9.12.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 414/19

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/2009 A COMISIEI

din 22 iunie 2020

de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind emisiile industriale, pentru tratarea de suprafață utilizând solvenți organici, inclusiv conservarea lemnului și a produselor din lemn cu produse chimice

[notificată cu numărul C(2020) 4050]

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (1), în special articolul 13 alineatul (5),

întrucât:

(1)

Concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) reprezintă referința pentru stabilirea condițiilor de autorizare a instalațiilor care fac obiectul capitolului II din Directiva 2010/75/UE, iar autoritățile competente ar trebui să stabilească valori-limită de emisie care să asigure faptul că, în condiții normale de funcționare, emisiile nu depășesc nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile, prevăzute în concluziile privind BAT.

(2)

Forumul compus din reprezentanți ai statelor membre, ai industriilor implicate și ai organizațiilor neguvernamentale care promovează protecția mediului, instituit prin Decizia Comisiei din 16 mai 2011 (2), a transmis Comisiei, la 18 noiembrie 2019, avizul său referitor la conținutul propus al documentului de referință privind BAT pentru tratarea de suprafață utilizând solvenți organici, inclusiv conservarea lemnului și a produselor din lemn cu produse chimice. Avizul forumului a fost pus la dispoziția publicului.

(3)	Concluziile privind BAT, stabilite în anexa la prezenta decizie, constituie elementul esențial al documentului respectiv de referință privind BAT.

(4)	Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 75 alineatul (1) din Directiva 2010/75/UE,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Se adoptă concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea de suprafață utilizând solvenți organici, inclusiv conservarea lemnului și a produselor din lemn cu produse chimice, astfel cum se prevede în anexă.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 22 iunie 2020.

Pentru Comisie

Virginijus SINKEVIČIUS

Membru al Comisiei

(1) JO L 334, 17.12.2010, p. 17.

(2) Decizia Comisiei din 16 mai 2011 privind instituirea unui forum pentru schimbul de informații conform articolului 13 din Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (JO C 146, 17.5.2011, p. 3).

ANEXĂ

Concluzii privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea de suprafață utilizând solvenți organici, inclusiv conservarea lemnului și a produselor din lemn cu produse chimice

DOMENIU DE APLICARE

Prezentele concluzii privind BAT se referă la următoarele activități menționate în anexa I la Directiva 2010/75/UE:

6.7:

Tratarea de suprafață a substanțelor, a obiectelor sau a produselor utilizând solvenți organici, mai ales pentru învelire, imprimare, acoperire, degresare, impermeabilizare, glazurare, vopsire, curățare sau impregnare, cu o capacitate de consum de solvent organic mai mare de 150 kg pe oră sau mai mare de 200 de tone pe an.

6.10:

Conservarea lemnului și a produselor din lemn cu produse chimice, cu o capacitate de producție mai mare de 75 m3 pe zi, alta decât tratarea lemnului exclusiv contra mucegaiului.

6.11:

Tratarea independentă a apelor uzate care nu sunt vizate de Directiva 91/271/CEE, cu condiția ca principala încărcare cu poluanți să provină de la activitățile specificate la punctul 6.7 sau 6.10 din anexa I la Directiva 2010/75/UE.

Prezentele concluzii privind BAT vizează și epurarea combinată a apelor uzate cu origini diferite, cu condiția ca principala încărcare cu poluanți să provină de la activitățile menționate la punctul 6.7 sau 6.10 din anexa I la Directiva 2010/75/UE și ca epurarea apelor uzate să nu fie acoperită de Directiva 91/271/CEE a Consiliului (1).

Prezentele concluzii privind BAT nu se referă la următoarele activități:

Pentru tratarea de suprafață a substanțelor, a obiectelor sau a produselor utilizând solvenți organici:

—	impermeabilizarea materialelor textile prin alte mijloace decât utilizarea unei pelicule continue pe bază de solvenți. Această activitate poate fi acoperită de concluziile privind BAT pentru industria textilă (TXT);

—	imprimarea, glazurarea și impregnarea materialelor textile. Această activitate poate fi acoperită de concluziile privind BAT pentru industria textilă (TXT);

—	laminarea panourilor pe bază de lemn;

—	conversia cauciucului;

—	fabricarea preparatelor de acoperire, a lacurilor, a vopselelor, a cernelurilor, a semiconductoarelor, a adezivilor sau a produselor farmaceutice;

—

instalațiile de ardere situate pe amplasament, cu excepția cazului în care gazele fierbinți generate sunt utilizate pentru încălzirea prin contact direct, uscarea obiectelor ori a materialelor sau orice alt tratament aplicat acestora. Aceste activități pot fi acoperite de concluziile privind BAT pentru instalațiile mari de ardere sau de Directiva (UE) 2015/2193 a Parlamentului European și a Consiliului (2).

Pentru conservarea lemnului și a produselor din lemn cu produse chimice:

—	modificarea chimică și hidrofobizarea (de exemplu, utilizând rășini) lemnului și a produselor din lemn:

—	tratarea lemnului și a produselor din lemn împotriva mucegaiului;

—	tratarea lemnului și a produselor din lemn cu amoniac;

—	instalațiile de ardere situate pe amplasament. Aceste activități pot fi acoperite de concluziile privind BAT pentru instalațiile mari de ardere sau de Directiva (UE) 2015/2193.

Alte concluzii privind BAT și documente de referință care ar putea fi relevante pentru activitățile vizate de prezentele concluzii privind BAT sunt următoarele:

—	efectele economice și intersectoriale (ECM);

—	emisiile generate de depozitare (EFS);

—	eficiența energetică (ENE);

—	tratarea deșeurilor (WT);

—	instalațiile mari de ardere (LCP);

—	tratarea de suprafață a metalelor și a materialelor plastice (STM);

—	monitorizarea emisiilor în aer și în apă provenite de la instalațiile prevăzute în Directiva privind emisiile industriale (ROM).

DEFINIȚII

În sensul prezentelor concluzii privind BAT, se aplică următoarele definiții:

Termeni generali

Termen utilizat

Definiție

Strat de bază

Vopsea care, atunci când este aplicată pe un substrat, determină culoarea și efectul (de exemplu, metalic, perlat).

Evacuare intermitentă

Evacuarea unui volum de apă distinct, limitat.

Strat transparent

Material de acoperire care, atunci când este aplicat pe un substrat, formează o peliculă transparentă solidă cu rol protector sau decorativ sau cu proprietăți tehnice specifice.

Linie combinată

Combinarea galvanizării la cald cu acoperirea bobinelor pe aceeași linie tehnologică.

Măsurare continuă

Măsurarea cu ajutorul unui sistem de măsurare automată instalat permanent pe amplasament pentru monitorizarea continuă a emisiilor, conform EN 14181.

Evacuare directă

Evacuare într-un corp de apă receptor fără epurarea ulterioară a apelor uzate în aval.

Factori de emisie

Coeficienți care pot fi înmulțiți cu date cunoscute, cum ar fi date privind instalații/procese sau date privind capacitatea, în vederea estimării emisiilor.

Instalație existentă

O instalație care nu este o instalație nouă.

Emisii fugitive

Emisii fugitive, astfel cum sunt definite la articolul 57 punctul 3 din Directiva 2010/75/UE.

Creozot de tip B sau C

Tipuri de creozot pentru care sunt prezentate specificații în EN 13991.

Evacuare indirectă

Evacuare care nu este o evacuare directă.

Modernizare semnificativă a instalației

O modificare semnificativă a proiectării sau a tehnologiei unei instalații, care implică adaptări majore sau înlocuiri ale proceselor și/sau ale tehnicii (tehnicilor) de reducere a emisiilor, precum și ale echipamentelor asociate.

Instalație nouă

Instalație autorizată pentru prima oară pe amplasamentul de instalare după publicarea prezentelor concluzii privind BAT sau înlocuirea completă a unei instalații după publicarea prezentelor concluzii privind BAT.

Efluenți gazoși

Gazele extrase dintr-un proces, dintr-un echipament sau dintr-o zonă și care fie sunt direcționate către tratare, fie sunt evacuate direct în aer printr-un coș.

Compus organic

Compus organic, astfel cum este definit la articolul 3 punctul 44 din Directiva 2010/75/UE.

Solvent organic

Solvent organic, astfel cum este definit la articolul 3 punctul 46 din Directiva 2010/75/UE.

Instalație

Toate părțile unei instalații care efectuează o activitate enumerată la punctul 6.7 sau 6.10 din anexa I la Directiva 2010/75/UE și orice alte activități direct asociate care au efect asupra consumului și/sau emisiilor.

Instalațiile pot fi instalații noi sau existente.

Grund

Vopsea preparată pentru a fi utilizată ca un strat pe o suprafață pregătită, cu scopul de a asigura o aderență bună, protecția oricăror straturi de dedesubt și umplerea denivelărilor suprafețelor.

Sector

Orice activități de tratare de suprafață care fac parte din activitățile enumerate la punctul 6.7 din anexa I la Directiva 2010/75/UE și menționate în secțiunea 1 din prezentele concluzii privind BAT.

Zonă sensibilă

Zonă care necesită protecție specială, cum ar fi:

—	zonele rezidențiale,

—	zonele în care se desfășoară activități umane (de exemplu, locuri de muncă, școli, centre de zi, zone de agrement, spitale sau centre de îngrijire și asistență situate în apropiere).

Masa materiilor solide

Masa totală a materiilor solide utilizată, astfel cum este definită în partea 5 punctul 3 litera (a) punctul (i) din anexa VII la Directiva 2010/75/UE.

Solvent

Termenul „solvent” se referă la „solvent organic”.

Cantitate de solvent

Cantitatea totală de solvenți organici utilizată, astfel cum este definită în partea 7 punctul 3 litera (b) din anexa VII la Directiva 2010/75/UE.

Pe bază de solvenți (SB)

Tip de vopsea, cerneală sau alt material de acoperire care utilizează un solvent (solvenți) ca purtător(i). Pentru conservarea lemnului și a produselor din lemn, acest termen se referă la tipul de produse chimice de tratare.

Amestec pe bază de solvenți (amestec SB)

Preparat de acoperire pe bază de solvenți, în care unul dintre straturile de acoperire este pe bază de apă (WB).

Bilanțul masic al solvenților (SMB)

Un exercițiu de bilanț masic efectuat cel puțin o dată pe an în conformitate cu dispozițiile din partea 7 din anexa VII la Directiva 2010/75/UE.

Apă din scurgeri de pe suprafețe

Apă din precipitații, care curge pe pământ sau pe suprafețe impermeabile, cum ar fi străzi pavate și zone de depozitare, acoperișuri etc., și nu se infiltrează în sol.

Emisii totale

Suma emisiilor fugitive și a emisiilor din gazele reziduale, astfel cum este definită la articolul 57 punctul 4 din Directiva 2010/75/UE.

Produse chimice de tratare

Produse chimice utilizate la conservarea lemnului și a produselor din lemn, cum ar fi biocidele, produsele chimice utilizate pentru impermeabilizare (de exemplu, uleiuri, emulsii) și agenții de ignifugare. Acestea includ, de asemenea, purtătorul substanțelor active (de exemplu, apă, solvent).

Medie valabilă pe oră/pe jumătate de oră

O medie pe oră/pe jumătate de oră este considerată valabilă atunci când sistemul de măsurare automată nu este în revizie sau defect.

Gaze reziduale

Gaze reziduale, astfel cum sunt definite la articolul 57 punctul 2 din Directiva 2010/75/UE.

Pe bază de apă (WB)

Tip de vopsea, cerneală sau alt material de acoperire în care apa înlocuiește în întregime sau parțial conținutul de solvent. Pentru conservarea lemnului și a produselor din lemn, acest termen se referă la tipul de produse chimice de tratare.

Conservarea lemnului

Activități care au scopul de a proteja lemnul și produsele din lemn împotriva efectelor dăunătoare ale ciupercilor, bacteriilor, insectelor, apei, intemperiilor sau focului; de a asigura păstrarea pe termen lung a integrității structurale; precum și de a îmbunătăți rezistența lemnului și a produselor din lemn.

Poluanți și parametri
Termen utilizat	Definiție
AOX	Compușii organici halogenați adsorbabili, exprimați ca Cl, includ clorul, bromul și iodul legați organic și adsorbabili.
CO	Monoxid de carbon.
CCO	Consum chimic de oxigen. Cantitatea de oxigen necesară pentru oxidarea chimică totală a materiei organice până la dioxid de carbon utilizând dicromatul. CCO este un indicator al concentrației masice a compușilor organici.
Crom	Cromul, exprimat ca Cr, include toți compușii anorganici și organici ai cromului, dizolvați sau legați de particule.
DMF	N,N-dimetilformamidă.
Pulberi	Total particule în suspensie (în aer).
F-	Fluorură.
Crom hexavalent	Cromul hexavalent, exprimat ca Cr(VI), include toți compușii cromului în care cromul se află în starea de oxidare +6 (dizolvat sau legat de particule).
HOI	Indice de hidrocarburi. Suma compușilor care pot fi extrași cu un solvent pe bază de hidrocarburi (inclusiv hidrocarburi cu catenă liniară sau cu catenă ramificată alifatică, aliciclice, aromatice sau aromatice substituite cu radical alchil).
IPA	Alcool izopropilic: propan-2-ol (denumit și izopropanol).
Nichel	Nichelul, exprimat ca Ni, include toți compușii anorganici și organici ai nichelului, dizolvați sau legați de particule.
NOX	Suma dintre monoxidul de azot (NO) și dioxidul de azot (NO2), exprimată ca NO2.
HAP	Hidrocarburi aromatice policiclice.
COT	Carbon organic total, exprimat ca C (în apă).
COVT	Carbon organic volatil total, exprimat ca C (în aer).
MTS	Materii solide totale în suspensie. Concentrația masică a tuturor materiilor solide în suspensie (în apă), măsurată prin filtrare cu ajutorul unor filtre din fibră de sticlă și prin gravimetrie.
COV	Compus organic volatil, astfel cum este definit la articolul 3 punctul 45 din Directiva 2010/75/UE.
Zinc	Zincul, exprimat ca Zn, include toți compușii anorganici și organici ai zincului, dizolvați sau legați de particule.

ACRONIME

În sensul prezentelor concluzii privind BAT, se aplică următoarele acronime:

Acronim	Definiție
RPB	Regulamentul privind produsele biocide [Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide (JO L 167, 27.6.2012, p. 1)].
DWI	Drawn and wall ironed (tip de doză din industria ambalajelor din metal).
EMS	Sistem de management de mediu.
DEI	Directiva privind emisiile industriale (2010/75/UE).
IR	Infraroșu.
LIE	Limita inferioară de explozie – concentrația minimă (procent) a unui gaz sau vapor în aer, care poate să producă o scânteie în prezența unei surse de aprindere. Concentrațiile mai mici decât LIE sunt „prea sărace” pentru a arde. Este denumită, de asemenea, limita inferioară de inflamabilitate (LII).
OTNOC	Alte condiții de funcționare decât cele normale.
TSSO	Tratarea de suprafață utilizând solvenți organici.
UV	Ultraviolet.
PCL	Conservarea lemnului și a produselor din lemn cu produse chimice.

CONSIDERAȚII GENERALE

Cele mai bune tehnici disponibile

Tehnicile enumerate și descrise în prezentele concluzii privind BAT nu sunt nici prescriptive, nici exhaustive. Se pot utiliza și alte tehnici care asigură cel puțin un nivel echivalent de protecție a mediului.

Cu excepția cazului în care se precizează altfel, prezentele concluzii privind BAT sunt general aplicabile.

Nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL)

BAT-AEL pentru emisiile totale și fugitive de COV

Pentru emisiile totale de COV, nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) sunt indicate în prezentele concluzii privind BAT:

—	ca emisie specifică, calculate ca medii anuale prin împărțirea emisiilor totale de COV (calculate prin bilanțul masic al solvenților) la un parametru de producție (sau de capacitate) dependent de sector sau

—	ca procent al cantității de solvent utilizate, calculate ca medii anuale, astfel cum se prevede în partea 7 punctul 3 litera (b) punctul (i) din anexa VII la Directiva 2010/75/UE.

Pentru emisiile fugitive de COV, nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) sunt specificate în prezentele concluzii privind BAT ca procent al cantității de solvent utilizate, calculate ca medii anuale, astfel cum se prevede în partea 7 punctul 3 litera (b) punctul (i) din anexa VII la Directiva 2010/75/UE.

BAT-AEL și nivelurile de emisie indicative pentru emisiile din gazele reziduale

Nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) și nivelurile de emisie indicative pentru emisiile din gazele reziduale, indicate în prezentele concluzii privind BAT, se referă la concentrații, exprimate ca masă a substanței emise raportată la volumul de gaze reziduale, în următoarele condiții standard: gaz uscat la temperatura de 273,15 K și la presiunea de 101,3 kPa, fără corecție pentru conținutul de oxigen, exprimat în mg/Nm3.

Pentru perioadele de calculare a valorilor medii ale BAT-AEL și ale nivelurilor de emisie indicative pentru emisiile din gazele reziduale, se aplică următoarele definiții.

Tipul măsurătorii	Perioada de calculare a valorilor medii	Definiție
Continuă	Medie zilnică	Valoarea medie pe o perioadă de o zi, bazată pe mediile valabile pe oră sau pe jumătate de oră.
Periodică	Medie pe perioada de prelevare	Valoarea medie a trei măsurări consecutive de cel puțin 30 de minute fiecare (3).

BAT-AEL pentru emisii în apă

Nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) pentru emisiile în apă, indicate în prezentele concluzii privind BAT, se referă la concentrații (masă a substanței emise per volum de apă), exprimate în mg/l.

Perioadele de calculare a valorilor medii asociate cu BAT-AEL se referă la unul dintre următoarele două cazuri:

—	în cazul evacuării continue, valorile medii zilnice obținute prin prelevarea unor probe compozite proporționale cu debitul într-o perioadă de 24 de ore;

—	în cazul evacuării intermitente, valorile medii pe durata evacuării, obținute prin prelevarea unor probe compozite proporționale cu debitul.

Se pot utiliza și probe compozite proporționale cu timpul, dacă se demonstrează că debitul este suficient de stabil. În mod alternativ, se pot preleva probe instantanee, cu condiția ca efluentul să fie amestecat în mod adecvat și omogen. Probele instantanee sunt prelevate dacă proba este instabilă în ceea ce privește parametrul care trebuie să fie măsurat. Toate BAT-AEL pentru emisiile în apă se aplică în punctul în care emisiile ies din instalație.

Alte niveluri ale performanței de mediu

Nivelurile de consum specific de energie(eficiență energetică) asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEPL)

Nivelurile performanței de mediu legate de consumul specific de energie se referă la medii anuale calculate cu următoarea ecuație:

unde:

consumul de energie	:	cantitatea totală de căldură (generată de surse de energie primară) și de energie electrică consumată de instalație, astfel cum este definită în planul pentru eficiență energetică [a se vedea BAT 19 (a)], exprimată în MWh/an;
rata de activitate	:	cantitatea totală de produse prelucrate de instalație sau capacitatea instalației, exprimată în unitatea adecvată în funcție de sector (de exemplu, kg/an, m2/an, vehicule acoperite/an).

Nivelurile de consum specific de apă asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEPL)

Nivelurile performanței de mediu legate de consumul specific de apă se referă la medii anuale calculate cu următoarea ecuație:

unde:

consumul de apă	:	cantitatea totală de apă consumată de activitățile desfășurate în instalație, cu excepția apei reciclate și reutilizate, a apei de răcire utilizate în sistemele de răcire cu circuit deschis, precum și a apei pentru uz de tip casnic, exprimată în l/an sau în m3/an;
rata de activitate	:	cantitatea totală de produse prelucrate de instalație sau capacitatea instalației, exprimată în unitatea adecvată în funcție de sector (de exemplu, m2 de bobine acoperite/an, vehicule acoperite/an, mii de doze/an).

Nivelurile indicative pentru cantitatea specifică de deșeuri transferate în afara amplasamentului

Nivelurile indicative legate de cantitatea specifică de deșeuri transferate în afara amplasamentului se referă la medii anuale calculate cu următoarea ecuație:

unde:

cantitatea de deșeuri transferate în afara amplasamentului	:	cantitatea totală de deșeuri transferate în afara amplasamentului de către instalație, exprimată în kg/an;
rata de activitate	:	cantitatea totală de produse prelucrate de instalație sau capacitatea instalației, exprimată în vehicule acoperite/an.

1. CONCLUZII PRIVIND BAT PENTRU TRATAREA DE SUPRAFAȚĂ UTILIZÂND SOLVENȚI ORGANICI

1.1. Concluzii generale privind BAT

1.1.1. Sistemele de management de mediu

BAT 1. Pentru îmbunătățirea performanței generale de mediu, BAT constă în elaborarea și punerea în aplicare a unui sistem de management de mediu (EMS) care are toate caracteristicile următoare:

(i)	angajament, asumarea rolului de lider și responsabilitate din partea conducerii, inclusiv a conducerii superioare, în ceea ce privește punerea în aplicare a unui EMS eficient;

(ii)

o analiză care să includă determinarea contextului organizației, identificarea nevoilor și a așteptărilor părților interesate, identificarea caracteristicilor instalației care sunt asociate cu posibilele riscuri pentru mediu (sau pentru sănătatea umană), precum și a cerințelor legale aplicabile în ceea ce privește mediul;

(iii)

elaborarea unei politici de mediu care să includă îmbunătățirea continuă a performanței de mediu a instalației;

(iv)	stabilirea obiectivelor și a indicatorilor de performanță în ceea ce privește aspectele de mediu semnificative, inclusiv asigurarea respectării cerințelor legale aplicabile;

(v)	planificarea și punerea în aplicare a procedurilor și acțiunilor necesare (inclusiv acțiuni corective și preventive, acolo unde este necesar) pentru a atinge obiectivele de mediu și a evita riscurile de mediu;

(vi)	determinarea structurilor, a rolurilor și a responsabilităților legate de aspectele și obiectivele de mediu și asigurarea resurselor financiare și umane necesare;

(vii)

asigurarea faptului că personalul a cărui activitate poate afecta performanța de mediu a instalației este competent și conștient de rolul său (de exemplu, prin furnizarea de informații și formare profesională);

(viii)

comunicarea internă și externă;

(ix)	încurajarea implicării angajaților în bune practici de management de mediu;

(x)	stabilirea și păstrarea a unui manual de management și a unor proceduri scrise pentru controlul activităților cu impact semnificativ asupra mediului, precum și a unor înregistrări relevante;

(xi)	planificare operațională și control al proceselor, eficace;

(xii)

punerea în aplicare a unor programe de întreținere corespunzătoare;

(xiii)

protocoalele de pregătire și răspuns la situații de urgență, inclusiv de prevenire și/sau de atenuare a impactului negativ (asupra mediului) al situațiilor de urgență;

(xiv)

la (re)proiectarea unei instalații (noi) sau a unei părți a acesteia, luarea în considerare a efectelor sale asupra mediului de-a lungul duratei sale de viață, care include construirea, întreținerea, exploatarea și dezafectarea;

(xv)	punerea în aplicare a unui program de monitorizare și de măsurare; dacă este necesar, se pot găsi informații în Raportul de referință privind monitorizarea emisiilor în aer și în apă provenite de la instalațiile prevăzute în Directiva privind emisiile industriale;

(xvi)

realizarea, cu regularitate, a unor evaluări comparative sectoriale;

(xvii)

audit intern periodic independent (în măsura posibilului) și audit extern periodic independent pentru a evalua performanțele de mediu și pentru a determina dacă EMS este sau nu conform cu măsurile planificate și a fost pus în aplicare și menținut în mod corespunzător;

(xviii)

evaluarea cauzelor neconformităților, punerea în aplicare a acțiunilor corective ca răspuns la neconformități, revizuirea eficacității acțiunilor corective și stabilirea existenței sau a posibilității de apariție a unor neconformități similare;

(xix)

revizuirea periodică, de către conducerea superioară, a EMS și a conformității, a adecvării și a eficacității continue a acestuia;

(xx)	urmărirea și luarea în considerare a dezvoltării unor tehnici mai curate.

În mod specific, pentru tratarea de suprafață utilizând solvenți organici, BAT constă în integrarea, de asemenea, a următoarelor caracteristici în EMS:

(i)	interacțiunea cu considerente de control al calității și asigurare a calității, precum și de sănătate și siguranță;

(ii)

planificarea reducerii amprentei de mediu a unei instalații. Acest lucru implică, în special, următoarele:

(a)	evaluarea performanței generale de mediu a instalației (a se vedea BAT 2);

(b)	luarea în considerare a considerentelor intersectoriale, în special menținerea unui echilibru adecvat între reducerea emisiilor de solvenți și consumul de energie (a se vedea BAT 19), apă (a se vedea BAT 20) și materii prime (a se vedea BAT 6);

(c)	reducerea emisiilor de COV din procesele de curățare (a se vedea BAT 9);

(iii)

includerea următoarelor elemente:

(a)	un plan pentru prevenirea și controlul scurgerilor și al deversărilor [a se vedea BAT 5 (a)];

(b)	un sistem de evaluare a materiilor prime pentru a utiliza materii prime cu impact scăzut asupra mediului, precum și un plan de optimizare a utilizării solvenților în proces (a se vedea BAT 3);

(c)	un bilanț masic al solvenților (a se vedea BAT 10);

(d)	un program de întreținere pentru a reduce frecvența și consecințele OTNOC asupra mediului (a se vedea BAT 13);

(e)	un plan pentru eficiență energetică [a se vedea BAT 19 (a)];

(f)	un plan de gestionare a apei [a se vedea BAT 20 (a)];

(g)	un plan de gestionare a deșeurilor [a se vedea BAT 22 (a)];

(h)	un plan de gestionare a mirosurilor (a se vedea BAT 23).

Notă

Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 instituie sistemul de management de mediu și audit al Uniunii Europene (EMAS), care reprezintă un exemplu de EMS conform cu prezentele BAT.

Aplicabilitate

Nivelul de detaliere și gradul de formalizare al EMS vor fi, în general, legate de natura, dimensiunea și complexitatea instalației, precum și de gama de efecte asupra mediului pe care îl poate avea aceasta.

1.1.2. Performanța generală de mediu

BAT 2. În vederea îmbunătățirii performanței generale de mediu a instalației, în special în ceea ce privește emisiile de COV și consumul de energie, BAT constă în:

—	identificarea zonelor/secțiunilor/etapelor de activitate care contribuie cel mai mult la emisiile de COV și consumul de energie și care prezintă cel mai mare potențial de îmbunătățire (a se vedea, de asemenea, BAT 1);

—	identificarea și punerea în aplicare a unor acțiuni de reducere la minimum a emisiilor de COV și a consumului de energie;

—	actualizarea periodică (cel puțin o dată pe an) a situației și monitorizarea punerii în aplicare a acțiunilor identificate.

1.1.3. Selectarea materiilor prime

BAT 3. Pentru prevenirea sau reducerea impactului asupra mediului pe care îl au materiile prime utilizate, BAT constă în utilizarea ambelor tehnici indicate mai jos.

Tehnică

Descriere

Aplicabilitate

(a)

Utilizarea unor materii prime cu impact scăzut asupra mediului

Ca parte a EMS (a se vedea BAT 1), evaluarea sistematică a impactului negativ asupra mediului pe care îl au materialele utilizate (în special substanțele care sunt cancerigene, mutagene și toxice pentru reproducere, precum și substanțele care prezintă motive de îngrijorare deosebită) și înlocuirea lor cu alte materiale care nu afectează mediul sau sănătatea sau care au un impact scăzut asupra mediului și sănătății, dacă este posibil, ținând seama de cerințele privind calitatea produselor sau de specificațiile produsului.

General aplicabilă.

Domeniul de aplicare (de exemplu, nivelul de detaliere) și natura evaluării vor fi, în general, corelate cu natura, dimensiunea și complexitatea instalației, cu gama de efecte pe care aceasta le poate avea asupra mediului, precum și cu tipul și cantitatea de materiale utilizate.

(b)

Optimizarea utilizării solvenților în proces

Optimizarea utilizării solvenților în proces printr-un plan de management [ca parte a EMS (a se vedea BAT 1)] care vizează identificarea și punerea în aplicare a acțiunilor necesare (de exemplu, dozarea culorilor, optimizarea pulverizării).

General aplicabilă.

BAT 4. Pentru reducerea consumului de solvenți, a emisiilor de COV și a impactului general asupra mediului pe care îl au materiile prime utilizate, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.

Tehnică		Descriere	Aplicabilitate
(a)	Utilizarea unor vopsele/preparate de acoperire/lacuri/cerneluri/adezivi pe bază de solvenți cu un conținut ridicat de materii solide	Utilizarea unor vopsele, preparate de acoperire, cerneluri lichide, lacuri și adezivi care conțin o cantitate mică de solvenți și au un conținut ridicat de materii solide.	Selectarea tehnicilor de tratare de suprafață poate fi restricționată de tipul de activitate, de tipul și forma substratului, de cerințele privind calitatea produselor, precum și de nevoia de a asigura faptul că materialele utilizate, tehnicile de aplicare a preparatului de acoperire, tehnicile de uscare/întărire și sistemele de tratare a efluenților gazoși sunt compatibile reciproc.
(b)	Utilizarea unor vopsele/preparate de acoperire/cerneluri/lacuri/adezivi pe bază de apă	Utilizarea unor vopsele, preparate de acoperire, cerneluri lichide, lacuri și adezivi în care solventul organic este înlocuit parțial cu apă.
(c)	Utilizarea unor cerneluri/preparate de acoperire/vopsele/lacuri/adezivi întărite (întăriți) prin utilizarea radiațiilor	Utilizarea unor vopsele, preparate de acoperire, cerneluri lichide, lacuri și adezivi care pot fi întărite (întăriți) prin activarea unor grupuri specifice de produse chimice cu radiații UV sau IR sau cu electroni rapizi, fără căldură și fără emisii de COV.
(d)	Utilizarea unor adezivi cu două componente, fără solvenți	Utilizarea unor materiale adezive cu două componente, fără solvenți, formate dintr-o rășină și un agent de întărire.
(e)	Utilizarea unor adezivi termofuzibili	Utilizarea acoperirii cu adezivi obținuți din extrudarea la cald a cauciucurilor sintetice, a rășinilor hidrocarbonate și a diverșilor aditivi. Nu se utilizează solvenți.
(f)	Utilizarea preparatelor de acoperire sub formă de pulbere	Utilizarea preparatelor de acoperire fără solvenți, care sunt aplicate ca o pulbere foarte fină și sunt întărite în cuptoare termice.
(g)	Utilizarea unei pelicule laminate pentru acoperirea materialelor sub formă de foaie sau de rolă	Utilizarea unor pelicule polimerice aplicate pe material, sub formă de rolă sau foaie, pentru a-i oferi proprietăți estetice sau funcționale, ceea ce reduce numărul de straturi de acoperire necesare.
(h)	Utilizarea unor substanțe care nu sunt COV sau care sunt COV cu volatilitate mai scăzută	Înlocuirea substanțelor COV cu volatilitate ridicată cu alte substanțe care conțin compuși organici care nu sunt COV sau sunt COV cu volatilitate mai scăzută (de exemplu, esterii).

1.1.4. Depozitarea și manipularea de materii prime

BAT 5. Pentru prevenirea sau reducerea emisiilor fugitive de COV în timpul depozitării și al manipulării materialelor care conțin solvenți și/sau a materialelor periculoase, BAT constă în aplicarea principiilor bunei organizări interne, prin utilizarea tuturor tehnicilor indicate mai jos.

Tehnică

Descriere

Aplicabilitate

Tehnici de gestionare

(a)

Elaborarea și punerea în aplicare a unui plan pentru prevenirea și controlul scurgerilor și al deversărilor

Un plan pentru prevenirea și controlul scurgerilor și al deversărilor face parte din EMS (a se vedea BAT 1) și include următoarele elemente, fără a se limita la acestea:

—	planuri pentru incidente pe amplasament, pentru deversări mici și mari;

—	identificarea rolurilor și a responsabilităților persoanelor implicate;

—	asigurarea faptului că personalul conștientizează aspectele legate de mediu și este instruit pentru a preveni/a gestiona incidentele de deversare;

—	identificarea zonelor cu risc de deversări și/sau scurgeri de materiale periculoase și clasificarea acestora în funcție de risc;

—	în zonele identificate, asigurarea faptului că există sisteme de izolare adecvate, de exemplu, podele impermeabile;

—	identificarea echipamentelor adecvate de izolare și curățare a deversărilor și asigurarea periodică a faptului că acestea sunt disponibile, sunt în bună stare de funcționare și se află aproape de punctele în care se pot produce aceste incidente;

—	orientări privind gestionarea deșeurilor pentru deșeurile rezultate din controlul deversărilor;

—	inspecții periodice (cel puțin o dată pe an) ale zonelor de depozitare și de producție, testarea și calibrarea echipamentelor de detectare a scurgerilor și eliminarea rapidă a scurgerilor de la supape, presetupe, flanșe etc. (a se vedea BAT 13).

General aplicabilă. Domeniul de aplicare (de exemplu, nivelul de detaliere) al planului va fi, în general, corelat cu natura, dimensiunea și complexitatea instalației, precum și cu tipul și cantitatea de materiale utilizate.

Tehnici de depozitare

(b)

Sigilarea sau acoperirea recipientelor și zona de depozitare îngrădită

Depozitarea solvenților, a materialelor periculoase, a solvenților uzați și a agenților de curățare uzați în recipiente sigilate sau acoperite, adecvate pentru riscul asociat și menite să reducă emisiile la minimum. Zona de depozitare a recipientelor este îngrădită și are o capacitate adecvată.

General aplicabilă.

(c)

Reducerea la minimum a depozitării materialelor periculoase în zonele de producție

Materialele periculoase sunt prezente în zonele de producție numai în cantitățile necesare pentru producție; cantitățile mai mari sunt depozitate separat.

Tehnici pentru pomparea și manipularea lichidelor

(d)

Tehnici pentru prevenirea scurgerilor și a deversărilor în timpul pompării

Scurgerile și deversările se previn prin utilizarea unor pompe și garnituri adecvate pentru materialul manipulat și care asigură o etanșeitate adecvată. Acest lucru include echipamente precum motopompe încapsulate, pompe cu cuplaj magnetic, pompe cu mai multe etanșări mecanice și cu sistem de răcire sau tampon, pompe cu mai multe etanșări mecanice și etanșări uscate, pompe cu membrană sau pompe cu burduf.

General aplicabilă.

(e)

Tehnici pentru prevenirea debordărilor în timpul pompării

Acest lucru include asigurarea, de exemplu, a faptului că:

—	operațiunea de pompare este supravegheată;

—	pentru cantități mai mari, rezervoarele de depozitare în vrac sunt prevăzute cu alarme acustice și/sau optice de înalt nivel, cu sisteme de închidere, dacă este necesar.

(f)

Captarea vaporilor de COV în timpul livrării de materiale care conțin solvenți

Atunci când se livrează materiale în vrac ce conțin solvenți (de exemplu, încărcarea sau descărcarea rezervoarelor), vaporii evacuați din rezervoarele receptoare sunt captați, de obicei folosind un sistem antiretur.

Poate să nu se aplice pentru solvenții cu presiune scăzută a vaporilor sau din considerente de cost.

(g)

Izolarea pentru deversări și/sau absorbția rapidă atunci când sunt manipulate materiale care conțin solvenți

Atunci când sunt manipulate materiale care conțin solvenți din recipiente, posibilele deversări se evită prin asigurarea izolării, de exemplu, utilizând cărucioare, paleți și/sau stative cu izolare încorporată (de exemplu, „recipiente colectoare”) și/sau cu absorbție rapidă utilizând materiale absorbante.

General aplicabilă.

1.1.5. Distribuția materiilor prime

BAT 6. Pentru reducerea consumului de materii prime și a emisiilor de COV, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.

Tehnică		Descriere	Aplicabilitate
(a)	Furnizarea centralizată de materiale care conțin COV (de exemplu, cerneluri, preparate de acoperire, adezivi, agenți de curățare)	Furnizarea de materiale care conțin COV (de exemplu, cerneluri, preparate de acoperire, adezivi, agenți de curățare) în zona de aplicare prin conducte directe cu tubulaturi circulare, inclusiv cu o curățare a sistemului, cum ar fi godevilarea sau curățarea cu jet de aer.	Poate să nu se aplice în cazul unor schimbări frecvente ale cernelurilor/vopselelor/preparatelor de acoperire/adezivilor sau solvenților.
(b)	Sisteme de amestecare avansate	Echipamente de amestecare controlate prin intermediul computerului pentru a obține vopseaua/preparatul de acoperire/cerneala/adezivul dorit/dorită.	General aplicabilă.
(c)	Furnizarea de materiale care conțin COV (de exemplu, cerneluri, preparate de acoperire, adezivi, agenți de curățare) la punctul de aplicare utilizând un sistem închis	În cazul unor schimbări frecvente ale cernelurilor/vopselelor/preparatelor de acoperire/adezivilor sau solvenților ori pentru utilizare la scară mică, furnizarea de cerneluri/vopsele/preparate de acoperire/adezivi și solvenți din mici recipiente de transport amplasate în apropierea zonei de aplicare, utilizând un sistem închis.
(d)	Automatizarea schimbării culorii	Schimbarea automată a culorii și purjarea liniei de cerneală/vopsea/preparat de acoperire, cu captarea solvenților.
(e)	Gruparea culorilor	Modificarea secvenței de produse pentru a obține secvențe mari cu aceeași culoare.
(f)	Purjarea ușoară în pulverizare	Reumplerea pistolului de pulverizare cu o nouă vopsea, fără clătire intermediară.

1.1.6. Aplicarea preparatului de acoperire

BAT 7. Pentru reducerea consumului de materii prime și a impactului general asupra mediului pe care îl au procesele de aplicare a preparatelor de acoperire, constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.

Tehnică		Descriere	Aplicabilitate
Tehnici pentru aplicarea fără pulverizare
(a)	Aplicare cu tamburul	Aplicare în care sunt utilizați tamburi pentru a transfera sau a doza preparatul de acoperire lichid pe o bandă mobilă.	Se aplică numai pentru substraturile plate (4).
(b)	Racletă deasupra tamburului	Preparatul de acoperire se aplică pe substrat printr-un spațiu dintre o racletă și un tambur. La suprapunerea preparatului de acoperire peste substrat, surplusul este eliminat.	General aplicabilă (4).
(c)	Aplicare fără clătire (uscare pe loc) la acoperirea bobinelor	Aplicarea acoperirilor prin conversie, care nu necesită o clătire suplimentară cu apă, utilizând o mașină cu valțuri (chemcoater) sau rulouri cu inserție de cauciuc.	General aplicabilă (4).
(d)	Acoperire în stil perdea (turnare)	Piesele de prelucrat sunt trecute printr-o peliculă laminată de preparat de acoperire, evacuată dintr-un rezervor de alimentare.	Se aplică numai pentru substraturile plate (4).
(e)	Electroacoperire	Particulele de vopsea dispersate într-o soluție pe bază de apă se depun pe substraturile imersate sub influența unui câmp electric (depunere electroforetică).	Se aplică numai pentru substraturile metalice (4).
(f)	Inundare	Piesele de prelucrat sunt transportate cu ajutorul unor sisteme transportoare într-un canal închis, care apoi este inundat cu materialul de acoperire prin intermediul unor tuburi de injectare. Materialul în exces este colectat și reutilizat.	General aplicabilă (4).
(g)	Coextrudare	Substratul imprimat este cuplat cu o peliculă de plastic lichefiat cald și, ulterior, este răcit. Această peliculă înlocuiește stratul de acoperire suplimentar necesar. Aceasta poate fi utilizată între două straturi diferite de purtători diferiți, acționând ca adeziv.	Nu se aplică atunci când este necesară o rezistență mare a legăturii sau o rezistență ridicată la temperatura de sterilizare (4).
Tehnici de atomizare a pulverizării
(h)	Pulverizare fără aer, pneumatică	Se utilizează un flux de aer (aer modelator) pentru a modifica conul de pulverizare al unui pistol de pulverizare fără aer.	General aplicabilă (4).
(i)	Atomizare pneumatică cu gaze inerte	Aplicarea pneumatică a vopselei cu gaze inerte sub presiune (de exemplu, azot, dioxid de carbon).	Poate să nu se aplice pentru acoperirea suprafețelor din lemn (4).
(j)	Atomizare cu volum mare la presiune scăzută (HVLP)	Atomizarea vopselei într-o duză de pulverizare prin amestecarea vopselei cu volume mari de aer la o presiune scăzută (max. 1,7 bari). Pistoalele HVLP au o eficiență a transferului vopselei > 50 %.	General aplicabilă (4).
(k)	Atomizare electrostatică (complet automatizată)	Atomizarea cu discuri sau clopote rotative de mare viteză și modelarea jetului de pulverizare cu câmpuri electrostatice și aer modelator.
(l)	Pulverizare cu sau fără aer asistată electrostatic	Modelarea jetului de pulverizare pentru atomizare pneumatică sau fără aer cu un câmp electrostatic. Pistoalele pentru vopsire electrostatică au o eficiență a transferului > 60 %. Metodele electrostatice fixe au o eficiență a transferului de până la 75 %.
(m)	Pulverizare la cald	Atomizarea pneumatică cu aer cald sau vopsea încălzită.	Poate să nu se aplice pentru schimbarea frecventă a culorii (4).
(n)	Aplicarea de tip „pulverizare, raclare și clătire” în acoperirea bobinelor	Pulverizarea se utilizează pentru aplicarea agenților de curățare și de pretratare și pentru clătire. După pulverizare, instrumentele cu inserție de cauciuc sunt utilizate pentru a reduce la minimum descărcarea soluției, care este urmată de clătire.	General aplicabilă (4).
Automatizarea aplicării prin pulverizare
(o)	Aplicarea cu ajutorul roboților	Aplicarea preparatelor de acoperire și a materialelor de etanșare cu ajutorul roboților pe suprafețe interne și externe.	General aplicabilă (4).
(p)	Aplicarea cu ajutorul mașinilor	Utilizarea mașinilor de vopsit pentru manipularea capului de pulverizare/pistolului de pulverizare/duzei.	General aplicabilă (4).

1.1.7. Uscarea/întărirea

BAT 8. Pentru reducerea consumului de energie și a impactului general asupra mediului pe care îl au procesele de uscare/întărire, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.

Tehnică		Descriere	Aplicabilitate
(a)	Uscare/întărire prin convecția gazelor inerte	Gazul inert (azot) este încălzit în cuptor, permițând încărcarea cu solvenți peste LIE. Sunt posibile încărcări ale solvenților cu azot > 1 200 g/m3.	Nu se aplică atunci când uscătoarele trebuie să fie deschise periodic (5).
(b)	Uscare/întărire prin inducție	Întărirea sau uscarea directă la cald cu ajutorul unor bobine de inducție electromagnetică ce produc căldură în interiorul piesei metalice de prelucrat printr-un câmp magnetic oscilant.	Se aplică numai pentru substraturile metalice (5).
(c)	Uscarea cu microunde și de înaltă frecvență	Uscarea utilizând microunde sau radiații de înaltă frecvență.	Se aplică numai pentru preparatele de acoperire și cernelurile pe bază de apă și pentru substraturile nemetalice (5).
(d)	Întărirea cu radiații	Întărirea cu radiații se aplică pe bază de rășini și diluanți reactivi (monomeri) care reacționează la expunerea la radiații [infraroșii (IR), ultraviolete (UV)] sau la fascicule de electroni (EB) de mare energie.	Se aplică numai pentru preparate de acoperire și cerneluri specifice (5).
(e)	Uscare combinată prin convecție/radiații IR	Uscarea unei suprafețe umede cu o combinație de curent de aer cald (convecție) și un radiator cu infraroșii.	General aplicabilă (5).
(f)	Uscare/întărire prin convecție combinată cu recuperarea de căldură	Căldura provenită de la efluenții gazoși este recuperată [a se vedea BAT 19 (e)] și utilizată pentru a preîncălzi aerul de intrare al uscătorului cu convecție/cuptorului de întărire.	General aplicabilă (5).

1.1.8. Curățarea

BAT 9. Pentru reducerea emisiilor de COV din procesele de curățare, BAT constă în reducerea la minimum a utilizării agenților de curățare pe bază de solvenți și în utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos.

Tehnică

Descriere

Aplicabilitate

(a)

Protecția zonelor și a echipamentelor de pulverizare

Zonele și echipamentele de aplicare (de exemplu, pereții cabinei de vopsire prin pulverizare și roboții de pulverizare) care pot fi expuse la un surplus de pulverizare și la picurare etc. sunt acoperite cu huse textile sau cu folii de unică folosință, rezistente la sfâșiere sau uzură.

Selectarea tehnicilor de curățare poate fi restricționată de tipul de proces, de substratul sau de echipamentele care urmează să fie curățate, precum și de tipul de contaminare.

(b)

Eliminarea materiilor solide înainte de finalizarea curățării

Materiile solide sunt eliminate sub formă concentrată (uscată), de obicei manual, cu sau fără ajutorul unor mici cantități de degresant. Acest lucru reduce cantitatea de materiale care trebuie să fie eliminată cu solvent și/sau apă în următoarele etape de curățare și, prin urmare, cantitatea de solvent și/sau de apă utilizată.

(c)

Curățarea manuală cu șervețele preimpregnate

Pentru curățarea manuală se utilizează șervețele preimpregnate cu agenți de curățare. Agenții de curățare pot fi pe bază de solvenți, solvenți cu volatilitate scăzută sau fără solvenți.

(d)

Utilizarea agenților de curățare cu volatilitate scăzută

Aplicarea solvenților cu volatilitate scăzută ca agenți de curățare, pentru curățarea manuală sau automată, cu putere mare de curățare.

(e)

Curățarea pe bază de apă

Pentru curățare se utilizează detergenți pe bază de apă sau solvenți miscibili în apă, cum ar fi alcoolii sau glicolii.

(f)

Mașini de spălat închise

Degresarea/curățarea automată în loturi a preselor/pieselor de prese în mașini de spălat închise. Acest lucru se poate efectua utilizând:

(a)	solvenți organici (cu extracție a aerului urmată de reducerea COV și/sau de recuperarea solvenților utilizați) (a se vedea BAT 15) sau

(b)	solvenți fără COV sau

(c)	agenți de curățare alcalini (cu epurarea externă sau internă a apelor uzate).

(g)

Purjarea cu recuperarea solvenților

Colectarea, depozitarea și, dacă este posibil, reutilizarea solvenților utilizați pentru a purja pistoalele/dispozitivele de aplicare și liniile între operațiunile de schimbare a culorilor.

(h)

Curățarea cu pulverizator de apă cu presiune ridicată

Pulverizatoarele de apă cu presiune ridicată și sistemele pe bază de bicarbonat de sodiu sau alte sisteme similare sunt utilizate pentru curățarea automată în loturi a pieselor de prese/mașini.

(i)

Curățarea cu ultrasunete

Curățarea într-un lichid folosind vibrații de frecvență ridicată pentru dizolvarea contaminării aderate.

(j)

Curățarea cu gheață carbonică (CO2)

Curățarea pieselor echipamentelor și a substraturilor metalice sau plastice prin sablarea cu fulgi de CO2 sau zăpadă carbonică.

(k)

Curățarea prin sablare cu particule plastice

Surplusul de vopsea acumulată este eliminat de pe dispozitivele de fixare a panourilor și de pe transportatoarele caroseriilor (sănii) prin sablarea cu particule plastice.

1.1.9. Monitorizare

1.1.9.1. Bilanțul masic al solvenților

BAT 10. BAT constă în monitorizarea emisiilor totale și fugitive de COV prin efectuarea, cel puțin o dată pe an, a unui bilanț masic al solvenților la intrarea solvenților în instalație și la ieșirea acestora din instalație, conform definițiilor din partea 7 punctul 2 din anexa VII la Directiva 2010/75/UE, precum și în reducerea la minimum a incertitudinii datelor privind bilanțul masic al solvenților utilizând toate tehnicile indicate mai jos.

Tehnică

Descriere

(a)

Identificarea completă și cuantificarea intrărilor și ieșirilor de solvenți relevante, inclusiv a incertitudinii asociate

Aceasta include:

—	identificarea și documentarea intrărilor și ieșirilor de solvenți (de exemplu, emisiile din gazele reziduale, emisiile din fiecare sursă de emisii fugitive, solvenții care rezultă în deșeuri);

—	cuantificarea demonstrată a fiecărei intrări și ieșiri de solvenți relevante și înregistrarea metodologiei utilizate (de exemplu, măsurare, calcul utilizând factori de emisie, estimare pe baza parametrilor de funcționare);

—	identificarea principalelor surse de incertitudine în ceea ce privește cuantificarea menționată anterior, precum și punerea în aplicare a unor acțiuni corective pentru reducerea incertitudinii;

—	actualizarea periodică a datelor privind intrările și ieșirile de solvenți.

(b)

Punerea în aplicare a unui sistem de urmărire a solvenților

Un sistem de urmărire a solvenților are scopul de a păstra controlul atât asupra cantităților de solvenți utilizate, cât și asupra celor neutilizate (de exemplu, prin cântărirea cantităților neutilizate returnate în zona de depozitare din zona de aplicare).

(c)

Monitorizarea modificărilor care pot influența incertitudinea datelor privind bilanțul masic al solvenților

Se înregistrează orice modificare ce ar putea influența incertitudinea datelor privind bilanțul masic al solvenților, cum ar fi:

—	defecțiunile sistemului de tratare a efluenților gazoși: data și durata;

—	modificări ce pot influența debitul de aer/gaz, de exemplu, înlocuirea ventilatoarelor, a tamburilor de acționare, a motoarelor; data și tipul modificării.

Aplicabilitate

Nivelul de detaliere a bilanțului masic al solvenților va fi proporțional cu natura, dimensiunea și complexitatea instalației, cu gama de efecte pe care aceasta le poate avea asupra mediului, precum și cu tipul și cantitatea de materiale utilizate.

1.1.9.2. Emisiile din gazele reziduale

BAT 11. BAT constă în monitorizarea emisiilor din gazele reziduale cel puțin cu frecvența indicată mai jos și în conformitate cu standardele EN. Dacă nu sunt disponibile standarde EN, BAT constă în utilizarea standardelor ISO, a standardelor naționale sau a altor standarde internaționale care asigură furnizarea de date de o calitate științifică echivalentă.

Substanță/parametru	Sectoare/surse		Standard(e)	Frecvență minimă de monitorizare	Monitorizare asociată cu
Pulberi	Acoperirea vehiculelor – acoperire prin pulverizare		EN 13284-1	O dată pe an (6)	BAT 18
	Acoperirea altor suprafețe metalice și din material plastic – acoperire prin pulverizare
	Acoperirea aeronavelor – pregătire (de exemplu, șlefuire, sablare) și acoperire
	Acoperirea și imprimarea ambalajelor din metal – aplicare prin pulverizare
	Acoperirea suprafețelor din lemn – pregătire și acoperire
COVT	Toate sectoarele	Orice coș cu o încărcare de COVT < 10 kg C/h	EN 12619	O dată pe an (6) (7) (8)	BAT 14, BAT 15
		Orice coș cu o încărcare de COVT ≥ 1 kg C/h	Standarde EN generice (9)	Continuă
DMF	Acoperirea materialelor textile, a foliilor și a hârtiei (10)		Niciun standard EN disponibil (11)	O dată la trei luni (6)	BAT 15
NOX	Tratarea termică a efluenților gazoși		EN 14792	O dată pe an (12)	BAT 17
CO	Tratarea termică a efluenților gazoși		EN 15058	O dată pe an (12)	BAT 17

1.1.9.3. Emisii în apă

BAT 12. BAT constă în monitorizarea emisiilor în apă, cel puțin cu frecvența indicată mai jos și în conformitate cu standardele EN. Dacă nu sunt disponibile standarde EN, BAT constă în utilizarea standardelor ISO, a standardelor naționale sau a altor standarde internaționale care asigură furnizarea de date de o calitate științifică echivalentă.

Substanță/parametru	Sector	Standard(e)	Frecvență minimă de monitorizare	Monitorizare asociată cu
MTS (13)	Acoperirea vehiculelor	EN 872	O dată pe lună (14) (15)	BAT 21
	Acoperirea bobinelor
	Acoperirea și imprimarea ambalajelor din metal (doar pentru dozele DWI)
CCO (13) (16)	Acoperirea vehiculelor	Nu sunt disponibile standarde EN
	Acoperirea bobinelor
	Acoperirea și imprimarea ambalajelor din metal (doar pentru dozele DWI)
COT (13) (16)	Acoperirea vehiculelor	EN 1484
	Acoperirea bobinelor
	Acoperirea și imprimarea ambalajelor din metal (doar pentru dozele DWI)
Cr(VI) (17) (18)	Acoperirea aeronavelor	EN ISO 10304-3 sau EN ISO 23913
	Acoperirea bobinelor
Cr (18) (19)	Acoperirea aeronavelor	Diverse standarde EN disponibile (de exemplu, EN ISO 11885, EN ISO 17294-2, EN ISO 15586)
	Acoperirea bobinelor
Ni (18)	Acoperirea vehiculelor
	Acoperirea bobinelor
Zn (18)	Acoperirea vehiculelor
	Acoperirea bobinelor
AOX (18)	Acoperirea vehiculelor	EN ISO 9562
	Acoperirea bobinelor
	Acoperirea și imprimarea ambalajelor din metal (doar pentru dozele DWI)
F- (18) (20)	Acoperirea vehiculelor	EN ISO 10304-1
	Acoperirea bobinelor
	Acoperirea și imprimarea ambalajelor din metal (doar pentru dozele DWI)

1.1.10. Emisiile în timpul OTNOC

BAT 13. Pentru a reduce frecvența apariției OTNOC și pentru a reduce emisiile în timpul OTNOC, BAT constă în utilizarea ambelor tehnici indicate mai jos.

Tehnică		Descriere
(a)	Identificarea echipamentelor critice	Echipamentele critice pentru protecția mediului („echipamentele critice”) sunt identificate pe baza unei evaluări a riscurilor. În principiu, acest lucru se referă la toate echipamentele și sistemele care gestionează COV (de exemplu, sistemul de tratare a efluenților gazoși, sistemul de detectare a scurgerilor).
(b)	Inspecție, întreținere și monitorizare	Un program structurat pentru a maximiza disponibilitatea și performanța echipamentelor critice, care include proceduri standard de operare, întreținere preventivă, întreținere periodică și neplanificată. Se monitorizează perioadele, durata, cauzele OTNOC și, dacă este posibil, emisiile pe durata producerii OTNOC.

1.1.11. Emisiile din gazele reziduale

1.1.11.1. Emisiile de COV

BAT 14. Pentru reducerea emisiilor de COV din zonele de producție și depozitare, BAT constă în utilizarea tehnicii (a) și a unei combinații adecvate a celorlalte tehnici indicate mai jos.

Tehnică

Descriere

Aplicabilitate

(a)

Selectarea, proiectarea și optimizarea sistemelor

Un sistem de efluenți gazoși este selectat, proiectat și optimizat ținând seama de parametri precum:

—	cantitatea de aer extras;

—	tipul și concentrația solvenților din aerul extras;

—	tipul de sistem de tratare (specific/centralizat);

—	sănătate și siguranță;

—	eficiență energetică.

Pentru selectarea sistemelor, poate fi luată în considerare următoarea ordine de prioritate:

—	separarea efluenților gazoși cu concentrații ridicate și scăzute de COV;

—	tehnicile de omogenizare și creștere a concentrației de COV [a se vedea BAT 16 (b) și (c)];

—	tehnicile pentru recuperarea solvenților din efluenții gazoși (a se vedea BAT 15);

—	tehnicile de reducere a COV cu recuperare de căldură (a se vedea BAT 15);

—	tehnicile de reducere a COV fără recuperare de căldură (a se vedea BAT 15).

General aplicabilă.

(b)

Extracția aerului cât mai aproape de punctul de aplicare al materialelor care conțin COV

Extracția aerului cât mai aproape de punctul de aplicare cu închiderea totală sau parțială a zonelor de aplicare a solvenților (de exemplu, mașini de cretare, mașini/dispozitive de aplicare, cabine de vopsire prin pulverizare). Aerul extras poate fi tratat cu ajutorul unui sistem de tratare a efluenților gazoși.

Poate să nu se aplice în cazul în care închiderea determină accesul dificil la echipamente în timpul funcționării.

Aplicabilitatea poate fi restricționată de forma și dimensiunea zonei care trebuie să fie închisă.

(c)

Extracția aerului cât mai aproape de punctul de pregătire a vopselelor/preparatelor de acoperire/adezivilor/cernelurilor

Extracția aerului cât mai aproape de punctul de pregătire a vopselelor/preparatelor de acoperire/adezivilor/cernelurilor (de exemplu, zona de amestecare). Aerul extras poate fi tratat cu ajutorul unui sistem de tratare a efluenților gazoși.

Se aplică numai în cazul în care sunt preparate vopsele/preparate de acoperire/adezivi/cerneluri.

(d)

Extracția aerului din procesele de uscare/întărire

Cuptoarele de întărire/uscătoarele sunt dotate cu un sistem de extracție a aerului. Aerul extras poate fi tratat cu ajutorul unui sistem de tratare a efluenților gazoși.

Se aplică numai pentru procesele de uscare/întărire.

(e)

Reducerea la minimum a emisiilor fugitive și a pierderilor de căldură din cuptoare/uscătoare fie prin etanșarea intrării și a ieșirii cuptoarelor de întărire/uscătoarelor, fie prin aplicarea unei presiuni inferioare celei atmosferice la uscare

Intrarea în cuptoarele de întărire/uscătoare și ieșirea din acestea sunt etanșate pentru a reduce la minimum emisiile fugitive de COV și pierderile de căldură. Etanșarea poate fi asigurată cu ajutorul unor jeturi de aer sau cuțite de aer, uși, perdele metalice sau din material plastic, raclete etc. În mod alternativ, cuptoarele/uscătoarele sunt păstrate sub o presiune inferioară celei atmosferice.

Se aplică numai atunci când se utilizează cuptoare de întărire/uscătoare.

(f)

Extracția aerului din zona de răcire

Atunci când are loc răcirea substratului după uscare/întărire, aerul din zona de răcire este extras și poate fi tratat printr-un sistem de tratare a efluenților gazoși.

Se aplică numai atunci când răcirea substratului are loc după uscare/întărire.

(g)

Extracția aerului din zonele de depozitare a materiilor prime, a solvenților și a deșeurilor care conțin solvenți

Aerul din depozitele de materii prime și/sau din recipientele individuale pentru materii prime, solvenți și deșeuri care conțin solvenți este extras și poate fi tratat printr-un sistem de tratare a efluenților gazoși.

Poate să nu se aplice pentru recipientele închise sau pentru depozitarea de materii prime, solvenți și deșeuri care conțin solvenți cu o presiune scăzută a vaporilor și o toxicitate scăzută.

(h)

Extracția aerului din zonele de curățare

Aerul din zonele în care piesele de mașini și echipamentele sunt curățate cu solvenți organici, fie în mod manual, fie în mod automat, este extras și poate fi tratat printr-un sistem de tratare a efluenților gazoși.

Se aplică numai pentru zonele în care piesele de mașini și echipamentele sunt curățate cu solvenți organici.

BAT 15. Pentru reducerea emisiilor de COV din gazele reziduale și creșterea eficienței utilizării resurselor, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.

Tehnică		Descriere	Aplicabilitate
I. Captarea și recuperarea solvenților din efluenții gazoși
(a)	Condensare	O tehnică de eliminare a compușilor organici prin reducerea temperaturii sub punctul lor de rouă, astfel încât vaporii să se lichefieze. În funcție de intervalul de temperatură de funcționare necesar, se utilizează diferiți agenți frigorifici, de exemplu, apă de răcire, apă răcită (în mod tipic temperatura este de aproximativ 5 °C), amoniac sau propan.	Aplicabilitatea poate fi restricționată dacă necesarul de energie pentru recuperare este excesiv din cauza conținutului scăzut de COV.
(b)	Adsorbție utilizând cărbune activ sau zeoliți	COV sunt adsorbiți pe suprafața cărbunelui activ, a zeoliților sau a hârtiei din fibră de carbon. Adsorbatul este desorbit ulterior, de exemplu, cu abur (adesea pe amplasament), pentru a fi reutilizat sau eliminat, iar adsorbantul este reutilizat. Pentru funcționarea în regim continuu, de obicei se utilizează mai mult de doi adsorbanți în paralel, unul dintre aceștia fiind în modul de desorbție. De asemenea, adsorbția se aplică în mod obișnuit ca o etapă de concentrare pentru a spori eficiența oxidării ulterioare.	Aplicabilitatea poate fi restricționată dacă necesarul de energie pentru recuperare este excesiv din cauza conținutului scăzut de COV.
(c)	Absorbție utilizând un lichid adecvat	Utilizarea unui lichid adecvat pentru eliminarea poluanților din efluenții gazoși prin absorbție, în special a compușilor solubili și a materiilor solide (pulberi). Recuperarea solvenților este posibilă, de exemplu, utilizând distilarea sau desorbția termică. (Pentru eliminarea pulberilor, a se vedea BAT 18.)	General aplicabilă.
II. Tratarea termică a solvenților din efluenții gazoși cu recuperarea energiei
(d)	Transmiterea efluenților gazoși la o instalație de ardere	Efluenții gazoși sunt trimiși, parțial sau integral, ca aer de combustie și combustibil suplimentar, la o instalație de ardere [inclusiv centrale CHP (de producere combinată a energiei electrice și a energiei termice)] utilizată pentru producția de abur și/sau de energie electrică.	Nu se aplică pentru efluenții gazoși care conțin substanțele menționate la articolul 59 alineatul (5) din DEI. Aplicabilitatea poate fi restricționată din considerente de siguranță.
(e)	Oxidarea termică recuperativă	Oxidare termică ce utilizează căldura gazelor reziduale, de exemplu, pentru a preîncălzi efluenții gazoși de intrare.	General aplicabilă.
(f)	Oxidarea termică regenerativă cu paturi multiple sau cu un distribuitor de aer rotativ fără supape	Un oxidator cu paturi multiple (trei sau cinci) plin cu umplutură ceramică. Paturile sunt schimbătoare de căldură, încălzite alternativ de gazele de ardere reziduale rezultate din oxidare, apoi debitul este inversat pentru a încălzi aerul de admisie în oxidator. Debitul se inversează cu regularitate. În distribuitorul de aer rotativ fără supape, suportul ceramic este ținut într-un singur vas rotativ, împărțit în mai multe părți.	General aplicabilă.
(g)	Oxidare catalitică	Oxidarea VOC asistată de un catalizator pentru a reduce temperatura de oxidare și consumul de combustibil. Căldura de evacuare poate fi recuperată cu tipuri recuperative sau regenerative de schimbătoare de căldură. Temperaturile de oxidare mai ridicate (500-750 °C) sunt utilizate pentru tratarea efluenților gazoși rezultați din fabricarea sârmei bobinate.	Aplicabilitatea poate fi restricționată de prezența otrăvurilor pentru catalizatori.
III. Tratarea solvenților din efluenții gazoși fără recuperarea solvenților sau a energiei
(h)	Tratarea biologică a efluenților gazoși	Efluenții gazoși sunt desprăfuiți și trimiși la un reactor cu substrat de biofiltru. Biofiltrul este format dintr-un pat de material organic (de exemplu, turbă, iarbă neagră, compost, rădăcini, scoarță de copac, lemn de esență moale și diferite combinații) sau de material inert (de exemplu, argilă, cărbune activ și poliuretan), în care fluxul de efluenți gazoși este oxidat biologic, de microorganisme naturale, în dioxid de carbon, apă, săruri anorganice și biomasă. Biofiltrul este sensibil la pulberi, temperaturi ridicate sau variațiile mari ale efluenților gazoși, de exemplu ale temperaturii de admisie sau ale concentrației de COV. Poate fi necesară alimentarea suplimentară cu nutrienți.	Se aplică numai pentru tratarea solvenților biodegradabili.
(i)	Oxidare termică	Oxidarea COV prin încălzirea efluenților gazoși cu aer sau oxigen la o temperatură superioară celei de autoaprindere într-o cameră de ardere și prin menținerea la o temperatură ridicată pe o durată suficient de lungă încât să aibă loc o ardere completă a COV cu rezultarea de dioxid de carbon și apă.	General aplicabilă.

Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT-AEL) sunt prezentate în tabelele 11, 15, 17, 19, 21, 24, 27, 30, 32 și 35 din prezentele concluzii privind BAT.

BAT 16. Pentru reducerea consumului de energie al sistemului de reducere a COV, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.

Tehnică

Descriere

Aplicabilitate

(a)

Menținerea concentrației de COV transmise la sistemul de tratare a efluenților gazoși utilizând ventilatoare centrifugale cu frecvență variabilă

Utilizarea unui ventilator centrifugal cu frecvență variabilă cu sistemele centralizate de tratare a efluenților gazoși pentru a modula fluxul de aer astfel încât să corespundă evacuării prin echipamentul care se poate afla în funcțiune.

Se aplică numai pentru sistemele centrale de tratare termică a efluenților gazoși în procedeele discontinue, cum ar fi imprimarea.

(b)

Concentrația internă de solvenți din efluenții gazoși

Efluenții gazoși sunt recirculați în cadrul procesului (la nivel intern) în cuptoarele de întărire/uscătoare și/sau în cabinele de vopsire prin pulverizare; așadar, crește concentrația de COV din efluenții gazoși și sporește eficiența sistemului de tratare a efluenților gazoși în ceea ce privește reducerea.

Aplicabilitatea poate fi limitată de factori de sănătate și siguranță, cum ar fi LIE și cerințele privind calitatea produselor sau specificațiile de produs.

(c)

Concentrația externă de solvenți din efluenții gazoși, prin adsorbție

Concentrația de solvenți din efluenții gazoși este sporită printr-un flux circular continuu de aer de proces din cabina de vopsire prin pulverizare, eventual combinat cu efluenții gazoși din cuptorul de întărire/uscător, prin echipamentul de adsorbție. Acest echipament poate să includă:

—	adsorbant cu pat fix, cu cărbune activ sau zeolit;

—	adsorbant cu pat fluidizat, cu cărbune activ;

—	adsorbant cu rotor, cu cărbune activ sau zeolit;

—	sită moleculară.

Aplicabilitatea poate fi restricționată dacă necesarul de energie este excesiv din cauza conținutului scăzut de COV.

(d)

Tehnica cu galerie de evacuare pentru reducerea volumului de gaze reziduale

Efluenții gazoși din cuptoarele de întărire/uscătoare sunt trimiși într-o cameră mare (galerie de evacuare) și sunt recirculați parțial ca aer de admisie în cuptoarele de întărire/uscătoare. Aerul în exces din galeria de evacuare este trimis în sistemul de tratare a efluenților gazoși. Acest ciclu crește conținutul de COV din aerul aflat în cuptoarele de întărire/uscătoare și scade volumul de gaze reziduale.

General aplicabilă.

1.1.11.2. Emisiile de NOX și de CO

BAT 17. Pentru reducerea emisiilor de NOX din gazele reziduale limitând în același timp emisiile de CO rezultate din tratarea termică a solvenților din efluenții gazoși, BAT constă în utilizarea tehnicii (a) sau a ambelor tehnici indicate mai jos.

Tehnică		Descriere	Aplicabilitate
(a)	Optimizarea condițiilor de tratare termică (proiectare și funcționare)	Proiectarea adecvată a camerelor de ardere, a arzătoarelor și a echipamentelor/dispozitivelor asociate este combinată cu optimizarea condițiilor de ardere (de exemplu, controlând parametrii de ardere, precum temperatura și timpul de staționare) cu sau fără utilizarea unor sisteme automate și cu întreținerea planificată periodică a sistemului de ardere conform recomandărilor furnizorilor	Aplicabilitatea proiectării poate fi restricționată pentru instalațiile existente.
(b)	Utilizarea arzătoarelor cu conținut redus de NOX	Temperatura maximă a flăcării în camera de ardere este redusă, întârziind, dar finalizând arderea și sporind transferul de căldură (emisivitate crescută a flăcării). Tehnica este combinată cu creșterea timpului de staționare pentru a obține distrugerea dorită a COV.	Aplicabilitatea poate fi restricționată la instalațiile existente ca urmare a unor constrângeri legate de proiectare și/sau de funcționare.

Tabelul 1

Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile de NOX din gazele reziduale și nivelul de emisie indicativ pentru emisiile de CO din gazele reziduale rezultate din tratarea termică a efluenților gazoși

Parametru

Unitate

BAT-AEL (21)

(Medie zilnică sau medie pe perioada de prelevare)

Nivel de emisie indicativ (21)

(Medie zilnică sau medie pe perioada de prelevare)

NOX

mg/Nm3

20-130 (22)

Fără nivel indicativ

Fără BAT-AEL

20-150

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 11.

1.1.11.3. Emisii de pulberi

BAT 18. Pentru reducerea emisiilor de pulberi din gazele reziduale rezultate din procesele de pregătire a substratului de suprafață, tăiere, aplicare a preparatului de acoperire și finisare pentru sectoarele și procesele prezentate în tabelul 2, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.

Tehnică		Descriere
(a)	Cabină de vopsire prin pulverizare cu separare umedă (cu perdea de apă)	O perdea de apă care curge în cascadă pe verticală pe panoul posterior al cabinei de vopsire prin pulverizare captează particulele de vopsea rezultate din surplusul de pulverizare. Amestecul de apă și vopsea este captat într-un rezervor, iar apa este recirculată.
(b)	Separare umedă	Particulele de vopsea și alte pulberi din efluenții gazoși sunt separate în sistemele de epurare prin amestecarea forțată a efluenților gazoși cu apă. [Pentru eliminarea COV, a se vedea BAT 15 (c).]
(c)	Separarea uscată cu materiale grunduite a surplusului de pulverizare	Un proces de separare uscată a surplusului de pulverizare cu vopsea, utilizând filtre cu membrană combinate cu piatră-de-var ca material de grunduire pentru a împiedica ancrasarea membranelor.
(d)	Separarea uscată a surplusului de pulverizare utilizând filtre	Sistem de separare mecanică, de exemplu, utilizând carton, pânză sau sinter.
(e)	Precipitator electrostatic	În precipitatoarele electrostatice, particulele sunt încărcate și separate sub influența unui câmp electric. Într-un filtru electrostatic uscat, materialul colectat este eliminat mecanic (de exemplu, prin agitare, vibrații, aer comprimat). Într-un filtru electrostatic umed, acesta este inundat cu un lichid adecvat, de obicei un agent de separare pe bază de apă.

Tabelul 2

Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile de pulberi din gazele reziduale

Parametru	Sector	Proces	Unitate	BAT-AEL (Medie zilnică sau medie pe perioada de prelevare)
Pulberi	Acoperirea vehiculelor	Acoperire prin pulverizare	mg/Nm3	< 1-3
	Acoperirea altor suprafețe metalice și din material plastic	Acoperire prin pulverizare
	Acoperirea aeronavelor	Pregătire (de exemplu, șlefuire, sablare) și acoperire
	Acoperirea și imprimarea ambalajelor din metal	Aplicare prin pulverizare
	Acoperirea suprafețelor din lemn	Pregătire, acoperire

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 11.

1.1.12. Eficiența energetică

BAT 19. În vederea utilizării eficiente a energiei, BAT constă în utilizarea tehnicilor (a) și (b) și a unei combinații adecvate a tehnicilor (c)-(h) indicate mai jos.

Tehnică

Descriere

Aplicabilitate

Tehnici de gestionare

(a)

Plan pentru eficiență energetică

Un plan pentru eficiență energetică face parte din EMS (a se vedea BAT 1) și implică definirea și calcularea consumului specific de energie al activității, stabilirea anuală a indicatorilor-cheie de performanță (de exemplu MWh/tonă de produse) și planificarea obiectivelor de îmbunătățire periodică și a acțiunilor conexe. Planul se adaptează la particularitățile instalației în ceea ce privește procesul (procesele) realizate, materialele, produsele etc.

Nivelul de detaliere și natura planului pentru eficiență energetică și a întocmirii bilanțului energetic vor fi legate, în general, de natura, dimensiunea și complexitatea instalației și de tipurile de surse de energie utilizate. Poate să nu se aplice dacă activitatea de TSSO este realizată într-o instalație mai mare, cu condiția ca planul pentru eficiență energetică și întocmirea bilanțului energetic pentru instalația mai mare să acopere suficient activitatea de TSSO.

(b)

Întocmirea bilanțului energetic

Întocmirea o dată pe an a unui bilanț energetic care prezintă o defalcare a consumului și a producerii de energie (inclusiv a exportului de energie) pe tipuri de surse (de exemplu, energie electrică, combustibili fosili, energie din surse regenerabile, căldură și/sau răcire importată). Aceasta include:

(i)	definirea limitei de energie a activității de TSSO;

(ii)	informații privind consumul de energie, exprimat ca energie furnizată;

(iii)

informații privind energia exportată din instalație;

(iv)	informații privind fluxul energetic (de exemplu, diagrame Sankey sau bilanțuri energetice) care indică modul de utilizare a energiei pe tot parcursul procesului.

Întocmirea bilanțului energetic se adaptează la particularitățile instalației în ceea ce privește procesul (procesele) realizat(e), materialele etc.

Tehnici legate de procese

(c)

Izolarea termică a rezervoarelor și a cuvelor care conțin lichide răcite sau încălzite, precum și a sistemelor de ardere și de abur

Acest lucru se poate realiza, de exemplu:

—	utilizând rezervoare cu pereți dubli;

—	utilizând rezervoare preizolate;

—	efectuând izolarea echipamentelor de ardere, a conductelor de abur și a conductelor care conțin lichide răcite sau încălzite.

General aplicabilă.

(d)

Recuperare de căldură prin cogenerare – CHP (producere combinată de energie electrică și energie termică) sau CCHP (trigenerare)

Recuperare de căldură (în principal de la sistemul de abur) pentru a produce apă caldă/abur care să fie utilizat(ă) în procesele/activitățile industriale. CCHP (denumită, de asemenea, trigenerare) este un sistem de cogenerare cu un răcitor cu absorbție care utilizează căldură la temperatură joasă pentru a produce apă răcită.

Aplicabilitatea poate fi restricționată de configurația instalației, de caracteristicile fluxului de gaze fierbinți (de exemplu, debit, temperatură) sau de lipsa unei cereri adecvate de energie termică.

(e)

Recuperare de căldură de la fluxurile de gaze fierbinți

Recuperarea de căldură de la fluxurile de gaze fierbinți (de exemplu, de la uscătoare sau din zonele de răcire), de exemplu, prin recircularea lor ca aer de proces, prin utilizarea unor schimbătoare de căldură, în procese sau la nivel extern.

(f)

Reglarea debitului aerului de proces și al efluenților gazoși

Reglarea debitului aerului de proces și al efluenților gazoși în funcție de nevoi. Acest lucru include reducerea ventilării aerului în timpul funcționării la ralanti sau al lucrărilor de întreținere.

General aplicabilă.

(g)

Recircularea efluenților gazoși proveniți de la cabina de vopsire prin pulverizare

Captarea și recircularea efluenților gazoși proveniți de la cabina de vopsire prin pulverizare în combinație cu separarea eficientă a surplusului de pulverizare cu vopsea. Consumul de energie este mai mic decât în cazul utilizării aerului proaspăt.

Aplicabilitatea poate fi restricționată din considerente de sănătate și siguranță.

(h)

Circulația optimizată a aerului cald într-o cabină de întărire cu volum mare, utilizând un generator de aer turbulent

Aerul este suflat într-o singură parte a cabinei de întărire și este distribuit utilizând un generator de turbulență de aer, care transformă fluxul de aer laminar în fluxul turbulent dorit.

Se aplică numai pentru sectoarele de acoperire prin pulverizare.

Tabelul 3

Nivelurile de performanță de mediu asociate BAT (BAT-AEPL) pentru consumul specific de energie

Sector	Tip de produs	Unitate	BAT-AEPL (Medie anuală)
Acoperirea vehiculelor	Autoturisme	MWh/vehicul acoperit	0,5-1,3
	Furgoane		0,8-2
	Cabine de camioane		1-2
	Camioane		0,3-0,5
Acoperirea bobinelor	Bobine din oțel și/sau aluminiu	kWh/m2 de bobine acoperite	0,2-2,5 (23)
Acoperirea materialelor textile, a foliilor și a hârtiei	Acoperirea materialelor textile cu poliuretan și/sau policlorură de vinil	kWh/m2 de suprafață acoperită	1-5
Fabricarea sârmei bobinate	Sârmă cu diametrul mediu > 0,1 mm	kWh/kg de sârmă acoperită	< 5
Acoperirea și imprimarea ambalajelor din metal	Toate tipurile de produse	kWh/m2 de suprafață acoperită	0,3-1,5
Tipărire pe rotativă ofset cu uscare prin încălzire	Toate tipurile de produse	Wh/m2 de suprafață tipărită	4-14
Flexografie și tipărire prin rotogravură fără editare	Toate tipurile de produse	Wh/m2 de suprafață tipărită	50-350
Tipărire prin rotogravură de editare	Toate tipurile de produse	Wh/m2 de suprafață tipărită	10-30

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 19 (b).

1.1.13. Consumul de apă și generarea de ape uzate

BAT 20. Pentru reducerea consumului de apă și a generării de ape uzate ca urmare a proceselor în mediu apos (de exemplu, degresare, curățare, tratare de suprafață, separare umedă), BAT constă în utilizarea tehnicii (a) și a unei combinații adecvate a celorlalte tehnici indicate mai jos.

Tehnică

Descriere

Aplicabilitate

(a)

Plan de gestionare a apei și audituri în domeniul apei

Un plan de gestionare a apei și auditurile în domeniul apei fac parte din EMS (a se vedea BAT 1) și includ:

—	diagrame flux și un bilanț masic al apei pentru instalație;

—	stabilirea unor obiective de utilizare eficientă a apei;

—	punerea în aplicare a unor tehnici de optimizare a consumului de apă (de exemplu, controlul consumului de apă, reciclarea apei, detectarea și eliminarea scurgerilor).

Auditurile în domeniul apei se efectuează cel puțin o dată pe an.

Nivelul de detaliere și natura planului de gestionare a apei și a auditurilor în domeniul apei vor fi legate, în general, de natura, dimensiunea și complexitatea instalației. Poate să nu se aplice dacă activitatea de TSSO este realizată într-o instalație mai mare, cu condiția ca planul de gestionare a apei și auditurile în domeniul apei pentru instalația mai mare să acopere suficient activitatea de TSSO.

(b)

Clătire în cascadă inversă

Clătirea în mai multe etape în care apa curge în direcția opusă pieselor de prelucrat/substratului. Aceasta permite un grad ridicat de clătire cu un consum mic de apă.

Se aplică în cazul în care se utilizează procese de clătire.

(c)

Reutilizarea și/sau reciclarea apei

Fluxurile de apă (de exemplu, apa de clătire uzată, efluentul scruberului umed) sunt reutilizate și/sau reciclate, dacă este necesar după tratare, utilizând tehnici precum schimbul ionic sau filtrarea (a se vedea BAT 21). Gradul de reutilizare și/sau reciclare a apei este limitat de bilanțul apei caracteristic instalației, de conținutul de impurități și/sau de caracteristicile fluxurilor de apă.

General aplicabilă.

Tabelul 4

Nivelurile de performanță de mediu asociate BAT (BAT-AEPL) pentru consumul specific de apă

Sector	Tip de produs	Unitate	BAT-AEPL (Medie anuală)
Acoperirea vehiculelor	Autoturisme	m3/vehicul acoperit	0,5-1,3
	Furgoane		1-2,5
	Cabine de camioane		0,7-3
	Camioane		1-5
Acoperirea bobinelor	Bobine din oțel și/sau aluminiu	l/m2 de bobine acoperite	0,2-1,3 (24)
Acoperirea și imprimarea ambalajelor din metal	Doze DWI din două bucăți pentru băuturi	l/1 000 de doze	90-110

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 20 (a).

1.1.14. Emisii în apă

BAT 21. Pentru reducerea emisiilor în apă și/sau pentru facilitarea reutilizării și a reciclării apei din procesele în mediu apos (de exemplu, degresare, curățare, tratare de suprafață, separare umedă), BAT constă în utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos.

Tehnici		Descriere	Poluanți tipici vizați
Tratare preliminară, primară și generală
(a)	Egalizare	Echilibrarea fluxurilor și a încărcărilor cu poluanți prin utilizarea rezervoarelor sau a altor tehnici de gestionare.	Toți poluanții.
(b)	Neutralizare	Ajustarea pH-ului apelor uzate la o valoarea neutră (aproximativ 7).	Acizi, alcalii.
(c)	Separarea fizică, de exemplu, utilizând grătare, site, deznisipatoare, decantoare primare, și separare magnetică		Materii solide grosiere, materii în suspensie, particule de metal.
Tratarea fizico-chimică
(d)	Adsorbție	Eliminarea substanțelor solubile (solvați) din apele uzate prin transferarea acestora pe suprafața unor particule solide, foarte poroase (de obicei cărbune activ)	Poluanți nebiodegradabili sau inhibitori dizolvați adsorbabili, de exemplu AOX.
(e)	Distilare la vid	Eliminarea poluanților prin tratarea termică a apelor uzate sub presiune redusă.	Poluanți nebiodegradabili sau inhibitori dizolvați care pot fi distilați, de exemplu anumiți solvenți.
(f)	Precipitare	Transformarea poluanților dizolvați în compuși insolubili prin adăugarea de agenți de precipitare. Precipitatele solide formate sunt ulterior separate prin sedimentare, flotație sau filtrare.	Poluanți nebiodegradabili sau inhibitori dizolvați precipitabili, de exemplu metale.
(g)	Reducere chimică	Reducerea chimică reprezintă transformarea poluanților în compuși similari, dar mai puțin nocivi sau mai puțin periculoși, cu ajutorul unor agenți chimici reducători.	Poluanți nebiodegradabili sau inhibitori dizolvați reductibili, de exemplu crom hexavalent [Cr(VI)].
(h)	Schimb ionic	Reținerea poluanților ionici din apele uzate și înlocuirea lor cu ioni mai acceptabili utilizând o rășină schimbătoare de ioni. Poluanții sunt reținuți temporar și apoi sunt eliberați într-un lichid de regenerare sau de spălare în contracurent.	Poluanți nebiodegradabili sau inhibitori dizolvați ionici, de exemplu metale.
(i)	Stripare	Îndepărtarea din faza apoasă a poluanților care pot fi purjați, cu ajutorul unei substanțe aflate în fază gazoasă (de exemplu, abur, azot sau aer) care este trecută prin lichid. Eficiența îndepărtării poate fi sporită prin creșterea temperaturii sau prin scăderea presiunii.	Poluanți care pot fi purjați, de exemplu, anumiți compuși organici halogenați adsorbabili (AOX).
Tratare biologică
(j)	Tratare biologică	Utilizarea microorganismelor pentru epurarea apelor uzate (de exemplu, tratament anaerob, tratament aerob).	Compuși organici biodegradabili.
Eliminarea finală a materiilor solide
(k)	Coagulare și floculare	Coagularea și flocularea sunt utilizate pentru a separa materiile solide în suspensie de apele uzate și se realizează adesea în etape succesive. Coagularea se realizează prin adăugarea de coagulanți cu sarcini opuse celor ale materiilor solide în suspensie. Flocularea este o etapă de amestecare ușoară, astfel încât coliziunile microflocoanelor să determine gruparea acestora pentru a produce flocoane de dimensiuni mai mari. Aceasta poate fi asistată prin adăugarea de polimeri.	Materii solide în suspensie și metale fixate pe particule.
(l)	Sedimentare	Separarea particulelor solide în suspensie prin decantare gravitațională.
(m)	Filtrare	Separarea particulelor solide prezente în apele uzate prin trecerea acestora printr-un mediu poros, de exemplu, filtrare prin straturi de nisip, nanofiltrare, microfiltrare și ultrafiltrare
(n)	Flotație	Separarea particulelor solide sau lichide prezente în apele uzate prin atașarea lor la bule fine de gaz, în general aer. Particulele plutitoare se acumulează la suprafața apei și sunt colectate cu separatoare.

Tabelul 5

Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT-AEL) pentru evacuările directe într-un corp de apă receptor

Substanță/parametru	Sector	BAT-AEL (25)
Materii solide totale în suspensie (MTS)	Acoperirea vehiculelor Acoperirea bobinelor Acoperirea și imprimarea ambalajelor din metal (doar pentru dozele DWI)	5-30 mg/l
Consum chimic de oxigen (CCO) (26)		30-150 mg/l
Compuși organici halogenați adsorbabili (AOX)		0,1-0,4 mg/l
Fluor (F-) (27)		2-25 mg/l
Nichel (exprimat ca Ni)	Acoperirea vehiculelor Acoperirea bobinelor	0,05-0,4 mg/l
Zinc (exprimat ca Zn)	Acoperirea vehiculelor Acoperirea bobinelor	0,05-0,6 mg/l (28)
Crom total (exprimat ca Cr) (29)	Acoperirea aeronavelor Acoperirea bobinelor	0,01-0,15 mg/l
Crom hexavalent [exprimat ca Cr(VI)] (30)	Acoperirea aeronavelor Acoperirea bobinelor	0,01-0,05 mg/l

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 12.

Tabelul 6

Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT-AEL) pentru evacuările indirecte într-un corp de apă receptor

Substanță/parametru	Sector	BAT-AEL (31) (32)
Compuși organici halogenați adsorbabili (AOX)	Acoperirea vehiculelor Acoperirea bobinelor Acoperirea și imprimarea ambalajelor din metal (doar pentru dozele DWI)	0,1-0,4 mg/l
Fluor (F-) (33)		2-25 mg/l
Nichel (exprimat ca Ni)	Acoperirea vehiculelor Acoperirea bobinelor	0,05-0,4 mg/l
Zinc (exprimat ca Zn)	Acoperirea vehiculelor Acoperirea bobinelor	0,05-0,6 mg/l (34)
Crom total (exprimat ca Cr) (35)	Acoperirea aeronavelor Acoperirea bobinelor	0,01-0,15 mg/l
Crom hexavalent [exprimat ca Cr(VI)] (36)	Acoperirea aeronavelor Acoperirea bobinelor	0,01-0,05 mg/l

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 12.

1.1.15. Gestionarea deșeurilor

BAT 22. Pentru reducerea cantității de deșeuri trimise spre eliminare, BAT constă în utilizarea tehnicilor (a) și (b) și a uneia dintre tehnicile (c) și (d) sau a ambelor tehnici (c) și (d) indicate mai jos.

Tehnică

Descriere

(a)

Plan de gestionare a deșeurilor

Un plan de gestionare a deșeurilor face parte din EMS (a se vedea BAT 1) și constă într-un set de măsuri care au ca scop: 1) reducerea la minimum a generării deșeurilor, 2) optimizarea reutilizării, a regenerării și/sau a reciclării deșeurilor și/sau valorificarea energetică a deșeurilor, precum și 3) asigurarea eliminării adecvate a deșeurilor.

(b)

Monitorizarea cantităților de deșeuri

Înregistrarea anuală a cantităților de deșeuri generate pentru fiecare tip de deșeuri. Conținutul de solvenți din deșeuri se determină periodic (cel puțin o dată pe an) prin analiză sau calcul.

(c)

Recuperarea/reciclarea solvenților

Tehnicile pot include:

—	recuperarea/reciclarea solvenților din deșeuri lichide prin filtrare sau distilare pe amplasament sau în afara acestuia;

—	recuperarea/reciclarea conținutului de solvenți al șervețelelor prin scurgere gravitațională, stoarcere sau centrifugare.

(d)

Tehnici specifice fluxului de deșeuri

Tehnicile pot include:

—	reducerea conținutului de apă al deșeurilor, de exemplu utilizând un filtru-presă pentru tratarea nămolurilor;

—	reducerea cantității de solvenți din nămoluri și deșeuri generați, de exemplu prin reducerea numărului de cicluri de curățare (a se vedea BAT 9);

—	utilizarea unor recipiente reutilizabile, reutilizarea recipientelor în alte scopuri sau reciclarea materialelor recipientelor;

—	trimiterea pietrei-de-var uzate, rezultate din procedeul de desulfurare uscat, la un cuptor de var sau de ciment.

1.1.16. Emisiile de mirosuri

BAT 23. Pentru prevenirea sau, dacă aceasta nu este posibilă, pentru reducerea emisiilor de mirosuri, BAT constă în elaborarea, punerea în aplicare și revizuirea periodică a unui plan de gestionare a mirosurilor, ca parte a sistemului de management de mediu (a se vedea BAT 1), care include toate elementele de mai jos:

—	un protocol care să conțină măsuri și calendare de realizare;

—	un protocol de răspuns în cazul incidentelor identificate care implică degajarea de mirosuri, de exemplu în cazul reclamațiilor;

—	un program de prevenire și reducere a mirosurilor conceput să identifice sursa (sursele) acestora, să caracterizeze contribuțiile sursei (surselor) și să aplice măsuri de prevenire și/sau de reducere.

Aplicabilitate

Aplicabilitatea este restricționată la cazurile în care se preconizează și/sau au fost dovedite neplăceri cauzate de mirosuri la nivelul receptorilor sensibili.

1.2. Concluzii privind BAT pentru acoperirea vehiculelor

Concluzia privind BAT din prezenta secțiune se aplică acoperirii vehiculelor (autoturisme, furgoane, camioane, cabine de camioane și autobuze) și se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT indicate în secțiunea 1.1.

1.2.1. Emisiile de COV și consumul de energie și de materii prime

BAT 24. Pentru reducerea consumului de solvenți, de alte materii prime și de energie, precum și pentru reducerea emisiilor de COV, BAT constă în utilizarea unuia dintre sistemele de acoperire indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.

Sistem de acoperire		Descriere	Aplicabilitate
(a)	Acoperire mixtă (amestec SB)	Un sistem de acoperire în care un strat de acoperire (grund sau strat de bază) este pe bază de apă.	Se aplică numai la instalațiile noi sau la cele supuse unor modernizări semnificative.
(b)	Acoperire pe bază de apă (WB)	Un sistem de acoperire în care grundul și stratul de bază sunt pe bază de apă.
(c)	Proces de acoperire integrată	Un sistem de acoperire care combină funcțiile grundului și ale stratului de bază și se aplică prin acoperire prin pulverizare în două etape.
(d)	Proces cu trei straturi umede	Un sistem de acoperire în care grundul, stratul de bază și stratul transparent se aplică fără uscare intermediară. Grundul și stratul de bază pot fi pe bază de solvenți sau pe bază de apă.

Tabelul 7

Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile totale de COV provenite de la acoperirea vehiculelor

Parametru	Tip de vehicul	Unitate	BAT-AEL (37) (Medie anuală)
Parametru	Tip de vehicul	Unitate	Instalație nouă	Instalație existentă
Emisii totale de COV calculate prin bilanțul masic al solvenților	Autoturisme	g COV pe m2 de suprafață (38)	8-15	8-30
	Furgoane		10-20	10-40
	Cabine de camioane		8-20	8-40
	Camioane		10-40	10-50
	Autobuze		< 100	90-150

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 10.

1.2.2. Cantitatea de deșeuri transferate în afara amplasamentului

Tabelul 8

Nivelurile indicative pentru cantitatea specifică de deșeuri transferate în afara amplasamentului provenite de la acoperirea vehiculelor

Parametru

Tip de vehicul

Fluxuri relevante de deșeuri

Unitate

Nivel indicativ

(Medie anuală)

Cantitatea de deșeuri transferate în afara amplasamentului

Autoturisme

—	Deșeuri de vopsele

—	Deșeuri de plastisol, materiale de etanșare și adezivi

—	Solvenți uzați

—	Nămoluri provenite din vopsele

—	Alte deșeuri legate de atelierul de vopsit (de exemplu, materiale absorbante și agenți de curățare, filtre, materiale de ambalaj, cărbune activ epuizat)

kg/vehicul acoperit

3-9 (39)

Furgoane

4-17 (39)

Cabine de camioane

2-11 (39)

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 22(b).

1.3. Concluzii privind BAT pentru acoperirea altor suprafețe metalice și din material plastic

Nivelurile de emisie prezentate mai jos pentru acoperirea altor suprafețe metalice și din material plastic sunt asociate cu concluziile generale privind BAT descrise în secțiunea 1.1. Nivelurile de emisie prezentate mai jos pot să nu se aplice în cazul în care componentele auto din metal și/sau plastic sunt acoperite într-o instalație de acoperire a vehiculelor și aceste emisii sunt incluse în calculul emisiilor totale de COV pentru acoperirea vehiculelor (a se vedea secțiunea 1.2).

Tabelul 9

Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile totale de COV provenite de la acoperirea altor suprafețe metalice și din material plastic

Parametru

Proces

Unitate

BAT-AEL

(Medie anuală)

Emisii totale de COV calculate prin bilanțul masic al solvenților

Acoperirea suprafețelor metalice

kg COV per kg din masa materiilor solide consumată

< 0,05-0,2

Acoperirea suprafețelor din material plastic

< 0,05-0,3

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 10.

Ca alternativă pentru BAT-AEL din tabelul 9 se pot utiliza BAT-AEL atât din tabelul 10, cât și din tabelul 11.

Tabelul 10

Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT- AEL) pentru emisiile fugitive de COV provenite de la acoperirea altor suprafețe metalice și din material plastic

Parametru

Unitate

BAT-AEL

(Medie anuală)

Emisii fugitive de COV calculate prin bilanțul masic al solvenților

Procentul (%) cantității de solvenți utilizate

< 1-10

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 10.

Tabelul 11

Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT- AEL) pentru emisiile de COV din gazele reziduale provenite de la acoperirea altor suprafețe metalice și din material plastic

Parametru

Unitate

BAT-AEL

(Medie zilnică sau medie pe perioada de prelevare)

COVT

mg C/Nm3

1-20 (40) (41)

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 11.

1.4. Concluzii privind BAT pentru acoperirea navelor și iahturilor

Concluzia privind BAT din prezenta secțiune se aplică acoperirii navelor și iahturilor și se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT indicate în secțiunea 1.1.

BAT 25. Pentru reducerea emisiilor totale de COV și a emisiilor de pulberi în aer, pentru reducerea emisiilor în apă și pentru îmbunătățirea performanței generale de mediu, BAT constă în utilizarea tehnicilor (a) și (b) și a unei combinații a tehnicilor (c)-(i) indicate mai jos.

Tehnică

Descriere

Aplicabilitate

Gestionarea deșeurilor și a apelor uzate

(a)

Separarea fluxurilor de deșeuri și ape uzate

Docurile și calele de lansare se construiesc cu:

—	un sistem de colectare și manipulare eficace a deșeurilor uscate și de separare a acestora de deșeurile umede;

—	un sistem de separare a apelor uzate de apele pluviale și de scurgerile de apă.

Se aplică numai la instalațiile noi sau la cele supuse unor modernizări semnificative.

Tehnici legate de pregătire și procesele de acoperire

(b)

Restricții pentru condiții meteorologice nefavorabile

În cazul în care zonele de tratare nu sunt complet închise, sablarea și/sau acoperirea prin pulverizare fără aer nu se realizează dacă se observă sau se prognozează condiții meteorologice nefavorabile.

General aplicabilă.

(c)

Închiderea parțială a zonelor de tratare

Pentru prevenirea emisiilor de pulberi, în jurul zonelor în care se efectuează sablări și/sau acoperiri prin pulverizare fără aer se utilizează plase fine și/sau perdele de pulverizare de apă. Acestea pot fi permanente sau temporare.

Aplicabilitatea poate fi restricționată de forma și dimensiunea zonei care trebuie să fie închisă. Perdelele de pulverizare de apă pot să nu fie aplicabile în condiții de climă rece.

(d)

Închiderea completă a zonelor de tratare

Sablarea și/sau acoperirea prin pulverizare fără aer se realizează în hale, ateliere închise, zone acoperite cu pânză sau zone complet închise cu plase pentru prevenirea emisiilor de pulberi. Aerul din zonele de tratare este extras și poate fi trimis la tratarea efluenților gazoși; a se vedea, de asemenea, BAT 14 (b).

Aplicabilitatea poate fi restricționată de forma și dimensiunea zonei care trebuie să fie închisă.

(e)

Sablare uscată într-un sistem închis

Sablarea uscată utilizând alice din oțel sau granule din oțel se realizează în sisteme de sablare închise, prevăzute cu cap de aspirație și discuri de sablare centrifugale.

General aplicabilă.

(f)

Sablare umedă

Sablarea se realizează cu apă care conține materiale abrazive fine, cum ar fi zgura fină (de exemplu, zgură fină de cupru) sau cuarț.

Poate să nu se aplice în condiții de climă rece și/sau în zone închise (tancuri de marfă, rezervoare cu fund dublu) din cauza formării unei ceți dense.

(g)

Dragare hidraulică cu jet de apă sau sablare sub (ultra)înaltă presiune

Sablarea sub (ultra)înaltă presiune este o metodă de tratare de suprafață fără praf, care utilizează apă sub presiune extrem de înaltă. Există opțiuni cu sau fără material abraziv.

Poate să nu se aplice în condiții de climă rece sau din cauza specificațiilor privind suprafața (de exemplu, suprafețe noi, sablare în puncte fixe).

(h)

Striparea acoperirilor prin încălzire prin inducție

Un cap de inductor este deplasat pe suprafață, determinând încălzirea rapidă localizată a oțelului pentru a ridica acoperirile vechi.

Poate să nu se aplice pentru suprafețe cu o grosime mai mică de 5 mm și/sau pentru suprafețe cu componente sensibile la încălzirea prin inducție (de exemplu, izolație, inflamabile).

(i)

Sistem de curățare subacvatică a corpului de navă și a elicei

Sistem de curățare subacvatică ce utilizează presiunea apei și perii rotative din polipropilenă.

Nu se aplică pentru navele aflate la docuri complet uscate.

Tabelul 12

Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT- AEL) pentru emisiile totale de COV provenite de la acoperirea navelor și iahturilor

Parametru

Unitate

BAT-AEL

(Medie anuală)

Emisii totale de COV calculate prin bilanțul masic al solvenților

kg COV per kg din masa materiilor solide consumată

< 0,375

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 10.

1.5. Concluzii privind BAT pentru acoperirea aeronavelor

Concluzia privind BAT din prezenta secțiune se aplică acoperirii aeronavelor și se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT indicate în secțiunea 1.1.

BAT 26: Pentru reducerea emisiilor totale de COV și pentru îmbunătățirea performanței generale de mediu a acoperirii aeronavelor, BAT constă în utilizarea tehnicii (a) sau a ambelor tehnici indicate mai jos.

Tehnică		Descriere	Aplicabilitate
(a)	Amplasarea în spații închise	Piesele componente sunt acoperite în cabine închise de vopsire prin pulverizare [a se vedea BAT 14 (b)].	General aplicabilă.
(b)	Imprimare directă	Utilizarea unui dispozitiv de imprimare pentru a imprima în mod direct modele complexe pe piesele de aeronave.	Aplicabilitatea poate fi restricționată din considerente tehnice (de exemplu, accesibilitatea cadrului dispozitivului de aplicare, culori personalizate).

Tabelul 13

Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT- AEL) pentru emisiile totale de COV provenite de la acoperirea aeronavelor

Parametru

Unitate

BAT-AEL

(Medie anuală)

Emisii totale de COV calculate prin bilanțul masic al solvenților

kg COV per kg din masa materiilor solide consumată

0,2-0,58

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 10.

1.6. Concluzii privind BAT pentru acoperirea bobinelor

Nivelurile de emisie pentru acoperirea bobinelor indicate mai jos sunt asociate cu concluziile generale privind BAT descrise în secțiunea 1.1.

Tabelul 14

Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT- AEL) pentru emisiile fugitive de COV provenite de la acoperirea bobinelor

Parametru

Unitate

BAT-AEL

(Medie anuală)

Emisii fugitive de COV calculate prin bilanțul masic al solvenților

Procentul (%) cantității de solvenți utilizate

< 1-3

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 10.

Tabelul 15

Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT- AEL) pentru emisiile de COV din gazele reziduale provenite de la acoperirea bobinelor

Parametru

Unitate

BAT-AEL

(Medie zilnică sau medie pe perioada de prelevare)

COVT

mg C/Nm3

1-20 (42) (43)

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 11.

1.7. Concluzii privind BAT pentru fabricarea benzilor adezive

Nivelurile de emisie pentru fabricarea benzilor adezive indicate mai jos sunt asociate cu concluziile generale privind BAT descrise în secțiunea 1.1.

Tabelul 16

Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT- AEL) pentru emisiile totale de COV provenite de la fabricarea benzilor adezive

Parametru

Unitate

BAT-AEL

(Medie anuală)

Emisii totale de COV calculate prin bilanțul masic al solvenților

Procentul (%) cantității de solvenți utilizate

< 1-3 (44)

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 10.

Tabelul 17

Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT- AEL) pentru emisiile de COV din gazele reziduale provenite de la fabricarea benzilor adezive

Parametru

Unitate

BAT-AEL

(Medie zilnică sau medie pe perioada de prelevare)

COVT

mg C/Nm3

2-20 (45) (46)

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 11.

1.8. Concluzii privind BAT pentru acoperirea materialelor textile, a foliilor și a hârtiei

Nivelurile de emisie pentru acoperirea materialelor textile, a foliilor și a hârtiei indicate mai jos sunt asociate cu concluziile generale privind BAT descrise în secțiunea 1.1.

Tabelul 18

Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT- AEL) pentru emisiile fugitive de COV provenite de la acoperirea materialelor textile, a foliilor și a hârtiei

Parametru

Unitate

BAT-AEL

(Medie anuală)

Emisii fugitive de COV calculate prin bilanțul masic al solvenților

Procentul (%) cantității de solvenți utilizate

< 1-5

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 10.

Tabelul 19

Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT- AEL) pentru emisiile de COV din gazele reziduale provenite de la acoperirea materialelor textile, a foliilor și a hârtiei

Parametru

Unitate

BAT-AEL

(Medie zilnică sau medie pe perioada de prelevare)

COVT

mg C/Nm3

5–20 (47) (48)

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 11.

1.9. Concluzii privind BAT pentru fabricarea sârmei bobinate

Concluzia privind BAT din prezenta secțiune se aplică fabricării sârmei bobinate și se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT indicate în secțiunea 1.1.

BAT 27. Pentru reducerea emisiilor totale de COV și a consumului de energie, BAT constă în utilizarea tehnicii (a) și a uneia dintre tehnicile (b)-(d) indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.

Tehnică

Descriere

Aplicabilitate

(a)

Oxidarea COV integrată în proces

Amestecul de aer/solvent care rezultă din evaporarea solvenților în timpul procesului repetat de întărire a emailului este tratat într-un oxidator termic catalitic [a se vedea BAT 15 (g)] integrat în cuptorul de întărire/uscător. Căldura reziduală de la oxidatorul termic catalitic este utilizată în procesul de uscare pentru a încălzi fluxul de aer circulant și/sau drept căldură de proces în alte scopuri în cadrul instalației.

General aplicabilă.

(b)

Lubrifianți fără solvenți

Lubrifianții fără solvenți se aplică astfel:

—	sârma este trasă printr-o pâslă umezită cu lubrifiant sau

—	un filament impregnat cu lubrifiant este rulat cu sârma, iar ceara de parafină se topește din cauza căldurii reziduale a sârmei și a căldurii produse de frecare.

Aplicabilitatea poate fi limitată din cauza cerințelor privind calitatea produselor sau a specificațiilor de produs, de exemplu, a diametrului.

(c)

Acoperirile cu ungere automată

O etapă de ungere care conține solvenți se evită prin utilizarea unui sistem de acoperire care conține, de asemenea, lubrifianți (o ceară specială).

Aplicabilitatea poate fi limitată din cauza cerințelor privind calitatea produselor sau a specificațiilor de produs.

(d)

Acoperirea cu e-mail cu un conținut ridicat de materii solide

Utilizarea acoperirii cu e-mail cu un conținut de materii solide de până la 45 %. În cazul sârmelor subțiri (cu un diametru mai mic sau egal cu 0,1 mm), conținutul de materii solide este de până la 30 %.

Tabelul 20

Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT- AEL) pentru emisiile totale de COV provenite de la fabricarea sârmei bobinate

Parametru

Tip de produs

Unitate

BAT-AEL

(Medie anuală)

Emisii totale de COV calculate prin bilanțul masic al solvenților

Acoperirea sârmei bobinate cu un diametru mediu mai mare de 0,1 mm

g COV per kg de sârmă acoperită

1-3,3

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 10.

Tabelul 21

Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT- AEL) pentru emisiile de COV din gazele reziduale provenite de la fabricarea sârmei bobinate

Parametru

Unitate

BAT-AEL

(Medie zilnică sau medie pe perioada de prelevare)

COVT

mg C/Nm3

5-40

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 11.

1.10. Concluzii privind BAT pentru acoperirea și imprimarea ambalajelor din metal

Nivelurile de emisie pentru acoperirea și imprimarea ambalajelor din metal indicate mai jos sunt asociate cu concluziile generale privind BAT descrise în secțiunea 1.1.

Tabelul 22

Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT- AEL) pentru emisiile totale de COV provenite de la acoperirea și imprimarea ambalajelor din metal

Parametru

Unitate

BAT-AEL

(Medie anuală)

Emisii totale de COV calculate prin bilanțul masic al solvenților

g COV per m2 de suprafață acoperită/imprimată

< 1-3,5

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 10.

Ca alternativă pentru BAT-AEL din tabelul 22 se pot utiliza BAT-AEL atât din tabelul 23, cât și din tabelul 24.

Tabelul 23

Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT- AEL) pentru emisiile fugitive de COV provenite de la acoperirea și imprimarea ambalajelor din metal

Parametru

Unitate

BAT-AEL

(Medie anuală)

Emisii fugitive de COV calculate prin bilanțul masic al solvenților

Procentul (%) cantității de solvenți utilizate

< 1-12

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 10.

Tabelul 24

Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT- AEL) pentru emisiile de COV din gazele reziduale provenite de la acoperirea și imprimarea ambalajelor din metal

Parametru

Unitate

BAT-AEL

(Medie zilnică sau medie pe perioada de prelevare)

COVT

mg C/Nm3

1-20 (49)

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 11.

1.11. Concluzii privind BAT pentru tipărirea pe rotativă ofset cu uscare prin încălzire

Concluzia privind BAT din prezenta secțiune se aplică tipăririi pe rotativă ofset cu uscare prin încălzire și se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT indicate în secțiunea 1.1.

BAT 28. Pentru reducerea emisiilor totale de COV, BAT constă în utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos.

Tehnică		Descriere	Aplicabilitate
Tehnici de imprimare și pe bază de materiale
(a)	Utilizarea unor aditivi cu conținut scăzut de IPA sau fără IPA în soluțiile de umezire	Reducerea sau evitarea izopropanolului (IPA) ca agent de umezire în soluțiile de umezire, prin înlocuirea cu amestecuri de alți compuși organici care nu sunt volatili sau care au o volatilitate scăzută.	Aplicabilitatea poate fi limitată de cerințele tehnice și de cerințele privind calitatea produselor sau de specificațiile de produs.
(b)	Imprimare ofset uscată	Modificarea procedeelor de presare și prepresare pentru a permite utilizarea unor plăci ofset acoperite în mod special, eliminând necesitatea umezirii.	Poate să nu se aplice pentru tirajele lungi deoarece este necesară schimbarea mai frecventă a plăcilor.
Tehnici de curățare
(c)	Utilizarea solvenților fără COV sau a solvenților cu volatilitate scăzută pentru curățarea automată a straturilor	Utilizarea unor compuși organici care nu sunt volatili sau care au o volatilitate scăzută ca agenți de curățare pentru curățarea automată a straturilor.	General aplicabilă.
Tehnici de tratare a efluenților gazoși
(d)	Uscător cu rotativă ofset cu unitate de tratare a efluenților gazoși integrată	Un uscător cu rotativă ofset cu o unitate de tratare a efluenților gazoși integrată, care permite amestecarea aerului de intrare din uscător cu o parte din gazele reziduale provenite de la sistemul de tratare termică a efluenților gazoși.	Se aplică la instalațiile noi sau la cele supuse unor modernizări semnificative.
(e)	Extracția și filtrarea aerului din secția de presare sau încapsularea presei	Dirijarea aerului extras din secția de presare sau de la încapsularea presei către uscător. Prin urmare, o parte a solvenților evaporați din secția de presare sau de la încapsularea presei sunt reduși prin tratare termică (a se vedea BAT 15) în aval față de uscător.	General aplicabilă.

Tabelul 25

Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT- AEL) pentru emisiile totale de COV provenite de la tipărirea pe rotativă ofset cu uscare prin încălzire

Parametru

Unitate

BAT-AEL

(Medie anuală)

Emisii totale de COV calculate prin bilanțul masic al solvenților

kg COV per kg de cerneală consumată

< 0,01-0,04 (50)

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 10.

Ca alternativă pentru BAT-AEL din tabelul 25 se pot utiliza BAT-AEL atât din tabelul 26, cât și din tabelul 27.

Tabelul 26

Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT- AEL) pentru emisiile fugitive de COV provenite de la tipărirea pe rotativă ofset cu uscare prin încălzire

Parametru

Unitate

BAT-AEL

(Medie anuală)

Emisii fugitive de COV calculate prin bilanțul masic al solvenților

Procentul (%) cantității de solvenți utilizate

< 1-10 (51)

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 10.

Tabelul 27

Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT- AEL) pentru emisiile de COV din gazele reziduale provenite de la tipărirea pe rotativă ofset cu uscare prin încălzire

Parametru

Unitate

BAT-AEL

(Medie zilnică sau medie pe perioada de prelevare)

COVT

mg C/Nm3

1-15

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 11.

1.12. Concluzii privind BAT pentru flexografie și tipărire prin rotogravură fără editare

Nivelurile de emisie pentru flexografie și tipărire prin rotogravură fără editare indicate mai jos sunt asociate cu concluziile generale privind BAT descrise în secțiunea 1.1.

Tabelul 28

Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT- AEL) pentru emisiile totale de COV provenite de la flexografie și tipărirea prin rotogravură fără editare

Parametru

Unitate

BAT-AEL

(Medie anuală)

Emisii totale de COV calculate prin bilanțul masic al solvenților

kg COV per kg din masa materiilor solide consumată

< 0,1-0,3

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 10.

Ca alternativă pentru BAT-AEL din tabelul 28 se pot utiliza BAT-AEL atât din tabelul 29, cât și din tabelul 30.

Tabelul 29

Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT- AEL) pentru emisiile fugitive de COV provenite de la flexografie și tipărirea prin rotogravură fără editare

Parametru

Unitate

BAT-AEL

(Medie anuală)

Emisii fugitive de COV calculate prin bilanțul masic al solvenților

Procentul (%) cantității de solvenți utilizate

< 1-12

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 10.

Tabelul 30

Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT- AEL) pentru emisiile de COV din gazele reziduale provenite de la flexografie și tipărirea prin rotogravură fără editare

Parametru

Unitate

BAT-AEL

(Medie zilnică sau medie pe perioada de prelevare)

COVT

mg C/Nm3

1-20 (52) (53)

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 11.

1.13. Concluzii privind BAT pentru tipărirea prin rotogravură de editare

Concluzia privind BAT din prezenta secțiune se aplică tipăririi prin rotogravură de editare și se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT indicate în secțiunea 1.1.

BAT 29. Pentru reducerea emisiilor de COV din tipărirea prin rotogravură de editare, BAT constă în utilizarea unui sistem de recuperare a toluenului pe bază de adsorbție și a uneia sau a ambelor tehnici indicate mai jos.

Tehnică		Descriere
(a)	Utilizarea cernelurilor de retenție	Cernelurile de retenție încetinesc formarea unei suprafețe cu peliculă uscată, ceea ce permite toluenului să se evapore într-o perioadă mai lungă de timp și, prin urmare, permite ca o cantitate mai mare de toluen să fie eliberată în uscător și să fie recuperată de sistemul de recuperare a toluenului.
(b)	Sisteme de curățare automată conectate la sistemul de recuperare a toluenului	Curățarea automată a cilindrilor cu extracția aerului la sistemul de recuperare a toluenului.

Tabelul 31

Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT- AEL) pentru emisiile fugitive de COV provenite de la tipărirea prin rotogravură de editare

Parametru

Unitate

BAT-AEL

(Medie anuală)

Emisii fugitive de COV calculate prin bilanțul masic al solvenților

Procentul (%) cantității de solvenți utilizate

< 2,5

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 10.

Tabelul 32

Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT- AEL) pentru emisiile de COV din gazele reziduale provenite de la tipărirea prin rotogravură de editare

Parametru

Unitate

BAT-AEL

(Medie zilnică sau medie pe perioada de prelevare)

COVT

mg C/Nm3

10-20

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 11.

1.14. Concluzii privind BAT pentru acoperirea suprafețelor din lemn

Nivelurile de emisie pentru acoperirea suprafețelor din lemn indicate mai jos sunt asociate cu concluziile generale privind BAT descrise în secțiunea 1.1.

Tabelul 33

Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT- AEL) pentru emisiile totale de COV provenite de la acoperirea suprafețelor din lemn

Parametru

Substraturi acoperite

Unitate

BAT-AEL

(Medie anuală)

Emisii totale de COV calculate prin bilanțul masic al solvenților

Substraturi plate

kg COV per kg din masa materiilor solide consumată

< 0,1

Alte substraturi decât cele plate

< 0,25

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 10.

Ca alternativă pentru BAT-AEL din tabelul 33 se pot utiliza BAT-AEL atât din tabelul 34, cât și din tabelul 35.

Tabelul 34

Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT- AEL) pentru emisiile fugitive de COV provenite de la acoperirea suprafețelor din lemn

Parametru

Unitate

BAT-AEL

(Medie anuală)

Emisii fugitive de COV calculate prin bilanțul masic al solvenților

Procentul (%) cantității de solvenți utilizate

< 10

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 10.

Tabelul 35

Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT- AEL) pentru emisiile de COV din gazele reziduale provenite de la acoperirea suprafețelor din lemn

Parametru

Unitate

BAT-AEL

(Medie zilnică sau medie pe perioada de prelevare)

COVT

mg C/Nm3

5-20 (54)

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 11.

2. CONCLUZII PRIVIND BAT PENTRU CONSERVAREA LEMNULUI ȘI A PRODUSELOR DIN LEMN CU PRODUSE CHIMICE

2.1. Sistemele de management de mediu

BAT 30. Pentru îmbunătățirea performanței generale de mediu, BAT constă în elaborarea și punerea în aplicare a unui sistem de management de mediu (EMS) care include toate caracteristicile prevăzute la literele (i)-(xx) din BAT 1, precum și următoarele caracteristici specifice:

(i)	Menținerea la zi cu evoluțiile produselor biocide și a legislației conexe (de exemplu, autorizarea produselor conform RPB) în vederea utilizării celor mai ecologice procese.

(ii)	Includerea unui bilanț masic al solvenților pentru tratarea pe bază de solvenți și cu creozot [a se vedea BAT 3 (c)].

(iii)

Identificarea și enumerarea tuturor proceselor critice pentru mediu și a echipamentelor de reducere (a căror defectare ar putea afecta mediul) [a se vedea BAT 46 (c)]. Lista echipamentelor critice este actualizată permanent.

(iv)	Includerea unor planuri pentru prevenirea și controlul scurgerilor și al deversărilor, inclusiv a unor orientări privind gestionarea deșeurilor pentru deșeurile care rezultă ca urmare a controlului deversărilor (a se vedea BAT 46).

(v)	Înregistrarea scurgerilor și a deversărilor accidentale, precum și planuri de îmbunătățire (contramăsuri).

Notă

Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 instituie sistemul de management de mediu și audit al Uniunii Europene (EMAS), care reprezintă un exemplu de EMS conform cu prezentele BAT.

Aplicabilitate

2.2. Înlocuirea substanțelor nocive/periculoase

BAT 31. Pentru prevenirea sau reducerea emisiilor de HAP și/sau solvenți, BAT constă în utilizarea conservanților pe bază de apă.

Descriere

Conservanții pe bază de solvenți sau creozotul se înlocuiesc cu conservanți pe bază de apă. Apa acționează ca purtător pentru biocide.

Aplicabilitate

Aplicabilitatea poate fi restricționată ca urmare a cerințelor privind calitatea produselor sau a specificațiilor de produs.

BAT 32. Pentru reducerea riscului de mediu pe care îl prezintă utilizarea produselor chimice de tratare, BAT constă în înlocuirea produselor chimice de tratare utilizate în prezent cu unele mai puțin periculoase, pe baza unei verificări periodice (de exemplu, o dată pe an) menite să identifice noi alternative potențial mai sigure și disponibile.

Aplicabilitate

Înlocuirea poate fi restricționată ca urmare a cerințelor privind calitatea produselor sau a specificațiilor de produs.

2.3. Utilizarea eficientă a resurselor

BAT 33. Pentru a crește eficiența utilizării resurselor și pentru a reduce impactul asupra mediului și riscul asociat utilizării produselor chimice de tratare, BAT constă în reducerea consumului acestora utilizând toate tehnicile indicate mai jos.

Tehnică

Descriere

Aplicabilitate

(a)

Utilizarea unui sistem eficient de aplicare a conservanților

Sistemele de aplicare în care lemnul este scufundat în soluție de conservare sunt mai eficiente decât pulverizarea, de exemplu. Eficiența de aplicare a proceselor în vid (sistem închis) este de aproape 100 %. La selectarea sistemului de aplicare se ține seama de clasa de utilizare și de nivelul de penetrare necesare.

Se aplică numai la instalațiile noi sau la cele supuse unor modernizări semnificative.

(b)

Controlul și optimizarea consumului de produse chimice de tratare pentru utilizarea finală specifică

Controlul și optimizarea consumului de produse chimice de tratare prin:

(a)	cântărirea lemnului/produselor din lemn înainte și după impregnare sau

(b)	stabilirea cantității de soluție de conservare în timpul impregnării și după aceasta.

Consumul de produse chimice de tratare respectă recomandările furnizorilor și nu conduce la încălcări ale cerințelor de reținere (de exemplu, stabilite în standardele de calitate a produselor).

General aplicabilă.

(c)

Bilanțul masic al solvenților

Compilarea, cel puțin o dată pe an, a intrărilor și a ieșirilor de solvenți organici ale unei instalații, astfel cum sunt definite în partea 7 punctul 2 din anexa VII la Directiva 2010/75/UE.

Se aplică numai pentru instalațiile care utilizează creozot sau produse chimice de tratare pe bază de solvenți.

(d)

Măsurarea și ajustarea umidității lemnului înainte de tratare

Umiditatea lemnului se măsoară înainte de tratare (de exemplu, prin măsurarea rezistenței electrice sau prin cântărire) și se ajustează, dacă este necesar (de exemplu, prin umezirea suplimentară a lemnului) pentru a optimiza procesul de impregnare și a asigura calitatea necesară a produsului.

Se aplică numai dacă este necesar lemn cu un conținut specific de umiditate.

2.4. Livrarea, depozitarea și manipularea produselor chimice de tratare

BAT 34. Pentru reducerea emisiilor provenite de la livrarea, depozitarea și manipularea produselor chimice de tratare, BAT constă în utilizarea tehnicii (a) sau (b) și a tuturor tehnicilor (c)-(f) indicate mai jos.

Tehnică

Descriere

(a)

Sistem antiretur

Denumit, de asemenea, echilibrarea presiunii de vapori. Vaporii de solvenți sau creozot care sunt evacuați din rezervorul receptor în timpul umplerii sunt colectați și returnați în rezervorul sau în cisterna din care este prelevat lichidul.

(b)

Captarea aerului evacuat

Vaporii de solvenți sau creozot care sunt evacuați din rezervorul receptor în timpul umplerii sunt colectați și dirijați către o unitate de tratare, de exemplu, un filtru cu cărbune activ sau o unitate de oxidare termică.

(c)

Tehnici de reducere a pierderilor prin evaporare din cauza încălzirii produselor chimice depozitate

Atunci când expunerea la lumina solară poate conduce la evaporarea solvenților și a creozotului depozitați în rezervoare de depozitare supraterane, rezervoarele sunt acoperite cu un acoperiș sau sunt vopsite cu o vopsea de culoare deschisă pentru a reduce încălzirea solvenților și a creozotului depozitați.

(d)

Asigurarea racordurilor de distribuție

Racordurile de distribuție la rezervoarele de depozitare din zona îngrădită/izolată sunt asigurate și sunt închise atunci când nu sunt utilizate.

(e)

Tehnici pentru prevenirea debordărilor în timpul pompării

Acest lucru include asigurarea faptului că:

—	operațiunea de pompare este supravegheată;

—	pentru cantități mai mari, rezervoarele de depozitare în vrac sunt prevăzute cu alarme acustice și/sau optice de înalt nivel, cu sisteme de închidere, dacă este necesar.

(f)

Recipiente de depozitare închise

Utilizarea unor recipiente de depozitare închise pentru produsele chimice de tratare.

2.5. Pregătirea/Condiționarea lemnului

BAT 35. Pentru reducerea consumului de produse chimice de tratare și a consumului de energie și pentru reducerea emisiilor produselor chimice de tratare, BAT constă în optimizarea încărcării cu lemn a vasului și în evitarea captării produselor chimice de tratare, prin utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos.

Tehnică		Descriere	Aplicabilitate
(a)	Separarea lemnului pe stive cu ajutorul unor distanțiere	Distanțierele sunt amplasate în stive la intervale regulate pentru a facilita fluxul de produse chimice de tratare prin stivă și scurgerea acestora după tratare.	General aplicabilă.
(b)	Înclinarea stivelor de lemn în vasele de tratare orizontale tradiționale	Stivele de lemn sunt înclinate în vasul de tratare pentru a facilita fluxul de produse chimice de tratare prin stivă și scurgerea acestora după tratare.	General aplicabilă.
(c)	Utilizarea unor vase de tratare sub presiune înclinate	Întregul vas de tratare este înclinat după tratare astfel încât produsele chimice de tratare în exces să se scurgă cu ușurință și să poată fi recuperate de pe fundul vasului.	Se aplică numai la instalațiile noi sau la cele supuse unor modernizări semnificative.
(d)	Poziționarea optimizată a unor bucăți de lemn profilat	Se poziționează bucăți de lemn profilat astfel încât să se prevină captarea produselor chimice de tratare.	General aplicabilă.
(e)	Asigurarea stivelor de lemn	Stivele de lemn sunt asigurate în interiorul vasului de tratare pentru a limita deplasarea bucăților de lemn, care ar putea să modifice structura stivei și să reducă eficiența impregnării.	General aplicabilă.
(f)	Maximizarea încărcăturii de lemn	Încărcătura de lemn din vasul de tratare este maximizată pentru a asigura cel mai bun raport între lemnul care trebuie tratat și produsele chimice de tratare.	General aplicabilă.

2.6. Procesul de aplicare a conservanților

BAT 36. Pentru prevenirea scurgerilor accidentale și a emisiilor de produse chimice de tratare din procesele fără presiune, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos.

Tehnică
(a)	Vase de tratare cu pereți dubli, cu dispozitive de detectare automată a scurgerilor
(b)	Vase de tratare cu perete simplu, cu spațiu de izolare suficient de mare și rezistent la conservanții pentru lemn, cu apărătoare și cu dispozitiv de detectare automată a scurgerilor

BAT 37. Pentru reducerea emisiilor de aerosoli din conservarea lemnului și a produselor din lemn utilizând produse chimice de tratare pe bază de apă, BAT constă în închiderea proceselor de pulverizare, colectarea surplusului de pulverizare și reutilizarea acestuia la prepararea soluției de conservare a lemnului.

BAT 38. Pentru prevenirea sau reducerea emisiilor de produse chimice de tratare din procesele sub presiune (autoclave), BAT constă în utilizarea tuturor tehnicilor indicate mai jos.

Tehnică		Descriere
(a)	Dispozitive de control al proceselor, pentru a împiedica funcționarea atunci când ușa vasului de tratare nu este închisă și sigilată	Ușa vasului de tratare este închisă și sigilată după ce vasul de tratare este încărcat și înainte ca tratarea să aibă loc. Există dispozitive de control al proceselor care împiedică funcționarea vasului de tratare atunci când ușa acestuia nu este închisă și sigilată.
(b)	Dispozitive de control al proceselor, pentru a împiedica deschiderea vasului de tratare în timp ce se află sub presiune și/sau este încărcat cu soluție de conservare	Dispozitivele de control al proceselor afișează presiunea și dacă este prezent lichid în vasul de tratare. Acestea împiedică deschiderea vasului de tratare în timp ce se află sub presiune și/sau este încărcat.
(c)	Încuietoare cu zăvor pentru ușa vasului de tratare	Ușa vasului de tratare este prevăzută cu o încuietoare cu zăvor pentru a împiedica scurgerea lichidelor în cazul în care ușa vasului de tratare trebuie să fie deschisă într-o situație de urgență (de exemplu, ruperea garniturii ușii). Încuietoarea cu zăvor permite ca ușa să fie deschisă parțial pentru a elibera presiune, reținând totodată lichidele.
(d)	Utilizarea și întreținerea supapelor de descărcare	Vasele de tratare sunt prevăzute cu supape de descărcare pentru a proteja vasele împotriva presiunii excesive. Evacuările de la supape sunt dirijate către un rezervor cu capacitate suficientă. Supapele de descărcare sunt inspectate periodic (de exemplu, o dată la 6 luni) pentru a detecta urme de coroziune, contaminare sau montare incorectă și sunt curățate și/sau reparate, dacă este necesar.
(e)	Controlul emisiilor în aer de la conducta de evacuare a pompei de vid	Aerul extras din vasele de tratare sub presiune (și anume, din orificiul de evacuare al pompei de vid) este tratat (de exemplu, într-un separator de vapori-lichide).
(f)	Reducerea emisiilor în aer atunci când se deschide vasul de tratare	Se alocă timp suficient pentru scurgere și condensare între perioada de decompresiune și deschiderea vasului de tratare.
(g)	Aplicarea unei aspirări finale pentru a elimina produsele chimice de tratare în exces de pe suprafața lemnului tratat	Pentru a evita scurgerea, se aplică o aspirare finală în vasul de tratare înainte de a-l deschide, pentru a elimina produsele chimice de tratare în exces de pe suprafața lemnului tratat. Aplicarea unei aspirări finale poate să nu fie necesară dacă eliminarea produselor chimice de tratare în exces de pe suprafața lemnului tratat este asigurată prin aplicarea unei aspirări inițiale adecvate (de exemplu, sub 50 mbar).

BAT 39. Pentru reducerea consumului de energie din procesele sub presiune (autoclave), BAT constă în utilizarea unui control variabil al pompei.

Descriere

După ce se atinge presiunea de serviciu necesară, sistemul de tratare este trecut pe o pompă cu consum redus de putere și de energie.

Aplicabilitate

Aplicabilitatea poate fi limitată în cazul proceselor cu presiune oscilantă.

2.7. Condiționarea posttratare și depozitarea intermediară

BAT 40. Pentru prevenirea sau reducerea contaminării solului sau a apelor subterane ca urmare a depozitării intermediare a lemnului proaspăt tratat, BAT constă în alocarea unui timp suficient pentru scurgere după tratare și în scoaterea lemnului tratat din zona izolată/îngrădită numai după ce se consideră că acesta este uscat.

Descriere

Pentru a permite scurgerea excesului de produse chimice de tratare înapoi în vasul de tratare, lemnul/stivele de lemn tratat este (sunt) ținut(e) în zona izolată/îngrădită (de exemplu, deasupra vasului de tratare sau pe un suport de scurgere) pentru o perioadă suficientă după tratare și înainte de a fi transferat(e) în zona de uscare posttratare. De exemplu, înainte de a ieși din zona de uscare posttratare, lemnul/stivele de lemn tratat este (sunt) ridicat(e) prin mijloace mecanice și suspendat(e) timp ce cel puțin 5 minute. Dacă nu se scurge deloc soluție de tratare, se consideră că lemnul este uscat.

2.8. Gestionarea deșeurilor

BAT 41. Pentru reducerea cantității de deșeuri trimise spre eliminare, în special a cantității de deșeuri periculoase, BAT constă în utilizarea tehnicilor (a) și (b) și a uneia dintre tehnicile (c) și (d) sau a ambelor tehnici (c) și (d) indicate mai jos.

Tehnică		Descriere
(a)	Îndepărtarea resturilor înainte de tratare	Resturile (de exemplu, rumeguș, așchii) sunt îndepărtate de pe suprafața lemnului/produselor din lemn înainte de tratare.
(b)	Recuperarea și reutilizarea cerurilor și a uleiurilor	Atunci când se utilizează ceruri și uleiuri pentru impregnare, cerurile sau uleiurile în exces rezultate din procesul de impregnare sunt recuperate și reutilizate.
(c)	Livrarea în vrac a produselor chimice de tratare	Livrarea produselor chimice de tratare în rezervoare pentru a reduce cantitatea de ambalaj.
(d)	Utilizarea unor recipiente reutilizabile	Recipientele reutilizabile utilizate pentru produsele chimice de tratare (de exemplu, containerele intermediare pentru materialele în vrac) sunt returnate furnizorului spre a fi reutilizate.

BAT 42. Pentru reducerea riscului de mediu legat de gestionarea deșeurilor, BAT constă în depozitarea deșeurilor în containere adecvate sau pe suprafețe impermeabile și în păstrarea separată a deșeurilor periculoase într-o zonă desemnată, protejată împotriva intemperiilor și izolată/îngrădită.

2.9. Monitorizare

2.9.1. Emisii în apă

BAT 43. BAT constă în monitorizarea concentrațiilor de poluanți din apele uzate și din scurgerile de apă de pe suprafața potențial contaminată înainte de fiecare evacuare intermitentă în conformitate cu standardele EN. Dacă nu sunt disponibile standarde EN, BAT constă în utilizarea standardelor ISO, a standardelor naționale sau a altor standarde internaționale care asigură furnizarea de date de o calitate științifică echivalentă.

Substanță/parametru	Standard(e)
Biocide (55)	Pot fi disponibile standarde EN în funcție de compoziția produselor biocide
Cu (56)	Diverse standarde EN disponibile (de exemplu, EN ISO 11885, EN ISO 17294-2, EN ISO 15586)
Solvenți (57)	Sunt disponibile standarde EN pentru anumiți solvenți (de exemplu, EN ISO 15680)
HAP (58)	EN ISO 17993
Benzo(a)piren (58)	EN ISO 17993
HOI	EN ISO 9377-2

2.9.2. Calitatea apelor subterane

BAT 44. BAT constă în monitorizarea poluanților din apele subterane cu o frecvență de cel puțin o dată la 6 luni și în conformitate cu standardele EN. Dacă nu sunt disponibile standarde EN, BAT constă în utilizarea standardelor ISO, a standardelor naționale sau a altor standarde internaționale care asigură furnizarea de date de o calitate științifică echivalentă.

Frecvența de monitorizare poate fi redusă la o dată la 2 ani pe baza unei evaluări a riscurilor sau dacă nivelurile de poluanți se dovedesc a fi suficient de stabile (de exemplu, după o perioadă de 4 ani).

Substanță/parametru (59)	Standard(e)
Biocide (60)	Pot fi disponibile standarde EN în funcție de compoziția produselor biocide
As	Diverse standarde EN disponibile (de exemplu, EN ISO 11885, EN ISO 17294-2, EN ISO 15586)
Cu
Cr
Solvenți (61)	Sunt disponibile standarde EN pentru anumiți solvenți (de exemplu, EN ISO 15680)
HAP	EN ISO 17993
Benzo[a]piren	EN ISO 17993
HOI	EN ISO 9377-2

2.9.3. Emisiile în gazele reziduale

BAT 45. BAT constă în monitorizarea emisiilor din gazele reziduale cu o frecvență de cel puțin o dată pe an și în conformitate cu standardele EN. Dacă nu sunt disponibile standarde EN, BAT constă în utilizarea standardelor ISO, a standardelor naționale sau a altor standarde internaționale care asigură furnizarea de date de o calitate științifică echivalentă.

Parametru	Proces	Standard(e)	Monitorizare asociată cu
COVT (62)	Conservarea lemnului și a produselor din lemn utilizând produse chimice de tratare pe bază de solvenți și creozot	EN 12619	BAT 49, BAT 51
HAP (62) (63)	Conservarea lemnului și a produselor din lemn utilizând creozot	Nu sunt disponibile standarde EN	BAT 51
NOX (64)	Conservarea lemnului și a produselor din lemn utilizând produse chimice de tratare pe bază de solvenți și creozot	EN 14792	BAT 52
CO (64)		EN 15058	BAT 52

2.10. Emisii în sol și în apele subterane

BAT 46. Pentru prevenirea sau reducerea emisiilor în sol și în apele subterane, BAT constă în utilizarea tuturor tehnicilor indicate mai jos.

Tehnică

Descriere

(a)

Izolarea sau îngrădirea instalației și a echipamentelor

Părțile instalației în care sunt depozitate sau manipulate produsele chimice de tratare, și anume, zona de depozitare a produselor chimice de tratare, zonele de tratare, zonele de condiționare și depozitare intermediară posttratare (care cuprind vasul de tratare, vasul de lucru, instalații de descărcare/scoatere, zona de scurgere/uscare, zona de răcire), țevile și conductele pentru produsele chimice de tratare, precum și instalațiile de (re)condiționare cu creozot sunt izolate sau îngrădite. Dispozitivele de izolare și îngrădire au suprafețe impermeabile, sunt rezistente la produsele chimice de tratare și au o capacitate suficientă pentru a capta și a menține volumele manipulate sau depozitate în instalație/echipament.

Tăvile pentru captarea picăturilor (realizate din materiale rezistente la produsele chimice de tratare) pot fi utilizate, de asemenea, ca dispozitive locale de izolare pentru colectarea și recuperarea scurgerilor și a deversărilor de produse chimice de tratare din echipamentele sau procesele critice (și anume, supape, orificii de admisie/evacuare ale rezervoarelor de depozitare, vase de tratare, rezervoare de lucru, zone de descărcare/scoatere, manipularea lemnului proaspăt tratat, zona de răcire/uscare).

Lichidele din dispozitivele de izolare/îngrădire și din tăvile pentru captarea picăturilor sunt colectate pentru a recupera produsele chimice de tratare în vederea reutilizării acestora în sistemul de produse chimice de tratare. Nămolurile produse în sistemul de colectare sunt eliminate ca deșeuri periculoase.

(b)

Podele impermeabile

Podelele zonelor care nu sunt izolate sau îngrădite și unde se pot produce scurgeri, deversări, eliberări accidentale sau percolări de produse chimice de tratare sunt impermeabile la substanțele în cauză (de exemplu, depozitarea lemnului tratat pe podele impermeabile în cazul în care acest lucru este prevăzut în autorizația conform RPB pentru produsul de conservare a lemnului utilizat pentru tratare). Lichidele de pe podele sunt colectate pentru a recupera produsele chimice de tratare în vederea reutilizării acestora în sistemul de produse chimice de tratare. Nămolurile produse în sistemul de colectare sunt eliminate ca deșeuri periculoase.

(c)

Sisteme de avertizare pentru echipamentele identificate ca fiind „critice”

Echipamentele „critice” (a se vedea BAT 30) sunt prevăzute cu sisteme de avertizare pentru a indica defecțiunile.

(d)

Prevenirea și detectarea scurgerilor din stocarea subterană și din conductele pentru substanțe nocive/periculoase și evidența acestora

Se reduce la minimum utilizarea componentelor subterane. Atunci când se utilizează componente subterane pentru depozitarea substanțelor nocive/periculoase, se asigură o a doua zonă de izolare (de exemplu, dispozitive de izolare cu pereți dubli). Componentele subterane sunt prevăzute cu dispozitive de detectare a scurgerilor.

Monitorizarea bazată pe riscuri și periodică a stocării subterane și a conductelor se efectuează pentru a identifica scurgerile potențiale; când este necesar, echipamentele care prezintă scurgeri sunt reparate. Se păstrează evidența incidentelor care pot cauza poluarea solului și/sau a apelor subterane.

(e)

Inspectarea și întreținerea periodică a instalației și a echipamentelor

Instalația și echipamentele sunt inspectate și reparate cu regularitate pentru a asigura funcționarea adecvată; acest lucru include, în special, verificarea integrității și/sau a etanșeității supapelor, a pompelor, a conductelor, a rezervoarelor, a vaselor sub presiune, a tăvilor pentru captarea picăturilor și a dispozitivelor de izolare/îngrădire, precum și funcționarea adecvată a sistemelor de avertizare.

(f)

Tehnici pentru prevenirea contaminării încrucișate

Contaminarea încrucișată (și anume, contaminarea zonelor instalației care, de obicei, nu intră în contact cu produsele chimice de tratare) este împiedicată utilizând tehnici adecvate, cum ar fi:

—	proiectarea tăvilor pentru captarea picăturilor astfel încât motostivuitoarele să nu intre în contact cu suprafețele potențial contaminate ale tăvilor pentru captarea picăturilor;

—	proiectarea echipamentelor de încărcare (utilizate pentru a scoate lemnul tratat din vasul de tratare) astfel încât să se împiedice transferul de produse chimice de tratare;

—	utilizarea unui sistem de macarale pentru manipularea lemnului tratat;

—	utilizarea unor vehicule de transport specifice pentru zonele potențial contaminate;

—	accesul restricționat în zonele potențial contaminate;

—	utilizarea pasarelelor.

2.11. Emisiile în apă și gestionarea apelor reziduale

BAT 47. Pentru prevenirea sau, dacă aceasta nu este posibilă, pentru reducerea emisiilor în apă și reducerea consumului de apă, BAT constă în utilizarea tuturor tehnicilor indicate mai jos.

Tehnică

Descriere

Aplicabilitate

(a)

Tehnici pentru a preveni contaminarea apelor pluviale și a scurgerilor de apă de pe suprafață

Apele pluviale și scurgerile de apă de pe suprafață sunt ferite de zonele în care sunt depozitate sau manipulate produsele chimice de tratare, de zonele în care este depozitat lemnul proaspăt tratat și de apa contaminată. Acest lucru se realizează utilizând cel puțin următoarele tehnici:

—	jgheaburi și/sau o bordură exterioară în jurul instalației;

—

acoperișuri cu jgheaburi pentru acoperiș pentru zonele în care sunt depozitate sau manipulate produsele chimice de tratare [și anume, zona de depozitare a produselor chimice de tratare; zonele de tratare, zonele de condiționare și depozitare intermediară posttratare; țevile și conductele pentru produsele chimice de tratare; instalațiile de (re)condiționare cu creozot];

—	protecție împotriva intemperiilor (de exemplu, acoperișuri, prelate) pentru depozitarea lemnului tratat în cazul în care acest lucru este prevăzut în autorizația conform RPB pentru produsul de conservare a lemnului utilizat pentru tratare.

Pentru instalațiile existente, aplicabilitatea jgheaburilor și a bordurii exterioare poate fi restricționată de dimensiunea suprafeței instalației

(b)

Colectarea scurgerilor de apă de pe suprafața potențial contaminată

Scurgerile de apă de pe suprafața din zonele care sunt potențial contaminate cu produse chimice de tratare sunt colectate separat. Apele uzate colectate sunt evacuate numai după adoptarea unor măsuri adecvate, de exemplu, monitorizare (a se vedea BAT 43), epurare [a se vedea BAT 47 (e)], reutilizare [a se vedea BAT 47 (c)].

General aplicabilă.

(c)

Utilizarea scurgerilor de apă de pe suprafața potențial contaminată

După ce sunt colectate, scurgerile de apă de pe suprafața potențial contaminată sunt utilizate pentru prepararea soluțiilor de conservare a lemnului pe bază de apă.

Se aplică numai pentru instalațiile care utilizează produse chimice de tratare pe bază de apă. Aplicabilitatea poate fi restricționată de cerințele privind calitatea pentru utilizarea prevăzută.

(d)

Reutilizarea apei de curățare

Apa utilizată pentru a spăla echipamentele și recipientele este recuperată și reutilizată la prepararea soluțiilor de conservare a lemnului pe bază de apă.

Se aplică numai pentru instalațiile care utilizează produse chimice de tratare pe bază de apă.

(e)

Epurarea apelor uzate

În cazul în care se detectează sau se poate preconiza contaminarea apei colectate din scurgerile de pe suprafață și/sau a apei de curățare și în cazul în care utilizarea apei nu este fezabilă, apele uzate sunt tratate într-o stație de epurare a apelor uzate adecvată (pe amplasament sau în afara acestuia).

General aplicabilă.

(f)

Eliminarea ca deșeuri periculoase

În cazul în care se detectează sau se poate preconiza contaminarea apei din scurgerile de pe suprafață și/sau a apei de curățare și în cazul în care tratarea sau utilizarea apei nu este fezabilă, scurgerile de apă de pe suprafață și/sau apa de curățare colectate sunt eliminate ca deșeuri periculoase.

General aplicabilă.

BAT 48. Pentru reducerea emisiilor în apă rezultate din conservarea lemnului și a produselor din lemn cu creozot, BAT constă în colectarea condensatului rezultat din operațiunea de decompresiune și vidare a vasului de tratare și din (re)condiționarea cu creozot și fie în tratarea acestuia pe amplasament utilizând un filtru cu cărbune activ sau cu nisip, fie în eliminarea sa ca deșeu periculos.

Descriere

Volumele de condensat sunt colectate, lăsate să depună și tratate într-un filtru cu cărbune activ sau cu nisip. Apa epurată fie este reutilizată (circuit închis), fie este evacuată în sistemul public de canalizare. În mod alternativ, condensatul colectat poate fi eliminat ca deșeu periculos.

2.12. Emisiile în aer

BAT 49. Pentru reducerea emisiilor de COV în aer rezultate din conservarea lemnului și a produselor din lemn cu produse chimice de tratare pe bază de solvenți, BAT constă în închiderea echipamentelor sau a proceselor generatoare de emisii, extragerea efluenților gazoși și trimiterea acestora la un sistem de tratare (a se vedea tehnicile de la BAT 51).

BAT 50. Pentru reducerea emisiilor de compuși organici și mirosuri în aer rezultate din conservarea lemnului și a produselor din lemn cu creozot, BAT constă în utilizarea unor uleiuri de impregnare cu volatilitate scăzută, și anume creozot de tip C în loc de creozot de tip B.

Aplicabilitate

Creozotul de tip C poate să nu se aplice în cazul condițiilor de climă rece.

BAT 51. Pentru reducerea emisiilor de compuși organici în aer rezultate din conservarea lemnului și a produselor din lemn cu creozot, BAT constă în închiderea echipamentelor sau a proceselor generatoare de emisii (de exemplu, rezervoarele de depozitare și impregnare, decompresiunea, recondiționarea cu creozot), extragerea efluenților gazoși și utilizarea uneia dintre tehnicile de tratare indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.

Tehnică		Descriere	Aplicabilitate
(a)	Oxidare termică	A se vedea BAT 15 (i). Căldura de evacuare poate fi recuperată cu ajutorul schimbătoarelor de căldură.	General aplicabilă.
(b)	Transmiterea efluenților gazoși la o instalație de ardere	Efluenții gazoși sunt trimiși, parțial sau integral, ca aer de combustie și combustibil suplimentar, la o instalație de ardere [inclusiv centrale CHP (de producere combinată a energiei electrice și a energiei termice)] utilizată pentru producția de abur și/sau de energie electrică.	Nu se aplică pentru efluenții gazoși care conțin substanțele menționate la articolul 59 alineatul (5) din DEI. Aplicabilitatea poate fi restricționată din considerente de siguranță.
(c)	Adsorbție utilizând cărbune activ	Compușii organici sunt adsorbiți pe suprafața cărbunelui activ. Compușii adsorbiți pot fi desorbiți ulterior, de exemplu, cu abur (adesea pe amplasament), pentru a fi reutilizați sau eliminați, iar adsorbantul este reutilizat.	General aplicabilă.
(d)	Absorbție utilizând un lichid adecvat	Utilizarea unui lichid adecvat pentru eliminarea poluanților din efluenții gazoși prin absorbție, în special a compușilor solubili.	General aplicabilă.
(e)	Condensare	O tehnică de eliminare a compușilor organici prin reducerea temperaturii sub punctul lor de rouă, astfel încât vaporii să se lichefieze. În funcție de intervalul de temperatură de funcționare necesar, se utilizează diferiți agenți frigorifici, de exemplu, apă de răcire, apă răcită (în mod tipic temperatura este de aproximativ 5 °C), amoniac sau propan. Condensarea se utilizează în combinație cu o altă tehnică de reducere a emisiilor.	Aplicabilitatea poate fi restricționată dacă necesarul de energie pentru recuperare este excesiv din cauza conținutului scăzut de COV.

Tabelul 36

Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile de COVT și HAP din gazele reziduale rezultate din conservarea lemnului și a produselor din lemn cu creozot și/sau produse chimice de tratare pe bază de solvenți

Parametru

Unitate

Proces

BAT-AEL

(Medie pe perioada de prelevare)

COVT

mg C/Nm3

Tratare cu creozot și pe bază de solvenți

< 4-20

HAP

mg/Nm3

Tratare cu creozot

< 1 (65)

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 45.

BAT 52. Pentru reducerea emisiilor de NOX din gazele reziduale limitând în același timp emisiile de CO rezultate din tratarea termică a efluenților gazoși rezultați din conservarea lemnului și a produselor din lemn cu creozot și/sau produse chimice de tratare pe bază de solvenți, BAT constă în utilizarea tehnicii (a) sau a ambelor tehnici indicate mai jos.

Tehnică

Descriere

Aplicabilitate

(a)

Optimizarea condițiilor de tratare termică

(proiectare și funcționare)

A se vedea BAT 17 (a).

Aplicabilitatea proiectării poate fi restricționată pentru instalațiile existente.

(b)

Utilizarea arzătoarelor cu conținut redus de NOX

A se vedea BAT 17 (b).

Aplicabilitatea poate fi restricționată la instalațiile existente ca urmare a unor constrângeri legate de proiectare și/sau de funcționare.

Tabelul 37

Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile de NOX din gazele reziduale și nivelul de emisie indicativ pentru emisiile de CO din gazele reziduale în aer provenite din tratarea termică a efluenților gazoși rezultați din conservarea lemnului și a produselor din lemn cu creozot și/sau produse chimice de tratare pe bază de solvenți

Parametru

Unitate

BAT-AEL (66)

(Medie pe perioada de prelevare)

Nivel de emisie indicativ (66)

(Medie pe perioada de prelevare)

NOX

mg/Nm3

20-130

Fără nivel indicativ

Fără BAT-AEL

20-150

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 45.

2.13. Zgomot

BAT 53. Pentru prevenirea sau, dacă aceasta nu este posibilă, pentru reducerea emisiilor de zgomot, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.

Tehnică
Depozitarea și manipularea de materii prime
(a)	Instalarea unor pereți de protecție acustică și utilizarea/optimizarea efectului fonoabsorbant al clădirilor
(b)	Închiderea sau închiderea parțială a operațiunilor generatoare de zgomot
(c)	Utilizarea unor vehicule/sisteme de transport cu nivel scăzut de zgomot
(d)	Măsuri de gestionare a zgomotului (de exemplu, îmbunătățirea inspecției și a întreținerii echipamentelor, închiderea ușilor și a ferestrelor)
Uscarea în cuptor
(e)	Măsuri de reducere a zgomotului pentru ventilatoare

Aplicabilitate

Aplicabilitatea este restricționată la cazurile în care se preconizează și/sau au fost dovedite neplăceri cauzate de zgomot la nivelul receptorilor sensibili.

(1) Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (JO L 135, 30.5.1991, p. 40).

(2) Directiva (UE) 2015/2193 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanți provenind de la instalații medii de ardere (JO L 313, 28.11.2015, p. 1).

(3) Pentru orice parametru în cazul căruia, ca urmare a unor limitări legate de prelevare sau analitice și/sau a condițiilor de exploatare, o prelevare/măsurare de 30 de minute și/sau o medie de trei măsurători consecutive este inadecvată, se poate utiliza o procedură de prelevare/măsurare mai reprezentativă.

(4) Selectarea tehnicilor de aplicare poate fi restricționată la instalațiile cu capacitate mică și/sau cu o varietate mare de produse, precum și de tipul și forma substratului, de cerințele privind calitatea produselor și de nevoia de a asigura faptul că materialele utilizate, tehnicile de aplicare a preparatului de acoperire, tehnicile de uscare/întărire și sistemele de tratare a efluenților gazoși sunt compatibile între ele.1.1.7.Uscarea/întărirea

(5) Selectarea tehnicilor de uscare/întărire poate fi restricționată de tipul și forma substratului, de cerințele privind calitatea produselor, precum și de nevoia de a asigura faptul că materialele utilizate, tehnicile de aplicare a preparatului de acoperire, tehnicile de uscare/întărire și sistemele de tratare a efluenților gazoși sunt compatibile între ele.

(6) În măsura în care este posibil, măsurările se efectuează la cel mai ridicat nivel al emisiilor prognozat, în condiții normale de funcționare.

(7) În cazul unei încărcări de COVT mai mici de 0,1 kg C/h sau în cazul unei încărcări de COVT nereduse și stabile mai mici de 0,3 kg C/h, frecvența de monitorizare poate fi redusă la o dată la 3 ani sau măsurarea poate fi înlocuită cu calculul, cu condiția ca acesta să asigure furnizarea de date de o calitate științifică echivalentă.

(8) Pentru tratarea termică a efluenților gazoși, temperatura din camera de ardere este măsurată în mod continuu. Acest lucru este combinat cu un sistem de alarmă pentru temperaturile care nu se încadrează în intervalul de temperatură optimizată.

(9) Standardele EN generice pentru măsurări continue sunt EN15267-1, EN15267-2, EN15267-3 și EN 14181.

(10) Monitorizarea se aplică numai dacă se utilizează DMF în procese.

(11) În lipsa unui standard EN, măsurarea include DMF conținută în faza de condensare.

(12) În cazul unui coș cu o încărcare de COVT mai mică de 0,1 kg C/h, frecvența de monitorizare poate fi redusă la o dată la 3 ani.

(13) Monitorizarea se aplică numai în cazul evacuării directe într-un corp de apă receptor.

(14) Frecvența de monitorizare poate fi redusă la o dată la 3 luni în cazul în care nivelurile de emisie se dovedesc a fi suficient de stabile.

(15) În cazul evacuărilor intermitente cu o frecvență mai mică decât frecvența minimă de monitorizare, monitorizarea se realizează o dată la fiecare evacuare.

(16) Monitorizarea COT și monitorizarea CCO sunt alternative. Monitorizarea COT este opțiunea preferată, deoarece nu se bazează pe utilizarea unor compuși extrem de toxici.

(17) Monitorizarea Cr(VI) se aplică numai dacă se utilizează compuși ai cromului(VI) în procese.

(18) În cazul evacuării indirecte într-un corp de apă receptor, frecvența de monitorizare se poate reduce dacă instalația de epurare a apelor uzate din aval este proiectată și dotată în mod corespunzător pentru a reduce poluanții vizați.

(19) Monitorizarea Cr se aplică numai dacă se utilizează compuși ai cromului în procese.

(20) Monitorizarea F- se aplică numai dacă se utilizează compuși ai fluorului în procese.

(21) BAT-AEL și nivelul indicativ nu se aplică în cazul în care efluenții gazoși sunt transmiși la o instalație de ardere.

(22) BAT-AEL pot să nu se aplice dacă în efluenții gazoși sunt prezenți compuși care conțin azot [de exemplu, DMF sau NMP (N-metilpirolidonă)].

(23) BAT-AEPL pot să nu se aplice în cazul în care acoperirea bobinelor face parte dintr-o instalație mai mare de producție (de exemplu, construcții de oțel) sau pentru linii combinate.

(24) BAT-AEPL pot să nu se aplice în cazul în care acoperirea bobinelor face parte dintr-o instalație mai mare de producție (de exemplu, construcții de oțel) sau pentru linii combinate.

(25) Perioada de calculare a valorilor medii este definită în secțiunea Considerații generale.

(26) BAT-AEL pentru CCO se poate înlocui cu BAT-AEL pentru COT. Corelația dintre CCO și COT este determinată de la caz la caz. BAT-AEL pentru COT este opțiunea preferată, deoarece monitorizarea COT nu se bazează pe utilizarea unor compuși extrem de toxici.

(27) BAT-AEL se aplică numai dacă se utilizează compuși ai fluorului în procese.

(28) Limita superioară a intervalului BAT-AEL poate fi de 1 mg/l în cazul substraturilor care conțin zinc sau al substraturilor pretratate utilizând zinc.

(29) BAT-AEL se aplică numai dacă se utilizează compuși ai cromului în procese.

(30) BAT-AEL se aplică numai dacă se utilizează compuși ai cromului(VI) în procese.

(31) BAT-AEL pot să nu se aplice dacă instalația de epurare a apelor uzate din aval este proiectată și dotată în mod corespunzător pentru a reduce poluanții vizați, cu condiția ca acest lucru să nu ducă la creșterea nivelului de poluare a mediului.

(32) Perioada de calculare a valorilor medii este definită în secțiunea Considerații generale.

(33) BAT-AEL se aplică numai dacă se utilizează compuși ai fluorului în procese.

(34) Limita superioară a intervalului BAT-AEL poate fi de 1 mg/l în cazul substraturilor care conțin zinc sau al substraturilor pretratate utilizând zinc.

(35) BAT-AEL se aplică numai dacă se utilizează compuși ai cromului în procese.

(36) BAT-AEL se aplică numai dacă se utilizează compuși ai cromului(VI) în procese.

(37) BAT-AEL se referă la emisii din toate fazele procesului care se desfășoară în aceeași instalație, de la aplicarea preparatului prin electroforeză sau prin orice alt procedeu până la lustruirea stratului de acoperire, precum și la solvenții utilizați pentru curățarea echipamentelor de producție, atât în perioada de producție, cât și în afara acesteia.

(38) Suprafața este definită astfel cum se prevede în partea 3 a anexei VII la Directiva 2010/75/UE.

(39) Limita superioară a intervalului este mai mare dacă se utilizează procedeul de desulfurare uscat cu piatră-de-var.

(40) Limita superioară a intervalului BAT-AEL este 35 mg C/Nm3 dacă se utilizează tehnici care permit reutilizarea/reciclarea solvenților recuperați.

(41) Pentru instalațiile care utilizează BAT 16 (c) în combinație cu o tehnică de tratare a efluenților gazoși, pentru gazele reziduale ale concentratorului se aplică un BAT-AEL suplimentar mai mic de 50 mg C/Nm3.

(42) Limita superioară a intervalului BAT-AEL este 50 mg C/Nm3 dacă se utilizează tehnici care permit reutilizarea/reciclarea solvenților recuperați.

(43) Pentru instalațiile care utilizează BAT 16 (c) în combinație cu o tehnică de tratare a efluenților gazoși, pentru gazele reziduale ale concentratorului se aplică un BAT-AEL suplimentar mai mic de 50 mg C/Nm3

(44) Acest BAT-AEL nu se poate aplica pentru fabricarea peliculelor de plastic utilizate pentru protecția temporară a suprafețelor.

(45) Limita superioară a intervalului BAT-AEL este 50 mg C/Nm3 dacă se utilizează tehnici care permit reutilizarea/reciclarea solvenților recuperați.

(46) Pentru instalațiile care utilizează BAT 16 (c) în combinație cu o tehnică de tratare a efluenților gazoși, pentru gazele reziduale ale concentratorului se aplică un BAT-AEL suplimentar mai mic de 50 mg C/Nm3.

(47) Limita superioară a intervalului BAT-AEL este 50 mg C/Nm3 dacă se utilizează tehnici care permit reutilizarea/reciclarea solvenților recuperați.

(48) Pentru instalațiile care utilizează BAT 16 (c) în combinație cu o tehnică de tratare a efluenților gazoși, pentru gazele reziduale ale concentratorului se aplică un BAT-AEL suplimentar mai mic de 50 mg C/Nm3.

(49) Pentru instalațiile care utilizează BAT 16 (c) în combinație cu o tehnică de tratare a efluenților gazoși, pentru gazele reziduale ale concentratorului se aplică un BAT-AEL suplimentar mai mic de 5 mg C/Nm3.

(50) Limita superioară a intervalului BAT-AEL este legată de fabricarea unor produse de înaltă calitate.

(51) Limita superioară a intervalului BAT-AEL este legată de fabricarea unor produse de înaltă calitate.

(52) Limita superioară a intervalului BAT-AEL este 50 mg C/Nm3 dacă se utilizează tehnici care permit reutilizarea/reciclarea solvenților recuperați.

(53) Pentru instalațiile care utilizează BAT 16 (c) în combinație cu o tehnică de tratare a efluenților gazoși, pentru gazele reziduale ale concentratorului se aplică un BAT-AEL suplimentar mai mic de 50 mg C/Nm3.

(54) Pentru instalațiile care utilizează BAT 16 (c) în combinație cu o tehnică de tratare a efluenților gazoși, pentru gazele reziduale ale concentratorului se aplică un BAT-AEL suplimentar mai mic de 50 mg C/Nm3.

(55) Substanțele specifice sunt monitorizate, în funcție de compoziția produselor biocide utilizate în proces.

(56) Monitorizarea se aplică numai dacă se utilizează compuși ai cuprului în proces.

(57) Monitorizarea se aplică numai pentru instalațiile care utilizează produse chimice de tratare pe bază de solvenți. Substanțele specifice sunt monitorizate, în funcție de solvenții utilizați în proces.

(58) Monitorizarea se aplică numai pentru instalațiile care utilizează tratare pe bază de creozot.

(59) Monitorizarea nu se poate aplica dacă substanța în cauză nu este utilizată în proces și dacă apele subterane se dovedesc a nu fi contaminate cu această substanță.

(60) Substanțele specifice sunt monitorizate, în funcție de compoziția produselor biocide care sunt utilizate sau au fost utilizate anterior în proces.

(61) Monitorizarea se aplică numai pentru instalațiile care utilizează produse chimice de tratare pe bază de solvenți. Substanțele specifice sunt monitorizate, în funcție de solvenții utilizați în proces.

(62) În măsura în care este posibil, măsurările se efectuează la cel mai ridicat nivel al emisiilor prognozat, în condiții normale de funcționare.

(63) Acest lucru include: acenaftenă, acenaftilenă, antracen, benzo(a)antracen, benzo(a)piren, benzo(b)fluoranten, benzo(g,h,i)perilen, benzo(b)fluoranten, crisen, dibenzo(a,h)antracen, fluoranten, fluoren, indeno(1,2,3-cd)piren, naftalină, fenantren și piren.

(64) Monitorizarea se aplică numai pentru emisiile rezultate din tratarea termică a efluenților gazoși.

(65) BAT-AEL se referă la suma următorilor compuși HAP: acenaftenă, acenaftilenă, antracen, benzo(a)antracen, benzo(a)piren, benzo(b)fluoranten, benzo(g,h,i)perilen, benzo(b)fluoranten, crisen, dibenzo(a,h)antracen, fluoranten, fluoren, indeno(1,2,3-cd)piren, naftalină, fenantren și piren.

(66) BAT-AEL și nivelul indicativ nu se aplică în cazul în care efluenții gazoși sunt transmiși la o instalație de ardere.

9.12.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 414/79

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/2010 A COMISIEI

din 8 decembrie 2020

de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1809 privind anumite măsuri de protecție vizând focarele de gripă aviară înalt patogenă din anumite state membre

[notificată cu numărul C(2020) 8910]

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 89/662/CEE a Consiliului din 11 decembrie 1989 privind controlul veterinar în cadrul schimburilor intracomunitare în vederea realizării pieței interne (1), în special articolul 9 alineatul (4),

având în vedere Directiva 90/425/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile în schimburile din cadrul Uniunii cu anumite animale vii și produse în vederea realizării pieței interne (2), în special articolul 10 alineatul (4),

având în vedere Directiva 2005/94/CE a Consiliului din 20 decembrie 2005 privind măsurile comunitare de combatere a influenței aviare și de abrogare a Directivei 92/40/CEE (3), în special articolul 63 alineatul (4),

întrucât:

(1)

Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1809 a Comisiei (4) a fost adoptată ca urmare a apariției unor focare epidemice de gripă aviară înalt patogenă (HPAI) în exploatații în care se aflau păsări de curte sau alte păsări captive din anumite state membre și a stabilirii unor zone de protecție și de supraveghere de către statele membre respective în conformitate cu Directiva 2005/94/CE.

(2)

Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1809 prevede că zonele de protecție și de supraveghere stabilite de statele membre menționate în anexa la respectiva decizie de punere în aplicare în conformitate cu Directiva 2005/94/CE trebuie să cuprindă cel puțin zonele menționate ca zone de protecție și de supraveghere în anexa respectivă.

(3)	De la data adoptării Deciziei de punere în aplicare (UE) 2020/1809, Germania a notificat Comisiei apariția unor noi focare de HPAI de subtip H5N8 în exploatații în care se află păsări de curte sau alte păsări captive din districtele Dithmarschen și Mecklenburgische Seenplatte.

(4)	În plus, Belgia a notificat Comisiei apariția unui focar de HPAI de subtip H5N5 într-o exploatație în care se află păsări de curte sau alte păsări captive din provincia Flandra de Vest.

(5)	În plus, Polonia a notificat, de asemenea, Comisiei apariția unui focar de HPAI de subtip H5N8 într-o exploatație în care se află păsări de curte sau alte păsări captive din districtul Siedlecki.

(6)	În plus, Țările de Jos au notificat Comisiei apariția unui nou focar de HPAI într-o exploatație în care se află păsări de curte sau alte păsări captive din provincia Utrecht.

(7)

Respectivele focare epidemice din Belgia, Germania Țările de Jos și Polonia se află în afara zonelor menționate în prezent în anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1809, iar autoritățile competente din statele membre respective au luat măsurile necesare în conformitate cu Directiva 2005/94/CE, inclusiv stabilirea unor zone de protecție și de supraveghere în jurul respectivelor focare.

(8)

În plus, focarul din Belgia se află în imediata apropiere a frontierei cu Franța. În consecință, autoritățile competente din aceste două state membre au colaborat în mod corespunzător în vederea stabilirii zonei de supraveghere necesare, în conformitate cu Directiva 2005/94/CE, întrucât zona de supraveghere a acestui focar se extinde și pe teritoriul Franței.

(9)

Comisia a examinat măsurile luate de Belgia, Franța, Germania, Țările de Jos și Polonia și admite că limitele zonelor de protecție și de supraveghere, stabilite de autoritățile competente ale statelor membre respective, se află la o distanță suficientă față de exploatațiile în care au fost confirmate focarele recente de HPAI.

(10)

Pentru a preveni orice perturbări inutile ale comerțului din Uniune și pentru a evita impunerea de către țări terțe a unor bariere nejustificate în calea comerțului, este necesar să se descrie rapid la nivelul Uniunii, în colaborare cu Belgia, Franța, Germania, Țările de Jos și Polonia, noile zone de protecție și de supraveghere stabilite în statele membre respective în conformitate cu Directiva 2005/94/CE.

(11)	Prin urmare, este necesar ca zonele de supraveghere menționate pentru Franța și zonele de protecție și de supraveghere menționate pentru Germania, Țările de Jos și Polonia în anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1809 să fie modificate.

(12)	În plus, este necesar ca în anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1809 să fie menționate zonele de protecție și de supraveghere pentru Belgia.

(13)

În consecință, este necesar ca anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1809 să fie modificată pentru a se actualiza regionalizarea la nivelul Uniunii astfel încât să se țină seama de noile zone de protecție și de supraveghere stabilite în mod corespunzător de autoritățile competente din Belgia, Franța, Germania, Țările de Jos și Polonia în conformitate cu Directiva 2005/94/CE, precum și durata restricțiilor aplicabile în zonele respective.

(14)	Prin urmare, este necesar ca Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1809 să fie modificată în consecință.

(15)	Având în vedere caracterul urgent al situației epidemiologice din Uniune în ceea ce privește răspândirea HPAI este important ca modificările anexei la Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1809 efectuate prin prezenta decizie să intre în vigoare cât mai curând posibil.

(16)	Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1809 se înlocuiește cu textul anexei la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 8 decembrie 2020.

Pentru Comisie

Stella KYRIAKIDES

Membru al Comisiei

(1) JO L 395, 30.12.1989, p. 13.

(2) JO L 224, 18.8.1990, p. 29.

(3) JO L 10, 14.1.2006, p. 16.

(4) Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1809 a Comisiei din 30 noiembrie 2020 privind anumite măsuri de protecție vizând focarele epidemice de gripă aviară înalt patogenă din anumite state membre (JO L 402, 1.12.2020, p. 144).

ANEXĂ

„ANEXĂ

PARTEA A

Zonă de protecție, astfel cum este menționată la articolul 1:

Stat membru: Belgia

Zona care cuprinde:	Data până la care se aplică, în conformitate cu articolul 29 alineatul (1) din Directiva 2005/94/CE
Those parts of the municipalitiy of Menen, Moorslede, Wervik and Wevelgem contained within a circle of a radius of three kilometers, centered on WGS84 dec. coordinates long 3,126743 – lat 50,820040	17.12.2020

Stat membru: Croația

Zona care cuprinde:	Data până la care se aplică, în conformitate cu articolul 29 alineatul (1) din Directiva 2005/94/CE
Općina Koprivnički Bregi, naselja Koprivnički Bregi i Jeduševac, općina Novigrad Podravski, naselja Plavšinac, Delovi, Vlaislav i Novigrad Podravski, općina Hlebine, naselje Hlebine u Koprivničko- križevačkoj županiji koji se nalaze na području u obliku kruga radijusa tri kilometra sa središtem na GPS koordinatama N46.122115; E16.9561216666667.	31.12.2020

Stat membru: Danemarca

Zona care cuprinde:	Data până la care se aplică, în conformitate cu articolul 29 alineatul (1) din Directiva 2005/94/CE
The parts of Randers municipality (ADNS code 01730), Favrskov municipality (ADNS 01710) and Syddjurs municipality (ADNS code 01706) that are contained within circle of radius 3 kilometer, centred on GPS coordinates N56.3980; E10.1936.	10.12.2020

Stat membru: Franța

Zona care cuprinde:

Data până la care se aplică, în conformitate cu articolul 29 alineatul (1) din Directiva 2005/94/CE

Les communes suivantes dans le département de HAUTE-CORSE (2B)

—

ALTIANI

—

AVAPESSA

—

BIGORNO

—

BISINCHI

—

CAMPILE

—	CAMPITELLO

—	CANAVAGGIA

—	CASTELLO-DI-ROSTINO

—

CATERI

—	CROCICCHIA

—

ERBAJOLO

—

FELICETO

—

FOCICCHIA

—

LENTO

—	MONTEGROSSO

—

MURO

—

NESSA

—

ORTIPORIO

—	PENTA-ACQUATELLA

—	PIEDICORTE-DI-GAGGIO

—

SCOLCA

—	SPELONCATO

—	SANT’ANDREA-DI-BOZIO

—	SANT’ANTONINO

—	VALLE-DI-ROSTINO

—

VOLPAJOLA

10.12.2020

Les communes suivantes dans le département de YVELINES (78)

—	SAINT-CYR-L’ECOLE

10.12.2020

Les communes suivantes dans le département de Corse du Sud (2A)

—

AFA

—

AJACCIO

—

ALATA

—	BASTELICACCIA

—	GROSSETO-PRUGNA

—	SARROLA-CARCOPINO

9.12.2020

Stat membru: Germania

Zona care cuprinde:

Data până la care se aplică, în conformitate cu articolul 29 alineatul (1) din Directiva 2005/94/CE

SCHLESWIG-HOLSTEIN

Landkreis Nordfriesland

—	Hallig Oland

1.12.2020

Landkreis Segeberg

—	Gemeinde Latendorf

—	Gemeinde Heidmühlen – exklusive des Bereiches zwischen Stellbrooker Weg und Osterau nördlich des Stellbrooker Moors

—	Gemeinde Boostedt – Gebiet südlich der Ortschaft Boostedt (entlang Waldweg, Heidenbarg, Münsterberg, Heisterbarg, Zum Quellental, Tegelbar, Mühlenweg, Latendorfer Str.) sowie östlich und südlich des Bundeswehrgeländes

—	Gemeinde Rickling – Gebiet südlich der Rothenmühlenau und westlich der Straßen Alter Schönmoorer Weg und Kirschenweg bis zur Einmündung in die Schönmoorer Str., weiter südlich der Schönmoorer Str. bis zum Glinngraben und westlich des Glinngrabens

—	Gemeinde Großenaspe – Gebiet westlich der Straßen Halloh und Eekholt sowie östlich des Wildparks Eekholt

—	Forstgutsbezirk Buchholz

5.12.2020

Landkreis Nordfriesland

—	Gemeinde Rodenäs

—	Gemeinde Neukirchen

—	Gemeinde Klanxbüll

—	Gemeinde Humptrup

—	Gemeinde Braderup

—	Gemeinde Tinningstedt

—	Gemeinde Klixbüll

—	Gemeinde Risum-Lindholm

—	Gemeinde Niebüll

—	Gemeinde Bosbüll

—	Gemeinde Uphusum

—	Gemeinde Klanxbüll

—	Gemeinde Emmelsbüll-Horsbüll

—	Gemeinde Holm

15.12.2020

Landkreis Nordfriesland

—	Gemeinde Pellworm

10.12.2020

MECKLENBURG-VORPOMMERN

Landkreis Vorpommern-Rügen

—	Ostseeheilbad Zingst

9.12.2020

Landkreis Vorpommern-Rügen

—	Gemeinde Rambin – Ortsteile Drammendorf, Götemitz, Kasselvitz, Kasselvitzer Katen, Rothenkirchen, Sellentin, Rambin, Giesendorf

—	Gemeinde Samtens – Ortsteile Frankenthal, Muhlitz, Luttow, Natzevitz, Samtens

—	Gemeinde Gustow – Ortsteile Saalkow, Warksow

—	Gemeinde Poseritz – Ortsteile Datzow, Poseritz-Ausbau

—	Gemeinde Altefähr – Ortsteil Kransdorf

9.12.2020

Landkreis Rostock

—	Gemeinde Neubukow Stadt – Ortsteile Buschmühlen, Malpendorf, Neubukow, Spriehusen, Steinbrink

—	Gemeinde Biendorf – Ortsteile Jörnstorf Dorf, Jörnstorf Hof, Lehnenhof

—	Gemeinde Rerik Stadt – Ortsteile Russow, Russow Ausbau

8.12.2020

Landkreis Rostock

—	Stadt Gnoien – Ortsteile Eschenhörn, Warbelow sowie die Stadt Gnoien südöstlich der Teterower Straße und südöstlich der Straße «Bleiche»

—	Gemeinde Behren-Lübchin – Ortsteile Bobbin, Neu Wasdow

—	Gemeinde Finkenthal – Ortsteil Schlutow

14.12.2020

Landkreis Dithmarschen

—	Gemeinde Neufelderkoog

—	Gemeinde Kaiser-Wilhelm-Koog – Gemeindegebiet südlich der Süderstraße

—	Gemeinde Kronprinzenkoog – Gemeindegebiet südlich der Straße Süderquerweg

—	Gemeinde Neufeld – Gemeindegebiet südlich der Straße Ölmühlenweg, westlich der Straße Westerdieker Strot

—	Gemeinde Diekhusen-Fahrstedt – das Gemeindegebiet südlich der Straße Ölmühlenweg, westlich der Straße Fahrstedterwesterdeich

—	Gemeinde Schmedeswurth – das Gemeindegebiet westlich der Straße Schmedeswurtherwesterdeich

22.12.2020

Landkreis Mecklenburgische Seenplatte

—	Gemeinde Lärz – Ortsteile Krümmel, Lärz-Ausbau

—	Gemeinde Mirow – Ortsteil Birkenhof

29.12.2020

Stat membru: Țările de Jos

Zona care cuprinde:

Data până la care se aplică, în conformitate cu articolul 29 alineatul (1) din Directiva 2005/94/CE

Provincie: Gelderland

1.	From the crossing with N322 and Zandstraat, follow Zandstraat in eastern direction until tram line.

2.	Follow tramline in south-eastern direction until Molenstraat.

3.	Follow Molenstraat in north-eastern direction until Meidoornstraat.

4.	Follow Meidoornstraat in eastern direction until Korenbloemstraat.

5.	Follow Korenbloemstraat in eastern direction until Florastraat.

6.	Follow Florastraat in southern direction until Vogelzang.

7.	Folow Vogelzang in eastern direction until Kamstraat.

8.	Follow Kamstraat in southern direction until Van Heemstraweg.

9.	Follow Van Heemstraweg in north-eastern direction until North-South (N329).

10.	Follow North-South (N329) in southern direction until Neersteindsestraat.

11.	Follow Neersteindsestraat in south-eastern direction until Altforstestraat.

12.	Follow Altforstestraat in south-west direction until Middenweg.

13.	Follow Middenweg in south-eatern direction until Mekkersteeg.

14.	Follow Mekkersteeg in southern direction until Zuidweg.

15.	Follow Zuidweg in western direction until Noord-Zuid.

16.	Follow Noord-Zuid in southern direction until de Maas(water).

17.	Follow Maas in western direction until Veerweg.

18.	Follow Veerweg in northern direction until Raadhuisdijk.

19.	Follow Raadhuisdijk in western direction turning into Berghuizen until Nieuweweg.

20.	Follow Nieuweweg in western direction until Wamelseweg.

21.	Follow Wamelseweg in northern direction turing into Zijvond until Liesbroekstraat.

22.	Follow Liesbroekstraat in eastern direction until Nieuweweg.

23.	Follow Nieuweweg in northern direction until Liesterstraat.

24.	Follow Liesterstraat in eastern direction until Maas en Waalweg (N322).

25.	Follow Maas en Waalweg in northern direction until crossing with Zandstraat.

20.11.2020

1.	From Waalbandijk follow «de Waal» in eastern direction until Waalbandijk at nr. 155.

2.	Follow Waalbandijk at nr. 155 in southern direction, turning into Heersweg until Kerkstraat.

3.	Follow Kerkstraat in southern direction until Van Heemstraweg.

4.	Follow Van Heemstraweg in eastern direction until Scharenburg.

5.	Follow Scharenburg in southern direction until Molenweg.

6.	Follow Molenweg in southern direction until Broerstraat.

7.	Follow Broerstraat in western direction until Neersteindsestraat.

8.	Follow Neersteindsestraat in eastern direction, turning into Bikkeldam until Singel.

9.	Follow Singel in southern direction until Middenweg.

10.	Follow Middenweg in eastern direction until Mekkersteeg.

11.	Follow Mekkersteeg in southern direction until Zuidweg.

12.	Follow Zuidweg in western direction until Noord Zuid N329.

13.	Follow Noord Zuid N329 in southern direction until «de Maas» (river).

14.	Follow «de Maas» in western direction until Veerweg.

15.	Follow Veerweg in northern direction until Raadhuisdijk.

16.	Follow Raadhuisdijk in western direction until Kapelstraat.

17.	Follow Kapelstraat in northern direction, turning into Den Hoedweg until Dijkgraaf De Leeuweg.

18.	Follow Dijkgraaf De Leeuweg in western direction until Wolderweg.

19.	Follow Wolderweg in northern direction until Nieuweweg.

20.	Follow Nieuweweg in eastern direction until Liesterstraat.

21.	Follow Liesterstraat in eastern direction until Zijveld.

22.	Follow Zijveld in northern direction until Zandstraat.

23.	Follow Zandstraat in eastern direction until Dijkstraat.

24.	Follow Dijkstraat in northern direction until Waalbandijk.

28.11.2020

1.	Vanaf kruising A50/Halve Wetering (water), Halve wetering volgen in noodoostelijke richting tot aan Geerstraat.

2.	Geerstraat volgen in oostelijke richting overgaand in Geersepad overgaand in Dorpsplein tot aan Middendijk.

3.	Middendijk volgen in noordelijke richting tot aan Kerkepad.

4.	Kerkepad volgen in oostelijke richting tot aan Zeedijk.

5.	Zeedijk volgen in zuidelijke richting tot aan Vaassenseweg (N792).

6.	Vaassenseweg volgen in oostelijke richting overgaand in Dorpsstraat tot aan Twelloseweg.

7.	Twelloseweg volgen in zuidelijke richting, overgaand in Terwoldseweg tot aan Rijksstraatweg.

8.	Rijksstraatweg volgen in westelijke richting overgaand in Oude Rijksstraatweg tot aan Molenstraat.

9.	Molenstraat volgen in zuidelijke richting overgaand in Hietweideweg tot aan Jupiter.

10.	Jupiter volgen in westelijke richting overgaand in Leigraaf tot aan Zonnenbergstraat.

11.	Zonnenbergstraat volgen in westelijke richting tot aan Leemsteeg.

12.	Leemsteeg volgen in noordelijke richting tot aan Bottenhoekseweg.

13.	Bottenhoekseweg volgen in westelijke richting overgaand in Stationsweg tot aan Rijksstraatweg (N344).

14.	Rijksstraatweg (N344)/Deventerstraat volgen in westelijke richting tot aan Drostendijk.

15.	Drostendijk volgen in noordelijke richting tot aan A50.

16.	A50 volgen in noordelijke richting tot aan Halve Wetering (water).

4.12.2020

Provincie: Groningen

1.	Vanaf kruising N355-Kloosterweg, Kloosterweg volgen in noordelijke richting overgaand in herestraat tot aan Van Eysingaweg.

2.	Van Eysingaweg volgen in noordelijke richting overgaand in Eeuwe Ennesweg tot aan Leegsterweg.

3.	Leegsterweg volgen in oostelijke richting overgaand in Laauwersweg overgaand in brugstraat tot aan Schoolstraat.

4.	Schoolstraat volgen in noordelijke richting overgaand in Wester-waardijk tot aan Zuiderried.

5.	Zuiderried volgen oostelijke richting tot aan Kievitsweg.

6.	Kievitsweg volgen in zuidelijke richting tot aan Friesestraatweg volgen oostelijke richting tot aan Bindervoetpolder (N388).

7.	Bindervoetpolder (N388) volgen in zuidelijke richting tot aan Provincialeweg.

8.	Provincialeweg volgen in westelijke richting tot aan Hoofdstraat.

9.	Hoofdstraat volgen in westelijke richting tot aan Lutjegasterweg.

10.	Lutjegasterweg volgen in noordelijke richting tot aan Bombay.

11.	Bombay volgen in westelijke richting tot aan Zandweg tegenover Easterweg 1.

12.	Zandweg vogen in westelijke richting volgen tot aan De Lauwers.

13.	De Lauwers volgen in noordelijke richting tot aaan Miedweg.

14.	Miedweg volgen in noordelijke richting tot aan Prinses Margrietkanaal.

15.	Prinses Margrietkanaal volgen in westelijke richting tot aan Stroboser Trekfeart.

16.	Stroboser Trekfeart volgen in noordelijke richting tot aan Rijksweg N355.

17.	Rijksweg N355 volgen in oostelijke richting tot aan Kloosterweg.

2.12.2020

Provincie: Friesland

1.	Vanaf Kruising Waltingleane/Mulierlaan, Mulierlaan volgen in oostelijke richting tot aan Taekelaan.

2.	Taekelaan volgen in oostelijke richting tot aan Witmarsumerfvaart (water).

3.	Witmarsumerfvaart volgen in noordelijke richting tot aan Harlingervaart (water).

4.	Harlingervaart volgen in oostelijke richting tot aan Westergoaweg.

5.	Westergoaweg volgen in zuidelijke richting tot aan A7.

6.	A7 volgen in westelijke richting tot aan Bolswarderweg.

7.	Bolswarderweg volgen in westelijke richting tot aan Dorpsstraat.

8.	Dorpsstraat volgen in zuidelijke richting overgaand in Bruinder tot aan Van Panhuysenkanaal.

9.	Van Panhuysenkanaal volgen in westelijke richting tot aan Hemmensweg.

10.	Hemmensweg volgen in westelijke richting tot aan Weersterweg.

11.	Weersterweg volgen in noordelijke richting tot aan Haitsmaleane.

12.	Haitsmaleane volgen in westelijke richting tot aan Melkvaart (water).

13.	Melkvaart volgen in noordelijke richting tot aan Kornwerdervaart (water).

14.	Kornwerdervaart volgen in westelijke richting tot aan Miedlaan.

15.	Miedlaan volgen in noordelijke richting tot aan Hayumerlaene.

16.	Hayumerleane volgen in noordelijke richting tot aan Gooyumervaart (water).

17.	Gooyumervaart volgen in noordelijke richting tot aan Gooyumerlaan.

18.	Gooyumerlaan. Volgen in oostelijke richting tot aan Buitendijk.

19.	Buitendijk volgen in noordelijke richting tot aan Stuitlaan.

20.	Stuitlaan volgen in westelijke richting overgaand in Pingjumer Gulden Halsband tot aan Waltingaleane.

21.	Waltingaleane volgen in oostelijke richting tot aan Mulierlaan.

13.12.2020

Provincie: Utrecht

1.	Vanaf de kruising van de N228 en de Goverwellesingel, de Goverwellesingel volgend in noordelijke richting overgaand in de Goverwelletunnel tot aan de Achterwillenseweg.

2.	De Achterwillenseweg volgend in oostelijke richting tot aan de Vlietdijk.

3.	De Vlietdijk volgend in noordelijke richting overgaand in de Platteweg tot aan de Korssendijk.

4.	De Korssendijk volgend in noordelijke richting overgaand in de Ree in oostelijke richting tot aan de Nieuwenbroeksedijk.

5.	De Nieuwenbroeksedijk volgend in oostelijke richting tot aan de Kippenkade.

6.	De Kippenkade volgend in noordelijke richting tot aan de Wierickepad.

7.	De Wierickepad volgend in noordelijke richting overgaand in oostelijke richting overgaand in de Kerkweg overgaand in de Groendijck tot aan de Westeinde.

8.	De Westeinde volgend in noordelijke richting overgaand in de Oosteinde tot aan de Tuurluur.

9.	De Tuurluur volgend in zuidelijke richting overgaand in de Papekoperdijk.

10.	De Papekopperdijk volgend in zuidelijke richting overgaand in de Johan J Vierbergenweg overgaand in de Zwier Regelinkstraat tot aan de N228.

11.	De N228 volgend in zuidelijke richting tot aan de Damweg.

12.	De Damweg volgend in zuidelijke richting tot aan de Zuidzijdseweg.

13.	De Zuidzijdseweg volgend in westelijke richting overgaand in de Slangenweg tot aan de West-Vlisterdijk.

14.	De West-Vlisterdijk volgend in noordelijke richting overgaand in westelijke richting overgaand in de Bredeweg volgend in noordelijke richting overgaand in Grote Haven tot aan de N228.

15.	De N228 volgend in westelijke richting tot aan de Goverwellesingel.

15.12.2020

1.	Vanaf de kruising van de N521 en de Nesserlaan volgend in oostelijke richting tot aan de Amstel.

2.	De Amstel volgend in zuidelijke richting tot aan de Oude Waver.

3.	De Oude Waver volgend in oostelijke richting tot aan de Hoofdweg.

4.	De Hoofdweg volgend in zuidelijke richting overgaand in N212 tot aan de Mijdrechtse Dwarsweg.

5.	De Mijdrechtse Dwarsweg volgend in westelijke richting overgaand in de Industrieweg tot aan de Rondweg.

6.	De Rondweg volgend in zuidelijke richting overgaand in westelijke richting tot aan de Bozenhoven.

7.	De Bozenhoven volgend in oostzuidelijke richting overgaand in de Molenland in westzuidelijke richting tot aan de Oosterlandweg.

8.	De Oosterlandweg volgend in westnoordelijke richting tot aan de kruising van de Doctor J. van der Haarlaan en het water.

9.	Het Water volgend in zuidelijke richting tot aan de Machinetocht.

10.	De Machinetocht volgend in westnoordelijke richting tot aan de Schattekerkerweg.

11.	De Schattekerkerweg volgend in westzuidelijke richting tot aan de Westerlandweg.

12.	De Westerlandweg volgend in westnoordelijke richting overgaand in noordelijke richting tot aan de Oude Spoorbaan.

13.	De Oude Spoorbaan volgend in westelijke richting overgaand in westzuidelijke richting tot aan de N231.

14.	De N231 volgend in noordelijke richting tot aan de Drechtdijk.

15.	De Drechtdijk volgend in noordelijke richting overgaand in de Kerklaan tot aan de Boterdijk.

16.	De Boterdijk volgend in oostnoordelijke richting tot aan de Traverse.

17.	De Traverse volgend in noordelijke richting tot aan de Vuurlijn.

18.	De Vuurlijn volgend in westelijke richting tot aan de Noorddammerweg.

19.	De Noorddammerweg volgend in noordelijke richting tot aan de N196.

20.	De N196 volgend in oostelijke richting tot aan de Faunalaan.

21.	De Faunalaan volgend in noordelijke richting tot aan de Aan de Zoom.

22.	De Aan de Zoom volgend in oostelijke richting tot aan de Zonnedauw.

23.	De Zonnedauw volgend in noordelijke richting tot aan de In Het Midden.

24.	De In Het Midden volgend in oostelijke richting tot aan de In Het Rond.

25.	De In Het Rond volgend in noordelijke richting overgaand in oostelijke richting tot aan de Op De Klucht.

26.	De Op De Klucht volgend in noordelijke richting tot aan de Knautia.

27.	De Knautia volgend in oostelijke richting tot aan de Klaproos.

28.	De Klaproos volgend in noordelijke richting tot aan het water.

29.	Het water volgend in oostelijke richting tot aan de N251.

30.	De N251 volgend in noordelijke richting tot aan de Nesserlaan.

19.12.2020

Stat membru: Polonia

Zona care cuprinde:	Data până la care se aplică, în conformitate cu articolul 29 alineatul (1) din Directiva 2005/94/CE
W województwie wielkopolskim, w powiecie wolsztyńskim:
Obszary gmin Wolsztyn i Przemęt położone w promieniu 3 km wokół ogniska o współrzędnych GPS: N 52.0492 E 16.1558	23.12.2020
W województwie mazowieckim, w powiecie siedleckim i sokołowskim:
Części gmin Paprotnia i Suchożebry w powiecie siedleckim oraz część gminy Bielany w powiecie sokołowskim położone w promieniu 3 km wokół ogniska o współrzędnych GPS: N 52.2787 E 22.3408	27.12.2020

Stat membru: Suedia

Zona care cuprinde:	Data până la care se aplică, în conformitate cu articolul 29 alineatul (1) din Directiva 2005/94/CE
Those parts of the municipality of Ystad (ADNS code 01200) contained within a circle of a radius of three kilometres, centred on WGS84 dec. coordinates N55.24.13 and E14.5.27	10.12.2020

PARTEA B

Zonă de supraveghere, astfel cum este menționată la articolul 1:

Stat membru: Belgia

Zona care cuprinde:	Data până la care se aplică, în conformitate cu articolul 31 din Directiva 2005/94/CE
The municipalities Ledegem, Menen, Wervik and Wevelgem and those parts of the municipalitiy of Izegem, Zonnebeke, Komen, Kortrijk, Kuurne, Lendelede, Moeskroen, Moorslede and Roeselare contained within a circle of a radius of 10 kilometres, centered on WGS84 dec. coordinates long 3.126743 lat 50.820040 and beyond the area described in the protection zone	26.12.2020
Those parts of the municipalitiy of Menen, Moorslede, Wervik and Wevelgem contained within a circle of a radius of three kilometers, centered on WGS84 dec. coordinates long 3.126743 – lat 50.820040	18.12.2020-26.12.2020

Stat membru: Croația

Zona care cuprinde:

Data până la care se aplică, în conformitate cu articolul 31 din Directiva 2005/94/CE

Općina Koprivnički Bregi, naselja Koprivnički Bregi i Jeduševac,

općina Novigrad Podravski, naselja Plavšinac, Delovi, Vlaislav i Novigrad Podravski, općina Hlebine, naselje Hlebine u Koprivničko- križevačkoj županiji koji se nalaze na području u obliku kruga radijusa tri kilometra sa središtem na GPS koordinatama N46.122115; E16.9561216666667.

1.1.2021-10.1.2021

Općina Koprivnica naselja Bakovčica, Koprivnica, Draganovec, Herešin, Jagnjedovec, Starigrad i Štaglinec, općina Hlebine, naselje Gabajeva Greda, općina Drnje, naselje Drnje, općina Molve, naselja Molve, Molve Grede, Čingi – Lingi i Repaš, općina Koprivnički Bregi, naselje Glogovac, općina Gola, naselja Ždala, Gola, Gotalovo, Novačka i Otočka, općina Virje, naselja Donje Zdjelice, Miholjanec, Hampovica i Virje, općina Petrinec naselja Sigetec, Komatnica i Peteranec, općina Đurđevac, naselje Đurđevac, općina Novigrad Podravski, naselja Borovljani, Javorovac i Srdinac, općina Sokolovac, naselje Gornja Velika, općina Novo Virje, naselje Novo Virje u Koprivničko- križevačkoj županiji i općina Kapela, naselja Gornji Mosti, Donji Mosti i Srednji Mosti u Bjelovarsko-bilogorskoj županiji koji se nalaze na području u obliku kruga radijusa sedam kilometra sa središtem na GPS koordinatama N46.122115; E16.9561216666667.

10.1.2021

Stat membru: Danemarca

Zona care cuprinde:	Data până la care se aplică, în conformitate cu articolul 31 din Directiva 2005/94/CE
The parts of Randers municipality (ADNS code 01730) beyond the area described in the protection zone and within the circle of radius 10 kilometres, centred on GPS koordinates N56.3980; E10.1936.	19.12.2020
The parts of Randers municipality (ADNS code 01730), Favrskov municipality (ADNS 01710) and Syddjurs municipality (ADNS code 01706) that are contained within circle of radius 3 kilometer, centred on GPS coordinates N56.3980; E10.1936.	11.12.2020-19.12.2020
The parts of Tønder municipality (ADNS code 01550), beyond the area described in the protection zone and beyond the area of the surveillance zone lying in Germany but within the circles of radius 10 kilometres, centred on GPS coordinates N 54,844346;E 8,688644, GPS coordinates N54,841968;E8,868140 and GPS coordinates N54,863731;E8,718642.	24.12.2020

Stat membru: Franța

Zona care cuprinde:

Data până la care se aplică, în conformitate cu articolul 31 din Directiva 2005/94/CE

Les communes suivantes dans le département de HAUTE-CORSE (2B)

All except the following:

—

ALTIANI

—

AVAPESSA

—

BIGORNO

—

BISINCHI

—

CAMPILE

—	CAMPITELLO

—	CANAVAGGIA

—	CASTELLO-DI-ROSTINO

—

CATERI

—	CROCICCHIA

—

ERBAJOLO

—

FELICETO

—

FOCICCHIA

—

LENTO

—	MONTEGROSSO

—

MURO

—

NESSA

—

ORTIPORIO

—	PENTA-ACQUATELLA

—	PIEDICORTE-DI-GAGGIO

—

SCOLCA

—	SPELONCATO

—	SANT’ANDREA-DI-BOZIO

—	SANT’ANTONINO

—	VALLE-DI-ROSTINO

—

VOLPAJOLA

19.12.2020

—

ALTIANI

—

AVAPESSA

—

BIGORNO

—

BISINCHI

—

CAMPILE

—	CAMPITELLO

—	CANAVAGGIA

—	CASTELLO-DI-ROSTINO

—

CATERI

—	CROCICCHIA

—

ERBAJOLO

—

FELICETO

—

FOCICCHIA

—

LENTO

—	MONTEGROSSO

—

MURO

—

NESSA

—

ORTIPORIO

—	PENTA-ACQUATELLA

—	PIEDICORTE-DI-GAGGIO

—

SCOLCA

—	SPELONCATO

—	SANT’ANDREA-DI-BOZIO

—	SANT’ANTONINO

—	VALLE-DI-ROSTINO

—

VOLPAJOLA

11.12.2020-19.12.2020

Les communes suivantes dans le département de YVELINES (78)

—

BAILLY

—	BOIS-D’ARCY

—

BOUGIVAL

—

BUC

—	LA CELLE-SAINT-CLOUD

—	CHAMBOURCY

—	CHATEAUFORT

—

CHAVENAY

—	LE CHESNAY

—	LES CLAYES-SOUS-BOIS

—	CROISSY-SUR-SEINE

—

ELANCOURT

—	L’ETANG-LA-VILLE

—	FONTENAY-LE-FLEURY

—

FOURQUEUX

—	GUYANCOURT

—	JOUY-EN-JOSAS

—	LES LOGES-EN-JOSAS

—	LOUVECIENNES

—	MAGNY-LES-HAMEAUX

—	MAREIL-MARLY

—	MARLY-LE-ROI

—

MAUREPAS

—	MONTIGNY-LE-BRETONNEUX

—	NOISY-LE-ROI

—

LE PECQ

—

PLAISIR

—	LE PORT-MARLY

—	RENNEMOULIN

—	ROCQUENCOURT

—	SAINT-NOM-LA-BRETECHE

—	TOUSSUS-LE-NOBLE

—

TRAPPES

—	VELIZY-VILLACOUBLAY

—	VERSAILLES

—	LE VESINET

—	VILLEPREUX

—

VIROFLAY

—	VOISINS-LE-BRETONNEUX

20.12.2020

—	SAINT-CYR-L’ECOLE

11.12.2020-20.12.2020

Les communes suivantes dans le département de Corse du Sud (2A)

—	ALBITRECCIA

—

APPIETTO

—	CALCATOGGIO

—

CANNELLE

—	CASAGLIONE

—

CAURO

—	COGNOCOLI-MONTICCHI

—	CUTTOLI-CORTICCHIATO

—	ECCICA-SUARELLA

—

OCANA

—

PERI

—	PIETROSELLA

—	SARI-D\’ORCINO

—	SANT\’ANDRÉA-D\’ORCINO

—

TAVACO

—	VALLE-DI-MEZZANA

—

VILLANOVA

18.12.2020

—

AFA

—

AJACCIO

—

ALATA

—	BASTELICACCIA

—	GROSSETO-PRUGNA

—	SARROLA-CARCOPINO

10.12.2020-18.12.2020

Les communes suivantes dans le département Nord (59)

—	BOUSBECQUE

—

COMINES

—

HALLUIN

—

LINSELLES

—	NEUVILLE-EN-FERRAIN

—

RONCQ

—	WERVICQ-SUD

26.12.2020

Stat membru: Germania

Zona care cuprinde:

Data până la care se aplică, în conformitate cu articolul 31 din Directiva 2005/94/CE

SCHLESWIG-HOLSTEIN

Landkreis Nordfriesland

—	Gemeinde Galmsbüll

—	Gemeinde Dagebüll

—	Gemeinde Ockholm

—	Hallig Gröde

—	Hallig Langeneß

—	Gemeinde Wyk auf Föhr

—	Gemeinde Wrixum

—	Gemeinde Oevenum

10.12.2020

Landkreis Nordfriesland

—	Hallig Oland

2.12.2020-10.12.2020

Landkreis Segeberg

—	Gemeinde Daldorf – südlich des Hohenberger Wegs und der Ricklinger Str. sowie westlich der BAB 21

—	Gemeinde Rickling – exklusive des Gebiets in Part A

—	Gemeinde Boostedt – exklusive des Gebiets in Part A

—	Gemeinde Groß Kummerfeld

—	Gemeinde Negernbötel – Gebiet westlich der BAB 21

—	Stadt Wahlstedt

—	Gemeinde Wittenborn – Gebiet westlich der Kieler Str. und nördlich der B 206

—	Gemeinde Bark

—	Gemeinde Todesfelde – Gebiet westlich der Verlängerung der Straße Hörn und nördlich des Bogens Poggensaal sowie nördlich der Todesfelder Straße (L 187)

—	Gemeinde Hartenholm

—	Gemeinde Hasenmoor

—	Gemeinde Bimöhlen

—	Gemeinde Großenaspe – exklusive des Gebiets in Part A

—

Gemeinde Wiemersdorf – Gebiet östlich der Bahnstrecke Bad Bramstedt-Neumünster bis zur Bahnhofstraße sowie östlich der Straße Am Teich, des Verbindungsfeldweges zwischen Am Teich und Ziegeleiweg, östlich des Ziegeleiwegs bis zur Wiemersdorfer Au, nördlich der Wiemersdorfer Au und östlich der Straße Harzhorn

—	Gemeinde Gönnebek

14.12.2020

Landkreis Segeberg

—	Gemeinde Latendorf

—	Gemeinde Heidmühlen – exklusive des Bereiches zwischen Stellbrooker Weg und Osterau nördlich des Stellbrooker Moors

—	Gemeinde Boostedt – Gebiet südlich der Ortschaft Boostedt (entlang Waldweg, Heidenbarg, Münsterberg, Heisterbarg, Zum Quellental, Tegelbar, Mühlenweg, Latendorfer Str.) sowie östlich und südlich des Bundeswehrgeländes

—	Gemeinde Rickling – Gebiet südlich der Rothenmühlenau und westlich der Straßen Alter Schönmoorer Weg und Kirschenweg bis zur Einmündung in die Schönmoorer Str., weiter südlich der Schönmoorer Str. bis zum Glinngraben und westlich des Glinngrabens

—	Gemeinde Großenaspe – Gebiet westlich der Straßen Halloh und Eekholt sowie östlich des Wildparks Eekholt

—	Forstgutsbezirk Buchholz

6.12.2020-14.12.2020

Kreisfreie Stadt Neumünster

—

von der Kreisgrenze zum Kreis Segeberg stadteinwärts auf der Altonaer Straße bis zum Holsatenring, ostwärts entlang Holsatenring und Sachsenring bis zur Kreuzung Haart, an der Kreuzung Haart/Sachsenring südostwärts Richtung Segeberg bis zur Straße «Am Geilenbek», von dort die Straße «Am Geilenbek» entlang bis zur Kreisgrenze des Kreises Plön, dann entlang der Stadtgrenze bis zur Kreisgrenze des Kreises Segeberg Höhe Kummerfelder Straße

14.12.2020

Landkreis Plön

—	Gemeinde Bönebüttel – von der Stadtgrenze Neumünster südlich der Bundesstraße B430 bis zur Straße Sickfurt, dann südlich der Straße Börringbaumer Weg bis zum Wiesenweg

—	Gemeinde Rendswühren – südlich der Straße Wiesenweg und Neuenrader Weg bis zur B430, dann südlich der B430 bis zur Straße Gönnebeker Weg, dann südwestlich der Straße Gönnebeker Weg und der Straße Böhren bis zur Kreisgrenze des Kreises Segeberg

14.12.2020

Landkreis Nordfriesland

—	Gemeinde Friedrich-Wilhelm-Lübke-Koog

—	Gemeinde Aventoft

—	Gemeinde Ellhöft

—	Gemeinde Süderlügum

—	Gemeinde Westre

—	Gemeinde Ladelund

—	Gemeinde Achtrup

—	Gemeinde Karlum

—	Gemeinde Lexgaard

—	Gemeinde Galmsbüll

—	Gemeinde Leck

—	Gemeinde Sprakebüll

—	Gemeinde Stadum

—	Gemeinde Enge-Sande

—	Gemeinde Bargum

—	Gemeinde Stedesand

—	Gemeinde Langenhorn

—	Gemeinde Dagebüll

24.12.2020

Landkreis Nordfriesland

—	Gemeinde Rodenäs

—	Gemeinde Neukirchen

—	Gemeinde Klanxbüll

—	Gemeinde Humptrup

—	Gemeinde Braderup

—	Gemeinde Tinningstedt

—	Gemeinde Klixbüll

—	Gemeinde Risum-Lindholm

—	Gemeinde Niebüll

—	Gemeinde Bosbüll

—	Gemeinde Uphusum

—	Gemeinde Klanxbüll

—	Gemeinde Emmelsbüll-Horsbüll

—	Gemeinde Holm

16.12.2020-24.12.2020

Landkreis Nordfriesland

—	Hallig Hooge

—	Hallig Süderoog

—	Hallig Südfall

19.12.2020

Landkreis Nordfriesland

—	Gemeinde Pellworm

11.12.2020-19.12.2020

MECKLENBURG-VORPOMMERN

Landkreis Vorpommern-Rügen

—	Gemeinde Ostseebad Prerow

—	Gemeinde Wieck a. Darß

—	Gemeinde Pruchten

—	Stadt Barth einschließlich der Ortsteile Tannenheim, Planitz, Glöwitz, Fahrenkamp

—	Gemeinde Fuhlendorf – Ortsteile Bodstedt, Fuhlendorf

—	Gemeinde Kenz-Küstrow, Ortsteile: Dabitz und Küstrow

18.12.2020

Landkreis Vorpommern-Rügen

—	Ostseeheilbad Zingst

10.12.2020-18.12.2020

Landkreis Vorpommern-Rügen

—	Gemeinde Dreschvitz

—	Gemeinde Ummanz – Ortsteile Lüßvitz, Moordorf, Unrow, Lieschow, Groß Kubitz, Dubkevitz

—	Gemeinde Sehlen – Ortsteile Sehlen, Groß Kubbelkow, Teschenhagen

—	Gemeinde Garz – Ortsteile Buhse, Bietegast, Garz, Dumsevitz, Gützlaffshagen, Heidenfelde, Karnitz, Klein Stubben, Kniepow, Koldevitz, Kowall, Poltenbusch, Rosengarten, Tangnitz, Swine, Wendorf

—	Gemeinde Poseritz – Ortsteile Poseritz, Glutzow-Siedlung, Glutzow-Hof, Groß Stubben, Klein Grabow, Luppath, Mellnitz, Mellnitz Hof, Mellnitz Siedlung, Neparmitz, Neparmitz Ausbau, Puddemin, Renz, Swantow, Üselitz, Venzvitz, Wulfsberg, Zeiten

—	Gemeinde Gustow – Ortsteile Benz, Gustow, Drigge, Nesebanz, Prosnitz, Sissow

—	Gemeinde Altefähr – Ortsteile Altefähr, Barnkevitz, Grahlhof, Jarkvitz, Klein Bandelvitz, Scharpitz, Poppelvitz, Groß Bandelvitz, Papenhagen

—	Gemeinde Rambin – Ortsteile Bessin, Breesen, Grabitz, Kasselvitz-Ausbau, Gurvitz, Neuendorfer Katen

—	Gemeinde Samtens – Ortsteile Berglase, Dumrade, Tolkmitz, Stönkvitz, Zirkow-Hof, Negast, Sehrow

—	Gemeinde Putbus – Ortsteile Dumgenevitz, Krimvitz, Strachtitz

—	Gemeinde Gingst – Ortsteile Haidhof, Steinsdorf, Klucksevitz

—	Gemeinde Parchtitz – Ortsteile Neuendorf, Volkshagen, Platvitz

—	Hansestadt Stralsund

—	Gemeinde Sundhagen – Ortsteile Niederhof, Neuhof

18.12.2020

Landkreis Vorpommern-Rügen

—	Gemeinde Rambin – Ortsteile Drammendorf, Götemitz, Kasselvitz, Kasselvitzer Katen, Rothenkirchen, Sellentin, Rambin, Giesendorf

—	Gemeinde Samtens – Ortsteile Frankenthal, Muhlitz, Luttow, Natzevitz, Samtens

—	Gemeinde Gustow – Ortsteile Saalkow, Warksow

—	Gemeinde Poseritz – Ortsteile Datzow, Poseritz-Ausbau

—	Gemeinde Altefähr – Ortsteil Kransdorf

10.12.2020-18.12.2020

Landkreis Vorpommern-Rügen

—	Gemeinde Lindholz – Ortsteile Breesen, Tangrim, Carlsthal

—	Gemeinde Deyelsdorf – Ortsteile Deyelsdorf, Stubbendorf, Fäsekow, Bassendorf

—	Gemeinde Grammendorf – Ortsteile Keffenbrink, Dorow, Nehringen, Rodde, Camper

23.12.2020

Landkreis Rostock

—	Gemeinde Neubukow Stadt – Ortsteil Panzow

—	Gemeinde Biendorf – Ortsteile Biendorf, Büttelkow, Gersdorf, Körchow, Parchow, Sandhagen, Uhlenbrook, Westenbrügge, Wischuer

—	Gemeinde Rerik Stadt – Ortsteile Blengow, Gaarzer Hof, Garvsmühlen, Meschendorf, Rerik, Roggow

—	Gemeinde Alt Bukow – Ortsteile Alt Bukow, Questin, Teschow, Bantow

—	Gemeinde Am Salzhaff – Ortsteile Klein Strömkendorf, Pepelow, Rakow, Teßmannsdorf

—	Gemeinde Bastorf – Ortsteile Bastorf, Hohen Niendorf, Mechelsdorf, Wendelstorf, Westhof, Zweedorf

—	Gemeinde Carinerland – Ortsteile Alt Karin, Bolland, Clausdorf, Danneborth, Garvensdorf, Kamin, Karin, Kirch Mulsow, Klein Mulsow, Krempin, Moitin, Neu Karin, Ravensberg, Zarfzow

—	Kröpelin Stadt – Ortsteile Altenhagen, Boldenshagen, Brusow, Detershagen, Diedrichshagen, Hanshagen, Horst, Hundehagen, Jennewitz, Klein Nienhagen, Kröpelin, Parchow Ausbau, Schmadebeck, Wichmannsdorf

17.12.2020

Landkreis Rostock

—	Gemeinde Neubukow Stadt – Ortsteile Buschmühlen, Malpendorf, Neubukow, Spriehusen, Steinbrink

—	Gemeinde Biendorf – Ortsteile Jörnstorf Dorf, Jörnstorf Hof, Lehnenhof

—	Gemeinde Rerik Stadt – Ortsteile Russow, Russow Ausbau

9.12.2020-17.12.2020

Landkreis Rostock

—	Stadt Gnoien – Ortsteile Dölitz, Kranichshof sowie die Stadt Gnoien nordwestlich der Teterower Straße und nordwestlich der Straße «Bleiche»

—	Gemeinde Behren-Lübchin – Ortsteile Alt Quitzenow, Bäbelitz, Behren-Lübchin, Friedrichshof, Groß Nieköhr, Klein Nieköhr, Neu Nieköhr, Neu Quitzenow, Samow, Viecheln und Wasdow

—	Gemeinde Finkenthal – Ortsteile Finkenthal und Fürstenhof

—	Gemeinde Walkendorf – Ortsteile Boddin, Gottesgabe, Groß Lunow, Klein Lunow, Neu Boddin

—	Gemeinde Altkalen – Ortsteile Altkalen, Alt Pannekow, Damm, Granzow, Granzow Ausbau, Kämmerich, Kleverhof, Lüchow und Neu Pannekow

—	Gemeinde Schwasdorf – Ortsteile Neu Remlin und Remlin

23.12.2020

Landkreis Rostock

—	Stadt Gnoien – Ortsteile Eschenhörn, Warbelow sowie die Stadt Gnoien südöstlich der Teterower Straße und südöstlich der Straße Bleiche»

—	Gemeinde Behren-Lübchin – Ortsteile Bobbin, Neu Wasdow

—	Gemeinde Finkenthal – Ortsteil Schlutow

15.12.2020-

23.12.2020

Landkreis Nordwestmecklenburg

—	Gemeinde Boiensdorf

—	Gemeinde Neuburg- die Ortsteile Lischow, Vogelsang, Nantrow, Neu Nantrow, Ilow, Madsow

—	Gemeinde Passee- die Ortsteile Neu Poorstorf, Höltingsdorf

17.12.2020

Landkreis Mecklenburgische Seenplatte

—	Gemeinde Dargun – Ortschaften Altbauhof, Barlin, Brudersdorf, Darbein, Neu Darbein, Dargun, Dörgelin, Glasow, Groß Methling, Klein Methling (in Teilen), Lehnenhof, Neubauhof, Stubbendorf (in Teilen)

—	Gemeinde Nossendorf – Ortschaft Nossendorf

23.12.2020

Landkreis Dithmarschen

—	Gemeinde Kaiser-Wilhelmkoog – Gemeindegebiet nördlich der Süderstraße

—	Gemeinde Friedrichskoog – Gemeindegebiet südlich des Feldweges in Höhe des Krabbenlochs, westlich der Hauptstraße, südlich der Straßen Jürgensweg, Maaßenweg und Koogstraße

—	Gemeinde Kronprinzenkoog – Gemeindegebiet nördlich der Straße Süderquerweg und südlich der Friedrichsköger Straße, östlich der Schleusenstraße und südlich der Straße Mühlenweg (L144)

—	Gemeinde Trennewurth – Gemeindegebiet südlich der Straße Trennewurther Altendeich inkl. der nördlichen Bebauung an den Straßen Op de Meent und Dorfstraße

—	Gemeinde Helse

—	Stadt Marne

—	Gemeinde Marnerdeich

—	Gemeinde Diekhusen-Fahrstedt – Gemeindegebiet nördlich der Straße Ölmühlenweg, östlich der Straße Fahrstedterwesterdeich

—	Gemeinde Schmedeswurth – Gemeindegebiet östlich der Straße Schmedeswurtherwesterdeich

—	Gemeinde Volsemenhusen – Gemeindegebiet inkl. der östlichen Bebauung der Straße L 173 (Kannemoor) und inkl. des Ortsteils Norderwisch, südlich und westlich der Straße Rösthusener Querweg, westlich der Straße Rösthusen

—	Gemeinde Ramhusen

—	Gemeinde Neufeld – Gemeindegebiet nördlich der Straße Ölmühlenweg, östlich der Straße Westerdieker Strot

—	Gemeinde Barlt – Gemeindegebiet südlich der L 144, westlich der Dorfstraße

—	Gemeinde Dingen – das Gemeindegebiet westlich der Marschstraße

—	Gemeinde Eddelak – das Gemeindegebiet westlich der Bebauung an der L 138

—	Stadt Brunsbüttel – Gemeindegebiet westlich der Fritz-Staiger-Straße, nordwestlich der Ostermoorer Straße und der Schillerstraße bis zum Schleusenzentrum NOK

31.12.2020

Landkreis Dithmarschen

—	Gemeinde Neufelderkoog

—	Gemeinde Kaiser-Wilhelm-Koog – Gemeindegebiet südlich der Süderstraße

—	Gemeinde Kronprinzenkoog – Gemeindegebiet südlich der Straße Süderquerweg

—	Gemeinde Neufeld – Gemeindegebiet südlich der Straße Ölmühlenweg, westlich der Straße Westerdieker Strot

—	Gemeinde Diekhusen-Fahrstedt – das Gemeindegebiet südlich der Straße Ölmühlenweg, westlich der Straße Fahrstedterwesterdeich

—	Gemeinde Schmedeswurth – das Gemeindegebiet westlich der Straße Schmedeswurtherwesterdeich

23.12.2020-31.12.2020

Landkreis Mecklenburgische Seenplatte

—	Gemeinde Rechlin – Ortschaften Rechlin, Retzow, Kotzow, Vietzen

—	Gemeinde Mirow – Ortschaften Mirow, Granzow, Peetsch, Fleeth, Fleether Mühle, Starsow, Diemitz

—	Gemeinde Schwarz – Ortschaften Schwarz, Buschhof

—	Gemeinde Lärz – Ortschaften Troja, Neu Gaarz, Lärz, Ichlim, Gaarzer Mühle

—	Gemeinde Buchholz – Ortschaft Buchholz

—	Gemeinde Priborn – Ortschaften Kolkhof, Priborn

—	Gemeinde Südmüritz – Ortschaften Vipperow, Vipperow-Ausbau, Solzow

—	Gemeinde Melz – Ortschaften Melz, Friedrichshof, Heide

—	Gemeinde Kieve – Ortschaft Kieve

7.1.2021

Landkreis Mecklenburgische Seenplatte

—	Gemeinde Lärz – Ortsteile Krümmel, Lärz-Ausbau

—	Gemeinde Mirow – Ortsteil Birkenhof

30.12.2020-7.1.2021

BRANDENBURG

Landkreis Ostprignitz-Ruppin

—	Gemeinde Wittstock/Dosse – Gemarkungen Berlinchen, Sewekow, Dranse, Schweinrich, Zempow

—	Gemeinde Rheinsberg – Gemarkung Flecken Zechlin

7.1.2021

NIEDERSACHSEN

Landkreis Cuxhaven

—

innerhalb der Samtgemeinde Land Hadeln:

Von der Elbe her kommend ca. 600m westlich der Medemmündung auf Norderteiler Deich, Otterndorf, der Straße folgend über den Deich auf die Deichstraße, der Straße folgend in Richtung Schleuse am Hafen Otterndorf; ab der Schleuse dem Verlauf des Flusses Medem folgend flussaufwärts bis zur Eisenbahnbrücke auf Höhe der Bahnhofstraße, Otterndorf und weiter auf der Bahnlinie Cuxhaven-HH in Richtung HH. Ab dem ehemaligen Bahnhof Neuhaus weiter auf der L144 «Am Bahnhof» Richtung Intzenbüttel über die Bahnhofstraße Richtung Neuhaus. Ab dem Übergang zur B73 der Bundesstraße folgend Richtung Stade bis Dingwörden; weiter auf der L111 (zunächst Dingwörden wechselt namentlich auf Itzwörden) bis zur Landkreisgrenze Stade

31.12.2020

Landkreis Stade

—

Gemeinde Balje:

«Itzwördener Straße» ab der Landkreisgrenze Stade/Cuxhaven über die Straße «Hörne-Ost» bis zur Straße «Süderdeich-West» Höhe Hausnummer 34 (Landesstraße 111), von dort eine gedachte Linie zum Wohngebäude «Elbdeich-West 25» und weiter über die private Erschließungsstraße zur öffentlichen Straße «Elbdeich-West», außendeichs entlang der Straßen «Elbdeich-West» und «Deichstraße» bis zur Deichüberfahrt in Höhe der Kreuzung «Deichstraße/Bahnhofstraße/Baljer Weg» und von dort über den Weg in Richtung der Bundeswasserstraße «Elbe» bis zum dortigen Hochwasserschutzdeich und weiter bis an das südliche Elbufer (Landkreisgrenze)

31.12.2020

Stat membru: Țările de Jos

Zona care cuprinde:

Data până la care se aplică, în conformitate cu articolul 31 din Directiva 2005/94/CE

Provincie: Gelderland

1.	From the corssing Beldertseweg with Amsterdam-Rijnkanaal, follow Beldertseweg (N835) in eastern direction until Ommerenwal.

2.	Follow Ommerenwal in eastern direction turing into Voorburgtseweg turning into Ooievaar turning into Dokter Guepinlaan turning into Voorstraat turning into Dokter van Noorstraat until Oudsmidsestraat.

3.	Follow Oudsmidsestraat in eastern direction until Dorpstraat.

4.	Follow Dorpstraat in northern direction until Papestraat.

5.	Follow Papestraat in eastern direction turning into Remstraat turning into Hogeweg until Cuneraweg.

6.	Follow Cuneraweg in northern direction until Nederrijn (river).

7.	Follow Nederrijn in south-eastern direction until Veerweg.

8.	Follow Veerweg in southern direction until aan Rijnbandijk.

9.	Follow Rijnbandijk in eastern direction until Dorpsstraat.

10.	Follow Dorpsstraat in southern direction until Burg Lodderstaat.

11.	Follow Burg Lodderstraat in eastern direction until Dalwagenseweg.

12.	Follow Dalwagenseweg in southern direction turning into Dodewaardsestraat until Matensestraat.

13.	Follow Matensestraat in eastern direction until Dalwagen.

14.	Follow Dalwagen in southern direction until Pluimenburgsestraat.

15.	Follow Pluimenburgsestraat in eastern direction, turning into Waalbandijk, crossing river «de Waal» until Waalbandijk.

16.	Follow Waalbandijk in eastern direction allong «pad langs ganzenkuil» until Deest.

17.	Follow Deest in southern direction until Van Heemstraweg.

18.	Follow Van Heemstraweg in eastern direction until Geerstraat.

19.	Follow Geerstraat in southern direction until Koningstraat.

20.	Follow Koningstraat in eastern direction until Betenlaan.

21.	Follow Betenlaan in southern direction until Broeksche Leigraaf Winsen (water).

22.	Follow Broeksche Leigraaf Winsen in eastern direction until A50.

23.	Follow A50 in southern direction until Graafsebaan.

24.	Follow Graafsebaan in Northern direction until Julianasingel.

25.	Follow Julianasingel in western direction until Dr. Saal v. Zwanenbergsingel.

26.	Follow Dr. Saal v. Zwanenbergsingel in northern direction until railway-track Nijmegen’s-Hertogenbosch.

27.	Follow railway-track Nijmegen’s-Hertogenbosch in western direction until Klompstraat.

28.	Follow Klompstraat in northern direction turning into Kepkensdonk turning into Weisestraat until Gewandeweg.

29.	Follow Gewandeweg in western direction until Kesselsegraaf.

30.	Follow Kesselsegraaf in northern direction until De Lithse Ham.

31.	From De Lithse Ham crossing the rivers «Maas» and «Waal» at Heerewaarden until Waalbandijk.

32.	Follow Waalbandijk in northern direction turning into Molenstraat until Dreef.

33.	Follow Dreef volgen in northern direction until Pippertsestraat.

34.	Follow Pippertsestraat in northern direction turning into Zijvelingsestraat until Vuadapad.

35.	Follow Vuadapad in eastern direction until Groenestraat.

36.	Follow Groenestraat in northern direction until «de Linge» (river).

37.	Follow De Linge in north-eastern direction until Beldertseweg (N835).

38.	Follow Beldertseweg in northern diection until crossing with the «Amsterdam-Rijnkanaal».

29.11.2020

1.	From the crossing with N322 and Zandstraat, follow Zandstraat in eastern direction until tram line.

2.	Follow tramline in south-eastern direction until Molenstraat.

3.	Follow Molenstraat in north-eastern direction until Meidoornstraat.

4.	Follow Meidoornstraat in eastern direction until Korenbloemstraat.

5.	Follow Korenbloemstraat in eastern directionuntil Florastraat.

6.	Follow Florastraat in southern direction until Vogelzang.

7.	Folow Vogelzang in eastern direction until Kamstraat.

8.	Follow Kamstraat in southern direction until Van Heemstraweg.

9.	Follow Van Heemstraweg in north-eastern direction until North-South (N329).

10.	Follow North-South (N329) in southern direction until Neersteindsestraat.

11.	Follow Neersteindsestraat in south-eastern direction until Altforstestraat.

12.	Follow Altforstestraat in south-west direction until Middenweg.

13.	Follow Middenweg in south-eatern direction until Mekkersteeg.

14.	Follow Mekkersteeg in southern direction until Zuidweg.

15.	Follow Zuidweg in western direction until Noord-Zuid.

16.	Follow Noord-Zuid in southern direction until de Maas(water).

17.	Follow Maas in western direction until Veerweg.

18.	Follow Veerweg in northern direction until Raadhuisdijk.

19.	Follow Raadhuisdijk in western direction turning into Berghuizen until Nieuweweg.

20.	Follow Nieuweweg in western direction until Wamelseweg.

21.	Follow Wamelseweg in northern direction turing into Zijvond until Liesbroekstraat.

22.	Follow Liesbroekstraat in eastern direction until Nieuweweg.

23.	Follow Nieuweweg in northern direction until Liesterstraat.

24.	Follow Liesterstraat in eastern direction until Maas en Waalweg (N322).

25.	Follow Maas en Waalweg in northern direction until crossing with Zandstraat.

21.11.2020-29.11.2020

1.	From Marsdijk at the Bicycle ferry cross the «Nederrijn» towards Veerweg.

2.	Follow Veerweg in northern direction until Herenstraat.

3.	Follow Herenstraat in eastern direction turning into Grebbeweg until Grebbedijk.

4.	Follow Grebbedijk in eastern direction turning into «Nederrijn’ until Wolfswaard.

5.	Follow Wolfswaard in southerns direction until Randwijkse Rijndijk.

6.	Follow Randwijkse Rijndijk in eastern direction until Lakemondsestraat.

7.	Follow Lakemondsestraat in southern directtion until De Hel.

8.	Follow De Hel in southerns direction turning into Tolsestraat until zandweg at nr. 6.

9.	Follow Zandweg in southern direction until Gesperdensestraat.

10.	Follow Gesperdensestraat in eastern direction until Wuustweg.

11.	Follow Wuustweg in southern direction until Boelenhamsestraat.

12.	Follow Boelenhamsestraat in western direction until railway track.

13.	Follow the railway track in eastern direction until Leigraafseweg.

14.	Follow Leigraafseweg in southern direction until A15.

15.	Follow A15 in eastern direction until Andeltsche Leigraaf.

16.	Follow Andeltsche Leigraaf in southern direction until Engelandstraat.

17.	Follow Engelandstraat in western direction until De Steeg.

18.	Follow De Steeg in southern direction turning into Molenhofstaat until Groenestraat.

19.	Follow Groenestraat in eastern direction until Horstweg.

20.	Follow Horstweg in southern direction until Waalbandijk.

21.	Follow Waalbandijk in eastern direction, crossing «de Waal» until Uiterwaard.

22.	Cross Uiterwaard until Dijk.

23.	Follow Dijk in southern direction until Molenstraat.

24.	Follow Molenstraat in western direction until Leegstraat.

25.	Follow Leegstraat in southern direction until Van Heemstraweg.

26.	Follow Van Heemstraweg in eastern direction until Plakstraat.

27.	Follow Plakstraat in southern direction until Koningstraat.

28.	Follow Koningstraat in eastern direction until A50.

29.	Follow A50 in southern direction until Ficarystraat.

30.	Follow Ficarystraat in eastern direction until Wezelsedijk.

31.	Follow Wezelsedijk in southerns direction until Hoogvonderweg.

32.	Follow Hoogvonderweg in western direction, tuning into Wezelseveldweg until Broekstraat.

33.	Follow Broekstraat in eaastern direction until Puitsestraat.

34.	Follow Puitsestraat in southerns direction, turning into Van Balverenlaan.

35.	Follow Van Balverenlaan in southern direction turning into Ruffelsdijk until N845.

36.	Follow N845 in southern direction until A326.

37.	Follow A326 in western direction until A50.

38.	Follow A50 in southern direction until Berghemseweg.

39.	Follow Berghemseweg in western direction until railway track.

40.	Follow the railway track in western direction until Hertogin Johannasingel.

41.	Follow Hertogin Johannasingel in northern direction until Gewandeweg.

42.	Follow Gewandeweg in western direction until Huizenbeemdweg.

43.	Follow Huizenbeemdweg in northern direction until Lutterstraat.

44.	Follow Lutterstraat in northern direction until Tiendweg.

45.	Follow Tiendweg in western direction until Weisestraat.

46.	Follow Weisestraat in northern direction until Valkseweg.

47.	Follow Valkseweg in western direction until Lithseweg.

48.	Follow Lithseweg crossing «de Maas» until Maasdijk.

49.	Follow Maasdijk in northern direction crossing «de Waal» until Waalbandijk.

50.	Follow Waalbandijk in northern direction until Jonkheer P.A. Reuchlinlaan.

51.	Follow Jonkheer P.A. Reuchlinlaan in northern direction until Provincialeweg.

52.	Follow Provincialeweg in northern direction until Rivierenlandlaan.

53.	Follow Rivierenlandlaan in northern direction unwil Industrieweg.

54.	Follow Industrieweg in northern direction, turning into Beldertseweg until Ommerenweg.

55.	Follow Ommerenweg in eastern direction until Voorburgseweg.

56.	Follow Voorburgseweg in eastern direction, turning intoDokter Guepinlaan until Kerststraat.

57.	Follow Kerststraat in northern direction until Groenestraat.

58.	Follow Groenestraat in eastern direction until Hogebrinksestraat.

59.	Follow Hogebrinksestraat in southern direction until Beemsestraat.

60.	Follow Beemsestraat in northern direction, turning into Rijndijk until Waaijweg.

61.	Follow Waaijweg in eastern direction until Drosseweg.

62.	Follow Drosseweg in northern direction until Marsdijk.

63.	Follow Marsdijk in eastern direction until the Bicycle ferry.

7.12.2020

1.	From Waalbandijk follow «de Waal» in eastern direction until Waalbandijk at nr. 155.

2.	Follow Waalbandijk at nr. 155 in southern direction, turning into Heersweg until Kerkstraat.

3.	Follow Kerkstraat in southern direction until Van Heemstraweg.

4.	Follow Van Heemstraweg in eastern direction until Scharenburg.

5.	Follow Scharenburg in southern direction until Molenweg.

6.	Follow Molenweg in southern direction until Broerstraat.

7.	Follow Broerstraat in western direction until Neersteindsestraat.

8.	Follow Neersteindsestraat in eastern direction, turning into Bikkeldam until Singel.

9.	Follow Singel in southern direction until Middenweg.

10.	Follow Middenweg in eastern direction until Mekkersteeg.

11.	Follow Mekkersteeg in southern direction until Zuidweg.

12.	Follow Zuidweg in western direction until Noord Zuid N329.

13.	Follow Noord Zuid N329 in southern direction until «de Maas» (river).

14.	Follow «de Maas» in western direction until Veerweg.

15.	Follow Veerweg in northern direction until Raadhuisdijk.

16.	Follow Raadhuisdijk in western direction until Kapelstraat.

17.	Follow Kapelstraat in northern direction, turning into Den Hoedweg until Dijkgraaf De Leeuweg.

18.	Follow Dijkgraaf De Leeuweg in western direction until Wolderweg.

19.	Follow Wolderweg in northern direction until Nieuweweg.

20.	Follow Nieuweweg in eastern direction until Liesterstraat.

21.	Follow Liesterstraat in eastern direction until Zijveld.

22.	Follow Zijveld in northern direction until Zandstraat.

23.	Follow Zandstraat in eastern direction until Dijkstraat.

24.	Follow Dijkstraat in northern direction until Waalbandijk.

29.11.2020-7.12.2020

1.	Vanaf Kruising Zuukerenweg/De Meent. De Meent volgen in noordelijke richting tot aan Oenerweg.

2.	Oenerweg volgen in oostelijke richting overgaand in Eperweg tot aan Ooster Oenerweg.

3.	Ooster Oenerweg volgen in noordelijke richting tot aan Molenstraat.

4.	Molenstraat volgen in oostelijke richting tot aan Houtweg.

5.	Houtweg volgen in oostelijke richting tot aan IJsseldijk.

6.	IJsseldijk volgen in zuidelijke richting tot aan IJsseldijk 10.

7.	Bij IJsseldijk 10 de IJssel overstekend tot aan Rijksstraatweg (N337).

8.	Rijksstraatweg (N337) volgen in zuidelijke richting tot aan Beltenweg.

9.	Beltenweg volgen in oostelijke richting tot aan Holstweg.

10.	Holstweg volgen in zuidoostelijke richting tot aan Zandwetering (water).

11.	Zandwetering volgen in zuidelijke richting tot aan Kleistraat.

12.	Kleistraat volgen in oostelijke richting tot aan Dingshofweg.

13.	Dingshofweg volgen in oostelijke richting tot aan Soestwetering (water).

14.	Soestwetering volgen in zuidelijke richting tot aan Raalterweg (N348).

15.	Raalterweg (N348) volgen in zuidelijke richting tot aan Lindemanweg.

16.	Lindemanweg volgen in zuidelijke richting tot aan Nering Bögelweg.

17.	Nering Bögelweg volgen in westelijke richting tot aan haakse bocht, overstekend in Dotherweg.

18.	Dotherweg volgen in zuidelijke richting tot aan Olthoflaan.

19.	Olthoflaan volgen in zuidelijke richting tot aan Hassinklaan.

20.	Hassinklaan volgen in zuidelijke richting tot aan Deventerweg (N348).

21.	Deventerweg (N348) volgen in zuidelijke richting tot aan Ravensweerdsweg.

22.	Ravensweerdsweg volgen in westelijke richting tot aan IJsel (water).

23.	IJssel overstekend tot aan Rammelwaardsdijk.

24.	Rammelwaardsdijk volgen in westelijke richting tot aan Voorsterbeek (water).

25.	Voorsterbeek (water) volgen in westelijke richting tot aan Lange Klarenbeekseweg.

26.	Lange Klarenbeekseweg volgen in noordelijke richting tot aan Oudhuizerstraat.

27.	Oudhuizerstraat volgen in westelijke richting tot aan Polveensweg.

28.	Polveensweg volgen in westelijke richting overgaand in Hessenallee tot aan Klarenbeekseweg.

29.	Klarenbeekseweg volgen in westelijke richting tot aan Woudweg.

30.	Woudweg volgen in westelijke richting tot aan Apeldoornsch kanaal (water).

31.	Apeldoornsch kanaal volgen in noordelijke richting tot aan Wolfskuilen.

32.	Wolfskuilen volken in westelijke richting tot aan A1.

33.	A1 volgen in westelijke richting tot aan Arnhemseweg.

34.	Arnhemseweg volgen in noordelijke richting tot aan Laan van Westenenk (Ring).

35.	Laan van Westenenk (Ring) in westelijke richting, overgaand in Laan van Spitsbergen tot aan J.C. Wilslaan.

36.	J.C. Wilslaan volgen in noordelijke richting tot aan Amersfoortseweg (N344).

37.	Amersfoortseweg (N344) volgen in westelijke richting tot aan Elspetergrindweg.

38.	Elspetergrindweg volgen in noordelijke richting tot aan Elspeterweg.

39.	Elspeterweg volgen in oostelijke richting tot aan Enkhoutweg.

40.	Enkhoutweg volgen in noordelijke richting tot aan Elburgerweg.

41.	Elburgerweg volgen in noordelijke richting tot aan Oranjeweg.

42.	Oranjeweg volgen in noordoostelijke richting tot aan Woesterweg.

43.	Woesterweg volgen in noordelijke richting tot aan Langeweg.

44.	Langeweg volgen in oostelijke richting tot aan Hoofdstraat.

45.	Hoofdstraat volgen in noordelijke richting tot aan Vegtelarijweg.

46.	Vegtelarijweg volgen in oostelijke richting tot aan Willem Dreeslaan.

47.	Willem Dreeslaan volgen in oostelijke richting tot aan Europalaan.

48.	Europalaan volgen in noordelijke richting tot aan Zuukerenweg.

49.	Zuukerenweg volgen in oostelijke richting tot aan De Meent.

13.12.2020

1.	Vanaf kruising A50/Halve Wetering (water), Halve Wetering volgen in noodoostelijke richting tot aan Geerstraat.

2.	Geerstraat volgen in oostelijke richting overgaand in Geersepad overgaand in Dorpsplein tot aan Middendijk.

3.	Middendijk volgen in noordelijke richting tot aan Kerkepad.

4.	Kerkepad volgen in oostelijke richting tot aan Zeedijk.

5.	Zeedijk volgen in zuidelijke richting tot aan Vaassenseweg (N792).

6.	Vaassenseweg volgen in oostelijke richting overgaand in Dorpsstraat tot aan Twelloseweg.

7.	Twelloseweg volgen in zuidelijke richting, overgaand in Terwoldseweg tot aan Rijksstraatweg.

8.	Rijksstraatweg volgen in westelijke richting overgaand in Oude Rijksstraatweg tot aan Molenstraat.

9.	Molenstraat volgen in zuidelijke richting overgaand in Hietweideweg tot aan Jupiter.

10.	Jupiter volgen in westelijke richting overgaand in Leigraaf tot aan Zonnenbergstraat.

11.	Zonnenbergstraat volgen in westelijke richting tot aan Leemsteeg.

12.	Leemsteeg volgen in noordelijke richting tot aan Bottenhoekseweg.

13.	Bottenhoekseweg volgen in westelijke richting overgaand in Stationsweg tot aan Rijksstraatweg (N344).

14.	Rijksstraatweg (N344)/Deventerstraat volgen in westelijke richting tot aan Drostendijk.

15.	Drostendijk volgen in noordelijke richting tot aan A50.

16.	A50 volgen in noordelijke richting tot aan Halve Wetering (water).

5.12. 2020-13.12.2020

Provincie: Groningen

1.	Vanaf Brug Sylsterwei Dokkumer Djip, Dokkumer Djip volgen in oostelijke richting tot aan Lauwersmeer.

2.	Lauwersmeer volgen in oostelijke richting tot aan Zoutkamperril.

3.	Zoutkamperril volgen in oostelijke richting tot aan Hunsingokanaal.

4.	Hunsingokanaal volgen in oostelijke richting tot aan Hunsingoweg (N388).

5.	Hunsingoweg volgen in zuidelijke richting tot aan S.H. Woldringhstraat.

6.	S.H. Woldringhstraat, overgaand in Julianastraat volgen in oostelijke richting tot aan Churchillweg.

7.	Churchillweg volgen in oostelijke richting overgaand in Zoutkamperweg, overgaand in Hoofdstraat overgaand in Ewer, overgaand in Hoofdweg, volgend in zuidelijke richting tot aan Reitdiep.

8.	Reitdiep volgen in oostelijke richting tot aan Boerderij Nwe Kampen.

9.	Vanaf De Nwe Kampen, De Kampen volgen in zuidelijke richting, overgaand in Englumerweg tot aan Englumstraat.

10.	Englumstraat volgen in oostelijke richting overgaand in Boventilsterweg (N982) tot aan Barnwerderweg (N983).

11.	Barnwerderweg volgen in zuidelijke richting tot aan Oude Dijk.

12.	Oude Dijk, overgaand in, Jensemaweg volgen in zuidelijke richting tot aan Spanjaardsdijk Noord.

13.	Spanjaardsdijk Noord volgen in zuidelijke richting tot aan Van Starkenborghkanaal Noordzijde.

14.	Van Starkenborghkanaal Noordzijde volgen in westelijke richting tot aan Rijksstraatweg (N355) volgen in zuidelijke richting tot aan rotonde met Fanerweg (N980), de Fanerweg volgend tot aan Spoorlijn Groningen-Leeuwarden.

15.	Spoorlijn Groningen-Leeuwarden volgen in zuidelijke richting tot aan Hoge Weg.

16.	Hoge Weg volgen in zuidelijke richting tot aan Dorpsstraat.

17.	Dorpsstraat overgaand in Westerdijk volgen in westelijke richting tot aan Lettelberterdiep.

18.	Lettelberterdiep volgen in zuidelijke richting tot aan A7.

19.	A7 volgen westelijke richting tot aan Zethuisterweg.

20.	Zethuisterweg volgen in noordelijke richting tot aan Kolonieweg.

21.	Kolonieweg volgen in westelijke richting tot aan Julianabuurt.

22.	Julianabuurt volgen in noordelijke richting tot aan Drachsterweg.

23.	Drachsterweg volgen in noordelijke richting tot aan Poelbuurt.

24.	Poelbuurt volgen in westelijke richting to aan Scheiding.

25.	Scheiding volgen in zuidelijke richting tot aan Heidelaan.

26.	Heidelaan volgen in westelijke richting tot aan Warreboslaan.

27.	Warreboslaan volgen in noordelijke richting tot aan Burmaniastraat.

28.	Burmaniastraat volgen in westelijke richting overgaand in Badlaan tot aan Gedemptevaart.

29.	Gedemptevaart volgen in noordelijke richting tot aan Vierhuisterweg.

30.	Vierhuisterweg volgen in noordelijke richting overgaand in Turfloane tot aan Warmotsstrjitte.

31.	Warmoltsstjitte volgen in westelijke richting tot Pauloane.

32.	Pauloane volgen in noordelijke richting tot aan Wopkeloane.

33.	Wopkeloane volgen in noordelijke/westelijke richting overgaand in De Singel.

34.	De Singel volgen in noordelijke richting tot aan Krúswei.

35.	Krúswei volgen in westelijke richting tot aan It Kleasterbreed.

36.	It Kleasterbreed volgen in noordelijke richting tot aan De Sânnen.

37.	De Sânnen volgen in westelijke richting overgaand in De Buorren overgaand in Tillewei tot aan Prinses Margrietkanaal.

38.	Prinses Margrietkanaal volgen in noordelijke richting tot aan Twizelerfeart.

39.	Twizelerfeart volgen in westelijke richting tot aan N355.

40.	N355 volgen in noordelijke richting tot aan De Wedze.

41.	De Wedze volgen in noordelijke richting overgaand in Ganzewei tot aan Sparrewei.

42.	Sparrewei volgen in oostelijke richting overgaand in Hanenburgch overgaand in Cecilialoane tot aan Nonnewei.

43.	Nonnewei volgen in noordelijke rchting tot aan Müntsewei.

44.	Müntsewei volgen in noordelijke richting overgaand in Hüsternoard tot aan Foarwei.

45.	Foarwei volgen in oostelijke richting tot aan Jan Binneswei.

46.	Jan Binneswei volgen in noordelijke richting overgaand in De Wygeast tot aan Allemawei.

47.	Allemawei volgen in oostelijke richting tot aan Lauwersmeerweg (N358).

48.	Lauwersmeerweg volgen in noordelijke richting tot aan Alddjip.

49.	Alddjip volgen in oostelijke richting tot aan Butendykswei.

50.	Butendykswei volgen in noordelijke richting tot aan Streamkanaal Willem Loreslûs.

51.	Streamkanaal Willem Loreslûs volgen in oostelijke richting tot aan Brug Sylsterwei Dokkumer Djip.

11.12.2020

1.	Vanaf kruising N355-Kloosterweg, Kloosterweg volgen in noordelijke richting overgaand in Herestraat tot aan Van Eysingaweg.

2.	Van Eysingaweg volgen in noordelijke richting overgaand in Eeuwe Ennesweg tot aan Leegsterweg.

3.	Leegsterweg volgen in oostelijke richting overgaand in Laauwersweg overgaand in brugstraat tot aan Schoolstraat.

4.	Schoolstraat volgen in noordelijke richting overgaand in Wester-waardijk tot aan Zuiderried.

5.	Zuiderried volgen oostelijke richting tot aan Kievitsweg.

6.	Kievitsweg volgen in zuidelijke richting tot aan Friesestraatweg volgen oostelijke richting tot aan Bindervoetpolder (N388).

7.	Bindervoetpolder (N388) volgen in zuidelijke richting tot aan Provincialeweg.

8.	Provincialeweg volgen in westelijke richting tot aan Hoofdstraat.

9.	Hoofdstraat volgen in westelijke richting tot aan Lutjegasterweg.

10.	Lutjegasterweg volgen in noordelijke richting tot aan Bombay.

11.	Bombay volgen in westelijke richting tot aan Zandweg tegenover Easterweg 1.

12.	Zandweg vogen in westelijke richting volgen tot aan De Lauwers.

13.	De Lauwers volgen in noordelijke richting tot aaan Miedweg.

14.	Miedweg volgen in noordelijke richting tot aan Prinses Margrietkanaal.

15.	Prinses Margrietkanaal volgen in westelijke richting tot aan Stroboser Trekfeart.

16.	Stroboser Trekfeart volgen in noordelijke richting tot aan Rijksweg N355.

17.	Rijksweg N355 volgen in oostelijke richting tot aan Kloosterweg.

3.12. 2020-11.12.2020

Provincie: Friesland

1.	Vanaf Tjerk Hiddessluizen van Harinxmakanaal volgen in oostelijke richting tot aan Waadseewei.

2.	Waadseewei volgen in noordelijke richting tot aan Rijksweg.

3.	Rijksweg volgen in oostelijke richting tot aan Kiesterzijl.

4.	Kiesterzijl volgen in zuidelijke richting tot aan Van Harinxmakanaal.

5.	Van Harinxmakanaal volgen in oostelijke richting tot aan Burgermeester J. Dijkstraweg.

6.	Burgermeester J. Dijkstraweg volgen in zuidelijke richting tot aan Tsjommer Faert (water).

7.	Tsjommer Faert volgen in zuidelijke richting tot aan Witzumerweg.

8.	Witzumerweg volgen in zuidelijke richting tot aan Lollumerweg.

9.	Lollumerweg volgen in oostelijke richting tot aan Holprijp.

10.	Holprijp volgen in oostelijke richting tot aan Aldmaer (water).

11.	Aldmaer volgen in oostelijke richting tot aan Platendijk.

12.	Platendijk volgen in zuidelijke richting tot aan Felsumerleane.

13.	Felsumerleane volgen in zuidelijke richting tot aan Bonkwerterreed.

14.	Bonkwerterreed volgen in zuidelijke richting tot aan Provincialeweg.

15.	Provincialeweg volgen in noordelijke richting tot aan Lange Daam (water).

16.	Lange Daam volgen in zuidelijke richting tot aan Boolserterfeart (water).

17.	Boolserterfeart volgen in westelijke richting tot aan De Sebeare (water).

18.	De Sebeare (water) volgen in zuidelijke richting tot aan Seaberefeart (water).

19.	Seaberefeart (water) volgen in zuidelijke richting tot aan Eastereinderfeart (water).

20.	Eastereinderfeart (water) volgen in oostelijke richting tot aan Frjensjerterfeart (water).

21.	Frjensjerterfeart (water) volgen in zuidelijke richting tot aan Terpstjitte.

22.	Terpstrjitte volgen in westelijke richting overgaand in Ringdijk tot aan Ingenawei.

23.	Ingenawei volgen in oostelijke richting tot aan Folsgearsterleane.

24.	Folsgearsterleane volgen zuidelijke richting overgaand in monumentwei tot aan Skeender.

25.	Skeender volgen in zuidelijke richting overgaand in Easthimmerwei tot aan Rige.

26.	Rige volgen in zuidelijke richting tot aan De Wimerts (water).

27.	De Wimerts volgen in westelijke richting tot aan Abbegaerster Opfeart (water).

28.	Abbegaerster Opfeart volgen in zuidelijke richting tot aan Morrawei.

29.	Morrawei volgen in zuidelijke richting tot aan Hissedyk.

30.	Hissedyk volgen in westelijke richting overgaand in De Kat tot aan Westerkating.

31.	Westerkating volgen in zuidelijke richting tot aan spoorlijn Leeuwarden – Stavoren.

32.	Spoorlijn Leeuwarden – Stavoren volgen in westelijke richting tot aan Nijhuzumerdyk.

33.	Nijhuzumerdyk volgen in westelijke richting tot aan Trekwei.

34.	Trekwei volgen in zuidelijke richting overgaand in Prystershoek tot aan Brouwersdyk.

35.	Brouwersdyk volgen in westelijke richting tot aan Droege Dolte (water).

36.	Droege Dolte volgen in zuidelijke richting tot aan De Tillefonne.

37.	De Tillefonne volgen in westelijke richting tot aan Slinkewei.

38.	Slinkewei volgen in westelijke richting tot aan oever van het IJsselmeer (water).

39.	IJsselmeer volgen in noordelijke richting via sluizen Kornwerderzand tot aan Tjerk Hiddessluizen.

22.12.2020

1.	Vanaf Kruising Waltingleane/Mulierlaan, Mulierlaan volgen in oostelijke richting tot aan Taekelaan.

2.	Taekelaan volgen in oostelijke richting tot aan Witmarsumerfvaart (water).

3.	Witmarsumerfvaart volgen in noordelijke richting tot aan Harlingervaart (water).

4.	Harlingervaart volgen in oostelijke richting tot aan Westergoaweg.

5.	Westergoaweg volgen in zuidelijke richting tot aan A7.

6.	A7 volgen in westelijke richting tot aan Bolswarderweg.

7.	Bolswarderweg volgen in westelijke richting tot aan Dorpsstraat.

8.	Dorpsstraat volgen in zuidelijke richting overgaand in Bruinder tot aan Van Panhuysenkanaal.

9.	Van Panhuysenkanaal volgen in westelijke richting tot aan Hemmensweg.

10.	Hemmensweg volgen in westelijke richting tot aan Weersterweg.

11.	Weersterweg volgen in noordelijke richting tot aan Haitsmaleane.

12.	Haitsmaleane volgen in westelijke richting tot aan Melkvaart (water).

13.	Melkvaart volgen in noordelijke richting tot aan Kornwerdervaart (water).

14.	Kornwerdervaart volgen in westelijke richting tot aan Miedlaan.

15.	Miedlaan volgen in noordelijke richting tot aan Hayumerlaene.

16.	Hayumerleane volgen in noordelijke richting tot aan Gooyumervaart (water).

17.	Gooyumervaart volgen in noordelijke richting tot aan Gooyumerlaan.

18.	Gooyumerlaan. Volgen in oostelijke richting tot aan Buitendijk.

19.	Buitendijk volgen in noordelijke richting tot aan Stuitlaan.

20.	Stuitlaan volgen in westelijke richting overgaand in Pingjumer Gulden Halsband tot aan Waltingaleane.

21.	Waltingaleane volgen in oostelijke richting tot aan Mulierlaan.

14.12.2020-22.12.2020

Provincie: Utrecht

1.	Vanaf de kruising van de N207 en de N11, de N11 volgend in oostzuidelijke richting tot aan de Spoorlaan.

2.	De Spoorlaan volgend in oostelijke richting tot aan de Rijksstraatweg.

3.	De Rijksstraatweg volgend in zuidelijke richting tot aan de Kerklaan.

4.	De Kerklaan volgend in oostelijke richting overgaand in de Verloostraat tot aan Buitendijk.

5.	De Buitendijk volgen in zuidelijke richting tot aan de Kerkweg.

6.	De Kerkweg volgend in oostelijke richting overgaand in Meije tot aan de Hazekade.

7.	De Hazekade volgend in zuidelijke richting tot aan Hoofdweg.

8.	Hoofdweg volgen in zuidelijke richting tot aan de ’s Gravensloot.

9.	De ’s Gravensloot volgend in oostelijke richting tot aan de Oudelandseweg.

10.	De Oudelandseweg volgend in noordelijke richting tot aan de Geestdorp.

11.	De Geestdorp volgend in oostelijke richting tot aan de N198.

12.	De N198 volgend in oostelijke richting overgaand in zuidelijke richting overgaand in oostelijke richting overgaand in zuidelijke richting tot aan de Strijkviertel.

13.	De Strijkviertel volgend in zuidelijke richting tot aan de A12.

14.	De A12 volgend in oostelijke richting tot aan de A2.

15.	De A2 volgend in zuidelijke richting tot aan de N210.

16.	De N210 volgend in zuidelijke richting overgaand in westelijke richting overgaand in zuidelijke richting tot aan de S.L. van Alterenstraat.

17.	De S.L. van Alterenstraat volgend in zuidelijke richting tot aan de rivier de Lek.

18.	De rivier de Lek volgend in westelijke richting tot aan de Bonevlietweg.

19.	De Bonevlietweg volgend in zuidelijke richting tot aan de Melkweg.

20.	De Melkweg volgend in zuidelijke richting overgaand in de Peppelweg tot aan de Essenweg.

21.	De Essenweg volgend in noordelijke richting overgaand in de Graafland tot aan de Irenestraat.

22.	De Irenestraat volgend in westelijke richting tot aan de Beatrixstraat.

23.	De Beatrixstraat volgend in noordelijke richting tot aan de Voorstraat.

24.	De Voorstraat volgend in westelijke richting overgaand in Sluis, overgaand in de Opperstok overgaand, in de Bergstoep tot aan de veerpont Bergambacht-Groot Ammers.

25.	De veerpont volgend in noordelijke richting tot aan de Veerweg.

26.	De Veerweg volgend in noordelijke richting tot aan de N210.

27.	De N210 volgend in westelijke richting tot aan de Zuidbroekse Opweg.

28.	De Zuidbroekse Opweg volgend in noordelijke richting tot aan de Oosteinde.

29.	De Oosteinde volgend in westelijke richting tot aan de Kerkweg.

30.	De Kerkweg volgend in westelijke richting tot aan de Graafkade.

31.	De Graafkade volgend in oosteliijke richting tot aan de Wellepoort.

32.	De Wellepoort volgend in noordwestelijke richting overgaand in de Schaapjeshaven tot aan de Kattendijk.

33.	De Kattendijk volgend in oostelijke richting tot aan de veerpont over de Hollandsche IJssel.

34.	De veerpont volgend in noordelijke richting tot aan het Veerpad.

35.	Het Veerpad volgend in noordelijke richting overgaand in de Kerklaan overgaand in de Middelweg tot aan de N456.

36.	De N456 volgend in noordelijke richting tot aan de N207.

37.	De N207 volgend in noordelijke richting tot aan de N11.

24.12.2020

1.	Vanaf de kruising van de N228 en de Goverwellesingel, de Goverwellesingel volgend in noordelijke richting overgaand in de Goverwelletunnel tot aan de Achterwillenseweg.

2.	De Achterwillenseweg volgend in oostelijke richting tot aan de Vlietdijk.

3.	De Vlietdijk volgend in noordelijke richting overgaand in de Platteweg tot aan de Korssendijk.

4.	De Korssendijk volgend in noordelijke richting overgaand in de Ree in oostelijke richting tot aan de Nieuwenbroeksedijk.

5.	De Nieuwenbroeksedijk volgend in oostelijke richting tot aan de Kippenkade.

6.	De Kippenkade volgend in noordelijke richting tot aan de Wierickepad.

7.	De Wierickepad volgend in noordelijke richting overgaand in oostelijke richting overgaand in de Kerkweg overgaand in de Groendijck tot aan de Westeinde.

8.	De Westeinde volgend in noordelijke richting overgaand in de Oosteinde tot aan de Tuurluur.

9.	De Tuurluur volgend in zuidelijke richting overgaand in de Papekoperdijk.

10.	De Papekopperdijk volgend in zuidelijke richting overgaand in de Johan J Vierbergenweg overgaand in de Zwier Regelinkstraat tot aan de N228.

11.	De N228 volgend in zuidelijke richting tot aan de Damweg.

12.	De Damweg volgend in zuidelijke richting tot aan de Zuidzijdseweg.

13.	De Zuidzijdseweg volgend in westelijke richting overgaand in de Slangenweg tot aan de West-Vlisterdijk.

14.	De West-Vlisterdijk volgend in noordelijke richting overgaand in westelijke richting overgaand in de Bredeweg volgend in noordelijke richting overgaand in Grote Haven tot aan de N228.

15.	De N228 volgend in westelijke richting tot aan de Goverwellesingel.

16.12.2020-24.12.2020

1.	Vanaf de kruising van de N207 en de A4, de A4 volgend in noordelijke richting tot aan de N201.

2.	De N201 volgend in oostelijke richting, overgaand in noordelijke richting, overgaand in oostelijke richting tot aan de N232.

3.	De N232 volgend in noordelijke richting tot aan de A9.

4.	De A9 volgend in westelijke richting tot aan de A4.

5.	De A4 volgend in noordoostelijke richting, overgaand in oostelijke richting in de A10 tot aan de spoorlijn bij de ArenA.

6.	Vanaf de spoorlijn bij de ArenA de spoorlijn volgend in zuidelijke richting tot aan de Amerlandseweg.

7.	De Amerlandseweg volgend in westelijke richting overgaand in de N401 volgend in zuidelijke richting overgaand in westzuidelijke richting tot aan de N212.

8.	De N212 volgend in zuidelijke richting tot aan de N463.

9.	De N463 volgend in westelijke richting tot aan de Milandweg.

10.	De Milandweg volgend in zuidelijke richting tot aan de Oude Meije.

11.	De Oude Meije volgend in westnoordelijke richting tot aan de Meije.

12.	De Meije volgend in westzuidelijke richting tot aan het water de Meije.

13.	De water de Meije volgend in westelijke richting tot aan de Ziendeweg.

14.	De Ziendeweg volgend in noordelijke richting, overgaand in de Achttienkavels tot aan de Zevenhovenseweg.

15.	De Zevenhovenseweg volgend in westelijke richting, overgaand in de Kerkweg tot aan Westkanaalweg.

16.	Westkanaalweg volgen in noordelijke richting tot aan Hertog Beijerenstraat.

17.	Hertog Beijerenstraat volgen in westelijke richting tot aan Paradijsweg.

18.	Paradijsweg volgen in noordoostelijke richting tot aan Kerkpad.

19.	Kerkpad volgen in westelijke richting tot aan Langeraarseweg.

20.	Langeraarseweg volgen in westelijke richting tot aan G van Dijkstraat.

21.	G van Dijkstraat volgen in noordelijke richting tot aan J.M.Halkestraat.

22.	J.M.Halkestraat volgen in oostelijke richting tot aan Van Wassenaerstraat.

23.	Van Wassenaerstraat volgen in noordelijke richting, overgaand in Achtmorgenpad, overgaand in water tot aan water gemeentegrens tussen Gemeente Kaag en Brassem en Gemeente Nieuwkoop.

24.	Water gemeentegrens tussen Gemeente Kaag en Brassem en Gemeente Nieuwkoop volgen in oostelijke richting tot aan Vriezenweg.

25.	Vriezenweg volgen in westelijke richting tot aan N207

26.	De N207 volgend in noordelijke richting tot aan de A4.

28.12.2020

1.	Vanaf de kruising van de N521 en de Nesserlaan volgend in oostelijke richting tot aan de Amstel.

2.	De Amstel volgend in zuidelijke richting tot aan de Oude Waver.

3.	De Oude Waver volgend in oostelijke richting tot aan de Hoofdweg.

4.	De Hoofdweg volgend in zuidelijke richting overgaand in N212 tot aan de Mijdrechtse Dwarsweg.

5.	De Mijdrechtse Dwarsweg volgend in westelijke richting overgaand in de Industrieweg tot aan de Rondweg.

6.	De Rondweg volgend in zuidelijke richting overgaand in westelijke richting tot aan de Bozenhoven.

7.	De Bozenhoven volgend in oostzuidelijke richting overgaand in de Molenland in westzuidelijke richting tot aan de Oosterlandweg.

8.	De Oosterlandweg volgend in westnoordelijke richting tot aan de kruising van de Doctor J. van der Haarlaan en het water.

9.	Het Water volgend in zuidelijke richting tot aan de Machinetocht.

10.	De Machinetocht volgend in westnoordelijke richting tot aan de Schattekerkerweg.

11.	De Schattekerkerweg volgend in westzuidelijke richting tot aan de Westerlandweg.

12.	De Westerlandweg volgend in westnoordelijke richting overgaand in noordelijke richting tot aan de Oude Spoorbaan.

13.	De Oude Spoorbaan volgend in westelijke richting overgaand in westzuidelijke richting tot aan de N231.

14.	De N231 volgend in noordelijke richting tot aan de Drechtdijk.

15.	De Drechtdijk volgend in noordelijke richting overgaand in de Kerklaan tot aan de Boterdijk.

16.	De Boterdijk volgend in oostnoordelijke richting tot aan de Traverse.

17.	De Traverse volgend in noordelijke richting tot aan de Vuurlijn.

18.	De Vuurlijn volgend in westelijke richting tot aan de Noorddammerweg.

19.	De Noorddammerweg volgend in noordelijke richting tot aan de N196.

20.	De N196 volgend in oostelijke richting tot aan de Faunalaan.

21.	De Faunalaan volgend in noordelijke richting tot aan de Aan de Zoom.

22.	De Aan de Zoom volgend in oostelijke richting tot aan de Zonnedauw.

23.	De Zonnedauw volgend in noordelijke richting tot aan de In Het Midden.

24.	De In Het Midden volgend in oostelijke richting tot aan de In Het Rond.

25.	De In Het Rond volgend in noordelijke richting overgaand in oostelijke richting tot aan de Op De Klucht.

26.	De Op De Klucht volgend in noordelijke richting tot aan de Knautia.

27.	De Knautia volgend in oostelijke richting tot aan de Klaproos.

28.	De Klaproos volgend in noordelijke richting tot aan het water.

29.	Het water volgend in oostelijke richting tot aan de N251.

30.	De N251 volgend in noordelijke richting tot aan de Nesserlaan.

20.12.2020-28.12.2020

Stat membru: Polonia

Zona care cuprinde:	Data până la care se aplică, în conformitate cu articolul 31 din Directiva 2005/94/CE
W województwie wielkopolskim w powiecie wolsztyńskim i grodziskim i w województwie lubuskim w powiecie wschowskim
Obszary gmin Wolsztyn oraz Przemęt w powiecie wolsztyńskim, Rakoniewice w powiecie grodziskim oraz Sława w powiecie wschowskim położone poza obszarem zapowietrzonym w promieniu 10 km wokół ogniska o współrzędnych GPS: N 52.0492 E 16.1558	1.1.2021
Obszary gmin Wolsztyn i Przemęt w powiecie wolsztyńskim położone w promieniu 3 km wokół ogniska o współrzędnych GPS: N 52.0492 E 16.1558	24.12.2020-1.1.2021
W województwie mazowieckim, w powiecie siedleckim i sokołowskim:
Części gmin Mokobody, Mordy, Paprotnia, Siedlce i Suchożebry w powiecie siedleckim oraz części gmin Bielany, Repki i Sokołów Podlaski w powiecie sokołowskim położone poza obszarem zapowietrzonym w promieniu 10 km wokół ogniska o współrzędnych GPS: N 52.2787 E 22.3408	5.1.2021
Części gmin Paprotnia i Suchożebry w powiecie siedleckim oraz część gminy Bielany w powiecie sokołowskim położone w promieniu 3 km wokół ogniska o współrzędnych GPS: N 52.2787 E 22.3408	28.12.2020-5.1.2021

Stat membru: Suedia

Zona care cuprinde:	Data până la care se aplică, în conformitate cu articolul 31 din Directiva 2005/94/CE
The area of the parts of the municipality of Ystad (ADNS code 01200) extending beyond the area described in the protection zone and within the circle of a radius of 10 kilometres, centred on WGS84 dec. coordinates N55.24.13 and E14.5.27	19.12.2020
Those parts of the municipality of Ystad (ADNS code 01200) contained within a circle of a radius of three kilometres, centred on WGS84 dec. coordinates N55.24.13 and E14.5.27	11.12.2020-19.12.2020

”

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 414

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 63 9 decembrie 2020

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2006 al Comisiei din 8 decembrie 2020 privind operarea de deduceri din cotele de pescuit disponibile pentru anumite stocuri în 2020 din cauza depășirii cotelor de pescuit pentru alte stocuri în anii precedenți și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/1247	1
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2007 al Comisiei din 8 decembrie 2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește prelungirea perioadelor de aprobare a substanțelor active 1-decanol, 1,4- dimetilnaftalină, 6-benziladenină, acequinocil, Adoxophyes orana granulovirus, sulfat de aluminiu, amisulbrom, Aureobasidium pullulans (tulpinile DSM 14940 și DSM 14941), azadiractină, Bacillus pumilus QST 2808, benalaxil-M, bixafen, bupirimat, Candida oleophila tulpina O, clorantraniliprol, fosfonat de disodiu, ditianon, dodină, emamectin, flubendiamidă, fluometuron, fluxapiroxad, flutriafol, hexitiazox, imazamox, ipconazol, isoxaben, acid L-ascorbic, polisulfură de calciu, ulei de portocale, Paecilomyces fumosoroseus tulpina FE 9901, pendimetalin, penflufen, pentiopirad, fosfonați de potasiu, prosulfuron, Pseudomonas sp. tulpina DSMZ 13134, piridalil, piriofenonă, piroxsulam, chinmerac, acid S-abscisic, sedaxan, sintofen, tiosulfat de sodiu și argint, spinetoram, spirotetramat, Streptomyces lydicus tulpina WYEC 108, taufluvalinat, tebufenozid, tembotrionă, tiencarbazon, valifenalat, fosfit de zinc	10
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2008 al Comisiei din 8 decembrie 2020 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 702/2014, (UE) nr. 717/2014 și (UE) nr. 1388/2014 în ceea ce privește perioada lor de aplicare și alte ajustări relevante ( 1 )	15
		DECIZII
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/2009 a Comisiei din 22 iunie 2020 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind emisiile industriale, pentru tratarea de suprafață utilizând solvenți organici, inclusiv conservarea lemnului și a produselor din lemn cu produse chimice [notificată cu numărul C(2020) 4050] ( 1 )	19
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/2010 a Comisiei din 8 decembrie 2020 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1809 privind anumite măsuri de protecție vizând focarele de gripă aviară înalt patogenă din anumite state membre [notificată cu numărul C(2020) 8910] ( 1 )	79

Stat membru	Codul speciei	Codul zonei	Denumirea speciei	Denumirea zonei	Cota inițială pentru 2019 (în kilograme)	Debarcări permise 2019 (cantitate adaptată totală în kilograme) (1)	Total capturi în 2019 (cantitate în kilograme)	Utilizarea cotelor în raport cu debarcările permise	Depășirea cotelor de pescuit în raport cu debarcările permise (cantitate în kilograme)	Factor de multiplicare (2)	Factor de multiplicare suplimentar (3) (4)	Deduceri restante din anul sau anii precedenți (5) (cantitate în kilograme)	Deduceri din cotele de pescuit pentru 2020 (6) și anii următori (cantitate în kilograme)	Deduceri din cotele de pescuit pentru 2020 pentru stocurile afectate de depășirea cotelor (7)(cantitate în kilograme)	Deduceri din cotele de pescuit pentru 2020 pentru stocurile alternative (cantitate în kilograme)	Cantitatea care va fi dedusă din cotele de pescuit pentru 2021 și anii următori (cantitate în kilograme)
DE	HER	4AB.	Hering nordic	Apele Uniunii și Apele norvegiene din zona 4 la nord de 53° 30′ N	39 404 000	25 460 900	27 182 070	106,76 %	1 721 170	/	/	/	1 721 170	1 721 170	/	/
DE	MAC	2CX14-	Macrou	3a și 4; apele Uniunii din zonele 2a, 3b, 3c și subdiviziunile 22-32	441 000	14 859 024	15 542 581	104,60 %	683 557	/	/	/	683 557	683 557	/	/
DK	MAC	2CX14-	Macrou	6, 7, 8a, 8b, 8d și 8e; apele Uniunii și apele internaționale din zona 5b; apele internaționale din zonele 2a, 12 și 14	/	2 688 463	2 693 920	100,20 %	5 457	/	/	/	5 457	5 457	/	/
DK	MAC	2A34.	Macrou	3a și 4; apele Uniunii din zonele 2a, 3b, 3c și subdiviziunile 22-32	14 480 000	13 330 744	14 022 305	105,19 %	691 561	/	/	/	691 561	691 561	/	/
DK	MAC	2A4A-N	Macrou	Apele norvegiene din zonele 2a și 4a	10 242 000	10 252 106	11 197 228	109,22 %	945 122	/	/	/	945 122	945 122	/	/
DK	POK	1N2AB.	Cod saithe	Apele norvegiene din zonele 1 și 2	/	17 000	50 968	299,81 %	33 968	1,00	/	/	33 968	/	33 968	/
ES	BET	ATLANT	Ton obez	Oceanul Atlantic	9 415 300	8 941 151	9 090 055	101,67 %	148 904	/	C (8)	/	148 904	148 904	/	/
ES	COD	1/2B.	Cod	1 și 2b	11 562 000	8 455 844	8 463 118	100,09 %	7 274	/	/	/	7 274	7 274	/	/
ES	GHL	1N2AB.	Halibut negru	Apele norvegiene din zonele 1 și 2	/	2 000	14 225	711,25 %	12 225	1,00	A	/	18 338	/	18 338	/
ES	OTH	1N2AB.	Alte specii	Apele norvegiene din zonele 1 și 2	/	31 800	35 695	112,25 %	3 895	1,00	/	/	3 895	/	3 895	/
ES	POK	1N2AB.	Cod saithe	Apele norvegiene din zonele 1 și 2	/	196 000	198 607	101,33 %	2 607	/	/	/	2 607	/	2 607	/
ES	RED	N3LN.	Sebastă	Zona NAFO 3LN	/	515 100	517 806	100,53 %	2 706	/	/	/	2 706	2 706	/	/
ES	RJU	9-C.	Pisică-de-mare marmorată	Apele Uniunii din zona 9	15 000	15 000	15 511	103,41 %	511 (9)	N/A	N/A	2 067	2 067	0	/	2 067
FR	BET	ATLANT	Ton obez	Oceanul Atlantic	4 167 700	4 167 700	4 687 551	112,47 %	519 851	1,20	C	/	883 747	883 747	/	/
FR	RJE	7FG.	Raja microocellata	Apele Uniunii din zonele 7f și 7g	79 000	90 399	91 485	101,20 %	1 086	/	/	/	1 086	1 086	/	/
FR	RJU	7DE.	Pisică-de-mare marmorată	Apele Uniunii din zonele 7d și 7e	103 000	168 000	177 718	105,78 %	9 718	/	/	/	9 718	9 718	/	/
FR	SWO	AS05N	Pește-spadă	Oceanul Atlantic la sud de 5° N	/	/	3 500	N/A	3 500	/	/	/	3 500	/	3 500	/
GB	COD	N1GL14	Cod	Apele groenlandeze din zona NAFO 1F și apele groenlandeze din zonele 5, 12 și 14	364 000	353 500	353 500	100 %	0	/	/	4 167	4 167	4 167	/	/
GB	HER	4AB.	Hering nordic	Apele Uniunii și apele norvegiene din zona 4 la nord de 53° 30′ N	55 583 000	62 320 196	62 607 628	100,46 %	287 432	/	/	/	287 432	287 432	/	/
GB	MAC	2CX14-	Macrou	6, 7, 8a, 8b, 8d și 8e; apele Uniunii și apele internaționale din zona 5b; apele internaționale din zonele 2a, 12 și 14	152 115 000	145 768 635	154 072 694	105,70 %	8 304 059	/	A (8)	/	8 304 059	8 304 059	/	/
GB	RJU	7DE.	Pisică-de-mare marmorată	Apele Uniunii din zonele 7d și 7e	58 000	61 200	63 133	103,16 %	1 933	/	/	/	1 933	1 933	/	/
EL	BFT	AE45WM	Ton roșu	Oceanul Atlantic, la est de 45° V și Marea Mediterană	285 110	304 110	312 690	102,82 %	8 580	/	C (8)	/	8 580	8 580	/	/
IE	ALB	AN05N	Ton alb nordic	Oceanul Atlantic la nord de 5° N	2 854 300	3 115 420	3 213 170	103,14 %	97 750	/	C (8)	/	97 750	97 750	/	/
NL	HER	4CXB7D	Hering nordic	4c, 7d cu excepția stocurilor din Blackwater	18 162 000	19 497 305	19 512 481	100,08 %	15 176	/	/	/	15 176	15 176	/	/
NL	MAC	2A34.	Macrou	3a și 4; apele Uniunii din zonele 2a, 3b, 3c și subdiviziunile 22-32	1 342 000	1 494 000	2 012 324	134,69 %	518 324	1,40	/	/	725 654	725 654	/	/
PT	ALB	AN05N	Ton alb nordic	Oceanul Atlantic la nord de 5° N	1 994 200	1 794 200	2 463 161	137,28 %	668 961	1,40	C	/	1 271 026	635 513 (10) )	/	635 513 (10)
PT	ALF	3X14-	Specii de beryx	Apele Uniunii și apele internaționale din zonele 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 12 și 14	164 000	149 034	156 756	105,18 %	7 722	/	A (8)	/	7 722	7 722	/	/
PT	BUM	ATLANT	Marlin albastru	Oceanul Atlantic	50 440	7 076	18 016	254,61 %	10 940	1,00	A	/	16 410	16 410	/	/
PT	RJU	9-C.	Pisică-de-mare marmorată	Apele Uniunii din zona 9	15 000	21 705	24 589	113,29 %	2 884	1,00	/	/	2 884	2 884	/	/
PT	SWO	AN05N	Pește-spadă	Oceanul Atlantic la nord de 5° N	1 010 390	2 410 390	2 414 333	100,16 %	3 943	/	/	/	3 943	3 943	/	/
SE	MAC	2A34.	Macrou	3a și 4; apele Uniunii din zonele 2a, 3b, 3c și subdiviziunile 22-32	4 034 000	2 945 203	3 075 839	104,44 %	130 636	/	/	/	130 636	130 636	/	/