ISSN 1977-0782

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 415

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 63
10 decembrie 2020


Cuprins

 

II   Acte fără caracter legislativ

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul delegat (UE) 2020/2012 al Comisiei din 5 august 2020 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2018/161 de stabilire a unei excepții de minimis de la obligația de debarcare pentru anumite activități de pescuit de specii pelagice mici în Marea Mediterană, în ceea ce privește perioada de aplicare a acestuia

1

 

*

Regulamentul delegat (UE) 2020/2013 al Comisiei din 21 august 2020 de modificare a Regulamentului (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește măsurile tehnice pentru anumite activități de pescuit de specii pelagice și demersale din Marea Nordului și din apele de sud-vest

3

 

*

Regulamentul delegat (UE) 2020/2014 al Comisiei din 21 august 2020 de precizare a detaliilor punerii în aplicare a obligației de debarcare pentru anumite activități de pescuit din Marea Nordului pentru perioada 2021-2023

10

 

*

Regulamentul delegat (UE) 2020/2015 al Comisiei din 21 august 2020 de precizare a detaliilor punerii în aplicare a obligației de debarcare pentru anumite activități de pescuit din apele occidentale pentru perioada 2021-2023

22

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2016 al Comisiei din 9 decembrie 2020 de modificare a anexei II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 577/2013 în ceea ce privește rubricile referitoare la Regatul Unit, Guernsey, Insula Man și Jersey ( 1 )

39

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2017 al Comisiei din 9 decembrie 2020 de modificare a părții 2 a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/878 în ceea ce privește rubrica referitoare la Regatul Unit cu privire la Irlanda de Nord ( 1 )

43

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2018 al Comisiei din 9 decembrie 2020 de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Mozzarella di Gioia del Colle (DOP)]

46

 

 

DECIZII

 

*

Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/2019 a Comisiei din 9 decembrie 2020 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre [notificată cu numărul C(2020) 8984]  ( 1 )

53

 

 

REGULAMENTE DE ORDINE INTERIOARĂ ȘI DE PROCEDURĂ

 

*

Decizia Ombudsmanului European din 9 noiembrie 2020 privind normele interne de restricționare a anumitor drepturi ale persoanelor vizate în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal

81

 

 

Rectificări

 

*

Rectificare la Adoptarea definitivă (UE, Euratom) 2020/1776 a bugetului rectificativ nr. 7 al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020 ( JO L 401, 30.11.2020 )

87

 

*

Rectificare la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1159 al Comisiei din 2020 m. Rugpjūčio 5 d de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1321/2014 și (UE) 2015/640 în ceea ce privește introducerea unor noi cerințe de navigabilitate suplimentare ( JO L 257, 6.8.2020 )

88

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE.

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


II Acte fără caracter legislativ

REGULAMENTE

10.12.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 415/1


REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2020/2012 AL COMISIEI

din 5 august 2020

de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2018/161 de stabilire a unei excepții de minimis de la obligația de debarcare pentru anumite activități de pescuit de specii pelagice mici în Marea Mediterană, în ceea ce privește perioada de aplicare a acestuia

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (1), în special articolul 15 alineatul (7)

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 are ca obiectiv eliminarea treptată a practicii aruncării capturilor înapoi în mare din toate activitățile de pescuit ale Uniunii, prin introducerea unei obligații de debarcare pentru capturile de specii care fac obiectul unor limite de captură. În Marea Mediterană, aceasta se aplică și capturilor de specii care fac obiectul dimensiunilor minime de referință pentru conservare enumerate în anexa IX la Regulamentul (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului (2).

(2)

În conformitate cu articolul 15 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, obligația de debarcare se aplică pescuitului de specii pelagice mici începând cu 1 ianuarie 2015.

(3)

Pentru a se evita apariția unor costuri disproporționate legate de manipularea capturilor nedorite, Regulamentul delegat (UE) 2018/161 al Comisiei (3) a permis aruncarea înapoi în mare a unui mic procent din capturile de specii care fac obiectul dimensiunilor minime de referință pentru conservare. Regulamentul menționat prevede o excepție de minimis combinată, care se aplică pescuitului de specii pelagice mici în cadrul căruia se utilizează traule pelagice și/sau plase-pungă și se capturează hamsie, sardină, macrou și stavrid în următoarele subzone geografice ale Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM): 1, 2, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11.1, 11.2 și 12 (vestul Mării Mediterane); 17 și 18 (Marea Adriatică) și 15, 16, 19, 20, 22, 23 și 25 (sud-estul Mării Mediterane).

(4)

Regulamentul delegat (UE) 2018/161 urmează să se aplice până la 31 decembrie 2020.

(5)

În mai 2020, Grupul la nivel înalt Pescamed pentru vestul Mării Mediterane (Spania, Franța și Italia), Grupul la nivel înalt Adriatica pentru Marea Adriatică (Italia, Croația și Slovenia) și Grupul la nivel înalt Sudestmed pentru sud-estul Mării Mediterane (Grecia, Italia, Cipru și Malta), având un interes direct de gestionare a pescuitului de specii pelagice mici în Marea Mediterană, au prezentat dovezi științifice pentru a solicita prelungirea excepției de minimis prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2018/161.

(6)

În mai 2020, un grup de lucru la nivel de experți din cadrul Comitetului științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) a examinat dovezile științifice prezentate și a considerat că pentru prelungirea excepției de minimis ar fi necesare dovezi suplimentare, în particular în ceea ce privește nivelul capturilor aruncate înapoi în mare raportate în cadrul activităților de pescuit în cauză.

(7)

În iunie 2020, cele trei grupuri la nivel înalt ale statelor membre au prezentat dovezi suplimentare pentru a răspunde observațiilor formulate de grupul de lucru la nivel de experți din cadrul CSTEP. În lumina dovezilor suplimentare prezentate, CSTEP a concluzionat (4) că erau îndeplinite criteriile științifice care justifică prelungirea excepției de minimis acordate în temeiul Regulamentului delegat (UE) 2018/161.

(8)

Excepția de minimis prevăzută în Regulamentul delegat (UE) 2018/161 se aplică mai multor specii care sunt capturate în același timp de nave de pescuit la scară mică și în cantități foarte diferite, și care sunt debarcate într-o serie de puncte de debarcare diferite, dispersate geografic de-a lungul coastei, ceea ce face mai dificilă abordarea bazată pe stocuri individuale. Aceste specii fac obiectul dimensiunilor minime de referință pentru conservare enumerate în anexa IX la Regulamentul (UE) 2019/1241.

(9)

Informațiile furnizate în ceea ce privește costurile disproporționate legate de manipularea capturilor nedorite și în ceea ce privește nivelurile capturilor nedorite s-au îmbunătățit. Cu toate acestea, CSTEP remarcă faptul că este în continuare necesară îmbunătățirea colectării de date privind capturile aruncate înapoi în mare. În acest context și pentru a se evita atât apariția unor costuri disproporționate legate de manipularea capturilor nedorite, cât și întreruperea activităților de pescuit în cauză și a activităților economice conexe, Comisia consideră că este oportună prelungirea perioadei de aplicare a excepției de minimis prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2018/161.

(10)

Prin urmare, Regulamentul delegat (UE) 2018/161 trebuie modificat în consecință.

(11)

Deoarece măsurile prevăzute de prezentul regulament au un impact direct asupra planificării sezonului de pescuit al navelor din Uniune și asupra activităților economice conexe, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare imediat după publicare. Cu scopul de a se asigura securitatea juridică și întrucât Regulamentul delegat (UE) 2018/161 expiră la 31 decembrie 2020, prezentul regulament trebuie să se aplice de la 1 ianuarie 2021,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

La articolul 4 din Regulamentul delegat (UE) 2018/161, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Se aplică până la 31 decembrie 2023.”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 5 august 2020.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN


(1)   JO L 354, 28.12.2013, p. 22.

(2)  Regulamentul (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine prin măsuri tehnice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1967/2006 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și a Regulamentelor (UE) nr. 1380/2013, (UE) 2016/1139, (UE) 2018/973, (UE) 2019/472 și (UE) 2019/1022 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 și (CE) nr. 2187/2005 ale Consiliului (JO L 198, 25.7.2019, p. 105).

(3)  Regulamentul delegat (UE) 2018/161 al Comisiei din 23 octombrie 2017 de stabilire a unei excepții de minimis de la obligația de debarcare pentru anumite activități de pescuit de specii pelagice mici în Marea Mediterană (JO L 30, 2.2.2018, p. 1).

(4)  Scientific, Technical and Economic Committee for Fisheries (STECF): Evaluation of Joint Recommendations on the Landing Obligation and on the Technical Measures Regulation (STECF-20-04) [Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP): Evaluare a recomandărilor comune referitoare la obligația de debarcare și la Regulamentul privind măsurile tehnice (CSTEP-20-04)]. Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2020, https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2694823/STECF+20-04+-+Eval+JRs+LO+and+TM+Reg.pdf/d71aef4f-7366-48cb-9cdb-afcf58565ee6


10.12.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 415/3


REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2020/2013 AL COMISIEI

din 21 august 2020

de modificare a Regulamentului (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește măsurile tehnice pentru anumite activități de pescuit de specii pelagice și demersale din Marea Nordului și din apele de sud-vest

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine prin măsuri tehnice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1967/2006 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și a Regulamentelor (UE) nr. 1380/2013, (UE) 2016/1139, (UE) 2018/973, (UE) 2019/472 și (UE) 2019/1022 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 și (CE) nr. 2187/2005 ale Consiliului (1), în special articolul 2 alineatul (2), articolul 10 alineatul (4) și articolul 15 alineatul (2) din acesta,

întrucât:

(1)

La 14 august 2019 a intrat în vigoare noul Regulament (UE) 2019/1241 privind măsurile de conservare a resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine prin măsuri tehnice. Acesta stabilește în anexa I o listă a speciilor interzise, în anexa V dispoziții specifice privind măsurile tehnice stabilite la nivel regional pentru Marea Nordului, iar în anexa VII dispoziții specifice privind măsurile tehnice stabilite la nivel regional pentru apele de sud-vest.

(2)

Articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2019/1241 împuternicește Comisia să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 15 și cu articolul 29 pentru a modifica respectivul regulament prin prevederea faptului că dispozițiile relevante de la articolul 13 sau din partea A sau partea C din anexele V-X se aplică inclusiv pescuitului recreativ.

(3)

Articolul 10 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2019/1241 împuternicește Comisia să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 pentru a modifica lista speciilor interzise prevăzută în anexa I.

(4)

Articolul 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2019/1241 împuternicește Comisia să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 din respectivul regulament și cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (2) cu scopul de a modifica, a completa, a abroga sau a deroga de la măsurile tehnice prevăzute în anexele la Regulamentul (UE) 2019/1241, inclusiv cu ocazia punerii în aplicare a obligației de debarcare.

(5)

Anexa I stabilește lista speciilor interzise. Anexa V și anexa VII la Regulamentul (UE) 2019/1241 stabilesc măsuri tehnice specifice pentru Marea Nordului și, respectiv, pentru apele de sud-vest.

(6)

Belgia, Danemarca, Germania, Franța, Țările de Jos și Suedia au un interes direct de gestionare a activităților de pescuit din Marea Nordului. După consultarea Consiliului consultativ pentru Marea Nordului și a Consiliului consultativ pentru speciile pelagice, aceste state membre au prezentat Comisiei, la 4 mai 2020, o recomandare comună pentru un act delegat.

(7)

Belgia, Spania, Franța, Țările de Jos și Portugalia au un interes direct în ceea ce privește gestionarea pescuitului în apele de sud-vest. După consultarea Consiliului consultativ pentru apele de sud-vest și a Consiliului consultativ pentru speciile pelagice, aceste state membre au înaintat Comisiei, la 4 mai 2020, o recomandare comună pentru un act delegat.

(8)

Prezentul regulament are drept obiectiv încorporarea într-un singur act a dispozițiilor existente privind măsurile tehnice care au fost adoptate în trecut ca parte a planurilor privind aruncarea capturilor înapoi în mare pentru Marea Nordului și apele de sud-vest și a unor noi măsuri tehnice propuse.

(9)

Pe baza informațiilor furnizate de statele membre, Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) a evaluat în mod pozitiv dovezile furnizate de grupurile regionale în sprijinul măsurilor tehnice incluse în ambele recomandări comune (3).

(10)

Măsurile incluse în prezentul regulament au fost evaluate în conformitate cu articolul 2 alineatul (2), cu articolele 10, 15 și 18 din Regulamentul (UE) 2019/1241. Statele membre au furnizat dovezi care demonstrează că propunerile respectă articolul 15 alineatele (4) și (5) din Regulamentul (UE) 2019/1241.

(11)

Grupul de experți în domeniul pescuitului a fost consultat cu privire la recomandarea comună la 28 iulie 2020. Parlamentul European a participat la reuniune în calitate de observator.

(12)

Recomandarea comună prezentată de statele membre interesate de Marea Nordului (recomandarea comună NS) a propus includerea homarilor cu icre în lista speciilor din anexa I la Regulamentul (UE) 2019/1241 pentru care există o interdicție de a pescui, de a reține la bord, de a transborda, de a debarca, de a depozita, de a vinde, de a expune sau de a oferi spre vânzare. CSTEP a analizat dovezile prezentate de statele membre și a concluzionat că există dovezi convingătoare în sprijinul introducerii acestei măsuri. CSTEP a remarcat faptul că au fost luate măsuri similare în alte domenii și că acestea au condus la beneficii economice pe termen lung în urma creșterii debarcărilor de homar ca urmare a refacerii stocurilor. Prin urmare, măsura propusă trebuie să fie inclusă în prezentul regulament.

(13)

Recomandarea comună NS a propus creșterea dimensiunii minime de referință pentru conservare în cazul homarului din zona economică exclusivă (ZEE) a Suediei în diviziunea ICES 3a. CSTEP a subliniat că, în pofida lipsei de dovezi specifice pentru această cerere, măsura reprezintă o creștere a dimensiunii minime de referință pentru conservare. Prin aplicarea acestei măsuri, stocul va fi exploatat cu o intensitate mai redusă, ceea ce va conduce la beneficii ulterioare evidente pentru conservarea stocului. Prin urmare, măsura propusă trebuie să fie inclusă în prezentul regulament.

(14)

Recomandarea comună NS a propus, de asemenea, armonizarea dimensiunii minime de referință pentru conservare a bibanului-de-mare capturat în cadrul activităților de pescuit recreativ în diviziunea ICES 3a și în subzona ICES 4 cu dimensiunea minimă de referință pentru conservare a bibanului-de-mare capturat în cadrul pescuitului comercial, astfel cum este prevăzută la articolul 10 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2020/123 al Consiliului (4). CSTEP a remarcat în raportul său 20-04 faptul că, întrucât pescuitul recreativ contribuie la mortalitatea prin pescuit în ansamblu, aplicarea inclusiv în cazul pescuitului recreativ a dimensiunii minime de referință pentru conservare utilizate în cadrul pescuitului comercial reprezintă o măsură pozitivă de gestionare. Măsura propusă trebuie, prin urmare, să fie inclusă în prezentul regulament.

(15)

Recomandarea comună NS a sugerat, de asemenea, continuarea unei serii de măsuri tehnice suplimentare convenite între Uniune și Norvegia în 2011 (5) și 2012 (6). Unele dintre aceste măsuri tehnice specifice au fost deja incluse în anexa V la Regulamentul (UE) 2019/1241, iar altele au fost incluse, pentru anii 2019-2021, în Regulamentul delegat (UE) 2019/2238 al Comisiei (7), în temeiul articolului 15 alineatul (5) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Aceste măsuri vizează creșterea selectivității și reducerea capturilor nedorite pentru activitățile de pescuit sau pentru speciile care fac obiectul obligației de debarcare și trebuie incluse în anexa V la Regulamentul (UE) 2019/1241. Aceste măsuri trebuie așadar incluse în prezentul regulament.

(16)

Recomandarea comună NS a sugerat, de asemenea, continuarea utilizării plaselor SepNep permisă de Regulamentul delegat (UE) 2019/2238. CSTEP a concluzionat că informațiile prezentate sunt detaliate și credibile și că reprezintă dovezi justificative privind eficacitatea SepNep. Dispozitivul a fost analizat de CSTEP în anii precedenți, iar concluzia sa rămâne valabilă (8). Pe baza informațiilor furnizate, CSTEP a concluzionat, de asemenea, că SepNep respectă dispozițiile articolului 15 alineatul (5) din Regulamentul 2019/1241 în calitate de dispozitiv de selecție echivalent, în contextul dispozițiilor tehnice stabilite pentru activitățile de pescuit direcționat de langustină, și nu va conduce la o deteriorare a standardelor de selectivitate. Prin urmare, măsura trebuie să fie inclusă în prezentul regulament.

(17)

Recomandarea comună NS a propus, de asemenea, o închidere sezonieră a pescuitului comercial și recreativ de homar în zona economică exclusivă (ZEE) a Suediei în diviziunea ICES 3a. CSTEP a analizat dovezile furnizate de statele membre și a luat act de faptul că, deși nu au fost furnizate informații justificative specifice care să permită cuantificarea avantajului potențial al măsurii, aceasta va permite reducerea mortalității prin pescuit, ceea ce, în combinație cu celelalte măsuri propuse, poate genera beneficii în privința stocurilor de homar. Prin urmare, măsura propusă trebuie să fie inclusă în prezentul regulament.

(18)

Recomandarea comună NS a propus interzicerea pescuitului homarului cu alte unelte decât vârșele în zona economică exclusivă (ZEE) a Suediei din diviziunea ICES 3a. CSTEP a concluzionat că, deși nu au fost furnizate informații justificative specifice care să permită cuantificarea avantajului său potențial, interzicerea utilizării setcilor simple pentru capturarea homarilor și a langustelor a avut efecte pozitive în alte zone și este probabil ca măsura să aibă efecte pozitive asupra stocurilor de homar. Prin urmare, această măsură trebuie să fie inclusă în prezentul regulament.

(19)

Recomandarea comună prezentată de statele membre care au un interes în apele de sud-vest (recomandarea comună SWW) a propus menținerea dimensiunii minime de referință pentru conservare a stavridului capturat printr-o metodă de pescuit artizanal la scară mică (xávega) din diviziunea ICES 8c și din subzona ICES 9 care este în prezent inclusă în Regulamentul delegat (UE) nr. 1394/2014 al Comisiei (9). CSTEP a făcut referire la evaluarea sa anterioară în care a evaluat pozitiv această măsură și a concluzionat (10) că, în condițiile prevăzute în recomandarea comună, nu era probabil ca propunerea să modifice modelul existent de exploatare a stocului. Având în vedere că condițiile legate de această solicitare nu s-au schimbat și că CSTEP a remarcat că modelul de exploatare a rămas stabil timp de cel puțin 20 de ani, această măsură trebuie, prin urmare, să fie inclusă în prezentul regulament.

(20)

Recomandarea comună SWW a propus armonizarea dimensiunii minime de referință pentru conservare a următoarelor specii capturate în cadrul pescuitului recreativ în apele de sud-vest cu dimensiunea minimă de referință pentru conservare aplicabilă activităților de pescuit comercial: eglefin, cod saithe, polac, merluciu, cardină albă, limbă-de-mare, cambulă de Baltica, merlan, mihalț-de-mare, mihalț-de-mare albastru, macrou, hering nordic, stavrid, hamsie și sardină. Recomandarea comună a propus o dimensiune minimă de referință pentru conservare în cazul codului, al pagelului argintiu și al bibanului-de-mare în cadrul pescuitului recreativ. CSTEP a analizat dovezile furnizate și a concluzionat (11) că, întrucât pescuitul recreativ contribuie la mortalitatea prin pescuit în ansamblu, aplicarea inclusiv în cazul pescuitului recreativ a dimensiunii minime de referință pentru conservare utilizate în cadrul pescuitului comercial reprezintă o măsură pozitivă de gestionare. Prin urmare, această măsură trebuie să fie inclusă în prezentul regulament.

(21)

În vederea optimizării modelelor de exploatare, a creșterii selectivității uneltelor de pescuit și a reducerii capturilor nedorite, este oportun, prin urmare, să se adopte măsurile tehnice prezentate de statele membre.

(22)

Deoarece măsurile prevăzute de prezentul regulament au un impact direct asupra planificării sezonului de pescuit al navelor din Uniune și asupra activităților economice conexe, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare imediat după publicare. Având în vedere că anumite măsuri tehnice adoptate în cadrul planurilor privind aruncarea capturilor înapoi în mare expiră la sfârșitul anului 2020, prezentul regulament trebuie să se aplice de la 1 ianuarie 2021,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (UE) 2019/1241 se modifică după cum urmează:

1.

În anexa I se adaugă următorul punct:

„(q)

femele de homar cu icre (Homarus gammarus) în diviziunile ICES 3a, 4a și 4b”.

2.

Anexa V se modifică după cum urmează:

(a)

partea A se modifică după cum urmează:

(i)

în tabel se adaugă următoarea rubrică:

„Homar (Homarus gammarus)

90 mm (lungimea carapacei) în zona economică exclusivă a Suediei din diviziunea ICES 3a”

(ii)

sub tabel se introduce următorul punct:

„1.

Dimensiunile minime de referință pentru conservare specificate în prezenta parte pentru bibanul-de-mare (Dicentrarchus labrax) în Marea Nordului și pentru homar (Homarus gammarus) în zona economică exclusivă suedeză din Skagerrak și Kattegat (diviziunea ICES 3a) se aplică pescuitului recreativ.”;

(b)

în partea B, se adaugă următoarele puncte:

„1.3.

Prin derogare de la specificațiile din tabel, în Skagerrak (diviziunea ICES 3a) se poate utiliza un dispozitiv de reținere a peștilor, la pescuitul de crevete nordic, cu condiția să existe posibilități de pescuit adecvate pentru a acoperi capturile accidentale și cu condiția ca dispozitivul de reținere:

să fie construit cu un panou superior cu dimensiunea minimă a ochiului de plasă în formă de pătrat cu latura de 120 mm,

să aibă o lungime de cel puțin 3 metri și

să aibă o lățime cel puțin egală cu cea a sitei de sortare.”

„1.4.

Utilizarea SepNep (**) menționată în anexa I la prezentul regulament este permisă ca dispozitiv de selecție echivalent pentru pescuitul direcționat de langustină (Nephrops norvegicus).;

(**)   „SepNep” înseamnă un traul cu panouri care:

are o dimensiune a ochiului de plasă cuprinsă între 80 și 99 mm + ≥ 100 mm;

este echipat cu saci multipli de traul cu dimensiunea ochiurilor cuprinsă cel puțin între 80 și 120 mm, atașați de o singură extensie a traulului, sacul superior fiind construit din ochiuri de cel puțin 120 mm și fiind prevăzut cu un panou de separare cu o dimensiune maximă a ochiurilor de 105 mm și

poate fi echipat, de asemenea, cu o sită opțională de selectare cu un spațiu între bare de cel puțin 17 mm, cu condiția ca aceasta să fie fabricată astfel încât să permită evacuarea langustinelor de dimensiuni mici.”;

"

(c)

în partea C, se adaugă următorul punct:

„7.

Măsuri privind homarul din diviziunea ICES 3a

7.1.

În zona economică exclusivă suedeză a diviziunii ICES 3a, homarul (Homarus gammarus) poate fi pescuit numai cu vârșe (FPO).

Vârșa trebuie să aibă cel puțin două deschideri circulare de ieșire cu un diametru de cel puțin 60 mm, situate în partea inferioară a fiecărui compartiment al vârșei. Homarii capturați accidental cu alte unelte de pescuit nu trebuie vătămați și trebuie să fie eliberați imediat înapoi în mare.

7.2.

Se interzice pescuitul, reținerea la bord, transbordarea și debarcarea homarului (Homarus gammarus) în zona economică exclusivă suedeză a diviziunii ICES 3a:

(a)

în pescuitul comercial în perioada cuprinsă între 1 ianuarie și prima zi de luni după data de 20 septembrie;

(b)

în cadrul pescuitului recreativ în perioada cuprinsă între 1 decembrie și prima zi de luni după data de 20 septembrie.

Dacă în aceste perioade sunt capturate în mod accidental exemplare de homari, acestea nu trebuie vătămate și trebuie să fie eliberate imediat înapoi în mare.”

3.

Partea A din anexa VII se modifică după cum urmează:

(a)

la nota de subsol 7, prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Dimensiunea minimă de referință pentru conservare în cazul stavridului (Trachurus spp.) capturat în diviziunea ICES 8c și în subzona ICES 9 este de 12 cm pentru 5 % din cotele respective ale Spaniei și Portugaliei în aceste zone. În cadrul limitei respective de 5 %, în cazul pescuitului artizanal cu sistem de prindere cu năvod care utilizează plase de încurcare cu ajutorul cărora se trage captura pe plajă (xávega) în diviziunea ICES 9a, 1 % din cota de pescuit a Portugaliei poate fi capturată dacă dimensiunea este mai mică de 12 cm.”;

(b)

sub tabel se introduce următorul punct:

„1.

Dimensiunile minime de referință pentru conservare specificate în prezenta parte pentru eglefin (Melanogrammus aeglefinus), cod saithe (Pollachius virens), polac (Pollachius pollachius), merluciu (Merluccius merluccius), cardină albă (Lepidorhombus spp.), limbă-de-mare (Solea spp.), cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa), merlan (Merlangius merlangus), mihalț-de-mare (Molva molva), mihalț-de-mare albastru (Molva dipterygia), macrou (Scomber spp.), hering nordic (Clupea harengus), stavrid (Trachurus spp.), hamsie (Engraulis encrasicolus) și sardină (Sardina pilchardus) se aplică pentru pescuitul recreativ în apele de sud-vest. Cu toate acestea, în cazul următoarelor specii capturate în cadrul pescuitului recreativ în subzona ICES 8 se aplică următoarele dimensiuni minime de referință pentru conservare:

Cod (Gadus morhua)

42 cm

Pagel argintiu (Pagellus Bogaraveo)

40 cm

Biban-de-mare (Dicentrarchus labrax)

42 cm”

Articolul 2

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 21 august 2020.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN


(1)   JO L 198, 25.7.2019, p. 105.

(2)  Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).

(3)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2694823/STECF+20-04+-+Eval+JRs+LO+and+TM+Reg.pdf, pages 165-169 (North Sea) and 219-220 (South Western Waters)

(4)  Regulamentul (UE) 2020/123 al Consiliului din 27 ianuarie 2020 de stabilire, pentru anul 2020, a posibilităților de pescuit pentru anumite stocuri de pește și grupuri de stocuri de pește, aplicabile în apele Uniunii și, pentru navele de pescuit ale Uniunii, în anumite ape din afara acesteia (JO L 25, 30.1.2020, p. 1).

(5)  Procesul-verbal convenit al consultărilor în domeniul pescuitului dintre Norvegia și Uniunea Europeană privind reglementarea activităților de pescuit în Skagerrak și în Kattegat pentru 2012.

(6)  Procesul-verbal convenit al consultărilor în domeniul pescuitului dintre Uniunea Europeană și Norvegia privind măsurile pentru punerea în aplicare a unei interdicții de aruncare a capturilor înapoi în mare și a unor măsuri de control în zona Skagerrak, 4 iulie 2012.

(7)  Regulamentul delegat (UE) 2019/2238 al Comisiei din 1 octombrie 2019 de precizare a detaliilor punerii în aplicare a obligației de debarcare pentru anumite activități de pescuit de specii demersale din Marea Nordului pentru perioada 2020-2021 (JO L 336, 30.12.2019, p. 34).

(8)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/1710831/STECF+17-08+-+Evaluation+of+LO+joint+recommendations.pdf

(9)  Regulamentul delegat (UE) nr. 1394/2014 al Comisiei din 20 octombrie 2014 de stabilire a unui plan privind aruncarea capturilor înapoi în mare pentru anumite activități de pescuit pelagic în apele de sud-vest (JO L 370, 30.12.2014, p. 31).

(10)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/1471816/STECF+16-10+-+Evaluation+of+LO+joint+recommendations.pdf, pages 86-87

(11)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2660523/STECF+PLEN+20-01.pdf, pages 154-155


ANEXĂ

Specificațiile echipamentului SepNep

Image 1

Sac superior de traul (sac de traul pentru pești)

Deschizătura minimă a ochiurilor de plasă: 120 mm (între noduri)

Maximum 80 de ochiuri de plasă per contur (inclusiv grandeele)

Sac inferior de traul (sac de traul pentru langustine)

Deschizătura minimă a ochiurilor de plasă: 80 mm (între noduri)

Maximum 110 ochiuri de plasă per contur (inclusiv grandeele)

Panou de separare

Panoul de separare trebuie fixat pe toate plasele traulului, astfel încât singurul mod prin care un pește/o langustină poate intra în compartimentul inferior al traulului să fie prin traversarea ochiurilor panoului de separare. Panoul trebuie să ghideze exemplarele mari spre intrarea în sacul superior de traul. Începutul panoului de separare trebuie fixat la partea inferioară a traulului.

Deschizătura maximă a ochiurilor de plasă este de 105 mm (între noduri)

Lungimea minimă a panoului este de 100# ochiuri

Marginea posterioară a panoului are o lățime maximă de 16# ochiuri

Marginea anterioară a panoului trebuie să aibă o lățime maximă egală cu 88 % din lățimea traulului. Aceasta înseamnă, de exemplu, 2 ochiuri de panou (105 mm) pe 3 ochiuri de traul (80 mm).

o

Pentru o funcționare eficientă a panoului este recomandată plasa cu noduri duble din material Dyneema.

o

Echipamentele flotante fixate sub panou măresc suprafața provei îmbunătățind astfel eficiența sortării langustinelor.

Sită (opțional)

Sita trebuie fixată pe totalitatea ochiurilor sacilor de traul sau ai extensiei din jurul sitei, astfel încât singurul mod de a intra în zona inferioară a sacului de traul să fie prin deschiderile situate în partea superioară a sitei.

Distanța minimă dintre bare trebuie să fie de 17 mm.

Unghiul sitei trebuie să fie cuprins între 40 și 90 de grade, dar valoarea recomandată este de 45 de grade.

Accesul la zona inferioară a sacului de traul trebuie să se efectueze prin partea superioară a sitei.

Partea verticală a sitei care permite accesul în zona inferioară a sacului de traul trebuie să aibă o lungime egală cu cel mult 35 % din lungimea combinată a deschiderilor barelor verticale și a deschiderii către zona inferioară a sacului de traul.

Perdeaua din sfori cu plumb integrat (72 g/m, diametrul de 6 mm) este conectată la secțiunea superioară a extensiei sau a sacului de traul și trebuie să fie la o distanță de cel puțin 4 ochiuri în fața secțiunii inferioare a sitei.

Perdeaua din sfori cu plumb integrat trebuie întinsă astfel încât să atingă barele inferioare ale sitei.

Image 2


10.12.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 415/10


REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2020/2014 AL COMISIEI

din 21 august 2020

de precizare a detaliilor punerii în aplicare a obligației de debarcare pentru anumite activități de pescuit din Marea Nordului pentru perioada 2021-2023

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2018/973 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2018 de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile demersale din Marea Nordului și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective, de precizare a detaliilor punerii în aplicare a obligației de debarcare în Marea Nordului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 676/2007 și (CE) nr. 1342/2008 ale Consiliului (1), în special articolul 11,

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (2) are ca obiectiv eliminarea treptată a practicii aruncării capturilor înapoi în mare din cadrul tuturor activităților de pescuit din Uniune, prin introducerea unei obligații de debarcare pentru capturile de specii care fac obiectul unor limite de captură.

(2)

Articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 prevede adoptarea de planuri multianuale care conțin măsuri de conservare pentru activitățile de pescuit prin care se exploatează anumite stocuri într-o zonă geografică relevantă. Astfel de planuri multianuale precizează detaliile punerii în aplicare a obligației de debarcare și îi pot conferi Comisiei competența de a explicita aceste detalii pe baza recomandărilor comune elaborate de statele membre.

(3)

Regulamentul (UE) 2018/973 stabilește un plan multianual pentru stocurile demersale din Marea Nordului și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective. Articolul 11 din regulamentul respectiv împuternicește Comisia să adopte acte delegate pentru a completa regulamentul respectiv prin specificarea detaliilor privind obligația de debarcare pentru toate stocurile de specii din Marea Nordului cărora li se aplică obligația de debarcare în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, astfel cum se prevede la articolul 15 alineatul (5) literele (a)-(e) din regulamentul respectiv, pe baza recomandărilor comune elaborate de statele membre.

(4)

Astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2018/973, Marea Nordului cuprinde diviziunile 2a, 3a și subzona 4 ale Consiliului Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES).

(5)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2238 al Comisiei (3) specifică detaliile punerii în aplicare a obligației de debarcare pentru anumite activități de pescuit de specii demersale din Marea Nordului pentru perioada 2020-2021, în urma unei recomandări comune prezentate de Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Țările de Jos, Suedia și Regatul Unit (4), care au un interes direct de gestionare a pescuitului în Marea Nordului.

(6)

După consultarea Consiliului consultativ pentru Marea Nordului și a Consiliului consultativ pentru stocurile pelagice, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Țările de Jos și Suedia au înaintat Comisiei, la 4 mai 2020, o recomandare comună de stabilire a unui plan privind aruncarea capturilor înapoi în mare pentru speciile pelagice și demersale din Marea Nordului pentru perioada 2021-2023. La 23 iulie 2020, statele membre au prezentat o versiune revizuită a recomandării comune.

(7)

Organismele științifice relevante au oferit contribuții științifice, care au fost analizate de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) (5). La 28 iulie 2020, Comisia a prezentat măsurile în cauză unui grup de experți format din reprezentanți ai celor 27 de state membre, în cadrul unei reuniuni la care Parlamentul European a participat în calitate de observator.

(8)

În temeiul articolului 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, Comisia a luat în considerare atât evaluarea efectuată de CSTEP, cât și necesitatea ca statele membre să asigure punerea în aplicare integrală a obligației de debarcare. Grupul regional al statelor membre își bazează majoritatea cererilor de exceptare de minimis pe o eventuală creștere a costurilor ca urmare a manipulării capturilor neintenționate. Informațiile furnizate de statele membre în această privință s-au îmbunătățit. Cu toate acestea, CSTEP remarcă faptul că este necesară în continuare îmbunătățirea colectării de date în unele cazuri și că prioritatea trebuie acordată îmbunătățirii selectivității pentru a reduce volumul capturilor neintenționate. Prin urmare, în astfel de cazuri, excepțiile vor fi acordate de la caz la caz pentru o perioadă de 1 sau 2 ani. Statele membre trebuie să furnizeze date suplimentare care vor fi obținute în urma trialurilor și studiilor științifice aflate în curs de desfășurare.

(9)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2238 a inclus o excepție legată de rata de supraviețuire, prevăzută la articolul 15 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1380/2013, pentru langustina capturată cu vârșe în diviziunile ICES 2a, 3a și în subzona ICES 4, pe baza dovezilor științifice care au demonstrat rate de supraviețuire ridicate după aruncarea înapoi în mare. Statele membre au solicitat menținerea excepției. CSTEP a evaluat dovezile prezentate de statele membre în anii precedenți și a concluzionat (6) că exceptarea este justificată. Având în vedere că circumstanțele nu s-au schimbat, excepția respectivă trebuie să fie menținută.

(10)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2238 a inclus o excepție legată de rata de supraviețuire pentru langustina capturată în subzona ICES 4 și în diviziunile ICES 2a și 3a folosind traule de fund, inclusiv, în unele cazuri, traule de fund echipate cu un dispozitiv de selecție. Statele membre au solicitat ca excepția să fie menținută și au furnizat noi dovezi. CSTEP a analizat noile dovezi prezentate de statele membre și a concluzionat (7) că au fost furnizate informații suplimentare pentru pescuitul de langustină cu traule cu panouri pe coasta de est, conform cerințelor CSTEP (8). CSTEP a concluzionat în anii precedenți că informațiile justificative au fost solide, iar tehnica de validare utilizată în contextul flotelor mai mari a fost rezonabilă (9). Având în vedere că circumstanțele nu s-au schimbat, excepția respectivă trebuie să fie menținută.

(11)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2238 a inclus o excepție legată de rata de supraviețuire pentru capturile de limbă-de-mare comună sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare (DMRC) efectuate cu traule cu panouri în diviziunea ICES 4c, pe baza dovezilor științifice care au demonstrat rate ridicate de supraviețuire ale capturilor după aruncarea înapoi în mare. Statele membre au solicitat Consiliului Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime ca excepția să fie prelungită. CSTEP a evaluat dovezile din anii anteriori și a concluzionat (10) că sunt suficiente. Având în vedere că circumstanțele nu s-au schimbat, excepția respectivă trebuie să fie menținută.

(12)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2238 a inclus o excepție legată de rata de supraviețuire pentru capturile accidentale de specii care fac obiectul unor limite de captură în cadrul activității de pescuit cu vârșe și vintire, pe baza dovezilor științifice care au demonstrat rate de supraviețuire ridicate în urma aruncării înapoi în mare. CSTEP a evaluat dovezile din anii precedenți și a concluzionat (11) că datele disponibile indică faptul că mortalitatea peștilor aruncați înapoi în mare este probabil scăzută; cu toate acestea, capturile efective din pescuit sunt neglijabile. Excepția trebuie să se aplice în continuare, având în vedere că capturile nu sunt semnificative și ținând seama de faptul că circumstanțele nu s-au schimbat.

(13)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2238 a inclus o excepție legată de rata de supraviețuire pentru cambula de Baltica în cadrul activității de pescuit efectuate cu setci simple și setci cu sirec în diviziunea ICES 3a și în subzona ICES 4. Statele membre au solicitat menținerea excepției. CSTEP a evaluat dovezile din anii anteriori și a concluzionat (12) că informațiile au fost rezonabile, demonstrând o rată de supraviețuire foarte ridicată. Având în vedere că circumstanțele nu s-au schimbat, excepția respectivă trebuie să fie menținută în prezentul regulament.

(14)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2238 a inclus o excepție legată de rata de supraviețuire pentru cambula de Baltica în cadrul activității de pescuit efectuate cu traul de fund fără panouri (daneze) în diviziunea ICES 3a și în subzona ICES 4. Statele membre au solicitat menținerea excepției. CSTEP a evaluat dovezile din anii anteriori și a concluzionat (13) că datele studiului privind ratele de supraviețuire sunt fiabile. Având în vedere că circumstanțele nu s-au schimbat, excepția respectivă trebuie să fie prin urmare menținută.

(15)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2238 a inclus o excepție legată de rata de supraviețuire pentru captura și captura accidentală a cambulei de Baltica în cadrul activității de pescuit care vizează peștii plați și peștii rotunzi efectuată cu traule cu dimensiunea ochiului de plasă de cel puțin 120 mm în diviziunea ICES 3a și în subzona ICES 4. Statele membre au solicitat menținerea excepției. Recomandarea comună a solicitat, de asemenea, o nouă excepție legată de rata de supraviețuire ridicată pentru cambula de Baltica capturată cu traule cu dimensiunea ochiului de plasă de 100-119 mm în diviziunea ICES 3a și în subzona ICES 4. Statele membre au furnizat dovezi științifice suplimentare pentru a ilustra ratele de supraviețuire ridicate pentru cambula de Baltica după aruncarea înapoi în mare în cadrul activității de pescuit respective. CSTEP a remarcat faptul că studiile justificative au fost efectuate folosind o dimensiune a ochiurilor de plasă de 90 mm; prin urmare, este improbabil ca ratele de supraviețuire să fie mai mici în cazul folosirii ochiurilor de plasă cu dimensiunea de cel puțin 100 mm. Având în vedere că sezonul și expunerea la aer sunt factorii principali care influențează supraviețuirea cambulei de Baltica și că ratele de supraviețuire pot fi mai scăzute după 60 de minute de expunere la aer, excepțiile trebuie incluse în prezentul regulament, iar capturile neintenționate de cambulă de Baltica trebuie să fie eliberate imediat.

(16)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2238 include excepții legate de rata de supraviețuire pentru:

cambula de Baltica capturată cu traule cu o dimensiune a ochiurilor de plasă de cel puțin 90-99 mm echipate cu panou Seltra, destinate capturării de pești plați sau pești rotunzi în apele Uniunii din diviziunea ICES 3a;

cambula de Baltica capturată cu traule cu o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 80-99 mm, destinate capturării de pești plați sau pești rotunzi în apele Uniunii din subzona ICES 4.

(17)

Statele membre au solicitat ca excepția să fie menținută și au prezentat noi dovezi științifice bazate pe studii în curs de desfășurare. CSTEP a remarcat (14) că sunt în continuare necesare îmbunătățiri ale definiției pentru a face distincția între, pe de o parte, pescuitul de pești plați și pești rotunzi și, pe de altă parte, pescuitul în scopul capturării langustinelor. Comisia a luat act de faptul că statele membre s-au angajat, în recomandarea comună, să continue lucrările în această privință. Prin urmare, această excepție trebuie menținută.

(18)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2238 a inclus o excepție legată de rata de supraviețuire pentru capturile de cambulă de Baltica cu dimensiuni sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare (DMRC) capturate cu beam-traule (BT2) de 80-119 mm în diviziunea ICES 2a și în subzona ICES 4:

pentru cambula de Baltica capturată cu unelte de pescuit echipate cu plase antipietre sau cu panouri pentru eliberarea bentosului (BRP) și capturată de nave cu o putere a motorului mai mare de 221 kW;

pentru cambula de Baltica capturată de navele statelor membre care pun în aplicare foaia de parcurs pentru pescuitul integral documentat;

pentru pești plați capturați cu beam-traule (BT2) și de către nave cu o putere a motorului de maximum 221 kW sau cu o lungime totală mai mică de 24 m, care sunt construite pentru a pescui în zona de 12 mile, în cazul în care durata medie a traulării este mai mică de 90 de minute.

(19)

Statele membre au solicitat ca excepția să fie menținută și au prezentat noi dovezi. CSTEP a remarcat (15) că se află în curs de desfășurare proiecte de cercetare de amploare care ar trebui să ofere informații utile cu privire la această excepție. Prin urmare, aceste excepții trebuie să fie menținute. Statele membre trebuie să prezinte datele relevante obținute în cadrul proiectelor în curs cât mai curând posibil și cel târziu până la data de 1 mai a fiecărui an. Comisia remarcă de asemenea că, în recomandarea comună, statele membre s-au angajat să prezinte un calendar de finalizare a foii de parcurs odată cu următorul raport anual, până la 1 mai 2021.

(20)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2238 includea o excepție legată de rata de supraviețuire pentru calcanul capturat cu unelte de tip TBB cu un sac cu dimensiunea ochiului mai mare de 80 mm în subzona ICES 4. Statele membre au solicitat ca excepția să fie menținută și au prezentat noi informații științifice. CSTEP a remarcat (16) că nu este clar dacă estimările furnizate privind supraviețuirea sunt aplicabile prezentei cereri. Comisia ia act de faptul că statele membre s-au angajat în recomandarea comună să efectueze cercetări suplimentare pentru a observa supraviețuirea calcanilor aruncați înapoi în mare și să furnizeze informații mai detaliate privind rata de supraviețuire a acestora într-un nou proiect științific, aflat în curs de desfășurare până la sfârșitul anului 2021. Prin urmare, această excepție trebuie menținută până la 31 decembrie 2022. Statele membre trebuie să prezinte anual, până la 1 mai, rapoarte privind evoluția lucrărilor în curs.

(21)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2238 conținea o excepție legată de rata de supraviețuire pentru vulpile-de-mare și pisicile-de-mare capturate cu toate uneltele de pescuit în diviziunile ICES 2a și 3a și în subzona ICES 4. Statele membre au solicitat ca excepția să fie menținută și au prezentat noi informații științifice. CSTEP a concluzionat (17) că s-au depus eforturi semnificative pentru abordarea lacunelor în materie de date în vederea îndeplinirii obiectivelor foii de parcurs. Prin urmare, această excepție trebuie menținută. Cu toate acestea, sunt necesare îmbunătățiri în ceea ce privește colectarea datelor. Statele membre care au un interes direct de gestionare trebuie să prezinte, până la data de 1 mai a fiecărui an, informații științifice suplimentare, în special pentru Leucoraja naevus, despre care s-a constatat că are o rată de supraviețuire mai scăzută. Comisia ia act de faptul că, în urma solicitării CSTEP, statele membre s-au angajat în recomandarea comună să prezinte un raport cu privire la foaia de parcurs convenită, inclusiv pentru Leucoraja naevus.

(22)

Regulamentul delegat (UE) nr. 1395/2014 al Comisiei (18) a inclus o excepție legată de rata de supraviețuire pentru macrou și hering capturați cu ajutorul plaselor-pungă în anumite condiții, în urma unei evaluări pozitive efectuate de CSTEP (19). Pe baza studiilor s-a concluzionat că ratele de supraviețuire depind de timpul petrecut în înghesuială și de densitatea peștelui din plasă, care sunt, în general, limitate în cazul acestor activități de pescuit. Statele membre au solicitat menținerea excepției. Având în vedere că circumstanțele nu s-au schimbat, excepția trebuie să fie menținută. Statele membre care au un interes direct de gestionare trebuie să transmită date actualizate privind pescuitul până cel târziu la 1 mai 2022.

(23)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2238 cuprindea excepții de minimis pentru:

limba-de-mare comună capturată cu setci simple și setci cu sirec în diviziunile ICES 2a și 3a și în subzona ICES 4;

limba-de-mare comună capturată cu anumite beam-traule echipate cu un panou flamand în subzona ICES 4;

capturile combinate de limbă-de-mare comună, eglefin, merlan, cod, cod saithe și merluciu efectuate cu anumite traule de fund în diviziunea ICES 3a;

capturile combinate de limbă-de-mare comună, eglefin, merlan, cod, cod saithe, cambulă de Baltica, hering, merluciu norvegian, argentină mare și putasu efectuate cu anumite traule de fund în diviziunea ICES 3a;

merlanul capturat cu anumite traule de fund în diviziunea ICES 3a;

cambula de Baltica capturată cu anumite traule de fund în subzona ICES 4;

toate speciile care fac obiectul unor limite de captură și care sunt capturate cu anumite beam-traule în diviziunile ICES 4b și 4c;

mihalțul-de-mare capturat cu anumite traule de fund în subzona ICES 4.

(24)

Statele membre au solicitat menținerea excepției. CSTEP a examinat dovezile respective în anii anteriori și a concluzionat (20) (21) (22) că documentele transmise de statele membre conțineau argumente întemeiate care ilustrează că este dificil să se realizeze îmbunătățiri suplimentare ale selectivității sau că astfel de îmbunătățiri presupun costuri disproporționate de manipulare a capturilor neintenționate. Având în vedere că circumstanțele nu s-au schimbat, este adecvat să se aplice în continuare excepțiile de minimis, în conformitate cu nivelul procentual și cu modificările necesare sugerate în noua recomandare comună în temeiul articolului 15 alineatul (5) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(25)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2238 include o excepție de minimis pentru merlan și cod capturați cu traule de fund în diviziunea ICES 4c. Statele membre au solicitat menținerea excepției. CSTEP a analizat această excepție în anii precedenți (23), iar excepția a fost acordată pe baza faptului că îmbunătățirea selectivității a fost dificil de realizat. Cu toate acestea, ținând seama de situația actuală a codului (24), CSTEP a subliniat în raportul său 20-04 că statele membre trebuie să ia măsuri pentru a reduce nivelul capturilor neintenționate. Prin urmare, scutirea trebuie acordată pentru un an, iar statele membre care au un interes în această activitate de pescuit trebuie să prezinte, până la 1 mai 2021, informații suplimentare privind componența capturilor în vederea evaluării de către CSTEP.

(26)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2238 include o excepție de minimis pentru merlan și cod cu dimensiunile sub DMRC capturați cu traule de fund și seine în diviziunile ICES 4a și 4b. Statele membre au solicitat ca excepția să fie menținută și au furnizat noi dovezi. CSTEP a analizat dovezile prezentate de statele membre și a luat act de faptul că un nou studiu este în curs de desfășurare, dar că sunt încă necesare îmbunătățiri în ceea ce privește dovezile furnizate. Ținând seama de situația actuală a codului (25), CSTEP a subliniat în raportul său 20-04 că statele membre trebuie să ia măsuri pentru a reduce nivelul capturilor neintenționate. Prin urmare, scutirea trebuie acordată pentru o perioadă de doi ani și numai pentru merlan, la un procentaj redus.

(27)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2238 include o excepție de minimis pentru merlanul cu dimensiuni sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare capturat de nave care utilizează beam-traule cu dimensiunea ochiului de plasă de 80-119 mm în subzona ICES 4. Statele membre au solicitat ca excepția să fie menținută și au furnizat noi dovezi. CSTEP a luat act de faptul (26) că există dovezi privind creșterea costurilor. Statele membre au atras atenția asupra unui potențial risc de blocaj pentru această activitate de pescuit și au precizat că există studii în curs de desfășurare privind adoptarea de măsuri de selectivitate care ar trebui să ofere informații utile cu privire la această excepție. Cu toate acestea, CSTEP a observat că informațiile furnizate sunt limitate și acoperă numai flota neerlandeză. Prin urmare, excepția trebuie acordată pentru o perioadă de un an. Statele membre trebuie să prezinte, până la 1 mai 2021, dovezi suplimentare privind costurile disproporționate și privind îmbunătățirile aduse selectivității.

(28)

Regulamentul delegat (UE) nr. 1395/2014 include o excepție de minimis pentru macrou, stavrid, hering și merlan capturați cu traulere cu o lungime totală de cel mult 25 de metri care utilizează traule pelagice în subzonele ICES 4b și 4c la sud de paralela de 54 de grade latitudine nordică. Statele membre au solicitat ca excepția să fie menținută și au furnizat noi dovezi. CSTEP a concluzionat (27) că este rezonabil să se presupună că realizarea unor îmbunătățiri suplimentare în materie de selectivitate ar fi dificilă și că costurile de sortare a capturilor ar fi ridicate, având în vedere natura activităților de pescuit implicate. Cu toate acestea, CSTEP a observat că informațiile noi furnizate sunt limitate; prin urmare, statele membre trebuie să furnizeze dovezi cantitative suplimentare în sprijinul excepției de minimis. Prin urmare, excepția trebuie acordată pentru o perioadă de doi ani. Până cel târziu la data de 1 mai 2022, statele membre trebuie să prezinte informații suplimentare destinate evaluării de către CSTEP.

(29)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2238 a acordat o excepție de minimis pentru o cantitate combinată de șprot, uvă, merluciu norvegian și putasu în cadrul activităților de pescuit de specii demersale cu traule în diviziunea ICES 3a și în subzona ICES 4. Statele membre au solicitat ca excepția să fie menținută și au furnizat noi dovezi. CSTEP a concluzionat (28) că este rezonabil să se presupună că realizarea unor îmbunătățiri suplimentare în materie de selectivitate ar fi dificilă și că costurile de sortare a capturilor ar fi ridicate, având în vedere natura activităților de pescuit implicate. Cu toate acestea, CSTEP a remarcat că sunt necesare date cantitative suplimentare pentru a motiva acordarea excepției. Prin urmare, excepția trebuie acordată pentru o perioadă de doi ani. Statele membre trebuie să furnizeze, până la 1 mai 2022, date științifice actualizate și informații justificative corespunzătoare.

(30)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2238 a acordat o excepție de minimis pentru mihalțul-de-mare capturat cu paragate în subzona ICES 4. Statele membre au solicitat ca excepția să fie menținută și au furnizat noi dovezi. CSTEP a analizat informațiile prezentate de statele membre și a concluzionat (29) că, deși informațiile prezentate sunt limitate, argumentele privind dificultățile legate de îmbunătățirea selectivității sunt credibile. Prin urmare, excepția trebuie acordată pentru o perioadă de doi ani. Până la 1 mai 2022, statele membre trebuie să prezinte informații suplimentare în sprijinul acestei excepții.

(31)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2238 a acordat excepții de minimis pentru macrou și stavrid capturați cu traule de fund cu dimensiunea ochiului de plasă cuprinsă între 80 și 99 mm în subzona ICES 4. Statele membre au solicitat ca excepția să fie menținută și au furnizat noi dovezi. CSTEP a analizat dovezile prezentate de statele membre și a concluzionat (30) că există dovezi privind creșterea costurilor asociate cu manipularea și stocarea capturilor neintenționate, dar că informațiile furnizate au fost limitate la anumite zone și flote. Prin urmare, scutirea trebuie acordată pentru o perioadă de doi ani și trebuie să se aplice numai pentru zonele și flotele respective. Până la 1 mai 2022, statele membre trebuie să prezinte informații suplimentare în sprijinul acestei excepții.

(32)

Recomandarea comună a inclus o nouă excepție de minimis pentru putasu în cazul pescuitului cu traulere pelagice industriale. CSTEP a analizat dovezile furnizate de statele membre și a concluzionat (31) că informațiile care susțin argumentele referitoare la dificultatea realizării selectivității și la costurile disproporționate de manipulare a capturilor neintenționate au fost limitate. Cu toate acestea, CSTEP a remarcat că ar fi dificil să se obțină îmbunătățiri suplimentare în materie de selectivitate, având în vedere particularitățile tehnice și sanitare ale traulerului uzină în cauză. Excepția trebuie acordată pentru o perioadă de doi ani în vederea alinierii la alte bazine maritime și în scopul de a acorda statelor membre suficient timp pentru a clarifica discrepanțele dintre date, astfel cum au fost identificate de CSTEP. Până la 1 mai 2022, statele membre trebuie să prezinte informații suplimentare.

(33)

Pentru a asigura estimări fiabile ale nivelului capturilor aruncate înapoi în mare în vederea stabilirii capturilor totale admisibile, în cazul în care excepția de minimis se bazează pe extrapolarea unor situații pentru care datele sunt limitate și a unor informații parțiale privind flota, statele membre trebuie să asigure furnizarea unor date precise și verificabile pentru întreaga flotă vizată de excepția respectivă.

(34)

Măsurile sugerate în noua recomandare comună sunt conforme cu articolul 15 alineatul (4), cu articolul 15 alineatul (5) litera (c) și cu articolul 18 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, precum și cu Regulamentul (UE) 2018/973, în special cu articolul 11, și pot fi așadar incluse în prezentul regulament.

(35)

În temeiul articolului 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/973, Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate privind obligația de debarcare pentru o perioadă de cinci ani începând cu 5 august 2018. Prin urmare, este necesar să se revizuiască impactul excepțiilor de la obligația de debarcare bazate pe rata de supraviețuire și al excepțiilor de minimis de la această obligație.

(36)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2238 trebuie să fie abrogat și înlocuit cu un nou regulament. Cu toate acestea, articolele 11 și 12 din regulamentul delegat (UE) 2019/2238 prevăd măsuri tehnice pentru creșterea selectivității uneltelor de pescuit și reducerea capturilor neintenționate în Skagerrak, precum și pentru a permite utilizarea plaselor SepNep. Aceste măsuri trebuie să rămână aplicabile până la sfârșitul anului 2021, astfel cum se prevedea inițial în Regulamentul delegat (UE) 2019/2238, sau până la adoptarea unui nou act delegat în temeiul Regulamentului (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului (32), act care să prevadă măsurile tehnice respective.

(37)

Deoarece măsurile prevăzute de prezentul regulament au un impact direct asupra planificării sezonului de pescuit al navelor din Uniune și asupra activităților economice conexe, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare imediat după publicare. Regulamentul trebuie să se aplice de la 1 ianuarie 2021,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Punerea în aplicare a obligației de debarcare

În apele Uniunii din Marea Nordului (diviziunile ICES 2a, 3a și subzona ICES 4), obligația de debarcare prevăzută la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se aplică activităților de pescuit de specii demersale și pelagice care fac obiectul unor limite de captură în conformitate cu prezentul regulament pentru perioada 2021-2023.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.

„Dispozitiv de selecție de tip sită (netgrid)” înseamnă un dispozitiv de selecție constând într-o secțiune cu patru panouri introdusă într-un traul cu două panouri, prevăzut cu o plasă înclinată cu ochiuri în formă de romb având o dimensiune a ochiurilor de cel puțin 200 mm, care conduce la un orificiu de evacuare în partea superioară a traulului.

2.

„Panou flamand” înseamnă ultima secțiune de plasă conică a unui beam-traul, la care:

partea posterioară este direct atașată la sacul traulului;

secțiunile de plasă inferioară și superioară sunt alcătuite din ochiuri cu dimensiunea de cel puțin 120 mm măsurată între noduri;

lungimea întinsă este de cel puțin 3 m.

3.

„Panou pentru eliberarea bentosului” (benthos release panel) înseamnă un panou cu ochiuri mai mari sau cu ochiuri pătrate montat pe panoul inferior al traulului, de obicei un beam-traul, pentru a elibera eventualele materiale bentonice și reziduuri de pe fundul mării înainte ca acestea să ajungă în sacul traulului;

4.

„SepNep” înseamnă un traul cu panouri care:

are ochii de plasă cu dimensiunea cuprinsă între 80 și 99 mm + ≥ 100 mm;

este echipat cu multipli saci de traul cu o dimensiune a ochiului de plasă cuprinsă între 80 și 120 mm, atașați la o singură extensie a traulului, sacul superior având o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 120 mm și fiind prevăzut cu un panou de separare cu o dimensiune maximă a ochiului de plasă de 105 mm, și

poate fi echipat, de asemenea, cu o sită opțională de selectare cu un spațiu între bare de cel puțin 17 mm, cu condiția ca aceasta să fie fabricată astfel încât să permită evacuarea langustinelor de dimensiuni mici.

Articolul 3

Excepții legate de rata de supraviețuire pentru langustină

(1)   Excepția legată de rata de supraviețuire prevăzută la articolul 15 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se aplică în apele Uniunii din Marea Nordului (diviziunile ICES 2a, 3a și subzona ICES 4) următoarelor capturi de langustină (Nephrops norvegicus):

(a)

capturi cu vârșe (FPO (33));

(b)

capturi cu traule de fund (OTB, OTT, TBN) echipate cu:

(i)

un sac cu o dimensiune a ochiului de plasă mai mare sau egală cu 80 mm; sau

(ii)

un sac cu o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 70 mm, echipat cu o sită de selectare a speciilor cu un spațiu între bare de maximum 35 mm.

(2)   La aruncarea înapoi în mare, langustina capturată în cazurile menționate la alineatul (1) se eliberează imediat, întreagă, în zona în care a fost capturată.

Articolul 4

Excepție legată de rata de supraviețuire pentru limba-de-mare comună

(1)   Excepția legată de rata de supraviețuire menționată la articolul 15 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se aplică limbii-de-mare comune (Solea solea) cu dimensiuni sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare, capturată utilizând traule cu panouri (OTB) cu o dimensiune a ochiului de plasă al sacului cuprinsă între 80 și 99 mm în apele Uniunii din diviziunea ICES 4c, pe o rază de șase mile marine de coastă, dar în afara zonelor de creștere identificate.

(2)   Excepția menționată la alineatul (1) se aplică doar navelor cu o lungime maximă de 10 metri și cu o putere maximă a motorului de 221 kW, care pescuiesc în ape cu o adâncime de cel mult 30 de metri și cu o durată a traulării de cel mult 90 de minute.

(3)   La aruncarea înapoi în mare, limba-de-mare comună capturată în cazurile menționate la alineatul (1) se eliberează imediat.

Articolul 5

Excepție legată de rata de supraviețuire pentru capturile accidentale din toate speciile care fac obiectul limitelor de captură, efectuate cu vârșe și vintire

(1)   Excepția legată de rata de supraviețuire menționată la articolul 15 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se aplică tuturor speciilor care fac obiectul limitelor de captură capturate cu vârșe și vintire (FPO, FYK) în apele Uniunii din diviziunea ICES 3a și din subzona ICES 4.

(2)   La aruncarea înapoi în mare, peștele capturat în cazurile menționate la alineatul (1) se eliberează imediat și sub suprafața mării.

Articolul 6

Excepție legată de rata de supraviețuire pentru capturile și capturile accidentale de cambulă de Baltica

(1)   Excepția legată de rata de supraviețuire menționată la articolul 15 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se aplică în apele Uniunii din diviziunea ICES 3a și subzona ICES 4 pentru:

(a)

cambula de Baltica (Pleuronectes platessa) capturată cu plase (GNS, GTR, GTN, GEN);

(b)

cambula de Baltica capturată cu traule de fund fără panouri (daneze);

(c)

cambula de Baltica capturată cu traule de fund (OTB, PTB):

(i)

cu o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 120 mm dacă se urmărește capturarea de pești plați sau pești rotunzi în apele Uniunii din diviziunea ICES 3a și din subzona ICES 4;

(ii)

cu o dimensiune a ochiului de plasă cuprinsă între 90 și 119 mm, echipate cu panouri Seltra, cu un panou superior având o dimensiune a ochiurilor de 140 mm (plasă cu ochiuri în formă de pătrat), dimensiunea ochiului de plasă de 270 mm (plasă cu ochiuri în formă de romb) sau de 300 mm (ochiuri pătrate), folosite pentru capturarea de pești plați sau pești rotunzi din apele Uniunii din diviziunea ICES 3a;

(iii)

cu o dimensiune a ochiului de plasă cuprinsă între 80 mm și 119 mm cu care se urmărește capturarea de pești plați sau pești rotunzi în apele Uniunii din subzona ICES 4.

(2)   La aruncarea înapoi în mare, cambula de Baltica capturată în cazurile menționate la alineatul (1) se eliberează imediat.

Articolul 7

Excepție legată de rata de supraviețuire pentru cambula de Baltica cu dimensiuni sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare

(1)   Excepția legată de rata de supraviețuire menționată la articolul 15 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se aplică în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a și subzona ICES 4 și cambulei de Baltica capturate cu dimensiuni sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare, capturate cu beam-traule (BT2) cu dimensiunea ochiului de plasă de 80-119 mm, dacă cambula de Baltica este capturată:

(a)

cu unelte de pescuit echipate cu plase antipietre sau cu panouri pentru eliberarea bentosului (BRP) și de nave cu o putere a motorului mai mare de 221 kW; sau

(b)

de navele statelor membre care pun în aplicare foaia de parcurs pentru pescuitul integral documentat.

(2)   Excepția menționată la alineatul (1) se aplică, de asemenea, în cazul peștilor plați capturați cu beam-traule (BT2) de către nave cu o putere a motorului de maximum 221 kW sau cu o lungime totală mai mică de 24 m, care sunt construite pentru a pescui în zona de 12 mile, în cazul în care durata medie a traulării este mai mică de 90 de minute.

(3)   Statele membre care au un interes direct de gestionare transmit în fiecare an, cât mai curând posibil și cel târziu la data de 1 mai, informații științifice suplimentare care justifică excepțiile prevăzute la alineatele (1) și (2). Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) evaluează, până la data de 31 iulie a fiecărui an, informațiile științifice furnizate.

(4)   La aruncarea înapoi în mare, cambula de Baltica capturată în cazurile menționate la alineatele (1) și (2) se eliberează imediat.

Articolul 8

Excepție legată de rata de supraviețuire pentru calcan

(1)   Excepția legată de rata de supraviețuire menționată la articolul 15 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se aplică în apele Uniunii din subzona ICES 4 capturilor de calcan (Scophthalmus maximus) efectuate cu beam-traule cu o dimensiune a ochiului de plasă al sacului mai mare sau egală cu 80 mm (TBB).

(2)   Excepția menționată la alineatul (1) se aplică cu titlu provizoriu până la 31 decembrie 2022. Statele membre care au un interes direct de gestionare transmit în fiecare an, cât mai curând posibil și cel târziu la data de 1 mai, informații științifice suplimentare care justifică excepția prevăzută la alineatul (1). CSTEP evaluează, până la data de 31 iulie a fiecărui an, informațiile științifice furnizate.

(3)   La aruncarea înapoi în mare, calcanul capturat în cazurile menționate la alineatul (1) se eliberează imediat.

Articolul 9

Excepție legată de rata de supraviețuire pentru vulpi-de-mare și pisici-de-mare

(1)   Excepția legată de rata de supraviețuire menționată la articolul 15 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se aplică vulpilor-de-mare și pisicilor-de-mare capturate cu unelte de pescuit în apele Uniunii din Marea Nordului (diviziunile ICES 2a, 3a și subzona ICES 4).

(2)   Statele membre care au un interes direct de gestionare transmit în fiecare an, cât mai curând posibil și cel târziu la data de 1 mai, informații științifice suplimentare, în special pentru Leucoraja naevus, care justifică excepția prevăzută la alineatul (1). CSTEP evaluează, până la data de 31 iulie a fiecărui an, informațiile științifice furnizate.

(3)   La aruncarea înapoi în mare, vulpile-de-mare și pisicile-de-mare capturate în cazurile menționate la alineatul (1) se eliberează imediat.

Articolul 10

Excepție legată de rata de supraviețuire pentru speciile de macrou și hering capturate în activitățile de pescuit cu plasă-pungă

(1)   Excepția legată de rata de supraviețuire menționată la articolul 15 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se aplică macroului și heringului capturați în cadrul pescuitului cu plase-pungă în apele Uniunii din Marea Nordului (diviziunile ICES 2a, 3a și subzona ICES 4), dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(a)

captura este eliberată înainte ca un anumit procent [prevăzut la alineatele (2) și (3) de mai jos] al plasei-pungă să se închidă („punctul de recuperare”);

(b)

unealta de pescuit cu plasă-pungă este prevăzută cu o geamandură vizibilă care marchează clar limita pentru punctul de recuperare;

(c)

nava și unealta de pescuit cu plasă-pungă sunt prevăzute cu un sistem electronic de înregistrare și de documentare care consemnează momentul, locul și gradul utilizării plasei-pungă pentru toate operațiunile de pescuit.

(2)   Punctul de recuperare este la un procent de 80 % de închidere a plasei-pungă în cazul activităților de pescuit de macrou și la un procent de 90 % de închidere a plasei-pungă în cazul activităților de pescuit de hering.

(3)   Dacă bancul de pești înconjurat este format dintr-o combinație a ambelor specii, punctul de recuperare este la un procent de 80 % de închidere a plasei-pungă.

(4)   Se interzice eliberarea capturilor de macrou și de hering după atingerea punctului de recuperare.

(5)   Înainte de eliberarea peștilor, trebuie prelevat un eșantion din bancul de pești înconjurat, pentru a se estima speciile din care se compune, precum și dimensiunile și cantitatea peștilor.

(6)   Statele membre care au un interes direct de gestionare transmit, cât mai curând posibil și cel târziu la 1 mai 2022, dovezi care justifică menținerea excepției.

Articolul 11

Excepții de minimis pentru activități de pescuit de specii pelagice și demersale

Prin derogare de la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, următoarele cantități pot fi aruncate înapoi în mare, în conformitate cu articolul 15 alineatul (4) litera (c) din regulamentul respectiv:

1.

în cadrul activităților de pescuit de limbă-de-mare comună cu nave care utilizează setci simple și setci cu sirec (GN, GNS, GND, GNC, GTN, GTR, GEN, GNF) în apele Uniunii din Marea Nordului (diviziunile ICES 2a și 3a și subzona ICES 4):

o cantitate de limbă-de-mare comună aflată sub și peste dimensiunea minimă de referință pentru conservare, care nu trebuie să depășească 3 % din totalul capturilor anuale din această specie;

2.

în cadrul activităților de pescuit de limbă-de-mare comună cu nave care utilizează beam-traule (TBB) cu dimensiunea ochiului de plasă de 80-119 mm echipate cu un panou flamand, în apele Uniunii din subzona ICES 4:

o cantitate de limbă-de-mare comună aflată sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare care nu trebuie să depășească 5 % din totalul capturilor anuale din această specie;

3.

în cadrul activității de pescuit de langustină cu nave care utilizează traule de fund (OTB, OTT, TBN) cu dimensiunea ochiului de plasă mai mare sau egală cu 70 mm, echipate cu o sită de selectare a speciilor cu un spațiu între bare de maximum 35 mm, în apele Uniunii din diviziunea ICES 3a:

o cantitate combinată de limbă-de-mare comună, eglefin, merlan, cod, cod saithe și merluciu sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare, care nu trebuie să depășească 4 % din totalul capturilor anuale de langustină, limbă-de-mare comună, eglefin, merlan și crevete nordic, cod, cod saithe și merluciu;

4.

în cadrul activității de pescuit de crevete nordic cu nave care utilizează traule de fund (OTB, OTT) cu dimensiunea ochiului de plasă mai mare sau egală cu 35 mm, echipate cu o sită de selectare a speciilor cu un spațiu între bare de maximum 19 mm, cu un orificiu neblocat de evacuare a peștilor, în apele Uniunii din diviziunea ICES 3a:

o cantitate combinată de limbă-de-mare comună, eglefin, merlan, cod, cambulă de Baltica, cod saithe, hering, merluciu norvegian, argentină mare și putasu sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare, acolo unde există, care nu trebuie să depășească 5 % din totalul capturilor anuale de langustină, limbă-de-mare comună, eglefin, merlan, cod, cod saithe, cambulă de Baltica, crevete nordic, merluciu, merluciu norvegian, argentină mare, hering și putasu;

5.

în cadrul activităților de pescuit cu nave care utilizează traule de fund (OTB, OTT, TBN, PTB) cu dimensiunea ochiului de plasă de 90-119 mm, echipate cu panouri Seltra având un panou superior cu mărimea ochiurilor de plasă de 140 mm (în cazul ochiurilor în formă de pătrat), de 270 mm (în cazul ochiurilor rombice) sau de 300 mm (în cazul ochiurilor în formă de pătrat), sau traule de fund (OTB, OTT, TBN, PTB) cu dimensiunea ochiului de plasă mai mare sau egală cu 120 mm, în apele Uniunii din diviziunea ICES 3a:

o cantitate de merlan sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare, până la maximum 2 % din totalul capturilor anuale de langustină, cod, eglefin, merlan, cod saithe, limbă-de-mare comună, cambulă de Baltica și merluciu;

6.

în cadrul activităților de pescuit de langustină cu nave care utilizează traule de fund cu dimensiunea ochiului de plasă de 80-99 mm, echipate cu un SepNep, în apele Uniunii din subzona ICES 4:

o cantitate de cambulă de Baltica sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare, care nu trebuie să depășească 3 % din totalul capturilor anuale de cod saithe, cambulă de Baltica, eglefin, merlan, cod, crevete nordic, limbă-de-mare comună și langustină;

7.

în cadrul activităților de pescuit de crevete brun cu nave care utilizează beam-traule în apele Uniunii din diviziunile ICES 4b și 4c:

o cantitate din toate speciile care fac obiectul unor limite de captură, care nu trebuie să depășească 6 % în 2021 și 2022 și 5 % în 2023 din totalul capturilor anuale din toate speciile care fac obiectul unor limite de captură în cadrul activităților de pescuit respective;

8.

în cadrul activităților de pescuit de specii demersale cu nave care utilizează traule de fund (OTB, OTT, PTB) cu dimensiunea ochiului de plasă mai mare sau egală cu 120 mm, care capturează mihalț-de-mare în apele Uniunii din subzona ICES 4:

o cantitate de mihalț-de-mare sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare, care nu trebuie să depășească 3 % din totalul capturilor anuale de mihalț-de-mare în cadrul activității de pescuit respective;

9.

în cadrul activităților mixte de pescuit de specii demersale cu nave care utilizează traule de fund sau seine (OTB, OTT, SDN, SSC) cu dimensiunea ochiului de plasă de 70-99 mm (TR2) în apele Uniunii din diviziunea ICES 4c:

o cantitate combinată de merlan și cod sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare, care nu trebuie să depășească 5 % din totalul capturilor anuale de merlan și cod; cantitatea maximă de cod care poate fi aruncată înapoi în mare este limitată la 2 % din totalul capturilor anuale;

excepția de minimis prevăzută la prezenta literă se aplică cu titlu provizoriu până la 31 decembrie 2021. Statele membre care au un interes direct de gestionare transmit, cât mai curând posibil și cel târziu la 1 mai 2021, informații științifice suplimentare care justifică excepția. CSTEP evaluează, până la 31 iulie 2021, informațiile științifice furnizate;

10.

în cadrul activităților mixte de pescuit de specii demersale cu nave care utilizează traule de fund sau seine (OTB, OTT, SDN, SSC) cu dimensiunea ochiului de plasă de 70-99 mm (TR2) în apele Uniunii din diviziunile ICES 4a și 4b:

o cantitate de merlan sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare, care nu trebuie să depășească 4 % din totalul capturilor anuale de merlan;

excepția de minimis prevăzută la prezenta literă se aplică cu titlu provizoriu până la 31 decembrie 2022. Statele membre care au un interes direct de gestionare transmit, cât mai curând posibil și cel târziu la 1 mai 2022, informații științifice suplimentare care justifică excepția. CSTEP evaluează, până la 31 iulie 2022, informațiile științifice furnizate;

11.

în cadrul activităților de pescuit de specii demersale cu nave care utilizează beam-traule cu dimensiunea ochiului de plasă de 80-119 mm în apele Uniunii din subzona ICES 4:

o cantitate de merlan sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare, care nu trebuie să depășească 2 % din totalul capturilor anuale de cambulă de Baltica și limbă-de-mare;

excepția de minimis prevăzută la prezenta literă se aplică cu titlu provizoriu până la 31 decembrie 2021. Statele membre care au un interes direct de gestionare transmit, cât mai curând posibil și cel târziu la 1 mai 2021, informații științifice suplimentare care justifică excepția. CSTEP evaluează, până la 31 iulie 2021, informațiile științifice furnizate;

12.

în cadrul activităților de pescuit de specii pelagice desfășurate de traulere pelagice cu o lungime totală de până la 25 de metri, care utilizează traule pelagice (OTM/PTM) și care sunt destinate capturării de macrou, stavrid și hering în diviziunile ICES 4b și 4c la sud de paralela de 54 de grade latitudine nordică;

o cantitate combinată de macrou, stavrid, hering și merlan care nu depășește 1 % din totalul capturilor anuale de macrou, stavrid, hering și merlan;

excepția de minimis prevăzută la prezenta literă se aplică cu titlu provizoriu până la 31 decembrie 2022. Statele membre care au un interes direct de gestionare transmit, cât mai curând posibil și cel târziu la 1 mai 2022, informații științifice suplimentare care justifică excepția. CSTEP evaluează, până la 31 iulie 2022, informațiile științifice furnizate;

13.

în cadrul activităților mixte de pescuit de specii demersale cu traule (OTB, OTM, OTT, PTB, PTM, SDN, SPR, SSC, TB, TBN) cu dimensiunea ochiului de plasă mai mare de 80 mm în diviziunea ICES 3a și în subzona ICES 4, precum și în cadrul activității de pescuit de crevete nordic efectuată cu unelte de pescuit cu o sită de sortare cu un spațiu maxim între bare de 19 mm sau cu un dispozitiv de selecție echivalent și cu un dispozitiv de reținere a peștilor cu dimensiunea ochiului de peste 35 mm în diviziunea ICES 3a și de peste 32 mm în subzona ICES 4:

o cantitate combinată de șprot, uvă, merluciu norvegian și putasu, care nu trebuie să depășească 1 % din totalul capturilor anuale efectuate în cadrul activităților mixte de pescuit de specii demersale și în cadrul activităților de pescuit de crevete nordic;

excepția de minimis prevăzută la prezenta literă se aplică cu titlu provizoriu până la 31 decembrie 2022. Statele membre care au un interes direct de gestionare transmit, cât mai curând posibil și cel târziu la 1 mai 2022, informații științifice suplimentare care justifică excepția. CSTEP evaluează, până la 31 iulie 2022, informațiile științifice furnizate;

14.

în cadrul activităților de pescuit demersal de merluciu de către nave care utilizează paragate (LLS) în subzona ICES 4:

o cantitate de mihalț-de-mare (Molva molva) sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare, care nu trebuie să depășească 3 % din totalul capturilor anuale de mihalț-de-mare în cadrul activității respective de pescuit de specii demersale;

excepția de minimis prevăzută la prezenta literă se aplică cu titlu provizoriu până la 31 decembrie 2022. Statele membre care au un interes direct de gestionare transmit, cât mai curând posibil și cel târziu la 1 mai 2022, informații științifice suplimentare care justifică excepția. CSTEP evaluează, până la 31 iulie 2022, informațiile științifice furnizate;

15.

în cadrul activității mixte de pescuit de specii demersale cu traule de fund (OTB, OTT, PTB) cu dimensiunea ochiului de plasă cuprinsă între 80 și 99 mm (TR2) în diviziunile ICES 4b și 4c:

o cantitate de stavrid (Trachurus spp.) care nu trebuie să depășească 6 % din totalul capturilor anuale de stavrid efectuate în cadrul acestei activități de pescuit;

excepția de minimis prevăzută la prezenta literă se aplică cu titlu provizoriu până la 31 decembrie 2022. Statele membre care au un interes direct de gestionare transmit, cât mai curând posibil și cel târziu la 1 mai 2022, informații științifice suplimentare care justifică excepția. CSTEP evaluează, până la 31 iulie 2022, informațiile științifice furnizate;

16.

în cadrul activității mixte de pescuit de specii demersale cu traule de fund (OTB, OTT, PTB) cu dimensiunea ochiului de plasă cuprinsă între 80 și 99 mm (TR2) în diviziunile ICES 4b și 4c:

o cantitate de macrou (Scomber scombrus) care nu trebuie să depășească 6 % din totalul capturilor anuale de macrou efectuate în cadrul acestei activități de pescuit;

excepția de minimis prevăzută la prezenta literă se aplică cu titlu provizoriu până la 31 decembrie 2022. Statele membre care au un interes direct de gestionare transmit, cât mai curând posibil și cel târziu la 1 mai 2022, informații științifice suplimentare care justifică excepția. CSTEP evaluează, până la 31 iulie 2022, informațiile științifice furnizate;

17.

în cadrul pescuitului cu traulere pelagice industriale care vizează putasu în subzona ICES 4 și prelucrarea acestei specii la bord pentru a obține baza pentru surimi:

o cantitate de putasu (Micromesistius poutassou) care nu trebuie să depășească 5 % din totalul capturilor anuale de putasu;

excepția de minimis prevăzută la prezenta literă se aplică cu titlu provizoriu până la 31 decembrie 2022. Statele membre care au un interes direct de gestionare transmit, cât mai curând posibil și cel târziu la 1 mai 2022, informații științifice suplimentare care justifică excepția. CSTEP evaluează, până la 31 iulie 2022, informațiile științifice furnizate.

Articolul 12

Abrogare și dispoziții tranzitorii

Regulamentul delegat (UE) 2019/2238 se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2021.

Cu toate acestea, articolele 11 și 12 din Regulamentul delegat (UE) 2019/2238 continuă să se aplice până la 31 decembrie 2021 sau până la momentul în care devine aplicabil un act delegat care urmează să fie adoptat în temeiul articolului 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2019/1241, data reținută fiind cea mai apropiată.

Articolul 13

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolele 1-11 se aplică de la 1 ianuarie 2021 până la 31 decembrie 2023.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 21 august 2020.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN


(1)   JO L 179, 16.7.2018, p. 1.

(2)  Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).

(3)  Regulamentul delegat (UE) 2019/2238 al Comisiei din 1 octombrie 2019 de precizare a detaliilor punerii în aplicare a obligației de debarcare pentru anumite activități de pescuit de specii demersale din Marea Nordului pentru perioada 2020-2021 (JO L 336, 30.12.2019, p. 34).

(4)  Regatul Unit nu mai este stat membru de la 1 februarie 2020.

(5)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2537709/STECF+PLEN+19-02.pdf

(6)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/1099561/STECF+PLEN+15-02.pdf

(7)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2694823/STECF+20-04+-+Eval+JRs+LO+and+TM+Reg.pdf

(8)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2537709/STECF+PLEN+19-02.pdf

(9)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2147402/STECF+PLEN+18-02.pdf

(10)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/1099561/STECF+PLEN+15-02.pdf

(11)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/1780485/STECF+PLEN+17-02.pdf

(12)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2147402/STECF+PLEN+18-02.pdf

(13)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2147402/STECF+PLEN+18-02.pdf

(14)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2694823/STECF+20-04+-+Eval+JRs+LO+and+TM+Reg.pdf

(15)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2694823/STECF+20-04+-+Eval+JRs+LO+and+TM+Reg.pdf

(16)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2694823/STECF+20-04+-+Eval+JRs+LO+and+TM+Reg.pdf

(17)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2694823/STECF+20-04+-+Eval+JRs+LO+and+TM+Reg.pdf

(18)  Regulamentul delegat (UE) nr. 1395/2014 al Comisiei din 20 octombrie 2014 de stabilire a unui plan privind aruncarea capturilor înapoi în mare pentru activitățile de pescuit de anumite specii pelagice mici și activitățile de pescuit pentru scopuri industriale în Marea Nordului (JO L 370, 30.12.2014, p. 35).

(19)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/812327/STECF+PLEN+14-02.pdf

(20)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/1099561/STECF+PLEN+15-02.pdf

(21)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2147402/STECF+PLEN+18-02.pdf

(22)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/1710831/STECF+17-08+-+Evaluation+of+LO+joint+recommendations.pdf

(23)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/1710831/STECF+17-08+-+Evaluation+of+LO+joint+recommendations.pdf/d7110d8a-c4da-498c-8b30-98d0b5c2fc22

(24)  http://ices.dk/sites/pub/Publication%20Reports/Advice/2020/2020/cod.27.47d20.pdf

(25)  http://ices.dk/sites/pub/Publication%20Reports/Advice/2020/2020/cod.27.47d20.pdf

(26)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2694823/STECF+20-04+-+Eval+JRs+LO+and+TM+Reg.pdf

(27)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2694823/STECF+20-04+-+Eval+JRs+LO+and+TM+Reg.pdf

(28)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2694823/STECF+20-04+-+Eval+JRs+LO+and+TM+Reg.pdf

(29)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2694823/STECF+20-04+-+Eval+JRs+LO+and+TM+Reg.pdf

(30)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2694823/STECF+20-04+-+Eval+JRs+LO+and+TM+Reg.pdf

(31)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2694823/STECF+20-04+-+Eval+JRs+LO+and+TM+Reg.pdf

(32)  Regulamentul (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine prin măsuri tehnice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1967/2006 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și a Regulamentelor (UE) nr. 1380/2013, (UE) 2016/1139, (UE) 2018/973, (UE) 2019/472 și (UE) 2019/1022 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 și (CE) nr. 2187/2005 ale Consiliului. (JO L 198, 25.7.2019, p. 105).

(33)  Codurile uneltelor utilizate în prezentul regulament sunt stabilite în anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011 al Comisiei de stabilire a normelor detaliate de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului. În cazul navelor a căror lungime totală este mai mică de 10 metri, codurile uneltelor utilizate în prezentul regulament sunt stabilite în clasificarea FAO a uneltelor.


10.12.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 415/22


REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2020/2015 AL COMISIEI

din 21 august 2020

de precizare a detaliilor punerii în aplicare a obligației de debarcare pentru anumite activități de pescuit din apele occidentale pentru perioada 2021-2023

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2019/472 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile pescuite în apele occidentale și apele adiacente și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective, de modificare a Regulamentelor (UE) 2016/1139 și (UE) 2018/973 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007 și (CE) nr. 1300/2008 ale Consiliului (1), în special articolul 13,

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (2) are ca obiectiv eliminarea treptată a practicii aruncării capturilor înapoi în mare în cadrul tuturor activităților de pescuit ale Uniunii prin introducerea unei obligații de debarcare pentru capturile de specii care fac obiectul unor limite de captură.

(2)

Articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 prevede adoptarea de planuri multianuale care conțin măsuri de conservare pentru activitățile de pescuit prin care se exploatează anumite stocuri într-o zonă geografică relevantă.

(3)

Astfel de planuri multianuale precizează detaliile punerii în aplicare a obligației de debarcare și îi pot conferi Comisiei competența de a specifica aceste detalii pe baza recomandărilor comune elaborate de statele membre.

(4)

Regulamentul (UE) 2019/472 stabilește un plan multianual pentru stocurile pescuite în apele occidentale și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective. Articolul 13 din regulamentul respectiv împuternicește Comisia să adopte acte delegate pentru a completa regulamentul respectiv prin specificarea detaliilor privind obligația de debarcare pentru toate stocurile de specii din apele occidentale cărora li se aplică obligația de debarcare în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, astfel cum se prevede la articolul 15 alineatul (5) literele (a)-(e) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, pe baza recomandărilor comune elaborate de statele membre.

(5)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2239 al Comisiei (3) specifică detaliile punerii în aplicare a obligației de debarcare pentru anumite activități de pescuit de specii demersale din apele de nord-vest pentru perioada 2020-2021, în urma unei recomandări comune prezentate de Belgia, Spania, Franța, Irlanda, Țările de Jos și Regatul Unit (4), care au un interes direct în ceea ce privește gestionarea pescuitului în apele de nord-vest.

(6)

După consultarea Consiliului consultativ pentru apele de nord-vest și a Consiliului consultativ pentru stocuri pelagice, Belgia, Spania, Franța, Irlanda și Țările de Jos au prezentat Comisiei, la 5 mai 2020, o recomandare comună referitoare la un plan privind aruncarea capturilor înapoi în mare pentru anumite activități de pescuit în apele de nord-vest pentru perioada 2021-2023. Statele membre au examinat recomandarea comună la 29 iulie 2020.

(7)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2237 al Comisiei (5) specifică detaliile punerii în aplicare a obligației de debarcare pentru anumite activități de pescuit de specii demersale din apele de sud-vest pentru perioada 2020-2021, în urma unei recomandări comune prezentate de Belgia, Spania, Franța, Țările de Jos și Portugalia, care au un interes direct în ceea ce privește gestionarea pescuitului în apele de sud-vest.

(8)

După consultarea, la 24 aprilie 2020, a Consiliului consultativ pentru apele de sud-vest și a Consiliului consultativ pentru stocuri pelagice, Belgia, Spania, Franța, Țările de Jos și Portugalia au prezentat Comisiei, la 5 mai 2020, o recomandare comună referitoare la un plan privind aruncarea capturilor înapoi în mare pentru anumite activități de pescuit în apele de sud-vest pentru perioada 2021-2023. Statele membre au examinat recomandarea comună la 16 iulie 2020.

(9)

Organismele științifice relevante au oferit contribuții științifice, care au fost analizate de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) (6). La 28 iulie 2020, Comisia a prezentat măsurile în cauză unui grup de experți format din reprezentanți ai statelor membre, în cadrul unei reuniuni la care Parlamentul European a participat în calitate de observator.

(10)

În temeiul articolului 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, Comisia a luat în considerare atât evaluarea efectuată de CSTEP, cât și necesitatea ca statele membre să asigure punerea în aplicare integrală a obligației de debarcare. În mai multe cazuri au fost prezentate dovezi noi, însă CSTEP a considerat că sunt necesare îmbunătățiri în ceea ce privește informațiile furnizate. În aceste cazuri, este oportun să se acorde excepții cu titlu temporar. Prin continuarea activităților de pescuit va fi îmbunătățită colectarea datelor, iar observațiile CSTEP vor fi luate în calcul.

(11)

Grupurile regionale de state membre și-au bazat majoritatea cererilor privind excepțiile de minimis pe o potențială creștere a costurilor ca urmare a manipulării capturilor neintenționate. Informațiile furnizate de statele membre în această privință s-au îmbunătățit. Cu toate acestea, CSTEP observă că este încă necesară îmbunătățirea colectării de date și că, în vederea reducerii nivelului capturilor neintenționate, trebuie să se acorde prioritate îmbunătățirii selectivității. Prin urmare, în astfel de cazuri, excepțiile trebuie acordate de la caz la caz, pentru o perioadă de 1 sau 2 ani. Statele membre trebuie să furnizeze date suplimentare rezultate din trialuri și studii științifice aflate în curs de desfășurare.

(12)

În apele de nord-vest trebuie să se aplice următoarele excepții de la obligația de debarcare, legate de rata ridicată de supraviețuire.

(13)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2239 conținea o excepție legată de rata de supraviețuire, astfel cum se prevede la articolul 15 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1380/2013, pentru langustina capturată cu vârșe, capcane sau coșuri în subzonele 6 și 7 ale Consiliului Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (International Council for the Exploration of the Sea – ICES). Statele membre au solicitat ca excepția să fie menținută. CSTEP a evaluat dovezile prezentate de statele membre în anii precedenți și a concluzionat (7) că excepția este justificată. Având în vedere că circumstanțele nu s-au schimbat, această excepție trebuie menținută.

(14)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2239 conținea o excepție legată de rata de supraviețuire pentru langustina capturată cu ajutorul traulelor de fund cu dimensiunea ochiului de plasă mai mare sau egală cu 100 mm și pentru langustina capturată cu traule de fund cu dimensiunea ochiului de plasă de 70-99 mm în combinație cu unelte de pescuit selective (pescuit TRI și TR2) în subzona ICES 7. Statele membre au solicitat ca excepția să fie menținută. În anii precedenți CSTEP a analizat dovezile prezentate de statele membre și a concluzionat (8) că studiul privind rata de supraviețuire realizat cu traulul Seltra a furnizat suficiente date, însă efectul general asupra pescuitului extensiv de langustină efectuat cu alte unelte de pescuit este în continuare dificil de evaluat. CSTEP a subliniat faptul că, presupunând că rata relativ ridicată de supraviețuire se aplică în cazul tuturor uneltelor de pescuit, în cadrul activității de pescuit respective se aplică implicit o rată relativ redusă a capturilor aruncate înapoi în mare. Având în vedere că circumstanțele nu s-au schimbat, această excepție trebuie, prin urmare, să fie menținută, indicându-se specificitățile uneltelor, pentru zona de protecție din Marea Celtică și pentru Marea Irlandei.

(15)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2239 a inclus o excepție legată de rata de supraviețuire pentru langustina capturată în diviziunea ICES 6a, în limita a douăsprezece mile marine de coastă, utilizându-se traule cu panouri cu dimensiunea ochiului de plasă de 80-110 mm în combinație cu unelte de pescuit selective. Statele membre au solicitat ca excepția să fie menținută. CSTEP a analizat dovezile prezentate de statele membre în anii precedenți și a concluzionat (9) că studiul privind rata de supraviețuire este solid și că acesta indică o rată de supraviețuire relativ ridicată. Având în vedere că circumstanțele nu s-au schimbat, această excepție trebuie menținută.

(16)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2239 a inclus o excepție legată de rata de supraviețuire pentru limba-de-mare comună sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare (DMRC) capturată cu unelte de pescuit cu traule cu panouri cu o dimensiune a ochiului de plasă de 80-99 mm în diviziunea ICES 7d în limita a șase mile marine de coastă și în afara zonelor de creștere identificate. Statele membre au solicitat ca excepția să fie menținută. În anii precedenți CSTEP a evaluat dovezile prezentate de statele membre și a concluzionat (10) că acestea sunt suficiente. Prin urmare, având în vedere că circumstanțele nu s-au schimbat, această excepție trebuie menținută.

(17)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2239 a acordat o excepție legată de rata de supraviețuire pentru speciile de Rajiformes capturate cu orice tip de unelte în subzonele ICES 6 și 7. Statele membre au solicitat ca excepția să fie menținută. CSTEP a analizat noile dovezi prezentate de statele membre și a concluzionat (11) că supraviețuirea variază de la o specie la alta și de la o activitate de pescuit la alta. CSTEP a remarcat că există proiecte în curs de desfășurare care ar trebui să ofere informații utile cu privire la această excepție. Această concluzie se aplică Leucoraja naevus. CSTEP a remarcat că dovezile indicau rate mai scăzute de supraviețuire pentru Leucoraja naevus. Statele membre trebuie să prezinte informații științifice suplimentare rezultate din aceste studii cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de data de 1 mai a fiecărui an.

(18)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2239 a acordat o excepție legată de rata de supraviețuire pentru cambula de Baltica capturată în diviziunile ICES 7a-7k de nave care utilizează beam-traule, cu o putere maximă a motorului de 221 kW, o lungime maximă de 24 de metri, în limita a 12 mile marine de la coastă și cu durate de traulare de cel mult nouăzeci de minute, și de către nave care utilizează beam-traule cu o putere a motorului de peste 221 kW, cu ajutorul unor plase anti-pietre (flip-up rope) sau al unor panouri de eliberare a bentosului (benthic release panel). Statele membre au solicitat ca excepția să fie menținută. CSTEP a analizat noile dovezi furnizate de statele membre și a concluzionat (12) că estimările privind rata de supraviețuire a capturilor aruncate înapoi în mare variază între fiecare ieșire în larg, iar dovezile au fost insuficiente pentru diviziunile ICES 7h, 7j și 7k. În aceste condiții, excepția pentru cambula de Baltica trebuie să fie menținută numai în diviziunile ICES 7a-7g. Statele membre în cauză trebuie să prezinte dovezi cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de data de 1 mai a fiecărui an. Comisia ia act, de asemenea, de faptul că statele membre s-au angajat în recomandarea comună să prezinte, alături de următorul raport anual și până la 1 mai 2021, un calendar pentru finalizarea foii de parcurs convenite.

(19)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2239 a inclus o excepție legată de rata de supraviețuire pentru cambula de Baltica capturată cu setci cu sirec sau cu traule cu panouri în diviziunile ICES 7d-7g. Statele membre au solicitat ca excepția să fie menținută. CSTEP a analizat dovezile prezentate de statele membre în anii precedenți și a concluzionat (13) că studiul privind rata de supraviețuire este solid și că acesta indică o rată de supraviețuire relativ ridicată. Prin urmare, având în vedere că circumstanțele nu s-au schimbat, această excepție trebuie menținută.

(20)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2239 a acordat o excepție legată de rata de supraviețuire pentru cambula de Baltica capturată cu traule de fund fără panouri (daneze) în diviziunea ICES 7d. Statele membre au solicitat ca excepția să fie menținută. În anii precedenți CSTEP a evaluat dovezile prezentate de statele membre și a concluzionat (14) că datele studiului privind ratele de supraviețuire sunt fiabile și oferă estimări solide de supraviețuire pentru această activitate de pescuit. Prin urmare, având în vedere că circumstanțele nu s-au schimbat, această excepție trebuie menținută.

(21)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2239 conținea o excepție legată de rata de supraviețuire pentru speciile capturate cu vârșe, capcane și coșuri în apele de nord-vest (subzonele ICES 5, 6 și 7). Statele membre au solicitat ca excepția să fie menținută. Statele membre au furnizat dovezi științifice pentru a ilustra ratele de supraviețuire ridicate ale capturilor aruncate înapoi în mare pentru speciile din cadrul activității de pescuit respective. În anii precedenți CSTEP a analizat dovezile și a concluzionat (15) că ratele de supraviețuire ale speciilor capturate cu vârșe și capcane și aruncate înapoi în mare sunt, probabil, considerabile. Prin urmare, având în vedere că circumstanțele nu s-au schimbat, această excepție trebuie menținută.

(22)

Regulamentul delegat (UE) nr. 1393/2014 al Comisiei (16) a inclus o excepție legată de rata de supraviețuire pentru capturile de macrou și hering realizate cu plase-pungă în anumite condiții în subzona ICES 6. Statele membre au solicitat ca excepția să fie menținută. În anii precedenți CSTEP a analizat dovezile și a concluzionat (17) că ratele de supraviețuire depind de cât timp durează aglomerarea peștilor și de densitatea peștilor din plasă, ambele fiind în general limitate în cazul acestor activități de pescuit. Pornind de la premisa că rezultatele studiului privind supraviețuirea sunt reprezentative pentru ratele de supraviețuire în cadrul operațiunilor de pescuit comercial, proporția de macrou aruncat înainte de ridicarea plasei care supraviețuiește ar fi probabil în jur de 70 %. Densitățile ar fi, de asemenea, mai scăzute decât cea în cazul căreia s-a observat o creștere a mortalității heringului. Prin urmare, având în vedere că circumstanțele nu s-au schimbat, această excepție trebuie menținută în prezentul regulament.

(23)

Regulamentul delegat (UE) nr. 1393/2014 a inclus o excepție legată de rata de supraviețuire pentru capturilor de macrou și hering efectuate în cadrul pescuitului cu plase-pungă cu inele care vizează specii pelagice care nu fac obiectul unor cote în diviziunile ICES 7e și 7f. Statele membre au solicitat ca excepția să fie menținută. CSTEP a analizat dovezile furnizate de statele membre în anii precedenți și a concluzionat (18) că ratele de supraviețuire ar putea fi similare ratelor de supraviețuire constatate în cazul pescuitului cu plase-pungă, iar dovezile au fost similare cu cele care justificau alte excepții incluse în planurile anterioare privind aruncarea capturilor înapoi în mare. Prin urmare, având în vedere că circumstanțele nu s-au schimbat, excepția trebuie menținută.

(24)

În apele de sud-vest trebuie să se aplice următoarele excepții de la obligația de debarcare, legate de rata ridicată de supraviețuire.

(25)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2237 a inclus o excepție de la obligația de debarcare pentru langustina capturată cu traule de fund în subzonele ICES 8 și 9 și pentru pagelul argintiu capturat cu unelte de pescuit artizanale „voracera” în diviziunea ICES 9a. Statele membre au solicitat ca excepția să fie menținută. CSTEP a evaluat excepția pentru langustină din anii precedenți și a concluzionat (19) că dovezile au fost solide. În ceea ce privește pagelul argintiu, CSTEP a concluzionat în evaluările sale anterioare (20) că studiile au furnizat dovezi științifice suficient de solide în ceea ce privește supraviețuirea pagelului argintiu. Prin urmare, având în vedere că circumstanțele nu s-au schimbat, aceste două excepții trebuie menținute.

(26)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2237 a acordat o excepție legată de rata de supraviețuire pentru speciile de Rajiformes capturate cu orice tip de unelte în subzonele ICES 8 și 9. Statele membre au solicitat ca excepția să fie menținută și au prezentat dovezi noi. CSTEP a concluzionat (21) că s-au depus eforturi semnificative în vederea eliminării lacunelor în materie de date, mai multe proiecte fiind încă în curs de desfășurare. Cu toate acestea, sunt necesare îmbunătățiri în ceea ce privește colectarea datelor. Statele membre care au un interes direct de gestionare trebuie să transmită, cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de data de 1 mai 2022, dovezi științifice suplimentare rezultate din proiectele aflate în curs de desfășurare. Prin urmare, excepția trebuie să fie menținută.

(27)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2237 a acordat o excepție pentru capturile de Leucoraja naevus efectuate cu setci cu sirec în subzonele ICES 8 și 9 și efectuate cu traule de fund în subzona ICES 8. Statele membre au solicitat ca excepția să fie menținută și au prezentat dovezi noi. CSTEP a analizat dovezile și a remarcat (22) că s-au depus eforturi semnificative în vederea eliminării lacunelor în materie de date și că un număr semnificativ de proiecte sunt în curs de desfășurare. Cu toate acestea, sunt necesare îmbunătățiri în ceea ce privește colectarea datelor. Având în vedere că, în trecut, ratele de supraviețuire pentru Leucoraja naevus s-au dovedit a fi mai mici decât în cazul altor specii de Rajiformes, excepția trebuie menținută până la 31 decembrie 2022 pentru capturile de Leucoraja naevus efectuate cu setci cu sirec în subzonele ICES 8 și 9 și până la 31 decembrie 2021 pentru capturile de Leucoraja naevus efectuate cu traule de fund în subzona ICES 8. Statele membre trebuie să prezinte cât mai curând posibil informații științifice suplimentare rezultate din proiectele aflate în curs de desfășurare.

(28)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2237 a acordat o excepție legată de rata de supraviețuire pentru pagelul argintiu capturat cu unelte de pescuit artizanale voracera în diviziunea ICES 9a și pentru pagelul argintiu capturat cu cârlige și paragate în subzonele ICES 8 și 10 și în diviziunea ICES 9a. Statele membre au solicitat ca această excepție să fie acordată în continuare și au prezentat dovezi noi. Cu toate acestea, sunt necesare îmbunătățiri în ceea ce privește colectarea datelor. CSTEP a remarcat că (23) mai multe proiecte științifice referitoare la rata de supraviețuire aferente perioadei 2019-2020 nu au fost realizate din cauza dificultăților întâmpinate la achiziționarea materialelor. Excepția poate fi acordată până la 31 decembrie 2022. Statele membre care au un interes direct de gestionare transmit, cât mai curând posibil și nu mai târziu de 1 mai 2022, informații științifice suplimentare care justifică excepția.

(29)

Regulamentul delegat (UE) nr. 1394/2014 al Comisiei (24) a inclus o excepție legată de rata ridicată de supraviețuire pentru capturile de hamsie, stavrid și macrou pescuite artizanal cu plase-pungă, cu condiția ca plasa să nu fi fost adusă în întregime la bord. Statele membre au solicitat ca excepția să fie menținută și au prezentat dovezi noi. CSTEP a remarcat (25) faptul că dovezile au arătat rate de supraviețuire ridicate pentru hamsie, stavrid și macrou, atunci când se estimează că durata aglomerării peștilor în contextul aruncării peștelui înainte de ridicarea plasei este mai mică de 5 minute, ceea ce reprezintă durata estimată a aglomerării peștilor în condiții reale de pescuit. Prin urmare, excepția trebuie să fie menținută.

(30)

În apele de nord-vest trebuie să se aplice următoarele excepții de minimis de la obligația de debarcare.

(31)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2239 a inclus excepții de minimis de la obligația de debarcare pentru anumite activități de pescuit. Statele membre au solicitat ca excepția să fie menținută. În anii precedenți CSTEP a analizat dovezile furnizate de statele membre și a concluzionat (26) că argumentele privind costurile disproporționate aferente manipulării capturilor neintenționate au fost rezonabile. Având în vedere că circumstanțele nu s-au schimbat, este oportun să se mențină excepțiile de minimis pentru:

merlan capturat de nave care utilizează traule de fund și seine cu dimensiunea ochiului de plasă mai mare sau egală cu 80 mm (OTB, OTT, OT, PTB, PT, SSC, SDN, SPR, SX, SV, TBN, TBS, TB, TX), traule pelagice (OTM, PTM) și beam-traule (BTT) cu dimensiunea ochiului de plasă de 80-119 mm (BT2), în diviziunile ICES 7b-7k.

Excepția prevăzută la această liniuță se aplică până în decembrie 2021, având în vedere observația generală a CSTEP cu privire la starea generală de conservare a stocurilor de merlan din subzonele ICES 7b-7k. Statele membre în cauză trebuie să transmită informații suplimentare privind componența capturilor până cel târziu la 1 mai 2021;

limbă-de-mare comună capturată de nave care utilizează setci simple și setci cu sirec pentru a captura limbă-de-mare comună în diviziunile ICES 7d-7g;

limbă-de-mare comună capturată de nave care utilizează unelte TBB cu dimensiunea ochiului de plasă de 80-119 mm și cu selectivitate crescută (panou flamand) în diviziunile ICES 7d-7h.

(32)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2239 a inclus o excepție de minimis pentru capturile de eglefin efectuate de nave care utilizează traule de fund cu o dimensiune a ochiurilor de plasă mai mare sau egală cu 80 mm în diviziunile ICES 7b, 7c și 7e-7k. Statele membre au solicitat ca excepția să fie menținută. CSTEP (27) a analizat noile dovezi furnizate de statele membre și a concluzionat că, în aceste zone, eglefinul este o specie de blocaj care prezintă un risc ridicat. Cu toate acestea, CSTEP a remarcat, de asemenea, că stocurile de cod și de merlan sunt extrem de diminuate în Marea Celtică și a recomandat reducerea nivelului capturilor neintenționate din aceste specii. Prin urmare, excepția poate fi acordată pentru traule de fund cu o dimensiune a ochiurilor de plasă mai mare sau egală cu 100 mm și pentru seine, excluzând beam-traulele și pescuitul direcționat de langustină; pentru navele care vizează langustină cu o dimensiune a ochiurilor de plasă de cel puțin 80 mm pentru pescuitul direcționat de langustină, precum și pentru beam-traule cu o dimensiune a ochiurilor de plasă mai mare sau egală cu 80 mm, echipate cu un panou flamand. Această excepție trebuie menținută până la 31 decembrie 2022.

(33)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2239 a acordat o excepție de minimis pentru pescuitul mixt de specii demersale efectuat de nave care vizează crevetele brun și care utilizează beam-traule în diviziunea ICES 7a. Statele membre au solicitat ca excepția să fie menținută. În anii precedenți CSTEP a analizat dovezile prezentate de statele membre și a concluzionat (28) că excepția acordată pentru această activitate de pescuit este bine documentată în Marea Nordului și că este probabil ca pescuitul din Marea Nordului să fie reprezentativ pentru pescuitul din Marea Irlandei. Având în vedere că circumstanțele nu s-au schimbat, această excepție trebuie menținută.

(34)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2239 a acordat o excepție de minimis pentru capturile de caproide efectuate de nave care utilizează traule de fund în diviziunile ICES 7b, 7c și 7f-7k. Statele membre au solicitat ca excepția să fie menținută. CSTEP a analizat noile date transmise de statele membre și a concluzionat (29) că există dovezi privind creșterea costurilor asociate manipulării și depozitării capturilor neintenționate în cadrul activităților de pescuit relevante. Cu toate acestea, îmbunătățirea selectivității trebuie să fie o prioritate. Excepția trebuie menținută până la 31 decembrie 2022. Statele membre în cauză trebuie să prezinte cât mai curând posibil și cel mai târziu până în mai 2022 dovezi suplimentare care să justifice această excepție.

(35)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2239 a acordat o excepție de minimis pentru cardină albă sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare capturată de nave care utilizează beam-traule cu o dimensiune a ochiurilor de plasă între 80 și 119 mm în subzona ICES 7 și care utilizează traule de fund în anumite condiții. Statele membre au solicitat ca excepția să fie menținută. CSTEP a analizat noile date furnizate de statele membre și a concluzionat (30) că există indicii privind costurile suplimentare de manipulare a capturilor neintenționate. Excepția trebuie să fie menținută pentru o perioadă de doi ani și să fie însoțită de specificații suplimentare pentru a se permite colectarea de date suplimentare. Statele membre în cauză trebuie să prezinte cât mai curând posibil și cel mai târziu în mai 2021 dovezi suplimentare care să justifice această excepție.

(36)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2239 a acordat o excepție de minimis pentru capturile de limbă-de-mare comună efectuate de nave care utilizează beam-traule cu dimensiunea ochiului de plasă de 80-119 mm, cu selectivitate crescută (panou flamand) în diviziunile ICES 7a, 7j și 7k. Statele membre au solicitat ca excepția să fie menținută. CSTEP a analizat noile dovezi prezentate de statele membre și a concluzionat (31) că erau necesare specificații tehnice suplimentare privind uneltele de pescuit. Excepția trebuie să fie menținută timp de doi ani, dar numai pentru diviziunea ICES 7a, iar statele membre trebuie să prezinte cât mai curând posibil și cel mai târziu la 1 mai 2022 dovezile care justifică excepția.

(37)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2239 a inclus o excepție de minimis pentru capturile de argentină mare efectuate de nave care utilizează traule de fund cu o dimensiune a ochiurilor de plasă mai mare sau egală cu 100 mm în diviziunea ICES 5b și în subzona ICES 6. Statele membre au solicitat ca excepția să fie menținută. CSTEP a analizat noile dovezi transmise de statele membre și a concluzionat (32) că există dovezi privind creșterea costurilor asociate manipulării și depozitării capturilor neintenționate. Excepția trebuie să fie menținută timp de doi ani, iar statele membre trebuie să prezinte cât mai curând posibil și cel mai târziu la 1 mai 2022 dovezi suplimentare care justifică această excepție.

(38)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2239 a acordat o excepție de minimis pentru capturile de macrou și stavrid efectuate în cadrul unor activități de pescuit mixt de specii demersale de către nave care utilizează traule de fund, seine și beam-traule în subzona ICES 6 și în diviziunile ICES 7b-7k. Statele membre au solicitat ca excepția să fie menținută. CSTEP a analizat dovezile transmise de statele membre și a concluzionat că există dovezi privind creșterea costurilor asociate manipulării capturilor neintenționate, astfel cum se concluzionase în evaluările precedente. Având în vedere că circumstanțele nu s-au schimbat, excepția trebuie să fie menținută timp de doi ani, iar statele membre trebuie să prezinte cât mai curând posibil și cel mai târziu la 1 mai 2022 dovezi suplimentare care justifică această excepție.

(39)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2239 a acordat o excepție de minimis pentru eglefin sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare capturat de nave care utilizează traule de fund cu o dimensiune a ochiurilor de plasă de până la 119 mm în cadrul activității de pescuit de langustină din vestul Scoției în diviziunea ICES 6a. Statele membre au solicitat ca excepția să fie menținută. CSTEP a analizat dovezile prezentate de statele membre și a constatat (33) că concluziile raportului 19-08 al CSTEP erau încă valabile, iar argumentele privind costurile disproporționate par rezonabile. Având în vedere nivelul actual al capturilor neintenționate din această activitate de pescuit, excepția trebuie să fie menținută, dar numai pentru navele care utilizează unelte de pescuit foarte selective.

(40)

Regulamentul delegat (UE) nr. 1393/2014 a acordat excepții de minimis pentru următoarele activități de pescuit pelagic:

capturi de putasu efectuate în cadrul pescuitului cu traulere pelagice industriale care vizează specia respectivă în zonele ICES 5b, 6 și 7 și care procesează specia respectivă la bord pentru a obține baza pentru surimi;

capturi de ton alb efectuate în cadrul pescuitului direcționat de ton alb care utilizează traule pelagice tractate de două ambarcațiuni în subzona ICES 7;

capturi de macrou, stavrid, hering și merlan efectuate cu traulere pelagice cu o lungime totală de până la 25 de metri care utilizează traule pelagice în diviziunea ICES 7d.

(41)

Statele membre au solicitat ca excepția de minimis să fie acordată în continuare pentru capturile de putasu (Micromesistius poutassou) efectuate în cadrul pescuitului cu traulere pelagice industriale care vizează specia respectivă în diviziunile ICES 5b, 6 și 7 și care procesează specia respectivă la bord pentru a obține baza pentru surimi. În anii precedenți CSTEP a analizat solicitarea și a acordat această excepție (34), ținând cont de dificultățile legate de îmbunătățirea selectivității. Având în vedere că circumstanțele acestei activități de pescuit nu s-au schimbat, excepțiile trebuie menținute. Statele membre trebuie să furnizeze până la 1 mai 2023 dovezi privind modelele de pescuit.

(42)

Statele membre au solicitat să se mențină excepția de minimis pentru tonul alb (Thunnus alalunga) în cadrul pescuitului direcționat de ton alb, care utilizează traule pelagice tractate de două ambarcațiuni (PTM) în subzona ICES 7. CSTEP a analizat dovezile prezentate de statele membre în anii precedenți cu privire la costurile disproporționate de depozitare și manipulare a capturilor neintenționate și a concluzionat (35) că cererea este legată de pierderea capturilor comercializabile. Statele membre au adus argumente legate de costurile de depozitare și de manipulare pe mare și pe uscat. Având în vedere că circumstanțele acestei activități de pescuit nu s-au schimbat, excepțiile trebuie menținute. Statele membre trebuie să furnizeze până la 1 mai 2023 dovezi privind modelele de pescuit.

(43)

Statele membre au solicitat să se mențină excepția de minimis pentru capturile de macrou, stavrid, hering și merlan efectuate cu traulere pelagice cu o lungime totală de până la 25 de metri care utilizează traule pelagice în diviziunea ICES 7d. CSTEP a analizat dovezile prezentate de statele membre în anii precedenți și a concluzionat (36) că existau argumente calitative bine întemeiate în favoarea excepției, legate de existența unor costuri disproporționate. Având în vedere că circumstanțele acestei activități de pescuit nu s-au schimbat, excepțiile trebuie menținute. Statele membre trebuie să furnizeze până la 1 mai 2023 dovezi privind modelele de pescuit.

(44)

În apele de sud-vest trebuie să se aplice următoarele excepții de minimis de la obligația de debarcare.

(45)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2237 a inclus o excepție de minimis pentru:

merluciu capturat cu traule și seine în subzonele ICES 8 și 9;

limbă-de-mare comună capturată cu ajutorul traulelor în diviziunile ICES 8a și 8b;

limbă-de-mare comună capturată folosind setci simple și setci cu sirec în diviziunile ICES 8a și 8b;

specii de beryx capturate cu cârlige și paragate în subzona ICES 10.

(46)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2237 a inclus o excepție de minimis pentru merluciu capturat cu traule și seine în subzonele ICES 8 și 9. Statele membre au solicitat ca excepția să fie menținută. CSTEP a analizat noile dovezi prezentate de statele membre în 2020. CSTEP a concluzionat (37) că analiza costurilor suplimentare înregistrate ca urmare a manipulării capturilor neintenționate este adaptată flotelor care vizează merluciu și că rezultatele indică faptul că va crește timpul de manipulare și de triere a capturilor neintenționate. Dovezile în sprijinul excepției sunt complete și suficiente, iar excepția trebuie menținută. De asemenea, excepția trebuie să fie acordată pentru capturile de merluciu și limbă-de-mare comună efectuate de nave care utilizează traule tractate de două ambarcațiuni și traule cu panouri (OTM, PTM).

(47)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2237 a inclus o excepție de minimis pentru limba-de-mare comună capturată cu beam-traule și cu traule de fund în diviziunile ICES 8a și 8b și pentru limba-de-mare comună capturată cu setci simple și setci cu sirec în diviziunile ICES 8a și 8b. Statele membre au solicitat ca excepțiile să fie menținută. CSTEP a analizat dovezile prezentate de statele membre în anii precedenți și a concluzionat (38) că recomandarea comună conținea argumente bine întemeiate care demonstrează că este dificil să se îmbunătățească selectivitatea, precum și existența unor costuri disproporționate de manipulare a capturilor neintenționate. Prin urmare, având în vedere că circumstanțele nu s-au schimbat, aceste excepții de minimis trebuie menținute. De asemenea, excepția trebuie să fie acordată pentru capturile de limbă-de-mare comună efectuate de nave care utilizează traule tractate de două ambarcațiuni și traule cu panouri (OTM, PTM).

(48)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2237 a inclus o excepție de minimis pentru speciile de beryx capturate cu cârlige și paragate în subzona ICES 10. Statele membre au solicitat ca excepția să fie menținută. CSTEP a analizat informațiile furnizate de statele membre în anii precedenți și a concluzionat (39) că acestea conțin argumente bine întemeiate care demonstrează că este dificil să se obțină îmbunătățiri suplimentare ale selectivității sau că acestea presupun costuri disproporționate de manipulare a capturilor neintenționate. Având în vedere că circumstanțele nu s-au schimbat, această excepție trebuie menținută.

(49)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2237 a inclus o excepție de minimis pentru:

stavrid capturat cu traule și seine în subzonele ICES 8 și 9;

stavrid capturat cu setci fără sirec în subzonele ICES 8, 9 și 10 și în zonele CECAF 34.1.1, 34.1.2, 34.2.0;

macrou capturat cu traule și seine în subzonele ICES 8 și 9;

macrou capturat cu setci fără sirec în subzonele ICES 8 și 9 și în zonele CECAF 34.1.1, 34.1.2, 34.2.0;

cardină albă capturată cu traule și seine în subzonele ICES 8 și 9;

cardină albă capturată cu setci fără sirec în subzonele ICES 8 și 9;

pește-pescar capturat cu traule și seine în subzonele ICES 8 și 9;

pește-pescar capturat cu setci fără sirec în subzonele ICES 8 și 9.

(50)

Regulamentul delegat (UE) 2018/2033 a inclus o excepție de minimis pentru:

hamsie capturată cu traule și seine în subzonele ICES 8 și 9;

pagel argintiu capturat cu traule și seine în diviziunea ICES 9a;

limbă-de-mare capturată cu traule și seine în diviziunea ICES 9a.

(51)

Statele membre au solicitat ca aceste excepții să fie menținute și să fie acordate pentru peștele-pescar capturat cu traule pelagice. Statele membre au furnizat o analiză economică detaliată privind costurile disproporționate ale capturilor neintenționate, care a fost evaluată de CSTEP (40). CSTEP a concluzionat că, deși studiul este detaliat și cuprinzător, CSTEP nu a putut evalua pe deplin metodologia acestuia în cursul procedurii scrise. Având în vedere informațiile furnizate de statele membre și faptul că CSTEP nu a putut evalua metodologia studiului, aceste excepții trebuie incluse în prezentul regulament. Statele membre trebuie să prezinte cât mai curând posibil și cel mai târziu la data de 1 mai a fiecărui an date suplimentare care să justifice excepția.

(52)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2237 a inclus o excepție de minimis pentru:

merlan capturat cu traule și seine în subzona ICES 8;

merlan capturat cu setci fără sirec în subzona ICES 8.

(53)

Statele membre au solicitat ca aceste excepții să fie menținute pentru merlanul capturat cu traule și seine în subzona ICES 8 și să fie acordate pentru merlanul capturat cu traule pelagice. Statele membre au furnizat dovezi noi. CSTEP a concluzionat (41) că există indicii conform cărora este dificil să se obțină îmbunătățiri ale selectivității în cadrul activităților de pescuit mixt de specii demersale, astfel încât merlanul să fie capturat fără pierderi semnificative de alte capturi comercializabile și că sunt în curs de desfășurare noi studii. Excepția trebuie acordată pentru o perioadă de doi ani. Statele membre în cauză trebuie să prezinte informații științifice suplimentare rezultate din studiile în curs de desfășurare cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de data de 1 mai a fiecărui an.

(54)

Statele membre au solicitat să se mențină excepția de minimis pentru merlanul capturat cu setci fără sirec în subzona ICES 8 și au furnizat dovezi noi. CSTEP a concluzionat (42) că este dificil să se obțină îmbunătățiri ale selectivității în cadrul activităților de pescuit cu setci fără sirec. Cu toate acestea, sunt necesare îmbunătățiri ale informațiilor furnizate cu privire la costurile disproporționate. Excepția trebuie să fie acordată timp de doi ani, iar statele membre în cauză trebuie să prezinte date suplimentare cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de data de 1 mai a fiecărui an.

(55)

Regulamentul delegat (UE) nr. 1394/2014 a inclus excepții de minimis pentru:

capturi de putasu efectuate în cadrul pescuitului cu traulere pelagice industriale în subzona ICES 8;

capturi de ton alb efectuate cu traule în subzona ICES 8;

capturi de hamsie, macrou și stavrid efectuate cu traule pelagice în subzona ICES 8;

capturi de stavrid și macrou efectuate cu plase-pungă (PS) în subzona ICES 8.

(56)

Statele membre au solicitat ca excepția să fie menținută pentru activitățile de pescuit pelagic. Regulamentul delegat (UE) nr. 1394/2014 a inclus aceste excepții în urma unei evaluări pozitive efectuate de CSTEP în anii precedenți (43), iar excepțiile au fost acordate ținând cont de dificultățile întâmpinate în îmbunătățirea selectivității pentru putasu, stavrid și macrou, precum și de costurile ridicate de manipulare a capturilor neintenționate de ton alb și de hamsie. Prin urmare, având în vedere că circumstanțele nu s-au schimbat, excepția trebuie menținută.

(57)

Ca urmare a unor noi recomandări comune, este oportun să se abroge Regulamentul delegat (UE) 2019/2239 și Regulamentul delegat (UE) 2019/2237 și să fie înlocuite cu un nou regulament.

(58)

Întrucât măsurile prevăzute de prezentul regulament au un impact direct asupra planificării sezonului de pescuit al navelor din Uniune și asupra activităților economice conexe, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare imediat după publicarea sa. Regulamentul trebuie să se aplice de la 1 ianuarie 2021,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Punerea în aplicare a obligației de debarcare

În apele de nord-vest [subzonele ICES 5 (exceptând diviziunea 5a și numai apele Uniunii din diviziunea 5b), 6 și 7] și în apele de sud-vest [subzonele ICES 8, 9 și 10 (apele din jurul insulelor Azore) și zonele CECAF 34.1.1, 34.1.2 și 34.2.0 (apele din jurul insulelor Madeira și Canare)], obligația de debarcare prevăzută la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se aplică activităților de pescuit de specii demersale și pelagice în conformitate cu prezentul regulament pentru perioada 2021-2023.

Articolul 2

Definiții

(1)    „Panou flamand” înseamnă ultima secțiune de plasă conică a unui beam-traul, unde:

partea posterioară este direct atașată la sacul traulului;

secțiunile de plasă inferioară și superioară sunt alcătuite din ochiuri cu o dimensiune de cel puțin 120 mm măsurate între noduri și

lungimea întinsă este de cel puțin 3 m.

(2)    „Panou Seltra” înseamnă un dispozitiv de selecție care:

constă într-un panou superior cu o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 270 mm (plasă cu ochiuri rombice) sau într-un panou superior cu o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 300 mm (plasă cu ochiuri pătrate), amplasat într-o secțiune pătrată cu patru panouri, în partea dreaptă a unui sac;

are o lungime de cel puțin 3 metri;

este poziționat la cel mult 4 metri de centura sacului și

corespunde întregii lățimi a părții superioare a secțiunii pătrate a traulului (și anume, de la o margine la alta).

(3)   „Dispozitiv de selecție de tip sită (netgrid)” înseamnă un dispozitiv de selecție constând într-o secțiune cu patru panouri introdusă într-un traul cu două panouri, prevăzut cu o plasă înclinată cu ochiuri în formă de romb având o dimensiune a ochiurilor de cel puțin 200 mm, care conduce la un orificiu de evacuare în partea superioară a traulului.

(4)   „Dispozitiv de tip sită CEFAS” înseamnă un dispozitiv de selecție de tip sită conceput de Centre for Environment, Fisheries and Aquaculture Science pentru capturile de langustină (Nephrops) din Marea Irlandei.

(5)   „Traul flip-flap” înseamnă un traul prevăzut cu o plasă de tip sită conceput pentru a reduce capturile de cod, eglefin și merlan în cadrul pescuitului de langustină.

(6)   „Plasă anti-pietre” (flip-up rope) înseamnă o modificare efectuată asupra beam-traulelor pentru pescuitul de specii demersale cu scopul de a ajuta la oprirea pătrunderii în traul a pietrelor și a bolovănișului care cauzează daune și vătămări uneltelor și capturilor.

(7)   „Panou de eliberare a bentosului” (benthos release panel) înseamnă un panou cu ochiuri mai mari sau cu ochiuri pătrate montat pe panoul inferior al traulului, de obicei un beam-traul, pentru a elibera eventualele materiale bentonice și reziduuri de pe fundul mării înainte ca acestea să ajungă în sacul traulului.

(8)   „Zona de protecție din Marea Celtică” înseamnă apele din diviziunile ICES 7f, 7g și partea din 7j situată la nord de 50° latitudine N și la est de 11° longitudine V.

(9)   „Voracera” înseamnă un paragat mecanic de concepție și fabricație locală, utilizat de flota artizanală care vizează pagel argintiu în sudul Spaniei, în diviziunea ICES 9a.

CAPITOLUL II

EXCEPȚII LEGATE DE RATA DE SUPRAVIEȚUIRE ÎN APELE DE NORD-VEST

Articolul 3

Excepția legată de rata de supraviețuire pentru langustină

(1)   Excepția legată de rata de supraviețuire, prevăzută la articolul 15 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, se aplică pentru:

(a)

langustină (Nephrops norvegicus) capturată cu vârșe, capcane sau coșuri (codurile uneltelor (44): FPO, FIX și FYK), în subzonele ICES 6 și 7;

(b)

langustină (Nephrops norvegicus) capturată cu traule de fund (OTT, OTB, TBS, TBN, TB, PTB, OT, PT, TX) cu dimensiunea ochiului de plasă mai mare sau egală cu 100 mm în subzona ICES 7;

(c)

langustină (Nephrops norvegicus) capturată în subzona ICES 7 cu traule de fund (OTT, OTB, TBS, TBN, TB, PTB, OT, PT, TX) cu dimensiunea ochiului de plasă de 70-99 mm în combinație cu unelte de pescuit foarte selective, astfel cum sunt prevăzute la alineatele (2) și (3);

(d)

langustină (Nephrops norvegicus) capturată cu traule cu panouri (OTT, OTB, TBS, TBN, TB, PTB, OT, PT, TX) cu dimensiunea ochiului de plasă de 80-110 mm în diviziunea ICES 6a în limita a douăsprezece mile marine de coastă.

(2)   Excepția prevăzută la alineatul (1) litera (c) se aplică navelor care pescuiesc în zona de protecție din Marea Celtică, cu condiția ca acestea să utilizeze una dintre următoarele unelte de pescuit selective:

(a)

un panou de plasă cu ochiuri pătrate de cel puțin 300 mm;

(b)

un panou de plasă cu ochiuri pătrate de cel puțin 200 mm pentru navele cu o lungime mai mică de 12 metri;

(c)

un panou Seltra;

(d)

o sită de sortare cu un spațiu maxim între bare de 35 mm, astfel cum este definită în partea B din anexa VI la Regulamentul (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului (45) sau un dispozitiv de selecție de tip sită (netgrid) echivalent;

(e)

un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 100 mm, echipat cu un panou de plasă cu ochiuri pătrate de 100 mm;

(f)

un sac dublu de traul, sacul superior fiind construit cu o plasă T90 de cel puțin 90 mm și echipat cu un panou de separare cu o dimensiune maximă a ochiului de plasă de 300 mm.

(3)   Excepția prevăzută la alineatul (1) litera (c) se aplică navelor care pescuiesc în divizia ICES 7a, cu condiția ca acestea să utilizeze una dintre următoarele unelte de pescuit selective:

(a)

un panou de plasă cu ochiuri pătrate de cel puțin 300 mm;

(b)

un panou de plasă cu ochiuri pătrate de cel puțin 200 mm pentru navele cu o lungime mai mică de 12 metri;

(c)

un panou Seltra;

(d)

o sită de sortare cu un spațiu maxim între bare de 35 mm, astfel cum este definită în partea B din anexa VI la Regulamentul (UE) 2019/1241;

(e)

un dispozitiv de tip sită CEFAS;

(f)

un traul flip-flap.

(4)   La aruncarea înapoi în mare, langustina capturată în cazurile menționate la alineatul (1) se eliberează imediat, întreagă, în zona în care a fost capturată.

Articolul 4

Excepția legată de rata de supraviețuire pentru limba-de-mare comună

(1)   Excepția legată de rata de supraviețuire prevăzută la articolul 15 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se aplică în diviziunea ICES 7d, în limita a șase mile marine față de coastă, dar în afara zonelor de creștere identificate, capturilor de limbă-de-mare comună (Solea solea) sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare, efectuate cu unelte de pescuit cu traule cu panouri (codurile uneltelor: OTT, OTB, TBS, TBN, TB, PTB, OT, PT, TX), cu dimensiunea ochiului de plasă al sacului traulului de 80-99 mm, de către nave care:

(a)

au o lungime maximă de 10 metri și o putere maximă a motorului de 221 kW și

(b)

pescuiesc în ape cu o adâncime de cel mult 30 de metri și cu durate de traulare de cel mult nouăzeci de minute.

(2)   La aruncarea înapoi în mare, limba-de-mare comună capturată în cazurile menționate la alineatul (1) se eliberează imediat.

Articolul 5

Excepția legată de rata de supraviețuire pentru speciile de Rajiformes

(1)   Excepția legată de rata de supraviețuire, prevăzută la articolul 15 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, se aplică speciilor de Rajiformes capturate cu orice unelte de pescuit în apele de nord-vest (subzonele ICES 6 și 7).

(2)   Statele membre care au un interes direct de gestionare transmit anual, cât mai curând posibil și cel târziu până la data de 1 mai, informații științifice suplimentare care justifică excepția prevăzută la alineatul (1). Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) evaluează informațiile științifice respective până la data de 31 iulie a fiecărui an.

(3)   Excepția prevăzută la alineatul (1) se aplică, de asemenea, capturilor de Leucoraja naevus. Statele membre care au un interes direct de gestionare prezintă în fiecare an, cât mai curând posibil și nu mai târziu de data de 1 mai, informații științifice suplimentare care justifică această excepție, inclusiv informații provizorii privind capturile de Leucoraja naevus, capturile de Leucoraja naevus aruncate înapoi în mare și progresul cercetării în materie de vitalitate sau de supraviețuire a Leucoraja naevus în cadrul activităților de pescuit relevante. CSTEP evaluează, până la data de 31 iulie a fiecărui an, informațiile științifice furnizate.

(4)   La aruncarea înapoi în mare, speciile de Rajiformes capturate în cazurile menționate la alineatul (1) se eliberează imediat.

Articolul 6

Excepția legată de rata de supraviețuire pentru cambula de Baltica

(1)   Excepția legată de rata de supraviețuire, prevăzută la articolul 15 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, se aplică pentru:

(a)

cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa) capturată în diviziunile ICES 7d-7g cu setci cu sirec (codurile uneltelor: GTR, GTN, GEN, GN);

(b)

cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa) capturată în diviziunile ICES 7d-7g cu traule cu panouri (codurile uneltelor: OTT, OTB, TBS, TBN, TB, PTB, OT, PT, TX);

(c)

cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa) capturată în diviziunile ICES 7a-7g de nave cu o putere maximă a motorului de peste 221 kW și care utilizează beam-traule (TBB) echipate cu plasă anti-pietre sau cu panou de eliberare a bentosului;

(d)

cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa) capturată în diviziunile ICES 7a-7g de nave care utilizează beam-traule (TBB), cu o putere maximă a motorului de 221 kW sau o lungime maximă de 24 de metri, construite pentru a pescui în limita a 12 mile marine de coastă și cu durate medii de traulare de maximum nouăzeci de minute;

(e)

cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa) capturată în diviziunea ICES 7d cu traule de fund fără panouri (daneze) (codurile uneltelor: SDN).

(2)   Pentru excepțiile prevăzute la literele (c) și (d), statele membre care au un interes direct de gestionare prezintă, cât mai curând posibil și nu mai târziu de data de 1 mai a fiecărui an, informații științifice suplimentare care justifică aceste excepții, inclusiv informații provizorii privind capturile de cambulă de Baltica, capturile aruncate înapoi în mare și progresul cercetării în materie de vitalitate sau de supraviețuire în cadrul activităților de pescuit relevante. Statele membre prezintă, de asemenea, până la 1 mai 2021, un calendar pentru finalizarea foii de parcurs convenite. CSTEP evaluează informațiile respective până la 30 iunie 2021.

(3)   La aruncarea înapoi în mare, cambula de Baltica capturată în cazurile menționate la alineatul (1) se eliberează imediat.

Articolul 7

Excepția legată de rata de supraviețuire pentru speciile capturate cu vârșe, capcane și coșuri

(1)   Excepția privind rata de supraviețuire prevăzută la articolul 15 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se aplică speciilor capturate cu vârșe, capcane și coșuri (codurile uneltelor: FPO, FIX, FYK) în subzonele ICES 5 (cu excepția diviziunii 5a și incluzând numai apele Uniunii din diviziunea 5b), 6 și 7.

(2)   La aruncarea înapoi în mare, peștele capturat în cazurile menționate la alineatul (1) se eliberează imediat.

Articolul 8

Excepția legată de rata de supraviețuire pentru speciile pelagice

(1)   Excepția legată de rata de supraviețuire prevăzută la articolul 15 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se aplică capturilor de macrou și de hering efectuate în cadrul activităților de pescuit cu plase-pungă în subzona ICES 6, dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(a)

captura este eliberată înainte ca un anumit procent [prevăzut la alineatele (2) și (3) de mai jos] al plasei-pungă să se închidă („punctul de recuperare”);

(b)

plasa pungă este prevăzută cu balize vizibile care marchează clar limita punctului de recuperare;

(c)

nava și unealta de pescuit cu plasă-pungă sunt prevăzute cu un sistem electronic de înregistrare și de documentare care consemnează momentul, locul și gradul utilizării plasei-pungă pentru toate operațiunile de pescuit.

(2)   Punctul de recuperare corespunde închiderii în proporție de 80 % a plasei-pungă în cadrul pescuitului de macrou și închiderii în proporție de 90 % a plasei-pungă în pescuitul de hering.

(3)   Dacă bancul de pești înconjurat este format dintr-o combinație a ambelor specii, punctul de recuperare corespunde închiderii în proporție de 80 % a plasei-pungă.

(4)   Se interzice eliberarea capturilor de macrou și de hering după atingerea punctului de recuperare.

(5)   Bancul de pești înconjurat este eșantionat înainte de a fi eliberat pentru a estima compoziția pe specii, compoziția pe dimensiuni și cantitatea de pește.

(6)   Excepția legată de rata de supraviețuire prevăzută la articolul 15 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se aplică capturilor de macrou și de hering efectuate în cadrul pescuitului cu plase-pungă cu inele, care vizează specii pelagice care nu fac obiectul unor cote în diviziunile ICES 7e și 7f, în cazul în care cerințele prevăzute la alineatele (1)-(5) din prezentul articol și la articolul 15 din prezentul regulament sunt îndeplinite mutatis mutandis.

CAPITOLUL III

EXCEPȚII LEGATE DE RATA DE SUPRAVIEȚUIRE ÎN APELE DE SUD-VEST

Articolul 9

Excepția legată de rata de supraviețuire pentru langustină

(1)   Excepția legată de rata de supraviețuire prevăzută la articolul 15 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se aplică langustinei (Nephrops norvegicus) capturate în subzonele ICES 8 și 9 cu traule de fund (codurile uneltelor: OTB, OTT, PTB, TBN, TBS, TB, TBB, OT, PT și TX).

(2)   La aruncarea înapoi în mare, langustina capturată în cazurile menționate la alineatul (1) se eliberează imediat, în zona în care a fost capturată.

Articolul 10

Excepția legată de rata de supraviețuire pentru speciile de Rajiformes

(1)   Excepția legată de rata de supraviețuire prevăzută la articolul 15 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se aplică speciilor de Rajiformes capturate cu orice unelte de pescuit în subzonele ICES 8 și 9.

(2)   La aruncarea înapoi în mare, speciile de Rajiformes capturate în cazurile menționate la alineatul (1) se eliberează imediat.

(3)   Statele membre care au un interes direct de gestionare transmit, cât mai curând posibil și nu mai târziu de 1 mai 2022, informații științifice suplimentare care justifică excepția prevăzută la alineatul (1). CSTEP evaluează informațiile științifice respective până la 31 iulie 2022.

(4)   Excepția prevăzută la alineatul (1) se aplică capturilor de Leucoraja naevus:

(a)

efectuate cu setci cu sirec în subzonele ICES 8 și 9 până la 31 decembrie 2022. Statele membre care au un interes direct de gestionare transmit cât mai curând posibil și cel târziu până la data de 1 mai 2022 informații științifice suplimentare care justifică această excepție pentru capturile de Leucoraja naevus efectuate cu setci cu sirec. CSTEP evaluează informațiile științifice respective până la 31 iulie 2022;

(b)

efectuate cu traule de fund în subzona ICES 8 până la 31 decembrie 2021. Statele membre care au un interes direct de gestionare transmit cât mai curând posibil și cel târziu până la data de 1 mai 2021 informații științifice suplimentare care justifică această excepție pentru capturile de Leucoraja naevus efectuate cu traule de fund. CSTEP evaluează informațiile științifice respective până la 31 iulie 2021.

Articolul 11

Excepția legată de rata de supraviețuire pentru pagelul argintiu

(1)   Excepția legată de rata de supraviețuire prevăzută la articolul 15 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se aplică pentru pagelul argintiu (Pagellus bogaraveo) capturat cu unelte de pescuit artizanale voracera în diviziunea ICES 9a și pentru pagelul argintiu (Pagellus bogaraveo) capturat cu cârlige și paragate (codurile uneltelor: LHP, LHM, LLS, LLD) până la 31 decembrie 2022 în subzonele ICES 8 și 10 și în diviziunea ICES 9a.

(2)   Statele membre care au un interes direct de gestionare transmit cât mai curând posibil și cel târziu până la data de 1 mai 2022, informații științifice suplimentare care justifică excepția prevăzută la alineatul (1) pentru pagelul argintiu capturat cu cârlige și paragate în subzona ICES 8 și în diviziunea ICES 9a. CSTEP evaluează, până la 31 iulie 2022, informațiile științifice furnizate.

(3)   La aruncarea înapoi în mare, pagelul argintiu capturat în cazurile menționate la alineatul (1) se eliberează imediat.

Articolul 12

Excepția legată de rata de supraviețuire pentru hamsie, stavrid și macrou

Excepția legată de rata de supraviețuire prevăzută la articolul 15 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se aplică capturilor de hamsie (Engraulis encrasicolus), stavrid (Trachurus spp) și macrou (Scomber scombrus) în pescuitul cu plase-pungă (PS), cu condiția ca plasa să nu fi fost adusă în întregime la bord.

CAPITOLUL IV

EXCEPȚII DE MINIMIS ÎN APELE DE NORD-VEST

Articolul 13

Excepții de minimis în apele de nord-vest

(1)   Prin derogare de la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, următoarele cantități pot fi aruncate înapoi în mare în apele de nord-vest, în conformitate cu articolul 15 alineatul (5) litera (c) din regulamentul menționat, sub rezerva alineatelor (2)-(7):

(a)

pentru merlan (Merlangius merlangus), până la maximum 5 % din totalul capturilor anuale din această specie efectuate de nave care utilizează traule de fund și seine cu dimensiunea ochiului de plasă egală sau mai mare de 80 mm (OTB, OTT, OT, PTB, PT, SSC, SDN, SPR, SX, SV, TBN, TBS, TB, TX), traule pelagice (OTM, PTM) și beam-traule (BT2) cu dimensiunea ochiului de plasă de 80-119 mm, în diviziunile ICES 7b-7k;

(b)

pentru limba-de-mare comună (Solea solea), până la maximum 3 % din totalul capturilor anuale din această specie efectuate de nave care utilizează setci cu și fără sirec (GN, GNS, GND, GNC, GTN, GTR, GEN, GNF) pentru captura de limbă-de-mare comună în diviziunile ICES 7d-7g;

(c)

pentru limba-de-mare comună (Solea solea), până la maximum 3 % din totalul capturilor anuale din această specie efectuate de nave care utilizează unelte de tip beam-traul (TBB) cu dimensiunea ochiului de plasă de 80-119 mm echipate cu panou flamand, în diviziunile ICES 7d-7h;

(d)

pentru eglefin (Melanogrammus aeglefinus), până la maximum 5 % din totalul capturilor anuale din specia respectivă efectuate:

(i)

de nave care utilizează o dimensiune a ochiului de plasă mai mare sau egală cu 100 mm pentru toate traulele de fund și toate seinele (OTB, OTT, OT, PTB, PT, SSC, SDN SPR, SX, SV, TBN, TBS, TB, TX) în zonele 7b, 7c și 7e-7k și care efectuează capturi ce conțin cel mult 30 % langustină și fără a utiliza beam-traule;

(ii)

de nave care utilizează o dimensiune a ochiului de plasă mai mare sau egală cu 80 mm în zonele 7b, 7c și 7e-7k și care efectuează capturi ce conțin mai mult de 30 % langustină;

(iii)

de navele care pescuiesc cu beam-traule ce utilizează o dimensiune a ochiului de plasă mai mare sau egală cu 80 mm în zonele 7b, 7c și 7e-7k în combinație cu un panou flamand;

(e)

în cadrul pescuitului mixt de specii demersale desfășurat de nave care vizează crevetele brun și care utilizează beam-traule (TBB) cu o dimensiune a ochiurilor de plasă mai mare sau egală cu 31 mm în diviziunea ICES 7a:

o cantitate combinată de specii de pești sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare, care nu trebuie să depășească 0,85 % din totalul capturilor anuale de cambulă de Baltica și 0,15 % din totalul capturilor anuale de merlan în cadrul pescuitului mixt de specii demersale;

(f)

pentru caproide (Caproidae), până la maximum 0,5 % din totalul capturilor anuale din această specie efectuate de nave care utilizează traule de fund (OTT, OTB, TBS, TBN, TB, PTB, OT, PT, TX) în diviziunile ICES 7b, 7c și 7f-7k;

(g)

pentru cardină albă (Lepidorhombus spp.) sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare, până la maximum 4 % din totalul capturilor anuale din aceste specii efectuate de nave care utilizează beam-traule (TBB) cu dimensiunea ochiului de plasă de 80-119 mm (BT2) în subzona ICES 7 și traule de fund (OTT, OTB, TBS, TBN, TB, PTB, OT, PT, TX) în următoarele condiții:

(i)

în diviziunile ICES 7f, 7g, în partea din diviziunea 7h situată la nord de paralela 49° 30′ latitudine nordică și în partea din diviziunea 7j situată la nord de paralela 49° 30′ latitudine nordică și la est de meridianul 11° longitudine vestică, pentru navele TR2 care efectuează capturi din care peste 55 % sunt reprezentate de merlan sau peste 55 % sunt reprezentate de o combinație de pește pescar, merluciu sau cardină albă;

(ii)

în subzona ICES 7, în afara zonei menționate anterior, pentru navele TR2;

(h)

pentru limba-de-mare comună (Solea solea), până la maximum 3 % din totalul capturilor anuale din această specie efectuate de nave care utilizează beam-traule cu dimensiunea ochiului de plasă de 80-119 mm (BT2), cu selectivitate crescută (panou flamand) în diviziunea ICES 7a;

(i)

pentru argentină mare (Argentina silus) capturată de nave care utilizează traule de fund (OTT, OTB, TBS, TBN, TB, PTB, OT, PT, TX) cu dimensiunea ochiului de plasă mai mare sau egală cu 100 mm (TR1) în diviziunea ICES 5b (ape UE) și în subzona ICES 6, până la 0,6 % din totalul capturilor anuale din această specie efectuate cu orice tip de unelte de pescuit în zonele respective;

(j)

pentru stavrid (Trachurus spp.), până la maximum 3 % din totalul capturilor accidentale anuale din aceste specii, efectuate în cadrul unor activități de pescuit mixt de specii demersale de către nave care utilizează traule de fund, seine și beam-traule (OTB, OTT, OT, PTB, PT, SSC, SDN, SPR, SX, SV, TBB, TBN, TBS, TB, TX) în subzona ICES 6 și în diviziunile ICES 7b-7k;

(k)

pentru macrou (Scomber scombrus), până la maximum 3 % din totalul capturilor anuale accidentale din această specie, capturate în cadrul unor activități de pescuit mixt de specii demersale de nave care utilizează traule de fund, seine și beam-traule (OTB, OTT, OT, PTB, PT, SSC, SDN, SPR, SX, SV, TBB, TBN, TBS, TB, TX) în subzona ICES 6 și în diviziunile ICES 7b-7k;

(l)

pentru eglefin (Melanogrammus aeglefinus) sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare, până la maximum 3 % din totalul capturilor anuale din această specie efectuate de nave care utilizează traule de fund cu dimensiunea ochiului de plasă de până la 119 mm (OTB, OTT, OT, TBN, TB) în cadrul activității de pescuit de langustină (Nephrops Norvegicus) din vestul Scoției, în diviziunea ICES 6a, cu condiția ca navele să utilizeze una dintre uneltele de pescuit foarte selective descrise la articolul 3 alineatul (3) din prezentul regulament;

(m)

pentru putasu (Micromesistius poutassou), până la maximum 5 % din totalul capturilor anuale în cadrul pescuitului cu traule pelagice industriale care vizează specia respectivă în subzonele ICES 5b, 6 și 7 și care procesează specia respectivă la bord pentru a obține baza pentru surimi;

(n)

pentru ton alb (Thunnus alalunga) în cadrul pescuitului direcționat de ton alb, până la maximum 5 % din totalul capturilor anuale efectuate cu traule pelagice tractate de două ambarcațiuni (PTM) în subzona ICES 7;

(o)

pentru macrou (Scomber scombrus), stavrid (Trachurus spp.), hering (Clupea harengus) și merlan (Merlangius merlangus), până la maximum 1 % din totalul capturilor anuale de specii pelagice efectuate cu traulere pelagice cu o lungime totală de până la 25 de metri, care utilizează traule pelagice (OTM și PTM) și care vizează capturarea de macrou, stavrid și hering în diviziunea ICES 7d.

(2)   Excepțiile de minimis prevăzute la alineatul (1) litera (a) se aplică până la 31 decembrie 2021. Statele membre care au un interes direct de gestionare transmit, cât mai curând posibil și cel târziu până la data de 1 mai 2021, informații suplimentare privind componența capturilor. CSTEP evaluează, până la 31 iulie 2021, informațiile științifice furnizate.

(3)   Excepțiile de minimis prevăzute la alineatul (1) litera (g) se aplică până la 31 decembrie 2022. Statele membre care au un interes direct de gestionare transmit, cât mai curând posibil și cel târziu până la data de 1 mai 2022, informații suplimentare privind costurile stocării pe nave a cardinei albe sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare și date privind flota. CSTEP evaluează, până la 31 iulie 2022, informațiile științifice furnizate.

(4)   Excepțiile de minimis prevăzute la alineatul (1) litera (h) se aplică până la 31 decembrie 2022. Statele membre care au un interes direct de gestionare în ceea ce privește excepția de minimis transmit, cât mai curând posibil și cel târziu până la data de 1 mai 2022, informații suplimentare privind selectivitatea și utilizarea acestei excepții de minimis. CSTEP evaluează, până la 31 iulie 2022, informațiile științifice furnizate.

(5)   Statele membre care au un interes direct de gestionare transmit, cât mai curând posibil și cel târziu până la 1 mai 2022, informații suplimentare privind selectivitatea și costurile disproporționate care justifică excepțiile prevăzute la alineatul (1) literele (f) și (i)-(k). CSTEP evaluează, până la 31 iulie 2022, informațiile științifice furnizate.

(6)   Statele membre care au un interes direct de gestionare transmit, cât mai curând posibil și cel târziu până la 1 mai 2023, informații suplimentare privind modelele de pescuit care justifică excepțiile prevăzute la alineatul (1) literele (m), (n) și (o). CSTEP evaluează, până la 31 iulie 2023, informațiile științifice furnizate.

(7)   Excepțiile de minimis prevăzute la alineatul (1) literele (d), (f), și (i)-(l) se aplică până la 31 decembrie 2022.

CAPITOLUL V

EXCEPȚII DE MINIMIS ÎN APELE DE SUD-VEST

Articolul 14

Excepții de minimis în apele de sud-vest

(1)   Prin derogare de la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, următoarele cantități pot fi aruncate înapoi în mare în apele de sud-vest, în conformitate cu articolul 15 alineatul (5) litera (c) din regulamentul menționat:

(a)

pentru merluciu (Merluccius merluccius), până la maximum 5 % din totalul capturilor anuale din această specie efectuate de nave care utilizează traule și seine (codurile uneltelor: OTM, PTM, OTT, OTB, PTB, OT, PT, TBN, TBS, TX, SSC, SPR, TB, SDN, SX, SV) în subzonele ICES 8 și 9;

(b)

pentru limba-de-mare comună (Solea solea), până la maximum 5 % din totalul capturilor anuale din această specie efectuate de nave care utilizează traule pelagice, beam-traule și traule de fund (codurile uneltelor: OTM, PTM, OTB, OTT, PTB, TBN, TBS, TBB, OT, PT și TX) în diviziunile ICES 8a și 8b;

(c)

pentru limba-de-mare comună [(Solea solea, până la maximum 3 % din totalul capturilor anuale din această specie efectuate de nave care utilizează setci simple și setci cu sirec (codurile uneltelor: GNS, GN, GND, GNC, GTN, GTR și GEN) în diviziunile ICES 8a și 8b;

(d)

pentru speciile de beryx (Beryx spp.), până la maximum 5 % din totalul capturilor anuale din aceste specii efectuate de nave care utilizează cârlige și paragate (codurile uneltelor: LHP, LHM, LLS, LLD) în subzona ICES 10;

(e)

pentru stavrid (Trachurus spp.), până la maximum 5 % din totalul capturilor anuale de stavrid efectuate de nave care utilizează beam-traule, traule de fund și seine (codurile uneltelor: OTB, OTT, PTB, TBN, TBS, TBB, OT, PT, TX, SSC, SPR, SDN, SX, SV) în subzonele ICES 8 și 9;

(f)

pentru stavrid (Trachurus spp.), până la maximum 3 % din totalul capturilor anuale de stavrid efectuate de nave care utilizează setci fără sirec (codurile uneltelor: GNS, GND, GNC, GTR, GTN) în subzonele ICES 8, 9 și 10 și în zonele CECAF 34.1.1, 34.1.2, 34.2.0;

(g)

pentru macrou (Scomber scombrus), până la maximum 5 % din totalul capturilor anuale din această specie efectuate de nave care utilizează beam-traule, traule de fund și seine (codurile uneltelor: OTB, OTT, PTB, TBN, TBS, TBB, OT, PT, TX, SSC, SPR, SDN, SX, SV) în subzonele ICES 8 și 9;

(h)

pentru macrou (Scomber scombrus), până la maximum 3 % din totalul capturilor anuale din această specie efectuate de nave care utilizează setci fără sirec (codurile uneltelor: GNS, GND, GNC, GTR, GTN) în subzonele ICES 8 și 9 și în zonele CECAF 34.1.1, 34.1.2, 34.2.0;

(i)

pentru cardină albă (Lepidorhombus spp.), până la maximum 5 % din totalul capturilor anuale de cardină albă efectuate de nave care utilizează beam-traule, traule de fund și seine (codurile uneltelor: OTB, OTT, PTB, TBN, TBS, TBB, OT, PT, TX, SSC, SPR, SDN, SX, SV) în subzonele ICES 8 și 9;

(j)

pentru cardină albă (Lepidorhombus spp.), până la maximum 4 % din totalul capturilor anuale de cardină albă efectuate de nave care utilizează setci fără sirec (codurile uneltelor: GNS, GND, GNC, GTR, GTN) în subzonele ICES 8 și 9;

(k)

pentru pește-pescar (Lophiidae), până la maximum 5 % din totalul capturilor anuale de pește-pescar efectuate de nave care utilizează traule pelagice, beam-traule, traule de fund și seine (codurile uneltelor: OTM, PTM, OTB, OTT, PTB, TBN, TBS, TBB, OT, PT, TX, SSC, SPR, SDN, SX, SV) în subzonele ICES 8 și 9;

(l)

pentru pește-pescar (Lophiidae), până la maximum 4 % din totalul capturilor anuale de pește-pescar efectuate de nave care utilizează setci fără sirec (codurile uneltelor: GNS, GND, GNC, GTR, GTN) în subzonele ICES 8 și 9;

(m)

pentru merlan (Merlangius merlangus), până la maximum 5 % din totalul capturilor anuale din această specie efectuate de nave care utilizează traule pelagice, beam-traule, traule de fund și seine (codurile uneltelor: OTB, OTT, PTB, TBN, TBS, TBB, OT, PT, TX, SSC, SPR, SDN, SX, SV) în subzona ICES 8;

(n)

pentru merlan (Merlangius merlangus), până la maximum 4 % din totalul capturilor anuale din această specie efectuate de nave care utilizează setci fără sirec (codurile uneltelor: GNS, GND, GNC, GTR, GTN) în subzona ICES 8;

(o)

pentru hamsie (Engraulis encrasicolus), până la maximum 5 % din totalul capturilor anuale din această specie efectuate de nave care utilizează beam-traule, traule de fund și seine (OTT, OTB, PTB, OT, PT, TBN, TBS, TX, SSC, SPR, TB, TBB, SDN, SX, SV) în subzonele ICES 8 și 9;

(p)

pentru pagel argintiu (Pagellus bogaraveo), până la maximum 5 % din totalul capturilor anuale din această specie efectuate de nave care utilizează beam-traule, traule de fund și seine (OTT, OTB, PTB, OT, PT, TBN, TBS, TX, SSC, SPR, TB, TBB, SDN, SX, SV) în partea din Golful Cadiz care aparține subzonei ICES 9a;

(q)

pentru limbă-de-mare (Solea spp.), până la maximum 1 % din totalul capturilor anuale de limbă-de-mare efectuate de nave care utilizează beam-traule, traule de fund și seine (codurile uneltelor: OTT, OTB, PTB, OT, PT, TBN, TBS, TX, SSC, SPR, TB, TBB, SDN, SX, SV) în partea din Golful Cadiz care aparține subzonei ICES 9a;

(r)

pentru putasu (Micromesistius poutassou), până la maximum 5 % din totalul capturilor anuale în cadrul pescuitului cu traulere pelagice industriale care vizează putasu în subzona ICES 8 și care utilizează traule pelagice (OTM) și traule pelagice tractate de două ambarcațiuni (PTM) și procesează specia respectivă la bord pentru a obține baza pentru surimi;

(s)

pentru ton alb (Thunnus alalunga) până la maximum 5 % din totalul capturilor anuale de ton alb din cadrul pescuitului direcționat care utilizează traule pelagice tractate de două ambarcațiuni (PTM) și traule pelagice (OTM) în subzona ICES 8;

(t)

pentru hamsie (Engraulis encrasicolus), macrou (Scomber scombrus) și stavrid (Trachurus spp.), până la maximum 4 % din totalul capturilor anuale din cadrul pescuitului cu traule pelagice care vizează hamsia, macroul și stavridul în subzona ICES 8 și care utilizează traule pelagice;

(u)

pentru stavrid (Trachurus spp.) și macrou (Scomber scombrus), până la maximum 4 % din totalul capturilor anuale, iar pentru hamsie (Engraulis encrasicolus), până la maximum 1 % din totalul capturilor anuale efectuate cu plase-pungă (PS) în subzonele ICES 8, 9 și 10 și în diviziunile CECAF 34.1.1, 34.1.2, 34.2.0.

(2)   Statele membre care au un interes direct de gestionare transmit cât mai curând posibil și cel târziu la data de 1 mai a fiecărui an, informații științifice suplimentare care justifică excepțiile prevăzute la alineatul (1) literele (e)-(q).

(3)   Excepțiile de minimis prevăzute la alineatul (1) literele (m) și (n) se aplică până la 31 decembrie 2022.

CAPITOLUL VI

DOCUMENTAREA CAPTURILOR

Articolul 15

Documentarea capturilor efectuate de flotele de pescuit pelagic

Cantitățile de pești eliberați în conformitate cu excepția prevăzută la articolul 8 și rezultatele eșantionării prevăzute la articolul 8 alineatul (5) se înregistrează în jurnalul de bord.

CAPITOLUL VII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 16

Abrogare

Regulamentele delegate (UE) 2019/2239 și (UE) 2019/2237 se abrogă.

Articolul 17

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2021 până la 31 decembrie 2023.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 21 august 2020.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN


(1)   JO L 83, 25.3.2019, p. 1.

(2)  Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).

(3)  Regulamentul delegat (UE) 2019/2239 al Comisiei din 1 octombrie 2019 de precizare a detaliilor obligației de debarcare pentru anumite activități de pescuit de specii demersale din apele de nord-vest pentru perioada 2020-2021 (JO L 336, 30.12.2019, p. 47).

(4)  Regatul Unit a încetat să mai fie stat membru începând cu 1 februarie 2020.

(5)  Regulamentul delegat (UE) 2019/2237 al Comisiei din 1 octombrie 2019 de precizare a detaliilor obligației de debarcare pentru anumite activități de pescuit de specii demersale în apele de sud-vest pentru perioada 2020-2021 (JO L 336, 30.12.2019, p. 26).

(6)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2537709/STECF+PLEN+19-02.pdf

(7)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/1099561/STECF+PLEN+15-02.pdf

(8)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2147402/STECF+PLEN+18-02.pdf

(9)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2147402/STECF+PLEN+18-02.pdf

(10)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/1099561/STECF+PLEN+15-02.pdf

(11)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2694823/STECF+20-04+-+Eval+JRs+LO+and+TM+Reg.pdf

(12)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2694823/STECF+20-04+-+Eval+JRs+LO+and+TM+Reg.pdf

(13)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2147402/STECF+PLEN+18-02.pdf

(14)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2537709/STECF+PLEN+19-02.pdf

(15)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2147402/STECF+PLEN+18-02.pdf

(16)  Regulamentul delegat (UE) nr. 1393/2014 al Comisiei din 20 octombrie 2014 de stabilire a unui plan privind aruncarea capturilor înapoi în mare pentru anumite activități de pescuit pelagic în apele de nord-vest (JO L 370, 30.12.2014, p. 25).

(17)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/812327/STECF+PLEN+14-02.pdf

(18)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/1710831/STECF+17-08+-+Evaluation+of+LO+joint+recommendations.pdf/d7110d8a-c4da-498c-8b30-98d0b5c2fc22

(19)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/1710831/STECF+17-08+-+Evaluation+of+LO+joint+recommendations.pdf

(20)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2124128/STECF+18-06+-+Evaluation+of+LO+joint+recommendations.pdf

(21)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2694823/STECF+20-04+-+Eval+JRs+LO+and+TM+Reg.pdf

(22)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2694823/STECF+20-04+-+Eval+JRs+LO+and+TM+Reg.pdf

(23)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2694823/STECF+20-04+-+Eval+JRs+LO+and+TM+Reg.pdf

(24)  Regulamentul delegat (UE) nr. 1394/2014 al Comisiei din 20 octombrie 2014 de stabilire a unui plan privind aruncarea capturilor înapoi în mare pentru anumite activități de pescuit pelagic în apele de sud-vest (JO L 370, 30.12.2014, p. 31).

(25)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2694823/STECF+20-04+-+Eval+JRs+LO+and+TM+Reg.pdf

(26)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/1099561/STECF+PLEN+15-02.pdf

(27)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2694823/STECF+20-04+-+Eval+JRs+LO+and+TM+Reg.pdf

(28)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2537709/STECF+PLEN+19-02.pdf

(29)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2694823/STECF+20-04+-+Eval+JRs+LO+and+TM+Reg.pdf

(30)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2694823/STECF+20-04+-+Eval+JRs+LO+and+TM+Reg.pdf

(31)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2694823/STECF+20-04+-+Eval+JRs+LO+and+TM+Reg.pdf

(32)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2694823/STECF+20-04+-+Eval+JRs+LO+and+TM+Reg.pdf

(33)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2694823/STECF+20-04+-+Eval+JRs+LO+and+TM+Reg.pdf

(34)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/812327/STECF+PLEN+14-02.pdf

(35)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/812327/STECF+PLEN+14-02.pdf

(36)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/812327/STECF+PLEN+14-02.pdf

(37)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2694823/STECF+20-04+-+Eval+JRs+LO+and+TM+Reg.pdf

(38)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/1099561/STECF+PLEN+15-02.pdf

(39)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2147402/STECF+PLEN+18-02.pdf

(40)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2694823/STECF+20-04+-+Eval+JRs+LO+and+TM+Reg.pdf

(41)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2694823/STECF+20-04+-+Eval+JRs+LO+and+TM+Reg.pdf

(42)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2694823/STECF+20-04+-+Eval+JRs+LO+and+TM+Reg.pdf

(43)  https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/812327/STECF+PLEN+14-02.pdf

(44)  Codurile uneltelor utilizate în prezentul regulament se referă la codurile din anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011 al Comisiei de stabilire a normelor detaliate de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului. În cazul navelor a căror lungime totală este mai mică de 10 metri, codurile uneltelor utilizate în acest tabel fac trimitere la codurile FAO de clasificare a uneltelor.

(45)  Regulamentul (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine prin măsuri tehnice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1967/2006 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și a Regulamentelor (UE) nr. 1380/2013, (UE) 2016/1139, (UE) 2018/973, (UE) 2019/472 și (UE) 2019/1022 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 și (CE) nr. 2187/2005 ale Consiliului (JO L 198, 25.7.2019, p. 105).


10.12.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 415/39


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/2016 AL COMISIEI

din 9 decembrie 2020

de modificare a anexei II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 577/2013 în ceea ce privește rubricile referitoare la Regatul Unit, Guernsey, Insula Man și Jersey

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 576/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 privind circulația necomercială a animalelor de companie și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 998/2003 (1), în special articolul 13 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) nr. 576/2013 stabilește cerințele de sănătate animală aplicabile circulației necomerciale a animalelor de companie pe teritoriul unui stat membru. În special, articolul 13 din regulamentul respectiv prevede adoptarea de către Comisie a două liste de teritorii și țări terțe din care animalele de companie enumerate în partea A a anexei I la regulamentul respectiv, și anume câinii, pisicile și dihorii domestici, pot fi introduse în scopuri necomerciale într-un stat membru.

(2)

Condițiile aplicabile circulației necomerciale a animalelor de companie într-un stat membru variază în funcție de situația teritoriului sau a țării terțe de origine. În funcție de situația lor particulară, țările sau teritoriile terțe pot fi incluse pe listă în conformitate fie cu alineatul (1), fie cu alineatul (2) de la articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. 576/2013.

(3)

Partea 2 a anexei II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 577/2013 al Comisiei (2) stabilește lista teritoriilor și a țărilor terțe menționate la articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 576/2013.

(4)

În vederea încheierii, la 31 decembrie 2020, a perioadei de tranziție prevăzute în Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (denumit în continuare „Acordul de retragere”), Regatul Unit a solicitat Comisiei să fie inclus, împreună cu dependențele Coroanei Guernsey, Insula Man și Jersey, pe lista din anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 577/2013. Comisia a evaluat solicitarea respectivă și a constatat că, în ceea ce privește animalele de companie enumerate în partea A a anexei I la Regulamentul (UE) nr. 576/2013, Regatul Unit, precum și dependențele Coroanei Guernsey, Insula Man și Jersey îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 576/2013 și, prin urmare, trebuie incluse pe lista din partea 2 a anexei II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 577/2013, fără a aduce atingere aplicării dreptului Uniunii la și în Regatul Unit în ceea ce privește Irlanda de Nord în conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord la Acordul de retragere, coroborat cu anexa 2 la protocolul respectiv.

(5)

Prin urmare, partea 2 a anexei II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 577/2013 trebuie modificată în consecință.

(6)

Întrucât perioada de tranziție prevăzută în Acordul de retragere se încheie la 31 decembrie 2020, este necesar ca prezentul regulament să se aplice de la 1 ianuarie 2021.

(7)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Partea 2 a anexei II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 577/2013 se înlocuiește cu textul din anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 9 decembrie 2020.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN


(1)   JO L 178, 28.6.2013, p. 1.

(2)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 577/2013 al Comisiei din 28 iunie 2013 privind modelele de documente de identificare pentru circulația necomercială a câinilor, pisicilor și dihorilor domestici, stabilirea de liste de teritorii și țări terțe și cerințele referitoare la format, punere în pagină și limbă ale declarațiilor care atestă respectarea anumitor condiții prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 576/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 178, 28.6.2013, p. 109).


ANEXĂ

„PARTEA 2

Lista teritoriilor și a țărilor terțe menționate la articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 576/2013

Codul ISO

Teritoriul sau țara terță

Teritoriile incluse

AC

Insula Ascension

 

AE

Emiratele Arabe Unite

 

AG

Antigua și Barbuda

 

AR

Argentina

 

AU

Australia

 

AW

Aruba

 

BA

Bosnia și Herțegovina

 

BB

Barbados

 

BH

Bahrain

 

BM

Bermuda

 

BQ

Bonaire, Sint Eustatius și Saba (Insulele BES)

 

BY

Belarus

 

CA

Canada

 

CL

Chile

 

CW

Curaçao

 

FJ

Fiji

 

FK

Insulele Falkland

 

GB

Regatul Unit  (*1)

 

GG

Guernsey

 

HK

Hong Kong

 

IM

Insula Man

 

JM

Jamaica

 

JP

Japonia

 

JE

Jersey

 

KN

Saint Kitts și Nevis

 

KY

Insulele Cayman

 

LC

Saint Lucia

 

MS

Montserrat

 

MK

Macedonia de Nord

 

MU

Mauritius

 

MX

Mexic

 

MY

Malaysia

 

NC

Noua Caledonie

 

NZ

Noua Zeelandă

 

PF

Polinezia Franceză

 

PM

Saint-Pierre și Miquelon

 

RU

Rusia

 

SG

Singapore

 

SH

Sfânta Elena

 

SX

Sint-Maarten

 

TT

Trinidad și Tobago

 

TW

Taiwan

 

US

Statele Unite ale Americii

AS – Samoa Americană

GU – Guam

MP – Insulele Mariane de Nord

PR – Puerto Rico

VI – Insulele Virgine Americane

VC

Saint Vincent și Grenadinele

 

VG

Insulele Virgine Britanice

 

VU

Vanuatu

 

WF

Wallis și Futuna

 


(*1)  În conformitate cu Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, în special articolul 5 alineatul (4) din Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord, în coroborare cu anexa 2 la respectivul protocol, în sensul prezentei anexe, referințele la Regatul Unit nu includ Irlanda de Nord.”


10.12.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 415/43


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/2017 AL COMISIEI

din 9 decembrie 2020

de modificare a părții 2 a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/878 în ceea ce privește rubrica referitoare la Regatul Unit cu privire la Irlanda de Nord

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 576/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 privind circulația necomercială a animalelor de companie și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 998/2003 (1), în special articolul 20,

întrucât:

(1)

Regulamentul delegat (UE) 2018/772 al Comisiei (2) stabilește norme privind aplicarea unor măsuri sanitare preventive pentru controlul infecției cu Echinococcus multilocularis la câinii destinați circulației necomerciale pe teritoriul sau în părți ale teritoriului anumitor state membre. Mai precis, articolul 2 din respectivul regulament delegat stabilește normele pentru clasificarea pe categorii a statelor membre sau a unor părți ale acestora din punctul de vedere al infecției cu Echinococcus multilocularis, precum și condițiile pe care statele membre trebuie să le îndeplinească pentru a putea aplica în continuare măsurile sanitare preventive în cauză.

(2)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/878 al Comisiei (3) enumeră statele membre sau părțile din teritoriul statelor membre care respectă normele prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2018/772 referitoare la clasificarea pe categorii din punctul de vedere al infecției cu Echinococcus multilocularis. În partea 2 a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/878 este prevăzută lista cu statele membre sau cu părți ale teritoriului statelor membre care respectă normele pentru clasificarea pe categorii stabilite la articolul 2 alineatul (3) din Regulamentul delegat (UE) 2018/772.

(3)

În conformitate cu Acord privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (denumit în continuare „Acordul de retragere”), în special articolul 5 alineatul (4) din Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord, în coroborare cu anexa 2 la respectivul protocol, atât Regulamentul (UE) nr. 576/2013, cât și actele Comisiei bazate pe acesta se aplică Regatului Unit și pe teritoriul acestuia în ceea ce privește Irlanda de Nord după încheierea perioadei de tranziție.

(4)

Întregul teritoriu al Regatului Unit este în prezent inclus în lista din partea 2 a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/878. În consecință, este necesar să se modifice partea 2 a anexei respective prin înlocuirea rubricii referitoare la Regatul Unit cu o rubrică referitoare la Regatul Unit cu privire la Irlanda de Nord.

(5)

Întrucât perioada de tranziție prevăzută în Acordul de retragere se încheie la 31 decembrie 2020, este necesar ca prezentul regulament să se aplice de la 1 ianuarie 2021.

(6)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Partea 2 a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/878 se înlocuiește cu textul din anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 9 decembrie 2020.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN


(1)   JO L 178, 28.6.2013, p. 1.

(2)  Regulamentul delegat (UE) 2018/772 al Comisiei din 21 noiembrie 2017 de completare a Regulamentului (UE) nr. 576/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește măsurile sanitare preventive pentru controlul infecției cu Echinococcus multilocularis la câini, precum și de abrogare a Regulamentului delegat (UE) nr. 1152/2011 (JO L 130, 28.5.2018, p. 1).

(3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/878 al Comisiei din 18 iunie 2018 de adoptare a listei statelor membre sau a părților din teritoriile statelor membre care respectă normele pentru clasificarea pe categorii stabilite la articolul 2 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2018/772 privind aplicarea unor măsuri sanitare preventive pentru controlul infecției cu Echinococcus multilocularis la câini (JO L 155, 19.6.2018, p. 1).


ANEXĂ

„PARTEA 2

Lista statelor membre (  (*1) ) sau a părților din teritoriul statelor membre care respectă normele pentru clasificarea pe categorii stabilite la articolul 2 alineatul (3) din Regulamentul delegat (UE) 2018/772

 

Cod

Întregul teritoriu/părți din teritoriu

Finlanda

FI

Întregul teritoriu

Irlanda

IE

Întregul teritoriu

Regatul Unit (Irlanda de Nord)

UK(NI)

Irlanda de Nord


(*1)  În conformitate cu Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, în special articolul 5 alineatul (4) din Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord, în coroborare cu anexa 2 la respectivul protocol, în sensul prezentei anexe, referințele la statele membre includ Regatul Unit în ceea ce privește Irlanda de Nord.” ”


10.12.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 415/46


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/2018 AL COMISIEI

din 9 decembrie 2020

de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Mozzarella di Gioia del Colle (DOP)]

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (1), în special articolul 52 alineatul (3) litera (b),

întrucât:

(1)

În temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, cererea Italiei de înregistrare a denumirii „Mozzarella di Gioia del Colle” ca denumire de origine protejată (DOP) a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2).

(2)

La 19 decembrie 2019, Comisia a primit un act de opoziție și declarația de opoziție motivată aferentă din partea Germaniei. La 13 ianuarie 2020, Comisia a transmis Italiei actul de opoziție și declarația de opoziție motivată trimise de Germania.

(3)

Comisia a examinat opoziția trimisă de Germania și a considerat că este admisibilă. Termenul „Mozzarella”, care face parte din denumirea „Mozzarella di Gioia del Colle”, este identic cu denumirea utilizată în Germania pentru un tip de brânză produs și comercializat în Germania la scară comercială. Opoziția susține că denumirea „Mozzarella di Gioia del Colle” nu poate fi înregistrată ca denumire de origine protejată în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1151/2012, deoarece nu îndeplinește cerințele acestui regulament, iar denumirea „Mozzarella” este generică și, prin urmare, neeligibilă pentru înregistrare. Opoziția susține că cererea de înregistrare a brânzei „Mozzarella di Gioia del Colle” nu respectă condiția menționată la articolul 5 și la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, deoarece nici calitatea, nici caracteristicile brânzei nu se datorează în mod esențial sau exclusiv unui anumit mediu geografic cu factorii săi naturali și umani intrinseci. Opoziția susține, de asemenea, că înregistrarea denumirii propuse de „Mozzarella di Gioia del Colle” ar periclita existența denumirii identice, și anume „Mozzarella”, precum și existența unor produse care s-au aflat legal pe piața germană cu cel puțin cinci ani înainte de data publicării cererii de înregistrare a denumirii „Mozzarella di Gioia del Colle”. În plus, opoziția susține că această cerere de înregistrare este în contradicție cu înregistrarea denumirii „Mozzarella” ca specialitate tradițională garantată fără rezervarea denumirii [Regulamentul (CE) nr. 2527/98].

(4)

Prin scrisoarea din 12 februarie 2020, Comisia a invitat părțile interesate să inițieze consultările care se impun pentru a încerca să ajungă la un acord, în conformitate cu procedurile lor interne.

(5)

Cu toate acestea, din cauza unei erori administrative, scrisoarea Comisiei din 12 februarie 2020 nu a fost primită de părți. Germania a primit în mod oficial invitația de a se angaja în consultări adecvate în vederea ajungerii la un acord la 14 octombrie 2020. Italia a primit această invitație în mod oficial la 26 octombrie 2020.

(6)

Deși au existat deja schimburi de corespondență, precum și o înțelegere substanțială cu privire la înregistrarea denumirii „Mozzarella di Gioia del Colle” încă din martie 2020, părțile au ajuns la un acord oficial abia în noiembrie 2020. Acordul a fost comunicat Comisiei de către Italia la 9 noiembrie 2020.

(7)

Italia și Germania au confirmat faptul că protecția denumirii „Mozzarella di Gioia del Colle” nu ar trebui să includă denumirea de sine stătătoare „Mozzarella”, ci doar denumirea compusă „Mozzarella di Gioia del Colle” în ansamblul său. Prin cererea de înregistrare a denumirii „Mozzarella di Gioia del Colle”, Italia nu a vizat rezervarea utilizării termenului „Mozzarella”.

(8)

În plus, aceste țări au convenit că, în caietul de sarcini al produsului și în documentul unic, termenul „Mozzarella” ar trebui să fie întotdeauna urmat de termenii „di Gioia del Colle” pentru a indica faptul că protecția se referă exclusiv la denumirea compusă. Caietul de sarcini și documentul unic au fost modificate în consecință.

(9)

Dat fiind că respectă dispozițiile din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 și legislația UE, conținutul acordului încheiat între Italia și Germania ar trebui să fie luat în considerare.

(10)

Italia și Germania au propus, de asemenea, ca prezentul regulament să includă o notă de subsol în care să se explice că nu se solicită protecția denumirii „Mozzarella”. Cu toate acestea, din motive de claritate și securitate juridică, declarația privind statutul de protecție al unui anumit termen ar trebui să fie mutată direct în partea dispozitivă a prezentului regulament.

(11)

Ca urmare a clarificării exprimate într-un articol din prezentul regulament cu privire la statutul termenului „Mozzarella”, cererea întemeiată pe neconcordanța acestei cereri cu înregistrarea termenului „Mozzarella” ca specialitate tradițională garantată fără rezervarea denumirii devine nulă.

(12)

La 17 ianuarie 2020, Comisia a primit un act de opoziție din partea Consorțiului pentru denumirile comune ale produselor alimentare (CCFN - Consortium for Common Food Names), precum și a Consiliului pentru exportul produselor lactate din SUA (USDEC – U.S. Dairy Export Council). La 21 ianuarie 2020, Comisia a transmis Italiei actul de opoziție. La 17 martie 2020, Comisia a primit o declarație de opoziție motivată, în termenul prevăzut.

(13)

Comisia a examinat opoziția transmisă de Consorțiul pentru denumirile comune ale produselor alimentare (CCFN) și de Consiliul pentru exportul produselor lactate din SUA (USDEC) și a considerat că este admisibilă. Termenul „Mozzarella”, care face parte din denumirea „Mozzarella di Gioia del Colle”, este identic cu denumirea utilizată pentru un tip de brânză pentru care există un standard valabil în Codex Alimentarius (Codex Stan 262-2006). Opoziția susține că denumirea „Mozzarella di Gioia del Colle” nu poate fi înregistrată ca denumire de origine protejată în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1151/2012, deoarece denumirea „Mozzarella” este un termen generic, iar cererea nu include o asigurare că nu se solicită protecție pentru termenul respectiv și că acest termen generic va putea fi utilizat în mod liber. Mai mult, CCFN și USDEC și-au exprimat îngrijorarea cu privire la procedura desfășurată la nivelul statului membru în ceea ce privește presupusa modificare a denumirii produsului, afirmând că au fost încălcate condițiile prevăzute la articolul 5 și la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

(14)

Prin scrisoarea din 8 aprilie 2020, Comisia a invitat părțile interesate să inițieze consultările care se impun pentru a încerca să ajungă la un acord, în conformitate cu procedurile lor interne.

(15)

Italia și Consorțiul pentru denumirile comune ale produselor alimentare (CCFN) și Consiliul pentru exportul produselor lactate din SUA (USDEC) au confirmat faptul că denumirea „Mozzarella di Gioia del Colle” ar trebui protejată în ansamblul său, în timp ce denumirea de sine stătătoare „Mozzarella” poate fi utilizată în continuare pentru etichetare sau prezentări pe teritoriul Uniunii, cu condiția respectării principiilor și normelor aplicabile în ordinea juridică a acesteia.

(16)

Cu toate acestea, Consorțiul pentru denumirile comune ale produselor alimentare (CCFN) și Consiliul pentru exportul produselor lactate din SUA (USDEC) nu și-au dat acordul final, deoarece Italia nu le-a permis accesul la documentele procedurii naționale și nu s-a angajat în confirmarea statutului liber al denumirii „Mozzarella” pentru viitoarele cereri de protecție a denumirii „Mozzarella di Gioia del Colle” în afara UE.

(17)

În măsura în care este în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 și ale legislației UE, ar trebui să se țină seama de conținutul acordului parțial încheiat între Italia și Consorțiul pentru denumirile comune ale produselor alimentare (CCFN) și Consiliul pentru exportul produselor lactate din SUA (USDEC).

(18)

În rest, Comisia a verificat dacă procedura desfășurată la nivelul statului membru se referă la denumirea aplicată și dacă denumirea respectivă a fost utilizată în schimburi comerciale și în limbajul comun pentru a descrie produsul specific, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

(19)

Eventualele cereri viitoare de protecție a denumirii de origine protejate „Mozzarella di Gioia del Colle” în afara UE se află în continuare în afara domeniului de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 1151/2012.

(20)

Nu se solicită protecție pentru termenul „Mozzarella” ca atare.

(21)

Prin urmare, denumirea de origine „Mozzarella di Gioia del Colle” (DOP) ar trebui protejată în ansamblul său, în timp ce termenul „Mozzarella” poate fi utilizat în continuare pe teritoriul Uniunii, cu condiția respectării principiilor și normelor aplicabile în ordinea juridică a acesteia. Versiunea consolidată a documentului unic ar trebui publicată spre informare.

(22)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru politica în domeniul calității produselor agricole,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Se înregistrează denumirea „Mozzarella di Gioia del Colle” (DOP).

Denumirea de la primul paragraf identifică un produs din clasa 1.3. Brânzeturi din anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei (3). Anexa la prezentul regulament conține documentul unic consolidat.

Articolul 2

Denumirea „Mozzarella” poate fi utilizată în continuare pe teritoriul Uniunii, cu condiția respectării principiilor și normelor aplicabile în ordinea juridică a acesteia.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 9 decembrie 2020.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN


(1)   JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2)   JO C 356, 21.10.2019, p. 10.

(3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei din 13 iunie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 179, 19.6.2014, p. 36).


ANEXĂ

„MOZZARELLA DI GIOIA DEL COLLE”

Nr. UE: PDO-IT-02384 – 29.12.2017

DOP (X) IGP ()

1.   Denumire

„Mozzarella di Gioia del Colle”

2.   Statul membru sau țara terță

Italia

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.3. Brânzeturi

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Mozzarella di Gioia del Colle” este un tip de brânză proaspătă pe bază de pastă filată, produsă doar din lapte crud integral de vacă la care se adaugă o cultură de zer fermentat. Produsul are următoarele caracteristici:

(a)

compoziția chimică următoare (valori pentru brânza proaspătă): lactoză ≤ 0,6 %, acid lactic ≥ 0,20 %, umiditate 58-65 %, grăsime 15-21 % în stare umedă;

(b)

un gust care amintește de laptele ușor acidificat, cu un gust rezidual plăcut de fermentare sau de zer acru (mai puternic în cazul brânzei proaspăt preparate) și o aromă de lapte acru, însoțită uneori de o ușoară notă de unt;

(c)

absența conservanților, aditivilor și a adjuvanților tehnologici.

„Mozzarella di Gioia del Colle” prezintă o suprafață netedă sau ușor fibroasă. Brânza este lucioasă, nu vâscoasă sau friabilă. Aceasta este o brânză albă, uneori prezentând o ușoară nuanță de galben-pai, în funcție de anotimp. Atunci când este tăiată, brânza ar trebui să aibă o consistență elastică și să nu prezinte defecte. Din brânza tăiată ar trebui se scurgă o cantitate mică de zer alb.

„Mozzarella di Gioia del Colle” poate avea trei forme: rotundă, răsucită în noduri și împletită. În funcție de formă și de mărime, greutatea unei porții variază între 50 și 1 000 g. Această brânză este comercializată în recipiente cu lichid de conservare (apă, eventual cu adaos de sare și ușor acidulată).

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Pentru fabricarea acestei brânze se utilizează numai lapte de vacă integral crud, colectat pe parcursul a două sesiuni distincte de muls. Laptele poate fi tratat termic sau pasteurizat.

Brânza se fabrică în conformitate cu practica tradițională de utilizare a unei culturi de zer fermentat.

Laptele utilizat pentru fabricarea brânzei „Mozzarella di Gioia del Colle” provine de la efective de bovine din rasele Bruna [Brună], Frisona [Friză], Pezzata Rossa [Bălțată cu roșu] sau Jersey și din încrucișări ale acestora, iar cantitatea totală de substanță uscată cu care sunt hrănite vacile de lapte este compusă din cel puțin 60 % iarbă și/sau fân de pe pajiști care prezintă o mare varietate de vegetație.

Alimentația vacilor poate include, de asemenea, concentrate, griș sau fulgi pe bază de cereale (porumb, orz, grâu, ovăz) și pe bază de leguminoase (soia, fasole cu bob mare, fasole de câmp, mazăre de câmp), care pot fi, de asemenea, administrate ca furaje complementare. Se pot folosi, de asemenea, cu condiția să nu depășească 40 % din materia uscată, roșcove și produse secundare rezultate din prelucrarea cerealelor: tărâțe și urluială de grâu comun și urluială de grâu dur. În sfârșit, regimul alimentar al vacilor poate fi completat cu complexe de vitamine și minerale.

Pentru a se evita compromiterea caracteristicilor de calitate conferite brânzei „Mozzarella di Gioia del Colle” de legătura sa cu aria locală, cel puțin 60 % din produsele utilizate pentru hrana vacilor trebuie să provină din aria descrisă la punctul 4. Această cerință referitoare la procentaj este îndeplinită prin utilizarea ierbii și/sau a fânului de pe pajiștile din aria delimitată. Aceasta este partea din furaje care este asociată cu fibrele digerabile, definite în sens larg ca „nutreț” (iarbă și/sau fân, pășune etc.) și are un impact major asupra caracteristicilor chimice și organoleptice ale laptelui.

Având în vedere condițiile sale geografice, solul și clima, aria geografică nu a fost niciodată și nici nu va fi în viitor potrivită pentru cultivarea cerealelor, cum ar fi culturile de porumb sau oleaginoase, precum soia, din care să se obțină furaje proteice. Deoarece nu este posibil să se înlocuiască aceste furaje cu furaje de înaltă calitate din arie, trebuie să se permită utilizarea de concentrate complementare și de furaje din afara acesteia. Aceste produse sunt descompuse și dizolvate cu ușurință în rumen (dimensiunea granulelor mai mică de 0,8 cm, adică incapabilă să stimuleze contracțiile ruminale), astfel încât furnizează energie (în principal de la carbohidrați precum amidonul) și proteine ușor accesibile pentru microbiomul din rumen. Totuși, având în vedere că rolul lor se limitează la funcția fiziologică de sprijinire a microbiomului, acestea nu au niciun impact asupra proprietăților laptelui sau ale brânzei „Mozzarella di Gioia del Colle”. Prin urmare, pășunatul obligatoriu în perioada în care este efectiv posibil (150 de zile) și dieta bogată în furaje produse în zonă sunt aspectele alimentației care ajută la determinarea proprietăților chimice și senzoriale ale materiei prime și ale produsului finit. Prin urmare, acestea sunt două elemente fundamentale care creează legătura între materia primă, produsul finit și teritoriu.

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate etapele procesului de producție – creșterea și mulgerea vacilor, colectarea și prelucrarea laptelui și fabricarea brânzei – au loc în aria geografică descrisă la punctul 4.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată

Deoarece este un produs proaspăt care tinde să se deterioreze rapid, „Mozzarella di Gioia del Colle” trebuie să fie ambalată în același spațiu în care este fabricată, în aria geografică definită la punctul 4.

„Mozzarella di Gioia del Colle” poate fi comercializată în ambalaje de diferite greutăți și/sau în porții individuale. Este pusă pe piață în recipiente cu lichid de conservare (apă, eventual cu adaos de sare și ușor acidulată).

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Logoul (figura 1) și data producției trebuie să fie imprimate pe ambalajul utilizat pentru comercializarea brânzei „Mozzarella di Gioia del Colle”.

Logoul prezentat în figura 1 trebuie să fie afișat în mod vizibil pe fața superioară a etichetei sau a ambalajului, precum și pe părțile laterale. Logoul prezentat în figura 1 trebuie să fie afișat pe ambele părți ale porțiilor unice împachetate.

Image 3

Figura 1: Logoul

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria de producție cuprinde comunele Acquaviva delle Fonti, Alberobello, Altamura, Casamassima, Cassano delle Murge, Castellana Grotte, Conversano, Gioia del Colle, Gravina in Puglia, Locorotondo, Monopoli, Noci, Putignano, Sammichele di Bari, Santeramo in Colle și Turi din provincia Bari; Castellaneta, Crispiano, Laterza, Martina Franca, Massafra și Mottola în provincia Taranto; și o parte din comuna Matera adiacentă comunelor Altamura, Santeramo in Colle și Laterza, delimitată de drumurile naționale SS 99 și SS 7.

5.   Legătura cu aria geografică

Aria geografică în care este produsă această brânză cuprinde părți din provinciile Bari și Taranto pe podișul Murgia, unde există numeroase ferme de lapte („fermele de vaci” din vremea împăratului Frederic). În această arie, unde fermele și fabricile de produse lactate sunt amplasate la o distanță destul de mică unele față de altele (chiar mai multe în aceeași incintă), a existat de multă vreme, ca practică locală, producerea brânzei „Mozzarella di Gioia del Colle” din lapte de vacă: există mențiuni încă din 1885 referitoare la „delicioasa mozzarella din Apulia” într-o publicație intitulată „ L’ Italia agricola, giornale dedicato al miglioramento morale ed economico delle popolazioni rurali ” [„Italia agricolă, un jurnal dedicat progresului moral și economic al populațiilor rurale”] (Redaelli, Milan). Pe lângă anumite particularități geografice, ale solului și ale climei, aria este distinctivă pentru vechea sa tradiție adânc înrădăcinată de producere a brânzeturilor, care a trecut testul timpului și a fost transmisă de la o generație la alta. Aceste două aspecte au un impact profund asupra caracteristicilor laptelui și ale brânzei și constituie principalii factori care leagă „Mozzarella di Gioia del Colle” de teritoriu.

Caracteristicile chimico-fizice și nutriționale ale laptelui sunt legate, în special, de teritoriu prin regimul alimentar al animalelor și prin contextul mai larg al mediului în care acestea sunt crescute. Este bine cunoscut faptul că, în general, compoziția laptelui este strâns legată de contextul zootehnic în care trăiesc animalele și că tipul de compuși volatili este foarte important pentru compoziție. Caracteristicile aromatice ale laptelui depind de aceste substanțe, care sunt parțial formate de metabolismul animalului și parțial de mediu. Compușii volatili proveniți din mediu pot pătrunde în lapte prin digestie (ruminație) sau prin plămâni (inhalare). În aria geografică în care se produce „Mozzarella di Gioia del Colle” DOP, condițiile geografice și pedoclimatice au condus la selectarea anumitor soiuri de plante prezente în mod natural și cultivate care sunt rezistente la condițiile de secetă și de căldură intensă tipice unui mediu de pseudostepă. Vegetația prezentă în mod natural are în mare parte caracter xerofil și include ierburi aromatice precum Thymus striatus, Ferula communis și Foeniculum vulgare. Aceste plante – și vegetația xerofilă în general – sunt bogate în polifenoli, terpene, compuși carbonilici și alte substanțe volatile care pot avea o influență directă sau indirectă asupra gustului laptelui. Această influență este directă atunci când aceste substanțe sunt transferate nemodificate și indirectă atunci când acționează ca precursori pentru alți metaboliți volatili cu impact asupra aromei. Prezența constantă a animalelor în acest mediu favorizează principii volatile care duc la transferul de proprietăți aromatice în lapte, în special în anumite perioade ale anului. În ansamblu, pășunatul obligatoriu și alimentația bogată în furaje produse în aria respectivă sunt factorii care garantează caracteristicile nutritive și funcționale specifice ale laptelui, cum ar fi profilul său de lipide și conținutul de compuși volatili. Condițiile locale de mediu și tehnicile de creștere a animalelor joacă un rol important în ceea ce privește formarea florei microbiene din lapte. Toți acești factori au un impact major asupra caracteristicilor organoleptice ale brânzei „Mozzarella di Gioia del Colle”.

În ceea ce privește influența tehnicii de prelucrare, metoda utilizată este cea tradițională, istorică, ce permite doar utilizarea laptelui proaspăt și a adaosului de zer local (cultură de zer fermentat). Zerul fermentat adăugat în lapte reprezintă încă o legătură cu teritoriul local, deoarece este obținut în același mod de foarte mult timp: se folosește zerul din ziua precedentă care a fost lăsat să devină acru, permițându-i să se îmbogățească prin formarea de fermenți lactici caracteristici produselor lactate. Aceste aspecte garantează o puternică legătură cu teritoriul, deoarece fac ca cea mai mare parte a componentei microbiologice să fie, de asemenea, indigenă. Componenta microbiană joacă un rol important în ceea ce privește proprietățile senzoriale, deoarece este responsabilă de formarea „aromelor secundare” ale produsului. Profilul microbiologic indigen al culturii de zer fermentat este garantat parțial de caracteristicile laptelui din care provine, dar mai ales de metoda de preparare și de mediul în care este lăsată să se dezvolte. „Amestecul de microorganisme indigene” conținut în cultura de zer fermentat reflectă toate etapele procesului de producție și este transferat zilnic în lapte și, prin urmare, în produsul finit, perpetuând astfel în mod constant legătura cu teritoriul. Metodele utilizate de către producătorii de brânză pentru gestionarea zerului din cuvă, maturarea coagulului și procesarea ulterioară a amestecului se combină pentru a forma o altă legătură distinctivă cu teritoriul. De fapt, combinația dintre toți parametrii de prelucrare are un impact asupra ecosistemului microbian, care este deja destul de distinctiv, influențând astfel evoluția procesului de fermentare. Expertiza brânzarilor este esențială în această privință, deoarece permite dezvoltarea microbilor într-o manieră unică și care nu poate fi reprodusă, dând astfel brânzei „Mozzarella di Gioia del Colle” caracteristicile sale senzoriale tipice. În ceea ce privește gustul, această fermentație creează note ușor acre, cu un gust rezidual plăcut de drojdie, mai puternic în cazul brânzei proaspăt preparate. Aroma derivată din procesul de producție a brânzei se combină cu aromele derivate din lapte, și anume din procesul de fermentație („aroma secundară”), care creează noi note de lapte, de unt și de zer acid, precum și din materia primă („aroma primară”), cu notele sale caracteristice vegetale și animale delicate. Pe scurt, aromele primare reflectă condițiile în care au fost crescute vacile, un rol important fiind jucat de alimentația compusă din nutrețuri locale (proaspete sau fân), iar aromele secundare sunt legate de flora microbiană indigenă.

Pe lângă caracteristicile specifice determinate de tehnicile de creștere a animalelor și de producere a brânzei, influențele mediului, istoriei și culturii joacă, la rândul lor, un rol important. Atât peisajul (Natura 2000), cât și geologia locală (regiunea de podiș Murgia din Apulia cu calcar cretacic, cu aflorimente stâncoase și puțin argiloasă) și clima sunt semnificative. Din punct de vedere istoric și cultural, există o legătură adânc înrădăcinată între produs și tipul de agricultură din zonă: exploatații mici și mijlocii de creștere a animalelor, care sunt în cea mai mare parte afaceri de familie și sunt structurate conform obiceiurilor locale, vitele petrecând perioade lungi la pășunat. În cele din urmă, există numeroase dovezi care atestă că mozzarella are locul său în istoria Gioia del Colle, inclusiv un documentar produs de Istituto Luce la Gioia del Colle în 28 august 1950. Alte înregistrări arată că, în primele decenii ale secolului al XX-lea, „un agricultor numit Clemente Milano, care creștea bovine din rasa Brună alpină în regiunea Gioia del Colle, a fost primul care a utilizat laptele din stocul său pentru a produce produsul lactat proaspăt special care a devenit cunoscut sub denumirea de mozzarella” (din revista Gioia del Colle, oggi), articol editat de Giovanni Bozzo pentru Japigia Editrice, Bari 1970. Un articol din 1922 scris de Giovanni Carano Donvito menționează că „...„Mozzarella di Gioia (del Colle)” era foarte apreciată, căutată și se vindea cu un preț mare în piețele din Roma și Napoli, precum și în Bari, Taranto, Lecce, Foggia și în alte orașe mai mici” (revista La riforma sociale, F.S. Nitti, L. Roux, L. Einaudi – Roux e Viarengo, Turin). În cele din urmă, există dovezi că, începând cu anii 1960, au avut loc numeroase evenimente locale care au vizat creșterea vizibilității brânzei „Mozzarella di Gioia del Colle”.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[Articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

Textul consolidat al caietului de sarcini este disponibil la adresa: http://www.politicheagricole.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/3335

sau, alternativ:

accesând direct pagina principală a site-ului Ministerului Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere (www.politicheagricole.it), făcând clic pe „Prodotti DOP IGP” (în partea superioară dreaptă a ecranului), apoi pe „Prodotti DOP IGP STG” (pe laterala stângă a ecranului) și apoi pe „Disciplinari di Produzione all’esame dell’UE”.


DECIZII

10.12.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 415/53


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/2019 A COMISIEI

din 9 decembrie 2020

de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre

[notificată cu numărul C(2020) 8984]

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 89/662/CEE a Consiliului din 11 decembrie 1989 privind controlul veterinar în cadrul schimburilor intracomunitare în vederea realizării pieței interne (1), în special articolul 9 alineatul (4),

având în vedere Directiva 90/425/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile în schimburile din cadrul Uniunii cu anumite animale vii și produse în vederea realizării pieței interne (2), în special articolul 10 alineatul (4),

având în vedere Directiva 2002/99/CE a Consiliului din 16 decembrie 2002 de stabilire a normelor de sănătate animală care reglementează producția, transformarea, distribuția și introducerea produselor de origine animală destinate consumului uman (3), în special articolul 4 alineatul (3),

întrucât:

(1)

Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a Comisiei (4) prevede măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre în care au fost confirmate cazuri de respectiva boală la porci domestici sau sălbatici (statele membre în cauză). În părțile I-IV ale anexei la decizia de punere în aplicare respectivă sunt menționate și delimitate anumite zone din statele membre în cauză, diferențiate în funcție de nivelul de risc pe baza situației epidemiologice a bolii respective. Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a fost modificată de mai multe ori pentru a ține seama de evoluția situației epidemiologice din Uniune a pestei porcine africane, evoluție care trebuie să fie reflectată în anexa respectivă. Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a fost modificată cel mai recent prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1780 a Comisiei (5), ca urmare a modificărilor situației epidemiologice a bolii respective în Lituania și Slovacia.

(2)

De la data adoptării Deciziei de punere în aplicare (UE) 2020/1780, au apărut noi cazuri de pestă porcină africană la porci domestici din România și la porci sălbatici din Polonia.

(3)

În decembrie 2020 au fost observate câteva focare de pestă porcină africană la porci domestici din județul Bistrița-Năsăud din România, într-o zonă enumerată în prezent în partea II din anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. Aceste focare de pestă porcină africană apărută la porci domestici constituie un nivel crescut de risc care este necesar să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, este necesar ca zona respectivă din România, enumerată în prezent în partea II a anexei menționate, afectată de aceste focare recente de pestă porcină africană, să fie enumerată de acum în partea III a anexei respective, în loc de partea sa II.

(4)

În decembrie 2020 a fost observat un caz de pestă porcină africană la un porc sălbatic din districtul iławski din Polonia, într-o zonă inclusă în prezent în partea I a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. Acest caz de pestă porcină africană apărută la un porc sălbatic reprezintă un nivel crescut de risc care este necesar să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, este necesar ca această zonă din Polonia, menționată în prezent în partea I a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE, afectată de acest caz recent de pestă porcină africană, să fie menționată de acum în partea II a anexei respective, în loc de partea sa I, iar actualele limite din partea I necesită, de asemenea, să fie redefinite și extinse pentru a se lua în considerare acest caz recent.

(5)

În plus, în decembrie 2020 a fost observat un caz de pestă porcină africană la un porc sălbatic din districtul grójecki din Polonia, într-o zonă menționată în partea II a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE, situată în imediata apropiere a unei zone menționate în prezent în partea sa I Acest caz nou de pestă porcină africană apărută la un porc sălbatic reprezintă un nivel crescut de risc care este necesar să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, este necesar ca această zonă din Polonia, menționată în prezent în partea I a anexei respective, situată în imediata apropiere a unei zone menționate în partea II și afectată de acest caz recent de pestă porcină africană, să fie menționată de acum în partea II a anexei respective, în loc de partea sa I, iar actualele limite din partea I necesită, de asemenea, să fie redefinite și extinse pentru a se lua în considerare acest caz recent.

(6)

Ca urmare a recentelor focare epidemice de pestă porcină africană apărută la porci domestici din România și a cazurilor recente de pestă porcină africană apărută la porci sălbatici din Polonia și ținând seama de situația epidemiologică actuală din Uniune, regionalizarea din aceste state membre a fost reevaluată și actualizată În plus, au fost reevaluate și actualizate și măsurile existente de gestionare a riscurilor. Este necesar ca aceste modificări să fie reflectate în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE.

(7)

Pentru a ține seama de recentele evoluții ale situației epidemiologice a pestei porcine africane în Uniune și pentru a combate într-un mod proactiv riscurile asociate răspândirii respectivei boli, este necesară delimitarea unei noi zone cu risc mare, având o suprafață suficientă, în România, care să fie enumerată în mod corespunzător în partea III a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. În plus, este necesar ca în Polonia să fie delimitate noi zone cu risc mare, având dimensiuni suficiente, care să fie menționate în mod corespunzător în părțile I și II ale anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE.

(8)

Având în vedere caracterul urgent al situației epidemiologice din Uniune în ceea ce privește răspândirea pestei porcine africane este important ca modificările anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE efectuate prin prezenta decizie să intre în vigoare cât mai curând posibil.

(9)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE se înlocuiește cu textul anexei la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 9 decembrie 2020.

Pentru Comisie

Stella KYRIAKIDES

Membru al Comisiei


(1)   JO L 395, 30.12.1989, p. 13.

(2)   JO L 224, 18.8.1990, p. 29.

(3)   JO L 18, 23.1.2003, p. 11.

(4)  Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a Comisiei din 9 octombrie 2014 privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare 2014/178/UE (JO L 295, 11.10.2014, p. 63).

(5)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1780 a Comisiei din 27 noiembrie 2020 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre (JO L 399, 30.11.2020, p. 12).


ANEXĂ

Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXĂ

PARTEA I

1.   Estonia

Următoarele zone din Estonia:

Hiiu maakond.

2.   Ungaria

Următoarele zone din Ungaria:

Békés megye 950950, 950960, 950970, 951950, 952050, 952750, 952850, 952950, 953050, 953150, 953650, 953660, 953750, 953850, 953960, 954250, 954260, 954350, 954450, 954550, 954650, 954750, 954850, 954860, 954950, 955050, 955150, 955250, 955260, 955270, 955350, 955450, 955510, 955650, 955750, 955760, 955850, 955950, 956050, 956060, 956150 és 956160 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Bács-Kiskun megye 600150, 600850, 601550, 601650, 601660, 601750, 601850, 601950, 602050, 603250, 603750 és 603850 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Budapest 1 kódszámú, vadgazdálkodási tevékenységre nem alkalmas területe,

Csongrád-Csanád megye 800150, 800160, 800250, 802220, 802260, 802310 és 802450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Fejér megye 400150, 400250, 400351, 400352, 400450, 400550, 401150, 401250, 401350, 402050, 402350, 402360, 402850, 402950, 403050, 403250, 403350, 403450, 403550, 403650, 403750, 403950, 403960, 403970, 404570, 404650, 404750, 404850, 404950, 404960, 405050, 405750, 405850, 405950, 406050, 406150, 406550, 406650 és 406750 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Jász-Nagykun-Szolnok megye 750150, 750160, 750260, 750350, 750450, 750460, 754450, 754550, 754560, 754570, 754650, 754750, 754950, 755050, 755150, 755250, 755350 és 755450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Komárom-Esztergom megye 250150, 250250, 250350, 250450, 250460, 250550, 250650, 250750, 250850, 250950, 251050, 251150, 251250, 251350, 251360, 251450, 251550, 251650, 251750, 251850, 252150 és 252250, kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Pest megye 571550, 572150, 572250, 572350, 572550, 572650, 572750, 572850, 572950, 573150, 573250, 573260, 573350, 573360, 573450, 573850, 573950, 573960, 574050, 574150, 574350, 574360, 574550, 574650, 574750, 574850, 574860, 574950, 575050, 575150, 575250, 575350, 575550, 575650, 575750, 575850, 575950, 576050, 576150, 576250, 576350, 576450, 576650, 576750, 576850, 576950, 577050, 577150, 577350, 577450, 577650, 577850, 577950, 578050, 578150, 578250, 578350, 578360, 578450, 578550, 578560, 578650, 578850, 578950, 579050, 579150, 579250, 579350, 579450, 579460, 579550, 579650, 579750, 580250 és 580450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe.

3.   Letonia

Următoarele zone din Letonia:

Pāvilostas novada Vērgales pagasts,

Stopiņu novada daļa, kas atrodas uz rietumiem no autoceļa V36, P4 un P5, Acones ielas, Dauguļupes ielas un Dauguļupītes,

Grobiņas novads,

Rucavas novada Dunikas pagasts.

4.   Lituania

Următoarele zone din Lituania:

Klaipėdos rajono savivaldybės: Agluonėnų, Priekulės, Veiviržėnų, Judrėnų, Endriejavo, Vėžaičių, Kretingalės ir Dauparų-Kvietinių seniūnijos,

Palangos miesto savivaldybė,

Plungės rajono savivaldybės: Nausodžio sen dalis nuo kelio 166 į pietryčius ir Kulių seniūnija.

5.   Polonia

Următoarele zone din Polonia:

w województwie warmińsko-mazurskim:

gminy Wielbark i Rozogi w powiecie szczycieńskim,

gminy Janowiec Kościelny, Janowo i część gminy Kozłowo położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Rączki – Kownatki – Gardyny w powiecie nidzickim,

powiat działdowski,

część gminy Dąbrówno położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 542 biegnącą od północnej granicy gminy do miejscowości Dąbrówno, a następnie na wschód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od miejscowości Dąbrówno przez miejscowości Zamkowy Młyn – Wądzyń do południowej granicy gminy w powiecie ostródzkim,

gminy Kisielice, Susz, miasto Iława i część gminy wiejskiej Iława położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 16 biegnącą od wschodniej granicy gminy do granicy miasta Iława, a następnie na zachód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od południowej granicy gminy miasta Iława przez miejscowość Katarzynki do południowej granicy gminy, w powiecie iławskim,

powiat nowomiejski.

w województwie podlaskim:

gminy Wysokie Mazowieckie z miastem Wysokie Mazowieckie, Czyżew i część gminy Kulesze Kościelne położona na południe od linii wyznaczonej przez linię koleją w powiecie wysokomazowieckim,

gminy Miastkowo, Nowogród, Śniadowo i Zbójna w powiecie łomżyńskim,

gminy Szumowo, Zambrów z miastem Zambrów i część gminy Kołaki Kościelne położona na południe od linii wyznaczonej przez linię kolejową w powiecie zambrowskim,

w województwie mazowieckim:

powiat ostrołęcki,

powiat miejski Ostrołęka,

gminy Bielsk, Brudzeń Duży, Drobin, Gąbin, Łąck, Nowy Duninów, Radzanowo, Słupno i Stara Biała w powiecie płockim,

powiat miejski Płock,

powiat sierpecki,

powiat żuromiński,

gminy Andrzejewo, Brok, Stary Lubotyń, Szulborze Wielkie, Wąsewo, Ostrów Mazowiecka z miastem Ostrów Mazowiecka, część gminy Małkinia Górna położona na północ od rzeki Brok w powiecie ostrowskim,

gminy Dzierzgowo, Lipowiec Kościelny, miasto Mława, Radzanów, Szreńsk, Szydłowo i Wieczfnia Kościelna, w powiecie mławskim,

powiat przasnyski,

powiat makowski,

gminy Gzy, Obryte, Zatory, Pułtusk i część gminy Winnica położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Bielany, Winnica i Pokrzywnica w powiecie pułtuskim,

gminy wyszkowski,

gminy Jadów, Strachówka i Tłuszcz w powiecie wołomińskim,

gminy Korytnica, Liw, Łochów, Miedzna, Sadowne, Stoczek i miasto Węgrów w powiecie węgrowskim,

gminy Kowala, Wierzbica, część gminy Wolanów położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 12 w powiecie radomskim,

powiat miejski Radom,

powiat szydłowiecki,

powiat gostyniński,

w województwie podkarpackim:

gminy Pruchnik, Rokietnica, Roźwienica, w powiecie jarosławskim,

gminy Fredropol, Krasiczyn, Krzywcza, Medyka, Orły, Żurawica, Przemyśl w powiecie przemyskim,

powiat miejski Przemyśl,

gminy Gać, Jawornik Polski, Kańczuga, część gminy wiejskiej Przeworsk położona na zachód od miasta Przeworsk i na zachód od linii wyznaczonej przez autostradę A4 biegnącą od granicy z gminą Tryńcza do granicy miasta Przeworsk, część gminy Zarzecze położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 1594R biegnącą od północnej granicy gminy do miejscowości Zarzecze oraz na południe od linii wyznaczonej przez drogi nr. 1617R oraz 1619R biegnącą do południowej granicy gminy w powiecie przeworskim,

powiat łańcucki,

gminy Trzebownisko, Głogów Małopolski i część gminy Sokołów Małopolski położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 875 w powiecie rzeszowskim,

gminy Dzikowiec, Kolbuszowa, Niwiska i Raniżów w powiecie kolbuszowskim,

gminy Borowa, Czermin, Gawłuszowice, Mielec z miastem Mielec, Padew Narodowa, Przecław, Tuszów Narodowy w powiecie mieleckim,

w województwie świętokrzyskim:

powiat opatowski,

powiat sandomierski,

gminy Bogoria, Łubnice, Oleśnica, Osiek, Połaniec, Rytwiany i Staszów w powiecie staszowskim,

gmina Skarżysko Kościelne w powiecie skarżyskim,

gmina Wąchock, część gminy Brody położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 9 oraz na południowy - zachód od linii wyznaczonej przez drogi: nr. 0618T biegnącą od północnej granicy gminy do skrzyżowania w miejscowości Lipie, drogę biegnącą od miejscowości Lipie do wschodniej granicy gminy oraz na północ od drogi nr. 42 i część gminy Mirzec położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 744 biegnącą od południowej granicy gminy do miejscowości Tychów Stary a następnie przez drogę nr. 0566T biegnącą od miejscowości Tychów Stary w kierunku północno - wschodnim do granicy gminy w powiecie starachowickim,

powiat ostrowiecki,

gminy Gowarczów, Końskie i Stąporków w powiecie koneckim,

w województwie łódzkim:

gminy Łyszkowice, Kocierzew Południowy, Kiernozia, Chąśno, Nieborów, część gminy wiejskiej Łowicz położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 92 biegnącej od granicy miasta Łowicz do zachodniej granicy gminy oraz część gminy wiejskiej Łowicz położona na wschód od granicy miasta Łowicz i na północ od granicy gminy Nieborów w powiecie łowickim,

gminyCielądz, Rawa Mazowiecka z miastem Rawa Mazowiecka w powiecie rawskim,

gminy Bolimów, Głuchów, Godzianów, Lipce Reymontowskie, Maków, Nowy Kawęczyn, Skierniewice, Słupia w powiecie skierniewickim,

powiat miejski Skierniewice,

gminy Białaczów, Mniszków, Paradyż, Sławno i Żarnów w powiecie opoczyńskim,

gminy Czerniewice, Inowłódz, Lubochnia, Rzeczyca, Tomaszów Mazowiecki z miastem Tomaszów Mazowiecki i Żelechlinek w powiecie tomaszowskim,

w województwie pomorskim:

gminy Ostaszewo, miasto Krynica Morska oraz część gminy Nowy Dwór Gdański położona na południowy - zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 55 biegnącą od południowej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr. 7, następnie przez drogę nr. 7 i S7 biegnącą do zachodniej granicy gminy w powiecie nowodworskim,

gminy Lichnowy, Miłoradz, Nowy Staw, Malbork z miastem Malbork w powiecie malborskim,

gminy Mikołajki Pomorskie, Stary Targ i Sztum w powiecie sztumskim,

powiat gdański,

Miasto Gdańsk,

powiat tczewski,

powiat kwidzyński,

w województwie lubuskim:

gminy Przytoczna, Pszczew, Skwierzyna i część gminy Trzciel położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 92 w powiecie międzyrzeckim,

gminy Lubniewice i Krzeszyce w powiecie sulęcińskim,

gminy Bogdaniec, Deszczno, Lubiszyn i część gminy Witnica położona na północny - wschód od drogi biegnącej od zachodniej granicy gminy od miejscowości Krześnica, przez miejscowości Kamień Wielki - Mościce -Witnica - Kłopotowo do południowej granicy gminy w powiecie gorzowskim,

w województwie dolnośląskim:

gminy Bolesławiec z miastem Bolesławiec, Gromadka i Osiecznica w powiecie bolesławieckim,

gmina Węgliniec w powiecie zgorzeleckim,

gmina Chocianów i część gminy Przemków położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 12 w powiecie polkowickim,

gmina Jemielno, Niechlów i Góra w powiecie górowskim,

gmina Rudna i Lubin z miastem Lubin w powiecie lubińskim,

w województwie wielkopolskim:

gminy Krzemieniewo, Rydzyna, część gminy Święciechowa położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 12w powiecie leszczyńskim,

część gminy Kwilcz położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 24, część gminy Międzychód położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 24 w powiecie międzychodzkim,

gminy Lwówek, Kuślin, Opalenica, część gminy Miedzichowo położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 92, część gminy Nowy Tomyśl położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 305 w powiecie nowotomyskim,

gminy Granowo, Grodzisk Wielkopolski i część gminy Kamieniec położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 308 w powiecie grodziskim,

gmina Czempiń, miasto Kościan, część gminy wiejskiej Kościan położona na północny – zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 5 oraz na wschód od linii wyznaczonej przez kanał Obry, część gminy Krzywiń położona na wschód od linii wyznaczonej przez kanał Obry w powiecie kościańskim,

powiat miejski Poznań,

gminy Buk, Dopiewo, Komorniki, Tarnowo Podgórne, Stęszew, Swarzędz, Pobiedziska, Czerwonak, Mosina, miasto Luboń, miasto Puszczykowo i część gminy Kórnik położona na zachód od linii wyznaczonych przez drogi: nr. S11 biegnącą od północnej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr. 434 i drogę nr. 434 biegnącą od tego skrzyżowania do południowej granicy gminy, część gminy Rokietnica położona na południowy zachód od linii kolejowej biegnącej od północnej granicy gminy w miejscowości Krzyszkowo do południowej granicy gminy w miejscowości Kiekrz oraz część gminy wiejskiej Murowana Goślina położona na południe od linii kolejowej biegnącej od północnej granicy miasta Murowana Goślina do północno-wschodniej granicy gminy w powiecie poznańskim,

gmina Kiszkowo i część gminy Kłecko położona na zachód od rzeki Mała Wełna w powiecie gnieźnieńskim,

gminy Lubasz, Czarnków z miastem Czarnków, część gminy Połajewo na położona na północ od drogi łączącej miejscowości Chraplewo, Tarnówko-Boruszyn, Krosin, Jakubowo, Połajewo - ul. Ryczywolska do północno-wschodniej granicy gminy oraz część gminy Wieleń położona na południe od linii kolejowej biegnącej od wschodniej granicy gminy przez miasto Wieleń i miejscowość Herburtowo do zachodniej granicy gminy w powiecie czarnkowsko-trzcianeckim,

gminy Duszniki, Kaźmierz, Pniewy, Ostroróg, Wronki, miasto Szamotuły i część gminy Szamotuły położona na zachód od zachodniej granicy miasta Szamotuły i na południe od linii kolejowej biegnącej od południowej granicy miasta Szamotuły, do południowo-wschodniej granicy gminy oraz część gminy Obrzycko położona na zachód od drogi nr. 185 łączącej miejscowości Gaj Mały, Słopanowo i Obrzycko do północnej granicy miasta Obrzycko, a następnie na zachód od drogi przebiegającej przez miejscowość Chraplewo w powiecie szamotulskim,

gmina Budzyń w powiecie chodzieskim,

gminy Mieścisko, Skoki i Wągrowiec z miastem Wągrowiec w powiecie wągrowieckim,

gmina Dobrzyca i część gminy Gizałki położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 443 w powiecie pleszewskim,

gmina Zagórów w powiecie słupeckim,

gmina Pyzdry w powiecie wrzesińskim,

gminy Kotlin, Żerków i część gminy Jarocin położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogi nr. S11 i 15 w powiecie jarocińskim,

gmina Rozdrażew, część gminy Koźmin Wielkopolski położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 15, część gminy Krotoszyn położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 15 oraz na wschód od granic miasta Krotoszyn w powiecie krotoszyńskim,

gminy Nowe Skalmierzyce, Raszków, Ostrów Wielkopolski z miastem Ostrów Wielkopolski w powiecie ostrowskim,

powiat miejski Kalisz,

gminy Ceków – Kolonia, Godziesze Wielkie, Koźminek, Lisków, Mycielin, Opatówek, Szczytniki w powiecie kaliskim,

gmina Malanów i część gminy Tuliszków położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 72 w powiecie tureckim,

gminy Rychwał, Rzgów, część gminy Grodziec położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 443, część gminy Stare Miasto położona na południe od linii wyznaczonej przez autostradę nr. A2 w powiecie konińskim,

w województwie zachodniopomorskim:

część gminy Boleszkowice położona na północny wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 31 i część gminy Dębno położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 31 biegnącą od zachodniej granicy gminy do miejscowości Sarbinowo, a następnie na północ od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od miejscowości Sarbinowo przez miejscowość Krześnica do wschodniej granicy gminy w powiecie myśliborskim,

gmina Mieszkowice w powiecie gryfińskim.

6.   Slovacia

Următoarele zone din Slovacia:

the whole district of Vranov nad Topľou, except municipalities included in part II,

the whole district of Humenné,

the whole district of Snina,

the whole district of Medzilaborce,

the whole district of Stropkov,

the whole district of Svidník, except municipalities included in part II,

the whole district of Bardejov, except municipalities included in part II,

the whole district of Sobrance, except municipalities included in part III,

in the district of Michalovce municipality Strážske,

in the district of Gelnica, the whole municipalities of Uhorná, Smolnícka Huta, Mníšek nad Hnilcom, Prakovce, Helcmanovce, Gelnica, Kojšov, Veľký Folkmár, Jaklovce, Žakarovce, Margecany, Henclová and Stará Voda,

in the whole district of Prešov, except municipalities included in part II,

in the whole district of Sabinov, except municipalities included in part II,

in the district Stará Ľubovňa, the whole municipalities of Šambron, Hromoš, Vislanka, Ďurková, Plavnica, Plaveč, Ľubotín, Údol, Orlov, Starina, Legnava,

in the district of Rožňava, the whole municipalities of Brzotín, Gočaltovo, Honce, Jovice, Kružná, Kunová Teplica, Pača, Pašková, Pašková, Rakovnica,

Rozložná, Rožňavské Bystré, Rožňava, Rudná, Štítnik, Vidová, Čučma and Betliar,

in the district of Revúca, the whole municipalities of Držkovce, Chvalová, Gemerské Teplice, Gemerský Sad, Hucín, Jelšava, Leváre, Licince, Nadraž, Prihradzany, Sekerešovo, Šivetice, Kameňany, Višňové, Rybník and Sása, Turčok, Rákoš, Sirk, Hrlica, Ploské, Ratková,

in the district of Michalovce, the whole municipality of Strážske,

in the district of Rimavská Sobota, municipalities located south of the road No. 526 not included in Part II,

in the district of Lučenec, the whole municipalities of Trenč, Veľká nad Ipľom, Jelšovec, Panické Dravce, Lučenec, Kalonda, Rapovce, Trebeľovce, Mučín, Lipovany, Pleš, Fiľakovské Kováče, Ratka, Fiľakovo, Biskupice, Belina, Radzovce, Čakanovce, Šiatorská Bukovinka, Čamovce, Šurice, Halič, Mašková, Ľuboreč, Šíd and Prša,

in the district of Veľký Krtíš, the whole municipalities of Ipeľské Predmostie, Veľká Ves nad Ipľom, Sečianky, Kleňany, Hrušov, Vinica, Balog nad Ipľom, Dolinka, Kosihy nad Ipľom, Ďurkovce, Širákov, Kamenné Kosihy, Seľany, Veľká Čalomija, Malá Čalomija, Koláre, Trebušovce, Chrastince, Lesenice, Slovenské Ďarmoty, Opatovská Nová Ves, Bátorová, Nenince, Záhorce, Želovce, Sklabiná, Nová Ves, Obeckov, Vrbovka, Kiarov, Kováčovce, Zombor, Olováry, Čeláre, Glabušovce, Veľké Straciny, Malé Straciny, Malý Krtíš, Veľký Krtíš, Pôtor, Veľké Zlievce, Malé Zlievce, Bušince, Muľa, Ľuboriečka, Dolná Strehová, Vieska, Slovenské Kľačany, Horná Strehová, Chrťany and Závada.

7.   Grecia

Următoarele zone din Grecia:

in the regional unit of Drama:

the community departments of Sidironero and Skaloti and the municipal departments of Livadero and Ksiropotamo (in Drama municipality),

the municipal department of Paranesti (in Paranesti municipality),

the municipal departments of Kokkinogeia, Mikropoli, Panorama, Pyrgoi (in Prosotsani municipality),

the municipal departments of Kato Nevrokopi, Chrysokefalo, Achladea, Vathytopos, Volakas, Granitis, Dasotos, Eksohi, Katafyto, Lefkogeia, Mikrokleisoura, Mikromilea, Ochyro, Pagoneri, Perithorio, Kato Vrontou and Potamoi (in Kato Nevrokopi municipality),

in the regional unit of Xanthi:

the municipal departments of Kimmerion, Stavroupoli, Gerakas, Dafnonas, Komnina, Kariofyto and Neochori (in Xanthi municipality),

the community departments of Satres, Thermes, Kotyli, and the municipal departments of Myki, Echinos and Oraio and (in Myki municipality),

the community department of Selero and the municipal department of Sounio (in Avdira municipality),

in the regional unit of Rodopi:

the municipal departments of Komotini, Anthochorio, Gratini, Thrylorio, Kalhas, Karydia, Kikidio, Kosmio, Pandrosos, Aigeiros, Kallisti, Meleti, Neo Sidirochori and Mega Doukato (in Komotini municipality),

the municipal departments of Ipio, Arriana, Darmeni, Archontika, Fillyra, Ano Drosini, Aratos and the Community Departments Kehros and Organi (in Arriana municipality),

the municipal departments of Iasmos, Sostis, Asomatoi, Polyanthos and Amvrosia and the community department of Amaxades (in Iasmos municipality),

the municipal department of Amaranta (in Maroneia Sapon municipality),

in the regional unit of Evros:

the municipal departments of Kyriaki, Mandra, Mavrokklisi, Mikro Dereio, Protokklisi, Roussa, Goniko, Geriko, Sidirochori, Megalo Derio, Sidiro, Giannouli, Agriani and Petrolofos (in Soufli municipality),

the municipal departments of Dikaia, Arzos, Elaia, Therapio, Komara, Marasia, Ormenio, Pentalofos, Petrota, Plati, Ptelea, Kyprinos, Zoni, Fulakio, Spilaio, Nea Vyssa, Kavili, Kastanies, Rizia, Sterna, Ampelakia, Valtos, Megali Doxipara, Neochori and Chandras (in Orestiada municipality),

the municipal departments of Asvestades, Ellinochori, Karoti, Koufovouno, Kiani, Mani, Sitochori, Alepochori, Asproneri, Metaxades, Vrysika, Doksa, Elafoxori, Ladi, Paliouri and Poimeniko (in Didymoteixo municipality),

in the regional unit of Serres:

the municipal departments of Kerkini, Livadia, Makrynitsa, Neochori, Platanakia, Petritsi, Akritochori, Vyroneia, Gonimo, Mandraki, Megalochori, Rodopoli, Ano Poroia, Katw Poroia, Sidirokastro, Vamvakophyto, Promahonas, Kamaroto, Strymonochori, Charopo, Kastanousi and Chortero and the community departments of Achladochori, Agkistro and Kapnophyto (in Sintiki municipality),

the municipal departments of Serres, Elaionas and Oinoussa and the community departments of Orini and Ano Vrontou (in Serres municipality),

the municipal departments of Dasochoriou, Irakleia, Valtero, Karperi, Koimisi, Lithotopos, Limnochori, Podismeno and Chrysochorafa (in Irakleia municipality).

8.   Germania

Următoarele zone din Germania:

Bundesland Brandenburg:

Landkreis Dahme-Spreewald:

Gemeinde Alt Zauche-Wußwerk,

Gemeinde Byhleguhre-Byhlen,

Gemeinde Märkische Heide,

Gemeinde Neu Zauche,

Gemeinde Schwielochsee mit den Gemarkungen Groß Liebitz, Guhlen, Mochow und Siegadel,

Gemeinde Spreewaldheide,

Gemeinde Straupitz mit der Gemarkung Straupitz,

Landkreis Märkisch-Oderland:

Gemeinde Neuhardenberg,

Gemeinde Gusow-Platkow,

Gemeinde Lietzen,

Gemeinde Falkenhagen (Mark),

Gemeinde Zeschdorf,

Gemeinde Treplin,

Gemeinde Lebus mit den Gemarkungen Wüste-Kunersdorf, Wulkow bei Booßen, Schönfließ, Mallnow – westlich der Bahnstrecke RB 60,

Gemeinde Fichtenhöhe mit den Gemarkungen Niederjesar, Alt Mahlisch, Carzig – westlich der Bahnstrecke RB 60,

Gemeinde Lindendorf mit den Gemarkungen Neu Mahlisch, Libbenichen – westlich der Bahnstrecke RB 60 und Dolgelin – westlich der Bahnstrecke RB 60,

Gemeinde Vierlinden mit den Gemarkungen Marxdorf, Neuentempel, Diedersdorf, Worin, Görlsdorf, Alt Rosenthal, Friedersdorf – westlich der Bahnstrecke RB 60,

Gemeinde Müncheberg mit den Gemarkungen Trebnitz und Jahnsfelde,

Gemeinde Letschin mit den Gemarkungen Steintoch, Neu Rosenthal, Letschin, Kiehnwerder, Sietzing, Kienitz, Wilhelmsaue, Posedin, Solikante, Klein Neuendorf, Neubarnim, Ortwig, Groß Neuendorf, Ortwig Graben, Mehrin-Graben und Zelliner Loose,

Gemeinde Seelow mit den Gemarkungen Seelow – westlich der Bahnstrecke RB 60, Werbig – westlich der Bahnstrecke RB 60 und Langsow – westlich der Bahnstrecke RB 60,

Landkreis Oder-Spree:

Gemeinde Storkow (Mark),

Gemeinde Wendisch Rietz,

Gemeinde Reichenwalde,

Gemeinde Diensdorf-Radlow,

Gemeinde Bad Saarow,

Gemeinde Rietz-Neuendorf mit den Gemarkungen Buckow, Glienicke, Behrensdorf, Ahrensdorf, Herzberg, Görzig, Pfaffendorf, Sauen, Wilmersdorf (G), Neubrück, Drahendorf, Alt Golm,

Gemeinde Tauche mit den Gemarkungen Briescht, Kossenblatt, Werder, Görsdorf (B), Wiesendorf, Wulfersdorf, Falkenberg (T), Lindenberg,

Gemeinde Steinhöfel mit den Gemarkungen Dunnitz, Steinhöfel, Hasenfelde, Ahrensdorf, Heinersdorf, Tempelberg,

Gemeinde Langewahl,

Gemeinde Berkenbrück,

Gemeinde Briesen (Mark),

Gemeinde Jacobsdorf,

Landkreis Spree-Neiße:

Gemeinde Jänschwalde,

Gemeinde Peitz,

Gemeinde Tauer,

Gemeinde Turnow-Preilack,

Gemeinde Drachhausen,

Gemeinde Schmogrow-Fehrow,

Gemeinde Drehnow,

Gemeinde Guben mit der Gemarkung Schlagsdorf,

Gemeinde Schenkendöbern mit den Gemarkungen Grabko, Kerrkwitz, Groß Gastrose,

kreisfreie Stadt Frankfurt (Oder),

Bundesland Sachsen:

Landkreis Görlitz:

Gemeinde Gablenz,

Gemeinde Bad Muskau,

Gemeinde Krauschwitz sofern nicht bereits Teil des Gefährdeten Gebietes,

Gemeinde Weißkeißel sofern nicht bereits Teil des Gefährdeten Gebietes,

Gemeinde Rietschen sofern nicht bereits Teil des Gefährdeten Gebietes,

Gemeinde Hähnichen,

Gemeinde Rothenburg/O. L.,

Gemeinde Neiße-Aue,

Gemeinde Görlitz nördlich der Bundesautobahn 4.

PARTEA II

1.   Bulgaria

Următoarele zone din Bulgaria:

the whole region of Haskovo,

the whole region of Yambol,

the whole region of Stara Zagora,

the whole region of Pernik,

the whole region of Kyustendil,

the whole region of Plovdiv,

the whole region of Pazardzhik,

the whole region of Smolyan,

the whole region of Burgas excluding the areas in Part III.

2.   Estonia

Următoarele zone din Estonia:

Eesti Vabariik (välja arvatud Hiiu maakond).

3.   Ungaria

Următoarele zone din Ungaria:

Békés megye 950150, 950250, 950350, 950450, 950550, 950650, 950660, 950750, 950850, 950860, 951050, 951150, 951250, 951260, 951350, 951450, 951460, 951550, 951650, 951750, 952150, 952250, 952350, 952450, 952550, 952650, 953250, 953260, 953270, 953350, 953450, 953550, 953560, 953950, 954050, 954060, 954150, 956250, 956350, 956450, 956550, 956650 és 956750 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Borsod-Abaúj-Zemplén megye valamennyi vadgazdálkodási egységének teljes területe,

Fejér megye 403150, 403160, 403260, 404250, 404550, 404560, 405450, 405550, 405650, 406450 és 407050 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Hajdú-Bihar megye valamennyi vadgazdálkodási egységének teljes területe,

Heves megye valamennyi vadgazdálkodási egységének teljes területe,

Jász-Nagykun-Szolnok megye 750250, 750550, 750650, 750750, 750850, 750970, 750980, 751050, 751150, 751160, 751250, 751260, 751350, 751360, 751450, 751460, 751470, 751550, 751650, 751750, 751850, 751950, 752150, 752250, 752350, 752450, 752460, 752550, 752560, 752650, 752750, 752850, 752950, 753060, 753070, 753150, 753250, 753310, 753450, 753550, 753650, 753660, 753750, 753850, 753950, 753960, 754050, 754150, 754250, 754360, 754370, 754850, 755550, 755650 és 755750 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Komárom-Esztergom megye: 251950, 252050, 252350, 252450, 252460, 252550, 252650, 252750, 252850, 252860, 252950, 252960, 253050, 253150, 253250, 253350, 253450 és 253550 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Nógrád megye valamennyi vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Pest megye 570150, 570250, 570350, 570450, 570550, 570650, 570750, 570850, 570950, 571050, 571150, 571250, 571350, 571650, 571750, 571760, 571850, 571950, 572050, 573550, 573650, 574250, 577250, 580050 és 580150 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Szabolcs-Szatmár-Bereg megye valamennyi vadgazdálkodási egységének teljes területe.

4.   Letonia

Următoarele zone din Letonia:

Ādažu novads,

Aizputes novada Aizputes, Cīravas un Lažas pagasts, Kalvenes pagasta daļa uz rietumiem no ceļa pie Vārtājas upes līdz autoceļam A9, uz dienvidiem no autoceļa A9, uz rietumiem no autoceļa V1200, Kazdangas pagasta daļa uz rietumiem no ceļa V1200, P115, P117, V1296, Aizputes pilsēta,

Aglonas novads,

Aizkraukles novads,

Aknīstes novads,

Alojas novads,

Alsungas novads,

Alūksnes novads,

Amatas novads,

Apes novads,

Auces novads,

Babītes novads,

Baldones novads,

Baltinavas novads,

Balvu novads,

Bauskas novads,

Beverīnas novads,

Brocēnu novads,

Burtnieku novads,

Carnikavas novads,

Cēsu novads,

Cesvaines novads,

Ciblas novads,

Dagdas novads,

Daugavpils novads,

Dobeles novads,

Dundagas novads,

Durbes novads,

Engures novads,

Ērgļu novads,

Garkalnes novads,

Gulbenes novads,

Iecavas novads,

Ikšķiles novads,

Ilūkstes novads,

Inčukalna novads,

Jaunjelgavas novads,

Jaunpiebalgas novads,

Jaunpils novads,

Jēkabpils novads,

Jelgavas novads,

Kandavas novads,

Kārsavas novads,

Ķeguma novads,

Ķekavas novads,

Kocēnu novads,

Kokneses novads,

Krāslavas novads,

Krimuldas novads,

Krustpils novads,

Kuldīgas novada, Laidu pagasta daļa uz ziemeļiem no autoceļa V1296, Padures, Rumbas, Rendas, Kabiles, Vārmes, Pelču, Ēdoles, Īvandes, Kurmāles, Turlavas, Gudenieku un Snēpeles pagasts, Kuldīgas pilsēta,

Lielvārdes novads,

Līgatnes novads,

Limbažu novads,

Līvānu novads,

Lubānas novads,

Ludzas novads,

Madonas novads,

Mālpils novads,

Mārupes novads,

Mazsalacas novads,

Mērsraga novads,

Naukšēnu novads,

Neretas novads,

Ogres novads,

Olaines novads,

Ozolnieku novads,

Pārgaujas novads,

Pāvilostas novada Sakas pagasts, Pāvilostas pilsēta,

Pļaviņu novads,

Preiļu novads,

Priekules novads,

Priekuļu novads,

Raunas novads,

republikas pilsēta Daugavpils,

republikas pilsēta Jelgava,

republikas pilsēta Jēkabpils,

republikas pilsēta Jūrmala,

republikas pilsēta Rēzekne,

republikas pilsēta Valmiera,

Rēzeknes novads,

Riebiņu novads,

Rojas novads,

Ropažu novads,

Rugāju novads,

Rundāles novads,

Rūjienas novads,

Salacgrīvas novads,

Salas novads,

Salaspils novads,

Saldus novads,

Saulkrastu novads,

Sējas novads,

Siguldas novads,

Skrīveru novads,

Skrundas novada Raņķu pagasta daļa uz ziemeļiem no autoceļa V1272 līdz robežai ar Ventas upi, Skrundas pagasta daļa no Skrundas uz ziemeļiem no autoceļa A9 un austrumiem no Ventas upes,

Smiltenes novads,

Stopiņu novada daļa, kas atrodas uz austrumiem no autoceļa V36, P4 un P5, Acones ielas, Dauguļupes ielas un Dauguļupītes,

Strenču novads,

Talsu novads,

Tērvetes novads,

Tukuma novads,

Vaiņodes novada Vaiņodes pagasts un Embūtes pagasta daļa uz dienvidiem autoceļa P116, P106,

Valkas novads,

Varakļānu novads,

Vārkavas novads,

Vecpiebalgas novads,

Vecumnieku novads,

Ventspils novads,

Viesītes novads,

Viļakas novads,

Viļānu novads,

Zilupes novads.

5.   Lituania

Următoarele zone din Lituania:

Alytaus miesto savivaldybė,

Alytaus rajono savivaldybė,

Anykščių rajono savivaldybė,

Akmenės rajono savivaldybė,

Birštono savivaldybė,

Biržų miesto savivaldybė,

Biržų rajono savivaldybė,

Druskininkų savivaldybė,

Elektrėnų savivaldybė,

Ignalinos rajono savivaldybė,

Jonavos rajono savivaldybė,

Joniškio rajono savivaldybė,

Jurbarko rajono savivaldybė: Eržvilko, Girdžių, Jurbarko miesto, Jurbarkų, Raudonės, Šimkaičių, Skirsnemunės, Smalininkų, Veliuonos ir Viešvilės seniūnijos,

Kaišiadorių rajono savivaldybė,

Kalvarijos savivaldybė,

Kauno miesto savivaldybė,

Kauno rajono savivaldybė: Akademijos, Alšėnų, Batniavos, Ežerėlio, Domeikavos, Garliavos, Garliavos apylinkių, Karmėlavos, Kulautuvos, Lapių, Linksmakalnio, Neveronių, Raudondvario, Ringaudų, Rokų, Samylų, Taurakiemio, Vandžiogalos, Užliedžių, Vilkijos, ir Zapyškio seniūnijos, Babtų seniūnijos dalis į rytus nuo kelio A1, ir Vilkijos apylinkių seniūnijos dalis į vakarus nuo kelio Nr. 1907,

Kazlų rūdos savivaldybė,

Kelmės rajono savivaldybė,

Kėdainių rajono savivaldybė: Dotnuvos, Gudžiūnų, Kėdainių miesto, Krakių, Pelėdnagių, Surviliškio, Šėtos, Truskavos, Vilainių ir Josvainių seniūnijos dalis į šiaurę ir rytus nuo kelio Nr. 229 ir Nr. 2032,

Kupiškio rajono savivaldybė,

Kretingos rajono savivaldybė,

Lazdijų rajono savivaldybė,

Marijampolės savivaldybė,

Mažeikių rajono savivaldybė,

Molėtų rajono savivaldybė,

Pagėgių savivaldybė,

Pakruojo rajono savivaldybė,

Panevėžio rajono savivaldybė,

Panevėžio miesto savivaldybė,

Pasvalio rajono savivaldybė,

Radviliškio rajono savivaldybė,

Rietavo savivaldybė,

Prienų rajono savivaldybė,

Plungės rajono savivaldybė: Žlibinų, Stalgėnų, Nausodžio sen dalis nuo kelio Nr. 166 į šiaurės vakarus, Plungės miesto ir Šateikių seniūnijos,

Raseinių rajono savivaldybė: Betygalos, Girkalnio, Kalnujų, Nemakščių, Pagojukų, Paliepių, Raseinių miesto, Raseinių, Šiluvos, Viduklės seniūnijos,

Rokiškio rajono savivaldybė,

Skuodo rajono savivaldybės: Aleksandrijos, Ylakių, Lenkimų, Mosėdžio, Skuodo ir Skuodo miesto seniūnijos,

Šakių rajono savivaldybė,

Šalčininkų rajono savivaldybė,

Šiaulių miesto savivaldybė,

Šiaulių rajono savivaldybė,

Šilutės rajono savivaldybė,

Širvintų rajono savivaldybė,

Šilalės rajono savivaldybė,

Švenčionių rajono savivaldybė,

Tauragės rajono savivaldybė,

Telšių rajono savivaldybė,

Trakų rajono savivaldybė,

Ukmergės rajono savivaldybė,

Utenos rajono savivaldybė,

Varėnos rajono savivaldybė,

Vilniaus miesto savivaldybė,

Vilniaus rajono savivaldybė,

Vilkaviškio rajono savivaldybė,

Visagino savivaldybė,

Zarasų rajono savivaldybė.

6.   Polonia

Următoarele zone din Polonia:

w województwie warmińsko-mazurskim:

gminy Kalinowo, Stare Juchy, Prostki oraz gmina wiejska Ełk w powiecie ełckim,

powiat elbląski,

powiat miejski Elbląg,

powiat gołdapski,

powiat piski,

gminy Górowo Iławeckie z miastem Górowo Iławeckie i Sępopol w powiecie bartoszyckim,

gminy Biskupiec, Kolno, część gminy Olsztynek położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. S51 biegnącą od wschodniej granicy gminy do miejscowości Ameryka oraz na zachód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od skrzyżowania z drogą S51 do północnej granicy gminy, łączącej miejscowości Mańki – Mycyny – Ameryka w powiecie olsztyńskim,

gmina Grunwald, część gminy Małdyty położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. S7, część gminy Miłomłyn położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. S7, część gminy wiejskiej Ostróda położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. S7 oraz na południe od drogi nr. 16, część miasta Ostróda położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. S7, część gminy Dąbrówno położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 542 biegnącą od północnej granicy gminy do miejscowości Dąbrówno, a następnie na zachód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od miejscowości Dąbrówno przez miejscowości Zamkowy Młyn – Wądzyń do południowej granicy gminy w powiecie ostródzkim,

powiat giżycki,

powiat braniewski,

powiat kętrzyński,

gminy Lubomino i Orneta w powiecie lidzbarskim,

gmina Nidzica i część gminy Kozłowo położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Rączki – Kownatki – Gardyny w powiecie nidzickim,

gminy Dźwierzuty, Jedwabno, Pasym, Szczytno i miasto Szczytno i Świętajno w powiecie szczycieńskim,

powiat mrągowski,

gminy Lubawa, miasto Lubawa, Zalewo i część gminy wiejskiej Iława położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 16 biegnącą od wschodniej granicy gminy do granicy miasta Iława, a następnie na wschód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od południowej granicy gminy miasta Iława przez miejscowość Katarzynki do południowej granicy gminy w powiecie iławskim,

powiat węgorzewski,

w województwie podlaskim:

powiat bielski,

powiat grajewski,

powiat moniecki,

powiat sejneński,

gminy Łomża, Piątnica, Jedwabne, Przytuły i Wizna w powiecie łomżyńskim,

powiat miejski Łomża,

powiat siemiatycki,

powiat hajnowski,

gminy Ciechanowiec, Klukowo, Szepietowo, Kobylin-Borzymy, Nowe Piekuty, Sokoły i część gminy Kulesze Kościelne położona na północ od linii wyznaczonej przez linię kolejową w powiecie wysokomazowieckim,

gmina Rutki i część gminy Kołaki Kościelne położona na północ od linii wyznaczonej przez linię kolejową w powiecie zambrowskim,

powiat kolneński z miastem Kolno,

powiat białostocki,

gminy Filipów, Jeleniewo, Przerośl, Raczki, Rutka-Tartak, Suwałki, Szypliszki Wiżajny oraz część gminy Bakałarzewo położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę 653 biegnącej od zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą 1122B oraz na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 1122B biegnącą od drogi 653 w kierunku południowym do skrzyżowania z drogą 1124B i następnie na północny - wschód od drogi nr. 1124B biegnącej od skrzyżowania z drogą 1122B do granicy z gminą Raczki w powiecie suwalskim,

powiat miejski Suwałki,

powiat augustowski,

powiat sokólski,

powiat miejski Białystok,

w województwie mazowieckim:

powiat siedlecki,

powiat miejski Siedlce,

gminy Bielany, Ceranów, Jabłonna Lacka, Kosów Lacki, Repki, Sabnie, Sterdyń i gmina wiejska Sokołów Podlaski w powiecie sokołowskim,

gminy Grębków i Wierzbno w powiecie węgrowskim,

powiat łosicki,

powiat ciechanowski,

powiat sochaczewski,

gminy Policzna, Przyłęk, Tczów i Zwoleń w powiecie zwoleńskim,

powiat kozienicki,

gminy Chotcza i Solec nad Wisłą w powiecie lipskim,

gminy Gózd, Jastrzębia, Jedlnia Letnisko, Pionki z miastem Pionki, Skaryszew, Jedlińsk, Przytyk, Zakrzew, część gminy Iłża położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 9, część gminy Wolanów położona na północ od drogi nr. 12 w powiecie radomskim,

gminy Bodzanów, Bulkowo, Staroźreby, Słubice, Wyszogród i Mała Wieś w powiecie płockim,

powiat nowodworski,

powiat płoński,

gminy Pokrzywnica, Świercze i część gminy Winnica położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Bielany, Winnica i Pokrzywnica w powiecie pułtuskim,

gminy Dębówka, Klembów, Poświętne, Radzymin, Wołomin, miasto Kobyłka, miasto Marki, miasto Ząbki, miasto Zielonka w powiecie wołomińskim,

gminy Borowie, Garwolin z miastem Garwolin, Miastków Kościelny, Parysów, Pilawa, część gminy Wilga położona na północ od linii wyznaczonej przez rzekę Wilga biegnącą od wschodniej granicy gminy do ujścia do rzeki Wisły, część gminy Górzno położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Łąki i Górzno biegnącą od wschodniej granicy gminy, następnie od miejscowości Górzno na północ od drogi nr. 1328W biegnącej do drogi nr. 17, a następnie na północ od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od drogi nr. 17 do zachodniej granicy gminy przez miejscowości Józefów i Kobyla Wola w powiecie garwolińskim,

gminy Boguty – Pianki, Zaręby Kościelne, Nur i część gminy Małkinia Górna położona na południe od rzeki Brok w powiecie ostrowskim,

gminy Stupsk, Wiśniewo i Strzegowo w powiecie mławskim,

powiat miński,

powiat otwocki,

powiat warszawski zachodni,

powiat legionowski,

powiat piaseczyński,

powiat pruszkowski,

powiat grójecki,

powiat grodziski,

powiat żyrardowski,

powiat białobrzeski,

powiat przysuski,

powiat miejski Warszawa,

w województwie lubelskim:

powiat bialski,

powiat miejski Biała Podlaska,

gminy Batorz, Godziszów, Janów Lubelski, Modliborzyce i Potok Wielki w powiecie janowskim,

gminy Janowiec, Kazimierz Dolny, Końskowola, Kurów, Markuszów, Nałęczów, Puławy z miastem Puławy, Wąwolnica i Żyrzyn w powiecie puławskim,

gminy Nowodwór, miasto Dęblin i część gminy Ryki położona na południe od linii wyznaczonej przez linię kolejową powiecie ryckim,

gminy Adamów, Krzywda, Stoczek Łukowski z miastem Stoczek Łukowski, Wola Mysłowska, Trzebieszów, Stanin, Wojcieszków, gmina wiejska Łuków i miasto Łuków w powiecie łukowskim,

powiat lubelski,

powiat miejski Lublin,

gminy Niedźwiada, Ostrów Lubelski, Serniki i Uścimów w powiecie lubartowskim,

powiat łęczyński,

powiat świdnicki,

gminy Fajsławice, Gorzków, Izbica, Krasnystaw z miastem Krasnystaw, Kraśniczyn, Łopiennik Górny, Siennica Różana i część gminy Żółkiewka położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 842 w powiecie krasnostawskim,

gminy Chełm, Ruda – Huta, Sawin, Rejowiec, Rejowiec Fabryczny z miastem Rejowiec Fabryczny, Siedliszcze, Wierzbica, część gminy Dorohusk położona na północ od linii wyznaczonej przez linię kolejową, część gminy Wojsławice położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę 1839L, część gminy Leśniowice położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę 1839L w powiecie chełmskim,

powiat miejski Chełm,

powiat kraśnicki,

powiat opolski,

powiat parczewski,

powiat włodawski,

powiat radzyński,

w województwie podkarpackim:

powiat stalowowolski,

gminy Oleszyce, Lubaczów z miastem Lubaczów, Wielkie Oczy w powiecie lubaczowskim,

część gminy Kamień położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 19, część gminy Sokołów Małopolski położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 875 w powiecie rzeszowskim,

gminy Cmolas i Majdan Królewski w powiecie kolbuszowskim,

gminy Grodzisko Dolne, część gminy wiejskiej Leżajsk położona na południe od miasta Leżajsk oraz na zachód od linii wyznaczonej przez rzekę San, w powiecie leżajskim,

gmina Jarocin, część gminy Harasiuki położona na północ od linii wyznaczona przez drogę nr. 1048 R, część gminy Ulanów położona na północ od linii wyznaczonej przez rzekę Tanew, część gminy Nisko położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 19 oraz na północ od linii wyznaczonej przez linię kolejową biegnącą od wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr. 19, część gminy Jeżowe położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 19 w powiecie niżańskim,

powiat tarnobrzeski,

w województwie pomorskim:

gminy Dzierzgoń i Stary Dzierzgoń w powiecie sztumskim,

gmina Stare Pole w powiecie malborskim,

gminy Stegny, Sztutowo i część gminy Nowy Dwór Gdański położona na północny - wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 55 biegnącą od południowej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr. 7, następnie przez drogę nr. 7 i S7 biegnącą do zachodniej granicy gminy w powiecie nowodworskim,

w województwie świętokrzyskim:

gmina Tarłów i część gminy Ożarów położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 74 w powiecie opatowskim,

część gminy Brody położona na zachód od linii kolejowej biegnącej od miejscowości Marcule i od północnej granicy gminy przez miejscowości Klepacze i Karczma Kunowska do południowej granicy gminy oraz na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 9 i na północny - wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 0618T biegnącą od północnej granicy gminy do skrzyżowania w miejscowości Lipie oraz przez drogę biegnącą od miejscowości Lipie do wschodniej granicy gminy i część gminy Mirzec położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 744 biegnącą od południowej granicy gminy do miejscowości Tychów Stary a następnie przez drogę nr. 0566T biegnącą od miejscowości Tychów Stary w kierunku północno – wschodnim do granicy gminy w powiecie starachowickim,

w województwie lubuskim:

powiat wschowski,

gmina Kostrzyn nad Odrą i część gminy Witnica położona na południowy zachód od drogi biegnącej od zachodniej granicy gminy od miejscowości Krześnica, przez miejscowości Kamień Wielki - Mościce - Witnica - Kłopotowo do południowej granicy gminy w powiecie gorzowskim,

gminy Gubin z miastem Gubin, Maszewo i część gminy Bytnica położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 1157F w powiecie krośnieńskim,

powiat słubicki,

gminy Słońsk, Sulęcin i Torzym w powiecie sulęcińskim,

gminy Bledzew i Międzyrzecz w powiecie międzyrzeckim,

gminy Kolsko, część gminy Kożuchów położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 283 biegnącą od wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr. 290 i na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 290 biegnącej od miasta Mirocin Dolny do zachodniej granicy gminy, część gminy Bytom Odrzański położona na północny zachód od linii wyznaczonej przez drogi nr. 293 i 326, część gminy Nowe Miasteczko położona na zachód od linii wyznaczonych przez drogi 293 i 328, część gminy Siedlisko położona na północny zachód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od rzeki Odry przy południowe granicy gminy do drogi nr. 326 łączącej się z drogą nr. 325 biegnącą w kierunku miejscowości Różanówka do skrzyżowania z drogą nr. 321 biegnącą od tego skrzyżowania w kierunku miejscowości Bielawy, a następnie przedłużoną przez drogę przeciwpożarową biegnącą od drogi nr. 321 w miejscowości Bielawy do granicy gminy w powiecie nowosolskim,

gminy Nowogród Bobrzański, Trzebiechów część gminy Bojadła położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 278 biegnącą od wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr. 282 i na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 282 biegnącej od miasta Bojadła do zachodniej granicy gminy i część gminy Sulechów położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. S3 w powiecie zielonogórskim,

powiat żarski,

gminy Brzeźnica, Iłowa, Małomice, Szprotawa, Wymiarki, Żagań, miasto Żagań, miasto Gozdnica, część gminy Niegosławice położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 328 w powiecie żagańskim,

gminy Lubrza, Łagów i Świebodzin w powiecie świebodzińskim,

w województwie dolnośląskim:

gmina Pęcław, część gminy Kotla położona na północ od linii wyznaczonej przez rzekę Krzycki Rów, część gminy wiejskiej Głogów położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogi nr. 12, 319 oraz 329, część miasta Głogów położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 12 w powiecie głogowskim,

gminy Grębocice i Polkowice w powiecie polkowickim,

w województwie wielkopolskim:

gminy Przemęt i Wolsztyn w powiecie wolsztyńskim,

gmina Wielichowo część gminy Kamieniec położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 308 i część gminy Rakoniewice położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 305 w powiecie grodziskim,

gminy Lipno, Osieczna, Wijewo, Włoszakowice i część gminy Święciechowa położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 12 w powiecie leszczyńskim,

gmina Śmigiel, część gminy wiejskiej Kościan położona na południowy – wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 5 oraz na zachód od linii wyznaczonej przez kanał Obry, część gminy Krzywiń położona na zachód od linii wyznaczonej przez kanał Obry w powiecie kościańskim,

powiat miejski Leszno,

powiat obornicki,

część gminy Połajewo na położona na południe od drogi łączącej miejscowości Chraplewo, Tarnówko-Boruszyn, Krosin, Jakubowo, Połajewo - ul. Ryczywolska do północno-wschodniej granicy gminy w powiecie czarnkowsko-trzcianeckim,

gmina Suchy Las, część gminy wiejskiej Murowana Goślina położona na północ od linii kolejowej biegnącej od północnej granicy miasta Murowana Goślina do północno-wschodniej granicy gminy oraz część gminy Rokietnica położona na północ i na wschód od linii kolejowej biegnącej od północnej granicy gminy w miejscowości Krzyszkowo do południowej granicy gminy w miejscowości Kiekrz w powiecie poznańskim,

część gminy Szamotuły położona na wschód od wschodniej granicy miasta Szamotuły i na północ od linii kolejowej biegnącej od południowej granicy miasta Szamotuły do południowo-wschodniej granicy gminy oraz część gminy Obrzycko położona na wschód od drogi nr. 185 łączącej miejscowości Gaj Mały, Słopanowo i Obrzycko do północnej granicy miasta Obrzycko, a następnie na wschód od drogi przebiegającej przez miejscowość Chraplewo w powiecie szamotulskim.

w województwie łódzkim:

gminy Drzewica, Opoczno i Poświętne w powiecie opoczyńskim,

gminy Biała Rawska, Regnów i Sadkowice w powiecie rawskim,

gmina Kowiesy w powiecie skierniewickim,

w województwie zachodniopomorskim:

część gminy Boleszkowice położona na południowy - zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 31 i część gminy Dębno położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 31 biegnącą od zachodniej granicy gminy do miejscowości Sarbinowo, a następnie na południe od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od miejscowości Sarbinowo przez miejscowość Krześnica do wschodniej granicy gminy w powiecie myśliborskim.

7.   Slovacia

Următoarele zone din Slovacia:

in the district of Gelnica, the whole municipality of Smolník,

In the district of Košice-okolie the municipalities of Opátka, Košická Belá, Malá Lodina, Veľká Lodina, Kysak, Sokoľ, Trebejov, Obišovce, Družstevná pri Hornáde, Kostoľany nad Hornádom, Budimír, Vajkovce, Chrastné, Čižatice, Kráľovce, Ploské, Nová Polhora, Boliarov, Kecerovce, Vtáčkovce, Herľany, Rankovce, Mudrovce, Kecerovský Lipovec, Opiná, Bunetice,

the whole city of Košice,

in the district of Michalovce, the whole municipalities of Tušice, Moravany, Pozdišovce, Michalovce, Zalužice, Lúčky, Závadka, Hnojné, Poruba pod Vihorlatom, Jovsa, Kusín, Klokočov, Kaluža, Vinné, Trnava pri Laborci, Oreské, Staré, Zbudza, Petrovce nad Laborcom, Lesné, Suché, Rakovec nad Ondavou, Nacina Ves, Voľa, and Pusté Čemerné,

in the district of Vranov nad Topľou, the whole municipalities of Zámutov, Rudlov, Jusková Voľa, Banské, Cabov, Davidov, Kamenná Poruba, Vechec, Čaklov, Soľ, Komárany, Čičava, Nižný Kručov, Vranov nad Topľou, Sačurov, Sečovská Polianka, Dlhé Klčovo, Nižný Hrušov, Poša, Nižný Hrabovec, Hencovce, Kučín, Majerovce, Sedliská, Kladzany and Tovarnianska Polianka,

in the district of Prešov, the whole municipalities of Tuhrina, Lúčina, Podhradík, Okružná, Ruská Nová Ves, Teriakovce, Ľubotice, Vyšná Šebastová, Lipníky, Chmeľov, Čelovce, Pušovce, Proč, Šarišská Trstená, Chmeľovec, Podhorany, Nemcovce, Lada, Kapušany, Fulianka, Prešov, Fintice, Tulčík, Demjata, Veľký Slivník, Záhradné, Malý Slivník, Mošurov, Terňa, Gregorovce, Medzany, Malý Šariš, Župčany, Svinia, Veľký Šariš, Geraltov, Trnkov, Šarišská Poruba, Lažany, Červenica,

in the district of Sabinov, the whole municipalities Ostrovany, Daletice, Jarovnice, Šarišské Michaľany, Ražňany, Uzovce, Hubošovce, Ratvaj, Bodovce, Šarišské Sokolovce, Sabinov, Jakubovany, Uzovský Šalgov, Uzovské Pekľany, Pečovská Nová Ves, Rožkovany, Jakubova Voľa, Drienica, Červená Voda, Jakovany, Červenica pri Sabinove, Ľutina, Olejníkov, Lipany, Lúčka, Hanigovce, Milpoš, Kamenica,

in the district of Svidník, the whole municipalities of Dukovce, Želmanovce, Kuková, Kalnište, Lužany pri Ondave, Lúčka, Giraltovce, Kračúnovce, Železník, Kobylince, Mičakovce,

in the district of Bardejov, the whole municipalities of Kríže, Hervartov, Richvald, Šiba, Kľušov, Hertník, Fričkovce, Bartošovce, Kobyly, Osikov, Vaniškovce, Janovce, Tročany, Abrahámovce, Raslavice, Buclovany, Lopúchov, Stuľany, Koprivnica, Kochanovce, Harhaj, Vyšný Kručov, Brezov, Lascov, Marhaň, Kučín, Kožany, Kurima, Nemcovce, Porúbka, Hankovce, Oľšavce, Nižná Voľa, Rešov, Vyšná Voľa, Poliakovce, Dubinné, Hrabovec, Komárov, Lukavica, Livov, Livovská Huta, Lukov, Malcov, Lenartov, Snakov, Hrabské, Gerlachov, Kružlov, Krivé, Bogliarka,

in the district of Stará Ľubovňa, the whole municipalities of Kyjov, Pusté Pole, Šarišské Jastrabie, Čirč, Ruská Voľa nad Popradom, Obručné,

in the district of Revúca, the whole municipalities of Gemer, Tornaľa, Žiar, Gemerská Ves, Levkuška, Otročok, Polina, Rašice, Licince, Leváre, Držkovce, Chvalová, Sekerešovo, Višňové,

in the district of Rimavská Sobota, the whole municipalities of Abovce, Barca, Bátka, Cakov, Chanava, Dulovo, Figa, Gemerské Michalovce, Hubovo, Ivanice, Kaloša, Kesovce, Kráľ, Lenartovce, Lenka, Neporadza, Orávka, Radnovce, Rakytník, Riečka, Rimavská Seč, Rumince, Stránska, Uzovská Panica, Valice, Vieska nad Blhom, Vlkyňa, Vyšné Valice, Včelince, Zádor, Číž, Štrkovec Tomášovce, Žíp, Španie Pole, Hostišovce, Budikovany, Teplý Vrch, Veľký Blh,

in the district of Prešov, the whole municipalities of Tuhrina and Lúčina.

8.   Germania

Următoarele zone din Germania:

Bundesland Brandenburg:

Landkreis Oder-Spree:

Gemeinde Grunow-Dammendorf,

Gemeinde Mixdorf,

Gemeinde Schlaubetal,

Gemeinde Neuzelle,

Gemeinde Neißemünde,

Gemeinde Lawitz,

Gemeinde Eisenhüttenstadt,

Gemeinde Vogelsang,

Gemeinde Ziltendorf,

Gemeinde Wiesenau,

Gemeinde Friedland,

Gemeinde Müllrose,

Gemeinde Groß Lindow,

Gemeinde Brieskow-Finkenheerd,

Gemeinde Ragow-Merz,

Gemeinde Beeskow,

Gemeinde Rietz-Neuendorf mit den Gemarkungen Groß Rietz und Birkholz,

Gemeinde Tauche mit den Gemarkungen Stremmen, Ranzig, Trebatsch, Sabrodt, Sawall, Mitwalde und Tauche,

Landkreis Dahme-Spreewald:

Gemeinde Jamlitz,

Gemeinde Lieberose,

Gemeinde Schwielochsee mit den Gemarkungen Goyatz, Jessern, Lamsfeld, Ressen, Speichrow und Zaue,

Landkreis Spree-Neiße:

Gemeinde Schenkendöbern mit den Gemarkungen Stakow, Reicherskreuz, Groß Drewitz, Sembten, Meuselwitz, Kreyne, Lübbinchen, Bärenklau, Schenkendöbern und Atterwasch,

Gemeinde Guben mit den Gemarkungen Bresinchen, Guben und Deulowitz,

Landkreis Märkisch-Oderland:

Gemeinde Zechin,

Gemeinde Bleyen-Genschmar,

Gemeinde Golzow,

Gemeinde Küstriner Vorland,

Gemeinde Alt Tucheband,

Gemeinde Reitwein,

Gemeinde Podelzig,

Gemeinde Letschin mit der Gemarkung Sophienthal,

Gemeinde Seelow – östlich der Bahnstrecke RB 60,

Gemeinde Vierlinden – östlich der Bahnstrecke RB 60,

Gemeinde Lindendorf – östlich der Bahnstrecke RB 60,

Gemeinde Fichtenhöhe – östlich der Bahnstrecke RB 60,

Gemeinde Lebus mit den Gemarkungen Lebus und Mallnow – östlich der Bahnstrecke RB 60,

Bundesland Sachsen:

Landkreis Görlitz:

Gemeinde Krauschwitz östlich der B115,

Gemeinde Weißkeißel östlich der B115,

Gemeinde Rietschen östlich der B115 und nördlich der Südgrenze Truppenübungsplatz Oberlausitz.

PARTEA III

1.   Bulgaria

Următoarele zone din Bulgaria:

the whole region of Blagoevgrad,

the whole region of Dobrich,

the whole region of Gabrovo,

the whole region of Kardzhali,

the whole region of Lovech,

the whole region of Montana,

the whole region of Pleven,

the whole region of Razgrad,

the whole region of Ruse,

the whole region of Shumen,

the whole region of Silistra,

the whole region of Sliven,

the whole region of Sofia city,

the whole region of Sofia Province,

the whole region of Targovishte,

the whole region of Vidin,

the whole region of Varna,

the whole region of Veliko Tarnovo,

the whole region of Vratza,

in Burgas region:

the whole municipality of Burgas,

the whole municipality of Kameno,

the whole municipality of Malko Tarnovo,

the whole municipality of Primorsko,

the whole municipality of Sozopol,

the whole municipality of Sredets,

the whole municipality of Tsarevo,

the whole municipality of Sungurlare,

the whole municipality of Ruen,

the whole municipality of Aytos.

2.   Letonia

Următoarele zone din Letonia:

Aizputes novada Kalvenes pagasta daļa uz austrumiem no ceļa pie Vārtājas upes līdz autoceļam A9, uz ziemeļiem no autoceļa A9, uz austrumiem no autoceļa V1200, Kazdangas pagasta daļa uz austrumiem no ceļa V1200, P115, P117, V1296,

Kuldīgas novada, Laidu pagasta daļa uz dienvidiem no autoceļa V1296,

Skrundas novada Rudbāržu, Nīkrāces pagasts, Raņķu pagasta daļa uz dienvidiem no autoceļa V1272 līdz robežai ar Ventas upi, Skrundas pagasts (izņemot pagasta daļa no Skrundas uz ziemeļiem no autoceļa A9 un austrumiem no Ventas upes), Skrundas pilsēta,

Vaiņodes novada Embūtes pagasta daļa uz ziemeļiem autoceļa P116, P106.

3.   Lituania

Următoarele zone din Lituania:

Jurbarko rajono savivaldybė: Seredžiaus ir Juodaičių seniūnijos,

Kauno rajono savivaldybė: Čekiškės seniūnija, Babtų seniūnijos dalis į vakarus nuo kelio A1ir Vilkijos apylinkių seniūnijos dalis į rytus nuo kelio Nr. 1907,

Kėdainių rajono savivaldybė: Pernaravos seniūnija ir Josvainių seniūnijos pietvakarinė dalis tarp kelio Nr. 229 ir Nr. 2032,

Plungės rajono savivaldybė: Alsėdžių, Babrungo, Paukštakių, Platelių ir Žemaičių Kalvarijos seniūnijos,

Raseinių rajono savivaldybė: Ariogalos ir Ariogalos miesto seniūnijos,

Skuodo rajono savivaldybės: Barstyčių, Notėnų ir Šačių seniūnijos.

4.   Polonia

Următoarele zone din Polonia:

w województwie warmińsko-mazurskim:

gminy Bisztynek i Bartoszyce z miastem Bartoszyce w powiecie bartoszyckim,

gminy Kiwity i Lidzbark Warmiński z miastem Lidzbark Warmiński w powiecie lidzbarskim,

gminy Łukta, Morąg, Miłakowo, część gminy Małdyty położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. S7, część gminy Miłomłyn położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. S7, część gminy wiejskiej Ostróda położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. S7 oraz na północ od drogi nr. 16, część miasta Ostróda położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. w powiecie ostródzkim,

powiat olecki,

gminy Barczewo, Gietrzwałd, Jeziorany, Jonkowo, Dywity, Dobre Miasto, Purda, Stawiguda, Świątki, część gminy Olsztynek położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. S51 biegnącą od wschodniej granicy gminy do miejscowości Ameryka oraz na wschód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od skrzyżowania z drogą S51 do północnej granicy gminy, łączącej miejscowości Mańki – Mycyny – Ameryka w powiecie olsztyńskim,

powiat miejski Olsztyn,

w województwie podlaskim:

część gminy Bakałarzewo położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę 653 biegnącej od zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą 1122B oraz na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 1122B biegnącą od drogi 653 w kierunku południowym do skrzyżowania z drogą 1124B i następnie na południowy- zachód od drogi nr. 1124B biegnącej od skrzyżowania z drogą 1122B do granicy z gminą Raczki w powiecie suwalskim,

w województwie mazowieckim:

gminy Łaskarzew z miastem Łaskarzew, Maciejowice, Sobolew, Trojanów, Żelechów, część gminy Wilga położona na południe od linii wyznaczonej przez rzekę Wilga biegnącą od wschodniej granicy gminy do ujścia do rzeki Wisły, część gminy Górzno położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Łąki i Górzno biegnącą od wschodniej granicy gminy, następnie od miejscowości Górzno na południe od drogi nr. 1328W biegnącej do drogi nr. 17, a następnie na południe od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od drogi nr. 17 do zachodniej granicy gminy przez miejscowości Józefów i Kobyla Wola w powiecie garwolińskim,

część gminy Iłża położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 9 w powiecie radomskim,

gmina Kazanów w powiecie zwoleńskim,

gminy Ciepielów, Lipsko, Rzeczniów i Sienno w powiecie lipskim,

w województwie lubelskim:

powiat tomaszowski,

gminy Białopole, Dubienka, Kamień, Żmudź, część gminy Dorohusk położona na południe od linii wyznaczonej przez linię kolejową, część gminy Wojsławice położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę 1839L, część gminy Leśniowice położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę 1839L w powiecie chełmskim,

gmina Rudnik i część gminy Żółkiewka położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 842 w powiecie krasnostawskim,

powiat zamojski,

powiat miejski Zamość,

powiat biłgorajski,

powiat hrubieszowski,

gminy Dzwola i Chrzanów w powiecie janowskim,

gmina Serokomla w powiecie łukowskim,

gminy Abramów, Kamionka, Michów, Lubartów z miastem Lubartów, Firlej, Jeziorzany, Kock, Ostrówek w powiecie lubartowskim,

gminy Kłoczew, Stężyca, Ułęż i część gminy Ryki położona na północ od linii wyznaczonej przez linię kolejową w powiecie ryckim,

gmina Baranów w powiecie puławskim,

w województwie podkarpackim:

gminy Cieszanów, Horyniec – Zdrój, Narol i Stary Dzików w powiecie lubaczowskim,

gminy Kuryłówka, Nowa Sarzyna, miasto Leżajsk, część gminy wiejskiej Leżajsk położona na północ od miasta Leżajsk oraz część gminy wiejskiej Leżajsk położona na wschód od linii wyznaczonej przez rzekę San, w powiecie leżajskim,

gminy Krzeszów, Rudnik nad Sanem, część gminy Harasiuki położona na południe od linii wyznaczona przez drogę nr. 1048 R, część gminy Ulanów położona na południe od linii wyznaczonej przez rzekę Tanew, część gminy Nisko położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 19 oraz na południe od linii wyznaczonej przez linię kolejową biegnącą od wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr. 19, część gminy Jeżowe położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 19 w powiecie niżańskim,

gminy Chłopice, Jarosław z miastem Jarosław, Laszki, Wiązownica, Pawłosiów, Radymno z miastem Radymno, w powiecie jarosławskim,

gmina Stubno w powiecie przemyskim,

część gminy Kamień położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 19 w powiecie rzeszowskim,

gminy Adamówka, Sieniawa, Tryńcza, miasto Przeworsk, część gminy wiejskiej Przeworsk położona na wschód od miasta Przeworsk i na wschód od linii wyznaczonej przez autostradę A4 biegnącą od granicy z gminą Tryńcza do granicy miasta Przeworsk, część gminy Zarzecze położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 1594R biegnącą od północnej granicy gminy do miejscowości Zarzecze oraz na północ od linii wyznaczonej przez drogi nr. 1617R oraz 1619R biegnącą do południowej granicy gminy w powiecie przeworskim,

w województwie lubuskim:

gminy Nowa Sól i miasto Nowa Sól, Otyń oraz część gminy Kożuchów położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 283 biegnącą od wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr. 290 i na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 290 biegnącej od miasta Mirocin Dolny do zachodniej granicy gminy, część gminy Bytom Odrzański położona na południowy wschód od linii wyznaczonej przez drogi nr. 293 i 326, część gminy Nowe Miasteczko położona na wschód od linii wyznaczonych przez drogi 293 i 328, część gminy Siedlisko położona na południowy wschód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od rzeki Odry przy południowe granicy gminy do drogi nr. 326 łączącej się z drogą nr. 325 biegnącą w kierunku miejscowości Różanówka do skrzyżowania z drogą nr. 321 biegnącą od tego skrzyżowania w kierunku miejscowości Bielawy, a następnie przedłużoną przez drogę przeciwpożarową biegnącą od drogi nr. 321 w miejscowości Bielawy do granicy gminy w powiecie nowosolskim,

gminy Babimost, Czerwieńsk, Kargowa, Świdnica, Zabór, część gminy Bojadła położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 278 biegnącą od wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr. 282 i na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 282 biegnącej od miasta Bojadła do zachodniej granicy gminy i część gminy Sulechów położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. S3 w powiecie zielonogórskim,

część gminy Niegosławice położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 328 w powiecie żagańskim,

powiat miejski Zielona Góra,

gminy Skąpe, Szczaniec i Zbąszynek w powiecie świebodzińskim,

gminy Bobrowice, Dąbie, Krosno Odrzańskie i część gminy Bytnica położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 1157F w powiecie krośnieńskim,

część gminy Trzciel położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 92 w powiecie międzyrzeckim,

w województwie wielkopolskim:

gmina Zbąszyń, część gminy Miedzichowo położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 92, część gminy Nowy Tomyśl położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 305 w powiecie nowotomyskim,

gmina Siedlec w powiecie wolsztyńskim,

część gminy Rakoniewice położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 305 w powiecie grodziskim,

gminy Chocz, Czermin, Gołuchów, Pleszew i część gminy Gizałki położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 443 w powiecie pleszewskim,

część gminy Grodziec położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 443 w powiecie konińskim,

gminy Blizanów, Stawiszyn, Żelazków w powiecie kaliskim,

w województwie dolnośląskim:

gminy Jerzmanowa, Żukowice, część gminy Kotla położona na południe od linii wyznaczonej przez rzekę Krzycki Rów, część gminy wiejskiej Głogów położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogi nr. 12, 319 oraz 329, część miasta Głogów położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 12 w powiecie głogowskim,

gminy Gaworzyce, Radwanice i część gminy Przemków położona na północ od linii wyznaczonej prze drogę nr. 12 w powiecie polkowickim,

w województwie świętokrzyskim:

część gminy Brody położona na wschód od linii kolejowej biegnącej od miejscowości Marcule i od północnej granicy gminy przez miejscowości Klepacze i Karczma Kunowska do południowej granicy gminy w powiecie starachowickim.

5.   România

Următoarele zone din România:

Zona orașului București,

Județul Constanța,

Județul Satu Mare,

Județul Tulcea,

Județul Bacău,

Județul Bihor,

Județul Bistrița Năsăud,

Județul Brăila,

Județul Buzău,

Județul Călărași,

Județul Dâmbovița,

Județul Galați,

Județul Giurgiu,

Județul Ialomița,

Județul Ilfov,

Județul Prahova,

Județul Sălaj,

Județul Suceava

Județul Vaslui,

Județul Vrancea,

Județul Teleorman,

Județul Mehedinți,

Județul Gorj,

Județul Argeș,

Județul Olt,

Județul Dolj,

Județul Arad,

Județul Timiș,

Județul Covasna,

Județul Brașov,

Județul Botoșani,

Județul Vâlcea,

Județul Iași,

Județul Hunedoara,

Județul Alba,

Județul Sibiu,

Județul Caraș-Severin,

Județul Neamț,

Județul Harghita,

Județul Mureș,

Județul Cluj,

Județul Maramureș.

6.   Slovacia

the whole district of Trebišov,

in the district of Michalovce, the whole municipalities of the district not included in Part I and Part II,

Region Sobrance – municipalities Lekárovce, Pinkovce, Záhor, Bežovce,

the whole district of Košice – okolie, except municipalities included in part II,

In the district Rožnava, the municipalities of Bôrka, Lúčka, Jablonov nad Turňou, Drnava, Kováčová, Hrhov, Ardovo, Bohúňovo, Bretka, Čoltovo, Dlhá Ves, Gemerská Hôrka, Gemerská Panica, Kečovo, Meliata, Plešivec, Silica, Silická Brezová, Slavec, Hrušov, Krásnohorská Dlhá Lúka, Krásnohorské podhradie, Lipovník, Silická Jablonica, Brzotín, Jovice, Kružná, Pača, Rožňava, Rudná, Vidová and Čučma,

in the district of Gelnica, the whole municipality of Smolník and Úhorná.

PARTEA IV

Italia

Următoarele zone din Italia:

întregul teritoriu al Sardiniei.


REGULAMENTE DE ORDINE INTERIOARĂ ȘI DE PROCEDURĂ

10.12.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 415/81


DECIZIA OMBUDSMANULUI EUROPEAN

din 9 noiembrie 2020

privind normele interne de restricționare a anumitor drepturi ale persoanelor vizate în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal

OMBUDSMANUL EUROPEAN,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (1), în special articolul 25,

după consultarea Autorității Europene pentru Protecția Datelor,

întrucât:

(1)

Ombudsmanul European este împuternicit să desfășoare anchete administrative, proceduri predisciplinare, proceduri disciplinare și suspendări, în conformitate cu Statutul funcționarilor Uniunii Europene, prevăzut de Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului (2) („Statutul funcționarilor Uniunii Europene”), și în conformitate cu Decizia Ombudsmanului European din 4 noiembrie 2004 de adoptare a dispozițiilor de punere în aplicare referitoare la desfășurarea anchetelor administrative și a procedurilor disciplinare. Dacă este necesar, Comisia notifică, de asemenea, cazurile către OLAF.

(2)

Membrii personalului Ombudsmanului European au obligația de a raporta activități potențial ilegale, inclusiv fraudă și corupție, care aduc atingere intereselor Uniunii. Membrii personalului sunt, de asemenea, obligați să raporteze cu privire la îndeplinirea sarcinilor profesionale care pot constitui o încălcare gravă a obligațiilor funcționarilor Uniunii. Acest aspect este reglementat de Decizia Ombudsmanului European din 20 februarie 2015 privind normele interne referitoare la avertizarea în interes public.

(3)

Ombudsmanul European a instituit o politică de prevenire și gestionare eficace a cazurilor reale sau potențiale de hărțuire psihologică sau sexuală la locul de muncă, astfel cum se prevede în decizia sa din 18 decembrie 2017. Decizia instituie o procedură informală prin care presupusa victimă a hărțuirii poate contacta „corespondenții de etică” ai Ombudsmanului European și/sau comitetul de conciliere.

(4)

Ombudsmanul European poate, de asemenea, să desfășoare investigații cu privire la posibile încălcări ale normelor de securitate pentru informațiile clasificate ale Uniunii Europene („IUEC”).

(5)

Ombudsmanul European face obiectul unor audituri interne și externe privind activitățile sale.

(6)

În contextul unor astfel de anchete administrative, audituri și investigații, Ombudsmanul European cooperează cu alte instituții, organe, oficii și agenții ale Uniunii.

(7)

Ombudsmanul European poate coopera cu autoritățile naționale și cu organizațiile internaționale din țările terțe, la cererea lor sau din proprie inițiativă.

(8)

Ombudsmanul European poate coopera și cu autoritățile publice ale statelor membre ale UE, la cererea lor sau din proprie inițiativă.

(9)

Ombudsmanul European desfășoară anchete cu privire la presupuse cazuri de administrare defectuoasă în activitatea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, cu excepția Curții de Justiție a Uniunii Europene în exercitarea funcției sale jurisdicționale. În acest context, Ombudsmanul European poate fi nevoit să păstreze confidențialitatea datelor cu caracter personal existente în documentele obținute de părți sau de intervenienți. Ombudsmanul European poate, de asemenea, să fie nevoit să protejeze drepturile și libertățile reclamanților, precum și pe cele ale altor persoane implicate.

(10)

Pentru a-și îndeplini sarcinile, Ombudsmanul European colectează și prelucrează informații relevante și mai multe categorii de date cu caracter personal, inclusiv date de identificare ale unei persoane fizice, date de contact, roluri și sarcini profesionale, informații privind conduita și performanțele private și profesionale, precum și date financiare. Ombudsmanul European acționează în calitate de operator de date.

(11)

Prin urmare, în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1725 („regulamentul”), Ombudsmanul European este obligat să furnizeze persoanelor vizate informații cu privire la aceste activități de prelucrare și să le respecte drepturile în calitate de persoane vizate.

(12)

Ombudsmanul European ar putea fi obligat să reconcilieze aceste drepturi cu obiectivele anchetelor administrative, ale auditurilor, ale investigațiilor și ale acțiunilor în justiție. De asemenea, ar putea fi obligat să asigure un echilibru între drepturile persoanei vizate și drepturile și libertățile fundamentale ale altor persoane vizate. În acest sens, articolul 25 din regulament îi conferă Ombudsmanului European posibilitatea de a restricționa, în condiții stricte, aplicarea articolelor 14-22, 35 și 36 din regulament, precum și a articolului 4, în măsura în care dispozițiile acestuia corespund drepturilor și obligațiilor prevăzute la articolele 14-20. Cu excepția cazului în care sunt prevăzute restricții într-un act juridic adoptat în temeiul tratatelor, trebuie adoptate norme interne în temeiul cărora Ombudsmanul European are dreptul să restricționeze aceste drepturi.

(13)

Ombudsmanul European ar putea, de exemplu, să fie nevoit să restricționeze informațiile pe care le furnizează unei persoane vizate cu privire la prelucrarea datelor sale personale în etapa de evaluare preliminară a unei anchete administrative sau în cadrul anchetei propriu-zise, înainte de o eventuală revocare a cazului sau în etapa predisciplinară. În anumite situații, furnizarea de asemenea informații poate afecta grav capacitatea Ombudsmanului European de a efectua o anchetă în mod eficace, de exemplu, dacă există riscul ca persoana în cauză să distrugă probe sau să ia legătura cu potențialii martori înainte de audierea acestora. Ombudsmanul European ar putea, de asemenea, să fie nevoit să protejeze drepturile și libertățile martorilor, precum și pe cele ale altor persoane implicate.

(14)

Ar putea fi necesar să se protejeze anonimatul unui martor sau al unui avertizor de integritate care a solicitat să nu fie identificat. Într-un asemenea caz, Ombudsmanul European ar putea decide să restricționeze accesul la identitatea, declarațiile și alte date personale ale acestor persoane, pentru a le proteja drepturile și libertățile.

(15)

Ar putea fi necesar să se protejeze informațiile confidențiale referitoare la un membru al personalului care a contactat corespondenții de etică ai Ombudsmanului European și/sau comitetul de conciliere în contextul unei proceduri de hărțuire. Într-un astfel de caz, Ombudsmanul European ar putea fi nevoit să restricționeze accesul la identitatea, declarațiile și alte date personale ale presupusei victime, ale presupusului hărțuitor și ale altor persoane implicate, pentru a proteja drepturile și libertățile tuturor persoanelor implicate.

(16)

Ombudsmanul European ar putea, de exemplu, să restricționeze informațiile pe care le furnizează unei persoane vizate menționate într-o plângere sau în documentele de anchetă cu privire la prelucrarea datelor sale personale în cursul anchetei privind o presupusă administrare defectuoasă într-o instituție, un organ, un oficiu sau o agenție a UE. Furnizarea unor astfel de informații ar putea afecta grav capacitatea Ombudsmanului European de a desfășura ancheta în mod eficient ori de câte ori, de exemplu, există riscul ca persoana în cauză să pună în pericol ancheta. Ombudsmanul European ar putea, de asemenea, să fie nevoit să protejeze drepturile și libertățile reclamantului, precum și pe cele ale altor persoane implicate.

(17)

Ombudsmanul European ar trebui să aplice restricții numai dacă acestea respectă esența drepturilor și libertăților fundamentale, dacă sunt strict necesare și constituie o măsură proporțională într-o societate democratică. Ombudsmanul European ar trebui să prezinte motivele care să explice justificarea acestor restricții.

(18)

Conform principiului responsabilității, Ombudsmanul European trebuie să țină evidența aplicării restricțiilor.

(19)

Atunci când prelucrează date cu caracter personal transmise altor organizații în contextul sarcinilor care îi revin, Ombudsmanul European se consultă cu organizațiile respective cu privire la potențialele motive pentru impunerea de restricții și cu privire la necesitatea și proporționalitatea restricțiilor respective, cu excepția cazului în care acest lucru ar pune în pericol activitățile Ombudsmanului European.

(20)

Articolul 25 alineatul (6) din regulament obligă operatorul să informeze persoanele vizate cu privire la principalele motive care stau la baza aplicării restricției și cu privire la dreptul lor de a depune o plângere la Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD).

(21)

În temeiul articolului 25 alineatul (8) din regulament, Ombudsmanul European poate amâna, omite sau refuza furnizarea de informații privind motivele aplicării unei restricții persoanei vizate, dacă aceasta ar anula efectul restricției. Ombudsmanul European trebuie să evalueze, de la caz la caz, dacă comunicarea restricției anulează efectul acesteia.

(22)

Ombudsmanul European trebuie să ridice restricția imediat ce condițiile care justifică restricția nu mai sunt valabile și să evalueze aceste condiții în mod regulat.

(23)

Pentru a garanta cea mai mare protecție a drepturilor și libertăților persoanelor vizate și în conformitate cu articolul 44 alineatul (1) din regulament, responsabilul cu protecția datelor trebuie consultat în timp util cu privire la restricțiile care pot fi aplicate și să verifice respectarea dispozițiilor prezentei decizii.

(24)

Articolul 16 alineatul (5) și articolul 17 alineatul (4) din regulament prevăd excepții de la exercitarea de către persoanele vizate a dreptului la informare și a dreptului de acces. Dacă se aplică aceste excepții, Ombudsmanul European nu este nevoit să aplice o restricție în temeiul prezentei decizii,

DECIDE:

Articolul 1

Obiectul și domeniul de aplicare

(1)   Prezenta decizie stabilește normele privind condițiile în care Ombudsmanul European poate restricționa aplicarea articolelor 4, 14-22, 35 și 36, în temeiul articolului 25 din regulament.

(2)   Biroul Ombudsmanului European, în calitate de operator, este reprezentat de Ombudsmanul European.

Articolul 2

Restricții

(1)   Ombudsmanul European poate restricționa aplicarea articolelor 14-22, 35 și 36, precum și a articolului 4, în măsura în care dispozițiile acestuia corespund drepturilor și obligațiilor prevăzute la articolele 14-20:

(a)

în temeiul articolului 25 alineatul (1) literele (b), (c), (f), (g) și (h) din regulament, atunci când desfășoară anchete administrative, proceduri predisciplinare sau disciplinare sau suspendări în temeiul articolului 86 și al anexei IX la Statutul funcționarilor Uniunii Europene și în temeiul Deciziei Ombudsmanului European din 4 noiembrie 2004 privind desfășurarea anchetelor administrative și a procedurilor disciplinare, precum și atunci când notifică cazuri la OLAF;

(b)

în temeiul articolului 25 alineatul (1) litera (h) din regulament, atunci când se asigură că membrii personalului Ombudsmanului European pot raporta faptele în mod confidențial, în cazul în care consideră că există nereguli grave, așa cum se prevede în Decizia Ombudsmanului European din 20 februarie 2015 privind normele interne referitoare la avertizarea în interes public;

(c)

în temeiul articolului 25 alineatul (1) litera (h) din regulament, atunci când se asigură că membrii personalului Ombudsmanului European sunt în măsură să raporteze corespondenților de etică și/sau comitetului de conciliere în contextul unei proceduri de hărțuire, astfel cum este definită în Decizia Ombudsmanului European privind o politică de prevenire și protecție împotriva hărțuirii în cadrul biroului Ombudsmanului;

(d)

în temeiul articolului 25 alineatul (1) literele (c), (g) și (h) din regulament, atunci când efectuează audituri interne în legătură cu activitățile sau departamentele Ombudsmanului European;

(e)

în temeiul articolului 25 alineatul (1) literele (c), (d), (g) și (h) din regulament, atunci când acordă asistență altor instituții, organe, oficii și agenții ale Uniunii sau beneficiază de asistență din partea acestora sau cooperează cu acestea în contextul activităților prevăzute la literele (a)-(d) de la prezentul alineat și în temeiul acordurilor relevante privind nivelul serviciilor, al memorandumurilor de înțelegere și al acordurilor de cooperare;

(f)

în temeiul articolului 25 alineatul (1) literele (c), (g) și (h) din regulament, atunci când acordă asistență autorităților naționale și organizațiilor internaționale din țări terțe sau beneficiază de asistență din partea acestora sau cooperează cu aceste autorități și organizații, la cererea lor sau din proprie inițiativă;

(g)

în temeiul articolului 25 alineatul (1) literele (c), și (h) din regulament, atunci când acordă sau beneficiază de asistență din partea autorităților publice ale statelor membre ale UE și atunci când cooperează cu acestea, la cererea lor sau din proprie inițiativă;

(h)

în temeiul articolului 25 alineatul (1) litera (e) din regulament, când prelucrează date cu caracter personal în documentele obținute de părți sau de intervenienți în contextul procedurilor desfășurate în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene;

(i)

în temeiul articolului 25 alineatul (1) litera (h) din regulament, atunci când efectuează anchete cu privire la presupuse cazuri de administrare defectuoasă în activitățile instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor UE, în conformitate cu articolul 228 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene și cu Statutul și dispozițiile de punere în aplicare ale Ombudsmanului.

(2)   Aceste restricții trebuie să respecte esența drepturilor și libertăților fundamentale și să constituie o măsură necesară și proporțională într-o societate democratică.

(3)   Înainte de aplicarea restricțiilor și după caz, se efectuează un test de necesitate și proporționalitate. Restricțiile se limitează la ceea ce este strict necesar pentru atingerea obiectivelor lor.

(4)   În scopul asigurării răspunderii, Ombudsmanul European întocmește o evidență în care sunt descrise motivele care stau la baza restricțiilor aplicate, care anume dintre motivele enumerate la alineatul (1) se aplică și rezultatul testului de necesitate și proporționalitate. Evidența respectivă se introduce într-un registru, care este pus, la cerere, la dispoziția AEPD. Ombudsmanul European elaborează rapoarte periodice privind aplicarea articolului 25 din regulament.

(5)   Atunci când prelucrează date cu caracter personal primite de la alte organizații în contextul sarcinilor care îi revin, Ombudsmanul European se consultă cu organizațiile respective cu privire la potențialele motive pentru impunerea de restricții și cu privire la necesitatea și proporționalitatea restricțiilor vizate, cu excepția cazului în care acest lucru ar pune în pericol activitățile Ombudsmanului European.

Articolul 3

Riscuri pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate

(1)   Evaluările riscurilor pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate de impunerea de restricții și detaliile referitoare la perioada de aplicare a acestor restricții se înregistrează în evidența activităților de prelucrare desfășurate de Ombudsmanul European în temeiul articolului 31 din regulament. Acestea sunt înregistrate, de asemenea, în orice evaluare a impactului restricțiilor asupra protecției datelor, efectuată în temeiul articolului 39 din regulament.

(2)   La evaluarea necesității și proporționalității unei restricții, Ombudsmanul European ia în considerare riscurile potențiale pentru drepturile și libertățile persoanei vizate.

Articolul 4

Garanții și perioade de stocare

(1)   Ombudsmanul European instituie garanții pentru a preveni abuzul și accesul ilegal sau transferul de date cu caracter personal care fac sau ar putea face obiectul unor restricții. Astfel de garanții conțin măsuri tehnice și organizatorice, iar dacă este necesar, sunt prezentate în detaliu în deciziile interne, în procedurile și normele de punere în aplicare ale Ombudsmanului European. Garanțiile cuprind:

(a)

o definire adecvată a rolurilor, responsabilităților și etapelor procedurale;

(b)

dacă este cazul, un mediu electronic securizat care previne accesul ilegal și accidental sau transferul de date electronice către persoane neautorizate;

(c)

dacă este cazul, stocarea și prelucrarea în condiții de siguranță a documentelor pe suport de hârtie;

(d)

monitorizarea corespunzătoare a restricțiilor și o revizuire periodică a aplicării lor.

Revizuirile menționate la litera (d) se efectuează cel puțin o dată la șase luni.

(2)   Restricțiile sunt ridicate imediat ce situațiile care le justifică nu mai sunt aplicabile.

(3)   Datele cu caracter personal sunt păstrate în conformitate cu normele aplicabile în materie de păstrare ale Ombudsmanului European, care urmează să fie definite în evidențele privind protecția datelor păstrate în temeiul articolului 31 din regulament. La sfârșitul perioadei de păstrare, datele cu caracter personal sunt șterse, anonimizate sau transferate în arhive conform articolului 13 din regulament.

Articolul 5

Implicarea responsabilului cu protecția datelor

(1)   Responsabilul cu protecția datelor al Ombudsmanului European este informat fără întârzieri nejustificate ori de câte ori drepturile persoanelor vizate sunt restricționate în conformitate cu prezenta decizie. Acesta are acces la evidența asociată și la orice document referitor la contextul faptic sau juridic.

(2)   Responsabilul cu protecția datelor al Ombudsmanului European poate solicita revizuirea aplicării restricției. Ombudsmanul European îl informează în scris pe responsabilul cu protecția datelor cu privire la rezultatul analizei.

(3)   Ombudsmanul European documentează implicarea responsabilului cu protecția datelor în aplicarea restricțiilor, inclusiv informațiile care îi sunt comunicate.

Articolul 6

Informarea persoanelor vizate cu privire la restricționarea drepturile lor

(1)   Ombudsmanul European include în anunțurile privind protecția datelor publicate pe site-ul său o secțiune în care persoanelor vizate li se furnizează informații generale cu privire la posibilitatea ca drepturile lor să fie restricționate în temeiul articolului 2 alineatul (1). Informațiile se referă la drepturile care pot fi restricționate, la motivele pentru care se pot aplica restricții și la durata potențială a acestora.

(2)   Ombudsmanul European informează fiecare persoană vizată în parte, în scris și fără întârzieri nejustificate, cu privire la restricțiile prezente sau viitoare ale drepturilor lor. Ombudsmanul European informează persoana vizată cu privire la principalele motive care stau la baza aplicării restricției, la dreptul său de a se consulta cu responsabilul cu protecția datelor în vederea contestării restricției și la dreptul său de a depune o plângere la AEPD.

(3)   Ombudsmanul European poate amâna, omite sau refuza furnizarea de informații privind motivele restricției și dreptul de a depune o plângere la AEPD, atâta timp cât aceasta ar anula efectul restricției. Evaluarea caracterului justificat al acestor măsuri se efectuează de la caz la caz. Imediat ce aceasta nu ar mai anula efectul restricției, Ombudsmanul European furnizează informațiile persoanei vizate.

Articolul 7

Informarea persoanei vizate cu privire la încălcarea securității datelor cu caracter personal

(1)   În cazul în care Ombudsmanul European are obligația de a comunica o încălcare a securității datelor în temeiul articolului 35 alineatul din regulament, acesta poate, în circumstanțe excepționale, să restricționeze integral sau parțial această comunicare. Ombudsmanul European trebuie să consemneze într-o notă motivele restricției, temeiul juridic al acesteia, în conformitate cu articolul 2, și o evaluare a necesității și proporționalității acesteia. Nota este comunicată la AEPD în momentul notificării încălcării securității datelor cu caracter personal.

(2)   În cazul în care motivele restricției nu se mai aplică, Ombudsmanul European comunică persoanei vizate încălcarea securității datelor cu caracter personal și o informează cu privire la motivele principale ale restricției și cu privire la dreptul său de a depune o plângere la AEPD.

Articolul 8

Confidențialitatea comunicațiilor electronice

(1)   În circumstanțe excepționale, Ombudsmanul European poate restricționa dreptul la confidențialitatea comunicațiilor electronice în temeiul articolului 36 din regulament. Astfel de restricții sunt în conformitate cu Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3).

(2)   În cazul în care Ombudsmanul European restricționează dreptul la confidențialitatea comunicațiilor electronice, acesta informează persoana vizată, în răspunsul său la o eventuală cerere a persoanei vizate, cu privire la principalele motive pe care se bazează aplicarea restricției și cu privire la dreptul său de a depune o plângere la AEPD.

(3)   Ombudsmanul European poate amâna, omite sau refuza furnizarea de informații privind motivele restricției și dreptul de a depune o plângere la AEPD, atâta timp cât aceasta ar anula efectul restricției. Evaluarea caracterului justificat al acestor măsuri se efectuează de la caz la caz. Imediat ce aceasta nu ar mai anula efectul restricției, Ombudsmanul European furnizează informațiile persoanei vizate.

Articolul 9

Intrarea în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Strasbourg, 9 noiembrie 2020.

Pentru Ombudsmanul European

Emily O’REILLY


(1)   JO L 295, 21.11.2018, p. 39.

(2)  Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului din 29 februarie 1968 de stabilire a Statutului funcționarilor Comunităților Europene, precum și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai acestor comunități și de instituire a unor măsuri speciale tranzitorii aplicabile funcționarilor Comisiei (JO L 56, 4.3.1968, p. 1).

(3)  Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice) (JO L 201, 31.7.2002, p. 37).


Rectificări

10.12.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 415/87


Rectificare la Adoptarea definitivă (UE, Euratom) 2020/1776 a bugetului rectificativ nr. 7 al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020

( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 401 din 30 noiembrie 2020 )

La pagina 21, rândul 1 4 RESURSE PROPRII BAZATE PE VENITUL NAȚIONAL BRUT ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 2 ALINEATUL (1) LITERA (C) DIN DECIZIA 2014/335/UE, EURATOM:

în coloana „Buget 2020”:

în loc de:

„ 115 905 134 859 ”,

se citește:

„ 115 555 134 859 ”;

în coloana „Sumă nouă”:

în loc de:

„ 121 438 277 059 ”,

se citește:

„ 121 088 277 059 ”.


10.12.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 415/88


Rectificare la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1159 al Comisiei din 2020 m. Rugpjūčio 5 d de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1321/2014 și (UE) 2015/640 în ceea ce privește introducerea unor noi cerințe de navigabilitate suplimentare

( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 257 din 6 august 2020 )

Pe copertă, în cuprins, și la pagina 14, titlul:

în loc de:

„Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1159 al Comisiei din 2020 m. Rugpjūčio 5 d de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1321/2014 și (UE) 2015/640 în ceea ce privește introducerea unor noi cerințe de navigabilitate suplimentare”,

se citește:

„Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1159 al Comisiei din 5 august 2020 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1321/2014 și (UE) 2015/640 în ceea ce privește introducerea unor noi cerințe de navigabilitate suplimentare”.