(1)

Articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (3) prevede că plafonul anual pentru cheltuielile din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) este constituit din cuantumurile maxime stabilite pentru acestea în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 (4) al Consiliului. În temeiul articolului 26 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 se stabilește o rată de ajustare a disciplinei financiare, atunci când este necesar, pentru a se asigura respectarea plafoanelor anuale stabilite în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 pentru finanțarea cheltuielilor legate de piață și a plăților directe pentru perioada 2014-2020. Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 nu prevede plafoane pentru exercițiile financiare de după 2020. Pentru a se asigura respectarea plafonului pentru finanțarea cheltuielilor legate de piață și a plăților directe și în exercițiile financiare de după 2020, articolele 16 și 26 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 trebuie să menționeze, pentru exercițiile financiare respective, cuantumurile stabilite în cadrul FEGA în regulamentul care urmează a fi adoptat de Consiliu în temeiul articolului 312 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) pentru perioada 2021-2027.

(2)

Flexibilitatea între piloni este un transfer opțional de fonduri între plățile directe și dezvoltarea rurală. În temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5), statele membre pot utiliza flexibilitatea respectivă în ceea ce privește anii calendaristici 2014-2019. Pentru a se garanta că statele membre își pot menține propria strategie, Regulamentul (UE) 2019/288 al Parlamentului European și al Consiliului (6) a prelungit flexibilitatea între piloni la anul calendaristic 2020, adică la exercițiul financiar 2021. În prezent, articolul 14 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 prevede posibilitatea transferului de la dezvoltarea rurală la plățile directe ca procent din cuantumul alocat pentru sprijinul finanțat în cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) în exercițiul financiar 2021 prin dreptul Uniunii adoptat ulterior adoptării de către Consiliu a regulamentului relevant în temeiul articolului 312 alineatul (2) din TFUE. Deoarece dreptul relevant al Uniunii nu va fi adoptat până la termenul până la care statele membre trebuie să notifice propriile decizii referitoare la transfer, este oportun să se prevadă posibilitatea aplicării în continuare a flexibilității respective și să fie stabilit cuantumul maxim care poate fi transferat.

Cuantumul maxim absolut per stat membru este calculat pe baza procentelor maxime prevăzute la articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, care se aplică cuantumurilor care urmează a fi alocate pentru sprijinirea tipurilor de intervenții pentru dezvoltare rurală prevăzute în propunerea Comisiei pentru un regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului.

(3)

În prezent, în conformitate cu articolul 53 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, statele membre au avut opțiunea de a-și revizui, până la data de 1 august 2019, procentul din plafonul național pentru plăți directe pe care îl alocă sprijinului cuplat facultativ și deciziile detaliate privind sprijinul din anul calendaristic 2020. Statele membre vor notifica decizia privind transferul de la plățile directe la sprijinul pentru dezvoltare rurală, dacă efectuează un astfel de transfer, până la 31 decembrie 2019, iar decizia privind transferul de la sprijinul pentru dezvoltare rurală la plățile directe, dacă efectuează un astfel de transfer, la scurt timp după aceea. Totuși, o astfel de decizie va avea un impact asupra plafonului lor național pentru plăți directe pentru anul calendaristic 2020. Pentru a se menține consecvența între deciziile detaliate privind sprijinul și plafonul bugetar pentru sprijinul cuplat facultativ, este oportun să se permită statelor membre să revizuiască procentul alocat pentru sprijinul cuplat facultativ și deciziile detaliate privind sprijinul, în măsura în care revizuirea este necesară pentru ajustarea la decizia referitoare la flexibilitatea între piloni. În consecință, termenul relevant pentru notificare ar trebui să fie stabilit, de asemenea, la puțin timp după 31 decembrie 2019. Având în vedere că revizuirea respectivă este limitată la strictul necesar pentru ca statele membre să efectueze ajustarea la decizia referitoare la flexibilitatea între piloni, statele membre ar trebui să explice, în notificare, legătura dintre revizuire și decizia respectivă.

(4)

Prin urmare, Regulamentele (UE) nr. 1306/2013 și (UE) nr. 1307/2013 ar trebui modificate în consecință.

(5)

Pentru ca modificările prevăzute în prezentul regulament să poată fi aplicate cât mai curând, s-a considerat că este justificat să se prevadă o excepție de la termenul de opt săptămâni menționat la articolul 4 din Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană, la TFUE și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice.

(6)

Pentru ca modificările prevăzute în prezentul regulament să poată fi aplicate cât mai curând, acesta ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

(1)

Articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 978/2012 al Parlamentului European și al Consiliului stabilește criteriile de acordare a preferințelor tarifare în temeiul regimului general al Sistemului generalizat de preferințe („SGP”).

(2)

Articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) Nr. 978/2012 prevede că o țară care a fost clasificată de Banca Mondială ca având venituri mari sau venituri medii-superioare timp de trei ani consecutivi, imediat înainte de actualizarea listei țărilor beneficiare, nu mai beneficiază de SGP.

(3)

Lista țărilor care beneficiază de SGP menționat la articolul 1 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 978/2012 este stabilită în anexa II la regulamentul respectiv. În temeiul articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 978/2012, Comisia ar trebui să revizuiască anexa II până la data de 1 ianuarie a fiecărui an, pentru a modifica statutul țărilor enumerate în conformitate cu criteriile prevăzute la articolul 4.

(4)

În conformitate cu articolul 5 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 978/2012, țările și operatorii economici care beneficiază de SGP ar trebui să dispună de suficient timp pentru a se adapta în bune condiții la schimbarea statutului țării în ceea ce privește SGP. În consecință, regimul SGP ar trebui să se aplice în continuare timp de un an de la data intrării în vigoare a unei modificări a statutului unei țări, în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 978/2012.

(5)

Nauru, Samoa și Tonga au fost clasificate de Banca Mondială ca țări cu venituri medii-superioare în 2017, 2018 și 2019. În consecință, ele nu mai îndeplinesc condițiile pentru acordarea statutului de țară beneficiară a SGP în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (a) și ar trebui să fie eliminate din anexa II la Regulamentul (UE) nr. 978/2012. Regimul SGP pentru țările respective ar trebui să continue timp de un an de la data intrării în vigoare a deciziei de eliminare a acestor țări din anexa II la Regulamentul (UE) nr. 978/2012. Prin urmare, din motive de simplitate și de securitate juridică, Nauru, Samoa și Tonga ar trebui să fie eliminate din anexa II începând de la 1 ianuarie 2021,

(1)

În conformitate cu articolul 9 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 978/2012, o țară care beneficiază de sistemul generalizat de preferințe (SGP) poate beneficia de preferințele tarifare prevăzute în cadrul regimului special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe, în cazul în care este considerată a fi vulnerabilă din cauza lipsei de diversificare și a integrării insuficiente în sistemul comercial internațional, astfel cum este definit în anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 978/2012.

(2)

În conformitate cu punctul 1 litera (b) din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 978/2012, pentru ca o țară să fie considerată vulnerabilă, importurile de produse enumerate în anexa IX în Uniune din țara respectivă ar trebui să reprezinte, ca medie, în ultimii trei ani consecutivi, o valoare inferioară pragului de 6,5 % din valoarea totală a importurilor din țările beneficiare ale SGP în Uniune.

(3)

În cazul în care se modifică lista țărilor care beneficiază de SGP, Regulamentul (UE) nr. 978/2012 împuternicește Comisia să adopte acte delegate de modificare a anexei VII în vederea revizuirii pragului de vulnerabilitate definit în anexa VII la punctul 1 litera (b), astfel încât să se mențină aceeași pondere a pragului de vulnerabilitate în ceea ce privește stabilirea caracterului vulnerabil al țărilor, indiferent de modificările aduse listei țărilor care beneficiază de SGP. În conformitate cu anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 978/2012, ponderea pragului de vulnerabilitate este valoarea importurilor totale în Uniune de produse enumerate în anexa IX din toate țările beneficiare ale SGP, luate ca medie.

(4)

Regulamentul delegat (UE) 2015/602 al Comisiei (2) a modificat pragul de vulnerabilitate de la 2 % la 6,5 %, aplicabil începând cu 1 ianuarie 2015.

(5)

Lista beneficiarilor SGP din anexa II la Regulamentul (UE) nr. 978/2012 a fost modificată în mod substanțial, deoarece au fost eliminate douăzeci și una de țări între ultima revizuire a pragului de vulnerabilitate din 2015 și 1 ianuarie 2019. Prin urmare, este necesar să se modifice pragul de vulnerabilitate stabilit la punctul 1 litera (b) din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 978/2012.

(6)

Ca urmare a modificărilor aduse listei țărilor din anexa II la Regulamentul (UE) nr. 978/2012 între ultima modificare a criteriului de vulnerabilitate din 2015 și 1 ianuarie 2019, totalul importurilor în Uniune de produse enumerate în anexa IX din toate țările care beneficiază de SGP luate ca medie ar scădea cu 12,2 %. Prin urmare, o ridicare a pragului de vulnerabilitate de la 6,5 % la 7,4 % începând cu 1 ianuarie 2019 ar menține aceeași proporție a pragului de vulnerabilitate precum cea prevăzută în anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 978/2012.

(7)

Pentru a ține seama de datele efective ale modificărilor aduse listei țărilor din anexa II la Regulamentul (UE) nr. 978/2012 și impactul acestora asupra vulnerabilității țărilor beneficiare, acest prag intră în vigoare la 1 ianuarie 2019,

(1)

Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2368/2002 cuprinde lista participanților la sistemul de certificare pentru Procesul Kimberley și a autorităților competente desemnate de aceștia în mod corespunzător.

(2)

Adresele autorităților competente ale mai multor participanți la Procesul Kimberley trebuie actualizate.

(3)

În septembrie 2019, participanții la Procesul Kimberley au primit o notificare din partea Republicii Populare Chineze conform căreia Regiunea Administrativă Specială Macao a Republicii Populare Chineze va pune în aplicare în mod formal sistemul de certificare pentru Procesul Kimberley începând cu 1 octombrie 2019.

(4)

Prin urmare, anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2368/2002 ar trebui modificată în consecință. Pentru ca Regiunea Administrativă Specială Macao a Republicii Populare Chineze să poată pune în aplicare sistemul de certificare pentru Procesul Kimberley în ceea ce privește Uniunea cât mai curând posibil, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare de urgență în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1484/95 al Comisiei (3) a stabilit normele de aplicare a sistemului de taxe la import suplimentare și a fixat prețurile reprezentative în sectorul cărnii de pasăre și în cel al ouălor, precum și pentru ovalbumină.

(2)

Din controlul regulat al datelor pe baza cărora se stabilesc prețurile reprezentative pentru produsele din sectorul cărnii de pasăre și din cel al ouălor, precum și pentru ovalbumină, rezultă că este necesară modificarea prețurilor reprezentative pentru importurile de anumite produse, ținând cont de variațiile prețurilor în funcție de origine.

(3)

Regulamentul (CE) nr. 1484/95 ar trebui modificat în consecință.

(4)

Deoarece este necesar să se asigure aplicarea măsurii respective cât mai rapid posibil după ce devin disponibile datele actualizate, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare la data publicării sale,

(1)

La 2 octombrie 2019, Organizația Mondială a Comerțului (OMC) a emis hotărârea arbitrală WT/DS316/ARB în cauza „Comunitățile Europene și anumite state membre – Măsuri care afectează schimburile comerciale referitoare la aeronavele civile de mari dimensiuni”. Această hotărâre arbitrală a permis Statelor Unite ale Americii (SUA) să solicite o autorizație pentru a impune contramăsuri la un nivel care să nu depășească 7,5 miliarde USD anual, ca răspuns la subvențiile acordate de Uniune pentru Airbus. La 18 octombrie 2019, SUA au impus o taxă ad valorem de 25 % la importurile, printre altele, de vinuri liniștite exportate în SUA de Germania, Spania, Franța și Regatul Unit. Această situație excepțională, inechitabilă și imprevizibilă are un impact negativ puternic asupra tuturor schimburilor comerciale cu vinuri din Uniune la nivel mondial. În plus, SUA au amenințat cu aplicarea unor taxe vamale ad valorem de 100 % la importurile de vinuri spumante din Franța, ca urmare a impozitului instituit de Franța pe serviciile digitale (impozitul GAFA).

(2)

Taxele la import instituite de SUA au un impact direct și grav asupra comerțului cu vinuri din Uniune pe piața din SUA, care, pentru Uniune, este cea mai mare piață de export pentru produse agricole și, în special, pentru vin, atât din punctul de vedere al valorii, cât și din punctul de vedere al volumului exporturilor. În 2018, exporturile de vin din Uniune către SUA s-au ridicat la un total de 6,5 milioane de hectolitri, având o valoare de 4 miliarde EUR. Exporturile de vin din Uniune către SUA reprezintă, de regulă, între 30 % și 40 % din valoarea exporturilor de vin ale Uniunii la nivel mondial.

(3)

Taxele la import majorate impuse de SUA cauzează prejudicii tuturor vinurilor din Uniune, nu numai vinurilor liniștite originare din cele patru state membre care fac obiectul taxelor la import majorate. Schimburile comerciale cu toate vinurile din Uniune prezente pe piața SUA și reputația acestora sunt afectate negativ ca urmare a majorării acestor taxe. Reputația vinului este determinată nu numai de calitatea sa, ci și de prețul său și de percepția asupra raportului calitate/preț. Acest lucru este valabil în special în cazul vinurilor cu prețuri medii-inferioare, care, în termeni absoluți, sunt afectate mai mult de o taxă de import de 25 % decât vinurile mai scumpe achiziționate de cunoscători, pentru care o creștere de preț nu funcționează ca factor de descurajare. Vinurile din Uniune concurează pe piața SUA cu vinuri cu alte origini, precum America de Sud, Australia sau Africa de Sud. Având în vedere această concurență acerbă și intensă, percepția asupra nivelului general al prețurilor joacă un rol semnificativ. În cazul în care consumatorul este conștient de faptul că prețul vinului cu anumite origini de pe teritoriul Uniunii face obiectul unei taxe la import majorate, acest lucru va avea un impact negativ asupra percepției generale în ceea ce privește nivelul prețurilor vinurilor din Uniune și, astfel, va redirecționa cererea consumatorilor către produse cu alte origini. Având în vedere constatările referitoare la condițiile de piață rezultate și la scăderea profitului global al producătorilor, pentru contracararea efectelor taxelor la import sunt necesare măsuri imediate care să vizeze toate vinurile originare din toate statele membre, nu numai pe acelea care fac în mod direct obiectul taxelor la import.

(4)

Din perspectiva stabilității pieței, regimul taxelor la import impus de SUA nu reprezintă o măsură națională izolată, cu efecte limitate la comerțul cu SUA. Piața mondială a vinului este o piață globală, pe care fiecare măsură luată de actori economici importanți, cum ar fi SUA, are repercusiuni profunde care afectează comerțul internațional cu vin în ansamblu. Orice schimbare negativă a condițiilor de pe o piață importantă de destinație a vinurilor din Uniune, cum ar fi SUA, afectează în mod inevitabil alte piețe, întrucât produsele care nu pot fi vândute în SUA, deoarece au devenit prea costisitoare, trebuie să fie redirecționate în altă parte. În consecință, consumatorii de pe celelalte piețe, fiind conștienți de condițiile de piață, vor exercita o presiune suplimentară asupra prețurilor și concurența va fi, de asemenea, mai acerbă decât în mod normal. Prin urmare, taxele la import actuale impuse de SUA vor provoca, probabil, o stagnare a exporturilor de vin din Uniune la nivel mondial. Rapoartele din sectorul vitivinicol au arătat că deja au fost anulate comenzi semnificative de vinuri franceze de pe piața americană.

(5)

Piața vitivinicolă a Uniunii a fost supusă unor condiții agravante pe parcursul anului 2019, iar stocurile de vin au atins cel mai înalt nivel înregistrat din 2009 și până în prezent. Această evoluție se datorează în principal unei combinații între recoltele record din 2018 și scăderea consumului de vin în Uniune. Dacă vinurile afectate de taxele la import impuse de SUA nu sunt vândute pe piețele de export din afara Uniunii, acest lucru nu va face decât să sporească gradul de urgență și gravitatea situației de pe piața Uniunii. În plus, urgența situației este agravată de momentul aplicării taxelor la import. Aceste taxe se aplică de la 18 octombrie 2019, ceea ce este chiar în mijlocul campaniei de recoltă și de producție a vinului din 2019 și chiar înainte de sezonul sărbătorilor de la sfârșitul anului; două dintre cele mai importante perioade de vânzare din an pentru sectorul vitivinicol al Uniunii. Astfel, în acest context, este necesar să se ia măsuri imediate pentru a se remedia această situație.

(6)

Dintre măsurile de sprijin din sectorul vitivinicol prevăzute la articolul 43 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, numai măsura de promovare în temeiul articolului 45 alineatul (1) litera (b) din regulamentul respectiv vizează în mod direct promovarea vinurilor din Uniune în țări terțe, în vederea îmbunătățirii competitivității. De-a lungul anilor, măsura de promovare s-a dovedit a fi deosebit de eficace pentru a cuceri și a consolida piețe din țările terțe. Aceasta s-a dovedit a fi cel mai eficient instrument de sprijinire a vinurilor din Uniune pe piețele din țările terțe, prin sporirea reputației lor și prin creșterea gradului de conștientizare a calității lor. Piața vitivinicolă internațională este o piață globală, iar orice operațiune de promovare a vinului din Uniune pe piețele țărilor terțe este benefică pentru toate vinurile din Uniune. Promovarea deschide noi oportunități pentru operatorii care vor intra ulterior pe piața în cauză cu alte vinuri din Uniune. Acțiunile individuale de promovare au un efect de „multiplicator” asupra vânzărilor, deoarece acoperă game întregi de vinuri sau întregi regiuni vitivinicole, și nu doar o singură marcă sau un tip de vin. Prin urmare, este esențial să se continue, să se lanseze și să se intensifice activitățile de promovare pe toate piețele pentru a se găsi debușeuri comerciale pentru vinurile care nu vor fi vândute pe piața americană, pentru a se păstra reputația vinurilor din Uniune pe respectivele piețe, precum și pentru a se contracara presiunea asupra prețurilor.

(7)

Prin urmare, pentru a ajuta operatorii să facă față circumstanțelor excepționale actuale de pe piețele de export din întreaga lume în urma regimului de taxe la import impus de SUA și pentru a se aborda această situație imprevizibilă și precară, este oportun să se permită o mai mare flexibilitate în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurii de promovare în temeiul articolului 45 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Prin urmare, este necesar, ca măsură excepțională, să se prevadă o derogare de la articolul 45 alineatul (3) din respectivul regulament și să se majoreze temporar contribuția maximă a Uniunii la măsurile de promovare în temeiul articolului 45 alineatul (1) litera (b) din regulamentul respectiv, de la 50 % la 60 % din cheltuielile eligibile.

(8)

Această măsură este necesară deoarece operatorii vor suporta în mod inevitabil costuri suplimentare care decurg din necesitatea de a redirecționa acțiunile de promovare către țări diferite sau de a organiza noi acțiuni de promovare în alte țări, toate acestea trebuind să fie executate în regim de urgență pentru a se asigura vânzarea stocurilor. Majorarea la 60 % a contribuției Uniunii la măsurile de promovare și, prin urmare, reducerea contribuției beneficiarului ar permite beneficiarilor să întreprindă acțiuni mai ambițioase și să păstreze pozițiile câștigate cu greu pe piețele străine. Această majorare va oferi, de asemenea, un stimulent noilor operatori pentru a solicita sprijin pentru operațiunile de promovare în condiții în care altfel nu ar face acest lucru dacă contribuția Uniunii ar rămâne la 50 %, în special în cazul operatorilor care anterior nu își puteau permite să facă astfel de operațiuni. Reducerea sarcinii financiare la 40 % va ajuta operatorii să facă față impactului taxelor la import impuse de SUA.

(9)

Flexibilitatea introdusă prin majorarea contribuției Uniunii reprezintă o formă de sprijin financiar care, totuși, nu necesită o finanțare suplimentară din partea Uniunii, deoarece se aplică în continuare limitele bugetare pentru programele naționale de sprijin din sectorul vitivinicol prevăzute în anexa VI la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Prin urmare, statele membre pot decide să aloce sume mai mari pentru măsura de promovare numai în cadrul bugetului anual prevăzut în anexa VI la regulamentul respectiv. Așadar, măsura vizează acordarea de sprijin sectorului în situația creată de o piață instabilă, fără a fi necesară mobilizarea de fonduri suplimentare. În plus, această flexibilitate nu ar trebui să aibă un impact negativ asupra bugetului alocat altor măsuri de sprijin în temeiul regulamentului respectiv, întrucât unele dintre măsuri, cum ar fi restructurarea și reconversia plantațiilor viticole, devin tot mai puțin relevante și consumă tot mai puțin buget pentru statele membre. În plus, statisticile din ultimii ani indică o subutilizare a bugetului maxim disponibil pentru fiecare stat membru.

(10)

Taxele la import instituite de SUA și dificultățile care rezultă pentru comerțul cu vin din Uniune constituie o problemă specifică în sensul articolului 221 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Această problemă specifică nu poate fi rezolvată prin măsuri adoptate în temeiul articolului 219 sau 220 din regulamentul respectiv. Pe de o parte, problema nu este legată de o perturbare deja existentă a pieței, deoarece taxele la import impuse de SUA afectează în prezent în mod grav reputația vinului din Uniune și vor provoca, probabil, o deteriorare rapidă a condițiilor de pe piața vinului în viitor, dacă situația nu este abordată imediat. De asemenea, această problemă specifică nu este, în prezent, legată de o amenințare suficient de specifică de perturbare a pieței încât să existe probabilitatea de a continua în forma sa actuală, deoarece se preconizează că taxele vamale la import impuse de SUA se vor modifica în timp și, ca atare, este probabil să aibă efecte imprevizibile suplimentare asupra pieței mondiale a vinului. Pe de altă parte, această problemă specifică nu este legată nici de măsurile de combatere a răspândirii bolilor animalelor sau de pierderea încrederii consumatorilor ca urmare a riscurilor pentru sănătatea publică, a animalelor sau a plantelor, astfel cum se prevede la articolul 220 din regulamentul respectiv.

(11)

În plus, această măsură, împreună cu o flexibilitate sporită în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurii de promovare stabilite la articolul 45 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, face parte dintr-o serie de măsuri menite să ajute operatorii din Uniune afectați de taxele la import impuse de SUA asupra vinurilor din Uniune. Cu toate acestea, dintre măsurile menționate, această măsură este singura care oferă o anumită înlesnire financiară care este necesară pentru a aborda situația operatorilor afectați de taxele la import impuse de SUA, mai exact de pierderile de venit și de creșterea cheltuielilor generate de necesitatea de a găsi noi piețe pentru vinurile lor.

(12)

Măsura ar trebui să se limiteze strict la ceea ce este necesar pentru a aborda actualele circumstanțe excepționale de pe piețele de export, atât în ceea ce privește domeniul de aplicare, cât și în ceea ce privește perioada de aplicare.

(13)

Contribuția Uniunii poate fi acordată de statele membre numai pe baza unei cereri selectate în cadrul măsurii de promovare prevăzute la articolul 45 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, începând de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Contribuția ar trebui să fie disponibilă pentru toți operatorii selectați în cadrul măsurii, indiferent de categoria specifică de vin sau de originea vinului din Uniune, având în vedere faptul că aplicarea taxelor vamale la import de către SUA aduce prejudicii tuturor exporturilor de vin din Uniune. În acest context, este necesar să se adopte măsuri de îmbunătățire a competitivității la export a tuturor vinurilor din Uniune. În consecință, pentru a se garanta acest lucru, prezenta măsură de urgență ar trebui să se aplice tuturor beneficiarilor, indiferent de piețele vizate în cadrul operațiunilor lor. Măsura ar trebui să fie disponibilă atât pentru operatorii care intenționează să vizeze piața din SUA, cât și pentru operatorii care și-ar orienta eforturile către o altă piață a unei țări terțe în actualele circumstanțe excepționale de pe piața mondială a vinului. În plus, ar fi foarte dificil să se separe, în cadrul unei operațiuni de promovare, acțiunile care vizează vinurile liniștite de acțiunile care vizează alte vinuri, deoarece operațiunile de promovare sunt concepute, de regulă, pentru a promova o gamă largă de produse și nu doar o categorie specifică. Numeroase campanii de promovare vizează toate vinurile dintr-o regiune sau o mare varietate de vinuri vândute de un anumit operator. Separarea acțiunilor privind alte vinuri de acțiunile referitoare la vinurile liniștite în cadrul unei campanii de promovare ar reprezenta o sarcină administrativă considerabilă și ar submina efectele pozitive ale operațiunii de promovare.

(14)

Măsura de urgență ar trebui să fie limitată la o perioadă maximă de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Această perioadă este necesară pentru a permite organizarea de campanii de promovare. Procesul include mai multe etape administrative, cum ar fi modificări ale programelor naționale de sprijin, pregătirea și lansarea cererilor de propuneri, selectarea cererilor și încheierea contractelor, și durează în mod normal mai mult de 6 luni. Prin urmare, pentru ca derogarea să fie pusă în aplicare în mod eficient, durata derogării ar trebui să fie de 12 luni. Cererile selectate după perioada de 12 luni nu trebuie să beneficieze de contribuția majorată a Uniunii.

(15)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole,

(1)

La 2 octombrie 2019, Organizația Mondială a Comerțului (OMC) a emis hotărârea arbitrală WT/DS316/ARB în cauza „Comunitățile Europene și anumite state membre – Măsuri care afectează schimburile comerciale referitoare la aeronavele civile de mari dimensiuni”. Această hotărâre arbitrală a permis Statelor Unite ale Americii (SUA) să solicite o autorizație pentru a impune contramăsuri la un nivel care să nu depășească 7,5 miliarde USD anual, ca răspuns la subvențiile acordate de Uniune pentru Airbus. La 18 octombrie 2019, SUA au impus o taxă ad valorem de 25 % la importurile, printre altele, de vinuri liniștite exportate în SUA de Germania, Spania, Franța și Regatul Unit. Această situație excepțională, inechitabilă și imprevizibilă are un impact negativ puternic asupra tuturor schimburilor comerciale cu vinuri din Uniune la nivel mondial. În plus, SUA au amenințat cu aplicarea unor taxe vamale ad valorem de 100 % la importurile de vinuri spumante din Franța, ca urmare a impozitului instituit de Franța pe serviciile digitale (impozitul GAFA).

(2)

Taxele la import instituite de SUA au un impact direct și grav asupra comerțului cu vinuri din Uniune pe piața din SUA, care, pentru Uniune, este cea mai mare piață de export pentru produse agricole și, în special, pentru vin, atât din punctul de vedere al valorii, cât și din punctul de vedere al volumului exporturilor. În 2018, exporturile de vin din Uniune către SUA s-au ridicat la un total de 6,5 milioane de hectolitri, având o valoare de 4 miliarde EUR. Exporturile de vin din Uniune către SUA reprezintă, de regulă, între 30 % și 40 % din valoarea exporturilor de vin ale Uniunii la nivel mondial.

(3)

Taxele la import majorate impuse de SUA cauzează prejudicii tuturor vinurilor din Uniune, nu numai vinurilor liniștite originare din cele patru state membre care fac obiectul taxelor la import majorate. Schimburile comerciale cu toate vinurile din Uniune prezente pe piața SUA și reputația acestora sunt afectate negativ ca urmare a majorării acestor taxe. Reputația unui vin este determinată nu numai de calitatea sa, ci și de prețul său și de percepția asupra raportului calitate/preț. Acest lucru este valabil în special în cazul vinurilor cu prețuri medii-inferioare, care, în termeni absoluți, sunt afectate mai mult de o taxă de import de 25 % decât vinurile mai scumpe achiziționate de cunoscători, pentru care o creștere de preț nu funcționează ca factor de descurajare. Vinurile din Uniune concurează pe piața SUA cu vinuri cu alte origini, precum America de Sud, Australia sau Africa de Sud. Având în vedere această concurență acerbă și intensă, percepția asupra nivelului general al prețurilor joacă un rol semnificativ. În cazul în care consumatorul este conștient de faptul că prețul vinului cu anumite origini de pe teritoriul Uniunii face obiectul unei taxe la import majorate, acest lucru va avea un impact negativ asupra percepției generale în ceea ce privește nivelul prețurilor vinurilor din Uniune și, astfel, va redirecționa cererea consumatorilor către produse cu alte origini. Așadar, având în vedere constatările referitoare la condițiile de piață rezultate și la scăderea profitului global al producătorilor, pentru contracararea efectelor taxelor la import sunt necesare măsuri imediate care să vizeze toate vinurile originare din toate statele membre, nu numai pe acelea care fac în mod direct obiectul taxelor la import.

(4)

Din perspectiva stabilității pieței, regimul taxelor la import impus de SUA nu reprezintă o măsură națională izolată, cu efecte limitate la comerțul cu SUA. Piața mondială a vinului este o piață globală, pe care fiecare măsură luată de actori economici importanți, cum ar fi SUA, are repercusiuni profunde care afectează comerțul internațional cu vin în ansamblu. Orice schimbare negativă a condițiilor de pe o piață importantă de destinație a vinurilor din Uniune, cum ar fi SUA, afectează în mod inevitabil alte piețe, întrucât produsele care nu pot fi vândute în SUA, deoarece au devenit prea costisitoare, trebuie să fie redirecționate în altă parte. În consecință, consumatorii de pe celelalte piețe, fiind conștienți de condițiile de piață, vor exercita o presiune suplimentară asupra prețurilor și concurența va fi, de asemenea, mai acerbă decât în mod normal. Prin urmare, taxele la import actuale impuse de SUA vor provoca, probabil, o stagnare a exporturilor de vin din Uniune la nivel mondial. Rapoartele din sectorul vitivinicol au arătat că deja au fost anulate comenzi semnificative de vinuri franceze de pe piața americană.

(5)

Piața vitivinicolă a Uniunii a fost supusă unor condiții agravante pe parcursul anului 2019, iar stocurile de vin au atins cel mai înalt nivel înregistrat din 2009 și până în prezent. Această evoluție se datorează în principal unei combinații între recoltele record din 2018 și scăderea consumului de vin în Uniune. Dacă vinurile afectate de taxele la import impuse de SUA nu sunt vândute pe piețele de export din afara Uniunii, acest lucru nu va face decât să sporească gradul de urgență și gravitatea situației de pe piața Uniunii. În plus, urgența situației este agravată de momentul aplicării taxelor la import. Aceste taxe se aplică de la 18 octombrie 2019, ceea ce este chiar în mijlocul campaniei de recoltă și de producție a vinului din 2019 și chiar înainte de sezonul sărbătorilor de la sfârșitul anului; două dintre cele mai importante perioade de vânzare din an pentru sectorul vitivinicol al Uniunii. Astfel, în acest context, este necesar să se ia măsuri imediate pentru a se remedia această situație.

(6)

Dintre măsurile de sprijin din sectorul vitivinicol prevăzute la articolul 43 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, numai măsura de promovare în temeiul articolului 45 alineatul (1) litera (b) din regulamentul respectiv vizează în mod direct promovarea vinurilor din Uniune în țări terțe, în vederea îmbunătățirii competitivității. De-a lungul anilor, măsura de promovare s-a dovedit a fi deosebit de eficace pentru a cuceri și a consolida piețe din țările terțe. Aceasta s-a dovedit a fi cel mai eficient instrument de sprijinire a vinurilor din Uniune pe piețele din țările terțe, prin sporirea reputației lor și prin creșterea gradului de conștientizare a calității lor. Piața vitivinicolă internațională este o piață globală, iar orice operațiune de promovare a vinului din Uniune pe piețele țărilor terțe este benefică pentru toate vinurile din Uniune. Promovarea deschide noi oportunități pentru operatorii care vor pătrunde ulterior pe piața în cauză cu alte vinuri din Uniune. Acțiunile individuale de promovare au un efect de „multiplicator” asupra vânzărilor, deoarece acoperă game întregi de vinuri sau întregi regiuni vitivinicole, și nu doar o singură marcă sau un singur tip de vin. Prin urmare, este esențial să se continue, să se lanseze și să se intensifice activitățile de promovare pe toate piețele pentru a se găsi debușeuri comerciale pentru vinurile care nu vor fi vândute pe piața americană, pentru a se păstra reputația vinurilor din Uniune pe respectivele piețe, precum și pentru a se contracara presiunea asupra prețurilor.

(7)

Prin urmare, pentru a ajuta operatorii să facă față circumstanțelor excepționale actuale de pe piețele de export din întreaga lume în urma regimului de taxe la import impus de SUA și pentru a se aborda această situație imprevizibilă și precară, este oportun să se permită o mai mare flexibilitate în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurii de promovare în temeiul articolului 45 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, prin derogare de la anumite dispoziții prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1150 al Comisiei (2).

(8)

Articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1150 prevede că modificările în ceea ce privește programele de sprijin aplicabile menționate la articolul 41 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 pot fi prezentate cel mult de două ori pe exercițiu financiar. Pentru a se permite statelor membre să își adapteze rapid programele naționale de sprijin și să asigure securitatea juridică pentru punerea în aplicare a modificărilor respective, este oportun să se permită ca aceste modificări să poată fi prezentate de mai mult de două ori pe exercițiu financiar. Statele membre ar trebui să fie în măsură să reacționeze rapid la aceste circumstanțe excepționale și să prezinte modificări ale măsurii de promovare de îndată ce se consideră necesar. O astfel de flexibilitate ar permite statelor membre să optimizeze măsurile deja existente, să sporească numărul de cereri de propuneri și să facă ajustări mai frecvente, ținând seama de situația pieței. În plus, acest lucru ar permite și statelor membre care nu au inclus măsura de promovare în programul lor național de sprijin să facă acest lucru imediat după intrarea în vigoare a prezentului regulament, fără a trebui să aștepte următorul termen de depunere a modificărilor. Datorită acestei flexibilități sporite pentru măsura de promovare, ar fi oferite mai multe oportunități operatorilor, inclusiv noilor operatori, de a depune cereri de sprijin pentru promovare. Scopul este acela de a se acorda ajutor sectorului vitivinicol și de a se asigura flexibilitatea necesară pentru a se găsi noi debușeuri pe alte piețe internaționale decât cea din SUA.

(9)

Prin urmare, este necesar să se prevadă o derogare de la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1150.

(10)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole,

(1)

Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/47 a Comisiei (3) a fost adoptată ca urmare a apariției unor focare epidemice de gripă aviară înalt patogenă de subtip H5N8 în exploatații de păsări din Polonia, Slovacia, Ungaria și România și a stabilirii unor zone de protecție și de supraveghere de către statele membre respective în conformitate cu Directiva 2005/94/CE a Consiliului (4).

(2)

Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/47 prevede faptul că zonele de protecție și de supraveghere stabilite de statele membre menționate în anexa la respectiva decizie de punere în aplicare, în conformitate cu Directiva 2005/94/CE, trebuie să cuprindă cel puțin zonele menționate ca zone de protecție și de supraveghere în anexa respectivă.

(3)

Anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/47 a fost modificată recent prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/114 a Comisiei (5), ca urmare a apariției unor cazuri de gripă aviară înalt patogenă de subtip H5N8 la păsări de curte din Polonia, Ungaria, Slovacia, Cehia și România care trebuiau să fie reflectate în anexa respectivă.

(4)

De la data adoptării Deciziei de punere în aplicare (UE) 2020/114, Polonia a notificat Comisiei apariția unor noi focare de gripă aviară înalt patogenă de subtip H5N8 în exploatații în care se află păsări de curte din districtele Szamotulski, Ostrowski și Iławski.

(5)

În plus, Slovacia a notificat Comisiei apariția unui nou focar epidemic de gripă aviară înalt patogenă de subtip H5N8 într-o exploatație în care se află păsări de curte din districtul Čadca.

(6)

Noile focare epidemice din Polonia și Slovacia se află în afara zonelor menționate în prezent în anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/47/UE, iar autoritățile competente din statele membre respective au luat măsurile necesare în conformitate cu Directiva 2005/94/CE, inclusiv stabilirea unor zone de protecție și de supraveghere în jurul noilor focare.

(7)

Comisia a examinat măsurile luate de Polonia și Slovacia în conformitate cu Directiva 2005/94/CE și admite faptul că limitele zonelor de protecție și de supraveghere, stabilite de către autoritățile competente ale statelor membre respective, se află la o distanță suficientă față de exploatațiile în care au fost confirmate focare epidemice de gripă aviară înalt patogenă de subtip H5N8.

(8)

Pentru a preveni orice perturbări inutile ale comerțului din Uniune și pentru a evita impunerea de către țări terțe a unor bariere nejustificate în calea comerțului, este necesar să se descrie rapid la nivelul Uniunii, în colaborare cu Polonia și Slovacia, noile zone de protecție și de supraveghere stabilite de statele membre respective în conformitate cu Directiva 2005/94/CE. Prin urmare, este necesar ca zonele de protecție și de supraveghere prevăzute pentru Polonia și Slovacia în anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/47 să fie modificate.

(9)

În consecință, este necesar ca anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/47 să fie modificată pentru a se actualiza regionalizarea la nivelul Uniunii și a include noile zone de protecție și de supraveghere stabilite de Polonia și Slovacia în conformitate cu Directiva 2005/94/CE, precum și pentru a stabili durata restricțiilor aplicabile în zonele respective.

(10)

Prin urmare, este necesar ca Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/47 să fie modificată în consecință.

(11)

Având în vedere caracterul urgent al situației epidemiologice din Uniune în ceea ce privește răspândirea gripei aviare înalt patogene de subtip H5N8, este important ca modificările aduse anexei la Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/47 prin prezenta decizie să intre în vigoare cât mai rapid posibil.

(12)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,