27.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 94/14

DECIZIA (UE) 2020/450 A COMISIEI

din 22 ianuarie 2020

privind schema de ajutoare SA.29150 – 2010/C (ex 2010/NN) pusă în aplicare de Germania privind reportarea fiscală a pierderilor în cazul restructurării societăților aflate în dificultate (Sanierungsklausel)

[notificată cu numărul C(2020) 254]

(Numai textul în limba germană este autentic)

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și, în special, articolul 108 alineatul (2) primul paragraf,

având în vedere Acordul privind Spațiul Economic European, în special articolul 62 alineatul (1) litera (a),

după invitarea părților interesate să își prezinte observațiile în conformitate cu dispozițiile menționate anterior (1),

întrucât:

1. PROCEDURA

(1)

Prin scrisorile din 5 august 2009 și 30 septembrie 2009, Comisia a solicitat Germaniei informații cu privire la articolul 8c din Legea privind impozitul pe profit (Körperschaftsteuergesetz, denumită în continuare „KStG”). Autoritățile germane au răspuns la aceste solicitări prin scrisorile din 20 august 2009 și din 5 noiembrie 2009. Prin decizia din 24 februarie 2010 („decizia de inițiere”), Comisia a inițiat procedura oficială de investigare prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) în legătură cu articolul 8c alineatul (1a) din KStG (Sanierungsklausel).

(2)	Decizia de inițiere a procedurii a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2). Comisia a invitat Germania și toate părțile interesate să își prezinte observațiile.

(3)	Autoritățile germane au transmis observații prin scrisoarea din 9 aprilie 2010.

(4)	La 9 aprilie 2010 și, respectiv, la 3 iunie 2010, au avut loc la Bruxelles două întâlniri cu autoritățile germane. Autoritățile germane au furnizat informații suplimentare la 2 iulie 2010. Comisia nu a primit nicio observație din partea părților interesate.

(5)

La 26 ianuarie 2011, Comisia a adoptat Decizia 2011/527/UE (3) („Decizia din 2011”), prin care a considerat că articolul 8c alineatul (1a) din KStG (Sanierungsklausel) constituie ajutor de stat, care a fost pus în aplicare în mod ilegal de Germania cu încălcarea articolului 108 alineatul (3) din TFUE. De asemenea, Comisia a concluzionat că ajutorul acordat în conformitate cu articolul 8c alineatul (1a) din KStG este incompatibil cu piața comună, în special în măsura în care nu poate fi considerat compatibil în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE, conform interpretării din cadrul temporar (4) (5), și a dispus recuperarea ajutorului incompatibil.

(6)	După adoptarea Deciziei din 2011, Germania și părțile terțe au introdus acțiuni în anulare împotriva Deciziei din 2011 (6). La 4 februarie 2016, Tribunalul a respins argumentele reclamanților și a confirmat Decizia din 2011 (7).

(7)

Germania și doi potențiali beneficiari (Heitkamp BauHolding GmbH și GFKL Financial Services AG) au contestat hotărârile Tribunalului. La 28 iunie 2018, Curtea de Justiție a anulat hotărârile Tribunalului și Decizia din 2011 (8). Curtea de Justiție a constatat că Comisia a săvârșit o eroare în analiza selectivității, prin faptul că a luat în considerare doar regula care interzice reportarea pierderilor în cazul modificării structurii acționariatului întreprinderii [articolul 8c alineatul (1) din KStG] ca fiind cadrul de referință și că a exclus din acest articol regula generală a reportării pierderilor.

2. DESCRIEREA DETALIATĂ A MĂSURII/AJUTORULUI

2.1. Contextul

(8)

În esență, în Germania, impozitarea întreprinderilor se realizează prin Legea privind impozitul pe venit [denumită în continuare Einkommensteuergesetz („EStG”)] și prin KStG. Articolul 10d alineatul (2) din EStG prevede posibilitatea reportării pierderilor înregistrate pe parcursul unui an fiscal, cu alte cuvinte, veniturile impozabile din anii fiscali următori, conform principiului capacității de plată, pot fi diminuate prin deducerea pierderilor din trecut până la o limită superioară anuală de 1 milion EUR. Conform articolului 8 alineatul (1) din KStG, entitățile care fac obiectul impozitului pe profit dispun, de asemenea, de această posibilitate de reportare a pierderilor.

(9)

Potrivit autorităților germane, această posibilitate a reportării pierderilor a determinat, de asemenea, achiziționarea de întreprinderi care își încetaseră de multă vreme orice activitate comercială (așa-numitele societăți fictive sau empty-shell companies), însă care dispuneau în continuare de pierderi reportate.

(10)

Ca o reacție la achiziționarea de societăți fictive, Parlamentul Germaniei a restricționat în anul 1997 posibilitatea reportării pierderilor, introducând la articolul 8 alineatul (4) din KStG așa-numita reglementare privind achiziția societăților fictive (Mantelkaufregelung – „regula privind cumpărarea de acoperire”, acoperirea fiind societatea fictivă). Această reglementare a limitat reportarea pierderilor la acele întreprinderi identice din punct de vedere juridic și economic cu întreprinderea care a înregistrat pierderile. Reglementarea nu conținea o definiție a termenului „identic din punct de vedere economic”, însă a prezentat un exemplu negativ și două exemple pozitive:

—	nu există o identitate economică dacă sunt transferate mai mult de jumătate din acțiunile unei întreprinderi, iar entitatea își continuă sau își reia activitatea comercială cu active predominant noi;

—	dimpotrivă, există identitate economică dacă aportul de noi active este destinat exclusiv restructurării entității care a înregistrat pierderi și dacă activitatea care a cauzat reportarea pierderilor reziduale este continuată în următorii 5 ani într-o manieră comparabilă;

—	de asemenea, există identitate economică în situația în care cumpărătorul, în loc să contribuie cu noi active, compensează pierderile suportate de entitatea care a înregistrat pierderi.

(11)	Ultimele două exemple au fost numite în general Sanierungsklausel (clauză care permite restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate).

(12)	Articolul 8 alineatul (4) din KStG a fost abrogat începând cu 1 ianuarie 2008, prin Legea privind reformarea sistemului de impozitare a întreprinderilor din 2008 (Unternehmensteuerreformgesetz 2008) (9).

(13)

Prin aceeași lege a fost introdus și noul articol 8c alineatul (1) din KStG, care, comparativ cu precedentul articol 8 alineatul (4) din KStG, restricționează într-o măsură mai mare posibilitatea reportării pierderilor în cazul modificării structurii acționariatului unei întreprinderi. Noua dispoziție prevede următoarele:

—	pierderile neutilizate nu mai sunt deductibile integral, dacă peste 50 % din capitalul subscris, din drepturile care decurg din calitatea de asociat, din drepturile de participare sau din drepturile de vot în cadrul unei societăți sunt transferate unui cumpărător;

—	pierderile neutilizate își pierd valoarea proporțional dacă în decursul a cinci ani se transferă peste 25 % și până la 50 % din capitalul subscris, din drepturile care decurg din calitatea de asociat, din drepturile de participare sau din drepturile de vot.

(14)	Inițial, noua regulă nu prevedea nicio excepție pentru întreprinderile care, simultan, făceau obiectul unei modificări importante în ceea ce privește acționariatul și se aflau în proces de restructurare.

(15)

Conform expunerii de motive adoptate de către Parlamentul Germaniei împreună cu Unternehmenssteuerreformgesetz 2008, articolul 8 alineatul (4) din KStG a fost înlocuit cu noul articol 8c alineatul (1) din KStG cu scopul de a simplifica regulile [din expunerea de motive reiese că aplicarea practică a articolului 8 alineatul (4) din KStG a condus la numeroase probleme juridice complexe] și de a facilita o mai bună direcționare a măsurii antiabuz (10). Parlamentului Germaniei cunoștea faptul că, în urma reformei, în cazul unei restructurări a unei întreprinderi aflate în dificultate, care presupunea o schimbare a structurii acționariatului, reportarea pierderilor nu ar mai fi posibilă. Parlamentul a considerat că această consecință este acceptabilă deoarece, într-o astfel de situație, autoritățile fiscale puteau renunța, din motive de echitate, la rambursarea creanțelor fiscale și în lipsa unei reglementări exprese în KStG (11).

2.2. Măsura

(16)

În iunie 2009, articolul 8c din KStG a fost modificat prin introducerea unei noi dispoziții [articolul 8c alineatul (1a) din KStG] privind menținerea reportării pierderilor în cazul achiziției întreprinderilor aflate în dificultate în scopul restructurării acestora. Această modificare a făcut parte din Legea privind scutirile de la plata contribuțiilor cetățenilor la asigurarea de sănătate (Bürgerentlastungsgesetz Krankenversicherung) (12). În general, noua dispoziție este numită, de asemenea, prevederea privind insolvența (Sanierungsklausel) sau noua prevedere privind insolvența [(neue) Sanierungsklausel], pentru a o diferenția de reglementarea precedentă din articolul 8 alineatul (4) din KStG.

(17)

În temeiul articolului 8c alineatul (1a) din KStG, unei entități îi este permis să reporteze pierderile, chiar și în cazul unei modificări a structurii acționariatului care respectă condițiile prevăzute la articolul 8c alineatul (1) din KStG, dacă sunt îndeplinite următoarele cerințe:

—	achiziția se realizează în scopul restructurării (Sanierung) entității (13);

—	la momentul achiziției, întreprinderea este insolvabilă sau îndatorată excesiv sau este amenințată de insolvabilitate sau îndatorare excesivă (14);

—

structurile esențiale ale întreprinderii sunt menținute prin faptul că:

—	entitatea onorează un contract între conducere și angajați (Betriebsvereinbarung) cuprinzând o reglementare privind menținerea locurilor de muncă; sau

—	80 % dintre locurile de muncă (în ceea ce privește remunerația totală) sunt menținute timp de cinci ani de la achiziție; sau

—

în primele 12 luni, are loc un aport de active semnificative (wesentliches Betriebsvermögen) sau se anulează datoriile care prezintă încă valoare economică; activele sunt semnificative dacă reprezintă cel puțin 25 % din activele precedentului an fiscal; orice transfer către cumpărător în primii trei ani se deduce;

—	în termen de cinci ani de la achiziția de active întreprinderea nu schimbă sectorul de activitate;

—	la momentul achiziției de active, activitatea întreprinderii nu era sistată.

(18)	Articolul 8c alineatul (1a) din KStG a intrat în vigoare la 10 iulie 2009 și s-a aplicat retroactiv începând cu 1 ianuarie 2008.

(19)

Articolul 8c alineatul (1a) din KStG a fost introdus inițial ca o măsură temporară aplicabilă până la 31 decembrie 2009. Cu toate acestea, la 22 decembrie 2009, Parlamentul Germaniei a adoptat în cadrul Legii privind accelerarea creșterii (Wachstumsbeschleunigungsgesetz) din 22 decembrie 2009 o dispoziție prin care clauza privind expirarea articolului în cauză a fost eliminată din KStG (15).

(20)

Trebuie menționat faptul că pierderile care sunt reportate pot fi compensate numai cu beneficiile întreprinderii care face obiectul restructurării. Cumpărătorul nu poate compensa aceste pierderi cu propriile sale beneficii. Acest aspect este valabil chiar și atunci când cumpărătorul consolidează pasivele sale fiscale la nivelul grupului, deoarece articolul 15 prima teză punctul (1) din KStG interzice reportarea pierderilor dacă întreprinderea (Organgesellschaft) face parte dintr-o entitate consolidată (Organschaft) (16). Totuși, Legea germană privind impozitul pe profit prevede că aceste pierderi nu dispar; ele sunt doar „înghețate” la nivelul Organgesellschaft și pot fi utilizate după ce întreprinderea nu mai este consolidată. În cazul acestor pierderi „înghețate” nu există un termen fix pentru reportare.

(21)

Cumpărătorul este favorizat indirect prin articolul 8c alineatul (1a) din KStG întrucât, după finalizarea cu succes a restructurării, dispoziția reduce sarcina fiscală a entității restructurate. În plus, cumpărătorul poate fuziona, în întregime sau parțial, activitatea sa cu întreprinderea achiziționată, valorificând astfel pierderile reportate.

3. DECIZIA DE INIȚIERE A PROCEDURII

(22)	Prin scrisoarea din 24 februarie 2010, Comisia a înștiințat autoritățile germane cu privire la hotărârea de a iniția procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din TFUE în ceea ce privește măsura descrisă mai sus aplicată în temeiul articolului 8c alineatul (1a) din KStG.

(23)

Comisia a susținut în decizia de inițiere a procedurii că articolul 8c alineatul (1a) din KStG face o distincție între întreprinderi solide din punct de vedere financiar care înregistrează pierderi și întreprinderi (posibil) insolvabile sau cu datorii excesive, în beneficiul celor din urmă. Ca urmare a faptului că și celelalte condiții instituite prin articolul 107 alineatul (1) din TFUE par să fie îndeplinite, Comisia a susținut în opinia preliminară că măsura este selectivă și reprezintă un ajutor de stat. În sfârșit, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la compatibilitatea măsurii cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE, astfel cum a fost interpretat de cadrul temporar, și cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, astfel cum a fost interpretat de Orientările pentru salvare și restructurare (17) (aplicabile la data respectivă) și de Orientările privind ajutorul regional (aplicabile la data respectivă) (18).

(24)

După inițierea procedurii oficiale de investigare, Ministerul Federal de Finanțe a solicitat autorităților responsabile cu perceperea impozitelor să nu mai aplice articolul 8c alineatul (1a) din KStG până la adoptarea de către Comisie a unei decizii finale în această cauză și să informeze întreprinderile în cauză asupra obligației de returnare a ajutoarelor de stat în cazul pronunțării unei decizii negative finale de către Comisie (19).

4. OBSERVAȚII DIN PARTEA AUTORITĂȚILOR GERMANE

(25)

Autoritățile germane consideră că articolul 8c alineatul (1a) din KStG nu reprezintă ajutor de stat din următoarele trei motive:

—	reglementarea ia în considerare principiul creditorului privat (a se vedea secțiunea 4.1);

—	nu este selectivă (a se vedea secțiunea 4.2);

—	este justificată prin natura și logica regimului fiscal german (a se vedea secțiunea 4.3).

(26)

De asemenea, autoritățile germane argumentează faptul că noua măsură Sanierungsklausel cuprinsă în articolul 8c alineatul (1a) din KStG corespunde în esență vechii măsuri Sanierungsklausel prevăzute la articolul 8 alineatul (4) din KStG, pe care Comisia nu a criticat-o niciodată (a se vedea secțiunea 4.4) și că astfel de reglementări fiscale pot fi întâlnite în mai multe state membre (a se vedea secțiunea 4.5).

4.1. Respectarea principiului creditorului privat

(27)

În scrisoarea lor din 2 iulie 2010, autoritățile germane susțin că poate fi invocat principiul creditorului privat în ceea ce privește creanțele fiscale sau parafiscale (20). De asemenea, acestea consideră că relația dintre statul german și contribuabilii săi poate fi comparată cu situația unei relații contractuale continue (Dauerschuldverhältnis) între un creditor privat și un debitor, bazată de exemplu, pe un contract de închiriere sau de muncă. În opinia autorităților germane, un creditor privat aflat într-o astfel de situație de relație contractuală continuă ar renunța la o parte din creanțele sale viitoare dacă acest demers ar permite preluarea debitorului său de către o altă întreprindere, ceea ce ar asigura, la rândul său, menținerea relației contractuale continue.

4.2. Lipsa selectivității

(28)

Autoritățile germane consideră că articolul 8c alineatul (1a) din KStG este o măsură generală, întrucât nu se limitează la niciun sector, la nicio dimensiune a întreprinderilor și la nicio regiune. Ele subliniază că orice întreprindere ar putea ajunge într-o situație financiară dificilă, fără a fi responsabilă de acest lucru, fiind astfel eligibilă pentru aplicarea acestei reglementări.

(29)

Autoritățile germane atrag atenția asupra faptului că, în comunicarea sa din 1998 privind impozitarea directă a întreprinderilor, Comisia însăși este de părere că măsurile fiscale de natură pur tehnică, de exemplu normele referitoare la reportarea pierderilor, nu sunt selective, „cu condiția să se aplice fără diferențiere tuturor întreprinderilor și sectoarelor de producție”, și că „faptul că anumite întreprinderi sau anumite sectoare beneficiază mai mult decât altele de unele dintre aceste măsuri fiscale nu înseamnă neapărat că se încalcă normele de concurență ce reglementează ajutorul de stat” (21).

(30)

Autoritățile germane sunt de părere că aceste considerente sunt extrem de importante pentru tratamentul fiscal favorabil aplicat cercetării și dezvoltării, dar și protecției mediului, formării și ocupării forței de muncă. În opinia autorităților germane, reglementările fiscale de care au beneficiat întreprinderile care au depus eforturi deosebite în aceste domenii nu sunt selective, întrucât sunt accesibile tuturor întreprinderilor, chiar dacă, de facto, întreprinderile din anumite domenii vor profita mai mult decât altele. Potrivit acestora, același raționament ar trebui să fie valabil și pentru reglementările fiscale de care beneficiază întreprinderile aflate în dificultate, achiziționate în scopul restructurării.

(31)

Autoritățile germane susțin faptul că Tribunalul și Curtea au acceptat că o măsură de care beneficiază exclusiv întreprinderile aflate în dificultate poate fi în principiu o măsură generală, fără caracter selectiv. Ele citează în acest sens în primul rând hotărârea în cauza DM Transport (22), în cadrul căreia Curtea de Justiție a stabilit următoarele cu privire la o facilitate de plată acordată de Belgia întreprinderilor aflate în dificultate:

„Guvernul francez susține că facilitățile de plată pentru contribuțiile de asigurări sociale nu reprezintă ajutoare de stat, dacă sunt acordate în aceleași condiții fiecărei întreprinderi care se confruntă cu dificultăți de plată. Se pare că acest fapt este valabil în cazul reglementării prevăzute conform legislației belgiene. Pe de altă parte, Comisia susține că acordarea facilităților de plată trebuie lăsată la aprecierea ONSS.

După cum reiese din articolul 92 alineatul (1) din tratat, măsurile de natură generală care nu favorizează doar anumite întreprinderi sau anumite sectoare de producție nu intră sub incidența acestei dispoziții. Însă dacă instituția care acordă avantajele financiare dispune de competența de a stabili beneficiarii sau condițiile în care se acordă măsura de sprijin, această măsură nu poate fi considerată o măsură de natură generală (a se vedea în acest sens cauza C-241/94, Franța/Comisia, Rec. 1996, I-4551, punctele 23 și 24).

Este de competența instanței naționale să stabilească, în cadrul acțiunii principale, dacă ONSS dispune de competența de a stabili acordarea facilităților de plată sau, în caz contrar, dacă facilitățile de plată acordate de ONSS sunt de natură generală sau favorizează anumite întreprinderi.”

(32)

De asemenea, autoritățile germane au făcut trimitere la hotărârea în cauza HAMSA (23), în cadrul căreia autoritățile spaniole au susținut că o măsură nu este selectivă deoarece este valabilă pentru toate întreprinderile aflate în dificultate. Tribunalului de primă instanță și-a exprimat opinia în speță după cum urmează:

„În cauza în speță, argumentul reclamantei și al Regatului Spaniei conform căruia legea spaniolă din 26 iulie 1922 privind suspendarea plăților ar crea o procedură general valabilă pentru toate întreprinderile în dificultate a fost respins. Este desigur adevărat că nu se intenționează ca această lege să fie aplicată selectiv în favoarea anumitor grupuri de întreprinderi sau a anumitor sectoare de producție, însă reducerea datoriilor contestată de Comisie nu rezultă în mod automat din aplicarea acestei legi, ci din competența decizională a autorităților publice respective. Dacă instituția care acordă facilitățile financiare dispune de competența de a stabili beneficiarii sau condițiile în care se acordă măsura, această măsură nu poate fi considerată o măsură de natură generală (cauza C-256/97, DM Transport, [1999] ECR I-3913, punctul 27).”

(33)

Autoritățile germane invocă faptul că, spre deosebire de măsurile care fac obiectul cauzelor DM Transport și HAMSA, articolul 8c alineatul (1a) din KStG nu prevede o competență decizională a instituțiilor publice, ci că aplicarea măsurii ar rezulta în mod automat în temeiul legii. Astfel, aplicând un argument contrar, autoritățile germane consideră că articolul 8c alineatul (1a) din KStG nu ar fi selectiv.

(34)

În plus, autoritățile germane sunt de părere că articolul 8c alineatul (1a) din KStG reprezentă o normă din ansamblul de norme specifice legislației germane privind insolvența. În special, eligibilitatea întreprinderilor se bazează pe noțiunile „insolvabilitate”, „amenințare cu insolvabilitatea” și „datorii excesive”, care sunt definite prin Insolvenzordnung (Legea insolvenței) și care asigură eligibilitatea unei întreprinderi pentru deschiderea procedurilor de insolvență.

(35)	În ceea ce privește selectivitatea, autoritățile germane consideră că, în opinia Comisiei, rezultă că orice reducere fiscală reprezintă ajutor de stat, chiar și în situațiile în care ar putea fi aplicată la nivel general și că o astfel de concepție încalcă dispozițiile TFUE.

4.3. Justificare prin natura sau regimul general al sistemului fiscal

(36)

Autoritățile germane consideră că scutirea prevăzută la articolul 8c alineatul (1a) din KStG este justificată prin natura și regimul general ale sistemului german de impozitare a întreprinderilor. Ele susțin că există o diferență obiectivă între întreprinderile în dificultate, care trebuie reorganizate, și alte întreprinderi, iar această diferență obiectivă justifică un tratament diferit în cazul întreprinderilor aflate în dificultate care sunt achiziționate în scopul restructurării. Autoritățile germane justifică această argumentare prin trei considerente.

(37)

În primul rând, ele susțin că, în comparație cu întreprinderile solide din punct de vedere financiar, care pot alege între o finanțare prin intermediul pieței de capital și căutarea unei alte întreprinderi care ar putea dori să le preia, întreprinderile aflate în dificultate dispun doar de ultima posibilitate, și anume aceea de a căuta un cumpărător, deoarece nu ar putea atrage capital extern de pe piețele de capital și nici nu ar putea obține un credit bancar. Astfel, întreprinderile aflate în dificultate ar pierde sistematic posibilitatea reportării pierderilor, în timp ce întreprinderile stabile au întotdeauna opțiunea de atragere de capital extern și de căutare a unui cumpărător.

(38)

În al doilea rând, autoritățile germane susțin că obiectul și finalitatea articolului 8c alineatul (1) din KStG, și anume împiedicarea achiziției de societăți fictive cu pierderi acumulate, nu justifică excluderea posibilității reportării pierderilor în cazurile în care achiziția are ca scop restructurarea și nu doar optimizarea fiscală. În absența limitării prevăzute la articolul 8c alineatul (1a) din KStG la achiziția întreprinderilor aflate în dificultate financiară în scopuri de restructurare, adică prin includerea altor cazuri de achiziție, scopul și finalitatea măsurii nu ar putea fi realizate.

(39)

În al treilea rând, autoritățile germane argumentează că scopul articolului 8c alineatul (1) din KStG este de a asigura faptul că prețul de cumpărare pentru achiziția de participații în întreprinderi se bazează exclusiv pe valoarea economică a întreprinderii, excluzând valoarea pierderilor acumulate pentru optimizarea fiscală. În schimb, în cazul achiziționării unei întreprinderi aflate în dificultate în scop de restructurare, valoarea posibilă a pierderilor acumulate nu joacă, în opinia autorităților germane, un rol deosebit. Pentru a demonstra acest lucru, ele subliniază că, în evidențele contabile ale unei entități consolidate din punct de vedere fiscal, experții contabili nu atribuie nicio valoare eventualelor pierderi reportate ale unei întreprinderi aflate într-o situație nefavorabilă din punct de vedere economic.

(40)	În temeiul acestor trei motive cumulative, autoritățile germane sunt de părere că articolul 8c alineatul (1a) din KStG, chiar dacă la prima vedere ar părea selectiv, este justificat în orice caz prin natura și regimul general ale sistemului german de impozitare a întreprinderilor.

4.4. Legătura dintre măsura Sanierungsklausel nouă și cea veche

(41)

Autoritățile germane observă că articolul 8c din KStG a înlocuit, începând cu 1 ianuarie 2008, o reglementare similară, și anume articolul 8 alineatul (4) din KStG. Acestea constată că ambele reglementări ar urmări același scop, și anume excluderea achiziției de societăți fictive cu pierderi acumulate.

(42)	Autoritățile germane atrag atenția asupra faptului că, în ceea ce privește articolul 8 alineatul (4) din KStG, Comisia nu a indicat niciodată eventuale probleme, astfel încât s-ar părea că această reglementare nu constituie ajutor de stat.

(43)	Prin urmare, ele consideră că poziția Comisiei în acest sens este inconsecventă.

4.5. Reglementări similare în alte sisteme fiscale

(44)

Autoritățile germane au indicat faptul că reglementări comparabile cu articolul 8c alineatul (1a) din KStG pot fi întâlnite în multe alte state membre. ele citează în acest sens Austria, Belgia, Finlanda, Italia, Luxemburg și Țările de Jos. Autoritățile germane subliniază că, în pofida asemănărilor foarte puternice între sisteme, față de aceste state membre Comisia nu a luat nicio măsură în baza competenței sale în domeniul ajutoarelor de stat.

(45)

Ca răspuns la punctul 34 al deciziei de inițiere a procedurii, în care au fost explicate măsurile adoptate de Comisie cu privire la sistemul fiscal francez, autoritățile germane subliniază, de asemenea, că sistemul german este diferit de sistemul francez, care a fost limitat la anumite sectoare economice și care cuprinde o scutire completă de la plata impozitului pe profit.

5. EVOLUȚII DUPĂ ADOPTAREA DECIZIEI DIN 2011 ȘI DUPĂ ANULAREA ACESTEIA

(46)	După adoptarea Deciziei din 2011, Germania a suspendat aplicarea măsurii până la o hotărâre definitivă a Tribunalului sau a Curții de Justiție (24).

(47)

La 29 martie 2017, Curtea Constituțională Federală a Germaniei (Bundesverfassungsgericht) a considerat că nevalorificarea pierderilor proporțional cu participațiile transferate în cazul unui transfer de 25 %-50 % din capitalul subscris, din drepturile care decurg din calitatea de asociat, din drepturile de participare sau din drepturile de vot, în conformitate cu articolul 8c alineatul (1) din KStG, este neconstituțională și a solicitat Parlamentului Germaniei să modifice dispoziția până la 31 decembrie 2018 (25). Parlamentul Germaniei a eliminat ulterior (cu efect retroactiv de la 21 decembrie 2007) nevalorificarea pierderilor proporțional cu participațiile transferate în cazul unui transfer de 25 %-50 % din capitalul subscris, din drepturile care decurg din calitatea de asociat, din drepturile de participare sau din drepturile de vot și nu a păstrat decât nevalorificarea completă a pierderilor în cazul în care peste 50 % din acest capital sau din aceste drepturi sunt transferate către o altă entitate (26).

(48)	După anularea Deciziei din 2011 de către Curtea de Justiție, Germania a reintrodus și Sanierungsklausel [articolul 8c alineatul (1a)] în KStG la 11 decembrie 2018 (cu efect retroactiv din 2008) (27).

6. EVALUAREA MĂSURII

(49)

În conformitate cu articolul 107 alineatul (1) din TFUE, „sunt incompatibile cu piața internă ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre”.

(50)

Prin urmare, pentru ca o măsură să fie calificată drept ajutor în sensul acestei dispoziții, este necesar ca toate condițiile următoare să fie îndeplinite: (i) măsura trebuie să fie imputabilă statului și să fie finanțată din resurse de stat; (ii) măsura trebuie să confere un avantaj unei întreprinderi; (iii) acest avantaj trebuie să fie selectiv; și (iv) măsura trebuie să denatureze sau să amenințe să denatureze concurența și să afecteze schimburile comerciale dintre statele membre.

(51)	Caracterizarea unei măsuri ca ajutor de stat, în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, impune îndeplinirea tuturor celor patru condiții, aceste condiții fiind cumulative. Comisia examinează în primul rând condiția referitoare la acordarea unui avantaj selectiv.

(52)	În principiu, pentru a evalua existența unui avantaj, situația financiară a întreprinderii ca urmare a aplicării măsurii ar trebui să fie comparată cu situația financiară a acesteia dacă măsura nu ar fi fost luată (28).

(53)

În special, în ceea ce privește măsurile fiscale, pentru a face dovada unui posibil avantaj fiscal, este necesar să se evalueze dacă tratamentul fiscal acordat unei entități îi conferă acesteia un avantaj în comparație cu regimul fiscal obișnuit sau „normal” (29). Prin urmare, evaluarea avantajului este strâns legată de evaluarea criteriului de selectivitate (în cazul în care existența unui tratament fiscal derogatoriu este, de asemenea, evaluată în comparație cu normele fiscale generale).

(54)

Potrivit jurisprudenței constante (30), evaluarea selectivității materiale a unei măsuri fiscale are loc în trei etape. În primul rând, este necesar să se identifice și să se examineze regimul comun sau „normal” („sistemul de referință”) aplicabil în statul membru în cauză. În al doilea rând, în ceea ce privește regimul comun sau „normal”, este necesar să se evalueze și să se stabilească dacă un avantaj acordat prin măsura fiscală în cauză poate fi selectiv. Acest lucru trebuie să fie realizat prin demonstrarea faptului că măsura face derogare de la regimul comun, dacă face o diferențiere între agenții economici care, ținând seama de obiectivul urmărit prin regimul respectiv, se află într-o situație de fapt și de drept comparabilă. În al treilea rând, în cazul în care există o astfel de derogare, este necesar să se examineze dacă ea rezultă din natura sau schema generală a regimului fiscal din care face parte și, prin urmare, ar putea fi justificată de natura sau logica regimului. În acest context, statul membru trebuie să demonstreze dacă diferențierea decurge în mod direct din principiile de bază sau orientative ale regimului respectiv.

(55)

În acest caz, din hotărârile Curții de Justiție (31) reiese că normele privind impozitul pe profit aplicabile în Germania la modul general tuturor întreprinderilor reprezintă sistemul de referință și că acestea includ regula generală privind reportarea pierderilor în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din KStG. Obiectivul acestor norme este impozitarea profiturilor întreprinderilor pentru a genera venituri pentru buget, conform principiului capacității de plată.

(56)

Articolul 8 alineatul (1) din KStG stabilește (prin referire la articolul 10d din EStG) că întreprinderile care fac obiectul impozitului pe profit pot, în scopuri fiscale, să reporteze pierderile înregistrate pe parcursul unui an fiscal în anii fiscali următori (până la o limită superioară anuală de 1 milion EUR).

(57)

Curtea de Justiție a considerat, la punctul 102 din Hotărârea Andres (32), că regula nevalorificării pierderilor consta ea însăși într-o excepție de la regula reportării pierderilor și că examinarea de ansamblu a conținutului acestor dispoziții ar fi trebuit să permită să se constate că clauza de restructurare avea ca efect să definească o situație care intra sub incidența regulii generale a reportării pierderilor.

(58)

Prin urmare, nu este necesar, în împrejurările specifice ale cauzei, să se stabilească dacă regulile generale antiabuz fac parte din sistemul de referință, deoarece, în orice caz, analiza Curții de Justiție pare să excludă faptul că clauza de restructurare contravine obiectivului acestor reguli (33) și că face derogare de la ele (34).

(59)

Pentru a evalua dacă Sanierungsklausel în temeiul articolului 8c alineatul (1a) din KStG constituie un avantaj selectiv, Comisia trebuie să stabilească dacă măsura fiscală în discuție reprezintă o derogare de la regimul obișnuit, în cazul în care diferențiază între operatori care, având în vedere obiectivul urmărit de regimul fiscal obișnuit, se găsesc într-o situație de fapt și de drept comparabilă.

(60)

Având în vedere că articolul 8c alineatul (1a) din KStG permite întreprinderilor, care sunt insolvabile sau îndatorate excesiv (ori sunt amenințate de insolvabilitate sau îndatorare excesivă) și care fac obiectul restructurării, să reporteze pierderile, măsura nu face derogare de la regula generală a reportării în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din KStG.

(61)	Pe această bază, Comisia concluzionează că articolul 8c alineatul (1a) din KStG nu oferă un avantaj selectiv întreprinderilor incluse în domeniul de aplicare a acestei reglementări.

(62)

Având în vedere constatarea de mai sus, nu este necesar să se evalueze alte argumente ale autorităților germane cu privire la absența unui avantaj selectiv. De asemenea, nu este necesar nici să se evalueze condițiile rămase pentru ca o măsură să fie considerată ajutor, deoarece caracterizarea unei măsuri ca ajutor de stat necesită îndeplinirea tuturor celor patru condiții prevăzute la articolul 107 alineatul (1) din TFUE, aceste condiții fiind cumulative.

7. CONCLUZIE

(63)	În temeiul argumentelor anterioare, Comisia concluzionează că articolul 8c alineatul (1a) din KStG (Sanierungsklausel) nu constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Schema privind reportarea fiscală a pierderilor în cazul restructurării întreprinderilor aflate în dificultate în temeiul articolului 8c alineatul (1a) din KStG (Sanierungsklausel) nu constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Republicii Federale Germania.

Adoptată la Bruxelles, 22 ianuarie 2020.

Pentru Comisie

Margrethe VESTAGER

Vicepreședinte executiv

(1) JO C 90, 8.4.2010, p. 8.

(2) JO C 90, 8.4.2010, p. 8.

(3) Decizia 2011/527/UE a Comisiei din 26 ianuarie 2011 privind ajutorul de stat acordat de Germania C 7/10 (ex CP 250/09 și NN 5/10) – Schemă privind reportarea fiscală a pierderilor în cazul restructurării societăților aflate în dificultate (Legea privind impozitul pe profit „KStG, Sanierungsklausel”) (JO L 235, 10.9.2011, p. 26).

(4) Comunicare a Comisiei – Cadru comunitar temporar pentru măsurile de ajutor de stat de sprijinire a accesului la finanțare în contextul actualei crize financiare și economice (JO C 83, 7.4.2009, p. 1).

(5) În conformitate cu cadrul temporar, ajutorul este considerat compatibil dacă valoarea acestuia nu depășește 500 000 EUR, dacă beneficiarul nu avea la 1 iulie 2008 statut de întreprindere în dificultate și dacă sunt îndeplinite toate celelalte condiții prevăzute la punctul 4.2.2 din cadrul temporar.

(6) Au fost introduse 16 acțiuni în anulare, una de către Germania (T-205/11) și 15 de către potențiali beneficiari. Cu excepția acțiunilor T-287/11 și T-620/11, toate acțiunile au fost suspendate.

(7) Hotărârea Tribunalului din 4 februarie 2016, Heitkamp BauHolding/Comisia, T-287/11, ECLI:EU:T:2016:60; Hotărârea Tribunalului din 4 februarie 2016, GFKL Financial Services/Comisia, T-620/11, ECLI:EU:T:2016:59.

(8) Hotărârea Curții (Camera a doua) din 28 iunie 2018, Andres (faillite Heitkamp BauHolding)/Comisia, C-203/16 P, ECLI:EU:C:2018:505; Hotărârea Curții (Camera a doua) din 28 iunie 2018, Germania/Comisia, C-208/16 P, ECLI:EU:C:2018:506; Hotărârea Curții (Camera a doua) din 28 iunie 2018, Germania/Comisia, C-209/16 P, ECLI:EU:C:2018:507; Hotărârea Curții (Camera a doua) din 28 iunie 2018, Lowell Financial Services/Comisia, C-219/16 P, ECLI:EU:C:2018:508.

(9) Unternehmensteuerreformgesetz 2008, 14 august 2007, Monitorul Oficial Federal [Bundesgesetzblatt („BGBl.”)] 2007, partea I, nr. 40, p. 1912.

(10) Seria de documente tipărite ale Parlamentului Germaniei (Bundestagsdrucksache) 16/4841, p. 74.

(11) Bundestagsdrucksache 16/4841, p. 76, cu privire la o scrisoare a Ministerului Federal de Finanțe din 27 martie 2003 [Monitorul Fiscal Federal (Bundessteuerblatt) („BStBl”) 2003, partea I, p. 240].

(12) Gesetz zur verbesserten steuerlichen Berücksichtigung von Vorsorgeaufwendungen (Bürgerentlastungsgesetz Krankenversicherung) [Legea privind îmbunătățirea valorificării fiscale a cheltuielilor legate de asigurările de pensii (Legea privind scutirea cetățenilor de asigurarea de sănătate)], 16 iunie 2009, BGBl. 2009, partea I, nr. 43, p. 1959.

(13) Scopul Sanierung este reorganizarea unei întreprinderi. Reorganizarea reprezintă o măsură destinată prevenirii insolvabilității (Zahlungsunfähigkeit) sau a îndatorării excesive (Überschuldung) sau eliminării unei astfel de situații. În consecință, sunt eligibile numai întreprinderile insolvabile sau îndatorate excesiv sau care sunt amenințate de insolvabilitate sau îndatorare excesivă în momentul schimbării structurii acționariatului.

(14) Noțiunile de „insolvabilitate”, „amenințare cu insolvabilitatea” și „datorii excesive” sunt definite în Legea germană privind insolvența [Insolvenzordnung („InsO”)], 5 octombrie 1994, BGBl. 1994, partea I, nr. 70, p. 2866): „Insolvabilitate” (articolul 17 din InsO): dacă debitorul nu își poate respecta obligațiile de plată scadente și dacă și-a încetat plățile. „Amenințare cu insolvabilitatea” (articolul 18 din InsO): dacă debitorul este susceptibil să nu își poată respecta obligațiile de plată viitoare la scadență. „Datorii excesive” (articolul din 19 InsO): dacă patrimoniul întreprinderii debitoare nu acoperă obligațiile existente; totuși, condiția privind „datoriile excesive” este exclusă dacă întreprinderea debitoare are un pronostic pozitiv pentru continuarea activității.

(15) Gesetz zur Beschleunigung des Wirtschaftswachstums (Wachstumsbeschleunigungsgesetz), 22 decembrie 2009, BGBl. 2009, partea I, nr. 81, p. 3950, articolul 2 alineatul (3) litera (b).

(16) Așa-numita vororganschaftliche Verluste.

(17) Comunicarea Comisiei – Liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate (JO C 244, 1.10.2004, p. 2).

(18) Linii directoare privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2007-2013 (JO C 54, 4.3.2006, p. 13).

(19) Scrisoarea Ministerului Federal de Finanțe din 30 aprilie 2010 către autoritățile fiscale ale landurilor, responsabile cu perceperea impozitelor BMF v. 30.4.2010 IV C 2 -S 2745-a/08/10005:002), BStBl, 2010, partea I, p. 488.

(20) Germania citează hotărârea Curții (Camera a doua) din 14 septembrie 2004, Spania/Comisia, C-276/02, ECLI:EU:C:2004:521, punctele 15 și 26, precum și Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 29 iunie 1999, DM Transport, C-256/97, ECLI:EU:C:1999:332, punctele 22 și 25.

(21) Comunicarea Comisiei privind aplicarea normelor privind ajutorul de stat în cazul măsurilor referitoare la impozitarea directă a activităților economice (JO C 384, 10.12.1998, p. 3), punctele 13 și 14.

(22) Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 29 iunie 1999, DM Transport, C-256/97, ECLI:EU:C:1999:332, punctele 26-28.

(23) Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță (Camera a cincea extinsă) din data de 11 iulie 2002, HAMSA/Comisia, T-152/99, ECLI:EU:T:2002:188, punctul 157.

(24) Articolul 4 alineatul (2) litera (a) [modificare a articolului 34 alineatul (7c) din KStG] din actul de transpunere a Directivei privind recuperarea creanțelor legate de impozite, taxe și alte măsuri și de modificare a legilor privind impozitarea (Gesetz zur Umsetzung der Beitreibungsrichtlinie sowie zur Änderung steuerlicher Vorschriften), 7 decembrie 2011, BGBl. 2011, partea I, nr. 64, p. 2592.

(25) Hotărârea Bundesverfassungsgericht din 29 martie 2017, 2 BvL 6/11 https://www.bundesverfassungsgericht.de/e/ls20170329_2bvl000611.html

(26) Articolul 6 alineatul (2) [modificare a articolului 8c alineatul (1) din KStG] din Legea de prevenire a deficiențelor referitoare la impozitele pe cifra de afaceri datorate în urma vânzărilor de produse pe internet și de modificare a altor legi privind impozitarea (Gesetz zur Vermeidung von Umsatzsteuerausfällen beim Handel mit Waren im internet und zur Änderung weiterer steuerlicher Vorschriften), 11 decembrie 2018, BGBl. 2018, partea I, nr. 45, p. 2338.

(27) Articolul 6 alineatul (6) litera (b) [modificare la articolul 34 alineatul (6) din KStG] din Gesetz zur Vermeidung von Umsatzsteuerausfällen beim Handel mit Waren im internet und zur Änderung weiterer steuerlicher Vorschriften.

(28) A se vedea Hotărârea Curții de Justiție din 2 iulie 1974, Italia/Comisia, cauza 173/73, ECLI:EU:C:1974:71, punctul 17.

(29) A se vedea, de exemplu, Hotărârea Curții (Camera a doua) din 15 decembrie 2005, Unicredito Italiano, C-148/04, ECLI:EU:C:2005:774, punctele 50-52; Hotărârea Curții (Camera a treia) din 8 decembrie 2011, France Télécom/Comisia, C-81/10 P, ECLI:EU:C:2011:811, punctul 24.

(30) A se vedea, de exemplu, Hotărârea Curții (Camera întâi) din 8 septembrie 2011, Paint Graphos și alții, cauzele C-78/08-C-80/08, ECLI:EU:C:2011:550, punctele 49 și 71; Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 21 decembrie 2016, Comisia/World Duty Free Group și Comisia/Banco Santander și Santusa, C-20/15 P și C-21/15 P, ECLI:EU:C:2016:981, punctele 57 și 58.

(31) Hotărârea Curții (Camera a doua) din 28 iunie 2018, Andres (faillite Heitkamp BauHolding)/Comisia, C-203/16 P, ECLI:EU:C:2018:505; Hotărârea Curții (Camera a doua) din 28 iunie 2018, Germania/Comisia, C-208/16 P, ECLI:EU:C:2018:506; Hotărârea Curții (Camera a doua) din 28 iunie 2018, Germania/Comisia, C-209/16 P, ECLI:EU:C:2018:507; Hotărârea Curții (Camera a doua) din 28 iunie 2018, Lowell Financial Services/Comisia, C-219/16 P, ECLI:EU:C:2018:508.

(32) Hotărârea Curții (Camera a doua) din 28 iunie 2018, Andres (faillite Heitkamp BauHolding)/Comisia, C-203/16 P, ECLI:EU:C:2018:505.

(33) Care ar consta în împiedicarea întreprinderilor să reducă în mod nejustificat baza de impozitare prin utilizarea reportării pierderilor societăților fictive.

(34) Mai mult, s-ar putea afirma că cerința, stabilită de Sanierungsklausel, privind obligația de a menține structurile esențiale și activitatea întreprinderii, exclude abuzul.

27.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 94/23

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/451 A COMISIEI

din 26 martie 2020

de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre

[notificată cu numărul C(2020) 1985]

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

Având în vedere Directiva 89/662/CEE Consiliului din 11 decembrie 1989 privind controlul veterinar în cadrul schimburilor intracomunitare în vederea realizării pieței interne (1), în special articolul 9 alineatul (4),

având în vedere Directiva 90/425/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile în schimburile din cadrul Uniunii cu anumite animale vii și produse în vederea realizării pieței interne (2), în special articolul 10 alineatul (4),

având în vedere Directiva 2002/99/CE a Consiliului din 16 decembrie 2002 de stabilire a normelor de sănătate animală care reglementează producția, transformarea, distribuția și introducerea produselor de origine animală destinate consumului uman (3), în special articolul 4 alineatul (3),

întrucât:

(1)

Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a Comisiei (4) stipulează măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre în care au fost confirmate cazuri de respectiva boală la porci domestici sau sălbatici (statele membre în cauză). În părțile I‐IV ale anexei la decizia de punere în aplicare respectivă sunt menționate și delimitate anumite zone din statele membre în cauză, diferențiate în funcție de nivelul de risc, estimat pe baza situației epidemiologice a bolii respective. Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a fost modificată de mai multe ori pentru a se ține seama de evoluția situației epidemiologice din Uniune în ceea ce privește pesta porcină africană, evoluție care trebuie să fie reflectată în anexa respectivă. Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a fost modificată cel mai recent prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/397 a Comisiei (5), în urma unor cazuri de pestă porcină africană apărute în România și Polonia.

(2)	De la data adoptării Deciziei de punere în aplicare (UE) 2020/397, au apărut noi cazuri de pestă porcină africană la porci domestici și sălbatici din Polonia și la porci sălbatici din Ungaria.

(3)

În Martie 2020, a fost observat un focar de pestă porcină africană la porci domestici în districtul nowosolski din Polonia, într-o zonă inclusă în prezent în partea II a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. Acest focar de pestă porcină africană apărută la porci domestici constituie un nivel crescut de risc, care este necesar să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, este necesar ca această zonă din Polonia, inclusă în prezent în partea II a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE, afectată de acest focar recent de pestă porcină africană, să fie inclusă de acum în partea III a anexei respective, în loc de partea sa II.

(4)

În plus, în martie 2020 a fost observat un caz de pestă porcină africană la un porc sălbatic din districtul głogowski din Polonia, într-o zonă menționată în prezent în partea II a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE, situată în imediata apropiere a unei zone menționate în partea sa I Acest caz de pestă porcină africană apărută la un porc sălbatic constituie un nivel crescut de risc, care este necesar să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, este necesar ca această zonă din Polonia, inclusă în prezent în lista din partea I a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE, dar care se află în imediata apropiere a zonei incluse în lista din partea sa II afectată de acest caz recent de pestă porcină africană din districtul głogowski, să fie inclusă de acum în lista din partea II a anexei respective, în loc de partea sa I.

(5)

În martie 2020 au fost observate câteva cazuri de pestă porcină africană la porci sălbatici din diviziunea administrativă Nógrád din Ungaria, în zone menționate în prezent în partea II a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE, situate în imediata apropiere a unor zone menționate în partea sa I. Aceste cazuri de pestă porcină africană apărută la porci sălbatici constituie un nivel crescut de risc, care este necesar să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, este necesar ca aceste zone din Ungaria, menționate în partea I din anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE și care se află în imediata apropiere a unor zone menționate în partea II afectată de aceste cazuri recente de pestă porcină africană, să fie incluse de acum în lista din partea II a anexei respective, în loc de partea sa I.

(6)

Ca urmare a apariției acestor cazuri recente de pestă porcină africană la porci sălbatici din Polonia și Ungaria și ținând seama de situația epidemiologică actuală din Uniune, regionalizarea din respectivele două state membre a fost reevaluată și actualizată. În plus, măsurile existente de gestionare a riscurilor au fost reevaluate și actualizate. Este necesar ca aceste modificări să fie reflectate în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE.

(7)

Pentru a se ține seama de recentele evoluții ale situației epidemiologice a pestei porcine africane în Uniune și pentru a combate într-un mod proactiv riscurile asociate răspândirii respectivei boli, este necesar să fie delimitate noi zone cu risc înalt, având o suprafață suficientă, în Polonia și Ungaria, care să fie menționate în mod corespunzător în părțile II și III a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. Prin urmare, este necesar ca părțile I, II, și III ale anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE să fie modificate în consecință.

(8)	Având în vedere caracterul urgent al situației epidemiologice din Uniune în ceea ce privește răspândirea pestei porcine africane, este important ca modificările aduse anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE prin prezenta decizie să intre în vigoare cât mai curând posibil.

(9)	Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE se înlocuiește cu textul anexei la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 26 martie 2020.

Pentru Comisie

Stella KYRIAKIDES

Membru al Comisiei

(1) JO L 395, 30.12.1989, p. 13.

(2) JO L 224, 18.8.1990, p. 29.

(3) JO L 18, 23.1.2003, p. 11.

(4) Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a Comisiei din 9 octombrie 2014 privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare 2014/178/UE (JO L 295, 11.10.2014, p. 63).

(5) Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/397 a Comisiei din 12 martie 2020 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre (JO L 77, 13.3.2020, p. 5).

ANEXĂ

Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXĂ

PARTEA I

1. Belgia

Următoarele regiuni din Belgia:

in Luxembourg province:

—	the area is delimited clockwise by:

—	Frontière avec la France,

—	Rue Mersinhat,

—	La N818jusque son intersection avec la N83,

—	La N83 jusque son intersection avec la N884,

—	La N884 jusque son intersection avec la N824,

—	La N824 jusque son intersection avec Le Routeux,

—	Le Routeux,

—	Rue d’Orgéo,

—	Rue de la Vierre,

—	Rue du Bout-d’en-Bas,

—	Rue Sous l’Eglise,

—	Rue Notre-Dame,

—	Rue du Centre,

—	La N845 jusque son intersection avec la N85,

—	La N85 jusque son intersection avec la N40,

—	La N40 jusque son intersection avec la N802,

—	La N802 jusque son intersection avec la N825,

—	La N825 jusque son intersection avec la E25-E411,

—	La E25-E411jusque son intersection avec la N40,

—	N40: Burnaimont, Rue de Luxembourg, Rue Ranci, Rue de la Chapelle,

—	Rue du Tombois,

—	Rue Du Pierroy,

—	Rue Saint-Orban,

—	Rue Saint-Aubain,

—	Rue des Cottages,

—	Rue de Relune,

—	Rue de Rulune,

—	Route de l’Ermitage,

—	N87: Route de Habay,

—	Chemin des Ecoliers,

—

Le Routy,

—	Rue Burgknapp,

—	Rue de la Halte,

—	Rue du Centre,

—	Rue de l’Eglise,

—	Rue du Marquisat,

—	Rue de la Carrière,

—	Rue de la Lorraine,

—	Rue du Beynert,

—

Millewée,

—	Rue du Tram,

—

Millewée,

—	N4: Route de Bastogne, Avenue de Longwy, Route de Luxembourg,

—	Frontière avec le Grand-Duché de Luxembourg,

—	Frontière avec la France,

—	La N87 jusque son intersection avec la N871 au niveau de Rouvroy,

—	La N871 jusque son intersection avec la N88,

—	La N88 jusque son intersection avec la rue Baillet Latour,

—	La rue Baillet Latour jusque son intersection avec la N811,

—	La N811 jusque son intersection avec la N88,

—	La N88 jusque son intersection avecla N883 au niveau d’Aubange,

—	La N883 jusque son intersection avec la N81 au niveau d’Aubange,

—	La N81 jusque son intersection avec la E25-E411,

—	La E25-E411 jusque son intersection avec la N40,

—	La N40 jusque son intersection avec la rue du Fet,

—	Rue du Fet,

—	Rue de l’Accord jusque son intersection avec N801,

—	N801 jusque son intersection avec Le Sart,

—

Le Sart,

—	La Fosse du Loup,

—	Les Chanvières,

—	La Roquignole,

—

Hosseuse,

—	Rue de Neufchâteau,

—	Rue Grande,

—	La N894 jusque son intersection avec laN85,

—	La N85 jusque son intersection avec la frontière avec la France.

2. Estonia

Următoarele regiuni din Estonia:

—	Hiiu maakond.

3. Ungaria

Următoarele regiuni din Ungaria:

—

Békés megye 950150, 950250, 950350, 950450, 950550, 950650, 950660, 950750, 950950, 950960, 950970, 951050, 951950, 952050, 952750, 952850, 952950, 953050, 953150, 953650, 953660, 953750, 953850, 953960, 954250, 954260, 954350, 954450, 954550, 954650, 954750, 954850, 954860, 954950, 955050, 955150, 955250, 955260, 955270, 955350, 955450, 955510, 955650, 955750, 955760, 955850, 955950, 956050, 956060, 956150, 956160 és 956450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Bács-Kiskun megye 600150, 600850, 601550, 601650, 601660, 601750, 601850, 601950, 602050, 603250, 603750 és 603850 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Budapest 1 kódszámú, vadgazdálkodási tevékenységre nem alkalmas területe,

—	Csongrád megye 800150, 800160, 800250, 802220, 802260, 802310 és 802450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—

Fejér megye 400150, 400250, 400351, 400352, 400450, 400550, 401150, 401250, 401350, 402050, 402350, 402360, 402850, 402950, 403050, 403250, 403350, 403450, 403550, 403650, 403750, 403950, 403960, 403970, 404570, 404650, 404750, 404850, 404950, 404960, 405050, 405750, 405850, 405950, 406050, 406150, 406550, 406650 és 406750 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Hajdú-Bihar megye 900750, 901250, 901260, 901270, 901350, 901551, 901560, 901570, 902650, 902660, 902670, 902750, 903650, 903750, 903850, 904250, 904350, 904950, 904960, 905070, 905150, 905250 és 905260 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Jász-Nagykun-Szolnok megye 750150, 750160, 750260, 750350, 750450, 750460, 754450, 754550, 754560, 754570, 754650, 754750, 754950, 755050, 755150, 755250, 755350 és 755450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Komárom-Esztergom megye 250850, 250950, 251050, 251150, 251360, 251450, 251550, 251650, 251750, 251850, 251950, 252050, 252150, 252250, 252550, 252650 és 253550 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Nógrád megye 553250, 553260, 553350, 553750, 553850 és 553910 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—

Pest megye 570150, 570250, 570350, 570450, 570550, 570650, 570750, 570850, 571050, 571150, 571250, 571350, 571550, 571610, 571750, 571760, 572150, 572250, 572350, 572550, 572650, 572750, 572850, 572950, 573150, 573250, 573260, 573350, 573360, 573450, 573850, 573950, 573960, 574050, 574150, 574350, 574360, 574550, 574650, 574750, 574850, 574860, 574950, 575050,575150, 575250, 575350, 575550, 575650, 575750, 575850, 575950, 576050, 576150, 576250, 576350, 576450, 576650, 576750, 576850, 576950, 577050, 577150, 577250, 577350, 577450, 577650, 577850, 577950, 578050, 578150, 578250, 578350, 578360, 578450, 578550, 578560, 578650, 578850, 578950, 579050, 579150, 579250, 579350, 579450, 579460, 579550, 579650, 579750, 580050, 580250 és 580450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Szabolcs-Szatmár-Bereg megye 851950, 852350, 852450, 852550, 852750, 853751, 853850, 853950, 853960, 854050, 855650 és 855660 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe.

4. Letonia

Următoarele regiuni din Letonia:

—	Pāvilostas novads,

—	Stopiņu novada daļa, kas atrodas uz rietumiem no autoceļa V36, P4 un P5, Acones ielas, Dauguļupes ielas un Dauguļupītes,

—	Ventspils novada Jūrkalnes pagasts,

—	Grobiņas novads,

—	Rucavas novada Dunikas pagasts.

5. Lituania

Următoarele regiuni din Lituania:

—	Klaipėdos rajono savivaldybės: Agluonėnų, Priekulės, Veiviržėnų, Judrėnų, Endriejavo ir Vėžaičių seniūnijos,

—	Kretingos rajono savivaldybės: Imbarės, Kartenos ir Kūlupėnų seniūnijos,

—	Plungės rajono savivaldybės: Kulių, Nausodžio, Plungės miesto ir Šateikių seniūnijos,

—	Skuodo rajono savivaldybės: Lenkimų, Mosėdžio, Skuodo, Skuodo miestoseniūnijos.

6. Polonia

Următoarele regiuni din Polonia:

w województwie warmińsko-mazurskim:

—	gminy Wielbark i Rozogi w powiecie szczycieńskim,

—	gminy Janowiec Kościelny, Janowo i Kozłowo w powiecie nidzickim,

—	powiat działdowski,

—	gminy Łukta, Miłomłyn, Dąbrówno, Grunwald i Ostróda z miastem Ostróda w powiecie ostródzkim,

—	gminy Kisielice, Susz, Iława z miastem Iława, Lubawa z miastem Lubawa, w powiecie iławskim,

w województwie podlaskim:

—	gminy Kulesze Kościelne, Wysokie Mazowieckie z miastem Wysokie Mazowieckie, Czyżew w powiecie wysokomazowieckim,

—	gminy Miastkowo, Nowogród, Śniadowo i Zbójna w powiecie łomżyńskim,

—	powiat zambrowski,

w województwie mazowieckim:

—	powiat ostrołęcki,

—	powiat miejski Ostrołęka,

—	gminy Bielsk, Brudzeń Duży, Drobin, Gąbin, Łąck, Nowy Duninów, Radzanowo, Słupno i Stara Biała w powiecie płockim,

—	powiat miejski Płock,

—	powiat sierpecki,

—	powiat żuromiński,

—	gminy Andrzejewo, Brok, Małkinia Górna, Stary Lubotyń, Szulborze Wielkie, Wąsewo, Zaręby Kościelne i Ostrów Mazowiecka z miastem Ostrów Mazowiecka w powiecie ostrowskim,

—	gminy Dzierzgowo, Lipowiec Kościelny, miasto Mława, Radzanów, Szreńsk, Szydłowo i Wieczfnia Kościelna, w powiecie mławskim,

—	powiat przasnyski,

—	powiat makowski,

—	gminy Gzy, Obryte, Zatory, Pułtusk i część gminy Winnica położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Bielany, Winnica i Pokrzywnica w powiecie pułtuskim,

—	gminy Brańszczyk, Długosiodło, Rząśnik, Wyszków, Zabrodzie i część gminy Somianka położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 62 w powiecie wyszkowskim,

—	gminy Kowala, , Wierzbica, część gminy Wolanów położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 12, i część gminy Iłża położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 9 w powiecie radomskim,

—	powiat miejski Radom,

—	powiat szydłowiecki,

—	powiat gostyniński,

w województwie podkarpackim:

—	gmina Wielkie Oczy w powiecie lubaczowskim,

—	gminy Laszki, Radymno z miastem Radymno, część gminy Wiązownica położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 867 i gmina wiejska Jarosław w powiecie jarosławskim,

—	gminy Przeworsk z miastem Przeworsk, Gać Jawornik Polski, Kańczuga, Tryńcza i Zarzecze w powiecie przeworskim,

—	powiat łańcucki,

—	gminy Trzebownisko, Głogów Małopolski i część gminy Sokołów Małopolski położona na południe od linii wyznaczonej przez droge nr 875 w powiecie rzeszowskim,

—	gminy Dzikowiec, Kolbuszowa, Niwiska i Raniżów– w powiecie kolbuszowskim gminy Borowa, Czermin, Gawłuszowice, Mielec z miastem Mielec, Padew Narodowa, Przecław, Tuszów Narodowy w powiecie mieleckim,

w województwie świętokrzyskim:

—	powiat opatowski,

—	powiat sandomierski,

—	gminy Bogoria, Łubnice, Oleśnica, Osiek, Połaniec, Rytwiany i Staszów w powiecie staszowskim,

—	gmina Skarżysko Kościelne w powiecie skarżyskim,

—	gminy Brody i Mirzec w powiecie starachowickim,

—	powiat ostrowiecki,

—	gminy Gowarczów, Końskie i Stąporków w powiecie koneckim,

w województwie łódzkim:

—

gminy Łyszkowice, Kocierzew Południowy, Kiernozia, Chąśno, Nieborów, część gminy wiejskiej Łowicz położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 92 biegnącej od granicy miasta Łowicz do zachodniej granicy gminy oraz część gminy wiejskiej Łowicz położona na wschód od granicy miasta Łowicz i na północ od granicy gminy Nieborów w powiecie łowickim,

—	gminy Biała Rawska, Cielądz, Rawa Mazowiecka z miastem Rawa Mazowiecka i Regnów w powiecie rawskim,

—	powiat skierniewicki,

—	powiat miejski Skierniewice,

—	gminy Białaczów, Mniszków, Paradyż, Sławno i Żarnów w powiecie opoczyńskim,

—	gminy Czerniewice, Inowłódz, Lubochnia, Rzeczyca, Tomaszów Mazowiecki z miastem Tomaszów Mazowiecki i Żelechlinek w powiecie tomaszowskim,

w województwie pomorskim:

—

gminy Ostaszewo, Stegna, Sztutow, miasto Krynica Morska oraz część gminy Nowy Dwór Gdański położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 55 biegnącą od południowej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 7, nastęnie przez drogę nr 7 i S7, i dalej przez drogę nr 502 biegnącą od skrzyżowania z drogą nr S7 do północnej granicy gminy w powiecie nowodworskim,

—	gminy Lichnowy, Miłoradz, Nowy Staw, Malbork z miastem Malbork w powiecie malborskim,

—	gminy Mikołajki Pomorskie, Stary Targ i Sztum w powiecie sztumskim,

—	powiat gdański,

—	Miasto Gdańsk,

—	powiat tczewski,

—	powiat kwidzyński,

w województwie lubuskim:

—	gminy Maszewo i Gubin z miastem Gubin w powiecie krośnieńskim,

—	gminy Międzyrzecz, Pszczew, Trzciel w powiecie międzyrzeckim,

—	gmina Lubrza, Łagów, część gminy Zbąszynek położona na północ od linii wyznaczonej przez linię kolejową, część gminy Szczaniec położona na północ od linii wyznaczonej przez linię kolejową, część gminy Świebodzin położona na północ od linii wyznaczonej przez linię kolejową w powiecie świebodzińskim,

—	gmina Cybinka w powiecie słubickim,

—	część gminy Torzym położona na południe od linii wyznaczonej przez autostradę A2 w powiecie sulęcińskim,

w województwie dolnośląskim:

—	gminy Bolesławiec z miastem Bolesławiec, Gromadka i Osiecznica w powiecie bolesławieckim,

—	gmina Węgliniec w powiecie zgorzeleckim,

—	gminy Chocianów, Radwanice, Przemków i część gminy Polkowice położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 331 w powiecie polkowickim,

—	gmina Jemielno, Niechlów i Góra w powiecie górowskim,

—	gmina Rudna i Lubin z miastem Lubin w powiecie lubińskim,

w województwie wielkopolskim:

—	gminy Krzemieniewo, Lipno, Osieczna, Rydzyna, Święciechowa, Włoszakowice w powiecie leszczyńskim,

—	powiat miejski Leszno,

—	powiat nowotomyski,

—	gminy Granowo, Grodzisk Wielkopolski i Kamieniec w powiecie grodziskim,

—	gminy Stęszew i Buk w powiecie poznańskim,

—	powiat kościański.

7. Slovacia

Următoarele regiuni din Slovacia:

—	the whole district of Vranov nad Topľou,

—	the whole district of Humenné,

—	the whole district of Snina,

—	the whole district of Sobrance,

—	the whole district of Košice-mesto,

—

in the district of Michalovce, the whole municipalities of Tušice, Moravany, Pozdišovce, Michalovce, Zalužice, Lúčky, Závadka, Hnojné, Poruba pod Vihorlatom, Jovsa, Kusín, Klokočov, Kaluža, Vinné, Trnava pri Laborci, Oreské, Staré, Zbudza, Petrovce nad Laborcom, Lesné, Suché, Rakovec nad Ondavou, Nacina Ves, Voľa, Pusté Čemerné and Strážske,

—	in the district of Košice - okolie, the whole municipalities not included in Part II.

8. Grecia

Următoarele regiuni din Grecia:

—

in the regional unit of Drama:

—	the community departments of Sidironero and Skaloti and the municipal departments of Livadero and Ksiropotamo (in Drama municipality),

—	the municipal department of Paranesti (in Paranesti municipality),

—	the municipal departments of Kokkinogeia, Mikropoli, Panorama, Pyrgoi (in Prosotsani municipality),

—	the municipal departments of Kato Nevrokopi, Chrysokefalo, Achladea, Vathytopos, Volakas, Granitis, Dasotos, Eksohi, Katafyto, Lefkogeia, Mikrokleisoura, Mikromilea, Ochyro, Pagoneri, Perithorio, Kato Vrontou and Potamoi (in Kato Nevrokopi municipality),

—

in the regional unit of Xanthi:

—	the municipal departments of Kimmerion, Stavroupoli, Gerakas, Dafnonas, Komnina, Kariofyto and Neochori (in Xanthi municipality),

—	the community departments of Satres, Thermes, Kotyli, and the municipal departments of Myki, Echinos and Oraio and (in Myki municipality),

—	the community department of Selero and the municipal department of Sounio (in Avdira municipality),

—

in the regional unit of Rodopi:

—	the municipal departments of Komotini, Anthochorio, Gratini, Thrylorio, Kalhas, Karydia, Kikidio, Kosmio, Pandrosos, Aigeiros, Kallisti, Meleti, Neo Sidirochori and Mega Doukato (in Komotini municipality),

—	the municipal departments of Ipio, Arriana, Darmeni, Archontika, Fillyra, Ano Drosini, Aratos and the Community Departments Kehros and Organi (in Arriana municipality),

—	the municipal departments of Iasmos, Sostis, Asomatoi, Polyanthos and Amvrosia and the community department of Amaxades (in Iasmos municipality),

—	the municipal department of Amaranta (in Maroneia Sapon municipality),

—

in the regional unit of Evros:

—	the municipal departments of Kyriaki, Mandra, Mavrokklisi, Mikro Dereio, Protokklisi, Roussa, Goniko, Geriko, Sidirochori, Megalo Derio, Sidiro, Giannouli, Agriani and Petrolofos (in Soufli municipality),

—	the municipal departments of Dikaia, Arzos, Elaia, Therapio, Komara, Marasia, Ormenio, Pentalofos, Petrota, Plati, Ptelea, Kyprinos, Zoni, Fulakio, Spilaio, Nea Vyssa, Kavili, Kastanies, Rizia, Sterna, Ampelakia, Valtos, Megali Doxipara, Neochori and Chandras (in Orestiada municipality),

—	the municipal departments of Asvestades, Ellinochori, Karoti, Koufovouno, Kiani, Mani, Sitochori, Alepochori, Asproneri, Metaxades, Vrysika, Doksa, Elafoxori, Ladi, Paliouri and Poimeniko (in Didymoteixo municipality),

—

in the regional unit of Serres:

—

the municipal departments of Kerkini, Livadia, Makrynitsa, Neochori, Platanakia, Petritsi, Akritochori, Vyroneia, Gonimo, Mandraki, Megalochori, Rodopoli, Ano Poroia, Katw Poroia, Sidirokastro, Vamvakophyto, Promahonas, Kamaroto, Strymonochori, Charopo, Kastanousi and Chortero and the community departments of Achladochori, Agkistro and Kapnophyto (in Sintiki municipality),

—	the municipal departments of Serres, Elaionas and Oinoussa and the community departments of Orini and Ano Vrontou (in Serres municipality),

—	the municipal departments of Dasochoriou, Irakleia, Valtero, Karperi, Koimisi, Lithotopos, Limnochori, Podismeno and Chrysochorafa (in Irakleia municipality).

PARTEA II

1. Belgia

Următoarele regiuni din Belgia:

in Luxembourg province:

—	the area is delimited clockwise by:

—	La frontière avec la France au niveau de Florenville,

—	La N85 jusque son intersection avec la N894au niveau de Florenville,

—	La N894 jusque son intersection avec la rue Grande,

—	La rue Grande jusque son intersection avec la rue de Neufchâteau,

—	La rue de Neufchâteau jusque son intersection avec Hosseuse,

—

Hosseuse,

—	La Roquignole,

—	Les Chanvières,

—	La Fosse du Loup,

—

Le Sart,

—	La N801 jusque son intersection avec la rue de l’Accord,

—	La rue de l’Accord,

—	La rue du Fet,

—	La N40 jusque son intersection avec la E25-E411,

—	La E25-E411 jusque son intersection avec la N81 au niveau de Weyler,

—	La N81 jusque son intersection avec la N883 au niveau d’Aubange,

—	La N883 jusque son intersection avec la N88 au niveau d’Aubange,

—	La N88 jusque son intersection avec la N811,

—	La N811 jusque son intersection avec la rue Baillet Latour,

—	La rue Baillet Latour jusque son intersection avec la N88,

—	La N88 jusque son intersection avec la N871,

—	La N871 jusque son intersection avec la N87 au niveau de Rouvroy,

—	La N87 jusque son intersection avec la frontière avec la France.

2. Bulgaria

Următoarele regiuni din Bulgaria:

—	the whole region of Haskovo,

—	the whole region of Yambol,

—	the whole region of Stara Zagora,

—	the whole region of Pernik,

—	the whole region of Kyustendil,

—	the whole region of Plovdiv,

—	the whole region of Pazardzhik,

—	the whole region of Smolyan,

—	the whole region of Burgas excluding the areas in Part III.

3. Estonia

Următoarele regiuni din Estonia:

—	Eesti Vabariik (välja arvatud Hiiu maakond).

4. Ungaria

Următoarele regiuni din Ungaria:

—

Békés megye 950850, 950860, 951150, 951250, 951260, 951350, 951450, 951460, 951550, 951650, 951750, 952150, 952250, 952350, 952450, 952550, 952650, 953250, 953260, 953270, 953350, 953450, 953510, 953950, 954050, 954060, 954150, 956250, 956350, 956550, 956650 és 956750 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—

Borsod-Abaúj-Zemplén megye 650100, 650200, 650300, 650400, 650500, 650600, 650700, 650800, 650900, 651000, 651100, 651200, 651300, 651400, 651500, 651610, 651700, 651801, 651802, 651803, 651900, 652000, 652100, 652200, 652300, 652601, 652602, 652603, 652700, 652900, 653000, 653100,653200, 653300, 653401, 653403, 653500, 653600, 653700, 653800, 653900, 654000, 654201, 654202, 654301, 654302, 654400, 654501, 654502, 654600, 654700, 654800, 654900, 655000, 655100, 655200, 655300, 655400, 655500, 655600, 655700, 655800, 655901, 655902, 656000, 656100, 656200, 656300, 656400, 656600, 656701, 656702, 656800, 656900, 657010, 657100, 657300, 657400, 657500, 657600, 657700, 657800, 657900, 658000, 658100, 658201, 658202, 658310, 658401, 658402, 658403, 658404, 658500, 658600, 658700, 658801, 658802, 658901, 658902, 659000, 659100, 659210, 659220, 659300, 659400, 659500, 659601, 659602, 659701, 659800, 659901, 660000, 660100, 660200, 660400, 660501, 660502, 660600 és 660800, valamint 652400, 652500 és 652800 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Fejér megye 403150, 403160, 403260, 404250, 404550, 404560, 405450, 405550, 405650, 406450 és 407050 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—

Hajdú-Bihar megye 900150, 900250, 900350, 900450, 900550, 900650, 900660, 900670, 901850, 900850, 900860, 900950, 900960, 901050, 901150, 901450, 901580, 901590, 901650, 901660, 901750, 901950, 902050, 902150, 902250, 902350, 902450, 902550, 902850, 902860, 902950, 902960, 903050, 903150, 903250, 903350, 903360, 903370, 903450, 903550, 903950, 903960, 904050, 904060, 904150, 904450, 904460, 904550 és 904650, 904750, 904760, 904850, 904860, 905050, 905060, 905080, 905350, 905360, 905450 és 905550 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—

Heves megye 700150, 700250, 700260, 700350, 700450, 700460, 700550, 700650, 700750, 700850, 700860, 700950, 701050, 701111, 701150, 701250, 701350, 701550, 701560, 701650, 701750, 701850, 701950, 702050, 702150, 702250, 702260, 702350, 702450, 702550, 702750, 702850, 702950, 703050, 703150, 703250, 703350, 703360, 703370, 703450, 703550, 703610, 703750, 703850, 703950, 704050, 704150, 704250, 704350, 704450, 704550, 704650, 704750, 704850, 704950, 705050, 705150,705250, 705350, 705450, 705510 és 705610 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—

Jász-Nagykun-Szolnok megye 750250, 750550, 750650, 750750, 750850, 750970, 750980, 751050, 751150, 751160, 751250, 751260, 751350, 751360, 751450, 751460, 751470, 751550, 751650, 751750, 7151850, 751950, 752150, 752250, 752350, 752450, 752460, 752550, 752560, 752650, 752750, 752850, 752950, 753060, 753070, 753150, 753250, 753310, 753450, 753550, 753650, 753660, 753750, 753850, 753950, 753960, 754050, 754150, 754250, 754360, 754370, 754850, 755550, 755650 és 755750 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Komárom-Esztergom megye: 252350, 252450, 252460, 252750, 252850, 252860, 252950, 252960, 253050, 253150, 253250, 253350 és 253450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—

Nógrád megye 550110, 550120, 550130, 550210, 550310, 550320, 550450, 550460, 550510, 550610, 550710, 550810, 550950, 551010, 551150, 551160, 551250, 551350, 551360, 551450, 551460, 551550, 551650, 551710, 551810, 551821, 552010, 552150, 552250, 552350, 552360, 552450, 552460, 552520, 552550, 552610, 552620, 552710, 552850, 552860, 552950, 552960, 552970, 553050, 553110, 553650 és 554050 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Pest megye 570950, 571850, 571950, 572050, 573550, 573650, 574250 és 580150 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—

Szabolcs-Szatmár-Bereg megye 850950, 851050, 851150, 851250, 851350, 851450, 851550, 851560, 851650, 851660, 851751, 851752, 852850, 852860, 852950, 852960, 853050, 853150, 853160, 853250, 853260, 853350, 853360, 853450, 853550, 853560, 853650, 854150, 854250, 854350, 854450, 854550, 854560, 854650, 854660, 854750, 854850, 854860, 854870, 854950, 855050, 855150, 855250, 855350, 855450, 855460, 855550, 855750, 855850, 855950, 855960, 856051, 856150, 856250, 856260, 856350, 856360, 856450, 856550, 856650, 856750, 856760, 856850, 856950, 857050, 857150, 857350, 857450, 857650, valamint 850150, 850250, 850260, 850350, 850450, 850550, 852050, 852150, 852250, 857550, 850650, 850850, 851851 és 851852 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe.

5. Letonia

Următoarele regiuni din Letonia:

—	Ādažu novads,

—	Aizputes novads,

—	Aglonas novads,

—	Aizkraukles novads,

—	Aknīstes novads,

—	Alojas novads,

—	Alsungas novads,

—	Alūksnes novads,

—	Amatas novads,

—	Apes novads,

—	Auces novads,

—	Babītes novads,

—	Baldones novads,

—	Baltinavas novads,

—	Balvu novads,

—	Bauskas novads,

—	Beverīnas novads,

—	Brocēnu novads,

—	Burtnieku novads,

—	Carnikavas novads,

—	Cēsu novads,

—	Cesvaines novads,

—	Ciblas novads,

—	Dagdas novads,

—	Daugavpils novads,

—	Dobeles novads,

—	Dundagas novads,

—	Durbes novads,

—	Engures novads,

—	Ērgļu novads,

—	Garkalnes novads,

—	Gulbenes novads,

—	Iecavas novads,

—	Ikšķiles novads,

—	Ilūkstes novads,

—	Inčukalna novads,

—	Jaunjelgavas novads,

—	Jaunpiebalgas novads,

—	Jaunpils novads,

—	Jēkabpils novads,

—	Jelgavas novads,

—	Kandavas novads,

—	Kārsavas novads,

—	Ķeguma novads,

—	Ķekavas novads,

—	Kocēnu novads,

—	Kokneses novads,

—	Krāslavas novads,

—	Krimuldas novads,

—	Krustpils novads,

—	Kuldīgas novads,

—	Lielvārdes novads,

—	Līgatnes novads,

—	Limbažu novads,

—	Līvānu novads,

—	Lubānas novads,

—	Ludzas novads,

—	Madonas novads,

—	Mālpils novads,

—	Mārupes novads,

—	Mazsalacas novads,

—	Mērsraga novads,

—	Naukšēnu novads,

—	Neretas novads,

—	Ogres novads,

—	Olaines novads,

—	Ozolnieku novads,

—	Pārgaujas novads,

—	Pļaviņu novads,

—	Preiļu novads,

—	Priekules novads,

—	Priekuļu novads,

—	Raunas novads,

—	republikas pilsēta Daugavpils,

—	republikas pilsēta Jelgava,

—	republikas pilsēta Jēkabpils,

—	republikas pilsēta Jūrmala,

—	republikas pilsēta Rēzekne,

—	republikas pilsēta Valmiera,

—	Rēzeknes novads,

—	Riebiņu novads,

—	Rojas novads,

—	Ropažu novads,

—	Rugāju novads,

—	Rundāles novads,

—	Rūjienas novads,

—	Salacgrīvas novads,

—	Salas novads,

—	Salaspils novads,

—	Saldus novads,

—	Saulkrastu novads,

—	Sējas novads,

—	Siguldas novads,

—	Skrīveru novads,

—	Skrundas novads,

—	Smiltenes novads,

—	Stopiņu novada daļa, kas atrodas uz austrumiem no autoceļa V36, P4 un P5, Acones ielas, Dauguļupes ielas un Dauguļupītes,

—	Strenču novads,

—	Talsu novads,

—	Tērvetes novads,

—	Tukuma novads,

—	Vaiņodes novads,

—	Valkas novads,

—	Varakļānu novads,

—	Vārkavas novads,

—	Vecpiebalgas novads,

—	Vecumnieku novads,

—	Ventspils novada Ances, Tārgales, Popes, Vārves, Užavas, Piltenes, Puzes, Ziru, Ugāles, Usmas un Zlēku pagasts, Piltenes pilsēta,

—	Viesītes novads,

—	Viļakas novads,

—	Viļānu novads,

—	Zilupes novads.

6. Lituania

Următoarele regiuni din Lituania:

—	Alytaus miesto savivaldybė,

—	Alytaus rajono savivaldybė: Alytaus, Alovės, Butrimonių, Daugų, Nemunaičio, Pivašiūnų, Punios, Raitininkų seniūnijos,

—	Anykščių rajono savivaldybė,

—	Akmenės rajono savivaldybė,

—	Biržų miesto savivaldybė,

—	Biržų rajono savivaldybė,

—	Druskininkų savivaldybė,

—	Elektrėnų savivaldybė,

—	Ignalinos rajono savivaldybė,

—	Jonavos rajono savivaldybė,

—	Joniškio rajono savivaldybė,

—	Jurbarko rajono savivaldybė,

—	Kaišiadorių rajono savivaldybė,

—	Kalvarijos savivaldybė,

—	Kauno miesto savivaldybė,

—

Kauno rajono savivaldybė: Domeikavos, Garliavos, Garliavos apylinkių, Karmėlavos, Lapių, Linksmakalnio, Neveronių, Rokų, Samylų, Taurakiemio, Vandžiogalos ir Vilkijos seniūnijos, Babtų seniūnijos dalis į rytus nuo kelio A1, Užliedžių seniūnijos dalis į rytus nuo kelio A1 ir Vilkijos apylinkių seniūnijos dalis į vakarus nuo kelio Nr. 1907,

—	Kelmės rajono savivaldybė,

—	Kėdainių rajono savivaldybė,

—	Kupiškio rajono savivaldybė,

—	Lazdijų rajono savivaldybė,

—	Marijampolės savivaldybė: Degučių, Marijampolės, Mokolų, Liudvinavo ir Narto seniūnijos,

—	Mažeikių rajono savivaldybė,

—	Molėtų rajono savivaldybė,

—	Pagėgių savivaldybė,

—	Pakruojo rajono savivaldybė,

—	Panevėžio rajono savivaldybė,

—	Panevėžio miesto savivaldybė,

—	Pasvalio rajono savivaldybė,

—	Radviliškio rajono savivaldybė,

—	Rietavo savivaldybė,

—	Prienų rajono savivaldybė: Stakliškių ir Veiverių seniūnijos,

—	Plungės rajono savivaldybė: Babrungo, Alsėdžių, Žlibinų, Stalgėnų, Paukštakių, Platelių ir Žemaičių Kalvarijos seniūnijos,

—	Raseinių rajono savivaldybė,

—	Rokiškio rajono savivaldybė,

—	Skuodo rajono savivaldybės: Aleksandrijos, Barstyčių, Ylakių, Notėnų ir Šačių seniūnijos,

—	Šakių rajono savivaldybė,

—	Šalčininkų rajono savivaldybė,

—	Šiaulių miesto savivaldybė,

—	Šiaulių rajono savivaldybė,

—	Šilutės rajono savivaldybė,

—	Širvintų rajono savivaldybė,

—	Šilalės rajono savivaldybė,

—	Švenčionių rajono savivaldybė,

—	Tauragės rajono savivaldybė,

—	Telšių rajono savivaldybė,

—	Trakų rajono savivaldybė,

—	Ukmergės rajono savivaldybė,

—	Utenos rajono savivaldybė,

—	Varėnos rajono savivaldybė,

—	Vilniaus miesto savivaldybė,

—	Vilniaus rajono savivaldybė,

—	Vilkaviškio rajono savivaldybė: Bartninkų, Gražiškių, Keturvalakių, Kybartų, Klausučių, Pajevonio, Šeimenos, Vilkaviškio miesto, Virbalio, Vištyčio seniūnijos,

—	Visagino savivaldybė,

—	Zarasų rajono savivaldybė.

7. Polonia

Următoarele regiuni din Polonia:

w województwie warmińsko-mazurskim:

—	gminy Kalinowo, Prostki i gmina wiejska Ełk w powiecie ełckim,

—	gminy Elbląg, Gronowo Elbląskie, Milejewo, Młynary, Markusy, Rychliki i Tolkmicko w powiecie elbląskim,

—	powiat miejski Elbląg,

—	powiat gołdapski,

—	gmina Wieliczki w powiecie oleckim,

—	powiat piski,

—	gmina Górowo Iławeckie z miastem Górowo Iławeckie w powiecie bartoszyckim,

—	gminy Biskupiec, Gietrzwałd, Jonkowo, Purda, Stawiguda, Świątki, Olsztynek i miasto Olsztyn oraz część gminy Barczewo położona na południe od linii wyznaczonej przez linię kolejową w powiecie olsztyńskim,

—	gmina Miłakowo, część gminy Małdyty położona na południowy – zachód od linii wyznaczonej przez linię kolejową biegnącą od Olsztyna do Elbląga i część gminy Morąg położona na południe od linii wyznaczonej przez linię kolejową biegnącą od Olsztyna do Elbląga w powiecie ostródzkim,

—	część gminy Ryn położona na południe od linii wyznaczonej przez linię kolejową łączącą miejscowości Giżycko i Kętrzyn w powiecie giżyckim,

—	gminy Braniewo i miasto Braniewo, Frombork, Lelkowo, Pieniężno, Płoskinia oraz część gminy Wilczęta położona na pólnoc od linii wyznaczonej przez drogę nr 509 w powiecie braniewskim,

—

gmina Reszel, część gminy Kętrzyn położona na południe od linii kolejowej łączącej miejscowości Giżycko i Kętrzyn biegnącej do granicy miasta Kętrzyn, na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 591 biegnącą od miasta Kętrzyn do północnej granicy gminy oraz na zachód i na południe od zachodniej i południowej granicy miasta Kętrzyn, miasto Kętrzyn i część gminy Korsze położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od wschodniej granicy łączącą miejscowości Krelikiejmy i Sątoczno i na wschód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Sątoczno, Sajna Wielka biegnącą do skrzyżowania z drogą nr 590 w miejscowości Glitajny, a następnie na wschód od drogi nr 590 do skrzyżowania z drogą nr 592 i na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 592 biegnącą od zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 590 w powiecie kętrzyńskim,

—	gminy Lubomino i Orneta w powiecie lidzbarskim,

—	gmina Nidzica w powiecie nidzickim,

—	gminy Dźwierzuty, Jedwabno, Pasym, Szczytno i miasto Szczytno i Świętajno w powiecie szczycieńskim,

—	powiat mrągowski,

—	gmina Zalewo w powiecie iławskim,

w województwie podlaskim:

—	gminy Rudka, Brańsk z miastem Brańsk, i część gminy Boćki położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 19 w powiecie bielskim,

—	powiat grajewski,

—	powiat moniecki,

—	powiat sejneński,

—	gminy Łomża, Piątnica, Jedwabne, Przytuły i Wiznaw powiecie łomżyńskim,

—	powiat miejski Łomża,

—	gminy Dziadkowice, Grodzisk, Mielnik, Nurzec-Stacja i Siemiatycze z miastem Siemiatycze w powiecie siemiatyckim,

—	gminy Białowieża, Czyże, Narew, Narewka, Hajnówka z miastem Hajnówka i część gminy Dubicze Cerkiewne położona na północny wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 1654B w powiecie hajnowskim,

—	gminy Klukowo, Szepietowo, Kobylin-Borzymy, Nowe Piekuty i Sokoły w powiecie wysokomazowieckim,

—	powiat kolneński z miastem Kolno,

—	gminy Czarna Białostocka, Dobrzyniewo Duże, Gródek, Michałowo, Supraśl, Tykocin, Wasilków, Zabłudów, Zawady, Choroszcz i część gminy Poświętne położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 681 w powiecie białostockim,

—	powiat suwalski,

—	powiat miejski Suwałki,

—	powiat augustowski,

—	powiat sokólski,

—	powiat miejski Białystok,

w województwie mazowieckim:

—	powiat siedlecki,

—	powiat miejski Siedlce,

—	gminy Bielany, Ceranów, Kosów Lacki, Repki i gmina wiejska Sokołów Podlaski w powiecie sokołowskim,

—	powiat węgrowski,

—	powiat łosicki,

—	gminy Grudusk, Opinogóra Górna, Gołymin-Ośrodek i część gminy Glinojeck położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 7 w powiecie ciechanowskim,

—	powiat sochaczewski,

—	powiat zwoleński,

—	gminy Garbatka – Letnisko, Gniewoszów i Sieciechów w powiecie kozienickim,

—	powiat lipski,

—	gminy Gózd, Jastrzębia, Jedlnia Letnisko, Pionki z miastem Pionki, Skaryszew, Jedlińsk, Przytyk, Zakrzew, część gminy Wolanów położona na północ od drogi nr 12 i część gminy Iłża położona na wschód od linii wyznaczonej przez droge nr 9 w powiecie radomskim,

—	gminy Bodzanów, Bulkowo, Staroźreby, Słubice, Wyszogród i Mała Wieś w powiecie płockim,

—	powiat nowodworski,

—	powiat płoński,

—	gminy Pokrzywnica, Świercze i część gminy Winnica położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Bielany, Winnica i Pokrzywnica w powiecie pułtuskim,

—	powiat wołomiński,

—	część gminy Somianka położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 62 w powiecie wyszkowskim,

—	gminy Borowie, Garwolin z miastem Garwolin, Górzno, Miastków Kościelny, Parysów, Pilawa, Trojanów, Żelechów, część gminy Wilga położona na północ od linii wyznaczonej przez rzekę Wilga biegnącą od wschodniej granicy gminy do ujścia do rzeki Wisły w powiecie garwolińskim,

—	gmina Boguty – Pianki w powiecie ostrowskim,

—	gminy Stupsk, Wiśniewo i część gminy Strzegowo położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 7 w powiecie mławskim,

—	powiat otwocki,

—	powiat warszawski zachodni,

—	powiat legionowski,

—	powiat piaseczyński,

—	powiat pruszkowski,

—	powiat grójecki,

—	powiat grodziski,

—	powiat żyrardowski,

—	gminy Białobrzegi, Promna, Radzanów, Stara Błotnica, Wyśmierzyce w powiecie białobrzeskim,

—	powiat przysuski,

—	powiat miejski Warszawa,

w województwie lubelskim:

—	powiat bialski,

—	powiat miejski Biała Podlaska,

—

gminy Aleksandrów, Biłgoraj z miastem Biłgoraj, Biszcza, Józefów, Księżpol, Łukowa, Obsza, Potok Górny i Tarnogród, część gminy Frampol położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 74, część gminy Goraj położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 835, część gminy Tereszpol położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 858, część gminy Turobin położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 835 w powiecie biłgorajskim,

—	powiat janowski,

—	powiat puławski,

—	powiat rycki,

—	gminy Krzywda, Stoczek Łukowski z miastem Stoczek Łukowski, Wola Mysłowska, Trzebieszów, Stanin, gmina wiejska Łuków i miasto Łuków w powiecie łukowskim,

—	gminy Bychawa, Jabłonna, Krzczonów, Garbów Strzyżewice, Wysokie, Bełżyce, Borzechów, Niedrzwica Duża, Konopnica, Wojciechów i Zakrzew w powiecie lubelskim,

—	gminy Rybczewice i Piaski w powiecie świdnickim,

—	gmina Fajsławice, część gminy Żółkiewka położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 842 i część gminy Łopiennik Górny położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 17 w powiecie krasnostawskim,

—	powiat hrubieszowski,

—	gminy Krynice, Rachanie, Tarnawatka, Łaszczów, Telatyn, Tyszowce i Ulhówek w powiecie tomaszowskim,

—	gminy Białopole, Chełm, Dorohusk, Dubienka, Kamień, Leśniowice, Ruda – Huta, Sawin, Wojsławice, Żmudź w powiecie chełmskim,

—	powiat miejski Chełm,

—	gmina Adamów, Miączyn, Sitno, Komarów-Osada, Krasnobród, Łabunie, Zamość, Grabowiec, część gminy Zwierzyniec położona na południowy-wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 858 i część gminy Skierbieszów położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 843 w powiecie zamojskim,

—	powiat miejski Zamość,

—	powiat kraśnicki,

—	powiat opolski,

—	gminy Dębowa Kłoda, Jabłoń, Podedwórze, Sosnowica w powiecie parczewskim,

—	gminy Hanna, Stary Brus, Wola Uhruska, Wyryki, gmina wiejska Włodawa oraz część gminy Hańsk położona na wschód od linii wyznaczonej od drogi nr 819 w powiecie włodawskim,

—	gmina Kąkolewnica, Komarówka Podlaska i Ulan Majorat w powiecie radzyńskim,

w województwie podkarpackim:

—	powiat stalowowolski,

—	gminy Horyniec-Zdrój, Cieszanów, Oleszyce, Stary Dzików i Lubaczów z miastem Lubaczów w powiecie lubaczowskim,

—	gminy Adamówka i Sieniawa w powiecie przeworskim,

—	część gminy Wiązownica położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 867 w powiecie jarosławskim,

—	gmina Kamień, część gminy Sokołów Małopolski położona na północ od linii wyznaczonej przez droge nr 875 w powiecie rzeszowskim,

—	gminy Cmolas i Majdan Królewski w powiecie kolbuszowskim,

—	powiat leżajski,

—	powiat niżański,

—	powiat tarnobrzeski,

w województwie pomorskim:

—	gminy Dzierzgoń i Stary Dzierzgoń w powiecie sztumskim,

—	gmina Stare Pole w powiecie malborskim,

—

część gminy Nowy Dwór Gdański położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 55 biegnącą od południowej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 7, następnie przez drogę nr 7 i S7 oraz przez drogę nr 502 biegnącą od skrzyżowania z drogą nr S7 do północnej granicy gminy w powiecie nowodworskim,

w województwie świętokrzyskim:

—	gmina Tarłów i część gminy Ożarów polożona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 74 w powiecie opatowskim,

w województwie lubuskim:

—	powiat wschowski,

—	gminy Bobrowice, Bytnica, Dąbie i Krosno Odrzańskie w powiecie krośnieńskim,

—

gminy Bytom Odrzański, Kolsko, Nowe Miasteczko, Siedlisko oraz część gminy Kożuchów położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 283 biegnącą od wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 290 i na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 290 biegnącej od miasta Mirocin Dolny do zachodniej granicy gminy w powieie nowosolskim,

—

gminy Babimost, Czerwieńsk, Kargowa, Nowogród Bobrzański, Sulechów, Świdnica, Trzebiechów oraz część gminy Bojadła położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 278 biegnącą od wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 282 i na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 282 biegnącej od miasta Bojadła do zachodniej granicy gminy w powiecie zielonogórskim,

—	powiat żarski ,

—	powiat żagański ,

—	gmina Skąpe, część gminy Zbąszynek położona na południe od linii wyznaczonej przez linię kolejową, część gminy Szczaniec położona na południe od linii wyznaczonej przez linię kolejową, część gminy Świebodzin położona na południe od linii wyznaczonej przez linię kolejową w powiecie świebodzińskim,

w województwie dolnośląskim:

—	powiat głogowski,

—	gmina Gaworzyce i Grębocice w powiecie polkowickim,

w województwie wielkopolskim:

—	powiat wolsztyński,

—	gminy Rakoniewice i Wielichowo w powiecie grodziskim,

—	gmina Wijewo w powiecie leszczyńskim,

w województwie łódzkim:

—	gminy Drzewica, Opoczno i Poświętne w powiecie opoczyńskim,

—	gmina Sadkowice w powiecie rawskim.

8. Slovacia

Următoarele regiuni din Slovacia:

—

in the district of Košice – okolie, the whole municipalities of Belza, Bidovce, Blažice, Bohdanovce, Byster, Čaňa, Ďurďošík, Ďurkov, Geča, Gyňov, Haniska, Kalša, Kechnec, Kokšov- Bakša, Košická Polianka, Košický Klečenov, Milhosť, Nižná Hutka, Nižná Mysľa, Nižný Čaj, Nižný Olčvár, Nový Salaš, Olšovany, Rákoš, Ruskov, Seňa, Skároš, Sokoľany, Slančík, Slanec, Slanská Huta, Slanské Nové Mesto, Svinica, Trstené pri Hornáde, Valaliky, Vyšná Hutka, Vyšná Myšľa, Vyšný Čaj, Vyšný Olčvár, Zdoba and Ždaňa,

—	the whole district of Trebišov,

—	in the district of Michalovce, the whole municipalities of the district not already included in Part I.

9. România

Următoarele regiuni din România:

—	Judeţul Bistrița-Năsăud,

—	Județul Suceava.

PARTEA III

1. Bulgaria

Următoarele regiuni din Bulgaria:

—	the whole region of Blagoevgrad,

—	the whole region of Dobrich,

—	the whole region of Gabrovo,

—	the whole region of Kardzhali,

—	the whole region of Lovech,

—	the whole region of Montana,

—	the whole region of Pleven,

—	the whole region of Razgrad,

—	the whole region of Ruse,

—	the whole region of Shumen,

—	the whole region of Silistra,

—	the whole region of Sliven,

—	the whole region of Sofia city,

—	the whole region of Sofia Province,

—	the whole region of Targovishte,

—	the whole region of Vidin,

—	the whole region of Varna,

—	the whole region of Veliko Tarnovo,

—	the whole region of Vratza,

—

in Burgas region:

—	the whole municipality of Burgas,

—	the whole municipality of Kameno,

—	the whole municipality of Malko Tarnovo,

—	the whole municipality of Primorsko,

—	the whole municipality of Sozopol,

—	the whole municipality of Sredets,

—	the whole municipality of Tsarevo,

—	the whole municipality of Sungurlare,

—	the whole municipality of Ruen,

—	the whole municipality of Aytos.

2. Lituania

Următoarele regiuni din Lituania:

—	Alytaus rajono savivaldybė: Simno, Krokialaukio ir Miroslavo seniūnijos,

—	Birštono savivaldybė,

—

Kauno rajono savivaldybė: Akademijos, Alšėnų, Batniavos, Čekiškės, Ežerėlio, Kačerginės, Kulautuvos, Raudondvario, Ringaudų ir Zapyškio seniūnijos, Babtų seniūnijos dalis į vakarus nuo kelio A1, Užliedžių seniūnijos dalis į vakarus nuo kelio A1 ir Vilkijos apylinkių seniūnijos dalis į rytus nuo kelio Nr. 1907,

—	Kazlų Rudos savivaldybė,

—	Marijampolės savivaldybė: Gudelių, Igliaukos, Sasnavos ir Šunskų seniūnijos,

—	Prienų rajono savivaldybė: Ašmintos, Balbieriškio, Išlaužo, Jiezno, Naujosios Ūtos, Pakuonio, Prienų ir Šilavotos seniūnijos,

—	Vilkaviškio rajono savivaldybės: Gižų ir Pilviškių seniūnijos.

3. Polonia

Următoarele regiuni din Polonia:

w województwie warmińsko-mazurskim:

—	gminy Bisztynek, Sępopol i Bartoszyce z miastem Bartoszyce w powiecie bartoszyckim,

—	gminy Kiwity i Lidzbark Warmiński z miastem Lidzbark Warmiński w powiecie lidzbarskim,

—

gminy Srokowo, Barciany, część gminy Kętrzyn położona na północ od linii kolejowej łączącej miejscowości Giżycko i Kętrzyn biegnącej do granicy miasta Kętrzyn oraz na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 591 biegnącą od miasta Kętrzyn do północnej granicy gminy i część gminy Korsze położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od wschodniej granicy łączącą miejscowości Krelikiejmy i Sątoczno i na zachód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Sątoczno, Sajna Wielka biegnącą do skrzyżowania z drogą nr 590 w miejscowości Glitajny, a następnie na zachód od drogi nr 590 do skrzyżowania z drogą nr 592 i na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 592 biegnącą od zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 590 w powiecie kętrzyńskim,

—	gmina Stare Juchy w powiecie ełckim,

—	część gminy Wilczęta położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 509 w powiecie braniewskim,

—	część gminy Morąg położona na północ od linii wyznaczonej przez linię kolejową biegnącą od Olsztyna do Elbląga, część gminy Małdyty położona na północny – wschód od linii wyznaczonej przez linię kolejową biegnącą od Olsztyna do Elbląga w powiecie ostródzkim,

—	gminy Godkowo i Pasłęk w powiecie elbląskim,

—	gminy Kowale Oleckie, Olecko i Świętajno w powiecie oleckim,

—	powiat węgorzewski,

—	gminy Kruklanki, Wydminy, Miłki, Giżycko z miastem Giżycko i część gminy Ryn położona na północ od linii kolejowej łączącej miejscowości Giżycko i Kętrzyn w powiecie giżyckim,

—	gminy Jeziorany, Kolno, Dywity, Dobre Miasto i część gminy Barczewo położona na północ od linii wyznaczonej przez linię kolejową w powiecie olsztyńskim,

w województwie podlaskim:

—	gminy Orla, Wyszki, Bielsk Podlaski z miastem Bielsk Podlaski i część gminy Boćki położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 19 w powiecie bielskim,

—	gminy Łapy, Juchnowiec Kościelny, Suraż, Turośń Kościelna, część gminy Poświętne położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 681 w powiecie białostockim,

—	gminy Kleszczele, Czeremcha i część gminy Dubicze Cerkiewne położona na południowy zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 1654B w powiecie hajnowskim,

—	gminy Perlejewo, Drohiczyn i Milejczyce w powiecie siemiatyckim,

—	gmina Ciechanowiec w powiecie wysokomazowieckim,

w województwie mazowieckim:

—	gminy Łaskarzew z miastem Łaskarzew, Maciejowice, Sobolew i część gminy Wilga położona na południe od linii wyznaczonej przez rzekę Wilga biegnącą od wschodniej granicy gminy do ujścia dorzeki Wisły w powiecie garwolińskim,

—	powiat miński,

—	gminy Jabłonna Lacka, Sabnie i Sterdyń w powiecie sokołowskim,

—	gminy Ojrzeń, Sońsk, Regimin, Ciechanów z miastem Ciechanów i część gminy Glinojeck położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 7 w powiecie ciechanowskim,

—	część gminy Strzegowo położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 7 w powiecie mławskim,

—	gmina Nur w powiecie ostrowskim,

—	gminy Grabów nad Pilicą, Magnuszew, Głowaczów, Kozienice w powiecie kozienickim,

—	gmina Stromiec w powiecie białobrzeskim,

w województwie lubelskim:

—	gminy Bełżec, Jarczów, Lubycza Królewska, Susiec, Tomaszów Lubelski i miasto Tomaszów Lubelski w powiecie tomaszowskim,

—	gminy Wierzbica, Rejowiec, Rejowiec Fabryczny z miastem Rejowiec Fabryczny, Siedliszcze w powiecie chełmskim,

—	gminy Izbica, Gorzków, Rudnik, Kraśniczyn, Krasnystaw z miastem Krasnystaw, Siennica Różana i część gminy Łopiennik Górny położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 17, część gminy Żółkiewka położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 842 w powiecie krasnostawskim,

—	gmina Stary Zamość, Radecznica, Szczebrzeszyn, Sułów, Nielisz, część gminy Skierbieszów położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 843, część gminy Zwierzyniec położona na północny-zachód od linii wyznaczonej przez droge nr 858 powiecie zamojskim,

—

część gminy Frampol położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 74, część gminy Goraj położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 835, część gminy Tereszpol położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 858, część gminy Turobin położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 835 w powiecie biłgorajskim,

—	gmina Urszulin i część gminy Hańsk położona na zachód od linii wyznaczonej przez droge nr 819 w powiecie włodawskim,

—	powiat łęczyński,

—	gmina Trawniki w powiecie świdnickim,

—	gminy Adamów, Serokomla, Wojcieszków w powiecie łukowskim,

—	gminy Milanów, Parczew, Siemień w powiecie parczewskim,

—	gminy Borki, Czemierniki, Radzyń Podlaski z miastem Radzyń Podlaski, Wohyń w powiecie radzyńskim,

—	powiat lubartowski,

—	gminy Głusk, Jastków, Niemce i Wólka w powiecie lubelskim,

—	gminy Mełgiew i miasto Świdnik w powiecie świdnickim,

—	powiat miejski Lublin,

w województwie podkarpackim:

—	gmina Narol w powiecie lubaczowskim,

w województwie lubuskim:

—

gminy Nowa Sól i miasto Nowa Sól, Otyń oraz część gminy Kożuchów położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 283 biegnącą od wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 290 i na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 290 biegnącej od miasta Mirocin Dolny do zachodniej granicy gminy w powiecie nowosolskim,

—

gminy Zabór oraz część gminy Bojadła położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 278 biegnącą od wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 282 i na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 282 biegnącej od miasta Bojadła do zachodniej granicy gminy w powiecie zielonogórskim,

—	powiat miejski Zielona Góra.

4. România

Următoarele regiuni din România:

—	Zona orașului București,

—	Județul Constanța,

—	Județul Satu Mare,

—	Județul Tulcea,

—	Județul Bacău,

—	Județul Bihor,

—	Județul Brăila,

—	Județul Buzău,

—	Județul Călărași,

—	Județul Dâmbovița,

—	Județul Galați,

—	Județul Giurgiu,

—	Județul Ialomița,

—	Județul Ilfov,

—	Județul Prahova,

—	Județul Sălaj,

—	Județul Vaslui,

—	Județul Vrancea,

—	Județul Teleorman,

—	Judeţul Mehedinţi,

—	Județul Gorj,

—	Județul Argeș,

—	Judeţul Olt,

—	Judeţul Dolj,

—	Județul Arad,

—	Județul Timiș,

—	Județul Covasna,

—	Județul Brașov,

—	Județul Botoșani,

—	Județul Vâlcea,

—	Județul Iași,

—	Județul Hunedoara,

—	Județul Alba,

—	Județul Sibiu,

—	Județul Caraș-Severin,

—	Județul Neamț,

—	Județul Harghita,

—	Județul Mureș,

—	Județul Cluj,

—	Judeţul Maramureş.

PARTEA IV

Italia

Următoarele regiuni din Italia:

—	Întregul teritoriu al Sardiniei.

”

27.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 94/46

DECIZIA CONSILIULUI DE ADMINISTRAȚIE AL OFICIULUI UNIUNII EUROPENE PENTRU PROPRIETATE INTELECTUALĂ

din 26 martie 2020

privind normele interne referitoare la restricționarea anumitor drepturi ale persoanelor vizate în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul funcționării Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală

CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (1), și în special articolul 25,

având în vedere Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind marca Uniunii Europene (2), și în special articolul 153,

având în vedere Regulamentul de procedură al Consiliului de administrație al Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, în special articolul 9,

având în vedere consultarea Autorității Europene pentru Protecția Datelor la 18 decembrie 2019,

întrucât:

(1)	Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (denumit în continuare „Oficiul”) își desfășoară activitatea în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1001.

(2)

În conformitate cu articolul 25 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725, restricționarea aplicării articolelor 14-22, 35 și 36, precum și a articolului 4 din acest regulament, în măsura în care dispozițiile sale corespund drepturilor și obligațiilor prevăzute la articolele 14-22, ar trebui să se bazeze pe normele interne care urmează să fie adoptate de Oficiu, în cazul în care acestea nu se bazează pe actele legislative adoptate în temeiul tratatelor.

(3)	Aceste norme interne, inclusiv dispozițiile lor privind evaluarea necesității și a proporționalității unei restricții, nu se aplică în cazul în care un act legislativ adoptat în temeiul tratatelor prevede restricționarea drepturilor persoanelor vizate.

(4)	În momentul în care își exercită atribuțiile cu privire la drepturile persoanelor vizate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1725, Oficiul ar trebui să aprecieze dacă se aplică oricare dintre excepțiile prevăzute în regulamentul menționat.

(5)	În cadrul funcționării sale administrative, Oficiul poate fi obligat să restricționeze drepturile persoanelor vizate, în conformitate cu articolul 25 din Regulamentul (UE) 2018/1725.

(6)

Oficiul, reprezentat de directorul său executiv, acționează în calitate de operator de date, indiferent dacă există alte delegări ale rolului de operator în cadrul Oficiului, pentru a reflecta responsabilitățile operaționale referitoare la operațiuni specifice de prelucrare a datelor cu caracter personal.

(7)

Datele cu caracter personal sunt stocate în siguranță într-un mediu electronic sau pe hârtie pentru a preveni accesul ilegal la acestea sau transferul lor către persoane care nu au nevoie să le cunoască. Datele cu caracter personal prelucrate sunt păstrate pe perioada specificată în notificările privind protecția datelor, în declarațiile de confidențialitate sau în evidențele Oficiului.

(8)

Prezentele norme interne trebuie să se aplice tuturor operațiunilor de prelucrare realizate de Oficiu în contextul anchetelor administrative, al procedurilor disciplinare, al procedurilor de avertizare în interes public (oficiale și neoficiale) pentru soluționarea cazurilor de hărțuire, al tratării plângerilor și a datelor medicale, al desfășurării auditurilor interne, al investigațiilor desfășurate de responsabilul cu protecția datelor conform articolului 45 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1725 și al investigațiilor de securitate (IT) gestionate pe plan intern sau cu implicare externă (de exemplu, CERT-UE).

(9)	În cazurile în care se aplică aceste norme interne, Oficiul trebuie să dea explicații cu privire la motivele pentru care restricțiile sunt necesare și adecvate într-o societate democratică și să respecte esența drepturilor și libertăților fundamentale.

(10)

În acest cadru, Oficiul are obligația să respecte, cât mai mult posibil, drepturile fundamentale ale persoanelor vizate în cursul procedurilor de mai sus, în special cele privind dreptul de informare, de acces și de rectificare, dreptul de ștergere a datelor, dreptul de restricționare a prelucrării datelor, dreptul de informare a persoanelor vizate cu privire la încălcarea securității datelor cu caracter personal sau dreptul la confidențialitatea comunicațiilor, astfel cum sunt instituite prin Regulamentul (UE) 2018/1725.

(11)	Oficiul trebuie să urmărească periodic dacă se aplică condițiile care justifică restricția și să ridice restricția în cazul în care nu se mai aplică.

(12)	Operatorul trebuie să furnizeze responsabilului cu protecția datelor informații cu privire la orice restricție aplicată asupra drepturilor persoanei vizate, în cazul ridicării sau revizuirii restricției,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Obiectul și domeniul de aplicare

(1) Prezenta decizie stabilește normele privind condițiile în care Oficiul, în cadrul general al operațiunilor sale de prelucrare, prevăzute la alineatul (2), poate restricționa aplicarea drepturilor consacrate la articolele 4, 14-21, 35 și 36 din Regulamentul (UE) 2018/1725, în conformitate cu articolul 25 din regulamentul menționat.

(2) În cadrul funcționării administrative a Oficiului, prezenta decizie se aplică prelucrării datelor cu caracter personal de către Oficiu în scopul: anchetelor administrative, al procedurilor disciplinare, al procedurilor de avertizare în interes public (oficiale și neoficiale) pentru soluționarea cazurilor de hărțuire, al tratării plângerilor, al prelucrării datelor și/sau dosarelor medicale, al desfășurării auditurilor interne, al investigațiilor desfășurate de responsabilul cu protecția datelor conform articolului 45 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1725 și al investigațiilor de securitate IT gestionate pe plan intern sau cu implicare externă (de exemplu, CERT-UE).

Prezenta decizie se aplică în cadrul operațiunilor de prelucrare inițiate și efectuate de Oficiu, inclusiv înainte de demararea procedurilor la care s-a făcut referire mai sus, pe durata acestor proceduri, precum și pe durata monitorizării rezultatelor procedurilor. Se aplică, de asemenea, asistenței și cooperării furnizate de Oficiu, în afara propriilor proceduri administrative, Oficiului European de Luptă Antifraudă, autorităților competente ale statelor membre și/sau altor autorități competente.

(3) Categoriile de date în discuție sunt date concrete (date „obiective”, cum ar fi datele de identificare, datele de contact, datele profesionale, detaliile administrative, datele primite din surse specifice, datele privind comunicațiile electronice și privind traficul) și/sau datele calitative (date „subiective” referitoare la caz, cum ar fi datele obținute din raționamente, datele comportamentale, evaluările, datele privind performanța și conduita și datele privind obiectul procedurii sau al activității sau prezentate în legătură cu acesta).

(4) În exercitarea atribuțiilor cu privire la drepturile persoanelor vizate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1725, Oficiul analizează dacă se aplică oricare dintre excepțiile prevăzute în regulamentul menționat.

(5) Sub rezerva condițiilor prevăzute în prezenta decizie, restricțiile pot fi aplicabile următoarelor drepturi: dreptul de furnizare de informații persoanelor vizate, dreptul de acces, de rectificare, de ștergere, de restricționare a prelucrării, de comunicare a unei încălcări a securității datelor cu caracter personal către persoanele vizate sau dreptul la confidențialitatea comunicării electronice.

Articolul 2

Menționarea operatorului și a garanțiilor

(1) Oficiul instituie garanțiile următoare pentru a preveni utilizarea abuzivă, accesul sau transferul ilegal:

(a)	documentele pe hârtie se păstrează în dulapuri securizate și sunt accesibile doar personalului autorizat;

(b)	toate datele electronice se stochează într-o aplicație informatică securizată conform standardelor de securitate ale Oficiului, precum și în dosare electronice specifice, la care are acces doar personalul autorizat. Se acordă niveluri corespunzătoare de acces în mod individual;

(c)

sistemele IT și bazele de date ale acestora trebuie să fie prevăzute cu mecanisme de verificare a identității utilizatorului într-un sistem de autentificare unic și să se conecteze automat cu numele de utilizator și parola. Conturile de utilizator trebuie să fie unice, personale și netransferabile, partajarea conturilor de utilizator este strict interzisă. Evidențele electronice se păstrează în condiții de siguranță, pentru a garanta confidențialitatea datelor pe care le conțin;

(d)	toate persoanele care au acces la date au obligația să păstreze confidențialitatea lor.

(2) Operatorul responsabil cu prelucrarea datelor este Oficiul, reprezentat de directorul său executiv, care poate delega funcția operatorului de date. Persoanele vizate sunt informate cu privire la operatorul de date delegat prin notificări privind protecția datelor sau evidențe publicate pe site-ul și/sau pe intranetul Oficiului.

(3) Perioada de păstrare a datelor cu caracter personal menționate la articolul 1 alineatul (3) nu poate fi mai lungă decât perioada specificată în anunțurile privind protecția datelor, în declarațiile de confidențialitate sau în evidențele menționate la articolul 3 alineatul (1). La sfârșitul perioadei de păstrare, informațiile legate de caz, inclusiv datele cu caracter personal, sunt eliminate, anonimizate sau transferate în arhivele istorice.

(4) În cazul în care are în vedere aplicarea unei restricții, Oficiul apreciază riscul pentru drepturile și libertățile persoanei vizate, în special în raport cu riscul pentru drepturile și libertățile altor persoane vizate și cu riscul de a împiedica scopul operațiunii de prelucrare. Riscurile la adresa drepturilor și libertăților persoanei vizate se referă în primul rând la riscurile reputaționale și la riscurile la adresa dreptului la apărare și a dreptului de a fi ascultat, fără a se limita însă la acestea.

Articolul 3

Restricții

(1) Oficiul publică pe site-ul și/sau pe intranetul său notificările privind protecția datelor, declarații de confidențialitate și/sau evidențe în temeiul articolului 31 din Regulamentul (UE) 2018/1725, prin care furnizează informații tuturor persoanelor vizate cu privire la activitățile sale care implică prelucrarea datelor lor cu caracter personal și a drepturilor lor în cadrul unei proceduri date, inclusiv informații referitoare la eventuala restricționare a acestor drepturi. Informațiile acoperă drepturile care pot fi restricționate, motivele restricționării și posibila durată a acesteia.

(2) În conformitate cu dispozițiile de la alineatul (3), dacă este relevant, Oficiul se asigură că persoanele vizate sunt informate individual folosind un format adecvat. De asemenea, Oficiul poate informa persoanele vizate în mod individual cu privire la drepturile pe care le au în ceea ce privește restricțiile prezente sau viitoare.

(3) Orice restricție impusă de Oficiu se aplică numai pentru a proteja scopurile enumerate la articolul 25 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725:

(a)	securitatea națională, securitatea publică sau apărarea statelor membre;

(b)	prevenirea, investigarea, depistarea și urmărirea penală a infracțiunilor sau executarea sancțiunilor penale, inclusiv protejarea împotriva amenințărilor la adresa securității publice și prevenirea acestora;

(c)

alte obiective importante de interes public general ale Uniunii sau ale unui stat membru, în special obiectivele politicii externe și de securitate comune ale Uniunii sau un interes economic sau financiar important al Uniunii sau al unui stat membru, inclusiv în domeniile monetar, bugetar și fiscal și în domeniul sănătății publice și al securității sociale;

(d)	securitatea internă a instituțiilor și organelor Uniunii, inclusiv a rețelelor lor de comunicații electronice;

(e)	protecția independenței judiciare și a procedurii jurisdicționale;

(f)	prevenirea, investigarea, depistarea și urmărirea penală a încălcării etice în cazul profesiilor reglementate;

(g)	o funcție de monitorizare, de inspecție sau de reglementare asociată, chiar și ocazional, cu exercitarea autorității oficiale în cazurile menționate la literele (a)-(c);

(h)	protecția persoanei vizate sau a drepturilor și libertăților altor persoane;

(i)	executarea hotărârilor pronunțate în acțiuni în pretenții formulate în temeiul dreptului civil.

(4) În special, în cazul în care Oficiul impune restricții în contextul:

(a)	anchetelor administrative și al procedurilor disciplinare, restricțiile pot fi impuse în temeiul articolului 25 alineatul (1) literele (c), (e), (g) și (h) din Regulamentul (UE) 2018/1725;

(b)	procedurilor de avertizare în interes public, restricțiile pot fi impuse în temeiul articolului 25 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) 2018/1725;

(c)	procedurilor (oficiale și neoficiale) pentru soluționarea cazurilor de hărțuire, restricțiile pot fi impuse în temeiul articolului 25 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) 2018/1725;

(d)	tratării plângerilor, restricțiile pot fi impuse în temeiul articolului 25 alineatul (1) literele (c), (e), (g) și (h) din Regulamentul (UE) 2018/1725;

(e)	prelucrării datelor medicale, restricțiile pot fi impuse în temeiul articolului 25 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) 2018/1725;

(f)	auditurilor interne, restricțiile pot fi impuse în temeiul articolului 25 alineatul (1) literele (c), (g) și (h) din Regulamentul (UE) 2018/1725;

(g)	investigațiilor efectuate de responsabilul cu protecția datelor, în conformitate cu articolul 45 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1725, restricțiile pot fi impuse în temeiul articolului 25 alineatul (1) literele (c), (g) și (h) din Regulamentul (UE) 2018/1725;

(h)	investigațiilor de securitate IT desfășurate intern sau cu implicare externă (de exemplu, CERT-UE), restricțiile pot fi impuse în temeiul articolului 25 alineatul (1) literele (c), (d), (g) și (h) din Regulamentul (UE) 2018/1725.

(5) Toate restricțiile trebuie să fie necesare și proporționale, ținând cont, în special, de riscurile pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate și de respectarea esenței drepturilor și libertăților fundamentale într-o societate democratică.

Dacă se analizează aplicarea restricției, se efectuează un test de necesitate și proporționalitate, în baza prezentelor norme. Acesta este documentat printr-o notă de evaluare internă în scopul respectării principiului responsabilității, de la caz la caz. Testul se efectuează, de asemenea, în contextul revizuirii aplicării unei restricții.

Restricțiile se ridică imediat ce situațiile care le justifică nu se mai aplică, în special, în cazul în care se consideră că exercitarea dreptului restricționat nu ar mai anula efectul restricției impuse sau ar aduce atingere drepturilor sau libertăților altor persoane vizate.

(6) În plus, Oficiului i se poate solicita să facă schimb de date cu caracter personal cu serviciile Comisiei sau cu alte instituții, organe, agenții și oficii ale Uniunii, cu autorități competente ale statelor membre sau cu alte autorități competente din țări terțe sau cu organizații internaționale, inclusiv:

(a)

în cazul în care serviciile Comisiei sau alte instituții, organe, agenții și oficii ale Uniunii restricționează obligațiile și exercitarea drepturilor acestor persoane vizate, în temeiul altor acte prevăzute la articolul 25 din Regulamentul (UE) 2018/1725 sau în conformitate cu capitolul IX din regulamentul menționat sau cu actele de instituire a altor instituții, organe, agenții și oficii ale Uniunii;

(b)

în cazul în care autoritățile competente ale statelor membre își restricționează obligațiile și exercitarea drepturilor acestor persoane vizate în temeiul unor acte menționate la articolul 23 din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (3) sau în conformitate cu alte măsuri naționale de transpunere a articolului 13 alineatul (3), a articolului 15 alineatul (3) sau a articolului 16 alineatul (3) din Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului (4).

În cazul în care schimbul de date cu caracter personal este inițiat de altă autoritate, Oficiul nu aplică nicio restricție, iar informațiile legate de caz, inclusiv datele cu caracter personal, sunt eliminate sau anonimizate de Oficiu la data transmiterii datelor solicitate la autoritatea respectivă.

(7) Evidențele privind restricțiile și, după caz, documentele care conțin aspecte fundamentale de fapt și de drept sunt puse la dispoziția Autorității Europene pentru Protecția Datelor, la cerere.

Articolul 4

Reexaminarea de către responsabilul cu protecția datelor

(1) Oficiul informează, fără întârzieri nejustificate, responsabilul cu protecția datelor („RPD”) al Oficiului ori de câte ori operatorul restricționează aplicarea drepturilor persoanelor vizate, ridică restricția sau revizuiește perioada de restricție, în conformitate cu prezenta decizie. Operatorul asigură accesul RPD la evidențele care conțin evaluarea necesității și proporționalității restricției și consemnează data de informare a responsabilului cu protecția datelor.

(2) RPD poate solicita operatorului, în scris, reexaminarea aplicării restricțiilor. Operatorul informează RPD, în scris, cu privire la rezultatul reexaminării solicitate.

(3) Participarea RPD la procedura privind restricțiile, inclusiv la schimburile de informații, este documentată într-o formă corespunzătoare.

Articolul 5

Furnizarea de informații către persoana vizată

(1) În cazuri justificate în mod corespunzător și în condițiile stabilite în prezenta decizie, furnizarea informațiilor poate fi restricționată de operator în contextul operațiunilor de prelucrare prevăzute la articolul 1 alineatul (2), dacă este necesar și proporțional. În special, furnizarea informațiilor poate fi amânată, omisă sau refuzată, dacă ar anula efectul operațiunii de prelucrare.

(2) În cazurile în care Oficiul restricționează, integral sau parțial, furnizarea de informații menționate la alineatul (1), acesta consemnează într-o notă de evaluare internă motivele restricționării, inclusiv o evaluare a necesității și proporționalității restricției, și durata ei.

(3) Restricția menționată la alineatul (1) continuă să se aplice atâta timp cât motivele care o justifică rămân aplicabile.

În cazul în care motivele restricției nu se mai aplică, Oficiul furnizează persoanei vizate informații cu privire la principalele motive care stau la baza restricției. În același timp, Oficiul informează persoana vizată cu privire la posibilitatea de a depune o plângere la Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor sau de a introduce o cale de atac în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

(4) Oficiul reexaminează aplicarea restricției cel puțin o dată pe an și la încheierea procedurii relevante. Ulterior, operatorul monitorizează o dată pe an necesitatea de a menține orice restricție.

Articolul 6

Dreptul la acces, la rectificare, la ștergere și la restricționarea prelucrării de către persoana vizată

(1) În cazuri justificate și în condițiile stabilite în prezenta decizie, dreptul de acces, dreptul de a rectifica, dreptul de a șterge datele și dreptul de a restricționa prelucrarea lor pot fi restricționate de operator în contextul următoarelor operațiuni de prelucrare prevăzute la articolul 1 alineatul (2) din prezenta decizie. Dispozițiile prevăzute la prezentul articol 6 nu se aplică dreptului de acces la date și/sau dosare medicale, pentru care sunt prevăzute în mod explicit norme specifice la articolul 7 menționat mai jos.

(2) În cazul în care persoanele vizate solicită să-și exercite dreptul de acces, de rectificare, de ștergere și de restricționare a prelucrării care vizează datele lor personale prelucrate în contextul unui caz sau al mai multor cazuri specifice sau referitoare la o operațiune de prelucrare specifică, Oficiul evaluează cererea limitându-se strict la aceste date cu caracter personal.

(3) În cazul în care Oficiul restricționează, integral sau parțial, dreptul de acces, de rectificare, de ștergere și de restricționare a prelucrării, acesta ia următoarele măsuri:

(a)

informează persoana vizată, în răspunsul său la cererea acesteia, cu privire la restricția aplicată și la principalele motive ale acesteia, precum și cu privire la posibilitatea de a depune o plângere la Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor sau de a introduce o cale de atac în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene;

(b)	documentează într-o notă de evaluare internă motivele restricționării, inclusiv o evaluare a necesității și proporționalității restricției și a duratei sale.

Conform articolului 25 alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2018/1725, furnizarea informațiilor menționate la litera (a) poate fi amânată, omisă sau refuzată, dacă aceasta ar anula efectul restricției.

(4) Oficiul reexaminează aplicarea restricționării drepturilor persoanelor vizate cel puțin o dată pe an și la încheierea procedurii relevante. Ulterior, la cererea persoanelor vizate, operatorul reexaminează necesitatea de a menține restricția.

Articolul 7

Dreptul de acces la date și/sau dosare medicale

(1) Restricționarea dreptului de acces al persoanelor vizate la datele și/sau dosarele lor medicale necesită aplicarea de dispoziții specifice, prevăzute la prezentul articol.

(2) În conformitate cu alineatele de mai jos de la prezentul articol, Oficiul poate restricționa dreptul persoanei vizate de a accesa direct date și/sau dosare medicale personale referitoare la afecțiuni psihologice sau psihiatrice ale persoanelor vizate, care sunt prelucrate de Oficiu, în cazul în care accesul la astfel de date poate reprezenta un risc pentru sănătatea persoanei vizate. Această restricție este proporțională cu ceea ce este strict necesar pentru a proteja persoana vizată.

(3) Accesul la informațiile menționate la alineatul (2) se acordă unui medic ales de persoana vizată.

(4) În astfel de cazuri, persoanei vizate i se rambursează de către Serviciul medical, la cerere, partea nerambursată de Sistemul comun de asigurări de sănătate (SCAS), aferentă costului consultației cu medicul care a avut acces la datele și/sau dosarele medicale. Cuantumul rambursat nu poate să depășească diferența dintre plafonul prevăzut în Dispozițiile generale de punere în aplicare privind rambursarea cheltuielilor medicale (5) și cuantumul rambursat persoanei vizate de Sistemul comun de asigurări de sănătate (SCAS) în temeiul normelor respective.

(5) O astfel de rambursare din partea Serviciului medical este supusă condiției ca accesul să nu fi fost încă acordat pentru aceleași date și/sau dosare.

(6) În conformitate cu alineatele de mai jos de la prezentul articol, Oficiul poate restricționa, de la caz la caz, dreptul persoanei vizate de a-și accesa datele și/sau dosarele medicale personale aflate în posesia sa, în special în cazul în care accesul la astfel de date poate submina drepturile și libertățile persoanei vizate sau ale altor persoane vizate.

(7) În cazul în care persoanele vizate solicită să-și exercite dreptul de acces la datele lor personale prelucrate în contextul unuia sau al mai multor cazuri specifice sau în cadrul unei anumite operațiuni de prelucrare, Oficiul evaluează cererea limitându-se strict la aceste date cu caracter personal.

(8) În cazul în care Oficiul restricționează, integral sau parțial, dreptul de acces al persoanelor vizate la datele și/sau dosarele medicale personale, acesta ia următoarele măsuri:

(a)

(b)

consemnează într-o notă de evaluare internă motivele restricționării, inclusiv o evaluare a necesității și proporționalității restricției și a duratei sale, în special prin descrierea modului în care exercitarea dreptului ar prezenta un risc pentru sănătatea persoanei vizate sau ar avea un impact negativ asupra drepturilor și libertăților persoanelor vizate sau ale altor persoane vizate.

(9) Restricțiile menționate la alineatele (2) și (6) menționate mai sus continuă să se aplice cât timp motivele care le justifică rămân aplicabile. După ce motivele unei restricții încetează să se mai aplice, la cererea persoanelor vizate, operatorul reexaminează necesitatea de a menține restricția.

Articolul 8

Informarea persoanei vizate cu privire la încălcarea securității datelor cu caracter personal și confidențialitatea comunicațiilor electronice

(1) În cazuri justificate în mod corespunzător și în condițiile prevăzute în prezenta decizie, dreptul la comunicarea unei încălcări a securității datelor cu caracter personal poate fi restricționat de operator, dacă este necesar și adecvat în contextul operațiunilor de prelucrare prevăzute la articolul 1 alineatul (2) din prezenta decizie. Acest drept nu este însă restricționat in contextul procedurilor de soluționare a cazurilor de hărțuire.

(2) În cazuri justificate în mod corespunzător și în condițiile prevăzute în prezenta decizie, dreptul la confidențialitatea comunicațiilor electronice poate fi restricționat de operator, dacă este necesar și adecvat, în contextul operațiunilor de prelucrare prevăzute la articolul 1 alineatul (2) din prezenta decizie.

(3) Articolul 5 alineatele (2), (3) și (4) din prezenta decizie se aplică în cazul în care Oficiul restricționează informarea unei persoane vizate cu privire la încălcarea securității datelor cu caracter personal sau a confidențialității comunicațiilor electronice, astfel cum se prevede la articolele 35 și 36 din Regulamentul (UE) 2018/1725.

Articolul 9

Intrare în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare în a treia zi de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Alicante, 26 martie 2020.

Pentru Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală

Jorma HANSKI

Președintele Consiliului de administrație

(1) JO L 295, 21.11.2018, p. 39.

(2) JO L 154, 16.6.2017, p. 1.

(3) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(4) Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului (JO L 119, 4.5.2016, p. 89).

(5) Decizia C(2007) 3195 a Comisiei din 2 iulie 2007 de stabilire a dispozițiilor generale de punere în aplicare privind rambursarea cheltuielilor medicale.

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 94

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 63 27 martie 2020

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul delegat (UE) 2020/445 al Comisiei din 15 octombrie 2019 de modificare a anexei II la Regulamentul (UE) nr. 516/2014 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului pentru azil, migrație și integrare	1
	*	Regulamentul delegat (UE) 2020/446 al Comisiei din 15 octombrie 2019 de modificare a anexei II la Regulamentul (UE) nr. 515/2014 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire, în cadrul Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize	3
	*	Regulamentul delegat (UE) 2020/447 al Comisiei din 16 decembrie 2019 de completare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare de precizare a criteriilor pentru stabilirea măsurilor de atenuare în mod corespunzător a riscului de credit al contrapărții asociat obligațiunilor garantate și securitizărilor și de modificare a Regulamentelor delegate (UE) 2015/2205 și (UE) 2016/1178 ( 1 )	5
	*	Regulamentul delegat (UE) 2020/448 al Comisiei din 17 decembrie 2019 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2016/2251 în ceea ce privește precizarea tratamentului aplicat contractelor derivate extrabursiere având legătură cu anumite securitizări simple, transparente și standardizate în scopuri de acoperire a riscului ( 1 )	8
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/449 al Comisiei din 25 martie 2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1484/95 în ceea ce privește stabilirea prețurilor reprezentative în sectorul cărnii de pasăre și în cel al ouălor, precum și pentru ovalbumină	11
		DECIZII
	*	Decizia (UE) 2020/450 a Comisiei din 22 ianuarie 2020 privind schema de ajutoare SA.29150 – 2010/C (ex 2010/NN) pusă în aplicare de Germania privind reportarea fiscală a pierderilor în cazul restructurării societăților aflate în dificultate (Sanierungsklausel) [notificată cu numărul C(2020) 254] ( 1 )	14
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/451 a Comisiei din 26 martie 2020 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre [notificată cu numărul C(2020) 1985] ( 1 )	23
		REGULAMENTE DE ORDINE INTERIOARĂ ȘI DE PROCEDURĂ
	*	Decizia Consiliului de administrație al Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală din 26 martie 2020 privind normele interne referitoare la restricționarea anumitor drepturi ale persoanelor vizate în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul funcționării Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală	46

Codul NC	Denumirea mărfurilor	Prețul reprezentativ (în EUR/100 kg)	Garanția menționată la articolul 3 (în EUR/100 kg)	Originea (1)
0207 12 90	Carcase de păsări de curte din specia Gallus domesticus, congelate, denumite «pui 65 %»	129,1	0	AR
0207 14 10	Bucăți dezosate de păsări de curte din specia Gallus domesticus, congelate	221,8 198,3 267,8 222,3	24 31 10 23	AR BR CL TH
1602 32 11	Preparate nefierte din păsări de curte din specia Gallus domesticus	310,6	0	BR