|
ISSN 1977-0782 |
||
|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 156 |
|
|
||
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 63 |
|
Cuprins |
|
II Acte fără caracter legislativ |
Pagina |
|
|
|
REGULAMENTE |
|
|
|
* |
||
|
|
* |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/666 al Comisiei din 18 mai 2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 920/2013 în ceea ce privește reînnoirea desemnărilor și supravegherea și monitorizarea organismelor notificate ( 1 ) |
|
|
|
|
DECIZII |
|
|
|
* |
Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/667 a Comisiei din 6 mai 2020 de modificare a Deciziei 2012/688/UE în ceea ce privește o actualizare a condițiilor tehnice relevante aplicabile benzilor de frecvențe de 1 920-1 980 MHz și 2 110-2 170 MHz [notificată cu numărul C(2020) 2816] ( 1 ) |
|
|
|
* |
||
|
|
* |
||
|
|
|
ACTE ADOPTATE DE ORGANISME CREATE PRIN ACORDURI INTERNAȚIONALE |
|
|
|
* |
||
|
|
* |
|
|
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE. |
|
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
REGULAMENTE
|
19.5.2020 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 156/1 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/665 AL COMISIEI
din 13 mai 2020
de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [„Aceite de Jaén” (IGP)]
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (1), în special articolul 52 alineatul (2),
întrucât:
|
(1) |
În conformitate cu articolul 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, cererea de înregistrare a denumirii „Aceite de Jaén”, depusă de Spania, a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2). |
|
(2) |
Deoarece Comisiei nu i s-a comunicat nicio declarație de opoziție în conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, denumirea „Aceite de Jaén” trebuie, prin urmare, înregistrată, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Se înregistrează denumirea „Aceite de Jaén” (IGP).
Denumirea menționată la primul paragraf identifică un produs din clasa 1.5. Uleiuri și grăsimi (unt, margarină, ulei etc.) din anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei (3).
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 13 mai 2020.
Pentru Comisie,
Pentru Președinte,
Janusz WOJCIECHOWSKI
Membru al Comisiei
(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.
(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei din 13 iunie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 179, 19.6.2014, p. 36).
|
19.5.2020 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 156/2 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/666 AL COMISIEI
din 18 mai 2020
de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 920/2013 în ceea ce privește reînnoirea desemnărilor și supravegherea și monitorizarea organismelor notificate
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 90/385/CEE a Consiliului din 20 iunie 1990 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la dispozitivele medicale active implantabile (1), în special articolul 11 alineatul (2),
având în vedere Directiva 93/42/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 privind dispozitivele medicale (2), în special articolul 16 alineatul (2),
întrucât:
|
(1) |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 920/2013 al Comisiei (3) conține o interpretare comună a principalelor elemente ale criteriilor pentru desemnarea organismelor notificate prevăzute în Directivele 90/385/CEE și 93/42/CEE. |
|
(2) |
Pandemia de COVID-19 și criza de sănătate publică asociată reprezintă o provocare fără precedent pentru statele membre și alți actori activi în domeniul dispozitivelor medicale. Criza sănătății publice a creat circumstanțe extraordinare care au un impact semnificativ asupra diverselor domenii acoperite de cadrul de reglementare al Uniunii pentru dispozitive medicale, cum ar fi desemnarea și activitatea organismelor notificate, precum și disponibilitatea unor dispozitive medicale de importanță vitală în Uniune. |
|
(3) |
În contextul pandemiei de COVID-19, Regulamentul (UE) 2020/561 al Parlamentului European și al Consiliului (4) a fost adoptat cu scopul de a amâna cu un an aplicarea acelor dispoziții din Regulamentul (UE) 2017/745 al Parlamentului European și al Consiliului (5) care, altminteri, ar începe să se aplice de la 26 mai 2020, inclusiv dispoziția de abrogare a Directivelor 90/385/CEE și 93/42/CEE. |
|
(4) |
Ca urmare, organismele notificate desemnate în temeiul respectivelor directive sunt în măsură să certifice dispozitivele medicale timp de încă un an, până la 25 mai 2021. Cu toate acestea, pentru un număr semnificativ de organisme notificate, desemnările vor expira între 26 mai 2020 și 25 mai 2021. Fără o desemnare valabilă, respectivele organisme notificate nu ar mai fi în măsură să elibereze certificate și să asigure valabilitatea lor continuă, care sunt cerințe necesare pentru introducerea pe piață sau punerea în funcțiune legală a dispozitivelor medicale. |
|
(5) |
Pentru a evita penuria de dispozitive medicale de importanță vitală, este, prin urmare, esențial ca organismele notificate desemnate în prezent în temeiul Directivelor 90/385/CEE și 93/42/CEE să poată continua să funcționeze până când devine aplicabil noul cadru de reglementare pentru dispozitivele medicale în temeiul Regulamentului (UE) 2017/745. |
|
(6) |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 920/2013 stabilește norme procedurale și obligații pentru reînnoirea desemnării ca organism notificat pe care autoritățile de desemnare din statele membre trebuie să le respecte în temeiul Directivelor 90/385/CEE și 93/42/CEE. |
|
(7) |
Circumstanțele extraordinare create de pandemia de COVID-19 au un impact semnificativ asupra activității organismelor notificate, a statelor membre și a Comisiei în ceea ce privește reînnoirea procesului de desemnare. În special, restricțiile de călătorie și măsurile de sănătate publică, cum ar fi cerințele privind distanțarea socială impuse de statele membre, precum și cererea sporită de resurse pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a crizei asociate de sănătate publică, împiedică actorii relevanți să desfășoare procesul de desemnare în conformitate cu normele de procedură și cu obligațiile prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 920/2013. Amânarea aplicării Regulamentului (UE) 2017/745 și amânarea abrogării Directivelor 90/385/CEE și 93/42/CEE fac necesară reînnoirea desemnărilor organismelor notificate care, altminteri, ar expira înainte de intrarea în vigoare a noului cadru de reglementare pentru dispozitivele medicale în temeiul Regulamentului (UE) 2017/745. Adoptarea acestor reînnoiri ale desemnărilor trebuie să aibă loc în cadrul unor constrângeri temporale considerabile. Aceste constrângeri nu ar fi putut fi anticipate în mod rezonabil la momentul adoptării Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 920/2013. |
|
(8) |
Având în vedere provocările fără precedent cauzate de pandemia de COVID-19, complexitatea sarcinilor legate de reînnoirea desemnării organismelor notificate, precum și necesitatea de a preveni eventualele penurii de dispozitive medicale de importanță vitală în Uniune, este adecvat să se modifice Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 920/2013 în ceea ce privește reînnoirea desemnărilor ca organisme notificate. Este necesar ca această modificare să permită autorităților de desemnare, în contextul pandemiei de COVID-19 și al crizei sanitare publice asociate, să deroge de la procedurile prevăzute la articolul 3 din regulamentul respectiv, pentru a garanta reînnoirea fără probleme și în timp util a unei desemnări înainte de expirarea sa. |
|
(9) |
Pentru a asigura siguranța și sănătatea pacienților, este necesar ca respectivele măsuri de derogare să fie limitate la reînnoirea desemnărilor deja acordate ca organisme notificate pentru care s-a derulat anterior procesul de desemnare, inclusiv o evaluare completă a organismului notificat și a activităților de supraveghere și monitorizare asociate. Este necesar ca respectivele reînnoiri ale desemnărilor să fie temporare și să fie adoptate înainte de încheierea perioadei de valabilitate a desemnării anterioare respective. Este necesar ca ele să devină automat caduce cel târziu la data abrogării Directivelor 90/385/CEE și 93/42/CEE. Atunci când decide cu privire la reînnoirea unei desemnări, este necesar ca autoritatea de desemnare să efectueze o evaluare a organismului notificat pentru a verifica competența și capacitatea sa continuă de a îndeplini sarcinile pentru care a fost desemnat. Este necesar ca evaluarea respectivă să includă o examinare a documentelor și a activităților legate de organismul notificat, care permit autorității de desemnare să verifice criteriile de desemnare prevăzute în Directivele 90/385/CEE și 93/42/CEE și în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 920/2013. |
|
(10) |
Circumstanțele extraordinare create de pandemia de COVID-19 au, de asemenea, un impact asupra activităților de supraveghere și de monitorizare legate de organismele notificate. În special, respectivele circumstanțe pot împiedica, pentru o anumită perioadă de timp, autoritatea de desemnare a unui stat membru să efectueze evaluări la fața locului ale supravegherii sau audituri observate. Pentru a asigura un nivel minim de control și monitorizare a organismelor notificate, în această perioadă, este necesar ca autoritățile de desemnare să continue să pună în aplicare orice măsură de asigurare a unui nivel adecvat de supraveghere care este în continuare posibilă în circumstanțele respective în plus față de evaluarea unui număr corespunzător de revizuiri efectuate de către organismul notificat în ceea ce privește evaluările clinice ale producătorului și a unui număr adecvat de revizuiri ale dosarelor. Este necesar ca autoritățile de desemnare să examineze modificările cerințelor organizatorice și generale prevăzute în anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 920/2013 care au apărut de la ultima evaluare la fața locului și activitățile pe care organismul notificat le-a desfășurat ulterior în sfera de aplicare a desemnării sale. |
|
(11) |
Pentru a asigura transparența și a spori încrederea reciprocă, este necesar ca autoritățile de desemnare să aibă, de asemenea, obligația de a notifica Comisiei și reciproc, prin intermediul sistemului informatic „Organizațiile notificate și desemnate care activează pe baza noii metode” („New Approach Notified and Designated Organisations” – NANDO), orice decizie de reînnoire a unei desemnări ca organism notificat care a fost efectuată fără a recurge la procedurile prevăzute la articolul 3 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 920/2013. Este necesar ca notificările respective să includă motivele deciziilor privind reînnoirea luate de o autoritate de desemnare. Este necesar să existe posibilitatea pentru Comisie de a putea solicita unei autorități de desemnare să îi furnizeze rezultatele evaluării care susțin decizia de reînnoire a desemnării unui organism notificat, precum și rezultatul activităților de supraveghere și monitorizare aferente, inclusiv cele menționate la articolul 5 din regulamentul de punere în aplicare respectiv. În cazul în care există îndoieli cu privire la competența organismului notificat, este necesar să existe posibilitatea pentru Comisie de a ancheta cazul individual. |
|
(12) |
În conformitate cu Directivele 90/385/CEE și 93/42/CEE, statele membre sunt responsabile pentru o decizie de desemnare ca organism notificat. Această responsabilitate se extinde, de asemenea, la o decizie de reînnoire a desemnării, inclusiv cea pe care un stat membru o poate efectua în conformitate cu prezentul regulament de punere în aplicare care modifică regulamentul relevant. |
|
(13) |
Prin urmare, este necesar ca Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 920/2013 să fie modificat în consecință. |
|
(14) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru dispozitive medicale instituit în baza articolului 6 alineatul (2) din Directiva 90/385/CEE, |
|
(15) |
Având în vedere necesitatea imperioasă de a aborda imediat criza sănătății publice asociată cu pandemia de COVID-19, este necesar ca prezentul regulament de punere în aplicare să intre în vigoare în regim de urgență la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 920/2013 se modifică după cum urmează:
|
1. |
La articolul 4, se adaugă următorul alineat (6): „(6) Prin derogare de la alineatul (2), în perioada de la 19 mai 2020 și până la 25 mai 2021, autoritatea de desemnare a unui stat membru, în circumstanțe extraordinare rezultând din pandemia de COVID-19 și datorită adoptării Regulamentul (UE) 2020/561 al Parlamentului European și al Consiliului (*1), care amână aplicarea anumitor dispoziții ale Regulamentul (UE) 2017/745 al Parlamentului European și al Consiliului (*2), poate decide să reînnoiască o desemnare ca organism notificat fără a recurge la procedurile prevăzute la articolul 3. Pentru a decide cu privire la reînnoirea unei desemnări ca organism notificat în conformitate cu primul paragraf, autoritatea de desemnare efectuează o evaluare pentru a verifica competența continuă a organismului notificat și capacitatea acestuia de a-și îndeplini sarcinile pentru care a fost desemnat. Decizia de reînnoire a unei desemnări ca organism notificat în conformitate cu prezentul alineat se adoptă înainte de încheierea perioadei de valabilitate a denumirii precedente și devine caducă în mod automat cel târziu la 26 mai 2021. Autoritatea de desemnare notifică Comisiei decizia sa, prezentând motivele de fond, cu privire la reînnoirea desemnării ca organism notificat în conformitate cu prezentul alineat prin intermediul sistemului informatic „Organizațiile notificate și desemnate care activează pe baza noii metode”. Comisia poate solicita unei autorități de desemnare să îi furnizeze rezultatele evaluării care sprijină decizia de reînnoire a desemnării ca organism notificat în conformitate cu prezentul alineat, precum și rezultatul activităților de supraveghere și de monitorizare conexe, inclusiv cele menționate la articolul 5. (*1) Regulamentul (UE) 2020/561 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2020 de modificare a Regulamentului (UE) 2017/745 privind dispozitivele medicale, în ceea ce privește datele aplicării anumitor dispoziții ale sale (JO L 130, 24.4.2020, p. 18)." (*2) Regulamentul (UE) 2017/745 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 aprilie 2017 privind dispozitivele medicale, de modificare a Directivei 2001/83/CE, a Regulamentului (CE) nr. 178/2002 și a Regulamentului (CE) nr. 1223/2009 și de abrogare a Directivelor 90/385/CEE și 93/42/CEE ale Consiliului (JO L 117, 5.5.2017, p. 1).” " |
|
2. |
La articolul 5 alineatul (1), se adaugă următorul paragraf: „Prin derogare de la primul și al doilea paragraf, în circumstanțe excepționale legate de pandemia de COVID-19 care împiedică temporar autoritatea de desemnare a unui stat membru să efectueze evaluări la fața locului în scop de supraveghere sau audituri observate, ea aplică orice măsură de asigurare a unui nivel adecvat de supraveghere care rămâne posibil în circumstanțele respective, în plus față de evaluarea unui număr corespunzător de revizuiri efectuate de către organismul notificat ale documentației tehnice a producătorului, incluzând evaluări clinice. Autoritatea de desemnare respectivă examinează modificările cerințelor organizatorice și generale prevăzute în anexa II care au apărut de la ultima evaluare la fața locului și activitățile efectuate ulterior de organismul notificat.” |
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 18 mai 2020.
Pentru Comisie
Președintele
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 189, 20.7.1990, p. 17.
(2) JO L 169, 12.7.1993, p. 1.
(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 920/2013 al Comisiei din 24 septembrie 2013 privind desemnarea și supravegherea organismelor notificate în temeiul Directivei 90/385/CEE a Consiliului privind dispozitivele medicale active implantabile și al Directivei 93/42/CEE a Consiliului privind dispozitivele medicale (JO L 253, 25.9.2013, p. 8).
(4) Regulamentul (UE) 2020/561 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2020 de modificare a Regulamentului (UE) 2017/745 privind dispozitivele medicale, în ceea ce privește datele aplicării anumitor dispoziții ale sale (JO L 130, 24.4.2020, p. 18).
(5) Regulamentul (UE) 2017/745 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 aprilie 2017 privind dispozitivele medicale, de modificare a Directivei 2001/83/CE, a Regulamentului (CE) nr. 178/2002 și a Regulamentului (CE) nr. 1223/2009 și de abrogare a Directivelor 90/385/CEE și 93/42/CEE ale Consiliului (JO L 117, 5.5.2017, p. 1).
DECIZII
|
19.5.2020 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 156/6 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/667 A COMISIEI
din 6 mai 2020
de modificare a Deciziei 2012/688/UE în ceea ce privește o actualizare a condițiilor tehnice relevante aplicabile benzilor de frecvențe de 1 920-1 980 MHz și 2 110-2 170 MHz
[notificată cu numărul C(2020) 2816]
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Decizia nr. 676/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind cadrul de reglementare pentru politica de gestionare a spectrului de frecvențe radio în Comunitatea Europeană (Decizia privind spectrul de frecvențe radio) (1), în special articolul 4 alineatul (3),
întrucât:
|
(1) |
Decizia 2012/688/UE a Comisiei (2) a armonizat condițiile tehnice de utilizare a benzilor de frecvențe de 1 920-1 980 MHz și 2 110-2 170 MHz pentru sistemele terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice (electronic communications services – ECS) în Uniune, vizând în principal serviciile pe suport radio de bandă largă pentru utilizatorii finali. |
|
(2) |
Articolul 6 alineatul (3) din Decizia nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului (3) le impune statelor membre obligația să ajute furnizorii de ECS să își modernizeze rețelele în mod regulat cu cele mai recente și mai eficiente tehnologii, în vederea generării propriilor lor frecvențe recuperate, în conformitate cu principiile neutralității tehnologiei și serviciului. |
|
(3) |
Comunicarea Comisiei privind „Conectivitatea pentru o piață unică digitală competitivă – către o societate europeană a gigabiților” (4) stabilește noi obiective în materie de conectivitate pentru Uniune, care trebuie atinse prin utilizarea pe scară largă și adoptarea de rețele de foarte mare capacitate. În acest scop, comunicarea Comisiei intitulată „Un plan de acțiune privind 5G în Europa” (5) identifică necesitatea unei acțiuni la nivelul UE, inclusiv identificarea și armonizarea spectrului de frecvențe 5G pe baza avizului Grupului pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio (RSPG), pentru a asigura acoperirea 5G neîntreruptă a tuturor zonelor urbane și a rutelor majore de transport terestre până în 2025. |
|
(4) |
În cele două avize ale RSPG privind foaia de parcurs strategică în perspectiva 5G pentru Europa [16 noiembrie 2016 (6) și 30 ianuarie 2019 (7)], RSPG a identificat necesitatea de a se asigura că condițiile tehnice și de reglementare pentru toate benzile armonizate deja pentru rețelele mobile sunt adecvate utilizării 5G. Banda de frecvență terestră pereche de 2 GHz este una dintre aceste benzi. |
|
(5) |
La 12 iulie 2018, în temeiul articolului 4 alineatul (2) din Decizia nr. 676/2002/CE, Comisia a încredințat Conferinței Europene a Administrațiilor de Poștă și Telecomunicații (CEPT) mandatul de a revizui condițiile tehnice armonizate pentru anumite benzi de frecvențe armonizate la nivelul UE, printre care banda de frecvență terestră pereche de 2 GHz, și de a dezvolta condiții tehnice armonizate cât mai puțin restrictive, adecvate pentru sistemele terestre pe suport radio din generația următoare (5G). |
|
(6) |
La 5 iulie 2019, CEPT a publicat un raport (Raportul 72 al CEPT). În raport s-au propus condiții tehnice armonizate la nivelul UE pentru banda de frecvență terestră pereche de 2 GHz în ceea ce privește un aranjament de frecvențe și o mască de spectru față de marginea blocului, care să fie adecvate pentru utilizarea benzii cu sistemele terestre pe suport radio din generația următoare (5G). Raportul 72 al CEPT concluzionează că se poate elimina banda de gardă de 300 kHz de la limitele inferioare și superioare ale aranjamentului de frecvențe. |
|
(7) |
Trebuie remarcat faptul că domeniul fără paraziți pentru stațiile de bază din banda de frecvențe de 2 110-2 170 MHz începe la 10 MHz de la limita benzii. |
|
(8) |
Raportul 72 al CEPT se referă atât la sistemele de antene active, cât și la sistemele de antene inactive, care sunt utilizate în sisteme capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice pe suport radio în bandă largă (Wireless Broadband Electronic Communications Services – WBB ECS). Raportul 72 al CEPT abordează aspectele legate de coexistența acestor sisteme în cadrul benzii și cu servicii în benzi adiacente (cum ar fi serviciile spațiale sub 2 110 MHz și peste 2 200 MHz). Orice nouă utilizare a benzii de frecvență terestre pereche de 2 GHz ar trebui să continue să protejeze serviciile existente în benzile de frecvențe adiacente. |
|
(9) |
Concluziile Raportului 72 al CEPT ar trebui aplicate în întreaga Uniune și puse în aplicare de îndată de către statele membre. Acest lucru ar trebui să favorizeze disponibilitatea și utilizarea benzii de frecvență terestre pereche de 2 GHz pentru implementarea tehnologiei 5G, susținând, în același timp, principiile neutralității tehnologiei și serviciului. |
|
(10) |
Noțiunea de „desemnare și punere la dispoziție a benzii de frecvență terestre pereche de 2 GHz” în contextul prezentei decizii se referă la următoarele etape: (i) adaptarea cadrului juridic național privind alocarea frecvențelor pentru a include utilizarea prevăzută a acestei benzi în condițiile tehnice armonizate stabilite prin prezenta decizie; (ii) inițierea tuturor măsurilor necesare pentru a asigura coexistența cu utilizarea existentă în această bandă, în măsura în care este necesar; și (iii) inițierea măsurilor adecvate, susținută de lansarea unui proces de consultare a părților interesate, după caz, pentru a permite utilizarea acestei benzi în conformitate cu cadrul juridic aplicabil la nivelul Uniunii, inclusiv cu condițiile tehnice armonizate prevăzute în prezenta decizie. |
|
(11) |
Statele membre ar trebui să dispună, în cazul în care acest lucru este justificat, de suficient timp pentru a adapta licențele existente la parametrii generali ai noilor condiții tehnice. |
|
(12) |
Pot fi necesare acorduri transfrontaliere între statele membre și cu țările terțe care să asigure punerea în aplicare de către statele membre a parametrilor stabiliți în prezenta decizie, în așa fel încât să se evite interferențele prejudiciabile, să se îmbunătățească eficiența și să se prevină fragmentarea utilizării spectrului de frecvențe radio. |
|
(13) |
Prin urmare, Decizia 2012/688/UE ar trebui modificată în consecință. |
|
(14) |
Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru spectrul de frecvențe radio, instituit prin Decizia nr. 676/2002/CE, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Decizia 2012/688/UE se modifică după cum urmează:
|
1. |
La articolul 2, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text: „(1) Statele membre desemnează și pun la dispoziție, pe bază neexclusivă, banda terestră pereche de 2 GHz pentru sistemele terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice, în conformitate cu parametrii prevăzuți în anexa la prezenta decizie. (2) Până la 1 ianuarie 2026, statele membre nu trebuie să aplice parametrii generali prevăzuți în secțiunea B din anexă în ceea ce privește drepturile de utilizare pentru rețelele de comunicații electronice terestre ale spectrului în banda de frecvență terestră pereche de 2 GHz existente la data la care prezenta decizie produce efecte, în măsura în care exercitarea acestor drepturi nu împiedică utilizarea benzii respective în conformitate cu anexa, sub rezerva cererii de pe piață.” |
|
2. |
La articolul 3, se adaugă următorul paragraf: „Statele membre transmit Comisiei, până la 30 aprilie 2021, un raport privind punerea în aplicare a prezentei decizii.” |
|
3. |
Anexa se înlocuiește cu textul anexei la prezenta decizie. |
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 6 mai 2020.
Pentru Comisie
Thierry BRETON
Membru al Comisiei
(1) JO L 108, 24.4.2002, p. 1.
(2) Decizia de punere în aplicare 2012/688/UE a Comisiei din 5 noiembrie 2012 privind armonizarea benzilor de frecvențe radio de 1 920-1 980 MHz și 2 110-2 170 MHz pentru sistemele terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice în Uniune (JO L 307, 7.11.2012, p. 84).
(3) Decizia nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2012 de instituire a unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio (JO L 81, 21.3.2012, p. 7).
(4) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă – către o societate europeană a gigabiților”, COM(2016) 587 final.
(5) Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Un plan de acțiune privind 5G în Europa”, COM(2016) 588 final.
(6) Documentul RSPG16-032 final din 9 noiembrie 2016, „Strategic roadmap towards 5G for Europe: Opinion on spectrum related aspects for next-generation wireless systems (5G) (RSPG 1st opinion on 5G)” [„Foaia de parcurs strategică în perspectiva 5G pentru Europa: aviz privind aspectele legate de spectrul de frecvențe pentru sistemele pe suport radio de generație următoare (5G) (Primul aviz al RSPG privind 5G)”].
(7) Documentul RSPG19-007 final din 30 ianuarie 2019, „Strategic Spectrum Roadmap Towards 5G for Europe: Opinion on 5G implementation challenges (RSPG 3rd opinion on 5G)” [„Foaia de parcurs strategică pentru spectrul 5G în Europa: aviz privind provocările legate de instalarea tehnologiei 5G (Al 3-lea aviz al RSPG privind 5G)”].
ANEXĂ
„ANEXĂ
PARAMETRII MENȚIONAȚI LA ARTICOLUL 2 ALINEATUL (1)
A. DEFINIȚII
Sisteme de antene active (AAS) înseamnă o stație de bază și un sistem de antene în care amplitudinea și/sau faza dintre elementele antenei sunt ajustate continuu, obținând astfel o diagramă a antenei care variază ca răspuns la variațiile pe termen scurt ale mediului radio. Această ajustare exclude reglarea fasciculului pe termen lung, cum ar fi înclinarea electrică fixă în jos. În stațiile de bază ale AAS, sistemul de antene este integrat ca parte a sistemului sau a produsului stației de bază.
Sisteme de antene inactive (non-AAS) înseamnă o stație de bază și un sistem de antene care furnizează unul sau mai mulți conectori de antenă, care sunt conectați la unul sau mai multe elemente de antene pasive, concepute separat, pentru a emite unde radio. Spectrul de amplitudini și spectrul de faze ale semnalelor către elementele antenei nu sunt ajustate continuu ca răspuns la variațiile pe termen scurt ale mediului radio.
Puterea echivalentă izotrop radiată (PEIR) este produsul dintre puterea furnizată antenei și câștigul antenei într-o direcție dată, pentru o antenă izotropă (câștig absolut sau izotrop).
Puterea totală radiată (PTR) indică puterea radiată de o antenă compozită. Aceasta este egală cu puterea totală de intrare condusă în setul de antene, din care se scad pierderile eventuale din setul de antene. PTR este integrala puterii emise în diferite direcții din întreaga sferă de radiație, după cum se arată în formula următoare:
unde P(θ,φ) este puterea radiată de un set de antene în direcția (θ, φ), dată de formula:
P(θ, φ) = PTxg(θ, φ)
unde PTx este puterea condusă (măsurată în wați) care este introdusă în setul de antene, iar g(θ, φ) este câștigul direcțional al setului de antene în direcția (θ, φ).
B. PARAMETRI GENERALI
În banda terestră pereche de 2 GHz, organizarea de frecvențe este următoarea:
|
1. |
operarea în modul duplex este duplexul cu diviziune în frecvență (FDD). Ecartul duplex este de 190 MHz – transmisia stației terminale (legătura ascendentă FDD) fiind situată în partea inferioară a benzii, care începe la 1 920 MHz și se termină la 1 980 MHz («partea inferioară a benzii»), iar transmisia stației de bază (legătura descendentă FDD) fiind situată în partea superioară a benzii, care începe la 2 110 MHz și se termină la 2 170 MHz («partea superioară a benzii»); |
|
2. |
lărgimile blocurilor alocate sunt multipli de 5 MHz (1). Frecvența-limită inferioară a unui bloc alocat în partea inferioară a benzii de 1 920-1 980 MHz se aliniază cu limita inferioară a benzii de 1 920 MHz sau este distanțată față de aceasta cu un multiplu de 5 MHz. Frecvența-limită inferioară a unui bloc alocat în partea superioară a benzii de 2 110-2 170 MHz se aliniază cu limita inferioară a benzii de 2 110 MHz sau este distanțată față de aceasta cu un multiplu de 5 MHz. Un bloc alocat poate avea, de asemenea, o lărgime cuprinsă între 4,8-5 MHz, atât timp cât se încadrează în limitele unui bloc de 5 MHz, astfel cum este definit mai sus; |
|
3. |
partea inferioară a benzii de 1 920-1 980 MHz sau anumite porțiuni ale acesteia pot fi utilizate numai pentru operațiunea de transmitere în legătură ascendentă (2) fără spectru de benzi pereche în partea superioară a benzii de 2 110-2 170 MHz; |
|
4. |
partea superioară a benzii de 2 110-2 170 MHz sau anumite porțiuni ale acesteia pot fi utilizate numai pentru operațiunea de transmitere în legătură descendentă (3) fără spectru de benzi pereche în partea inferioară a benzii de 1 920-1 980 MHz. |
|
5. |
transmisiile stațiilor de bază și ale stațiilor terminale trebuie să fie conforme cu condițiile tehnice specificate în partea C și, respectiv, în partea D. |
C. CONDIȚII TEHNICE PENTRU STAȚIILE DE BAZĂ – MASCA DE SPECTRU FAȚĂ DE MARGINEA BLOCULUI
Următorii parametri tehnici pentru stațiile de bază, denumiți măști de spectru față de marginea blocului (Block Edge Mask – BEM), reprezintă o componentă esențială a condițiilor necesare pentru a garanta coexistența dintre rețele învecinate în absența unor acorduri bilaterale sau multilaterale între operatorii unor astfel de rețele învecinate. De asemenea, se pot utiliza parametri tehnici mai puțin stricți, conveniți de toți operatorii afectați ai rețelelor vizate, dacă acești operatori continuă să respecte condițiile tehnice aplicabile pentru protecția celorlalte servicii, aplicații sau rețele și obligațiile care derivă din coordonarea transfrontalieră.
BEM cuprinde mai multe elemente, prezentate în tabelul 1. Limita de putere în interiorul blocului se aplică unui bloc alocat unui operator. Limita de putere de referință, destinată protejării spectrului altor operatori, și limitele de putere ale regiunilor de tranziție, care permit accesul filtrului din interiorul blocului la limita de putere de referință, reprezintă elemente din afara blocului.
Limitele de putere sunt prezentate separat pentru non-AAS și AAS. În cazul non-AAS, limitele de putere se aplică valorilor medii ale PEIR. În cazul AAS, limitele de putere se aplică valorilor medii ale PTR (4). Media PEIR sau media PTR se măsoară prin calcularea mediei într-un interval mediu de timp și într-o lărgime de bandă de frecvențe de măsurat. În domeniul timp, media PEIR sau media PTR este calculată pe porțiunile active ale emisiilor de semnal și corespunde unui reglaj unic al comenzii de putere. În domeniul frecvență, media PEIR sau media PTR se determină în lărgimea de bandă de frecvențe de măsurat, astfel cum este indicată în tabelele 2, 3 și 4 de mai jos (5). În general și în absența unor dispoziții contrare, limitele de putere BEM corespund puterii totale radiate de dispozitivul în cauză, inclusiv de toate antenele de transmisie, cu excepția cazului cerințelor de bază și de tranziție pentru stațiile de bază non-AAS, care sunt determinate per antenă.
Mască de spectru față de marginea blocului (BEM)
Tabelul 1
Definițiile elementelor BEM
|
Element BEM |
Definiție |
|
În interiorul blocului |
Se referă la blocul pentru care se stabilește BEM. |
|
Referință |
Spectrul din banda de frecvențe din legătura descendentă FDD utilizat pentru WBB ECS, cu excepția blocului alocat operatorului și a regiunilor de tranziție corespunzătoare. |
|
Regiunea de tranziție |
Spectrul din legătura descendentă FDD, cuprins între 0 și 10 MHz sub blocul alocat operatorului și între 0 și 10 MHz peste blocul alocat operatorului. Regiunile de tranziție nu se aplică sub 2 110 MHz sau peste 2 170 MHz. |
Tabelul 2
Limitele de putere în interiorul blocului pentru stațiile de bază non-AAS și AAS
|
Element BEM |
Banda de frecvențe |
Limita PEIR în cazul non-AAS |
Limita PTR în cazul AAS |
|
În interiorul blocului |
Blocul alocat operatorului |
Nu este obligatorie. În cazul în care un stat membru stabilește o limită superioară, se poate aplica o valoare de 65 dBm/(5 MHz) per antenă. |
Nu este obligatorie. În cazul în care un stat membru stabilește o limită superioară, se poate aplica o valoare de 57 dBm/(5 MHz) per celulă (6). |
Notă explicativă la tabelul 2:
Limita PTR în interiorul blocului corespunzătoare se stabilește urmând orientările din ETSI TS 138 104 V15.6.0, secțiunile F.2 și F.3 din anexa F, pe baza unui câștig al antenei de 17 dBi și a unui total de opt elemente ale antenei care formează fasciculele (factor de scală de 9 dB):
65 dBm/(5 MHz) – 17 dBi + 9 dB = 57 dBm/(5 MHz).
Tabelul 3
Limitele de putere de referință în afara blocului pentru stațiile de bază non-AAS și AAS
|
Element BEM |
Banda de frecvențe din legătura descendentă FDD |
Limita PEIR medii în cazul non-AAS, per antenă (7) |
Limita PTR medii în cazul AAS, per celulă (8) |
Lărgimea de bandă măsurată |
|
Referință |
Frecvențe cu un ecart de peste 10 MHz față de extremitatea superioară sau inferioară a blocului |
9 dBm |
1 dBm |
5 MHz |
Tabelul 4
Limitele de putere ale regiunii de tranziție în afara blocului pentru stațiile de bază non-AAS și AAS
|
Element BEM |
Banda de frecvențe din legătura descendentă FDD |
Limita PEIR medii în cazul non-AAS, per antenă (9) |
Limita PTR medii în cazul AAS, per celulă (10) |
Lărgimea de bandă măsurată |
|
Regiunea de tranziție |
Între – 10 și – 5 MHz de la marginea inferioară a blocului |
11 dBm |
3 dBm |
5 MHz |
|
De la – 5 la 0 MHz de la marginea inferioară a blocului |
16,3 dBm |
8 dBm |
5 MHz |
|
|
De la 0 la + 5 MHz de la marginea superioară a blocului |
16,3 dBm |
8 dBm |
5 MHz |
|
|
De la + 5 la + 10 MHz de la marginea superioară a blocului |
11 dBm |
3 dBm |
5 MHz |
Notă explicativă la tabelele 3 și 4
În conformitate cu standardizarea privind puterea condusă a emisiilor nedorite (PTR) a stațiilor de bază AAS prevăzută în ETSI TS 138 104 (V15.6.0), secțiunile F.2 și F.3 ale anexei F, limitele PTR în afara blocului sunt stabilite la o valoare care corespunde unui total de opt elemente ale antenei care formează fasciculele, rezultând o diferență de 8 dB între AAS și non-AAS, ca în cazul descris pentru interiorul blocului.
D. CONDIȚII TEHNICE PENTRU STAȚIILE TERMINALE
Tabelul 5
Limita de putere a stației terminale în interiorul blocului BEM
|
Medie maximală a puterii în interiorul blocului (11) |
24 dBm |
Notă explicativă la tabelul 5
Statele membre pot relaxa această limită pentru aplicații specifice, de exemplu stații terminale fixe din regiunile rurale, cu condiția ca protejarea altor servicii, rețele și aplicații să nu fie compromisă, iar obligațiile transfrontaliere să fie îndeplinite.
(1) Întrucât ecartul dintre canale UMTS este de 200 kHz, frecvența centrală a unui bloc alocat utilizată pentru UMTS poate fi compensată cu 100 kHz față de centrul blocului în organizarea de frecvențe.
(2) Cum ar fi legătura ascendentă suplimentară (SUL).
(3) Cum ar fi legătura descendentă suplimentară (SDL).
(4) PTR este o măsură a puterii radiate în mod real de antenă. PEIR și PTR sunt echivalente pentru antenele izotrope.
(5) Este posibil ca lărgimea reală a benzii de frecvențe măsurate a echipamentelor de măsură utilizate pentru efectuarea testelor de conformitate să fie mai mică decât lărgimea benzii de frecvențe măsurate specificată în tabele respective.
(6) Într-o stație de bază multisectorială, limita de putere radiată în cazul AAS se aplică fiecăruia dintre sectoarele individuale.
(7) Nivelul BEM în cazul non-AAS se definește per antenă și se aplică configurației stației de bază care cuprinde maximum patru antene pe sector.
(8) Într-o stație de bază multisectorială, limita de putere radiată în cazul AAS se aplică fiecăruia dintre sectoarele individuale.
(9) Nivelul BEM în cazul non-AAS se definește per antenă și se aplică configurației stației de bază care cuprinde maximum patru antene pe sector.
(10) Într-o stație de bază multisectorială, limita de putere radiată în cazul AAS se aplică fiecăruia dintre sectoarele individuale.
(11) Această limită de putere este exprimată fie ca PEIR, pentru stațiile terminale concepute pentru a fi fixate sau instalate, fie ca PRT, pentru stațiile terminale concepute pentru a fi mobile sau nomade. PEIR și PRT sunt echivalente pentru antenele izotrope. Această valoare poate avea o toleranță definită în standardele armonizate pentru a ține cont de funcționarea în condiții de mediu extreme și de dispersia producției.
|
19.5.2020 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 156/13 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/668 A COMISIEI
din 18 mai 2020
privind standardele armonizate pentru echipamentele individuale de protecție, elaborate în sprijinul Regulamentului (UE) 2016/425 al Parlamentului European și al Consiliului
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE ale Consiliului și a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE și 2009/105/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului și a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1), în special articolul 10 alineatul (6),
întrucât:
|
(1) |
În conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) 2016/425 al Parlamentului European și al Consiliului (2), echipamentele individuale de protecție care sunt conforme cu standarde armonizate sau cu părți ale acestora, ale căror referințe sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, sunt considerate a fi conforme cu cerințele esențiale de sănătate și securitate prevăzute în anexa II la regulamentul respectiv care fac obiectul acestor standarde sau unor părți ale acestor standarde. |
|
(2) |
Prin scrisoarea M/031, intitulată „STANDARDISATION MANDATE TO CEN/CENELEC CONCERNING STANDARDS FOR PERSONAL PROTECTIVE EQUIPMENT” (Mandat de standardizare acordat CEN/Cenelec cu privire la standardele pentru echipamentele individuale de protecție), Comisia a înaintat o cerere Comitetului European de Standardizare (CEN) și Comitetului European de Standardizare în Electrotehnică (Cenelec) pentru a dezvolta și a elabora standarde armonizate în sprijinul Directivei 89/686/CEE a Consiliului (3). |
|
(3) |
Directiva 89/686/CEE a fost înlocuită, de la 21 aprilie 2018, de Regulamentul (UE) 2016/425, care a introdus doar un număr limitat de modificări ale cerințelor esențiale de sănătate și securitate prevăzute în anexa II la Directiva 89/686/CEE. Standardele armonizate elaborate pe baza cererii M/031 au fost redactate exclusiv în sprijinul cerințelor esențiale de sănătate și securitate, care au rămas, în esență neschimbate ca urmare a înlocuirii Directivei 89/686/CEE cu Regulamentul (UE) 2016/425. |
|
(4) |
Pe baza cererii M/031, CEN și Cenelec au elaborat următoarele standarde armonizate: EN 893:2019 pentru echipamente de alpinism și escaladare, EN 943-2:2019 pentru îmbrăcăminte de protecție împotriva produselor periculoase solide, lichide și gazoase, EN 1073-1:2016+A1:2018 pentru îmbrăcăminte de protecție împotriva particulelor solide în suspensie, inclusiv a contaminării radioactive, și EN 14458:2018 pentru echipamente de protecție a ochilor, în sprijinul Regulamentului (UE) 2016/425. |
|
(5) |
Pe baza cererii M/031, CEN și Cenelec au revizuit standardele armonizate EN 343:2003+A1:2007/AC:2009, EN 358:1999, EN 381-5:1995, EN 381-7:1999, EN 381-9:1997, EN 381-11:2002, EN 13832-2:2006, EN 13832-3:2006, EN 14594:2005, EN 388:2016, EN 943-1:2015 și EN 12277:2015, ale căror referințe sunt publicate în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene (4). Acest lucru a condus la adoptarea standardelor armonizate EN 343:2019 pentru îmbrăcăminte de protecție împotriva ploii, EN 358:2018 pentru centuri și mijloace de legătură pentru poziționare în timpul lucrului și limitare a deplasării, EN ISO 11393-2:2019, EN ISO 11393-4:2019, EN ISO 11393-5:2019 și EN ISO 11393-6:2019 pentru îmbrăcăminte de protecție pentru utilizatorii ferăstrăului cu lanț ținut cu mâna, EN 13832-2:2018 și EN 13832-3:2018 pentru încălțăminte de protecție împotriva produselor chimice, EN 14594:2018 pentru aparate de protecție respiratorie, EN 388:2016+A1:2018 pentru mănuși de protecție împotriva riscurilor mecanice, EN 943-1:2015+A1:2019 pentru îmbrăcăminte de protecție împotriva produselor periculoase solide, lichide și gazoase, inclusiv aerosoli lichizi și de particule solide, și EN 12277:2015+A1:2018 pentru echipamente de alpinism și escaladare. |
|
(6) |
Pe baza cererii M/031, CEN și Cenelec au modificat standardul armonizat EN ISO 10819:2013, a cărui referință este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene (5). Acest lucru a dus la adoptarea unei modificări a standardului armonizat respectiv, EN ISO 10819:2013/A1:2019. |
|
(7) |
Comisia, împreună cu CEN și Cenelec, a evaluat dacă standardele respective sunt în conformitate cu cererea M/031. |
|
(8) |
Standardele armonizate EN 893:2019, EN 943-2:2019, EN 1073-1:2016+A1:2018, EN 14458:2018, EN 343:2019, EN 358:2018, EN ISO 11393-2:2019, EN ISO 11393-4:2019, EN ISO 11393-5:2019, EN ISO 11393-6:2019, EN 13832-2:2018, EN 13832-3:2018, EN 14594:2018, EN 388:2016+A1:2018, EN 943-1:2015+A1:2019, EN ISO 10819:2013, astfel cum a fost modificat de EN ISO 10819:2013/A1:2019, și EN 12277:2015+A1:2018 îndeplinesc cerințele pe care urmăresc să le acopere, prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/425. Prin urmare, este oportun să se publice referințele standardelor în cauză în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. |
|
(9) |
CEN și Cenelec au elaborat, de asemenea, o rectificare EN 50321-1: 2018/AC: 2018-08 pentru a corecta standardul armonizat EN 50321-1:2018, a cărui referință este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene (6). Având în vedere faptul că această rectificare introduce corecții tehnice și pentru a se asigura aplicarea corectă și consecventă a standardului armonizat EN 50321-1:2018, ale cărui referințe au fost publicate anterior, este oportun ca referința acestui standard armonizat să fie publicată împreună cu referința rectificării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. |
|
(10) |
Prin urmare, este necesar să se retragă referințele standardelor armonizate EN 343:2003+A1:2007/AC:2009, EN 358:1999, EN 381-5:1995, EN 381-7:1999, EN 381-9:1997, EN 381-11:2002, EN 13832-2:2006, EN 13832-3:2006, EN 14594:2005, EN 388:2016, EN 943-1:2015, EN ISO 10819:2013, EN 12277:2015 și EN 50321-1:2018 din seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, având în vedere faptul că standardele respective au fost revizuite, modificate sau corectate. Pentru a acorda producătorilor mai mult timp pentru a se pregăti în vederea aplicării standardelor armonizate EN 343:2019 EN 358:2018, EN ISO 11393-2:2019, EN ISO 11393-4:2019, EN ISO 11393-5:2019, EN ISO 11393-6:2019, EN 13832-2:2018, EN 13832-3:2018, EN 14594:2018, EN 388:2016+A1:2018, EN 943-1:2015+A1:2019, EN ISO 10819:2013 astfel cum a fost modificat de EN ISO 10819:2013/A1:2019, EN 50321-1:2018 astfel cum a fost corectat de EN 50321-1:2018/AC: 2018-08 și EN 12277:2015+A1:2018, este necesar să se amâne retragerea referințelor standardelor armonizate EN 343:2003+A1:2007/AC:2009, EN 358:1999, EN 381-5:1995, EN 381-7:1999, EN 381-9:1997, EN 381-11:2002, EN 13832-2:2006, EN 13832-3:2006, EN 14594:2005, EN 388:2016, EN 943-1:2015, EN ISO 10819:2013, EN 12277:2015 și EN 50321-1:2018. |
|
(11) |
Conformitatea cu un standard armonizat conferă o prezumție de conformitate cu cerințele esențiale corespunzătoare stabilite în legislația de armonizare a Uniunii, începând de la data publicării referinței standardului respectiv în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Prin urmare, prezenta decizie trebuie să intre în vigoare la data publicării, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Referințele standardelor armonizate pentru echipamentele individuale de protecție elaborate în sprijinul Regulamentului (UE) 2016/425 și enumerate în anexa I la prezenta decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 2
Referințele standardelor armonizate pentru echipamentele individuale de protecție elaborate în sprijinul Regulamentului (UE) 2016/425 și enumerate în anexa II la prezenta decizie se retrag din Jurnalul Oficial al Uniunii Europene începând cu datele stabilite în anexa respectivă.
Articolul 3
Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles, 18 mai 2020.
Pentru Comisie
Președintele
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 316, 14.11.2012, p. 12.
(2) Regulamentul (UE) 2016/425 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind echipamentele individuale de protecție și de abrogare a Directivei 89/686/CEE a Consiliului (JO L 81, 31.3.2016, p. 51).
(3) Directiva 89/686/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la echipamentul individual de protecție (JO L 399, 30.12.1989, p. 18).
(4) JO C 113, 27.3.2018, p. 41.
ANEXA I
|
Nr. |
Referința standardului |
|
1. |
EN 343:2019 Îmbrăcăminte de protecție. Protecție împotriva ploii |
|
2. |
EN 358:2018 Echipament individual de protecție pentru poziționare în timpul lucrului și prevenirea căderilor de la înălțime. Centuri și mijloace de legătură pentru poziționare în timpul lucrului sau limitare a deplasării |
|
3. |
EN 388:2016+A1:2018 Mănuși de protecție împotriva riscurilor mecanice |
|
4. |
EN 510:2019 Cerințe pentru îmbrăcămintea de protecție folosită acolo unde există riscul de agățare de părți mobile |
|
5. |
EN 893:2019 Echipament pentru alpinism și escaladare. Crampoane. Cerințe de securitate și metode de încercare |
|
6. |
EN 943-1:2015+A1:2019 Îmbrăcăminte de protecție împotriva produselor chimice periculoase solide, lichide și gazoase, inclusiv aerosoli lichizi și particule solide. Partea 1: Cerințe de performanță pentru costume de protecție chimică tip 1 (etanșe la gaze) |
|
7. |
EN 943-2:2019 Îmbrăcăminte de protecție împotriva produselor chimice solide și gazoase, inclusiv aerosoli lichizi și solizi. Partea 2: Cerințe de performanță pentru combinezoanele de protecție chimică etanșe la gaze (Tip 1) destinate echipelor de salvare (ET) |
|
8. |
EN 1073-1:2016+A1:2018 Îmbrăcăminte de protecție împotriva particulelor solide în suspensie, inclusiv împotriva contaminării radioactive. Partea 1: Cerințe și metode de încercare pentru îmbrăcămintea de protecție ventilată cu aducție de aer comprimat, pentru protecția corpului și a căilor respiratorii |
|
9. |
EN ISO 10819:2013 Vibrații și șocuri mecanice. Vibrații mână-braț. Măsurarea și evaluarea factorului de transmitere a vibrațiilor de la mănușă la palmă (ISO 10819: 2013) EN ISO 10819:2013/A1:2019 |
|
10. |
EN ISO 11393-2:2019 Îmbrăcăminte de protecție pentru utilizatorii ferăstrăului cu lanț ținut cu mâna. Partea 2: Cerințe de performanță și metode de încercare pentru protectori ai piciorului (ISO 11393-2:2018) |
|
11. |
EN ISO 11393-4:2019 Îmbrăcăminte de protecție pentru utilizatorii ferăstrăului cu lanț ținut cu mâna. Partea 4: Cerințe de performanță și metode de încercare pentru mănușile de protecție împotriva ferăstrăului cu lanț (ISO 11393-4:2018) |
|
12. |
EN ISO 11393-5:2019 Îmbrăcăminte de protecție pentru utilizatorii ferăstrăului cu lanț ținut cu mâna. Partea 5: Cerințe de performanță și metode de încercare pentru ghetrele de protecție pentru utilizarea ferăstrăului cu lanț (ISO 11393-5:2018) |
|
13. |
EN ISO 11393-6:2019 Îmbrăcăminte de protecție pentru utilizatorii ferăstrăului cu lanț ținut cu mâna. Partea 6: Cerințe de performanță și metode de încercare pentru haine de protecție (ISO 11393-6:2018) |
|
14. |
EN 12277:2015+A1:2018 Echipament pentru alpinism și escaladare. Centură complexă. Cerințe de securitate și metode de încercare |
|
15. |
EN 13832-2:2018 Încălțăminte de protecție împotriva produselor chimice. Partea 2: Cerințe în caz de contact limitat cu produse chimice |
|
16. |
EN 13832-3:2018 Încălțăminte de protecție împotriva produselor chimice. Partea 3: Cerințe în caz de contact prelungit cu produse chimice |
|
17. |
EN 14458:2018 Echipamente de protecție a ochilor. Viziere de înaltă performanță destinate exclusiv utilizării cu căști de protecție |
|
18. |
EN 14594:2018 Aparate de protecție respiratorie. Aparate de protecție respiratorie izolante cu aducție de aer comprimat cu debit continuu. Cerințe, încercări, marcare |
|
19. |
EN 50321-1:2018 Lucrări sub tensiune. Încălțăminte pentru protecție electrică. Încălțăminte și șoșoni electroizolanți EN 50321-1:2018/AC:2018-08 |
ANEXA II
|
Nr. |
Referința standardului |
Data retragerii |
|
1. |
EN ISO 10819:2013 Vibrații și șocuri mecanice. Vibrații mână-braț. Măsurarea și evaluarea factorului de transmitere a vibrațiilor de la mănușă la palmă (ISO 10819: 2013) |
19 noiembrie 2021 |
|
2. |
EN 343:2003+A1:2007 Îmbrăcăminte de protecție. Protecție împotriva ploii EN 343:2003+A1:2007/AC:2009 |
19 noiembrie 2021 |
|
3. |
EN 358:1999 Echipament individual de protecție pentru poziționare în timpul lucrului și prevenirea căderilor de la înălțime. Centuri de poziționare în timpul lucrului și limitare a deplasării și mijloace de legătură pentru poziționare în timpul lucrului |
19 noiembrie 2021 |
|
4. |
EN 381-5:1995 Îmbrăcăminte de protecție pentru utilizatorii ferăstrăului cu lanț ținut cu mâna. Partea 5: Cerințe pentru protectori ai piciorului |
19 noiembrie 2021 |
|
5. |
EN 381-7:1999 Îmbrăcăminte de protecție pentru utilizatorii ferăstrăului cu lanț ținut cu mâna. Partea 7: Cerințe pentru mănușile de protecție împotriva ferăstrăului cu lanț |
19 noiembrie 2021 |
|
6. |
EN 381-9:1997 Îmbrăcăminte de protecție pentru utilizatorii ferăstrăului cu lanț ținut cu mâna. Partea 9: Cerințe pentru ghetrele de protecție pentru utilizarea ferăstrăului cu lanț |
19 noiembrie 2021 |
|
7. |
EN 381-11:2002 Îmbrăcăminte de protecție pentru utilizatorii ferăstrăului cu lanț ținut cu mâna. Partea 11: Cerințe pentru haine de protecție |
19 noiembrie 2021 |
|
8. |
EN 388:2016 Mănuși de protecție împotriva riscurilor mecanice |
19 noiembrie 2021 |
|
9. |
EN 943-1:2015 Îmbrăcăminte de protecție împotriva produselor periculoase solide, lichide și gazoase, inclusiv aerosoli lichizi și de particule solide. Partea 1: Cerințe de performanta pentru costume de protecție chimică tip 1 (etanșe la gaze) |
19 noiembrie 2021 |
|
10. |
EN 12277:2015 Echipament pentru alpinism și escaladare. Centură complexă. Cerințe de securitate și metode de încercare |
19 noiembrie 2021 |
|
11. |
EN 13832-2:2006 Încălțăminte de protecție împotriva produselor chimice. Partea 2: Cerințe pentru încălțămintea rezistentă la produse chimice în condiții de laborator |
19 noiembrie 2021 |
|
12. |
EN 13832-3:2006 Încălțăminte de protecție împotriva produselor chimice. Partea 3: Cerințe pentru încălțămintea de protecție cu rezistență mare la produse chimice în condiții de laborator |
19 noiembrie 2021 |
|
13. |
EN 14594:2005 Aparate de protecție respiratorie. Aparate de protecție respiratorie izolante, autonome cu circuit închis, tipul cu oxigen comprimat sau cu oxigen-azot comprimat. Cerințe, încercări, marcare EN 14594:2005/AC:2005 |
19 noiembrie 2021 |
|
14. |
EN 50321-1:2018 Lucrări sub tensiune. Încălțăminte pentru protecție electrică. Încălțăminte și acoperitoare de încălțăminte izolante |
19 noiembrie 2020 |
|
19.5.2020 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 156/20 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/669 A COMISIEI
din 18 mai 2020
de modificare a Deciziei de punere în aplicare 2013/801/UE în ceea ce privește însărcinarea Agenției executive pentru inovare și rețele cu punerea în aplicare a Fondului pentru inovare
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare (1), în special articolul 3 alineatul (3),
întrucât:
|
(1) |
Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2) instituie Fondul pentru inovare cu scopul de a sprijini inovarea în domeniul tehnologiilor și al proceselor industriale cu emisii scăzute de dioxid de carbon și de a stimula crearea și exploatarea de proiecte care vizează captarea și stocarea geologică a CO2 în condiții de siguranță pentru mediu, precum și de tehnologii inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile și al stocării energiei. |
|
(2) |
În conformitate cu articolul 16 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2019/856 al Comisiei (3), Fondul pentru inovare trebuie pus în aplicare prin gestiune directă sau prin gestiune indirectă. Conform articolului 17 din regulamentul respectiv, Comisia poate decide să desemneze un organism de execuție care să efectueze anumite sarcini legate de punerea în aplicare și, în cazul gestiunii directe, aceste sarcini trebuie delegate unei agenții executive. |
|
(3) |
Decizia de punere în aplicare 2013/801/UE a Comisiei (4) a instituit Agenția executivă pentru inovare și rețele (denumită în continuare „agenția”) și i-a încredințat gestionarea anumitor părți ale programelor Uniunii, inclusiv a Mecanismului pentru interconectarea Europei și a programului Orizont 2020 în domeniul energiei. |
|
(4) |
Analiza cost-beneficiu efectuată în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 58/2003 a demonstrat că delegarea gestionării unor părți ale Fondului pentru inovare către agenție ar contribui la atingerea obiectivelor Fondului pentru inovare într-un mod mai eficient. Însărcinarea agenției cu punerea în aplicare a unor părți ale Fondului pentru inovare ar conduce la economii de costuri de aproximativ 30,5 milioane EUR în perioada 2020-2030, față de costul de gestionare intern, ar spori eficiența și flexibilitatea gestionării Fondului pentru inovare, ar oferi sinergii semnificative între Fondul pentru inovare și alte programe ale Uniunii gestionate de agenție și ar spori apropierea față de beneficiari, precum și vizibilitatea finanțării din partea Uniunii. |
|
(5) |
Așadar, este adecvat să se încredințeze agenției gestionarea și punerea în aplicare a unor părți ale Fondului pentru inovare. |
|
(6) |
Prin urmare, Decizia de punere în aplicare 2013/801/UE ar trebui modificată în consecință. |
|
(7) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru agenții executive, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Modificare a Deciziei de punere în aplicare 2013/801/UE
Articolul 3 alineatul (1) din Decizia de punere în aplicare 2013/801/UE se înlocuiește cu următorul text:
„(1) Agenției i se încredințează implementarea unor părți ale următoarelor programe ale Uniunii:
|
(a) |
Mecanismul pentru interconectarea Europei; |
|
(b) |
partea III Provocări societale ale programului specific Orizont 2020; |
|
(c) |
Fondul pentru inovare instituit în temeiul articolului 10a alineatul (8) din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (*1). |
Articolul 2
Intrare în vigoare
Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles, 18 mai 2020.
Pentru Comisie
Președintele
Ursula VON DER LEYEN
(2) Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).
(3) Regulamentul delegat (UE) 2019/856 al Comisiei din 26 februarie 2019 de completare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește funcționarea Fondului pentru inovare (JO L 140, 28.5.2019, p. 6).
(4) Decizia de punere în aplicare 2013/801/UE a Comisiei din 23 decembrie 2013 de înființare a Agenției executive pentru inovare și rețele și de abrogare a Deciziei 2007/60/CE, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2008/593/CE (JO L 352, 24.12.2013, p. 65).
ACTE ADOPTATE DE ORGANISME CREATE PRIN ACORDURI INTERNAȚIONALE
|
19.5.2020 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 156/22 |
DECIZIA nr. 1/2020 A COMITETULUI APE INSTITUIT PRIN ACORDUL INTERIMAR ÎN VEDEREA ÎNCHEIERII UNUI ACORD DE PARTENERIAT ECONOMIC ÎNTRE COMUNITATEA EUROPEANĂ ȘI STATELE SALE MEMBRE, PE DE O PARTE, ȘI PARTEA AFRICA CENTRALĂ, PE DE ALTĂ PARTE,
din 28 aprilie 2020
în ceea ce privește adoptarea regulamentului de procedură privind medierea, a regulamentului de procedură privind arbitrajul și a codului de conduită al arbitrilor [2020/670]
COMITETUL APE,
având în vedere Acordul interimar în vederea încheierii unui acord de parteneriat economic între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și partea Africa Centrală, pe de altă parte (denumit în continuare „acordul”), semnat la Bruxelles la 22 ianuarie 2009 și aplicat cu titlu provizoriu începând cu data de 4 august 2014, în special articolul 80 alineatul (1) și articolul 88,
întrucât:
|
(1) |
Potrivit acordului și în conformitate cu prezenta decizie, partea Africa Centrală este compusă din Republica Camerun. |
|
(2) |
Articolul 80 alineatul (1) din acord prevede că procedurile de soluționare a litigiilor prevăzute în capitolul 3 (Proceduri de soluționare a litigiilor) din titlul VI (Prevenirea și soluționarea litigiilor) din acord sunt reglementate prin regulamentul de procedură și codul de conduită al arbitrilor, care vor fi adoptate de Comitetul APE. |
|
(3) |
Articolul 88 din acord prevede că Comitetul APE poate hotărî să modifice titlul VI (Prevenirea și soluționarea litigiilor) din acord și anexele sale, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
(1) Regulamentul de procedură privind medierea, astfel cum figurează în anexa I la prezenta decizie, se stabilește sub forma anexei IV la acord.
(2) Regulamentul de procedură privind arbitrajul, astfel cum figurează în anexa II la prezenta decizie, se stabilește sub forma anexei V la acord.
(3) Codul de conduită al arbitrilor, astfel cum figurează în anexa III la prezenta decizie, se stabilește sub forma anexei VI la acord.
(4) Regulamentele de procedură și codul de conduită menționate la alineatele (1)-(3) din prezentul articol se stabilesc fără a aduce atingere normelor specifice prevăzute în acord sau susceptibile de a fi stabilite de Comitetul APE.
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data semnării.
Adoptată la Bruxelles, 28 aprilie 2020.
Pentru Republica Camerun
Alamine OUSMANE MEY
Ministrul Economiei, Planificării și Amenajării Teritoriale
Pentru Uniunea Europeană
Phil HOGAN
Comisar european pentru Comerț
ANEXA I
REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ PRIVIND MEDIEREA
Articolul 1
Domeniul de aplicare
(1) Dispozițiile prezentului regulament de procedură completează și precizează acordul intermediar în vederea încheierii unui acord de parteneriat economic între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte și partea Africa Centrală, pe de altă parte (denumit în continuare „acordul”), în special articolul 69 (Mediere) din acord.
(2) Prezentul regulament de procedură este menit să permită părților să soluționeze litigiile susceptibile de a interveni între ele printr-o soluție satisfăcătoare pentru ambele părți în urma unei proceduri complete și rapide de mediere.
(3) În sensul prezentului regulament de procedură, „mediere” înseamnă orice proces, oricare ar fi denumirea acestuia, în care părțile solicită unui mediator să le ajute să ajungă la o soluționare amiabilă a litigiului lor.
Articolul 2
Inițierea procedurii
(1) O parte poate solicita în scris, în orice moment, participarea părților la o procedură de mediere. Cererea trebuie să fie suficient de detaliată pentru a expune în mod clar pretențiile părții reclamante. De asemenea, aceasta trebuie:
|
(a) |
să precizeze măsura specifică aflată în discuție; |
|
(b) |
să furnizeze o declarație referitoare la efectele negative pretinse pe care măsura le are sau le va avea, potrivit afirmațiilor părții reclamante, asupra comerțului dintre părți; |
|
(c) |
să explice de ce partea reclamantă consideră că există o legătură de cauzalitate între măsură și respectivele efecte. |
(2) Procedura de mediere poate fi inițiată numai cu acordul comun al părților. Atunci când o parte solicită o mediere în conformitate cu alineatul (1), cealaltă parte examinează cererea și furnizează un răspuns în scris în termen de cinci zile de la primirea cererii. În caz contrar, cererea se consideră respinsă.
Articolul 3
Alegerea mediatorului
(1) Părțile aleg de comun acord mediatorul de la începutul procedurii de mediere, în termen de cel mult 15 zile de la primirea răspunsului la cererea de mediere.
(2) Mediatorul nu trebuie să fie un cetățean al uneia dintre părți, cu excepția cazului în care părțile convin altfel.
(3) Mediatorul confirmă într-o declarație scrisă independența și imparțialitatea sa, precum și disponibilitatea sa pentru a asigura procedura de mediere.
(4) Mediatorul respectă codul de conduită al arbitrilor, cu adaptările necesare.
Articolul 4
Desfășurarea procedurii de mediere
(1) Mediatorul oferă asistență în mod imparțial și transparent în vederea clarificării de către părți a măsurii în cauză și a eventualelor efecte ale acesteia asupra comerțului dintre părți, precum și în vederea găsirii unei soluții satisfăcătoare pentru ambele părți.
(2) Mediatorul poate decide abordarea cea mai adecvată pentru a clarifica măsura în cauză și efectele posibile ale acesteia asupra comerțului dintre părți. În special, el poate să organizeze reuniuni între părți, să consulte părțile împreună sau individual, să solicite asistență sau consultanță din partea experților competenți și a părților interesate și să furnizeze orice sprijin suplimentar solicitat de părți. Cu toate acestea, înainte de a solicita asistență sau de a se consulta cu experții relevanți și cu părțile interesate, mediatorul se consultă cu părțile. În cazul în care dorește să se întâlnească sau să discute separat cu una dintre părți și/sau cu reprezentantul acesteia, mediatorul informează cealaltă parte în prealabil sau de îndată ce este posibil după întâlnirea sau comunicarea sa unilaterală cu prima parte.
(3) Mediatorul poate să acorde consiliere și să propună o soluție pe care să o prezinte părților, care, la rândul lor, pot accepta sau respinge soluția propusă sau chiar conveni asupra unei soluții diferite. Cu toate acestea, mediatorul nu poate în niciun caz acorda consiliere sau formula observații privind compatibilitatea măsurii în cauză cu acordul.
(4) Procedura are loc pe teritoriul părții căreia i-a fost adresată cererea sau, de comun acord între părți, în orice alt loc sau prin orice alt mijloc.
(5) Părțile depun eforturi pentru a ajunge la o soluție satisfăcătoare pentru ambele părți în termen de 60 de zile de la numirea mediatorului. În așteptarea unui acord final, părțile pot lua în considerare posibile soluții intermediare, în special dacă măsura privește mărfuri perisabile.
(6) Soluția poate fi adoptată printr-o decizie a Comitetului APE. Soluțiile satisfăcătoare pentru ambele părți sunt puse la dispoziția publicului, cu excepția cazului în care părțile decid altfel. Totuși, versiunea comunicată publicului nu poate conține informații considerate a fi confidențiale de către una dintre părți.
(7) La cererea părților, mediatorul le transmite, în scris, un proiect de raport bazat pe date concrete, care oferă un rezumat al măsurii în cauză în cadrul procedurii urmate și al oricărei soluții satisfăcătoare pentru ambele părți care constituie rezultatul final inclusiv eventualele soluții intermediare. Mediatorul acordă părților un termen de 15 zile pentru a formula observații privind proiectul de raport. După examinarea observațiilor trimise de părți în termenul stabilit, mediatorul trimite părților, în scris, în termen de 15 zile după examinarea observațiilor, un raport final bazat pe date concrete. Raportul bazat pe date concrete nu poate conține nicio interpretare a acordului.
Articolul 5
Încheierea procedurii de mediere
În funcție de caz, procedura se încheie:
|
(a) |
la data adoptării unei soluții satisfăcătoare pentru ambele părți; |
|
(b) |
la data declarației scrise a mediatorului, după consultarea părților, indicând faptul că orice continuare a medierii ar fi inutilă; |
|
(c) |
la data declarației scrise a uneia dintre părți, după examinarea soluțiilor satisfăcătoare pentru ambele părți în cadrul procedurii de mediere și după examinarea tuturor recomandărilor și soluțiilor propuse de mediator. O astfel de declarație nu poate fi prezentată înainte de expirarea termenului prevăzut la articolul 4 alineatul (5) din prezentul regulament de procedură; sau |
|
(d) |
la data unui acord încheiat între părți în oricare etapă a procedurii. |
Articolul 6
Punerea în aplicare a soluției satisfăcătoare pentru ambele părți
(1) În cazul în care părțile au convenit asupra unei soluții satisfăcătoare pentru ambele părți, fiecare parte ia măsurile necesare pentru a o pune în aplicare în termenul stabilit.
(2) Partea care pune în aplicare soluția satisfăcătoare pentru ambele părți informează cealaltă parte în scris cu privire la orice acțiune efectuată sau orice măsură luată pentru a o pune în aplicare, în termenul stabilit.
Articolul 7
Confidențialitatea și relația cu procedura de soluționare a litigiilor
(1) Toate informațiile referitoare la procedura de mediere trebuie să rămână confidențiale, cu excepția cazului în care divulgarea lor este impusă de lege sau este necesară pentru punerea în aplicare sau executarea acordului dintre părți rezultat în urma medierii.
(2) Cu excepția cazului în care părțile convin altfel și fără a aduce atingere articolului 4 alineatul (6) din prezentul regulament de procedură, toate etapele procedurii, inclusiv orice consiliere sau soluție propusă, sunt confidențiale. Cu toate acestea, oricare dintre părți poate dezvălui publicului faptul că are loc o mediere. Obligația de confidențialitate nu se aplică în cazul informațiilor concrete are sunt deja în domeniul public.
(3) Procedura de mediere nu aduce atingere drepturilor și obligațiilor părților în conformitate cu dispozițiile acordului privind soluționarea litigiilor sau din orice alt acord relevant.
(4) Părțile nu au obligația de a iniția consultări înainte de începerea procedurii de mediere. Cu toate acestea, o parte ar trebui, în principiu, să aplice celelalte dispoziții relevante ale acordului privind cooperarea sau consultarea, înainte de a iniția procedura de mediere.
(5) O parte nu se bazează pe următoarele elemente și nici nu le introduce ca probe în cadrul altor proceduri de soluționare a litigiilor prevăzute de acord sau de oricare alt acord relevant, iar o comise specială de arbitraj nu ia în considerare următoarele elemente:
|
(a) |
pozițiile adoptate de cealaltă parte în cursul procedurii de mediere sau informațiile colectate în temeiul articolului 4 alineatele (1) și (2) din prezentul regulament de procedură; |
|
(b) |
faptul că cealaltă parte și-a arătat disponibilitatea de a accepta o soluție în ceea ce privește măsura care face obiectul medierii; |
|
(c) |
consilierea acordată sau propunerile făcute de mediator. |
(6) Cu excepția cazului în care părțile decid altfel, un mediator nu poate fi membrul unei comisii speciale de arbitraj în cadrul unei proceduri de soluționare a litigiilor declanșată în temeiul acordului sau a Acordului de instituire a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și care se referă la același subiect ca și cea în care a intervenit ca mediator.
Articolul 8
Aplicarea regulamentului de procedură privind arbitrajul
Articolul 3 (Notificări), fără a aduce atingere articolului 4 alineatul (2) din prezentul regulament de procedură, articolul 15 (Costuri), articolul 16 (Limba de lucru pentru procedură, traducere și interpretare) și articolul 17 (Calcularea termenelor) din regulamentul de procedură privind arbitrajul se aplică mutatis mutandis.
Articolul 9
Revizuire
În termen de cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentei decizii, părțile se consultă cu privire la eventuala necesitate de a modifica mecanismul de mediere în funcție de experiența dobândită și de dezvoltarea oricărui mecanism corespunzător din cadrul OMC.
ANEXA II
REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ PRIVIND ARBITRAJUL
Articolul 1
Definiții
Pentru aplicarea prezentului regulament de procedură, se aplică următoarele definiții:
|
— |
„consilier” înseamnă o persoană fizică angajată de o parte pentru a o consilia sau a asista în cadrul unei proceduri de arbitraj; |
|
— |
„comisie specială de arbitraj” înseamnă o comisie instituită în temeiul articolului 71 din acord; |
|
— |
„arbitru” înseamnă un membru al unei comisii speciale de arbitraj instituite în temeiul articolului 71 din acord; |
|
— |
„asistent” înseamnă o persoană fizică care, în temeiul mandatului unui arbitru, desfășoară activități de cercetare pentru acesta sau îl asistă în activitatea lui; |
|
— |
„zi” înseamnă o zi calendaristică, dacă nu se precizează altfel; |
|
— |
„reprezentant al unei părți” înseamnă un salariat sau orice persoană fizică numită de un minister, de un organism guvernamental sau de orice altă entitate publică a unei părți care reprezintă partea în cadrul unui litigiu în temeiul prezentului acord; |
|
— |
„parte pârâtă” înseamnă partea care este acuzată de încălcarea dispozițiilor prevăzute la articolul 67 din acord; |
|
— |
„parte reclamantă” înseamnă partea care solicită instituirea unei comisii speciale de arbitraj în temeiul articolului 70 din acord. |
Articolul 2
Domeniul de aplicare
(1) Prezentul regulament de procedură completează și precizează acordul intermediar în vederea încheierii unui acord de parteneriat economic între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte și partea Africa Centrală, pe de altă parte (denumit în continuare „acordul”), în special articolul 70 și următoarele privind medierea.
(2) Scopul prezentului regulament de procedură este de a permite părților să soluționeze litigiile susceptibile de a interveni între ele printr-o soluție satisfăcătoare pentru ambele părți în urma mecanismului de arbitraj.
Articolul 3
Notificări
(1) În sensul prezentului regulament de procedură, prin „notificare” se înțelege orice solicitare, aviz, observație scrisă sau alt document legat de procedura de arbitraj, ținând cont de faptul că:
|
(a) |
orice notificare din partea comisiei speciale de arbitraj este transmisă ambelor părți în același timp; |
|
(b) |
orice notificare din partea unei părți, care este adresată comisiei speciale de arbitraj, este trimisă în copie celeilalte părți, în același timp; și |
|
(c) |
orice notificare din partea unei părți, care este adresată celeilalte părți, este trimisă în copie comisiei speciale de arbitraj, în același timp, după caz. |
(2) Orice notificare se efectuează prin e-mail sau, după caz, prin orice alt mijloc de telecomunicație care permite înregistrarea trimiterii. În absența unor dovezi contrare, în cazul unei astfel de notificări, data primirii se consideră a fi aceeași cu data trimiterii.
(3) Toate notificările sunt adresate Direcției Generale Comerț a Comisiei Europene și, respectiv, Ministerului camerunez responsabil cu punerea în aplicare a acordului.
(4) Erorile minore de redactare din notificări pot fi corectate prin transmiterea unei noi notificări care să indice în mod clar modificările care au fost făcute.
(5) În cazul în care ultima zi de trimitere a unei notificări coincide cu o zi nelucrătoare în partea Africa Centrală sau în Uniunea Europeană, notificarea poate fi trimisă în următoarea zi lucrătoare. Notificările de orice tip nu se consideră a fi primite într-o zi de sărbătoare legală.
(6) În funcție de felul aspectelor care fac obiectul litigiului, toate notificările adresate Comitetului APE în conformitate cu prezentul regulament de procedură sunt, de asemenea, transmise celorlalte organisme instituționale vizate.
Articolul 4
Numirea arbitrilor
(1) În cazul în care, în temeiul articolului 71 din acord, un arbitru este selectat prin tragere la sorți, președintele Comitetului APE informează prompt părțile cu privire la data, ora și locul de desfășurare a tragerii la sorți.
(2) Părțile asistă la tragerea la sorți.
(3) Președintele Comitetului APE sau reprezentantul acestuia informează în scris fiecare persoană selecționată cu privire la desemnarea acesteia pentru funcția de arbitru. Fiecare persoană confirmă ambelor părți disponibilitatea sa, în termen de cinci zile de la data la care persoana în cauză a fost informată cu privire la desemnarea sa.
(4) În cazul în care lista arbitrilor menționată la articolul 85 din acord nu a fost întocmită sau nu conține suficiente nume la momentul în care se depune o cerere în temeiul articolului 71 alineatul (2) din acord, arbitrii sunt trași la sorți de către președintele Comitetului APE din rândul persoanelor propuse în mod oficial de către una dintre părți sau de către ambele părți, și care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 85 alineatul (2) din acord.
Articolul 5
Consultarea între părți și comisia specială de arbitraj
(1) Cu excepția cazului în care convin altfel, părțile se reunesc cu comisia specială de arbitraj în termen de șapte zile de la instituirea acesteia, pentru a stabili aspectele pe care părțile sau comisia specială de arbitraj le consideră adecvate, inclusiv:
|
(a) |
remunerația și cheltuielile care trebuie plătite arbitrilor, acestea fiind conforme normelor OMC; |
|
(b) |
remunerația fiecărui asistent al unui arbitru, a cărei valoare totală nu depășește 50 % din remunerația totală a arbitrului în cauză; |
|
(c) |
calendarul procedurii. |
Arbitrii și reprezentanții părților pot participa la reuniunea respectivă prin telefon sau videoconferință.
(2) Cu excepția cazului în care părțile convin altfel, în termen de cinci zile de la data instituirii comisiei speciale de arbitraj, aceasta din urmă are ca mandat:
„să examineze, în lumina dispozițiilor relevante ale acordului, aspectul menționat în cererea de instituire a comisiei speciale de arbitraj, să hotărască asupra compatibilității măsurii în cauză cu articolul 67 din acord și să emită o hotărâre în conformitate cu articolele 73, 83 și 84 din acord.”
(3) Părțile informează comisia specială de arbitraj în legătură cu mandatul convenit, în termen de trei zile de la acordul lor în această privință.
Articolul 6
Comunicări scrise
Partea reclamantă își transmite comunicarea scrisă inițială în termen de cel mult 20 de zile de la data instituirii comisiei speciale de arbitraj. Partea pârâtă își transmite comunicarea scrisă în apărare în termen de cel mult 20 de zile de la data transmiterii comunicării scrise inițiale.
Articolul 7
Modul de lucru al comisiilor de arbitraj
(1) Președintele comisiei speciale de arbitraj prezidează toate reuniunile acesteia. O comisie specială de arbitraj poate delega președintelui său competența de a lua decizii de ordin administrativ și procedural în domeniul vizat.
(2) În conformitate cu articolul 9 din prezentul regulament de procedură, arbitri și persoanele convocate sunt prezente la audiere. Dacă nu se precizează altfel în acord sau în prezentul regulament de procedură, comisia specială de arbitraj își poate exersa activitățile prin orice mijloc, inclusiv prin telefon, telecopiator sau prin orice mijloace informatice.
(3) Numai arbitrii pot participa la deliberările comisiei speciale de arbitraj, dar aceasta din urmă își poate autoriza asistenții să fie prezenți la deliberări.
(4) Redactarea unei hotărâri rămâne responsabilitatea exclusivă a comisiei speciale de arbitraj și nu poate fi delegată.
(5) În cazul în care survine o chestiune de ordin procedural care nu este reglementată de dispozițiile de la titlul VI (Prevenirea și soluționarea litigiilor) din acord, comisia specială de arbitraj, după consultarea părților, poate adopta o procedură corespunzătoare, compatibilă cu respectivele dispoziții și care garantează egalitatea de tratament a părților.
(6) În cazul în care consideră că este necesară modificarea unui termen aplicabil în cadrul procedurilor sale, altul decât termenele prevăzute în titlul VI (Prevenirea și soluționarea litigiilor) din acord, sau efectuarea oricăror alte ajustări procedurale sau administrative, comisia specială de arbitraj informează în scris părțile atât cu privire la motivele modificării sau ale ajustării, precum și cu privire la termenul sau ajustarea necesară. Comisia specială de arbitraj poate adopta astfel de modificări sau adaptări după consultarea părților.
(7) La cererea uneia dintre părți, comisia specială de arbitraj poate modifica termenele aplicabile în cadrul procedurii, asigurând totodată păstrarea egalității de tratament al părților.
(8) La cererea comună a părților, comisia specială de arbitraj suspendă procedura în orice moment pentru o perioadă convenită de către părți care nu depășește 12 luni consecutive. Comisia specială de arbitraj reia procedura în orice moment, la cererea comună în scris a părților sau la sfârșitul perioadei de suspendare convenite, la cererea scrisă a uneia dintre părți. Cererea este notificată președintelui comisiei speciale de arbitraj precum și celeilalte părți, după caz. În cazul în care procedura comisiei speciale de arbitraj a fost suspendată mai mult de 12 luni consecutive, competența conferită instituirii comisiei speciale de arbitraj devine caducă și procedura în fața comisiei speciale de arbitraj se închide. Părțile pot conveni în orice moment să pună capăt procedurii în fața comisiei speciale de arbitraj. Părțile notifică în comun acest acord președintelui comisiei speciale de arbitraj. În caz de suspendare a procedurii, termenele relevante se prelungesc cu durata corespunzătoare perioadei în timpul căreia procedura comisiei speciale de arbitraj a fost suspendată.
(9) Încheierea activității comisiei speciale de arbitraj nu aduce atingere drepturilor părților în cadrul unei alte proceduri cu același obiect în temeiul titlului VI (Prevenirea și soluționarea litigiilor) din acord.
Articolul 8
Înlocuirea
(1) În cazul în care un arbitru nu poate participa la procedură, se retrage sau trebuie înlocuit, se selectează un înlocuitor în conformitate cu articolul 71 din acord.
(2) Atunci când una dintre părți consideră că un arbitru nu respectă cerințele codului de conduită al arbitrilor și că este oportun ca el să fie înlocuit, partea respectivă notifică acest lucru celeilalte părți în termen de 15 zile de la data la care aceasta a luat cunoștință de circumstanțele care se află la originea presupusei neconformări a arbitrului cu codul de conduită.
(3) Părțile se consultă în termen de 15 zile de la data notificării menționate la alineatul (2) din prezentul articol. Părțile informează arbitrul cu privire la presupusa sa neconformare și-i pot cere acestuia să ia măsurile necesare pentru remedierea situației. Ele pot, de asemenea, dacă ajung la un acord, să revoce arbitrul și să selecteze un nou arbitru, urmând procedura menționată la articolul 71 alineatul (2) din acord.
(4) În cazul în care părțile nu ajung la un acord privind necesitatea de a înlocui un arbitru, altul decât președintele, fiecare dintre părți poate cere ca respectivul caz să fie supus atenției președintelui comisiei speciale de arbitraj, a cărui hotărâre nu este supusă niciunei căi de atac.
Dacă, în urma acestei solicitări, președintele concluzionează că arbitrul nu respectă cerințele codului de conduită al arbitrilor, va fi selectat un nou arbitru în conformitate cu articolul 71 alineatul (3) din acord.
(5) În cazul în care părțile nu ajung la un acord privind necesitatea de a înlocui președintele, fiecare dintre părți poate solicita ca aspectul să fie supus atenției uneia dintre persoanele rămase pe lista de persoane propuse pentru a îndeplini funcția de președinte al comisiei speciale de arbitraj întocmită în conformitate cu articolul 85 din acord. Numele acestuia este tras la sorți de către președintele Comitetului APE. Persoana astfel selecționată decide dacă președintele respectă sau nu cerințele codului de conduită al arbitrilor. Decizia acesteia nu este supusă niciunei căi de atac.
În cazul în care se concluzionează că arbitrul nu respectă cerințele codului de conduită al arbitrilor, se selectează un nou președinte în conformitate cu articolul 71 alineatul (3) din acord.
Articolul 9
Audieri
(1) Pe baza calendarului stabilit în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) și după consultarea părților și a celorlalți arbitri, președintele comisiei speciale de arbitraj notifică părților data, ora și locul audierii. Partea responsabilă cu administrația logistică a procedurii pune aceste informații la dispoziția publicului, sub rezerva articolului 11.
(2) Cu excepția cazului în care părțile convin altfel, audierea se desfășoară la Bruxelles dacă partea reclamantă este partea Africa Centrală și la Yaoundé dacă partea reclamantă este Uniunea Europeană.
(3) Comisia specială de arbitraj poate convoca audieri suplimentare în cazul în care părțile convin astfel.
(4) Toți arbitrii trebuie să fie prezenți pe parcursul întregii audieri.
(5) Următoarele persoane pot lua parte la audiere, indiferent dacă procedura este sau nu deschisă publicului:
|
(a) |
reprezentanții părților; |
|
(b) |
consilierii părților; |
|
(c) |
membrii personalului administrativ, interpreții, traducătorii și grefierii; |
|
(d) |
asistenții arbitrilor; |
|
(e) |
experții, aleși de comisia specială de arbitraj în conformitate cu articolul 81 din acord. |
(6) Cu cel târziu cinci zile înainte de data unei audieri, fiecare parte trimite comisiei speciale de arbitraj și celeilalte părți lista cu numele persoanelor fizice care vor pleda sau vor face prezentări în cursul audierii în numele părții respective, precum și cu numele altor reprezentanți sau consilieri care vor lua parte la audiere.
(7) Comisia specială de arbitraj se asigură că partea reclamantă și partea pârâtă dispun de același timp afectat luărilor de cuvânt. Aceasta conduce ședința de audiere astfel:
|
|
Pledoarii
|
|
|
Obiecții
|
(8) Comisia specială de arbitraj poate adresa întrebări oricărei părți, în orice moment al audierii.
(9) Comisia specială de arbitraj ia măsurile necesare pentru ca procesul-verbal al ședinței de audiere să fie întocmit și transmis părților într-un termen rezonabil de la data audierii. Părțile pot formula observații referitoare la procesul-verbal pe care comisia de arbitraj le poate lua în considerare.
(10) În termen de 10 zile de la data audierii, fiecare parte poate transmite arbitrilor și celeilalte părți o comunicare scrisă suplimentară referitoare la orice aspect apărut în cursul audierii.
Articolul 10
Întrebări scrise
(1) Comisia specială de arbitraj poate, în orice moment al procedurii, să adreseze întrebări scrise uneia sau ambelor părți. Fiecare parte primește o copie a tuturor întrebărilor adresate de comisia speciale de arbitraj.
(2) De asemenea, fiecare parte transmite celeilalte părți o copie a răspunsului său scris la întrebările comisiei speciale de arbitraj. În termen de cinci zile de la data primirii respectivei copii, fiecare parte are posibilitatea de a prezenta observații scrise privind răspunsul celeilalte părți.
Articolul 11
Transparență și confidențialitate
(1) Fiecare parte și comisia specială de arbitraj asigură garantarea confidențialității oricăror informații transmise comisiei speciale de arbitraj de către cealaltă parte, pe care aceasta din urmă le-a desemnat ca fiind confidențiale. Partea care transmite comisiei speciale de arbitraj o comunicare care conține informații confidențiale furnizează, de asemenea, în termen de 15 zile de la transmiterea respectivei comunicări, o versiune neconfidențială a comunicării transmise care poate fi făcută publică.
(2) Prezentul regulament de procedură nu împiedică în niciun mod ca o parte să își facă publice propriile poziții în măsura în care, atunci când face trimiteri la informațiile comunicate de cealaltă parte, nu dezvăluie nicio informație desemnată de cealaltă parte drept confidențială.
(3) Comisia specială de arbitraj se reunește în sesiuni închise publicului atunci când comunicările și pledoariile uneia dintre părți conțin informații comerciale confidențiale. Părțile păstrează caracterul confidențial al audierilor comisiei speciale de arbitraj în cazul în care acestea se desfășoară în sesiuni închise publicului.
Articolul 12
Contacte ex parte
(1) Comisia specială de arbitraj se abține de la orice reuniune sau contact cu oricare dintre părți în absența celeilalte părți.
(2) Niciun arbitru nu poate discuta vreun aspect al obiectului procedurii cu o parte sau cu părțile în absența celorlalți arbitri.
Articolul 13
Observații amicus curiae
(1) Persoanele neguvernamentale stabilite pe teritoriul uneia dintre părți pot să transmită comisiei speciale de arbitraj comunicări cu titlu de amicus curiae, în conformitate cu alineatele (2)-(5).
(2) Cu excepția cazului în care părțile convin altfel în termen de cinci zile de la data instituirii comisiei speciale de arbitraj, aceasta poate primi comunicări scrise nesolicitate, cu condiția ca acestea să fie transmise în termen de 10 zile de la data instituirii comisiei speciale de arbitraj, să fie relevante, în mod direct, pentru chestiunea aflată în atenția comisiei speciale de arbitraj și respectivele comunicări, inclusiv anexele acestora, să nu depășească, în niciun caz, 15 pagini dactilografiate.
(3) Fiecare comunicare trebuie să conțină o descriere a persoanei fizice sau juridice care o înaintează, inclusiv natura activităților sale și sursa de finanțare a acesteia, și să specifice natura interesului pe care îl are persoana respectivă în cadrul procedurii de arbitraj. Comunicarea se redactează în limbile alese de părți, în conformitate cu articolul 16 alineatele (1) și (2) din prezentul regulament de procedură.
(4) Comunicările sunt notificate părților pentru ca acestea să poată transmite observațiile lor. În termen de 10 zile de la transmiterea comunicării, părțile pot prezenta observațiile lor comisiei speciale de arbitraj.
(5) Comisia specială de arbitraj enumeră, în hotărârea sa, toate comunicările primite care respectă prezentul regulamentul de procedură. Comisia specială de arbitraj nu este obligată să abordeze, în hotărârea sa, argumentele prezentate în cadrul acestor comunicări. Comisia specială de arbitraj transmite părților orice comunicări pe care le primește, în vederea formulării de observații cu privire la acestea.
Articolul 14
Situații de urgență
În situațiile de urgență menționate la articolul 73 alineatul (2) din acord, comisia specială de arbitraj, după consultarea părților, modifică astfel cum consideră că este adecvat termenele prevăzute în prezentul regulament de procedură și comunică părților aceste modificări.
Articolul 15
Costuri
(1) Fiecare parte suportă costurile aferente participării sale la procedura de arbitraj.
(2) Partea pârâtă este responsabilă de administrarea logistică a procedurii de arbitraj, în special de organizarea ședințelor de audiere, în afara cazului în care s-a convenit altfel, și suportă toate costurile care rezultă din administrarea logistică a audierii. Totuși, părțile își asumă în comun și în mod egal celelalte cheltuieli administrative ale procedurii de arbitraj precum și remunerația și cheltuielile arbitrilor și ale asistenților acestora.
Articolul 16
Limba de lucru utilizată în cadrul procedurii, traducere și interpretare
(1) În cadrul consultărilor menționate la articolul 71 alineatul (2) din acord și cel târziu în cursul reuniunii menționate la articolul 5 alineatul (1) din prezentul regulament de procedură, părțile se străduiesc să cadă de acord în privința unei limbi de lucru comune pentru procedura desfășurată în fața comisiei speciale de arbitraj.
(2) În cazul în care părțile nu ajung la un acord privind o limbă de lucru comună, fiecare parte se ocupă de traducerea comunicărilor sale scrise în limba aleasă de cealaltă parte, cu excepția cazului în care comunicările sunt scrise într-una dintre limbile oficiale comune ale părților la acord. În ceea ce pricește interpretarea comunicărilor verbale în limbile alese de părți, aceasta este de responsabilitatea părții pârâte, în măsura în care părțile au ales una dintre limbile oficiale care le sunt comune. În cazul în care una dintre părți alege o limbă diferită de limbile oficiale comune, responsabilitatea interpretării comunicărilor orale revine în întregime părții respective.
(3) Rapoartele și deciziile comisiei speciale de arbitraj sunt redactate în limba sau în limbile alese de către părți. În cazul în care părțile nu au convenit asupra unei limbi de lucru comune, raportul intermediar, raportul final și deciziile comisiei speciale de arbitraj sunt prezentate părților într-una dintre limbile oficiale comune.
(4) Toate costurile aferente traducerii unei hotărâri a comisiei speciale de arbitraj în limba sau limbile alese de părți sunt suportate în mod egal de către părți.
(5) Oricare dintre părți poate prezenta observații cu privire la exactitatea oricărei versiuni traduse a unui document elaborat în conformitate cu prezentul regulament de procedură.
(6) Fiecare parte suportă costurile aferente traducerii comunicărilor sale scrise.
Articolul 17
Calculul termenelor
Toate termenele stabilite în titlul VI (Prevenirea și soluționarea litigiilor) din acord și în prezentul regulament de procedură, inclusiv termenele impuse comisiilor de arbitraj pentru notificarea deciziilor lor, pot fi modificate cu consimțământul ambelor părți și se calculează în zile calendaristice începând din ziua următoare actului sau faptei la care se referă, cu excepția cazului în care se prevede altfel.
Articolul 18
Alte proceduri
Termenele prevăzute în prezentul regulament de procedură se ajustează pentru a corespunde termenelor speciale prevăzute pentru adoptarea unei hotărâri de către comisia specială de arbitraj în cadrul procedurilor prevăzute la articolele 74-78 din acord.
ANEXA III
CODUL DE CONDUITĂ AL ARBITRILOR
Articolul 1
Definiții
Pentru aplicarea prezentelor norme de procedură, se aplică următoarele definiții:
|
— |
„arbitru” înseamnă un membru al unei comisii speciale de arbitraj instituite în temeiul articolului 71 din acord; |
|
— |
„asistent” înseamnă o persoană fizică care, în temeiul mandatului unui arbitru, desfășoară activități de cercetare pentru acesta sau îl asistă în activitatea lui; |
|
— |
„candidat” înseamnă o persoană al cărei nume se află pe lista arbitrilor menționată la articolul 85 și care este luată în considerare pentru selectarea ca arbitru, în temeiul articolului 71 din acord; |
|
— |
„mediator” înseamnă o persoană fizică care conduce o mediere în conformitate cu articolul 69 din acord; |
|
— |
„personal” înseamnă, în legătură cu un arbitru, persoanele fizice aflate sub conducerea și controlul arbitrului, cu excepția asistenților. |
Articolul 2
Principii de bază
(1) Pentru a păstra integritatea și imparțialitatea mecanismului de soluționare a litigiilor, fiecare candidat la funcția de arbitru trebuie să ia cunoștință de prezentul cod de conduită. Acesta:
|
(a) |
este independent și imparțial; |
|
(b) |
evită orice conflicte de interese directe sau indirecte; |
|
(c) |
evită orice încălcare și orice acțiunea pe baza căreia se poate prezuma o încălcare a deontologiei sau a obligației de imparțialitate; |
|
(d) |
respectă norme de conduită severe; |
|
(e) |
nu este influențat de interesul personal, presiunile externe, considerentele politice, protestele publice, loialitatea față de o parte și teama de critici. |
(2) Un arbitru nu poate, în mod direct sau indirect, să își asume o obligație sau să accepte beneficii care ar afecta sau ar părea că afectează îndeplinirea în mod corespunzător a atribuțiilor sale.
(3) Un arbitru nu își folosește funcțiile în comisia specială de arbitraj pentru a servi interese personale sau private. Un arbitru evită acțiunile care pot crea impresia că alte persoane se află într-o poziție specială pentru a-l influența.
(4) Un arbitru nu permite ca judecata sau comportamentul său să fie influențate de relații sau responsabilități financiare, comerciale, profesionale, personale sau sociale, actuale sau anterioare.
(5) Un arbitru evită să intre în orice relație sau să dobândească orice interes financiar susceptibil de a-i afecta imparțialitatea sau care ar putea crea, în mod rezonabil, o aparență de încălcare a deontologiei sau a obligației de imparțialitate.
Articolul 3
Obligații de raportare
(1) Înainte de confirmarea selectării sale ca arbitru în temeiul articolului 71 din acord, candidatul comunică orice interes, relație sau aspect care i-ar putea afecta independența sau imparțialitatea sau care ar putea da naștere, în mod rezonabil, impresiei că încalcă deontologia sau obligația de imparțialitate în cadrul procedurii. În acest scop, candidatul depune toate eforturile rezonabile pentru a se informa cu privire la existența unor astfel de interese, relații și afaceri, inclusiv de ordin financiar, profesional sau legate de locul său de muncă sau de familia sa.
(2) Obligația de raportare prevăzută la alineatul (1) fiind permanentă, orice arbitru trebuie să declare astfel de interese, relații sau afaceri care ar putea interveni în orice stadiu al procedurii.
(3) Candidatul sau arbitrul comunică Comitetului APE, în vederea examinării de către părți, toate aspectele privind încălcările reale sau potențiale ale prezentului cod de conduită de îndată ce ia cunoștință de acestea.
Articolul 4
Atribuțiile arbitrilor
(1) După acceptarea numirii sale, arbitrul este disponibil pentru a-și exercita funcțiile și realizează acest lucru cu atenție și eficacitate pe durata întregii proceduri, dând dovadă de onestitate și diligență.
(2) Arbitrul analizează doar acele aspecte care apar în cursul procedurii și care sunt necesare în vederea luării unei hotărâri și nu deleagă această atribuție niciunei alte persoane.
(3) Arbitrul ia toate măsurile necesare pentru ca asistentul și personalul său să cunoască articolele 2, 3 și 6 din prezentul cod de conduită și să le respecte.
Articolul 5
Obligațiile foștilor arbitri
Toți foștii arbitri trebuie să evite orice acțiuni care ar putea crea impresia că au favorizat una dintre părți în îndeplinirea atribuțiilor lor sau că au obținut beneficii în urma deciziei sau a hotărârii comisiei speciale de arbitraj.
Articolul 6
Confidențialitate
(1) Niciun arbitru sau fost arbitru nu poate, în niciun moment, să comunice sau să utilizeze informațiile cu caracter confidențial referitoare la o procedură sau obținute în cadrul unei proceduri decât pentru scopurile procedurii respective și nu poate, în niciun caz, să comunice sau să utilizeze astfel de informații pentru a dobândi avantaje personale, pentru a favoriza alte persoane sau pentru a influența în mod negativ interesele altora.
(2) Arbitrul nu divulgă hotărârea comisiei speciale de arbitraj, integral sau parțial, înainte de publicarea acesteia în conformitate cu articolul 84 alineatul (2) din acord.
(3) Un arbitru sau un fost arbitru nu face publice în niciun moment deliberările unei comisii speciale de arbitraj sau opinia oricăruia dintre membrii acesteia.
Articolul 7
Cheltuieli
Fiecare arbitru păstrează o evidență și întocmește un raport final către părți cu privire la timpul dedicat procedurii și la cheltuielile sale, precum și la timpul și cheltuielile asistentului său.
Articolul 8
Mediatorii
Prezentul cod de conduită se aplică mutatis mutandis mediatorilor.
|
19.5.2020 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 156/35 |
DECIZIA nr. 2/2020 A COMITETULUI APE INSTITUIT PRIN ACORDUL INTERIMAR ÎN VEDEREA ÎNCHEIERII UNUI ACORD DE PARTENERIAT ECONOMIC ÎNTRE COMUNITATEA EUROPEANĂ ȘI STATELE SALE MEMBRE, PE DE O PARTE, ȘI PARTEA AFRICA CENTRALĂ, PE DE ALTĂ PARTE
din 28 aprilie 2020
privind adoptarea listei arbitrilor [2020/671]
COMITETUL APE,
având în vedere Acordul interimar în vederea încheierii unui acord de parteneriat economic între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și partea Africa Centrală, pe de altă parte (denumit în continuare „acordul”), semnat la Bruxelles la 22 ianuarie 2009 și aplicat cu titlu provizoriu începând din 4 august 2014, în special articolul 85 alineatul (1),
întrucât:
|
(1) |
Potrivit acordului și în conformitate cu prezenta decizie, partea Africa Centrală este compusă din Republica Camerun. |
|
(2) |
Acordul prevede că Comitetul APE trebuie să stabilească o listă cu 15 persoane care doresc și sunt în măsură să îndeplinească funcția de arbitri pentru soluționarea litigiilor care ar putea interveni între părți, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
(1) Se stabilește lista celor 15 persoane care doresc și sunt în măsură să îndeplinească funcția de arbitru, în conformitate cu articolul 85 alineatul (1) din acord, astfel cum figurează în anexa la prezenta decizie.
(2) Lista arbitrilor menționată la alineatul (1) este stabilită fără a aduce atingere normelor specifice prevăzute în acord sau care pot fi decise de Comitetul APE.
Articolul 2
Lista arbitrilor menționată la articolul 1 poate fi modificată printr-o decizie a Comitetului APE, adoptată în conformitate cu articolul 92 alineatul (4) din acord.
Articolul 3
Prezenta decizie intră în vigoare la data semnării.
Adoptată la Bruxelles, 28 aprilie 2020.
Pentru Republica Camerun
Alamine OUSMANE MEY
Ministrul Economiei, Planificării și Amenajării Teritoriale
Pentru Uniunea Europeană
Phil HOGAN
Comisar UE pentru Comerț
ANEXĂ
LISTA ARBITRILOR [ARTICOLUL 85 ALINEATUL (1) DIN ACORD]
Arbitrii selectați de partea Africa Centrală (Camerun):
|
|
Doamna Mildred Alugu BEJUKA – Camerun |
|
|
Domnul Jean Michel MBOCK BIUMLA – Camerun |
|
|
Domnul Henri-Désiré MODI KOKO BEBEY – Camerun |
|
|
Domnul David NYAMSI – Camerun |
|
|
Domnul Sadjo OUSMANOU – Camerun |
Arbitrii selectați de partea Uniunea Europeană:
|
|
Domnul Jacques BOURGEOIS – Belgia |
|
|
Domnul Claus-Dieter EHLERMANN – Germania |
|
|
Domnul Pieter Jan KUIJPER – Țările de Jos |
|
|
Domnul Giorgio SACERDOTI – Italia |
|
|
Domnul Ramon TORRENT – Spania |
Arbitrii selectați de comun acord de către cele două părți:
|
|
Domnul Thomas COTTIER – Elveția |
|
|
Domnul Fabien GÉLINAS – Canada |
|
|
Doamna Merit E. JANOW – Statele Unite |
|
|
Doamna Anna KOUYATE – Mali |
|
|
Domnul Helge SELAND – Norvegia |