(1)

Anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1210/2003 cuprinde lista organismelor publice, a corporațiilor și a agențiilor, a persoanelor fizice și juridice, a organismelor și a entităților fostului guvern irakian care, în temeiul regulamentului menționat, fac obiectul înghețării fondurilor și a resurselor economice care se aflau în afara Irakului la data de 22 mai 2003.

(2)

La 2 ianuarie 2020, Comitetul pentru sancțiuni al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a hotărât să elimine cincisprezece mențiuni de pe lista persoanelor sau a entităților cărora ar trebui să li se aplice înghețarea fondurilor și a resurselor economice.

(3)

Prin urmare, anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1210/2003 ar trebui modificată în consecință,

(1)

Regulamentul SMEFF prevede adoptarea unor acte de punere în aplicare pentru stabilirea unor cerințe operaționale tehnice în ceea ce privește înregistrarea, formatarea și transmiterea informațiilor menționate la titlurile II, III și IV din regulamentul respectiv.

(2)

Articolul 40 din Regulamentul SMEFF prevede că schimbul de informații menționat la titlurile II, III și IV din regulamentul respectiv trebuie să se efectueze în format electronic. Este adecvat să se stabilească cerințele pentru completarea și transmiterea electronică a acestor date și să se precizeze formatul acestora, precum și să se stabilească procedura de modificare a formatului.

(3)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/218 al Comisiei (2) impune statelor membre să prezinte Comisiei informații privind proprietatea, caracteristicile navei și ale uneltelor și activitatea navelor de pescuit ale Uniunii aflate sub pavilionul lor. Informațiile disponibile în această bază de date ar trebui să fie utilizate în cadrul schimburilor de informații privind autorizațiile de pescuit, astfel cum se prevede în Regulamentul SMEFF.

(4)

Informațiile cuprinse în baza de date a autorizațiilor de pescuit a Uniunii, instituită în conformitate cu articolul 39 din Regulamentul SMEFF, pot conține date cu caracter personal, inclusiv elemente de identificare ale navelor și nume și date de contact ale armatorilor. Prelucrarea acestor date cu caracter personal este necesară pentru gestionarea eficace a datelor și schimbului de informații, astfel cum se prevede în Regulamentul SMEFF. Este necesar să se asigure în permanență și la toate nivelurile respectarea obligațiilor privind protecția datelor cu caracter personal prevăzute în Regulamentele (UE) 2018/1725 (3) și (UE) 2016/679 (4) ale Parlamentului European și ale Consiliului. Pentru a se asigura gestionarea sustenabilă a flotei de pescuit externe și a pescuitului în apele UE de către nave care arborează pavilionul unei țări terțe, este necesar ca datele să fie stocate pentru o perioadă de 10 ani. În anumite cazuri, datele ar trebui stocate pentru o perioadă de peste 10 ani.

(5)

Statelor membre ar trebui să li se acorde suficient timp pentru a-și adapta sistemele naționale la noile cerințe în materie de date, prevăzute în prezentul regulament.

(6)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru pescuit și acvacultură,

(1)

În octombrie 2007, Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de peroxosulfați originari din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „China”) prin Regulamentul (CE) nr. 1184/2007 al Consiliului (2) (denumite în continuare „măsurile inițiale”). Două societăți au beneficiat de tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (denumit în continuare „TEP”), dintre care una a primit taxe antidumping individuale de 24,5 %. Cealaltă societate nu a practicat dumpingul și a fost exclusă de la aplicarea măsurilor. Toate celelalte societăți sunt supuse unui nivel al taxei de 71,8 %. În decembrie 2013, Consiliul, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, a extins măsurile antidumping prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1343/2013 al Consiliului (3) (denumite în continuare „măsurile în vigoare”).

(2)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă a măsurilor în vigoare (4), RheinPerChemie GmbH și United Initiators GmbH (denumiți în continuare „solicitanții”), care reprezintă 100 % din producția totală de peroxosulfați a Uniunii, au solicitat deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor. Ei au afirmat că expirarea măsurilor ar conduce, probabil, la continuarea sau la reapariția dumpingului și a prejudiciului pentru industria din Uniune.

(3)

La 17 decembrie 2018, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (5) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în vigoare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(4)

La 26 septembrie 2019, Comisia a deschis, din proprie inițiativă, o anchetă privind posibila eludare a măsurilor antidumping în vigoare de către societatea ABC Chemicals (Shanghai) Co. Ltd, o societate despre care s-a constatat în ancheta inițială că nu a practicat dumpingul, și a supus înregistrării importurile produsului care face obiectul reexaminării fabricat de societatea respectivă (6). Rezultatul acestei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor nu aduce atingere în niciun fel rezultatului anchetei antieludare.

(5)

Ancheta privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2017 și 30 septembrie 2018 („perioada anchetei de reexaminare”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau a reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2015 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(6)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să participe la anchetă. Mai precis, Comisia a contactat solicitanții, producătorii-exportatori cunoscuți din RPC, importatorii neafiliați cunoscuți din Uniune și autoritățile din RPC.

(7)

Toate părțile interesate au fost invitate să își facă cunoscute punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă justificative în termenele stabilite în avizul de deschidere. Părților interesate li s-a acordat, de asemenea, ocazia de a solicita o audiere de către serviciile de anchetă ale Comisiei și/sau de către consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(8)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul producătorilor-exportatori din RPC și al importatorilor neafiliați, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Doar un producător-exportator - United Initiators (Hefei) Co. Ltd - și societatea sa mamă, United Initiators (Shanghai) Co., Ltd, s-au manifestat și au furnizat informațiile solicitate. Prin urmare, nu a fost necesară selectarea unui eșantion de producători-exportatori.

(9)

Mai mulți importatori s-au făcut cunoscuți la deschiderea anchetei, dar niciunul dintre aceștia nu a importat cantități semnificative din produsul care face obiectul reexaminării în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Prin urmare, Comisia nu i-a inclus în eșantion pe importatorii respectivi.

(10)

Comisia a pus chestionarele la dispoziția tuturor exportatorilor și a trimis chestionarele producătorilor și utilizatorilor din Uniune. Comisia a trimis, de asemenea, un chestionar autorităților din RPC (denumite în continuare „autoritățile chineze”). Au fost primite răspunsuri de la doi producători din Uniune și de la un producător-exportator din RPC.

(11)

Comisia a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului, precum și interesul Uniunii. Au fost efectuate vizite de verificare la sediile următoarelor părți interesate:

(12)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile în cererea de reexaminare care indică existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a considerat oportun să deschidă ancheta de reexaminare în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(13)

Prin urmare, pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia i-a invitat în avizul de deschidere pe toți producătorii cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile solicitate în anexa III la aviz cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. Singurul producător care a trimis un răspuns privind eșantionarea a transmis, de asemenea, informațiile solicitate în anexa III.

(14)

În plus, pentru a obține informațiile pe care Comisia le-a considerat necesare pentru ancheta sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, aceasta a trimis, de asemenea, un chestionar autorităților chineze. În chestionarul respectiv, autoritățile chineze au fost invitate să își exprime punctul de vedere privind cererea solicitanților, privind orice alte elemente de probă din dosar referitoare la existența unor distorsiuni semnificative, inclusiv elementele de probă prezentate în documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Significant Distortions in the Economy of the People’s Republic of China for the Purposes of Trade Defence Investigations” (denumit în continuare „raportul”) (7), precum și privind caracterul adecvat al aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față. Comisia nu a primit niciun răspuns din partea autorităților chineze.

(15)

Comisia a invitat, de asemenea, toate părțile interesate să se facă cunoscute, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă justificative cu privire la caracterul adecvat al aplicării articolului 2 alineatul (6a) din Regulamentul de bază în termenul prevăzut în avizul de deschidere.

(16)

În avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale bazate pe prețuri sau valori de referință nedistorsionate.

(17)

La 15 ianuarie 2019, Comisia a informat toate părțile interesate prin intermediul unei prime note la dosar (8) (denumită în continuare „nota din 15 ianuarie”) cu privire la sursele relevante pe care Comisia le poate utiliza pentru stabilirea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (e) al doilea paragraf din regulamentul de bază. Pe baza răspunsurilor la anexa III la avizul de deschidere, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție precum materiale, energie și forță de muncă, utilizați pentru fabricarea peroxosulfaților. În plus, pe baza criteriilor care orientează alegerea prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat Turcia drept țara reprezentativă cea mai adecvată în acest stadiu.

(18)

Comisia a oferit tuturor părților interesate posibilitatea de a prezenta observații. Comisia a primit observații din partea solicitanților.

(19)

Comisia a abordat aceste observații într-o a doua notă (9) privind sursele pentru stabilirea valorii normale, din data de 6 mai 2019 (denumită în continuare „nota din 6 mai”). În nota din 6 mai, Comisia a adus precizări suplimentare privind lista factorilor de producție și a reiterat concluzia conform căreia Turcia este țara reprezentativă cea mai adecvată în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile. Nu s-au primit observații.

(20)

Produsul care face obiectul reexaminării este reprezentat de peroxosulfați (persulfați), inclusiv sulfatul de peroximonosulfat de potasiu, încadrați în prezent la codurile NC 2833 40 00 și ex 2842 90 80 (codul TARIC 2842908020) (denumiți în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”).

(21)

Peroxosulfații sunt utilizați ca inițiator sau ca agent de oxidare într-un număr de procese. Printre exemple se numără utilizarea peroxosulfaților ca inițiator de polimerizare în producerea de polimeri, ca agent de gravare în producția de plăci cu circuite imprimate sau ca agent de decolorare în produsele cosmetice pentru păr.

(22)

Astfel cum s-a stabilit în ancheta inițială, peroxosulfații vânduți în Uniune de industria din Uniune, peroxosulfații produși și vânduți pe piața internă din RPC și peroxosulfații importați în Uniune din RPC au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări finale. Prin urmare, ei sunt considerați a fi produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(23)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea duce la o continuare sau la o reapariție a dumpingului din partea RPC.

(24)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „valoarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(25)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „în cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în sensul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costuri VAG”). Astfel cum se explică în cele ce urmează, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei anchete că, pe baza dovezilor disponibile și având în vedere lipsa cooperării din partea autorităților chineze și absența oricăror observații din partea producătorilor-exportatori, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este adecvată.

(26)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază prevede următoarele: Distorsiunile semnificative sunt acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:

(27)

Prin urmare, la evaluarea existenței unor distorsiuni semnificative în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, trebuie să se țină seama de impactul potențial al unuia sau mai multora dintre aceste elemente asupra prețurilor și costurilor din țara exportatoare a produsului în cauză. Cu toate acestea, întrucât lista nu este cumulativă, nu este necesar să fie luate în considerare toate elementele pentru a identifica existența unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleași circumstanțe concrete pot fi utilizate pentru a demonstra existența unuia sau a mai multor elemente din listă. Orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) trebuie luată pe baza tuturor elementelor de probă disponibile. Evaluarea generală privind existența unor distorsiuni poate să țină seama inclusiv de contextul general și de situația din țara exportatoare.

(28)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede următoarele: „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector”.

(29)

În temeiul acestei dispoziții, Comisia a emis raportul (a se vedea considerentul 14) care indică existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei din RPC, inclusiv distorsiuni specifice în ceea ce privește numeroși factori-cheie de producție (printre care terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și în anumite sectoare, printre care cel al peroxosulfaților. Raportul a fost inclus în dosarul anchetei în etapa de deschidere a acesteia.

(30)

Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor (denumită în continuare „cererea”) a furnizat elemente de probă suplimentare privind existența unor distorsiuni semnificative în sectorul peroxosulfaților în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b), care completează raportul. Solicitanții au furnizat elemente de probă conform cărora producția și vânzarea produsului care face obiectul reexaminării sunt afectate (cel puțin în mod potențial) de distorsiunile menționate în raport, în special de nivelurile ridicate de intervenție a statului în sectorul peroxosulfaților.

(31)

Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul unei „economii de piață socialiste”. Acest concept este consacrat în Constituția Chinei și determină guvernanța economică a RPC. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a oamenilor muncii”. Economia de stat este considerată „forța conducătoare a economiei naționale”, iar statul are mandatul „de a asigura consolidarea și creșterea acesteia” (10). În consecință, configurația generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții substanțiale ale statului în economie, ci le prevede în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății publice asupra celei private este transpusă în întregul sistem juridic și este subliniată ca principiu general în toate actele legislative centrale. Legislația chineză în materie de proprietate este un prim exemplu: aceasta se referă la stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în temeiul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. Sunt tolerate și alte forme de proprietate, cărora legea le permite să se dezvolte alături de proprietatea statului (11).

(32)

În plus, în temeiul legislației chineze, economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea Partidului Comunist Chinez (denumit în continuare „PCC”). Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o suprastructură în care rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate. În urma modificării Constituției chineze din martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituție. După prima teză inițială a dispoziției: „[s]istemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze” s-a adăugat o a doua teză: „[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este autoritatea Partidului Comunist din China” (12). Aceasta ilustrează controlul PCC asupra sistemului economic al RPC. Acest control este inerent sistemului chinez și depășește situația obișnuită din alte țări în care guvernele exercită un amplu control macroeconomic în ale cărui limite interacționează forțele de pe piața liberă.

(33)

În primul rând, la nivelul controlului administrativ general, direcția în care se îndreaptă economia chineză este reglementată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Ansamblul acestor planuri acoperă o matrice cuprinzătoare și complexă de sectoare și politici transversale și este prezent la toate nivelurile de guvernare. Planurile de la nivel provincial sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai ample. Planurile precizează, de asemenea, mijloacele pentru a sprijini sectoarele/industriile relevante, precum și termenele până la care trebuie îndeplinite obiectivele. Unele planuri cuprind obiective de rezultat explicite. Conform planurilor, sectoarele industriale individuale și/sau proiectele sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative) în conformitate cu prioritățile guvernamentale și le sunt atribuite obiective specifice de dezvoltare (modernizare industrială, expansiune internațională etc.). Operatorii economici, atât privați, cât și de stat, trebuie să-și adapteze în mod eficace activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Nu numai din cauza caracterului obligatoriu al planurilor, ci și a faptului că autoritățile chineze competente de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează în mod corespunzător puterile cu care au fost învestite, operatorii economici sunt determinați, astfel, să respecte prioritățile stabilite în planuri (13).

(34)

În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al Chinei este dominat de băncile comerciale de stat. Aceste bănci, atunci când elaborează și pun în aplicare politica de creditare, trebuie să se alinieze la obiectivele politicii industriale a guvernului, iar nu să evalueze în primul rând meritele economice ale unui anumit proiect (a se vedea și punctul 3.3.2.9 de mai jos) (14). Același lucru este valabil și pentru celelalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele bursiere, piețele de obligațiuni, piețele de capital privat etc. Chiar dacă au o importanță mai mică decât sectorul bancar, aceste părți ale sectorului financiar sunt organizate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și facilitarea intervenției statului și a PCC (15).

(35)

În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervențiile statului în economie se realizează sub multiple forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii obiectivelor de politică, altele decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în acest domeniu. Legislația aplicabilă prevede în mod specific că achizițiile publice trebuie efectuate cu scopul de a facilita realizarea obiectivelor stabilite prin politicile de stat. Natura acestor obiective rămâne totuși nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (16). În mod similar, în domeniul investițiilor, autoritățile chineze mențin un control și o influență semnificative asupra destinației și dimensiunii investițiilor de stat și private. Autoritățile utilizează trierea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții ca instrumente importante de sprijinire a obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului statului asupra sectoarelor esențiale sau consolidarea industriei interne (17).

(36)

În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții multiple ale statului. Astfel de intervenții substanțiale ale statului sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării eficiente a resurselor în conformitate cu principiile pieței (18).

(37)

În RPC, întreprinderile care își desfășoară activitatea în proprietatea, sub controlul sau supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea statului reprezintă o parte esențială a economiei.

(38)

Singurul producător chinez de peroxosulfați care a cooperat cu Comisia în cadrul prezentei anchete se află în proprietate privată. Comisia nu dispune de informații precise cu privire la structura acționariatului altor societăți active în sectorul peroxosulfaților din RPC.

(39)

În ceea ce privește controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea exercitate de stat, guvernul și PCC mențin structuri care le asigură influența continuă asupra întreprinderilor. Statul (și în multe privințe, inclusiv PCC) nu numai că formulează și supraveghează în mod activ punerea în aplicare a politicilor economice generale de către întreprinderile individuale, dar își revendică și dreptul de a participa la procesul decizional operațional al acestora. Elementele care indică existența controlului exercitat de stat asupra întreprinderilor din sectorul peroxosulfaților sunt detaliate în continuare la punctul 3.1.2.4 de mai jos. Având în vedere nivelul ridicat al controlului și al intervenției statului în sectorul chimic, astfel cum este descris mai jos, până și producătorii privați de peroxosulfați sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață.

(40)

Autoritățile chineze sunt în măsură să intervină în stabilirea prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor. Astfel cum se prevede în legislația chineză, celulele PCC din cadrul întreprinderilor deținute de stat și al întreprinderilor private reprezintă un alt canal prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Potrivit dreptului întreprinderilor comerciale din RPC, în fiecare întreprindere trebuie să se înființeze câte o organizație a PCC (cu cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC) (19), iar întreprinderea trebuie să ofere condițiile necesare pentru activitățile organizației de partid. Se pare că PCC exercită, de asemenea, presiuni asupra societăților private să acorde prioritate „patriotismului” și să urmeze disciplina de partid (20). În 2017, s-a raportat că există celule de partid în 70 % dintre cele aproximativ 1,86 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare asupra organizațiilor PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul societăților respective (21). Aceste reguli se aplică în mod general întregii economii chineze. Comisia a constatat că aceste reguli se aplică inclusiv producătorilor de peroxosulfați și furnizorilor lor de factori de producție.

(41)

Mai precis, în ancheta inițială privind peroxosulfații, s-a stabilit în cazul uneia dintre societăți că majoritatea directorilor din Consiliul de administrație, inclusiv președintele acestuia, care deținea o parte semnificativă din societate, au rămas aceiași ca și înainte de privatizare și fuseseră numiți de către stat. S-a constatat, de asemenea, că aceștia erau membri ai PCC. În plus, compania a fost incapabilă să dovedească efectuarea plății pentru acțiuni în timpul procesului de privatizare (22).

(42)

Într-o altă societate, care a fost fondată ca întreprindere cu capital de stat și privatizată în anul 2000, ancheta inițială a arătat că trei membri ai personalului care dețineau funcții de conducere înainte de privatizare au fost cei care au condus privatizarea și că aceștia încă păstrau controlul asupra factorilor de decizie principali din societate. S-a constatat că cele trei persoane erau membri ai PCC (23). În ceea ce privește o a treia societate care a făcut obiectul anchetei inițiale, s-a constatat că capitalul utilizat pentru înființarea societății a fost obținut de la întreprinderi colective administrate de actualul președinte al societății (24).

(43)

Prezența și intervenția statului pe piețele financiare (a se vedea și punctul 3.3.2.8 de mai jos), precum și în procesul de furnizare a materiilor prime și a factorilor de producție au, la rândul lor, un efect de denaturare a pieței (25).

(44)

Având în vedere toate cele menționate mai sus și în absența unor informații care să conteste afirmațiile de mai sus, Comisia a concluzionat că prezența statului în cadrul întreprinderilor din sectorul peroxosulfaților, precum și din sectorul financiar și din alte sectoare ale factorilor de producție, coroborată cu cadrul descris la punctul 3.3.2.3 și la punctele următoare, permite autorităților chineze să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile.

(45)

Direcția economiei chineze este într-o mare măsură determinată de un sistem complex de planificare care stabilește prioritățile și prevede obiectivele asupra cărora trebuie să se concentreze administrațiile centrale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative care acoperă practic toate sectoarele economice, obiectivele stabilite de instrumentele de planificare sunt obligatorii, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător al administrației. În ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt direcționate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic într-un alt mod, în loc să fie alocate după cum dictează forțele pieței (26).

(46)

Cel mai cuprinzător și mai detaliat document de politică privind sectorul chimic din China este cel de al 13-lea plan cincinal pentru industria chimică și petrochimică (2016-2020) (denumit în continuare „planul”). De exemplu, în ceea ce privește amoniacul, care este materia primă principală pentru peroxosulfați, planul solicită să se pună accentul pe promovarea celei de a doua etape a instalației de producere a amoniacului Cangzhou Zhengyuan, cu o capacitate de 600 000 de tone (27). Planul prevede că, în principiu, nu se va construi o nouă instalație sintetică de producere a amoniacului care să utilizeze drept materie primă gaze naturale și cărbune solid nefumigen. În schimb, ar trebui să se pună accent pe dezvoltarea unui avantaj competitiv al industriei pentru a crea noi legături în lanțul industrial, precum industria carbo-chimică (28). Planul promovează, de asemenea, seturi de tehnologii și echipamente care asigură o producție anuală care depășește un milion de tone de amoniac sintetic și de metanol sintetic (29).

(47)

În ceea ce privește alte materii prime esențiale - acidul sulfuric - cel de-al 13-lea plan cincinal pentru dezvoltarea industriei petrochimice din provincia Hebei oferă un exemplu al modului în care obiectivul de politică și țintele sunt transmise de la nivel național către următorul nivel al administrației. Ca urmare a unei analize a realizărilor din cadrul celui de al 12-lea plan cincinal, planul identifică principalele probleme pentru următoarea perioadă de cinci ani, precum necesitatea de a îmbunătăți structura produsului (30).

(48)

În ceea ce privește o altă materie primă - hidroxidul de potasiu - sărurile de potasiu sunt menționate în cel de-al 13-lea plan cincinal pentru resurse minerale. Planul identifică o serie de probleme în sectorul minier: intervențiile statului în alocarea resurselor sunt încă relativ numeroase, principiile pieței aplicabile drepturilor de exploatare nu sunt cuprinzătoare, sistemul modern al pieței miniere nu este încă finalizat (31). Sarea de potasiu este unul dintre mineralele identificate drept „strategice”. Unul dintre obiectivele explicite ale planului este să se consolideze bazele de sare de potasiu din Qinghai Chaohan și Xinjiang Lopnur, pentru a menține rata autosuficienței interne între 55 % și 60 % și pentru a controla intensitatea extracției de sare de potasiu și noile creșteri ale capacității de producție (32).

(49)

În plus, alte diverse intervenții ale statului afectează lanțul de aprovizionare pe întreg teritoriul Chinei pentru principalele materii prime și pentru energie. Există un nivel ridicat de intervenție a statului în sectorul electricității, care se concretizează prin supracapacitate, prețuri diferențiate și/sau preferențiale pentru energia electrică care au scopul de a reduce facturile la energie electrică pentru sectorul peroxosulfaților din China (33). În ceea ce privește sulfatul de amoniu, există sisteme de subvenționare, în special programe fiscale, punerea la dispoziție de terenuri, programe de împrumut, granturi și alte programe (34). În ceea ce privește hidroxidul de sodiu (soda caustică): se furnizează energie electrică la tarife mai mici (35).

(50)

Prin urmare, s-a stabilit că autoritățile chineze au pus în aplicare o serie de politici publice care influențează forțele de pe piața liberă în ceea ce privește producția materiilor prime utilizate în sectorul peroxosulfaților. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze normal.

(51)

Potrivit informațiilor din dosar, sistemul chinez de declarare a falimentului pare a fi inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi acela de a soluționa în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și debitorilor. Acest aspect pare să se datoreze faptului că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează, din punct de vedere formal, pe principii similare legislațiilor corespunzătoare din alte țări, sistemul chinez este caracterizat de o aplicare insuficientă sistematică. Este bine știut că numărul falimentelor rămâne scăzut în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând deoarece procedura de insolvență suferă de o serie de deficiențe, care acționează efectiv ca un factor de descurajare a declarării falimentului. În plus, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, având adesea o influență directă asupra rezultatului procedurii (36).

(52)

În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt evidente îndeosebi în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în RPC (37). Toate terenurile sunt deținute de statul chinez (terenuri rurale deținute în mod colectiv și terenuri urbane aflate în proprietatea statului). Alocarea terenurilor se face exclusiv de către stat. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de utilizare a terenurilor într-un mod transparent și la prețurile pieței, de exemplu prin introducerea procedurilor de licitație. Totuși, se întâmplă frecvent ca aceste dispoziții să nu fie respectate, anumiți cumpărători obținând terenul gratuit sau sub prețul pieței (38). În plus, autoritățile urmăresc deseori obiective politice specifice, inclusiv punerea în aplicare a planurilor economice în cadrul alocării terenurilor (39).

(53)

Prin urmare, legislația chineză în materie de faliment și de proprietate nu pare să funcționeze în mod corespunzător, ceea ce conduce la distorsiuni atunci când sunt menținute întreprinderi insolvente pe linia de plutire și în ceea ce privește furnizarea și achiziția de terenuri în RPC. Aceste legi se aplică, de asemenea, în sectorul peroxosulfaților și furnizorilor de materii prime pentru acesta. Pentru doi producători de peroxosulfați, Comisia a constatat că denaturările au fost reportate din economia planificată, în special în ceea ce privește costul drepturilor de folosință asupra terenurilor dobândite (40). Anchetele recente efectuate în alte sectoare au confirmat, de asemenea, acordarea drepturilor de folosință asupra terenurilor contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată (41).

(54)

Având în vedere cele de mai sus și în absența cooperării în acest caz, Comisia a concluzionat că există o aplicare discriminatorie sau o aplicare inadecvată a legislației în materie de faliment și proprietate în sectorul peroxosulfaților.

(55)

Un sistem de salarizare bazată pe piață nu se poate dezvolta pe deplin în RPC, deoarece lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile la organizare colectivă. RPC nu a ratificat o serie de convenții de bază ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM), în special cele privind libertatea de asociere și negocierea colectivă (42). Conform legislației naționale, este activă o singură organizație sindicală. Această organizație nu este, totuși, independentă de autoritățile statului, iar implicarea sa în negocierea colectivă și în protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (43). În plus, mobilitatea forței de muncă din China este limitată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care limitează accesul la întreaga gamă de asigurări sociale și de alte beneficii pentru rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă. Aceasta are, în mod obișnuit, drept consecință faptul că lucrătorii care nu sunt în posesia înregistrării domiciliului local se găsesc într-o situație vulnerabilă de muncă și primesc venituri mai mici decât titularii înregistrării domiciliului (44). Aceste constatări conduc la denaturarea costurilor salariale în RPC.

(56)

Niciun element din dosarul prezentei anchete nu a indicat faptul că sectorul peroxosulfaților nu ar fi supus sistemului chinez de drept al muncii. De fapt, sectorul respectiv pare să fie afectat în egală măsură de distorsiunile costurilor salariale atât direct (la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării), cât și indirect (atunci când se utilizează capitalul sau factorii de producție proveniți de la societăți reglementate de același sistem de muncă din RPC).

(57)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul peroxosulfaților, inclusiv în ceea ce privește produsul care face obiectul reexaminării.

(58)

Accesul la capital al actorilor corporativi din RPC este afectat de diverse distorsiuni.

(59)

În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică pe piață a băncilor deținute de stat (45), care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar cu IDS nefinanciare, băncile rămân conectate la stat nu numai prin statutul proprietății, ci și prin relații personale (directorii executivi ai instituțiilor financiare mari de stat sunt, la urma urmei, numiți de PCC) (46) și, tot ca în cazul IDS nefinanciare, băncile aplică în mod regulat politici publice elaborate de guvern. În acest sens, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu necesitățile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (47). Acest lucru este amplificat de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (48).

(60)

Deși se recunoaște faptul că este posibil să existe diferite dispoziții legale care se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar obișnuit și normele prudențiale, cum ar fi necesitatea de a analiza bonitatea debitorului, elementele de probă relevante indică faptul că aceste dispoziții joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice (49). Constatările efectuate în anchetele anterioare de apărare comercială au ajuns, la rândul lor, la aceeași concluzie (50).

(61)

În plus, ratingurile obligațiunilor și creditelor sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv din cauza faptului că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a întreprinderii în cauză pentru autoritățile chineze și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului. Estimările sugerează în mod ferm că ratingurile de credit din China corespund în mod sistematic unor ratinguri internaționale inferioare (51).

(62)

Aceasta are drept rezultat o preferință de a acorda împrumuturi întreprinderilor deținute de stat, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale cheie, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți jucătorii de pe piață.

(63)

În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel scăzut pentru a stimula creșterea investițiilor. Acest lucru a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital, cu rentabilitate tot mai redusă a investițiilor. Acest lucru este ilustrat de recenta creștere a nivelului de îndatorare al întreprinderilor din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a rentabilității, ceea ce sugerează că mecanismele care acționează în sistemul bancar nu țin seama de răspunsurile comerciale normale.

(64)

În al treilea rând, deși liberalizarea ratei nominale a dobânzii a fost realizată în octombrie 2015, semnalele la nivel de prețuri nu sunt încă rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. Într-adevăr, cota împrumuturilor la sau sub rata de referință reprezintă încă 45 % din totalul împrumuturilor, iar recurgerea la credite specifice pare să se fi intensificat, având în vedere că această cotă a crescut semnificativ din 2015 în ciuda înrăutățirii condițiilor economice (52). Ratele dobânzilor menținute în mod artificial la niveluri reduse au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului.

(65)

Creșterea generală a creditării în RPC indică o pierdere de eficiență a alocării capitalului, fără niciun semn de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedistorsionat. Ca urmare, creditele neperformante au crescut rapid în ultimii ani. Confruntate cu o situație de creștere a riscului legat de rambursarea datoriilor, autoritățile chineze au optat pentru evitarea neplății. În consecință, problemele legate de creditele irecuperabile au fost soluționate prin reînnoirea datoriilor, creând așa-numitele companii „zombi”, sau prin transferarea dreptului de proprietate asupra datoriilor (de exemplu, prin fuziuni sau prin conversia creanțelor în acțiuni), fără a elimina neapărat problema datoriei globale sau fără a aborda cauzele profunde ale acesteia (53).

(66)

În esență, în ciuda măsurilor recente de liberalizare a pieței, sistemul de credite pentru întreprinderi al RPC este afectat de probleme sistemice semnificative și de distorsiunile rezultate din rolul omniprezent continuu al statului pe piețele de capital.

(67)

Niciun element din dosarul prezentei anchete nu a indicat faptul că producătorii de peroxosulfați și/sau furnizorii de materii prime și de alți factori de producție nu ar beneficia de acest sistem financiar.

(68)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că producătorii de peroxosulfați au acces la finanțare acordată de instituții care pun în aplicare obiective de politică publică sau care nu acționează în mod independent de stat.

(69)

Comisia a constatat că distorsiunile descrise în raport nu se limitează la niciun sector industrial anume. Dimpotrivă, dovezile disponibile atestă că faptele și caracteristicile sistemului chinez descrise mai sus, la punctele 3.1.2.1-3.1.2.8, precum și în părțile A și B ale raportului, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei.

(70)

Pentru a produce peroxosulfați sunt necesare materii prime esențiale. Atunci când producătorii cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Aceștia pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, aceștia fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(71)

În consecință, pe lângă faptul că nu se pot utiliza pentru analiză prețurile de vânzare ale peroxosulfaților pe piața internă, sunt afectate toate costurile de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, așa cum se descrie mai sus. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, cu terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative.

(72)

Analiza prezentată la punctele 3.1.2.2-3.1.2.9, care include o examinare a tuturor dovezilor disponibile referitoare la intervenția RPC în economie în general, precum și în sectorul peroxosulfaților (inclusiv în sectorul produsului care face obiectul reexaminării), a arătat că prețurile sau costurile, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de o intervenție substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere aceste elemente și informațiile limitate referitoare la aceste aspecte furnizate de producătorii-exportatori din RPC și în absența oricărei cooperări din partea autorităților chineze, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(73)

Prin urmare, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, și anume, în acest caz, pe baza costurilor de producție și de vânzare corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată în secțiunea următoare. Comisia a reamintit că nu a fost formulată nicio susținere potrivit căreia unele costuri interne ar fi nedistorsionate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) a treia liniuță din regulamentul de bază.

(74)

Comisia și-a întemeiat alegerea țării reprezentative pe următoarele criterii:

(75)

Pe baza datelor de care dispune Comisia, produsul care face obiectul reexaminării este fabricat într-un număr limitat de țări și de către un număr limitat de producători. Producția principală a avut loc în Republica Populară Chineză, India, UE, Turcia, Japonia și SUA.

(76)

Dintre țările în care are loc producția, doar Turcia deține un nivel de dezvoltare economică similar celui din Republica Populară Chineză, conform indicelui Băncii Mondiale.

Prin urmare, pe baza criteriilor menționate anterior, Turcia a fost identificată ca singura țară reprezentativă posibilă.

(77)

Singura parte care a făcut observații – solicitanții – au sprijinit această alegere. În absența oricăror observații contrare utilizării Turciei ca țară reprezentativă, Comisia și-a confirmat constatările cu privire la țara reprezentativă și a construit valoarea normală pe baza datelor din Turcia.

(78)

Pentru a stabili valoarea normală construită, Comisia a aplicat următoarea metodologie. În primul rând, a stabilit costurile de producție nedistorsionate. Apoi, Comisia a înmulțit factorii de utilizare observați la nivelul procesului de producție al producătorului-exportator cooperant pentru materiale, forță de muncă și electricitate cu costurile unitare nedistorsionate observate în țara reprezentativă Turcia.

(79)

În alt doilea rând, Comisia a adăugat la costurile de fabricație identificate mai sus costurile VAG și profitul societății turce Ak-Kim Kimya Sanayi Ve Ticaret Anonim Sirketi’s (denumită în continuare „Ak-kim”). Ak-kim a fost singura societate producătoare de peroxosulfați din țara reprezentativă pentru care au fost disponibile date publice în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Prin urmare, în absența oricăror observații din partea părților interesate, Ak-kim a fost considerată o societate adecvată pentru determinarea unui cuantum nedistorsionat și rezonabil al costurilor VAG și al profitului pentru calcularea valorii normale.

(80)

Pe baza celor de mai sus, pentru producătorul-exportator cooperant, Comisia a construit valoarea normală pe tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(81)

În notele din 15 ianuarie și din 6 mai, Comisia a declarat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, avea intenția să utilizeze următoarele surse:

(82)

Tabelul de mai jos rezumă factorii de producție utilizați în calcule, împreună cu codurile SA corespunzătoare și valorile unitare preluate din GTA sau din bazele de date din Turcia, inclusiv taxele de import și costurile de transport.

Tabelul 1

Factori de producție

(83)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import și costurile de transport. Importurile din RPC au fost excluse, având în vedere distorsiunile semnificative existente în această țară, astfel cum s-a stabilit la punctul 3.1.2 de mai sus. După excluderea RPC, importurile din alte țări terțe au rămas reprezentative, variind între 48 % și 100 % din totalul volumelor importate în Turcia.

(84)

În ceea ce privește taxele de import, Comisia a constatat că Turcia a importat materiile prime relevante din peste 70 de țări, cu un nivel diferit al taxelor la import și cu diferențe semnificative în privința volumelor. Prin urmare, și având în vedere faptul că într-o anchetă de reexaminare nu este necesar să se calculeze o marjă exactă de dumping, ci mai curând să se stabilească probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului, Comisia a calculat taxele de import pentru fiecare materie primă pe baza volumelor reprezentative ale importurilor dintr-un număr limitat de țări, care au reprezentat, pentru majoritatea materiilor prime, aproape totalitatea importurilor și nu mai puțin de 90 % din totalul importurilor.

(85)

Comisia a exprimat costurile de transport suportate de producătorul-exportator cooperant pentru aprovizionarea cu materii prime sub forma unui procent din costul efectiv al materiilor prime respective și a aplicat apoi același procent la costul nedistorsionat al acelorași materii prime, pentru a obține costul de transport nedistorsionat. Comisia a considerat că, în contextul prezentei anchete, s-ar putea folosi, în mod rezonabil, raportul dintre costul materiei prime și costurile de transport raportate de producătorul-exportator drept indicație pentru estimarea costurilor nedistorsionate ale materiilor prime atunci când sunt livrate la fabrica societății.

(86)

Institutul de Statistică al Turciei publică informații detaliate privind salariile din diferite sectoare economice ale Turciei. Comisia a utilizat salariile raportate în sectorul de producție pentru 2016, pentru activitatea economică C.20 (Fabricarea substanțelor și a produselor chimice) (59) conform clasificării NACE Rev.2 (60). Valoarea lunară medie din 2016 a fost ajustată în mod corespunzător în funcție de inflație, utilizând indicele prețurilor producției interne (61) publicat de Institutul de Statistică al Turciei.

(87)

Prețul energiei electrice pentru utilizatorii industriali din Turcia este publicat de Institutul de Statistică al Turciei în comunicatele sale de presă periodice. Comisia a utilizat datele privind prețurile energiei electrice pentru utilizatorii industriali în tranșa corespunzătoare de consum, exprimată în Kuruș/kWh (62) astfel cum au fost publicate la 26 martie 2019 (acoperind perioada anchetei de reexaminare) (63).

(88)

Aburii nu sunt comercializați la nivel transfrontalier și nu dispun de un cod SA. Prin urmare, pentru a stabili valoarea nedistorsionată a aburilor, Comisia a calculat mai întâi procentajul pe care îl reprezintă aburii în totalul factorilor de producție rămași și apoi a aplicat acest procentaj la costul total nedistorsionat al acelorași factori de producție.

(89)

Comisia a urmat aceeași metodologie pentru alte costuri directe care, împreună, reprezintă aproximativ 2 % din valoarea totală a factorilor de producție raportați de producătorul-exportator.

(90)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată a cheltuielilor generale de producție, Comisia a utilizat procentul de cheltuieli generale de producție reprezentat de cheltuielile generale de producție în structura de cost a producătorului-exportator cooperant. Mai precis, Comisia a exprimat mai întâi cheltuielile generale de producție reale ale producătorului-exportator cooperant ca procent din costul total de producție efectiv. Apoi, a aplicat același procent asupra valorii nedistorsionate a costului de producție, pentru a obține o valoare nedistorsionată a cheltuielilor generale de producție. Comisia a considerat că această abordare este rezonabilă în acest caz, întrucât nu erau disponibile date publice privind costurile generale de producție suportate de producătorul turc selectat pentru costurile VAG și profit (a se vedea considerentul 91), iar cuantumul calculat astfel reflectă factorii de producție reali utilizați de către fiecare producător-exportator, cuantumul fiind apoi înmulțit cu costul nedistorsionat al producției utilizând țara reprezentativă adecvată.

(91)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) al patrulea paragraf din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”.

(92)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată pentru costurile VAG și profit, Comisia a utilizat datele financiare ale singurei societăți turce care fabrică produsul care face obiectul reexaminări - Ak-Kim Kimya Sanayi Ve Ticaret Anonim Sirketi - astfel cum au fost raportate în baza de date Orbis (64). Pe baza informațiilor disponibile privind societatea, majoritatea activității comerciale a vizat produsul care face obiectul reexaminării, iar pe baza informațiilor din situațiile financiare, în această perioadă nu au avut loc evenimente extraordinare care să necesite o ajustare a datelor raportate.

(93)

Drept urmare, următoarele elemente au fost adăugate la costul nedistorsionat de producție:

(94)

Pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare, producătorul-exportator cooperant a vândut doar volume nesemnificative în Uniune. Din acest motiv, s-a considerat că prețurile nu sunt reprezentative. Prin urmare, Comisia nu a considerat aceste vânzări drept o bază fiabilă pentru stabilirea unui preț de export în sensul calculării dumpingului.

(95)

În conformitate cu datele raportate de Comext, în principiu toate importurile din RPC către Uniune efectuate în perioada anchetei de reexaminare au provenit de la exportatorul despre care s-a constatat că nu a practicat dumpingul în ancheta inițială (65) și care nu face obiectul reexaminării actuale.

(96)

Astfel, în conformitate cu metodologia utilizată în cadrul reexaminării anterioare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a efectuat o comparație între prețul de export practicat de producătorul-exportator cooperant către țări terțe (66) și valoarea normală pentru analiza probabilității reapariției dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(97)

Pentru a asigura o comparație echitabilă între valoarea normală și prețurile de export practicate față de restul lumii, Comisia a operat ajustări pentru a ține seama, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, de diferențele care influențează prețurile și comparabilitatea acestora. Comisia a ajustat prețurile de vânzare la export FOB pentru a ține seama de cheltuielile de transport intern, costurile de manipulare și de încărcare, costurile de ambalare, comisioanele bancare și costurile de creditare, în timp ce prețurile de vânzare CIF au fost ajustate, în plus, pentru a ține cont de costurile de asigurare maritimă și transport.

(98)

Întrucât producătorul-exportator a plătit TVA integrală pentru vânzările sale la export, Comisia a ajustat valoarea normală construită cu TVA integrală.

(99)

Comisia a stabilit că producătorul cooperant a efectuat vânzări către toate țările terțe la prețuri care sunt cu peste 20 % sub valoarea normală.

(100)

În RPC, există 15 producători de produs care face obiectul reexaminării. În cererea de reexaminare, pe baza unei informații din surse interne (67), solicitanții au estimat că în China există o supracapacitate de minimum 75 000 de tone pe an (68). Având în vedere capacitatea sa de producție de o asemenea amploare, China ar putea, în mod individual, să acopere consumul total al Uniunii, care a fost estimat între 35 000 și 45 000 de tone pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare.

(101)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că China se numără printre cei mai mari producători de peroxosulfați din lume și deține o capacitate neutilizată semnificativă, care ar putea fi exportată cu ușurință către Uniune, în cazul abrogării măsurilor.

(102)

În plus, piața Uniunii, datorită dimensiunii sale relativ mari și a consumului în constantă creștere, astfel cum se menționează la punctul 5.2, rămâne atractivă pentru producătorii-exportatori chinezi.

(103)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că este probabil ca dumpingul să reapară în cazul în care s-ar permite ca măsurile antidumping să expire. În special, nivelul valorilor normale stabilite pentru China, nivelul prețurilor de export practicate de producătorul cooperant pe piețele țărilor terțe, atractivitatea pieței Uniunii și disponibilitatea unei capacități de producție semnificative în RPC indică o probabilitate mare de reapariție a dumpingului în cazul abrogării măsurilor actuale.

(104)

Peroxosulfații sunt fabricați de doi producători din Uniune. Ei constituie 100 % din producția totală a Uniunii în cursul PAR. Ambii producători au sprijinit cererea de reexaminare și au cooperat la anchetă.

(105)

Cele două societăți constituie industria din Uniune, în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază și vor fi denumite în continuare „industria din Uniune”.

(106)

Pentru a proteja confidențialitatea în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază, informațiile referitoare la cei doi producători din Uniune sunt prezentate sub formă de indici sau intervale.

(107)

Informații privind importurile au fost analizate la nivelul codului NC pentru cele trei tipuri principale de produs similar, persulfat de amoniu, persulfat de sodiu, persulfat de potasiu, la nivelul codului TARIC pentru al patrulea rând, peroximonosulfatul de potasiu. Analiza importurilor a fost completată cu date colectate în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(108)

Consumul la nivelul Uniunii a fost stabilit pe baza volumului de vânzări al industriei din Uniune pe piața Uniunii, a datelor de la Eurostat privind importurile, la nivelul codurilor NC și TARIC. Respectivele volume de vânzări au făcut obiectul unor verificări încrucișate și au fost actualizate, la nevoie, cu privire la producătorii din Uniune.

(109)

În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul

(110)

Consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 8 % în cursul perioadei examinate.

(111)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 95 de mai sus, aproape toți importatorii din RPC provin dintr-o societate despre care s-a constatat că nu au practicat dumpingul în ancheta inițială. Având în vedere că importurile vizate de măsuri sunt nesemnificative (cotă de piață sub 1 %), Comisia a considerat că prețurile nu erau reprezentative. Prin urmare, Comisia a concluzionat că evoluția prețurilor importurilor care fac obiectul unui dumping nu poate fi analizată. Din același motiv, nu a fost posibil să se calculeze subcotarea prețurilor acestor importuri.

(112)

Volumul importurilor, prețurile și cota de piață din alte țări, precum și în ceea ce privește importurile din China care nu fac obiectul unui dumping, din perioada examinată sunt prezentate în tabelul de mai jos. Din motive de confidențialitate, astfel cum se explică în considerentul 106 de mai sus, cifrele privind cota de piață și volumele de import din China care nu au făcut obiectul unui dumping sunt prezentate sub formă de indici.

Tabelul 3

Importurile din alte țări terțe și importurile din China care nu au făcut obiectul unui dumping

(113)

Volumele importurilor din alte țări terțe (inclusiv importurile din China care nu au făcut obiectul unui dumping) pe piața Uniunii au crescut cu aproximativ 25 % în cursul perioadei examinate, iar prețul mediu a crescut cu aproximativ 6 % în aceeași perioadă. Cota de piață a altor țări terțe (inclusiv importurile din China care nu fac obiectul unui dumping) a crescut, de asemenea, cu aproximativ 16 % în aceeași perioadă. În același timp, prețurile industriei din Uniune au crescut, în medie, cu 5 % astfel cum se menționează în considerentul 124 de mai jos.

(114)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care au făcut obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a inclus evaluarea tuturor factorilor și indicilor economici care au influențat situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(115)

În perioada examinată, producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție corespunzătoare industriei Uniunii au evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

(116)

Rezultă că a existat o creștere modestă a capacității de producție (cu 2 %‐4 %), dar volumul producției și gradul de utilizare a capacității au rămas stabile.

(117)

În cursul perioadei examinate, vânzările în Uniune realizate de către industria Uniunii au evoluat după cum urmează:

Tabelul 5

(118)

Vânzările industriei din Uniune pe piața Uniunii au rămas stabile pe parcursul perioadei examinate. Cu toate acestea, industria din Uniune a pierdut, treptat, 7 % din cota de piață pe parcursul aceleiași perioade, în timp ce consumul din Uniune a crescut cu 8 %.

(119)

În cursul perioadei examinate, gradul de ocupare a forței de muncă și productivitatea la nivelul industriei Uniunii au evoluat după cum urmează:

Tabelul 6

(120)

Gradul de ocupare a forței de muncă a crescut pe tot parcursul perioadei examinate, creșterea fiind de 3 %. Productivitatea forței de muncă a producătorilor din Uniune, măsurată ca producție (tone) pe salariat pe an, a rămas stabilă în cursul perioadei examinate. Acest lucru s-a datorat în parte eforturilor depuse, în anii precedenți, de industria Uniunii pentru a răspunde presiunii create de importurile din RPC care au făcut obiectul unui dumping la momentul respectiv, crescând deja productivitatea la un nivel înalt înaintea perioadei examinate.

(121)

Creșterea consumului în Uniune a fost de 8 puncte procentuale în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, industria din Uniune nu a putut beneficia de această creștere modestă a consumului, întrucât a continuat să piardă cotă de piață în cursul perioadei examinate.

(122)

Pe parcursul perioadei examinate, nivelul stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion a evoluat după cum urmează:

Tabelul 7

(123)

Deși nivelul stocurilor finale ale industriei din Uniune a crescut între 2015 și PAR, el rămâne relativ scăzut în raport cu nivelul de producție.

(124)

Pe parcursul perioadei examinate, prețurile de vânzare unitare medii practicate față de clienții neafiliați din Uniune și costul mediu de producție unitar al producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

(125)

În perioada examinată, costurile industriei din Uniune au crescut cu 3-5 %. În același timp, prețurile practicate de industria din Uniune au crescut cu 4-6 %, astfel încât aceasta a fost în măsură să acopere creșterea costurilor prin creșterea prețurilor sale.

(126)

Comisia a stabilit rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. În cursul perioadei examinate, rentabilitatea industriei Uniunii a fluctuat între cel mai scăzut nivel, de 6-8 %, înregistrat în 2016 și cel mai înalt nivel, de 8-10 %, înregistrat în 2017 și a rămas sub profitul-țintă stabilit în ancheta inițială (și anume 12 %).

(127)

În cursul perioadei examinate, fluxul de lichidități al industriei Uniunii a crescut cu 3 %, în timp ce nivelul investițiilor a rămas stabil.

(128)

În perioada cuprinsă între 2015 și perioada anchetei de reexaminare, randamentul investițiilor, definit drept profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor, a crescut cu 10 %. Pe parcursul aceleiași perioade, nivelul salariului mediu a crescut ușor, urmând aceeași tendință ca și costul unitar de producție.

(129)

Astfel cum s-a explicat mai sus, nu au existat importuri din RPC care să facă obiectul unui dumping pe parcursul perioadei examinate și, prin urmare, dimensiunea marjei de dumping nu a putut fi evaluată.

(130)

În cursul perioadei examinate, industria Uniunii a arătat semne de redresare în urma practicilor de dumping anterioare. Producția Uniunii, gradul de utilizare a capacității, vânzările și investițiile Uniunii au rămas stabile, în timp ce fluxul de lichidități și randamentul investițiilor au înregistrat o evoluție pozitivă. Industria din Uniune chiar a crescut ușor gradul de ocupare a forței de muncă în cursul perioadei examinate. Astfel, cu toate că volumele vânzărilor nu au urmat creșterea cererii de pe piața Uniunii - întrucât acestea au rămas stabile în perioada examinată - Comisia a concluzionat că industria din Uniune s-a redresat în urma practicilor de dumping din trecut.

(131)

Situația industriei din Uniune s-a îmbunătățit în perioada examinată. Majoritatea indicatorilor de prejudiciu au arătat o tendință pozitivă sau stabilă. Faptul că industria din Uniune a beneficiat de pe urma măsurilor este ilustrat, printre altele, de nivelul ridicat de utilizare a capacității, precum și de creșterea fluxului de numerar și a randamentului investițiilor. Importurile din RPC prezente pe piața Uniunii provin de la unicul producător chinez despre care s-a constatat că nu a practicat dumpingul în ancheta inițială. Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii nu a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază în perioada anchetei de reexaminare.

(132)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat apoi probabilitatea reapariției unui prejudiciu important, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping împotriva RPC.

(133)

Au fost analizate următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC, atractivitatea pieței Uniunii, inclusiv considerații privind existența măsurilor anti-dumping și compensatorii privind peroxosulfatul în alte țări terțe, comportamentul în materie de prețuri al producătorilor-exportatori chinezi pe piețele altor țări terțe și efectul asupra situației industriei din Uniune.

(134)

RPC este, de departe, cel mai mare exportator la nivel mondial al produsului care face obiectul reexaminării. UE a fost a treia cea mai importantă piață de export a RPC, din punct de vedere al valorii totale a exporturilor efectuate în perioada anchetei de reexaminare (69).

(135)

Astfel cum se explică la considerentele 100-101 de mai sus, producătorii din RPC dispun de capacități considerabile de producție și o capacitate de producție neutilizată estimată semnificativă, care depășește cu mult consumul total al Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(136)

Piața Uniunii este cel mai mare importator din lume al produsului care face obiectul reexaminării (70). De asemenea, astfel cum se arată în tabelul 1 de mai sus, consumul la nivelul Uniunii de produs în cauză a crescut cu 8 % între 2015 și PAR. Aceasta indică faptul că, în Uniune, consumul rămâne ridicat și continuă să crească. Piața Uniunii, datorită dimensiunii sale relativ mari și a consumului în constantă creștere, rămâne atractivă pentru producătorii-exportatori chinezi.

(137)

În plus, măsuri de apărare comercială împotriva exportării produsului care face obiectul reexaminării sunt în vigoare în alte țări terțe precum SUA și India, ceea ce face mai dificil exportul către aceste piețe de către producătorii-exportatori chinezi și crește atractivitatea pieței Uniunii, către care pot fi redirecționate aceste exporturi.

(138)

Un alt element care demonstrează atractivitatea pieței Uniunii este strategia de preț a producătorilor-exportatori chinezi. În acest context, a fost efectuată o analiză pe baza unei comparații între prețurile de vânzare practicate de producătorii din Uniune și prețurile franco fabrică practicate de producătorul chinez cooperant către țări terțe, aduse la nivelul CIF prin adăugarea cheltuielilor de transport și de asigurare în Uniune și ajustate pentru a ține seama de costurile ulterioare importului și de taxele convenționale. Aceste calcule au arătat că, atunci când sunt comparate la același nivel, prețurile de export chineze sunt cu 26 % mai mici decât prețurile de vânzare practicate de producătorii din Uniune. Aceeași analiză a fost efectuată pe baza tuturor prețurilor de export chineze către țări terțe (exclusiv Uniunea) raportate în Atlasul comercial mondial. Aceste calcule au arătat că, atunci când sunt comparate la același nivel, prețurile de export chineze sunt cu 18 % mai mici decât prețurile de vânzare practicate de producătorii din Uniune. Prin urmare, se poate preconiza în mod rezonabil că importurile din China vor intra pe piața Uniunii la prețuri mai mici decât cele percepute de industria din Uniune, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(139)

Având în vedere capacitatea neutilizată importantă din RPC, atractivitatea pieței Uniunii și comportamentul în materie de prețuri al producătorilor-exportatori chinezi, astfel cum s-a prezentat pe scurt în considerentele 134-138 de mai sus, există probabilitatea ca, într-un termen scurt, să fie deja disponibile, la prețuri mici, volume semnificative de peroxosulfați în vederea vânzării/redirecționării către Uniune, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(140)

Prin urmare, este probabil că industria din Uniune, care este în prezent capabilă să satisfacă cererea Uniunii, va suferi pierderi în ceea ce privește volumul vânzărilor și cota de piață pe piața Uniunii.

(141)

Pentru a evalua impactul probabil asupra industriei din Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, Comisia a analizat ce s-ar putea întâmpla cu prețurile de vânzare, volumul vânzărilor și rentabilitatea industriei din Uniune, în cazul în care importurile chineze la prețuri scăzute ar intra pe piața Uniunii în cantități semnificative.

(142)

În acest sens, se reamintește că, atunci când măsurile au expirat între 2002 și 2007, importurile din China care fac obiectul unui dumping au crescut de la 200 de tone în 2001 până la aproape 9 000 de tone în 2006, fapt care a determinat o scădere a prețurilor, pierderea cotei de piață, precum și o scădere semnificativă a rentabilității industriei din Uniune.

(143)

Pe baza experienței anterioare și a situației concurențiale actuale a industriei din Uniune, Comisia a examinat care ar fi impactul asupra indicatorilor de prejudiciu în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Prin urmare, Comisia a efectuat o simulare pe baza următoarelor premise:

(144)

Simularea a arătat că o expirare a măsurilor ar duce la o scădere cu aproximativ 13 % a volumului vânzărilor industriei din Uniune după un an și cu 20 % după doi ani, precum și o scădere cu aproximativ 15 % a prețului vânzărilor industriei din Uniune. Prin urmare, cifrele privind rentabilitatea s-ar deteriora de la nivelurile actuale la o situație aproape de pierderi pentru industria din Uniune după un an și la o situație deficitară după doi ani.

(145)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că abrogarea măsurilor privind importurile din RPC ar conduce, cel mai probabil, la reapariția unui prejudiciu important pentru industria Uniunii într-o perioadă scurtă de timp.

(146)

În considerentul 144 de mai sus s-a concluzionat că situația industriei din Uniune ar suferi, probabil, o deteriorare gravă în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping. În consecință, menținerea măsurilor ar fi avantajoasă pentru industria din Uniune, deoarece producătorii din Uniune ar trebui să fie capabili să își mențină volumul vânzărilor, cota de piață, rentabilitatea și situația lor economică în general pozitivă. Prin contrast, suprimarea măsurilor ar putea amenința viabilitatea industriei din Uniune, deoarece există motive să se preconizeze o reorientare a importurilor chineze către piața Uniunii la prețuri de dumping și în cantități considerabile care ar provoca o reapariție a prejudiciului.

(147)

Niciunul dintre utilizatorii contactați nu a furnizat un răspuns la chestionar. Cu toate acestea, un utilizator, Wacker Chemie AG, a transmis un document prin care a susținut că măsurile ar trebui să înceteze din diverse motive, care sunt abordate mai jos.

(148)

În primul rând, utilizatorul a afirmat că industria din Uniune a înregistrat o evoluție pozitivă în pofida importurilor semnificative din China și a importurilor importante din alte surse, efectuate la prețuri comparabile/adesea în scădere. Prin urmare, industria din Uniune ar trebui să fie în măsură să reziste la o concurență suplimentară din partea importurilor din China. În al doilea rând, Wacker Chemie a declarat că producătorii din Uniune au fost în măsură să-și crească prețurile pe piața UE, indiferent de scăderile costurilor de producție. În cele din urmă, eliminarea măsurilor ar spori concurența pe piață precum și ar afecta posibilitatea de a achiziționa peroxosulfați la prețuri concurențiale din toate sursele.

(149)

Astfel cum s-a menționat la punctul 4.7 de mai sus, Comisia a concluzionat că industria din Uniune nu a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei anchetei de reexaminare și că industria din Uniune și-a crescut prețurile de vânzare în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, creșterea respectivă a prețului de vânzare a fost legată de o creștere echivalentă a costului de producție (a se vedea considerentul 125). În ceea ce privește prețurile de import și volumele importurilor din RPC, Comisia a reamintit că, practic, toate importurile din RPC către Uniune au provenit de la exportatorul despre care s-a constatat că nu a practicat dumpingul în ancheta inițială și care nu face obiectul prezentei reexaminări. În plus, importurile din alte țări terțe au fost efectuate la prețuri comparabile cu prețurile practicate de industria din Uniune și au urmat o tendință crescătoare, mai curând decât o tendință descrescătoare. Ancheta a arătat, de asemenea, că, date fiind natura produsului și numărul mai mare de surse de aprovizionare disponibile pe piață, utilizatorii pot să schimbe furnizorii cu ușurință. Prin urmare, Comisia a respins afirmațiile utilizatorului.

(150)

În plus, ancheta inițială a arătat că impactul produsului care face obiectul reexaminării asupra costurilor produselor din aval este mai degrabă marginal și că efectul taxei antidumping a fost neglijabil (71). Utilizatorii nu au furnizat nicio informație care ar invalida concluziile anchetelor anterioare potrivit cărora impactul taxei asupra activității lor ar fi marginal.

(151)

Niciunul dintre importatorii contactați nu a importat volume semnificative de produs care face obiectul reexaminării, prin urmare nu li s-a cerut să furnizeze răspunsuri la chestionar. Niciunul dintre importatorii care s-au făcut cunoscuți Comisiei la începutul reexaminării nu a furnizat observații.

(152)

Ancheta a confirmat faptul că importatorii pot cumpăra cu ușurință din diverse surse care sunt disponibile în prezent pe piață, în special de la industria din Uniune, de la exportatorii din SUA și de la exportatorul chinez care vinde la prețuri care nu fac obiectul unui dumping. Comisia a constatat în ancheta inițială că proporția importurilor de peroxosulfați a reprezentat între 0,03 % și 1,3 % din cifra totală de afaceri a importatorilor (72). Prin urmare, în absența oricăror dovezi care să invalideze această constatare și având în vedere că importurile de produs care face obiectul reexaminării au fost nesemnificative în perioada anchetei de reexaminare, Comisia a concluzionat că importatorii nu ar fi afectați în mod disproporționat de măsuri.

(153)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a evaluat diferitele interese concurente și a acordat o atenție deosebită necesității de a proteja industria din Uniune împotriva reapariției probabile a prejudiciului. În absența oricăror dovezi care să invalideze constatările din ancheta inițială, Comisia a concluzionat că importatorii și utilizatorii nu sunt afectați într-o proporție atât de semnificativă încât menținerea măsurilor ar fi în mod clar disproporționată. Având în vedere cele menționate mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva menținerii actualelor măsuri antidumping.

(154)

La 8 noiembrie 2019, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină măsurile antidumping în vigoare (denumită în continuare „comunicarea constatărilor finale”) și a invitat părțile să transmită observații. Comisia nu a primit nicio observație de la părțile interesate prin care să se prezinte obiecții cu privire la constatările făcute.

(155)

Observațiile prezentate de părțile interesate au fost analizate de Comisie și au fost luate în considerare, după caz.

(156)

Din cele de mai sus rezultă că ar trebui menținute măsurile antidumping aplicabile peroxosulfaților originari din China.

(157)

Pentru a reduce la minimum riscurile de eludare ca urmare a diferenței mari dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării corecte a taxelor antidumping individuale. Societățile care fac obiectul taxelor antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă ar trebui să facă obiectul taxei antidumping aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(158)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice nivelurile individuale ale taxei antidumping la importuri, ea nu ar trebui să fie singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre ar trebui să își efectueze verificările obișnuite și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a se asigura că aplicarea ulterioară a taxei este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(159)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei mai scăzute cresc semnificativ în volum, în special după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare în configurația schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe, poate fi deschisă o anchetă antieludare, cu condiția să fie îndeplinite condițiile necesare. O astfel de anchetă poate, printre altele, examina necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxelor și, prin urmare, instituirea unei taxe la scară națională.

(160)

În cazul în care o întreprindere care dispune de un nivel individual al taxei antidumping își modifică, ulterior, denumirea entității, ea poate solicita continuarea aplicării nivelului respectiv. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (73). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei aplicabile. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu afectează dreptul său de a beneficia de nivelul taxei aplicabile acesteia, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicată o notificare privind schimbarea denumirii.

(161)

Având în vedere articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (74), în cazul rambursării unei sume ca urmare a unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(162)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,

(1)

În conformitate cu articolul 51 alineatul (2) din acord, Comitetul pentru transporturi terestre Comunitate/Elveția (în continuare „Comitetul mixt”) asigură monitorizarea și aplicarea dispozițiilor acordului și pune în aplicare clauzele de adaptare și de revizuire menționate la articolele 52 și 55 din acord.

(2)

În conformitate cu articolul 52 alineatul (4) din acord, Comitetul mixt adoptă, printre altele, deciziile privind revizuirea anexei 1 pentru a încorpora, atunci când este necesar și pe bază de reciprocitate, modificările intervenite în legislația în cauză sau decide în privința oricăror altor măsuri care vizează garantarea bunei funcționări a acordului.

(3)

Decizia nr. 1/2013 a Comitetului mixt (1) prevede recunoașterea, pe bază de reciprocitate, a certificatelor de siguranță ale întreprinderilor feroviare eliberate de autoritățile naționale de siguranță ale unui stat membru sau ale Elveției, în conformitate cu Directiva 2004/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2). Aceasta prevede și recunoașterea, pe bază de reciprocitate, a declarațiilor de conformitate CE, de adecvare pentru utilizare și de verificare, a certificatelor de verificare CE, a autorizațiilor de punere în funcțiune a subsistemelor, a vehiculelor și a tipului de vehicul, precum și a organismelor notificate în temeiul Directivei 2008/57/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3).

(4)

Directiva (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului (4) stabilește noi cerințe pentru introducerea pe piață a elementelor constitutive de interoperabilitate, a subsistemelor și a vehiculelor feroviare. Directiva (UE) 2016/798 a Parlamentului European și a Consiliului (5) stabilește noi cerințe pentru eliberarea certificatelor unice de siguranță pentru întreprinderile feroviare. De asemenea, ele alocă noi funcții Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate (denumită în continuare „agenția”). În special, agenția este responsabilă de emiterea autorizațiilor deintroducere pe piață a vehiculelor și a autorizațiilor de tip ale vehiculelor, în conformitate cu articolele 21 și 24 din Directiva (UE) 2016/797 (în continuare „autorizații UE pentru vehicule”), precum și de emiterea unui certificat unic de siguranță în conformitate cu articolul 10 din Directiva (UE) 2016/798 (în continuare „certificate unice de siguranță”). Directivele trebuie transpuse de statele membre până la 16 iunie 2019 cel târziu sau, în cazul statelor membre care au notificat Comisia și agenția în acest sens, până la 16 iunie 2020 cel târziu. Directivele 2004/49/CE și 2008/57/CE se abrogă și se înlocuiesc cu Directivele (UE) 2016/797 și (UE) 2016/798 începând cu 16 iunie 2020.

(5)

În plus, Elveția intenționează să aplice dispoziții legale echivalente Directivelor (UE) 2016/797 și (UE) 2016/798. Prin urmare, este necesar să se includă în acord noile dispoziții de fond din Directivele (UE) 2016/797 și (UE) 2016/798, prin revizuirea anexei 1 la aceasta.

(6)

Acordul în forma sa actuală nu prevede posibilitatea ca instituțiile sau organismele Uniunii Europene să exercite competențe în Elveția și nici nu conferă Comitetului mixt competența de a modifica acordul în acest sens. În așteptarea unei modificări a acordului prin aplicarea procedurilor aplicabile, este necesar să se prevadă dispoziții tranzitorii pentru menținerea fluidității traficului feroviar între Elveția și Uniunea Europeană. În acest scop, ar trebui să se clarifice faptul că respectarea cerințelor aplicabile privind siguranța și interoperabilitatea în Elveția poate fi stabilită printr-o combinație între un certificat unic de siguranță sau o autorizație UE pentru vehicule emisă de agenție, pe de o parte, și o verificare de către Elveția a respectării normelor naționale elvețiene, pe de altă parte. Agenția, în ceea ce privește emiterea certificatelor unice de siguranță sau a autorizațiilor UE pentru vehicule, ar trebui să ia în considerare, ca dovadă, evaluarea efectuată de Elveția în scopul emiterii de certificate de siguranță sau de autorizații pentru vehicule pentru rețeaua feroviară elvețiană, a cerințelor din legislația elvețiană corespunzătoare legislației relevante a Uniunii Europene.

(7)

Certificatele CE și declarațiile CE stabilite în temeiul Directivei (UE) 2016/797 ar trebui să fie recunoscute reciproc.

(8)

Pentru a limita povara administrativă, este oportun să li se permită solicitanților să solicite simultan un certificat unic de siguranță sau autorizație UE pentru vehicule eliberate de agenție și să se permită verificare de către Elveția a respectării normelor sale naționale. În același scop, este oportun să se permită solicitanților să utilizeze în acest scop ghișeul unic menționat la articolul 12 din Regulamentul (UE) 2016/796 al Parlamentului European și al Consiliului (6). Accesul la ghișeul unic ar trebui acordat Elveției, iar agenția și Elveția ar trebui să coopereze în măsura în care este necesar pentru punerea în aplicare a prezentei decizii.

(9)

Normele naționale menționate la articolul 13 alineatul (2) din Directiva (UE) 2016/797 și la articolul 8 alineatul (2) din Directiva (UE) 2016/798, aplicabile emiterii certificatelor de siguranță și autorizațiilor pentru vehicule pe teritoriul Elveției (în continuare „norme naționale”) ar trebui notificate în vederea publicării prin intermediul sistemului informatic menționat la articolul 27 din Regulamentul (UE) 2016/796. Domeniile în care se aplică normele naționale elvețiene ar trebui enumerate în anexa 1 la acord.

(10)

Elveția și Uniunea Europeană s-au angajat să elimine normele naționale care nu sunt necesare și care reprezintă un obstacol în calea interoperabilității și a fluidității circulației feroviare între Elveția și Uniunea Europeană. Anumite norme naționale elvețiene enumerate în anexa 1 la acord ar putea fi incompatibile cu specificațiile tehnice de interoperabilitate și ar trebui revizuite înainte de 31 decembrie 2020 în vederea eliminării, modificării sau menținerii lor.

(11)

Decizia nr. 1/2013 a Comitetului mixt ar trebui abrogată. Cu toate acestea, având în vedere că, în conformitate cu Directivele (UE) 2016/797 și (UE) 2016/798, anumite state membre nu vor fi transpus aceste directive decât la 16 iunie 2020, articolul 2 alineatul (1) și articolul 3 alineatul (1) din decizia respectivă a Comitetului mixt ar trebui să se aplice în continuare până la data respectivă, în ceea ce privește statele membre în cauză.

(12)

Declarațiile de conformitate CE, de adecvare pentru utilizare și de verificare, certificatele de verificare CE și autorizațiile de punere în funcțiune a subsistemelor, a vehiculelor și a tipurilor de vehicule, precum și certificatele de siguranță recunoscute în conformitate cu Decizia nr. 1/2013 ar trebui să fie recunoscute în continuare în condițiile în care au fost eliberate.

(13)

Dispozițiile tranzitorii ale prezentei decizii ar trebui să se aplice până la 31 decembrie 2020, în așteptarea modificării acordului în sensul extinderii la rețeaua feroviară elvețiană a rolului agenției în domeniul certificatelor de siguranță și al autorizațiilor pentru vehicule. Comitetul mixt ar trebui să ia în considerare prelungirea perioadei de aplicare a măsurilor tranzitorii după 31 decembrie 2020, în cazul în care este probabil ca dispozițiile legale echivalente cu Regulamentul (UE) 2016/796 și cu Directivele (UE) 2016/797 și (UE) 2016/798 să nu se aplice până la 31 decembrie 2020,

„(1)

Cazeinele și/sau cazeinatele care intră în compoziția produsului nu sunt considerate proteine din lapte decât în cazul în care produsul nu conține alte componente de origine lactică.

Grăsimea din lapte, conținută în produse, cu un procent de sub 1 % și lactoza, cu un procent de sub 1 % din greutate, nu sunt considerate ca fiind alte componente de origine lactică.

În momentul îndeplinirii formalităților vamale, cel interesat este obligat să indice în declarația prevăzută în acest scop: singurul ingredient lactic: cazeină/cazeinată, dacă este cazul.

(2)

Conținutul de amidon sau fecule în produs (în aceeași stare), produsele acestora de degradare – inclusiv toți polimerii de glucoză – și eventual glucoza prezentă, stabilite pe baza glucozei și exprimate în amidon (substanță uscată, puritate 100 %; factor de conversie a glucozei în amidon: 0,9).

Cu toate acestea, glucoza este luată în calculul de mai sus doar în cazul în care procentul acesteia depășește cantitatea de fructoză, în condițiile în care un amestec de glucoză și de fructoză este declarat (sub orice formă) și/sau se află prezent în produsul respectiv.

(3)

Conținutul de zaharoză în produs (în aceeași stare), care se adaugă la zaharoza ce rezultă din calculul oricărui amestec de glucoză și de fructoză (suma aritmetică a cantităților celor două tipuri de zahăr înmulțită cu 0,95), care va fi declarat (sub orice formă) și/sau care se găsește în produsul respectiv.

Cu toate acestea, glucoza este luată în calculul de mai sus în cazul în care conținutul său, în greutate, este egal cu conținutul de fructoză, în condițiile în care aceasta din urmă se află prezentă în cantitate mai mică decât cantitatea de glucoză.”