trebui să țină seama de principiile protejării cetățenilor în spațiile publice. Aceste măsuri ar trebui să fie complementare eforturilor depuse în cadrul altor fonduri ale Uniunii care oferă sprijin pentru componentele de securitate ale investițiilor în spații publice, transporturi, energie și alte infrastructuri critice, cum ar fi Fondul european de dezvoltare regională.

(15)

După caz, Programul InvestEU ar trebui să contribuie la obiectivele Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului (8) și ale Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (9), dar și să promoveze eficiența energetică în deciziile privind investițiile.

(16)

Multimodalitatea veritabilă reprezintă o oportunitate de a crea o rețea de transport eficientă și ecologică, care să folosească potențialul maxim al tuturor mijloacelor de transport și să genereze sinergii între acestea. Programul InvestEU ar trebui să sprijine investițiile în nodurile de transport multimodal care, în pofida potențialului lor economic semnificativ și a interesului economic pe care îl generează, prezintă un risc semnificativ pentru investitorii privați. Programul InvestEU ar trebui să contribuie și la elaborarea și implementarea sistemelor de transport inteligente (STI). Programul InvestEU ar trebui să contribuie la intensificarea eforturilor de a proiecta și aplica tehnologii care vizează îmbunătățirea siguranței vehiculelor și a infrastructurii rutiere.

(17)

Programul InvestEU ar trebui să contribuie la politicile Uniunii privind mările și oceanele, prin elaborarea de proiecte și constituirea unor întreprinderi în domeniul economiei albastre, și la principiile de finanțare a economiei albastre durabile. Printre acestea ar putea fi incluse intervenții în domeniul antreprenoriatului și industriei maritime, o industrie maritimă inovatoare și competitivă, precum și energia marină din surse regenerabile și economia circulară.

(18)

Chiar dacă nivelul investițiilor totale din Uniune era în creștere înainte de criza provocată de COVID-19, investițiile în activități cu risc ridicat, cum ar fi cercetarea și inovarea, erau insuficiente, iar în prezent se estimează că au suferit o lovitură puternică din cauza crizei. Cercetării și inovării le revine un rol esențial în depășirea crizei, consolidând reziliența Uniunii în vederea abordării provocărilor viitoare și generând tehnologiile necesare pentru realizarea politicilor și obiectivelor Uniunii. Fondul InvestEU ar trebui să contribuie la realizarea obiectivului general de a se investi în cercetare și inovare cel puțin 3 % din PIB-ul Uniunii. Pentru realizarea obiectivului respectiv, statele membre și sectorul privat ar trebui să inițieze propriile acțiuni consolidate de investiții în cercetare, dezvoltare și inovare, pentru evitarea unui nivel insuficient al investițiilor în cercetare și inovare, situație care are un efect negativ asupra competitivității industriale și economice a Uniunii și asupra calității vieții cetățenilor săi. Fondul InvestEU ar trebui să furnizeze produse financiare corespunzătoare pentru a acoperi diferitele etape ale ciclului de inovare și o gamă largă de părți interesate, în special pentru a permite extinderea și implementarea de soluții la o scară comercială în Uniune, astfel încât aceste soluții să fie competitive pe piețele mondiale și să se poată promova excelența Uniunii la nivel mondial în materie de tehnologii durabile, în sinergie cu programul Orizont Europa care urmează a fi instituit printr-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare – Orizont Europa, de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013 („Regulamentul privind Programul Orizont Europa”), inclusiv cu Consiliul European pentru Inovare. În acest sens, experiența dobândită grație instrumentelor financiare, precum InnovFin – Finanțare UE pentru inovatori, implementate în cadrul programului Orizont 2020 pentru facilitarea și accelerarea accesului la finanțare pentru întreprinderile inovatoare, ar trebui să constituie o bază solidă pentru furnizarea acestui sprijin specific.

(19)

Turismul, inclusiv industria ospitalității, reprezintă un domeniu de mare importanță pentru economia Uniunii și înregistrează în prezent o scădere drastică a activității economice ca urmare a pandemiei de COVID-19. Respectiva scădere este deosebit de dăunătoare pentru IMM-uri și întreprinderile familiale și a generat șomaj pe scară largă. Programul InvestEU ar trebui să contribuie la consolidarea redresării, a competitivității pe termen lung și a durabilității sectorului, precum și a lanțurilor sale valorice, prin sprijinirea operațiunilor care promovează un turism durabil, inovator și digital, inclusiv a unor măsuri inovatoare de reducere a amprentei climatice și ecologice a acestui sector.

(20)

Se impune de urgență un efort semnificativ pentru a investi în transformarea digitală și pentru a o stimula, precum și pentru ca beneficiile acesteia să fie resimțite de toți cetățenii și de toate întreprinderile din Uniune. Cadrului puternic de politici al Strategiei privind piața unică digitală ar trebui să i se adauge acum investiții de o ambiție similară, inclusiv în inteligența artificială, în conformitate cu programul Europa digitală care urmează să fie instituit printr-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului Europa digitală și de abrogare a Deciziei (UE) 2015/2240.

(21)

IMM-urile reprezintă peste 99 % din întreprinderile din Uniune, iar valoarea lor economică este semnificativă și esențială. Cu toate acestea, IMM-urile se confruntă cu dificultăți în accesarea finanțării, din cauza faptului că implică riscuri considerate ridicate și nu oferă suficiente garanții reale. Alte provocări provin din necesitatea ca IMM-urile și întreprinderile sociale să rămână competitive prin implicarea în activități de digitalizare, de internaționalizare, de transformare în logica economiei circulare și de inovare și prin perfecționarea forței lor de muncă. IMM-urile au fost afectate în mod deosebit de criza provocată de COVID-19. În plus, IMM-urile și întreprinderile sociale au acces la un set mai limitat de surse de finanțare decât întreprinderile mai mari, deoarece ele nu emit în mod obișnuit obligațiuni și au numai un acces limitat la bursele de valori sau la investitorii instituționali mari. Soluțiile inovatoare, cum ar fi achiziționarea de către angajați a unei întreprinderi sau a unei participații la o întreprindere sunt, de asemenea, din ce în ce mai frecvente pentru IMM-uri și întreprinderile sociale. Dificultățile în accesarea finanțării sunt chiar mai mari pentru IMM-urile ale căror activități se axează pe active necorporale. IMM-urile din Uniune se bazează foarte mult pe bănci și pe finanțarea prin îndatorare sub forma descoperirilor de cont, a împrumuturilor bancare sau a leasingului. Sprijinirea IMM-urilor care se confruntă cu provocările menționate anterior prin simplificarea accesului lor la finanțare și prin oferirea unor surse de finanțare mai diversificate este necesară pentru a spori capacitatea IMM-urilor de a-și finanța înființarea, creșterea, inovarea și dezvoltarea durabilă, de a le asigura competitivitatea și capacitatea de a rezista la șocurile economice, pentru ca economia și sistemul financiar să devină mai reziliente în timpul perioadelor de încetinire a creșterii economice și pentru a menține capacitatea IMM-urilor de a crea locuri de muncă și bunăstare socială. Prezentul regulament este de asemenea complementar inițiativelor întreprinse deja în contextul uniunii piețelor de capital.

Fondul InvestEU ar trebui deci să valorifice experiența din cadrul unor programe de succes ale Uniunii, cum ar fi Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME), să ofere sprijin start-up-urilor din domeniul digital și IMM-urilor inovatoare, pentru ca acestea să poată concura și să se poată dezvolta mai bine, să ofere capital circulant și investiții pe parcursul întregului ciclu de viață al unei societăți, să ofere finanțare pentru operațiuni de leasing; și să ofere ocazia de a pune accent pe produse financiare specifice, mai bine direcționate. De asemenea, ar trebui să maximizeze capacitatea de acțiune a vehiculelor de fonduri publice/private, cum ar fi Fondul pentru oferte publice inițiale ale IMM-urilor care vizează sprijinirea IMM-urilor prin canalizarea a cât mai mult capital privat, dar și public.

(22)

Astfel cum se prevede în Documentul de reflecție al Comisiei privind dimensiunea socială a Europei din 26 aprilie 2017, în Comunicarea privind Pilonul european al drepturilor sociale, în cadrul Uniunii pentru Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap și în Comunicarea intitulată „O Europă socială puternică pentru tranziții juste” din 14 ianuarie 2020, crearea unei Uniuni mai echitabile și mai favorabile incluziunii reprezintă o prioritate absolută a Uniunii pentru a combate inegalitatea și pentru a încuraja politicile de incluziune socială în Europa. Inegalitatea de șanse afectează în special accesul la educație, la formare, la cultură, la locuri de muncă, la serviciile sociale și de sănătate. Investițiile în economia socială, în economia legată de competențe și de capitalul uman, precum și în integrarea populațiilor vulnerabile în societate pot spori oportunitățile economice, în special dacă sunt coordonate la nivelul Uniunii. Criza provocată de COVID-19 a evidențiat necesitatea majoră a unor investiții în infrastructura socială. Fondul InvestEU ar trebui utilizat pentru a sprijini investițiile în educație și formare, inclusiv în ceea ce privește recalificarea și perfecționarea lucrătorilor, printre altele, în regiuni care depind de o economie cu emisii ridicate de dioxid de carbon și care sunt afectate de tranziția structurală către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Fondul InvestEU ar trebui utilizat pentru a sprijini proiecte care au un impact social pozitiv și care stimulează incluziunea socială, contribuind la creșterea ocupării forței de muncă în toate regiunile, în special în rândul persoanelor șomere necalificate și al șomerilor de lungă durată, precum și la îmbunătățirea situației în ceea ce privește egalitatea de gen, egalitatea de șanse, nediscriminarea, accesibilitatea, solidaritatea între generații, sectorul sănătății și al serviciilor sociale, locuințele sociale, lipsa de adăpost, incluziunea digitală, dezvoltarea comunităților, rolul și locul tinerilor în societate, precum și persoanele vulnerabile, inclusiv cetățenii țărilor terțe. Programul InvestEU ar trebui, de asemenea, să sprijine cultura și creativitatea europeană care vizează un obiectiv social.

(23)

Criza provocată de COVID-19 a avut un impact deosebit de grav asupra femeilor, atât din perspectivă socială, cât și din perspectivă economică. Ținând seama de acest lucru, Programul InvestEU ar trebui să contribuie la realizarea politicilor Uniunii privind egalitatea între femei și bărbați, abordând printre altele decalajul digital dintre femei și bărbați și sprijinind încurajarea creativității și a potențialului antreprenorial al femeilor.

(24)

Pentru a contracara efectele negative ale transformărilor profunde ale societăților din Uniune și ale pieței forței de muncă din deceniul următor, sunt necesare investiții în capitalul uman, în infrastructura socială, în microfinanțare, în finanțarea întreprinderilor etice și sociale și în noile modele de afaceri din economia socială, inclusiv investiții cu impact social și contracte cu rezultate sociale. Programul InvestEU ar trebui să consolideze ecosistemul emergent al pieței sociale pentru a spori oferta de finanțare și accesul la finanțare pentru microîntreprinderi și pentru întreprinderile sociale, precum și pentru instituțiile care promovează solidaritatea socială, pentru a da curs cererilor celor care au cea mai mare nevoie de finanțare. Raportul Grupului operativ la nivel înalt privind investițiile în infrastructura socială în Europa din ianuarie 2018, intitulat „Stimularea investițiilor în infrastructura socială din Europa”, a identificat, pentru perioada 2018–2030, un deficit total de cel puțin 1,5 trilioane EUR în materie de investiții în infrastructură și servicii sociale, inclusiv în educație, formare, sănătate și locuințe. Prin urmare, este nevoie de sprijin, inclusiv la nivelul Uniunii. Astfel, pentru a sprijini dezvoltarea lanțului valoric al economiei sociale și pentru o Uniune mai rezilientă, ar trebui valorificată puterea colectivă a capitalului public, comercial și filantropic, precum și sprijinul din partea fundațiilor și al unor categorii alternative de finanțatori, precum părțile implicate în proiecte etice, sociale și legate de dezvoltarea durabilă.

(25)

În contextul crizei economice provocate de COVID-19, alocarea pe piață a resurselor nu este pe deplin eficientă, iar riscul perceput afectează în mod semnificativ fluxul de investiții private. În aceste circumstanțe, caracteristica esențială a Fondului InvestEU, și anume reducerea riscurilor aferente proiectelor viabile din punct de vedere economic pentru a atrage finanțare privată, este deosebit de valoroasă, printre altele, în scopul contracarării riscului unei redresări asimetrice. Programul InvestEU ar trebui să poată oferi un sprijin esențial societăților aflate în faza de redresare, inclusiv sprijin sub formă de capital IMM-urilor care au suferit din cauza crizei provocate de COVID-19 și care la sfârșitul anului 2019 nu erau încă în dificultate conform condițiilor referitoare la ajutorul de stat și, în același timp, să asigure o axare puternică a investitorilor pe prioritățile de politică ale Uniunii pe termen mediu și lung, cum ar fi Pactul verde european, Planul de investiții al Pactului verde european, Strategia privind conturarea viitorului digital al Europei, noua Strategie industrială pentru Europa și Europa socială puternică pentru tranziții juste, ținând seama de principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”. Programul InvestEU ar trebui să sporească semnificativ capacitatea de asumare a riscurilor a Grupului Băncii Europene de Investiții (BEI) și a băncilor și instituțiilor naționale de promovare, precum și a altor parteneri de implementare în sprijinul redresării economice.

(26)

Scăderea abruptă a PIB-ului Uniunii ca urmare a crizei provocate de COVID-19 determină caracterul inevitabil al efectelor sociale negative. Pandemia de COVID-19 a demonstrat că este necesar ca vulnerabilitățile strategice să fie abordate urgent și eficient pentru a îmbunătăți răspunsul Uniunii în situații de urgență, precum și reziliența și durabilitatea întregii economii. Numai o economie a Uniunii rezilientă, durabilă, favorabilă incluziunii și integrată poate proteja integritatea pieței interne și condițiile echitabile de concurență, inclusiv în beneficiul celor mai afectate state membre și regiuni.

(27)

Fondul InvestEU ar trebui să își desfășoare activitatea în cadrul a patru componente de politică, reflectând prioritățile de politică absolute ale Uniunii, și anume: infrastructura durabilă, cercetarea, inovarea și digitalizarea, IMM-urile, și investițiile sociale și competențele.

(28)

Deși componenta de politică pentru IMM-uri ar trebui să se concentreze în primul rând pe beneficiile pentru IMM-uri, întreprinderile mici cu capitalizare medie ar trebui de asemenea să fie eligibile în cadrul acesteia. Întreprinderile cu capitalizare medie ar trebui să fie eligibile pentru sprijin în cadrul celorlalte trei componente de politică.

(29)

Așa cum se prevede în Pactul verde european și în Planul de investiții al Pactului verde european, urmează să fie stabilit un Mecanism pentru o tranziție justă pentru a aborda consecințele sociale, economice și de mediu ale îndeplinirii obiectivului climatic al Uniunii pentru anul 2030 și ale celui de a realiza neutralitatea climatică a Uniunii până în anul 2050. Mecanismul respectiv ar fi compus din trei piloni, și anume un Fond pentru o tranziție justă care urmează să fie instituit printr-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului pentru o tranziție justă (denumit în continuare „Regulamentul privind Fondul pentru o tranziție justă”) (pilonul 1), o schemă specială pentru o tranziție justă în cadrul Programului InvestEU (pilonul 2) și o facilitate de împrumut pentru sectorul public care urmează să fie stabilită printr-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Facilitatea de împrumut pentru sectorul public din cadrul Mecanismului pentru o tranziție justă (denumit în continuare „Regulamentul privind Facilitatea de împrumut pentru sectorul public pentru perioada 2021-2027”) (pilonul 3). Mecanismul pentru o tranziție justă ar trebui să se axeze pe regiunile cele mai afectate de tranziție, dată fiind dependența lor de combustibilii fosili, inclusiv de cărbune, de turbă și șisturi bituminoase sau de procesele industriale cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră, și care au o capacitate mai scăzută de a finanța investițiile necesare. Schema pentru o tranziție justă ar trebui, de asemenea, să sprijine finanțarea, pentru a genera investiții în beneficiul teritoriilor vizate de tranziția justă. Platforma de consiliere InvestEU ar trebui să prevadă posibilitatea ca teritoriile respective să beneficieze de asistență tehnică.

(30)

Pentru a pune în aplicare al doilea pilon al Mecanismului pentru o tranziție justă, ar trebui să fie stabilită orizontal, la nivelul tuturor componentelor de politică, o schemă specială pentru o tranziție justă în cadrul Programului InvestEU, sprijinind investiții suplimentare în beneficiul teritoriilor identificate în planurile teritoriale pentru o tranziție justă, stabilite în conformitate cu Regulamentul privind Fondul pentru o tranziție justă. Schema respectivă ar trebui să permită investiții într-o gamă largă de proiecte, în concordanță cu criteriile de eligibilitate a investițiilor în cadrul Programului InvestEU. Proiectele din teritoriile identificate în planurile teritoriale pentru o tranziție justă sau proiectele care sunt în beneficiul tranziției teritoriilor respective, chiar dacă nu sunt amplasate în teritoriile menționate, pot beneficia de schemă, dar numai dacă finanțarea în afara teritoriilor vizate de tranziția justă este esențială pentru tranziție în aceste teritorii.

(31)

Mai ales în vederea tranziției verzi și a tranziției digitale, a necesității de a spori competitivitatea și reziliența, de a promova antreprenoriatul și crearea de locuri de muncă, precum și de a consolida lanțurile valorice strategice, ar trebui să fie posibilă sprijinirea investițiilor strategice, inclusiv proiectele importante de interes european comun, în cadrul oricăror componente de politică.

(32)

Fiecare componentă de politică ar trebui să fie formată din două compartimente, și anume un compartiment pentru Uniune și un compartiment pentru statele membre. Compartimentul pentru Uniune ar trebui să vizeze în mod proporțional disfuncționalități specifice ale pieței sau situații specifice de investiții insuficiente care afectează ansamblul Uniunii sau statele membre. Operațiunile care beneficiază de sprijin ar trebui să aibă o valoare adăugată clară pentru Uniune. Compartimentul pentru statele membre ar trebui să le ofere statelor membre, dar și autorităților regionale prin intermediul statelor membre, posibilitatea de a contribui cu o cotă din resursele lor provenite din fondurile care fac obiectul gestiunii partajate la provizionarea garanției UE și posibilitatea de a utiliza garanția UE în operațiuni de finanțare sau de investiții care să vizeze disfuncționalități specifice ale pieței sau situații specifice de investiții insuficiente de pe teritoriile lor, inclusiv în zonele vulnerabile și izolate, cum ar fi regiunile ultraperiferice ale Uniunii, astfel cum urmează a fi prevăzut în acordul de contribuție, în așa fel încât să fie îndeplinite obiectivele fondului care face obiectul gestiunii partajate. Compartimentul pentru statele membre ar trebui să ofere statelor membre și posibilitatea de a contribui cu alte sume suplimentare, inclusiv cu cele puse la dispoziție în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241, la provizionarea garanției UE și posibilitatea de a folosi garanția UE pentru operațiuni de finanțare sau de investiții în scopurile prevăzute în acordul de contribuție, printre care ar trebui să se numere, după caz, scopurile măsurilor din cadrul unui plan de redresare și reziliență. Printre altele, acest lucru ar putea permite acordarea de sprijin sub formă de capital IMM-urilor care au suferit în urma crizei provocate de COVID-19 și care nu se aflau încă în dificultate suficient pentru a beneficia de ajutor de stat la sfârșitul anului 2019. Operațiunile sprijinite din Fondul InvestEU atât prin intermediul compartimentului pentru Uniune, cât și al compartimentului pentru statele membre nu ar trebui să se suprapună peste finanțarea privată sau să o elimine ori să denatureze concurența pe piața internă.

(33)

Compartimentul pentru statele membre ar trebui să fie conceput în așa fel încât să permită utilizarea fondurilor care fac obiectul gestiunii partajate sau a altor sume suplimentare cu care contribuie statele membre, inclusiv a acelora sprijinite prin Regulamentul (UE) 2021/241, pentru a proviziona o garanție emisă de Uniune. Această posibilitate ar mări valoarea adăugată a garanției UE prin acordarea de sprijin prin intermediul acestei garanții unei game mai largi de destinatari finali și de proiecte și prin diversificarea mijloacelor de realizare a obiectivelor fondurilor care fac obiectul gestiunii partajate sau al planurilor de redresare și reziliență, garantând în același timp o gestionare coerentă a riscurilor cu privire la datoriile contingente, prin implementarea garanției UE în cadrul gestiunii indirecte. Uniunea ar trebui să garanteze operațiunile de finanțare și de investiții prevăzute în acordurile de garantare încheiate între Comisie și partenerii de implementare în cadrul compartimentului pentru statele membre. Fondurile care fac obiectul gestiunii partajate sau alte sume suplimentare cu care contribuie statele membre, inclusiv cele care sunt puse la dispoziție în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241, ar trebui să asigure provizionarea garanției, respectând rata de provizionare stabilită de Comisie și prevăzută în acordul de contribuție semnat cu statul membru, în funcție de natura operațiunilor și de pierderile preconizate care rezultă. Statul membru ar urma să își asume pierderile ce depășesc pierderile preconizate, emițând o garanție reciprocă (back-to-back) în favoarea Uniunii, care ar trebui să rămână valabilă atât timp cât sunt în derulare operațiunile de finanțare și de investiții din cadrul compartimentului pentru statele membre respectiv. Astfel de măsuri ar trebui prevăzute într-un acord de contribuție unică încheiat cu fiecare stat membru care alege în mod voluntar această opțiune.

Acordul de contribuție ar trebui să cuprindă acordul sau acordurile de garantare specifice care urmează să fie puse în aplicare în statele membre în cauză pe baza normelor Fondului InvestEU, precum și eventualele delimitări regionale. Stabilirea ratei de provizionare de la caz la caz necesită o derogare de la articolul 211 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (10) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”). Se prevede, de asemenea, un set unic de norme privind garanțiile bugetare sprijinite de fondurile gestionate la nivel central sau de fondurile care fac obiectul gestiunii partajate, ceea ce ar urma să faciliteze combinarea acestora. Provizionarea unei garanții UE aferente unui compartiment pentru statele membre susținută de alte sume suplimentare cu care contribuie statele membre, inclusiv de cele puse la dispoziție în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241, ar trebui să constituie un venit alocat extern.

(34)

Ar trebui să se constituie un parteneriat între Comisie și grupul BEI pe baza punctelor forte ale fiecărui partener, pentru a asigura un impact maxim al politicilor, eficiența implementării, supravegherea corespunzătoare a gestionării bugetului și a gestionării riscurilor, iar acest parteneriat ar trebui să sprijine un acces direct efectiv și incluziv la garanția UE.

(35)

Uniunea, reprezentată de Comisie, ar trebui să fie în măsură să participe la o majorare de capital a Fondului European de Investiții (FEI) pentru a permite FEI să continue să sprijine economia europeană și redresarea ei. Obiectivul principal al majorării ar fi să permită FEI să contribuie la punerea în aplicare a Programului InvestEU. Uniunea ar trebui să fie în măsură să își mențină cota-parte globală în capitalul FEI. Ar trebui prevăzut un pachet financiar suficient în acest scop în cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027. La 3 decembrie 2020, consiliul de administrație al FEI a decis să propună acționarilor o majorare a capitalului autorizat al FEI care ar determina un aport de lichidități în cuantum de 1 250 000 000 EUR. Prețul noilor acțiuni se bazează pe formula valorii activului net convenită între acționarii FEI și constă în partea vărsată și prima de emisiune. În conformitate cu articolul 7 din Statutul FEI, pentru fiecare acțiune subscrisă, capitalul vărsat trebuie să fie de 20 % din valoarea nominală.

(36)

Comisia ar trebui să solicite opiniile altor potențiali parteneri de implementare, pe lângă grupul BEI, cu privire la orientările în materie de investiții, la sistemul de urmărire a politicilor climatice, la documentele de orientare și metodologiile comune privind evaluarea durabilității, după caz, pentru a asigura participarea tuturor și buna funcționare, până la înființarea organelor de guvernanță, după care implicarea partenerilor de implementare ar trebui să se facă în cadrul Consiliului consultativ și al Comitetului director al Programului InvestEU.

(37)

Țările terțe care sunt membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb, țările în curs de aderare, țările candidate și potențial candidate, țările incluse în politica europeană de vecinătate și alte țări ar trebui să poată contribui la Fondul InvestEU, în conformitate cu condițiile stabilite între Uniune și țările respective, având în vedere mai ales impactul pozitiv al acestei participări asupra economiilor statelor membre. Acest lucru ar trebui să permită continuarea cooperării cu țările relevante, după caz, în special în domeniile cercetării și inovării, dar și al IMM-urilor.

(38)

Prezentul regulament prevede un pachet financiar pentru alte măsuri ale Programului InvestEU în afară de provizionarea garanției UE, care urmează să constituie valoarea principală de referință, în sensul punctului 18 din Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (11), pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.

(39)

Din garanția UE, un cuantum de 2 672 292 573 EUR în prețuri curente ar trebui să fie provizionată din resurse din alocarea suplimentară prevăzută în conformitate cu articolul 5 și cu anexa II din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (12), care corespunde cu cuantumul de 1 000 000 000 EUR la prețurile din 2018. Un cuantum de 63 800 000 EUR în prețuri curente din alocarea totală în valoare de 430 000 000 EUR în prețuri curente destinată Platformei de consiliere InvestEU ar trebui să provină din această valoare.

(40)

Se preconizează ca garanția UE în valoare de 26 152 310 073 EUR în prețuri curente pentru compartimentul pentru Uniune va mobiliza investiții suplimentare de peste 372 000 000 000 EUR la nivelul Uniunii și ar trebui să fie alocată cu titlu indicativ între componentele de politică.

(41)

La 18 aprilie 2019, Comisia a declarat că, „fără a aduce atingere prerogativelor Consiliului în punerea în aplicare a Pactului de stabilitate și de creștere (PSC), contribuțiile unice ale statelor membre la platformele tematice de investiții sau la platformele de investiții la care participă mai multe țări, realizate fie de un stat membru, fie de băncile naționale de promovare care sunt clasificate în sectorul public general sau care acționează în numele unui stat membru, ar trebui ca, în principiu, să reprezinte măsuri unice, în înțelesul articolului 5 alineatul (1) și al articolului 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului (13) și al articolului 3 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului (14). În plus, fără a aduce atingere prerogativelor Consiliului în punerea în aplicare a PSC, Comisia va analiza în ce măsură tratamentul aplicat în cazul FEIS în contextul comunicării Comisiei privind flexibilitatea poate fi aplicat și în cazul Programului InvestEU, ca instrument care îi succede FEIS, în ceea ce privește contribuțiile unice furnizate de statele membre în numerar pentru a finanța o valoare suplimentară a garanției UE în scopul compartimentului pentru statele membre.”

(42)

Garanția UE care stă la baza Fondului InvestEU ar trebui să fie implementată indirect de către Comisie, bazându-se pe partenerii de implementare, care sunt în contact cu intermediarii financiari, după caz, și cu destinatarii finali. Selecția partenerilor de implementare ar trebui să se facă în mod transparent și fără vreun conflict de interese. Comisia ar trebui să încheie cu fiecare partener de implementare un acord de garantare care să aloce capacitate de garantare din Fondul InvestEU, pentru a sprijini operațiunile de finanțare și de investiții care îndeplinesc criteriile de eligibilitate ale Fondului InvestEU și care contribuie la îndeplinirea obiectivelor acestuia. Gestionarea riscurilor aferente garanției UE nu ar trebui să împiedice partenerii de implementare să aibă acces direct la garanția UE. Odată ce garanția UE este acordată partenerilor de implementare în cadrul compartimentului pentru Uniune, aceștia ar trebui să fie pe deplin responsabili pentru întregul proces de investiții și pentru procesul de diligență aferent operațiunilor de finanțare și de investiții. Fondul InvestEU ar trebui să sprijine proiecte care au în general un profil de risc mai ridicat decât proiectele susținute de operațiunile normale ale partenerilor de implementare și care nu ar fi putut fi realizate în perioada în care poate fi folosită garanția UE sau nu ar fi putut fi realizate în aceeași măsură de către alte surse publice sau private fără sprijin din Fondul InvestEU.

(43)

Fondul InvestEU ar trebui să fie dotat cu o structură de guvernanță a cărei funcție ar trebui să fie proporțională cu unicul său scop de a asigura folosirea adecvată a garanției UE, în vederea garantării independenței politice a deciziilor legate de investiții. Respectiva structură de guvernanță ar trebui să fie compusă dintr-un consiliu consultativ, un comitet director și un comitet pentru investiții total independent. În cadrul componenței generale a structurii de guvernanță ar trebui să se urmărească realizarea echilibrului de gen. Structura de guvernanță nu ar trebui să aducă atingere sau să interfereze cu procesul decizional al grupului BEI sau al altor parteneri de implementare sau să se substituie organelor lor de guvernanță respective.

(44)

Ar trebui să se înființeze un consiliu consultativ format din reprezentanți ai partenerilor de implementare, reprezentanți ai statelor membre, un expert numit de Comitetul Economic și Social European și un expert numit de Comitetul Regiunilor, pentru a se face schimb de informații și de opinii cu privire la utilizarea produselor financiare mobilizate în cadrul Fondului InvestEU și pentru a discuta despre evoluția nevoilor și despre produsele noi, inclusiv despre lacunele existente pe piață în anumite teritorii.

(45)

Pentru a putea constitui Comitetul consultativ încă de la început, Comisia ar trebui să numească reprezentanții potențialilor parteneri de implementare pentru o perioadă temporară de un an. Ulterior, partenerii de implementare care au semnat acorduri de garantare ar prelua această responsabilitate.

(46)

Comitetul director, format din reprezentanți ai Comisiei, reprezentanți ai partenerilor de implementare și un expert fără drept de vot desemnat de Parlamentul European, ar trebui să stabilească orientările strategice și operaționale pentru Fondul InvestEU.

(47)

Comisia ar trebui să evalueze compatibilitatea operațiunilor de finanțare și de investiții prezentate de partenerii de implementare cu dreptul și politicile Uniunii în ansamblu. Deciziile privind operațiunile de finanțare și de investiții ar trebui, în ultimă instanță, să fie luate de un partener de implementare.

(48)

Comitetul pentru investiții compus din experți independenți ar trebui să ia o decizie cu privire la acordarea sprijinului din garanția UE pentru operațiunile de finanțare și de investiții care îndeplinesc criteriile de eligibilitate ale Fondului InvestEU, furnizând astfel cunoștințe de specialitate externe în evaluarea investițiilor legate de proiecte. Comitetul pentru investiții ar trebui să aibă formațiuni diferite pentru a acoperi diferitele domenii și sectoare de politică cât se poate de bine.

(49)

Comitetul pentru investiții ar trebui să fie asistat de un secretariat independent găzduit de Comisie și care răspunde în fața președintelui Comitetului pentru investiții.

(50)

La selectarea partenerilor de implementare pentru mobilizarea Fondului InvestEU, Comisia ar trebui să țină seama de capacitatea acestora de a realiza obiectivele Fondului InvestEU și de a contribui cu resursele lor proprii pentru a asigura o diversificare și o acoperire geografică adecvate, pentru a atrage investitori privați și pentru a furniza o diversificare suficientă a riscurilor și soluții pentru remedierea disfuncționalităților pieței și a situațiilor de investiții insuficiente. Având în vedere rolul său prevăzut de tratate, capacitatea sa de a acționa în toate statele membre și experiența existentă în cadrul instrumentelor financiare actuale și al FEIS, grupul BEI ar trebui să rămână un partener de implementare privilegiat în cadrul compartimentului pentru Uniune al Fondului InvestEU. Pe lângă grupul BEI, băncile și instituțiile naționale de promovare ar trebui să poată oferi o gamă complementară de produse financiare, având în vedere că experiența și capacitățile acestora la nivel național și regional ar putea fi benefice pentru maximizarea impactului fondurilor publice asupra întregului teritoriu al Uniunii și pentru asigurarea unui echilibru geografic echitabil al proiectelor. Programul InvestEU ar trebui implementat astfel încât să promoveze condiții de concurență echitabile pentru băncile și instituțiile de promovare mai mici și mai tinere. În plus, ar trebui să fie posibil ca și alte instituții financiare internaționale să devină parteneri de implementare, mai ales atunci când acestea prezintă un avantaj comparativ în ceea ce privește cunoștințele de specialitate specifice și experiența în anumite state membre și atunci când majoritatea acționarilor lor provin din Uniune. Totodată, și alte entități care îndeplinesc criteriile prevăzute în Regulamentul financiar ar trebui să aibă posibilitatea de a deveni parteneri de implementare.

(51)

Pentru a promova o mai bună diversificare geografică pot fi create platforme de investiții care să combine eforturile și cunoștințele de specialitate ale partenerilor de implementare cu alte bănci și instituții naționale de promovare care au o experiență limitată în folosirea instrumentelor financiare. Astfel de structuri ar trebui să fie încurajate, inclusiv cu sprijinul disponibil din partea Platformei de consiliere InvestEU. Pentru a promova utilizarea platformelor de investiții în sectoarele relevante, este oportun să se reunească coinvestitori, autorități publice, experți, instituții de învățământ, de formare și cercetare, parteneri sociali relevanți și reprezentanți ai societății civile, precum și alți actori relevanți de la nivelul Uniunii, de la nivel național și de la nivel regional.

(52)

Garanția UE în cadrul compartimentului pentru statele membre ar trebui alocată oricărui partener de implementare eligibil, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar, inclusiv băncilor sau instituțiilor naționale sau regionale de promovare, BEI, FEI și altor instituții financiare internaționale. La selectarea partenerilor de implementare în cadrul compartimentului pentru statele membre, Comisia ar trebui să ia în considerare propunerile prezentate de fiecare stat membru, astfel cum acestea sunt reflectate în acordul de contribuție. În conformitate cu articolul 154 din Regulamentul financiar, Comisia efectuează o evaluare a normelor și a procedurilor partenerului de implementare pentru a se asigura că acestea oferă un nivel de protecție a interesului financiar al Uniunii echivalent cu cel oferit de Comisie.

(53)

Operațiunile de finanțare și de investiții ar trebui să fie decise în ultimă instanță de către partenerul de implementare în nume propriu, să fie implementate în conformitate cu normele, politicile și procedurile interne proprii și să fie contabilizate în situațiile financiare proprii sau, după caz, publicate în notele la situațiile financiare. Prin urmare, Comisia ar trebui să contabilizeze exclusiv eventualele datorii financiare care rezultă din garanția UE și ar trebui să divulge cuantumul maxim al garanției, inclusiv toate informațiile relevante cu privire la garanția furnizată.

(54)

După caz, Fondul InvestEU ar trebui să permită combinarea fără probleme, fără sincope și în mod eficient a granturilor sau a instrumentelor financiare, ori a ambelor, finanțate din bugetul Uniunii sau din alte fonduri, precum Fondul pentru inovare finanțat de sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), cu garanția UE în situațiile în care este necesară o mai bună sprijinire a investițiilor pentru remedierea disfuncționalităților specifice ale pieței sau a situațiilor de investiții insuficiente.

(55)

Proiectele depuse de partenerii de implementare în vederea acordării de sprijin în cadrul Programului InvestEU care implică combinarea sprijinului din Fondul InvestEU cu sprijin acordat din alte programe ale Uniunii ar trebui să fie, în ansamblu, în concordanță și cu obiectivele și cu criteriile de eligibilitate ale celorlalte programe relevante ale Uniunii. Utilizarea garanției UE ar trebui decisă în temeiul Programului InvestEU.

(56)

Platforma de consiliere InvestEU ar trebui să sprijine crearea unei rezerve consistente de proiecte de investiții pentru fiecare componentă de politică, prin inițiative de consiliere care sunt implementate de grupul BEI sau de alți parteneri de consiliere, ori care sunt implementate direct de Comisie. Platforma de consiliere InvestEU ar trebui să promoveze diversificarea geografică pentru a contribui la obiectivele de coeziune economică, socială și teritorială ale Uniunii și pentru a reduce decalajele dintre regiuni. Aceasta ar trebui să acorde o atenție deosebită grupării proiectelor de mici dimensiuni în portofolii mai mari. Comisia, grupul BEI și ceilalți parteneri de consiliere ar trebui să coopereze strâns pentru a asigura eficiența, sinergiile și acoperirea geografică efectivă a sprijinului în întreaga Uniune, luând în considerare cunoștințele de specialitate și capacitatea locală ale partenerilor locali de implementare, precum și Platforma europeană de consiliere în materie de investiții instituită în temeiul Regulamentului (UE) 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului (15). Constatările Raportului special nr. 12/2020 al Curții Europene de Conturi privind „Platforma europeană de consiliere în materie de investiții: lansată cu scopul de a stimula investițiile în UE, impactul platformei rămâne limitat” (16) ar trebui analizate cu atenție pentru a maximiza eficacitatea și impactul Platformei de consiliere InvestEU. Platforma de consiliere InvestEU ar trebui să ofere un punct central de acces pentru asistența pentru dezvoltarea de proiecte furnizată în cadrul Platformei de consiliere InvestEU pentru autoritățile publice și pentru promotorii de proiecte.

(57)

Platforma de consiliere InvestEU ar trebui creată de Comisie împreună cu grupul BEI, în calitate de partener principal, pe baza experienței dobândite cu Platforma europeană de consiliere în materie de investiții. Comisia ar trebui să răspundă de orientarea strategică a Platformei de consiliere InvestEU și de gestionarea punctului central de acces. Grupul BEI ar trebui să prezinte inițiative de consiliere în cadrul componentelor de politică. În plus, grupul BEI ar trebui să furnizeze Comisiei servicii operaționale, inclusiv oferind contribuții la orientările strategice și de politici referitoare la inițiativele de consiliere, inventariind inițiativele de consiliere existente și emergente, evaluând nevoile de consiliere și consiliind Comisia cu privire la modalitățile optime de a răspunde acestor nevoi prin inițiative de consiliere existente sau noi.

(58)

Pentru a garanta o acoperire geografică vastă a serviciilor de consiliere pe teritoriul Uniunii și pentru a mobiliza cu succes cunoștințele locale cu privire la Fondul InvestEU, ar trebui să se asigure o prezență locală a Platformei de consiliere InvestEU acolo unde este necesar, ținând seama de sistemele de sprijin existente și de prezența partenerilor locali, cu scopul de a oferi asistență concretă, proactivă și personalizată pe teren. Pentru a înlesni furnizarea de sprijin consultativ la nivel local și pentru a asigura eficiența, sinergiile și acoperirea geografică efectivă a sprijinului în întreaga Uniune, Platforma de consiliere InvestEU ar trebui să coopereze cu băncile și instituțiile naționale de promovare și ar trebui să beneficieze de cunoștințele de specialitate ale acestora și să le utilizeze.

(59)

Platforma de consiliere InvestEU ar trebui să ofere sprijin consultativ proiectelor de mici dimensiuni și proiectelor desfășurate de start-up-uri, în special atunci când acestea din urmă încearcă să își protejeze investițiile în cercetare și inovare prin obținerea unor titluri de proprietate intelectuală, cum ar fi brevetele, ținând seama de existența altor servicii care pot acoperi astfel de acțiuni și urmărind să creeze sinergii cu aceste servicii.

(60)

În contextul Fondului InvestEU, este nevoie să se asigure sprijin pentru dezvoltarea de proiecte și pentru consolidarea capacităților în vederea dezvoltării capacităților organizaționale și a activităților de dezvoltare a piețelor, necesare pentru a crea proiecte de calitate. Acest tip de sprijin ar trebui, de asemenea, să vizeze intermediarii financiari care sunt esențiali pentru a ajuta IMM-urile să aibă acces la finanțare și să își atingă întregul potențial. De asemenea, obiectivul urmărit de sprijinul consultativ este crearea condițiilor necesare pentru creșterea numărului potențial de destinatari eligibili din cadrul segmentelor de piață emergente, în special în cazurile în care dimensiunea mică a proiectelor individuale majorează considerabil costurile de tranzacție la nivelul proiectului, cum se întâmplă în cazul ecosistemului financiar social, inclusiv al organizațiilor filantropice, sau în cazul sectoarelor culturale și creative. Sprijinul pentru consolidarea capacităților ar trebui să completeze acțiunile întreprinse în cadrul altor programe ale Uniunii care acoperă domenii de politică specifice. De asemenea, ar trebui depuse eforturi pentru a sprijini consolidarea capacităților potențialilor promotori de proiecte, în special organizații și autorități locale.

(61)

Ar trebui să fie înființat Portalul InvestEU, care să ofere o bază de date referitoare la proiecte ușor de accesat și de utilizat pentru a promova vizibilitatea proiectelor de investiții pentru care este nevoie de finanțare, punându-se un accent deosebit pe furnizarea unei rezerve potențiale de proiecte de investiții compatibile cu dreptul și politicile Uniunii pentru partenerii de implementare.

(62)

În conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului (17) și în limitele resurselor alocate în cadrul acestuia, ar trebui să fie puse în aplicare măsuri de redresare și de reziliență în cadrul Programului InvestEU ca răspuns la impactul fără precedent al crizei provocate de COVID-19. Asemenea resurse suplimentare ar trebui utilizate în așa fel încât să se asigure respectarea termenelor prevăzute în Regulamentul (UE) 2020/2094.

(63)

În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (18), Programul InvestEU ar trebui evaluat pe baza informațiilor colectate prin aplicarea cerințelor specifice de monitorizare, evitându-se atât sarcinile administrative excesive, mai ales cele care revin statelor membre, cât și reglementarea excesivă. După caz, cerințele respective ar trebui să includă indicatori cuantificabili, ca bază pentru evaluarea efectelor Programului InvestEU pe teren.

(64)

Pentru a urmări progresele în ceea ce privește realizarea obiectivelor Uniunii, ar trebui să fie pus în aplicare un cadru de monitorizare solid, care să fie bazat pe indicatori de realizare, de rezultat și de impact. Pentru a garanta responsabilitatea față de cetățenii Uniunii, Comisia ar trebui să raporteze anual Parlamentului European și Consiliului cu privire la progresele, impactul și operațiunile Programului InvestEU.

(65)

Normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) se aplică în cazul prezentului regulament. Normele respective sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții, premii sau gestiune indirectă și prevăd verificarea responsabilităților actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.

(66)

Programului InvestEU i se aplică Regulamentul financiar. Regulamentul financiar stabilește normele privind execuția bugetului Uniunii, inclusiv normele privind garanțiile bugetare.

(67)

În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (19) și cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (20) , (Euratom, CE) nr. 2185/96 (21) și (UE) 2017/1939 (22) ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv măsuri referitoare la prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, aplicarea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) are competența să efectueze investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. Parchetul European (EPPO) este împuternicit, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, să investigheze și să urmărească penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (23).

În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să asigure drepturile necesare și să acorde acces Comisiei, OLAF, Curții Europene de Conturi și, în ceea ce privește acele state membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, EPPO, și să se asigure totodată că orice terți implicați în gestiunea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(68)

Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în temeiul Acordului privind Spațiul Economic European (24), care prevede implementarea programelor printr-o decizie adoptată în temeiul acordului respectiv. Țările terțe pot participa, de asemenea, pe baza altor instrumente juridice. În prezentul regulament ar trebui introdusă o dispoziție specifică prin care să se acorde drepturile și accesul necesare ordonatorului de credite responsabil, OLAF și Curții de Conturi pentru a-și exercita în mod exhaustiv competențele care le revin.

(69)

În temeiul Deciziei 2013/755/UE a Consiliului (25), persoanele și entitățile stabilite în țările și teritoriile de peste mări sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva normelor și a obiectivelor Programului InvestEU și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru cu care are legături țara sau teritoriul de peste mări relevant.

(70)

În vederea completării elementelor neesențiale ale prezentului regulament cu orientările privind investițiile și cu un tablou de bord al indicatorilor, a facilitării adaptării rapide și flexibile a indicatorilor de performanță și a ajustării ratei de provizionare, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește elaborarea orientărilor privind investițiile pentru operațiunile de finanțare și de investiții din cadrul diferitelor componente de politică, tabloul de bord, modificarea anexei III la prezentul regulament pentru a revizui sau a completa indicatorii și ajustarea ratei de provizionare. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel de orientări privind investițiile ar trebui să includă dispoziții adecvate pentru a se evita o sarcină administrativă inutilă. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(71)

Operațiunile de finanțare și de investiții semnate sau încheiate de un partener de implementare în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și până la semnarea acordurilor lor de garantare respective ar trebui să fie eligibile pentru garanția UE, cu condiția ca asemenea operațiuni să fie indicate în acordul de garantare, să treacă controlul de conformitate cu politicile Uniunii sau să primească un aviz favorabil în cadrul procedurii prevăzute la articolul 19 din Protocolul nr. 5 privind Statutul Băncii Europene de Investiții, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și la TFUE („Statutul BEI”) și să fie aprobate, în ambele cazuri, de Comitetul pentru investiții.

(72)

Pentru a optimiza utilizarea resurselor bugetare, ar trebui să fie posibilă combinarea portofoliilor relevante de instrumente financiare stabilite în temeiul cadrului financiar multianual 2014-2020 și a garanției UE în temeiul Regulamentului (UE) 2015/1017 cu garanția UE în temeiul prezentului regulament. Capacitatea sporită de a-și asuma riscuri stabilită printr-o astfel de combinație ar trebui să mărească eficiența garanției UE în temeiul prezentului regulament și să permită acordarea unui sprijin mai mare destinatarilor finali. Modalitățile de combinare ar trebui definite în acordul de garantare dintre Comisie și BEI sau FEI. Condițiile combinării ar trebui să fie conforme cu Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (26).

(73)

Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume de a răspunde disfuncționalităților specifice ale pieței și situațiilor specifice de investiții insuficiente care afectează ansamblul Uniunii și statele membre și de a prevedea, pentru abordarea disfuncționalităților de piață noi sau complexe ori a situațiilor de investiții insuficiente, o testare pe piață la nivelul întregii Uniuni a produselor financiare inovatoare, precum și sisteme de difuzare a acestora, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(74)

Pentru a asigura continuitatea în acordarea sprijinului în domeniul de politică relevant și pentru a permite ca implementarea programului să înceapă de la debutul cadrului financiar multianual 2021-2027, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență și să se aplice, cu efect retroactiv, de la 1 ianuarie 2021,