(1)

Din cauza pandemiei de COVID-19 și a amplelor restricții de circulație instituite în contextul acesteia, toate statele membre și fermierii din întreaga Uniune se confruntă cu dificultăți excepționale în ceea ce privește planificarea și punerea în aplicare a schemelor de ajutor prevăzute la articolele 32-36 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 pentru sectorul fructelor și legumelor și la articolele 39-52 din același regulament pentru sectorul vitivinicol. Din cauza problemelor logistice și a deficitului de forță de muncă, fermierii respectivi sunt vulnerabili la perturbarea economică provocată de pandemia de COVID-19. Se confruntă, în special, cu dificultăți financiare și cu probleme de flux de numerar. Situația a creat o întrerupere și o perturbare a funcționării lanțului de aprovizionare în sectoarele menționate.

(2)

Date fiind aceste circumstanțe fără precedent, este necesară atenuarea dificultăților respective, prin acordarea de derogări de la anumite dispoziții din regulamentele delegate aplicabile în sectorul fructelor și legumelor și în sectorul vitivinicol.

(3)

Toate statele membre se confruntă cu dificultăți excepționale în ceea ce privește planificarea, gestionarea și punerea în aplicare a programelor operaționale ale organizațiilor de producători recunoscute și ale asociațiilor de organizații de producători recunoscute din sectorul fructelor și legumelor. Această situație ar putea provoca întârzierea punerii în aplicare a acestor programe operaționale și deci organizațiile de producători și asociațiile de organizații de producători riscă să nu îndeplinească cerințele juridice ale Uniunii prevăzute pentru respectivele programe operaționale în special în Regulamentul delegat (UE) 2017/891 al Comisiei (3). De asemenea, organizațiile de producători sunt vulnerabile la perturbarea și întreruperile cauzate de pandemia de COVID-19 și se confruntă cu dificultăți financiare și cu probleme de flux de numerar cauzate de perturbările lanțurilor de aprovizionare și de închiderea anumitor puncte de vânzare, în special la nivelul comerțului angro și în sectorul ospitalității. Se confruntă cu probleme logistice și dificultăți în ceea ce privește recoltarea producției, din cauza deficitului de forță de muncă și a dificultății de a ajunge la consumatori, din cauza perturbării lanțului de aprovizionare. Acest lucru are un impact direct asupra stabilității financiare a organizațiilor de producători și asupra capacității lor de a-și pune în aplicare programele operaționale nu doar în anul 2020, ci și în anii următori, deoarece valoarea producției comercializate în anul 2020 are un impact asupra calculării asistenței financiare din partea Uniunii pentru anii următori. În plus, acest lucru influențează capacitatea organizațiilor de producători de a întreprinde măsuri și acțiuni care vizează efectele crizei. Totodată, reducerea valorii producției comercializate provocată de pandemia de COVID-19 are un impact negativ asupra continuității viitoare și a fezabilității programelor operaționale ale organizațiilor de producători din sectorul fructelor și legumelor, deoarece valoarea producției comercializate în anul 2020 are, de asemenea, un impact asupra calculării asistenței financiare din partea Uniunii pentru anii următori.

(4)

Organizațiile de producători recunoscute și asociațiile de organizații de producători recunoscute trebuie să îndeplinească criteriul de recunoaștere legat de răspunderea democratică, îndeplinind cerințele de la articolul 17 din Regulamentul delegat (UE) 2017/891. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) primul paragraf din regulamentul menționat, procentajul maxim de drepturi de vot și de participații sau de capital al oricărei persoane fizice sau juridice trebuie să fie mai mic de 50 % din totalul drepturilor de vot și mai mic de 50 % din participații sau din capital. Din motive legate de pandemia de COVID-19, se poate întâmpla ca unii membri producători să își încheie activitatea și, din acest motiv, unele organizații de producători sau asociații de organizații de producători ar putea să nu mai îndeplinească acest criteriu în anul 2020. O astfel de neconformitate ar putea duce la suspendarea sau pierderea recunoașterii, la suspendarea plăților ajutoarelor, la sancțiuni financiare și la recuperarea asistenței financiare din partea Uniunii. Având în vedere acest risc, trebuie să se prevadă că, în anul 2020, procentajul de drepturi de vot și de participații sau de capital al oricărei persoane fizice sau juridice poate depăși 50 % din totalul drepturilor de vot și 50 % din participații sau din capital în cadrul organizației de producători. Totuși, pentru a se evita abuzurile de putere ale persoanelor fizice sau juridice care depășesc temporar aceste limite referitoare la drepturile de vot și la participații sau capital, statele membre trebuie să ia măsuri pentru protejarea organizațiilor de producători și a asociațiilor de organizații de producători împotriva abuzurilor de putere. Măsurile respective pot viza decizii referitoare la utilizarea asistenței financiare din partea Uniunii și la modificări ale programelor operaționale care ar favoriza în mod disproporționat persoanele fizice sau juridice individuale.

(5)

Pierderile cauzate de pandemia de COVID-19 în ceea ce privește valoarea producției comercializate în sectorul fructelor și legumelor vor avea un impact major asupra cuantumurilor ajutoarelor din partea Uniunii primite de organizațiile de producători în anul următor, deoarece cuantumul ajutorului din partea Uniunii se calculează ca procentaj din valoarea producției comercializate a fiecărei organizații de producători. Dacă în 2020, din motive legate de pandemia de COVID-19, s-ar înregistra o pierdere semnificativă în ceea ce privește valoarea producției comercializate, organizațiile de producători ar risca să își piardă recunoașterea ca organizații de producători, deoarece unul dintre criteriile pe care se bazează recunoașterea respectivă este ca valoarea producției comercializate să atingă un anumit nivel minim stabilit la nivel național. Acest lucru ar periclita stabilitatea pe termen lung a organizațiilor de producători. Așadar, dacă, din motive legate de pandemia de COVID-19, în 2020 s-ar înregistra o diminuare cu cel puțin 35 % a valorii unui produs, iar acest lucru nu ar ține de responsabilitatea și controlul organizațiilor de producători, valoarea producției comercializate ar putea fi stabilită, pentru 2020, la 100 % din valoarea producției comercializate în perioada precedentă. Pragul de 65 % din valoarea producției comercializate în perioada precedentă, prevăzut la articolul 23 alineatul (4) din Regulamentul delegat (UE) 2017/891, este insuficient pentru ca organizațiile de producători care au suferit o astfel de pierdere a valorii producției comercializate să fie stabile din punct de vedere economic și financiar în circumstanțele create de pandemia de COVID-19. Având în vedere impactul economic de mare amploare al pandemiei de COVID-19 asupra sectorului fructelor și legumelor, pragul respectiv trebuie majorat, pentru anul 2020, la 100 % din valoarea producției comercializate în perioada precedentă.

(6)

În vederea îmbunătățirii strategiei, planificării, gestionării și aplicării programelor operaționale aprobate, astfel încât sectorul fructelor și legumelor să facă față efectelor pandemiei de COVID-19, statele membre trebuie să își poată modifica, în 2020, strategiile naționale menționate la articolul 27 din Regulamentul delegat (UE) 2017/891, chiar și după prezentarea spre aprobare a programelor operaționale. Statele membre trebuie să se asigure că nu sunt perturbate continuitatea și aplicarea operațiunilor multianuale și în curs care fac parte din programele operaționale aprobate.

(7)

De asemenea, statele membre trebuie să fie scutite, în 2020, de obligația, prevăzută la articolul 27 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2017/891, de a stabili în strategia națională procentajele maxime din fondul operațional care pot fi cheltuite pentru fiecare măsură individuală sau tip de acțiune. Astfel, organizațiilor de producători trebuie să le fie asigurată o flexibilitate sporită pentru a lua măsuri în scopul gestionării efectelor pandemiei de COVID-19 în sectorul fructelor și legumelor.

(8)

Având în vedere durata și gravitatea impactului pandemiei de COVID-19 în sectorul fructelor și legumelor și cu condiția aprobării de către statele membre, organizațiile de producători sau asociațiile de organizații de producători își pot modifica programele operaționale pentru anii următori sau chiar pe parcursul anului de implementare, în conformitate cu articolul 34 din Regulamentul delegat (UE) 2017/891. Pentru a face față efectelor pandemiei de COVID-19, în 2020, organizațiile de producători sau asociațiile de organizații de producători trebuie să își poată suspenda temporar programele operaționale, în întregime sau parțial.

(9)

În temeiul articolului 36 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2017/891, dacă o organizație de producători sau o asociație de organizații de producători încetează implementarea programului său operațional înainte de încheierea duratei programate, nu se efectuează nicio plată ulterioară către respectiva organizație sau asociație pentru acțiunile realizate după data încetării respectivului program operațional. Pentru a se asigura stabilitatea financiară a organizațiilor de producători, ajutoarele primite pentru acțiunile eligibile desfășurate înainte de încetarea programului operațional nu se recuperează dacă organizația de producători sau asociația de organizații de producători demonstrează autorității competente din statul membru că respectivul program operațional a încetat în anul 2020 din motive legate de pandemia de COVID-19 și nu a ținut de responsabilitatea și controlul organizației de producători.

(10)

Pentru a se asigura stabilitatea financiară a organizațiilor de producători, asistența financiară din partea Uniunii primită pentru angajamentele multianuale în sectorul fructelor și legumelor, de exemplu pentru acțiunile de protecție a mediului, nu trebuie să fie recuperate pentru FEGA dacă obiectivele lor pe termen lung nu au putut fi realizate din cauza întreruperii în anul 2020 din motive legate de pandemia de COVID-19.

(11)

Date fiind perturbarea și întreruperile cauzate de pandemia de COVID-19, în special deficitul de forță de muncă pentru recoltarea produselor și perturbările logistice din anul 2020, precum și perisabilitatea produselor din sectorul fructelor și legumelor, trebuie să se acorde flexibilitate organizațiilor de producători în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurii de nerecoltare menționate la articolul 48 alineatul (3) din Regulamentul delegat (UE) 2017/891. Așadar, trebuie ca în 2020 să se poată desfășura operațiuni de nerecoltare chiar dacă de pe suprafața respectivă, în cursul ciclului de producție normal, a fost obținută o producție comercială sau chiar dacă aceeași suprafață a făcut anterior obiectul unei măsuri de recoltare înainte de coacere.

(12)

În temeiul articolului 54 litera (b) și al articolului 58 alineatul (3) din Regulamentul delegat (UE) 2017/891, monitorizarea și evaluarea programelor operaționale și a schemelor din sectorul fructelor și legumelor în scopul examinării eficienței și eficacității programelor operaționale, atât de către organizațiile de producători, cât și de către statele membre, fac obiectul unei evaluări care trebuie notificată Comisiei până la 15 noiembrie 2020. Având în vedere perturbarea funcționării administrațiilor publice ale statelor membre din motive legate de pandemia de COVID-19, perioada pentru comunicarea raportului aferent exercițiului de evaluare pentru 2020 menționat la articolul 58 din regulamentul respectiv trebuie prelungită până la 30 iunie 2021.

(13)

Perturbarea din sectorul fructelor și legumelor din motive legate de pandemia de COVID-19 are un impact negativ asupra capacității organizațiilor de producători de a lua, în 2020, măsurile corective menționate la articolul 59 alineatele (1) și (4) din Regulamentul delegat (UE) 2017/891 într-o perioadă de cel mult patru luni. Așadar, statele membre trebuie să fie autorizate să prelungească aceste perioade în 2020, permițând depășirea perioadei maxime de patru luni.

(14)

În temeiul articolului 5 din Regulamentul delegat (UE) 2017/891, pentru a-și menține recunoașterea o organizație de producători trebuie să îndeplinească neîntrerupt cerința referitoare la numărul minim de membri prevăzut de un stat membru. Dacă organizațiile de producători nu îndeplinesc această cerință, în conformitate cu articolul 59 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2017/891, statele membre suspendă recunoașterea organizației de producători în cauză, rețin plățile ajutoarelor și reduc cuantumul ajutorului anual cu 2 % pentru fiecare lună calendaristică sau pentru fiecare parte a unei luni calendaristice în cursul căreia este suspendată recunoașterea. Având în vedere perturbarea cauzată de pandemia de COVID-19, statele membre nu trebuie să suspende plățile ajutoarelor acordate organizațiilor de producători din sectorul fructelor și legumelor care, în anul 2020, nu îndeplinesc cerința privind numărul minim de membri.

(15)

Statele membre trebuie să poată prelungi perioada stabilită pentru luarea măsurilor corective în timpul suspendării recunoașterii menționate la articolul 59 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2017/891, prelungind perioada de 12 luni de la data primirii de către organizația de producători în cauză a scrisorii de avertizare, dacă organizația de producători respectivă nu a putut lua măsurile corective din motive legate de pandemia de COVID-19. Prelungirile de acest gen nu trebuie să depășească data de 31 decembrie 2020, această durată garantând că organizațiile de producători dispun de timp suficient pentru luarea de măsuri corective.

(16)

Dată fiind perturbarea cauzată de pandemia de COVID-19 în sectorul fructelor și legumelor, statele membre nu trebuie să aplice reducerea cu 2 % a cuantumului ajutorului anual pentru fiecare lună calendaristică sau pentru fiecare parte a unei luni calendaristice prevăzută la articolul 59 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2017/891, dacă o organizație de producători cu recunoașterea suspendată nu a putut lua măsuri corective în anul 2020 din motive legate de pandemia de COVID-19. Din același motiv, statele membre nu trebuie să aplice reducerea cu 1 % a cuantumului ajutorului anual pentru fiecare lună calendaristică sau pentru fiecare parte a unei luni calendaristice, reducere prevăzută la articolul 59 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2017/891.

(17)

În temeiul articolului 59 alineatul (6) din Regulamentul delegat (UE) 2017/891, statele membre trebuie să retragă recunoașterea dacă o organizație de producători nu dovedește îndeplinirea criteriilor privind valoarea minimă sau volumul minim al producției comercializate, până la data de 15 octombrie a celui de al doilea an care urmează anului în care nu au fost îndeplinite criteriile respective. Dat fiind impactul perturbării cauzate de pandemia de COVID-19 în sectorul fructelor și legumelor asupra valorii și volumului producției comercializate a organizațiilor de producători, anul 2020 nu trebuie luat în calcul la stabilirea respectării valorii minime sau a volumului minim al producției comercializate, în temeiul articolului 59 alineatul (6) din regulamentul respectiv.

(18)

Din motive legate de pandemia de COVID-19, organizațiile de producători care pun în aplicare programe operaționale care se încheie în anul 2020 riscă să nu poată îndeplini condițiile prevăzute la articolul 33 alineatul (5) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. În aceste circumstanțe, în 2020, în cazul programelor operaționale respective din sectorul fructelor și legumelor, nu trebuie aplicată reducerea cuantumului total al sprijinului menționată la articolul 61 alineatul (6) din Regulamentul delegat (UE) 2017/891.

(19)

În statele membre producătoare de vin se înregistrează dificultăți excepționale în ceea ce privește planificarea, gestionarea și punerea în aplicare a operațiunilor din cadrul programelor de sprijin în sectorul vitivinicol. Această situație ar putea provoca întârzierea punerii în aplicare a operațiunilor respective, drept care operațiunile respective riscă să nu îndeplinească cerințele juridice ale Uniunii prevăzute în special în Regulamentul delegat (UE) 2016/1149 al Comisiei (4). De asemenea, operatorii din sectorul vitivinicol sunt vulnerabili la perturbarea și întreruperile cauzate de pandemia de COVID-19 și se confruntă cu dificultăți financiare și cu probleme de flux de numerar cauzate de perturbările lanțurilor de aprovizionare și de închiderea anumitor puncte de vânzare, în special la nivelul comerțului cu amănuntul și în sectorul alimentației publice. Se confruntă cu probleme logistice și dificultăți în ceea ce privește gestionarea producției, din cauza deficitului de forță de muncă și a dificultății de a ajunge la consumatori, din cauza perturbării lanțului de aprovizionare. Acest lucru are un impact direct asupra stabilității financiare a operatorilor din sectorul vitivinicol și asupra capacității lor de a pune în aplicare operațiuni în cadrul programelor de sprijin în sectorul vitivinicol în 2020.

(20)

Măsurile luate de guverne în ultimele luni pentru a face față crizei provocate de pandemia de COVID-19, în special închiderea hotelurilor, barurilor și restaurantelor, limitarea circulației persoanelor și a mărfurilor, care este redusă la strictul necesar, și închiderea anumitor granițe din interiorul Uniunii, au un impact negativ asupra sectorului vitivinicol al Uniunii și generează perturbări ale pieței.

(21)

În plus, deficitul de forță de muncă, legat, de asemenea, de pandemia de COVID-19, și dificultățile logistice provocate de pandemia de COVID-19 pun presiune asupra viticultorilor și asupra întregului sector vitivinicol, care se confruntă cu probleme tot mai mari legate de recolta viitoare: prețuri scăzute, consum redus, dificultăți în ceea ce privește transportul și vânzările. Toți acești factori contribuie la o gravă perturbare a pieței vitivinicole.

(22)

Totodată, piața vitivinicolă a Uniunii a fost deja supusă unor condiții agravante pe parcursul anului 2019, iar stocurile de vin au atins cel mai înalt nivel înregistrat din 2009 și până în prezent. Această evoluție a fost determinată mai ales de o combinație de factori, și anume recolta record din 2018 și o scădere generală a consumului de vin în Uniune. În plus, exporturile au avut de suferit din cauza impunerii de către Statele Unite ale Americii, principala piață de export pentru vinuri a Uniunii, a unor taxe suplimentare la import asupra vinurilor europene. Pandemia de COVID-19 a mai dat încă o lovitură acestui sector fragil, care nu își mai poate comercializa sau distribui produsele în mod eficace, în principal din cauza închiderii unor piețe de export importante, din cauza măsurilor luate pentru asigurarea unei izolări adecvate și pentru restricționarea deplasării persoanelor, în special întreruperea tuturor activităților de alimentație publică, și din cauza imposibilității de a furniza produse consumatorilor obișnuiți. În plus, dificultatea aprovizionării cu mijloace de producție esențiale precum sticlele și dopurile necesare pentru producția de vin îngreunează activitățile operatorilor din sectorul vitivinicol, împiedicând comercializarea vinului gata pentru vânzare.

(23)

În acest context, din motive legate de pandemia de COVID-19, este necesar să se ia măsuri temporare urgente pentru contracararea efectelor perturbării pieței. Printre altele, acest măsuri includ permisiunea temporară de a se modifica obiectivul unei operațiuni selectate și de a se efectua plăți pentru acțiuni care au fost realizate, chiar dacă operațiunea globală nu a fost pusă în aplicare întru totul. De asemenea, trebuie să se permită nesancționarea punerii parțiale în aplicare a restructurării și reconversiei plantațiilor viticole și nesancționarea realizării parțiale a operațiunilor de investiții și de inovare.

(24)

Pentru a ajuta operatorii să reacționeze la circumstanțele actuale excepționale și să facă față acestei situații imprevizibile și precare, este necesar să li se acorde o flexibilitate sporită în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor în temeiul articolului 22, al articolului 26, al articolului 53 alineatul (1) și al articolului 54 din Regulamentul delegat (UE) 2016/1149.

(25)

În ceea ce privește sprijinul pentru recoltarea înainte de coacere, articolul 22 din Regulamentul delegat (UE) 2016/1149 nu permite aplicarea recoltării înainte de coacere pentru aceeași parcelă timp de doi ani consecutivi. Având în vedere incertitudinea legată de durata și gravitatea pandemiei de COVID-19, pentru a li se permite producătorilor să își gestioneze mai bine producția și să fie mai în măsură să se adapteze la situația de pe piață pe parcursul unei perioade mai îndelungate, această limitare trebuie eliminată temporar, până la 15 octombrie 2020.

(26)

Articolul 26 din Regulamentul delegat (UE) 2016/1149 limitează la trei ani sprijinul acordat pentru constituirea de fonduri mutuale în cadrul programelor de sprijin în sectorul vitivinicol. Având în vedere actuala criză provocată de pandemia de COVID‐19, pentru a se încuraja o abordare responsabilă a situațiilor de criză, este considerată adecvată eliminarea temporară a respectivei limite de trei ani. Acest lucru va oferi sprijin producătorilor pentru o perioadă mai îndelungată și le va oferi oportunități mai bune de a-și păstra veniturile în aceste vremuri de restriște.

(27)

Articolul 53 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2016/1149 prevede norme referitoare la posibilele modificări aduse operațiunilor din cadrul programelor de sprijin în sectorul vitivinicol în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013. Pentru ca beneficiarii să poată reacționa în mod adecvat și eficient la circumstanțele excepționale legate de pandemia de COVID-19 și să-și poată adapta producția și comercializarea, trebuie să se acorde o flexibilitate temporară sporită în ceea ce privește aplicarea acestor norme. Așadar, este adecvat ca statele membre să fie temporar autorizate să acorde derogări de la normele respective, permițându-le beneficiarilor să prezinte modificări ale operațiunilor aprobate inițial, fără aprobarea de către autoritățile naționale. Astfel, statele membre pot permite punerea în aplicare fără aprobare prealabilă a unor modificări aduse operațiunilor din cadrul acestor măsuri, în limitele cuantumului de sprijin eligibil aprobat inițial. O astfel de derogare ar ajuta beneficiarii care, din cauza crizei, nu pot finaliza anumite operațiuni și doresc să le modifice pentru a preveni pierderi economice suplimentare sau pentru a răspunde mai bine situației de pe piață. În plus, este, de asemenea, adecvat să se permită temporar o modificare a obiectivului operațiunii selectate în cadrul măsurilor legate de promovare, de restructurarea și reconversia plantațiilor viticole și de investiții și inovare, deoarece, spre deosebire de alte măsuri din cadrul programelor de sprijin în sectorul vitivinicol, obiectivele acestor măsuri pot fi multiple, de exemplu investiții într-o unitate de vinificație și o cramă. În astfel de cazuri, dacă un beneficiar nu poate realiza în întregime obiectivul unei operațiuni, beneficiarul trebuie să aibă permisiunea de a reduce amploarea obiectivelor operațiunii respective. Totuși, modificările de acest gen trebuie să fie în continuare aprobate de autoritatea competentă.

(28)

Pentru a se evita ca beneficiarii să fie sancționați pentru utilizarea flexibilității introduse, care permite modificarea fără aprobare prealabilă a operațiunilor aprobate, pentru nerealizarea operațiunii globale așa cum a fost aprobată inițial de autoritatea competentă sau pentru modificarea obiectivului operațiunii, este necesar, de asemenea, să se acorde temporar o derogare de la articolul 54 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2016/1149, care prevede că sprijinul se acordă de îndată ce se constată că o operațiune globală sau toate acțiunile individuale care fac parte din operațiunea globală au fost puse în aplicare pe deplin. Astfel, se va asigura plata sprijinului pentru acțiunile individuale, astfel cum se prevede în prezentul regulament, atât timp cât acțiunile respective sunt puse în aplicare pe deplin.

(29)

În ceea ce privește operațiunile pentru care se acordă sprijin în temeiul articolelor 46 și 47 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, pentru a se evita ca beneficiarii să fie sancționați pentru că, din cauza crizei, nu și-au pus în aplicare operațiunile pe întreaga suprafață pentru care a fost aprobat sprijinul, este, de asemenea, necesar să se acorde o derogare temporară de la articolul 54 alineatul (4) din Regulamentul delegat (UE) 2016/1149, pentru a se garanta că sprijinul este plătit, fără sancțiuni, pentru acea parte a operațiunii care a fost pusă în aplicare.

(30)

Deoarece este necesară întreprinderea de acțiuni imediate, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

(1)

În 2011, Italia a informat Comisia că pe teritoriul ei era prezentă o nouă tulpină agresivă de Pseudomonas syringae pv. actinidiae Takikawa, Serizawa, Ichikawa, Tsuyumu & Goto („organismul dăunător specificat”), agentul cauzal al bacteriozei care afectează kiwi, și că adoptase măsuri oficiale pentru a preveni orice nouă introducere și răspândire pe teritoriul ei a organismului dăunător specificat. Informațiile disponibile arătau, de asemenea, că această tulpină agresivă a organismului dăunător specificat era prezentă într-o țară terță care exportă material de înmulțire a plantelor de kiwi, inclusiv polen, către Uniune. Informațiile în cauză continuă să fie relevante în prezent pentru teritoriul Uniunii.

(2)

Din acest motiv, Comisia a adoptat Decizia de punere în aplicare 2012/756/UE (2).

(3)

Decizia de punere în aplicare 2012/756/UE a fost înlocuită prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/198 (3), care a expirat la 31 martie 2020.

(4)

Organismul dăunător specificat nu este inclus ca organism dăunător de carantină pentru UE în lista din anexa II, ca organism dăunător de carantină pentru zone protejate în lista din anexa III sau ca organism dăunător reglementat care nu este de carantină în lista din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 al Comisiei (4).

(5)

Motivele adoptării Deciziei de punere în aplicare (UE) 2017/198, inclusiv analiza preliminară a Comisiei privind riscurile legate de organismele dăunătoare, continuă să fie valabile. Dat fiind riscul fitosanitar curent pe care îl prezintă organismul dăunător specificat, trebuie adoptate măsuri privind introducerea în Uniune a polenului viu și a plantelor destinate plantării, altele decât semințele, din genul Actinidia Lindl. („plantele specificate”) provenite din țări terțe. Este de asemenea necesar să se prevadă măsuri privind circulația în interiorul Uniunii a plantelor originare din Uniune. Măsurile respective trebuie să fie aceleași cu măsurile prevăzute în Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/198, deoarece s-au dovedit eficace în protejarea teritoriului Uniunii de organismul dăunător specificat.

(6)

Pentru a asigura un nivel sporit de protecție a teritoriului Uniunii față de organismul dăunător specificat, plantele specificate introduse în Uniune trebuie inspectate riguros și, după caz, testate pentru a se detecta organismul dăunător specificat la postul de inspecție la frontieră sau la punctul de control la destinație stabilit în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2019/2123 al Comisiei (5).

(7)

Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/198 trebuie abrogată și înlocuită cu prezentul regulament. Acestea sunt necesare pentru a ține seama de dispozițiile Regulamentului (UE) 2016/2031 și ale Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/2072, care se aplică de la 14 decembrie 2019.

(8)

Prezentul regulament trebuie să se aplice cât mai curând posibil pentru a înlocui Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/198, care a expirat la 31 martie 2020. Prezentul regulament trebuie să intre în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(9)

Dacă este cazul, statele membre trebuie să-și adapteze legislația pentru a se conforma prezentului regulament.

(10)

Prezentul regulament trebuie să se aplice până la 31 decembrie 2021 pentru a lăsa timp pentru monitorizarea evoluției situației și pentru determinarea stării fitosanitare a organismului dăunător specificat în raport cu teritoriul Uniunii.

(11)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(a)

Plantele specificate au fost cultivate pe întreaga durată a vieții lor într-o țară unde organismul dăunător specificat este considerat absent.

(b)

Plantele specificate au fost cultivate pe întreaga durată a vieții lor într-o zonă indemnă de dăunători, stabilită, în ceea ce privește organismul dăunător specificat, de către organizația națională de protecție a plantelor („ONPP”) din țara de origine, în conformitate cu standardul internațional pentru măsuri fitosanitare („ISPM”) nr. 4 al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) (6). Numele zonei indemne de dăunători trebuie inclus în certificat la rubrica „Locul de origine”.

(c)

Plantele specificate au fost produse într-un loc de producție indemn de dăunători sau într-un sit de producție indemn de dăunători, stabilit, în ceea ce privește organismul dăunător specificat, de către ONPP din țara de origine în conformitate cu ISPM nr. 10 al FAO (7). Plantele specificate au fost crescute într-o structură al cărei grad de izolare și de protecție față de mediul exterior exclude în mod efectiv organismul dăunător specificat. În locul sau situl respectiv, plantele specificate au fost inspectate oficial de două ori la cele mai adecvate momente pentru depistarea simptomelor de infecție în timpul ultimului ciclu complet de vegetație înainte de export și s-a constatat că erau indemne de organismul dăunător specificat.

Locul sau situl de producție în cauză este înconjurat de o zonă cu o rază de cel puțin 100 de metri, în care au fost efectuate inspecții oficiale de două ori la cele mai adecvate momente pentru depistarea simptomelor de infecție în timpul ultimului ciclu complet de vegetație înainte de export și orice plante specificate care au prezentat simptome de infecție constatate în timpul respectivelor inspecții au fost distruse imediat.

(d)

Plantele specificate au fost produse într-un loc de producție indemn de dăunători stabilit, în ceea ce privește organismul dăunător specificat, de către ONPP din țara de origine în conformitate cu ISPM nr. 10 al FAO. În locul respectiv, plantele specificate au fost supuse de două ori inspecțiilor oficiale, prelevării de probe și testelor, la cele mai adecvate momente pentru depistarea simptomelor de infecție în timpul ultimului ciclu complet de vegetație înainte de export, constatându-se că sunt indemne de organismul dăunător specificat.

Locul de producție respectiv este înconjurat de o zonă cu o rază de 4 500 de metri („zona înconjurătoare”), în care a fost îndeplinită una dintre următoarele condiții:

În cazurile de la punctele (ii) și (iii), toate plantele specificate din zona respectivă, situate la o distanță de 500 m până la 4 500 m de la locul de producție, au fost distruse sau testate în conformitate cu un program de prelevare de probe care poate confirma cu o fiabilitate de 99 % că nivelul prezenței organismului dăunător specificat în plantele specificate este mai mic de 0,1 %.

(a)

plantele specificate au fost derivate direct din plante-mamă cultivate în condițiile prevăzute la articolul 4 litera (a), (b) sau (c);

(b)

plantele specificate au fost derivate direct din plante-mamă, supuse în prealabil unor teste individuale care au confirmat absența organismului dăunător specificat;

(c)

plantele specificate au fost testate în conformitate cu un program de prelevare de probe care poate să confirme cu o fiabilitate de 99 % că nivelul prezenței organismului dăunător specificat în plantele specificate este mai mic de 0,1 %.

(a)

Plantele specificate au fost cultivate pe întreaga durată a vieții lor într-un stat membru unde organismul dăunător specificat este considerat absent.

(b)

Plantele specificate au fost cultivate pe întreaga durată a vieții lor într-o zonă protejată inclusă în lista din anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072.

(c)

Plantele specificate au fost cultivate pe întreaga durată a vieții lor într-o zonă indemnă de dăunători, stabilită, în ceea ce privește organismul dăunător specificat, de către autoritatea competentă a unui stat membru de origine în conformitate cu ISPM nr. 4 al FAO.

(d)

Plantele specificate au fost produse într-un loc de producție indemn de dăunători sau într-un sit de producție indemn de dăunători stabilit, în ceea ce privește organismul dăunător specificat, de către organismul oficial responsabil din statul membru de origine în conformitate cu ISPM nr. 10 al FAO. Plantele specificate au fost crescute într-o structură al cărei grad de izolare și de protecție față de mediul exterior exclude în mod efectiv organismul dăunător specificat. În locul sau situl respectiv, plantele specificate au fost inspectate oficial de două ori la cele mai adecvate momente pentru depistarea simptomelor de infecție în timpul ultimului ciclu complet de vegetație înainte de punerea în circulație și s-a constatat că erau indemne de organismul dăunător specificat.

Locul sau situl de producție în cauză este înconjurat de o zonă cu o rază de cel puțin 100 de metri, în care au fost efectuate inspecții oficiale de două ori la cele mai adecvate momente pentru depistarea simptomelor de infecție în timpul ultimului ciclu complet de vegetație înainte de punerea în circulație și orice plante care au prezentat simptome de infecție constatate în timpul acestor inspecții au fost distruse imediat.

(e)

Plantele specificate au fost produse într-un loc de producție indemn de dăunători stabilit, în ceea ce privește organismul dăunător specificat, de către autoritatea competentă a statului membru de origine în conformitate cu ISPM nr. 10 al FAO.

În locul respectiv, plantele specificate au fost supuse de două ori inspecțiilor oficiale, prelevării de probe și testelor, la cele mai adecvate momente pentru depistarea simptomelor de infecție în timpul ultimului ciclu complet de vegetație înainte de punerea în circulație, constatându-se că sunt indemne de organismul dăunător specificat.

Locul de producție respectiv este înconjurat de o zonă cu o rază de 500 de metri („zona înconjurătoare”), în care a fost îndeplinită una dintre următoarele condiții:

Zona înconjurătoare este la rândul său înconjurată de o altă zonă cu o lățime de 4 000 de metri, în care a fost îndeplinită una dintre următoarele condiții:

(a)

plantele specificate au fost derivate direct din plante-mamă cultivate în condițiile prevăzute la articolul 8 litera (a), (b), (c) sau (d);

(b)

plantele specificate au fost derivate direct din plante-mamă, supuse în prealabil unor teste individuale care au confirmat absența organismului dăunător specificat;

(c)

plantele specificate au fost testate în conformitate cu un program de prelevare de probe care poate să confirme cu o fiabilitate de 99 % că nivelul prezenței organismului dăunător specificat în plantele specificate este mai mic de 0,1 %.

(1)

Versiunea în limba italiană a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012 al Comisiei (3) conține inconsecvențe terminologice la litera (b) de la punctul SERA.5025 din secțiunea 5 din anexă, precum și în primul rând din tabel și în notele de subsol (**) și (***) din apendicele 4 în ceea ce privește comunicațiile aer-sol prin voce.

(2)

Prin urmare, versiunea în limba italiană a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012 ar trebui rectificată în consecință. Celelalte versiuni lingvistice nu sunt afectate.

(3)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru cerul unic instituit în temeiul articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 549/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (4),

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/66 al Comisiei (2) stabilește norme referitoare la modalitățile practice uniforme pentru efectuarea controalelor oficiale asupra plantelor, produselor vegetale și altor obiecte. Aceste norme includ controale la sediile operatorilor profesioniști în locurile de producție a plantelor destinate plantării.

(2)

Plantele inactive destinate plantării, altele decât semințele, pot prezenta pericole și riscuri uniforme pentru sănătatea plantelor, deoarece în momentul controalelor la posturile de inspecție la frontieră sau la punctele de control este posibil să nu se poată identifica prezența sau simptomele dăunătorilor. Cu toate acestea, imediat după aceste controale, plantele destinate plantării sunt puse în liberă circulație însoțite de un pașaport fitosanitar pentru circulația pe teritoriul Uniunii.

(3)

Prin urmare și pentru a răspunde acestor riscuri, este adecvat ca, ulterior importării, să se efectueze controale fizice la sediile operatorilor cel puțin în cursul primului sezon de cultură, pentru a detecta cu un grad mai mare de siguranță, prezența unui organism dăunător de carantină pentru Uniune, a unui organism dăunător de carantină pentru zone protejate sau a unui organism dăunător care face obiectul măsurilor adoptate în temeiul articolului 30 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European şi al Consiliului (3). Pentru ca autoritățile competente să efectueze aceste controale în modul cel mai eficient și proporțional, ele trebuie să determine frecvența acestor controale, precum și plantele destinate plantării care urmează a fi supuse acestor controale, pe baza unui plan de control stabilit în conformitate cu anumite criterii.

(4)

Pentru eficientizarea controalelor și pentru ca acestea să vizeze cele mai ridicate riscurile fitosanitare, este adecvat ca ele să se bazeze pe istoricul interceptărilor organismelor dăunătoare prioritare în țările terțe de origine relevante, pe prezența organismelor dăunătoare prioritare în țările respective și pe informațiile disponibile în sistemul de gestionare a informațiilor pentru controalele oficiale (IMSOC). Statele membre pot percepe taxe pentru aceste controale, astfel cum se prevede la articolul 80 din Regulamentul (UE) 2017/625.

(5)

Atunci când controalele demonstrează că se constată prezența unui organism dăunător de carantină sau a unui organism dăunător care face obiectul măsurilor adoptate în temeiul articolului 30 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/2031, autoritățile competente trebuie să înregistreze rezultatele controalelor din IMSOC în DSCI corespunzător finalizat, astfel cum se menționează la articolul 56 din Regulamentul (UE) 2017/625, de fiecare dată când este posibilă trasabilitatea în amonte a plantei infestate din lotul importat.

(6)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

În temeiul articolului 7 alineatul (1) din Decizia 2014/219/PESC, Comitetul politic și de securitate (COPS) este autorizat, în conformitate cu articolul 38 al treilea paragraf din tratat, să adopte deciziile corespunzătoare în scopul exercitării controlului politic și al conducerii strategice a EUCAP Sahel Mali, inclusiv decizia de numire a unui șef al misiunii.

(2)

La 18 septembrie 2017, COPS a adoptat Decizia (PESC) 2017/1780 (2), numindu-l pe dl Philippe RIO în calitatea de șef al misiunii EUCAP Sahel Mali pentru perioada cuprinsă între 1 octombrie 2017 și 14 ianuarie 2018. Acest mandat a fost ulterior prelungit prin decizii ulterioare ale COPS până la 30 septembrie 2020.

(3)

La 21 februarie 2019, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2019/312 (3), prin care a prelungit mandatul misiunii EUCAP Sahel Mali până la 14 ianuarie 2021.

(4)

Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate a propus prelungirea mandatului dlui Philippe RIO în calitatea de șef al misiunii EUCAP Sahel Mali pentru perioada cuprinsă între 1 octombrie 2020 și 31 decembrie 2020,

(1)

Articolul 6 alineatul (4) din Acordul de cooperare și uniune vamală dintre Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica San Marino, pe de altă parte („acordul”), prevede că, în ceea ce privește schimburile comerciale cu produse agricole între Uniune și Republica San Marino, aceasta din urmă se angajează să adopte legislația Uniunii în materie de calitate, în cazul în care acest lucru este necesar pentru buna funcționare a acordului.

(2)

În temeiul articolului 7 alineatul (1) a cincea liniuță din acord, Republica San Marino aplică, pentru țările care nu sunt membre ale Uniunii („țările terțe”), legislația Uniunii în materie de calitate, atunci când acest lucru este necesar pentru buna funcționare a acordului.

(3)

Pentru a se evita obstacolele din calea liberei circulații a mărfurilor și pentru a se asigura buna funcționare a uniunii vamale instituite prin acord, este necesar să se stabilească mai amănunțit dispozițiile legislației Uniunii în materie de calitate aplicabile producției ecologice și etichetării produselor ecologice.

(4)

Pentru a se asigura conformitatea cu legislația Uniunii în ceea ce privește importurile de produse ecologice din țări terțe în Republica San Marino, este necesar să se stabilească dispozițiile relevante care urmează să fie aplicate de autoritățile sale naționale.

(5)

Pentru a se asigura conformitatea cu legislația Uniunii în ceea ce privește produsele ecologice preparate sau fabricate în Republica San Marino, ar trebui, de asemenea, să se stabilească dispozițiile relevante.

(6)

Este oportun, de asemenea, să se prevadă o procedură de urmat în cazul în care se adoptă noi acte legislative ale Uniunii privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice care afectează trimiterile la prevederile și dispozițiile stabilite în prezenta decizie,