(1)

Prin Decizia 2002/917/CE a Consiliului (1), Acordul privind transportul internațional ocazional de călători cu autocare și autobuze (Acordul Interbus) (2) a fost încheiat, în numele Uniunii, la 3 octombrie 2002 și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2003 (3).

(2)

La 16 iulie 2018, Consiliul a adoptat Decizia (UE) 2018/1195 (4) privind semnarea Protocolului referitor la serviciile internaționale regulate și serviciile internaționale regulate speciale la Acordul Interbus (denumit în continuare „protocolul”).

(3)

Protocolul a fost deschis spre semnare de la 16 iulie 2018 până la 16 aprilie 2019 și a fost semnat de către Uniune la 11 aprilie 2019. Alte părți contractante la Acordul Interbus (denumite în continuare „părțile contractante”) nu au semnat protocolul înainte de expirarea perioadei de semnare. Prin urmare, protocolul nu a intrat în vigoare.

(4)

La 18 februarie 2020, Consiliul a autorizat Comisia să înceapă negocieri în vederea modificării protocolului pentru a efectua anumite schimbări de ordin tehnic referitoare la semnarea și intrarea în vigoare a acestuia, precum și pentru a reflecta schimbarea denumirii uneia dintre părțile contractante.

(5)

Negocierile pentru modificarea protocolului s-au încheiat cu succes. S-a stabilit un nou termen de doi ani pentru semnarea protocolului. Mai mult, protocolul a fost modificat pentru ca intrarea sa în vigoare să necesite aprobarea sau ratificarea de către un număr mai mic de părți contractante, precum și o perioadă de așteptare mai scurtă după aprobarea sau ratificarea respectivă, față de cele specificate în Acordul Interbus. În plus, protocolul reflectă schimbarea denumirii fostei Republici iugoslave a Macedoniei în Republica Macedonia de Nord.

(6)

Din motive de claritate și pentru a se facilita semnarea și intrarea în vigoare rapidă a unui protocol, este adecvat să se elaboreze un nou protocol referitor la serviciile internaționale regulate și serviciile internaționale regulate speciale de transport de călători cu autocarul și cu autobuzul (denumit în continuare „noul protocol”), pentru a reflecta modificările convenite și pentru a înlocui protocolul ce a fost deschis spre semnare până la 16 aprilie 2019.

(7)

Noul protocol ar trebui să faciliteze furnizarea de servicii internaționale regulate și de servicii internaționale regulate speciale de transport de călători cu autocarul și cu autobuzul între părțile contractante și, prin urmare, să conducă la îmbunătățirea legăturilor de transport de călători dintre acestea.

(8)

În vederea facilitării aplicării noului protocol, în special funcționarea comitetului mixt constituit prin articolul 18 din protocol, noul protocol reflectă în mare măsură dispozițiile Acordului Interbus.

(9)

Pentru ca beneficiile sale să nu fie întârziate în mod excesiv, noul protocol prevede intrarea sa în vigoare, pentru părțile contractante care l-au semnat și aprobat sau ratificat, atunci când trei părți contractante, între care și Uniunea, l-au semnat și aprobat sau ratificat.

(10)

Prin urmare, noul protocol ar trebui să fie semnat în numele Uniunii, sub rezerva încheierii sale la o dată ulterioară,

(1)

În prezent, aprovizionarea Uniunii cu anumite produse pescărești se bazează pe importuri din țări terțe. În ultimele decenii, Uniunea a devenit din ce în ce mai dependentă de importuri pentru a satisface cererea de produse pescărești. Pentru a nu se pune în pericol producția de produse pescărești a Uniunii și pentru a se garanta o aprovizionare adecvată cu produse pescărești a industriei de prelucrare din Uniune, taxele la import ar trebui să fie suspendate sau reduse pentru o serie de produse pescărești care fac obiectul unor contingente tarifare cu un volum adecvat. Pentru a asigura o concurență loială pe piața Uniunii între produsele pescărești importate și produsele pescărești din Uniune, ar trebui să se țină seama și de impactul măsurilor asupra competitivității producătorilor de pește din Uniune.

(2)

Regulamentul (UE) 2018/1977 al Consiliului (1) prevede deschiderea și modul de gestionare a contingentelor tarifare autonome ale Uniunii pentru anumite produse pescărești pentru perioada 2019-2020. Dat fiind că perioada de aplicare a regulamentului respectiv expiră la 31 decembrie 2020, ar trebui să se adopte un nou regulament, care să prevadă contingentele tarifare pentru perioada 2021-2023.

(3)

Toți importatorii din Uniune ar trebui să beneficieze de un acces egal și neîntrerupt la contingentele tarifare prevăzute în prezentul regulament, iar nivelurile prevăzute pentru contingentele tarifare ar trebui să se aplice fără întrerupere pentru toate importurile de produse pescărești în cauză în toate statele membre, până la epuizarea contingentelor tarifare.

(4)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei (2) prevede un sistem de gestionare a contingentelor tarifare care respectă ordinea cronologică a datelor pe baza cărora au fost acceptate declarațiile vamale de punere în liberă circulație. Contingentele tarifare deschise prin prezentul regulament ar trebui să fie gestionate de Comisie și de statele membre în conformitate cu acest sistem.

(5)

Este important să se asigure transparența, previzibilitatea și securitatea juridică pentru toate părțile interesate. Întrucât contingentele tarifare au menirea de a asigura aprovizionarea adecvată cu produse pescărești a industriei de prelucrare a Uniunii, pentru a se beneficia de contingent ar trebui să fie obligatorie desfășurarea unui tratament minim sau a unei operațiuni minime.

(6)

Pentru a garanta eficiența gestionării contingentelor tarifare, statelor membre ar trebui să le fie permisă prelevarea din volumul contingentelor tarifare a cantităților necesare corespunzătoare importurilor lor efective. Dat fiind că acest mod de gestionare necesită o colaborare strânsă între statele membre și Comisie, Comisia ar trebui să poată monitoriza ritmul în care se epuizează contingentele tarifare și ar trebui să informeze statele membre în acest sens,

(1)

Prin Decizia 87/369/CEE a Consiliului (1), Uniunea a aprobat Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor (2) și protocolul de modificare a acesteia (3) (Convenția SA), prin care, printre altele, a fost instituit Comitetul Sistemului armonizat (CSA).

(2)

În temeiul articolului 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Convenția SA, CSA este responsabil de redactarea notelor explicative, a avizelor de clasificare sau a altor avize care să servească drept orientări pentru interpretarea Sistemului armonizat și pentru pregătirea recomandărilor pentru a asigura o interpretare și o aplicare uniformă a Sistemului armonizat.

(3)

În temeiul articolului 8 alineatul (2) din Convenția SA, notele explicative, avizele de clasificare, celelalte avize privind interpretarea Sistemului armonizat și recomandările care urmăresc să asigure o interpretare și o aplicare uniformă a Sistemului armonizat, care au fost redactate în cursul unei sesiuni a CSA (denumite în continuare „deciziile CSA”), sunt considerate aprobate de Consiliul Organizației Mondiale a Vămilor (OMV) în cazul în care, înainte de sfârșitul celei de a doua luni de la cea în cursul căreia s-a încheiat sesiunea în care au fost adoptate, niciuna dintre părțile contractante la Convenția SA nu a notificat secretarului general al OMV că solicită trimiterea chestiunii respective spre examinare de către Consiliul OMV.

(4)

În temeiul articolului 8 alineatul (3) din Convenția SA, în cazul în care este sesizat cu privire la o chestiune în conformitate cu dispozițiile articolului 8 alineatul (2) din Convenția SA, Consiliul OMV aprobă respectivele note explicative, avize de clasificare, alte avize și recomandări, cu excepția cazului în care un membru al Consiliului OMV, care este parte contractantă la Convenția SA, solicită ca toate sau o parte dintre acestea să fie trimise CSA pentru reexaminare.

(5)

Este oportun să se stabilească poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul OMV cu privire la adoptarea de note explicative, avize de clasificare sau alte avize privind interpretarea Sistemului armonizat și recomandări pentru a asigura o interpretare uniformă a Convenției SA, deoarece deciziile în cauză elaborate de CSA vor putea influența în mod decisiv conținutul dreptului Uniunii, și anume Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (4).

(6)

Este în interesul Uniunii ca pozițiile exprimate de Uniune în cadrul CSA să fie stabilite în funcție de principii, criterii și orientări care reglementează clasificarea tarifară a mărfurilor. De asemenea, este în interesul Uniunii ca astfel de poziții să fie stabilite prompt, pentru a permite Uniunii să își exercite drepturile în cadrul CSA.

(7)

Pentru a apăra drepturile Uniunii, Comisia ar trebui, de asemenea, să poată solicita în numele Uniunii ca o chestiune să fie semnalată Consiliului OMV și să fie transmisă CSA pentru reexaminare în temeiul articolului 8 alineatul (3) din Convenția SA, pentru a se evita ca o decizie să fie adoptată cu privire la o problemă asupra căreia Consiliul nu este în măsură să ajungă la o poziție înainte de expirarea termenului prevăzut la articolul 8 alineatul (2) din Convenția SA, sau a ajuns la o poziție care diferă substanțial de decizia care a fost adoptată de CSA.

(8)

Având în vedere natura evolutivă și extrem de tehnică a clasificării mărfurilor în temeiul Convenției SA, volumul ridicat de chestiuni tratate în cadrul celor două reuniuni ale CSA care se desfășoară anual și perioada scurtă de timp disponibilă pentru a analiza documentele emise de Secretariatul OMV și părțile contractante în pregătirea reuniunilor CSA și necesitatea implicită ca poziția Uniunii să țină cont de noile evoluții, inclusiv de noi informații tehnice și de altă natură relevante prezentate înainte sau în timpul reuniunilor CSA, ar trebui să se stabilească pașii necesari, în conformitate cu principiul cooperării loiale între instituțiile Uniunii consacrat la articolul 13 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, pentru precizarea poziției Uniunii.

(9)

Având în vedere recurenta disponibilitate tardivă a documentelor de lucru înainte de reuniunile CSA și pentru a apăra drepturile și interesele Uniunii în cadrul OMV, Comisia ar trebui să depună eforturi pentru a solicita secretariatului OMV să asigure disponibilitatea documentelor de lucru în conformitate cu normele de procedură ale CSA, astfel încât astfel de documente să fie expediate cu cel puțin 30 de zile înainte de deschiderea sesiunii relevante.

(10)

Pentru a asigura capacitatea Consiliului de a evalua și, după caz, de a revizui periodic politica din cadrul prezentei decizii, și în spiritul cooperării loiale dintre instituțiile Uniunii, consacrată la articolul 13 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, valabilitatea prezentei decizii ar trebui să fie limitată în timp,

(1)

În conformitate cu procedura stabilită la articolele 19-22 din Regulamentul (UE) 2018/1877 al Consiliului (denumit în continuare „Regulamentul financiar aplicabil celui de al 11-lea FED”), Comisia Europeană prezintă, până la 15 octombrie 2020, o propunere prin care să precizeze: (a) plafonul sumei anuale corespunzător contribuției pentru exercițiul 2022; (b) suma anuală aferentă contribuției pentru exercițiul 2021; (c) suma aferentă primei tranșe a contribuției pentru exercițiul 2021 și (d) previziuni cu caracter indicativ și neobligatoriu privind sumele anuale preconizate aferente contribuțiilor pentru exercițiile 2023-2024.

(2)

În conformitate cu articolul 46 din Regulamentul financiar aplicabil celui de al 11-lea FED, Banca Europeană de Investiții (BEI) a transmis Comisiei estimările sale actualizate cu privire la angajamentele și plățile din cadrul instrumentelor pe care le gestionează.

(3)

Articolul 20 alineatul (1) din Regulamentul financiar aplicabil celui de al 11-lea FED prevede că cererile de contribuții utilizează mai întâi sumele stabilite în Fondurile europene de dezvoltare (FED) anterioare. Prin urmare, ar trebui să se lanseze o cerere de fonduri în cadrul celui de al 10-lea FED pentru BEI și al celui de al 11-lea FED pentru Comisie.

(4)

Articolul 55 din Regulamentul financiar aplicabil celui de al 11-lea FED prevede că sumele rezultate din proiecte din cadrul celui de al 10-lea FED sau din alte FED-uri anterioare, care nu au fost angajate în conformitate cu articolul 1 alineatul (3) din Acordul intern dintre reprezentanții guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea ajutoarelor Uniunii Europene în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020, în conformitate cu Acordul de parteneriat ACP-UE, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică partea a patra din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, sau care au fost dezangajate în conformitate cu articolul 1 alineatul (4) din acordul menționat, se deduc din partea din contribuțiile statelor membre menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (a) din acord, în cazul în care Consiliul nu decide altfel, în unanimitate.

(5)

Articolele 152 și 153 din Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (3) prevăd că Regatul Unit rămâne parte la FED până la închiderea celui de al 11-lea FED și a tuturor FED-urilor anterioare neînchise. Cu toate acestea, cota care îi revine Regatului Unit din fondurile dezangajate din proiectele din cadrul celui de al 10-lea FED sau al FED-urilor anterioare nu se reutilizează.

(6)

La 24 octombrie 2019, prin Decizia (UE) 2019/1800 (4), în baza unei propuneri a Comisiei Europene, Consiliul a stabilit plafonul sumei anuale aferente contribuțiilor statelor membre la FED pentru exercițiul 2021 la 3 700 000 000 EUR pentru Comisie și la 300 000 000 EUR pentru BEI,

(1)

Mandatele membrilor Comitetului Economic și Social European au expirat la 20 septembrie 2020.

(2)

La 2 octombrie 2020, Consiliul a adoptat Decizia (UE) 2020/1392 de numire a membrilor Comitetului Economic și Social European pentru perioada 21 septembrie 2020-20 septembrie 2025 și de abrogare și de înlocuire a Deciziei Consiliului adoptată la 18 septembrie 2020 de numire a membrilor Comitetului Economic și Social European pentru perioada 21 septembrie 2020-20 septembrie 2025 (2). La 22 octombrie 2020 și la 30 octombrie 2020, Consiliul a adoptat alte două decizii de numire a unor membri în Comitetul Economic și Social European pentru perioada 21 septembrie 2020-20 septembrie 2025 (3). În Comitetul Economic și Social European au rămas vacante un loc pentru Republica Franceză și un loc pentru Republica Slovacă și acestea trebuie completate printr-o decizie de numire ulterioară, care să se aplice retroactiv de la 21 septembrie 2020.

(3)

Prin scrisoarea din 10 septembrie 2020, Republica Slovacă a propus numirea dlui Juraj SIPKO în calitatea de membru în Comitetul Economic și Social European pentru perioada 21 septembrie 2020-20 septembrie 2025, în vederea completării listei de membri.

(4)

Prin scrisoarea din 18 septembrie 2020, Republica Franceză a propus numirea dlui Bruno CHOIX în calitatea de membru în Comitetul Economic și Social European pentru perioada 21 septembrie 2020-20 septembrie 2025, în vederea completării listei de membri,