(1)

Regulamentul (UE) 2016/429 stabilește norme de prevenire și control al bolilor care sunt transmisibile la animale sau la oameni, inclusiv, printre altele, norme pentru unitățile care dețin animale terestre și incubatoare, precum și pentru trasabilitatea anumitor animale terestre deținute și a ouălor pentru incubație în interiorul Uniunii. De asemenea, regulamentul acordă Comisiei competența de a adopta, prin intermediul actelor delegate, norme de completare a anumitor elemente neesențiale din respectivul regulament.

(2)

Regulamentul delegat (UE) 2019/2035 al Comisiei (2) stabilește norme suplimentare pentru unitățile înregistrate și autorizate pentru animalele terestre deținute și ouăle pentru incubație, precum și pentru trasabilitatea anumitor animale terestre deținute și a ouălor destinate incubației. În special, titlul II din partea III a regulamentului delegat menționat stabilește normele privind trasabilitatea ovinelor și caprinelor deținute, inclusiv obligațiile operatorilor în ceea ce privește mijloacele și metodele de identificare a animalelor respective.

(3)

În plus, articolul 46 din Regulamentul delegat (UE) 2019/2035 prevede anumite derogări de la cerințele de trasabilitate pentru ovinele și caprinele deținute, prevăzute la articolul 45 din actul respectiv. Acestea includ posibilitatea ca operatorii care dețin ovine și caprine cu vârsta mai mică de 12 luni să-și identifice animalele cu o crotalie electronică unică, cu afișarea vizibilă a numărului de înregistrare unic și a codului de identificare, în cazul în care animalele respective sunt destinate transportului la un abator situat în același stat membru, după ce au fost supuse unei operațiuni de colectare sau de îngrășare. După adoptarea Regulamentului delegat (UE) 2019/2035, Comisia a primit diverse observații de la anumite părți interesate și state membre cu privire la implicațiile potențiale ale aplicării derogării respective, considerate prea împovărătoare pentru crescătorii de ovine și caprine, ținând seama în special de prețul mic de piață obținut de respectivii crescători pentru animalele sacrificate pentru consumul uman. Având în vedere considerațiile menționate la articolul 118 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/429, se poate considera că o crotalie convențională sau o bandă convențională pe chișiță asigură un nivel suficient de trasabilitate atunci când ovinele și caprinele tinere deținute, din unități de origine diferite, sunt deplasate, după o operațiune de îngrășare, la abator. De asemenea, un nivel suficient de trasabilitate poate fi asigurat numai în cazul în care aceste deplasări sunt înregistrate într-o bază de date unică și, prin urmare, au loc în același stat membru, ceea ce constituie, de asemenea, o cerință pentru majoritatea celorlalte derogări prevăzute la articolul 46 din Regulamentul delegat (UE) 2019/2035.

(4)

Ținând seama de aceste considerații, este adecvat să se modifice Regulamentul (UE) 2019/2035 prin adăugarea unei derogări suplimentare pentru ovinele și caprinele tinere deținute, astfel încât să nu se impună operatorilor sarcini și costuri disproporționate, asigurându-se în același timp trasabilitatea ovinelor și caprinelor deținute și buna funcționare a sistemului de identificare și înregistrare a animalelor respective.

(5)

În plus, articolul 108 din Regulamentul (UE) 2016/429 impune statelor membre obligația de a institui un sistem de identificare și de înregistrare a animalelor terestre deținute, inclusiv a ovinelor și caprinelor deținute. Sistemul respectiv trebuie să dispună de proceduri stabilite pentru buna funcționare a sistemului, inclusiv pentru gestionarea derogărilor care se aplică în statele membre. Pentru a se evita orice risc pentru sănătatea animală și pentru a se asigura trasabilitatea ovinelor și caprinelor deținute, atunci când se aplică anumite derogări prevăzute la articolul 46 din Regulamentul (UE) 2019/2035, trebuie să existe obligația ca statele membre să stabilească proceduri privind aplicarea unor astfel de derogări.

(6)

Întrucât Regulamentul delegat (UE) 2019/2035 se aplică începând cu 21 aprilie 2021, prezentul regulament trebuie să se aplice, de asemenea, de la data respectivă,

1.

La articolul 45 alineatul (4), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

2.

La articolul 46, se adaugă următorul alineat (5):

3.

La articolul 48 alineatul (4), se adaugă litera (c), după cum urmează:

(1)

Regulamentul (UE) 2018/2025 al Consiliului (2) stabilește cotele pentru 2020.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul de specii de beryx din apele Uniunii și din apele internaționale din zonele 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 12 și 14, efectuate de navele care arborează pavilionul Portugaliei sau care sunt înmatriculate în Portugalia, au dus la epuizarea cotei alocate pentru 2020.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea anumitor activități de pescuit din acest stoc,

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317 al Comisiei (3) stabilește normele și procedurile detaliate pentru punerea în aplicare a sistemului de performanță și de tarifare, inclusiv pentru performanța serviciilor de navigație aeriană și a funcțiilor de rețea, precum și pentru stabilirea, perceperea și aplicarea tarifelor de navigație aeriană impuse utilizatorilor spațiului aerian.

(2)

Pandemia de COVID-19 a condus la o scădere bruscă a traficului aerian provocată de reducere semnificativă a cererii și de măsurile directe luate de statele membre, precum și de țările terțe, în vederea limitării răspândirii pandemiei. Circumstanțele extraordinare create de pandemia de COVID-19 au un impact semnificativ asupra proceselor și măsurilor actuale de punere în aplicare a sistemului de performanță și de tarifare în cea de-a treia perioadă de referință 2020-2024 („PR3”), inclusiv asupra stabilirii obiectivelor de performanță și a ratelor unitare, precum și asupra aplicării unor sisteme de stimulente și a unor mecanisme de împărțire a riscurilor. Acest fapt a creat o situație excepțională care trebuie abordată prin măsuri temporare specifice.

(3)

Până la 1 octombrie 2019, statele membre au transmis Comisiei proiectele de planuri de performanță pentru PR3, apoi, până la 21 noiembrie 2019, au transmis proiectele ulterioare actualizate de planuri de performanță. În temeiul articolului 11 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 549/2004, Comisia a efectuat o evaluare a coerenței acestor proiecte de planuri de performanță cu obiectivele de performanță la nivelul Uniunii stabilite în Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/903 a Comisiei (4). Atât proiectele de planuri de performanță, cât și obiectivele de performanță la nivelul Uniunii au fost însă elaborate înainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19 și, prin urmare, nu țin cont de circumstanțele modificate semnificativ pentru transportul aerian ca urmare a pandemiei.

(4)

Din cauza impactului semnificativ fără precedent al pandemiei de COVID-19 asupra sectorului aviației și mai ales asupra furnizării de servicii de navigație aeriană, pentru PR3 ar trebui să se aplice anumite norme de derogare de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317 ar trebui să se aplice respectivei perioade de referință cu excepția cazului în care prezentul regulament prevede altfel în mod expres. În mod similar, prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere ajustărilor ratelor unitare realizate în a doua perioadă de referință și întemeiate pe Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 391/2013 al Comisiei (5).

(5)

Date fiind incertitudinile legate de evoluția traficului ca urmare a pandemiei de COVID-19, până în prezent nu au fost făcute previziuni suficient de solide în privința traficului din perioada de până în 2024. Prin urmare, este necesar să se prevadă norme speciale pentru stabilirea unor obiective revizuite de performanță la nivelul Uniunii pentru PR3, pentru a se asigura implementarea neîntreruptă a acestei perioade de referință. S-au primit asigurări cu privire la publicarea unor previziuni STATFOR actualizate în materie de trafic pentru PR3, la începutul lunii noiembrie 2020. Pe baza acestor previziuni în materie de trafic se va demara revizuirea obiectivelor de performanță la nivelul Uniunii pentru PR3. Date fiind constrângerile legate de timp, ar trebui ca, în mod excepțional, stabilirea acestor obiective revizuite să nu facă obiectul tuturor procedurilor și termenelor prevăzute la articolul 9 alineatele (1) și (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317. Pentru a permite Comisiei să stabilească obiectivele revizuite, până la 15 decembrie 2020, autoritățile naționale de supervizare ar trebui să furnizeze Comisiei date privind costurile inițiale și informații referitoare la previziunile în materie de trafic pentru anii calendaristici relevanți, ca date de intrare pentru stabilirea obiectivelor de performanță revizuite la nivelul Uniunii pentru PR3. Comisia ar trebui să adopte obiectivele revizuite de performanță la nivelul Uniunii pentru PR3 până la 1 mai 2021.

(6)

După stabilirea de către Comisie a obiectivelor revizuite de performanță la nivelul Uniunii pentru PR3, statele membre ar trebui să stabilească planuri de performanță care să cuprindă obiectivele de performanță revizuite pentru PR3. Procesul de stabilire a obiectivelor de performanță la nivel național sau la nivelul blocurilor funcționale de spațiu aerian ar trebui finalizat numai după ce au fost adoptate obiectivele revizuite de performanță la nivelul Uniunii. În consecință, ar trebui stabilit un nou termen de prezentare a proiectelor de planuri de performanță.

(7)

Întrucât circumstanțele create de pandemia de COVID-19 au cauzat întârzieri inevitabile în procedurile legate de elaborarea, evaluarea și adoptarea planurilor de performanță, având în vedere criteriile stabilite la articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 549/2004, obiectivele de performanță în materie de rentabilitate cuprinse în versiunea finală a planurilor de performanță ar trebui să aibă efect retroactiv de la începutul perioadei de referință, în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317. Ele ar trebui să producă însă efecte numai prin ajustări ale ratelor unitare în anii calendaristici următori.

(8)

În septembrie 2019, administratorul de rețea a prezentat Comisiei un proiect de plan de performanță al rețelei pentru PR3, în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317. Comisia a evaluat planul de performanță al rețelei în conformitate cu articolul 19 alineatul (2) din regulamentul menționat. Din cauza modificării materiale a circumstanțelor cauzate de impactul pandemiei de COVID-19, modificare survenită după prezentarea proiectului de plan de performanță al rețelei, administratorul de rețea ar trebui să elaboreze și să prezinte Comisiei spre evaluare un nou proiect de plan de performanță al rețelei. Ar trebui stabilit, în consecință, un nou termen de prezentare a acestui plan.

(9)

Potrivit previziunilor, costurile determinate revizuite pentru anii calendaristici 2020 și 2021 luați împreună reflectă incertitudinea suplimentară și țin seama în mod corespunzător de scăderea volumelor de trafic cauzată de circumstanțele pandemiei de COVID-19.

(10)

Pentru a atenua impactul grav al pandemiei de COVID-19 asupra utilizatorilor spațiului aerian în timpul PR3, este necesar să se aplice dispoziții specifice pentru anii calendaristici 2020 și 2021 în ceea ce privește revizuirea obiectivelor de performanță în domeniul-cheie de performanță al rentabilității la nivelul Uniunii și la nivel local, punerea în aplicare a unor sisteme de stimulente și a unor mecanisme de împărțire a riscurilor, precum și ajustările ratelor unitare realizate în acești doi ani calendaristici.

(11)

Pentru a asigura aplicarea corespunzătoare a sistemului de performanță și de tarifare în PR3 și având în vedere caracterul prospectiv al stabilirii obiectivelor de performanță, revizuirea obiectivelor de performanță în materie de rentabilitate la nivelul Uniunii și la nivel local ar trebui să acopere costurile determinate ale anilor calendaristici 2020 și 2021 considerați ca o singură perioadă. La stabilirea acestor obiective revizuite în materie de rentabilitate la nivelul Uniunii și la nivel local, ar trebui să se țină seama în mod corespunzător de costurile efective suportate de furnizorii de servicii de navigație aeriană și de statele membre.

(12)

Ar trebui adaptate normele care reglementează consecințele adoptării cu întârziere a planurilor de performanță stabilite în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317, astfel încât să se atenueze impactul financiar negativ grav pe care l-ar avea, în caz contrar, mecanismele respective asupra utilizatorilor spațiului aerian, precum și să se evite volatilitatea excesivă a ratelor unitare pe durata PR3. În acest scop, ajustările corespunzătoare ale ratelor unitare ar trebui să fie repartizate în mod excepțional pe o perioadă de cinci ani calendaristici. Ar trebui să se permită autorităților naționale de supervizare să prelungească această perioadă la șapte ani calendaristici atunci când este necesar pentru a se evita un efect disproporționat al reportărilor asupra ratelor unitare aplicate utilizatorilor spațiului aerian.

(13)

Statele membre pot lua măsuri suplimentare pentru a compensa impactul pandemiei de COVID-19 asupra nivelului tarifelor de navigație aeriană pe parcursul PR3, prin aplicarea articolului 29 alineatul (6) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317.

(14)

Pentru a înlesni îndeplinirea de către autoritățile naționale de supervizare și de către Comisie a sarcinilor de monitorizare care le revin, furnizorii de servicii de navigație aeriană ar trebui să aibă obligația de a prezenta autorităților respective, până la 15 decembrie 2020, un raport referitor la măsurile instituite pentru a contracara impactul financiar și operațional al pandemiei de COVID-19 asupra activităților lor.

(15)

Dispozițiile excepționale ar trebui aplicate imediat pentru a permite Comisiei și statelor membre să ia rapid măsurile corespunzătoare în ceea ce privește procesul de stabilire a obiectivelor de performanță pentru PR3 și diminuarea impactului financiar al crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra utilizatorilor spațiului aerian. Prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență în ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(16)

Comitetul pentru Cerul unic nu a emis un aviz. S-a considerat că este necesar un act de punere în aplicare, iar președintele a prezentat proiectul actului de punere în aplicare comitetului de apel în vederea unor deliberări suplimentare. Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului de apel,

(1)

În conformitate cu articolul 2 din Regulamentul (UE) 2015/478, Franța a informat Comisia că evoluția importurilor de etanol obținut din surse regenerabile destinat utilizării drept combustibil sugerează necesitatea supravegherii lor. În particular, Franța a solicitat introducerea unei supravegheri retrospective.

(2)

În conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (UE) 2015/478, supravegherea la nivelul Uniunii poate fi introdusă atunci când evoluția importurilor unui produs amenință să cauzeze prejudicii producătorilor din Uniune și în cazul în care interesul Uniunii o impune. Articolul 7 din Regulamentul (UE) 2015/755 prevede posibilitatea introducerii supravegherii atunci când interesele Uniunii o impun. Supravegherea retrospectivă poate fi introdusă în temeiul ambelor regulamente, în temeiul articolului 10 alineatul (1) litera (a) și, respectiv, al articolului 7 alineatul (1) litera (a).

(3)

Pe baza informațiilor transmise de Franța, importurile în Uniune de etanol obținut din surse regenerabile destinat utilizării drept combustibil au crescut cu 512 % între 2017 și 2019, de la 87,6 mii de tone la 536,2 mii de tone. În plus, în 2019, prețurile importurilor de etanol obținut din surse regenerabile destinat utilizării drept combustibil din principalele șase surse de import au subcotat prețul producătorilor din Uniune în medie cu 15 %.

(4)

Între 2017 și 2019, consumul UE de etanol obținut din surse regenerabile destinat utilizării drept combustibil a crescut cu 10 %, de la 3,9 milioane de tone la 4,3 milioane de tone. Totuși, în aceeași perioadă, producția mondială de etanol obținut din surse regenerabile destinat utilizării drept combustibil a crescut de la 80,6 milioane de tone la 87,5 milioane de tone. Având în vedere dimensiunea producției mondiale în comparație cu consumul total al UE, se consideră că chiar și perturbările minore de pe piața mondială a etanolului obținut din surse regenerabile destinat utilizării drept combustibil ar putea avea efecte foarte grave asupra ofertei de pe piața UE, în ceea ce privește atât cantitățile, cât și prețurile.

(5)

În plus, aproximativ 84 % din producția mondială totală de etanol obținut din surse regenerabile destinat utilizării drept combustibil (peste 70 de milioane de tone) este concentrată în Statele Unite (54 %) și Brazilia (30 %). Aceste două țări dispun de o capacitate de producție atât de mare încât chiar și un mic excedent al producției lor anuale poate să se traducă într-o ofertă excedentară pe piața mondială, cu consecințe potențial negative asupra unor piețe mult mai mici, cum este piața UE. Importurile din Statele Unite în UE au crescut în mod constant în ultimii trei ani, iar importurile din Brazilia au crescut semnificativ în primele luni ale anului 2020.

(6)

De asemenea, este necesar să fie reamintit faptul că o situație de ușoară supracapacitate a fost deja observată pe piața Statelor Unite în ultimii cinci ani, ceea ce a determinat o serie de țări (de exemplu, Brazilia, China, Peru, Columbia) să adopte sau să reinstituie măsuri de limitare a nivelului importurilor de etanol obținut din surse regenerabile destinat utilizării drept combustibil provenite din Statele Unite. În mod evident, cantitățile exportate anterior din Statele Unite în piețele respective ar putea fi acum redirecționate spre alte piețe, cum ar fi, de exemplu, piața UE. În plus, este necesar să fie reamintit faptul că măsurile antidumping ale UE privind etanolul obținut din surse regenerabile destinat utilizării drept combustibil au fost abrogate în mai 2019.

(7)

Întrucât importurile au crescut în ultimii ani, cotele de piață ale industriei din Uniune au fost micșorate. Cererea UE s-a prăbușit în ultimele luni, iar situația economică a industriei din Uniune s-a deteriorat. Odată ce piața își va reveni, este de așteptat ca stocurile existente neutilizate din principalele țări producătoare din afara UE să fie exportate masiv în UE, împiedicând astfel industria UE să se redreseze. În plus, nu se poate exclude faptul că, în efortul de a susține activitățile de producție, unele guverne ar putea introduce subvenții sau alte forme de sprijin în favoarea industriei lor de etanol. Unele proiecte de sprijin sunt deja în curs de dezbatere în Statele Unite.

(8)

Pe baza tendințelor recente în ceea ce privește importurile de etanol obținut din surse regenerabile destinat utilizării drept combustibil și a capacității excedentare actuale, efectele prejudiciante asupra producătorilor din Uniune pot, prin urmare, să evolueze rapid în viitorul apropiat.

(9)

Astfel, interesul Uniunii impune ca importurile de etanol obținut din surse regenerabile destinat utilizării drept combustibil să fie supuse supravegherii retrospective la nivelul Uniunii pentru a furniza informații statistice, înainte de publicarea statisticilor oficiale privind importurile, permițând analiza rapidă a tendințelor importurilor din toate țările terțe. Datele comerciale disponibile rapid și anticipat sunt necesare pentru a contracara vulnerabilitatea pieței Uniunii a etanolului obținut din surse regenerabile destinat utilizării drept combustibil la modificările bruște de pe piețele mondiale.

(10)

Întrucât etanolul destinat utilizării drept combustibil poate fi clasificat la diferite rubrici din NC care conțin alte produse, este necesar să fie create coduri TARIC specifice pentru a asigura o supraveghere adecvată limitată numai la produsul relevant. Este necesar ca sfera de cuprindere a supravegherii retrospective să includă produsele enumerate în anexă.

(11)

Este necesar ca sistemul de supraveghere să fie introdus pentru o perioadă de un an, care este considerată suficientă pentru a monitoriza evoluția importurilor în timpul redresării pieței, până la atingerea unei situații stabilizate,

(1)

Prin scrisoarea din 7 august 2019, Franța a solicitat autorizația de a aplica o rată redusă a taxei pentru energia electrică furnizată în mod direct navelor de transport pe căile navigabile interioare și maritime, aflate la dană în port (denumită în continuare „energie electrică furnizată din rețeaua terestră”) în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) din Directiva 2003/96/CE. Autoritățile franceze au furnizat informații și clarificări suplimentare la 4 martie 2020 și la 30 aprilie 2020.

(2)

Prin rata redusă a taxei pe care intenționează să o aplice, Franța urmărește promovarea în continuare a implementării și a utilizării energiei electrice furnizate din rețeaua terestră. Utilizarea acestui tip de energie electrică este considerată a fi o modalitate mai puțin dăunătoare pentru mediu de a satisface necesitățile de energie electrică ale navelor aflate la dană în port, în comparație cu arderea combustibililor de rezervor de către navele respective.

(3)

În măsura în care utilizarea energiei electrice furnizate de rețeaua terestră contribuie la evitarea emisiilor de poluanți atmosferici rezultați din arderea combustibililor de rezervor de către navele aflate la dană în port, acest lucru îmbunătățește calitatea aerului la nivel local în orașele porturi. În plus, în condițiile specifice ale structurii de producție a energiei electrice din Franța, este de așteptat ca utilizarea energiei electrice furnizate din rețeaua terestră în locul energiei electrice generate prin arderea de combustibili de rezervor să reducă emisiile de CO2, de alți poluanți atmosferici și zgomotul. Prin urmare, se așteaptă ca această măsură să contribuie la obiectivele de politică ale Uniunii în materie de mediu, sănătate și climă.

(4)

Autorizarea Franței în vederea aplicării unei rate reduse a taxei pentru energia electrică furnizată din rețeaua terestră nu depășește ceea ce este necesar pentru a duce la creșterea gradului de utilizare a acestui tip de energie electrică, deoarece producerea de energie electrică la bord va rămâne, în majoritatea cazurilor, soluția cea mai competitivă. Din același motiv și din cauza gradului relativ redus, în prezent, de pătrundere pe piață a tehnologiei relevante, este puțin probabil ca aplicarea respectivei rate reduse a taxei să conducă la denaturarea semnificativă a concurenței pe durata sa de aplicare și, prin urmare, nu va influența în mod negativ buna funcționare a pieței interne.

(5)

În conformitate cu articolul 19 alineatul (2) din Directiva 2003/96/CE, fiecare autorizație acordată în temeiul articolului 19 alineatul (1) din respectiva directivă este strict limitată în timp. Pentru a se asigura faptul că perioada de autorizare este suficient de lungă pentru a nu descuraja operatorii economici relevanți să facă investițiile necesare, este oportun ca autorizația solicitată să se acorde de la 1 ianuarie 2021 până la 31 decembrie 2026. Cu toate acestea, respectiva autorizație ar trebui să înceteze să se aplice de la data aplicării oricăror dispoziții generale privind avantajele fiscale pentru energia electrică furnizată din rețeaua terestră, adoptată de Consiliu în temeiul articolului 113 sau al oricărei alte dispoziții relevante din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în cazul în care aceste dispoziții devin aplicabile înainte de 31 decembrie 2026.

(6)

Prezenta decizie nu aduce atingere aplicării normelor Uniunii privind ajutoarele de stat,

(1)

În conformitate cu articolul 13 din Directiva 2014/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului (2), echipamentele electrice care sunt conforme cu standardele armonizate sau cu părți ale acestora, ale căror referințe au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, trebuie să fie considerate a fi în conformitate cu cerințele esențiale vizate de standardele respective sau de părți ale acestora, prevăzute în anexa I la directiva respectivă.

(2)

Prin Decizia de punere în aplicare C(2016) 7641 (3), Comisia a înaintat o cerere Comitetului European de Standardizare (CEN), Comitetului European pentru Standardizare în Electrotehnică (Cenelec) și Institutului European de Standardizare în Telecomunicații (ETSI) cu privire la elaborarea și revizuirea standardelor armonizate pentru compatibilitatea electromagnetică în sprijinul Directivei 2014/30/UE.

(3)

Pe baza cererii prevăzute în Decizia de punere în aplicare C(2016) 7641, CEN și Cenelec au revizuit următoarele standarde armonizate, ale căror referințe sunt publicate în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene (4): EN 55011:2009, EN 55014-1:2006, EN 55015:2013 și EN 55032:2012. Aceasta a dus la adoptarea următoarelor standarde armonizate și, respectiv, a următoarelor modificări ale acestora: EN 55011:2016, EN 55011:2016/A1:2017 și EN 55011:2016/A11:2020 pentru echipamente de radiofrecvență industriale, științifice și medicale; EN 55014-1:2017 și EN 55014-1:2017/A11:2020 pentru aparate electrocasnice, unelte electrice și aparate similare; EN IEC 55015:2019 și EN IEC 55015:2019/A11:2020 pentru echipamente electrice de iluminat și echipamente similare; precum și EN 55032:2015 și EN 55032:2015/A11:20 pentru echipamente multimedia.

(4)

Pe baza cererii prevăzute în Decizia de punere în aplicare C(2016) 7641, CEN și Cenelec au modificat standardul armonizat EN 62026-2:2013, a cărui referință este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene (5). Acest fapt a condus la adoptarea standardului armonizat EN 62026-2:2013/A1:2019.

(5)

Comisia, împreună cu CEN și Cenelec, a evaluat măsura în care standardele armonizate respective sunt conforme cu cerințele prevăzute în Decizia de punere în aplicare C(2016) 7641.

(6)

Standardele armonizate EN 55011:2016, astfel cum a fost modificat de EN 55011:2016/A1:2017 și de EN 55011:2016/A11:2020, EN 55014-1:2017 astfel cum a fost modificat de EN 55014-1:2017/A11:2020, EN IEC 55015:2019 astfel cum a fost modificat de EN IEC 55015:2019/A11:2020, EN 55032:2015 astfel cum a fost modificat de EN 55032:2015/A11:2020, și EN 62026-2:2013 astfel cum a fost modificat de EN 62026-2:2013/A1:2019, îndeplinesc cerințele esențiale pe care urmăresc să le reglementeze și care sunt stabilite în Directiva 2014/30/UE. Prin urmare, este oportun ca referințele standardelor armonizate respective, împreună cu standardele relevante de modificare aferente, să fie publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(7)

Anexa I la Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/1326 a Comisiei (6) conține lista referințelor standardelor armonizate care conferă o prezumție de conformitate cu Directiva 2014/30/UE. Pentru a se asigura că referințele standardelor armonizate elaborate în sprijinul Directivei 2014/30/UE sunt enumerate într-un singur act, referințele standardelor respective, împreună cu referințele standardelor relevante de modificare aferente, trebuie incluse în anexa respectivă.

(8)

Prin urmare, este necesar să se retragă din seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene referințele următoarelor standarde armonizate, împreună cu referințele standardelor relevante de modificare sau de rectificare aferente: EN 55011:2009, astfel cum a fost modificat de EN 55011:2009/A1:2010, EN 55014-1:2006 astfel cum a fost modificat de EN 55014-1:2006/A1:2009 și de EN 55014-1:2006/A2:2011, EN 55015:2013, EN 55032:2012 astfel cum a fost modificat de EN 55032:2012/AC:2013 și EN 62026-2:2013.

(9)

Anexa II la Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/1326 conține referințele standardelor armonizate elaborate în sprijinul Directivei 2014/30/UE care sunt retrase din seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene. Prin urmare, este oportun ca referințele respective, împreună cu referințele standardelor relevante de modificare sau de rectificare aferente să fie incluse în anexa respectivă.

(10)

Pentru a acorda producătorilor suficient timp pentru a se pregăti pentru aplicarea standardelor armonizate EN 55011:2016 astfel cum a fost modificat de EN 55011:2016/A1:2017 și de EN 55011:2016/A11:2020, EN 55014-1:2017 astfel cum a fost modificat de EN 55014-1:2017/A11:2020, EN IEC 55015:2019 astfel cum a fost modificat de EN IEC 55015:2019/A11:2020, EN 55032:2015 astfel cum a fost modificat de EN 55032:2015/A11:2020 și EN 62026-2:2013 astfel cum a fost modificat de EN 62026-2:2013/A1:2019, este necesar să se amâne retragerea referințelor următoarelor standarde armonizate, precum și a referințelor standardelor relevante de modificare sau de rectificare aferente: EN 55011:2009 astfel cum a fost modificat de EN 55011:2009/A1:2010, EN 55014-1:2006 astfel cum a fost modificat de EN 55014-1:2006/A1:2009 și de EN 55014-1:2006/A2:2011, EN 55015:2013, EN 55032:2012 astfel cum a fost modificat de EN 55032:2012/AC:2013 și EN 62026-2:2013.

(11)

Prin urmare, este necesar ca Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/1326 să fie modificată în consecință.

(12)

Conformitatea cu un standard armonizat conferă o prezumție de conformitate cu cerințele esențiale corespunzătoare stabilite în legislația de armonizare a Uniunii, începând de la data publicării referinței standardului respectiv în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Prin urmare, prezenta decizie trebuie să intre în vigoare la data publicării,

(1)

Potrivit articolului 8a alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2533/98, transmiterea informațiilor statistice confidențiale între un membru al Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) care a colectat informațiile și o autoritate a Sistemului Statistic European (SSE) poate avea loc cu condiția ca această transmitere să fie necesară pentru dezvoltarea, elaborarea sau difuzarea în mod eficient sau pentru sporirea calității statisticilor europene în limita competențelor SSE și SEBC, iar această necesitate să fi fost justificată.

(2)

Articolul 8a din Regulamentul (CE) nr. 2533/98 impune instituirea unor garanții suplimentare pentru schimbul de informații statistice confidențiale dintre SEBC și SSE, respectiv ca orice nouă transmitere suplimentară primei transmiteri să fie autorizată în mod expres de către autoritatea care a colectat informațiile și ca informațiile statistice confidențiale să nu poată fi utilizate în alte scopuri decât cele statistice, cum ar fi în scopuri administrative sau fiscale sau în proceduri judiciare.

(3)

Potrivit articolului 20 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (2), datele confidențiale obținute exclusiv pentru elaborarea de statistici europene se utilizează de către Eurostat exclusiv în scopuri statistice, cu excepția cazului în care unitatea statistică și-a dat consimțământul în mod expres în vederea utilizării acestora în orice alte scopuri. În plus, în conformitate cu articolul 20 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009, Eurostat ia toate măsurile de reglementare, administrative, tehnice și de organizare necesare pentru a asigura protecția fizică și logică a datelor confidențiale. În acest temei, Eurostat a confirmat Băncii Centrale Europene (BCE) că va asigura confidențialitatea informațiilor statistice transmise, care vor fi utilizate exclusiv în scopuri statistice și nu vor fi divulgate ulterior. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor BCE a evaluat că Eurostat dispune de măsurile necesare pentru a garanta confidențialitatea informațiilor statistice confidențiale privind statisticile economice și financiare transmise de BCE.

(4)

În martie 2003, BCE și Eurostat au încheiat un memorandum de înțelegere privind statisticile economice și financiare (3) (denumit în continuare „memorandumul de înțelegere privind statisticile economice și financiare”) pentru a furniza, printre altele, un cadru pentru schimbul și reproducerea de date. Secțiunea G a acestui memorandum de înțelegere prevede că acordurile convenite pentru schimbul de date în timp util vor fi stabilite într-un acord privind nivelul de servicii care vizează, de asemenea, schimbul de informații statistice confidențiale. În consecință, Acordul privind nivelul de servicii în ceea ce privește schimburile de date (4), prevăzut în anexa 2 la memorandumul de înțelegere privind statisticile economice și financiare și încheiat în februarie 2008, descrie responsabilitățile, modalitățile și mijloacele respective pentru schimburile de date dintre Direcția generală statistică a BCE și Eurostat. Apendicele 1 la respectivul acord privind nivelul de servicii stabilește în mod specific informațiile statistice care urmează să fie comunicate între Eurostat și BCE. Informațiile statistice respective includ, dar nu se limitează la: statistici privind conturile financiare trimestriale; statistici privind posturile din bilanț ale instituțiilor financiare monetare (IFM); statistici privind ratele dobânzilor practicate de IFM; și statistici externe colectate în conformitate cu Orientarea BCE/2013/24 (5), cu Regulamentul (UE) nr. 1071/2013 al Băncii Centrale Europene (BCE/2013/33) (6), cu Regulamentul (UE) nr. 1072/2013 al Băncii Centrale Europene (BCE/2013/34) (7) și, respectiv, cu Orientarea BCE/2011/23 (8).

(5)

Pentru a facilita procesul decizional al BCE în ceea ce privește deciziile de transmitere a informațiilor statistice economice și financiare confidențiale către Eurostat în scopul memorandumului de înțelegere privind statisticile economice și financiare, precum și în ceea ce privește deciziile privind orice modificări ale acordului privind nivelul de servicii în ceea ce privește schimburile de date care pot fi necesare pentru transmiterea către Eurostat a informațiilor statistice confidențiale, este necesar să se permită delegarea anumitor competențe decizionale, astfel cum se prevede în prezenta decizie de delegare. Decizia delegată privind transmiterea către Eurostat a informațiilor statistice economice și financiare confidențiale include informații la nivelul UE, la nivelul zonei euro și la nivel național, precum și contribuții naționale în temeiul actelor juridice ale BCE.

(6)

În conformitate cu articolul 12.1 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, Comitetului executiv îi pot fi delegate anumite competențe prin decizia Consiliului guvernatorilor.

(7)

În conformitate cu principiile generale privind delegarea, astfel cum au fost elaborate și confirmate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, delegarea competențelor decizionale ar trebui să fie limitată, proporțională și întemeiată pe criterii specificate. Având în vedere condițiile prevăzute la articolul 8a din Regulamentul (CE) nr. 2533/98, care se aplică pentru fiecare transmitere de informații statistice confidențiale către Eurostat, precum și limitarea sferei de aplicare a prezentei decizii la transmiterea de informații statistice confidențiale în scopul memorandumului de înțelegere privind statisticile economice și financiare, deciziile delegate care trebuie luate sunt de natură tehnică, nu de natură politică, ceea ce înseamnă că criteriile pentru delegare ar trebui să rămână relativ generale.

(8)

În cazul în care nu sunt îndeplinite criteriile pentru adoptarea unei decizii delegate, deciziile cu privire la transmiterea de informații statistice confidențiale către Eurostat ar trebui adoptate de Consiliul guvernatorilor, la propunerea Comitetului executiv,

1.

„informații statistice confidențiale” înseamnă informații statistice confidențiale, astfel cum sunt definite la articolul 1 punctul 12 din Regulamentul (CE) nr. 2533/98;

2.

„decizie delegată” înseamnă o decizie adoptată pe baza unei delegări de competențe acordate de Consiliul guvernatorilor în conformitate cu prezenta decizie;

3.

„memorandum de înțelegere privind statisticile economice și financiare” înseamnă memorandumul de înțelegere privind statisticile economice și financiare încheiat între Direcția generală statistică a Băncii Centrale Europene (DG statistică) și Oficiul pentru Statistică al Comunităților Europene (Eurostat) la 10 martie 2003;

4.

„acordul privind nivelul de servicii în ceea ce privește schimburile de date” înseamnă acordul privind nivelul de servicii în ceea ce privește schimburile de date încheiat între Direcția generală statistică a Băncii Centrale Europene (DG statistică) și Oficiul pentru Statistică al Comunităților Europene (Eurostat) în februarie 2008, astfel cum este modificat periodic în conformitate cu termenii săi, care constituie anexa 2 la memorandumul de înțelegere privind statisticile economice și financiare.

(1)

În conformitate cu articolul 67 din TFUE, Uniunea constituie un spațiu de libertate, securitate și justiție, în cadrul căruia este asigurată absența controalelor asupra persoanelor la frontierele interne. În temeiul acquis-ului Schengen, frontierele interne pot fi trecute prin orice punct fără a fi realizată o verificare la frontiere asupra persoanelor, indiferent de cetățenia acestora. Aceasta se aplică inclusiv resortisanților țărilor terțe care au reședința legală în UE și resortisanților țărilor terțe care au intrat în mod legal pe teritoriul unui stat membru, care pot circula liber pe teritoriile tuturor celorlalte state membre în perioada de 90 de zile în 180 de zile.

(2)

La 30 ianuarie 2020, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a declarat o urgență de sănătate publică de importanță internațională cu privire la epidemia mondială cauzată de infecția cu noul coronavirus, care se află la originea Coronavirus disease 2019 (COVID-19). La 11 martie 2020, OMS a evaluat drept pandemie situația cauzată de COVID-19.

(3)

Pentru a limita răspândirea virusului, statele membre au adoptat diverse măsuri, dintre care unele au avut consecințe asupra dreptului la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre, cum ar fi restricțiile la intrarea pe teritoriu sau impunerea cerinței de a se supune carantinei în cazul călătorilor transfrontalieri. Aceste măsuri au avut, în unele cazuri, un impact asupra absenței verificărilor asupra persoanelor, indiferent de cetățenia acestora, la trecerea frontierelor interne în spațiul Schengen.

(4)

Recomandarea (UE) 2020/1475 a Consiliului (1) definește principiile generale și criteriile comune, inclusiv pragurile comune, atunci când se iau în considerare restricții la libera circulație ca răspuns la pandemia de COVID-19. Recomandarea stabilește, de asemenea, un cadru comun în ceea ce privește măsurile posibile pentru călătorii care sosesc din zone cu risc mai ridicat. Aceasta recomandă statelor membre să se coordoneze și să comunice cu publicul atunci când sunt impuse măsuri restrictive.

(5)

Având în vedere că libera circulație a persoanelor în cadrul pieței interne, menționată la articolul 26 din TFUE, coexistă îndeaproape cu absența controalelor asupra persoanelor la frontierele interne în spațiul Schengen, menționată la articolele 67 și 77 din TFUE, și pentru a respecta coerența și integritatea acquis-ului Schengen, prezenta recomandare ar trebui să asigure faptul că statele membre aplică aceeași abordare coordonată atunci când aplică acquis-ul Schengen privind absența verificărilor asupra persoanelor, indiferent de cetățenia acestora, la frontierele interne.

(6)

Prin urmare, statele membre ar trebui să aplice, de asemenea, principiile, criteriile comune și cadrul comun de măsuri prevăzute în Recomandarea (UE) 2020/1475 atunci când asigură în spațiul Schengen absența verificărilor asupra persoanelor, indiferent de cetățenia acestora, la frontierele interne.

(7)

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea prezentei recomandări, aceasta nu este obligatorie pentru respectivul stat membru și nu i se aplică. Deoarece prezenta recomandare constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen, Danemarca decide, în conformitate cu articolul 4 din protocolul respectiv, în termen de șase luni de la data la care Consiliul decide cu privire la prezenta recomandare, dacă o va pune în aplicare.

(8)

Prezenta recomandare constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului (2); prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea prezentei recomandări, aceasta nu este obligatorie pentru respectivul stat membru și nu i se aplică.

(9)

În ceea ce privește Bulgaria, Croația, Ciprul și România, prezenta recomandare constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen în înțelesul articolului 3 alineatul (2) din Actul de aderare din 2003, al articolului 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2005 și, respectiv, al articolului 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2011.

(10)

În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezenta recomandare constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului încheiat de Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestora din urmă la implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, care se află sub incidența articolului 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE a Consiliului (3).

(11)

În ceea ce privește Elveția, prezenta recomandare constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, care se află sub incidența articolului 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE (4), coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului (5).

(12)

În ceea ce privește Liechtensteinul, prezenta recomandare constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Protocolului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein cu privire la aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, care se află sub incidența articolului 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE (6), coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului (7),