(1)

Anexa I la Regulamentul (UE) 2016/1076 enumeră țările cărora li se aplică regimurile de acces pe piață prevăzute de regulamentul respectiv.

(2)

La 17 februarie 2020, Consiliul a aprobat, în numele Uniunii, aderarea Insulelor Solomon la Acordul interimar de parteneriat economic dintre Uniune și statele din Pacific. În urma depunerii de către Insulele Solomon a actului de aderare, Acordul interimar de parteneriat economic se aplică cu titlu provizoriu între Uniune și Insulele Solomon începând de la data de 17 mai 2020.

(3)

Prin urmare, Insulele Solomon trebuie incluse în anexa I,

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1484/95 al Comisiei (3) a stabilit normele de aplicare a sistemului de taxe la import suplimentare și a fixat prețurile reprezentative în sectorul cărnii de pasăre și în cel al ouălor, precum și pentru ovalbumină.

(2)

Din controlul regulat al datelor pe baza cărora se stabilesc prețurile reprezentative pentru produsele din sectorul cărnii de pasăre și din cel al ouălor, precum și pentru ovalbumină, rezultă că este necesară modificarea prețurilor reprezentative pentru importurile de anumite produse, ținând cont de variațiile prețurilor în funcție de origine.

(3)

Regulamentul (CE) nr. 1484/95 trebuie modificat în consecință.

(4)

Deoarece este necesar să se asigure aplicarea măsurii respective cât mai curând posibil după ce devin disponibile datele actualizate, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării sale,

(1)

În 2011, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 990/2011, Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de biciclete originare din Republica Populară Chineză (denumite în continuare „măsurile inițiale”) (2), în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(2)

În 2013, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 501/2013, Consiliul a extins măsurile inițiale la importurile de biciclete expediate din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia, indiferent dacă acestea sunt sau nu declarate ca fiind originare din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia (denumit în continuare „regulamentul în litigiu”) (3), în urma unei anchete antieludare în temeiul articolului 13 din regulamentul de bază (denumită în continuare „ancheta antieludare”).

(3)

Societatea City Cycles Industries (denumită în continuare „City Cycle”) a contestat regulamentul în litigiu în fața Tribunalului.

(4)

Prin hotărârea sa din 19 martie 2015, în cauza T-413/13, City Cycle Industries/Consiliul, Tribunalul Uniunii Europene a anulat articolul 1 alineatele (1) și (3) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 501/2013 al Consiliului, în măsura în care a vizat societatea City Cycle Industries („City Cycle”).

(5)

La 26 ianuarie 2017, recursurile înaintate împotriva hotărârii Tribunalului din 19 martie 2015 au fost respinse prin hotărârea Curții de Justiție în cauzele conexate C‐248/15P, C-254/15P și C-260/15P (4), City Cycle Industries/Consiliul.

(6)

Ca urmare a hotărârii Curții de Justiție, la 11 aprilie 2017, Comisia a redeschis parțial, prin aviz (5), ancheta antieludare referitoare la importurile de biciclete expediate din Sri Lanka, indiferent dacă sunt sau nu declarate ca fiind originare din Sri Lanka, care a condus la adoptarea regulamentului în litigiu, și a reluat-o din punctul în care a apărut neregula. Redeschiderea s-a limitat la punerea în aplicare a hotărârii Curții de Justiție cu privire la societatea City Cycle. Ca rezultat al acestei redeschideri, Comisia a adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/28 (6) de reinstituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de biciclete, indiferent dacă acestea sunt sau nu declarate ca fiind originare din Sri Lanka, fabricate de City Cycle Industries (denumit în continuare „Regulamentul privind City Cycle”).

(7)

La 19 septembrie 2019, în contextul unei cereri de hotărâre preliminară înaintată de Rechtbank Noord-Holland, Curtea de Justiție a statuat în cauza C-251/18, Trace Sport SAS, că regulamentul în litigiu (7) este nevalid în măsura în care privește importurile de biciclete expediate din Sri Lanka, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Sri Lanka. Curtea de Justiție a concluzionat că regulamentul în litigiu nu conține nicio analiză individuală a practicilor de eludare în care s-ar fi putut angaja societățile Kelani Cycles și Creative Cycles. Curtea de Justiție a constatat că concluzia referitoare la existența unor operațiuni de transbordare în Sri Lanka nu se putea baza, din punct de vedere juridic, doar pe cele două constatări făcute în mod expres de către Consiliu, și anume, în primul rând, că a existat o schimbare a modelului de schimburi comerciale între Uniune și Sri Lanka și, în al doilea rând, că unii dintre producătorii‐exportatori nu au cooperat. Pe această bază, Curtea de Justiție a declarat că regulamentul în litigiu este nevalid în ceea ce privește importurile de biciclete expediate din Sri Lanka, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din această țară.

(8)

În conformitate cu articolul 266 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, instituțiile Uniunii trebuie să ia măsurile necesare pentru a se conforma hotărârii din 19 septembrie 2019.

(9)

Din jurisprudență rezultă că, în cazul în care o hotărâre a Curții de Justiție anulează un regulament de instituire a unor taxe antidumping sau declară un astfel de regulament ca fiind nevalid, instituția chemată să ia astfel de măsuri în vederea executării acestei hotărâri are posibilitatea de a relua procedura aflată la originea regulamentului respectiv, chiar dacă această posibilitate nu este prevăzută în mod expres în legislația aplicabilă (8).

(10)

În plus, în afară de cazul în care neregula constatată a afectat de nelegalitate ansamblul procedurii, instituția vizată are posibilitatea, în vederea adoptării unui act prin care se urmărește înlocuirea actului anulat sau declarat nevalid, de a relua această procedură numai în stadiul în care a fost săvârșită o astfel de neregulă (9). Aceasta implică, în special, faptul că, într-o situație în care este anulat un act care încheie o procedură administrativă, anularea respectivă nu afectează în mod necesar actele pregătitoare, precum, în acest caz, deschiderea procedurii antieludare prin Regulamentul (UE) nr. 875/2012 al Comisiei (10).

(11)

Astfel, Comisia are posibilitatea de a remedia aspectele din regulamentul în litigiu care au dus la declararea anulării sale, lăsând neafectate acele părți care nu au fost afectate de hotărârea Curții (11).

(12)

Comisia confirmă considerentele 1-23 incluse în regulamentul în litigiu. Acestea nu sunt afectate de hotărâre.

(13)

Ca urmare a Hotărârii din 2 decembrie 2019, Trace Sport SAS, C-251/18, Comisia a publicat un regulament de punere în aplicare (12) de redeschidere a anchetei antieludare referitoare la importurile de biciclete expediate din Sri Lanka, indiferent dacă acestea sunt sau nu declarate ca fiind originare din Sri Lanka, care a condus la adoptarea regulamentului în litigiu, și a reluat-o de la punctul în care a apărut neregula (denumit în continuare „regulamentul de redeschidere”).

(14)

Redeschiderea se limitează la punerea în aplicare a Hotărârii Curții de Justiție din 2 decembrie 2019, Trace Sport SAS, C-251/18. În hotărârea menționată, ilegalitatea identificată de Curtea de Justiție se referă la obligația legată de sarcina de a prezenta elemente de probă, care incumbă instituțiilor Uniunii, obligație decurgând din articolul 13 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/1036, în versiunea existentă la momentul respectiv.

(15)

Având în vedere faptul că Regulamentul privind City Cycle nu este afectat de neregula identificată de Curtea de Justiție în cauza C-251/18, taxele antidumping definitive la importurile de biciclete expediate din Sri Lanka, indiferent dacă acestea sunt declarate sau nu ca fiind originare din Sri Lanka de City Cycle Industries, nu fac obiectul prezentei proceduri.

(16)

Comisia a informat producătorii-exportatori srilankezi, reprezentanții guvernului din Sri Lanka, industria din Uniune și alte părți interesate cunoscute a fi vizate de ancheta antieludare cu privire la redeschiderea anchetei. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale în termenele-limită stabilite în regulamentul de deschidere. Niciuna dintre părțile interesate nu a solicitat o audiere în fața Comisiei sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.

(17)

În temeiul articolului 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, importurile produsului care face obiectul anchetei se înregistrează pentru a se asigura faptul că, în cazul în care ancheta ar stabili existența unei eludări, va fi posibil să se perceapă taxe antidumping de o valoare corespunzătoare, cu efect de la data la care a fost impusă înregistrarea unor astfel de importuri.

(18)

La 2 decembrie 2019, prin regulamentul de redeschidere, Comisia a înregistrat importurile de biciclete expediate din Sri Lanka, indiferent dacă acestea sunt sau nu declarate ca fiind originare din Sri Lanka.

(19)

Produsul care face obiectul anchetei este identic cu cel din regulamentul în litigiu, și anume biciclete și alte articole similare (inclusiv tricicluri cu cutie de transport mărfuri, dar excluzând monociclurile), fără motor, originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „China”), care se încadrează în prezent la codurile NC ex 8712 00 30 și ex 8712 00 70 (codurile TARIC 8712003010 și 8712007091) expediate din Sri Lanka, indiferent dacă sunt sau nu declarate ca fiind originare din Sri Lanka.

(20)

În primul rând, Curtea de Justiție a considerat că regulamentul în litigiu nu conține nicio analiză individuală a practicilor de eludare în care s-ar fi putut angaja societățile Kelani Cycles și Creative Cycles. Curtea de Justiție a constatat că concluzia referitoare la existența unor operațiuni de transbordare în Sri Lanka nu se putea baza, din punct de vedere juridic, doar pe cele două constatări făcute în mod expres de către Consiliu, și anume, în primul rând, că a existat o schimbare a modelului de schimburi comerciale între Uniune și Sri Lanka și, în al doilea rând, că unii dintre producătorii-exportatori nu au cooperat.

(21)

În al doilea rând, hotărârea nu pune în discuție faptul că Consiliul avea dreptul să considere Kelani Cycles ca parte care nu a cooperat în cadrul anchetei și că a existat o lipsă importantă de cooperare la nivel național în Sri Lanka (societățile care nu au cooperat sau și-au retras cooperarea au reprezentat, în cursul perioadei de raportare, 75 % din totalul exporturilor din Sri Lanka). Creative Cycles nu a cooperat la efectuarea anchetei. Considerentele 35-42 din regulamentul în litigiu sunt, prin urmare, confirmate.

(22)

Consiliul a constatat, în considerentele 93-96 din regulamentul în litigiu, că există elemente de probă în ceea ce privește neutralizarea efectului corectiv al taxei antidumping, în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. Aceste constatări sunt confirmate.

(23)

Consiliul a constatat, în considerentele 97 și 98, precum și în considerentele 107-110 din regulamentul în litigiu, că există elemente de probă care atestă existența unui dumping în raport cu valoarea normală stabilită anterior pentru produsul în cauză, în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. Aceste constatări sunt confirmate.

(24)

Regulamentul în litigiu a fost declarat nevalid deoarece Consiliul nu a furnizat o justificare suficientă în ceea ce privește existența unor practici de eludare în cazul societăților individuale. Se reamintește faptul că existența unor practici de eludare poate fi stabilită, printre altele, pe baza transbordării sau pe baza operațiunilor de asamblare.

(25)

Pe parcursul anchetei antieludare, șase societăți din Sri Lanka au înaintat o cerere de scutire în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază. Aceste șase societăți au reprezentat, în cursul perioadei de raportare stabilite în cadrul anchetei respective (1 septembrie 2011-31 august 2012), 69 % din totalul importurilor din Sri Lanka în Uniune. Dintre cele șase societăți, trei au fost scutite de la plata taxelor extinse și una dintre acestea nu a mai cooperat. Cererile de scutire ale celorlalte două societăți (Kelani Cycles și City Cycle Industries) au fost respinse deoarece societățile respective nu au putut să demonstreze faptul că nu erau implicate în practici de eludare. Astfel cum s-a menționat în considerentele 37-42 și 144, 146-149 din regulamentul în litigiu, aceste constatări s-au bazat pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(26)

Ancheta redeschisă a arătat că nu existau alte elemente de probă disponibile la nivelul societăților care să poată sprijini constatarea privind existența transbordării. Prin urmare, s-a concluzionat că nu s-a putut constata existența transbordării.

(27)

Cu toate acestea, elementele de probă disponibile indicau existența practicilor de eludare prin intermediul operațiunilor de asamblare. Dovezile s-au bazat pe datele existente prezentate de City Cycle și de Kelani Cycles în cursul anchetei antieludare. Consiliul nu a evaluat anterior în detaliu datele respective, întrucât acesta a considerat că nu era necesar pentru a demonstra, corespunzător standardelor juridice impuse, existența unor practici de eludare. Totuși, deoarece Curtea a clarificat standardul juridic aplicabil, Comisia a considerat că este necesar să reevalueze toate elementele de probă disponibile în dosarul administrativ în contextul concluziilor hotărârii Curții de Justiție în cauza C-251/18, Trace Sport SAS.

(28)

Astfel cum s-a menționat în considerentele 3-5, în 2017, Comisia a redeschis ancheta privind societatea City Cycle. Considerentele 22-25 din Regulamentul privind City Cycle au detaliat elementele de probă în legătură cu City Cycle, arătând faptul că în Sri Lanka au existat practici de eludare prin intermediul operațiunilor de asamblare. Mai mult, din cauza cooperării insuficiente din partea societății și a incapacității sale de a demonstra, pe baza propriilor date, că nu a eludat măsurile, cererea de scutire din partea City Cycle în temeiul articolului 13 alineatul (4) din regulamentul de bază nu a putut fi considerată justificată. Astfel cum s-a menționat în considerentul 15, Regulamentul privind City Cycle rămâne neafectat de hotărârea Curții în cauza C‐251/18.

(29)

În cursul anchetei antieludare, Kelani Cycles nu a putut demonstra că se califica pentru o astfel de scutire, astfel cum s-a explicat în considerentele 39, 40 și 146-149 din regulamentul în litigiu. Cooperarea din partea societății a fost considerată insuficientă și s-a aplicat articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(30)

Mai mult, în cursul anchetei antieludare, s-a stabilit că Great Cycles, o societate afiliată a Creative Cycles, a fost furnizor de componente de biciclete pentru Kelani Cycles. Atât Great Cycles, cât și Creative Cycles erau înființate în Sri Lanka, iar legăturile dintre Kelani Cycles și aceste societăți depășeau limitele unei relații normale dintre client și vânzător. Relația dintre cele trei societăți nu a putut fi clarificată în cele din urmă în cursul anchetei antieludare, din cauza lipsei de cooperare a societății Kelani Cycles. În plus, Kelani Cycles a fost înființată în decembrie 2011, după ce Creative Cycles și societatea sa afiliată Great Cycles au fost anchetate de către serviciile Comisiei pentru fraudă privind originea mărfurilor și, ca urmare, Creative Cycles a oprit operațiunile de asamblare a bicicletelor. Creative Cycles nu a cooperat la efectuarea anchetei antieludare. Mai mult, în cursul anchetei antieludare, s-a constatat că societatea Kelani Cycles este axată pe exporturi, vizând piața Uniunii. Kelani Cycles a început să exporte biciclete pe piața Uniunii în august 2012. De asemenea, s-a constatat că componentele utilizate în producție provin în principal din China. Prin urmare, s-a concluzionat că au fost îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 13 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază.

(31)

Ulterior, Comisia a examinat condițiile prevăzute la articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază pentru a stabili dacă operațiunile desfășurate de Kelani Cycles ar putea fi considerate drept operațiuni de asamblare care eludează taxele antidumping definitive în vigoare, în consecință dacă:

(32)

Kelani Cycles a raportat achiziții de componente pentru biciclete din China, dar și de la Great Cycles, care este o societate srilankeză. Deși Kelani Cycles a susținut că componentele aduse de la aceasta din urmă erau de origine srilankeză, ancheta a arătat că Great Cycles a fabricat aceste componente pentru biciclete utilizând componente (cadre și furci în stare brută) achiziționate din China (peste 60 % din valoarea totală a componentelor produsului asamblat), în timp ce valoarea adăugată de Great Cycles în procesul de fabricație a fost mai mică de 25 %, constând în principal în activități de sudură și vopsire. Prin urmare, aplicând prin analogie (13) articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază, s-a considerat că respectivele componente achiziționate de la Great Cycles proveneau din China.

(33)

În ceea ce privește toate componentele utilizate la asamblarea de biciclete de către Kelani Cycles, Comisia a considerat că cea mai fiabilă sursă este reprezentată de declarațiile privind costurile furnizate pe loc pentru diferitele tipuri de biciclete. Pe această bază, Comisia a concluzionat că componentele achiziționate din China (inclusiv cele furnizate de Great Cycle) și utilizate de Kelani Cycles la asamblarea de biciclete exportate în Uniune au reprezentant între 80 % și 100 % din totalul componentelor bicicletei asamblate, în funcție de tipul de bicicletă.

(34)

În cursul anchetei antieludare, testul criteriului referitor la valoarea adăugată de 25 % s-a bazat pe costul operațiunilor de asamblare furnizate de Kelani Cycles. Valoarea adăugată a fost calculată pentru componentele aduse din China, astfel cum s-a stabilit în considerentele 32 și 33. Valoarea componentelor achiziționate din Sri Lanka (anvelope) a fost estimată pe baza declarațiilor privind costurile pentru fiecare tip de produs furnizate în timpul verificării la fața locului desfășurate în cursul anchetei antieludare. Ca urmare, valoarea adăugată componentelor aduse din China în timpul operațiunilor de asamblare a fost mai mică de 25 % din costul de fabricație.

(35)

În ceea ce privește criteriile prevăzute la articolul 13 alineatul (2) litera (c) din regulamentul de bază, astfel cum s-a arătat în considerentele 24 și 25, constatările relevante din timpul anchetei antieludare nu au fost afectate și, prin urmare, acestea au fost confirmate.

(36)

Prin urmare, pe baza elementelor de probă menționate anterior disponibile la nivelul societăților, s-a stabilit existența unor practici de eludare prin intermediul operațiunilor de asamblare la nivel național în Sri Lanka, fapt ce indică existența unor practici de eludare. Având în vedere nivelul ridicat al lipsei de cooperare în Sri Lanka, astfel cum s-a arătat în considerentul 21, nu au putut fi identificate argumente care să contrazică această concluzie.

(37)

În consecință, s-a stabilit existența unor operațiuni de asamblare în Sri Lanka, în sensul articolului 13 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(38)

În ceea ce privește cererea de scutire a societății Kelani Cycles, din cauza cooperării insuficiente din partea societății și a incapacității sale de a demonstra, pe baza propriilor date, că nu a eludat măsurile, cererea respectivă nu a putut fi considerată justificată în temeiul articolului 13 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(39)

În ceea ce privește situația societății, care și-a retras cererea de scutire în cursul anchetei antieludare, astfel cum s-a arătat în considerentul 21 de mai sus, considerentul 36 din regulamentul în litigiu nu este afectat de hotărârea Curții și, prin urmare, este confirmat. În consecință, această societate nu a putut beneficia de o astfel de scutire.

(40)

Părțile au fost informate cu privire la faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora s-a intenționat reinstituirea unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de biciclete, indiferent dacă acestea sunt sau nu declarate ca fiind originare din Sri Lanka. Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă în care să poată formula observații în urma acestei notificări. Nu au fost primită nicio observație.

(41)

Pe baza celor de mai sus, se consideră adecvat să se extindă măsurile inițiale la importurile de biciclete și alte articole similare (inclusiv tricicluri cu cutie de transport mărfuri, dar excluzând monociclurile), fără motor, expediate din Sri Lanka, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Sri Lanka, încadrate în prezent la codurile NC ex 8712 00 30 și ex 8712 00 70 (coduri TARIC 8712003010 și 8712007091).

(42)

Astfel cum s-a menționat în considerentele 9-11, ancheta antieludare a fost reluată din punctul în care a avut loc neregula. Comisia, prin prezenta redeschidere, a remediat aspectele din regulamentul în litigiu care au determinat anularea acestuia. Părțile din regulamentul în litigiu care nu au fost afectate de hotărârea Curții au rămas valabile. În concordanță cu jurisprudența Curții de Justiție, reluarea procedurii administrative și reinstituirea taxelor antidumping asupra importurilor care au fost efectuate în perioada de aplicare a regulamentului anulat nu pot fi considerate ca fiind contrare normei privind neretroactivitatea (14).

(43)

Prin urmare, având în vedere natura specifică a instrumentului antieludare, care are obiectivul de a proteja eficacitatea instrumentului antidumping, și având în vedere faptul că ancheta a scos la iveală elemente de probă care indică existența unor practici de eludare, pe baza datelor raportate chiar de societăți, Comisia consideră oportun să reinstituie măsuri de la data deschiderii anchetei antieludare (și anume, începând din 25 septembrie 2012).

(44)

Prezentul regulament este în conformitate cu avizul Comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază,

(1)

Articolul 29 alineatul (1) din Directiva 96/23/CE prevede ca țările terțe din care statele membre sunt autorizate să importe animale și produse de origine animală reglementate prin directiva respectivă să prezinte planuri de monitorizare a reziduurilor care să ofere garanțiile necesare (denumite în continuare „planurile”). Planurile ar trebui să includă cel puțin grupurile de reziduuri și de substanțe enumerate în anexa I la directiva menționată.

(2)

Decizia 2011/163/UE a Comisiei (2) aprobă planurile prezentate de anumite țări terțe pentru animalele și produsele de origine animală specifice enumerate în lista din anexa la decizia respectivă (denumită în continuare „lista”).

(3)

Bosnia și Herțegovina a prezentat Comisiei un plan pentru acvacultură, care vizează doar peștii cu înotătoare. Prin urmare, pe listă ar trebui adăugată o mențiune care să limiteze aprobarea pentru acvacultură doar la peștii cu înotătoare.

(4)

Botswana este inclusă în lista pentru bovine, ecvidee și vânat de crescătorie. Cu toate acestea, țara terță respectivă a informat Comisia că nu va mai exporta cai vii și carne de vânat de crescătorie către Uniune. Prin urmare, rubrica privind Botswana pentru ecvidee și vânat de crescătorie ar trebui eliminată din listă.

(5)

Iranul a prezentat Comisiei un plan pentru acvacultură, care vizează doar crustaceele. Prin urmare, pe listă ar trebui adăugată o mențiune care să limiteze aprobarea pentru acvacultură doar la crustacee.

(6)

Republica Uniunii Myanmar/Birmania a prezentat Comisiei un plan pentru miere. Planul respectiv oferă garanții suficiente și ar trebui aprobat. Prin urmare, în listă ar trebui inclusă o rubrică privind Myanmar/Birmania pentru miere.

(7)

Noua Caledonie este inclusă în listă pentru bovine, acvacultură, vânat sălbatic, vânat de crescătorie și miere. Totuși, țara terță respectivă a informat Comisia că nu va mai exporta carne de bovine și vânat sălbatic către Uniune și că planul de acvacultură vizează doar crustaceele. Prin urmare din listă ar trebui să fie eliminată rubrica privind Noua Caledonie pentru bovine și vânat sălbatic și ar trebui să fie adăugată o mențiune care să limiteze aprobarea pentru acvacultură doar la crustacee.

(8)

Sierra Leone a prezentat Comisiei un plan pentru miere. Planul respectiv oferă garanții suficiente și ar trebui aprobat. Prin urmare, în listă ar trebui inclusă o rubrică privind Sierra Leone pentru miere.

(9)

Suriname este inclusă în lista de aprobare pentru acvacultură. Totuși, Suriname a informat Comisia că nu va mai exporta produse de acvacultură către Uniune. Prin urmare, rubrica privind Suriname pentru acvacultură ar trebui eliminată din listă.

(10)

Tunisia este inclusă în prezent în lista de aprobare pentru păsări de curte, acvacultură și vânat sălbatic. Țara terță respectivă a prezentat Comisiei un plan pentru păsările de curte care nu oferă garanții suficiente și un plan pentru acvacultură care vizează doar peștii cu înotătoare. Prin urmare din listă ar trebui să fie eliminată rubrica privind Tunisia pentru păsările de curte și ar trebui să fie adăugată o mențiune care să limiteze aprobarea pentru acvacultură doar la peștii cu înotătoare.

(11)

Deși Kosovo (*) nu a prezentat un plan pentru păsările de curte, Kosovo a furnizat garanții în ceea ce privește materiile prime din păsări de curte originare fie din statele membre, fie din țări terțe din care este autorizat exportul de astfel de materii prime către Uniunea Europeană. Prin urmare, ar trebui adăugată în listă o rubrică privind Kosovo pentru păsări de curte, însoțită de o notă de subsol corespunzătoare.

(12)

Prin urmare, Decizia 2011/163/UE ar trebui modificată în consecință.

(13)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

Ca urmare a expirării asistenței financiare din cadrul Mecanismului european de stabilitate la 20 august 2018, Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1192 a Comisiei (2) a activat o supraveghere mai strictă pentru Grecia pentru o perioadă de șase luni, începând cu 21 august 2018. Supravegherea mai strictă a fost ulterior prelungită de trei ori (3), de fiecare dată pentru o perioadă suplimentară de șase luni, ultima dată începând de la 21 februarie 2020.

(2)

Începând cu 2010, Grecia a beneficiat de o asistență financiară considerabilă și, prin urmare, datoriile existente ale Greciei față de statele membre din zona euro, față de Fondul european de stabilitate financiară și față de Mecanismul european de stabilitate se ridică, în total, la 243 700 de milioane EUR. Grecia a primit sprijin financiar din partea partenerilor săi europeni în condiții preferențiale, iar, pentru a așeza datoria pe o bază mai sustenabilă, au fost adoptate măsuri specifice în 2012 și, din nou, de către Mecanismul european de stabilitate în 2017. La 22 iunie 2018, s-a ajuns la un acord politic în cadrul Eurogrupului cu privire la implementarea unor măsuri suplimentare menite să asigure sustenabilitatea datoriei. Unele dintre aceste măsuri – inclusiv transferul de sume echivalente veniturilor realizate de băncile centrale naționale din zona euro de pe urma obligațiunilor de stat ale Greciei, deținute în temeiul Acordului privind profitul din activele financiare nete și al Programului privind piețele titlurilor de valoare – pot fi convenite de două ori pe an în cadrul Eurogrupului, pe baza unui raport favorabil în cadrul supravegherii mai stricte referitor la respectarea de către Grecia a angajamentelor sale de politică ulterioare aplicării programului. În această privință, activarea primelor trei tranșe de măsuri care vizează datoria și sunt condiționate de politici a fost pusă în aplicare în urma acordului Eurogrupului din aprilie 2019, decembrie 2019, respectiv iunie 2020.

(3)

Grecia și-a asumat, în cadrul Eurogrupului, angajamentul de a continua și finaliza toate reformele-cheie adoptate în contextul programului de sprijin pentru stabilitate din cadrul Mecanismului european de stabilitate (denumit în continuare „programul”), precum și de a garanta atingerea obiectivelor reformelor importante adoptate în cadrul acestui program și al programelor precedente. De asemenea, Grecia s-a angajat să implementeze acțiuni specifice în domenii precum politicile bugetare și bugetar-structurale, asistența socială, stabilitatea financiară, piața muncii și piața produselor, privatizarea și administrația publică. Aceste acțiuni specifice, care sunt prezentate într-o anexă la declarația Eurogrupului din 22 iunie 2018, vor contribui la combaterea dezechilibrelor macroeconomice excesive ale Greciei și a surselor reale sau potențiale de dificultăți economice.

(4)

La 26 februarie 2020, Comisia a publicat raportul de țară pentru 2020 privind Grecia (4). Comisia a concluzionat că Grecia se confruntă cu dezechilibre macroeconomice excesive (5). Deși în anumite domenii s-au înregistrat progrese vizibile, persistă vulnerabilități semnificative și efecte ale unor factori moșteniți din trecut, legate de datoria publică ridicată, de nivelul ridicat al creditelor neperformante din bilanțurile băncilor și de sectorul extern, în contextul unui potențial de creștere încă scăzut și al unei rate ridicate a șomajului. La finele anului 2019, datoria publică a Greciei se ridica la 176,6 % din produsul intern brut, acesta fiind cel mai ridicat nivel din Uniune. Poziția investițională internațională netă, de –150,6 % din produsul intern brut în 2019, rămâne considerabil de negativă, deși ea include o datorie publică externă mare, contractată în condiții foarte avantajoase. În plus, deși deficitul de cont curent a înregistrat o reducere semnificativă în ultimii ani, aceasta rămâne insuficientă pentru a sprijini reducerea într-un ritm satisfăcător a poziției investiționale internaționale nete negative importante și pentru a o aduce la niveluri considerate prudente. Cu toate că șomajul a continuat să scadă față de nivelul de vârf de 27,8 % atins în 2013, el se situa încă la 16,1 % în februarie 2020. Șomajul pe termen lung (11,9 % în al patrulea trimestru al anului 2019) și șomajul în rândul tinerilor (35,6 % în februarie 2020) rămân ridicate, deși ele au scăzut totuși în mod semnificativ în comparație cu nivelurile maxime din perioada crizei (șomajul pe termen lung atinsese un nivel maxim de 19,9 % în al doilea trimestru al anului 2014, iar șomajul în rândul tinerilor de 60,2 % în februarie 2013).

(5)

La 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății a declarat, în mod oficial, epidemia de COVID-19 o „pandemie mondială”. Este vorba despre o urgență majoră în materie de sănătate publică pentru cetățeni, societăți și economii. Ea reprezintă un șoc economic puternic, cu un impact negativ semnificativ asupra perspectivelor macroeconomice ale Uniunii Europene. Grecia va fi probabil foarte puternic afectată, din cauza compoziției sectoriale a economiei sale. Conform previziunilor Comisiei din vara anului 2020, recesiunea ar putea atinge [X %] în 2020, însă ea ar trebui să fie urmată de o redresare rapidă, chiar dacă incompletă, în 2021. Incertitudinea care planează asupra previziunilor rămâne ridicată. Pandemia va conduce probabil la o creștere semnificativă a datoriei publice și va inversa, în parte, scăderea șomajului observată în anii precedenți. O revenire rapidă la creștere va fi esențială pentru a preveni efectele de histerezis și a limita impactul socioeconomic al crizei. Amploarea recesiunii reflectă ponderea mare a sectorului turismului, care se confruntă cu un grad ridicat de incertitudine în ceea ce privește eliminarea restricțiilor de călătorie. De asemenea, sectorul transportului maritim și cel al transportului terestru vor înregistra probabil o contracție puternică, pe fondul contracției comerțului mondial.

(6)

De la începutul pandemiei, UE și statele sale membre au luat măsuri fără precedent pentru a proteja viețile și mijloacele de subzistență. Ca răspuns la pandemia de COVID-19 și în cadrul unei abordări coordonate la nivelul Uniunii, Grecia a adoptat la timp măsuri bugetare menite să consolideze capacitatea sistemului său de sănătate, să țină sub control pandemia și să ofere ajutor persoanelor și sectoarelor celor mai afectate. UE a sprijinit eforturile naționale depuse pentru ieșirea din criza sanitară și atenuarea impactului economic. Aceasta a pus la dispoziție sume din bugetul său pentru a lupta împotriva virusului, a activat clauza derogatorie generală a Pactului de stabilitate și de creștere, a utilizat deplina flexibilitate a normelor privind ajutoarele de stat și a propus crearea unui nou instrument pentru a-i ajuta pe oameni să-și păstreze locurile de muncă, instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (instrumentul SURE). Pe lângă măsurile luate de Banca Centrală Europeană și de Banca Europeană de Investiții, răspunsul UE prevede peste cinci sute de miliarde de euro pentru sprijinirea lucrătorilor și a întreprinderilor. În acest context, la 27 mai 2020, Comisia a propus Parlamentului European și Consiliului instituirea unui Mecanism de redresare și reziliență, cu scopul de a oferi un sprijin semnificativ pentru implementarea reformelor și a investițiilor în vederea consolidării economiilor statelor membre.

(7)

Consecințele pe termen mediu și lung ale pandemiei de COVID-19 vor depinde în mod critic de promptitudinea cu care economiile statelor membre își vor reveni în urma crizei, promptitudine care va depinde, la rândul ei, de măsurile pe care statele membre le vor lua pentru a atenua impactul social și economic al crizei, cu sprijinul UE. La fel ca alte state membre, Grecia trebuie să beneficieze și ea de pachetul de măsuri de redresare al UE, care va contribui la finanțarea reformelor și a investițiilor esențiale ce vizează stimularea potențialului de creștere și sporirea rezilienței economiei. Acest lucru va împiedica, la rândul său, adâncirea decalajelor din Uniune.

(8)

La 20 mai 2020, Comisia și-a publicat cea de-a șasea evaluare în cadrul supravegherii mai stricte pentru Grecia (6). Aceasta a concluzionat că, având în vedere circumstanțele extraordinare apărute în urma pandemiei de COVID-19, Grecia a luat măsurile necesare pentru a-și îndeplini angajamentele specifice în materie de reforme. Evaluarea a luat în considerare angajamentul ferm al autorităților elene față de instituțiile europene și a recunoscut necesitatea de a acorda prioritate politicilor axate pe implementarea unor măsuri de urgență ca reacție la pandemie. În acest context, raportul a recunoscut faptul că măsurile de limitare a răspândirii au avut efectul secundar negativ de a afecta capacitatea de implementare a reformelor în timpul perioadei de reexaminare și a remarcat că, în perspectiva viitorului, aceasta va fi esențială pentru sprijinirea și, acolo unde este necesar, accelerarea ritmului reformelor, odată cu începerea redresării economice.

(9)

În lumina reexaminării aprofundate realizate de Comisie în 2020 și pe baza unei evaluări efectuate de Comisie, Consiliul a examinat Programul național de reformă pentru 2020 și Programul de stabilitate pentru 2020. Consiliul a luat în considerare necesitatea de a combate pandemia și de a facilita redresarea economică, ca prim pas necesar pentru a permite o ajustare a dezechilibrelor. Acesta a recomandat (7) Greciei să ia toate măsurile necesare pentru a combate în mod eficace pandemia, inclusiv prin consolidarea rezilienței sistemului de sănătate, să creeze sisteme de șomaj parțial și să asigure un sprijin de activare eficace pentru a atenua impactul crizei pe plan social și pe planul ocupării forței de muncă, să introducă măsuri vizând furnizarea de lichidități și să promoveze investițiile publice și private într-o serie de domenii de investiții prioritare, cum ar fi tranziția verde și tranziția digitală. Consiliul a solicitat, de asemenea, autorităților să continue și să ducă la bun sfârșit reformele în conformitate cu angajamentele ulterioare aplicării programului, în vederea relansării unei redresări economice sustenabile, odată cu reducerea treptată a constrângerilor impuse ca urmare a pandemiei de COVID-19.

(10)

Sectorul bancar din Grecia a devenit mai stabil și mai rezilient la șocuri după încheierea programului din cadrul Mecanismului european de stabilitate, însă persistă riscuri moștenite din trecut și importante vulnerabilități structurale, agravate de impactul negativ al pandemiei provocate de coronavirus. Băncile mențin un nivel adecvat de lichiditate, dar nivelul creditelor neperformante rămâne ridicat, el reprezentând, în decembrie 2019 (8), 68,5 miliarde EUR sau 40,6 % din expunerile brute din credite acordate clienților. Pandemia ar putea opri declinul treptat al stocului de credite neperformante, care s-a înregistrat după atingerea vârfurilor de 107,2 miliarde EUR în martie 2016 și de 71,2 miliarde EUR la finele lunii septembrie 2019. Pe lângă aceasta, șocul economic actual afectează strategiile bancare de reducere a creditelor neperformante și piața secundară a creditelor neperformante, precum și implementarea programului Hercule destinat să sprijine securitizarea acestor credite, după finalizarea cu succes a primelor tranzacții. Poziția de capital a băncilor elene este aliniată cerințelor reglementare, însă profitabilitatea acestora este scăzută și ele se confruntă cu o înăsprire a cerințelor de supraveghere și cu o creștere a nevoilor de capital pentru finanțarea procesului de reducere a creditelor neperformante pe termen mediu. Ca urmare a acestui fapt, băncile elene sunt în mod special expuse riscului de creștere a costurilor de finanțare și unei noi deteriorări a calității activelor din cauza pandemiei. Autoritățile au luat măsuri de sprijinire a accesului la finanțare al întreprinderilor afectate, în completarea inițiativelor luate la nivelul băncilor comerciale și al administratorilor de credite. Ele s-au angajat, de asemenea, să continue promovarea reformelor cruciale ale sectorului financiar și să îmbunătățească instrumentele existente dedicate rezoluției creditelor neperformante, având în vedere impactul negativ al pandemiei de COVID-19 asupra ritmului inițiativelor de reformă în curs și al celor din trecut. Aceste reforme, alături de revizuirea regimului fragmentat al insolvenței, pot contribui la atenuarea impactului pe termen mediu al crizei asupra gradului de îndatorare al sectorului privat.

(11)

În pofida progreselor înregistrate în ultimii ani, Grecia se confruntă în continuare cu provocări majore în ceea ce privește mediul de afaceri și sistemul judiciar. Autoritățile depun în continuare eforturi pentru îmbunătățirea mediului de reglementare și stimularea competitivității, în ciuda priorităților în schimbare și a dificultăților întâmpinate din cauza pandemiei de COVID-19. În timp ce Grecia a făcut progrese în domenii precum reducerea timpului necesar pentru înregistrarea unei întreprinderi și întărirea protecției investitorilor minoritari, ea se află încă la mare distanță de pragul de performanță optimă în mai multe domenii (de exemplu, executarea contractelor, înregistrarea proprietăților, soluționarea cazurilor de insolvență etc.). Pandemia a servit drept catalizator pentru promovarea agendei privind guvernanța digitală, iar autoritățile s-au angajat să întreprindă acțiuni complementare pentru a ușura și mai mult sarcina administrativă a întreprinderilor și a cetățenilor.

(12)

După ce a fost exclusă de la împrumuturi pe piața financiară în 2010, Grecia a început să recâștige accesul pe piață prin emisiuni de obligațiuni de stat începând cu luna iulie 2017. Randamentul obligațiunilor de stat grecești a început să se reducă ușor, după încheierea cu succes a programului MES în 2018, și a scăzut în mod semnificativ în 2019. De la debutul pandemiei, Grecia a emis cu succes atât bonuri de trezorerie, cât și obligațiuni pe termen lung, fapt care indică un acces susținut la finanțarea de pe piață, însă condițiile sale de împrumut rămân, în orice caz, expuse unei volatilități ridicate.

(13)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia concluzionează că sunt încă prezente condițiile care au justificat stabilirea unei supravegheri mai stricte în temeiul articolului 2 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013. În particular, în ceea ce privește stabilitatea sa financiară, Grecia continuă să se confrunte cu riscuri care, dacă se concretizează, ar putea avea efecte de propagare negative asupra altor state membre din zona euro. Aceste efecte de propagare s-ar putea manifesta în mod indirect, prin impactul asupra încrederii investitorilor și, deci, asupra costurilor de refinanțare ale băncilor și entităților suverane din alte state membre din zona euro.

(14)

Prin urmare, pe termen mediu, este necesar ca Grecia să adopte în continuare măsuri de combatere a surselor reale sau potențiale de dificultăți și să continue implementarea reformelor structurale pentru a sprijini o redresare economică solidă și sustenabilă, în vederea atenuării efectelor unei serii de factori moșteniți din trecut. Printre aceștia se numără recesiunea severă și prelungită înregistrată în timpul crizei; amploarea datoriei Greciei; vulnerabilitățile sectorului financiar al acestei țări; interdependența continuă, relativ puternică, dintre sectorul financiar și finanțele publice ale Greciei, inclusiv prin participații ale statului; riscul ca apariția unor tensiuni puternice în oricare dintre aceste sectoare să se propage în alte state membre, precum și expunerea statelor membre din zona euro la datoriile suverane ale Greciei.

(15)

Pentru a combate riscurile rămase și pentru a monitoriza îndeplinirea angajamentelor luate în acest sens, pare a fi necesar și adecvat să se prelungească supravegherea mai strictă a Greciei, instituită în temeiul articolului 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 472/2013.

(16)

Greciei i s-a oferit posibilitatea de a-și exprima opiniile cu privire la evaluarea realizată de Comisie, printr-o scrisoare trimisă la 24 iunie 2020. În răspunsul său din data de 29 iunie 2020, Grecia a fost, în linii mari, de acord cu evaluarea provocărilor economice cu care se confruntă, evaluare realizată de Comisie și care constituie baza pentru prelungirea supravegherii mai stricte.

(17)

Grecia va continua să beneficieze de sprijin tehnic în temeiul Programului de sprijin pentru reforme structurale [astfel cum este prevăzut în Regulamentul (UE) 2017/825 al Parlamentului European și al Consiliului (9)] și al legislației care îl va înlocui, pentru conceperea și punerea în aplicare a reformelor, inclusiv pentru continuarea și finalizarea reformelor-cheie, în conformitate cu angajamentele de politică monitorizate în cadrul supravegherii mai stricte.

(18)

Comisia intenționează să colaboreze îndeaproape cu Mecanismul european de stabilitate, în contextul sistemului său de alertă timpurie, pentru punerea în aplicare a supravegherii mai stricte,

(1)

Având în vedere circumstanțele economice și financiare excepționale asociate răspândirii bolii determinate de coronavirus 2019 (COVID-19), Consiliul guvernatorilor a instituit un nou program temporar de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (PEPP) prin Decizia (UE) 2020/440 a Băncii Centrale Europene (BCE/2020/17) (1). PEPP include toate categoriile de active eligibile în cadrul programului extins de achiziționare de active (APP) al Băncii Centrale Europene, care cuprinde programul de achiziționare de active de către sectorul public de pe piețele secundare, al treilea program de achiziționare de obligațiuni garantate, programul de achiziționare de titluri garantate cu active și programul de achiziționare de obligațiuni emise de sectorul corporativ.

(2)

La 4 iunie 2020, Consiliul guvernatorilor a decis, în conformitate cu mandatul său de a asigura stabilitatea prețurilor, să revizuiască anumite caracteristici structurale ale PSPP. Aceste revizuiri vizează asigurarea gradului necesar de acomodare monetară și a transmisiei fără probleme a politicii monetare în timp, la nivelul categoriilor de active și între jurisdicții, contribuind astfel la contracararea deteriorării excepțional de abrupte și de rapide din cauza pandemiei a traiectoriei inflației preconizate.

(3)

Mai exact, Consiliul guvernatorilor a decis majorarea cu 600 de miliarde EUR a pachetului total aferent PEPP până la o valoare totală de 1 350 de miliarde EUR. Ca răspuns la revizuirea în sens descendent a inflației, în contextul pandemiei, pe parcursul orizontului de proiecție, expansiunea PEPP va relaxa în continuare orientarea generală a politicii monetare, sprijinind condițiile de finanțare în economia reală, îndeosebi pentru companii și gospodăriile populației. Achizițiile vor continua să fie efectuate într-un mod flexibil în timp, la nivelul categoriilor de active și între jurisdicții. Aceasta va permite contracararea cu eficacitate a riscurilor la adresa transmisiei fără probleme a politicii monetare.

(4)

În plus, Consiliul guvernatorilor a decis să extindă orizontul prevăzut pentru achizițiile nete efectuate în cadrul PEPP cel puțin până la sfârșitul lunii iunie 2021 sau chiar și după această dată, dacă este necesar, și în orice caz, până când Consiliul guvernatorilor va considera că faza de criză a pandemiei de COVID-19 a fost depășită. Extinderea orizontului minim pentru achiziții aliniază faza achizițiilor nete cu durata preconizată a restricțiilor cele mai severe legate de pandemia de COVID-19 asupra activității economice normale, precum și a presiunilor inflaționiste modeste corespondente.

(5)

Pentru a evita riscul unei înăspriri nejustificate a condițiilor financiare într-un moment în care este probabil ca redresarea după șocul provocat de pandemie să fie incompletă, Consiliul guvernatorilor a decis ca principalul aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul PEPP să fie reinvestit în totalitate cel puțin până la sfârșitul anului 2022 și, în plus, ca, în orice caz, reducerea progresivă în viitor a portofoliului PEPP să fie gestionată astfel încât să se evite o interferență cu orientarea adecvată a politicii monetare.

(6)

Prin urmare, Decizia (UE) 2020/440 (BCE/2020/17) ar trebui modificată în mod corespunzător,

(1)

La 30 iunie 2020, Consiliul a adoptat o recomandare privind restricția temporară asupra călătoriilor neesențiale către UE și posibila eliminare a acestei restricții (1) (denumită în continuare „recomandarea Consiliului”). La 16 iulie 2020, Consiliul a adoptat Recomandarea (UE) 2020/1052 de modificare a Recomandării (UE) 2020/912 a Consiliului privind restricția temporară asupra călătoriilor neesențiale către UE și posibila eliminare a acestei restricții (2).

(2)

Recomandarea Consiliului prevede că statele membre ar trebui să elimine treptat restricția temporară asupra călătoriilor neesențiale către UE începând cu 1 iulie 2020, într-un mod coordonat, în ceea ce privește rezidenții țărilor terțe enumerate în anexa I la recomandarea Consiliului. O dată la două săptămâni, după o strânsă consultare cu Comisia, precum și cu agențiile și serviciile relevante din cadrul UE, Consiliul ar trebui să revizuiască și, dacă este cazul, să actualizeze lista țărilor terțe care figurează în anexa I, în urma unei evaluări globale bazate pe metodologia, criteriile și informațiile menționate în recomandarea Consiliului.

(3)

De atunci, în cadrul Consiliului au avut loc discuții, în strânsă consultare cu Comisia, precum și cu agențiile și serviciile relevante din cadrul UE, cu privire la revizuirea listei țărilor terțe care figurează în anexa I la recomandarea Consiliului și în aplicarea criteriilor și a metodologiei prevăzute în recomandarea Consiliului. Ca urmare a acestor discuții, lista țărilor terțe care figurează în anexa I ar trebui modificată. În special, Algeria ar trebui eliminată de pe listă.

(4)

Controlul la frontiere există în interesul nu doar al statului membru la ale cărui frontiere externe se aplică, ci al tuturor statelor membre care au eliminat controlul la frontierele lor interne. Prin urmare, statele membre ar trebui să se asigure că măsurile luate la frontierele externe sunt coordonate, pentru a garanta o bună funcționare a spațiului Schengen. În acest scop, începând cu 31 iulie 2020, statele membre ar trebui să continue eliminarea restricției temporare asupra călătoriilor neesențiale către UE, în mod coordonat, în ceea ce privește rezidenții țărilor terțe enumerate în anexa I la recomandarea Consiliului, astfel cum este modificată prin prezenta recomandare.

(5)

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul (nr. 22) privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea prezentei recomandări, aceasta nu este obligatorie pentru respectivul stat membru și nu i se aplică. Deoarece prezenta recomandare constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen, Danemarca decide, în conformitate cu articolul 4 din protocolul menționat, în termen de șase luni de la data la care Consiliul decide cu privire la prezenta recomandare, dacă o va pune în aplicare.

(6)

Prezenta recomandare constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului (3); prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea prezentei recomandări, aceasta nu este obligatorie pentru respectivul stat membru și nu i se aplică.

(7)

În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezenta recomandare constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului încheiat de Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestora din urmă la implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, care intră sub incidența articolului 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE a Consiliului (4).

(8)

În ceea ce privește Elveția, prezenta recomandare constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, care intră sub incidența articolului 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE (5), coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului (6).

(9)

În ceea ce privește Liechtensteinul, prezenta recomandare constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, care intră sub incidența articolului 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE (7) coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului (8),

1.

Punctul 1 primul paragraf din recomandarea Consiliului se înlocuiește cu următorul text:

2.

Anexa I la recomandare se înlocuiește cu următorul text: