28.8.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 280/1

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/1231 AL COMISIEI

din 27 august 2020

privind formatul și instrucțiunile pentru rapoartele anuale privind rezultatele anchetelor și formatul programelor multianuale de anchetă, respectiv aspectele practice, prevăzute la articolele 22 și 23 din Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 octombrie 2016 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 228/2013, (UE) nr. 652/2014 și (UE) nr. 1143/2014 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivelor 69/464/CEE, 74/647/CEE, 93/85/CEE, 98/57/CE, 2000/29/CE, 2006/91/CE și 2007/33/CE ale Consiliului (1), în special articolul 22 alineatul (3) al doilea paragraf și articolul 23 alineatul (3),

întrucât:

(1)

Articolul 22 din Regulamentul (UE) 2016/2031 stabilește obligațiile statelor membre de a efectua anchete bazate pe riscuri în vederea detectării prezenței organismelor dăunătoare de carantină pentru Uniune și a unor semne sau simptome care indică prezența unor eventuale organisme dăunătoare care intră sub incidența măsurilor prevăzute la articolul 29 sau a măsurilor adoptate în conformitate cu articolul 30 alineatul (1), în zonele în care prezența respectivelor organisme dăunătoare nu a fost cunoscută și de a raporta Comisiei și celorlalte state membre în fiecare an rezultatele acestor anchete.

(2)	În mod similar, articolul 24 din Regulamentul (UE) 2016/2031 stabilește obligația statelor membre de a efectua anual anchete privind organismele dăunătoare prioritare, astfel cum se prevede la articolul 22 alineatele (1) și (2).

(3)

La cererea Comisiei, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a elaborat un set de instrumente pentru supravegherea organismelor dăunătoare plantelor, cu fișe de supraveghere fitosanitară pentru organismele dăunătoare de carantină pentru Uniune și orientări specifice pentru o metodă de anchetă privind organismele dăunătoare corectă din punct de vedere statistic și bazată pe riscuri, precum și informații specifice privind anchetele referitoare la anumite organisme dăunătoare. Scopul acestui set de instrumente este de a ajuta statele membre să conceapă anchete și să le pună în aplicare, în vederea asigurării unei abordări coerente pe întreg teritoriul Uniunii.

(4)

Pentru a asigura o prezentare uniformă a rezultatelor anchetelor desfășurate de statele membre, trebuie să se adopte un format standard al raportului anual pentru toate organismele dăunătoare relevante, inclusiv instrucțiuni de completare a acestuia. Formatul respectiv ar trebui să se bazeze pe elementele enumerate la articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/2031 și pe cerințele aplicabile privind ancheta stabilite prin actele de punere în aplicare adoptate în temeiul Regulamentului (UE) 2016/2031 pentru anumite organisme dăunătoare, precum și pe fișele de supraveghere fitosanitară respective și, dacă este cazul, pe orientări specifice, elaborate de autoritate în acest scop. Pentru a asigura o abordare cuprinzătoare, formatul ar trebui să cuprindă anchetele privind organismele dăunătoare de carantină pentru Uniune și organismele dăunătoare care intră sub incidența măsurilor prevăzute la articolele 29 și 30 din Regulamentul (UE) 2016/2031, în zonele în care prezența respectivelor organisme dăunătoare nu este cunoscută în Uniune.

(5)

Cu toate acestea, vor exista unele organisme dăunătoare pentru care anumite acte de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/2031 vor necesita efectuarea unor anchete bazate pe statistici. În cazul anumitor organisme dăunătoare, statele membre pot decide să utilizeze abordarea bazată pe statistici. Prin urmare, este oportun să se stabilească un format specific pentru anchetele bazate pe statistici, deoarece ar fi mai potrivit pentru prezentarea elementelor acestor anchete.

(6)

Formatul programelor multianuale de anchetă și aspectele practice pentru aplicarea elementelor prevăzute la articolul 23 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/2031 în cazul riscurilor specifice legate de organismele dăunătoare ar trebui să se bazeze pe experiența obținută până în prezent de statele membre cu privire la conceperea, desfășurarea, raportarea și prezentarea anchetelor și pe fișele de supraveghere fitosanitară ale autorității și, dacă este cazul, pe orientările pentru anumite organisme dăunătoare aflate sub supraveghere.

(7)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Format și instrucțiuni pentru raportul anual privind rezultatele anchetelor

(1) Formatul și instrucțiunile pentru rapoartele anuale transmise de statele membre Comisiei privind rezultatele anchetelor referitoare la organismele dăunătoare prevăzute la articolele 22 și 24 din Regulamentul (UE) 2016/2031 sunt stabilite în anexa I la prezentul regulament.

(2) În conformitate cu formatul și cu instrucțiunile menționate la alineatul (1), rapoartele anuale privind rezultatele anchetelor trebuie să cuprindă următoarele părți:

(a)	Partea I: Informații generale privind rezultatele anchetelor;

(b)	Partea II: Prezentarea rezultatelor anchetelor;

(c)	Partea III: Rezumatul rezultatelor anchetelor și actualizarea situației privind organismele dăunătoare.

Articolul 2

Formatul programelor multianuale de anchetă și aspectele practice pentru aplicarea elementelor privind riscurile specifice legate de organismele dăunătoare

(1) Formatul programelor multianuale de anchetă și aspectele practice pentru aplicarea elementelor prevăzute la articolul 23 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/2031 în cazul riscurilor specifice legate de organismele dăunătoare sunt stabilite în anexa II.

(2) Modelul programelor multianuale de anchetă cuprinde următoarele părți:

(a)	partea I: Informații generale;

(b)	partea II: Modele pentru programele multianuale de anchetă.

Articolul 3

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 27 august 2020.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 317, 23.11.2016, p. 4.

ANEXA I

Format și instrucțiuni pentru raportul anual privind anchetele prevăzute la articolul 22 din Regulamentul (UE) 2016/2031

PARTEA I

Informații generale privind rezultatele anchetelor, astfel cum sunt menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (a)

Modelul pentru informațiile generale privind rezultatele anchetelor, astfel cum sunt prevăzute la articolul 1 alineatul (2) litera (a), este următorul:

„Informații generale privind rezultatele anchetelor din [anul]

—	Stat membru:

—	Autoritate competentă:

—	Persoană de contact (nume, funcție deținută în cadrul autorității competente, denumirea organizației, număr de telefon și cont de e-mail funcțional):

—	Organizații care participă la programul de anchetă, inclusiv laboratoare:

—

Rezumat al rezultatelor aflat la dispoziția publicului (între 500 și 3000 de cuvinte):

—	Scurtă descriere a domeniului de aplicare al programului pentru anul respectiv;

—	Scurtă descriere a metodologiei utilizate pentru anchete, inclusiv orice tehnologie nouă sau inovatoare (dacă este cazul);

—	Număr total de organisme dăunătoare care au făcut obiectul anchetei în anul respectiv, care intră în domeniul de aplicare al articolului 22 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/2031;

—	Numărul de organisme dăunătoare detectate și confirmate în mod oficial și măsurile de urmărire luate;

—	Obiective specifice ale programului realizate în anul respectiv;

—	Link către site-ul web național, cu mai multe informații (dacă sunt disponibile).”

PARTEA II

Format și instrucțiuni pentru prezentarea rezultatelor anchetelor, astfel cum sunt menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (b)

Modelele și instrucțiunile privind prezentarea rezultatelor anchetelor, astfel cum sunt prevăzute la articolul 1 alineatul (2) litera (b), sunt următoarele:

1. Elemente ale raportului anual privind organismele dăunătoare de carantină pentru Uniune și organismele dăunătoare care fac obiectul măsurilor prevăzute la articolele 29 și 30 din Regulamentul (UE) 2016/2031 în zonele în care prezența respectivelor organisme dăunătoare nu este cunoscută

1.1. Model

„Raport al rezultatelor anchetelor anuale din [anul] pentru organismele dăunătoare de carantină pentru Uniune și organismele dăunătoare care intră sub incidența măsurilor prevăzute la articolele 29 și 30 din Regulamentul (UE) 2016/2031, în zonele în care prezența respectivelor organisme dăunătoare nu este cunoscută

1. Organisme dăunătoare care au făcut obiectul anchetei în grupuri

2. Organisme dăunătoare

3. Localizare geografică

4. Locuri de anchetă

5. Zone de risc

6. Zona populației-țintă

7. Zona care a făcut obiectul anchetei acoperită de populația-țintă (%)

8. Material vegetal/marfă

9. Lista speciilor de plante

10. Calendar

11. Detalii privind ancheta:

(A) Număr de examinări vizuale, pentru fiecare grup, după caz

(B) Număr total de eșantioane

(D) Tip de capcane [sau altă metodă alternativă (de exemplu, drage)]

(E) Număr de capcane (sau altă metodă alternativă)

(F) Număr de locuri cu capcane (dacă diferă de numărul de capcane sau o metodă alternativă)

(G) Tip de teste (de exemplu, identificare microscopică, PCR, ELISA etc.)

(H) Număr total de teste

(I) Alte măsuri (de exemplu, câini detectivi, drone, elicoptere, campanii de sensibilizare etc.)

(J) Numărul altor măsuri

Constatări/Focare (a se corela cu EUROPHYT-Focare)

14. Observații

12. Număr de rezultate pozitive pentru fiecare organism dăunător

13. Numărul (numerele) de notificare al focarelor, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715

Descriere

Număr

Număr (numere)

Dată (date)

Grupul 1 – Locuri autorizate de producție

Grupul n

Organismul dăunător 1

Organismul dăunător 2

Organismul dăunător 3

Organismul dăunător n

”

1.2. Instrucțiuni privind completarea modelului

Pentru coloana 1: Cu excepția „Grupului 1 – Locuri autorizate de producție”, raportarea pentru fiecare grup de organisme dăunătoare este opțională. Dacă este cazul, a se indica grupul de organisme dăunătoare care au făcut împreună obiectul anchetei [de exemplu, dăunătorii citricelor, dăunătorii pădurilor de foioase, dăunătorii pădurilor de conifere, dăunătorii cerealelor, dăunătorii cartofilor, alți dăunători (vă rugăm să specificați)]. În cazurile în care un organism dăunător este inclus în mai multe grupuri, vă rugăm să raportați informațiile pentru organismul dăunător respectiv în mod corespunzător în fiecare grup.

Pentru „Grupul 1 – Locuri autorizate de producție”, a se indica lista organismelor dăunătoare pentru care au fost efectuate anchete și rezultatele anchetelor, folosind mai multe rânduri atunci când este necesar să se specifice locuri de anchetă diferite în coloana 4 „Locuri de anchetă”. În acest grup, vă rugăm să furnizați datele pentru fiecare organism dăunător, fără agregarea lor la nivel de grup. Locurile autorizate de producție sunt acele locuri în care operatorul este autorizat de autoritatea competentă să elibereze pașapoarte fitosanitare.

Pentru coloana 2: A se indica denumirea științifică a organismului dăunător [astfel cum figurează în anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 sau în orice măsură specifică pentru un anumit organism dăunător], utilizând un rând pentru fiecare organism dăunător.

Pentru coloana 3: A se indica amplasamentele geografice unde a avut loc ancheta, utilizând de preferință nivelurile NUTS inferioare disponibile. În cazul organismelor dăunătoare raportate pentru fiecare grup, este posibilă agregarea datelor pentru toate organismele dăunătoare din grupul respectiv pe un singur rând. În cazul organismelor dăunătoare care nu sunt raportate pe grupuri, este posibilă agregarea datelor pe un singur rând pentru fiecare organism dăunător. De asemenea, este posibilă utilizarea unui număr de rânduri egal cu numărul de amplasamente raportate, dacă este cazul.

Pentru coloana 4: A se indica locurile de anchetă, utilizând mai multe rânduri pentru fiecare organism dăunător numai atunci când cerințele legale specifice pentru ancheta privind organismele dăunătoare o impun și a se indica numărul de locuri care au făcut obiectul anchetei. În cazul organismelor dăunătoare raportate pentru fiecare grup, este posibilă agregarea datelor pentru toate organismele dăunătoare din grupul respectiv pe un singur rând și furnizarea numărului total de locuri de anchetă. În cazul organismelor dăunătoare care nu sunt raportate în grupuri, este posibilă agregarea datelor pe un singur rând pentru fiecare organism dăunător și furnizarea numărului total de locuri de anchetă. Atunci când se utilizează opțiunea „altele”, vă rugăm să specificați la ce se referă:

1.	În aer liber (zonă de producție): 1.1. teren (arabil, pășune); 1.2. livadă/plantație viticolă; 1.3. pepinieră; 1.4. pădure;

În aer liber (altele): 2.1. grădini private; 2.2. spații publice; 2.3. zonă de conservare; 2.4. plante spontane în alte zone decât zonele de conservare; 2.5. altele, cu specificarea cazului respectiv (de exemplu, centru de grădinărit, amplasamente comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului, zone umede, rețele de irigare și drenare etc.);

3.	Medii închise: 3.1. seră; 3.2. spațiu privat, altul decât sera; 3.3. spațiu public, altul decât sera; 3.4. altele, cu specificarea cazului respectiv (de exemplu, centru de grădinărit, amplasamente comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului).

Pentru coloanele 5, 6 și 7: Opțional sau, dacă este cazul, în conformitate cu cerințe legale specifice pentru ancheta privind organismele dăunătoare.

Pentru coloana 5: A se indica zonele de risc identificate pe baza biologiei dăunătorului (dăunătorilor), a prezenței plantelor gazdă, a condițiilor ecoclimatice și a amplasamentelor de risc.

Pentru coloana 6: Indicați suprafața totală acoperită de populația-țintă (în hectare) în statul membru.

Pentru coloana 7: A se indica proporția zonei care a făcut obiectul anchetei, acoperită de populația-țintă (zona care a făcut obiectul anchetei/zona populației-țintă) exprimată în procente.

Pentru coloana 8: A se indica plantele, fructele, semințele, solul, materialul de ambalat, lemnul, utilajele, vehiculele, vectorul, apa, altele, specificând cazul respectiv. Rezultatele trebuie furnizate utilizând rânduri diferite numai atunci când cerința legală specifică pentru ancheta privind organismele dăunătoare precizează lista mărfurilor care trebuie să facă obiectul anchetei.

Pentru coloana 9: A se indica lista speciilor/genurilor de plante care au făcut obiectul anchetei. A se utiliza un singur rând pentru fiecare specie/gen de plante numai atunci când cerința legală specifică pentru ancheta privind organismele dăunătoare o impune.

Pentru coloana 10: A se indica lunile anului în care au fost efectuate anchetele. În cazul organismelor dăunătoare raportate pe grupuri, este posibilă agregarea datelor pentru toate organismele dăunătoare din grupul respectiv pe un singur rând. În cazul organismelor dăunătoare care nu sunt raportate pe grupuri, este posibilă agregarea datelor pe un singur rând pentru fiecare organism dăunător.

Pentru coloana 11: A se indica detaliile anchetei, ținând seama de cerințele legale specifice pe care ancheta privind organismele dăunătoare le impune pentru fiecare organism dăunător. A se menționa N/A atunci când informațiile dintr-o anumită coloană nu se aplică. Cu excepția numărului de examinări vizuale, care pot fi raportate pe grupuri, toate celelalte date trebuie furnizate pentru fiecare organism dăunător, exceptând cazul în care în coloana 14 („Observații”) este inclusă o justificare pentru raportarea pe grupuri. Atunci când cerințele legale specifice pentru ancheta privind organismele dăunătoare o impun, a se utiliza rânduri diferite (de exemplu, pentru a raporta diferite tipuri de teste și numărul acestora).

Pentru coloana 12: A se indica numărul de rezultate pozitive pentru fiecare organism dăunător. Acest număr poate fi diferit de numărul de focare atunci când mai multe rezultate pozitive sunt incluse într-o singură notificare privind focarele.

Pentru coloana 13: A se indica notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta.

Pentru coloana 14: A se include orice alte informații care sunt considerate relevante și, dacă este cazul, informații privind rezultatele anchetelor referitoare la plantele asimptomatice, cu constatări pozitive.

2. Elemente ale raportului anual privind rezultatele anuale bazate pe statistici ale anchetelor privind organismele dăunătoare de carantină pentru Uniune, în zonele în care prezența respectivelor organisme dăunătoare nu este cunoscută, aplicabile atunci când au fost efectuate studii bazate pe statistici

2.1. Model

„Raport al rezultatelor anchetelor anuale bazate pe statistici pentru anumite organisme dăunătoare de carantină pentru Uniune și anumite organisme dăunătoare care intră sub incidența măsurilor prevăzute la articolele 29 și 30 din Regulamentul (UE) 2016/2031 din [anul] (opțional, cu excepția cazului în care legislația prevede acest lucru în mod specific, iar utilizarea sa înlocuiește utilizarea modelului 1.1)

1. Organism dăunător

2. Localizare geografică

3. Locuri de anchetă

4. Calendar

A. Definiția anchetei (parametri de intrare pentru RiBESS+)

B. Efortul de eșantionare

C. Rezultatele anchetei

22. Observații

5.Populația-țintă

6. Unități epidemiologice

7.Metode de detectare

8. Eficacitatea eșantionării

9. Sensibilitatea metodei

10. Factori de risc (activități, amplasamente și zone)

11. Numărul de unități epidemiologice inspectate

12. Număr de examinări vizuale

13.Număr de eșantioane

14.Număr de capcane

15. Număr de locuri cu capcane

16. Număr de teste

17. Numărul altor măsuri

18. Rezultate

19. Numărul (numerele) de notificare al focarelor notificate, după caz, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715

20. Nivel de încredere realizat

21. Prevalența estimată

Specii gazdă

Suprafață (ha sau altă unitate mai relevantă)

Unități de inspecție

Descriere

Unități

Examinări vizuale

Capcane

Testare

Alte măsuri

Factor de risc

Niveluri de risc

Număr de amplasamente

Riscuri relative

Proporția populației de plante gazdă

Pozitive

Negative

Nedeterminate

Numărul (numerele)

Dată (date)

”

2.2. Instrucțiuni privind completarea modelului

Explicați ipotezele de bază pentru conceperea anchetei pentru fiecare organism dăunător. Rezumați și justificați:

—	Populația-țintă, unitatea epidemiologică și unitățile de inspecție

—	Metoda de detectare și sensibilitatea metodei

—	Factorul (factorii) de risc, indicând nivelurile de risc și riscurile relative corespunzătoare și proporțiile populației de plante gazdă

Pentru coloana 1: A se indica denumirea științifică a organismului dăunător [astfel cum figurează în anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 sau în orice măsură specifică pentru un anumit organism dăunător].

Pentru coloana 2: A se indica amplasamentele geografice unde a avut loc ancheta, utilizând de preferință nivelurile NUTS inferioare disponibile.

Pentru coloana 3: A se indica locurile de anchetă, utilizând mai multe rânduri pentru fiecare organism dăunător atunci când cerințele legale specifice pentru ancheta privind organismele dăunătoare o impun. Vă rugăm să raportați întotdeauna anchetele efectuate în locurile autorizate de producție pe un rând diferit. Atunci când se utilizează opțiunea „altele”, vă rugăm să specificați la ce se referă:

1.	În aer liber (zonă de producție): 1.1. teren (arabil, pășune); 1.2. livadă/plantație viticolă; 1.3. pepinieră; 1.4. pădure;

3.	Medii închise: 3.1. seră; 3.2. spațiu privat, altul decât sera; 3.3. spațiu public, altul decât sera; 3.4. altele, cu specificarea cazului respectiv (de exemplu, centru de grădinărit, amplasamente comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului).

Pentru coloana 4: A se indica lunile anului în care au fost efectuate anchetele.

Pentru coloana 5: A se indica populația-țintă selectată, furnizând în acest sens lista cu speciile gazdă și zona acoperită. Populația-țintă este definită ca ansamblul unităților de inspecție. Dimensiunea sa este definită de regulă pentru suprafețele agricole ca hectare, dar ar putea fi și loturi, câmpuri, sere etc. Vă rugăm să justificați alegerea făcută cu privire la ipotezele de bază. A se indica unitățile de inspecție care au făcut obiectul anchetei. „Unitate de inspecție” înseamnă plante, părți de plante, mărfuri, materiale, vectorii pentru organismul dăunător care au fost analizați pentru identificarea și detectarea organismelor dăunătoare. Dacă zona populației-țintă nu este disponibilă, menționați N/A și includeți numărul de unități de inspecție care compun populația-țintă.

Pentru coloana 6: A se indica unitățile epidemiologice care au făcut obiectul anchetei, specificând descrierea și unitatea de măsură. „Unitate epidemiologică” înseamnă o zonă omogenă unde interacțiunile dintre organismul dăunător, plantele gazdă și factorii și condițiile abiotice și biotice ar conduce la aceeași epidemiologie, dacă ar fi prezent organismul dăunător. Unitățile epidemiologice sunt o subdiviziune a populației-țintă, care sunt omogene din punctul de vedere al epidemiologiei, cu cel puțin o plantă gazdă. În unele cazuri, întreaga populație de plante gazdă dintr-o regiune/zonă/țară poate fi definită ca o unitate epidemiologică. Acestea ar putea fi regiuni NUTS, zone urbane, păduri, grădini de trandafiri sau ferme, ori hectare. Alegerea trebuie justificată în ipotezele de bază.

Pentru coloana 7: A se indica metodele utilizate în timpul anchetei, inclusiv numărul de activități pentru fiecare caz, în funcție de cerințele legale specifice pentru ancheta privind organismele dăunătoare pentru fiecare organism dăunător. A se menționa N/A atunci când informațiile dintr-o anumită coloană nu sunt disponibile.

Pentru coloana 8: A se indica o estimare a eficacității eșantionării. Eficacitatea eșantionării înseamnă probabilitatea de a selecta părți infectate dintr-o plantă infectată. Pentru vectori, aceasta înseamnă eficacitatea metodei de capturare a unui vector pozitiv atunci când acesta este prezent în zona care face obiectul anchetei. Pentru sol, aceasta înseamnă eficacitatea selectării unei probe de sol care conține organismul dăunător, atunci când organismul dăunător este prezent în zona care face obiectul anchetei.

Pentru coloana 9: „Sensibilitatea metodei” înseamnă probabilitatea ca o metodă să detecteze corect prezența organismului dăunător. Sensibilitatea metodei este definită ca probabilitatea ca o plantă gazdă cu adevărat pozitivă să fie detectată și să fie confirmată ca fiind pozitivă și să nu fie greșit identificată. Aceasta este multiplicarea eficacității eșantionării (de exemplu, probabilitatea de a selecta părți infectate dintr-o plată infectată) cu sensibilitatea de diagnostic (caracterizată prin examinări vizuale și/sau testul de laborator utilizat(ă) în procesul de identificare).

Pentru coloana 10: A se specifica factorii de risc pe rânduri diferite, utilizând atâtea rânduri câte sunt necesare. Pentru fiecare factor de risc, a se indica nivelul de risc, riscul relativ corespunzător și proporția populației de plante gazdă.

Pentru coloana B: A se indica detaliile anchetei, în funcție de cerințele legale specifice ale anchetei privind organismele dăunătoare pentru fiecare organism dăunător. A se menționa N/A atunci când informațiile dintr-o anumită coloană nu se aplică. Informațiile care trebuie furnizate în aceste coloane sunt legate de informațiile incluse în coloana 7 „Metode de detectare”.

Pentru coloana 15: A se indica numărul de locuri cu capcane, în cazul în care acest număr diferă de numărul de capcane (coloana 14) (de exemplu, aceeași capcană este utilizată în locuri diferite).

Pentru coloana 18: A se indica numărul de eșantioane declarate pozitive, negative sau nedeterminate. „Nedeterminate” sunt eșantioanele analizate pentru care nu s-a obținut niciun rezultat din cauza unor diferiți factori (de exemplu, sub nivelul de detecție, eșantion neprelucrat, neidentificat, vechi etc.).

Pentru coloana 19: A se indica notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta.

Pentru coloana 20: A se indica sensibilitatea anchetei, astfel cum este definită în ISPM 31. Această valoare a nivelului de încredere realizat cu privire la absența dăunătorilor se calculează pe baza examinărilor (și/sau a eșantioanelor) efectuate având în vedere sensibilitatea metodei și prevalența estimată.

Pentru coloana 21: A se indica prevalența estimată pe baza unei estimări anterioare anchetei privind prevalența efectivă probabilă a organismului dăunător în zonă. Prevalența estimată este stabilită ca un obiectiv al anchetei și corespunde compromisului pe care managerii de risc îl fac între riscul prezenței organismului dăunător și resursele disponibile pentru anchetă. De regulă, pentru o anchetă de detectare se stabilește o valoare de 1 %.

PARTEA III

Elemente ale raportului anual privind rezumatul rezultatelor anchetei și actualizarea situației organismelor dăunătoare care au făcut obiectul anchetei, astfel cum se menționează la articolul 1 alineatul (2) litera (c)

Raportul prezintă pe scurt rezultatele anchetelor și actualizează situația fiecărui organism dăunător inclus în ancheta anuală, în conformitate cu standardul internațional pentru măsuri fitosanitare (ISPM 8) și cu următorul model:

„Actualizarea situației organismelor dăunătoare incluse în ancheta anuală în conformitate cu standardul internațional pentru măsuri fitosanitare (ISPM 8)

	Organism dăunător	Situația organismului dăunător la începutul anchetei	Situația actualizată a organismului dăunător după ancheta anuală
1.
















n

”

ANEXA II

Formatul programelor multianuale de anchetă prevăzute la articolul 23 din Regulamentul (UE) 2016/2031 și aspectele practice pentru aplicarea elementelor stabilite în respectivul articol

PARTEA I

Informații generale, astfel cum sunt menționate la articolul 2 alineatul (2) litera (a)

1. Model

„Informații generale pentru [anii]

—	Stat membru:

—	Autoritatea competentă:

—	Persoană de contact (nume, funcție deținută în cadrul autorității competente, denumirea organizației, număr de telefon și cont de e-mail funcțional):

—	Obiectiv specific pentru fiecare an al programului multianual de anchetă [pentru mai multe detalii, a se vedea litera (a) din secțiunea de mai jos, „Aspecte practice”]:

—

Justificare în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) și cu articolul 24 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/2031 în cazul neincluderii anumitor organisme dăunătoare de carantină pentru Uniune, a dăunătorilor care se califică provizoriu drept dăunători de carantină pentru Uniune sau a organismelor dăunătoare prioritare (anual) în programul multianual de anchetă [pentru mai multe detalii, a se vedea litera (b) din secțiunea de mai jos, „Aspecte practice”]:

Organism dăunător	Justificare pentru neincluderea în programul multianual de anchetă

—	Metode de înregistrare și raportare a informațiilor colectate [pentru mai multe detalii, a se vedea litera (c) din secțiunea de mai jos, „Aspecte practice”]:

—	Rezumat furnizat de statul membru, aflat la dispoziția publicului larg (în vederea publicării pe site-ul Comisiei, între 350 și 2000 de cuvinte) [pentru mai multe detalii, a se vedea litera (d) din secțiunea de mai jos, „Aspecte practice”]:”

2. Aspecte practice

(a)	Descrieți pe scurt și prezentați raționamentul pentru repartizarea organismelor dăunătoare pe parcursul celor 5-7 ani ai programului multianual.

(b)	În conformitate cu articolul 22 alineatul (1) și cu articolul 24 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/2031, prezentați justificări pentru fiecare organism dăunător neinclus în programul multianual de anchetă.

(c)	În informațiile privind metodele de înregistrare și raportare a informațiilor colectate, includeți o scurtă descriere a principalelor metode utilizate pentru efectuarea și raportarea anchetelor pe teritoriul statului membru.

(d)

În rezumatul pus la dispoziția publicului larg, includeți următoarele:

—	o scurtă descriere a programului multianual de anchetă și domeniul său de aplicare;

—	o scurtă descriere a metodologiei care urmează a fi utilizată pentru anchete, inclusiv orice tehnologie nouă sau inovatoare (dacă este cazul);

—	numărul total de organisme dăunătoare vizate;

—	un link către site-ul web al autorității competente naționale, cu mai multe informații (dacă sunt disponibile).

PARTEA II

Modele pentru programele multianuale de anchetă, astfel cum sunt menționate la articolul 2 alineatul (2) litera (b)

1. Elemente ale programului multianual de anchetă privind organismele dăunătoare de carantină pentru Uniune și organismele dăunătoare care intră sub incidența măsurilor prevăzute la articolele 29 și 30 din Regulamentul (UE) 2016/2031 în zonele în care prezența respectivelor organisme dăunătoare nu este cunoscută

1.1. Model

„Program multianual de anchetă pentru [anii] privind organismele dăunătoare de carantină pentru Uniune și organismele dăunătoare care intră sub incidența măsurilor prevăzute la articolele 29 și 30 din Regulamentul (UE) 2016/2031 în zonele în care prezența respectivelor organisme dăunătoare nu este cunoscută

1. Anul

2. Organism dăunător care a făcut obiectul unei anchete în grupuri

3. Organism dăunător

4. Localizare geografică

5. Locuri de anchetă

6. Zone de risc

7. Material vegetal/marfă

8. Lista speciilor de plante

9. Calendar

10. Detalii privind ancheta:

(A) Număr de examinări vizuale, pentru fiecare grup

(B) Număr total de eșantioane

(D) Tip de capcane [sau altă metodă alternativă (de exemplu, drage)]

(E) Număr de capcane (sau altă metodă de colectare)

(F) Număr de locuri cu capcane [dacă diferă de datele raportate la litera (E)]

(G) Tip de teste (de exemplu, identificare microscopică, PCR etc.)

(H) Număr de teste

(I) Alte măsuri (de exemplu, câini detectivi, drone, elicoptere, campanii de sensibilizare etc.)

(J) Numărul altor măsuri

11. Observații

Descriere

Număr

Anul 1

Grupul 1 –

Locuri autorizate de producție

Grupul 2

Anul n

Grupul 1 –

Locuri autorizate de producție

Grupul 2

”

1.2. Aspecte practice

Pentru coloana 2: Cu excepția „Grupului 1 – Locuri autorizate de producție”, planificarea anchetelor pentru fiecare grup de organisme dăunătoare este opțională. Dacă este cazul, a se indica grupul de organisme dăunătoare care vor face împreună obiectul anchetei [de exemplu, dăunătorii citricelor, dăunătorii pădurilor de foioase, dăunătorii pădurilor de conifere, dăunătorii cerealelor, dăunătorii cartofilor, alți dăunători (vă rugăm să specificați)]. În cazurile în care un organism dăunător va fi inclus în mai multe grupuri, vă rugăm să includeți în program informațiile pentru organismul dăunător respectiv în mod corespunzător în fiecare grup.

Pentru „Grupul 1 – Locuri autorizate de producție”, a se indica lista organismelor dăunătoare pentru care vor fi efectuate anchete și rezultatele anchetelor, folosind mai multe rânduri atunci când este necesar să se specifice locuri de anchetă diferite în coloana 5 „Locuri de anchetă”. În acest grup, vă rugăm să furnizați datele pentru fiecare organism dăunător, fără agregarea lor la nivel de grup. Locurile autorizate de producție sunt acele locuri în care operatorul este autorizat de autoritatea competentă să elibereze pașapoarte fitosanitare.

Pentru coloana 3: A se indica denumirea științifică a organismului dăunător [astfel cum figurează în anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 sau în orice măsură specifică pentru un anumit organism dăunător], utilizând un rând pentru fiecare organism dăunător.

Pentru coloana 4: A se indica amplasamentele geografice unde va avea loc ancheta, utilizând de preferință nivelurile NUTS inferioare disponibile în acest moment. În cazul organismelor dăunătoare raportate pentru fiecare grup, este posibilă agregarea datelor pentru toate organismele dăunătoare din grupul respectiv pe un singur rând. În cazul organismelor dăunătoare care nu sunt raportate pe grupuri, este posibilă agregarea datelor pe un singur rând pentru fiecare organism dăunător. De asemenea, este posibilă utilizarea unui număr de rânduri egal cu numărul de amplasamente raportate, dacă este cazul.

Pentru coloana 5: A se indica locurile de anchetă, utilizând mai multe rânduri pentru fiecare organism dăunător atunci când cerințele legale specifice pentru ancheta privind organismele dăunătoare o impun și a se indica numărul de locuri care vor face obiectul anchetei. În cazul organismelor dăunătoare raportate pentru fiecare grup, este posibilă agregarea datelor pentru toate organismele dăunătoare din grupul respectiv pe un singur rând și furnizarea numărului total de locuri de anchetă. În cazul organismelor dăunătoare care nu sunt raportate în grupuri, este posibilă agregarea datelor pe un singur rând pentru fiecare organism dăunător și furnizarea numărului total de locuri de anchetă. Atunci când se utilizează opțiunea „altele”, vă rugăm să specificați la ce se referă:

1.	În aer liber (zonă de producție): 1.1. teren (arabil, pășune); 1.2. livadă/plantație viticolă; 1.3. pepinieră; 1.4. pădure;

3.	Medii închise: 3.1. seră; 3.2. spațiu privat, altul decât sera; 3.3. spațiu public, altul decât sera; 3.4. altele, cu specificarea cazului respectiv (de exemplu, centru de grădinărit, amplasamente comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului).

Pentru coloana 6: Opțional sau dacă este cazul în conformitate cu cerințe legale specifice pentru ancheta privind organismele dăunătoare. A se indica zonele de risc pe baza biologiei dăunătorului (dăunătorilor), a prezenței plantelor gazdă, a condițiilor ecoclimatice și a amplasamentelor de risc.

Pentru coloana 7: A se indica plantele, fructele, semințele, solul, materialul de ambalat, lemnul, utilajele, vehiculele, vectorul, apa, altele, specificând cazul respectiv. Atunci când cerința legală specifică pentru ancheta privind organismele dăunătoare precizează lista mărfurilor care trebuie să facă obiectul anchetei, programul trebuie să includă activitățile planificate pentru fiecare marfă, utilizând rânduri diferite.

Pentru coloana 8: A se indica lista speciilor/genurilor de plante care vor face obiectul anchetei. Atunci când cerințele legale specifice pentru ancheta privind organismele dăunătoare o impun, programul trebuie să includă lista speciilor/genurilor de plante, utilizând un rând diferit pentru fiecare specie/gen de plante.

Pentru coloana 9: A se indica lunile anului în care vor fi efectuate anchetele. În cazul organismelor dăunătoare raportate pe grupuri, este posibilă agregarea datelor pentru toate organismele dăunătoare din grupul respectiv pe un singur rând. În cazul organismelor dăunătoare care nu sunt raportate pe grupuri, este posibilă agregarea datelor pe un singur rând pentru fiecare organism dăunător.

Pentru coloana 10: A se indica detaliile anchetei, ținând seama de cerințele legale specifice pentru fiecare organism dăunător. A se menționa N/A atunci când informațiile dintr-o anumită coloană nu vor fi disponibile. Agregarea datelor de la această coloană este posibilă numai la același nivel al grupului de organisme dăunătoare pentru numărul de examinări vizuale. Atunci când cerințele legale specifice pentru ancheta privind organismele dăunătoare o impun, utilizați rânduri diferite (de exemplu, planul de a utiliza diferite tipuri de teste și numărul acestora).

2. Elemente ale programului multianual de anchetă privind anchetele bazate pe statistici pentru organismele dăunătoare de carantină pentru Uniune și organismele dăunătoare care intră sub incidența măsurilor prevăzute la articolele 29 și 30 din Regulamentul (UE) 2016/2031 în zonele în care prezența respectivelor organisme dăunătoare nu este cunoscută, atunci când vor fi efectuate anchetele bazate pe statistici

Programul multianual de anchetă prezintă pe scurt și justifică ancheta, inclusiv parametrii de intrare și efortul de eșantionare planificat

2.1. Model

„Program de anchetă bazată pe statistici din [anii] pentru organismele dăunătoare de carantină pentru Uniune și organismele dăunătoare care intră sub incidența măsurilor prevăzute la articolele 29 și 30 din Regulamentul (UE) 2016/2031, în zonele în care prezența respectivelor organisme dăunătoare nu este cunoscută

1. Anul

2. Organism dăunător

3. Localizare geografică

4. Locuri de anchetă

5. Calendar

A. Definiția anchetei (parametri de intrare pentru RiBESS+)

B. Efortul de eșantionare planificat

19. Nivel de încredere preconizat

20. Prevalența estimată

21. Observații

6. Populația-țintă

7. Unități epidemiologice

8. Metodele de detectare planificată

9. Eficacitatea eșantionării

10. Sensibilitatea metodei

11. Factori de risc (activități, amplasamente și zone)

12. Numărul de unități epidemiologice care vor fi inspectate

13. Număr de examinări

14. Număr de eșantioane

15. Număr de capcane

16. Număr de locuri cu capcane

17. Număr de teste

18. Numărul altor măsuri

Specii gazdă

Suprafață (ha sau altă unitate mai relevantă)

Număr de unități de inspecție

Descriere

Unități

Examinări vizuale

Capcane

Testare

Alte măsuri

Factori de risc

Niveluri de risc

Număr de amplasamente

Riscuri relative

Proporția populației de plante gazdă

”

2.2. Aspecte practice

Explicați ipotezele de bază pentru conceperea anchetei pentru fiecare organism dăunător. Rezumați și justificați:

—	Populația-țintă, unitatea epidemiologică și unitățile de inspecție

—	Metoda de detectare și sensibilitatea metodei

—	Factorul (factorii) de risc, indicând nivelurile de risc și riscurile relative corespunzătoare și proporțiile populației de plante gazdă

Pentru coloana 3: A se indica amplasamentele geografice unde va avea loc ancheta, utilizând de preferință nivelurile NUTS inferioare disponibile.

Pentru coloana 4: A se indica locurile de anchetă, utilizând mai multe rânduri pentru fiecare organism dăunător atunci când cerințele legale specifice pentru ancheta privind organismele dăunătoare o impun. Vă rugăm să planificați întotdeauna anchetele care urmează a fi efectuate în locurile autorizate de producție pe un rând diferit. Atunci când se utilizează opțiunea „altele”, vă rugăm să specificați la ce se referă:

1.	În aer liber (zonă de producție): 1.1. teren (arabil, pășune); 1.2. livadă/plantație viticolă; 1.3. pepinieră; 1.4. pădure;

3.	Medii închise: 3.1. seră; 3.2. spațiu privat, altul decât sera; 3.3. spațiu public, altul decât sera; 3.4. altele, cu specificarea cazului respectiv (de exemplu, centru de grădinărit, amplasamente comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului).

Pentru coloana 5: A se indica lunile anului în care vor fi efectuate anchetele.

Pentru coloana 6: A se indica populația-țintă selectată, furnizând în acest sens lista cu speciile gazdă și zona acoperită. Populația-țintă este definită ca ansamblul unităților de inspecție. Dimensiunea sa este definită de regulă pentru suprafețele agricole ca hectare, dar ar putea fi și loturi, câmpuri, sere etc. Vă rugăm să justificați în coloana 21 („Observații”) alegerea făcută cu privire la ipotezele de bază. A se indica unitățile de inspecție care au făcut obiectul anchetei. „Unitate de inspecție” înseamnă plante, părți de plante, mărfuri, materiale, vectorii pentru organismul dăunător care vor fi analizați pentru identificarea și detectarea organismelor dăunătoare. Dacă zona populației-țintă nu este disponibilă, menționați N/A și includeți numărul de unități de inspecție care compun populația-țintă.

Pentru coloana 7: A se indica unitățile epidemiologice care vor face obiectul anchetei, specificând descrierea și unitatea de măsură. Unitatea epidemiologică este definită ca o zonă omogenă unde interacțiunile dintre organismul dăunător, plantele gazdă și factorii și condițiile abiotice și biotice ar conduce la aceeași epidemiologie, dacă ar fi prezent organismul dăunător. Unitățile epidemiologice sunt o subdiviziune a populației-țintă, care sunt omogene din punctul de vedere al epidemiologiei, cu cel puțin o plantă gazdă. În unele cazuri, întreaga populație de plante gazdă dintr-o regiune/zonă/țară ar putea fi definită ca o unitate epidemiologică. Acestea ar putea fi regiuni NUTS, zone urbane, păduri, grădini de trandafiri sau ferme, ori hectare. Alegerea trebuie justificată în ipotezele de bază.

Pentru coloana 8: A se indica metodele care vor fi utilizate în timpul anchetei, inclusiv numărul de activități pentru fiecare caz, în funcție de cerințele legale specifice pentru ancheta privind organismele dăunătoare pentru fiecare organism dăunător. A se menționa N/A atunci când informațiile dintr-o anumită coloană nu sunt disponibile. A se preciza da/nu la Examinările vizuale și a se furniza detalii privind metodele de prindere în capcane, testare și alte măsuri.

Pentru coloana 9: A se indica o estimare a eficacității eșantionării. Eficacitatea eșantionării înseamnă probabilitatea de a selecta părți infectate dintr-o plantă infectată. Pentru vectori, aceasta înseamnă eficacitatea metodei de capturare a unui vector pozitiv atunci când acesta este prezent în zona care face obiectul anchetei. Pentru sol, aceasta înseamnă eficacitatea selectării unei probe de sol care conține organismul dăunător, atunci când organismul dăunător este prezent în zona care face obiectul anchetei.

Pentru coloana 10: „Sensibilitatea metodei” este definită ca probabilitatea ca o metodă să detecteze corect prezența organismului dăunător. Sensibilitatea metodei este definită ca probabilitatea ca o plantă gazdă cu adevărat pozitivă să fie detectată și să fie confirmată pozitivă și să nu fie greșit identificată. Aceasta este multiplicarea eficacității eșantionării (de exemplu, probabilitatea de a selecta părți infectate dintr-o plată infectată) cu sensibilitatea de diagnostic (caracterizată prin examinare vizuală și/sau testul de laborator utilizat(ă) în procesul de identificare).

Pentru coloana 11: A se specifica factorii de risc pe rânduri diferite, utilizând atâtea rânduri câte sunt necesare. Pentru fiecare factor de risc, a se indica nivelul de risc, riscul relativ corespunzător și proporția populației de plante gazdă.

Pentru coloana B: A se indica numărul de activități planificate, specificând tipul de activitate. A se menționa N/A atunci când informațiile dintr-o anumită coloană nu sunt disponibile. Informațiile care trebuie furnizate în aceste coloane sunt legate de informațiile incluse în coloana 8 „Metode de detectare planificate”.

Pentru coloana 16: A se indica numărul de locuri cu capcane, în cazul în care acest număr diferă de numărul de capcane (coloana 15) (de exemplu, aceeași capcană este utilizată în locuri diferite).

28.8.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 280/18

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/1232 A COMISIEI

din 27 august 2020

privind aprobarea funcției de generator de înalt randament a starter-alternatoarelor de 12 volți pentru a fi utilizată la autoturisme și la vehiculele utilitare ușoare, inclusiv la anumite vehicule electrice hibride și la vehicule care sunt capabile să funcționeze cu combustibili alternativi, ca tehnologie inovatoare, în temeiul Regulamentului (UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturismele noi și pentru vehiculele utilitare ușoare noi și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 443/2009 și (UE) nr. 510/2011 (1), în special articolul 11 alineatul (4),

întrucât:

(1)

La 27 noiembrie 2019, producătorii Bayerische Motoren Werke AG, Daimler AG, FCA Italy S.p.A, Ford-Werke GmbH, Honda Motor Europe Ltd, Hyundai Motor Europe Technical Center GmbH, Jaguar Land Rover Ltd., Opel Automobile GmbH-PSA, Automobiles Citroën, Automobiles Peugeot, PSA Automobiles SA, Renault, Volkswagen AG, Volkswagen AG Nutzfahrzeuge și furnizorii SEG Automotive Germany GmbH și Valeo Electrification Systems, au introdus în comun o solicitare „solicitarea”), astfel cum se prevede la articolul 12a din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 725/2011 al Comisiei (2), de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2017/785 (3) a Comisiei în scopul extinderii valabilității acesteia pentru a acoperi condițiile menționate în procedura de testare a vehiculelor ușoare armonizată la nivel mondial (WLTP), astfel cum este prevăzută în Regulamentul (UE) 2017/1151 al Comisiei (4), și pentru a include în domeniul său de aplicare utilizarea tehnologiei inovatoare la anumite autoturisme electrice hibride neîncărcabile din exterior, precum și la anumite autoturisme electrice hibride neîncărcabile din exterior și autoturisme cu motor cu ardere internă care sunt capabile să funcționeze cu anumiți combustibili alternativi.

(2)

La 27 noiembrie 2019, producătorii Daimler AG, FCA Italy S.p.A, Hyundai Motor Europe Technical Center GmbH, Jaguar Land Rover Ltd., Opel Automobile GmbH-PSA, Automobiles Citroën, Automobiles Peugeot, PSA Automobiles SA, Renault, Volkswagen AG, Volkswagen AG Nutzfahrzeuge și furnizorii SEG Automotive Germany GmbH, Mitsubishi Electric Corporation și Valeo Electrification Systems au depus o cerere comună (denumită în continuare „cererea”), în vederea aprobării, în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2019/631, ca tehnologie inovatoare, a funcției de generator eficient a starter-alternatoarele de 12 volți utilizate la vehiculele utilitare ușoare cu motoare cu ardere internă capabile să funcționeze cu benzină, motorină sau cu anumiți combustibili alternativi, precum și la anumite vehicule electrice hibride neîncărcabile din exterior de categoria N1 capabile să funcționeze cu acești combustibili.

(3)

Solicitarea și cererea au fost evaluate în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2019/631, cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 725/2011 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 427/2014 al Comisiei (5) și cu Orientările tehnice pentru elaborarea cererilor de aprobare a tehnologiilor inovatoare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 443/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (6) (versiunea din iulie 2018) (7).

(4)	Având în vedere faptul că cererile se referă la aceeași tehnologie inovatoare și că se aplică aceleași condiții în cazul utilizării acesteia la categoriile de vehicule în cauză, este oportun să se dea curs atât solicitării, cât și cererii, printr-o singură decizie.

(5)

Un starter-alternator de 12 volți poate funcționa fie ca un motor electric care convertește energia electrică în energie mecanică, fie ca un generator care convertește energia mecanică în energie electrică, asemenea unui alternator standard. Tehnologia care face obiectul solicitării și al cererii se referă la funcția de generator de înalt randament a starter-alternatorului de 12 volți.

(6)

Funcția de generator de înalt randament a unui starter-alternator de 12 volți a fost deja aprobată, prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/785 și Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/728 a Comisiei (8), ca tehnologie inovatoare care poate fi utilizată la autoturismele și vehiculele utilitare ușoare de pasageri cu motor cu ardere internă, precum și la anumite vehicule electrice hibride neîncărcabile din exterior din aceleași categorii de vehicule. Tehnologia inovatoare a fost, de asemenea, aprobată pentru a fi utilizată la autoturisme și la vehicule utilitare ușoare care pot funcționa cu anumiți combustibili alternativi. În conformitate cu aceste decizii de punere în aplicare, tehnologia inovatoare este capabilă să reducă emisiile de CO2 într-un mod care este doar parțial acoperit de măsurătorile efectuate ca parte a testului de emisii din cadrul NEDC.

(7)	Cu toate acestea, solicitarea și cererea se referă la WLTP și se demonstrează că și măsurătorile efectuate ca parte a testului de emisii din cadrul WLTP acoperă doar parțial reducerea de emisii de CO2 care rezultă din tehnologia utilizată în starter-alternatoarele de 12 volți.

(8)

Pe baza experienței dobândite în urma evaluării cererilor aprobate prin Deciziile de punere în aplicare (UE) 2017/785 și (UE) 2020/728 și luând în considerare informațiile furnizate în cadrul prezentei solicitări și al prezentei cereri, s-a demonstrat în mod satisfăcător și concludent că funcția de generator de înalt randament a unui starter-alternator de 12 volți îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2019/631 și criteriile de eligibilitate prevăzute la articolul 9 alineatul (1) litera (b) din Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 725/2011 și (UE) nr. 427/2014.

(9)

Solicitarea și cererea vizează utilizarea funcției de generator de înalt randament a unui starter-alternator de 12 volți la autoturisme, respectiv la vehiculele utilitare ușoare cu motor cu ardere internă capabile să funcționeze cu benzină, cu motorină, cu gaz petrolier lichefiat (GPL), cu gaz natural comprimat (GNC) sau cu E85, sau la vehiculele electrice hibride neîncărcabile din exterior de categoria M1 sau N1 capabile să funcționeze cu acești combustibili și pentru care se pot utiliza valorile necorectate măsurate ale consumului de combustibil și ale emisiilor de CO2, în conformitate cu punctul 1.1.4 din apendicele 2 la subanexa 8 din anexa XXI la Regulamentul (UE) 2017/1151.

(10)

Atât solicitarea, cât și cererea se referă la metodologia de determinare a reducerii emisiilor de CO2 obținută prin utilizarea starter-alternatoarelor de 12 volți de înalt randament stabilită în anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/785, cu excepția propunerilor de modificare a vitezei medii, de la cea din cadrul NEDC (33,58 km/h) la cea din cadrul WLTP (46,6 km/h), și a introducerii unei proceduri de rodaj.

(11)	Întrucât ar trebui luate în considerare condițiile WLTP, este adecvat ca viteza medie să fie stabilită la 46,6 km/h.

(12)

În ceea ce privește adăugarea la metodologia de testare a unei proceduri de rodaj pentru starter-alternator, nici solicitarea și nici cererea nu prezintă cu suficientă precizie detaliile efectuării unor astfel de rodaje și nici ale modului în care ar trebui luat în considerare efectul rodajului. În plus, metodologia de testare stabilită în Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/785 prevede deja că aceste efecte pot fi luate în considerare, dacă este necesar, impunând cerința ca randamentul funcției de generator a starter-alternatorului să fie măsurat de cel puțin cinci ori. Întrucât randamentul funcției de generator a starter-alternatorului este determinat ca medie a rezultatelor măsurătorilor, efectele rodajului, pozitive sau negative, pot fi luate, prin urmare, în considerare în mod adecvat la determinarea finală a randamentului, dacă este necesar, prin creșterea numărului de măsurători. În acest context, nu este indicat să se completeze metodologia de testare cu o procedură de rodaj specifică suplimentară, precum cea propusă în cerere și în solicitare.

(13)

Pentru a ține seama de utilizarea combustibililor alternativi, în solicitare și în cerere se propune să se includă în metodologia de testare factori suplimentari pentru consumul de putere efectivă și coeficienții de conversie a consumului de combustibil, precum și alți coeficienți de masă suplimentari pentru acești combustibili.

(14)

În ceea ce privește factorii propuși pentru consumul de putere efectivă și coeficienții de conversie ai consumului de combustibil, este indicat ca aceștia să fie incluși în metodologia de testare, ținând seama de faptul că sunt preluați din orientările tehnice. În ceea ce privește coeficienții de masă suplimentari propuși, nu au fost furnizate justificări clare pentru utilizarea valorilor propuse și, în absența unor astfel de justificări, este indicat să se stabilească coeficienții de masă suplimentari utilizându-se valorile de referință deja incluse în orientările tehnice.

(15)

Ținând seama de disponibilitatea limitată a E85 pe piața Uniunii în ansamblul său, nu este indicat să se facă distincție între acest combustibil și benzină atunci când se aplică metodologia de testare. Ca atare, valorile referitoare la consumul de putere efectivă, la conversia consumului de combustibil și la coeficientul de masă suplimentar care trebuie utilizat pentru E85 sunt valorile utilizate pentru benzină.

(16)

Atât în solicitare, cât și în cerere, se propun noi rate minime de eficiență pentru funcția de generator a starter-alternatorului de 12 volți. Cu toate acestea, se consideră adecvat să se mențină nivelurile minime ale randamentului prevăzute în Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/728, deoarece nu au fost furnizate dovezi care să ateste că starter-alternatorii cu un nivel mai redus al randamentului ar îndeplini cerința privind pătrunderea pe piață prevăzută la articolul 2 alineatul (2) litera (a) din Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 725/2011 și (UE) nr. 427/2014.

(17)

Producătorii ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita unei autorități de omologare de tip certificarea reducerii emisiilor de CO2 obținute prin utilizarea tehnologiei inovatoare, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în prezenta decizie. În acest scop, producătorii ar trebui să se asigure că cererea de certificare este însoțită de un raport de verificare elaborat de un organism independent și certificat, care confirmă că tehnologia inovatoare îndeplinește condițiile prevăzute în prezenta decizie și că reducerea a fost determinată conform metodologiei de testare stabilite în prezenta decizie.

(18)

Pentru a facilita instalarea pe scară largă a tehnologiei inovatoare la vehiculele noi, producătorii ar trebui să aibă și posibilitatea de a depune o singură cerere de certificare a reducerii emisiilor de CO2 obținute prin utilizarea funcțiilor de generator de înalt randament ale mai multor starter-alternatoare de 12 volți. Cu toate acestea, este indicat să se asigure faptul că, dacă se recurge la posibilitatea respectivă, se aplică un mecanism care încurajează numai instalarea starter-alternatoarelor cu cel mai înalt randament.

(19)

Verificarea amănunțită a îndeplinirii condițiilor de certificare a reducerii emisiilor de CO2 obținute prin utilizarea tehnologiei inovatoare specificate în prezenta decizie intră în responsabilitatea autorității de omologare de tip. Dacă se eliberează certificarea, autoritatea de omologare de tip responsabilă ar trebui să se asigure că toate elementele luate în considerare pentru certificare sunt consemnate într-un raport de testare păstrat împreună cu raportul de verificare și că aceste informații sunt puse la dispoziția Comisiei, la cerere.

(20)

Pentru stabilirea codului general de ecoinovație care trebuie utilizat în documentația relevantă de omologare de tip în conformitate cu anexele I, VIII și IX la Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (9), este necesar ca tehnologiei inovatoare să i se atribuie un cod individual,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Tehnologia inovatoare

Se aprobă ca tehnologie inovatoare, în sensul articolului 11 din Regulamentul (UE) 2019/631, funcția de generator de înalt randament a unui starter-alternator de 12 volți, ținând seama că aceasta este numai parțial acoperită de procedura de testare standard stabilită în Regulamentul (UE) 2017/1151, și cu condiția ca tehnologia să îndeplinească următoarelor cerințe:

(a)

să fie montată pe autoturisme și vehicule utilitare ușoare cu motor cu ardere internă capabile să funcționeze cu benzină, motorină, gaz petrolier lichefiat (GPL), gaz natural comprimat (GNC) sau E85 sau pe vehicule electrice hibride neîncărcabile din exterior din categoria M1 sau N1 care respectă punctul 1.1.4 din apendicele 2 la subanexa 8 din anexa XXI la Regulamentul (UE) 2017/1151 și care sunt capabile să funcționeze cu acești combustibili;

(b)

randamentul funcției de generator, determinat conform metodologiei stabilite în anexă, să fie de cel puțin:

(i)	73,8 % pentru vehiculele alimentate cu benzină sau E85, altele decât cele cu turbocompresor;

(ii)	73,4 % pentru vehiculele cu turbocompresor alimentate cu benzină sau E85;

(iii)

74,2 % pentru vehiculele alimentate cu motorină;

(iv)	74,6 % pentru vehiculele alimentate cu GPL, altele decât cele cu turbocompresor;

(v)	74,1 % pentru vehiculele cu turbocompresor alimentate cu GPL;

(vi)	76,3 % pentru vehiculele alimentate cu GNC, altele decât cele cu turbocompresor;

(vii)

75,7 % pentru vehiculele cu turbocompresor alimentate cu GNC.

Articolul 2

Cererea de certificare a reducerii emisiilor de CO2

1. Un producător poate solicita unei autorități de omologare de tip certificarea reducerii emisiilor de CO2 obținute prin utilizarea la unul sau la mai multe starter-alternatoare de 12 volți a tehnologiei aprobate, în conformitate cu articolul 1 („tehnologia inovatoare”), menționând prezenta decizie.

2. Producătorul se asigură că cererea de certificare este însoțită de un raport de verificare întocmit de un organism independent și certificat care confirmă că au fost îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 1.

3. Dacă reducerea emisiilor a fost certificată în conformitate cu articolul 3, producătorul se asigură că reducerea certificată a emisiilor de CO2 și codul de ecoinovație menționat la articolul 4 alineatul (1) sunt înscrise în certificatul de conformitate al vehiculelor respective.

Articolul 3

Certificarea reducerii emisiilor de CO2

1. Autoritatea de omologare de tip se asigură că reducerea emisiilor de CO2 obținută prin utilizarea tehnologiei inovatoare a fost determinată cu ajutorul metodologiei stabilite în anexă.

2. Dacă un producător solicită certificarea reducerii emisiilor de CO2 obținute prin utilizarea tehnologiei inovatoare la mai multe starter-alternatoare de 12 volți pentru o versiune a vehiculului, autoritatea de omologare de tip stabilește care dintre starter-alternatoarele de 12 volți testate are ca rezultat cea mai scăzută reducere a emisiilor de CO2. Valoarea respectivă se utilizează în scopul menționat la alineatul (4).

3. Dacă tehnologia inovatoare este montată pe un vehicul bicombustibil sau multicombustibil, autoritatea de omologare înregistrează reducerea emisiilor de CO2 după cum urmează:

(a)	pentru vehiculele bicombustibil care utilizează benzină și combustibili gazoși, valoarea reducerii emisiilor de CO2 care corespunde GPL sau GNC;

(b)	pentru vehiculele multicombustibil care utilizează benzină și E85, valoarea reducerii emisiilor de CO2 care corespunde benzinei.

4. Autoritatea de omologare de tip înscrie în documentația de omologare de tip relevantă reducerea certificată a emisiilor de CO2 determinată în conformitate cu alineatele (1) și (2) și codul de ecoinovație menționat la articolul 4 alineatul (1).

5. Autoritatea de omologare de tip consemnează toate elementele luate în considerare pentru certificare într-un raport de testare, pe care îl păstrează împreună cu raportul de verificare menționat la articolul 2 alineatul (2), și pune informațiile respective la dispoziția Comisiei, la cererea acesteia.

6. Autoritatea de omologare de tip certifică reducerea emisiilor de CO2 numai dacă constată că tehnologia inovatoare îndeplinește condițiile stabilite la articolul 1 și dacă reducerea emisiilor de CO2 obținută, determinată în conformitate cu punctul 3.5 din anexă este mai mare sau egală cu 0,5 g CO2/km, după cum se specifică la articolul 9 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 725/2011, în cazul autoturismelor, sau la articolul 9 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 427/2014, în cazul vehiculelor utilitare ușoare.

Articolul 4

Codul de ecoinovație

1. Pentru tehnologia inovatoare aprobată prin prezenta decizie se atribuie codul de ecoinovație 33.

2. Reducerea certificată a emisiilor de CO2 care corespunde acestui cod de ecoinovație poate fi luată în considerare la calcularea emisiilor specifice medii ale producătorilor începând cu anul calendaristic 2021.

Articolul 5

Intrarea în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 27 august 2020.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 111, 25.4.2019, p. 13.

(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 725/2011 al Comisiei din 25 iulie 2011 de stabilire a unei proceduri de aprobare și de certificare a tehnologiilor inovatoare care contribuie la reducerea emisiilor de CO2 generate de automobile, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 443/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 194, 26.7.2011, p. 19).

(3) Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/785 a Comisiei din 5 mai 2017 privind aprobarea starter-alternatoarelor de 12 V de înalt randament, utilizate la autoturismele cu motor cu ardere internă convențional, ca tehnologie inovatoare de reducere a emisiilor de CO2 generate de autoturisme, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 443/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 118, 6.5.2017, p. 20).

(4) Regulamentul (UE) 2017/1151 al Comisiei din 1 iunie 2017 de completare a Regulamentului (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 5 și Euro 6) și privind accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor, de modificare a Directivei 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 692/2008 al Comisiei și a Regulamentului (UE) nr. 1230/2012 al Comisiei și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 692/2008 al Comisiei (JO L 175, 7.7.2017, p. 1).

(5) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 427/2014 al Comisiei din 25 aprilie 2014 de stabilire a unei proceduri de aprobare și de certificare a tehnologiilor inovatoare care contribuie la reducerea emisiilor de CO2 generate de vehiculele utilitare ușoare, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 510/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 125, 26.4.2014, p. 57).

(6) Regulamentul (CE) nr. 443/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2009 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile pentru autoturismele noi, ca parte a abordării integrate a Comunității de a reduce emisiile de CO2 generate de vehiculele ușoare (JO L 140, 5.6.2009, p. 1).

(7) https://circabc.europa.eu/sd/a/a19b42c8-8e87-4b24-a78b-9b70760f82a9/July%202018%20Technical%20Guidelines.pdf

(8) Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/728 a Comisiei din 29 mai 2020 privind aprobarea ca tehnologie inovatoare a funcției de generator de înalt randament utilizate la starter-alternatoarele de 12 volți folosite la anumite autoturisme și vehicule utilitare ușoare, în temeiul Regulamentului (UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 170, 2.6.2020, p. 21).

(9) Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective (Directivă-cadru) (JO L 263, 9.10.2007, p. 1).

ANEXĂ

Metodologia de determinare a reducerii emisiilor de CO2 obținută datorită tehnologiei utilizate într-un starter-alternator de înalt randament de 12 volți pentru autoturisme și vehicule utilitare ușoare cu motor cu ardere internă convențional și pentru anumite autoturisme și vehicule utilitare ușoare electrice hibride

1. INTRODUCERE

Prezenta anexă stabilește metodologia de determinare a reducerii emisiilor de CO2 (dioxid de carbon) obținută prin utilizarea funcției de generator de înalt randament a unui starter-alternator de 12 volți („starter-alternator de 12 V”) instalat pe un vehicul M1 sau N1, astfel cum se prevede la articolul 1.

2. DETERMINAREA RANDAMENTULUI STARTER-ALTERNATORULUI DE 12 V

Randamentul starter-alternatorului de 12 V se determină conform standardului ISO 8854:2012, cu câteva precizări.

Producătorul trebui să îi furnizeze autorității de omologare de tip dovezi privind faptul că plajele de frecvență ale starter-alternatorului de 12 V sunt identice sau echivalente cu cele prevăzute în tabelul 1.

Randamentul starter-alternatorului de 12 V se determină pe baza măsurătorilor efectuate la fiecare dintre punctele de funcționare menționate în tabelul 1.

Intensitatea curentului starter-alternatorului de 12 V la fiecare dintre punctele de funcționare trebuie să fie jumătate din intensitatea nominală. Atunci când se fac măsurătorile, pentru fiecare punct de funcționare, tensiunea și curentul de ieșire din starter-alternatorul de 12 V trebuie menținute constante, tensiunea fiind de 14,3 V.

Tabelul 1

Punctul de funcționare i	Durata [s]	Frecvența de rotație ni [min-1]	Frecvența punctelor de funcționare hi
1	1 200	1 800	0,25
2	1 200	3 000	0,40
3	600	6 000	0,25
4	300	10 000	0,10

Randamentul starter-alternatorului de 12 V la fiecare punct de funcționare i () [%] se calculează conform formulei 1.

Formula 1

unde, pentru fiecare punct de funcționare i,

Ui	este tensiunea [V];
Ii	este intensitatea curentului [A];
Μi	este cuplul [Nm];
ni	este frecvența de rotație [min-1].

Pentru fiecare punct de funcționare, trebuie făcute cel puțin cinci măsurători consecutive, pentru fiecare măsurătoare calculându-se randamentul (), j fiind indicele care face referire la un set de măsurători.

Pentru fiecare punct de funcționare, se calculează media acestor randamente ().

Randamentul starter-alternatorului de 12 V (ηMG) [%] se calculează conform formulei 2.

Formula 2

unde

	este randamentul mediu al starter-alternatorului de 12 V stabilit în punctul de funcționare i [%]
hi	este frecvența punctului de funcționare i, indicată în tabelul 1.

3. CALCULUL REDUCERII DE CO2 ȘI INCERTITUDINEA PRIVIND ACEASTĂ REDUCERE

3.1. Puterea mecanică economisită

Diferența (ΔPm) [W] dintre puterea mecanică economisită atunci când se utilizează starter-alternatorul de 12 V în condiții reale (ΔPmRW) și puterea mecanică economisită atunci când se utilizează starter-alternatorul de 12 V în condiții de omologare de tip (ΔPmTA) se calculează conform formulei 3.

Formula 3

unde

ΔPmRW se calculează conform formulei 4, iar ΔPmTA conform formulei 5.

Formula 4

Formula 5

unde

ηMG	este randamentul starter-alternatorului de 12 V, astfel cum se menționează la punctul 2 [%]
PRW	este puterea necesară în condiții reale, care este de 750 W
PTA	este puterea necesară în condiții de omologare de tip, care este de 350 W
ηB	este randamentul alternatorului de referință, care este de 67 %

3.2. Calculul reducerii emisiilor de CO2

Reducerea emisiilor de CO2 ale starter-alternatorului de 12 V () [gCO2/km] se calculează conform formulei 6.

Formula 6

unde

ΔPm	este diferența dintre puterea mecanică economisită în condiții reale și puterea mecanică economisită în condițiile omologării de tip, astfel cum se menționează la punctul 3.1.
v	este viteza medie de condus în cadrul procedurii WLTP, care este de 46,6 km/h
VPe	este puterea efectivă consumată, astfel cum se menționează în tabelul 2 [l/kWh]
FC	este factorul de conversie menționat în tabelul 3 [gCO2/l]

Tabelul 2

Tipul de motor	Puterea efectivă consumată (VPe) [l/kWh]
Motor pe benzină sau E85, altul decât cel cu turbocompresor	0,264
Motor pe benzină sau E85 cu turbocompresor	0,280
Motor pe motorină	0,220
Motor pe GPL	0,342
Motor pe GPL cu turbocompresor	0,363
	Puterea efectivă consumată (VPe) [m3/kWh]
GNC (G20), altul decât cu turbocompresor	0,259
Motor pe GNC cu turbocompresor (G20)	0,275

Tabelul 3

Tipul de combustibil	Factorul de conversie (FC) [gCO2/l]
Benzină/E85	2 330
Motorină	2 640
GPL	1 629
	Factorul de conversie (FC) [gCO2/m3]
GNC (G20)	1 795

3.3. Calculul incertitudinii privind reducerea emisiilor de CO2

Incertitudinea privind reducerea emisiilor de CO2 calculată în conformitate cu punctul 3.2 se cuantifică după cum urmează.

În primul rând, se calculează, conform formulei 7, abaterea standard a randamentului starter-alternatorului de 12 V la fiecare dintre punctele de funcționare () [%].

Formula 7

unde

m	este numărul de măsurători j realizate pentru determinarea randamentului starter-alternatorului de 12 V la fiecare punct de funcționare i, astfel cum se menționează la punctul 2
	este randamentul starter-alternatorului de 12 V calculat pentru o măsură individuală j la punctul de funcționare i, astfel cum se menționează la punctul 2 [%]
	este randamentul mediu al starter-alternatorului de 12 V calculat pentru un punct de funcționare i, astfel cum se menționează la punctul 2 [%]

Apoi, se calculează abaterea standard a randamentului starter-alternatorului de 12 V () [%] conform formulei 8.

Formula 8

unde

	este determinat de formula 7 [%]
hi	este frecvența punctului de funcționare i, indicată în tabelul 1

În fine, incertitudinea privind reducerea emisiilor de CO2 () [gCO2/km] ale starter-alternatorului de 12 V se calculează conform formulei 9 și nu depășește 30 % din reducerea emisiilor de CO2.

Formula 9

unde

PRW	este puterea necesară în condiții reale, care este de 750 W
PTA	este puterea necesară în condiții de omologare de tip, care este de 350 W
ηMG	este randamentul starter-alternatorului de 12 V, astfel cum se menționează la punctul 2 [%]
VPe	este puterea efectivă consumată, astfel cum se menționează în tabelul 2 [l/kWh]
CF	este factorul de conversie a combustibilului, astfel cum se specifică în tabelul 3 [gCO2/l]
v	este viteza medie de condus în cadrul procedurii WLTP, care este de 46,6 km/h
	este abaterea standard a randamentului starter-alternatorului de 12 V, calculată conform formulei 8 [%]
ηMG	este randamentul starter-alternatorului de 12 V, astfel cum se menționează la punctul 2 [%]

3.4. Rotunjire

Reducerea emisiilor de CO2 () calculată în conformitate cu punctul 3.2 și incertitudinea privind reducerea emisiilor de CO2 () calculată în conformitate cu punctul 3.3 se rotunjesc la maximum două zecimale.

Fiecare valoare utilizată în calculul reducerii emisiilor de CO2 poate fi aplicată fie nerotunjită, fie rotunjită la numărul minim de zecimale care asigură faptul că impactul total maxim (și anume impactul combinat al tuturor valorilor rotunjite) asupra reducerii emisiilor este mai mic de 0,25 gCO2/km.

3.5. Verificarea față de pragul minim de reducere a emisiilor de CO2

Autoritatea de omologare de tip asigură, pentru fiecare versiune de vehicul echipată cu starter-alternatorul de 12 V că este îndeplinit criteriul pragului minim prevăzut la articolul 9 alineatul (1) litera (b) din Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 725/2011 și (UE) nr. 427/2014 ale Comisiei.

Atunci când verifică dacă este îndeplinit criteriul pragului minim, autoritatea de omologare de tip ia în considerare, în conformitate cu formula 10, reducerea de emisii de CO2 determinată la punctul 3.2, incertitudinea determinată la punctul 3.3 și, după caz, o corecție a CO2, în cazul unei diferențe de masă (Δm) pozitive între starter-alternatorul de 12 V și alternatorul de referință.

În scopul corecției masei pozitive, masa alternatorului de referință se stabilește la 7 kg

Producătorul furnizează autorității de omologare de tip informații privind masa starter-alternatorului de 12 V, certificată de furnizor.

Formula 10

unde

MT	este de 0,5 g de CO2/km, astfel cum se specifică la articolul 9 alineatul (1) litera (b) din Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 725/2011 și (UE) nr. 427/2014
	este reducerea emisiilor de CO2 determinată la punctul 3.2 [gCO2/km]
	incertitudinea privind reducerea totală a emisiilor de CO2 determinată la punctul 3.3 [gCO2/km]
	corecția de CO2, în cazul unei diferențe de masă (Δm) pozitive [kg] între starter-alternatorului de 12 V și alternatorul de referință, valoarea acestei corecții fiind calculată conform tabelului 4 [gCO2/km]

Tabelul 4

Tipul de combustibil	Corecția CO2 ( ) [gCO2/km]
Benzină/E85	0,0277 • Δm
Motorină	0,0383 • Δm
GPL	0,0251 • Δm
GNC	0,0209 • Δm

4. CERTIFICAREA REDUCERII EMISIILOR DE CO2

Reducerea emisiilor de CO2 care trebuie certificată de autoritatea de omologare de tip în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 725/2011 sau (UE) nr. 427/2014 () [gCO2/km] este cea calculată conform formulei 11. Reducerea emisiilor de CO2 se înregistrează în certificatul de omologare de tip pentru fiecare versiune de vehicul echipat cu un starter-alternator de 12 V.

Formula 11

unde

	este reducerea de emisii de CO2 determinată în conformitate cu formula 6 de la punctul 3.2 [gCO2/km]
	este incertitudinea privind reducerea emisiilor de CO2 pentru starter-alternatorul de 12V calculată conform formulei 9 la punctul 3.3 [gCO2/km]

28.8.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 280/28

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/1233 A COMISIEI

din 27 august 2020

de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre

[notificată cu numărul C(2020) 5948]

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 89/662/CEE a Consiliului din 11 decembrie 1989 privind controlul veterinar în cadrul schimburilor intracomunitare în vederea realizării pieței interne (1), în special articolul 9 alineatul (4),

având în vedere Directiva 90/425/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile în schimburile din cadrul Uniunii cu anumite animale vii și produse în vederea realizării pieței interne (2), în special articolul 10 alineatul (4),

având în vedere Directiva 2002/99/CE a Consiliului din 16 decembrie 2002 de stabilire a normelor de sănătate animală care reglementează producția, transformarea, distribuția și introducerea produselor de origine animală destinate consumului uman (3), în special articolul 4 alineatul (3),

întrucât:

(1)

Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a Comisiei (4) prevede măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre în care au fost confirmate cazuri de respectiva boală la porci domestici sau sălbatici (statele membre în cauză). În părțile I-IV ale anexei la decizia de punere în aplicare respectivă sunt menționate și delimitate anumite zone din statele membre în cauză, diferențiate în funcție de nivelul de risc pe baza situației epidemiologice a bolii respective. Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a fost modificată de mai multe ori pentru a se ține seama de evoluția situației epidemiologice din Uniune în ceea ce privește pesta porcină africană, evoluție care necesită să fie reflectată în anexa respectivă. Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a fost modificată cel mai recent prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1211 a Comisiei (5), ca urmare a modificărilor situației epidemiologice a bolii respective în Lituania, Polonia și Slovacia.

(2)	De la data adoptării Deciziei de punere în aplicare (UE) 2020/1211, au apărut noi cazuri de pestă porcină africană la porci domestici din Polonia și Slovacia.

(3)

În august 2020, au fost observate trei focare de pestă porcină africană la porci domestici în districtul olsztyński din Polonia, într-o zonă inclusă în prezent în partea II a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. Aceste focare de pestă porcină africană apărută la porci domestici constituie un nivel crescut de risc care este necesar să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, este necesar ca această zonă din Polonia menționată în partea II a anexei respective, afectată de aceste focare recente de pestă porcină africană, să fie inclusă acum în lista din partea III a anexei respective, în loc de partea sa II.

(4)

În august 2020, au fost observate trei focare de pestă porcină africană apărută la porci domestici din districtele Košice-okolie și Trebišov din Slovacia, în zone menționate în prezent în partea III a anexei respective, situate în imediata apropiere a zonelor menționate în prezent în partea sa II. Aceste focare de pestă porcină africană apărută la porci domestici constituie un nivel crescut de risc care este necesar să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, este necesar ca aceste zone din Slovacia incluse în partea II a anexei respective, aflate în imediata apropiere a zonei menționate în partea III, care sunt afectate de acest focar recent de pestă porcină africană, să fie incluse de acum în lista din partea III a anexei respective, în loc de partea sa II.

(5)

Ca urmare a recentelor focare de pestă porcină africană apărută la porci domestici din Polonia și Slovacia și ținând seama de situația epidemiologică actuală din Uniune, regionalizarea din aceste state membre a fost reevaluată și actualizată. În plus, au fost reevaluate și actualizate și măsurile în vigoare de gestionare a riscurilor. Este necesar ca aceste modificări să fie reflectate în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE.

(6)

Pentru a ține seama de recentele evoluții ale situației epidemiologice a pestei porcine africane din Uniune și pentru a combate într-un mod proactiv riscurile asociate răspândirii bolii respective, este necesar să fie delimitate noi zone cu risc înalt, având o suprafață suficientă, în Polonia și Slovacia, care să fie menționate în mod corespunzător în partea III a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. Având în vedere că partea III a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE cuprinde zonele în care situația epidemiologică este încă în curs de evoluție și foarte dinamică, în cazul în care se aduc modificări zonelor menționate în partea respectivă, este necesar să se acorde întotdeauna o atenție deosebită efectelor asupra zonelor înconjurătoare, astfel cum s-a procedat în cazul de față. Prin urmare, este necesar ca părțile II și III din anexa respectivă să fie modificate în consecință.

(7)	Având în vedere caracterul urgent al situației epidemiologice din Uniune în ceea ce privește răspândirea pestei porcine africane, este important ca modificările anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE efectuate în baza prezentei decizii să intre în vigoare cât mai curând posibil.

(8)	Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE se înlocuiește cu textul anexei la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 27 august 2020.

Pentru Comisie

Stella KYRIAKIDES

Membru al Comisiei

(1) JO L 395, 30.12.1989, p. 13.

(2) JO L 224, 18.8.1990, p. 29.

(3) JO L 18, 23.1.2003, p. 11.

(4) Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a Comisiei din 9 octombrie 2014 privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare 2014/178/UE (JO L 295, 11.10.2014, p. 63).

(5) Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1211 a Comisiei din 20 august 2020 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre (JO L 274, 21.8.2020, p. 32).

ANEXĂ

Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXĂ

PARTEA I

1. Belgia

Următoarele zone din Belgia:

dans la province de Luxembourg:

la zone est délimitée, dans le sens des aiguilles d’une montre, par:

Frontière avec la France,

Rue Mersinhat à Florenville,

La N818 jusque son intersection avec la N83,

La N83 jusque son intersection avec la N884,

La N884 jusque son intersection avec la N824,

La N824 jusque son intersection avec Le Routeux,

Le Routeux,

Rue d’Orgéo,

Rue de la Vierre,

Rue du Bout-d’en-Bas,

Rue Sous l’Eglise,

Rue Notre-Dame,

Rue du Centre,

La N845 jusque son intersection avec la N85,

La N85 jusque son intersection avec la N40,

La N40 jusque son intersection avec la N802,

La N802 jusque son intersection avec la N825,

La N825 jusque son intersection avec la E25-E411,

La E25-E411 jusque son intersection avec la N40,

N40: Burnaimont, Rue de Luxembourg, Rue Ranci, Rue de la Chapelle,

Rue du Tombois,

Rue Du Pierroy,

Rue Saint-Orban,

Rue Saint-Aubain,

Rue des Cottages,

Rue de Relune,

Rue de Rulune,

Route de l’Ermitage,

N87: Route de Habay,

Chemin des Ecoliers,

Le Routy,

Rue Burgknapp,

Rue de la Halte,

Rue du Centre,

Rue de l’Eglise,

Rue du Marquisat,

Rue de la Carrière,

Rue de la Lorraine,

Rue du Beynert,

Millewée,

Rue du Tram,

Millewée,

N4: Route de Bastogne, Avenue de Longwy, Route de Luxembourg,

Frontière avec le Grand-Duché de Luxembourg,

Frontière avec la France, jusque son intersection avec la Rue Mersinhat à Florenville.

2. Estonia

Următoarele zone din Estonia:

—	Hiiu maakond.

3. Ungaria

Următoarele zone din Ungaria:

—

Békés megye 950950, 950960, 950970, 951950, 952050, 952750, 952850, 952950, 953050, 953150, 953650, 953660, 953750, 953850, 953960, 954250, 954260, 954350, 954450, 954550, 954650, 954750, 954850, 954860, 954950, 955050, 955150, 955250, 955260, 955270, 955350, 955450, 955510, 955650, 955750, 955760, 955850, 955950, 956050, 956060, 956150 és 956160 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Bács-Kiskun megye 600150, 600850, 601550, 601650, 601660, 601750, 601850, 601950, 602050, 603250, 603750 és 603850 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Budapest 1 kódszámú, vadgazdálkodási tevékenységre nem alkalmas területe,

—	Csongrád-Csanád megye 800150, 800160, 800250, 802220, 802260, 802310 és 802450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—

Fejér megye 400150, 400250, 400351, 400352, 400450, 400550, 401150, 401250, 401350, 402050, 402350, 402360, 402850, 402950, 403050, 403250, 403350, 403450, 403550, 403650, 403750, 403950, 403960, 403970, 404570, 404650, 404750, 404850, 404950, 404960, 405050, 405750, 405850, 405950, 406050, 406150, 406550, 406650 és 406750 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Jász-Nagykun-Szolnok megye 750150, 750160, 750260, 750350, 750450, 750460, 754450, 754550, 754560, 754570, 754650, 754750, 754950, 755050, 755150, 755250, 755350 és 755450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Komárom-Esztergom megye 250150, 250250, 250350, 250450, 250460, 250550, 250650, 250750, 250850, 250950, 251050, 251150, 251250, 251350, 251360, 251450, 251550, 251650, 251750, 251850, 252150 és 252250, kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—

Pest megye 571550, 572150, 572250, 572350, 572550, 572650, 572750, 572850, 572950, 573150, 573250, 573260, 573350, 573360, 573450, 573850, 573950, 573960, 574050, 574150, 574350, 574360, 574550, 574650, 574750, 574850, 574860, 574950, 575050,575150, 575250, 575350, 575550, 575650, 575750, 575850, 575950, 576050, 576150, 576250, 576350, 576450, 576650, 576750, 576850, 576950, 577050, 577150, 577350, 577450, 577650, 577850, 577950, 578050, 578150, 578250, 578350, 578360, 578450, 578550, 578560, 578650, 578850, 578950, 579050, 579150, 579250, 579350, 579450, 579460, 579550, 579650, 579750, 580250 és 580450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe.

4. Letonia

Următoarele zone din Letonia:

—	Pāvilostas novad Vērgales pagasts,

—	Stopiņu novada daļa, kas atrodas uz rietumiem no autoceļa V36, P4 un P5, Acones ielas, Dauguļupes ielas un Dauguļupītes,

—	Grobiņas novads,

—	Rucavas novada Dunikas pagasts.

5. Lituania

Următoarele zone din Lituania:

—	Klaipėdos rajono savivaldybės: Agluonėnų, Priekulės, Veiviržėnų, Judrėnų, Endriejavo ir Vėžaičių seniūnijos,

—	Kretingos rajono savivaldybės: Darbėnų, Kretingos ir Žalgirio seniūnijos,

—	Plungės rajono savivaldybės: Nausodžio sen. dalis nuo kelio 166 į pietryčius ir Kulių seniūnija,

—	Skuodo rajono savivaldybės: Lenkimų, Mosėdžio, Skuodo, Skuodo miesto seniūnijos.

6. Polonia

Următoarele zone din Polonia:

w województwie warmińsko-mazurskim:

gminy Wielbark i Rozogi w powiecie szczycieńskim,

gminy Janowiec Kościelny, Janowo i część gminy Kozłowo położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Rączki – Kownatki – Gardyny w powiecie nidzickim,

powiat działdowski,

gmina Dąbrówno w powiecie ostródzkim,

gminy Kisielice, Susz, Iława z miastem Iława, Lubawa z miastem Lubawa, w powiecie iławskim,

gmina Grodziczno w powiecie nowomiejskim,

w województwie podlaskim:

gminy Wysokie Mazowieckie z miastem Wysokie Mazowieckie, Czyżew i część gminy Kulesze Kościelne położona na południe od linii wyznaczonej przez linię koleją w powiecie wysokomazowieckim,

gminy Miastkowo, Nowogród, Śniadowo i Zbójna w powiecie łomżyńskim,

gminy Szumowo, Zambrów z miastem Zambrów i część gminy Kołaki Kościelne położona na południe od linii wyznaczonej przez linię kolejową w powiecie zambrowskim,

w województwie mazowieckim:

powiat ostrołęcki,

powiat miejski Ostrołęka,

gminy Bielsk, Brudzeń Duży, Drobin, Gąbin, Łąck, Nowy Duninów, Radzanowo, Słupno i Stara Biała w powiecie płockim,

powiat miejski Płock,

powiat sierpecki,

powiat żuromiński,

gminy Andrzejewo, Brok, Małkinia Górna, Stary Lubotyń, Szulborze Wielkie, Wąsewo, Zaręby Kościelne i Ostrów Mazowiecka z miastem Ostrów Mazowiecka w powiecie ostrowskim,

gminy Dzierzgowo, Lipowiec Kościelny, miasto Mława, Radzanów, Szreńsk, Szydłowo i Wieczfnia Kościelna, w powiecie mławskim,

powiat przasnyski,

powiat makowski,

gminy Gzy, Obryte, Zatory, Pułtusk i część gminy Winnica położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Bielany, Winnica i Pokrzywnica w powiecie pułtuskim,

gminy Brańszczyk, Długosiodło, Rząśnik, Wyszków, Zabrodzie i część gminy Somianka położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 62 w powiecie wyszkowskim,

gminy Kowala, Wierzbica, część gminy Wolanów położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 12 w powiecie radomskim,

powiat miejski Radom,

powiat szydłowiecki,

powiat gostyniński,

w województwie podkarpackim:

gminy Chłopice, Rokietnica, część gminy wiejskiej Jarosław położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę 1580R biegnącą od zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 77, a następnie na południe od drogi 1702R biegnącej do skrzyżowania z droga 1701R i dalej na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 1701R biegnącą od skrzyżowania z drogą 1702R do południowej granicy gminy, część miasta Jarosław położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 94, część gminy Radymno położona na południe od linii wyznaczonej przez autostradę A4, w powiecie jarosławskim,

gminy Medyka, Orły, Stubno, Żurawica, Przemyśl w powiecie przemyskim,

powiat miejski Przemyśl,

gminy Przeworsk z miastem Przeworsk, Gać Jawornik Polski, Kańczuga i Zarzecze w powiecie przeworskim,

powiat łańcucki,

gminy Trzebownisko, Głogów Małopolski i część gminy Sokołów Małopolski położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 875 w powiecie rzeszowskim,

gminy Dzikowiec, Kolbuszowa, Niwiska i Raniżów w powiecie kolbuszowskim,

gminy Borowa, Czermin, Gawłuszowice, Mielec z miastem Mielec, Padew Narodowa, Przecław, Tuszów Narodowy w powiecie mieleckim,

w województwie świętokrzyskim:

powiat opatowski,

powiat sandomierski,

gminy Bogoria, Łubnice, Oleśnica, Osiek, Połaniec, Rytwiany i Staszów w powiecie staszowskim,

gmina Skarżysko Kościelne w powiecie skarżyskim,

gmina Wąchock, część gminy Brody położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 9 oraz na południowy - zachód od linii wyznaczonej przez drogi: nr 0618T biegnącą od północnej granicy gminy do skrzyżowania w miejscowości Lipie, drogę biegnącą od miejscowości Lipie do wschodniej granicy gminy oraz na północ od drogi nr 42 i część gminy Mirzec położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 744 biegnącą od południowej granicy gminy do miejscowości Tychów Stary a następnie przez drogę nr 0566T biegnącą od miejscowości Tychów Stary w kierunku północno - wschodnim do granicy gminy w powiecie starachowickim,

powiat ostrowiecki,

gminy Gowarczów, Końskie i Stąporków w powiecie koneckim,

w województwie łódzkim:

gminy Łyszkowice, Kocierzew Południowy, Kiernozia, Chąśno, Nieborów, część gminy wiejskiej Łowicz położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 92 biegnącej od granicy miasta Łowicz do zachodniej granicy gminy oraz część gminy wiejskiej Łowicz położona na wschód od granicy miasta Łowicz i na północ od granicy gminy Nieborów w powiecie łowickim,

gminy Biała Rawska, Cielądz, Rawa Mazowiecka z miastem Rawa Mazowiecka i Regnów w powiecie rawskim,

powiat skierniewicki,

powiat miejski Skierniewice,

gminy Białaczów, Mniszków, Paradyż, Sławno i Żarnów w powiecie opoczyńskim,

gminy Czerniewice, Inowłódz, Lubochnia, Rzeczyca, Tomaszów Mazowiecki z miastem Tomaszów Mazowiecki i Żelechlinek w powiecie tomaszowskim,

w województwie pomorskim:

gminy Ostaszewo, miasto Krynica Morska oraz część gminy Nowy Dwór Gdański położona na południowy - zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 55 biegnącą od południowej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 7, następnie przez drogę nr 7 i S7 biegnącą do zachodniej granicy gminy w powiecie nowodworskim,

gminy Lichnowy, Miłoradz, Nowy Staw, Malbork z miastem Malbork w powiecie malborskim,

gminy Mikołajki Pomorskie, Stary Targ i Sztum w powiecie sztumskim,

powiat gdański,

Miasto Gdańsk,

powiat tczewski,

powiat kwidzyński,

w województwie lubuskim:

gmina Gubin z miastem Gubin w powiecie krośnieńskim,

gminy Międzyrzecz, Pszczew, Trzciel w powiecie międzyrzeckim,

część gminy Lubrza położona na północ od linii wyznaczonej przez autostradę A2, część gminy Łagów położona na północ od linii wyznaczonej przez autostradę A2, część gminy Zbąszynek położona na północ od linii wyznaczonej przez linię kolejową biegnącą od Zbąszynia do Świebodzina oraz część położona na północ od linii wyznaczonej przez linię kolejową biegnącą od miasta Zbąszynek w kierunku zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 1210F, a następnie przez drogę 1210F biegnącą od skrzyżowania z linia kolejową do zachodniej granicy gminy, część gminy Szczaniec położona na północ od linii wyznaczonej przez linię kolejową, część gminy Świebodzin położona na północ od linii wyznaczonej przez autostradę A2w powiecie świebodzińskim,

gminy Cybinka, Ośno Lubuskie i Rzepin w powiecie słubickim,

gmina Sulęcin i część gminy Torzym położona na północ od linii wyznaczonej przez autostradę A2 w powiecie sulęcińskim,

w województwie dolnośląskim:

gminy Bolesławiec z miastem Bolesławiec, Gromadka i Osiecznica w powiecie bolesławieckim,

gmina Węgliniec w powiecie zgorzeleckim,

gmina Chocianów i część gminy Przemków położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 12 w powiecie polkowickim,

gmina Jemielno, Niechlów i Góra w powiecie górowskim,

gmina Rudna i Lubin z miastem Lubin w powiecie lubińskim,

w województwie wielkopolskim:

gminy Krzemieniewo, Rydzyna, część gminy Święciechowa położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 12w powiecie leszczyńskim,

powiat nowotomyski,

gminy Granowo, Grodzisk Wielkopolski i część gminy Kamieniec położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 308 w powiecie grodziskim,

gminy Czempiń, miasto Kościan, część gminy wiejskiej Kościan położona na północny – zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 5 oraz na wschód od linii wyznaczonej przez kanał Obry, część gminy Krzywiń położona na wschód od linii wyznaczonej przez kanał Obry w powiecie kościańskim,

powiat miejski Poznań,

gminy Rokietnica, Suchy Las, Mosina, miasto Luboń, miasto Puszczykowo, część gminy Komorniki położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 5, część gminy Stęszew położona na południowy – wschód od linii wyznaczonej przez drogi nr 5 i 32 i część gminy Kórnik położona na zachód od linii wyznaczonych przez drogi: nr S11 biegnącą od północnej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 434 i drogę nr 434 biegnącą od tego skrzyżowania do południowej granicy gminy w powiecie poznańskim,

gminy Pniewy, Szamotuły, część gminy Duszniki położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 306 biegnącą od południowej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 92 oraz na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 92 biegnącą od wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 306, część gminy Kaźmierz położona na północ i na zachód od linii wyznaczonych przez drogi: nr 92 biegnącą od zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą łączącą miejscowości Witkowice – Gorszewice – Kaźmierz (wzdłuż ulic Czereśniowa, Dworcowa, Marii Konopnickiej) – Chlewiska, biegnącą do wschodniej granicy gminy w powiecie szamotulskim.

7. Slovacia

Următoarele zone din Slovacia:

—	the whole district of Vranov nad Topľou,

—	the whole district of Humenné,

—	the whole district of Snina,

—	the whole district of Sobrance, except municipalities included in part III

—

in the district of Michalovce, the whole municipalities of Tušice, Moravany, Pozdišovce, Michalovce, Zalužice, Lúčky, Závadka, Hnojné, Poruba pod Vihorlatom, Jovsa, Kusín, Klokočov, Kaluža, Vinné, Trnava pri Laborci, Oreské, Staré, Zbudza, Petrovce nad Laborcom, Lesné, Suché, Rakovec nad Ondavou, Nacina Ves, Voľa, Pusté Čemerné and Strážske,

—	in the district of Gelnica, the whole municipalities of Uhorná, Smolnícka Huta, Mníšek nad Hnilcom, Prakovce, Helcmanovce, Gelnica, Kojšov, Veľký Folkmár, Jaklovce, Žakarovce, Margecany, Henclová and Stará Voda,

—

in the district of Prešov, the whole municipalities of Klenov, Miklušovce, Sedlice, Suchá dolina, Janov, Radatice, Ľubovec, Ličartovce, Drienovská Nová Ves, Kendice, Petrovany, Drienov, Lemešany, Janovík, Bretejovce, Seniakovce, Šarišské Bohdanovce, Varhaňovce, Brestov Mirkovce, Žehňa, Tuhrina, Lúčina and Červenica,

—	in the district of Rožňava, the whole municipalities of Brzotín, Gočaltovo, Honce, Jovice, Kružná, Kunová Teplica, Pača, Pašková, Pašková, Rakovnica, Rozložná, Rožňavské Bystré, Rožňava, Rudná, Štítnik, Vidová, Čučma and Betliar,

—	in the district of Revúca, the whole municipalities of Držkovce, Chvalová, Gemerské Teplice, Gemerský Sad, Hucín, Jelšava, Leváre, Licince, Nadraž, Prihradzany, Sekerešovo, Šivetice, Kameňany, Višňové, Rybník and Sása,

—	in the district of Rimavská Sobota, municipalities located south of the road No.526 not included in Part II,

—

in the district of Lučenec, the whole municipalities of Trenč, Veľká nad Ipľom, Jelšovec, Panické Dravce, Lučenec, Kalonda, Rapovce, Trebeľovce, Mučín, Lipovany, Pleš, Fiľakovské Kováče, Ratka, Fiľakovo, Biskupice, Belina, Radzovce, Čakanovce, Šiatorská Bukovinka, Čamovce, Šurice, Halič, Mašková, Ľuboreč, Šíd and Prša,

—

in the district of Veľký Krtíš, the whole municipalities of Ipeľské Predmostie, Veľká Ves nad Ipľom, Sečianky, Kleňany, Hrušov, Vinica, Balog nad Ipľom, Dolinka, Kosihy nad Ipľom, Ďurkovce, Širákov, Kamenné Kosihy, Seľany, Veľká Čalomija, Malá Čalomija, Koláre, Trebušovce, Chrastince, Lesenice, Slovenské Ďarmoty, Opatovská Nová Ves, Bátorová, Nenince, Záhorce, Želovce, Sklabiná, Nová Ves, Obeckov, Vrbovka, Kiarov, Kováčovce, Zombor, Olováry, Čeláre, Glabušovce, Veľké Straciny, Malé Straciny, Malý Krtíš, Veľký Krtíš, Pôtor, Veľké Zlievce, Malé Zlievce, Bušince, Muľa, Ľuboriečka, Dolná Strehová, Vieska, Slovenské Kľačany, Horná Strehová, Chrťany and Závada.

8. Grecia

Următoarele zone din Grecia:

—

in the regional unit of Drama:

—	the community departments of Sidironero and Skaloti and the municipal departments of Livadero and Ksiropotamo (in Drama municipality),

—	the municipal department of Paranesti (in Paranesti municipality),

—	the municipal departments of Kokkinogeia, Mikropoli, Panorama, Pyrgoi (in Prosotsani municipality),

—	the municipal departments of Kato Nevrokopi, Chrysokefalo, Achladea, Vathytopos, Volakas, Granitis, Dasotos, Eksohi, Katafyto, Lefkogeia, Mikrokleisoura, Mikromilea, Ochyro, Pagoneri, Perithorio, Kato Vrontou and Potamoi (in Kato Nevrokopi municipality),

—

in the regional unit of Xanthi:

—	the municipal departments of Kimmerion, Stavroupoli, Gerakas, Dafnonas, Komnina, Kariofyto and Neochori (in Xanthi municipality),

—	the community departments of Satres, Thermes, Kotyli, and the municipal departments of Myki, Echinos and Oraio and (in Myki municipality),

—	the community department of Selero and the municipal department of Sounio (in Avdira municipality),

—

in the regional unit of Rodopi:

—	the municipal departments of Komotini, Anthochorio, Gratini, Thrylorio, Kalhas, Karydia, Kikidio, Kosmio, Pandrosos, Aigeiros, Kallisti, Meleti, Neo Sidirochori and Mega Doukato (in Komotini municipality),

—	the municipal departments of Ipio, Arriana, Darmeni, Archontika, Fillyra, Ano Drosini, Aratos and the Community Departments Kehros and Organi (in Arriana municipality),

—	the municipal departments of Iasmos, Sostis, Asomatoi, Polyanthos and Amvrosia and the community department of Amaxades (in Iasmos municipality),

—	the municipal department of Amaranta (in Maroneia Sapon municipality),

—

in the regional unit of Evros:

—	the municipal departments of Kyriaki, Mandra, Mavrokklisi, Mikro Dereio, Protokklisi, Roussa, Goniko, Geriko, Sidirochori, Megalo Derio, Sidiro, Giannouli, Agriani and Petrolofos (in Soufli municipality),

—	the municipal departments of Dikaia, Arzos, Elaia, Therapio, Komara, Marasia, Ormenio, Pentalofos, Petrota, Plati, Ptelea, Kyprinos, Zoni, Fulakio, Spilaio, Nea Vyssa, Kavili, Kastanies, Rizia, Sterna, Ampelakia, Valtos, Megali Doxipara, Neochori and Chandras (in Orestiada municipality),

—	the municipal departments of Asvestades, Ellinochori, Karoti, Koufovouno, Kiani, Mani, Sitochori, Alepochori, Asproneri, Metaxades, Vrysika, Doksa, Elafoxori, Ladi, Paliouri and Poimeniko (in Didymoteixo municipality),

—

in the regional unit of Serres:

—

the municipal departments of Kerkini, Livadia, Makrynitsa, Neochori, Platanakia, Petritsi, Akritochori, Vyroneia, Gonimo, Mandraki, Megalochori, Rodopoli, Ano Poroia, Katw Poroia, Sidirokastro, Vamvakophyto, Promahonas, Kamaroto, Strymonochori, Charopo, Kastanousi and Chortero and the community departments of Achladochori, Agkistro and Kapnophyto (in Sintiki municipality),

—	the municipal departments of Serres, Elaionas and Oinoussa and the community departments of Orini and Ano Vrontou (in Serres municipality),

—	the municipal departments of Dasochoriou, Irakleia, Valtero, Karperi, Koimisi, Lithotopos, Limnochori, Podismeno and Chrysochorafa (in Irakleia municipality).

PARTEA II

1. Belgia

Următoarele zone din Belgia:

dans la province de Luxembourg:

la zone est délimitée, dans le sens des aiguilles d’une montre, par:

La Rue de la Station (N85) à Florenville jusque son intersection avec la N894,

La N894 jusque son intersection avec la rue Grande,

La rue Grande jusque son intersection avec la rue de Neufchâteau,

La rue de Neufchâteau jusque son intersection avec Hosseuse,

Hosseuse,

La Roquignole,

Les Chanvières,

La Fosse du Loup,

Le Sart,

La N801 jusque son intersection avec la rue de l’Accord,

La rue de l’Accord,

La rue du Fet,

La N40 jusque son intersection avec la E25-E411,

La E25-E411 jusque son intersection avec la N81 au niveau de Weyler,

La N81 jusque son intersection avec la N883 au niveau d’Aubange,

La N883 jusque son intersection avec la N88 au niveau d’Aubange,

La N88 jusque son intersection avec la N811,

La N811 jusque son intersection avec la rue Baillet Latour,

La rue Baillet Latour jusque son intersection avec la N88,

La N88 (rue Baillet Latour, rue Fontaine des Dames, rue Yvan Gils, rue de Virton, rue de Gérouville, Route de Meix) jusque son intersection avec la N981,

La N981 (rue de Virton) jusque son intersection avec la N83,

La N83 (rue du Faing, rue de Bouillon, rue Albert 1er, rue d’Arlon) jusque son intersection avec la N85 (Rue de la Station) à Florenville.

2. Bulgaria

Următoarele zone din Bulgaria:

—	the whole region of Haskovo,

—	the whole region of Yambol,

—	the whole region of Stara Zagora,

—	the whole region of Pernik,

—	the whole region of Kyustendil,

—	the whole region of Plovdiv,

—	the whole region of Pazardzhik,

—	the whole region of Smolyan,

—	the whole region of Burgas excluding the areas in Part III.

3. Estonia

Următoarele zone din Estonia:

—	Eesti Vabariik (välja arvatud Hiiu maakond).

4. Ungaria

Următoarele zone din Ungaria:

—

Békés megye 950150, 950250, 950350, 950450, 950550, 950650, 950660, 950750, 950850, 950860, 951050, 951150, 951250, 951260, 951350, 951450, 951460, 951550, 951650, 951750, 952150, 952250, 952350, 952450, 952550, 952650, 953250, 953260, 953270, 953350, 953450, 953550, 953560, 953950, 954050, 954060, 954150, 956250, 956350, 956450, 956550, 956650 és 956750 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Borsod-Abaúj-Zemplén megye valamennyi vadgazdálkodási egységének teljes területe,

—	Fejér megye 403150, 403160, 403260, 404250, 404550, 404560, 405450, 405550, 405650, 406450 és 407050 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Hajdú-Bihar megye valamennyi vadgazdálkodási egységének teljes területe,

—	Heves megye valamennyi vadgazdálkodási egységének teljes területe,

—

Jász-Nagykun-Szolnok megye 750250, 750550, 750650, 750750, 750850, 750970, 750980, 751050, 751150, 751160, 751250, 751260, 751350, 751360, 751450, 751460, 751470, 751550, 751650, 751750, 751850, 751950, 752150, 752250, 752350, 752450, 752460, 752550, 752560, 752650, 752750, 752850, 752950, 753060, 753070, 753150, 753250, 753310, 753450, 753550, 753650, 753660, 753750, 753850, 753950, 753960, 754050, 754150, 754250, 754360, 754370, 754850, 755550, 755650 és 755750 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Komárom-Esztergom megye: 251950, 252050, 252350, 252450, 252460, 252550, 252650, 252750, 252850, 252860, 252950, 252960, 253050, 253150, 253250, 253350, 253450 és 253550 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Nógrád megye valamennyi vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Pest megye 570150, 570250, 570350, 570450, 570550, 570650, 570750, 570850, 570950, 571050, 571150, 571250, 571350, 571650, 571750, 571760, 571850, 571950, 572050, 573550, 573650, 574250, 577250, 580050 és 580150 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Szabolcs-Szatmár-Bereg megye valamennyi vadgazdálkodási egységének teljes területe.

5. Letonia

Următoarele zone din Letonia:

—	Ādažu novads,

—

Aizputes novada, Aizputes un Cīravas pagasts, Kalvenes pagasta daļa uz rietumiem no ceļa pie Vārtājas upes līdz autoceļam A9, uz dienvidiem no autoceļa A9, uz rietumiem no autoceļa V1200, Kazdangas pagasta daļa uz rietumiem no ceļa V1200, P115, P117, V1296 un Lažas pagasta daļa uz dienvidiem no autoceļa caur Miķelīšu mežu līdz autoceļam 1265, uz rietumiem no autoceļa, kas savieno autoceļu 1265 pie Mežmaļiem līdz robežai ar Rīvas upi, Aizputes pilsēta,

—	Aglonas novads,

—	Aizkraukles novads,

—	Aknīstes novads,

—	Alojas novads,

—	Alūksnes novads,

—	Amatas novads,

—	Apes novads,

—	Auces novads,

—	Babītes novads,

—	Baldones novads,

—	Baltinavas novads,

—	Balvu novads,

—	Bauskas novads,

—	Beverīnas novads,

—	Brocēnu novads,

—	Burtnieku novads,

—	Carnikavas novads,

—	Cēsu novads,

—	Cesvaines novads,

—	Ciblas novads,

—	Dagdas novads,

—	Daugavpils novads,

—	Dobeles novads,

—	Dundagas novads,

—	Durbes novads,

—	Engures novads,

—	Ērgļu novads,

—	Garkalnes novads,

—	Gulbenes novads,

—	Iecavas novads,

—	Ikšķiles novads,

—	Ilūkstes novads,

—	Inčukalna novads,

—	Jaunjelgavas novads,

—	Jaunpiebalgas novads,

—	Jaunpils novads,

—	Jēkabpils novads,

—	Jelgavas novads,

—	Kandavas novads,

—	Kārsavas novads,

—	Ķeguma novads,

—	Ķekavas novads,

—	Kocēnu novads,

—	Kokneses novads,

—	Krāslavas novads,

—	Krimuldas novads,

—	Krustpils novads,

—

Kuldīgas novada Ēdoles pagasta daļa uz ziemeļiem no autoceļa 1269, 1271, uz austrumiem no autoceļa 1288, uz ziemeļiem no autoceļa P119, Īvandes pagasta daļa uz ziemeļiem no autoceļa P119, uz austrumiem no autoceļa 1292, 1279, uz austrumiem no autoceļa, kas savieno autoceļu 1279 no Upītēm līdz autoceļam 1290, Kurmāles pagasta daļa uz ziemeļiem no autoceļa 1290, uz austrumiem no autoceļa, kas savieno autoceļu 1290 no Alejām līdz autoceļam 1283, uz austrumiem no autoceļa 1283 un P112, Turlavas pagasta daļa uz dienvidiem no autoceļa P112, Laidu pagasta daļa uz ziemeļiem no autoceļa V1296, Padures, Rumbas, Rendas, Kabiles, Vārmes, Pelču un Snēpeles pagasts, Kuldīgas pilsēta,

—	Lielvārdes novads,

—	Līgatnes novads,

—	Limbažu novads,

—	Līvānu novads,

—	Lubānas novads,

—	Ludzas novads,

—	Madonas novads,

—	Mālpils novads,

—	Mārupes novads,

—	Mazsalacas novads,

—	Mērsraga novads,

—	Naukšēnu novads,

—	Neretas novads,

—	Ogres novads,

—	Olaines novads,

—	Ozolnieku novads,

—	Pārgaujas novads,

—	Pāvilostas novada Sakas pagasts, Pāvilostas pilsēta,

—	Pļaviņu novads,

—	Preiļu novads,

—	Priekules novads,

—	Priekuļu novads,

—	Raunas novads,

—	republikas pilsēta Daugavpils,

—	republikas pilsēta Jelgava,

—	republikas pilsēta Jēkabpils,

—	republikas pilsēta Jūrmala,

—	republikas pilsēta Rēzekne,

—	republikas pilsēta Valmiera,

—	Rēzeknes novads,

—	Riebiņu novads,

—	Rojas novads,

—	Ropažu novads,

—	Rugāju novads,

—	Rundāles novads,

—	Rūjienas novads,

—	Salacgrīvas novads,

—	Salas novads,

—	Salaspils novads,

—	Saldus novads,

—	Saulkrastu novads,

—	Sējas novads,

—	Siguldas novads,

—	Skrīveru novads,

—	Skrundas novada Raņķu pagasta daļa uz ziemeļiem no autoceļa V1272 līdz robežai ar Ventas upi, Skrundas pagasta daļa no Skrundas uz ziemeļiem no autoceļa A9 un austrumiem no Ventas upes,

—	Smiltenes novads,

—	Stopiņu novada daļa, kas atrodas uz austrumiem no autoceļa V36, P4 un P5, Acones ielas, Dauguļupes ielas un Dauguļupītes,

—	Strenču novads,

—	Talsu novads,

—	Tērvetes novads,

—	Tukuma novads,

—	Vaiņodes novada Vaiņodes pagasts un Embūtes pagasta daļa uz dienvidiem autoceļa P116, P106,

—	Valkas novads,

—	Varakļānu novads,

—	Vārkavas novads,

—	Vecpiebalgas novads,

—	Vecumnieku novads,

—	Ventspils novads,

—	Viesītes novads,

—	Viļakas novads,

—	Viļānu novads,

—	Zilupes novads.

6. Lituania

Următoarele zone din Lituania:

—	Alytaus miesto savivaldybė,

—	Alytaus rajono savivaldybė: Alytaus, Alovės, Butrimonių, Daugų, Nemunaičio, Pivašiūnų, Punios, Raitininkų seniūnijos,

—	Anykščių rajono savivaldybė,

—	Akmenės rajono savivaldybė,

—	Biržų miesto savivaldybė,

—	Biržų rajono savivaldybė,

—	Druskininkų savivaldybė,

—	Elektrėnų savivaldybė,

—	Ignalinos rajono savivaldybė,

—	Jonavos rajono savivaldybė,

—	Joniškio rajono savivaldybė,

—	Jurbarko rajono savivaldybė: Eržvilko, Girdžių, Jurbarko miesto, Jurbarkų, Raudonės, Šimkaičių, Skirsnemunės, Smalininkų, Veliuonos, Viešvilės seniūnijos,

—	Kaišiadorių rajono savivaldybė,

—	Kalvarijos savivaldybė,

—	Kauno miesto savivaldybė,

—

Kauno rajono savivaldybė: Domeikavos, Garliavos, Garliavos apylinkių, Karmėlavos, Lapių, Linksmakalnio, Neveronių, Rokų, Samylų, Taurakiemio, Vandžiogalos ir Vilkijos seniūnijos, Babtų seniūnijos dalis į rytus nuo kelio A1, Užliedžių seniūnijos dalis į rytus nuo kelio A1 ir Vilkijos apylinkių seniūnijos dalis į vakarus nuo kelio Nr. 1907,

—	Kazlų rūdos savivaldybė: Kazlų rūdos seniūnija į šiaurę nuo kelio Nr. 230, į rytus nuo kelio Kokė-Užbaliai-Čečetai iki kelio Nr. 2610 ir į pietus nuo kelio Nr. 2610,

—	Kelmės rajono savivaldybė,

—	Kėdainių rajono savivaldybė: Dotnuvos, Gudžiūnų, Kėdainių miesto, Krakių, Pelėdnagių, Surviliškio, Šėtos, Truskavos, Vilainių ir Josvainių seniūnijos dalis į šiaurę ir rytus nuo kelio Nr. 229 ir Nr. 2032,

—	Kupiškio rajono savivaldybė,

—	Kretingos rajono savivaldybė: Imbarės, Kūlupėnų ir Kartenos seniūnijos,

—	Lazdijų rajono savivaldybė,

—	Marijampolės savivaldybė: Degučių, Marijampolės, Mokolų, Liudvinavo ir Narto seniūnijos,

—	Mažeikių rajono savivaldybė,

—	Molėtų rajono savivaldybė: Alantos seniūnijos dalis į vakarus nuo kelio 119 ir į šiaurę nuo kelio Nr. 2828, Balninkų, Dubingių, Giedraičių, Joniškio ir Videniškių seniūnijos,

—	Pagėgių savivaldybė,

—	Pakruojo rajono savivaldybė,

—	Panevėžio rajono savivaldybė,

—	Panevėžio miesto savivaldybė,

—	Pasvalio rajono savivaldybė,

—	Radviliškio rajono savivaldybė,

—	Rietavo savivaldybė,

—	Prienų rajono savivaldybė: Stakliškių ir Veiverių seniūnijos,

—	Plungės rajono savivaldybė: Žlibinų, Stalgėnų, Nausodžio sen. dalis nuo kelio Nr. 166 į šiaurės vakarus, Plungės miesto ir Šateikių seniūnijos,

—	Raseinių rajono savivaldybė: Betygalos, Girkalnio, Kalnujų, Nemakščių, Pagojukų, Paliepių, Raseinių miesto, Raseinių, Šiluvos, Viduklės seniūnijos,

—	Rokiškio rajono savivaldybė,

—	Skuodo rajono savivaldybės: Aleksandrijos ir Ylakių seniūnijos,

—	Šakių rajono savivaldybė,

—	Šalčininkų rajono savivaldybė,

—	Šiaulių miesto savivaldybė,

—	Šiaulių rajono savivaldybė,

—	Šilutės rajono savivaldybė,

—	Širvintų rajono savivaldybė,

—	Šilalės rajono savivaldybė,

—	Švenčionių rajono savivaldybė,

—	Tauragės rajono savivaldybė,

—	Telšių rajono savivaldybė,

—	Trakų rajono savivaldybė,

—	Ukmergės rajono savivaldybė,

—	Utenos rajono savivaldybė,

—	Varėnos rajono savivaldybė,

—	Vilniaus miesto savivaldybė,

—	Vilniaus rajono savivaldybė,

—	Vilkaviškio rajono savivaldybė: Bartninkų, Gražiškių, Keturvalakių, Kybartų, Klausučių, Pajevonio, Šeimenos, Vilkaviškio miesto, Virbalio, Vištyčio seniūnijos,

—	Visagino savivaldybė,

—	Zarasų rajono savivaldybė.

7. Polonia

Următoarele zone din Polonia:

w województwie warmińsko-mazurskim:

gminy Kalinowo, Stare Juchy, część gminy Prostki położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od północnej granicy gminy łączącą miejscowości Żelazki – Dąbrowskie - Długosze do południowej granicy gminy i część gminy wiejskiej Ełk położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 667 biegnącą od miejscowości Bajtkowo do miejscowości Nowa Wieś Ełcka, a następnie na północ od linii wyznaczonej przez rzekę Ełk biegnącą od miejscowości Nowa Wieś Ełcka do wschodniej granicy gminy w powiecie ełckim,

gminy Elbląg, Gronowo Elbląskie, Milejewo, Młynary, Markusy, Rychliki i Tolkmicko w powiecie elbląskim,

powiat miejski Elbląg,

powiat gołdapski,

gminy Orzysz, Pisz, Ruciane - Nida oraz część gminy Biała Piska położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę 667 biegnącą od północnej granicy gminy do miejscowości Biała Piska, a następnie na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 58 biegnącą od miejscowości Biała Piska do wschodniej granicy gminy w powiecie piskim,

gmina Górowo Iławeckie z miastem Górowo Iławeckie w powiecie bartoszyckim,

gminy Biskupiec, Kolno, część gminy Olsztynek położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr S51 biegnącą od wschodniej granicy gminy do miejscowości Ameryka oraz na zachód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od skrzyżowania z drogą S51 do północnej granicy gminy, łączącej miejscowości Mańki – Mycyny – Ameryka, część gminy Świątki położona na zachód od linii wyznaczonej przez rzekę Pasłęka, w powiecie olsztyńskim,

gminy Grunwald, Łukta, Małdyty, Miłomłyn, Miłakowo, Ostróda z miastem Ostróda i część gminy Morąg położona na południe od linii wyznaczonej przez linię kolejową biegnącą od Olsztyna do Elbląga w powiecie ostródzkim,

część gminy Ryn położona na południe od linii wyznaczonej przez linię kolejową łączącą miejscowości Giżycko i Kętrzyn w powiecie giżyckim,

gminy Braniewo i miasto Braniewo, Frombork, Lelkowo, Pieniężno, Płoskinia oraz część gminy Wilczęta położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 509 w powiecie braniewskim,

gmina Reszel, część gminy Kętrzyn położona na południe od linii kolejowej łączącej miejscowości Giżycko i Kętrzyn biegnącej do granicy miasta Kętrzyn, na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 591 biegnącą od miasta Kętrzyn do północnej granicy gminy oraz na zachód i na południe od zachodniej i południowej granicy miasta Kętrzyn, miasto Kętrzyn i część gminy Korsze położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od wschodniej granicy łączącą miejscowości Krelikiejmy i Sątoczno i na wschód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Sątoczno, Sajna Wielka biegnącą do skrzyżowania z drogą nr 590 w miejscowości Glitajny, a następnie na wschód od drogi nr 590 do skrzyżowania z drogą nr 592 i na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 592 biegnącą od zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 590 w powiecie kętrzyńskim,

gminy Lubomino i Orneta w powiecie lidzbarskim,

gmina Nidzica i część gminy Kozłowo położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Rączki – Kownatki – Gardyny w powiecie nidzickim,

gminy Dźwierzuty, Jedwabno, Pasym, Szczytno i miasto Szczytno i Świętajno w powiecie szczycieńskim,

powiat mrągowski,

gmina Zalewo w powiecie iławskim,

w województwie podlaskim:

gminy Orla, Rudka, Brańsk z miastem Brańsk, Boćki w powiecie bielskim,

gminy Radziłów, Rajgród Wąsosz, część gminy wiejskiej Grajewo położona na południe o linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od zachodniej granicy gminy łączącą miejscowości: Mareckie – Łękowo – Kacprowo – Ruda, a następnie od miejscowości Ruda na południe od rzeki Binduga uchodzącej do rzeki Ełk i następnie na południe od linii wyznaczonej przez rzekę Ełk od ujścia rzeki Binduga do wschodniej granicy gminy w powiecie grajewskim,

powiat moniecki,

powiat sejneński,

gminy Łomża, Piątnica, Jedwabne, Przytuły i Wiznaw powiecie łomżyńskim,

powiat miejski Łomża,

gminy Dziadkowice, Grodzisk, Mielnik, Milejczyce, Nurzec-Stacja i Siemiatycze z miastem Siemiatycze w powiecie siemiatyckim,

powiat hajnowski,

gminy Klukowo, Szepietowo, Kobylin-Borzymy, Nowe Piekuty, Sokoły i część gminy Kulesze Kościelne położona na północ od linii wyznaczonej przez linię kolejową w powiecie wysokomazowieckim,

gmina Rutki i część gminy Kołaki Kościelne położona na północ od linii wyznaczonej przez linię kolejową w powiecie zambrowskim,

powiat kolneński z miastem Kolno,

gminy Czarna Białostocka, Dobrzyniewo Duże, Gródek, Michałowo, Supraśl, Tykocin, Wasilków, Zabłudów, Zawady, Choroszcz i część gminy Poświętne położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 681 w powiecie białostockim,

gminy Filipów, Jeleniewo, Przerośl, Raczki, Rutka-Tartak, Suwałki, Szypliszki Wiżajny oraz część gminy Bakałarzewo położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę 653 biegnącej od zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą 1122B oraz na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 1122B biegnącą od drogi 653 w kierunku południowym do skrzyżowania z drogą 1124B i następnie na północny - wschód od drogi nr 1124B biegnącej od skrzyżowania z drogą 1122B do granicy z gminą Raczki w powiecie suwalskim

powiat miejski Suwałki,

powiat augustowski,

powiat sokólski,

powiat miejski Białystok,

w województwie mazowieckim:

powiat siedlecki,

powiat miejski Siedlce,

gminy Bielany, Ceranów, Kosów Lacki, Repki i gmina wiejska Sokołów Podlaski w powiecie sokołowskim,

powiat węgrowski,

powiat łosicki,

powiat ciechanowski,

powiat sochaczewski,

powiat zwoleński,

gminy Garbatka – Letnisko, Gniewoszów i Sieciechów w powiecie kozienickim,

powiat lipski,

gminy Gózd, Iłża, Jastrzębia, Jedlnia Letnisko, Pionki z miastem Pionki, Skaryszew, Jedlińsk, Przytyk, Zakrzew, część gminy Wolanów położona na północ od drogi nr 12 i w powiecie radomskim,

gminy Bodzanów, Bulkowo, Staroźreby, Słubice, Wyszogród i Mała Wieś w powiecie płockim,

powiat nowodworski,

powiat płoński,

gminy Pokrzywnica, Świercze i część gminy Winnica położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Bielany, Winnica i Pokrzywnica w powiecie pułtuskim,

powiat wołomiński,

część gminy Somianka położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 62 w powiecie wyszkowskim,

gminy Borowie, Garwolin z miastem Garwolin, Miastków Kościelny, Parysów, Pilawa, część gminy Wilga położona na północ od linii wyznaczonej przez rzekę Wilga biegnącą od wschodniej granicy gminy do ujścia do rzeki Wisły, część gminy Górzno położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Łąki i Górzno biegnącą od wschodniej granicy gminy, następnie od miejscowości Górzno na północ od drogi nr 1328W biegnącej do drogi nr 17, a następnie na północ od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od drogi nr 17 do zachodniej granicy gminy przez miejscowości Józefów i Kobyla Wola w powiecie garwolińskim,

gmina Boguty – Pianki w powiecie ostrowskim,

gminy Stupsk, Wiśniewo i Strzegowo w powiecie mławskim,

powiat miński,

powiat otwocki,

powiat warszawski zachodni,

powiat legionowski,

powiat piaseczyński,

powiat pruszkowski,

powiat grójecki,

powiat grodziski,

powiat żyrardowski,

gminy Białobrzegi, Promna, Radzanów, Stara Błotnica, Wyśmierzyce w powiecie białobrzeskim,

powiat przysuski,

powiat miejski Warszawa,

w województwie lubelskim:

powiat bialski,

powiat miejski Biała Podlaska,

gminy Batorz, Godziszów, Janów Lubelski, Modliborzyce i Potok Wielki w powiecie janowskim,

powiat puławski,

gminy Nowodwór, Ułęż, miasto Dęblin i część gminy Ryki położona na południe od linii wyznaczonej przez linię kolejową powiecie ryckim,

gminy Adamów, Krzywda, Stoczek Łukowski z miastem Stoczek Łukowski, Wola Mysłowska, Trzebieszów, Stanin, gmina wiejska Łuków i miasto Łuków w powiecie łukowskim,

gminy Bychawa, Głusk, Jabłonna, Krzczonów, Garbów Strzyżewice, Wysokie, Bełżyce, Borzechów, Niedrzwica Duża, Konopnica, Wojciechów i Zakrzew w powiecie lubelskim,

gmina Uścimów w powiecie lubartowskim,

gminy Mełgiew, Rybczewice, Piaski i miasto Świdnik w powiecie świdnickim,

gmina Fajsławice, część gminy Żółkiewka położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 842 i część gminy Łopiennik Górny położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 17 w powiecie krasnostawskim,

gminy Chełm, Ruda – Huta, Sawin, część gminy Dorohusk położona na północ od linii wyznaczonej przez linię kolejową, część gminy Wojsławice położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę 1839L, część gminy Leśniowice położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę 1839L w powiecie chełmskim,

powiat miejski Chełm,

powiat kraśnicki,

powiat opolski,

gminy Dębowa Kłoda, Jabłoń, Podedwórze, Sosnowica w powiecie parczewskim,

gminy Stary Brus, Wola Uhruska, część gminy wiejskiej Włodawa położona na południe od południowej granicy miasta Włodawa i część gminy Hańsk położona na wschód od linii wyznaczonej od drogi nr 819 w powiecie włodawskim,

gmina Kąkolewnica, Komarówka Podlaska i Ulan Majorat w powiecie radzyńskim,

w województwie podkarpackim:

powiat stalowowolski,

gminy Horyniec-Zdrój, Oleszyce, Lubaczów z miastem Lubaczów, Wielkie Oczy i część gminy Cieszanów położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 865 biegnącą od południowej granicy gminy do skrzyżowania z drogą 863, a następnie na zachód od drogi nr 863 biegnącej do miejscowości Lubliniec i dalej na zachód od drogi biegnącej przez Nowy Lubliniec do północnej granicy gminy w powiecie lubaczowskim,

gminy Laszki, część gminy Radymno położona na północ od linii wyznaczonej przez autostradę A4 z miastem Radymno, część gminy Wiązownica położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 865 w powiecie jarosławskim,

gmina Kamień, część gminy Sokołów Małopolski położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 875 w powiecie rzeszowskim,

gminy Cmolas i Majdan Królewski w powiecie kolbuszowskim,

gminy Grodzisko Dolne, Nowa Sarzyna, miasto Leżajsk, część gminy wiejskiej Leżajsk położona na zachód od linii wyznaczonej przez rzekę San, część gminy Kuryłówka położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od północnej granicy gminy łączącej miejscowości Brzyska Wola – Dąbrowica - Ożanna do południowej granicy gminy w powiecie leżajskim,

powiat niżański,

powiat tarnobrzeski,

w województwie pomorskim:

gminy Dzierzgoń i Stary Dzierzgoń w powiecie sztumskim,

gmina Stare Pole w powiecie malborskim,

gminy Stegny, Sztutowo i część gminy Nowy Dwór Gdański położona na północny - wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 55 biegnącą od południowej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 7, następnie przez drogę nr 7 i S7 biegnącą do zachodniej granicy gminyw powiecie nowodworskim,

w województwie świętokrzyskim:

gmina Tarłów i część gminy Ożarów położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 74 w powiecie opatowskim,

część gminy Brody położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 9 oraz na północny - wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 0618T biegącą od północnej granicy gminy do skrzyżowania w miejscowości Lipie oraz przez drogę biegnącą od miejscowości Lipie do wschodniej granicy gminy i część gminy Mirzec położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 744 biegnącą od południowej granicy gminy do miejscowości Tychów Stary a następnie przez drogę nr 0566T biegnącą od miejscowości Tychów Stary w kierunku północno - wschodnim do granicy gminy w powiecie starachowickim,

w województwie lubuskim:

powiat wschowski,

gminy Bobrowice, Maszewo, część gminy Krosno Odrzańskie położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 1157F biegnącą od północnej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 29, a następnie przez drogę nr 29 biegnącą od tego skrzyżowania do południowej granicy gminy, część gminy Bytnica położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 1157F w powiecie krośnieńskim,

część gminy Torzym położona na południe od linii wyznaczonej przez autostradę A2 w powiecie sulęcińskim,

gminy, Kolsko, część gminy Kożuchów położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 283 biegnącą od wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 290 i na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 290 biegnącej od miasta Mirocin Dolny do zachodniej granicy gminy, część gminy Bytom Odrzański położona na północny zachód od linii wyznaczonej przez drogi nr 293 i 326, część gminy Nowe Miasteczko położona na zachód od linii wyznaczonych przez drogi 293 i 328, część gminy Siedlisko położona na północny zachód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od rzeki Odry przy południowe granicy gminy do drogi nr 326 łączącej się z drogą nr 325 biegnącą w kierunku miejscowości Różanówka do skrzyżowania z drogą nr 321 biegnącą od tego skrzyżowania w kierunku miejscowości Bielawy, a następnie przedłużoną przez drogę przeciwpożarową biegnącą od drogi nr 321 w miejscowości Bielawy do granicy gminy w powiecie nowosolskim,

gminy Babimost, Kargowa, Nowogród Bobrzański, Trzebiechów część gminy Bojadła położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 278 biegnącą od wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 282 i na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 282 biegnącej od miasta Bojadła do zachodniej granicy gminy i część gminy Sulechów położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr S3 w powiecie zielonogórskim,

powiat żarski,

gminy Brzeźnica, Iłowa, Małomice, Szprotawa, Wymiarki, Żagań, miasto Żagań, miasto Gozdnica, część gminy Niegosławice położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 328 w powiecie żagańskim,

część gminy Lubrza położona na południe od linii wyznaczonej przez autostradę A2, część gminy Łagów położona na południe od linii wyznaczonej przez autostradę A2, część gminy Zbąszynek położona na południe od linii wyznaczonej przez linię kolejową biegnącą od Zbąszynia do Świebodzina oraz część położona na południe od linii wyznaczonej przez linię kolejową biegnącą od miasta Zbąszynek w kierunku zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 1210F, a następnie przez drogę 1210F biegnącą od skrzyżowania z linia kolejową do zachodniej granicy gminy, część gminy Szczaniec położona na południe od linii wyznaczonej przez linię kolejową, część gminy Świebodzin położona na południe od linii wyznaczonej przez autostradę A2 w powiecie świebodzińskim,

w województwie dolnośląskim:

gmina Pęcław, część gminy Kotla położona na północ od linii wyznaczonej przez rzekę Krzycki Rów, część gminy wiejskiej Głogów położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogi nr 12, 319 oraz 329, część miasta Głogów położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 12 w powiecie głogowskim,

gminy Grębocice i Polkowice w powiecie polkowickim,

w województwie wielkopolskim:

powiat wolsztyński,

gminy Rakoniewice, Wielichowo i część gminy Kamieniec położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 308 w powiecie grodziskim,

gminy Wijewo, część gminy Włoszakowice położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogi 3903P biegnącą od północnej granicy gminy do miejscowości Boguszyn, a następnie przez drogę łączącą miejscowość Boguszyn z miejscowością Krzycko aż do południowej granicy gminy i część gminy Święciechowa położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 12 w powiecie leszczyńskim,

część gminy Śmigiel położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogi nr 3903P biegnącej od południowej granicy gminy przez miejscowości Bronikowo i Morowice aż do miejscowości Śmigiel do skrzyżowania z drogą 3820P i dalej drogą 3820P, która przechodzi w ul. Jagiellońską, następnie w Lipową i Glinkową, aż do skrzyżowania z drogą S5, następnie przez drogą nr S5 do północnej granicy gminy w powiecie kościańskim,

w województwie łódzkim:

gminy Drzewica, Opoczno i Poświętne w powiecie opoczyńskim,

gmina Sadkowice w powiecie rawskim.

8. Slovacia

Următoarele zone din Slovacia:

—	in the district of Gelnica, the whole municipality of Smolník,

—

the municipalities of Opátka, Košická Belá, Malá Lodina, Veľká Lodina, Kysak, Sokoľ, Trebejov, Obišovce, Družstevná pri Hornáde, Kostoľany nad Hornádom, Budimír, Vajkovce, Chrastné, Čižatice, Kráľovce, Ploské, Nová Polhora, Boliarov, Kecerovce, Vtáčkovce, Herľany, Rankovce, Mudrovce, Kecerovský Lipovec, Opiná, Bunetice,

—	the whole city of Košice,

—	in the district of Revúca, the whole municipalities of Gemer, Tornaľa, Žiar, Gemerská Ves, Levkuška, Otročok, Polina, Rašice,

—

in the district of Rimavská Sobota, the whole municipalities of Abovce, Barca, Bátka, Cakov, Chanava, Dulovo, Figa, Gemerské Michalovce, Hubovo, Ivanice, Kaloša, Kesovce, Kráľ, Lenartovce, Lenka, Neporadza, Orávka, Radnovce, Rakytník, Riečka, Rimavská Seč, Rumince, Stránska, Uzovská Panica, Valice, Vieska nad Blhom, Vlkyňa, Vyšné Valice, Včelince, Zádor, Číž, Štrkovec Tomášovce and Žíp,

—	in the district of Rožňava, the whole municipalities of Ardovo, Bohúňovo, Bretka, Čoltovo, Dlhá Ves, Gemerská Hôrka, Gemerská Panica, Kečovo, Meliata, Plešivec, Silica, Silická Brezová, Slavec, Hrušov, Krásnohorská Dlhá Lúka, Krásnohorské podhradie ,Lipovník, Silická Jablonica.

9. România

Următoarele zone din România:

—	Județul Bistrița-Năsăud,

—	Județul Suceava.

PARTEA III

1. Bulgaria

Următoarele zone din Bulgaria:

—	the whole region of Blagoevgrad,

—	the whole region of Dobrich,

—	the whole region of Gabrovo,

—	the whole region of Kardzhali,

—	the whole region of Lovech,

—	the whole region of Montana,

—	the whole region of Pleven,

—	the whole region of Razgrad,

—	the whole region of Ruse,

—	the whole region of Shumen,

—	the whole region of Silistra,

—	the whole region of Sliven,

—	the whole region of Sofia city,

—	the whole region of Sofia Province,

—	the whole region of Targovishte,

—	the whole region of Vidin,

—	the whole region of Varna,

—	the whole region of Veliko Tarnovo,

—	the whole region of Vratza,

—

in Burgas region:

—	the whole municipality of Burgas,

—	the whole municipality of Kameno,

—	the whole municipality of Malko Tarnovo,

—	the whole municipality of Primorsko,

—	the whole municipality of Sozopol,

—	the whole municipality of Sredets,

—	the whole municipality of Tsarevo,

—	the whole municipality of Sungurlare,

—	the whole municipality of Ruen,

—	the whole municipality of Aytos.

2. Letonia

Următoarele zone din Letonia:

—

Aizputes novada Lažas pagasta daļa uz ziemeļiem no autoceļa caur Miķelīšu mežu līdz autoceļam 1265, uz austrumiem no autoceļa, kas savieno autoceļu 1265 pie Mežmaļiem līdz robežai ar Rīvas upi, Kalvenes pagasta daļa uz austrumiem no ceļa pie Vārtājas upes līdz autoceļam A9, uz ziemeļiem no autoceļa A9, uz austrumiem no autoceļa V1200, Kazdangas pagasta daļa uz austrumiem no ceļa V1200, P115, P117, V1296,

—	Alsungas novads,

—

Kuldīgas novada Gudenieku pagasts, Ēdoles pagasta daļa uz dienvidiem no autoceļa 1269, 1271, uz rietumiem no autoceļa 1288, uz dienvidiem no autoceļa P119, Īvandes pagasta daļa uz dienvidiem no autoceļa P119, uz rietumiem no autoceļa 1292, 1279, uz rietumiem no autoceļa, kas savieno autoceļu 1279 no Upītēm līdz autoceļam 1290, Kurmāles pagasta daļa uz dienvidiem no autoceļa 1290, uz rietumiem no autoceļa, kas savieno autoceļu 1290 no Alejām līdz autoceļam 1283, uz rietumiem no autoceļa 1283 un P112, Turlavas pagasta daļa uz ziemeļiem no autoceļa P112, Laidu pagasta daļa uz dienvidiem no autoceļa V1296,

—	Skrundas novada Rudbāržu, Nīkrāces pagasts, Raņķu pagasta daļa uz dienvidiem no autoceļa V1272 līdz robežai ar Ventas upi, Skrundas pagasts (izņemot pagasta daļa no Skrundas uz ziemeļiem no autoceļa A9 un austrumiem no Ventas upes), Skrundas pilsēta,

—	Vaiņodes novada Embūtes pagasta daļa uz ziemeļiem autoceļa P116, P106.

3. Lituania

Următoarele zone din Lituania:

—	Alytaus rajono savivaldybė: Simno, Krokialaukio ir Miroslavo seniūnijos,

—	Birštono savivaldybė,

—	Jurbarko rajono savivaldybė: Seredžiaus ir Juodaičių seniūnijos,

—

Kauno rajono savivaldybė: Akademijos, Alšėnų, Batniavos, Čekiškės, Ežerėlio, Kačerginės, Kulautuvos, Raudondvario, Ringaudų ir Zapyškio seniūnijos, Babtų seniūnijos dalis į vakarus nuo kelio A1, Užliedžių seniūnijos dalis į vakarus nuo kelio A1 ir Vilkijos apylinkių seniūnijos dalis į rytus nuo kelio Nr. 1907,

—	Kazlų Rūdos savivaldybė: Antanavo, Jankų, Kazlų rūdos seniūnijos dalis Kazlų Rūdos seniūnija į pietus nuo kelio Nr. 230, į vakarus nuo kelio Kokė-Užbaliai-Čečetai iki kelio Nr. 2610 ir į šiaurę nuo kelio Nr. 2610, Plutiškių seniūnijos,

—	Kėdainių rajono savivaldybė: Pernaravos ir Josvainių seniūnijos pietvakarinė dalis tarp kelio Nr. 229 ir Nr. 2032,

—	Marijampolės savivaldybė: Gudelių, Igliaukos, Sasnavos ir Šunskų seniūnijos,

—	Molėtų rajono savivaldybė: Alantos seniūnijos dalis į rytus nuo kelio Nr. 119 ir į pietus nuo kelio Nr. 2828, Čiulėnų, Inturkės, Luokesos, Mindūnų ir Suginčių seniūnijos,

—	Plungės rajono savivaldybė: Alsėdžių, Babrungo, Paukštakių, Platelių ir Žemaičių Kalvarijos seniūnijos,

—	Raseinių rajono savivaldybė: Ariogalos ir Ariogalos miesto seniūnijos,

—	Prienų rajono savivaldybė: Ašmintos, Balbieriškio, Išlaužo, Jiezno, Naujosios Ūtos, Pakuonio, Prienų ir Šilavotos seniūnijos,

—	Skuodo rajono savivaldybės: Barstyčių, Notėnų ir Šačių seniūnijos,

—	Vilkaviškio rajono savivaldybės: Gižų ir Pilviškių seniūnijos.

4. Polonia

Următoarele zone din Polonia:

w województwie warmińsko-mazurskim:

gminy Bisztynek, Sępopol i Bartoszyce z miastem Bartoszyce w powiecie bartoszyckim,

gminy Kiwity i Lidzbark Warmiński z miastem Lidzbark Warmiński w powiecie lidzbarskim,

gminy Srokowo, Barciany, część gminy Kętrzyn położona na północ od linii kolejowej łączącej miejscowości Giżycko i Kętrzyn biegnącej do granicy miasta Kętrzyn oraz na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 591 biegnącą od miasta Kętrzyn do północnej granicy gminy i część gminy Korsze położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od wschodniej granicy łączącą miejscowości Krelikiejmy i Sątoczno i na zachód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Sątoczno, Sajna Wielka biegnącą do skrzyżowania z drogą nr 590 w miejscowości Glitajny, a następnie na zachód od drogi nr 590 do skrzyżowania z drogą nr 592 i na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 592 biegnącą od zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 590 w powiecie kętrzyńskim,

część gminy Wilczęta położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 509 w powiecie braniewskim,

część gminy Morąg położona na północ od linii wyznaczonej przez linię kolejową biegnącą od Olsztyna do Elbląga w powiecie ostródzkim,

gminy Godkowo i Pasłęk w powiecie elbląskim,

powiat olecki,

powiat węgorzewski,

gminy Kruklanki, Wydminy, Miłki, Giżycko z miastem Giżycko i część gminy Ryn położona na północ od linii kolejowej łączącej miejscowości Giżycko i Kętrzyn w powiecie giżyckim,

gminy Barczewo, Gietrzwałd, Jeziorany, Jonkowo, Dywity, Dobre Miasto, Purda, Stawiguda, część gminy Olsztynek położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr S51 biegnącą od wschodniej granicy gminy do miejscowości Ameryka oraz na wschód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od skrzyżowania z drogą S51 do północnej granicy gminy, łączącej miejscowości Mańki – Mycyny – Ameryka, część gminy Świątki położona na wschód od linii wyznaczonej przez rzekę Pasłęka, w powiecie olsztyńskim,

powiat miejski Olsztyn,

część gminy Prostki położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od północnej granicy gminy łączącą miejscowości Żelazki – Dąbrowskie - Długosze do południowej granicy gminy, część gminy wiejskiej Ełk położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 667 biegnącą od miejscowości Bajtkowo do miejscowości Nowa Wieś Ełcka, a następnie na południe od linii wyznaczonej przez rzekę Ełk biegnącą od miejscowości Nowa Wieś Ełcka do wschodniej granicy gminy w powiecie ełckim,

część gminy Biała Piska położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę 667 biegnącą od północnej granicy gminy do miejscowości Biała Piska, a następnie na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 58 biegnącą od miejscowości Biała Piska do wschodniej granicy gminy w powiecie piskim,

w województwie podlaskim:

gminy Wyszki, Bielsk Podlaski z miastem Bielsk Podlaski w powiecie bielskim,

gminy Łapy, Juchnowiec Kościelny, Suraż, Turośń Kościelna, część gminy Poświętne położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 681 w powiecie białostockim,

gminy Perlejewo i Drohiczyn w powiecie siemiatyckim,

gmina Ciechanowiec w powiecie wysokomazowieckim,

część gminy Bakałarzewo położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę 653 biegnącej od zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą 1122B oraz na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 1122B biegnącą od drogi 653 w kierunku południowym do skrzyżowania z drogą 1124B i następnie na południowy- zachód od drogi nr 1124B biegnącej od skrzyżowania z drogą 1122B do granicy z gminą Raczki w powiecie suwalskim,

gmina Szczuczyn, część gminy wiejskiej Grajewo położona na północ o linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od zachodniej granicy gminy łączącej miejscowości: Mareckie – Łękowo – Kacprowo – Ruda, a następnie od miejscowości Ruda na północ od rzeki Binduga uchodzącej do rzeki Ełk i następnie na północ od linii wyznaczonej przez rzekę Ełk od ujścia rzeki Binduga do wschodniej granicy gminy i miasto Grajewo w powiecie grajewskim,

w województwie mazowieckim:

gminy Łaskarzew z miastem Łaskarzew, Maciejowice, Sobolew, Trojanów, Żelechów, część gminy Wilga położona na południe od linii wyznaczonej przez rzekę Wilga biegnącą od wschodniej granicy gminy do ujścia dorzeki Wisły, część gminy Górzno położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Łąki i Górzno biegnącą od wschodniej granicy gminy, następnie od miejscowości Górzno na południe od drogi nr 1328W biegnącej do drogi nr 17, a następnie na południe od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od drogi nr 17 do zachodniej granicy gminy przez miejscowości Józefów i Kobyla Wola w powiecie garwolińskim,

gminy Jabłonna Lacka, Sabnie i Sterdyń w powiecie sokołowskim,

gmina Nur w powiecie ostrowskim,

gminy Grabów nad Pilicą, Magnuszew, Głowaczów, Kozienice w powiecie kozienickim,

gmina Stromiec w powiecie białobrzeskim,

w województwie lubelskim:

powiat tomaszowski,

gminy Białopole, Dubienka, Kamień, Wierzbica, Rejowiec, Rejowiec Fabryczny z miastem Rejowiec Fabryczny, Siedliszcze , Żmudź, część gminy Dorohusk położona na południe od linii wyznaczonej przez linię kolejową, część gminy Wojsławice położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę 1839L, część gminy Leśniowice położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę 1839L w powiecie chełmskim,

gminy Izbica, Gorzków, Rudnik, Kraśniczyn, Krasnystaw z miastem Krasnystaw, Siennica Różana i część gminy Łopiennik Górny położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 17, część gminy Żółkiewka położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 842 w powiecie krasnostawskim,

powiat zamojski,

powiat miejski Zamość,,

powiat biłgorajski,

powiat hrubieszowski,

gminy Dzwola i Chrzanów w powiecie janowskim,

gminy Hanna, Wyryki, Urszulin, część gminy Hańsk położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 819 i część gminy wiejskiej Włodawa położona na północ od linii wyznaczonej przez północną granicę miasta Włodawa i miasto Włodawa w powiecie włodawskim,

powiat łęczyński,

gmina Trawniki w powiecie świdnickim,

gminy Serokomla i Wojcieszków w powiecie łukowskim,

gminy Milanów, Parczew, Siemień w powiecie parczewskim,

gminy Borki, Czemierniki, Radzyń Podlaski z miastem Radzyń Podlaski, Wohyń w powiecie radzyńskim,

gminy Abramów, Kamionka, Michów, Lubartów z miastem Lubartów, Firlej, Jeziorzany, Kock, Niedźwiada, Ostrów Lubelski, Ostrówek, Serniki w powiecie lubartowskim,

gminy Jastków, Niemce i Wólka w powiecie lubelskim,

powiat miejski Lublin,

gminy Kłoczew, Stężyca i część gminy Ryki położona na północ od linii wyznaczonej przez linię kolejową w powiecie ryckim,

w województwie podkarpackim:

gminy Narol, Stary Dzików i część gminy Cieszanów położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 865 biegnącą od południowej granicy gminy do skrzyżowania z drogą 863, a następnie na zachód od drogi nr 863 biegnącej do miejscowości Lubliniec i dalej na zachód od drogi biegnącej przez Nowy Lubliniec do północnej granicy gminy w powiecie lubaczowskim,

część gminy wiejskiej Leżajsk położona na wschód od linii wyznaczonej przez rzekę San, część gminy Kuryłówka położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od północnej granicy gminy łączącej miejscowości Brzyska Wola – Dąbrowica - Ożanna do południowej granicy gminy w powiecie leżajskim,

część gminy wiejskiej Jarosław położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę 1580R biegnącą od zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 77, a następnie na północ od drogi 1702R biegnącej do skrzyżowania z droga 1701R i dalej na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 1701R biegnącą od skrzyżowania z drogą 1702R do południowej granicy gminy, część gminy Wiązownica położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 865 w powiecie jarosławskim,

gminy Adamówka, Sieniawa i Tryńcza w powiecie przeworskim,

w województwie lubuskim:

gminy Nowa Sól i miasto Nowa Sól, Otyń oraz część gminy Kożuchów położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 283 biegnącą od wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 290 i na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 290 biegnącej od miasta Mirocin Dolny do zachodniej granicy gminy, część gminy Bytom Odrzański położona na południowy wschód od linii wyznaczonej przez drogi nr 293 i 326, część gminy Nowe Miasteczko położona na wschód od linii wyznaczonych przez drogi 293 i 328, część gminy Siedlisko położona na południowy wschód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od rzeki Odry przy południowe granicy gminy do drogi nr 326 łączącej się z drogą nr 325 biegnącą w kierunku miejscowości Różanówka do skrzyżowania z drogą nr 321 biegnącą od tego skrzyżowania w kierunku miejscowości Bielawy, a następnie przedłużoną przez drogę przeciwpożarową biegnącą od drogi nr 321 w miejscowości Bielawy do granicy gminy w powiecie nowosolskim,

gminy Czerwieńsk, Świdnica, Zabór, część gminy Bojadła położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 278 biegnącą od wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 282 i na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 282 biegnącej od miasta Bojadła do zachodniej granicy gminy i część gminy Sulechów położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr S3 w powiecie zielonogórskim,

część gminy Niegosławice położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 328 w powiecie żagańskim,

powiat miejski Zielona Góra,

gmina Skąpe w powiecie świebodzińskim,

gmina Dąbie, część gminy Krosno Odrzańskie położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 1157F biegnącą od północnej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 29, a następnie przez drogę nr 29 biegnącą od tego skrzyżowania do południowej granicy gminy, część gminy Bytnica położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 1157F w powiecie krośnieńskim,

w województwie wielkopolskim:

gminy Buk, Dopiewo, Tarnowo Podgórne, część gminy Komorniki położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 5, część gminy Stęszew położona na północny – zachód od linii wyznaczonej przez drogi nr 5 i 32 w powiecie poznańskim,

część gminy Duszniki położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 306 biegnącą od południowej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 92 oraz na południe od linii wyznaczonej przez droge nr 92 biegnącą od wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 306, część gminy Kaźmierz położona na południe i na wschód od linii wyznaczonych przez drogi: nr 92 biegnącą od zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą łączącą miejscowości Witkowice – Gorszewice – Kaźmierz (wzdłuż ulic Czereśniowa, Dworcowa, Marii Konopnickiej) – Chlewiska, biegnącą do wschodniej granicy gminy w powiecie szamotulskim,

gminy Lipno, Osieczna, część gminy Włoszakowice położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogi 3903P biegnącą od północnej granicy gminy do miejscowości Boguszyn, a następnie przez drogę łączącą miejscowość Boguszyn z miejscowością Krzycko aż do południowej granicy gminy w powiecie leszczyńskim,

powiat miejski Leszno,

część gminy Śmigiel położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogi nr 3903P biegnącej od południowej granicy gminy przez miejscowości Bronikowo i Morowice aż do miejscowości Śmigiel do skrzyżowania z drogą 3820P i dalej drogą 3820P, która przechodzi w ul. Jagiellońską, następnie w Lipową i Glinkową, aż do skrzyżowania z drogą S5, następnie przez drogą nr S5 do północnej granicy gminy, część gminy wiejskiej Kościan położona na południowy – wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 5 oraz na zachód od linii wyznaczonej przez kanał Obry, część gminy Krzywiń położona na zachód od linii wyznaczonej przez kanał Obry w powiecie kościańskim.

w województwie dolnośląskim:

gminy Jerzmanowa, Żukowice, część gminy Kotla położona na południe od linii wyznaczonej przez rzekę Krzycki Rów, część gminy wiejskiej Głogów położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogi nr 12, 319 oraz 329, część miasta Głogów położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 12 w powiecie głogowskim,

gminy Gaworzyce, Radwanice i część gminy Przemków położona na północ od linii wyznaczonej prze drogę nr 12 w powiecie polkowickim.

5. România

Următoarele zone din România:

—	Zona orașului București,

—	Județul Constanța,

—	Județul Satu Mare,

—	Județul Tulcea,

—	Județul Bacău,

—	Județul Bihor,

—	Județul Brăila,

—	Județul Buzău,

—	Județul Călărași,

—	Județul Dâmbovița,

—	Județul Galați,

—	Județul Giurgiu,

—	Județul Ialomița,

—	Județul Ilfov,

—	Județul Prahova,

—	Județul Sălaj,

—	Județul Vaslui,

—	Județul Vrancea,

—	Județul Teleorman,

—	Judeţul Mehedinţi,

—	Județul Gorj,

—	Județul Argeș,

—	Judeţul Olt,

—	Judeţul Dolj,

—	Județul Arad,

—	Județul Timiș,

—	Județul Covasna,

—	Județul Brașov,

—	Județul Botoșani,

—	Județul Vâlcea,

—	Județul Iași,

—	Județul Hunedoara,

—	Județul Alba,

—	Județul Sibiu,

—	Județul Caraș-Severin,

—	Județul Neamț,

—	Județul Harghita,

—	Județul Mureș,

—	Județul Cluj,

—	Județul Maramureş.

6. Slovacia

—	the whole district of Trebišov,

—	in the district of Michalovce, the whole municipalities of the district not included in Part I,

—	Region Sobrance – municipalities Lekárovce, Pinkovce, Záhor, Bežovce,

—	the whole district of Košice – okolie, except municipalities included in part II,

—	In the district Rožnava, the municipalities of Bôrka, Lúčka, Jablonov nad Turňou, Drnava, Kováčová, Hrhov.

PARTEA IV

Italia

Următoarele zone din Italia:

—	întregul teritoriu al Sardiniei.

”

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 280

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 63 28 august 2020

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1231 al Comisiei din 27 august 2020 privind formatul și instrucțiunile pentru rapoartele anuale privind rezultatele anchetelor și formatul programelor multianuale de anchetă, respectiv aspectele practice, prevăzute la articolele 22 și 23 din Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului	1
		DECIZII
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1232 a Comisiei din 27 august 2020 privind aprobarea funcției de generator de înalt randament a starter-alternatoarelor de 12 volți pentru a fi utilizată la autoturisme și la vehiculele utilitare ușoare, inclusiv la anumite vehicule electrice hibride și la vehicule care sunt capabile să funcționeze cu combustibili alternativi, ca tehnologie inovatoare, în temeiul Regulamentului (UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 )	18
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1233 a Comisiei din 27 august 2020 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre [notificată cu numărul C(2020) 5948] ( 1 )	28