(1)

Uniunea trebuie să asigure o protecție eficace a integrității și a bunei funcționări a sistemului său financiar și a pieței interne împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului. Directiva (UE) 2015/849 prevede obligația Comisiei de a identifica țările terțe care au deficiențe strategice în regimul lor de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului („CSB/CFT”), deficiențe ce reprezintă o amenințare semnificativă la adresa sistemului financiar al Uniunii.

(2)

Regulamentul delegat (UE) 2016/1675 al Comisiei (2) identifică țările terțe cu un grad ridicat de risc care au deficiențe strategice. Regulamentul menționat ar trebui revizuit, atunci când este cazul, în funcție de progresele înregistrate de respectivele țări terțe cu un grad ridicat de risc în ceea ce privește eliminarea deficiențelor strategice din regimul lor de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului. Comisia ar trebui să țină seama, în evaluările sale, de informațiile noi furnizate de organizațiile internaționale și de organismele de standardizare, cum ar fi cele puse la dispoziție de Grupul de Acțiune Financiară Internațională (GAFI).

(3)

Având în vedere nivelul ridicat de integrare a sistemului financiar internațional, legătura strânsă dintre operatorii de pe piață, volumul mare al tranzacțiilor transfrontaliere către/dinspre Uniune, precum și gradul de deschidere a pieței, se consideră că orice amenințare la adresa sistemului financiar internațional în ceea ce privește spălarea banilor/finanțarea terorismului reprezintă, în același timp, și o amenințare pentru sistemul financiar al Uniunii.

(4)

În conformitate cu criteriile prevăzute în Directiva (UE) 2015/849, Comisia ține seama de informațiile disponibile recente, în special de declarațiile publice recente ale GAFI, de documentele GAFI intitulate „Improving Global AML/CFT Compliance: ongoing process”, precum și de rapoartele Grupului de examinare a cooperării internaționale din cadrul GAFI în ceea ce privește riscurile prezentate de anumite țări terțe, în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din Directiva (UE) 2015/849.

(5)

În octombrie 2019, GAFI a identificat Mongolia ca fiind o jurisdicție cu deficiențe strategice în regimul său CSB/CFT, deficiențe pentru care Mongolia a elaborat un plan de acțiune împreună cu GAFI. Pe această bază și în conformitate cu cele mai recente informații relevante, în evaluarea Comisiei din mai 2020 se concluzionează că Mongolia ar trebui considerată drept o țară terță care a avut deficiențe strategice în regimul său CSB/CFT, deficiențe care au reprezentat o amenințare semnificativă la adresa sistemului financiar al Uniunii, în conformitate cu criteriile prevăzute la articolul 9 din Directiva (UE) 2015/849. S-a remarcat de asemenea faptul că Mongolia a formulat în scris angajamente politice la nivel înalt privind remedierea deficiențelor identificate și a elaborat un plan de acțiune împreună cu GAFI.

(6)

Este extrem de important să se asigure de către Comisie o monitorizare permanentă a țărilor terțe, precum și o analiză a evoluțiilor de la nivelul cadrelor lor juridice și instituționale, al competențelor și procedurilor de care dispun autoritățile competente, precum și al eficacității regimului lor CSB/CFT, în vederea actualizării anexei la Regulamentul delegat (UE) 2016/1675.

(7)

GAFI a salutat progresele semnificative înregistrate de Mongolia în ceea ce privește îmbunătățirea regimului său CSB/CFT și a remarcat faptul că această țară a instituit cadrul juridic și de reglementare necesar pentru a îndeplini angajamentele înscrise în planul său de acțiune privind deficiențele strategice identificate de GAFI. Prin urmare, această țară nu mai face obiectul procesului de monitorizare realizat de GAFI în cadrul procesului său global permanent de asigurare a conformității în materie de CSB/CFT. Această țară va continua să colaboreze cu organismele regionale similare cu GAFI pentru a-și îmbunătăți în continuare regimul CSB/CFT.

(8)

Comisia a evaluat informațiile referitoare la progresele înregistrate în ceea ce privește remedierea deficiențelor strategice ale Mongoliei.

(9)

Având în vedere informațiile disponibile, evaluarea Comisiei a concluzionat că Mongolia nu mai are deficiențe strategice în regimul său CSB/CFT. Mongolia a consolidat eficacitatea regimului său CSB/CFT și a remediat deficiențele tehnice conexe în vederea îndeplinirii angajamentelor pe care și le-a asumat în planul său de acțiune privind deficiențele strategice identificate de GAFI. Aceste măsuri sunt suficient de exhaustive și îndeplinesc cerințele necesare pentru a se considera că au fost remediate deficiențele strategice identificate în temeiul articolului 9 din Directiva (UE) 2015/849.

(10)

Prin urmare, Regulamentul delegat (UE) 2016/1675 ar trebui modificat în consecință,

(1)

În concluziile sale din 16 septembrie 2019 privind revizuirea Poziției comune 2008/944/PESC a Consiliului (1), Consiliul se angajează să aibă în vedere o decizie privind certificatele de utilizator final pentru exportul de arme de calibru mic și armament ușor (SALW) și de muniție aferentă.

(2)

Poziția comună 2008/944/PESC prevede că licențele de export se acordă numai pe baza unei cunoașteri prealabile a utilizării finale în țara de destinație finală. Poziția comună 2008/944/PESC prevede de asemenea că acest lucru necesită, în general, o verificare amănunțită a certificatului de utilizator final sau a documentației corespunzătoare și/sau a oricărei alte forme de autorizație emise de către țara de destinație finală.

(3)

O abordare comună la nivelul Uniunii a controlului utilizatorilor finali de SALW și de muniție aferentă va reduce riscul de deturnare, va crea condiții de concurență echitabile și va spori claritatea pentru industria apărării și clienții acesteia în ceea ce privește cerințele relevante.

(4)

Ghidul de utilizare actualizat al Poziției comune 2008/944/PESC a Consiliului, aprobat de Consiliu la 16 septembrie 2019, prezintă bune practici în domeniul certificatelor de utilizator final.

(5)

În Strategia UE împotriva armelor de foc, a armelor de calibru mic și a armamentului ușor ilicite și a muniției aferente, adoptată la 19 noiembrie 2018, Consiliul se angajează să aibă în vedere o decizie privind certificatele de utilizator final pentru exporturile de SALW, ținând seama de activitatea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa în această privință.

(6)

Decizia (PESC) 2020/979 a Consiliului (2) sprijină dezvoltarea unui sistem recunoscut la nivel internațional pentru validarea gestionării armelor și muniției, care ar permite validarea sau certificarea independentă a conformității cu standarde internaționale deschise privind gestionarea în condiții de siguranță și securitate a depozitelor naționale de SALW și de muniție.

(7)

În conformitate cu articolul 21 alineatul (3) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană, Uniunea trebuie să asigure coerența între diferitele domenii ale acțiunii sale externe. În această privință, Consiliul ia notă, între altele, de Regulamentul (CE) nr. 428/2009 al Consiliului (3) și de Regulamentele (UE) nr. 258/2012 (4) și (UE) 2019/125 (5) ale Parlamentului European și Consiliului.

(8)

Concluziile Consiliului cu privire la o poziție a UE privind combaterea comerțului ilicit cu arme de calibru mic și armament ușor, în perspectiva celei de a treia conferințe de examinare a punerii în aplicare a Programului de acțiune al ONU privind SALW, adoptate de Consiliu la 28 mai 2018, solicită promovarea aplicării certificatelor de utilizator final în contextul controlului exporturilor de SALW.

(9)

În Programul de acțiune al Organizației Națiunilor Unite (ONU) pentru prevenirea, combaterea și eradicarea comerțului ilicit cu arme de calibru mic și armament ușor sub toate aspectele sale, adoptat la 20 iulie 2001, statele participante se angajează să instituie și să pună în aplicare acte cu putere de lege și proceduri administrative adecvate pentru a asigura controlul efectiv al exportului și tranzitului de SALW, inclusiv utilizarea certificatelor de utilizator final autentificate și a unor măsuri juridice și de punere în aplicare eficace.

(10)

Tratatul privind comerțul cu arme, adoptat de Adunarea Generală a ONU la 2 aprilie 2013, prevede că statul parte exportator trebuie să prevină deturnarea transferului de arme convenționale, după caz, prin examinarea părților implicate în export, solicitarea unor documente, certificate sau asigurări suplimentare, neautorizarea exportului sau alte măsuri adecvate.

(11)

Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă afirmă că lupta împotriva comerțului ilicit cu SALW este necesară pentru realizarea a numeroase obiective de dezvoltare durabilă, inclusiv a celor privind pacea, justiția și instituțiile solide, reducerea sărăciei, creșterea economică, sănătatea, egalitatea de gen și orașele sigure. Prin urmare, în cadrul obiectivului de dezvoltare durabilă 16.4 din agenda menționată, toate statele ONU s-au angajat să reducă în mod semnificativ fluxurile financiare ilicite și fluxurile de arme ilicite.

(12)

În Agenda ONU pentru dezarmare intitulată „Asigurarea viitorului nostru comun”, prezentată la 24 mai 2018, secretarul general al ONU a solicitat abordarea problemei acumulării excesive de arme convenționale și a comerțului ilicit cu acestea.

(13)

Reexportul neautorizat rămâne o sursă de deturnare a SALW și a muniției aferente către piața ilicită.

(14)

Certificatele de utilizator final reprezintă un element important în instituirea de controale eficace asupra utilizatorilor finali și în reducerea la minimum a riscului de deturnare nedorită a SALW și a muniției aferente. Cu toate acestea, astfel de certificate nu înlocuiesc o evaluare completă prealabilă a riscurilor, efectuată de la caz la caz atunci când se decide cu privire la acordarea sau neacordarea unei licențe de export,