12.6.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 184/1

REGULAMENTUL (UE) 2020/770 AL COMISIEI

din 8 iunie 2020

de modificare a anexelor II și III la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește limitele maxime pentru reziduurile de miclobutanil, napropamid și sintofen din sau de pe anumite produse

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului (1), în special articolul 14 alineatul (1) litera (a) și articolul 49 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Limitele maxime pentru reziduurile (LMR) de miclobutanil fost stabilite în anexa II și în partea B a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 396/2005. Pentru napropamid, LMR-urile au fost stabilite în partea A a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 396/2005. Pentru sintofen, Regulamentul (CE) nr. 396/2005 nu stabilește nicio LMR și, întrucât această substanță activă nu este inclusă în anexa IV la regulamentul respectiv, se aplică valoarea implicită de 0,01 mg/kg menționată la articolul 18 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 396/2005.

(2)

Pentru miclobutanil, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a emis un aviz motivat privind revizuirea LMR-urilor existente în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 396/2005 (2). Autoritatea a propus modificarea definiției reziduului. Ea a recomandat creșterea sau menținerea LMR-urilor existente pentru mere, pere, gutui, moșmoane, moșmoane japoneze, caise, cireșe (dulci), piersici, prune, struguri de masă și struguri pentru vin. Autoritatea a concluzionat că, în ceea ce privește LMR‐urile pentru căpșuni, mure (verzi, roșii și galbene), banane, tomate, vinete, pepeni galbeni, dovleci, pepeni verzi, salata mielului/fetică, fasole (cu păstăi), anghinare, hamei, rădăcini de sfeclă de zahăr, porcine (mușchi, grăsime, ficat, rinichi), bovine (mușchi, grăsime, ficat, rinichi), ovine (mușchi, grăsime, ficat, rinichi), caprine (mușchi, grăsime, ficat, rinichi), ecvine (mușchi, grăsime, ficat, rinichi), păsări de curte (mușchi, grăsime, ficat), lapte (bovine, ovine, caprine, cal) și ouă de păsări, unele informații nu erau disponibile și că este necesară o analiză suplimentară din partea responsabililor cu gestionarea riscurilor. Deoarece nu există niciun risc pentru consumatori, este necesar ca LMR-urile pentru produsele respective să fie stabilite în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 la nivelul identificat de către autoritate. Aceste LMR-uri vor fi revizuite; revizuirea va ține seama de informațiile disponibile în următorii doi ani de la data publicării prezentului regulament.

(3)

Pentru napropamid, autoritatea a emis un aviz motivat privind revizuirea LMR-urilor existente în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 396/2005 (3). Autoritatea a propus modificarea definiției reziduului. Ea recomandat scăderea LMR-urilor pentru migdale, castane, alune, nuci de Pecan, semințe de pin dulce, fistic, nuci, mere, pere, gutui, moșmoane, moșmoane japoneze, caise, vișine (dulci), piersici, prune, cartofi, țeline de rădăcină, hrean, ridichi, varză-nap/gulie furajeră, napi, tomate, vinete, broccoli, conopide, varza de Bruxelles, varză cu căpățână, salata mielului/fetică, rucola, fasole (cu păstăi), semințe de in, semințe de mac, semințe de susan, semințe de floarea soarelui, semințe de rapiță, soia, semințe de muștar, semințe de bumbac, semințe de dovleac, semințe de șofrănaș, semințe de limba-mielului, semințe de camelină, semințe de cânepă și ricin. Autoritatea a concluzionat că, în ceea ce privește LMR-urile pentru grepfruturi, portocale, lămâi, lămâi verzi, mandarine, căpșuni, mure, mure de câmp, zmeură (roșie și galbenă), afine, merișoare, coacăze (negre, roșii și albe), agrișe (verzi, roșii și galbene), măceșe, boabe de soc, ierburi și flori comestibile, infuzii (din flori, frunze și plante aromatice, rădăcini și orice altă parte a plantei) și condimente din fructe, unele informații nu erau disponibile și că este necesară o analiză suplimentară din partea responsabililor cu gestionarea riscurilor. Deoarece nu există niciun risc pentru consumatori, este necesar ca LMR-urile pentru produsele respective să fie stabilite în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 la nivelul identificat de către autoritate. Aceste LMR-uri vor fi revizuite; revizuirea va ține seama de informațiile disponibile în următorii doi ani de la data publicării prezentului regulament.

(4)

Pentru sintofen, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară („autoritatea”) a emis un aviz motivat privind revizuirea LMR-urilor existente în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 396/2005 (4). Ea a concluzionat că, în ceea ce privește LMR pentru grâu, anumite informații nu erau disponibile și că este necesară o analiză suplimentară din partea responsabililor cu gestionarea riscurilor. Nu există alte autorizații pentru această substanță. Deoarece nu există niciun risc pentru consumatori, este necesar ca această LMR să fie stabilită în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 la nivelul identificat de către autoritate. Această LMR va fi revizuită; revizuirea va ține seama de informațiile disponibile în următorii doi ani de la data publicării prezentului regulament.

(5)

În ceea ce privește produsele pe care utilizarea produsului de protecție a plantelor în cauză nu este autorizată și pentru care nu există toleranțe la import sau limite maxime pentru reziduuri conform Codex Alimentarius (CXL-uri), este necesar ca LMR-urile să fie stabilite la limita specifică de cuantificare (LOQ) sau să se aplice LMR implicită, astfel cum se prevede la articolul 18 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 396/2005.

(6)

Comisia a consultat laboratoarele de referință ale Uniunii Europene pentru reziduurile de pesticide cu privire la necesitatea de a adapta anumite limite de cuantificare. În privința mai multor substanțe, laboratoarele respective au concluzionat că, pentru anumite produse de bază, dezvoltarea tehnică necesită stabilirea unor limite specifice de cuantificare.

(7)	Pe baza avizelor motivate ale autorității și ținând seama de factorii relevanți pentru subiectul în cauză, modificările adecvate ale LMR-urilor îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 396/2005.

(8)	Partenerii comerciali ai Uniunii au fost consultați cu privire la noile LMR-uri prin intermediul Organizației Mondiale a Comerțului, iar observațiile lor au fost luate în considerare.

(9)	Prin urmare, este necesar ca Regulamentul (CE) nr. 396/2005 să fie modificat în consecință.

(10)

Pentru a permite comercializarea, prelucrarea și consumul produselor în condiții normale, este necesar ca prezentul regulament să prevadă o măsură tranzitorie pentru produsele care au fost produse înainte de modificarea LMR-urilor și pentru care informațiile arată că se menține un nivel înalt de protecție a consumatorilor.

(11)	Înainte ca LMR-urile modificate să devină aplicabile este necesar să fie acordată o perioadă de timp rezonabilă, pentru a permite statelor membre, țărilor terțe și operatorilor din sectorul alimentar să se pregătească pentru îndeplinirea noilor cerințe care vor rezulta din modificarea LMR-urilor.

(12)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexele II și III la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Regulamentul (CE) nr. 396/2005, astfel cum era formulat înainte de modificarea adusă prin prezentul regulament, continuă să se aplice produselor care au fost produse sau importate în Uniune înainte de 2 ianuarie 2021.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 2 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 8 iunie 2020.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 070, 16.3.2005, p. 1.

(2) Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară; Reasoned opinion on the review of the existing maximum residue levels for myclobutanil according to Article 12 of Regulation (EC) No 396/2005 [Aviz motivat privind revizuirea limitelor maxime existente pentru reziduurile de miclobutanil în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 396/2005]. EFSA Journal 2018;16(8):5392.

(3) Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară; Reasoned opinion on the review of the existing maximum residue levels for napropamide according to Article 12 of Regulation (EC) No 396/2005 [Aviz motivat privind revizuirea limitelor maxime existente pentru reziduurile de napropamid în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 396/2005]. EFSA Journal 2018;16(8):5394.

(4) Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară; Reasoned opinion on the review of the existing maximum residue levels for sintofen according to Article 12 of Regulation (EC) No 396/2005 [Aviz motivat privind revizuirea limitelor maxime existente pentru reziduurile de sintofen în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 396/2005]. EFSA Journal 2018;16(8):5406.

ANEXĂ

Anexele II și III la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 se modifică după cum urmează:

1.	În anexa II se adaugă următoarele coloane pentru napropamid și sintofen, iar coloana pentru miclobutanil se înlocuiește cu următorul text:

„ Reziduuri de pesticide și limite maxime de reziduuri (mg/kg)

Număr de cod

Grupe și exemple de produse individuale cărora li se aplică LMR-uri (a)

Miclobutanil (sumă de izomeri constituenți) (R)

Napropamid (sumă de izomeri)

Sintofen

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

0100000

FRUCTE PROASPETE sau CONGELATE; FRUCTE NUCIFERE

0,01(*)

0110000

Fructe citrice

0,01(*)

0,01(*) (+)

0110010

Grepfruturi

0110020

Portocale

0110030

Lămâi

0110040

Lămâi verzi „lime”

0110050

Mandarine

0110990

Altele (2)

0120000

Fructe nucifere

0,01(*)

0120010

Migdale

0120020

Nuci de Brazilia

0120030

Caju

0120040

Castane

0120050

Nuci de cocos

0120060

Alune

0120070

Nuci de Macadamia

0120080

Nuci de Pecan

0120090

Semințe de pin

0120100

Fistic

0120110

Nuci comune

0120990

Altele (2)

0130000

Fructe sămânțoase

0,6 (+)

0,01(*)

0130010

Mere

0130020

Pere

0130030

Gutui

0130040

Moșmoni

0130050

Moșmoni japonezi

0130990

Altele (2)

0140000

Fructe sâmburoase

0,01(*)

0140010

Caise

0140020

Cireșe (dulci)

0140030

Piersici

0140040

Prune

0140990

Altele (2)

0150000

Bace și fructe mici

0151000

(a)

struguri

1,5 (+)

0,01(*)

0151010

Struguri de masă

0151020

Struguri de vin

0152000

(b)

căpșuni

1,5 (+)

0,01(*) (+)

0153000

(c)	fructe de rug

0,01(*) (+)

0153010

Mure

0,8 (+)

0153020

Mure de câmp

0,01(*)

0153030

Zmeură (galbenă și roșie)

0,01(*)

0153990

Altele (2)

0,01(*)

0154000

(d)	alte bace și fructe mici

0154010

Afine

0,01(*)

0,02(*) (+)

0154020

Merișoare

0,01(*)

0,02(*) (+)

0154030

Coacăze (negre, roșii și albe)

0,9

0,02(*) (+)

0154040

Agrișe (roșii, albe și negre)

0,8 (+)

0,02(*) (+)

0154050

Măceș

0,01(*)

0,02(*) (+)

0154060

Dude (albe și negre)

0,01(*)

0154070

Păducel spaniol

0,6 (+)

0,01(*)

0154080

Boabe de soc

0,01(*)

0,02(*) (+)

0154990

Altele (2)

0,01(*)

0160000

Fructe diverse

0,01(*)

0161000

(a)	cu coajă comestibilă

0161010

Curmale

0,01(*)

0161020

Smochine

0,01(*)

0161030

Măsline de masă

0,01(*)

0161040

Kumquat

0,01(*)

0161050

Carambola

0,01(*)

0161060

Kaki

0,6 (+)

0161070

Prune de Java

0,01(*)

0161990

Altele (2)

0,01(*)

0162000

(b)	cu coajă necomestibilă, mici

0,01(*)

0162010

Kiwi (galbene, roșii, verzi)

0162020

Litchi

0162030

Fructele pasiunii/maracuja

0162040

Smochine indiene/limba soacrei

0162050

Fructul Chrysophyllum cainito

0162060

Plaqueminier/kaki de Virginia

0162990

Altele (2)

0163000

(c)	cu coajă necomestibilă, mari

0163010

Avocado

0,01(*)

0163020

Banane

3 (+)

0163030

Mango

0,01(*)

0163040

Papaia

0,01(*)

0163050

Rodii

0,01(*)

0163060

Cherimoya

0,01(*)

0163070

Guave

0,01(*)

0163080

Ananas

0,01(*)

0163090

Fructele arborelui de pâine

0,01(*)

0163100

Durian

0,01(*)

0163110

Soursop (guanabana)

0,01(*)

0163990

Altele (2)

0,01(*)

0200000

LEGUME PROASPETE sau CONGELATE

0210000

Legume rădăcinoase și cu tuberculi

0,06

0,01(*)

0211000

(a)

cartofi

0212000

(b)	legume rădăcinoase și cu tuberculi tropicale

0212010

Rădăcini de cassava/manioc

0212020

Cartofi dulci

0212030

Igname

0212040

Arorut

0212990

Altele (2)

0213000

(c)	alte legume rădăcinoase și cu tuberculi cu excepția sfeclei de zahăr

0213010

Sfecle

0213020

Morcovi

0213030

Țeline de rădăcină

0213040

Hrean

0213050

Topinamburi

0213060

Păstârnaci

0213070

Rădăcina de pătrunjel/pătrunjel rădăcină

0213080

Ridichi

0213090

Barba-caprei

0213100

Gulie furajeră

0213110

Napi

0213990

Altele (2)

0220000

Legume bulboase

0,06

0,01(*)

0220010

Usturoi

0220020

Ceapă

0220030

Ceapă eșalotă

0220040

Ceapă de primăvară/ceapă verde și ceapă de tuns

0220990

Altele (2)

0230000

Legume fructoase

0,01(*)

0231000

(a)	solanacee și malvacee

0231010

Tomate

0,6 (+)

0231020

Ardei dulci/gogoșari

0231030

Pătlăgele vinete/vinete

0,2 (+)

0231040

Bame

0,01(*)

0231990

Altele (2)

0,01(*)

0232000

(b)	cucurbitacee cu coajă comestibilă

0,2

0232010

Castraveți

0232020

Cornișoni

0232030

Dovlecei

0232990

Altele (2)

0233000

(c)	cucurbitacee cu coajă necomestibilă

0,3

0233010

Pepeni galbeni

(+)

0233020

Dovleci

(+)

0233030

Pepeni verzi

(+)

0233990

Altele (2)

(+)

0234000

(d)	porumb dulce

0,01(*)

0239000

(e)	alte legume fructoase

0,01(*)

0240000

Brassicaceae (cu excepția rădăcinilor și a culturilor de frunze tinere de Brassicaceae)

0,05

0,01(*)

0241000

(a)	Brasicacee (inflorescența)

0,01(*)

0241010

Broccoli

0241020

Conopidă

0241990

Altele (2)

0242000

(b)	varză cu căpățână

0,01(*)

0242010

Varză de Bruxelles

0242020

Varză cu căpățână

0242990

Altele (2)

0243000

(c)	Brasicacee (frunze)

0,05(*)

0243010

Varză chinezească/petsai

0243020

Kale

0243990

Altele (2)

0244000

(d)

gulii

0,05(*)

0250000

Legume cu frunze, plante aromatice și flori comestibile

0251000

(a)	lăptuci și alte salate similare

0,01(*)

0251010

Salata mielului/fetică

9 (+)

0,05

0251020

Lăptuci

0,05

0,01(*)

0251030

Scarolă/cicoare cu frunze întregi

0,05

0,01(*)

0251040

Creson și alți germeni și muguri

0,05

0,01(*)

0251050

Barbarea verna

0,05

0,01(*)

0251060

Rucolă

0,05

0251070

Muștar vânăt

0,05

0251080

Culturi de frunze tinere (inclusiv specii de Brassicaceae)

0,05

0251990

Altele (2)

0,05

0,01(*)

0252000

(b)	spanac și frunze similare

0,05

0,01(*)

0252010

Spanac

0252020

Iarbă-grasă

0252030

Sfeclă de pețiol/frunze de sfeclă

0252990

Altele (2)

0253000

(c)	frunze de viță-de-vie și specii similare

0,05

0,01(*)

0254000

(d)

năsturel

0,05

0,01(*)

0255000

(e)	cicori witloof/andive

0,05

0,01(*)

0256000

(f)	plante aromatice și flori comestibile

0,05

0,05 (+)

0,02(*)

0256010

Asmățui

0256020

Arpagic

0256030

Frunze de țelină

0256040

Pătrunjel

0256050

Salvie

0256060

Rozmarin

0256070

Cimbru

0256080

Busuioc și flori comestibile

0256090

Frunze de dafin

0256100

Tarhon

0256990

Altele (2)

0260000

Leguminoase

0,01(*)

0260010

Fasole (păstăi)

0,8 (+)

0260020

Fasole (boabe)

0,01(*)

0260030

Mazăre (păstăi)

0,01(*)

0260040

Mazăre (boabe)

0,01(*)

0260050

Linte

0,01(*)

0260990

Altele (2)

0,01(*)

0270000

Legume cu tulpină

0,01(*)

0270010

Sparanghel

0,01(*)

0270020

Cardon

0,01(*)

0270030

Țelină

0,01(*)

0270040

Fenicul de Florența

0,06

0270050

Anghinare

0,8 (+)

0270060

Praz

0,06

0270070

Rubarbă

0,01(*)

0270080

Lăstari de bambus

0,01(*)

0270090

Miez de palmier

0,01(*)

0270990

Altele (2)

0,01(*)

0280000

Ciuperci, mușchi și licheni

0,01(*)

0280010

Ciuperci de cultură

0280020

Ciuperci sălbatice

0280990

Mușchi și licheni

0290000

Alge și organisme procariote

0,01(*)

0300000

LEGUMINOASE

0,01(*)

0300010

Fasole

0300020

Linte

0300030

Mazăre

0300040

Lupin/boabe de lupin

0300990

Altele (2)

0400000

SEMINȚE ȘI FRUCTE OLEAGINOASE

0,01(*)

0401000

Semințe oleaginoase

0401010

Semințe de in

0,02

0401020

Arahide/alune de pământ

0,01(*)

0401030

Semințe de mac

0,02

0401040

Semințe de susan

0,02

0401050

Semințe de floarea-soarelui

0,02

0401060

Semințe de rapiță

0,02

0401070

Boabe de soia

0,02

0401080

Semințe de muștar

0,02

0401090

Semințe de bumbac

0,02

0401100

Semințe de dovleac

0,02

0401110

Semințe de șofrănel

0,02

0401120

Semințe de limba-mielului

0,02

0401130

Semințe de camelină

0,02

0401140

Semințe de cânepă

0,02

0401150

Ricin

0,02

0401990

Altele (2)

0,01(*)

0402000

Fructe oleaginoase

0,01(*)

0402010

Măsline pentru ulei

0402020

Nuci de palmier pentru ulei

0402030

Fructe de palmier pentru ulei

0402040

Capoc

0402990

Altele (2)

0500000

CEREALE

0,01(*)

0500010

Orz

0500020

Hrișcă și alte pseudocereale

0500030

Porumb

0500040

Mei comun

0500050

Ovăz

0500060

Orez

0500070

Secară

0500080

Sorg

0500090

Grâu

(+)

0500990

Altele (2)

0600000

CEAIURI, CAFEA, INFUZII, CACAO ȘI ROȘCOVE

0,05(*)

0610000

Ceaiuri

0620000

Boabe de cafea

0630000

Infuzii din

(+)

0631000

(a)

flori

0631010

Mușețel

0631020

Hibiscus

0631030

Trandafir

0631040

Iasomie

0631050

Tei pucios

0631990

Altele (2)

0632000

(b)	frunze și plante aromatice

0632010

Frunze de căpșun

0632020

Rooibos

0632030

Maté

0632990

Altele (2)

0633000

(c)

rădăcini

0633010

Valeriană

0633020

Ginseng

0633990

Altele (2)

0639000

(d)	orice alte părți ale plantei

0640000

Boabe de cacao

0650000

Roșcove

0700000

HAMEI

6 (+)

0,05(*)

0800000

CONDIMENTE

0810000

Condimente din semințe

0,05(*)

0810010

Anason

0810020

Chimen negru

0810030

Țelină

0810040

Coriandru

0810050

Chimen

0810060

Mărar

0810070

Fenicul

0810080

Schinduf

0810090

Nucșoară

0810990

Altele (2)

0820000

Condimente din fructe

0,05(*)

0,05(*) (+)

0,05(*)

0820010

Piper de Jamaica

0820020

Piper de Sichuan

0820030

Chimen

0820040

Cardamom

0820050

Fructe de ienupăr

0820060

Piper (alb, negru și verde)

0820070

Vanilie

0820080

Tamarin

0820990

Altele (2)

0830000

Condimente din scoarță

0,05(*)

0830010

Scorțișoară

0830990

Altele (2)

0840000

Condimente din rădăcini și rizomi

0840010

Lemn-dulce

0,05(*)

0840020

Ghimbir (10)

0840030

Curcuma/șofran de India

0,05(*)

0840040

Hrean (11)

0840990

Altele (2)

0,05(*)

0850000

Condimente din muguri

0,05(*)

0850010

Cuișoare

0850020

Capere

0850990

Altele (2)

0860000

Condimente din pistiluri de flori

0,05(*)

0860010

Șofran

0860990

Altele (2)

0870000

Condimente din arile

0,05(*)

0870010

Mirodenie din coaja uscată a nucșoarei

0870990

Altele (2)

0900000

PLANTE UTILIZATE ÎN PRODUCȚIA ZAHĂRULUI

0,01(*)

0900010

Sfeclă de zahăr

(+)

0900020

Trestie de zahăr

0900030

Rădăcini de cicoare

0900990

Altele (2)

1000000

PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ – ANIMALE TERESTRE

1010000

Produse obținute din

0,01(*)

1011000

(a)

porcine

(+)

1011010

Mușchi

1011020

Grăsime

1011030

Ficat

1011040

Rinichi

1011050

Organe comestibile (altele decât ficatul și rinichii)

1011990

Altele (2)

1012000

(b)

bovine

(+)

1012010

Mușchi

1012020

Grăsime

1012030

Ficat

1012040

Rinichi

1012050

Organe comestibile (altele decât ficatul și rinichii)

1012990

Altele (2)

1013000

(c)

ovine

(+)

1013010

Mușchi

1013020

Lipide

1013030

Ficat

1013040

Rinichi

1013050

Organe comestibile (altele decât ficatul și rinichii)

1013990

Altele (2)

1014000

caprine

(+)

1014010

Mușchi

1014020

Grăsime

1014030

Ficat

1014040

Rinichi

1014050

Organe comestibile (altele decât ficatul și rinichii)

1014990

Altele (2)

1015000

(e)

ecvidee

(+)

1015010

Mușchi

1015020

Grăsime

1015030

Ficat

1015040

Rinichi

1015050

Organe comestibile (altele decât ficatul și rinichii)

1015990

Altele (2)

1016000

(f)	păsări de curte

(+)

1016010

Mușchi

1016020

Grăsime

1016030

Ficat

1016040

Rinichi

1016050

Organe comestibile (altele decât ficatul și rinichii)

1016990

Altele (2)

1017000

(g)	alte animale terestre de crescătorie

(+)

1017010

Mușchi

1017020

Grăsime

1017030

Ficat

1017040

Rinichi

1017050

Organe comestibile (altele decât ficatul și rinichii)

1017990

Altele (2)

1020000

Lapte

0,01(*) (+)

0,01(*)

1020010

Bovine

1020020

Ovine

1020030

Caprine

1020040

Ecvidee

1020990

Altele (2)

1030000

Ouă de păsări

0,01(*) (+)

0,01(*)

1030010

Pui

1030020

Rață

1030030

Gâscă

1030040

Prepeliță

1030990

Altele (2)

1040000

Miere și alte produse apicole (7)

0,05(*)

1050000

Amfibieni și reptile

0,01(*) (+)

0,01(*)

1060000

Animale nevertebrate terestre

0,01(*) (+)

0,01(*)

1070000

Animale vertebrate sălbatice terestre

0,01(*) (+)

0,01(*)

1100000

PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ – PEȘTI, PRODUSE PE BAZĂ DE PEȘTE ȘI ORICE ALTE PRODUSE PESCĂREȘTI DE MARE SAU DE APĂ DULCE (8)

1200000

PRODUSE SAU PĂRȚI DIN ACESTEA UTILIZATE EXCLUSIV PENTRU PRODUCȚIA HRANEI PENTRU ANIMALE (8)

1300000

PRODUSE ALIMENTARE PRELUCRATE (8)

(*)	Limita de determinare analitică

(a)	Pentru lista completă cu produse de origine vegetală și animală cărora li se aplică LMR-uri, vă rugăm să consultați anexa I.

(R) = Definiția reziduurilor diferă pentru următoarele combinații pesticid - număr de cod:

(R)

= Definiția reziduurilor diferă pentru următoarele combinații pesticid - număr de cod:

Miclobutanil - cod 1000000 exceptând 1040000: forme libere și conjugate de alfa-(3-hidroxibutil) - alfa - (4-clor-fenil) - 1H - 1,2,4 - triazol -1-propannitril (RH9090), exprimate în miclobutanil

(+)

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a constatat indisponibilitatea unor informații referitoare la derivații metabolici ai triazolului (TDM). La revizuirea LMR, Comisia va ține seama de informațiile menționate în prima propoziție, dacă sunt transmise până la 12 iunie 2022 sau, în cazul în care informațiile respective nu sunt transmise până la data specificată, de lipsa lor.

0130000 Fructe sămânțoase

0130010 Mere

0130020 Pere

0130030 Gutui

0130040 Moșmoni

0130050 Moșmoni japonezi

0130990 Altele (2)

0151000 (a) struguri

0151010 Struguri de masă

0151020 Struguri de vin

(+)

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a constatat indisponibilitatea unor informații referitoare la studiile în teren ale plantelor de cultură cultivate prin rotație și la derivații metabolici ai triazolului (TDM). La revizuirea LMR, Comisia va ține seama de informațiile menționate în prima propoziție, dacă sunt transmise până la 12 iunie 2022 sau, în cazul în care informațiile respective nu sunt transmise până la data specificată, de lipsa lor.

0152000 (b) căpșuni

0153010 Mure

0154040 Agrișe (galbene, roșii și verzi)

(+)

0154070 Păducel spaniol

0161060 Kaki

(+)

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a constatat indisponibilitatea unor informații referitoare la metabolismul în plantele de cultură tratate post-recoltare. La revizuirea LMR, Comisia va ține seama de informațiile menționate în prima propoziție, dacă sunt transmise până la 12 iunie 2022 sau, în cazul în care informațiile respective nu sunt transmise până la data specificată, de lipsa lor.

0163020 Banane

(+)

0231010 Tomate

0231030 Pătlăgele vinete/vinete

0233010 Pepeni galbeni

0233020 Dovleci

0233030 Pepeni verzi

0233990 Altele (2)

(+)

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a constatat indisponibilitatea unor informații referitoare la metabolismul în plantele de cultură din categoria legumelor cu frunze și la derivații metabolici ai triazolului (TDM). La revizuirea LMR, Comisia va ține seama de informațiile menționate în prima propoziție, dacă sunt transmise până la 12 iunie 2022 sau, în cazul în care informațiile respective nu sunt transmise până la data specificată, de lipsa lor.

0251010 Salata mielului/fetică

(+)

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a constatat indisponibilitatea unor informații referitoare la metabolismul în plantele de cultură din categoria oleaginoase și proteaginoase. La revizuirea LMR, Comisia va ține seama de informațiile menționate în prima propoziție, dacă sunt transmise până la 12 iunie 2022 sau, în cazul în care informațiile respective nu sunt transmise până la data specificată, de lipsa lor.

0260010 Fasole (păstăi)

(+)

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a constatat indisponibilitatea unor informații referitoare la metabolismul în plantele de cultură din categoria legumelor cu frunze. La revizuirea LMR, Comisia va ține seama de informațiile menționate în prima propoziție, dacă sunt transmise până la 12 iunie 2022 sau, în cazul în care informațiile respective nu sunt transmise până la data specificată, de lipsa lor.

0270050 Anghinare

(+)

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a constatat indisponibilitatea unor informații referitoare la trialurile privind reziduurile, la metodele analitice și la metabolismul în plantele de cultură din categoria legumelor cu frunze. La revizuirea LMR, Comisia va ține seama de informațiile menționate în prima propoziție, dacă sunt transmise până la 12 iunie 2022 sau, în cazul în care informațiile respective nu sunt transmise până la data specificată, de lipsa lor.

0700000 HAMEI

(+)

0900010 Sfeclă de zahăr

(+)

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a constatat indisponibilitatea unor informații referitoare la metodele analitice. La revizuirea LMR, Comisia va ține seama de informațiile menționate în prima propoziție, dacă sunt transmise până la 12 iunie 2022 sau, în cazul în care informațiile respective nu sunt transmise până la data specificată, de lipsa lor.

1011000 (a) porcine

1011010 Mușchi

(+)

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a constatat indisponibilitatea unor informații referitoare la metodele analitice și la stabilitatea la depozitare. La revizuirea LMR, Comisia va ține seama de informațiile menționate în prima propoziție, dacă sunt transmise până la 12 iunie 2022 sau, în cazul în care informațiile respective nu sunt transmise până la data specificată, de lipsa lor.

1011020 Grăsime

(+)

1011030 Ficat

(+)

1011040 Rinichi

(+)

1011050 Organe comestibile (altele decât ficatul și rinichii)

1011990 Altele (2)

1012000 (b) bovine

1012010 Mușchi

(+)

1012020 Grăsime

(+)

1012030 Ficat

(+)

1012040 Rinichi

(+)

1012050 Organe comestibile (altele decât ficatul și rinichii)

1012990 Altele (2)

1013000 (c) ovine

1013010 Mușchi

(+)

1013020 Grăsime

(+)

1013030 Ficat

(+)

1013040 Rinichi

(+)

1013050 Organe comestibile (altele decât ficatul și rinichii)

1013990 Altele (2)

1014000 (d) caprine

1014010 Mușchi

(+)

1014020 Grăsime

(+)

1014030 Ficat

(+)

1014040 Rinichi

(+)

1014050 Organe comestibile (altele decât ficatul și rinichii)

1014990 Altele (2)

1015000 (e) ecvine

1015010 Mușchi

(+)

1015020 Grăsime

(+)

1015030 Ficat

(+)

1015040 Rinichi

(+)

1015050 Organe comestibile (altele decât ficatul și rinichii)

1015990 Altele (2)

1016000 (f) păsări de curte

1016010 Mușchi

(+)

1016020 Grăsime

(+)

1016030 Ficat

(+)

1016040 Rinichi

(+)

1016050 Organe comestibile (altele decât ficatul și rinichii)

1016990 Altele (2)

1017000 (g) alte animale terestre de crescătorie

1017010 Mușchi

(+)

1017020 Grăsime

(+)

1017030 Ficat

(+)

1017040 Rinichi

(+)

1017050 Organe comestibile (altele decât ficatul și rinichii)

1017990 Altele (2)

(+)

1020000 Lapte

1020010 Bovine

1020020 Ovine

1020030 Caprine

1020040 Cai

1020990 Altele (2)

(+)

1030000 Ouă de păsări

1030010 Pui de găină

1030020 Rațe

1030030 Gâște

1030040 Prepelițe

1030990 Altele (2)

1050000 Amfibieni și reptile

1060000 Animale nevertebrate terestre

1070000 Animale vertebrate terestre sălbatice

Napropamid (sumă de izomeri)

(+)

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a constatat indisponibilitatea unor informații referitoare la stabilitatea la depozitare. La revizuirea LMR, Comisia va ține seama de informațiile menționate în prima propoziție, dacă sunt transmise până la 12 iunie 2022 sau, în cazul în care informațiile respective nu sunt transmise până la data specificată, de lipsa lor.

0110000 Fructe citrice

0110010 Grepfruturi

0110020 Portocale

0110030 Lămâi

0110040 Lămâi verzi „lime”

0110050 Mandarine

0110990 Altele (2)

0152000 (b) căpșuni

0153000 (c) fructe de rug

0153010 Mure

0153020 Mure de câmp

0153030 Zmeură (galbenă și roșie)

0153990 Altele (2)

(+)

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a constatat indisponibilitatea unor informații referitoare la stabilitatea la depozitare și la metabolismul în plantele de cultură. La revizuirea LMR, Comisia va ține seama de informațiile menționate în prima propoziție, dacă sunt transmise până la 12 iunie 2022 sau, în cazul în care informațiile respective nu sunt transmise până la data specificată, de lipsa lor.

0154010 Afine

0154020 Merișoare

0154030 Coacăze (albe, negre și roșii)

0154040 Agrișe (galbene, roșii și verzi)

0154050 Măceșe

0154080 Boabe de soc

(+)

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a constatat indisponibilitatea unor informații referitoare la trialurile privind reziduurile. La revizuirea LMR, Comisia va ține seama de informațiile menționate în prima propoziție, dacă sunt transmise până la 12 iunie 2022 sau, în cazul în care informațiile respective nu sunt transmise până la data specificată, de lipsa lor.

0256000 (f) plante aromatice și flori comestibile

0256010 Asmățui

0256020 Arpagic

0256030 Frunze de țelină

0256040 Pătrunjel

0256050 Salvie

0256060 Rozmarin

0256070 Cimbru

0256080 Busuioc și flori comestibile

0256090 Frunze de dafin

0256100 Tarhon

(+)

0630000 Infuzii din

0631000 (a) flori

0631010 Mușețel

0631020 Hibiscus

0631030 Trandafir

0631040 Iasomie

0631050 Tei pucios

0631990 Altele (2)

0632000 (b) frunze și plante aromatice

0632010 Căpșun

0632020 Rooibos

0632030 Maté

0632990 Altele (2)

0633000 (c) rădăcini

0633010 Valeriană

0633020 Ginseng

0633990 Altele (2)

0639000 (d) orice alte părți ale plantei

0820000 Condimente din fructe

0820010 Piper de Jamaica

0820020 Piper Sichuan

0820030 Chimen

0820040 Cardamom

0820050 Fructe de ienupăr

0820060 Piper boabe (alb, negru și verde)

0820070 Vanilie

0820080 Tamarin

0820990 Altele (2)

Altele (2)

(+)

”0500090 Grâu

(2)

Annex III is amended as follows:

(a)	in Part A, the column for napropamide is deleted.

(b)	in Part B, the column for myclobutanil is deleted.

12.6.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 184/25

REGULAMENTUL (UE) 2020/771 AL COMISIEI

din 11 iunie 2020

de modificare a anexelor II și III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului și a anexei la Regulamentul (UE) nr. 231/2012 al Comisiei în ceea ce privește utilizarea substanței annatto, bixină, norbixină (E 160b)

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aditivii alimentari, (1) în special articolul 10 alineatul (3) și articolul 14,

întrucât:

(1)	Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 stabilește o listă a Uniunii de aditivi alimentari autorizați pentru utilizare în produsele alimentare și condițiile de utilizare a acestor aditivi.

(2)	Anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 stabilește o listă a Uniunii de aditivi alimentari autorizați pentru utilizare în aditivii alimentari, în enzimele alimentare, în aromele alimentare și în nutrienți și condițiile de utilizare a acestora.

(3)	Regulamentul (UE) nr. 231/2012 al Comisiei (2) conține specificațiile pentru aditivii alimentari cuprinși în anexele II și III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008.

(4)	Listele de aditivi alimentari ale Uniunii și specificațiile pot fi actualizate în conformitate cu procedura comună menționată la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1331/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (3), fie la inițiativa Comisiei, fie în urma unei cereri.

(5)	Annatto, bixina, norbixina (E 160b) este o substanță autorizată în calitate de colorant într-o varietate de produse alimentare, în conformitate cu anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008.

(6)

Annatto, bixina, norbixina (E 160b) este extrasă din semințele arborelui de annatto (Bixa orellana L.) și conferă produselor alimentare o culoare galbenă spre roșie. Principalii pigmenți ai extractelor de annatto sunt bixina și norbixina. În pofida structurilor lor similare, bixina și norbixina au proprietăți fizico-chimice substanțial diferite și au, prin urmare, aplicații diferite în funcție de caracteristicile matricei produselor alimentare.

(7)

Articolul 32 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 prevede că toți aditivii alimentari care au fost deja autorizați în Uniune înainte de 20 ianuarie 2009 trebuie să facă obiectul unei noi evaluări a riscurilor de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”). Regulamentul (UE) nr. 257/2010 al Comisiei (4) prevede că reevaluarea coloranților alimentari a trebuit să fie finalizată până la 31 decembrie 2015.

(8)

La 4 aprilie 2008, a fost depusă o cerere de autorizare a utilizării a cinci extracte noi de annatto clasificate ca fiind bazate pe bixină sau pe norbixină, în vederea înlocuirii extractelor de annatto autorizate în prezent (E 160b). Cererea a inclus noi utilizări și niveluri de utilizare propuse pentru bixină și norbixină în mod separat, spre deosebire de utilizările și nivelurile de utilizare actuale, care sunt enumerate pentru un singur aditiv alimentar [annatto, bixină, norbixină (E 160b)]. Utilizările și nivelurile de utilizare propuse pentru bixină și norbixină se referă la categoriile de alimente în care substanța annatto, bixină, norbixină (E 160b) este autorizată în prezent, precum și la câteva categorii suplimentare de produse alimentare în care substanța annatto, bixină, norbixină (E 160b) nu este autorizată în prezent, dar în care sunt deja autorizați alți coloranți alimentari.

(9)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1331/2008, Comisia trebuie să solicite avizul autorității pentru a actualiza lista de aditivi alimentari a Uniunii prevăzută în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 și specificațiile prevăzute în anexa la Regulamentul (UE) nr. 231/2012, cu excepția cazului în care actualizarea în cauză nu este susceptibilă de a avea un efect asupra sănătății umane.

(10)

La 19 mai 2008, Comisia a solicitat autorității să evalueze siguranța celor cinci noi extracte de annatto, la utilizările și la nivelurile de utilizare propuse. După analizarea cererii, autoritatea a identificat lacune majore în materie de date și a indicat că ar fi necesare studii toxicologice noi. În consecință, la 14 ianuarie 2011, Comisia a decis că evaluarea siguranței celor cinci noi extracte va fi efectuată în cadrul reevaluării substanței annatto, bixină, norbixină (E 160b), astfel cum este prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 257/2010.

(11)

La 24 august 2016, autoritatea a emis un aviz științific privind siguranța extractelor de annatto (E 160b) ca aditiv alimentar (5). În ceea ce privește extractele de annatto autorizate în prezent, autoritatea a concluzionat că siguranța utilizării acestora în cadrul specificațiilor prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 231/2012 (bixină și norbixină extrase cu solvenți, annatto extras cu alcali și annatto extras cu uleiuri) nu a putut fi evaluată din cauza lipsei datelor referitoare la identificare și la studiile toxicologice. În ceea ce privește extractele noi de annatto și, în special, bixina prelucrată în soluție apoasă (annatto E), autoritatea nu s-a putut pronunța cu privire la siguranța acestora din cauza rezultatelor echivoce privind genotoxicitatea. În cazul celorlalte patru extracte rămase („bixină extrasă cu solvenți”, „norbixină extrasă cu solvenți”, „norbixină prelucrată cu alcali, precipitată în mediu acid” și „norbixină prelucrată cu alcali, neprecipitată în mediu acid”), autoritatea a indicat că acestea trebuie să respecte specificațiile recomandate în avizul științific. În cele din urmă, autoritatea a fixat o doză zilnică acceptabilă (DZA) de 6 mg de bixină/kg de greutate corporală pe zi și o DZA de 0,3 mg de norbixină/kg de greutate corporală pe zi. Estimările privind expunerea legate de utilizările și de nivelurile de utilizare propuse pentru bixină au fost mai mici decât DZA în cazul tuturor grupurilor de populație și al celor două scenarii de expunere mai elaborate (scenariul de expunere în care se ține cont de fidelitatea față de marcă și cel în care nu se ține cont de fidelitatea față de marcă). Cu toate acestea, pentru norbixină, estimările respective au depășit DZA în zona superioară (cea de a 95-a percentilă) în cazul sugarilor, al copiilor de vârstă mică și al altor copii în scenariul de expunere mai elaborat în care se ține cont de fidelitatea față de marcă.

(12)

În urma publicării acestui aviz științific, Comisia a invitat solicitantul să prezinte unele clarificări cu privire la utilizările și la nivelurile maxime de utilizare solicitate pentru bixină și norbixină. Pe această bază, la 16 februarie 2017, solicitantul a prezentat Comisiei modificări efectuate asupra cererii inițiale, cum ar fi retragerea unora dintre noile utilizări solicitate și modificarea unora dintre nivelurile de utilizare solicitate. La 2 martie 2017, Comisia a solicitat autorității asistență tehnică în ceea ce privește estimarea expunerii la bixină și la norbixină pe baza utilizărilor și a nivelurilor de utilizare revizuite propuse de solicitant.

(13)

În urma acestei solicitări, autoritatea a publicat, la 10 august 2017, o declarație privind evaluarea expunerii la bixină și la norbixină (6) în cazul utilizărilor și al nivelurilor de utilizare revizuite respective. Ea a concluzionat că expunerea alimentară în cazul bixinei nu a depășit DZA în niciun scenariu de expunere. Cu toate acestea, autoritatea a concluzionat că expunerea alimentară în cazul norbixinei a depășit DZA în zona superioară (cea de a 95-a percentilă) pentru copiii de vârstă mică și pentru alți copii în cele două scenarii de expunere mai elaborate (scenariul de expunere în care se ține cont de fidelitatea față de marcă și cel în care nu se ține cont de fidelitatea față de marcă).

(14)	La 30 august 2017, solicitantul a prezentat date provenite dintr-un nou studiu de genotoxicitate pentru annatto E.

(15)

Luând în considerare rezultatele evaluării expunerii publicate de autoritate la 10 august 2017, solicitantul a revizuit din nou utilizările și nivelurile de utilizare propuse pentru bixină și norbixină și a prezentat Comisiei, la 20 iulie 2018, trei scenarii alternative de utilizare și de niveluri de utilizare.

(16)

La 1 august 2018, Comisia a solicitat autorității să efectueze o evaluare a noilor date produse de solicitant cu privire la genotoxicitatea substanței annatto E și să indice dacă este posibil să se ajungă la o concluzie cu privire la siguranța acestui extract de annatto. De asemenea, autorității i s-a solicitat să efectueze o nouă evaluare a expunerii pentru bixină și norbixină, pe baza utilizărilor și a nivelurilor de utilizare revizuite ale bixinei și norbixinei, prezentate de solicitant sub forma a trei scenarii alternative.

(17)

La 13 martie 2019, autoritatea a publicat un aviz științific privind siguranța annatto E și expunerea la bixină și la norbixină (7). În ceea ce privește siguranța annatto E, autoritatea a concluzionat că aceasta nu provoacă îngrijorări cu privire la genotoxicitate și a declarat că DZA stabilită în 2016 pentru bixină și norbixină poate fi aplicată și în cazul annatto E. În ceea ce privește expunerea în cazul utilizărilor și al nivelurilor de utilizare revizuite prezentate de solicitant la 20 iulie 2018 pentru bixină, autoritatea a declarat că niciuna dintre estimările expunerii nu a depășit DZA de 6 mg/kg de greutate corporală pe zi. În ceea ce privește norbixina, autoritatea a constatat că DZA a fost atinsă în zona superioară (cea de a 95-a percentilă) în cazul copiilor de vârstă mică în cele două scenarii de expunere mai elaborate, dar numai într-o singură țară. Cu toate acestea, având în vedere incertitudinile și supraestimarea foarte probabilă a expunerii, autoritatea a concluzionat că nivelul de expunere nu reprezintă un motiv de îngrijorare pentru sănătate în cazul niciunuia dintre cele trei scenarii de utilizare și de niveluri de utilizare pentru bixină și norbixină.

(18)

Din considerațiile de mai sus rezultă că este necesară modificarea anexelor la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008. În primul rând, întrucât substanțele annatto bixină [E 160b(i)] și annatto norbixină [E 160b(ii)] au proprietăți toxicologice diferite și, prin urmare, DZA-uri diferite, aditivul alimentar „annatto, bixină, norbixină (E 160b)” trebuie eliminat din lista de aditivi alimentari autorizați a Uniunii, prevăzută în anexa II partea B la regulamentul respectiv, iar în lista respectivă trebuie incluși doi aditivi alimentari separați, și anume annatto bixina [E 160b(i)] și annatto norbixina [E 160b(ii)]. În consecință, utilizările și condițiile de utilizare autorizate pentru aditivul alimentar „annatto, bixină, norbixină (E 160b)” trebuie eliminate din lista condițiilor de utilizare autorizate în produsele alimentare, prevăzută în anexa II partea E la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, iar orice trimitere la acest aditiv cuprinsă în anexele la regulament trebuie înlocuită cu trimiteri la cei doi noi aditivi alimentari. În ceea ce privește acești doi aditivi noi, trebuie stabilite utilizările și nivelurile de utilizare autorizate ale acestora. Pe baza evaluărilor autorității menționate mai sus, utilizările cerute de solicitant cu ocazia ultimei revizuiri a cererii efectuată de acesta trebuie să fie autorizate, dar numai la nivelurile utilizate în cel de al treilea și cel mai prudent scenariu al utilizărilor și nivelurilor de utilizare ale acestor aditivi.

(19)

Regulamentul (UE) nr. 231/2012 trebuie, de asemenea, modificat. Pe de o parte, cele trei extracte de annatto menționate în regulamentul respectiv („bixină și norbixină extrase cu solvenți”, „annatto extras cu alcali” și „annatto extras cu uleiuri”) nu mai trebuie să fie autorizate, deoarece siguranța lor nu a putut fi evaluată; prin urmare, specificațiile acestora trebuie eliminate. Pe de altă parte, cele două noi extracte de annatto bixină („bixină extrasă cu solvenți” și „bixină prelucrată în soluție apoasă”) și cele trei noi extracte de annatto norbixină („norbixină extrasă cu solvenți”, „norbixină prelucrată cu alcali, precipitată în mediu acid” și „norbixină prelucrată cu alcali, neprecipitată în mediu acid”) nu reprezintă o problemă de siguranță, iar specificațiile acestora referitoare la fiecare dintre cei doi noi aditivi trebuie să fie adăugate în anexa la regulamentul respectiv. Specificațiile respective trebuie să fie cele recomandate de autoritate în avizul științific privind siguranța extractelor de annatto (E 160b) ca aditiv alimentar, publicat la 24 august 2016.

(20)	Prin urmare, anexele II și III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, precum și anexa la Regulamentul (UE) nr. 231/2012 trebuie modificate în consecință.

(21)

Chiar dacă extractele de annatto autorizate până la data aplicării prezentului regulament nu mai trebuie autorizate, din moment ce siguranța lor nu a putut fi evaluată, este foarte puțin probabil ca acestea să aibă proprietăți toxicologice diferite și, prin urmare, să reprezinte un motiv de îngrijorare pentru sănătate care ar impune ca acestea să nu fie deloc introduse pe piață sau să nu rămână pe piață, cu efect imediat de la data aplicării prezentului regulament. Prin urmare, pentru a permite o tranziție fără probleme între cele trei extracte respective și extractele noi, este oportun să se permită ca, pe parcursul unei perioade de tranziție, atât extractele vechi, cât și cele noi să poată fi introduse și să rămână legal pe piață.

(22)

Din aceleași motive, este, de asemenea, oportun ca produsele alimentare care conțin extractele de annatto autorizate până la data aplicării prezentului regulament și care au fost introduse pe piață în mod legal înainte sau în timpul acestei perioade de tranziție să poată fi comercializate în continuare, până la epuizarea stocurilor existente.

(23)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexele II și III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament.

Articolul 2

Anexa la Regulamentul (UE) nr. 231/2012 se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament.

Articolul 3

(1) Până la 2 ianuarie 2021, aditivul alimentar annatto, bixină, norbixină (E 160b) poate continua să fie introdus pe piață ca atare, în conformitate cu normele aplicabile înainte de 2 iulie 2020.

(2) Până la 2 ianuarie 2021, produsele alimentare care conțin annatto, bixină, norbixină (E 160b) și care sunt produse și etichetate în conformitate cu normele aplicabile înainte de 2 iulie 2020 pot continua să fie introduse pe piață. După această dată, ele pot rămâne pe piață până la epuizarea stocurilor.

Articolul 4

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 11 iunie 2020.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 354, 31.12.2008, p. 16.

(2) Regulamentul (UE) nr. 231/2012 al Comisiei din 9 martie 2012 de stabilire a specificațiilor pentru aditivii alimentari enumerați în anexele II și III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 83, 22.3.2012, p. 1).

(3) Regulamentul (CE) nr. 1331/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 de instituire a unei proceduri comune de autorizare pentru aditivii alimentari, enzimele alimentare și aromele alimentare (JO L 354, 31.12.2008, p. 1).

(4) Regulamentul (UE) nr. 257/2010 al Comisiei din 25 martie 2010 de stabilire a unui program de reevaluare a aditivilor alimentari autorizați în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind aditivii alimentari (JO L 80, 26.3.2010, p. 19).

(5) EFSA Journal 2016;14(8):4544.

(6) EFSA Journal 2017;15(8):4966.

(7) EFSA Journal 2019;17(3):5626.

ANEXA I

Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 se modifică după cum urmează:

(a)

La punctul 2 al părții A, punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:

„5.	Coloranții E 123, E 127, E 160b(i), E 160b(ii), E 161g, E 173 și E 180 și amestecurile acestora nu pot fi vânduți direct către consumatori.”

(b)

În partea B punctul 1: „Coloranți”, rubrica referitoare la E 160b (Annatto, bixină, norbixină) se înlocuiește cu următoarele două rubrici:

„E 160b(i)	Annatto bixină
E 160b(ii)	Annatto norbixină”

(c)

Partea E se modifică după cum urmează:

Categoria 01.4 (Produse lactate fermentate aromatizate, inclusiv produse tratate termic) se modifică după cum urmează:

(i)

rubrica referitoare la E 160b (Annatto, bixină, norbixină) se înlocuiește cu următorul text:

	„E 160b(i)	Annatto bixină	15	(94)
	E 160b(ii)	Annatto norbixină	4	(94)”

(ii)

după nota de subsol (74) se adaugă următoarea notă de subsol (94):

„(94): Atunci când E 160b(i) (Annatto bixină) și E 160b(ii) (Annatto norbixină) sunt adăugate în combinație, nivelul maxim cel mai ridicat dintre cele două substanțe se aplică sumei, însă nivelurile maxime ale fiecărei substanțe nu trebuie să fie depășite.”

Categoria 01.7.2 (Brânză maturată) se modifică după cum urmează:

(i)

rubricile referitoare la E 160b (Annatto, bixină, norbixină) se înlocuiesc cu următorul text:

„E 160b(i)	Annatto bixină	15	(94)	numai brânză maturată portocalie, galbenă și albicioasă și brânză cu pesto roșu și verde
E 160b(ii)	Annatto norbixină	15	(94)	numai brânză maturată portocalie, galbenă și albicioasă și brânză cu pesto roșu și verde
E 160b(ii)	Annatto norbixină	50		numai brânză Red. Leicester
E 160b(ii)	Annatto norbixină	35		numai brânză Mimolette”

(ii)

după nota de subsol (83) se adaugă următoarea notă de subsol (94):

Categoria 01.7.3 (Coajă comestibilă de brânză) se modifică după cum urmează:

(i)

rubrica referitoare la E 160b (Annatto, bixină, norbixină) se înlocuiește cu următorul text:

	„E 160b(i)	Annatto bixină	20	(94)
	E 160b(ii)	Annatto norbixină	20	(94)”

(ii)

după nota de subsol (67) se adaugă următoarea notă de subsol (94):

Categoria 01.7.5 (Brânză topită) se modifică după cum urmează:

(i)

rubrica referitoare la E 160b (Annatto, bixină, norbixină) se înlocuiește cu următorul text:

	„E 160b(i)	Annatto bixină	15	(94)
	E 160b(ii)	Annatto norbixină	8	(94)”

(ii)

după nota de subsol (66) se adaugă următoarea notă de subsol (94):

În categoria 01.7.6 [Brânzeturi (cu excepția produselor de la categoria 16)], rubrica referitoare la E 160b (Annatto, bixină, norbixină) se înlocuiește cu următorul text:

„E 160b(ii)

Annatto norbixină

numai produsele/brânzeturile maturate portocalii, galbene și albicioase”

În categoria 02.1 [Grăsimi și uleiuri practic anhidre (cu excepția grăsimii lactate anhidre)], rubrica referitoare la E 160b (Annatto, bixină, norbixină) se înlocuiește cu următorul text:

„E 160b(i)

Annatto bixină

numai grăsimi”

În categoria 02.2.2 [Alte emulsii de grăsimi și uleiuri, inclusiv produse tartinabile, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, și emulsii lichide], rubrica referitoare la E 160b (Annatto, bixină, norbixină) se înlocuiește cu următorul text:

„E 160b(i)

Annatto bixină

cu excepția untului cu conținut redus de grăsime”

În categoria 03 (Înghețată), rubrica referitoare la E 160b (Annatto, bixină, norbixină) se înlocuiește cu următorul text:

„E 160b(ii)

Annatto norbixină

20”

Categoria 04.2.5.2 (Gemuri, jeleuri și marmelade și piure de castane îndulcit, astfel cum sunt definite în Directiva 2001/113/CE) se modifică după cum urmează:

(i)

următoarele noi rubrici referitoare la E 160b(i) (Annatto bixină) și la E 160b(ii) (Annatto norbixină) se introduc după rubrica referitoare la E 160a (Caroteni):

	„E 160b(i)	Annatto bixină	20	(94)	cu excepția piureului de castane
	E 160b(ii)	Annatto norbixină	20	(94)	cu excepția piureului de castane”

(ii)

după nota de subsol (66) se adaugă următoarea notă de subsol (94):

10.

Categoria 04.2.5.3 (Alte paste tartinabile similare din fructe sau legume) se modifică după cum urmează:

(i)

următoarele noi rubrici referitoare la E 160b(i) (Annatto bixină) și la E 160b(ii) (Annatto norbixină) se introduc după rubrica referitoare la E 142 (Verde S):

	„E 160b(i)	Annatto bixină	20	(94)	cu excepția crème de pruneaux
	E 160b(ii)	Annatto norbixină	20	(94)	cu excepția crème de pruneaux”

(ii)

după nota de subsol (60) se adaugă următoarea notă de subsol (94):

„(94) Atunci când E 160b(i) (Annatto bixină) și E 160b(ii) (Annatto norbixină) sunt adăugate în combinație, nivelul maxim cel mai ridicat dintre cele două substanțe se aplică sumei, însă nivelurile maxime ale fiecărei substanțe nu trebuie să fie depășite.”

11.

Categoria 04.2.6 (Produse din cartofi prelucrați) se modifică după cum urmează:

(i)

următoarele noi rubrici referitoare la E 160b(i) (Annatto bixină) și la E 160b(ii) (Annatto norbixină) se introduc după rubrica referitoare la E 160a (Caroteni):

	„E 160b(i)	Annatto bixină	10	(94)	numai granule și fulgi de cartofi uscați
	E 160b(ii)	Annatto norbixină	10	(94)	numai granule și fulgi de cartofi uscați”

(ii)

după nota de subsol (46) se adaugă următoarea notă de subsol (94):

12.

Categoria 05.2 (Alte produse de cofetărie, inclusiv dropsuri pentru împrospătarea respirației) se modifică după cum urmează:

(i)

următoarele noi rubrici referitoare la E 160b(i) (Annatto bixină) și la E 160b(ii) (Annatto norbixină) se introduc după rubricile referitoare la E 124 (Roșu ponceau 4R, roșu coșenilă A):

	„E 160b(i)	Annatto bixină	30	(94)
	E 160b(ii)	Annatto norbixină	25	(94)”

(ii)

după nota de subsol (72) se adaugă următoarea notă de subsol (94):

13.

Categoria 05.4 (Decorațiuni, învelișuri și umpluturi, cu excepția umpluturilor pe bază de fructe de la categoria 4.2.4) se modifică după cum urmează:

(i)

rubrica referitoare la E 160b (Annatto, bixină, norbixină) se înlocuiește cu următorul text:

	„E 160b(i)	Annatto bixină	80	(94)	numai decorațiuni și învelișuri
	E 160b(ii)	Annatto norbixină	20	(94)	numai decorațiuni și învelișuri”

(ii)

după nota de subsol (73) se adaugă următoarea notă de subsol (94):

14.

În categoria 06.3 (Cereale pentru micul dejun), rubrica referitoare la E 160b (Annatto, bixină, norbixină) se înlocuiește cu următorul text:

„E 160b(ii)

Annatto norbixină

numai cereale pentru micul dejun extrudate, expandate și/sau aromatizate cu aromă de fructe”

15.

Categoria 06.5 (Tăiței) se modifică după cum urmează:

(i)

următoarele noi rubrici referitoare la E 160b(i) (Annatto bixină) și la E 160b(ii) (Annatto norbixină) se introduc după rubrica referitoare la Grupul II (Coloranți autorizați quantum satis):

	„E 160b(i)	Annatto bixină	20	(94)
	E 160b(ii)	Annatto norbixină	20	(94)”

(ii)

după nota de subsol (81) se adaugă următoarea notă de subsol (94):

16.

Categoria 06.6 (Aluaturi) se modifică după cum urmează:

(i)

rubrica referitoare la E 160b (Annatto, bixină, norbixină) se înlocuiește cu următorul text:

	„E 160b(i)	Annatto bixină	50	(94)	numai aluaturi pentru acoperire
	E 160b(ii)	Annatto norbixină	50	(94)	numai aluaturi pentru acoperire”

(ii)

după nota de subsol (81) se adaugă următoarea notă de subsol (94):

17.

În categoria 07.2 (Produse fine de panificație), rubrica referitoare la E 160b (Annatto, bixină, norbixină) se înlocuiește cu următorul text:

„E 160b(ii)

Annatto norbixină

10”

18.

Categoria 8.2 [Preparate din carne, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 853/2004] se modifică după cum urmează:

(i)

următoarele noi rubrici referitoare la E 160b(i) (Annatto bixină) și la E 160b(ii) (Annatto norbixină) se introduc după rubrica referitoare la E 150a-d (Zaharuri și melase caramelizate):

„E 160b(i)

Annatto bixină

(94)

numai breakfast sausages cu un conținut minim de cereale de 6 % și burger meat cu un conținut minim de legume și/sau cereale de 4 % amestecate în carne; în aceste produse,

carnea este tocată în așa fel încât țesutul muscular și adipos sunt complet dispersate, astfel încât fibra face o emulsie cu grăsimea, conferind acestor produse aspectul lor caracteristic

E 160b(ii)

Annatto norbixină

(94)

numai breakfast sausages cu un conținut minim de cereale de 6 % și burger meat cu un conținut minim de legume și/sau cereale de 4 % amestecate în carne; în aceste produse,

carnea este tocată în așa fel încât țesutul muscular și adipos sunt complet dispersate, astfel încât fibra face o emulsie cu grăsimea, conferind acestor produse aspectul lor caracteristic”

(ii)

după nota de subsol (66) se adaugă următoarea notă de subsol (94):

19.

Categoria 08.3.1 (Produse din carne netratate termic) se modifică după cum urmează:

(i)

următoarele noi rubrici referitoare la E 160b(i) (Annatto bixină) și la E 160b(ii) (Annatto norbixină) se introduc după rubrica referitoare la E 160a (Caroteni):

	„E 160b(i)	Annatto bixină	20	(94)	numai chorizo sausage, salchichon, pasturmas și sobrasada
	E 160b(ii)	Annatto norbixină	20	(94)	numai chorizo sausage, salchichon, pasturmas și sobrasada”

(ii)

după nota de subsol (66) se adaugă următoarea notă de subsol (94):

20.

Categoria 08.3.2 (Produse din carne tratate termic) se modifică după cum urmează:

(i)

următoarele noi rubrici referitoare la E 160b(i) (Annatto bixină) și la E 160b(ii) (Annatto norbixină) se introduc după rubrica referitoare la E 160a (Caroteni):

	„E 160b(i)	Annatto bixină	20	(94)	numai cârnați, pateuri, terrines și luncheon meat
	E 160b(ii)	Annatto norbixină	20	(94)	numai cârnați, pateuri, terrines și luncheon meat”

(ii)

după nota de subsol (66) se adaugă următoarea notă de subsol (94):

21.

Categoria 08.3.3 (Membrane și învelișuri și decorațiuni pentru carne) se modifică după cum urmează:

(i)

rubrica referitoare la E 160b (Annatto, bixină, norbixină) se înlocuiește cu următorul text:

	„E 160b(i)	Annatto bixină	50	(94)
	E 160b(ii)	Annatto norbixină	50	(94)

(ii)

după nota de subsol (89) se adaugă următoarea notă de subsol (94):

22.

Categoria 09.2 (Pește și produse de pescărie prelucrate, inclusiv moluște și crustacee) se modifică după cum urmează:

(i)

rubrica referitoare la E 160b (Annato, bixină, norbixină) intitulată „numai pește afumat” se înlocuiește cu următoarele noi rubrici referitoare la annatto bixină și la annatto norbixină, intitulate „numai pește afumat” și, respectiv, „numai surimi și produse similare și substituenți de somon”:

„E 160b(i)	Annatto bixină	10	(94)	numai pește afumat
E 160b(i)	Annatto bixină	30	(94)	numai surimi și produse similare și substituenți de somon
E 160b(ii)	Annatto norbixină	10	(94)	numai pește afumat
E 160b(ii)	Annatto norbixină	30	(94)	numai surimi și produse similare și substituenți de somon”

(ii)

după nota de subsol (85) se adaugă următoarea notă de subsol (94):

23.

Categoria 12.5 (Supe și ciorbe) se modifică după cum urmează:

(i)

următoarele noi rubrici referitoare la E 160b(i) (Annatto bixină) și la E 160b(ii) (Annatto norbixină) se introduc după rubrica referitoare la Grupul III (Coloranți cu limită maximă combinată):

	„E 160b(i)	Annatto bixină	15	(94)
	E 160b(ii)	Annatto norbixină	10	(94)”

(ii)

după nota de subsol (60) se adaugă următoarea notă de subsol (94):

24.

Categoria 12.6 (Sosuri) se modifică după cum urmează:

(i)

următoarele noi rubrici referitoare la E 160b(i) (Annatto bixină) și la E 160b(ii) (Annatto norbixină) se introduc după rubrica referitoare la E 110 [Galben apus de soare (sunset yellow) FCF/galben portocaliu S]:

	„E 160b(i)	Annatto bixină	30	(94)	inclusiv murături, «relish», «chutney» și «picalilli»; cu excepția sosurilor pe bază de tomate
	E 160b(ii)	Annatto norbixină	30	(94)	inclusiv murături, «relish», «chutney» și «picalilli»; cu excepția sosurilor pe bază de tomate”

(ii)

după nota de subsol (65) se adaugă următoarea notă de subsol (94):

25.

În categoria 14.1.4 (Băuturi aromatizate), următoarea rubrică nouă referitoare la E 160b(i) (Annatto bixină) se introduce după rubrica referitoare la E 124 (Roșu ponceau 4R, roșu coșenilă A):

„E 160b(i)

Annatto bixină

20”

26.

În categoria 14.2.6 [Băuturi spirtoase, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 110/2008], rubrica referitoare la E 160b (Annatto, bixină, norbixină) se înlocuiește cu următorul text:

„E 160b(i)

Annatto bixină

numai lichioruri”

27.

În categoria 14.2.8 (Alte băuturi alcoolice, inclusiv băuturi spirtoase cu mai puțin de 15 % alcool și amestecuri de băuturi alcoolice cu băuturi nealcoolice), rubrica referitoare la E 160b (Annatto, bixină, norbixină) se înlocuiește cu următorul text:

„E 160b(ii)

Annatto norbixină

numai băuturi alcoolice cu un conținut de alcool de mai puțin de 15 %”

28.

Categoria 15.1 (Gustări pe bază de cartofi, cereale, făină sau amidon) se modifică după cum urmează:

(i)

cele două rubrici referitoare la E 160b (Annatto, bixină, norbixină) se înlocuiesc cu următorul text:

	„E 160b(i)	Annatto bixină	20	(94)
	E 160b(ii)	Annatto norbixină	20	(94)”

(ii)

după nota de subsol (71) se adaugă următoarea notă de subsol (94):

29.

Categoria 15.2 (Fructe cu coajă lemnoasă prelucrate) se modifică după cum urmează:

(i)

rubrica referitoare la E 160b (Annatto, bixină, norbixină) se înlocuiește cu următorul text:

	„E 160b(i)	Annatto bixină	10	(94)
	E 160b(ii)	Annatto norbixină	10	(94)”

(ii)

după nota de subsol (60) se adaugă următoarea notă de subsol (94):

30.

Categoria 16 (Deserturi, cu excepția produselor din categoriile 1, 3 și 4) se modifică după cum urmează:

(i)

rubrica referitoare la E 160b (Annatto, bixină, norbixină) se înlocuiește cu următorul text:

	„E 160b(i)	Annatto bixină	15	(94)
	E 160b(ii)	Annatto norbixină	7,5	(94)”

(ii)

după nota de subsol (74) se adaugă următoarea notă de subsol (94):

În partea 2 a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, rubrica referitoare la E 900 (Dimetil polisiloxan) se înlocuiește cu următorul text:

„E 900

Dimetil polisiloxan

200 mg/kg în preparat, 0,2 mg/l în produsul alimentar final

Preparate din coloranți din E 160a caroteni, E 160b(i) annatto bixină, E 160b(ii) annatto norbixină, E 160c extract de ardei roșu, capsantină, capsorubină, E 160d licopen și E 160e beta-apo-8′-carotenal”

ANEXA II

În anexa la Regulamentul (UE) nr. 231/2012, rubricile corespunzătoare aditivului E 160b Annato, bixină, norbixină: (i) Bixină și norbixină extrase cu solvenți; (ii) Annatto extras cu alcali; și (iii) Annatto extras cu uleiuri se înlocuiesc cu următorul text:

„E 160b(i) ANNATTO BIXINĂ

(I)

BIXINĂ EXTRASĂ CU SOLVENȚI

Sinonime	Annatto B, Orlean, Terre orellana, L. Orange, portocaliu natural CI 4
Definiție	Bixina extrasă cu solvenți este obținută prin extracția din învelișul exterior al semințelor arborelui de annatto (Bixa orellana L.) cu unul sau mai mulți dintre următorii solvenți de calitate alimentară: acetonă, metanol, hexan, etanol, alcool izopropilic, acetat de etil, alcool alcalin sau dioxid de carbon supercritic. Preparatul obținut poate fi acidificat, urmat de îndepărtarea solventului, uscare și măcinare. Bixina extrasă cu solvenți conține mai multe componente colorate; cis-bixina este principalul principiu de colorare, iar trans-bixina este un principiu de colorare minor; de asemenea, pot fi prezenți produși de degradare termică ai bixinei ca urmare a prelucrării.
Nr. indicelui de culoare	75120
Einecs	230-248-7
Denumire chimică	cis-Bixină: metil (9-cis)-hidrogen-6,6’-diapo-Ψ,Ψ-carotendioat
Formulă chimică	cis-Bixină: C25H30O4
Masă moleculară	394,5
Compoziție	Nu mai puțin de 85 % coloranți (exprimați ca bixină) E1 % 1cm 3090 la circa 487 nm în tetrahidrofuran și acetonă
Descriere	Pulbere de culoare roșu-maro închis spre roșu-purpuriu
Identificare
Solubilitate	Insolubilă în apă, puțin solubilă în etanol
Spectrometrie	Proba în acetonă prezintă absorbanța maximă la aproximativ 425, 457 și 487 nm
Puritate
Norbixină	nu mai mult de 5 % din totalul coloranților
Solvenți reziduali	Acetonă: nu mai mult de 30 mg/kg Metanol: nu mai mult de 50 mg/kg Hexan: nu mai mult de 25 mg/kg
	Etanol: Alcool izopropilic: Acetat de etil:	nu mai mult de 50 mg/kg, separat sau în combinație
Arsen	nu mai mult de 2 mg/kg
Plumb	nu mai mult de 1 mg/kg
Mercur	nu mai mult de 1 mg/kg
Cadmiu	nu mai mult de 0,5 mg/kg

(II)

BIXINA PRELUCRATĂ ÎN SOLUȚIE APOASĂ

Sinonime	Annatto E, Orlean, Terre orellana, L. Orange, portocaliu natural CI 4
Definiție	Bixina prelucrată în soluție apoasă se prepară prin extracția din învelișul exterior al semințelor arborelui de annatto (Bixa orellana L.), prin abraziunea semințelor în prezența apei reci, ușor alcaline. Preparatul obținut este acidificat pentru a precipita bixina, care este apoi filtrată, uscată și măcinată. Bixina prelucrată în soluție apoasă conține mai multe componente colorate; cis-bixina este principalul principiu de colorare, iar trans-bixina este un principiu de colorare minor; de asemenea, pot fi prezenți produși de degradare termică ai bixinei ca urmare a prelucrării.
Nr. indicelui de culoare	75120
Einecs	230-248-7
Denumire chimică	cis-Bixină: metil (9-cis)-hidrogen-6,6’-diapo-Ψ,Ψ-carotendioat
Formulă chimică	cis-Bixină: C25H30O4
Masă moleculară	394,5
Compoziție	Nu mai puțin de 25 % coloranți (exprimați ca bixină) E1 % 1cm 3090 la circa 487 nm în tetrahidrofuran și acetonă
Descriere	Pulbere de culoare roșu-maro închis spre roșu-purpuriu
Identificare
Solubilitate	Insolubilă în apă, puțin solubilă în etanol
Spectrometrie	Proba în acetonă prezintă absorbanța maximă la aproximativ 425, 457 și 487 nm
Puritate
Norbixină	nu mai mult de 7 % din totalul coloranților
Arsen	nu mai mult de 2 mg/kg
Plumb	nu mai mult de 1 mg/kg
Mercur	nu mai mult de 1 mg/kg
Cadmiu	nu mai mult de 0,5 mg/kg

E 160b(ii) ANNATTO NORBIXINĂ

(I)

NORBIXINĂ EXTRASĂ CU SOLVENȚI

Sinonime	Annatto C, Orlean, Terre orellana, L. Orange, portocaliu natural CI 4
Definiție	Norbixina extrasă cu solvenți este obținută din învelișul exterior al semințelor arborelui de annatto (Bixa orellana L.) prin spălarea cu unul sau mai mulți dintre următorii solvenți de calitate alimentară: acetonă, metanol, hexan, etanol, alcool izopropilic, acetat de etil, alcool alcalin sau dioxid de carbon supercritic, urmată de îndepărtarea solventului, cristalizare și uscare. Se adaugă o soluție alcalină apoasă la pulberea rezultată, care se încălzește apoi pentru a hidroliza colorantul și se răcește. Soluția apoasă este filtrată și acidificată pentru a precipita norbixina. Precipitatul este filtrat, spălat, uscat și măcinat pentru a obține o pulbere granulată. Norbixina extrasă cu solvenți conține mai multe componente colorate; cis-norbixina este principalul principiu de colorare, iar trans-norbixina este un principiu de colorare minor; de asemenea, pot fi prezenți produși de degradare termică ai norbixinei ca urmare a prelucrării.
Nr. indicelui de culoare	75120
Einecs	208-810-8
Denumire chimică	cis-Norbixină: 6,6’-diapo-Ψ,Ψ-acid carotendioic Sare dipotasică de cis-norbixină: 6,6’-diapo-Ψ,Ψ-carotendioat dipotasic Sare disodică de cis-norbixină: 6,6’-diapo-Ψ,Ψ-carotendioat disodic
Formulă chimică	cis-Norbixină: C24H28O4 Sare dipotasică de cis-norbixină: C24H26K2O4 Sare disodică de cis-norbixină: C24H26Na2O4
Masă moleculară	380,5 (acid), 456,7 (sare dipotasică), 424,5 (sare disodică)
Compoziție	Nu mai puțin de 85 % coloranți (exprimați ca norbixină) E1 % 1cm 2870 la circa 482 nm în soluție de hidroxid de potasiu de 0,5 %
Descriere	Pulbere de culoare roșu-maro închis spre roșu-purpuriu
Identificare
Solubilitate	Solubilă în apă alcalină, puțin solubilă în etanol
Spectrometrie	Proba în soluția de hidroxid de potasiu de 0,5 % prezintă absorbanța maximă la aproximativ 453 nm și 482 nm
Puritate
Solvenți reziduali	Acetonă: nu mai mult de 30 mg/kg Metanol: nu mai mult de 50 mg/kg Hexan: nu mai mult de 25 mg/kg
	Etanol: Alcool izopropilic: Acetat de etil:	nu mai mult de 50 mg/kg, separat sau în combinație
Arsen	nu mai mult de 2 mg/kg
Plumb	nu mai mult de 1 mg/kg
Mercur	nu mai mult de 1 mg/kg
Cadmiu	nu mai mult de 0,5 mg/kg

(II)

NORBIXINĂ PRELUCRATĂ CU ALCALI, PRECIPITATĂ ÎN MEDIU ACID

Sinonime	Annatto F, Orlean, Terre orellana, L. Orange, portocaliu natural CI 4
Definiție	Norbixina prelucrată cu alcali (precipitată în mediu acid) se prepară prin extracția din învelișul exterior al semințelor arborelui de annatto (Bixa orellana L.) cu soluție alcalină apoasă. Bixina este hidrolizată în norbixină într-o soluție alcalină fierbinte și este acidificată pentru a precipita norbixina. Precipitatul este filtrat, uscat și măcinat pentru a obține o pulbere granulată. Norbixina prelucrată cu alcali conține mai multe componente colorate; cis-norbixina este principalul principiu de colorare, iar trans-norbixina este un principiu de colorare minor; de asemenea, pot fi prezenți produși de degradare termică ai norbixinei ca urmare a prelucrării.
Nr. indicelui de culoare	75120
Einecs	208-810-8
Denumire chimică	cis-Norbixină: 6,6’-diapo-Ψ,Ψ-acid carotendioic Sare dipotasică de cis-norbixină: 6,6’-diapo-Ψ,Ψ-carotendioat dipotasic Sare disodică de cis-norbixină: 6,6’-diapo-Ψ,Ψ-carotendioat disodic
Formulă chimică	cis-Norbixină: C24H28O4 Sare dipotasică de cis-norbixină: C24H26K2O4 Sare disodică de cis-norbixină: C24H26Na2O4
Masă moleculară	380,5 (acid), 456,7 (sare dipotasică), 424,5 (sare disodică)
Compoziție	Nu mai puțin de 35 % coloranți (exprimați ca norbixină) E1 % 1cm 2870 la circa 482 nm în soluție de hidroxid de potasiu de 0,5 %
Descriere	Pulbere de culoare roșu-maro închis spre roșu-purpuriu
Identificare
Solubilitate	Solubilă în apă alcalină, puțin solubilă în etanol
Spectrometrie	Proba în soluția de hidroxid de potasiu de 0,5 % prezintă absorbanța maximă la aproximativ 453 nm și 482 nm
Puritate
Arsen	nu mai mult de 2 mg/kg
Plumb	nu mai mult de 1 mg/kg
Mercur	nu mai mult de 1 mg/kg
Cadmiu	nu mai mult de 0,5 mg/kg

(III)

NORBIXINĂ PRELUCRATĂ CU ALCALI, NEPRECIPITATĂ ÎN MEDIU ACID

Sinonime	Annatto G, Orlean, Terre orellana, L. Orange, portocaliu natural CI 4
Definiție	Norbixina prelucrată cu alcali (neprecipitată în mediu acid) se prepară prin extracția din învelișul exterior al semințelor arborelui de annatto (Bixa orellana L.) cu soluție alcalină apoasă. Bixina este hidrolizată în norbixină într-o soluție alcalină fierbinte. Precipitatul este filtrat, uscat și măcinat pentru a obține o pulbere granulată. Principalul colorant al extractelor este mai ales sarea de potasiu sau de sodiu a norbixinei. Norbixină prelucrată cu alcali (neprecipitată în mediu acid) conține mai multe componente colorate; cis-norbixina este principalul principiu de colorare, iar trans-norbixina este un principiu de colorare minor; de asemenea, pot fi prezenți produși de degradare termică ai norbixinei ca urmare a prelucrării.
Nr. indicelui de culoare	75120
Einecs	208-810-8
Denumire chimică	cis-Norbixină: 6,6’-diapo-Ψ,Ψ-acid carotendioic Sare dipotasică de cis-norbixină: 6,6’-diapo-Ψ,Ψ-carotendioat dipotasic Sare disodică de cis-norbixină: 6,6’-diapo-Ψ,Ψ-carotendioat disodic
Formulă chimică	cis-Norbixină: C24H28O4 Sare dipotasică de cis-norbixină: C24H26K2O4 Sare disodică de cis-norbixină: C24H26Na2O4
Masă moleculară	380,5 (acid), 456,7 (sare dipotasică), 424,5 (sare disodică)
Compoziție	Nu mai puțin de 15 % coloranți (exprimați ca norbixină) E1 % 1cm 2870 la circa 482 nm în soluție de hidroxid de potasiu de 0,5 %
Descriere	Pulbere de culoare roșu-maro închis spre roșu-purpuriu
Identificare
Solubilitate	Solubilă în apă alcalină, puțin solubilă în etanol
Spectrometrie	Proba în soluția de hidroxid de potasiu de 0,5 % prezintă absorbanța maximă la aproximativ 453 nm și 482 nm
Puritate
Arsen	nu mai mult de 2 mg/kg
Plumb	nu mai mult de 1 mg/kg
Mercur	nu mai mult de 1 mg/kg
Cadmiu	nu mai mult de 0,5 mg/kg”

12.6.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 184/43

REGULAMENTUL (UE) 2020/772 AL COMISIEI

din 11 iunie 2020

de modificare a anexelor I, VII și VIII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește măsurile de eradicare vizând encefalopatiile spongiforme transmisibile la caprine și la rasele pe cale de dispariție

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (1), în special articolul 23 primul paragraf și articolul 23a litera (m),

întrucât:

(1)	Regulamentul (CE) nr. 999/2001 stabilește reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile („EST-uri”) la animale.

(2)

Capitolul B din anexa VII la regulamentul respectiv stabilește măsurile care trebuie luate în urma confirmării prezenței unui caz de EST la bovine, ovine și caprine. În situația în care se confirmă existența unui caz de scrapie clasică la o ovină sau o caprină, exploatația trebuie să facă obiectul condițiilor prevăzute la una dintre cele trei opțiuni din anexa VII capitolul B punctul 2.2.2.

(3)	Opțiunea 2 impune uciderea și distrugerea completă a tuturor ovinelor și caprinelor din exploatație, cu excepția ovinelor care au un genotip de proteină prionică care îi conferă rezistență la scrapia clasică.

(4)

La 5 iulie 2017, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a adoptat un aviz științific (2) privind rezistența genetică la EST a caprinelor. În conformitate cu avizul EFSA, datele experimentale și de pe teren sunt suficient de solide pentru a concluziona că alelele K222, D146 și S146 conferă rezistență genetică împotriva tulpinilor de scrapie clasică care sunt cunoscute ca fiind prezente în mod natural în rândul populației de caprine din UE. Avizul EFSA concluzionează că gestionarea focarelor de scrapie clasică care afectează efectivele de caprine s-ar putea baza pe selecția animalelor rezistente din punct de vedere genetic, într-un mod similar cu cel prevăzut în prezent în Regulamentul (CE) nr. 999/2001 pentru ovine.

(5)

Prin urmare, este adecvat să se modifice capitolul B din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 pentru a introduce posibilitatea de a restricționa uciderea și distrugerea caprinelor numai la cele care sunt susceptibile la scrapia clasică. Este necesar ca statele membre să stabilească în fiecare caz în parte animalele care necesită să fie exceptate de la ucidere și distrugere, în conformitate cu rezistența lor genetică la boală.

(6)

Avizul EFSA evidențiază faptul că, deși reproducerea în scop de obținere a rezistenței poate fi un instrument eficient de control al scrapiei clasice la caprine, având în vedere frecvența mică a prezenței acestor alele la cele mai multe rase, este posibil ca presiunea mare de selecție să aibă un efect negativ asupra diversității genetice. Prin urmare, avizul recomandă ca măsurile de creștere a rezistenței genetice într-o populație de caprine să fie adoptate la nivelul statelor membre, în funcție de rasa în cauză (3). Prin urmare, este necesar ca statele membre să fie în măsură să își conceapă propria lor strategie de reproducere pe baza frecvenței prezenței alelelor care conferă rezistență genetică la scrapia clasică în cadrul populației lor de caprine.

(7)

În urma recomandării EFSA, în cazul apariției unui focar de scrapie într-o exploatație unde se cresc caprine, este necesar ca statele membre să decidă, pe baza strategiei de reproducere, măsurile specifice care trebuie puse în aplicare pentru a crește rezistența genetică a populației de caprine din exploatația respectivă.

(8)

Directiva 89/361/CEE a Consiliului (4) a fost abrogată prin Regulamentul (UE) 2016/1012 al Parlamentului European și al Consiliului (5) începând cu 1 noiembrie 2018. Acest regulament, la articolul 2 alineatul (24), stabilește o definiție a „rasei pe cale de dispariție”, care înseamnă o rasă locală, recunoscută de un stat membru ca fiind pe cale de dispariție, adaptată genetic la unul sau la mai multe sisteme sau medii de producție tradiționale din statul membru respectiv și al cărei statut pe cale de dispariție este stabilit științific de un organism care deține competențele și cunoștințele necesare în domeniul raselor pe cale de dispariție.

(9)

Prin urmare, este adecvat să se modifice în consecință punctul 1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 și să se înlocuiască, în capitolul B din anexa VII și în capitolul A din anexa VIII la respectivul regulament, trimiterile la Directiva 89/361/CEE cu trimiteri la Regulamentul (UE) 2016/1012 și expresia „rasă locală în pericol de abandon”, astfel cum se prevede la articolul 7 alineatul (2) și alineatul (3) din Regulamentul delegat (UE) nr. 807/2014 al Comisiei (6), cu expresia „rasă pe cale de dispariție”, astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (24) din Regulamentul (UE) 2016/1012.

(10)	Prin urmare, este necesar ca anexele I, VII și VIII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 să fie modificate în consecință.

(11)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexele I, VII și VIII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 11 iunie 2020.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 147, 31.5.2001, p. 1.

(2) EFSA Journal 2017;15(8):4962.

(3) EFSA Journal 2017;15(8):4962, p. 4.

(4) Directiva 89/361/CEE a Consiliului din 30 mai 1989 privind animalele din speciile ovină și caprină reproducătoare de rasă pură

(JO L 153, 6.6.1989, p. 30).

(5) Regulamentul (UE) 2016/1012 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind condițiile zootehnice și genealogice aplicabile ameliorării animalelor de reproducție de rasă pură, a porcilor de reproducție hibrizi și a materialului germinativ provenit de la acestea, comerțului cu acestea și introducerii lor în Uniune și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 652/2014 și a Directivelor 89/608/CEE și 90/425/CEE ale Consiliului, precum și de abrogare a anumitor acte în sectorul ameliorării animalelor („Regulamentul privind ameliorarea animalelor”) (JO L 171, 29.6.2016, p. 66).

(6) Regulamentul delegat (UE) nr. 807/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de introducere a unor dispoziții tranzitorii (JO L 227, 31.7.2014, p. 1).

ANEXĂ

Anexele I, VII și VIII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 se modifică după cum urmează:

Punctul 1 din anexa I se modifică după cum urmează:

(a)

teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„1.

În sensul prezentului regulament se aplică următoarele definiții prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (*1), Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei (*2), Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (*3), Regulamentul (CE) nr. 767/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (*4), Directiva 2006/88/CE a Consiliului (*5) și Regulamentul (UE) 2016/1012 al Parlamentului European și al Consiliului (*6):

(*1) Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală) (JO L 300, 14.11.2009, p. 1)."

(*2) Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei din 25 februarie 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de punere în aplicare a Directivei 97/78/CE a Consiliului în ceea ce privește anumite probe și produse care sunt scutite de la controalele sanitar-veterinare la frontieră în conformitate cu directiva menționată (JO L 54, 26.2.2011, p. 1)."

(*3) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1)."

(*4) Regulamentul (CE) nr. 767/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind introducerea pe piață și utilizarea furajelor, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 79/373/CEE a Consiliului, a Directivei 80/511/CEE a Comisiei, a Directivelor 82/471/CEE, 83/228/CEE, 93/74/CEE, 93/113/CE și 96/25/CE ale Consiliului și a Deciziei 2004/217/CE a Comisiei (JO L 229, 1.9.2009, p. 1)."

(*5) Directiva 2006/88/CE a Consiliului din 24 octombrie 2006 privind cerințele de sănătate animală pentru animale și produse de acvacultură și privind prevenirea și controlul anumitor boli la animalele de acvacultură (JO L 328, 24.11.2006, p. 14)."

(*6) Regulamentul (UE) 2016/1012 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind condițiile zootehnice și genealogice aplicabile ameliorării animalelor de reproducție de rasă pură, a porcilor de reproducție hibrizi și a materialului germinativ provenit de la acestea, comerțului cu acestea și introducerii lor în Uniune și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 652/2014 și a Directivelor 89/608/CEE și 90/425/CEE ale Consiliului, precum și de abrogare a anumitor acte în sectorul ameliorării animalelor («Regulamentul privind ameliorarea animalelor») (JO L 171, 29.6.2016, p. 66).”;"

(b)

se adaugă următoarea literă (f):

„(f)	definiția «rasei pe cale de dispariție» de la articolul 2 alineatul (24) din Regulamentul (UE) 2016/1012.”

În anexa VII, capitolul B se modifică după cum urmează:

(a)

la punctul 2.2.2, paragraful introductiv se înlocuiește cu următorul text:

„Dacă ESB și scrapia atipică sunt excluse în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în anexa X capitolul C partea 3 punctul 3.2, exploatația este supusă condițiilor prevăzute la litera (a). În plus, în temeiul deciziei statului membru responsabil pentru exploatație, exploatația este supusă condițiilor fie de la opțiunea 1 menționată la litera (b), fie de la opțiunea 2 menționată la litera (c), fie de la opțiunea 3 menționată la litera (d). În cazul unei exploatații cu un efectiv mixt de ovine și caprine, statul membru responsabil de exploatație poate decide să aplice condițiile uneia dintre opțiuni la ovinele din exploatație și o opțiune diferită la caprinele din exploatație:”;

(b)	la punctul 2.2.2, penultimul paragraf de la litera (b) se înlocuiește cu următorul text: „Se permite deplasarea animalelor menționate la punctele (i) și (ii) de la exploatație către abator.”

(c)

la punctul 2.2.2, litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)

Opțiunea 2 – uciderea și distrugerea completă doar a animalelor susceptibile

Genotiparea proteinei prionice a tuturor ovinelor și caprinelor prezente în exploatație, cu excepția mieilor și a iezilor mai mici de trei luni, cu condiția ca ele să fie sacrificate pentru consum uman cel târziu la vârsta de trei luni.

Uciderea și distrugerea completă, fără întârziere, a tuturor ovinelor și/sau caprinelor, a embrionilor și a ovulelor identificate în urma investigației menționate la punctul 1 litera (b) a doua și a treia liniuță, cu excepția:

—	berbecilor de reproducere cu genotip ARR/ARR;

—	oilor de reproducere care au cel puțin o alelă ARR și nu au alela VRQ și, în cazul în care aceste oi de reproducere sunt gestante în momentul investigației, mieilor născuți ulterior de acestea, dacă genotipurile lor îndeplinesc cerințele prezentului paragraf;

—	ovinelor care au cel puțin o alelă ARR și sunt destinate exclusiv sacrificării pentru consum uman;

—	caprinelor care poartă cel puțin una dintre următoarele alele: K222, D146 și S146;

—	în cazul în care statul membru responsabil de exploatație decide astfel, a mieilor și iezilor mai mici de trei luni, cu condiția ca aceștia să fie sacrificați pentru consum uman cel mai târziu când împlinesc vârsta de trei luni.

Animalele cu vârstă de peste 18 luni ucise pentru distrugere se testează pentru depistarea EST în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în anexa X capitolul C partea 3 punctul 3.2, astfel cum se prevede în anexa III capitolul A partea II punctul 5.

Prin derogare de la condițiile menționate la primul și al doilea paragraf de la opțiunea 2, statele membre pot decide să aplice, în schimb, măsurile menționate la subpunctele (i), (ii) și (iii):

(i)

să înlocuiască uciderea și distrugerea completă a animalelor menționate la al doilea paragraf de la opțiunea 2 prin sacrificarea lor pentru consum uman, dacă:

—	animalele sunt sacrificate pentru consum uman pe teritoriul statului membru responsabil de exploatație;

—	toate animalele în vârstă de peste 18 luni sacrificate pentru consum uman se testează pentru depistarea EST în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în anexa X capitolul C partea 3 punctul 3.2;

(ii)

să amâne genotiparea și, ulterior, uciderea și distrugerea completă sau sacrificarea pentru consum uman a animalelor menționate la al doilea paragraf de la opțiunea 2, pentru o perioadă de cel mult trei luni. Această derogare poate fi aplicată în situațiile în care cazul index este confirmat aproape de începerea sezonului de fătat, cu condiția ca oile și/sau caprinele și noii lor născuți să fie izolați de ovine și/sau caprine din alte exploatații pe parcursul întregii perioade;

(iii)

să amâne uciderea și distrugerea completă sau sacrificarea pentru consum uman a animalelor menționate la al doilea paragraf al opțiunii 2 pentru o perioadă de maximum trei ani de la data confirmării cazului index, la efectivele de ovine și caprine și în exploatațiile în care ovinele și caprinele sunt crescute împreună. Aplicarea derogării prevăzute la prezentul paragraf se limitează la cazurile în care statul membru responsabil de exploatație consideră că situația epidemiologică nu poate fi remediată fără uciderea animalelor în cauză, dar că acest lucru nu poate fi efectuat imediat, având în vedere nivelul mic de rezistență al populației de ovine și caprine din exploatație, alături de alte aspecte, incluzând factori de natură economică. Berbecii de reproducție, alții decât cei cu genotipul ARR/ARR, se ucid sau se castrează fără întârziere. Toate măsurile posibile de creștere rapidă a rezistenței genetice la populațiile de ovine și/sau caprine din exploatație se pun în aplicare imediat, inclusiv creșterea și reformarea justificată a oilor pentru a crește frecvența alelei ARR și a elimina alela VRQ, precum și creșterea țapilor care poartă alelele K222, D146 sau S146. Statul membru responsabil de exploatație asigură faptul că numărul de animale care urmează să fie ucise la sfârșitul perioadei de amânare nu este mai mare decât era imediat după confirmarea cazului index. În cazul aplicării derogării prevăzute la prezentul paragraf, măsurile prevăzute la punctul 4 se aplică exploatației până la distrugerea completă sau sacrificarea pentru consum uman a animalelor menționate la al doilea paragraf de la opțiunea 2, după care se aplică restricțiile stabilite la punctul 3.

După uciderea și distrugerea completă sau sacrificarea pentru consum uman a animalelor menționate la al doilea paragraf de la opțiunea 2, exploatația face obiectul condițiilor prevăzute la punctul 3.”;

(d)

la punctul 2.2.2, litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

„(d)

Opțiunea 3 – lipsa obligativității uciderii și distrugerii complete a animalelor

Un stat membru poate decide să nu procedeze la uciderea și distrugerea completă a animalelor identificate în urma investigației prevăzute la punctul 1 litera (b) a doua și a treia liniuță în cazul îndeplinirii cel puțin a criteriilor de la una dintre următoarele patru liniuțe:

—	este dificil să se obțină ovine de înlocuire de sex masculin cu genotipul ARR/ARR și ovine femele care poartă cel puțin o alelă ARR și nicio alelă VRQ sau caprine care poartă cel puțin una dintre alelele următoare: K222, D146 și S146;

—	frecvența alelei ARR în rasa ovină sau în exploatație sau a alelelor K222, D146 sau S146 în rasa caprină sau în exploatație este mică;

—	acest lucru este considerat necesar pentru a evita consangvinizarea;

—	acest lucru este considerat necesar de către statul membru în urma unei analize temeinice a tuturor factorilor epidemiologici.

Se determină genotipul proteinei prionice al tuturor ovinelor și caprinelor, până la maximum 50 din fiecare specie, în termen de trei luni de la data confirmării cazului index de scrapie clasică.

Atunci când sunt detectate cazuri suplimentare de scrapie clasică într-o exploatație în care este aplicată opțiunea 3, statul membru reevaluează relevanța motivelor și criteriilor care stau la baza deciziei de a aplica opțiunea 3 în această exploatație. În cazul în care se ajunge la concluzia că aplicarea opțiunii 3 nu asigură un control adecvat al focarului epidemic, statul membru înlocuiește opțiunea 3 utilizată pentru gestionarea exploatației în cauză cu opțiunea 1 sau opțiunea 2, astfel cum se prevede la literele (b) și (c).

Exploatația în care s-a decis aplicarea opțiunii 3 face imediat obiectul condițiilor prevăzute la punctul 4.

Statele membre care permit recurgerea la opțiunea 3 în gestionarea focarelor epidemice de scrapie clasică păstrează evidențe referitoare la motivele și criteriile care stau la baza fiecărei decizii individuale de aplicare.”;

(e)

punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„3.	După uciderea și distrugerea completă sau sacrificarea pentru consum uman a tuturor animalelor identificate într-o exploatație în conformitate cu punctul 2.2.1, punctul 2.2.2 litera (b) sau punctul 2.2.2 litera (c) se aplică următoarele restricții:

3.1.

Exploatația face obiectul unui protocol de monitorizare intensificată a EST. Aceasta include testarea prezenței EST la animalele cu vârstă de peste 18 luni care au decedat sau au fost ucise în exploatație, dar nu în cadrul unei campanii de eradicare a bolii. Ovinele cu genotip ARR/ARR și caprinele care poartă cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146 sunt exceptate. Testarea se efectuează în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în anexa X capitolul C partea 3 punctul 3.2.

3.2.

În exploatație pot fi introduse numai următoarele animale:

—	ovine de sex masculin cu genotip ARR/ARR;

—	ovine de sex feminin care poartă cel puțin o alelă ARR și nicio alelă VRQ;

—	caprine, cu condiția ca eliminarea totală animalelor să fi fost urmată de curățarea și dezinfectarea completă a tuturor spațiilor pentru adăpostirea animalelor.

3.3.

În exploatație se pot utiliza numai berbecii de reproducție și țapii de reproducție și materialul germinativ provenit de la ovine și caprine care se încadrează în următoarele categorii:

—	ovine de sex masculin cu genotip ARR/ARR;

—	material seminal de la berbeci cu genotipul ARR/ARR;

—	embrioni care poartă cel puțin o alelă ARR și nicio alelă VRQ;

—	țapii de reproducție și materialul germinativ de origine caprină, astfel cum sunt definite în măsurile stabilite de statul membru în vederea creșterii rezistenței genetice a populației de caprine din exploatație.

3.4.

Deplasarea animalelor din exploatație se autorizează fie în scopul distrugerii lor, fie sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții:

(a)

ieșirea următoarelor animale din exploatație este permisă pentru toate scopurile, inclusiv pentru reproducție:

—	ovinele cu ARR/ARR;

—	oile care poartă o singură alelă ARR și nicio alelă VRQ, dacă sunt mutate în alte exploatații care sunt restricționate ca urmare a aplicării măsurilor în conformitate cu punctul 2.2.2 litera (b) (opțiunea 1), punctul 2.2.2 litera (c) (opțiunea 2) sau punctul 2.2.2 litera (d) (opțiunea 3);

—	caprinelor care poartă cel puțin una dintre următoarele alele: K222, D146 și S146;

—	caprinele, dacă sunt mutate în alte exploatații care sunt restricționate ca urmare a aplicării măsurilor în conformitate cu punctul 2.2.2 litera (b) (opțiunea 1), punctul 2.2.2 litera (c) (opțiunea 2) sau punctul 2.2.2 litera (d) (opțiunea 3);

(b)

următoarele animale pot ieși din exploatație pentru a fi duse direct la sacrificare pentru consum uman:

—	ovinele care poartă cel puțin o alelă ARR;

—	caprinele;

—	dacă statul membru decide astfel, mieii și iezii care nu au împlinit vârsta de trei luni la data sacrificării;

—	toate animalele în momentul în care statul membru a decis să aplice derogările prevăzute la punctul 2.2.2 litera (b) subpunctul (i) și punctul 2.2.2 litera (c) subpunctul (i);

(c)

dacă statul membru decide astfel, mieii și iezii pot fi mutați într-o altă exploatație de pe teritoriul său numai în scopul îngrășării înainte de sacrificare, dacă se respectă următoarele condiții:

—	exploatația de destinație nu conține alte ovine sau caprine decât cele care sunt îngrășate înainte de sacrificare;

—	la sfârșitul perioadei de îngrășare, mieii și iezii proveniți din exploatațiile care fac obiectul măsurilor de eradicare sunt transportați direct la un abator situat pe teritoriul aceluiași stat membru pentru a fi sacrificați înainte de a împlini vârsta de 12 luni.

3.5.

Restricțiile stabilite la punctele 3.1‐3.4 continuă să se aplice exploatației:

(a)	până la data de la care exploatația nu mai deține decât ovine cu genotip ARR/ARR, cu condiția ca în exploatație să nu existe nicio caprină; sau

(b)	până la data la care toate caprinele din exploatație poartă cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146, cu condiția să nu existe nicio ovină în exploatație; sau

(c)	până la data de la care exploatația nu mai deține decât ovine cu genotip ARR/ARR și toate caprinele din exploatație poartă cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146; sau

(d)

într-o perioadă de doi ani de la data finalizării aplicării tuturor măsurilor menționate la punctul 2.2.1, punctul 2.2.2 litera (b) sau punctul 2.2.2 litera (c), cu condiția ca în această perioadă de doi ani să nu fie detectat niciun caz de EST în afara celor de scrapie atipică. Dacă în cursul perioadei de doi ani este confirmat un caz de scrapie atipică, exploatația este, de asemenea, supusă măsurilor prevăzute la punctul 2.2.3.”;

(f)

punctul 4 se înlocuiește cu următorul text:

„4.	În urma deciziei de a pune în aplicare opțiunea 3 prevăzută la punctul 2.2.2 litera (d) sau derogarea prevăzută la punctul 2.2.2 litera (c) subpunctul (iii), exploatația face imediat obiectul următoarelor măsuri:

4.1.

Exploatația face obiectul unui protocol de monitorizare intensificată a EST. Acesta include testarea prezenței EST la animalele cu vârsta de peste 18 luni, care:

—	au fost sacrificate pentru consum uman;

—	au murit sau au fost ucise în exploatație, dar nu în cadrul unei campanii de eradicare a unei boli.

Ovinele cu genotip ARR/ARR și caprinele care poartă cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146 sunt exceptate. Testarea se efectuează în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în anexa X capitolul C partea 3 punctul 3.2.

4.2.

Se aplică condițiile prevăzute la punctele 3.2 și 3.3.

Cu toate acestea, prin derogare de la punctele 3.2 și 3.3, un stat membru poate permite introducerea și utilizarea în exploatație a:

—	ovinelor de sex masculin și a materialului seminal al acestora care poartă cel puțin o alelă ARR și nicio alelă VRQ, inclusiv pentru reproducție;

—	ovinelor de sex feminin care nu poartă nicio alelă VRQ;

—	embrionilor care nu poartă nicio alelă VRQ;

sub rezerva respectării următoarelor condiții:

—	rasa la care aparține animalul este una pe cale de dispariție;

—

rasa la care aparține animalul face obiectul unui program de reproducere care vizează conservarea rasei, desfășurat de o societate de ameliorare în sensul articolului 2 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2016/1012 sau de o autoritate competentă în conformitate cu articolul 38 din regulamentul respectiv; și

—	frecvența alelei ARR în cadrul rasei respective este mică.

4.3.

Deplasarea animalelor din exploatație este permisă în scopul distrugerii lor sau pentru a fi transportate direct în scopul sacrificării pentru consum uman sau respectă următoarele condiții:

(a)

berbecii și oile cu genotip ARR/ARR și caprinele care poartă cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146 pot fi mutate din exploatație pentru orice scopuri, inclusiv pentru reproducție, cu condiția să fie mutate în alte exploatații care fac obiectul măsurilor în conformitate cu punctul 2.2.2 litera (c) (opțiunea 2) sau punctul 2.2.2 litera (d) (opțiunea 3);

(b)

—	exploatația de destinație nu conține alte ovine sau caprine decât cele care sunt îngrășate înainte de sacrificare;

—	la sfârșitul perioadei de îngrășare, mieii și iezii sunt transportați direct la un abator situat pe teritoriul aceluiași stat membru pentru a fi sacrificați înainte de a împlini vârsta de 12 luni.

4.4.	Statul membru asigură faptul că nu se expediază din exploatație material seminal, embrioni și ovule.

4.5.

În cursul sezonului de fătare este interzisă utilizarea în comun a pășunilor de către toate ovinele și caprinele din exploatație cu ovinele și caprinele din alte exploatații.

În afara sezonului de fătare, utilizarea în comun a pășunilor se supune restricțiilor care urmează să fie stabilite de către statul membru, după o analiză temeinică a tuturor factorilor epidemiologici.

4.6.

Restricțiile stabilite la punctele 4.1‐4.5 se aplică pentru o perioadă de doi ani de la depistarea ultimului caz de EST care nu este un caz de scrapie atipică, în exploatațiile în care a fost pusă în aplicare opțiunea 3 prevăzută la punctul 2.2.2 litera (d). Dacă în cursul perioadei de doi ani este confirmat un caz de scrapie atipică, exploatația este, de asemenea, supusă măsurilor prevăzute la punctul 2.2.3.”

În anexa VIII, punctul 4.1 al secțiunii A din capitolul A se modifică după cum urmează:

(a)

la litera (a), punctul (iii) se înlocuiește cu următorul text:

„(iii)

în cazul ovinelor, să aibă genotipul proteinei prionice ARR/ARR și, în cazul caprinelor, să poarte cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146, cu condiția ca ele să nu provină dintr-o exploatație care face obiectul restricțiilor prevăzute în anexa VII capitolul B punctele 3 și 4.”;

(b)

la litera (b), punctul (iii) se înlocuiește cu următorul text:

„(iii)

(c)

la litera (d), punctele (i), (ii) și (iii) se înlocuiesc cu următorul text:

„(i)	rasa la care aparțin animalele este una pe cale de dispariție;

(ii)

animalele sunt înscrise într-un registru genealogic al respectivei rase în statul membru de expediere. Acest registru genealogic este stabilit și menținut de o societate de ameliorare, recunoscută în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/1012 sau de o autoritate competentă a statului membru respectiv, în conformitate cu articolul 38 din regulamentul respectiv. Animalele trebuie, de asemenea, înregistrate într-un registru genealogic pentru rasa respectivă în statul membru de destinație. Acest registru genealogic este, de asemenea, înființat și menținut de o societate de ameliorare, recunoscută în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/1012, sau de o autoritate competentă a statului membru respectiv, în conformitate cu articolul 38 din regulamentul respectiv;

(iii)

în statul membru de expediere și în statul membru de destinație, societățile de ameliorare sau autoritățile competente menționate la punctul (ii) desfășoară un program de ameliorare care vizează conservarea rasei respective;”;

(d)

la litera (d), primul și al doilea paragraf de la subpunctul (v) se înlocuiesc cu următorul text:

„după intrarea în exploatația beneficiară din statul membru de destinație a animalelor care nu îndeplinesc cerințele prevăzute la literele (a) sau (b), circulația tuturor ovinelor și caprinelor din exploatația respectivă se restricționează în conformitate cu anexa VII capitolul B punctul 3.4, pentru o perioadă de trei ani. În cazul în care statul membru de destinație are un risc neglijabil de scrapie clasică sau are un program național aprobat de control al scrapiei, această restricție se menține pe o perioadă de șapte ani.

Prin derogare de la primul paragraf al prezentului punct, o astfel de restricție în ceea ce privește comerțul în interiorul Uniunii sau circulația animalelor în interiorul statului membru nu se aplică animalelor care aparțin unei rase pe cale de dispariție, care sunt destinate unei exploatații în care se află această rasă pe cale de dispariție. Rasa face obiectul unui program de ameliorare care vizează conservarea rasei și care este desfășurat de o societate de ameliorare în sensul articolului 2 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2016/1012 sau de o autoritate competentă în conformitate cu articolul 38 din regulamentul respectiv.”

12.6.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 184/51

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/773 A COMISIEI

din 11 iunie 2020

de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre

[notificată cu numărul C(2020) 4023]

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 89/662/CEE a Consiliului din 11 decembrie 1989 privind controlul veterinar în cadrul schimburilor intracomunitare în vederea realizării pieței interne (1), în special articolul 9 alineatul (4),

având în vedere Directiva 90/425/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile în schimburile din cadrul Uniunii cu anumite animale vii și produse în vederea realizării pieței interne (2), în special articolul 10 alineatul (4),

având în vedere Directiva 2002/99/CE a Consiliului din 16 decembrie 2002 de stabilire a normelor de sănătate animală care reglementează producția, transformarea, distribuția și introducerea produselor de origine animală destinate consumului uman (3), în special articolul 4 alineatul (3),

întrucât:

(1)

Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a Comisiei (4) prevede măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre în care au fost confirmate cazuri de respectiva boală la porci domestici sau sălbatici (statele membre în cauză). În părțile I-IV ale anexei la decizia de punere în aplicare respectivă sunt menționate și delimitate anumite zone din statele membre în cauză, diferențiate în funcție de nivelul de risc, estimat pe baza situației epidemiologice a bolii respective. Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a fost modificată de mai multe ori pentru a se ține seama de evoluția situației epidemiologice din Uniune în ceea ce privește pesta porcină africană, evoluție care trebuie să fie reflectată în anexa respectivă. Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a fost modificată cel mai recent prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/662 a Comisiei (5), ca urmare a modificărilor situației epidemiologice a bolii respective în Belgia, Lituania, Ungaria și Polonia.

(2)

Directiva 2002/60/CE a Consiliului (6) prevede măsurile minime care trebuie luate la nivelul Uniunii pentru combaterea pestei porcine africane. În particular, articolul 9 din Directiva 2002/60/CE prevede stabilirea unei zone de protecție și a unei zone de supraveghere în situația în care pesta porcină africană a fost confirmată în mod oficial la porci dintr-o exploatație, iar articolele 10 și 11 din respectiva directivă prevăd măsurile care trebuie luate în zonele de protecție și de supraveghere pentru a se preveni răspândirea bolii respective. Experiența recentă a demonstrat că măsurile prevăzute în Directiva 2002/60/CE sunt eficace în ceea ce privește controlul răspândirii bolii respective, mai ales măsurile care prevăd curățarea și dezinfectarea exploatațiilor în care s-au înregistrat cazuri de infecții și celelalte măsuri legate de eradicarea bolii respective din populația de porci domestici.

(3)

De la data adoptării Deciziei de punere în aplicare (UE) 2020/662 au apărut noi cazuri de pestă porcină africană la porci domestici și sălbatici din Polonia. În plus, situația epidemiologică din anumite zone ale Poloniei s-a îmbunătățit în ceea ce privește porcii domestici datorită măsurilor aplicate de statul membru respectiv în conformitate cu Directiva 2002/60/CE.

(4)

În iunie 2020 a fost observat un focar de pestă porcină africană apărută la porci domestici în districtul włodawski din Polonia, într-o zonă menționată în prezent în partea II a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. Acest focar de pestă porcină africană apărută la porci domestici constituie un nivel crescut de risc, care este necesar să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, este necesar ca această zonă din Polonia, afectată de acest focar recent de pestă porcină africană, să fie inclusă de acum în lista din partea III a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE, în loc de partea sa II.

(5)

În mai și iunie 2020 au fost observate câteva cazuri de pestă porcină africană la porci sălbatici din districtele zielonogórski, elbląski și radomski din Polonia, în zone menționate în partea II a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE, situate în imediata apropiere a zonelor menționate în partea sa I. Aceste cazuri de pestă porcină africană apărută la porci sălbatici constituie un nivel crescut de risc, care este necesar să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, este necesar ca aceste zone din Polonia, menționate în prezent în lista din partea I a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE, aflate în imediata apropiere a zonelor menționate în partea II afectate de aceste cazuri recente de pestă porcină africană, să fie incluse de acum în lista din partea II a anexei respective, în loc de partea sa I.

(6)

Ca urmare a respectivelor cazuri recente de pestă porcină africană apărută la porci domestici și sălbatici din Polonia și ținând seama de actuala situație epidemiologică din Uniune, regionalizarea din acest stat membru a fost reevaluată și actualizată. În plus, au fost reevaluate și actualizate măsurile în vigoare de gestionare a riscurilor. Este necesar ca aceste modificări să fie reflectate în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE.

(7)

În plus, ținând seama de eficacitatea măsurilor aplicate în Polonia în conformitate cu Directiva 2002/60/CE, în special a celor prevăzute la articolul 10 alineatul (4) litera (b) și la articolul 10 alineatul (5) din respectiva directivă, și în concordanță cu măsurile de atenuare a riscurilor vizând pesta porcină africană prevăzute în Codul sanitar pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (7) (codul OIE), este necesar ca anumite zone din districtele miński, bielski, hajnowski și siemiatycki din Polonia, menționate în prezent în partea III a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE, să fie menționate de acum în partea II a anexei respective, în perspectiva expirării perioadei de trei luni de la data curățării și a dezinfectării finale a exploatațiilor în care s-au înregistrat cazuri de infecții și datorită absenței focarelor de pestă porcină africană în zonele respective în ultimele trei luni, în conformitate cu prevederile codului OIE.

(8)

Pentru a se ține seama de recentele evoluții ale situației epidemiologice a pestei porcine africane în Uniune și pentru a combate într-un mod proactiv riscurile asociate răspândirii acestei boli, este necesară delimitarea în Polonia a unor noi zone cu risc înalt care să aibă o suprafață suficientă, precum și menționarea lor în mod corespunzător în părțile I, II și III ale anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. Având în vedere că partea III a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE cuprinde zonele în care situația epidemiologică este încă în curs de evoluție și foarte dinamică, în cazul în care se aduc modificări zonelor menționate în partea respectivă, este necesar să se acorde întotdeauna o atenție deosebită efectelor asupra zonelor înconjurătoare, astfel cum s-a procedat în cazul de față. Prin urmare, este necesar ca părțile I, II și III din anexa respectivă să fie modificate în consecință.

(9)	Având în vedere caracterul urgent al situației epidemiologice din Uniune în ceea ce privește răspândirea pestei porcine africane, este important ca modificările anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE efectuate în baza prezentei decizii să intre în vigoare cât mai curând posibil.

(10)	Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE se înlocuiește cu textul anexei la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 11 iunie 2020.

Pentru Comisie

Stella KYRIAKIDES

Membru al Comisiei

(1) JO L 395, 30.12.1989, p. 13.

(2) JO L 224, 18.8.1990, p. 29.

(3) JO L 18, 23.1.2003, p. 11.

(4) Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a Comisiei din 9 octombrie 2014 privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare 2014/178/UE (JO L 295, 11.10.2014, p. 63).

(5) Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/662 a Comisiei din 15 mai 2020 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre (JO L 155, 18.5.2020, p. 27).

(6) Directiva 2002/60/CE a Consiliului din 27 iunie 2002 de stabilire a dispozițiilor specifice de combatere a pestei porcine africane și de modificare a Directivei 92/119/CEE în ceea ce privește boala Teschen și pesta porcină africană (JO L 192, 20.7.2002, p. 27).

(7) https://www.oie.int/en/standard-setting/terrestrial-code/access-online

ANEXĂ

Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXĂ

PARTEA I

1. Belgia

Următoarele regiuni din Belgia:

dans la province de Luxemburg:

la zone est délimitée, dans le sens des aiguilles d’une montre, par:

Frontière avec la France;

Rue Mersinhat à Florenville;

La N818jusque son intersection avec la N83;

La N83 jusque son intersection avec la N884;

La N884 jusque son intersection avec la N824;

La N824 jusque son intersection avec Le Routeux;

Le Routeux;

Rue d’Orgéo;

Rue de la Vierre;

Rue du Bout-d’en-Bas;

Rue Sous l’Eglise;

Rue Notre-Dame;

Rue du Centre;

La N845 jusque son intersection avec la N85;

La N85 jusque son intersection avec la N40;

La N40 jusque son intersection avec la N802;

La N802 jusque son intersection avec la N825;

La N825 jusque son intersection avec la E25-E411;

La E25-E411jusque son intersection avec la N40;

N40: Burnaimont, Rue de Luxemburg, Rue Ranci, Rue de la Chapelle;

Rue du Tombois;

Rue Du Pierroy;

Rue Saint-Orban;

Rue Saint-Aubain;

Rue des Cottages;

Rue de Relune;

Rue de Rulune;

Route de l’Ermitage;

N87: Route de Habay;

Chemin des Ecoliers;

Le Routy;

Rue Burgknapp;

Rue de la Halte;

Rue du Centre;

Rue de l’Eglise;

Rue du Marquisat;

Rue de la Carrière;

Rue de la Lorraine;

Rue du Beynert;

Millewée;

Rue du Tram;

Millewée;

N4: Route de Bastogne, Avenue de Longwy, Route de Luxemburg;

Frontière avec le Grand-Duché de Luxemburg;

Frontière avec la France, jusque son intersection avec la Rue Mersinhat à Florenville.

2. Estonia

Următoarele regiuni din Estonia:

—	Hiiu maakond.

3. Ungaria

Următoarele regiuni din Ungaria:

—

Békés megye 950950, 950960, 950970, 951950, 952050, 952750, 952850, 952950, 953050, 953150, 953650, 953660, 953750, 953850, 953960, 954250, 954260, 954350, 954450, 954550, 954650, 954750, 954850, 954860, 954950, 955050, 955150, 955250, 955260, 955270, 955350, 955450, 955510, 955650, 955750, 955760, 955850, 955950, 956050, 956060, 956150 és 956160 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe;

—	Bács-Kiskun megye 600150, 600850, 601550, 601650, 601660, 601750, 601850, 601950, 602050, 603250, 603750 és 603850 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe;

—	Budapest 1 kódszámú, vadgazdálkodási tevékenységre nem alkalmas területe;

—	Csongrád megye 800150, 800160, 800250, 802220, 802260, 802310 és 802450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe;

—

Fejér megye 400150, 400250, 400351, 400352, 400450, 400550, 401150, 401250, 401350, 402050, 402350, 402360, 402850, 402950, 403050, 403250, 403350, 403450, 403550, 403650, 403750, 403950, 403960, 403970, 404570, 404650, 404750, 404850, 404950, 404960, 405050, 405750, 405850, 405950, 406050, 406150, 406550, 406650 és 406750 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe;

—	Jász-Nagykun-Szolnok megye 750150, 750160, 750260, 750350, 750450, 750460, 754450, 754550, 754560, 754570, 754650, 754750, 754950, 755050, 755150, 755250, 755350 és 755450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe;

—	Komárom-Esztergom megye 250850, 250950, 251050, 251150, 251360, 251450, 251550, 251650, 251750, 251850, 251950, 252050, 252150, 252250, 252550, 252650 és 253550 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe;

—	Nógrád megye 553250, 553260, 553350, 553750, 553850 és 553910 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe;

—

Pest megye 570150, 570250, 570350, 570450, 570550, 570650, 570750, 570850, 571050, 571150, 571250, 571350, 571550, 571610, 571750, 571760, 572150, 572250, 572350, 572550, 572650, 572750, 572850, 572950, 573150, 573250, 573260, 573350, 573360, 573450, 573850, 573950, 573960, 574050, 574150, 574350, 574360, 574550, 574650, 574750, 574850, 574860, 574950, 575050,575150, 575250, 575350, 575550, 575650, 575750, 575850, 575950, 576050, 576150, 576250, 576350, 576450, 576650, 576750, 576850, 576950, 577050, 577150, 577350, 577450, 577650, 577850, 577950, 578050, 578150, 578250, 578350, 578360, 578450, 578550, 578560, 578650, 578850, 578950, 579050, 579150, 579250, 579350, 579450, 579460, 579550, 579650, 579750, 580050, 580250 és 580450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe.

4. Letonia

Următoarele regiuni din Letonia:

—	Pāvilostas novads;

—	Stopiņu novada daļa, kas atrodas uz rietumiem no autoceļa V36, P4 un P5, Acones ielas, Dauguļupes ielas un Dauguļupītes;

—	Ventspils novada Jūrkalnes pagasts;

—	Grobiņas novads;

—	Rucavas novada Dunikas pagasts.

5. Lituania

Următoarele regiuni din Lituania:

—	Klaipėdos rajono savivaldybės: Agluonėnų, Priekulės, Veiviržėnų, Judrėnų, Endriejavo ir Vėžaičių seniūnijos;

—	Kretingos rajono savivaldybės: Imbarės, Kartenos ir Kūlupėnų seniūnijos;

—	Plungės rajono savivaldybės: Kulių, Nausodžio, Plungės miesto ir Šateikių seniūnijos;

—	Skuodo rajono savivaldybės: Lenkimų, Mosėdžio, Skuodo, Skuodo miestoseniūnijos.

6. Polonia

Următoarele regiuni din Polonia:

w województwie warmińsko-mazurskim:

gminy Wielbark i Rozogi w powiecie szczycieńskim;

gminy Janowiec Kościelny, Janowo i Kozłowo w powiecie nidzickim;

powiat działdowski;

gminy Dąbrówno, Grunwald i Ostróda z miastem Ostróda w powiecie ostródzkim;

gminy Kisielice, Susz, Iława z miastem Iława, Lubawa z miastem Lubawa, w powiecie iławskim;

w województwie podlaskim:

gminy Kulesze Kościelne, Wysokie Mazowieckie z miastem Wysokie Mazowieckie, Czyżew w powiecie wysokomazowieckim;

gminy Miastkowo, Nowogród, Śniadowo i Zbójna w powiecie łomżyńskim;

powiat zambrowski;

w województwie mazowieckim:

powiat ostrołęcki;

powiat miejski Ostrołęka;

gminy Bielsk, Brudzeń Duży, Drobin, Gąbin, Łąck, Nowy Duninów, Radzanowo, Słupno i Stara Biała w powiecie płockim;

powiat miejski Płock;

powiat sierpecki;

powiat żuromiński;

gminy Andrzejewo, Brok, Małkinia Górna, Stary Lubotyń, Szulborze Wielkie, Wąsewo, Zaręby Kościelne i Ostrów Mazowiecka z miastem Ostrów Mazowiecka w powiecie ostrowskim;

gminy Dzierzgowo, Lipowiec Kościelny, miasto Mława, Radzanów, Szreńsk, Szydłowo i Wieczfnia Kościelna, w powiecie mławskim;

powiat przasnyski;

powiat makowski;

gminy Gzy, Obryte, Zatory, Pułtusk i część gminy Winnica położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Bielany, Winnica i Pokrzywnica w powiecie pułtuskim;

gminy Brańszczyk, Długosiodło, Rząśnik, Wyszków, Zabrodzie i część gminy Somianka położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 62 w powiecie wyszkowskim;

gminy Kowala, Wierzbica, część gminy Wolanów położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 12 w powiecie radomskim;

powiat miejski Radom;

powiat szydłowiecki;

powiat gostyniński;

w województwie podkarpackim:

gmina Wielkie Oczy w powiecie lubaczowskim;

gminy Laszki, Radymno z miastem Radymno, część gminy Wiązownica położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 867 i gmina wiejska Jarosław w powiecie jarosławskim;

gminy Przeworsk z miastem Przeworsk, Gać Jawornik Polski, Kańczuga, Tryńcza i Zarzecze w powiecie przeworskim;

powiat łańcucki;

gminy Trzebownisko, Głogów Małopolski i część gminy Sokołów Małopolski położona na południe od linii wyznaczonej przez droge nr. 875 w powiecie rzeszowskim;

gminy Dzikowiec, Kolbuszowa, Niwiska i Raniżów w powiecie kolbuszowskim;

gminy Borowa, Czermin, Gawłuszowice, Mielec z miastem Mielec, Padew Narodowa, Przecław, Tuszów Narodowy w powiecie mieleckim;

w województwie świętokrzyskim:

powiat opatowski;

powiat sandomierski;

gminy Bogoria, Łubnice, Oleśnica, Osiek, Połaniec, Rytwiany i Staszów w powiecie staszowskim;

gmina Skarżysko Kościelne w powiecie skarżyskim;

gmina Wąchock, część gminy Brody położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 9 oraz na południowy - zachód od linii wyznaczonej przez drogi: nr. 0618T biegącą od północnej granicy gminy do skrzyżowania w miejscowości Lipie, drogę biegnącą od miejscowości Lipie do wschodniej granicy gminy oraz na północ od drogi nr. 42 i część gminy Mirzec położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 744 biegnącą od południowej granicy gminy do miejscowości Tychów Stary a następnie przez drogę nr. 0566T biegnącą od miejscowości Tychów Stary w kierunku północno - wschodnim do granicy gminy w powiecie starachowickim;

powiat ostrowiecki;

gminy Gowarczów, Końskie i Stąporków w powiecie koneckim;

w województwie łódzkim:

gminy Łyszkowice, Kocierzew Południowy, Kiernozia, Chąśno, Nieborów, część gminy wiejskiej Łowicz położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 92 biegnącej od granicy miasta Łowicz do zachodniej granicy gminy oraz część gminy wiejskiej Łowicz położona na wschód od granicy miasta Łowicz i na północ od granicy gminy Nieborów w powiecie łowickim;

gminy Biała Rawska, Cielądz, Rawa Mazowiecka z miastem Rawa Mazowiecka i Regnów w powiecie rawskim;

powiat skierniewicki;

powiat miejski Skierniewice;

gminy Białaczów, Mniszków, Paradyż, Sławno i Żarnów w powiecie opoczyńskim;

gminy Czerniewice, Inowłódz, Lubochnia, Rzeczyca, Tomaszów Mazowiecki z miastem Tomaszów Mazowiecki i Żelechlinek w powiecie tomaszowskim;

w województwie pomorskim:

gminy Ostaszewo, miasto Krynica Morska oraz część gminy Nowy Dwór Gdański położona na południowy - zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 55 biegnącą od południowej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr. 7, następnie przez przez drogę nr. 7 i S7 biegnącą do zachodniej granicy gminygminy w powiecie nowodworskim;

gminy Lichnowy, Miłoradz, Nowy Staw, Malbork z miastem Malbork w powiecie malborskim;

gminy Mikołajki Pomorskie, Stary Targ i Sztum w powiecie sztumskim;

powiat gdański;

Miasto Gdańsk;

powiat tczewski;

powiat kwidzyński;

w województwie lubuskim:

gminy Maszewo i Gubin z miastem Gubin w powiecie krośnieńskim;

gminy Międzyrzecz, Pszczew, Trzciel w powiecie międzyrzeckim;

gmina Lubrza, Łagów, część gminy Zbąszynek położona na północ od linii wyznaczonej przez linię kolejową biegnącą od Zbąszynia do Świebodzina oraz część położona na północ od linii wyznaczonej przez linię kolejową biegnącą od miasta Zbąszynek w kierunku zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr. 1210F, a nastęnie przez drogę 1210F biegnącą od skrzyżowania z linia kolejową do zachodniej granicy gminy, część gminy Szczaniec położona na północ od linii wyznaczonej przez linię kolejową, część gminy Świebodzin położona na północ od linii wyznaczonej przez linię kolejową w powiecie świebodzińskim;

gmina Cybinka w powiecie słubickim;

część gminy Torzym położona na południe od linii wyznaczonej przez autostradę A2 w powiecie sulęcińskim;

w województwie dolnośląskim:

gminy Bolesławiec z miastem Bolesławiec, Gromadka i Osiecznica w powiecie bolesławieckim;

gmina Węgliniec w powiecie zgorzeleckim;

gminy Chocianów, Przemków, część gminy Radwanice położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. S3 i część gminy Polkowice położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 331 w powiecie polkowickim;

gmina Jemielno, Niechlów i Góra w powiecie górowskim;

gmina Rudna i Lubin z miastem Lubin w powiecie lubińskim;

w województwie wielkopolskim:

gminy Krzemieniewo, Lipno, Osieczna, Rydzyna, część gminy Święciechowa położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 12w powiecie leszczyńskim;

powiat miejski Leszno;

powiat nowotomyski;

gminy Granowo, Grodzisk Wielkopolski i część gminy Kamieniec położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 308 w powiecie grodziskim;

gminy Czempiń, Kościan z miastem Kościan, Krzywiń i część gminy Śmigiel położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. S5 w powiecie kościańskim;

powiat miejski Poznań;

gminy Rokietnica, Suchy Las, Mosina, miasto Luboń, miasto Puszczykowo, część gminy Komorniki położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 5, część gminy Stęszew położona na południowy – wschód od linii wyznaczonej przez drogi nr. 5 i 32 i część gminy Kórnik położona na zachód od linii wyznaczonych przez drogi: nr. S11 biegnacą od północnej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr. 434 i drogę nr. 434 biegnacą od tego skrzyżowania do południowej granicy gminy w powiecie poznańskim;

gminy Pniewy, Szamotuły, część gminy Duszniki położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 306 biegnącą od południowej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr. 92 oraz na północ od linii wyznaczonej przez droge nr. 92 biegnącą od wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr. 306, część gminy Kaźmierz położona na północ i na zachód od linii wyznaczonych przez drogi: nr. 92 biegnącą od zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą łączącą miejscowości Witkowice – Gorszewice – Kaźmierz (wzdłuż ulic Czereśniowa, Dworcowa, Marii Konopnickiej) – Chlewiska, biegnącą do wschodniej granicy gminy w powiecie szamotulskim.

7. Slovacia

Următoarele regiuni din Slovacia:

—	the whole district of Vranov nad Topľou;

—	the whole district of Humenné;

—	the whole district of Snina;

—	the whole district of Sobrance;

—	the whole district of Košice-mesto;

—

in the district of Michalovce, the whole municipalities of Tušice, Moravany, Pozdišovce, Michalovce, Zalužice, Lúčky, Závadka, Hnojné, Poruba pod Vihorlatom, Jovsa, Kusín, Klokočov, Kaluža, Vinné, Trnava pri Laborci, Oreské, Staré, Zbudza, Petrovce nad Laborcom, Lesné, Suché, Rakovec nad Ondavou, Nacina Ves, Voľa, Pusté Čemerné and Strážske;

—	in the district of Košice – okolie, the whole municipalities not included in Part II.

8. Grecia

Următoarele regiuni din Grecia:

—

in the regional unit of Drama:

—	the community departments of Sidironero and Skaloti and the municipal departments of Livadero and Ksiropotamo (in Drama municipality);

—	the municipal department of Paranesti (in Paranesti municipality);

—	the municipal departments of Kokkinogeia, Mikropoli, Panorama, Pyrgoi (in Prosotsani municipality);

—	the municipal departments of Kato Nevrokopi, Chrysokefalo, Achladea, Vathytopos, Volakas, Granitis, Dasotos, Eksohi, Katafyto, Lefkogeia, Mikrokleisoura, Mikromilea, Ochyro, Pagoneri, Perithorio, Kato Vrontou and Potamoi (in Kato Nevrokopi municipality);

—

in the regional unit of Xanthi:

—	the municipal departments of Kimmerion, Stavroupoli, Gerakas, Dafnonas, Komnina, Kariofyto and Neochori (in Xanthi municipality);

—	the community departments of Satres, Thermes, Kotyli, and the municipal departments of Myki, Echinos and Oraio and (in Myki municipality);

—	the community department of Selero and the municipal department of Sounio (in Avdira municipality);

—

in the regional unit of Rodopi:

—	the municipal departments of Komotini, Anthochorio, Gratini, Thrylorio, Kalhas, Karydia, Kikidio, Kosmio, Pandrosos, Aigeiros, Kallisti, Meleti, Neo Sidirochori and Mega Doukato (in Komotini municipality);

—	the municipal departments of Ipio, Arriana, Darmeni, Archontika, Fillyra, Ano Drosini, Aratos and the Community Departments Kehros and Organi (in Arriana municipality);

—	the municipal departments of Iasmos, Sostis, Asomatoi, Polyanthos and Amvrosia and the community department of Amaxades (in Iasmos municipality);

—	the municipal department of Amaranta (in Maroneia Sapon municipality);

—

in the regional unit of Evros:

—	the municipal departments of Kyriaki, Mandra, Mavrokklisi, Mikro Dereio, Protokklisi, Roussa, Goniko, Geriko, Sidirochori, Megalo Derio, Sidiro, Giannouli, Agriani and Petrolofos (in Soufli municipality);

—	the municipal departments of Dikaia, Arzos, Elaia, Therapio, Komara, Marasia, Ormenio, Pentalofos, Petrota, Plati, Ptelea, Kyprinos, Zoni, Fulakio, Spilaio, Nea Vyssa, Kavili, Kastanies, Rizia, Sterna, Ampelakia, Valtos, Megali Doxipara, Neochori and Chandras (in Orestiada municipality);

—	the municipal departments of Asvestades, Ellinochori, Karoti, Koufovouno, Kiani, Mani, Sitochori, Alepochori, Asproneri, Metaxades, Vrysika, Doksa, Elafoxori, Ladi, Paliouri and Poimeniko (in Didymoteixo municipality);

—

in the regional unit of Serres:

—

the municipal departments of Kerkini, Livadia, Makrynitsa, Neochori, Platanakia, Petritsi, Akritochori, Vyroneia, Gonimo, Mandraki, Megalochori, Rodopoli, Ano Poroia, Katw Poroia, Sidirokastro, Vamvakophyto, Promahonas, Kamaroto, Strymonochori, Charopo, Kastanousi and Chortero and the community departments of Achladochori, Agkistro and Kapnophyto (in Sintiki municipality);

—	the municipal departments of Serres, Elaionas and Oinoussa and the community departments of Orini and Ano Vrontou (in Serres municipality);

—	the municipal departments of Dasochoriou, Irakleia, Valtero, Karperi, Koimisi, Lithotopos, Limnochori, Podismeno and Chrysochorafa (in Irakleia municipality).

PARTEA II

1. Belgia

Următoarele regiuni din Belgia:

dans la province de Luxemburg:

la zone est délimitée, dans le sens des aiguilles d’une montre, par:

La Rue de la Station (N85) à Florenville jusque son intersection avec la N894;

La N894 jusque son intersection avec la rue Grande;

La rue Grande jusque son intersection avec la rue de Neufchâteau;

La rue de Neufchâteau jusque son intersection avec Hosseuse;

Hosseuse;

La Roquignole;

Les Chanvières;

La Fosse du Loup;

Le Sart;

La N801 jusque son intersection avec la rue de l’Accord;

La rue de l’Accord;

La rue du Fet;

La N40 jusque son intersection avec la E25-E411;

La E25-E411 jusque son intersection avec la N81 au niveau de Weyler;

La N81 jusque son intersection avec la N883 au niveau d’Aubange;

La N883 jusque son intersection avec la N88 au niveau d’Aubange;

La N88 jusque son intersection avec la N811;

La N811 jusque son intersection avec la rue Baillet Latour;

La rue Baillet Latour jusque son intersection avec la N88;

La N88 (rue Baillet Latour, rue Fontaine des Dames, rue Yvan Gils, rue de Virton, rue de Gérouville, Route de Meix) jusque son intersection avec la N981;

La N981 (rue de Virton) jusque son intersection avec la N83;

La N83 (rue du Faing, rue de Bouillon, rue Albert 1er, rue d’Arlon) jusque son intersection avec la N85 (Rue de la Station) à Florenville.

2. Bulgaria

Următoarele regiuni din Bulgaria:

—	the whole region of Haskovo;

—	the whole region of Yambol;

—	the whole region of Stara Zagora;

—	the whole region of Pernik;

—	the whole region of Kyustendil;

—	the whole region of Plovdiv;

—	the whole region of Pazardzhik;

—	the whole region of Smolyan;

—	the whole region of Burgas excluding the areas in Part III.

3. Estonia

Următoarele regiuni din Estonia:

—	Eesti Vabariik (välja arvatud Hiiu maakond).

4. Ungaria

Următoarele regiuni din Ungaria:

—

Békés megye 950150, 950250, 950350, 950450, 950550, 950650, 950660, 950750, 950850, 950860, 951050, 951150, 951250, 951260, 951350, 951450, 951460, 951550, 951650, 951750, 952150, 952250, 952350, 952450, 952550, 952650, 953250, 953260, 953270, 953350, 953450, 953550, 953560, 953950, 954050, 954060, 954150, 956250, 956350, 956450, 956550, 956650 és 956750 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe;

—

Borsod-Abaúj-Zemplén megye 650100, 650200, 650300, 650400, 650500, 650600, 650700, 650800, 650900, 651000, 651100, 651200, 651300, 651400, 651500, 651610, 651700, 651801, 651802, 651803, 651900, 652000, 652100, 652200, 652300, 652601, 652602, 652603, 652700, 652900, 653000, 653100,653200, 653300, 653401, 653403, 653500, 653600, 653700, 653800, 653900, 654000, 654201, 654202, 654301, 654302, 654400, 654501, 654502, 654600, 654700, 654800, 654900, 655000, 655100, 655200, 655300, 655400, 655500, 655600, 655700, 655800, 655901, 655902, 656000, 656100, 656200, 656300, 656400, 656600, 656701, 656702, 656800, 656900, 657010, 657100, 657300, 657400, 657500, 657600, 657700, 657800, 657900, 658000, 658100, 658201, 658202, 658310, 658401, 658402, 658403, 658404, 658500, 658600, 658700, 658801, 658802, 658901, 658902, 659000, 659100, 659210, 659220, 659300, 659400, 659500, 659601, 659602, 659701, 659800, 659901, 660000, 660100, 660200, 660400, 660501, 660502, 660600 és 660800, valamint 652400, 652500 és 652800 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe;

—	Fejér megye 403150, 403160, 403260, 404250, 404550, 404560, 405450, 405550, 405650, 406450 és 407050 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe;

—	Hajdú-Bihar megye valamennyi vadgazdálkodási egységének teljes területe;

—

Heves megye 700150, 700250, 700260, 700350, 700450, 700460, 700550, 700650, 700750, 700850, 700860, 700950, 701050, 701111, 701150, 701250, 701350, 701550, 701560, 701650, 701750, 701850, 701950, 702050, 702150, 702250, 702260, 702350, 702450, 702550, 702750, 702850, 702950, 703050, 703150, 703250, 703350, 703360, 703370, 703450, 703550, 703610, 703750, 703850, 703950, 704050, 704150, 704250, 704350, 704450, 704550, 704650, 704750, 704850, 704950, 705050, 705150,705250, 705350, 705450, 705510 és 705610 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe;

—

Jász-Nagykun-Szolnok megye 750250, 750550, 750650, 750750, 750850, 750970, 750980, 751050, 751150, 751160, 751250, 751260, 751350, 751360, 751450, 751460, 751470, 751550, 751650, 751750, 7151850, 751950, 752150, 752250, 752350, 752450, 752460, 752550, 752560, 752650, 752750, 752850, 752950, 753060, 753070, 753150, 753250, 753310, 753450, 753550, 753650, 753660, 753750, 753850, 753950, 753960, 754050, 754150, 754250, 754360, 754370, 754850, 755550, 755650 és 755750 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe;

—	Komárom-Esztergom megye: 252350, 252450, 252460, 252750, 252850, 252860, 252950, 252960, 253050, 253150, 253250, 253350 és 253450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe;

—

Nógrád megye 550110, 550120, 550130, 550210, 550310, 550320, 550450, 550460, 550510, 550610, 550710, 550810, 550950, 551010, 551150, 551160, 551250, 551350, 551360, 551450, 551460, 551550, 551650, 551710, 551810, 551821, 552010, 552150, 552250, 552350, 552360, 552450, 552460, 552520, 552550, 552610, 552620, 552710, 552850, 552860, 552950, 552960, 552970, 553050, 553110, 553650 és 554050 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe;

—	Pest megye 570950, 571850, 571950, 572050, 573550, 573650, 574250, 577250 és 580150 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe;

—	Szabolcs-Szatmár-Bereg megye valamennyi vadgazdálkodási egységének teljes területe.

5. Letonia

Următoarele regiuni din Letonia:

—	Ādažu novads;

—	Aizputes novads;

—	Aglonas novads;

—	Aizkraukles novads;

—	Aknīstes novads;

—	Alojas novads;

—	Alsungas novads;

—	Alūksnes novads;

—	Amatas novads;

—	Apes novads;

—	Auces novads;

—	Babītes novads;

—	Baldones novads;

—	Baltinavas novads;

—	Balvu novads;

—	Bauskas novads;

—	Beverīnas novads;

—	Brocēnu novads;

—	Burtnieku novads;

—	Carnikavas novads;

—	Cēsu novads;

—	Cesvaines novads;

—	Ciblas novads;

—	Dagdas novads;

—	Daugavpils novads;

—	Dobeles novads;

—	Dundagas novads;

—	Durbes novads;

—	Engures novads;

—	Ērgļu novads;

—	Garkalnes novads;

—	Gulbenes novads;

—	Iecavas novads;

—	Ikšķiles novads;

—	Ilūkstes novads;

—	Inčukalna novads;

—	Jaunjelgavas novads;

—	Jaunpiebalgas novads;

—	Jaunpils novads;

—	Jēkabpils novads;

—	Jelgavas novads;

—	Kandavas novads;

—	Kārsavas novads;

—	Ķeguma novads;

—	Ķekavas novads;

—	Kocēnu novads;

—	Kokneses novads;

—	Krāslavas novads;

—	Krimuldas novads;

—	Krustpils novads;

—	Kuldīgas novads;

—	Lielvārdes novads;

—	Līgatnes novads;

—	Limbažu novads;

—	Līvānu novads;

—	Lubānas novads;

—	Ludzas novads;

—	Madonas novads;

—	Mālpils novads;

—	Mārupes novads;

—	Mazsalacas novads;

—	Mērsraga novads;

—	Naukšēnu novads;

—	Neretas novads;

—	Ogres novads;

—	Olaines novads;

—	Ozolnieku novads;

—	Pārgaujas novads;

—	Pļaviņu novads;

—	Preiļu novads;

—	Priekules novads;

—	Priekuļu novads;

—	Raunas novads;

—	republikas pilsēta Daugavpils;

—	republikas pilsēta Jelgava;

—	republikas pilsēta Jēkabpils;

—	republikas pilsēta Jūrmala;

—	republikas pilsēta Rēzekne;

—	republikas pilsēta Valmiera;

—	Rēzeknes novads;

—	Riebiņu novads;

—	Rojas novads;

—	Ropažu novads;

—	Rugāju novads;

—	Rundāles novads;

—	Rūjienas novads;

—	Salacgrīvas novads;

—	Salas novads;

—	Salaspils novads;

—	Saldus novads;

—	Saulkrastu novads;

—	Sējas novads;

—	Siguldas novads;

—	Skrīveru novads;

—	Skrundas novads;

—	Smiltenes novads;

—	Stopiņu novada daļa, kas atrodas uz austrumiem no autoceļa V36, P4 un P5, Acones ielas, Dauguļupes ielas un Dauguļupītes;

—	Strenču novads;

—	Talsu novads;

—	Tērvetes novads;

—	Tukuma novads;

—	Vaiņodes novads;

—	Valkas novads;

—	Varakļānu novads;

—	Vārkavas novads;

—	Vecpiebalgas novads;

—	Vecumnieku novads;

—	Ventspils novada Ances, Tārgales, Popes, Vārves, Užavas, Piltenes, Puzes, Ziru, Ugāles, Usmas un Zlēku pagasts, Piltenes pilsēta;

—	Viesītes novads;

—	Viļakas novads;

—	Viļānu novads;

—	Zilupes novads.

6. Lituania

Următoarele regiuni din Lituania:

—	Alytaus miesto savivaldybė;

—	Alytaus rajono savivaldybė: Alytaus, Alovės, Butrimonių, Daugų, Nemunaičio, Pivašiūnų, Punios, Raitininkų seniūnijos;

—	Anykščių rajono savivaldybė;

—	Akmenės rajono savivaldybė;

—	Biržų miesto savivaldybė;

—	Biržų rajono savivaldybė;

—	Druskininkų savivaldybė;

—	Elektrėnų savivaldybė;

—	Ignalinos rajono savivaldybė;

—	Jonavos rajono savivaldybė;

—	Joniškio rajono savivaldybė;

—	Jurbarko rajono savivaldybė;

—	Kaišiadorių rajono savivaldybė;

—	Kalvarijos savivaldybė;

—	Kauno miesto savivaldybė;

—

Kauno rajono savivaldybė: Domeikavos, Garliavos, Garliavos apylinkių, Karmėlavos, Lapių, Linksmakalnio, Neveronių, Rokų, Samylų, Taurakiemio, Vandžiogalos ir Vilkijos seniūnijos, Babtų seniūnijos dalis į rytus nuo kelio A1, Užliedžių seniūnijos dalis į rytus nuo kelio A1 ir Vilkijos apylinkių seniūnijos dalis į vakarus nuo kelio Nr. 1907;

—	Kazlų rūdos savivaldybė: Kazlų rūdos seniūnija į šiaurę nuo kelio Nr. 230, į rytus nuo kelio Kokė-Užbaliai-Čečetai iki kelio Nr. 2610 ir į pietus nuo kelio Nr. 2610;

—	Kelmės rajono savivaldybė;

—	Kėdainių rajono savivaldybė;

—	Kupiškio rajono savivaldybė;

—	Lazdijų rajono savivaldybė;

—	Marijampolės savivaldybė: Degučių, Marijampolės, Mokolų, Liudvinavo ir Narto seniūnijos;

—	Mažeikių rajono savivaldybė;

—	Molėtų rajono savivaldybė: Alantos seniūnijos dalis į vakarus nuo kelio 119 ir į šiaurę nuo kelio Nr. 2828, Balninkų, Dubingių, Giedraičių, Joniškio ir Videniškių seniūnijos;

—	Pagėgių savivaldybė;

—	Pakruojo rajono savivaldybė;

—	Panevėžio rajono savivaldybė;

—	Panevėžio miesto savivaldybė;

—	Pasvalio rajono savivaldybė;

—	Radviliškio rajono savivaldybė;

—	Rietavo savivaldybė;

—	Prienų rajono savivaldybė: Stakliškių ir Veiverių seniūnijos;

—	Plungės rajono savivaldybė: Babrungo, Alsėdžių, Žlibinų, Stalgėnų, Paukštakių, Platelių ir Žemaičių Kalvarijos seniūnijos;

—	Raseinių rajono savivaldybė;

—	Rokiškio rajono savivaldybė;

—	Skuodo rajono savivaldybės: Aleksandrijos, Barstyčių, Ylakių, Notėnų ir Šačių seniūnijos;

—	Šakių rajono savivaldybė;

—	Šalčininkų rajono savivaldybė;

—	Šiaulių miesto savivaldybė;

—	Šiaulių rajono savivaldybė;

—	Šilutės rajono savivaldybė;

—	Širvintų rajono savivaldybė;

—	Šilalės rajono savivaldybė;

—	Švenčionių rajono savivaldybė;

—	Tauragės rajono savivaldybė;

—	Telšių rajono savivaldybė;

—	Trakų rajono savivaldybė;

—	Ukmergės rajono savivaldybė;

—	Utenos rajono savivaldybė;

—	Varėnos rajono savivaldybė;

—	Vilniaus miesto savivaldybė;

—	Vilniaus rajono savivaldybė;

—	Vilkaviškio rajono savivaldybė: Bartninkų, Gražiškių, Keturvalakių, Kybartų, Klausučių, Pajevonio, Šeimenos, Vilkaviškio miesto, Virbalio, Vištyčio seniūnijos;

—	Visagino savivaldybė;

—	Zarasų rajono savivaldybė.

7. Polonia

Următoarele regiuni din Polonia:

w województwie warmińsko-mazurskim:

gminy Kalinowo, Prostki, Stare Juchy i gmina wiejska Ełk w powiecie ełckim;

gminy Elbląg, Gronowo Elbląskie, Milejewo, Młynary, Markusy, Rychliki i Tolkmicko w powiecie elbląskim;

powiat miejski Elbląg;

powiat gołdapski;

gmina Wieliczki w powiecie oleckim;

powiat piski;

gmina Górowo Iławeckie z miastem Górowo Iławeckie w powiecie bartoszyckim;

gminy Biskupiec, Gietrzwałd, Kolno, Jonkowo, Purda, Stawiguda, Świątki, Olsztynek i miasto Olsztyn oraz część gminy Barczewo położona na południe od linii wyznaczonej przez linię kolejową w powiecie olsztyńskim;

gminy Łukta, Małdyty, Miłomłyn, Miłakowo, i część gminy Morąg położona na południe od linii wyznaczonej przez linię kolejową biegnącą od Olsztyna do Elbląga w powiecie ostródzkim;

część gminy Ryn położona na południe od linii wyznaczonej przez linię kolejową łączącą miejscowości Giżycko i Kętrzyn w powiecie giżyckim;

gminy Braniewo i miasto Braniewo, Frombork, Lelkowo, Pieniężno, Płoskinia oraz część gminy Wilczęta położona na pólnoc od linii wyznaczonej przez drogę nr. 509 w powiecie braniewskim;

gmina Reszel, część gminy Kętrzyn położona na południe od linii kolejowej łączącej miejscowości Giżycko i Kętrzyn biegnącej do granicy miasta Kętrzyn, na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 591 biegnącą od miasta Kętrzyn do północnej granicy gminy oraz na zachód i na południe od zachodniej i południowej granicy miasta Kętrzyn, miasto Kętrzyn i część gminy Korsze położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od wschodniej granicy łączącą miejscowości Krelikiejmy i Sątoczno i na wschód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Sątoczno, Sajna Wielka biegnącą do skrzyżowania z drogą nr. 590 w miejscowości Glitajny, a następnie na wschód od drogi nr. 590 do skrzyżowania z drogą nr. 592 i na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 592 biegnącą od zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr. 590 w powiecie kętrzyńskim;

gminy Lubomino i Orneta w powiecie lidzbarskim;

gmina Nidzica w powiecie nidzickim;

gminy Dźwierzuty, Jedwabno, Pasym, Szczytno i miasto Szczytno i Świętajno w powiecie szczycieńskim;

powiat mrągowski;

gmina Zalewo w powiecie iławskim;

w województwie podlaskim:

gminy Orla, Rudka, Brańsk z miastem Brańsk, Boćki w powiecie bielskim;

powiat grajewski;

powiat moniecki;

powiat sejneński;

gminy Łomża, Piątnica, Jedwabne, Przytuły i Wiznaw powiecie łomżyńskim;

powiat miejski Łomża;

gminy Dziadkowice, Grodzisk, Mielnik, Milejczyce, Nurzec-Stacja i Siemiatycze z miastem Siemiatycze w powiecie siemiatyckim;

powiat hajnowski;

gminy Klukowo, Szepietowo, Kobylin-Borzymy, Nowe Piekuty i Sokoły w powiecie wysokomazowieckim;

powiat kolneński z miastem Kolno;

gminy Czarna Białostocka, Dobrzyniewo Duże, Gródek, Michałowo, Supraśl, Tykocin, Wasilków, Zabłudów, Zawady, Choroszcz i część gminy Poświętne położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 681 w powiecie białostockim;

powiat suwalski;

powiat miejski Suwałki;

powiat augustowski;

powiat sokólski;

powiat miejski Białystok;

w województwie mazowieckim:

powiat siedlecki;

powiat miejski Siedlce;

gminy Bielany, Ceranów, Kosów Lacki, Repki i gmina wiejska Sokołów Podlaski w powiecie sokołowskim;

powiat węgrowski;

powiat łosicki;

powiat ciechanowskip;

powiat sochaczewski;

powiat zwoleński;

gminy Garbatka – Letnisko, Gniewoszów i Sieciechów w powiecie kozienickim;

powiat lipski;

gminy Gózd, Iłża, Jastrzębia, Jedlnia Letnisko, Pionki z miastem Pionki, Skaryszew, Jedlińsk, Przytyk, Zakrzew, część gminy Wolanów położona na północ od drogi nr. 12 i w powiecie radomskim;

gminy Bodzanów, Bulkowo, Staroźreby, Słubice, Wyszogród i Mała Wieś w powiecie płockim;

powiat nowodworski;

powiat płoński;

gminy Pokrzywnica, Świercze i część gminy Winnica położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Bielany, Winnica i Pokrzywnica w powiecie pułtuskim;

powiat wołomiński;

część gminy Somianka położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 62 w powiecie wyszkowskim;

gminy Borowie, Garwolin z miastem Garwolin, Górzno, Miastków Kościelny, Parysów, Pilawa, Trojanów, Żelechów, część gminy Wilga położona na północ od linii wyznaczonej przez rzekę Wilga biegnącą od wschodniej granicy gminy do ujścia do rzeki Wisły w powiecie garwolińskim;

gmina Boguty – Pianki w powiecie ostrowskim;

gminy Stupsk, Wiśniewo i Strzegowo w powiecie mławskim;

gminy Dębe Wielkie, Dobre, Halinów, Latowicz, Stanisławów i miasto Sulejówek w powiecie mińskim;

powiat otwocki;

powiat warszawski zachodni;

powiat legionowski;

powiat piaseczyński;

powiat pruszkowski;

powiat grójecki;

powiat grodziski;

powiat żyrardowski;

gminy Białobrzegi, Promna, Radzanów, Stara Błotnica, Wyśmierzyce w powiecie białobrzeskim;

powiat przysuski;

powiat miejski Warszawa;

w województwie lubelskim:

powiat bialski;

powiat miejski Biała Podlaska;

gminy Aleksandrów, Biłgoraj z miastem Biłgoraj, Biszcza, Józefów, Księżpol, Łukowa, Obsza, Potok Górny, Tarnogród i Tereszpol, część gminy Frampol położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 74, część gminy Goraj położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 835, część gminy Turobin położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 835 w powiecie biłgorajskim;

powiat janowski;

powiat puławski;

powiat rycki;

gminy Adamów, Krzywda, Stoczek Łukowski z miastem Stoczek Łukowski, Wola Mysłowska, Trzebieszów, Stanin, gmina wiejska Łuków i miasto Łuków w powiecie łukowskim;

gminy Bychawa, Głusk, Jabłonna, Krzczonów, Garbów Strzyżewice, Wysokie, Bełżyce, Borzechów, Niedrzwica Duża, Konopnica, Wojciechów i Zakrzew w powiecie lubelskim;

gminy Abramów, Kamionka, Michów, Uścimów w powiecie lubartowskim;

gminy Mełgiew, Rybczewice, Piaski i miasto Świdnik w powiecie świdnickim;

gmina Fajsławice, część gminy Żółkiewka położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 842 i część gminy Łopiennik Górny położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 17 w powiecie krasnostawskim;

powiat hrubieszowski;

gminy Krynice, Rachanie, Tarnawatka, Łaszczów, Telatyn, Tyszowce i Ulhówek w powiecie tomaszowskim;

gminy Białopole, Chełm, Dorohusk, Dubienka, Kamień, Leśniowice, Ruda – Huta, Sawin, Wojsławice, Żmudź w powiecie chełmskim;

powiat miejski Chełm;

gmina Adamów, Miączyn, Sitno, Komarów-Osada, Krasnobród, Łabunie, Zamość, Grabowiec, Zwierzyniec i część gminy Skierbieszów położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 843 w powiecie zamojskim;

powiat miejski Zamość;

powiat kraśnicki;

powiat opolski;

gminy Dębowa Kłoda, Jabłoń, Podedwórze, Sosnowica w powiecie parczewskim;

gminy Stary Brus, Wola Uhruska, część gminy wiejskiej Włodawa położona na południe od południowej granicy miasta Włodawa i część gminy Hańsk położona na wschód od linii wyznaczonej od drogi nr. 819 w powiecie włodawskim;

gmina Kąkolewnica, Komarówka Podlaska i Ulan Majorat w powiecie radzyńskim;

w województwie podkarpackim:

powiat stalowowolski;

gminy Horyniec-Zdrój, Cieszanów, Oleszyce, Stary Dzików i Lubaczów z miastem Lubaczów w powiecie lubaczowskim;

gminy Adamówka i Sieniawa w powiecie przeworskim;

część gminy Wiązownica położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 867 w powiecie jarosławskim;

gmina Kamień, część gminy Sokołów Małopolski położona na północ od linii wyznaczonej przez droge nr. 875 w powiecie rzeszowskim;

gminy Cmolas i Majdan Królewski w powiecie kolbuszowskim;

powiat leżajski;

powiat niżański;

powiat tarnobrzeski;

w województwie pomorskim:

gminy Dzierzgoń i Stary Dzierzgoń w powiecie sztumskim;

gmina Stare Pole w powiecie malborskim;

gminy Stegny, Sztutowo i część gminy Nowy Dwór Gdański położona na północny – wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 55 biegnącą od południowej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr. 7, następnie przez przez drogę nr. 7 i S7 biegnącą do zachodniej granicy gminyw powiecie nowodworskim;

w województwie świętokrzyskim:

gmina Tarłów i część gminy Ożarów polożona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 74 w powiecie opatowskim;

część gminy Brody położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 9 oraz na północny - wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 0618T biegącą od północnej granicy gminy do skrzyżowania w miejscowości Lipie oraz przez drogę biegnącą od miejscowości Lipie do wschodniej granicy gminy i część gminy Mirzec położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 744 biegnącą od południowej granicy gminy do miejscowości Tychów Stary a następnie przez drogę nr. 0566T biegnącą od miejscowości Tychów Stary w kierunku północno – wschodnim do granicy gminy w powiecie starachowickim;

w województwie lubuskim:

powiat wschowski;

gminy Bobrowice, Bytnica, Dąbie i Krosno Odrzańskie w powiecie krośnieńskim;

gminy Bytom Odrzański, Kolsko, Nowe Miasteczko, Siedlisko oraz część gminy Kożuchów położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 283 biegnącą od wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr. 290 i na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 290 biegnącej od miasta Mirocin Dolny do zachodniej granicy gminy w powieie nowosolskim;

gminy Babimost, Czerwieńsk, Kargowa, Nowogród Bobrzański, Sulechów, Świdnica, Trzebiechów oraz część gminy Bojadła położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 278 biegnącą od wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr. 282 i na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 282 biegnącej od miasta Bojadła do zachodniej granicy gminy w powiecie zielonogórskim;

powiat żarski;

powiat żagański;

gmina Skąpe, część gminy Zbąszynek położona na południe od linii wyznaczonej przez linię kolejową biegnącą od Zbąszynia do Świebodzina oraz część położona na południe od linii wyznaczonej przez linię kolejową biegnącą od miasta Zbąszynek w kierunku zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr. 1210F, a nastęnie przez drogę 1210F biegnącą od skrzyżowania z linia kolejową do zachodniej granicy gminy, część gminy Szczaniec położona na południe od linii wyznaczonej przez linię kolejową, część gminy Świebodzin położona na południe od linii wyznaczonej przez linię kolejową w powiecie świebodzińskim;

w województwie dolnośląskim:

powiat głogowski;

gmina Gaworzyce, Grębocice i część gminy Radwanice położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. S3 w powiecie polkowickim;

w województwie wielkopolskim:

powiat wolsztyński;

gminy Rakoniewice, Wielichowo i część gminy Kamieniec położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 308 w powiecie grodziskim;

gminy Wijewo, Włoszakowice i część gminy Święciechowa położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 12 w powiecie leszczyńskim;

część gminy Śmigiel położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. S5 w powiecie kościańskim;

w województwie łódzkim:

gminy Drzewica, Opoczno i Poświętne w powiecie opoczyńskim;

gmina Sadkowice w powiecie rawskim.

8. Slovacia

Următoarele regiuni din Slovacia:

—

in the district of Košice – okolie, the whole municipalities of Belza, Bidovce, Blažice, Bohdanovce, Byster, Čaňa, Ďurďošík, Ďurkov, Geča, Gyňov, Haniska, Kalša, Kechnec, Kokšov- Bakša, Košická Polianka, Košický Klečenov, Milhosť, Nižná Hutka, Nižná Mysľa, Nižný Čaj, Nižný Olčvár, Nový Salaš, Olšovany, Rákoš, Ruskov, Seňa, Skároš, Sokoľany, Slančík, Slanec, Slanská Huta, Slanské Nové Mesto, Svinica, Trstené pri Hornáde, Valaliky, Vyšná Hutka, Vyšná Myšľa, Vyšný Čaj, Vyšný Olčvár, Zdoba and Ždaňa;

—	the whole district of Trebišov;

—	in the district of Michalovce, the whole municipalities of the district not already included in Part I.

9. România

Următoarele regiuni din România:

—	Județul Bistrița-Năsăud;

—	Județul Suceava.

PARTEA III

1. Bulgaria

Următoarele regiuni din Bulgaria:

—	the whole region of Blagoevgrad;

—	the whole region of Dobrich;

—	the whole region of Gabrovo;

—	the whole region of Kardzhali;

—	the whole region of Lovech;

—	the whole region of Montana;

—	the whole region of Pleven;

—	the whole region of Razgrad;

—	the whole region of Ruse;

—	the whole region of Shumen;

—	the whole region of Silistra;

—	the whole region of Sliven;

—	the whole region of Sofia city;

—	the whole region of Sofia Province;

—	the whole region of Targovishte;

—	the whole region of Vidin;

—	the whole region of Varna;

—	the whole region of Veliko Tarnovo;

—	the whole region of Vratza;

—

in Burgas region:

—	the whole municipality of Burgas;

—	the whole municipality of Kameno;

—	the whole municipality of Malko Tarnovo;

—	the whole municipality of Primorsko;

—	the whole municipality of Sozopol;

—	the whole municipality of Sredets;

—	the whole municipality of Tsarevo;

—	the whole municipality of Sungurlare;

—	the whole municipality of Ruen;

—	the whole municipality of Aytos.

2. Lituania

Următoarele regiuni din Lituania:

—	Alytaus rajono savivaldybė: Simno, Krokialaukio ir Miroslavo seniūnijos;

—	Birštono savivaldybė;

—

Kauno rajono savivaldybė: Akademijos, Alšėnų, Batniavos, Čekiškės, Ežerėlio, Kačerginės, Kulautuvos, Raudondvario, Ringaudų ir Zapyškio seniūnijos, Babtų seniūnijos dalis į vakarus nuo kelio A1, Užliedžių seniūnijos dalis į vakarus nuo kelio A1 ir Vilkijos apylinkių seniūnijos dalis į rytus nuo kelio Nr. 1907;

—	Kazlų Rūdos savivaldybė: Antanavo, Jankų, Kazlų rūdos seniūnijos dalis Kazlų Rūdos seniūnija į pietus nuo kelio Nr. 230, į vakarus nuo kelio Kokė-Užbaliai-Čečetai iki kelio Nr. 2610 ir į šiaurę nuo kelio Nr. 2610, Plutiškių seniūnijos;

—	Marijampolės savivaldybė: Gudelių, Igliaukos, Sasnavos ir Šunskų seniūnijos;

—	Molėtų rajono savivaldybė: Alantos seniūnijos dalis į rytus nuo kelio Nr. 119 ir į pietus nuo kelio Nr. 2828, Čiulėnų, Inturkės, Luokesos, Mindūnų ir Suginčių seniūnijos;

—	Prienų rajono savivaldybė: Ašmintos, Balbieriškio, Išlaužo, Jiezno, Naujosios Ūtos, Pakuonio, Prienų ir Šilavotos seniūnijos;

—	Vilkaviškio rajono savivaldybės: Gižų ir Pilviškių seniūnijos.

3. Polonia

Următoarele regiuni din Polonia:

w województwie warmińsko-mazurskim:

gminy Bisztynek, Sępopol i Bartoszyce z miastem Bartoszyce w powiecie bartoszyckim;

gminy Kiwity i Lidzbark Warmiński z miastem Lidzbark Warmiński w powiecie lidzbarskim;

gminy Srokowo, Barciany, część gminy Kętrzyn położona na północ od linii kolejowej łączącej miejscowości Giżycko i Kętrzyn biegnącej do granicy miasta Kętrzyn oraz na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 591 biegnącą od miasta Kętrzyn do północnej granicy gminy i część gminy Korsze położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od wschodniej granicy łączącą miejscowości Krelikiejmy i Sątoczno i na zachód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Sątoczno, Sajna Wielka biegnącą do skrzyżowania z drogą nr. 590 w miejscowości Glitajny, a następnie na zachód od drogi nr. 590 do skrzyżowania z drogą nr. 592 i na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 592 biegnącą od zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr. 590 w powiecie kętrzyńskim;

część gminy Wilczęta położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 509 w powiecie braniewskim;

część gminy Morąg położona na północ od linii wyznaczonej przez linię kolejową biegnącą od Olsztyna do Elbląga w powiecie ostródzkim;

gminy Godkowo i Pasłęk w powiecie elbląskim;

gminy Kowale Oleckie, Olecko i Świętajno w powiecie oleckim;

powiat węgorzewski;

gminy Kruklanki, Wydminy, Miłki, Giżycko z miastem Giżycko i część gminy Ryn położona na północ od linii kolejowej łączącej miejscowości Giżycko i Kętrzyn w powiecie giżyckim;

gminy Jeziorany, Dywity, Dobre Miasto i część gminy Barczewo położona na północ od linii wyznaczonej przez linię kolejową w powiecie olsztyńskim;

w województwie podlaskim:

gminy Wyszki, Bielsk Podlaski z miastem Bielsk Podlaski w powiecie bielskim;

gminy Łapy, Juchnowiec Kościelny, Suraż, Turośń Kościelna, część gminy Poświętne położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 681 w powiecie białostockim;

gminy Perlejewo i Drohiczyn w powiecie siemiatyckim;

gmina Ciechanowiec w powiecie wysokomazowieckim;

w województwie mazowieckim:

gminy Łaskarzew z miastem Łaskarzew, Maciejowice, Sobolew i część gminy Wilga położona na południe od linii wyznaczonej przez rzekę Wilga biegnącą od wschodniej granicy gminy do ujścia dorzeki Wisły w powiecie garwolińskim;

gminy Cegłów, Jakubów, Kałuszyn, Mińsk Mazowiecki z miastem Mińsk Mazowiecki, Mrozy i Siennica w powiecie mińskim;

gminy Jabłonna Lacka, Sabnie i Sterdyń w powiecie sokołowskim;

gmina Nur w powiecie ostrowskim;

gminy Grabów nad Pilicą, Magnuszew, Głowaczów, Kozienice w powiecie kozienickim;

gmina Stromiec w powiecie białobrzeskim;

w województwie lubelskim:

gminy Bełżec, Jarczów, Lubycza Królewska, Susiec, Tomaszów Lubelski i miasto Tomaszów Lubelski w powiecie tomaszowskim;

gminy Wierzbica, Rejowiec, Rejowiec Fabryczny z miastem Rejowiec Fabryczny, Siedliszcze w powiecie chełmskim;

gminy Izbica, Gorzków, Rudnik, Kraśniczyn, Krasnystaw z miastem Krasnystaw, Siennica Różana i część gminy Łopiennik Górny położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 17, część gminy Żółkiewka położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 842 w powiecie krasnostawskim;

gmina Stary Zamość, Radecznica, Szczebrzeszyn, Sułów, Nielisz i część gminy Skierbieszów położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 843 powiecie zamojskim;

część gminy Frampol położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 74, część gminy Goraj położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 835, część gminy Turobin położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 835 w powiecie biłgorajskim;

gminy Hanna, Wyryki, Urszulin, część gminy Hańsk położona na zachód od linii wyznaczonej przez droge nr. 819 i część gminy wiejskiej Włodawa położona na północ od linii wyznaczonej przez północną granicę miasta Włodawa i miasto Włodawa w powiecie włodawskim;

powiat łęczyński;

gmina Trawniki w powiecie świdnickim;

gminy Serokomla i Wojcieszków w powiecie łukowskim;

gminy Milanów, Parczew, Siemień w powiecie parczewskim;

gminy Borki, Czemierniki, Radzyń Podlaski z miastem Radzyń Podlaski, Wohyń w powiecie radzyńskim;

gminy Lubartów z miastem Lubartów, Firlej, Jeziorzany, Kock, Niedźwiada, Ostrów Lubelski, Ostrówek, Serniki w powiecie lubartowskim;

gminy Jastków, Niemce i Wólka w powiecie lubelskim;

powiat miejski Lublin;

w województwie podkarpackim:

gmina Narol w powiecie lubaczowskim;

w województwie lubuskim:

gminy Nowa Sól i miasto Nowa Sól, Otyń oraz część gminy Kożuchów położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 283 biegnącą od wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr. 290 i na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr. 290 biegnącej od miasta Mirocin Dolny do zachodniej granicy gminy w powiecie nowosolskim;

gminy Zabór oraz część gminy Bojadła położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 278 biegnącą od wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr. 282 i na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr. 282 biegnącej od miasta Bojadła do zachodniej granicy gminy w powiecie zielonogórskim;

powiat miejski Zielona Góra.

w województwie wielkopolskim:

gminy Buk, Dopiewo, Tarnowo Podgórne, część gminy Komorniki położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 5, część gminy Stęszew położona na północny – zachód od linii wyznaczonej przez drogi nr. 5 i 32 w powiecie poznańskim;

część gminy Duszniki położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr. 306 biegnącą od południowej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr. 92 oraz na południe od linii wyznaczonej przez droge nr. 92 biegnącą od wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr. 306, część gminy Kaźmierz położona na południe i na wschód od linii wyznaczonych przez drogi: nr. 92 biegnącą od zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą łączącą miejscowości Witkowice – Gorszewice – Kaźmierz (wzdłuż ulic Czereśniowa, Dworcowa, Marii Konopnickiej) – Chlewiska, biegnącą do wschodniej granicy gminy w powiecie szamotulskim.

4. România

Următoarele regiuni din România:

—	Zona orașului București;

—	Județul Constanța;

—	Județul Satu Mare;

—	Județul Tulcea;

—	Județul Bacău;

—	Județul Bihor;

—	Județul Brăila;

—	Județul Buzău;

—	Județul Călărași;

—	Județul Dâmbovița;

—	Județul Galați;

—	Județul Giurgiu;

—	Județul Ialomița;

—	Județul Ilfov;

—	Județul Prahova;

—	Județul Sălaj;

—	Județul Vaslui;

—	Județul Vrancea;

—	Județul Teleorman;

—	Județul Mehedinți;

—	Județul Gorj;

—	Județul Argeș;

—	Județul Olt;

—	Județul Dolj;

—	Județul Arad;

—	Județul Timiș;

—	Județul Covasna;

—	Județul Brașov;

—	Județul Botoșani;

—	Județul Vâlcea;

—	Județul Iași;

—	Județul Hunedoara;

—	Județul Alba;

—	Județul Sibiu;

—	Județul Caraș-Severin;

—	Județul Neamț;

—	Județul Harghita;

—	Județul Mureș;

—	Județul Cluj;

—	Județul Maramureș.

PARTEA IV

Italia

Următoarele regiuni din Italia:

—	întregul teritoriu al Sardiniei.

”

12.6.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 184/79

RECOMANDAREA (UE) 2020/775 A COMISIEI

din 5 iunie 2020

privind elementele esențiale ale compensației echitabile și alte elemente esențiale de inclus în acordurile tehnice, juridice și financiare între statele membre în vederea aplicării mecanismului de asistență în temeiul articolului 15 din Regulamentul (UE) 2019/941 al Parlamentului European și al Consiliului privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice și de abrogare a Directivei 2005/89/CE a Parlamentului European și a Consiliului

[notificată cu numărul C(2020) 3572]

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere articolul 15 alineatul (7) din Regulamentul (UE) 2019/941 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice și de abrogare a Directivei 2005/89/CE (1),

întrucât:

(1)	Articolul 194 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că politica energetică a UE urmărește siguranța aprovizionării cu energie în Uniune, într-un spirit de solidaritate între statele membre.

(2)

Regulamentul privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice este menit să contribuie la punerea în aplicare a obiectivelor uniunii energetice, care includ, ca părți integrante, securitatea energetică, solidaritatea, încrederea și o politică ambițioasă privind schimbările climatice.

(3)	Regulamentul introduce un mecanism de asistență între statele membre, conceput ca instrument de prevenire sau de gestionare a crizelor de energie electrică în Uniune.

(4)

Atunci când adoptă măsurile necesare pentru punerea în aplicare a mecanismului de asistență, statele membre trebuie să ajungă la un acord cu privire la o serie de aspecte tehnice, juridice și financiare în acordurile regionale sau bilaterale și să le descrie în planurile de pregătire pentru riscuri.

(5)

Pentru a sprijini statele membre la punerea în aplicare și după consultarea Grupului de coordonare în domeniul energiei electrice (ECG) și a Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), Comisia a elaborat aceste orientări fără caracter obligatoriu cu privire la elementele esențiale care ar trebui să figureze în aceste acorduri,

ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:

Statele membre ar trebui să respecte orientările neobligatorii prezentate în anexa la prezenta recomandare. Aceste orientări sunt de natură să ajute statele membre să încheie acordurile tehnice, juridice și financiare necesare pentru a aplica obligațiile în materie de asistență prevăzute la articolul 15 din Regulamentul (UE) 2019/941 și să le descrie în planurile de pregătire pentru riscuri pe care trebuie să le elaboreze în temeiul respectivului regulament.

2.	Prezenta recomandare se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 5 iunie 2020.

Pentru Comisie

Kadri SIMSON

Membru al Comisiei

(1) JO L 158, 14.6.2019, p. 1.

ANEXĂ

1. INTRODUCERE

Regulamentul (UE) 2019/941 (denumit în continuare „regulamentul”) concretizează conceptul de solidaritate și stabilește un mecanism de asistență între statele membre, care intervine atunci când sunt îndeplinite condițiile stabilite în dispozițiile relevante. Asistența este un mecanism la care se recurge în ultimă instanță pentru a preveni sau a gestiona crizele de energie electrică.

1.1. Mecanismul de asistență

În cazul în care un stat membru solicită asistență, mecanismul de asistență include o obligație pentru celelalte state membre, în cadrul acordului regional sau în cadrul unui acord bilateral (1), de a coopera în spirit de solidaritate pentru a preveni și a gestiona crizele de energie electrică. Limitele ajutorului pe care un stat membru îl poate acorda sunt în general:

—	maximul posibil, în condițiile specifice de criză, de capacitate interzonală disponibilă;

—	cantitatea de energie electrică necesară pentru protejarea propriei sale siguranțe publice și securități personale (2);

—	securitatea operațională a propriei rețele de energie electrică.

Diferitele elemente ale unui acord regional sau bilateral care vizează aspectele juridice, tehnice și financiare ale asistenței sunt deja parțial acoperite de articolul 15 din regulament. În plus, prin acordurile regionale sau bilaterale, statele membre trebuie să ajungă la un acord cu privire la toate elementele și detaliile necesare, astfel încât să se asigure certitudine și securitate tuturor părților implicate în aplicarea mecanismului de asistență. Aceste măsuri trebuie să fie descrise în planurile lor de pregătire pentru riscuri; în special, trebuie inclus mecanismul de compensare economică. Regulamentul și prezentele orientări nu armonizează toate aspectele compensației echitabile între statele membre.

Compensația, astfel cum este descrisă la articolul 15 din regulament, este cuprinzătoare. Aceasta include plăți pentru energia electrică furnizată pe teritoriul statului membru care solicită asistență, precum și costuri suplimentare, cum ar fi costurile de transport aferente și alte costuri rezonabile suportate de statul membru care oferă asistență.

Există mai multe condiții pentru ca mecanismul de asistență să funcționeze corespunzător.

În primul rând, măsurile bazate pe piață trebuie urmărite cât mai mult timp posibil. Statele membre trebuie să depună toate eforturile pentru a finaliza dezvoltarea unor mecanisme sau platforme coordonate care să permită partajarea răspunsului voluntar al părții de consum și partajarea altor capacități flexibile. Acest lucru este în interesul potențialelor state membre furnizoare și solicitante pentru a evita situațiile în care măsurile care nu se bazează pe piață – inclusiv restricționarea forțată la nivelul clienților – trebuie să înceapă mai devreme. Aceasta este, de asemenea, în concordanță cu principiul general menționat în regulament, care prevede că pieței trebuie să i se acorde o marjă de manevră maximă pentru a rezolva problemele de aprovizionare cu energie electrică.

În al doilea rând, trebuie să se permită variația prețurilor angro, în conformitate cu normele pieței, chiar și într-o criză de energie electrică, atât timp cât funcționarea piețelor energiei electrice nu cauzează o deteriorare și mai accentuată a crizei de energie electrică. De fapt, restricțiile în materie de ofertare și plafoanele implicite sau explicite ale prețurilor, care nu respectă normele pieței (3) elaborate în mod corespunzător, nu permit semnalelor de preț să reflecte nevoia de energie electrică suplimentară, împiedicând astfel energia electrică să circule acolo unde este necesară. Acest lucru înseamnă că trebuie să se permită stabilirea prețurilor pieței pe baza cererii și ofertei cât mai mult timp posibil, în perioada premergătoare crizei, iar prețurile de decontare a dezechilibrelor după o criză trebuie să reflecte costurile pentru consumatori aferente oricărei deconectări a alimentării. Acest lucru nu permite plafoanelor implicite ale prețurilor din cadrul normelor de echilibrare să constituie un factor disuasiv pentru investițiile în capacitatea flexibilă și fiabilă care pot contribui la evitarea crizelor de energie electrică.

În al treilea rând, accesul transfrontalier la infrastructură trebuie menținut atât timp cât este posibil din punct de vedere tehnic și al siguranței, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European și al Consiliului (4), în orice moment, chiar și într-o criză de energie electrică. În funcție de constrângerile tehnice din fiecare stat membru, acordurile trebuie să asigure că capacitatea interzonală și ofertele părții de consum, după caz, sunt pe deplin accesibile actorilor de pe piață dincolo de graniță. Acest lucru va întârzia necesitatea de a restricționa alimentarea clienților în statul membru care se confruntă cu dificultăți de aprovizionare.

În al patrulea rând, statele membre sunt încurajate să coopereze în cursul tuturor etapelor unei crize de energie electrică. O cooperare eficace în primele etape ar putea preveni apariția sau escaladarea unei crize de energie electrică și ar putea diminua efectele acesteia.

Asistența poate fi activată de către un stat membru solicitant doar în ultimă instanță, în cazul în care toate opțiunile furnizate de piață au fost epuizate sau dacă este evident că doar măsurile bazate pe piață nu sunt suficiente pentru a preveni o deteriorare suplimentară a situației alimentării cu energie electrică, în special atunci când nu reușește să furnizeze energia electrică necesară pentru a proteja siguranța publică și securitatea personală. În plus, trebuie să fi fost epuizate măsurile naționale din planul de pregătire pentru riscuri al statului membru solicitant.

1.2. Temeiul juridic

Articolul 15 alineatul (7) din regulament prevede că, după consultarea GCEE și a ACER, Comisia trebuie să furnizeze orientări fără caracter obligatoriu privind elementele esențiale ale compensației echitabile menționate la alineatele (3)-(6) și privind alte elemente esențiale ale dispozițiilor tehnice, juridice și financiare menționate la alineatul (3), precum și privind principiile de asistență reciprocă menționate la alineatul (2).

1.3. Domeniul de aplicare al orientărilor

Articolele 12 și 15 din regulament semnalează mai multe elemente și aspecte ale mecanismului de asistență, care trebuie să fie adoptate de comun acord și incluse în acordurile regionale și bilaterale. Totuși, regulamentul acordă statelor membre o marjă largă de apreciere în ceea ce privește conținutul acestor măsuri coordonate și, în consecință, conținutul asistenței pe care o furnizează. Rămâne la latitudinea statelor membre să decidă și să convină asupra unor astfel de măsuri coordonate, în special cu privire la dispozițiile tehnice, juridice și financiare necesare pentru punerea lor în aplicare.

Oferirea de orientări utile cu privire la aceste aspecte și la orice elemente suplimentare care pot fi incluse în aceste acorduri necesită, în primul rând, o mai bună înțelegere a situației în care ar putea fi declanșat mecanismul de asistență, precum și a eforturilor și principiilor de bază care ar putea preveni apariția unei astfel de situații. Actualele orientări fără caracter obligatoriu nu furnizează și nu pot furniza o listă exhaustivă și prescriptivă adecvată pentru toate statele membre, deoarece acestea trebuie să aibă libertatea de a alege soluțiile care se potrivesc cel mai bine capacităților, cadrelor existente, situației și priorităților lor. În schimb, ele recomandă utilizarea unui set de elemente necesare și opționale și descriu posibilele moduri de aplicare a anumitor măsuri de asistență.

Abordarea propusă este ca statele membre să întemeieze măsurile coordonate pe cadrele naționale și procedurile existente ori de câte ori este posibil, și să le adapteze după cum este necesar în scopuri care țin de asistență. Acestea pot include utilizarea platformelor sau a mecanismelor existente pentru măsurile părții de consum sau mecanisme existente de compensare ale clienților.

2. DISPOZIȚII JURIDICE, TEHNICE ȘI FINANCIARE

2.1. Dispoziții juridice

Obiectivul este să se asigure securitatea juridică tuturor părților implicate în furnizarea sau primirea de energie electrică într-o criză de energie electrică. Statele membre implicate în aplicarea mecanismului de asistență sunt sfătuite să pună în aplicare măsuri juridice clare, transparente și eficace, astfel încât părțile interesate să cunoască normele și procedurile pentru asistența transfrontalieră.

Articolul 12 din regulament prevede că planurile de pregătire pentru riscuri includ măsuri regionale și, după caz, măsuri bilaterale pentru a asigura prevenirea sau gestionarea în mod corespunzător a crizelor de energie electrică cu impact transfrontalier. Atunci când stabilesc măsuri juridice, statele membre pot, de asemenea, să ia în considerare posibilitatea creării de subgrupuri într-o regiune (5), care să fie alcătuite din statele membre care dispun de capacitatea tehnică de a-și furniza reciproc asistență. Acest lucru se datorează faptului că nu toți membrii unei regiuni mai mari vor fi în mod necesar capabili să furnizeze energie electrică unui alt stat membru aflat în criză. Astfel, nu este necesar să se încheie acorduri regionale privind măsuri transfrontaliere concrete cu toate statele membre dintr-o regiune, ci doar cu cele care au capacitatea tehnică de a oferi asistență. Măsurile bilaterale trebuie convenite între statele membre care sunt conectate direct, dar nu fac parte din aceeași regiune.

Pot exista situații speciale în care un stat membru nu este conectat în mod direct la niciun alt stat membru. Cu proiectele de infrastructură pentru interconexiuni în curs de elaborare, acest lucru se poate schimba. În cazul în care interconectările devin funcționale după adoptarea planurilor de pregătire pentru riscuri, statele membre în cauză vor trebui să pună în aplicare dispozițiile juridice, financiare și tehnice prevăzute la articolul 15 din regulament în cel mai scurt timp și să își actualizeze planurile de pregătire pentru riscuri pentru a le reflecta.

2.1.1. Statele membre vizate

Statele membre vizate de mecanismul de asistență sunt:

—	statul membru care a solicitat asistență și

—	toate statele membre care dispun de capacitatea tehnică de a furniza asistență în cadrul aceleiași regiuni (cu un acord regional) și statele membre cu acorduri bilaterale (conectate cu statul membru solicitant, dar care nu aparțin aceleiași regiuni).

În cazul în care statul membru solicitant a încheiat un acord regional și/sau un acord bilateral, atunci trebuie să își comunice nevoia de asistență tuturor statelor membre care pot oferi o astfel de asistență.

2.1.2. Cerere de asistență

întrucât crizele de energie electrică necesită răspunsuri rapide, cererea de asistență trebuie să fie concisă, standardizată și să conțină o cantitate minimă de informații necesare. În mod ideal, statele membre care încheie un acord regional sau bilateral pot conveni asupra unui model de cerere și îl pot anexa la acord. Următoarele informații par a fi minimul necesar pentru a răspunde la o cerere de asistență:

—	numele statului membru solicitant, inclusiv al entității responsabile și al persoanei sau persoanelor de contact;

—	numele operatorului de transport și de sistem (OST) și al operatorului pieței de energie electrică desemnat (OPEED) și persoana sau persoanele de contact responsabile;

—	indicarea deficitului preconizat în ceea ce privește energia și puterea electrică (măsurat într-o unitate convenită de comun acord) și durata anticipată a acestui deficit;

—	indicarea de către statul membru solicitant a liniei de interconexiune preferabile sau a punctelor de livrare, dacă este cazul (de exemplu, pentru generatoarele mobile);

—

pentru unele instrumente tehnice specifice convenite (cerere de reactivare a centralelor electrice suspendate, transfer de generatoare mobile, activarea rezervelor strategice etc.), o cerere care să indice calendarul primei livrări posibile și durata anticipată a desfășurării operațiunilor de aprovizionare (indicându-se perioada anticipată în care statul membru care oferă asistență va asigura asistența);

—	o trimitere la angajamentul asumat de statul membru solicitant de a plăti o compensație pentru asistență.

2.1.3. Utilizatorii de energie electrică care au dreptul să primească protecție specială împotriva deconectării din motive de siguranță publică și securitate personală

Articolul 11 din regulament descrie măsurile care trebuie incluse în planurile de pregătire pentru riscuri în ceea ce privește măsurile naționale pentru prevenirea crizei de energie electrică, pregătirea pentru o astfel de criză și atenuarea acesteia. Alineatul (1) litera (h) permite statelor membre să specifice, în ceea ce privește siguranța publică și securitatea personală, categoriile de utilizatori de energie electrică care au dreptul să primească protecție specială împotriva deconectării, în conformitate cu dreptul intern, și să justifice necesitatea unei astfel de protecții. „Siguranța publică și securitatea personală” se referă la bunăstarea și protecția publicului larg și vizează prevenirea și protecția împotriva pericolelor asociate cu utilizatorii care au dreptul să primească protecție specială împotriva deconectării.

Pentru a proteja siguranța publică și securitatea personală, statele membre trebuie să stabilească măsuri speciale pentru a asigura continuitatea alimentării cu energie electrică având în vedere:

—	nevoia critică la nivel național, regional sau local;

—	problemele de sănătate și siguranță publică;

—	potențialele daune catastrofale sau un risc ridicat de probleme semnificative de siguranță (datorate, de exemplu, riscurilor de mediu);

—	potențiala expunere la pericolele de securitate;

—	capabilitățile tehnice pentru deconectările selective.

În conformitate cu regulamentul, statele membre pot defini în legislația națională categoriile de utilizatori de energie electrică care au dreptul să primească protecție specială împotriva deconectării. Atunci când definesc aceste categorii, statele membre trebuie să țină seama de durata și amploarea crizei, ceea ce poate influența lista utilizatorilor de energie electrică care au dreptul să primească protecție specială împotriva deconectării. În cazul în care depășește o anumită perioadă de timp sau se extinde dincolo de un anumit domeniu, criza poate pune în pericol viața, securitatea sau sănătatea unor segmente mai mari ale populației. În orice caz, lista utilizatorilor de energie electrică care au dreptul să primească protecție specială împotriva deconectării trebuie să fie clar definită în planurile de pregătire pentru riscuri, inclusiv categoria utilizatorilor care pot fi incluși doar în cazul unei crize extinse de lungă durată. Lista trebuie să fie în concordanță cu scenariile de risc identificate la nivel național și regional, incluse în planurile de pregătire pentru riscuri, și cu impactul estimat al acestora.

Exemple de utilizatori de energie electrică care ar putea avea dreptul să primească protecție specială împotriva deconectării sunt:

—

Sectorul energetic:

—	Subsectorul energiei electrice: cerințele critice ale sistemului de energie electrică, în special cele privind menținerea capacității de generare și a securității nucleare, și dispeceratele

—	Subsectorul gazelor: instalații principale ale sistemului de gaze naturale pentru a menține siguranța instalațiilor de gaze și dispeceratele

—	Rafinării de petrol și stații esențiale de pompare a petrolului pentru menținerea siguranței instalațiilor

—

Sectorul transporturilor:

—	Transport aerian: principalele aeroporturi și instalații de control asociate

—	Transport feroviar:operațiuni feroviare semnificative, dacă depind de alimentarea generală cu energie electrică

—	Transport rutier: sisteme de control al gestionării traficului și semnalizare rutieră

—	Transport maritim: principalele porturi și docuri și instalații de control asociate

—	Sectorul sănătății: instituții de asistență medicală, inclusiv spitale și clinici private

—	Distribuția apei: instalații esențiale de apă și de canalizare

—	Servicii digitale și de telecomunicații acolo unde există o necesitate națională de menținere a funcționării

—

Securitate și siguranță:

—	Servicii de urgență de importanță națională/regională

—	Instalații de protecție civilă

—	Unități ale forțelor armate, în special cele care oferă asistență în materie de protecție civilă

—	Servicii penitenciare publice sau private

—	Instalații administrative acolo unde există o necesitate națională de menținere a funcționării

—	Servicii financiare acolo unde există o necesitate națională sau la nivelul UE de menținere a funcționării

—	Amplasamentele cu procese industriale care nu pot fi susținute cu generatoare de rezervă, dacă deconectarea ar putea cauza probleme semnificative de siguranță.

Pentru țările care definesc în legislația națională utilizatorii de energie electrică care au dreptul să primească protecție specială împotriva deconectării, lista trebuie să fie actualizată, cu consumul estimat pentru fiecare element.

Se recomandă să se asigure faptul că utilizatorii de energie electrică care au dreptul să primească protecție specială împotriva deconectării dispun, de asemenea, de măsuri solide privind continuarea activității pentru a menține furnizarea adecvată de servicii în cazul unei crize de energie electrice și nu se bazează exclusiv pe măsurile din cadrul planurilor de pregătire pentru riscuri.

Toți utilizatorii de energie electrică care au dreptul să beneficieze de protecție specială împotriva deconectării trebuie, de asemenea, să își reducă sarcina cât mai mult cu putință în cazul unei crize de energie electrică. În cazul în care situația se deteriorează și riscul de deficit de aprovizionare pentru acești utilizatori de energie electrică este iminent, trebuie să se acorde prioritate prevenirii pierderilor de vieți și reducerii la minimum a riscului de dezastre care ar putea implica pierderea de vieți sau prejudicii majore.

2.1.4. Începutul și sfârșitul furnizării asistenței

Articolul 15 alineatul (3) din regulament prevede că statele membre trebuie să se pună de acord cu privire la factorul declanșator pentru orice asistență și pentru suspendarea acesteia. Acest lucru trebuie efectuat sub rezerva dispozițiilor tehnice, juridice și financiare necesare.

Articolul 2 punctul 9 din regulament definește „criza de energie electrică” ca o situație actuală sau iminentă în care există un deficit semnificativ de energie electrică, astfel cum este definit și descris de statele membre în planurile lor de pregătire pentru riscuri sau în care este imposibil să se furnizeze energie electrică clienților. După declararea unei crize de energie electrică de către autoritatea competentă a statului membru în cauză, toate măsurile convenite trebuie să fie puse în aplicare în cea mai mare măsură posibilă.

Factorul declanșator pentru solicitarea de asistență trebuie definit în raport cu orice situație existentă sau iminentă, atunci când se preconizează că măsurile care nu se bazează pe piață sunt necesare pentru a evita sau a reduce la minimum impactul crizei de energie electrică.

În special, în cazul în care categoriile de utilizatori de energie electrică care au dreptul să primească protecție specială împotriva deconectării sunt definite în legislația națională, factorul declanșator pentru solicitarea de asistență trebuie definit în raport cu o situație existentă sau iminentă în care un stat membru nu poate asigura protecție împotriva deconectării pentru categoriile de utilizatori de energie electrică specificate în ceea ce privește siguranța publică și securitatea personală, în pofida tuturor măsurilor naționale bazate pe piață și a celor care nu se bazează pe piață. Pentru statele membre care nu definesc în legislația națională categoriile de utilizatori de energie electrică care au dreptul să primească protecție specială împotriva deconectării, factorul declanșator pentru solicitarea de asistență trebuie definit în raport cu o situație existentă sau iminentă în care un stat membru nu poate furniza cantitatea de energie electrică necesară în scopul protejării siguranței publice și a securității personale ale acestuia.

Pentru fiecare scenariu de risc identificat în planul de pregătire pentru riscuri, statele membre trebuie să specifice evenimentul declanșator. Acesta poate fi un eveniment operațional sau neoperațional. Evenimentele operaționale pot fi pierderea posibilității de control, lipsa echilibrului între generare și consum, lipsa rezervelor sau incapacitatea de a furniza energie electrică din cauza daunelor fizice provocate unor părți ale sistemelor. Evenimentele neoperaționale pot să fie, de exemplu, amenințări externe la adresa securității.

Riscul de utilizare abuzivă a mecanismului de asistență printr-o cerere nejustificată de asistență este foarte mic, din cauza condițiilor stricte care trebuie îndeplinite pentru ca mecanismul de asistență să fie declanșat.

Fără a aduce atingere măsurilor convenite de statele membre în acordurile regionale sau bilaterale respective, obligația de a furniza asistență trebuie să înceteze atunci când:

—

statul membru care a solicitat asistență informează statul sau statele membre care oferă asistență că se află din nou în poziția de a furniza energie electrică utilizatorilor săi de energie electrică care au dreptul să beneficieze de protecție specială împotriva deconectării sau de a asigura furnizarea de energie electrică necesară în scopul protejării siguranței publice și a securității personale;

—

statul membru care oferă asistență nu își mai poate aproviziona propriii utilizatori de energie electrică, în special utilizatorii care au dreptul să beneficieze de protecție specială împotriva deconectării sau nu mai poate asigura furnizarea de energie electrică în scopul protejării siguranței publice și a securității personale, din cauza deteriorării propriului sistem.

De asemenea, este posibil ca, în pofida unei crize acute de energie electrică în curs, statul membru care a solicitat asistență inițial să decidă să solicite suspendarea asistenței, deoarece, de exemplu, nu își poate permite să plătească.

2.1.5. Roluri și responsabilități

Responsabilitatea finală pentru gestionarea mecanismului de asistență trebuie să revină statelor membre. Aceasta include, în special, decizia de a solicita asistență și monitorizarea globală a modului în care entitățile responsabile pentru sarcini specifice exploatează mecanismul. Regulamentul nu impune crearea de noi entități specifice. Se recomandă statelor membre să aloce responsabilitățile, de preferință, entităților existente sau, în circumstanțe speciale, unor noi entități, ținându-se seama de structura organizatorică a acestora și de experiența în materie de gestionare a crizelor și de intervenție în caz de urgență. În vederea reducerii costurilor, în special pentru a evita costurile fixe, statele membre trebuie să se bazeze pe mecanismele existente, atunci când este posibil. Principiul călăuzitor în această privință trebuie să fie asigurarea asistenței în mod eficient și eficace.

Autoritățile competente în temeiul regulamentului sunt responsabile de punerea în aplicare a cadrului, cu sarcini și responsabilități atribuite în mod clar actorilor respectivi precum coordonatorul național în caz de criză, coordonatorul sau o echipă alcătuită din managerii crizelor de energie electrică relevanți la nivel național, operatorii de transport și de sistem, autoritatea națională de reglementare și întreprinderile din domeniul energiei electrice. Autoritățile competente sunt, de asemenea, cel mai bine plasate pentru a pregăti acordurile regionale și bilaterale împreună cu autoritățile competente din alte state membre. Aceste acorduri vor constitui temeiul juridic al asistenței, inclusiv plata unei compensații și decontarea după asigurarea asistenței. Statele membre și autoritățile lor competente sunt, de asemenea, cel mai bine plasate să fie responsabile pentru trimiterea sau primirea cererilor de asistență, pentru coordonarea măsurilor și pentru trimiterea notificărilor în cazul în care cererea de asistență a fost suspendată. Răspunderea financiară pentru compensație trebuie, de asemenea, să le revină în cele din urmă statelor membre, pentru a oferi garanții suficiente de plată promptă a unei compensații echitabile.

Sub rezerva constrângerilor tehnice și juridice din fiecare stat membru, autoritățile naționale de reglementare sunt cele mai în măsură să conducă sau cel puțin să se implice în procesul calculării costurilor compensării. Operatorii de transport și de sistem ar trebui, de preferință, să fie responsabili de distribuirea cantităților necesare de energie electrică într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor.

Operatorii de transport și de sistem, cu sprijinul centrelor regionale de coordonare și al coordonatorilor regionali de securitate (în așteptarea înființării centrelor regionale de coordonare) sunt cei mai în măsură să își asume responsabilitatea pentru coordonarea tuturor aspectelor tehnice și să pună în aplicare toate măsurile operaționale necesare în cazul în care este aplicată asistența. Entitatea din statul membru care este responsabilă pentru furnizarea de asistență ar putea fi, de asemenea, responsabilă pentru colectarea cererilor de energie electrică și a costurilor suplimentare, verificarea și canalizarea acestora către entitatea din statul membru care a beneficiat de asistență. În acest context, ar fi utilă o abordare de tipul „ghișeului unic”. Statele membre sunt invitate să identifice și să convină cu privire la entitatea responsabilă de colectarea și direcționarea cererilor de compensare pentru restricționarea aprovizionării.

Dacă se prevede un mediator în acordurile regionale și bilaterale încheiate între statele membre, toate părțile s-ar simți mai asigurate cu privire la plata și calculul costurilor de compensare. Rolul mediatorului ar fi să contribuie la soluționarea oricărui dezacord cu privire la cuantumul compensației care urmează să fie plătită.

2.1.6. Forma juridică a acordurilor regionale și bilaterale

Nu există nicio obligație explicită în ceea ce privește forma juridică a acordurilor regionale și bilaterale. Statele membre au libertatea de a găsi o formă juridică care creează drepturi și obligații între ele, în cazul în care se aplică mecanismul de asistență. Dreptul de a solicita asistență și obligația de a asigura asistență sunt prevăzute la articolele 14 și 15 din regulament. Acordurile regionale și bilaterale vor defini modul în care vor fi exercitate aceste drepturi și obligații stabilite în legislația Uniunii. Acordurile ar trebui să fie operaționale, nu de natură politică. În funcție de cerințele prevăzute de dreptul intern al fiecărui stat membru, în scopul implementării, poate fi suficient ca autoritățile competente să încheie un acord administrativ cu caracter obligatoriu. Acest lucru ar putea include dispozițiile acordului regional sau bilateral existent, acordurile contractuale între operatorii de transport și de sistem sau condițiile specifice de acordare a licențelor pentru entitățile de energie electrică, cu condiția ca acestea să fie supravegheate de către autoritățile competente relevante. Pe de altă parte, un instrument juridic fără caracter obligatoriu, cum ar fi un memorandum de înțelegere, nu ar fi suficient în sine, deoarece nu creează obligații juridice între participanți. Prin urmare, dacă se recurge numai la acordurile sub forma unui memorandum nu se îndeplinesc cerințele articolului 15 privind crearea unui sistem de asistență obligatoriu din punct de vedere juridic, acestea putând fi interpretate ca o formă insuficientă de punere în aplicare dispozițiilor articolului 15 (6).

2.1.7. Asistență înainte de încheierea unor acorduri regionale și bilaterale

În conformitate cu articolul 15 din regulament, în cazul unei crize de energie electrică în care statele membre nu au convenit încă asupra unor măsuri coordonate și asupra unor acorduri tehnice, juridice și financiare, statele membre trebuie să convină asupra unor măsuri și acorduri ad hoc, inclusiv în ceea ce privește compensația echitabilă. În cazul în care un stat membru solicită asistență înainte să fi fost convenite astfel de măsuri și acorduri, acesta trebuie să se angajeze, înainte de a primi asistență, să plătească o compensație echitabilă.

2.1.8. Tratamentul informațiilor confidențiale

Orice procedură care implică statele membre sau autoritățile lor, menționată în regulament, este pusă în aplicare de către acestea în conformitate cu normele aplicabile, inclusiv cu normele naționale referitoare la tratarea informațiilor și a proceselor confidențiale. Dacă acest lucru conduce la o situație în care informațiile nu pot fi dezvăluite, inclusiv în cadrul planurilor de pregătire pentru riscuri, statul membru sau autoritatea în cauză poate furniza un rezumat neconfidențial al acestor informații sau, la cerere, are obligația de a face acest lucru.

Comisia, ACER, GCEE, ENTSO-E, statele membre, autoritățile competente, autoritățile naționale de reglementare și alte organisme, entități sau persoane relevante, care primesc informații confidențiale în temeiul regulamentului, trebuie să asigure păstrarea confidențialității informațiilor sensibile.

2.2. Acorduri tehnice

Scopul acordurilor tehnice este de a descrie toate dispozițiile și condițiile tehnice necesare care să permită funcționarea concretă a mecanismului de asistență. Acest lucru necesită schimbul prealabil obligatoriu de informații privind capacitatea tehnică și constrângerile infrastructurii energetice relevante și cantitățile de energie electrică teoretice maxime relevante pentru asistență, împreună cu o evaluare a constrângerilor tehnice care ar face dificilă asigurarea asistenței. În cazul în care există constrângeri tehnice sau de altă natură, statele membre sunt încurajate să identifice și să convină asupra unor soluții reciproc acceptabile, care să fie aplicate pentru a asigura capacitatea interzonală necesară în cazul în care se declanșează mecanismul de asistență.

În funcție de constrângerile tehnice din fiecare stat membru, este posibil ca operatorii de transport și de sistem, cu sprijinul centrului regional de coordonare, să fie cei mai în măsură să își asume responsabilitatea pentru coordonarea tuturor aspectelor tehnice și să pună în aplicare toate măsurile operaționale necesare, pe baza cunoștințelor lor cu privire la sistemele lor de energie electrică și cu privire la sistemele lor de cooperare transfrontalieră existente în caz de urgență (7). Aceste structuri de cooperare, acordurile și experiența existente trebuie să servească drept bază pentru acordarea de asistență. În orice caz, un cadru general trebuie să fie clar identificat (în cazul în care există deja) sau instituit, inclusiv condițiile tehnice, astfel încât cooperarea necesară să poată fi realizată în condiții de securitate juridică. Datele tehnice din planurile de pregătire pentru riscuri pot fi actualizate, după cum este necesar.

2.2.1. Soluții tehnice și coordonare [articolul 15 alineatul (2)]

Se pot adopta soluții și acorduri tehnice pentru diferitele părți ale infrastructurii într-un anumit stat membru. Acest lucru va oferi o imagine clară asupra asistenței disponibile, asupra constrângerilor tehnice prezente și o mai bună estimare a costurilor de punere în aplicare a fiecărei măsuri (dacă este cazul). Deoarece potențialele situații de criză pot fi foarte diferite, este important ca statele membre să aibă o gamă largă de opțiuni și instrumente disponibile. În acordurile tehnice poate fi descrisă o listă orientativă și neexhaustivă a soluțiilor tehnice, astfel încât părțile să fie la curent cu acțiunile care ar putea fi întreprinse înainte și în timpul unei situații de urgență în scopuri ce țin de asistență. Simulările măsurilor de asistență pot fi benefice pentru pregătirea în vederea unor astfel de situații.

Liniile directoare privind operarea sistemului (8) și codul de rețea privind starea de urgență și restaurarea sistemului electroenergetic (9) constituie un manual detaliat de reguli care reglementează modul în care operatorii de transport și de sistem și alte părți interesate relevante trebuie să acționeze și să coopereze pentru a asigura securitatea sistemului. De asemenea, acestea armonizează standardele tehnice și protocoalele de urgență ale operatorilor de transport și de sistem în fiecare zonă sincronă. Aceste norme tehnice vizează să asigure faptul că cea mai mare parte a incidentelor legate de energia electrică sunt tratate în mod eficace la nivel operațional. Pentru a aborda situațiile de criză în domeniul energiei electrice care ar putea avea o amploare și un impact mai mari acolo unde doar normele pieței și normele de operare a sistemului nu mai sunt suficiente, statele membre trebuie să convină asupra unor măsuri specifice care să nu se limiteze la responsabilitatea operatorilor de transport și de sistem de a preveni, de a se pregăti pentru astfel de situații și de a le gestiona. Chiar și pe parcursul acestor situații de criză, trebuie respectate normele care reglementează piața internă și normele de operare a sistemului incluse în liniile directoare privind operarea sistemului și în codul de rețea privind starea de urgență și restaurarea sistemului electroenergetic (care reglementează restricționarea tranzacțiilor, limitarea furnizării de capacitate interzonală pentru alocarea capacității sau limitarea furnizării de programe).

Codul de rețea privind starea de urgență și restaurarea sistemului electroenergetic stabilește cerințele pentru gestionarea de către operatorii de transport și de sistem a stărilor de urgență, de colaps și de restaurare și pentru coordonarea operării sistemului pe teritoriul Uniunii în astfel de stări, inclusiv procedura de suspendare a activităților de piață, planul de apărare și planul de restaurare. Planul de apărare a sistemului este ansamblul de măsuri tehnice și organizatorice care trebuie luate pentru a preveni propagarea sau deteriorarea unei perturbații în sistemul de transport, în vederea evitării unei perturbații la nivel de stare de zonă extinsă și a unei stări de colaps.

Soluțiile și acordurile tehnice trebuie să valorifice pe deplin oportunitățile oferite de cooperarea regională. Prin urmare, aceste acorduri trebuie să includă etapele tehnice convenite necesare pentru a preveni criza, precum și etapele tehnice convenite necesare pentru a atenua efectele acesteia și pentru a evita escaladarea acesteia atunci când criza s-a produs.

Unele dintre soluțiile tehnice sunt preventive, adică elaborate cu mult timp în avans pentru a reduce la minimum riscul unor crize viitoare (de exemplu, dezvoltarea de produse pentru redispecerizare pe timp de iarnă în cazul unor evenimente extreme sau modificarea duratei unei întreruperi planificate). Altele sunt utilizate chiar înainte de eveniment, adică atunci când există dovezi cu privire la posibilitatea producerii crizei (în etapa de pregătire). În sfârșit, în momentul perturbării sunt puse în aplicare alte soluții pentru a limita sau a scurta durata efectelor crizei.

Pentru fiecare soluție tehnică, se recomandă ca planurile de pregătire pentru riscuri să includă informații privind capacitatea acesteia (GWh/săptămână), indiferent dacă a fost sau nu deja verificată în practică, timpul de pornire de la decizie la aplicare, durata potențială, entitatea responsabilă pentru fiecare măsurătoare, dependența de alte măsuri, efectele secundare și orice alte observații. Pentru soluțiile care nu se bazează pe piață, în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) litera (g), trebuie indicat modul în care acestea respectă cerințele prevăzute la articolul 16.

Atunci când criza este declarată existentă sau iminentă, va trebui să existe o coordonare între operatorii de transport și de sistem relevanți, OPEED, operatorii de sisteme de distribuție (OD), coordonatorii de urgență la nivel național, autoritățile competente și entitățile implicate în furnizarea de energie electrică. Aceștia trebuie să se implice suficient de devreme în discuțiile privind clauzele de asistență și, eventual, să fie însărcinați să conlucreze pentru a aplica acordurile de asistență.

În cazuri excepționale în care capacitatea interzonală a fost oferită pe piață, dar a rămas neutilizată, operatorii de transport și de sistem trebuie să aibă dreptul de a utiliza aceste capacități.

2.2.2. Informații tehnice în alerta timpurie și declararea unei crize de energie electrică (articolul 14) și metodologia de estimare în conformitate cu articolul 15 alineatul (3) (care trebuie reevaluată pe baza capacității tehnice de livrare imediat ce a fost solicitată asistența în timpul crizei)

Din motive de transparență și ca bază pentru discuțiile privind asistența solicitată, statele membre trebuie să informeze alte state membre în cadrul acordului lor regional și al oricărui acord bilateral suplimentar (adică potențiali furnizori de asistență) cu privire la cantitățile de energie electrică teoretice maxime pe care le-ar putea solicita, starea și limita capacității interzonale, perioada posibilă în care va fi solicitată asistența și factorul declanșator pentru asistență. Cu toate acestea, cantitățile exacte de energie electrică necesare, solicitate și disponibile vor fi cunoscute doar după declanșarea mecanismului de asistență. În vederea calculării acestor cantități de energie electrică teoretice maxime, trebuie luate în considerare cel puțin următoarele elemente:

—	indicarea deficitului preconizat în ceea ce privește energia și puterea electrică și durata anticipată a acestui deficit ca urmare a indisponibilității capacității de generare și/sau interzonale;

—	indicarea incertitudinii deficitului preconizat care este o funcție a predictibilității limitate a generării de energie variabilă din surse regenerabile, a previzibilității limitate a cererii reale, precum și a posibilității unor întreruperi neplanificate ale activelor de producție;

—

caracteristici specifice ale sistemului statelor membre: starea conductelor de interconectare, dacă este cazul (în caz de întrerupere), nivelul rezervoarelor hidroelectrice și evoluția preconizată a acestora, capacitatea de stocare, posibilitățile de răspuns al părții de consum, posibilitatea deficitului de combustibil etc.;

—

orice altă caracteristică operațională esențială care poate fi afectată de criză (de exemplu, o penurie de gaze naturale ar putea afecta capacitățile de control al frecvenței ale unei anumite zone sau ar putea reduce cantitățile disponibile de rezerve pentru a asigura stabilitatea frecvenței și rezervele automate pentru restabilirea frecvenței).

Un bun punct de plecare pentru analiza cantităților potențiale de energie electrică poate fi reprezentat de ultimele evaluări de adecvare sezonieră și pe termen scurt. Informațiile anterioare trebuie actualizate atunci când sunt disponibile informații noi și atunci când se produce efectiv criza, pentru a reevalua cerințele și starea sistemului.

2.2.3. Securitatea operațională a rețelelor

Scenariile de risc pot avea în vedere mai multe evenimente extreme, alte contingențe excepționale și contingențe în afara razei de acțiune care nu sunt luate în considerare în lista de contingențe (10), sau încălcări ale limitelor de siguranță în funcționare care trebuie luate în considerare. Ar trebui efectuată o evaluare specifică pentru a determina potențialele situații care nu țin de securitate și potențialele linii de acțiune pentru a le aborda.

Acordurile pot furniza o descriere a posibilităților tehnice și a restricțiilor din rețelele de energie electrică individuale care trebuie menținute pentru ca sistemul de energie electrică să poată funcționa în condiții de siguranță și în mod fiabil. Aceasta este o informație importantă, atât pentru statele membre care asigură asistență, cât și pentru cele care primesc asistență.

2.2.4. Respectarea normelor pieței

În conformitate cu articolul 16 din regulament, măsurile întreprinse pentru a preveni sau a atenua situațiile de criză de energie electrică trebuie să respecte normele care reglementează piața internă a energiei electrice și operarea sistemului. În special, piețele trebuie să rămână active iar măsurile care se bazează pe piață trebuie să fie respectate în cea mai mare măsură posibil, adică prețurile trebuie să respecte condițiile de cerere și ofertă, iar accesul la conductele de interconectare transfrontaliere trebuie să rămână deschis în condiții standard. Prețurile ridicate (în ore de deficit) trebuie considerate normale în funcționarea piețelor de energie electrică, deoarece constituie un instrument-cheie pentru declanșarea aducerii energiei electrice suplimentare în rețea și pentru satisfacerea cererii, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

În același mod, trebuie respectate liniile directoare privind operarea sistemului pentru stările normale și de alertă ale sistemului, iar codul de rețea privind starea de urgență și restaurarea sistemului electroenergetic trebuie respectat în caz de urgență, de colaps și de restaurare.

2.2.5. Activarea măsurilor care nu se bazează pe piață

În conformitate cu articolul 16 din regulament, măsurile care nu se bazează pe piață pot fi activate într-o situație de criză de energie electrică:

—	doar în ultimă instanță dacă toate opțiunile furnizate de piață au fost epuizate; sau

—	în cazul în care, singure, măsurile bazate pe piață nu sunt suficiente pentru a preveni o deteriorare semnificativă suplimentară a situației alimentării cu energie electrică.

În plus, măsurile care nu se bazează pe piață nu trebuie să denatureze în mod nejustificat concurența și funcționarea eficace a pieței interne a energiei electrice. Ele trebuie să fie necesare, proporționale, nediscriminatorii și temporare. Măsurile nebazate pe piață care constituie o limitare a fluxurilor de energie electrică între statele membre nu pot depăși măsurile enumerate la punctul 2.2.5.1 și pot fi inițiate numai în conformitate cu normele menționate la punctul respectiv.

Măsurile care nu se bazează pe piață trebuie activate cât mai târziu posibil, ținând seama de cele mai actualizate informații cu privire la situația sistemului electroenergetic (starea sistemului și previziuni). În plus, trebuie să se acorde suficient timp pentru a comunica cu statele membre, cu operatorii de transport și de sistem, cu părțile interesate relevante și cu operatorii pieței de energie electrică desemnați din regiune și pentru a se lua măsurile necesare. Durata măsurilor care nu se bazează pe piață trebuie să fie cât mai scurtă cu putință, iar orele relevante pentru aplicarea lor trebuie stabilite în prealabil.

2.2.5.1. Măsuri care nu se bazează pe piață ce constituie o limitare a fluxurilor de energie electrică între statele membre

Restricționarea tranzacțiilor poate fi efectuată în următoarele cazuri:

(a)

restricționarea capacității interzonale deja alocate [astfel cum se prevede la articolul 51 din Regulamentul (UE) 2016/1719 al Comisiei din 26 septembrie 2016 de stabilire a unei orientări privind alocarea capacităților pe piața pe termen lung (11) și articolul 72 din Regulamentul (UE) 2015/1222 al Comisiei din 24 iulie 2015 de stabilire a unor linii directoare privind alocarea capacităților și gestionarea congestiilor (12)];

(b)

limitarea furnizării de capacitate interzonală pentru alocarea de capacitate, [astfel cum se prevede la articolul 16 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2019/943 și la articolul 35 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/2196 al Comisiei din 24 noiembrie 2017 de stabilire a unui cod de rețea privind starea de urgență și restaurarea sistemului electroenergetic (13)] sau

(c)	limitarea furnizării de programe după rezultatul piețelor pe ziua următoare sau intrazilnice [astfel cum se prevede la articolul 111 alineatul (1) și la articolul 111 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/1485 al Comisiei (14)].

Subsecțiunile de mai jos descriu normele existente aplicabile fiecărui caz.

(a)	Restricționarea capacității interzonale deja alocate [astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2016/1719 și în Regulamentul (UE) 2015/1222]

Articolul 51 din Regulamentul (UE) 2016/1719 de stabilire a unei orientări privind alocarea capacităților pe piața pe termen lung prevede că toți operatorii de transport și de sistem trebuie să elaboreze norme de alocare armonizate pentru drepturile de transport pe termen lung. Normele de restricționare a capacităților interzonale pe termen lung sunt stabilite la titlul 9 din normele de alocare armonizate (15).

Articolul 72 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2015/1222 de stabilire a unor linii directoare privind alocarea capacităților și gestionarea congestiilor prevede că restricționarea capacității interzonale alocate este posibilă doar în caz de forță majoră sau într-o situație de urgență în care OTS-urile acționează rapid și redispecerizarea sau comercializarea în contrapartidă nu sunt posibile. În toate cazurile, restricționarea se efectuează într-o manieră coordonată în urma comunicării cu toate OTS-urile direct implicate. Articolul 72 alineatul (3) stabilește modul în care restricționarea trebuie compensată.

(b)	Limitarea furnizării de capacitate interzonală pentru alocarea de capacitate [astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2019/943 și în Regulamentul (UE) 2017/2196]

Limitarea furnizării de capacitate interzonală pentru alocarea de capacitate este posibilă numai atunci când se preconizează că sistemul de transport nu va fi readus la starea normală sau de alertă.

(c)	Limitarea furnizării de programe [astfel cum prevede Regulamentul (UE) 2017/1485]

Limitarea programelor din cauza problemelor locale din rețeaua fizică sau din sistemele TIC (instrumente și mijloace de comunicare) trebuie comunicată cât mai curând posibil. În cazul problemelor legate de TIC, trebuie să fie instituite canale alternative de comunicare sau proceduri de rezervă pentru a limita impactul problemelor legate de TIC. În cazul unei probleme în rețeaua fizică care produce o limitare a programelor, planurile de pregătire pentru riscuri la nivel național trebuie să definească procedura pentru gestionarea și compensarea acesteia.

2.2.5.2. Suspendarea pieței

Articolul 35 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/2196 de stabilire a unui cod de rețea privind starea de urgență și restaurarea sistemului electroenergetic definește cazurile în care pot fi suspendate activitățile de piață.

Articolul 35 alineatul (2) enumeră activitățile de piață pe care OTS le poate suspenda temporar. OTS-urile dintr-o regiune trebuie să cadă de acord asupra deciziei privind suspendarea fiecăreia dintre activități și asupra raționamentului care stă la baza deciziei respective.

Măsurile de criză convenite la nivel regional sau bilateral sau măsurile naționale care nu se bazează pe piață nu trebuie să conducă la suspendarea operațiunilor de piață din alte motive decât cele enumerate la articolul 35 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/2196 de stabilire a unui cod de rețea privind starea de urgență și restaurarea sistemului electroenergetic.

2.3. Acorduri financiare

Acordurile financiare trebuie să asigure că energia electrică furnizată în temeiul mecanismului de asistență este plătită la un preț adecvat. Aceste modalități ar putea include calculul costurilor, compensațiile pentru asistență (inclusiv compensațiile pentru restricționarea alimentării) și procedurile de plată care vor identificate și stabilite între entitățile relevante.

Dispozițiile financiare nu trebuie să introducă stimulente neloiale, care în sine pot determina necesitatea unei asistențe. Compensațiile pentru asistență nu trebuie să acopere mai mult decât costurile suportate efectiv; ele nu pot deveni o sursă de profit pentru entitatea furnizoare. Statul membru care beneficiază de asistență plătește prompt statului membru furnizor un preț echitabil pentru energia electrică primită. Acesta din urmă va determina ulterior modul în care aceste fonduri sunt gestionate și cum se armonizează acestea cu normele existente pentru decontarea dezechilibrelor.

Orice compensație acordată clienților pentru care se restricționează alimentarea într-o situație de urgență – indiferent dacă acest lucru rezultă din obligația de a furniza asistență transfrontalieră sau dintr-o urgență națională – trebuie să fie identică cu cea prevăzută de legislația națională.

Având în vedere cele de mai sus, statele membre pot menține mecanismele naționale existente (privind compensarea în caz de restricționare forțată a alimentării) pentru situații de urgență la nivel național (adică atunci când nu există nicio cerere de asistență). Acest lucru le oferă libertatea de a decide dacă doresc sau nu să plătească compensații pentru restricționarea forțată a alimentării pentru clienți. Cu toate acestea, atunci când o urgență națională se transformă într-o situație în care este declanșată asistența transfrontalieră, o opțiune ar putea fi repartizarea compensației pentru asistență plătite de către statul membru solicitant statului membru furnizor între toate grupurile de consumatori pentru care a fost restricționată în mod forțat alimentarea, indiferent dacă pentru aceștia a fost restricționată alimentarea înainte sau după declanșarea asistenței. Această opțiune ar urmări un sistem conceput în statul membru care furnizează asistență, dar ar fi de preferat ca aceasta să se bazeze pe o abordare de tipul „valoarea pierderilor datorate întreruperii alimentării”. În mod alternativ, statele membre pot decide, de asemenea, să plătească compensațiile primite pentru asistența acordată către un „fond de asistență” gestionat la nivel central. În acest mod, mecanismele naționale de compensare existente pentru restricționarea alimentării rămân de competența statelor membre și abordările diferite în statele membre nu vor conduce la un tratament diferențiat al grupurilor de consumatori pentru care s-a restricționat alimentarea într-o țară atunci când asistența este furnizată la nivel transfrontalier, în cazul în care compensarea pentru asistență este obligatorie.

Principalele elemente ale compensației pentru acordarea asistenței sunt i. prețul energiei electrice și ii. costurile suplimentare apărute în statul membru care furnizează asistența ca urmare a garantării faptului că energia electrică ajunge dincolo de frontieră, pe baza costurilor suportate efectiv pe care cadrul juridic național din statul membru care furnizează asistența le permite a fi plătite.

În acorduri pot fi utilizate și convenite abordări diferite pentru a determina prețul energiei electrice. Cu toate acestea, este important ca normele să fie clare cu privire la abordarea convenită și cu privire la circumstanțele în care acestea s-ar aplica și să se identifice orice parametri cunoscuți care ar fi utilizați (de exemplu, prima, în cazul în care se alege ultima tranzacție comercială cunoscută plus prima).

2.3.1. Prețul energiei electrice

Acordurile financiare trebuie să se refere la prețul energiei electrice furnizate și/sau la metoda de stabilire a prețului, ținând seama de impactul asupra operațiunilor de piață. Această ultimă condiție poate fi înțeleasă ca vizând un preț sau o metodologie care nu denaturează piața și nu creează stimulente neloiale. Prețul energiei electrice care servește drept bază pentru compensarea cheltuielilor cu asistența este determinat de piață (sau alte mijloace) în statul membru care furnizează asistența.

(a) Prețul pieței

Ca principiu de bază, prețul energiei electrice, furnizată în temeiul mecanismului de asistență, nu ar trebui să fie mai mic decât prețul de piață, deoarece acest lucru ar duce la stimulente neloiale. În cazul în care prețul este menținut dinamic și i se permite să urmeze cererea și oferta de energie electrică, el poate reprezenta un semnal chiar și în timpul unei crize.

În ceea ce privește prețurile pieței, la modul general, un factor-cheie este nivelul de integrare a pieței care este considerat un scenariu de bază. Dacă se presupune că există o implementare completă a pieței interne a energiei electrice, inclusiv a piețelor de echilibrare, atunci prețul de referință ar putea fi furnizat direct de oricare dintre viitoarele platforme create pentru schimbul de energie de echilibrare, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/2195 al Comisiei (16) privind echilibrarea sistemului de energie electrică. O metodologie pentru calcularea unui „preț de referință” ar fi necesară numai atunci când nu mai există oferte disponibile pe piața de echilibrare (care ar putea indica o criză simultană) sau atunci când particularitățile pieței (adică existența unor produse de echilibrare pur naționale) nu permit activarea acestora de către statul membru solicitant. În cele din urmă, dacă nu mai există oferte disponibile pe piața de echilibrare (adică nu mai există resurse disponibile pe piață), cel mai recent instrument disponibil este descărcarea sarcinii. În acest caz, prețul energiei electrice trebuie să reflecte costul implementării unei astfel de descărcări a sarcinii [a se vedea litera (b)].

(b) Stabilirea prețurilor/restricționarea forțată a alimentării pe cale administrativă

În cazul în care nu există un preț de piață, pot fi necesare alte abordări pentru stabilirea prețului energiei electrice, cum ar fi ultimul preț cunoscut de pe piața de echilibrare sau prețul de pe piața intrazilnică, oricare dintre acestea este mai mare. În mod alternativ, prețul ultimei tranzacții cunoscute cu energie electrică sau măsuri cu sau fără primă, poate reprezenta, de asemenea, un indiciu. O primă poate fi luată în considerare pentru a compensa discrepanța – dacă există o discrepanță atât de mare – între ultimul preț cunoscut și valoarea pierderilor datorate întreruperii alimentării (VoLL) pentru clienții pentru care a fost restricționată alimentarea (17).

Un calcul al VoLL se poate utiliza pentru a determina prețul clienților pentru care este restricționată în mod forțat alimentarea cu energie electrică în statul membru care furnizează asistența. Valoarea reflectă beneficiile pe care grupul de consumatori specifici le-a pierdut ca urmare a faptului că alimentarea a fost restricționată. VoLL trebuie să fie derivată utilizând metodologia menționată la articolul 11 din Regulamentul (UE) 2019/943.

De obicei, valorile adoptate vor fi, de asemenea, reflectate în ordinea de restricționare a alimentării în planurile naționale de pregătire pentru riscuri.

În ultimul rând, poate fi utilă analizarea unei metodologii de stabilire a prețurilor de către autoritatea națională de reglementare sau de către autoritatea competentă, sau utilizarea unui mandatar, cum ar fi prețul opțiunilor de cumpărare (18).

Ar putea fi rezonabil să se stabilească valoarea maximă pe care fiecare stat membru este dispus să o plătească pentru energie electrică într-o situație de criză. Valoarea maximă ar fi probabil valoarea pierderilor datorate întreruperii alimentării pentru categoriile de utilizatori de energie electrică care au dreptul să beneficieze de protecție specială împotriva deconectării într-un anumit stat membru. Dacă prețul energiei electrice depășește această valoare, este posibil să nu fie în interesul statului membru să solicite energie electrică în temeiul mecanismului de asistență. Această informație, totuși, nu trebuie neapărat să fie inclusă în acorduri sau să se reflecte în planuri.

2.3.2. Alte categorii de costuri

Acordurile financiare trebuie să acopere orice alte categorii de costuri, inclusiv costurile relevante și rezonabile ale măsurilor stabilite în avans [articolul 15 alineatul (4) din regulament], care vor trebui să fie acoperite printr-o compensație echitabilă și promptă. Costurile suplimentare trebuie menținute la un nivel minim și trebuie să se acorde atenție evitării dublei contabilizări, deoarece unele dintre elementele de cost suplimentar ar putea fi deja reflectate în prețul energiei electrice.

(a) Costurile de transport asociate

Compensarea trebuie să acopere costurile asociate transportului legate de capacitatea necesară pentru cantitățile de asistență.

(b) Despăgubirile pentru clienții pentru care a fost restricționată în mod forțat alimentarea (compensație pentru restricționarea alimentării)

Alte costuri pot fi, de asemenea, cele ocazionate de obligația de a plăti compensații în statul membru care furnizează asistența, inclusiv despăgubiri pentru clienții pentru care a fost restricționată în mod forțat alimentarea. Astfel de costuri pot fi incluse în costurile de compensare în cazul în care legislația națională prevede obligația de a plăti despăgubiri clienților pentru care a fost restricționată în mod forțat alimentarea, inclusiv compensații pentru daunele economice, pe lângă prețul energiei electrice. Metodologia relevantă pentru calcul trebuie să fie inclusă în aceste acorduri. Poate exista un acord de a transfera cuantumul compensației efectiv suportate către entitățile care utilizează energia electrică furnizată în sistem de asistență în statul membru care beneficiază de asistență.

Cu toate acestea, costul pagubelor cauzate clienților pentru care a fost restricționată în mod forțat alimentarea poate fi acoperit prin sistemele de compensații doar dacă nu este reflectat în prețul energiei electrice pe care statul membru solicitant trebuie să îl plătească. Statul membru solicitant nu trebuie să plătească compensații pentru aceleași costuri de două ori.

Alte costuri se pot referi, de asemenea, la rambursarea oricărei compensații plătite de statul membru care acordă asistență unor entități implicate în acordarea asistenței, ca urmare a unor proceduri judiciare, proceduri de arbitraj sau proceduri similare și ca urmare a soluționării litigiilor, precum și rambursarea costurilor aferente unor astfel de proceduri [articolul 15 alineatul (4) litera (b) din regulament]. Cu toate acestea, compensațiile trebuie plătite numai pe baza dovezii costurilor suportate.

În cazul unui litigiu între un stat membru și entitatea care furnizează asistență în legătură cu compensațiile (insuficiente) din partea statului membru care beneficiază de asistență, trebuie să existe garanții pentru a proteja acest din urmă stat membru. Pot exista situații în care entitatea în cauză și statul membru în care este stabilită să inițieze acțiuni în instanță unul împotriva celuilalt pentru a obține un preț mai mare al energiei electrice sau despăgubiri mai mari pentru entitate și să acționeze în detrimentul statului membru solicitant, care nu este parte în procedura judiciară. Astfel de situații ar trebui evitate.

Situația descrisă mai sus este diferită de situația în care o întreprindere din statul membru care furnizează asistență inițiază procedura judiciară împotriva unei entități din statul membru care beneficiază de asistență în legătură cu prețul energiei electrice sau cu compensațiile pentru restricționarea alimentării. Într-o astfel de situație, întreprinderea sau entitatea care este în culpă ar avea obligația să suporte cheltuielile aferente.

2.3.3. Indicarea metodei de calcul a compensației echitabile

Următoarele metode pot fi luate în considerare la calculul compensației echitabile:

—	o sumă simplă a tuturor elementelor aplicabile descrise în secțiunea de mai sus;

—

valoarea-timp a banilor: plata trebuie făcută în cel mai scurt timp. Cu toate acestea, statele membre pot accepta o rată a dobânzii care se aplică compensațiilor după expirarea unei perioade tranzitorii realiste ulterior furnizării măsurilor de asistență și după ce valoarea exactă a compensației a fost calculată și aprobată;

—	acordul între statele membre care utilizează valute diferite de moneda în care compensația trebuie calculată și plătită, inclusiv cursul de schimb respectiv.

2.3.4. Calculul compensației pentru toate costurile relevante și rezonabile și angajamentul de a plăti compensația

Este probabil ca suma exactă a plăților către statul membru care a furnizat asistența și entitățile din respectivul stat membru să poată fi calculată în mod realist numai după un timp de la livrarea energiei electrice solicitate în temeiul mecanismului de asistență. În acordul lor regional sau bilateral, statele membre pot conveni asupra abordării pentru calculul prețului energiei electrice și al costurilor suplimentare, precum și asupra unui termen realist de plată.

Informații cu privire la cantitățile de energie electrică furnizate și orice alte informații relevante pentru calculul compensației trebuie să fie transmise persoanei sau persoanelor de contact relevante din statele membre implicate în exercitarea asistenței, astfel încât ambele să poată efectua un calcul final al compensării. Informațiile pot fi puse la dispoziție de către OTS, OD, operatorul de rezerve strategice, un furnizor sau OPEED, în funcție de măsura aplicată. Calculul compensației poate fi delegat către o altă entitate predefinită.

2.3.5. Modalități de plată

Ca principiu director, procedurile existente pentru plățile și compensațiile (sau tranzacțiile de echilibrare) la nivel național dintr-un stat membru și rolurile și responsabilitățile existente în această privință trebuie să fie menținute și aplicate, ori de câte ori este posibil, la plățile compensatorii pentru asistență între statele membre. Acordurile între statele membre trebuie să se concentreze asupra modului de conectare sau a celui de implementare a unei interfețe între aceste cadre naționale existente. Natura asistenței poate necesita ca statul membru sau autoritatea competentă să fie interfața care poartă responsabilitatea financiară finală.

2.3.6. Roluri și responsabilități: cine plătește pe cine și cine organizează plățile

Atunci când măsurile voluntare axate pe cerere sunt încă posibile în furnizarea de asistență statelor membre, accesul la platforma relevantă și la capacitatea interzonală trebuie să fie menținut. Ar trebui să fie posibil ca un cumpărător de peste graniță să efectueze plăți în același mod în care ar efectua plăți pentru energie electrică un cumpărător local, în conformitate cu dispozițiile liniilor directoare privind echilibrarea sistemului de energie electrică.

Atunci când sunt introduse restricționările, orice cadru juridic existent, proces de plată sau autoritate responsabilă cu gestionarea plăților din statul membru care furnizează asistență ar putea fi utilizate sau adaptate în mod corespunzător pentru acordarea plăților compensatorii dintr-o țară vecină.

Beneficiarul final al asistenței este consumatorul căruia i-a fost furnizată energie electrică. În cazul restricționării alimentării, furnizorul de energie electrică al clienților neprotejați pentru care a fost restricționată alimentarea trebuie să fie sigur de continuarea plăților, ținând cont de volumele de asistență. Aceste plăți trebuie efectuate în conformitate cu sistemul de compensare din statul membru. Posibilele roluri și responsabilități pot fi distribuite conform descrierii de la punctul 1.5.

2.3.7. Descrierea/etapele procesului de plată

În funcție de cadrele existente și modul în care este convenită interfața dintre aceste cadre de către statele membre, procedurile convenite trebuie să fie incluse în acorduri.

Presupunând implicarea reciprocă a statelor membre în aspectele financiare – și, în special, în monitorizare, verificare și canalizarea cererilor după ce energia electrică a fost livrată în temeiul mecanismului de asistență – entitatea relevantă din statul membru care furnizează asistența calculează valoarea compensației în funcție de cantitatea de energie electrică livrată, elementele de cost și metoda de calcul convenită și transmite cererea de plată entității relevante din statul membru solicitant. Statul membru solicitant confirmă apoi serviciul primit, verifică calculele și, dacă nu are obiecții, plătește în termenul convenit. Procesele financiare din statele membre – cum ar fi distribuția indemnizațiilor sau a compensațiilor de tarifare pentru asistență – respectă normele naționale (de exemplu, pot fi aplicate direct entității furnizoare sau entității afectate de restricționarea alimentării ori socializate – distribuite între toți clienții).

Termenele pentru calculul compensației pentru asistență, verificare și plată trebuie incluse în aceste acorduri. Același lucru este valabil și pentru legislația aplicabilă și pentru opțiunile de soluționare a litigiilor în cazul unui litigiu care decurge din utilizarea mecanismului de asistență.

3. CONCLUZIE

Datorită Regulamentului privind pregătirea pentru riscuri, voința politică în favoarea asistenței între statele membre a devenit o realitate. În plus, regulamentul ridică statutul asistenței, de la statutul de concept aplicat la nivel național, la conceptul de sistem de protecție a siguranței publice și a securității personale la nivelul UE. În scopul protejării siguranței publice și a securității personale, acesta introduce drepturi și obligații cu implicații ample care oferă utilizatorilor de energie electrică care au dreptul de a primi protecție specială împotriva deconectării siguranța și securitatea aprovizionării cu energie electrică în mod neîntrerupt. Orientările din prezentul document oferă o gamă largă de opțiuni pentru a face funcțional mecanismul de asistență, deși statele membre au în continuare libertatea de a alege soluțiile care li se potrivesc cel mai bine.

(1) În conformitate cu articolul 12 alineatul (1) din regulament, trebuie convenite „măsuri regionale” la nivelul regiunii în cauză între statele membre care dispun de capacitatea tehnică de a-și acorda reciproc asistență în conformitate cu articolul 15. În acest scop, statele membre pot, de asemenea, să formeze subgrupuri într-o regiune și să convină asupra unor măsuri regionale la nivel bilateral sau multilateral. În plus, trebuie convenite „măsuri bilaterale” între statele membre care sunt conectate direct, dar nu fac parte din aceeași regiune.

(2) Scopul final al mecanismului de asistență este de a proteja siguranța publică și securitatea personală, astfel cum prevede articolul 15 alineatul (2) din regulament.

(3) Normele privind plafoanele prețurilor și limitele tehnice pentru ofertare sunt prevăzute la articolul 10 din Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 privind piața internă de energie electrică (JO L 158, 14.6.2019, p. 54).

(4) JO L 158, 14.6.2019, p. 54.

(5) Regulamentul definește o „regiune” ca fiind un grup de state membre ai căror operatori de transport și de sistem folosesc în comun același centru de coordonare regional, astfel cum este menționat la articolul 36 din Regulamentul privind energia electrică.

(6) Acordurile sub forma unui memorandum de înțelegere trebuie completate prin măsuri naționale obligatorii care să asigure aplicarea dispozițiilor memorandumului de înțelegere.

(7) De exemplu: Serviciul de asistență reciprocă de urgență (MEAS). Contracte (MEAS) OTS-OTS.

(8) Regulamentul (UE) 2017/1485 al Comisiei din 2 august 2017 de stabilire a unei linii directoare privind operarea sistemului de transport al energiei electrice (JO L 220, 25.8.2017, p. 1).

(9) Regulamentul (UE) 2017/2196 al Comisiei din 24 noiembrie 2017 de stabilire a unui cod de rețea privind starea de urgență și restaurarea sistemului electroenergetic (JO L 312, 28.11.2017, p. 54).

(10) Listele de contingențe sunt stabilite în conformitate cu articolul 33 din Regulamentul (UE) 2017/1485 (JO L 220, 25.8.2017, p. 1).

(11) JO L 259, 27.9.2016, p. 42.

(12) JO L 197, 25.7.2015, p. 24.

(13) JO L 312, 28.11.2017, p. 54.

(14) JO L 220, 25.8.2017, p. 1.

(15) Decizia Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei nr. 03/2017 din 2 octombrie 2017 privind propunerea operatorilor de transport și de sisteme de norme armonizate pentru alocarea drepturilor de transport pe termen lung.

(16) Regulamentul (UE) 2017/2195 al Comisiei din 23 noiembrie 2017 de stabilire a unei linii directoare privind echilibrarea sistemului de energie electrică (JO L 312, 28.11.2017, p. 6).

(17) Există cazuri în care prima se referă la „valoarea asigurată” a energiei electrice disponibilizate.

(18) Opțiunile de cumpărare oferă cumpărătorului opțiunii de cumpărare dreptul, dar nu și obligația, de a achiziționa o cantitate specifică de energie electrică la un preț fix în viitor. Cumpărătorul opțiunii plătește o primă pentru dreptul de a exercita opțiunea. Opțiunile sunt alcătuite dintr-un preț de exercitare, o perioadă de stabilire a prețurilor, o metodologie de decontare și o primă. Opțiunile sunt tranzacționate la burse sau pot fi tranzacții bilaterale private extrabursiere.

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 184

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 63 12 iunie 2020

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul (UE) 2020/770 al Comisiei din 8 iunie 2020 de modificare a anexelor II și III la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește limitele maxime pentru reziduurile de miclobutanil, napropamid și sintofen din sau de pe anumite produse ( 1 )	1
	*	Regulamentul (UE) 2020/771 al Comisiei din 11 iunie 2020 de modificare a anexelor II și III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului și a anexei la Regulamentul (UE) nr. 231/2012 al Comisiei în ceea ce privește utilizarea substanței annatto, bixină, norbixină (E 160b) ( 1 )	25
	*	Regulamentul (UE) 2020/772 al Comisiei din 11 iunie 2020 de modificare a anexelor I, VII și VIII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește măsurile de eradicare vizând encefalopatiile spongiforme transmisibile la caprine și la rasele pe cale de dispariție ( 1 )	43
		DECIZII
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/773 a Comisiei din 11 iunie 2020 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre [notificată cu numărul C(2020) 4023] ( 1 )	51
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/774 a Consiliului din 8 iunie 2020 de autorizare a Republicii Finlanda să aplice o măsură specială de derogare de la articolul 287 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată	77
		RECOMANDĂRI
	*	Recomandarea (UE) 2020/775 a Comisiei din 5 iunie 2020 privind elementele esențiale ale compensației echitabile și alte elemente esențiale de inclus în acordurile tehnice, juridice și financiare între statele membre în vederea aplicării mecanismului de asistență în temeiul articolului 15 din Regulamentul (UE) 2019/941 al Parlamentului European și al Consiliului privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice și de abrogare a Directivei 2005/89/CE a Parlamentului European și a Consiliului [notificată cu numărul C(2020) 3572]	79