(1)

În urma adoptării Regulamentului (UE) 2018/1139, în special prin articolul 68, Comisia este împuternicită acum să adopte acte delegate privind recunoașterea certificatelor și a altor documente care atestă conformitatea cu normele aviației civile, eliberate în conformitate cu legislația unei țări terțe, asigurând totodată un nivel de siguranță echivalent cu cel prevăzut în Regulamentul (UE) 2018/1139.

(2)

Obiectivul principal al prezentului regulament este de a alinia cadrul juridic actual la Regulamentul (UE) 2018/1139 și, prin urmare, conținutul articolului 8, anexa III și dispozițiile conexe din Regulamentul (UE) nr. 1178/2011 al Comisiei (2) referitoare la recunoașterea certificatelor din țări terțe este oportun să fie transferate într-un act delegat. Mai mult, aceste dispoziții trebuie să includă acum și norme privind recunoașterea certificatelor din țări terțe pentru aeroplane și baloane.

(3)

Regulamentul (UE) nr. 1178/2011 enumeră condițiile pentru recunoașterea licențelor din țări terțe. În anumite condiții, o licență de pilot eliberată de o țară terță poate fi recunoscută în prezent de statele membre sau titularul unei astfel de licențe dintr-o țară terță poate obține credit atunci când solicită eliberarea unei licențe în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1178/2011. Acest credit este determinat în prezent pe baza unei recomandări din partea unei organizații de pregătire aprobate.

(4)

Normele aplicabile organizațiilor de pregătire care oferă formare în vederea obținerii anumitor licențe și calificări de pilot necomercial au fost simplificate și s-a introdus conceptul de organizație de pregătire declarată („DTO” – declared training organisation), în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1119 al Comisiei (3). Prin urmare, normele referitoare la recunoașterea licențelor din țări terțe ar trebui să fie actualizate pentru a permite DTO să acorde credit titularilor de licențe din țări terțe care solicită eliberarea unei licențe în conformitate cu cadrul juridic al Uniunii.

(5)

Prin urmare, articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 1178/2011, precum și anexa III la acest regulament, care conțin în prezent cerințe privind recunoașterea licențelor din țări terțe, este necesar să fie eliminate,

(1)

Pentru a asigura aplicarea uniformă a Nomenclaturii combinate anexate la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (2), este necesar să se adopte măsuri privind clasificarea mărfurilor menționate în anexa la prezentul regulament.

(2)

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 stabilește regulile generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate. Aceste reguli se aplică, de asemenea, oricăror alte nomenclaturi bazate integral sau parțial pe aceasta sau care îi adaugă acesteia subdiviziuni suplimentare și care sunt stabilite prin dispoziții specifice ale Uniunii, în vederea aplicării de măsuri tarifare sau de altă natură privind comerțul cu mărfuri.

(3)

În temeiul acestor reguli generale, mărfurile descrise în coloana 1 a tabelului din anexă trebuie clasificate la codul NC indicat în coloana 2, pe baza motivelor care figurează în coloana 3 a tabelului menționat.

(4)

Este necesar să se prevadă posibilitatea invocării în continuare de către titular, pentru o anumită perioadă de timp, în conformitate cu articolul 34 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, a informațiilor tarifare obligatorii care sunt emise în legătură cu mărfurile vizate de prezentul regulament, dar care nu sunt conforme cu acesta. Perioada respectivă trebuie să fie de trei luni.

(5)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului vamal,

(1)

Pentru a se asigura aplicarea uniformă a Nomenclaturii combinate anexate la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (2), este necesar să se adopte măsuri privind clasificarea mărfurilor menționate în anexa la prezentul regulament.

(2)

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 stabilește regulile generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate. Aceste reguli se aplică, de asemenea, oricăror alte nomenclaturi bazate integral sau parțial pe aceasta sau care îi adaugă acesteia subdiviziuni suplimentare și care sunt stabilite prin dispoziții UE specifice, în vederea aplicării de măsuri tarifare sau de altă natură privind comerțul cu mărfuri.

(3)

În temeiul acestor reguli generale, mărfurile descrise în coloana 1 a tabelului din anexă trebuie clasificate la codul NC indicat în coloana 2, pe baza motivelor care figurează în coloana 3 a tabelului menționat.

(4)

Este necesar să se prevadă posibilitatea invocării în continuare de către titular, pentru o anumită perioadă de timp, în conformitate cu articolul 34 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, a informațiilor tarifare obligatorii care sunt emise în legătură cu mărfurile vizate de prezentul regulament, dar care nu sunt conforme cu acesta. Perioada respectivă trebuie să fie de trei luni.

(5)

Comitetul Codului vamal nu a emis un aviz în termenul stabilit de președintele său,

(1)

În conformitate cu articolul 97 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, Comisia a examinat cererea de protejare a denumirii „Commune de Champagne” ca indicație geografică protejată, transmisă de Comunitatea viței-de-vie și a vinului din comuna Champagne, Cantonul Vaud, Elveția (Communauté de la vigne et du vin de la Commune de Champagne – CVVCCVDCH) și de membrii acesteia (solicitantul) la 3 noiembrie 2015.

(2)

Răspunzând solicitărilor de clarificări ale Comisiei, în special în ceea ce privește protejarea denumirii „Commune de Champagne”, CVVCCVDCH a transmis o nouă versiune a caietului de sarcini, precum și un rezumat al informațiilor suplimentare, la 1 decembrie 2016 și la 7 aprilie 2017.

(3)

Comisia a constatat că denumirea „Commune de Champagne” nu figurează printre denumirile înregistrate în registrul elvețian al denumirilor de origine controlate ținut de Biroul federal pentru agricultură (Office Fédéral de l’Agriculture) în conformitate cu articolul 25 din Ordonanța privind viticultura și importul de vin, 916.140 din 14 noiembrie 2007.

(4)

În plus, după examinarea documentației transmise de CVVCCVDCH, Comisia consideră că denumirea „Commune de Champagne” nu poate fi protejată în mod valabil în Elveția. Pe de o parte, Acordul între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind schimburile comerciale cu produse agricole (2), în special articolul 8 din anexa 7 la acordul respectiv, impune obligația Confederației Elvețiene de a proteja și a rezerva pe teritoriul elvețian denumirea „Champagne”, aceasta desemnând un vin originar din Uniunea Europeană. Pe de altă parte, în ceea ce privește articolul 32 din Regulamentul din 27 mai 2009 privind vinurile din Vaud (cantonul Vaud, Confederația Elvețiană), Comisia constată că acesta vizează dreptul de a include, în anumite condiții, o mențiune comunală în prezentarea vinurilor cu denumire de origine controlată. Articolul menționat prevede norme referitoare la etichetarea vinurilor cu denumiri de origine controlate, în acest caz „Bonvillars”, vizând includerea menționării comunei de proveniență a strugurilor. În sine, articolul respectiv nu acordă denumirii „Commune de Champagne” protecție ca indicație geografică.

(5)

Așadar, Comisia a stabilit că solicitantul nu a prezentat dovada că denumirea în cauză este protejată în mod valabil în țara sa de origine. Așadar, nu este îndeplinită condiția prevăzută la articolul 94 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

(6)

Din cele de mai sus rezultă că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute în titlul II capitolul I secțiunea 2 subsecțiunea 2, „Denumiri de origine și indicații geografice”, din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

(7)

Așadar, în conformitate cu articolul 97 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, trebuie respinsă cererea de protejare a denumirii „Commune de Champagne” ca indicație geografică protejată.

(8)

Măsura prevăzută de prezenta decizie este conformă cu avizul Comitetului pentru organizarea comună a piețelor produselor agricole,

(1)

La 3 mai 2019, Comisia Europeană a deschis o anchetă antidumping în ceea ce privește importurile în Uniunea Europeană de produse din fibră de sticlă cu filament continuu [denumite în continuare „AFS” („armături din fibră de sticlă”)] originare din Bahrain și din Egipt (denumite în continuare „țările în cauză”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis ancheta în urma unei plângeri depuse la 21 martie 2019 de către Asociația europeană a producătorilor de fibre din sticlă (European Glass Fibre Producers Association) (denumită în continuare „reclamantul” sau „APFE”), în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală a Uniunii. Producătorii care reprezintă 71 % din producția totală a Uniunii de produse din fibră de sticlă cu filament continuu au susținut plângerea.

(3)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul care decurge din acesta a acoperit perioada cuprinsă între 1 aprilie 2018 și 31 martie 2019 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2016 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

(4)

În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la anchetă. În plus, Comisia a informat cu privire la deschiderea anchetei în mod special reclamantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți, importatorii, furnizorii și utilizatorii cunoscuți, comercianții, precum și asociațiile despre care se cunoaște că sunt părți vizate, invitându-i să participe la anchetă.

(5)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea anchetei și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(6)

În avizul său de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(7)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. La selectarea eșantionului, Comisia s-a bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de producție care putea fi examinat în mod rezonabil având în vedere timpul disponibil.

(8)

Nu s-au primit observații cu privire la selectarea eșantionului.

(9)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a constitui un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(10)

Având în vedere faptul că numai doi importatori neafiliați au furnizat formulare de eșantionare completate, eșantionarea nu a fost aplicată.

(11)

Comisia nu a recurs la eșantionare în ceea ce privește producătorii-exportatori din Bahrain și Egipt, deoarece nu există decât un singur producător-exportator în fiecare țară.

(12)

Comisia a trimis chestionare celor doi producători-exportatori, celor trei producători din Uniune incluși în eșantion, precum și celor doi importatori neafiliați. Utilizatorilor le-a fost transmis un chestionar pentru a-l completa, dacă doresc acest lucru, mai degrabă decât să transmită observații.

(13)

Comisia a primit răspunsuri la chestionare de la ambii producători-exportatori, de la toți producătorii din Uniune incluși în eșantion, precum și de la ambii importatori neafiliați. De asemenea, Comisia a primit răspunsuri la chestionar din partea a doi utilizatori.

(14)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare în vederea stabilirii existenței dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii.

(15)

Metodologia și corectitudinea datelor colectate de reclamanți în scopuri legate de indicatorii macroeconomici au făcut obiectul unei vizite de verificare în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază, efectuată la sediul avocaților reclamanților.

(16)

În temeiul articolului 16 din regulamentul de bază, au fost efectuate vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(17)

Produsele care fac obiectul prezentei anchete sunt fire tăiate din fibră de sticlă, având o lungime de maximum 50 mm („fire tăiate”); semitorturi din fibră de sticlă, cu excepția semitorturilor din fibră de sticlă care sunt impregnate și acoperite și prezintă o pierdere la calcinare de peste 3 % (determinată conform standardului ISO 1887) („semitorturi”); și covorașe de filamente din fibră de sticlă, cu excepția covorașelor din vată de sticlă („covorașe”) („produsul care face obiectul anchetei”). Produsul care face obiectul anchetei este cunoscut sub denumirea de „armături de fibră de sticlă” sau „AFS”.

(18)

Produsul în cauză este produsul care face obiectul anchetei originar din Bahrain și din Egipt.

(19)

Produsul în cauză se încadrează în prezent la codurile NC 7019 11 00, ex 7019 12 00, 7019 31 00 (codurile TARIC 7019120022, 7019120025, 7019120026 și 7019120039).

(20)

Ancheta a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(21)

Comisia a decis că, în sensul prezentei anchete, produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 2 litera (c) din regulamentul de bază.

(22)

În scrisoarea sa către Comisie din 19 martie 2020, reclamantul și-a retras plângerea.

(23)

În conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din regulamentul de bază, în cazul în care reclamantul își retrage plângerea, procedura poate fi încheiată, cu excepția cazului în care o asemenea încheiere nu ar fi în interesul Uniunii.

(24)

Comisia a considerat că procedura antidumping ar trebui încheiată, dat fiind că ancheta nu a revelat niciun motiv care să demonstreze că o asemenea încheiere nu ar fi în interesul Uniunii.

(25)

Părțile interesate au fost informate în consecință și li s-a acordat posibilitatea de a prezenta observații. Comisia nu a primit nicio observație care să ducă la concluzia conform căreia o astfel de încheiere nu ar fi în interesul Uniunii.

(26)

Prin urmare, Comisia concluzionează că procedura antidumping privind importurile în Uniune de AFS originare din Bahrain și din Egipt ar trebui încheiată.

(27)

Prezenta decizie este conformă cu avizul comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază,

(1)

La 20 septembrie 2019, producătorii Bayerische Motoren Werke AG, Daimler AG, FCA Italy S.p.A, Honda Motor Europe Ltd, Hyundai Motor Europe Technical Center GmbH, Jaguar Land Rover LTD, Automobile Citroen, Automobile Peugeot, PSA Automobiles SA, Renault, SEG Automotive Germany GmbH, Volkswagen AG, Volkswagen AG Nutzfahrzeuge și furnizorul Valeo Electrification Systems au depus împreună, după cum prevede articolul 12a din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 725/2011 al Comisiei (2), o cerere de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2017/785 a Comisiei (3), cu scopul de a extinde aprobarea tehnologiei inovatoare și la utilizarea acesteia la anumite vehicule electrice hibride neîncărcabile din exterior (not-off vehicle charging hybrid electric vehicles – NOVC-HEV) din categoria M1 și la autoturismele care pot funcționa cu anumiți combustibili alternativi.

(2)

La 1 octombrie 2019, producătorii Daimler AG, FCA Italy S.p.A, Hyundai Motor Europe Technical Center GmbH, Jaguar Land Rover LTD, Mitsubishi Electric Corporation, Opel Automobile GmbH-PSA, Automobile Citroen, Automobile Peugeot, PSA Automobiles SA, Renault, SEG Automotive Germany GmbH, Volkswagen AG, Volkswagen AG Nutzfahrzeuge și furnizorul Valeo Electrification Systems au depus o cerere comună de aprobare ca tehnologie inovatoare, în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2019/631, a funcției de generator de înalt randament a starter-alternatoarelor de 12 volți utilizate la anumite vehicule utilitare ușoare, inclusiv la anumite vehicule electrice hibride neîncărcabile din exterior și la vehiculele utilitare ușoare care pot funcționa cu anumiți combustibili alternativi.

(3)

Un starter-alternator de 12 volți poate funcționa fie ca un motor electric care convertește energia electrică în energie mecanică, fie ca un generator care convertește energia mecanică în energie electrică, asemenea unui alternator. Tehnologia care face obiectul cererii de modificare și al cererii de aprobare este definită ca fiind funcția de generator de înalt randament a starter-alternatorului de 12 volți.

(4)

Având în vedere că cererea de modificare și cererea de aprobare se referă la aceeași tehnologie inovatoare și că se aplică aceleași condiții în cazul utilizării acesteia la categoriile de vehicule în cauză, este oportun să se dea curs atât cererii de modificare, cât și cererii de aprobare printr-o singură decizie.

(5)

Cererea de modificare și cererea de aprobare au fost evaluate în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2019/631, cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 725/2011 și cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 427/2014 al Comisiei (4) și cu Orientările tehnice pentru elaborarea cererilor de aprobare a tehnologiilor inovatoare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 443/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (5) (versiunea din iulie 2018) (6). Ambele cereri îndeplinesc cerințele formale; în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2019/631, acestea au fost însoțite de un raport de verificare elaborat de un organism independent și certificat.

(6)

Funcția de generator de înalt randament a unui starter-alternator de 12 volți a fost deja aprobată pentru utilizare în autoturismele cu motor cu ardere internă convențional, prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/785, ca tehnologie inovatoare capabilă să reducă emisiile de CO2 într-un mod care este numai parțial acoperit de măsurătorile efectuate ca parte a testului de emisii prevăzut de Noul ciclu de conducere european stabilit în Regulamentul (CE) nr. 692/2008 al Comisiei (7). Evaluarea arată că ecoinovația aprobată poate reduce emisiile de CO2 în aceleași condiții și pentru alte categorii de vehicule.

(7)

Mai precis, solicitanții au demonstrat că funcția de generator de înalt randament a unui starter-alternator de 12 volți poate reduce emisiile de CO2 ale vehiculelor utilitare ușoare cu motor cu ardere internă convențional în același mod ca în cazul autoturismelor cu același tip de grup motopropulsor.

(8)

În ceea ce privește vehiculele electrice hibride neîncărcabile din exterior din categoriile M1 și N1 pentru care pot fi utilizate valorile măsurate necorectate ale consumului de combustibil și emisiilor de CO2 în conformitate cu punctul 5.3.2 din Anexa 8 la Regulamentul CEE/ONU nr. 101 (8), este oportun să se considere că acestea sunt echivalente, în sensul prezentei decizii, cu vehiculele cu motor cu ardere internă convențional din categoriile M1 și N1.

(9)

Solicitanții au demonstrat că metodologia de testare stabilită în Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/785 pentru determinarea reducerii emisiilor de CO2 obținute prin utilizarea funcției de generator de înalt randament a starter-alternatoarelor de 12 volți din autoturismele cu motor cu ardere internă convențional este adecvată pentru determinarea unei astfel de reduceri obținute prin utilizarea tehnologiei respective la vehiculele utilitare ușoare, precum și la anumite vehicule electrice hibride neîncărcabile din exterior din categoriile M1 și N1.

(10)

Având în vedere proporția tot mai mare de autoturisme și de vehicule utilitare ușoare care pot funcționa cu gaz petrolier lichefiat (GPL), gaz natural comprimat (GNC) sau E85, solicitanții au cerut ca domeniul de aplicare al prezentei decizii să includă și astfel de vehicule și, prin urmare, unii factori din metodologia de testare să fie ajustați în consecință.

(11)

Ținând seama de disponibilitatea limitată a E85 pe piața Uniunii în ansamblul său, nu este însă indicat să se facă distincție între acest combustibil și benzină atunci când se aplică metodologia de testare.

(12)

În ceea ce privește adăugarea la metodologia de testare a unei proceduri de rodaj pentru starter-alternator, cererea nu stabilește cu suficientă precizie detaliile efectuării unor astfel de rodaje și nici ale modului în care ar trebui luat în considerare efectul rodajului. În plus, metodologia de testare stabilită în Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/785 prevede deja că aceste efecte pot fi luate în considerare, dacă este necesar, impunând cerința ca randamentul funcției de generator a starter-alternatorului să fie măsurat de cel puțin cinci ori. Întrucât randamentul funcției de generator a starter-alternatorului este determinat ca medie a rezultatelor măsurătorilor, efectele rodajului, pozitive sau negative, pot fi luate, prin urmare, în considerare în mod adecvat la determinarea finală a randamentului, dacă este necesar, prin creșterea numărului de măsurători. În acest context, nu este oportun să se completeze metodologia de testare cu o procedură de rodaj specifică suplimentară, precum cea propusă în cereri.

(13)

Ținând seama de considerațiile de mai sus, metodologia de testare prevăzută în Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/785, cu adăugarea unor factori specifici pentru combustibil, ar trebui să fie considerată adecvată și pentru determinarea reducerii emisiilor de CO2 obținute echipând cu această tehnologie inovatoare vehiculele din categoria N1 cu motor cu ardere internă, vehiculele electrice hibride neîncărcabile din exterior din categoriile M1 și N1, precum și vehiculele din categoriile M1 și N1 care pot funcționa cu anumiți combustibili alternativi.

(14)

Producătorii ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita unei autorități de omologare de tip certificarea reducerii emisiilor de CO2 obținute prin utilizarea tehnologiei inovatoare, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în prezenta decizie. În acest scop, producătorii ar trebui să se asigure că cererea de certificare este însoțită de un raport de verificare elaborat de un organism independent și certificat, care confirmă că tehnologia inovatoare îndeplinește condițiile prevăzute în prezenta decizie și că reducerea a fost determinată conform metodologiei de testare stabilite în prezenta decizie.

(15)

Pentru a facilita instalarea pe scară largă a tehnologiei inovatoare la vehiculele noi, producătorii ar trebui să aibă și posibilitatea de a depune o singură cerere de certificare a reducerii emisiilor de CO2 obținute prin utilizarea funcțiilor de generator de înalt randament ale mai multor starter-alternatoare de 12 volți. Cu toate acestea, este indicat să se asigure faptul că, dacă se recurge la posibilitatea respectivă, se aplică un mecanism care încurajează numai instalarea starter-alternatoarelor cu cel mai mare randament.

(16)

Verificarea amănunțită a îndeplinirii condițiilor de certificare a reducerii emisiilor de CO2 obținute prin utilizarea tehnologiei inovatoare specificate în prezenta decizie intră în responsabilitatea autorității de omologare de tip. Dacă se eliberează certificarea, autoritatea de omologare de tip responsabilă ar trebui să se asigure că toate elementele luate în considerare pentru certificare sunt consemnate într-un raport de testare păstrat împreună cu raportul de verificare și că aceste informații sunt puse la dispoziția Comisiei, la cerere.

(17)

Pentru stabilirea codului general de ecoinovație care trebuie utilizat în documentația relevantă de omologare de tip în conformitate cu anexele I, VIII și IX la Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (9), este necesar să se atribuie un cod individual pentru tehnologia inovatoare.

(18)

Începând cu 2021, respectarea de către producători a obiectivelor lor specifice privind emisiile de CO2 se va verifica pe baza emisiilor de CO2 determinate în conformitate cu Procedura de testare a vehiculelor ușoare armonizată la nivel mondial (WLTP), stabilită în Regulamentul (UE) 2017/1151 al Comisiei (10). Prin urmare, reducerea emisiilor de CO2 obținută prin utilizarea tehnologiei inovatoare și certificată în conformitate cu prezenta decizie poate fi luată în considerare numai la calculul mediei emisiilor specifice de CO2 ale producătorilor pentru anul calendaristic 2020,