|
ISSN 1977-0782 |
||
|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 6 |
|
|
||
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 63 |
|
|
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE. |
|
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
ACORDURI INTERNAŢIONALE
|
10.1.2020 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 6/1 |
Informare cu privire la intrarea în vigoare a Acordului dintre Comunitatea Europeană și Consiliul de Miniștri al Republicii Albania privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene
Acordul dintre Comunitatea Europeană și Consiliul de Miniștri al Republicii Albania privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene, semnat la Salzburg la 5 mai 2006, a intrat în vigoare la 12 iulie 2010, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din acord, întrucât ultima notificare a fost depusă la 12 iulie 2010.
|
10.1.2020 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 6/2 |
Informare cu privire la intrarea în vigoare a Acordului dintre Comunitatea Europeană și Republica Armenia privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene
Acordul dintre Comunitatea Europeană și Republica Armenia privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene, semnat la Bruxelles la 9 decembrie 2008, a intrat în vigoare la 12 noiembrie 2009, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din acord, întrucât ultima notificare a fost depusă la 12 noiembrie 2009.
|
10.1.2020 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 6/3 |
Informare cu privire la intrarea în vigoare a Acordului dintre Comunitatea Europeană și Guvernul Republicii Azerbaidjan privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene
Acordul dintre Comunitatea Europeană și Guvernul Republicii Azerbaidjan privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene, semnat la Strasbourg la 7 iulie 2009, a intrat în vigoare la 17 decembrie 2010, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din acord, întrucât ultima notificare a fost depusă la 17 decembrie 2010.
|
10.1.2020 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 6/4 |
Informare cu privire la intrarea în vigoare a Acordului dintre Comunitatea Europeană și Bosnia și Herțegovina privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene
Acordul dintre Comunitatea Europeană și Bosnia și Herțegovina privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene, semnat la Salzburg la 5 mai 2006, a intrat în vigoare la 12 iulie 2010, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din acord, întrucât ultima notificare a fost depusă la 12 iulie 2010.
|
10.1.2020 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 6/5 |
Informare cu privire la intrarea în vigoare a Acordului dintre Comunitatea Europeană și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene
Acordul dintre Comunitatea Europeană și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene, semnat la Luxemburg la 9 iunie 2006, a intrat în vigoare la 25 februarie 2008, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din acord, întrucât ultima notificare a fost depusă la 25 februarie 2008.
|
10.1.2020 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 6/6 |
Informare cu privire la intrarea în vigoare a Acordului dintre Comunitatea Europeană și Guvernul Georgiei privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene
Acordul dintre Comunitatea Europeană și Guvernul Georgiei privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene, semnat la Bruxelles la 3 mai 2006, a intrat în vigoare la 25 februarie 2008, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din acord, întrucât ultima notificare a fost depusă la 25 februarie 2008.
|
10.1.2020 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 6/7 |
Informare cu privire la intrarea în vigoare a Acordului dintre Comunitatea Europeană și Statul Israel privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene
Acordul dintre Comunitatea Europeană și Statul Israel privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene, semnat la Bruxelles la 9 decembrie 2008, a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2009, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din acord, întrucât ultima notificare a fost depusă la 4 noiembrie 2009.
REGULAMENTE
|
10.1.2020 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 6/8 |
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2020/11 AL COMISIEI
din 29 octombrie 2019
de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, în ceea ce privește informațiile referitoare la răspunsul în situații de urgență privind sănătatea
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (1), în special articolul 45 alineatul (4) și articolul 53 alineatul (1),
întrucât:
|
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2017/542 al Comisiei (2) pentru a adăuga anumite cerințe în scopul transmiterii de informații referitoare la răspunsul în situații de urgență privind sănătatea și pentru a include un „identificator unic de formulă” în informațiile suplimentare furnizate pe eticheta unui amestec periculos. Modificările se aplică de la 1 ianuarie 2020, însă importatorii și utilizatorii din aval trebuie să înceapă să se conformeze noilor norme numai în etape, conform unei serii de date calendaristice de conformitate, în funcție de utilizarea pentru care un amestec este introdus pe piață. Prima astfel de dată de conformitate este 1 ianuarie 2020. |
|
(2) |
După adoptarea Regulamentului (UE) 2017/542, au fost formulate mai multe sugestii de redactare în cursul discuțiilor cu autoritățile naționale și cu alte părți interesate în vederea facilitării punerii în aplicare a noilor norme introduse de regulamentul respectiv și a clarificării sensului acestora. Prin urmare, noile norme introduse prin regulamentul respectiv ar trebui modificate pentru a permite o interpretare mai raționalizată a acestora, pentru a îmbunătăți coerența internă și pentru a atenua unele consecințe nedorite care au devenit evidente doar după adoptarea regulamentului respectiv. În special, întrucât este posibil ca identificatorul unic de formulă (IUF) să trebuiască să fie actualizat în mod frecvent, noile norme ar trebui să prevadă ca IUF să fie prezent fie pe eticheta amestecului periculos, fie pe ambalajul său, în imediata apropiere a acesteia. Articolul 31 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 include deja, de asemenea, opțiunea de a plasa toate elementele de etichetare pe ambalaj mai degrabă decât pe o etichetă. În plus, în articolul 29 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 este abordată situația în care un amestec este furnizat fără ambalaj. |
|
(3) |
Pe lângă sugestiile de redactare, autoritățile naționale și alte părți interesate au ridicat anumite probleme în ceea ce privește aplicabilitatea noilor norme introduse prin Regulamentul (UE) 2017/542, de exemplu în legătură cu efectele variabilității ridicate a compoziției amestecului din cauza originii naturale a componenților, cu dificultatea de a cunoaște compoziția exactă a produselor în cazurile care sunt implicate lanțuri de aprovizionare complexe, precum și cu impactul existenței mai multor furnizori de componenți ai amestecului cu aceleași proprietăți tehnice și care prezintă aceleași pericole. După identificarea soluțiilor necesare pentru abordarea acestor aspecte, orice modificare a noilor norme implicată de aplicarea soluțiilor respective va trebui să fie efectuată înainte de prima dată de conformitate la care importatorii și utilizatorii din aval trebuie să înceapă să aplice noile norme în ceea ce privește amestecurile pentru uzul consumatorilor. Prin urmare, este necesară amânarea primei date de conformitate, de la 1 ianuarie 2020 la 1 ianuarie 2021, pentru a permite elaborarea soluțiilor necesare și efectuarea oricăror modificări necesare ale noilor norme. Această amânare nu aduce atingere necesității ca statele membre să dispună de sisteme operaționale în timp util înainte de 1 ianuarie 2021, în scopul de a acorda importatorilor și utilizatorilor din aval suficient timp de pregătire pentru a putea efectua transmiterea informațiilor înainte de această dată. |
|
(4) |
Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 ar trebui modificat în consecință. |
|
(5) |
Data de aplicare a prezentului regulament ar trebui amânată pentru a o alinia cu data de la care se aplică Regulamentul (UE) 2017/542, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 se modifică după cum urmează:
|
1. |
La articolul 25, alineatul (7) se înlocuiește cu următorul text: „(7) În cazul în care, în conformitate cu anexa VIII, transmițătorul creează un identificator unic de formulă, acesta trebuie să fie inclus în informațiile suplimentare de pe etichetă în conformitate cu dispozițiile secțiunii 5 din partea A a anexei respective.” |
|
2. |
La articolul 29 se introduce următorul alineat: „(4a) În cazul în care, în conformitate cu anexa VIII, transmițătorul creează un identificator unic de formulă, transmițătorul poate alege să îl prezinte în alt mod, permis în dispozițiile secțiunii 5 din partea A a anexei respective, în loc de a include identificatorul respectiv în informațiile suplimentare de pe etichetă.” |
|
3. |
Anexa VIII se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament. |
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 ianuarie 2020.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 29 octombrie 2019.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 353, 31.12.2008, p. 1.
(2) Regulamentul (UE) 2017/542 al Comisiei din 22 martie 2017 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, prin adăugarea unei anexe privind informațiile armonizate referitoare la răspunsul în situații de urgență privind sănătatea (JO L 78, 23.3.2017, p. 1).
ANEXĂ
Anexa VIII la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 se modifică după cum urmează:
|
1. |
Partea A se modifică după cum urmează:
|
|
2. |
Partea B se modifică după cum urmează:
|
|
3. |
Partea C se modifică după cum urmează:
|
DIRECTIVE
|
10.1.2020 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 6/15 |
DIRECTIVA DELEGATĂ (UE) 2020/12 A COMISIEI
din 2 august 2019
de completare a Directivei (UE) 2017/2397 a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele pentru competențe și cunoștințele și aptitudinile corespunzătoare, pentru examenele practice, pentru omologarea simulatoarelor și pentru capacitatea din punct de vedere medical
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva (UE) 2017/2397 a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2017 privind recunoașterea calificărilor profesionale în domeniul navigației interioare și de abrogare a Directivelor 91/672/CEE și 96/50/CE ale Consiliului (1), în special articolul 17 alineatele (1) și (4), articolul 21 alineatul (2) și articolul 23 alineatul (6),
întrucât:
|
(1) |
Directiva (UE) 2017/2397 stabilește condițiile și procedurile pentru certificarea calificărilor persoanelor implicate în operarea unei construcții navale care navighează pe căile navigabile interioare ale Uniunii. Certificarea are drept scop facilitarea mobilității, garantarea siguranței navigației și asigurarea protecției vieții omenești și a mediului. |
|
(2) |
Pentru a asigura standarde armonizate minime pentru certificarea calificărilor, Comisia a fost împuternicită să adopte norme detaliate care stabilesc standarde pentru competențe și cunoștințele și aptitudinile corespunzătoare, standarde pentru examinările practice, standarde pentru omologarea simulatoarelor și standarde pentru capacitatea din punct de vedere medical. |
|
(3) |
În conformitate cu articolul 32 din Directiva (UE) 2017/2397, actele delegate ar trebui să facă trimitere la standardele stabilite de Comitetul european pentru elaborarea de standarde privind navigația interioară (denumit în continuare „CESNI”) și să includă textul integral al acestora, cu condiția ca respectivele standarde să fie disponibile și actualizate și să îndeplinească toate cerințele aplicabile stabilite în anexele la directivă și cu condiția ca interesele Uniunii să nu fie compromise de modificările din procesul decizional al CESNI. Cele trei condiții au fost îndeplinite prin adoptarea de către CESNI, în cadrul reuniunii sale din 8 noiembrie 2018, a primelor standarde privind calificările profesionale în domeniul navigației interioare. |
|
(4) |
Standardele pentru competențe ar trebui să stabilească competențele minime necesare pentru operarea în condiții de siguranță a construcției navale, incluzând standarde pentru membrii echipajului de la nivelurile operațional și de conducere, pentru comandanții de navă autorizați să navigheze cu ajutorul radiolocației și pentru cei autorizați să navigheze pe căile navigabile cu caracter maritim, pentru experții în navigația cu pasageri și pentru experții în gaz natural lichefiat (GNL). Fiecare competență cerută ar trebui să fie definită împreună cu cunoștințele și aptitudinile corespunzătoare. |
|
(5) |
Pentru ca autoritățile competente să efectueze în mod similar examenele practice prevăzute la articolul 17 alineatul (3) din Directiva (UE) 2017/2397, ar trebui stabilite standarde privind examenele practice. În acest sens, standardele ar trebui să definească, pentru fiecare examen practic, competențele specifice și situațiile de evaluare, inclusiv un sistem specific de punctaj și cerințele tehnice pentru construcțiile navale și instalațiile terestre. Pentru candidații la calificarea în calitate de comandant de navă care nu au finalizat anterior o evaluare la nivelul operațional, ar trebui prevăzut un modul suplimentar, astfel încât să se poată verifica și capacitatea acestora de a îndeplini sarcinile supravegheate aferente. |
|
(6) |
Standardele pentru omologarea simulatoarelor ar trebui stabilite astfel încât să se asigure faptul că simulatoarele utilizate pentru evaluarea competențelor sunt proiectate în așa fel încât să permită verificarea competențelor în conformitate cu standardele pentru examenele practice. Standardele ar trebui să stabilească cerințele tehnice și funcționale pentru simulatoarele de navigație și de radiolocație, precum și procedura administrativă de omologare a acestor simulatoare. |
|
(7) |
Pentru a reduce diferențele dintre țări în ceea ce privește cerințele medicale și procedurile de examinare și pentru a asigura faptul că certificatele medicale eliberate membrilor echipajului de punte din domeniul navigației interioare constituie un indicator valabil al capacității lor de a-și desfășura activitatea din punct de vedere medical, ar trebui stabilite standarde pentru capacitatea din punct de vedere medical. Standardele ar trebui să precizeze testele și criteriile pe care trebuie să le aplice personalul medical pentru a determina capacitatea de muncă din punct de vedere medical a membrilor echipajului de punte. Acestea ar trebui să dispună evaluarea vederii, a auzului și a stărilor fizice și psihologice care ar putea conduce la incapacitate temporară sau permanentă de muncă, precum și eventualele măsuri de atenuare a riscului și restricții. În interesul coerenței, standardele ar trebui să se bazeze pe orientările privind examinarea medicală a navigatorilor publicate de Organizația Internațională a Muncii și de Organizația Maritimă Internațională, în special cu privire la criteriile aplicate serviciilor costiere. |
|
(8) |
Din motive de coerență și eficiență, termenul de transpunere a prezentei directive delegate ar trebui aliniat la termenele de transpunere a Directivei (UE) 2017/2397. |
|
(9) |
În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, informațiile pe care statele membre sunt obligate să le furnizeze Comisiei în contextul transpunerii unei directive trebuie să fie clare și precise. Această dispoziție se aplică, de asemenea, prezentului act delegat, |
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
Standardele pentru competențe și cunoștințele și aptitudinile corespunzătoare menționate la articolul 17 alineatul (1) din Directiva (UE) 2017/2397 sunt cele stabilite în anexa I la prezenta directivă.
Articolul 2
Standardele pentru examenele practice menționate la articolul 17 alineatul (3) din Directiva (UE) 2017/2397 sunt cele stabilite în anexa II la prezenta directivă.
Articolul 3
Standardele pentru omologarea simulatoarelor menționate la articolul 21 alineatul (2) din Directiva (UE) 2017/2397 sunt cele stabilite în anexa III la prezenta directivă.
Articolul 4
Standardele privind capacitatea din punct de vedere medical menționate la articolul 23 alineatul (6) din Directiva (UE) 2017/2397 sunt cele stabilite în anexa IV la prezenta directivă.
Articolul 5
(1) Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive cel târziu până la 17 ianuarie 2022. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul acestor acte.
Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
(2) Alineatul (1) nu se aplică unui stat membru care nu a transpus și nu a pus în aplicare integral Directiva (UE) 2017/2397 în conformitate cu articolul 39 alineatele (2), (3) sau (4) din directiva respectivă. În cazul în care un astfel de stat membru transpune și pune în aplicare în totalitate Directiva (UE) 2017/2397, acesta pune în același timp în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive și informează Comisia în acest sens.
(3) Statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Articolul 6
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 7
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 2 august 2019.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
ANEXA I
STANDARDE PENTRU COMPETENȚE ȘI CUNOȘTINȚELE ȘI APTITUDINILE CORESPUNZĂTOARE
I. STANDARDE DE COMPETENȚĂ PENTRU NIVELUL OPERAȚIONAL
1. Navigație
1.1. Navigatorul trebuie să aibă capacitatea de a ajuta personalul de conducere al construcției navale în situații de manevrare și de conducere a unei construcții navale pe căile navigabile interioare. Navigatorul trebuie să fie în măsură să facă acest lucru pe toate tipurile de căi navigabile și în toate tipurile de porturi.
În special, navigatorul trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||
|
|
2. Operarea construcției navale
2.1. Navigatorul trebuie să fie în măsură să ajute personalul de conducere al construcției navale în ceea ce privește controlul operării construcției navale și în ceea ce privește asistența acordată persoanelor aflate la bord.
Navigatorul trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||
|
|
||||||
|
|
||||||
|
|
||||||
|
|
||||||
|
|
2.2. Navigatorul trebuie să fie în măsură să utilizeze echipamentele construcției navale.
Navigatorul trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||
|
|
||||||||
|
|
||||||||
|
|
3. Manipularea și arimarea mărfurilor și transportul de pasageri
3.1. Navigatorul trebuie să fie în măsură să ajute personalul de conducere al construcției navale în ceea ce privește pregătirea, arimarea și monitorizarea mărfurilor în timpul operațiunilor de încărcare și de descărcare.
Navigatorul trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||||||||
|
|
||||||||||||||
|
|
||||||||||||||
|
|
||||||||||||||
|
|
||||||||||||||
|
|
||||||||||||||
|
|
3.2. Navigatorul trebuie să fie în măsură să ajute personalul de conducere al construcției navale în ceea ce privește furnizarea de servicii pasagerilor și să furnizeze asistență directă persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă în conformitate cu cerințele de pregătire profesională și cu instrucțiunile din anexa IV la Regulamentul (UE) nr. 1177/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (1).
Navigatorul trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||
|
|
||||||
|
|
||||||
|
|
||||||
|
|
4. Inginerie navală și inginerie electrică, electronică și a sistemelor de control
4.1. Navigatorul trebuie să fie în măsură să ajute personalul de conducere al construcției navale în ceea ce privește ingineria navală, electrică, electronică și a sistemelor de comandă, pentru a asigura siguranța tehnică generală.
Navigatorul trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||||||||
|
|
||||||||||||||
|
|
||||||||||||||
|
|
||||||||||||||
|
|
||||||||||||||
|
|
||||||||||||||
|
|
||||||||||||||
|
|
||||||||||||||
|
|
4.2. Navigatorul trebuie să fie în măsură să realizeze lucrări de întreținere a echipamentelor care țin de ingineria navală, electrică, electronică și a sistemelor de comandă, pentru a asigura siguranța tehnică generală.
Navigatorul trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||
|
|
||||||
|
|
||||||
|
|
||||||
|
|
||||||
|
|
5. Întreținere și reparații
5.1. Navigatorul trebuie să fie în măsură să ajute personalul de conducere al construcției navale în ceea ce privește întreținerea și repararea construcției navale, a dispozitivelor și a echipamentelor acesteia.
Navigatorul trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||||||
|
|
||||||||||||
|
|
||||||||||||
|
|
||||||||||||
|
|
||||||||||||
|
|
||||||||||||
|
|
6. Comunicare
6.1. Navigatorul trebuie să fie în măsură să comunice în mod general și profesional, ceea ce include capacitatea de a utiliza fraze de comunicare standardizate în situații în care există probleme de comunicare.
Navigatorul trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||||
|
|
||||||||||
|
|
||||||||||
|
|
||||||||||
|
|
||||||||||
|
|
||||||||||
|
|
6.2. Navigatorul trebuie să fie sociabil.
Navigatorul trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||||||||
|
|
||||||||||||||
|
|
||||||||||||||
|
|
||||||||||||||
|
|
7. Securitate și sănătate și protecția mediului
7.1. Navigatorul trebuie să fie în măsură să respecte normele de securitate în muncă, să înțeleagă importanța normelor privind securitatea și sănătatea, precum și să înțeleagă importanța mediului.
Navigatorul trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
7.2. Navigatorul trebuie să fie în măsură să recunoască importanța formării la bord și să acționeze imediat în caz de urgență.
Navigatorul trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||||
|
Capacitatea de a menține rutele de evacuare libere (în funcție de caracteristicile locale de la bord). |
||||||||||||||||||||||||||
|
Capacitatea de a utiliza sistemele și echipamentele de comunicații și de alarmă în situații de urgență. |
7.3. Navigatorul trebuie să fie capabil să ia măsuri de prevenire a incendiilor și să utilizeze în mod corect echipamentele de stingere a incendiilor.
Navigatorul trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||||
|
|
||||||||||
|
|
||||||||||
|
|
||||||||||
|
|
7.4. Navigatorul trebuie să fie în măsură să își îndeplinească sarcinile ținând seama de importanța protejării mediului.
Navigatorul trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||||||
|
|
||||||||||||
|
|
||||||||||||
|
|
||||||||||||
|
|
II. STANDARDE DE COMPETENȚĂ PENTRU NIVELUL DE CONDUCERE
0. Supravegherea
Comandantul de navă trebuie să fie în măsură să dea instrucțiuni celorlalți membri ai echipajului de punte și să monitorizeze sarcinile efectuate de aceștia, astfel cum sunt menționate la secțiunea 1 din anexa II la Directiva (UE) 2017/2397, ceea ce presupune existența unor abilități adecvate pentru a îndeplini aceste sarcini.
Persoanele care doresc să se califice în calitate de comandant de navă trebuie să demonstreze competențele enumerate în următoarele secțiuni 0.1-7.4, cu excepția cazului în care au parcurs una dintre următoarele:
|
— |
absolvirea unui program de pregătire profesională aprobat, bazat pe standardele de competență pentru nivelul operațional; |
|
— |
evaluarea competențelor de către o autoritate administrativă, cu scopul de a verifica îndeplinirea standardelor de competență pentru nivelul operațional. |
0.1. Navigație
Comandantul de navă trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||||||
|
|
||||||||||||
|
|
||||||||||||
|
|
||||||||||||
|
|
||||||||||||
|
|
||||||||||||
|
|
0.2. Operarea construcției navale
Comandantul de navă trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||
|
|
||||||
|
|
0.3. Manipularea și arimarea mărfurilor și transportul de pasageri
Comandantul de navă trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||
|
|
||||||||
|
|
||||||||
|
|
0.4. Inginerie navală și inginerie electrică, electronică și a sistemelor de control
Comandantul de navă trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||
|
Capacitatea de a întreține și de a avea grijă de sala de mașini, de motorul principal, de mașinile principale, de instalațiile auxiliare și de sistemele de control. |
||||||||||||||||
|
Capacitatea de a întreține și de a avea grijă de pompe, de rețeaua de conducte, de sistemele de santină și de balast. |
0.5. Întreținere și reparații
Comandantul de navă trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||||||
|
|
||||||||||||
|
|
||||||||||||
|
|
||||||||||||
|
|
0.6. Comunicare
Comandantul de navă trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||
|
|
0.7. Securitate și sănătate și protecția mediului
Comandantul de navă trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Capacitatea de a utiliza sistemele și echipamentele de comunicații și de alarmă în situații de urgență. |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
1. Navigație
1.1. Comandantul de navă trebuie să fie în măsură să planifice un voiaj și să coordoneze navigația pe căi navigabile interioare, inclusiv să fie în măsură să aleagă cea mai logică, mai economică și mai ecologică rută de navigație pentru a ajunge la destinațiile de încărcare și de descărcare, luând în considerare normele de trafic aplicabile și setul convenit de norme aplicabile în domeniul navigației interioare.
Comandantul de navă trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||||||||
|
|
||||||||||||||
|
|
||||||||||||||
|
|
||||||||||||||
|
|
||||||||||||||
|
|
||||||||||||||
|
|
1.2. Comandantul de navă trebuie să fie în măsură să aplice cunoștințele referitoare la normele aplicabile privind echipajul construcției navale, inclusiv cunoștințele privind timpul de repaus și componența echipajului de punte.
Comandantul de navă trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||||||||||||||
|
|
1.3. Comandantul de navă trebuie să fie în măsură să navigheze și să manevreze, asigurând operarea în condiții de siguranță a construcției navale în toate condițiile de navigație pe căile navigabile interioare, inclusiv în situațiile care implică o mare densitate a traficului sau în cazul în care alte construcții navale transportă mărfuri periculoase și în situațiile care necesită cunoștințe de bază cu privire la Acordul european privind transportul internațional al mărfurilor periculoase pe căi navigabile interioare (ADN).
Comandantul de navă trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||||||||
|
|
||||||||||||||
|
|
||||||||||||||
|
|
||||||||||||||
|
|
||||||||||||||
|
|
||||||||||||||
|
|
||||||||||||||
|
|
||||||||||||||
|
|
1.4. Comandantul de navă trebuie să fie în măsură să reacționeze la urgențele de navigație pe căile navigabile interioare.
Comandantul de navă trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||
|
|
||||||
|
|
||||||
|
|
||||||
|
|
2. Operarea construcției navale
2.1. Comandantul de navă trebuie să fie în măsură să aplice cunoștințele privind construcția navelor de navigație interioară și metodele de construcție navală la operarea diverselor tipuri de construcții navale și să aibă cunoștințe de bază privind cerințele tehnice pentru navele de navigație interioară, astfel cum se menționează în Directiva (UE) 2016/1629 a Parlamentului European și a Consiliului (2).
Comandantul de navă trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||||
|
|
||||||||||
|
|
||||||||||
|
|
||||||||||
|
|
2.2. Comandantul de navă trebuie să fie în măsură să controleze și să monitorizeze echipamentele obligatorii înscrise în certificatul relevant al construcției navale.
Comandantul de navă trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||
|
|
||||||||
|
|
3. Manipularea și arimarea mărfurilor și transportul de pasageri
3.1. Comandantul de navă trebuie să fie în măsură să planifice și să asigure încărcarea, arimarea, fixarea și descărcarea în siguranță a mărfurilor, precum și să se îngrijească de siguranța acestora pe durata voiajului.
Comandantul de navă trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||||||||
|
|
||||||||||||||
|
|
||||||||||||||
|
|
||||||||||||||
|
|
3.2. Comandantul de navă trebuie să fie în măsură să planifice și să asigure stabilitatea construcției navale.
Comandantul de navă trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||
|
|
||||||
|
|
3.3. Comandantul de navă trebuie să fie în măsură să planifice și să asigure transportul în condiții de siguranță al pasagerilor și serviciile de asistență pentru aceștia pe durata voiajului, inclusiv prin asigurarea de asistență directă pentru persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă în conformitate cu cerințele de pregătire profesională și cu instrucțiunile din anexa IV la Regulamentul (UE) nr. 1177/2010.
Comandantul de navă trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||||
|
|
||||||||||
|
|
||||||||||
|
|
||||||||||
|
|
||||||||||
|
|
4. Inginerie navală și inginerie electrică, electronică și a sistemelor de control
4.1. Comandantul de navă trebuie să fie în măsură să planifice fluxul de lucru al activităților de inginerie navală și de inginerie electrică, electronică și a sistemelor de control.
Comandantul de navă trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||||
|
|
||||||||||
|
|
4.2. Comandantul de navă trebuie să fie în măsură să monitorizeze motoarele principale, precum și mașinile și echipamentele auxiliare.
Comandantul de navă trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||||
|
|
||||||||||
|
|
||||||||||
|
|
||||||||||
|
Capacitatea de a folosi și de a interpreta manualele pentru a evalua performanțele motorului și pentru a utiliza motoarele în mod corespunzător. |
4.3. Comandantul de navă trebuie să fie în măsură să planifice și să dea instrucțiuni în ceea ce privește pompa construcției navale și sistemul de acționare al acesteia.
Comandantul de navă trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||
|
|
4.4. Comandantul de navă trebuie să fie în măsură să organizeze utilizarea și acționarea în condiții de siguranță a dispozitivelor electrotehnice ale construcției navale, precum și întreținerea și repararea acestora.
Comandantul de navă trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||
|
|
||||||||
|
|
||||||||
|
|
4.5. Comandantul de navă trebuie să fie în măsură să controleze siguranța lucrărilor de întreținere și de reparare a dispozitivelor tehnice.
Comandantul de navă trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||
|
|
||||||
|
|
||||||
|
|
5. Întreținere și reparații
5.1. Comandantul de navă trebuie să fie în măsură să organizeze întreținerea și repararea în condiții de siguranță a construcției navale și a echipamentelor acesteia.
Comandantul de navă trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||
|
Capacitatea de a instrui echipajul cu privire la procedurile de lucru și la limitările de siguranță aplicabile la utilizarea parâmelor și cablurilor și de a supraveghea respectarea acestora, în conformitate cu certificatul și fișele cu date de securitate ale construcției navale. |
6. Comunicare
6.1. Comandantul de navă trebuie să fie în măsură să gestioneze resursele umane, să fie responsabil din punct de vedere social și să se ocupe de organizarea fluxului de lucru și de formarea la bordul construcției navale.
Comandantul de navă trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||||||||
|
|
||||||||||||||
|
|
||||||||||||||
|
|
6.2. Comandantul de navă trebuie să fie în măsură să asigure o bună comunicare în orice moment, ceea ce include utilizarea unor fraze de comunicare standardizate în situații în care există probleme de comunicare.
Comandantul de navă trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||
|
|
||||||
|
|
6.3. Comandantul de navă trebuie să fie în măsură să încurajeze un mediu de lucru armonios și sociabil la bord.
Comandantul de navă trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||||||
|
|
||||||||||||
|
|
||||||||||||
|
|
||||||||||||
|
|
7. Securitate și sănătate, drepturile pasagerilor și protecția mediului
7.1. Comandantul de navă trebuie să fie în măsură să monitorizeze cerințele legale aplicabile și să ia măsuri pentru a asigura siguranța vieții omenești.
Comandantul de navă trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||
|
|
7.2. Comandantul de navă trebuie să fie în măsură să mențină siguranța și securitatea persoanelor aflate la bord, inclusiv prin asigurarea de asistență directă persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă în conformitate cu cerințele de pregătire profesională și cu instrucțiunile din anexa IV la Regulamentul (UE) nr. 1177/2010.
Comandantul de navă trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||||
|
|
||||||||||
|
|
||||||||||
|
|
||||||||||
|
|
||||||||||
|
|
||||||||||
|
|
7.3. Comandantul de navă trebuie să fie în măsură să instituie planuri de urgență și de control al avariilor și să gestioneze situațiile de urgență.
Comandantul de navă trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||
|
|
||||||||
|
|
||||||||
|
|
||||||||
|
|
7.4. Comandantul de navă trebuie să fie în măsură să asigure respectarea cerințelor în materie de protecție a mediului.
Comandantul de navă trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||||
|
|
||||||||||
|
|
||||||||||
|
|
||||||||||
|
|
III. STANDARDE DE COMPETENȚĂ PENTRU NAVIGAREA PE CĂI NAVIGABILE INTERIOARE CU CARACTER MARITIM
1. Comandantul de navă care navighează pe căi navigabile interioare cu caracter maritim trebuie să fie în măsură să lucreze cu diagrame și hărți actualizate, cu notificări adresate căpitanilor și marinarilor și cu alte informații publicate specifice căilor navigabile cu caracter maritim.
Comandantul de navă trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||||||||||
|
|
2. Comandantul de navă care navighează pe căi navigabile interioare cu caracter maritim trebuie să fie în măsură să utilizeze nivelul de referință al mareelor, precum și curenții, perioadele și ciclurile de maree, momentul curenților de maree și al mareelor și variațiile din cadrul unui estuar.
Comandantul de navă trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||
|
|
3. Comandantul de navă care navighează pe căi navigabile interioare cu caracter maritim trebuie să fie în măsură să utilizeze SIGNI (Signalisation de voies de Navigation Intérieure – Semnalizarea căilor navigabile interioare) și IALA (International Association of Marine Aids to Navigation and Lighthouse Authorities – Asociația Internațională de Semnalizare Maritimă) pentru navigarea în condiții de siguranță pe căile navigabile interioare cu caracter maritim.
Comandantul de navă trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||
|
|
IV. STANDARDE DE COMPETENȚĂ PENTRU NAVIGAREA CU AJUTORUL RADIOLOCAȚIEI
1. Comandantul de navă care navighează cu ajutorul radiolocației trebuie să fie în măsură să ia măsurile corespunzătoare în ceea ce privește navigația cu ajutorul radiolocației înainte de a mola.
Comandantul de navă trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||||||||
|
|
2. Comandantul de navă care navighează cu ajutorul radiolocației trebuie să fie în măsură să interpreteze afișajul echipamentului de radiolocație și să analizeze informațiile furnizate de echipamentul de radiolocație.
Comandantul de navă trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||||||
|
|
||||||||||||
|
|
3. Comandantul de navă care navighează cu ajutorul radiolocației trebuie să fie în măsură să reducă interferențele de diverse origini.
Comandantul de navă trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||
|
|
||||||
|
|
||||||
|
|
4. Comandantul de navă care navighează cu ajutorul radiolocației trebuie să fie în măsură să navigheze cu ajutorul radiolocației luând în considerare setul convenit de norme aplicabile în navigația interioară și în conformitate cu reglementările care specifică cerințele pentru navigația cu ajutorul radiolocației (cum sunt cerințele referitoare la echipaj sau cerințele tehnice aplicabile navelor).
Comandantul de navă trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||||||
|
|
5. Comandantul de navă care navighează cu ajutorul radiolocației trebuie să fie în măsură să gestioneze circumstanțele specifice, precum traficul dens, defectarea dispozitivelor, situațiile periculoase.
Comandantul de navă trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||||||||
|
|
V. STANDARDE DE COMPETENȚĂ PENTRU EXPERȚII ÎN NAVIGAȚIA CU PASAGERI
1. Expertul trebuie să fie în măsură să organizeze utilizarea echipamentelor de salvare de la bordul navelor de pasageri.
Expertul trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||||||||
|
|
2. Expertul trebuie să fie în măsură să aplice instrucțiuni de siguranță și să ia măsurile necesare pentru protejarea călătorilor în general, în special în caz de urgență (de exemplu evacuare, avarie, abordaj, eșuare, incendiu, explozie sau alte situații care ar putea genera panică), inclusiv prin asigurarea de asistență directă persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă în conformitate cu cerințele de pregătire profesională și cu instrucțiunile din anexa IV la Regulamentul (UE) nr. 1177/2010.
Expertul trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||||
|
|
||||||||||
|
|
||||||||||
|
|
3. Expertul trebuie să fie în măsură să comunice în limba engleză la un nivel elementar.
Expertul trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||
|
|
4. Expertul trebuie să fie în măsură să îndeplinească cerințele relevante ale Regulamentului (UE) nr. 1177/2010.
Expertul trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||
|
|
VI. STANDARDE DE COMPETENȚĂ PENTRU EXPERȚII ÎN GAZ NATURAL LICHEFIAT (GNL)
1. Expertul trebuie să fie în măsură să asigure respectarea legislației și a standardelor care se aplică construcțiilor navale ce folosesc GNL drept combustibil, precum și a altor reglementări relevante privind securitatea și sănătatea.
Expertul trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||
|
|
||||||||
|
|
2. Expertul trebuie să fie în măsură să cunoască aspectele importante specifice legate de GNL, să recunoască riscurile și să le gestioneze.
Expertul trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||
|
|
||||||
|
|
3. Expertul trebuie să fie în măsură să opereze sistemele specifice GNL în condiții de siguranță.
Expertul trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
4. Expertul trebuie să fie în măsură să asigure verificarea regulată a sistemului GNL.
Expertul trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||
|
|
5. Expertul trebuie să fie în măsură să știe cum să efectueze operațiunile de buncheraj cu GNL în mod sigur și controlat.
Expertul trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||||||||||||||||||
|
|
6. Expertul trebuie să fie în măsură să pregătească sistemul GNL pentru întreținerea construcției navale.
Expertul trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||||||||
|
|
7. Expertul trebuie să fie în măsură să gestioneze situațiile de urgență legate de GNL.
Expertul trebuie să fie în măsură:
|
COLOANA 1 COMPETENȚĂ |
COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI |
||||||||||||||||||||||
|
|
(1) Regulamentul (UE) nr. 1177/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind drepturile pasagerilor care călătoresc pe mare și pe căi navigabile interioare și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 (JO L 334, 17.12.2010, p. 1).
(2) Directiva (UE) 2016/1629 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 septembrie 2016 de stabilire a cerințelor tehnice pentru navele de navigație interioară, de modificare a Directivei 2009/100/CE și de abrogare a Directivei 2006/87/CE (JO L 252, 16.9.2016, p. 118).
ANEXA II
STANDARDE PENTRU EXAMENELE PRACTICE
I. STANDARDE PENTRU EXAMINAREA PRACTICĂ ÎN VEDEREA OBȚINERII UNEI AUTORIZAȚII SPECIFICE PENTRU NAVIGAREA CU AJUTORUL RADIOLOCAȚIEI
1. Competențe specifice și situații de evaluare
Examinatorii au libertatea de a decide cu privire la conținutul elementelor individuale de examinare.
Examinatorii trebuie să verifice elementele 1-16 și cel puțin unul dintre elementele 17-19. Candidații trebuie să obțină cel puțin 7 din 10 puncte la fiecare element.
|
Nr. |
Competențe |
Elemente de examinare |
|
1 |
1.1 |
pornirea, reglarea și controlarea funcționării instalațiilor radar de navigație; |
|
2 |
1.1 |
pornirea, reglarea și controlarea funcționării indicatorului vitezei de girație; |
|
3 |
1.1 |
interpretarea corectă a afișajului radar prin setarea distanței, rezoluției, luminozității, câștigului, contrastului, celorlalte aparate conectate, centrării și frecvenței; |
|
4 |
1.1 |
utilizarea indicatorului vitezei de girație, de exemplu prin reglarea vitezei de girație în funcție de viteza maximă de girație a construcției navale; |
|
5 |
2.1 |
identificarea poziției antenei pe ecran și a liniei de direcție, reglarea poziției, a cursului și a direcției de girație a propriei construcții navale și determinarea distanțelor și a razei de acțiune. |
|
6 |
2.1 |
interpretarea comportamentului altor participanți la trafic (construcțiile navale staționare, care vin din sens opus și care navighează în același sens); |
|
7 |
2.2 |
analizarea informațiilor furnizate de radar, cum ar fi linia de direcție, linia relevmentului electronic, cercurile de distanță și cercul de distanță variabilă, urmele obiectivelor, descentrarea și liniile paralele, precum și explicarea imaginii radar; |
|
8 |
3.1 |
reducerea perturbațiilor provenite de la propria construcție navală prin verificarea antenei, reducerea umbrelor și a reflexiilor multiple, de exemplu în zona calelor; |
|
9 |
3.2 |
luarea de măsuri pentru a reduce perturbațiile din mediu, prin reducerea efectului ploii și valurilor, prin gestionarea corectă a câmpurilor difuze (de exemplu, provenite de la poduri), a ecourilor false/fantomă provenite de la liniile electrice aeriene și cabluri, precum și a efectelor de ocultare și de propagare pe traiectorii multiple; |
|
10 |
3.3 |
eliminarea perturbațiilor provenite de la alte instalații radar de navigație prin utilizarea respingerii interferențelor; |
|
11 |
4.1 |
alocarea corectă a sarcinilor pentru membrii echipajului de punte; |
|
12 |
4.1 |
asigurarea cooperării între persoana care se află la cârmă și persoana care utilizează instalațiile radar de navigație în funcție de vizibilitate și de caracteristicile timoneriei; |
|
13 |
4.1 |
utilizarea indicatoarelor vitezei de girație și a ECDIS pentru navigația interioară sau a afișajelor similare în combinație cu radarul; |
|
14 |
4.1 |
acțiunea în conformitate cu reglementările polițienești în caz de vizibilitate redusă și în cazul unei vizibilități bune; |
|
15 |
4.1 |
utilizarea semnalelor radio și sonore și convenirea asupra cursului prin utilizarea informațiilor furnizate de radar; |
|
16 |
4.1 |
emiterea de comenzi persoanei aflate la cârmă, inclusiv verificarea cunoștințelor și aptitudinilor necesare ale acestei persoane; |
|
17 |
5.1 |
luarea măsurilor adecvate în situații de trafic dens; |
|
18 |
5.1 |
luarea măsurilor adecvate în caz de defectare a dispozitivelor; |
|
19 |
5.1 |
reacție corespunzătoare în situații de trafic nesigure sau periculoase. |
2. Cerințe tehnice pentru construcțiile navale utilizate pentru examinarea practică
Construcția navală utilizată pentru examene practice intră sub incidența articolului 2 din Directiva (UE) 2017/2397.
Construcția navală utilizată pentru examenele practice de evaluare a competenței unui comandant de navă care navighează cu ajutorul radiolocației trebuie să îndeplinească cerințele tehnice prevăzute la articolul 7.06 din standardul ES‐TRIN 2017/1 (1). Construcția navală trebuie să fie dotată cu un sistem ECDIS pentru navigația interioară sau cu un dispozitiv comparabil de afișare a hărților electronice.
II. STANDARDE PENTRU EXAMINAREA PRACTICĂ ÎN VEDEREA OBȚINERII UNUI CERTIFICAT DE CALIFICARE CA EXPERT ÎN NAVIGAȚIA CU PASAGERI
1. Competențe specifice și situații de evaluare
Examinatorii au libertatea de a decide cu privire la conținutul elementelor individuale de examinare.
Examinatorii trebuie să verifice 11 din cele 14 elemente din categoria I; este obligatorie verificarea elementelor 16 și 20.
Examinatorii trebuie să verifice 7 din cele 8 elemente din categoria II.
Candidații pot obține maximum 10 puncte la fiecare element.
Pentru categoria I, candidații trebuie să obțină cel puțin 7 din 10 puncte la fiecare element. Pentru categoria II, candidații trebuie să obțină un scor total de cel puțin 45 de puncte.
|
Nr. |
Competențe |
Elemente de examinare |
Categoria (I sau II) |
|
1 |
1.1 |
demonstrarea utilizării colacilor de salvare pentru pasageri; |
I |
|
2 |
1.1 |
demonstrarea utilizării vestelor de salvare pentru pasageri, membrii echipajului de punte și personalul de la bord, inclusiv a echipamentului individual specific de salvare pentru persoanele care nu au responsabilități în temeiul dosarului de securitate; |
I |
|
3 |
1.1 |
demonstrarea utilizării echipamentului adecvat pentru evacuare în apă mică, pe țărm sau pe altă construcție navală; |
I |
|
4 |
1.1 |
demonstrarea utilizării bărcii de serviciu, inclusiv a motorului și proiectorului de căutare, sau a platformei, în conformitate cu articolul 19.15 din ES-TRIN 2017/1, care înlocuiește barca de serviciu sau echipamentele colective de salvare în conformitate cu articolul 19.09 alineatele (5)-(7) din ES-TRIN 2017/1; |
I |
|
5 |
1.1 |
demonstrarea utilizării unei tărgi adecvate; |
I |
|
6 |
1.1 |
demonstrarea utilizării truselor de prim ajutor; |
I |
|
7 |
1.1 |
demonstrarea utilizării aparatelor de protecție respiratorie autonome și a seturilor de echipamente, precum și a măștilor de protecție contra fumului în conformitate cu articolul 19.12 alineatul (10) din ES-TRIN 2017/1 sau a unei combinații a acestora; |
I |
|
8 |
2.1 |
verificarea și monitorizarea intervalelor de inspecție pentru echipamentele menționate la rubricile 1-7 ale prezentului tabel; |
II |
|
9 |
2.1 |
verificarea și monitorizarea calificărilor necesare ale persoanelor care folosesc trusele de prim ajutor, aparatele de protecție respiratorie autonome și seturile de echipamente, precum și măștile de protecție contra fumului; |
II |
|
10 |
2.1 |
depozitarea adecvată și distribuirea dispozitivelor de salvare; |
I |
|
11 |
2.3 |
identificarea zonelor accesibile pasagerilor cu mobilitate redusă; |
II |
|
12 |
1.1 |
demonstrarea utilizării echipamentelor de salvare pentru pasagerii cu mobilitate redusă; |
I |
|
13 |
2.1 |
explicarea elementelor dosarului de securitate și ale planului de siguranță; |
II |
|
14 |
2.1 |
alocarea sarcinilor pentru personalul de la bord în conformitate cu dosarul de securitate și planul de siguranță; |
II |
|
15 |
2.3 |
alocarea sarcinilor pentru personalul de la bord în ceea ce privește accesul nediscriminatoriu și planificarea dosarului de securitate pentru pasagerii cu mobilitate redusă; |
II |
|
16 |
2.3 |
organizarea formării și a instrucțiunilor pentru persoanele cu mobilitate redusă în conformitate cu anexa IV la Regulamentul (UE) nr. 1177/2010; |
I |
|
17 |
2.2 |
organizarea evacuării unei zone pentru pasageri, cu explicarea măsurilor specifice care trebuie luate în caz de abordaj, eșuare, fum și incendiu; |
I |
|
18 |
2.2 |
stingerea incendiilor incipiente și manevrarea ușilor etanșe și ignifuge; |
I |
|
19 |
2.2 |
furnizarea informațiilor necesare comandantului de navă, pasagerilor și echipajelor de salvare externe într-o situație de urgență simulată; |
II |
|
20 |
3.1 |
utilizarea vocabularului elementar în limba engleză și pronunțarea expresiilor adecvate pentru a ghida pasagerii și personalul de la bord în situații standard și pentru a-i alerta și ghida în situații de urgență; |
I |
|
21 |
4.1 |
explicații privind drepturile aplicabile ale pasagerilor; |
I |
|
22 |
4.1 |
implementarea procedurilor aplicabile pentru a asigura accesul și asistența profesională pentru pasageri în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1177/2010. |
I |
2. Cerințe tehnice pentru construcțiile navale și instalațiile de pe uscat utilizate pentru examinarea practică
Locul unde se desfășoară evaluarea este dotat cu echipamentele de salvare pentru navele de pasageri necesare pentru demonstrarea elementului de examinare nr. 2, inclusiv echipamentele specifice de salvare pentru navele cu cabine, în conformitate cu standardul ES-TRIN 2017/1 în vigoare. La locul examinării trebuie să existe un dosar de securitate și un plan de siguranță conforme cu ES-TRIN 2017/1 și spații și echipamente adecvate pentru evaluarea capacității de a organiza evacuarea și de a reacționa în caz de incendiu (inclusiv de a-l stinge).
Construcția navală utilizată pentru examene practice intră sub incidența articolului 2 din Directiva (UE) 2017/2397.
III. STANDARDE PENTRU EXAMINAREA PRACTICĂ ÎN VEDEREA OBȚINERII UNUI CERTIFICAT DE CALIFICARE CA EXPERT ÎN GAZ NATURAL LICHEFIAT (GNL)
1. Competențe specifice și situații de evaluare
Examinatorii au libertatea de a decide cu privire la conținutul elementelor individuale de examinare. Examinatorii trebuie să verifice 9 din cele 11 elemente din categoria I.
Examinatorii trebuie să verifice 5 din cele 7 elemente din categoria II.
Candidații pot obține maximum 10 puncte la fiecare element.
Pentru categoria I, candidații trebuie să obțină cel puțin 7 din 10 puncte la fiecare element verificat. Pentru categoria II, candidații trebuie să obțină un scor total de cel puțin 30 de puncte.
|
Nr. |
Competențe |
Elemente de examinare |
Categoria (I sau II) |
||||||||
|
1 |
1.1 |
instruirea membrilor echipajului și monitorizarea operațiunilor acestora pentru a asigura respectarea, la bordul navei, a legislației și standardelor aplicabile construcțiilor navale care folosesc GNL drept combustibil și, în special, a procedurii de buncheraj; |
II |
||||||||
|
2 |
1.2 |
instruirea membrilor echipajului și monitorizarea operațiunilor acestora pentru a asigura respectarea altor reglementări relevante privind sănătatea și securitatea; |
II |
||||||||
|
3 |
2.2 |
asigurarea gestionării riscurilor, documentarea siguranței la bord (inclusiv planul de siguranță și instrucțiunile de siguranță), evaluarea și controlul zonelor periculoase și protecției împotriva incendiilor și utilizarea echipamentului individual de protecție; |
II |
||||||||
|
4 |
3.1 |
prezentarea modului de acțiune al GNL; |
II |
||||||||
|
5 |
3.1 |
citirea presiunii și a temperaturii, utilizarea sistemelor de stripare, de depozitare, de alimentare cu gaz, de ventilație, a conductelor și sistemelor de siguranță, a supapelor, precum și gestionarea evaporării GNL; |
I |
||||||||
|
6 |
4.1 |
efectuarea întreținerii zilnice, a întreținerii săptămânale și a întreținerii periodice regulate; |
I |
||||||||
|
7 |
4.1 |
remedierea defecțiunilor depistate cu ocazia operațiunilor de întreținere; |
I |
||||||||
|
8 |
4.1 |
consemnarea lucrărilor de întreținere; |
II |
||||||||
|
9 |
5.1 |
inițierea și monitorizarea procedurilor de buncheraj, inclusiv luarea măsurilor care să garanteze amararea în siguranță, poziționarea corectă a cablurilor și a conductelor pentru a evita scurgerile și capacitatea de a lua, în orice moment, dacă este necesar, măsuri de decuplare în siguranță a conexiunii GNL și de buncheraj; |
I |
||||||||
|
10 |
5.1 |
asigurarea respectării reglementărilor relevante aplicabile în zona cu acces restricționat; |
II |
||||||||
|
11 |
5.1 |
comunicarea inițierii procedurii de buncheraj; |
II |
||||||||
|
12 |
5.1 |
efectuarea buncherajului în condiții de siguranță, în conformitate cu manualul, inclusiv capacitatea de a monitoriza presiunea, temperatura și nivelul GNL în tancuri; |
I |
||||||||
|
13 |
5.1 |
purjarea sistemelor de conducte, închiderea supapelor și deconectarea construcției navale de la instalația de buncheraj, precum și comunicarea încheierii procedurii după buncheraj; |
I |
||||||||
|
14 |
6.1 |
efectuarea următoarelor:
|
I |
||||||||
|
15 |
7.1 |
reacție corespunzătoare în situații de urgență, cum ar fi:
|
I |
||||||||
|
16 |
7.1 |
reacție corespunzătoare în caz de incendiu în apropierea tancurilor de combustibil GNL sau în încăperile de mașini; |
I |
||||||||
|
17 |
7.1 |
reacție corespunzătoare în caz de suprapresiune în sistemele de conducte după activarea opririi de urgență în caz de eliberare sau de evacuare iminentă; |
I |
||||||||
|
18 |
7.1 |
luarea măsurilor de urgență și a măsurilor de urgență privind supravegherea de la distanță, de exemplu pentru a gestiona în mod corespunzător incendiile cu GNL, de baltă, sub formă de jet și fulger. |
I |
2. Cerințe tehnice pentru construcțiile navale și instalațiile de pe uscat utilizate pentru examinarea practică
Construcția navală și instalațiile de pe uscat trebuie să fie dotate cu:
|
1. |
Documentația utilizată pentru evaluare, și anume:
|
|
2. |
Sisteme specifice pentru utilizarea GNL:
|
|
3. |
O sală de mașini adecvată:
|
Construcția navală utilizată pentru examene practice intră sub incidența articolului 2 din Directiva (UE) 2017/2397.
IV. STANDARDE PENTRU EXAMINAREA PRACTICĂ ÎN VEDEREA OBȚINERII UNUI CERTIFICAT DE CALIFICARE ÎN CALITATE DE COMANDANT DE NAVĂ
1. Competențe specifice și situații de evaluare
Examenul cuprinde două părți: prima se referă la planificarea voiajului, iar cea de a doua la realizarea voiajului. Evaluarea realizării voiajului are loc într-o singură sesiune. Fiecare parte a examenului constă în mai multe elemente.
Pentru comandanții de navă care nu au finalizat anterior un program de formare aprobat, bazat pe standardele de competență pentru nivelul operațional și nici nu au parcurs o evaluare a competențelor de către o autoritate administrativă, cu scopul de a verifica îndeplinirea standardelor de competență pentru nivelul operațional, cerințele sunt suplimentate cu elementele specifice prevăzute în standardele din secțiunea V (modulul suplimentar de supraveghere în contextul examinării practice în vederea obținerii unui certificat de calificare în calitate de comandant de navă).
În ceea ce privește conținutul, examenul trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
Planificarea voiajului
Partea de examen referitoare la planificarea voiajului cuprinde elementele enumerate în tabelul din apendicele 1. Elementele sunt grupate în categoriile I și II în funcție de importanța lor. Din enumerarea menționată, se vor selecta 10 elemente din fiecare categorie, care vor fi verificate în cadrul examenului.
Realizarea voiajului
Candidații trebuie să demonstreze că sunt capabili să realizeze un voiaj. O condiție prealabilă indispensabilă pentru aceasta este manevrarea construcției navale de către candidați. Elementele individuale care trebuie să fie verificate se găsesc în tabelul din apendicele 2; spre deosebire de partea de planificare a voiajului, trebuie verificate întotdeauna toate elementele de examinare.
Examinatorii au libertatea de a decide cu privire la conținutul fiecărui element individual de examinare.
Apendicele 1
Conținutul părții de examen referitoare la planificarea voiajului
Se verifică 10 elemente din fiecare categorie. Candidații pot obține maximum 10 puncte la fiecare element.
Pentru categoria I, candidații trebuie să obțină cel puțin 7 din 10 puncte la fiecare element verificat. Pentru categoria II, candidații trebuie să obțină un scor total de cel puțin 60 de puncte.
|
Nr. |
Competențe |
Elemente de examinare |
Categoria (I sau II) |
|
1 |
1.1.1 |
navigația pe căile navigabile interioare europene, inclusiv folosind ecluze și planuri înclinate, conform acordurilor de navigație cu agentul navei; |
I |
|
2 |
1.1.3 |
luarea în considerare a aspectelor economice și ecologice ale operării construcțiilor navale, pentru a utiliza în mod eficient construcția navală și pentru a respecta mediul; |
II |
|
3 |
1.1.4 |
luarea în considerare a structurilor și gabaritelor tehnice ale căilor navigabile și luarea măsurilor de precauție; |
I |
|
4 |
1.2.1 |
selectarea calificărilor și a membrilor echipajului în conformitate cu normele aplicabile; |
I |
|
5 |
1.3.3 |
asigurarea accesului la construcția navală în condiții de siguranță; |
II |
|
6 |
2.1.1 |
respectarea principiilor de construcție și de configurație a navelor de navigație interioară; |
II |
|
7 |
2.1.2 |
cunoașterea metodelor de construcție a construcțiilor navale și a comportamentului acestora în apă, în special în ceea ce privește stabilitatea și rezistența; |
II |
|
8 |
2.1.3 |
înțelegerea părților structurale ale construcției navale și a metodelor de limitare și analiză a daunelor; |
II |
|
9 |
2.1.4 |
luarea de măsuri pentru a proteja etanșeitatea construcției navale; |
I |
|
10 |
2.2.1 |
înțelegerea funcționalităților echipamentelor construcției navale; |
II |
|
11 |
2.2.2 |
respectarea cerințelor specifice pentru transportul mărfurilor și pasagerilor; |
I |
|
12 |
3.1.1 |
înțelegerea reglementărilor, codurilor și standardelor naționale, europene și internaționale relevante privind efectuarea transportului de mărfuri; |
II |
|
13 |
3.1.2 |
conceperea planurilor de arimare, inclusiv folosind cunoștințele privind încărcarea mărfurilor și sistemele de balast, pentru a menține solicitările asupra corpului construcției navale în limite acceptabile; |
I |
|
14 |
3.1.3 |
controlarea procedurilor de încărcare și descărcare în vederea transportării în condiții de siguranță; |
I |
|
15 |
3.1.4 |
distincția între diferitele mărfuri și caracteristicile acestora, pentru a monitoriza și a asigura încărcarea mărfurilor în condiții de siguranță, conform prevederilor din planul de arimare; |
II |
|
16 |
3.2.1 |
luarea în calcul a efectului încărcăturii și al operațiunilor legate de aceasta asupra asietei și a stabilității; |
I |
|
17 |
3.2.2 |
verificarea tonajului efectiv al construcției navale, utilizarea diagramelor de stabilitate și de asietă și a echipamentelor de calcul al solicitărilor, inclusiv ADB (Automatic Data Base), pentru a verifica un plan de arimare; |
I |
|
18 |
3.3.1 |
înțelegerea reglementărilor, codurilor și standardelor naționale, europene și internaționale relevante privind transportul de pasageri; |
II |
|
19 |
3.3.2 |
organizarea și monitorizarea exercițiilor privind siguranța, astfel cum sunt prevăzute în planul rolurilor (de siguranță), pentru a garanta un comportament sigur în situații de pericol potențial; |
II |
|
20 |
3.3.3 |
comunicarea cu pasagerii în situații de urgență; |
I |
|
21 |
3.3.4 |
definirea și monitorizarea analizei riscurilor la bord, cu limitarea accesului pasagerilor, și conceperea unui sistem eficient de protecție la bord pentru a preveni accesul neautorizat; |
II |
|
22 |
3.3.5 |
analizarea semnalărilor pasagerilor (evenimente neprevăzute, calomnie, vandalism) pentru a reacționa în mod corespunzător; |
II |
|
23. |
4.4.1 |
prevenirea posibilei avarieri a dispozitivelor electrice și electronice aflate la bord; |
II |
|
24 |
4.5.3 |
evaluarea documentației tehnice și interne; |
II |
|
25 |
5.1.1 |
asigurarea respectării cerințelor de siguranță de către membrii echipajului în ceea ce privește utilizarea materialelor și a aditivilor; |
II |
|
26 |
5.1.2 |
emiterea instrucțiunilor de lucru și monitorizarea îndeplinirii acestora, astfel încât membrii echipajului să poată efectua lucrări de întreținere și de reparații în mod independent; |
II |
|
27 |
5.1.3 |
achiziționarea și verificarea materialelor și instrumentelor necesare protecției sănătății și a mediului; |
II |
|
28 |
5.1.4 |
asigurarea faptului că parâmele și cablurile sunt utilizate în conformitate cu specificațiile producătorului și în scopul preconizat; |
II |
|
29 |
6.3.2 |
aplicarea reglementărilor naționale, europene și internaționale în materie de drept social; |
II |
|
30 |
6.3.3 |
implementarea unor interdicții stricte în ceea ce privește consumul de alcool și de droguri și reacția corespunzătoare în cazul încălcării acestora, asumarea responsabilității și explicarea consecințelor unei conduite nepotrivite; |
II |
|
31 |
6.3.4 |
organizarea aprovizionării cu alimente și a pregătirii meselor la bord; |
II |
|
32 |
7.1.1 |
aplicarea legislației naționale și internaționale și luarea măsurilor adecvate pentru protecția sănătății și prevenirea accidentelor; |
II |
|
33 |
7.1.2 |
verificarea și monitorizarea valabilității certificatului construcției navale și a altor documente relevante pentru construcția navală și pentru funcționarea acesteia; |
I |
|
34 |
7.1.3 |
respectarea normelor de siguranță în timpul tuturor procedurilor de lucru prin utilizarea măsurilor de siguranță relevante pentru a evita accidentele; |
I |
|
35 |
7.1.4 |
controlarea tuturor măsurilor de siguranță necesare pentru curățarea spațiilor închise înainte ca persoanele să le deschidă, să intre în ele și să le curețe și supravegherea respectării acestor măsuri; |
II |
|
36 |
7.2.5 |
controlarea dispozitivelor de salvare și a utilizării corecte a echipamentului individual de protecție; |
II |
|
37 |
7.3.1 |
inițierea pregătirilor pentru planurile de salvare în diferite tipuri de situații de urgență; |
II |
|
38 |
7.4.1 |
luarea măsurilor de precauție pentru a preveni poluarea mediului și utilizarea echipamentelor relevante; |
II |
|
39 |
7.4.2 |
aplicarea legislației privind protecția mediului; |
II |
|
40 |
7.4.3 |
utilizarea echipamentelor și a materialelor într-un mod economic și ecologic. |
II |
Apendicele 2
Conținutul părții de examen referitoare la realizarea voiajului
Trebuie verificate toate elementele enumerate în această parte a examenului. Candidații trebuie să obțină cel puțin 7 din 10 puncte la fiecare element.
|
Nr. |
Competențe |
Elemente de examinare |
|
1 |
1.1.1 |
guvernarea și manevrarea construcției navale în funcție de situație și în conformitate cu cerințele legislației în domeniul navigației (în funcție de viteza și direcția curentului, de adâncimea apei și de pescajul de plină încărcare, de distanța liberă sub chilă, de densitatea traficului, de interacțiunea cu alte construcții navale etc.); |
|
2 |
1.1.4 |
acostarea și molarea construcției navale de navigație interioară în mod corect și în conformitate cu cerințele legale și/sau de siguranță; |
|
3 |
1.1.5 |
reglarea sau resetarea sistemelor de navigație, dacă este necesar; |
|
4 |
1.1.5 |
colectarea tuturor informațiilor relevante pentru navigație furnizate de sistemele de navigație și utilizarea acestora pentru a adapta manevrarea construcției navale; |
|
5 |
1.1.6 |
pornirea dispozitivelor necesare la postul de guvernare (sisteme de navigație cum ar fi AIS și ECDIS pentru navigația interioară) și reglarea acestora; |
|
6 |
2.2.2 |
asigurarea pregătirii construcției navale pentru voiaj în conformitate cu reglementările și a faptului că încărcătura și alte obiecte au fost arimate în siguranță în conformitate cu reglementările; |
|
7 |
4.2.2 |
reacția corespunzătoare în caz de avarii (după caz, se vor simula) în timpul navigației [de exemplu, creșterea temperaturii apei de răcire, scăderea presiunii uleiului de motor, defectarea mașinii (mașinilor) principale, defectarea cârmei, perturbații în comunicațiile radio, defectarea aparatului de radiotelefonie, direcția incertă a altor construcții navale], luarea deciziilor cu privire la măsurile care trebuie luate și dispunerea sau luarea măsurilor necesare în ceea ce privește lucrările de întreținere pentru a asigura navigarea în condiții de siguranță; |
|
8 |
5.1.2 |
manevrarea construcției navale astfel încât să se poată anticipa posibilitatea unui accident și să se evite uzura inutilă; verificarea frecventă a indicatoarelor disponibile; |
|
9 |
6.1.1 |
stabilirea unei comunicări specifice cu membrii echipajului (comunicarea la bord) cu privire la diverse manevre și în cadrul ședințelor de echipă (de exemplu, ședințe de informare) sau cu persoanele cu care este necesară cooperarea (utilizând toate rețelele de comunicații radio); |
|
10 |
6.2.2 |
comunicarea, în timpul acestor activități, cu persoanele relevante (de la bord) și cu alți actori (centrul de trafic din sector, alte construcții navale etc.), în conformitate cu reglementările (rețele, căi navigabile de-a lungul rutei): utilizarea radiotelefonului și a telefonului; |
|
11 |
7.3.3 |
reacția adecvată într-o situație de urgență (după caz, se va simula),de exemplu om la apă, avarie, incendiu la bord, deversare de substanțe periculoase, scurgeri) prin manevre sau măsuri de salvare și/sau de limitare a daunelor, efectuate cu promptitudine și prudență; notificarea și informarea persoanelor relevante și a autorităților competente în caz de urgență; |
|
12 |
7.3.4 |
comunicarea cu persoanele relevante în caz de avarii (la bord) și cu alți actori (utilizarea radiotelefonului și a telefonului), astfel încât problemele să poată fi rezolvate. |
2. Cerințe tehnice pentru construcțiile navale utilizate la examinarea practică
Construcția navală utilizată la examenele practice intră sub incidența articolului 2 din Directiva (UE) 2017/2397.
V. STANDARDE PENTRU MODULUL SUPLIMENTAR DE SUPRAVEGHERE ÎN CONTEXTUL EXAMINĂRII PRACTICE ÎN VEDEREA OBȚINERII UNUI CERTIFICAT DE CALIFICARE ÎN CALITATE DE COMANDANT DE NAVĂ
Candidații care nu au finalizat anterior un program de formare aprobat, bazat pe standardele de competență pentru nivelul operațional și nici nu au parcurs o evaluare a competențelor de către o autoritate administrativă, cu scopul de a verifica îndeplinirea standardelor de competență pentru nivelul operațional, trebuie să parcurgă acest modul.
Cerințele de mai jos trebuie să fie îndeplinite în plus față de cele prevăzute în standardele pentru examinarea practică în vederea obținerii unui certificat de calificare în calitate de comandant de navă.
1. Competențe specifice și situații de evaluare
Examinatorii au libertatea de a decide cu privire la conținutul elementelor individuale de examinare. Examinatorii trebuie să verifice 20 din cele 25 de elemente din categoria I.
Examinatorii trebuie să verifice 8 din cele 12 elemente din categoria II.
Candidații pot obține maximum 10 puncte la fiecare element.
Pentru categoria I, candidații trebuie să obțină cel puțin 7 din 10 puncte la fiecare element. Pentru categoria II, candidații trebuie să obțină un scor total de cel puțin 40 de puncte.
|
Nr. |
Competențe |
Elemente de examinare |
Categoria (I sau II) |
|
1 |
0.1.1 |
utilizarea materialelor disponibile la bord, cum ar fi vinciurile, bolarzii, parâmele și cablurile, luând în considerare măsurile relevante de securitate în muncă, inclusiv utilizarea echipamentului individual de protecție și de salvare; |
I |
|
2 |
0.1.2 |
legarea și dezlegarea combinațiilor cu barjă de împingere utilizând echipamentele și materialele necesare; |
I |
|
3 |
0.1.2 |
utilizarea echipamentelor și materialelor disponibile la bord pentru operațiunile de cuplare, luând în considerare măsurile relevante de securitate în muncă, inclusiv utilizarea echipamentului individual de protecție și de salvare; |
I |
|
4 |
0.1.3 |
demonstrarea manevrelor de ancorare; |
I |
|
5 |
0.1.3 |
utilizarea echipamentelor și materialelor disponibile la bord pentru operațiunile de ancorare, luând în considerare măsurile relevante de securitate în muncă, inclusiv utilizarea echipamentului individual de protecție și de salvare; |
I |
|
6 |
0.1.4 |
asigurarea etanșeității construcției navale; |
I |
|
7 |
0.1.4 |
executarea operațiunilor din lista de verificare pentru punte și spațiul de locuit, cum ar fi impermeabilizarea și securizarea bocaporților și a calelor; |
I |
|
8 |
0.1.5 |
explicarea și demonstrarea, pentru membrii echipajului de punte, a procedurilor aplicabile trecerii prin ecluze, stăvilare și pe sub poduri; |
II |
|
9 |
0.1.6 |
manipularea și întreținerea sistemelor de semnalizare pe timp de zi și de noapte, a panourilor și a semnalelor sonore ale construcției navale; |
I |
|
10 |
0.3.3 |
utilizarea metodelor de calcul al cantității de marfă încărcate sau descărcate; |
II |
|
11 |
0.3.3 |
calcularea cantității de marfă lichidă utilizând sondele/tabelele de măsurători ale tonajului tancurilor sau ambele; |
I |
|
12 |
0.4.1 |
operarea și controlarea mașinilor din sala de mașini, în conformitate cu procedurile; |
I |
|
13 |
0.4.1 |
explicarea funcționării, operării și întreținerii în condiții de siguranță a sistemelor de santină și de balast, inclusiv raportarea incidentelor asociate operațiunilor de transfer, și capacitatea de a măsura și a raporta corect nivelurile tancurilor; |
II |
|
14 |
0.4.1 |
pregătirea și executarea operațiunilor de oprire a motoarelor după funcționare; |
I |
|
15 |
0.4.1 |
operarea sistemelor de pompare din compartimentele santină, balast și mărfuri; |
I |
|
16 |
0.4.1 |
utilizarea sistemelor hidraulice și pneumatice; |
I |
|
17 |
0.4.2 |
utilizarea tabloului de distribuție; |
I |
|
18 |
0.4.2 |
utilizarea alimentării de pe țărm; |
I |
|
19 |
0.4.3 |
aplicarea procedurilor de securitate în muncă la întreținerea și repararea motoarelor și a instalațiilor; |
I |
|
20 |
0.4.5 |
întreținerea și îngrijirea pompelor, a rețelei de conducte, a sistemelor de santină și de balast; |
II |
|
21 |
0.5.1 |
asigurarea curățeniei în toate spațiile de locuit și în timonerie și asigurarea menajului în mod corespunzător, respectând regulile de igienă, inclusiv asumarea responsabilității pentru propriul spațiu de locuit; |
II |
|
22 |
0.5.1 |
asigurarea curățeniei în sala de mașini și curățarea mașinilor utilizând materialele de curățare adecvate; |
I |
|
23 |
0.5.1 |
curățarea și protejarea părților exterioare, a corpului și a punților construcției navale în ordinea corectă, folosind materialele adecvate, în conformitate cu normele de protecție a mediului; |
II |
|
24 |
0.5.1 |
eliminarea deșeurilor provenite de la construcția navală și a deșeurilor menajere în conformitate cu normele de protecție a mediului; |
II |
|
25 |
0.5.2 |
întreținerea și îngrijirea tuturor echipamentelor tehnice conform instrucțiunilor și folosirea programelor de întreținere (inclusiv cele digitale); |
I |
|
26 |
0.5.3 |
folosirea și stivuirea parâmelor și cablurilor în conformitate cu practicile și normele de securitate în muncă; |
II |
|
27 |
0.5.4 |
matisirea cablurilor și parâmelor, aplicarea nodurilor în funcție de utilizarea lor și întreținerea cablurilor și a parâmelor; |
I |
|
28 |
0.6.1 |
utilizarea termenilor tehnici și nautici necesari, precum și a termenilor legați de aspecte sociale, utilizați în frazele de comunicare standardizate; |
I |
|
29 |
0.7.1 |
prevenirea situațiilor periculoase legate de riscurile de la bord; |
I |
|
30 |
0.7.1 |
prevenirea accidentelor în activitățile care ar putea fi periculoase pentru personal sau pentru construcția navală; |
I |
|
31 |
0.7.2 |
utilizarea echipamentului individual de protecție; |
I |
|
32 |
0.7.3 |
folosirea aptitudinilor de înot în operațiunile de salvare; |
II |
|
33 |
0.7.3 |
utilizarea echipamentelor de salvare în cadrul operațiunilor de salvare și salvarea și transportarea victimei; |
II |
|
34 |
0.7.4 |
menținerea rutelor de evacuare libere; |
II |
|
35 |
0.7.5 |
utilizarea sistemelor și a echipamentelor de comunicații și de alarmă în situații de urgență; |
I |
|
36 |
0.7.6, 0.7.7 |
aplicarea diverselor metode de stingere a incendiilor și utilizarea echipamentelor de stingere și a instalațiilor fixe; |
I |
|
37 |
0.7.8 |
acordarea primului ajutor medical. |
I |
2. Cerințe tehnice minime pentru construcțiile navale utilizate pentru examinarea practică
Construcția navală utilizată pentru examene practice intră sub incidența articolului 2 din Directiva (UE) 2017/2397.
(1) Standardele europene de stabilire a cerințelor tehnice pentru navele de navigație interioară sunt disponibile la adresa https://www.cesni.eu
ANEXA III
STANDARDE PENTRU OMOLOGAREA SIMULATOARELOR
I. CERINȚELE TEHNICE ȘI FUNCȚIONALE PENTRU SIMULATOARELE DE NAVIGAȚIE ȘI DE RADIOLOCAȚIE UTILIZATE ÎN NAVIGAȚIA INTERIOARĂ
|
Nr. |
Element |
Nivelul de calitate pentru cerințele tehnice |
Procedura de testare |
Simulator de navigație |
Simulator de radiolocație |
||||||||
|
1. |
Instalație radar de navigație interioară |
Pe simulator trebuie instalată cel puțin o instalație radar de navigație interioară cu aceleași funcționalități ca o instalație radar de navigație interioară omologată în temeiul ES-TRIN. |
Trebuie să se verifice dacă instalația are aceleași funcționalități ca și instalația radar de navigație interioară omologată. |
x |
x |
||||||||
|
2. |
Sistem de comunicații |
Simulatorul trebuie să fie dotat cu un sistem de comunicații care să includă:
|
Trebuie să se verifice dacă simulatorul este dotat cu sisteme de comunicații. |
x |
x |
||||||||
|
3. |
ECDIS pentru navigația interioară |
Pe simulator trebuie instalat cel puțin un ECDIS pentru navigația interioară. |
Trebuie să se verifice dacă instalația are aceleași funcționalități ca un ECDIS pentru navigația interioară. |
x |
|
||||||||
|
4. |
Zona de exerciții |
Zona de exerciții cuprinde cel puțin un râu reprezentativ cu brațe laterale sau canale și porturi. |
Inspecția vizuală a zonei. |
x |
x |
||||||||
|
5. |
Semnale sonore |
Semnalele sonore pot fi emise folosind pedale sau butoane. |
Trebuie să se verifice dacă pedalele sau butoanele funcționează corect. |
x |
x |
||||||||
|
6. |
Panoul luminilor de navigație pe timp de noapte |
Pe simulator este instalat panoul luminilor de navigație pe timp de noapte. |
Trebuie să se verifice dacă panoul luminilor de navigație pe timp de noapte funcționează corect. |
x |
x |
||||||||
|
7. |
Modele matematice pentru construcții navale |
Cel puțin trei modele matematice ale unor tipuri reprezentative de construcții navale cu diferite metode de propulsie și condiții de încărcare, inclusiv o construcție navală mică (eventual un remorcher), o construcție navală de dimensiuni medii (de exemplu, cu lungime de 86 m) și o construcție navală mare (de exemplu, cu lungime de 110 sau 135 m). |
Trebuie să se verifice dacă sunt disponibile cele trei modele obligatorii. |
x |
|
||||||||
|
8. |
Modele matematice pentru construcții navale |
Cel puțin un model matematic al unui tip reprezentativ de construcție navală (de exemplu, cu lungime de 86 m). |
Trebuie să se verifice dacă modelul obligatoriu este disponibil. |
|
x |
||||||||
|
9 |
Numărul construcțiilor navale vizate disponibile (1) |
Simulatorul trebuie să includă construcții navale vizate din cel puțin cinci clase FIT (Forumul Internațional al Transporturilor). |
Trebuie să se verifice dacă sunt disponibile numărul și diversitatea necesare de construcții navale vizate. |
x |
x |
||||||||
|
10. |
Postul operatorului |
Operatorul trebuie să fie în măsură să comunice pe toate canalele de frecvență foarte înaltă (VHF). Operatorul trebuie să fie în măsură să monitorizeze utilizarea canalelor. |
Trebuie să se verifice dacă operatorul poate comunica pe toate canalele VHF și dacă poate monitoriza utilizarea tuturor canalelor. |
x |
x |
||||||||
|
11. |
Exerciții diverse |
Trebuie să existe posibilitatea de a concepe, memora și desfășura diverse exerciții care să poată fi manipulate în timpul funcționării echipamentelor. |
Se realizează diferite operațiuni. |
x |
x |
||||||||
|
12. |
Exerciții separabile |
În timpul examinării mai multor candidați, exercițiile efectuate de un candidat nu trebuie să interfereze cu examinarea altui candidat. |
Exercițiul este repetat pentru fiecare candidat. |
x |
x |
||||||||
|
13. |
Funcțiile și configurația punții de comandă |
Secțiunea de timonerie este proiectată pentru navigația radar comandată de către o singură persoană, astfel cum se prevede în ES-TRIN 2017/1. |
Trebuie să se verifice dacă configurația punții și funcțiile echipamentelor corespund cerințelor tehnice aplicabile construcțiilor navale de navigație interioară. Trebuie să se verifice dacă timoneria este proiectată pentru operațiuni de comandă executate de o singură persoană. |
x |
x |
||||||||
|
14. |
Postul de cârmă (punte de comandă/cabină) |
Posturile de cârmă trebuie să fie similare celor de pe construcțiile navale de navigație interioară în ceea ce privește forma și dimensiunile. |
Inspecție vizuală. |
x |
x |
||||||||
|
15. |
Postul operatorului |
|
Inspecția vizuală a postului operatorului și verificarea funcționării. |
x |
x |
||||||||
|
16. |
Post de informare prealabilă/de raportare |
Posibilitatea de a viziona înregistrarea la un post de operator sau la un post de raportare. |
Activitățile de evaluare trebuie monitorizate. |
x |
x |
||||||||
|
Construcție navală proprie (2) |
|||||||||||||
|
17. |
Grade de libertate |
Simulatorul trebuie să fie în măsură să reprezinte mișcările în șase grade de libertate. |
Gradele de libertate implementate în simulator pot fi evaluate prin observarea sistemului de vizualizare sau cu ajutorul instrumentelor. Astfel, următoarele manevre sunt efectuate cu construcții navale mici, care se deplasează de obicei în mod mai distinctiv și mai rapid decât cele mai mari.
|
x |
|
||||||||
|
18. |
Grade de libertate |
Simulatorul trebuie să fie în măsură să simuleze mișcările în trei grade de libertate. |
Trebuie evaluate gradele de libertate implementate în simulator. |
|
x |
||||||||
|
19. |
Sistemul de propulsie |
Simularea tuturor componentelor sistemului de propulsie se realizează cât mai realist posibil și ia în considerare toate influențele relevante. |
Sistemul de propulsie trebuie să fie testat prin manevre de accelerare și de oprire, în timpul cărora se pot observa performanțele motorului (în ceea ce privește reacția la accelerație) și ale construcției navale (în ceea ce privește viteza maximă și comportamentul în timp). |
x |
x |
||||||||
|
20. |
Dispozitive de comandă |
Dispozitivul de comandă se comportă realist în ceea ce privește viteza de girație a cârmei și ia în considerare cele mai importante influențe. |
Pentru a testa calitatea simulării dispozitivelor de comandă, se pot efectua diferite verificări. Se furnizează limitări în cazul în care nu este posibilă evaluarea comportamentului fără protocoale ale variabilelor de stare.
|
x |
x |
||||||||
|
21. |
Efectele apei mici |
Efectul adâncimii limitate a apei asupra consumului de energie și a comportamentului de manevră este modelat corect din punctul de vedere al calității. |
Se propun două tipuri de teste care permit evaluarea calității în ceea ce privește luarea în considerare a influenței apei mici: Deplasare înainte în linie dreaptă: se măsoară viteza maximă atinsă în diferite adâncimi ale apei, standardizată cu viteza în apă adâncă și reprezentată în raport cu pescajul de referință în funcție de adâncimea apei (T/h). Comparația cu datele existente din testele de modelare oferă informații despre calitatea influenței apei mici în simulare. Cerc de întoarcere: prin comanda navigației unei construcții navale la putere constantă și cu un unghi al cârmei de 20 ° într-o apă laterală fără obstacole, se pot înregistra valorile vitezei, unghiului de derivă, vitezei de girație și diametrului cercului de întoarcere a unei construcții navale staționare care se întoarce în ape cu o adâncime redusă treptat. Reprezentarea acestor date în raport cu T/h permite determinarea modului în care se modifică unghiul de derivă, viteza de girație, viteza și diametrul în funcție de adâncimea apei. |
x |
|
||||||||
|
22. |
Influența curentului |
Există cel puțin două puncte de măsurare a curentului la bordul construcției navale, astfel încât să se poată calcula momentul de ambardare datorat curentului. |
Sunt prevăzute teste pentru a verifica existența caracteristicii de performanță și luarea în considerare a acesteia în simulare:
|
x |
x |
||||||||
|
23. |
Influența vântului |
Influența vântului generează forțe în plan orizontal în funcție de viteza reală și de direcția vântului. De asemenea, vântul generează momente de ambardare și de ruliu. |
Se pot realiza diverse teste pentru a verifica nivelul de calitate al influenței vântului. Pentru a putea detecta cu ușurință aceste efecte, se vor alege viteze relativ mari ale vântului. Realizați testul după cum urmează: rulați un test atât pentru vânt din prova, cât și pentru vânt lateral, la două viteze diferite ale vântului, într-o zonă fără alte influențe decât vântul. Activați vântul și observați comportamentul. Opriți vântul și observați din nou comportamentul. Începeți cu o construcție navală staționară. |
x |
|
||||||||
|
24. |
Efectul malului |
Forța laterală și momentul de ambardare tind să se modifice în mod corespunzător în funcție de distanța față de mal și viteză. |
Pentru a verifica efectul malului în simulator, este necesară o zonă de exercițiu care include un dig sau un zid pe o parte. Trebuie efectuate următoarele teste:
|
x |
|
||||||||
|
25. |
Interacțiunea între construcții navale |
Construcțiile navale interacționează între ele și se calculează efectele realiste. |
Pentru o verificare completă a interacțiunii dintre construcții navale, se rulează pe simulator un exercițiu cu două construcții navale proprii într-o apă laterală fără obstacole. Dacă acest lucru nu este posibil, testul poate fi efectuat și cu o construcție navală din trafic pe postul construcției navale cu care se interacționează. Pentru o bună evaluare a rezultatelor, cele două construcții navale trebuie să pornească pe cursuri paralele, la o distanță laterală relativ mică una de cealaltă.
|
x |
|
||||||||
|
26. |
Efectul de squat |
Se modelează atât scufundarea dinamică, cât și asieta în funcție de viteză, adâncimea apei și pescaj. |
Această caracteristică se testează cel mai bine într-o zonă cu apă laterală fără obstacole și o adâncime constantă a apei.
|
x |
|
||||||||
|
27. |
Efectul de canal |
Luarea în considerare a curentului de retur. Curentul de retur nu este liniar în raport cu viteza construcției navale. |
Curentul de retur este un efect fizic introdus în simulator ca o forță de rezistență care se exercită asupra construcției navale. Pentru a-l verifica, se plasează construcția navală într-un canal îngust; construcția navală se deplasează uniform, la putere constantă. Se măsoară viteza. Se mărește puterea și se măsoară din nou viteza. Testul se repetă în apă fără obstacole, la aceeași putere constantă (două niveluri). Efectul așteptat este următorul:
|
x |
|
||||||||
|
28. |
Efectul de ecluză |
Într-o ecluză, construcția navală este supusă acelorași efecte ca într-un canal. Ecluza produce un efect suplimentar datorat unui curent de deplasament generat de construcția navală, cu un factor mare de blocare la intrarea în ecluză (efectul de piston). |
Testul pentru efectul de canal evidențiază curentul de retur. Nu este necesară repetarea testului. Efectul de piston poate fi demonstrat după cum urmează:
|
x |
|
||||||||
|
29. |
Eșuarea |
Eșuarea încetinește construcția navală și este evidențiată printr-un sunet, dar nu duce în toate cazurile la oprirea construcției navale. Eșuarea este notificată operatorului. |
Pentru testarea eșuării este necesară o zonă de exerciții cu fund plan și cu o porțiune ușor înălțată a fundului. În cadrul acestei verificări se urmărește disponibilitatea informațiilor adecvate cu privire la adâncime în simulatorul în sine, și nu reprezentarea în sistemul de vizualizare. La eșuarea pe o plajă, trebuie să se verifice dacă construcția navală se oprește complet; în caz afirmativ, se verifică dacă oprirea este bruscă sau graduală. În timpul eșuării, trebuie să se verifice, cu ajutorul sistemului de vizualizare, modificarea planului orizontal al construcției navale. La deplasarea pe deasupra unui fund plan în apă foarte mică, trebuie să se verifice dacă construcția navală eșuează din cauza apupării la viteză în timp ce viteza crește constant. Pentru toate situațiile de eșuare, trebuie să se verifice dacă acest incident este marcat prin emiterea unui sunet. |
x |
|
||||||||
|
30. |
Eșuarea Ciocnirea construcție navală – țărm, ciocnirea construcție navală – construcție navală, ciocnirea construcție navală – pod |
Eșuarea și ciocnirile construcție navală – țărm, construcție navală – construcție navală, construcție navală – pod sunt notificate candidatului și operatorului în timpul simulării. |
Inspecție vizuală. |
|
x |
||||||||
|
31. |
Ciocnirea construcției navale de țărm |
Ciocnirile construcției navale de țărm sunt notificate în timpul simulării cel puțin printr-un sunet. Simularea încetinește construcția navală. Calculul ciocnirii se efectuează folosind o formă bidimensională a construcției navale. |
Simularea ciocnirii construcției navale de țărm poate fi realizată doar într-o zonă de exerciții în care există diverse obiecte pe țărm. Prin ciocnirea construcției navale de diferite obiecte se poate verifica dacă simulatorul detectează aceste obiecte și dacă reacționează la ele. În cazul unor tipuri diferite de obiecte, se verifică dacă există unele în cazul cărora nu apare nicio reacție la ciocnire. Sunetul emis în cazul unei ciocniri se verifică cu ajutorul sistemului audio al simulatorului, după caz. Observarea ciocnirii în sistemul de vizualizare arată dacă ciocnirea se produce brusc sau dacă se simulează o zonă de dezagregare. O ciocnire în unghi de 180 de grade la viteză mică poate arăta dacă se calculează o presiune elastică. |
x |
|
||||||||
|
32. |
Ciocnirea între două construcții navale |
Ciocnirile între două construcții navale sunt notificate în timpul simulării cel puțin printr-un sunet. Simularea încetinește construcția navală. Calculul ciocnirii se efectuează folosind o formă bidimensională a construcției navale. |
Cu condiția prealabilă că nu are nicio importanță pentru construcția navală proprie dacă cealaltă construcție navală de care se ciocnește este tot o construcție navală proprie sau o construcție navală din trafic, se pot simula diferite ciocniri. Se testează reacțiile pe simulator ale construcției navale proprii la ciocnirea cu o altă construcție navală și se verifică dacă ciocnirea este marcată prin emiterea unui sunet. La postul instructorului, se verifică – prin mărirea suficientă a imaginii – dacă contururile construcției navale sunt utilizate pentru detectarea ciocnirii. Se verifică dacă ciocnirea are loc exact în momentul în care contururile celor două construcții navale intră în contact. Se verifică dacă detectarea ciocnirii se face cu precizie pentru diverse construcții navale cu forme diferite. |
x |
|
||||||||
|
33. |
Ciocnirea construcției navale de un pod |
Ciocnirile construcției navale de un pod sunt detectate prin utilizarea unei valori statice a înălțimii (timonerie coborâtă, arbore coborât). Ciocnirile sunt notificate în timpul simulării cel puțin printr-un sunet. Simularea încetinește construcția navală. |
Pentru această verificare, în zona de exerciții trebuie să existe un pod și trebuie utilizată harta electronică pentru navigație interioară. Se verifică dacă în timpul trecerii pe sub un pod cu distanță liberă insuficientă se produce o ciocnire și care sunt consecințele pentru continuarea simulării. Se verifică dacă este posibilă traversarea în condiții de siguranță prin reducerea suficientă a nivelului apei sau prin creșterea suficientă a pescajului. Acest lucru trebuie verificat și în sistemul de vizualizare. Sunt necesare diferite rulări ale testului pentru a verifica punctul de ciocnire de pe construcția navală, dacă există doar unul. În acest caz se poate determina, de asemenea, dacă podul provoacă o ciocnire pe axa centrală sau pe bordurile exterioare. |
x |
|
||||||||
|
34. |
Timonerie reglabilă pe înălțime |
Înălțimea de ciocnire și nivelul ochilor sunt adaptate la poziția punții. Trebuie să fie disponibilă o mișcare continuă a timoneriei reglabile pe înălțime. |
O condiție prealabilă pentru evaluarea acestei caracteristici de performanță este disponibilitatea unei construcții navale de navigație interioară tipice, de exemplu o construcție navală cu lungime de 110 m. Disponibilitatea generală a acestei funcționalități poate fi verificată prin prezența unui dispozitiv de comandă pentru modificarea poziției punții. Funcția poate fi evaluată pe punte și trebuie să se verifice dacă pot fi alese poziții aleatorii și dacă mișcarea este bruscă sau se produce cu o viteză realistă. Prin poziționarea unei alte construcții navale proprii în apropiere, se poate verifica dacă această funcționalitate este disponibilă și pentru alte construcții navale în sistemul de vizualizare. Se poate observa dacă luminile de navigație și semnalele pe timp de zi se mișcă, de asemenea, în funcție de mișcarea timoneriei reglabile pe înălțime a celei de-a doua construcții navale proprii în sistemul de vizualizare. |
x |
|
||||||||
|
35. |
Parâme |
Sistemul de vizualizare trebuie să afișeze atât dinamica construcției navale, cât și a parâmei (de exemplu, slăbirea întinderii, elasticitatea, masa, ruperea și legarea de bolarzi). |
Într-o zonă de exerciții cu zid de cheu, se va verifica amararea cu o parâmă. Atunci când se utilizează parâma, se verifică dacă aceasta se leagă de anumiți bolarzi. Ruperea parâmei se verifică prin încercarea de a opri cu o parâmă construcția navală accelerată la viteză maximă. Slăbirea întinderii parâmei se verifică prin reducerea forței și a distanței. |
x |
|
||||||||
|
36. |
Ancore |
Ancorele pot fi lăsate și ridicate. Se iau în calcul adâncimea apei și dinamica lanțului. |
Funcționarea ancorei se poate verifica într-o zonă de exerciții cu adâncime limitată a apei și cu o construcție navală proprie cu una sau mai multe ancore. Este rezonabil să existe un curent constant de viteză variabilă. Molarea și ridicarea ancorei sunt posibile numai dacă există dispozitive de acționare adecvate. De asemenea, trebuie să se verifice dacă există instrumente care indică lungimea lanțului. Se verifică dacă vitezele diferă în timpul molării și ridicării. De asemenea, trebuie să se verifice dacă se aude un sunet adecvat. Prin modificarea adâncimii apei, trebuie să se verifice dacă aceasta influențează funcționarea ancorei. La o viteză scăzută a curentului, trebuie să se verifice dacă construcția navală oscilează și se oprește după ancorare. La creșterea constantă a curentului, trebuie să se verifice dacă ancora ține pe loc construcția navală. Dacă nu este suficientă o singură ancoră, trebuie să se verifice dacă construcția navală poate fi oprită cu două ancore, în cazul în care se folosesc două ancore. |
x |
|
||||||||
|
37. |
Remorcarea (operațiune cu două construcții navale) |
În timpul remorcării, se iau în calcul atât dinamica celor două construcții navale, cât și legarea lor prin cablu. |
Zona de exerciții pentru verificarea funcției de remorcare poate fi o suprafață din largul mării. Pe lângă construcția navală proprie care asigură remorcarea sau este remorcată, este necesară încă o construcție navală (construcție navală proprie sau construcție navală din trafic). Condiția de bază pentru remorcare poate fi testată prin plasarea unui cablu de remorcare între o construcție navală proprie și cealaltă construcție navală. Dacă acest lucru nu este posibil, trebuie să se verifice dacă este disponibilă cel puțin o metodă alternativă pentru definirea unei forțe care provine de la un remorcher virtual. Se verifică dacă cealaltă construcție navală, utilizată ca remorcher, poate accelera construcția navală proprie remorcată și poate iniția o mișcare de girație prin tracțiune laterală. Se verifică dacă construcția navală proprie utilizată ca remorcher poate deplasa și opri cealaltă construcție navală prin manevre adecvate și dacă cealaltă construcție navală poate fi întoarsă prin tracțiune laterală. |
x |
|
||||||||
|
Construcții navale din trafic |
|||||||||||||
|
38. |
Numărul de construcții navale din trafic |
Trebuie să fie disponibile cel puțin 10 construcții navale din trafic. |
Testul trebuie să arate dacă se poate introduce într-un exercițiu numărul de construcții navale necesar. |
x |
x |
||||||||
|
39. |
Controlul construcțiilor navale din trafic |
Construcțiile navale din trafic pot urma rute cu schimbarea cursului și a vitezei în mod realist. |
Disponibilitatea funcțiilor de control trebuie verificată prin crearea unui nou exercițiu care să includă construcții navale din trafic. |
x |
x |
||||||||
|
40. |
Comportamentul de mișcare |
Comportament de mișcare relativ fluid. |
Se aplică procedura de evaluare a controlului construcțiilor navale din trafic. |
x |
x |
||||||||
|
41. |
Influența vântului |
Construcțiile navale din trafic reacționează la un vânt dat prin afișarea unui unghi de derivă. |
Activarea vântului într-un exercițiu trebuie să determine apariția unui unghi de derivă la construcțiile navale din trafic, unghi care se modifică în funcție de viteză și de direcția vântului. |
x |
|
||||||||
|
42. |
Influența curentului |
Construcțiile navale din trafic reacționează la un curent dat prin afișarea unui unghi de derivă. |
Activarea curentului într-un exercițiu trebuie să determine apariția unui unghi de derivă la construcțiile navale din trafic, unghi care se modifică în funcție de viteză și de direcția curentului. |
x |
x |
||||||||
|
43. |
Secțiunea și dimensiunile imaginii |
Sistemul de vizualizare permite o vizualizare circulară panoramică (360 de grade). Câmpul vizual orizontal poate fi obținut printr-o vizualizare fixă de cel puțin 210 grade și prin vizualizări suplimentare comutabile pentru restul orizontului. Imaginea pe verticală permite vizualizarea în jos până la apă și în sus până la cer, corespunzătoare vederii reale posibile de la postul obișnuit de cârmă din timonerie. |
Inspecția vizuală a simulatorului pornit. |
x |
|
||||||||
|
44. |
Rezoluție după frecvența cadrelor |
Rezoluția afișajului corespunde rezoluției ochiului uman. Frecvența cadrelor (în mod ideal > 50 cps, redând cel puțin o imagine realistă și fluidă) asigură o imagine fără sacadare. |
Rezoluția trebuie verificată prin inspecție vizuală. |
x |
|
||||||||
|
45. |
Detalii suplimentare și calitatea afișajului |
Nivelul de detaliu al sistemului de afișaj este superior unei reprezentări simplificate. Acesta asigură o reprezentare bună a zonei de navigație în toate circumstanțele. |
Modelul vizual trebuie verificat prin inspecție vizuală. |
x |
|
||||||||
|
46. |
Suprafața apei |
Valurile create de construcția navală depind de viteza acesteia. Se ia în considerare adâncimea apei. Valurile create de vânt corespund direcției și vitezei vântului. |
Inspecția vizuală trebuie să arate dacă valurile create de construcția navală se schimbă în funcție de viteza acesteia și dacă valurile create de vânt se schimbă în funcție de direcția și viteza vântului. |
x |
|
||||||||
|
47. |
Soarele, Luna, corpuri cerești |
Soarele și Luna urmează un interval de 24 de ore. Pozițiile nu corespund exact locului și datei simulării. Cerul de noapte poate prezenta stele aleatorii. |
Inspecția vizuală trebuie să arate dacă soarele, luna și corpurile cerești vizibile pe timp de zi, de noapte și la crepuscul pot fi modificate. |
x |
|
||||||||
|
48. |
Condiții meteorologice |
Sunt reprezentate straturi de nori staționare, de altitudine. În plus, se pot reprezenta condiții de ploaie, pâclă și ceață. |
Inspecția vizuală indică nivelul necesar de detaliere. |
x |
|
||||||||
|
49. |
Zgomotul ambiant |
Zgomotele motorului sunt reproduse în mod realist. |
Zgomotele motorului trebuie să fie verificate în condiții de vreme și de mare liniștită, evaluând zgomotele pentru diverse turații ale motorului. Trebuie să se determine dacă sunetul motorului este audibil și dacă nivelul volumului și sunetul sunt adecvate. |
x |
x |
||||||||
|
50. |
Surse externe de zgomot (de exemplu, zgomotele motorului, semnalele de avertizare sonoră și ancora) |
Semnalele sonore unice sunt redate în mod realist, dar nu pot fi localizate cu ajutorul auzului. |
Într-o primă etapă, în timoneria construcției navale proprii staționare, toate semnalele sonore disponibile sunt activate unul după altul. Se evaluează dacă semnalele sonore sunt realiste în ceea ce privește sunetul și nivelul volumului. Într‐o a doua etapă, aceleași semnale sonore sunt activate pe o altă construcție navală, modificându‐se distanța față de această construcție navală. Trebuie să se verifice dacă se emite semnalul sonor corect și dacă nivelurile volumului sunt adecvate. Toate grupurile de putere auxiliare (de exemplu, ancorele) care pot fi activate în timoneria construcției navale sunt activate separat. Trebuie să se verifice dacă starea de funcționare este audibilă. |
x |
|
||||||||
|
51. |
Zgomot extern (semnale sonore) |
Semnalele sonore provenite de la construcțiile navale vizate trebuie să fie audibile. |
În cursul unui exercițiu, trebuie prevăzut un semnal sonor de la o construcție navală vizată. |
|
x |
||||||||
|
52. |
Informații acustice interne |
Semnalele acustice de la dispozitivele de pe punte sunt reproduse în mod realist, dar sunt redate de difuzoare amplasate pe consola simulatorului. |
Toate semnalele acustice ale tuturor dispozitivelor disponibile în timonerie sunt activate succesiv. Trebuie să se verifice dacă semnalele sunt emise de dispozitivele în sine sau de difuzoarele simulatorului și dacă sunetele sunt realiste. |
x |
|
||||||||
|
53. |
Audibilitate |
Operatorul poate auzi toate zgomotele provenite din timoneria construcției navale. |
În cadrul unei simulări, trebuie să se verifice dacă sunetele provenite din timoneria construcției navale sunt transmise în mod clar și inteligibil și dacă nivelul volumului este reglabil. |
x |
|
||||||||
|
54. |
Înregistrare |
Înregistrarea sunetelor provenite din timoneria construcției navale este sincronizată cu simularea. |
Se rulează un exercițiu, incluzându-se comunicații radio și sunete. La reluare, înregistrarea trebuie să se audă corect și să fie sincronizată cu reluarea simulării. |
x |
|
||||||||
|
55. |
Conformitatea radarului |
Precizia unghiulară a relevmentului orizontal trebuie să fie conformă cu specificația tehnică europeană EN 302 194 a ETSI. Efectele legate de limitarea pe verticală a unghiului de deschidere sunt identificabile, de exemplu, la trecerea pe sub poduri. |
Conformitate „verticală”: simularea trecerii pe sub un pod, cu luarea în considerare a următoarelor:
|
x |
x |
||||||||
|
56. |
Rezoluție |
Simularea radar trebuie să creeze o imagine radar realistă. Simularea radar trebuie să îndeplinească cerințele din specificația tehnică europeană EN 302 194 a ETSI [1]. |
Trebuie să se verifice dacă rezoluția este corespunzătoare la o distanță de 1 200 m: două obiecte cu o distanță azimutală de 30 m trebuie să fie identificate ca două obiecte diferite. Două obiecte aflate la o depărtare de 1 200 m în aceeași direcție și separate unul de celălalt de o distanță de 15 m trebuie să fie identificate ca două obiecte diferite. |
x |
x |
||||||||
|
57. |
Ocultarea provocată de propria construcție navală sau de o alta |
Ocultarea corespunde relațiilor trigonometrice, dar nu se iau în considerare modificările poziției dinamice a construcțiilor navale. |
Ocultarea provocată de propria construcție navală trebuie să fie verificată prin apropierea acesteia de o geamandură și prin evaluarea distanței de la care geamandura este ascunsă de prova construcției navale. Această distanță trebuie să fie realistă. Ocultarea provocată de alte construcții navale trebuie să fie verificată prin plasarea a două construcții navale pe aceeași direcție. Atunci când se plasează o construcție navală mai mică în spatele uneia mai mari, construcția navală mai mică nu ar trebui să apară pe afișajul radar. |
x |
x |
||||||||
|
58. |
Ecouri perturbatoare produse de mare și de ploaie |
Reglarea filtrelor și efectul acestora corespund amplitudinii dispozitivelor reale omologate. |
Se face o evaluare prin activarea și reglarea filtrelor. |
x |
x |
||||||||
|
59. |
Ecouri false |
Se generează ecouri false. În plus, frecvența ecourilor multiple se modifică în mod realist în funcție de distanță. |
În cursul unui exercițiu cu mai multe construcții navale vizate, ar trebui să fie vizibile ecouri false. În timpul testului, observatorul trebuie să caute interferențe și ecouri multiple. |
x |
x |
||||||||
|
60. |
Adâncimea apei |
Topografia fundului apei este descrisă detaliat prin contururi și sondaje batimetrice sau în orice altă formă cu rezoluție înaltă, în măsura în care sunt disponibile date. |
Când construcția navală navighează prin zona care urmează să fie testată, trebuie să se verifice dacă sonda ultrason afișează valori realiste. |
x |
|
||||||||
|
61. |
Curentul |
Curentul poate fi definit în mod arbitrar prin câmpuri vectoriale cel puțin bidimensionale, la o rezoluție înaltă și adaptată dimensiunii construcției navale și zonei de navigație. |
Efectul curentului trebuie verificat prin lăsarea unei construcții navale proprii în derivă pe un râu. Construcția navală se va deplasa odată cu curentul într-un mod realist. |
x |
x |
||||||||
|
62. |
Maree |
Datele despre maree sunt reprezentate cu o rezoluție slabă spațială și/sau temporală. |
Efectul mareei asupra obiectelor plutitoare poate fi evaluat prin simularea, de preferință, a unui obiect plutitor mic, fără propulsie sau alte forțe care să acționeze asupra lui (de exemplu, vânt sau parâme). Prin modificarea orei, se poate verifica dacă curentul mareic și nivelul apei se modifică odată cu ora și sunt realiste. Nivelul apei este vizibil în mod direct pe afișajul sondei ultrason și poate fi înregistrat pentru o zi întreagă pentru a fi comparat cu date măsurate sau calculate. |
x |
|
||||||||
|
63. |
Vânt |
Se pot defini fluctuații și câmpuri vectoriale ale vântului, care permit modificări locale. |
Dacă este „instalat” un anemometru la bord, instrumentul de pe punte trebuie să afișeze viteza relativă și direcția vântului. Trebuie să se verifice influența diferitelor câmpuri ale vântului asupra dinamicii construcției navale. |
x |
|
||||||||
|
64. |
Modele 2D/3D ale obiectelor staționare |
Înlocuirea obiectelor cu reprezentări 2D este permisă numai pentru obiectele îndepărtate, care nu sunt identificate. |
Obiectele fixe sunt observate în timp ce o construcție navală se mișcă în întreaga zonă de simulare care trebuie validată. Se poate determina de la ce distanță și în ce mod se reduce nivelul de detaliere și se utilizează modele 2D. |
x |
|
||||||||
|
65. |
Nivelul de detaliere a obiectelor staționare |
Este posibil un nivel bun de detaliere pentru obiectele realiste, deși vor fi vizibile simplificări ale formei și suprafeței. |
Se încarcă zona de exerciții care urmează să fie evaluată și se setează o construcție navală proprie. Mai întâi trebuie să se verifice dacă se identifică toate obiectele importante din punctul de vedere al navigației. Peisajul trebuie să pară realist la prima vedere. |
x |
|
||||||||
|
66. |
Modele diurne/nocturne ale obiectelor mobile |
Pe întuneric, orice obiect poate fi iluminat. Sursele de lumină importante din punctul de vedere al navigației pot emite lumină în acord cu anumite caracteristici prestabilite. |
Se încarcă zona de exerciții care urmează să fie evaluată și se setează o construcție navală proprie. Ora simulării este setată la miezul nopții. Trebuie să se verifice dacă toate obiectele importante din punctul de vedere al navigației sunt iluminate în simulare la fel cum ar fi într-o situație reală. În plus, trebuie să se verifice dacă sunt iluminate și alte obiecte. Dacă software-ul simulatorului are această funcție, instructorul pornește și oprește iluminarea obiectelor vizate. |
x |
|
||||||||
|
67. |
Modele 2D/3D ale obiectelor mobile |
Obiectele bidimensionale sunt utilizate doar în fundal (la distanță mare), astfel încât să fie abia vizibile. În celelalte cazuri se utilizează modele 3D. |
Se încarcă zona de exerciții care urmează să fie evaluată și se setează o construcție navală proprie. Se explorează întreaga zonă de exerciții, utilizând, observând și evaluând obiectele mobile disponibile, pentru a determina dacă au suprafețe plane orientate spre observator. |
x |
|
||||||||
|
68. |
Nivelul de detaliere |
În cazul unui nivel îmbunătățit de detaliere, obiectele sunt prezentate în mod realist, dar cu forme și suprafețe simplificate. |
O construcție navală proprie navighează într-o zonă de exerciții aleasă aleatoriu. Se utilizează obiecte mobile care pot fi evaluate. Acestea trebuie să fie reprezentate într-un mod realist. |
x |
|
||||||||
|
69. |
Setarea luminilor de navigație și a semnalelor pe timp de zi |
Luminile de navigație și semnalele prezentate pot fi comutate individual, adică toate luminile și semnalele sunt stocate separat în baza de date și sunt poziționate în conformitate cu cerințele construcțiilor navale reale și cu reglementările aplicabile construcției navale utilizate. |
Într-o zonă de exerciții selectată, se utilizează o construcție navală proprie în imediata apropiere a unei construcții navale din trafic. Pe cât posibil, operatorul activează tot felul de semnale de zi și lumini de navigație la bordul construcției navale din trafic. Dacă simulatorul permite acest lucru, în locul construcției navale din trafic se utilizează o a doua construcție navală proprie. Pe cea de-a doua construcție navală proprie se activează, de asemenea, tot felul de semnale de zi și lumini de navigație. La postul de cârmă al primei construcții navale proprii se va verifica ce lumini de navigație și semnale de zi sunt vizibile pe celelalte două construcții navale. |
x |
|
||||||||
|
70. |
Modele diurne/nocturne |
Sursele de lumină pot lumina intermitent în funcție de anumite caracteristici. |
O construcție navală proprie navighează într-o zonă dată. Ora simulării este setată la 24:00. Se utilizează toate obiectele mobile care pot fi evaluate. Pe cât posibil, operatorul comută toate sursele de lumină disponibile instalate pe obiecte pentru a realiza inspecția vizuală a acestora. |
x |
|
||||||||
|
71. |
Reflectivitatea radar |
Ecoul din imaginea radar trebuie să fie realist și să depindă de unghiul de vizualizare. |
Se verifică dacă obiectele reflectoare prezintă un ecou realist. |
x |
x |
||||||||
|
72. |
Ecourile generate de valuri și precipitații |
Ecourile hulei sunt înregistrate pentru modele tipice de valuri, care includ și gama hulei marine. Ecourile precipitațiilor trebuie să fie reprezentate în mod realist. |
Ecourile hulei trebuie să fie verificate prin activarea unor înălțimi și direcții diferite ale valurilor. Trebuie verificate ecourile precipitațiilor. |
x |
x |
||||||||
|
73. |
Valuri |
Hula și direcția valurilor pot fi reglate; mișcările construcției navale sunt realiste. |
Trebuie să se verifice dacă mișcările construcției navale se modifică în funcție de starea mării. Direcțiile și înălțimea valurilor trebuie să fie vizibile. |
x |
|
||||||||
|
74. |
Precipitații |
Sunt disponibile toate condițiile meteorologice (vizibilitate redusă, precipitații – cu excepția fulgerelor și a formării norilor), iar imaginea rezultată este coerentă. |
Trebuie efectuată o inspecție vizuală pentru a verifica dacă vizibilitatea este redusă de condițiile meteorologice. |
x |
|
||||||||
|
75. |
Afișarea hărților |
ECDIS pentru navigația interioară în mod informare trebuie să îndeplinească cerințele celui mai recent standard publicat de Uniunea Europeană sau de Comisia Centrală pentru Navigația pe Rin [Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 909/2013 al Comisiei sau ECDIS pentru navigația interioară al CCNR ediția 2.3 sau ediția actualizată]. |
Trebuie să se verifice dacă software-ul ECDIS este certificat și dacă se utilizează harta electronică pentru navigație interioară. |
x |
|
||||||||
|
76. |
Unități de măsură |
Simulatorul folosește unitățile de măsură pentru navigația pe căile navigabile interioare europene (km, km/h). |
Trebuie să se verifice unitățile afișate. |
x |
x |
||||||||
|
77. |
Opțiunile de limbă |
Se utilizează limba de examinare și/sau limba engleză. |
Trebuie verificată limba instrumentelor. |
x |
x |
||||||||
|
78. |
Numărul de exerciții |
Trebuie să existe posibilitatea de a concepe, memora și desfășura diverse exerciții care să poată fi manipulate în timpul funcționării echipamentelor. |
Se realizează diferite operațiuni. |
x |
x |
||||||||
|
79. |
Numărul de construcții navale proprii |
Se poate activa o construcție navală proprie diferită pentru fiecare punte. |
Demonstrarea unor exerciții diferite pe mai multe punți (dacă este cazul). |
x |
|
||||||||
|
80. |
Datele memorate |
Trebuie memorate toate valorile simulării care sunt necesare pentru a reda înregistrarea acesteia, inclusiv imaginea și sunetul exercițiului efectuat de candidat. |
Se rulează o simulare cu înregistrare. Se reîncarcă și se redă înregistrarea simulării pentru a verifica dacă aceasta conține toate datele relevante. |
x |
x |
||||||||
|
81. |
Înregistrarea examenului desfășurat |
Trebuie să existe posibilitatea de a reda înregistrarea examenului în sala operatorului sau la un post de raportare. Comunicațiile radio trebuie să poată fi înregistrate. |
Trebuie vizionată înregistrarea exercițiului. |
x |
x |
||||||||
II. STANDARDE PENTRU PROCEDURA ADMINISTRATIVĂ DE OMOLOGARE A SIMULATOARELOR DE NAVIGAȚIE ȘI A SIMULATOARELOR DE RADIOLOCAȚIE
I. Procedura de omologare a simulatoarelor utilizate la examenele menționate la articolul 17 alineatul (3) literele (a) și (b) din Directiva (UE) 2017/2397
|
1. |
Entitatea care utilizează simulatoare pentru evaluarea competențelor prezintă autorității competente a statului membru o cerere de omologare
|
|
2. |
Autoritatea competentă se asigură că cerințele minime specificate în standard pentru cerințele funcționale și tehnice aplicabile simulatoarelor sunt verificate în conformitate cu procedura de testare pentru fiecare element. Pentru acest exercițiu, autoritatea competentă apelează la experți independenți de entitatea care desfășoară programul de formare. Experții trebuie să consemneze verificarea conformității pentru fiecare element. În cazul în care procedurile de testare confirmă îndeplinirea cerințelor, autoritatea competentă omologhează simulatorul. Omologarea precizează pentru care evaluare specifică a competențelor este autorizat respectivul simulator. |
II. Notificarea omologării și sistemul standardelor de calitate
|
1. |
Autoritatea competentă pentru omologarea simulatoarelor trebuie să notifice omologarea unui simulator Comisiei Europene și oricărei organizații internaționale interesate, indicând cel puțin următoarele:
|
|
2. |
În interesul sistemului de evaluare și asigurare a calității prevăzut la articolul 27 din Directiva (UE) 2017/2397, autoritățile competente păstrează cererile menționate în secțiunea I punctul 1 litera (a) și documentația menționată în secțiunea I punctul 2. |
(1) O construcție navală vizată este controlată de simulator și poate avea un comportament de mișcare mult mai simplu decât o construcție navală proprie.
(2) Construcția navală proprie este un obiect al simulatorului care este controlat complet de om și care oferă o reprezentare vizuală a scenariului.
ANEXA IV
STANDARDE PENTRU CAPACITATEA DIN PUNCT DE VEDERE MEDICAL
CRITERIILE DE CAPACITATE DIN PUNCT DE VEDERE MEDICAL ASOCIATE UNOR AFECȚIUNI (CAPACITATE GENERALĂ, VEDERE ȘI AUZ)
Introducere
Examinatorul medical trebuie să țină cont de faptul că nu este posibilă elaborarea unei liste exhaustive a criteriilor de capacitate din punct de vedere medical, care să acopere toate afecțiunile posibile și variațiile de manifestare și de prognostic. Principiile care stau la baza abordării adoptate în tabel pot fi adesea extrapolate la afecțiunile care nu sunt menționate în acesta. Decizia privind capacitatea în cazul prezenței unei afecțiuni medicale trebuie să fie luată în urma unei evaluări și analize clinice atente, ținând seama de următoarele elemente:
|
• |
Capacitatea din punct de vedere medical – compusă din capacitatea fizică și psihică – a persoanei care lucrează la bordul unei construcții navale de navigație interioară înseamnă că persoana în cauză nu suferă de nicio boală sau handicap care să o facă inaptă pentru oricare dintre următoarele:
|
|
• |
Afecțiunile enumerate sunt exemple uzuale ale bolilor care pot face membrii echipajului inapți de muncă. Lista poate fi utilizată, de asemenea, pentru determinarea limitărilor adecvate ale capacității din punct de vedere medical. Criteriile furnizate oferă medicului simple orientări, neputând înlocui raționamentul medical temeinic. |
|
• |
Implicațiile diverselor afecțiuni pentru munca și traiul pe o navă de navigație interioară variază foarte mult, în funcție de istoricul fiecăreia și de posibilitățile de tratament. Pentru luarea deciziei privind capacitatea din punct de vedere medical se vor folosi cunoștințele despre afecțiune și se va evalua manifestarea individuală a caracteristicilor acesteia la persoana examinată. |
|
• |
În cazul în care capacitatea din punct de vedere medical nu poate fi demonstrată pe deplin, se pot impune măsuri de atenuare și restricții care să asigure o securitate echivalentă a navigației. La notele care însoțesc prezentul text se adaugă o listă cu măsuri de atenuare și restricții. După caz, se fac trimiteri la aceste măsuri de atenuare și restricții în descrierile criteriilor de capacitate din punct de vedere medical. |
Tabelul are următoarea configurație:
Coloana 1: Clasificarea Internațională OMS a Bolilor, a 10-a revizuire (ICD-10). Codurile sunt utilizate pentru a facilita analiza datelor și, în special, compilarea acestora la nivel internațional.
Coloana 2: Denumirea comună a afecțiunii sau a grupului de afecțiuni, cu o scurtă precizare privind modul în care acestea afectează capacitatea de muncă în navigația interioară.
Coloana 3: Criteriile de capacitate din punct de vedere medical care au condus la decizia: inapt.
Coloana 4: Criteriile de capacitate din punct de vedere medical care au condus la decizia: apt să îndeplinească în orice moment sarcinile primite.
Există două apendice:
Apendicele 1: criterii relevante privind vederea, în sensul codului de diagnostic H 0059
Apendicele 2: criterii relevante privind auzul, în sensul codului de diagnostic H 68-95.
|
ICD 10 Coduri de diagnostic |
Afecțiunea Justificarea criteriilor |
Inapt să îndeplinească în orice moment sarcinile primite
|
Apt să îndeplinească în orice moment sarcinile primite |
||||||
|
A 00–B99 |
BOLI INFECȚIOASE |
|
|
||||||
|
A 00 – 09 |
Boli infecțioase intestinale Transmisibilitate, recurență. |
T – Dacă este depistată în timp ce persoana se află pe uscat (în caz de simptome manifeste sau de așteptare a rezultatelor analizei privind statutul de purtător) sau dacă se confirmă statutul de purtător, până se demonstrează vindecarea. |
Nu există simptome care să afecteze securitatea muncii. |
||||||
|
A 15–16 |
Tuberculoză pulmonară Transmisibilitate, recurență. |
T – Depistare pozitivă sau anamneză pozitivă, până la investigare. În caz de infectare, până la stabilizarea prin tratament și confirmarea statutului necontagios. P – Recidivă sau sechele grave. |
Tratament încheiat cu succes. |
||||||
|
A 50-64 |
Infecții cu transmitere sexuală Incapacitate gravă, recurență. |
T – Dacă infecția este depistată pe uscat: până la confirmarea diagnosticului, inițierea tratamentului și încheierea cu succes a acestuia. T – Dacă infecția este depistată pe uscat: până la confirmarea diagnosticului, inițierea tratamentului și încheierea cu succes a acestuia. P – Incapacitate care nu se poate trata, complicații tardive. |
Nu există simptome care să afecteze securitatea muncii. |
||||||
|
B 15 |
Hepatita A Transmisibilă prin contaminarea alimentelor sau a apei. |
T – Până la dispariția icterului sau restabilirea toleranței la efort fizic. |
Nu există simptome care să afecteze securitatea muncii. |
||||||
|
B 16–19 |
Hepatita B Transmisibilă prin contact cu sângele sau alte fluide corporale. Risc de insuficiență hepatică permanentă și de cancer hepatic. |
T – Până la dispariția icterului sau restabilirea toleranței la efort fizic. P – Insuficiență hepatică persistentă, cu simptome care afectează securitatea muncii sau cu risc de complicații. |
Nu există simptome care să afecteze securitatea muncii. Apt pentru o durată limitată, de maximum doi ani. |
||||||
|
|
Hepatita C Transmisibilă prin contact cu sângele sau alte fluide corporale. Risc de insuficiență hepatică permanentă. |
T – Până la dispariția icterului sau restabilirea toleranței la efort fizic. P – Insuficiență hepatică persistentă, cu simptome care afectează securitatea muncii sau cu risc de complicații. |
Nu există simptome care să afecteze securitatea muncii. |
||||||
|
B 20-24 |
HIV+ Transmisibilă prin contact cu sângele sau alte fluide corporale. Evoluție spre boli asociate cu HIV sau spre SIDA. |
T – Măsuri corecte de vigilență privind afecțiunea și respectarea deplină a indicațiilor terapeutice. P – Incapacitate ireversibilă rezultată din boli asociate cu HIV. Incapacitate persistentă datorată medicației. |
Nu există simptome care să afecteze securitatea muncii. Apt pentru o durată limitată, de maximum doi ani. |
||||||
|
A 00–B 99 neîncadrate în altă parte |
Alte boli infecțioase Incapacitatea pacientului, statut contagios. |
T – În cazul unei infecții grave și al unui risc ridicat de transmitere. P – În cazul riscului persistent de incapacitate sau de recidivă a episoadelor infecțioase. |
Nu există simptome care să afecteze securitatea muncii. |
||||||
|
C00–48 |
CANCERE |
|
|
||||||
|
C 00–48 |
Tumori maligne – inclusiv limfom, leucemie și afecțiuni conexe. Recidivă – în special complicațiile acute, de exemplu riscul pentru persoana în cauză în caz de hemoragie. |
T – Până la investigare, tratament și evaluarea prognosticului. P – Incapacitate persistentă, cu simptome care afectează securitatea muncii sau cu probabilitate mare de recidivă. |
Nu există simptome care să afecteze securitatea muncii. De confirmat prin evaluare formală de către un specialist. |
||||||
|
D 50–89 |
BOLI ALE SÂNGELUI |
|
|
||||||
|
D 50 –59 |
Anemii de nutriție/Anemii hemolitice Toleranță redusă la efort fizic. Anomalii sporadice ale numărului de eritrocite. |
T – Până la normalizarea sau stabilizarea hemoglobinei. P – Anemie gravă, persistentă sau recurentă sau incapacitate legată de o scădere a numărului de eritrocite care nu se poate trata. |
Nu există simptome care să afecteze securitatea muncii. |
||||||
|
D 73 |
Splenectomie (antecedente chirurgicale de ~) Vulnerabilitate sporită la anumite infecții. |
T – Până la încheierea tratamentului clinic și restabilirea toleranței la efort fizic. |
Nu există simptome care să afecteze securitatea muncii. |
||||||
|
D 50-89 neîncadrate în altă parte |
Alte boli ale sângelui și ale organelor hematopoietice Diverse – recurența sângerărilor anormale și, eventual, scăderea toleranței la efort fizic sau slăbirea rezistenței la infecții. |
T – Atât timp cât pacientul rămâne sub observație. P – Anomalii cronice de coagulare. |
Evaluare de la caz la caz. |
||||||
|
E 00–90 |
BOLI ENDOCRINE ȘI METABOLICE |
||||||||
|
E 10 |
Diabet – insulinodependent Incapacitate gravă asociată hipoglicemiei. Complicații produse de lipsa controlului nivelului de glucoză din sânge. Risc mărit de probleme de vedere, neurologice și cardiace. |
T – în lipsa următoarelor:
P – În caz de proastă gestionare sau nerespectarea tratamentului. Antecedente de hipoglicemie sau lipsa de vigilență în raport cu hipoglicemia. Incapacitate provocată de complicațiile diabetului. |
Evaluare de la caz la caz, cu limitare temporală maximă de cinci ani. Cu condiția demonstrării unei bune gestionări, a respectării depline a indicațiilor terapeutice și a unei bune vigilențe în raport cu hipoglicemia. Se poate aplica restricția 04***. |
||||||
|
E 11-14 |
Diabet – fără tratament cu insulină Tratat cu alte tipuri de medicație. Evoluție spre insulinodependență, risc mărit de probleme de vedere, neurologice și cardiace. |
T – în lipsa următoarelor:
|
Odată stabilizat, în absența complicațiilor care conduc la incapacitate: apt pentru o durată limitată, de maximum cinci ani. |
||||||
|
Diabet – fără tratament cu insulină Tratat doar prin regim alimentar. Evoluție spre insulinodependență, risc mărit de probleme de vedere, neurologice și cardiace. |
T – în lipsa următoarelor:
|
Odată stabilizat, în absența complicațiilor care conduc la incapacitate: apt pentru o durată limitată, de maximum cinci ani. |
|||||||
|
E 65-68 |
Obezitate/masă corporală anormală – prea mare sau prea mică Risc de accidentare a persoanei în cauză, mobilitate și toleranță la efort fizic reduse, ceea ce afectează capacitatea de a îndeplini sarcinile uzuale și pe cele din situații de urgență. Risc mărit de diabet, boli arteriale și artrită. |
T – Dacă persoana în cauză nu reușește să îndeplinească sarcini cruciale în materie de securitate, dacă are rezultate slabe la evaluarea capacității fizice și la testul de efort, dacă are un indice al masei corporale (IMC) ≥ 40 (obezitate de nivel 3). P – persoana în cauză nu reușește să îndeplinească sarcini cruciale în materie de securitate; rezultate slabe la evaluarea capacității fizice și la testul de efort, fără perspective de ameliorare. |
Poate îndeplini, în situații uzuale și de urgență, sarcinile cruciale în materie de securitate care i-au fost alocate. Se pot aplica restricțiile 07*** și/sau 09***. |
||||||
|
E 00–90 neîncadrate în altă parte |
Alte boli endocrine și metabolice (afecțiuni ale glandei tiroide, ale glandelor suprarenale, inclusiv boala Addison, ale glandei pituitare, ale ovarelor sau testiculelor). Risc de recurență sau de complicații. |
T – Până la investigare, buna gestionare și respectarea tratamentului. Până la un an după diagnosticarea inițială sau după recidivă, timp în care s-a asigurat monitorizarea regulată. P – În caz de incapacitate persistentă, de necesitate a ajustării frecvente a medicației sau de risc mărit de complicații majore. |
Evaluare de la caz la caz: dacă starea pacientului este stabilizată prin medicație, dacă monitorizarea stării nu trebuie să fie frecventă și dacă riscul de complicații este foarte redus. |
||||||
|
F 00–99 |
TULBURĂRI MENTALE ȘI DE COMPORTAMENT |
||||||||
|
F10 |
Consumul abuziv de alcool (sindromul de dependență) Recurență, accidente, comportament instabil/riscuri pentru securitate. |
T – Până la investigare, buna gestionare și respectarea tratamentului. Până la un an după diagnosticarea inițială sau după recidivă, timp în care s-a asigurat monitorizarea regulată. P – În caz de persistență sau risc de comorbiditate, cu posibilitate de evoluție sau de manifestare recurentă la locul de muncă. |
Timp de trei ani consecutivi: apt pentru o durată limitată, de un an, cu restricțiile 04*** și 05***. Ulterior: apt pentru o perioadă de trei ani, cu restricțiile 04*** și 05***. Ulterior: apt fără restricții pentru perioade consecutive de doi, trei și cinci ani, fără recidivă și fără comorbiditate, dacă analizele de sânge efectuate la finalul fiecărei perioade nu indică nicio problemă. |
||||||
|
F 11-19 |
Toxicomanie/consum abuziv de substanțe psihoactive, aici fiind incluse atât consumul de droguri ilicite, cât și dependența de medicamente eliberate pe bază de prescripție medicală. Recurență, accidente, comportament instabil/riscuri pentru securitate. |
T – Până la investigare, buna gestionare și respectarea tratamentului. Până la un an după diagnosticarea inițială sau după recidivă, timp în care s-a asigurat monitorizarea regulată. P – În caz de persistență sau risc de comorbiditate, cu posibilitate de evoluție sau de manifestare recurentă la locul de muncă. |
Timp de trei ani consecutivi: apt pentru o durată limitată, de un an, cu restricțiile 04*** și 05***. Ulterior: apt pentru o perioadă de trei ani, cu restricțiile 04*** și 05***. Ulterior: apt fără restricții pentru perioade consecutive de doi, trei și cinci ani, fără recidivă și fără comorbiditate, dacă analizele de sânge efectuate la finalul fiecărei perioade nu indică nicio problemă. |
||||||
|
F 20-31 |
Tulburări psihotice (acute) – organice, schizotipale sau dintr-o altă categorie menționată în ICD. Tulburare afectivă bipolară (tulburare maniaco-depresivă) Recurență; alterarea percepției/funcției cognitive, accidente, comportament instabil și periculos. |
În urma unui episod unic, cu factori declanșatori: T – Până la investigare, buna gestionare și respectarea tratamentului. Până după trei luni de la diagnosticarea inițială. |
Dacă membrul echipajului de punte este conștient de starea sa, respectă tratamentul și nu suferă de efecte secundare ale medicației: apt, cu restricția 04***. Se poate aplica restricția 05***. Apt fără restricții: la un an după episod, cu condiția ca factorii declanșatori să poată și să fie evitați întotdeauna. Limitare temporală: în primii doi ani, șase luni. În următorii cinci ani, un an. |
||||||
|
|
În urma unui episod unic, fără factori declanșatori, sau în urma mai multor episoade, cu sau fără factori declanșatori: T – Până la investigare, buna gestionare și respectarea tratamentului. Până după doi ani de la ultimul episod. P – Mai mult de un episod sau risc persistent de recurență. Nu se îndeplinesc criteriile de capacitate, cu sau fără restricții. |
Dacă nu a existat recidivă și nu s-a urmat un tratament medicamentos timp de doi ani: apt, dacă un medic specialist a stabilit că se poate identifica fără echivoc cauza ca fiind pasageră și că recidiva este foarte puțin probabilă. |
|||||||
|
F 32-38 |
Tulburări ale dispoziției/afective Anxietate gravă, depresie sau altă tulburare mentală care poate afecta performanța. Recurență, performanță redusă, în special în situații de urgență. |
T – În fază acută, sub investigație sau în prezența unor simptome sau efecte secundare ale medicației care produc incapacitate. P – Simptome care produc incapacitate, persistente sau recurente. |
După refacerea completă și după evaluarea cuprinzătoare a cazului individual. Se poate prescrie o evaluare a capacității, în funcție de caracteristicile și de gravitatea tulburării dispoziției. Limitare temporală: în primii doi ani, șase luni. Se pot aplica restricțiile 04*** și/sau 07***. În următorii cinci ani, un an. |
||||||
|
Tulburări ale dispoziției/afective Simptome minore sau reactive de anxietate/depresie. Recurență, performanță redusă, în special în situații de urgență. |
T – Până la dispariția simptomelor și încheierea tratamentului medicamentos. P – Simptome care produc incapacitate, persistente sau recurente. |
Dacă persoana în cauză nu prezintă simptome sau efecte secundare ale medicației care provoacă incapacitate. Se pot aplica restricțiile 04*** și/sau 07***. |
|||||||
|
F 00–99 neîncadrate în altă parte |
Alte tulburări psihice de exemplu, tulburări de personalitate, de atenție (ADHD), de dezvoltare (de exemplu, autism). Alterarea performanței și a fiabilității, cu impact asupra relațiilor cu ceilalți. |
P – Dacă se consideră că tulburarea poate avea consecințe în materie de securitate. |
Nu există riscul ca tulburarea să producă efecte adverse la locul de muncă. Incidente în cursul perioadelor anterioare de activitate profesională. Se pot aplica restricțiile 04*** și/sau 07***. |
||||||
|
G 00–99 |
BOLI ALE SISTEMULUI NERVOS |
||||||||
|
G 40-41 |
Epilepsie Risc pentru construcția navală, pentru alte persoane și pentru persoana în cauză în cazul unei crize epileptice. |
Epilepsie T – Atât timp cât pacientul rămâne sub observație și timp de un an după criză. |
După un an de la criza epileptică și cu condiția ca starea pacientului să fie stabilizată prin medicație: apt, cu restricția 04***. Apt fără restricții: după un an de la criza epileptică și de la încheierea tratamentului. |
||||||
|
Epilepsie – fără factori declanșatori (crize multiple) Risc pentru construcția navală, pentru alte persoane și pentru persoana în cauză în cazul crizelor epileptice. |
T – Atât timp cât pacientul rămâne sub observație și timp de doi ani după ultima criză. P – Crize recurente, care nu pot fi controlate prin medicație. |
Pacientul nu urmează un tratament medicamentos sau starea sa este stabilizată prin medicație și respectă cu strictețe tratamentul: apt, cu restricția 04***. Apt fără restricții în cazul în care nu mai există crize epileptice și tratamentul medicamentos a încetat de cel puțin 10 ani. |
|||||||
|
Epilepsie – provocată de alcool, medicamente, leziune în zona capului (crize multiple) Risc pentru construcția navală, pentru alte persoane și pentru persoana în cauză în cazul unei crize epileptice. |
T – Atât timp cât pacientul rămâne sub observație și timp de doi ani după ultima criză. P – Crize recurente, care nu pot fi controlate prin medicație. |
Pacientul nu urmează un tratament medicamentos sau starea sa este stabilizată prin medicație și respectă cu strictețe tratamentul: apt, cu restricția 04***. Apt fără restricții în cazul în care nu mai există crize epileptice și tratamentul medicamentos a încetat de cel puțin cinci ani. |
|||||||
|
G 43 |
Migrenă (crize frecvente, care provoacă incapacitate) Risc de recurențe care provoacă incapacitate. |
P – Crize frecvente, care provoacă incapacitate. |
Nu există riscul ca tulburarea să producă efecte adverse care provoacă incapacitate la locul de muncă. Nu au existat incidente în cursul perioadelor anterioare de activitate profesională. |
||||||
|
G 47 |
Apnee de somn Oboseală și episoade de somnolență în timpul muncii. |
T – Până la confirmarea reușitei tratamentului timp de cel puțin trei luni. P – Tratamentul nu a avut succes sau nu s-au respectat indicațiile terapeutice. |
Dacă eficacitatea tratamentului este demonstrată timp de trei luni. Evaluarea respectării tratamentului la fiecare șase luni. Se poate aplica restricția 05***. |
||||||
|
Narcolepsie Oboseală și episoade de somn în timpul muncii. |
T – Până la gestionarea prin tratament, confirmată timp de cel puțin doi ani. P – Tratamentul nu a avut succes sau nu s-au respectat indicațiile terapeutice. |
Dacă medicul specialist confirmă gestionarea completă prin tratament de cel puțin doi ani: apt, cu restricția 04***. |
|||||||
|
G 00–99 neîncadrate în altă parte |
Alte afecțiuni ale sistemului nervos De exemplu, scleroză multiplă, boala Parkinson. Recurență/progresie. Limitarea forței musculare, a echilibrului, a coordonării și a mobilității. |
T – Până la investigare, buna gestionare și respectarea tratamentului. P – Dacă limitările afectează securitatea muncii sau dacă persoana în cauză nu satisface criteriile de capacitate fizică. |
Evaluare de la caz la caz, pe baza cerințelor profesionale și a celor privind situațiile de urgență, cu avizul unui medic specialist neuropsihiatru. |
||||||
|
R 55 |
Sincopa și alte tulburări de conștiență Recurență care provoacă leziuni sau pierderea controlului |
T – Până la investigații pentru determinarea cauzei și gestionarea confirmată a oricărei stări subiacente. Manifestările constă în: |
|
||||||
|
(a) simplu leșin/sincopă idiopatică
|
Evaluare de la caz la caz. Se poate aplica restricția 04***. |
||||||||
|
(b) nu doar un simplu leșin/sincopă idiopatică. Tulburare fără cauză cunoscută: nu este recurentă și nu s-au depistat cauze cardiace, metabolice sau neurologice subiacente. T – Patru săptămâni. |
Evaluare de la caz la caz. Se poate aplica restricția 04***. |
||||||||
|
(c) Tulburare: recurentă sau cu posibilă cauză subiacentă de natură cardiacă, metabolică sau neurologică. T – Cu posibilă cauză subiacentă neidentificată sau care nu se poate trata: timp de șase luni de la episod dacă nu există recurențe. T – Cu cauză subiacentă identificată și tratată: timp de o lună de tratament reușit.
(d) Tulburare de conștiență cu caracteristici care indică o epilepsie. A se vedea G 40-41. P – Pentru toate tulburările menționate mai sus, în cazul în care incidentele recurente persistă în pofida investigațiilor exhaustive și a tratamentului adecvat. |
|
||||||||
|
T 90 |
Intervenție chirurgicală/leziune intracraniană, inclusiv tratarea unor anomalii vasculare, sau leziune gravă în zona capului cu traumatism cerebral. Risc pentru construcția navală, pentru alte persoane și pentru persoana în cauză în cazul unei crize epileptice. Deficit al funcțiilor cognitive, senzoriale sau motorii. Recurență sau complicații asociate cu o afecțiune subiacentă. |
T – Timp de un an sau mai mult, până când probabilitatea producerii unei crize epileptice este redusă*, potrivit avizului unui medic specialist. P – Incapacitate persistentă asociată unei afecțiuni sau leziuni subiacente sau unor crize epileptice recurente. |
După cel puțin un an, cu condiția ca probabilitatea producerii unei crize epileptice să fie redusă* și să nu existe o afecțiune sau o leziune subiacentă care să producă incapacitate: apt, cu restricția 04***. Apt fără restricții dacă nu există nicio afecțiune sau leziune subiacentă care să producă incapacitate și dacă nu se administrează tratament medicamentos împotriva epilepsiei. Risc foarte redus* de producere a unei crize epileptice. |
||||||
|
H00-99 |
BOLILE OCHIULUI ȘI ALE URECHII |
||||||||
|
H00-59 |
Afecțiuni ale ochiului: progresive sau recurente (de exemplu, glaucom, maculopatie, retinopatie diabetică, retinopatie pigmentară, keratocon, diplopie, blefarospasm, uveită, ulcerație corneană, dezlipirea de retină) Incapacitate viitoare de a îndeplini criteriile de vedere, risc de recurență. |
T – Incapacitate temporară de a îndeplini criteriile de vedere relevante (a se vedea apendicele 1) și probabilitate redusă de degradare ulterioară sau de recurență care să provoace incapacitate după tratament sau vindecare. P – Incapacitate de a îndeplini criteriile de vedere relevante (a se vedea apendicele 1) sau, după tratament, probabilitate ridicată de degradare ulterioară sau de recurență care să provoace incapacitate. |
Probabilitate foarte redusă de recurență. Probabilitatea producerii, în perioada certificatului, a unei progresii până la un nivel la care criteriile de vedere să nu mai fie îndeplinite este foarte redusă. |
||||||
|
H65-67 |
Otită – externă sau medie Recurență, sursă posibilă de infecție în cazul personalului care lucrează cu alimentele, probleme legate de utilizarea unui aparat auditiv. |
T – În cazul unor simptome care afectează securitatea muncii. P – În cazul unor supurații cronice la personalul care lucrează cu alimente. |
Tratament eficace și absența probabilității de recidivă. |
||||||
|
H68-95 |
Afecțiuni ale urechii: progresive (de exemplu, otoscleroză) |
T – Incapacitate temporară de a îndeplini criteriile de auz relevante (a se vedea apendicele 2) și probabilitate redusă de degradare ulterioară sau de recurență care să provoace incapacitate după tratament sau vindecare. P – Incapacitate de a îndeplini criteriile de auz relevante (a se vedea apendicele 2) sau, după tratament, probabilitate ridicată de degradare ulterioară sau de recurență care să provoace incapacitate. |
Rată foarte scăzută de recidivă*. Probabilitatea producerii, în perioada certificatului, a unei progresii până la un nivel la care criteriile de auz să nu mai fie îndeplinite este foarte redusă. |
||||||
|
H81 |
Boala Ménière și alte forme de vertij cronic sau recurent care provoacă incapacitate. Pierderea echilibrului, care conduce la pierderea mobilității și la stări de greață. |
T – În faza acută. P – Crize frecvente, care provoacă incapacitate. |
Probabilitate redusă* de apariție a unor efecte care să provoace incapacitate la locul de muncă. |
||||||
|
I00-99 |
BOLILE APARATULUI CIRCULATOR |
||||||||
|
I 05-08 I 34-39 |
Boli cardiace congenitale și valvulare (inclusiv intervenția chirurgicală pentru tratarea acestor afecțiuni) Murmur cardiac care nu a făcut încă obiectul investigațiilor Probabilitate de progresie, limitarea efortului fizic |
T – Până la investigare și, dacă este necesar, până la tratarea cu succes. P – Dacă toleranța la efort fizic este limitată, dacă survin episoade de incapacitate, dacă persoana în cauză urmează un tratament cu anticoagulante sau dacă există un risc permanent ridicat de producere a unui incident care ar provoca incapacitatea. |
Evaluare de la caz la caz, cu avizul unui cardiolog. |
||||||
|
I 10-15 |
Hipertensiune Risc sporit de boală cardiacă ischemică, de leziuni oculare și renale și de accident vascular cerebral. Risc de episod hipertensiv acut. |
T – În general, dacă presiunea arterială sistolică > 160 mm Hg sau presiunea arterială diastolică > 100 mm Hg, până la investigare și, dacă este necesar, până la tratarea cu succes. P – Dacă presiunea arterială sistolică > 160 mm Hg sau presiunea arterială diastolică > 100 mm Hg în mod persistent, cu sau fără tratament. |
Dacă boala este tratată și nu există efecte ale afecțiunii sau ale medicației care să provoace incapacitate. |
||||||
|
I 20-25 |
Incident cardiac, respectiv infarct miocardic, confirmarea prin EKG a unor infarcte miocardice vechi sau un bloc al ramurii stângi nou identificat, angină pectorală, stop cardiac, bypass coronarian, angioplastie coronariană Pierdere bruscă a capacității, limitarea efortului fizic. Probleme de gestionare a unui incident cardiac recurent la locul de muncă. |
T – Timp de trei luni după investigația inițială și administrarea tratamentului sau mai mult în cazul în care simptomele nu au dispărut și dacă există o probabilitate mare de recurență datorată observațiilor de patologie. P – Dacă nu se îndeplinesc criteriile de eliberare a certificatului și reducerea suplimentară a riscului de recidivă este improbabilă. |
Rată foarte scăzută de recidivă*, respectarea deplină a indicațiilor de reducere a riscurilor și absența unei comorbidități semnificative: inițial, eliberarea unui certificat valabil șase luni, iar ulterior, a unui certificat anual. Rată scăzută de recidivă*: apt, cu restricția 04***. Apt pentru o durată limitată, de un an. |
||||||
|
I 44-49 |
Aritmii cardiace și alte tulburări de conducere (inclusiv cele care necesită implantarea unui stimulator cardiac și a unui defibrilator) Risc de incapacitate în caz de recurență, pierderea bruscă a capacității, limitarea efortului fizic; funcționarea stimulatorului cardiac/defibrilatorului poate fi afectată de câmpuri electrice puternice |
T – Până la investigare, tratare și confirmarea eficacității tratamentului. P – Dacă persistă simptome care provoacă incapacitate sau dacă există un risc prea mare de incapacitate în caz de recurență, inclusiv cu un implant de defibrilator. |
Rată scăzută de recidivă*: apt, cu restricția 04***. Apt pentru o durată limitată, de un an. |
||||||
|
I 61-69 G 46 |
Boală cerebrovasculară ischemică (accident vascular cerebral sau accident ischemic tranzitoriu) Risc sporit de recurență, pierdere bruscă a capacității, limitarea mobilității. Predispoziție la alte boli ale sistemului circulator care provoacă pierderea bruscă a capacității. |
T – Până la investigare, buna gestionare și respectarea tratamentului. Până după trei luni de la diagnosticarea inițială. P – Dacă există simptome reziduale care interferează cu îndeplinirea sarcinilor sau dacă există un risc semnificativ de recidivă. |
Evaluare de la caz la caz a capacității de a-și îndeplini sarcinile; se aplică restricția 04***. Evaluarea trebuie să ia în considerare probabilitatea unor incidente cardiace viitoare. Poate îndeplini, în situații uzuale și de urgență, sarcinile cruciale în materie de securitate care i-au fost alocate. Apt pentru o durată limitată, de un an. |
||||||
|
I 73 |
Claudicație arterială Predispoziție la alte boli ale sistemului circulator care provoacă pierderea bruscă a capacității. Limitarea capacității de efort fizic. |
T – Până la evaluare. P – În cazul incapacității de a-și îndeplini sarcinile. |
Apt, cu restricția 04***, cu condiția ca simptomele să fie minore și să nu afecteze îndeplinirea sarcinilor esențiale sau să poată fi tratate chirurgical sau prin altă metodă terapeutică. Trebuie evaluată probabilitatea unor incidente cardiace viitoare. Apt pentru o durată limitată, de un an. |
||||||
|
183 |
Vene varicoase Risc de sângerare în caz de leziune, modificări ale pielii și ulcerații. |
T – Până la încheierea tratamentului în cazul unor simptome care provoacă incapacitate. Până la o lună după intervenția chirurgicală. |
Nu există simptome care provoacă incapacitate, nici complicații. |
||||||
|
I 80.2-3 |
Flebită și tromboflebită/embolism pulmonar Risc de recurență și de embolism pulmonar grav. Risc de sângerări din cauza tratamentului cu anticoagulante. |
T – Până la investigare și tratare și, în mod normal, în timpul tratamentului de scurtă durată cu anticoagulante. P – În cazul unor incidente recurente sau al tratamentului permanent cu anticoagulante. |
Persoana în cauză poate fi considerată aptă pentru muncă dacă tratamentul cu anticoagulante îi stabilizează starea și riscul de leziuni este redus și cu condiția monitorizării regulate a ratei de coagulare. |
||||||
|
I 00-99 neîncadrate în altă parte |
Alte boli ale aparatului circulator, precum cardiomiopatia, pericardita, insuficiența cardiacă. Risc de recurență, pierdere bruscă a capacității, limitarea efortului fizic. |
T – Până la investigare, tratare și confirmarea eficacității tratamentului. P – Dacă există simptome care provoacă incapacitate sau risc de incapacitate asociat recidivei. |
Evaluare de la caz la caz, cu avizul unui medic specialist. |
||||||
|
J 00–99 |
BOLILE APARATULUI RESPIRATOR |
||||||||
|
J 02-04 J 30-39 |
Afecțiuni ale nasului, gâtului și sinusurilor Provoacă incapacitatea persoanei în cauză. Risc de transmitere a infecției prin alimente/altor membri ai echipajului, în anumite condiții. |
T – Până la dispariția simptomelor care afectează securitatea muncii. P – În caz de incapacitate și de recurență. |
Încheierea tratamentului și absența factorilor care predispun la recidivă. |
||||||
|
J 40-44 |
Bronșită cronică și/sau emfizem Toleranță redusă la efort fizic și simptome care provoacă incapacitate. |
T – În cazul unui episod acut. P – În cazul unor recurențe grave repetate, dacă nu se întrunesc criteriile generale de capacitate din punct de vedere medical sau în caz de dispnee care provoacă incapacitate. |
Trebuie evaluată capacitatea în situații de urgență. Poate îndeplini, în situații uzuale și de urgență, sarcinile cruciale în materie de securitate care i-au fost alocate. Apt pentru o durată limitată, de un an. |
||||||
|
J 45-46 |
Astm (evaluare detaliată și informații furnizate de un medic specialist tuturor candidaților) Episoade imprevizibile de dispnee gravă |
T – Până la gestionarea episodului, investigarea cauzei (inclusiv în caz de boală profesională) și administrarea unui tratament eficace. La persoanele cu vârsta sub 20 de ani, spitalizarea sau administrarea orală de steroizi în ultimii trei ani. P – În cazul unui risc previzibil de criză de astm cu manifestare rapidă și cu potențial letal la locul de muncă sau în cazul unor antecedente necontrolate sau al unor spitalizări multiple. |
Apt pentru muncă în cazul unor antecedente de astm la vârsta adultă**, cu bună gestionare a afecțiunii cu ajutorul unui inhalator; absența episoadelor care să fi necesitat spitalizarea sau administrarea orală de steroizi în ultimii doi ani sau a antecedentelor de astm declanșat de efortul fizic care să necesite tratament regulat. |
||||||
|
J 93 |
Pneumotorax (spontan sau traumatic) Incapacitate acută provocată de recurență. |
T – În mod normal, timp de 12 luni de la episodul inițial. P – După episoade recurente, cu excepția cazului în care se practică pleurectomia sau pleurodeza. |
În mod normal, după 12 luni de la episodul inițial sau după o perioadă mai scurtă, în funcție de avizul medicului specialist. |
||||||
|
K 00–99 |
BOLILE APARATULUI DIGESTIV |
||||||||
|
K 01-06 |
Bolile stomatologice Durere acută de dinți. Infecții recurente ale cavității bucale și ale gingiilor. |
T – Până la dispariția simptomelor care afectează securitatea muncii. |
Dacă dentiția și gingiile au aspect sănătos (sau, în caz de edentație, dacă gingiile au aspect sănătos și proteza dentară este în stare bună). Dacă persoana în cauză nu poartă o proteză dentară complexă sau dacă s-a efectuat un control stomatologic în ultimul an, dacă nu este nevoie de repetarea acestuia și nu au mai existat probleme după acest control. |
||||||
|
K 25-28 |
Ulcer peptic Recurență cu dureri, sângerare sau perforare. |
T – Până la vindecare sau până la tratamentul chirurgical sau gestionarea Helicobacter pylori și dacă persoana în cauză a avut un regim alimentar normal în ultimele trei luni. P – Dacă ulcerul persistă în pofida intervenției chirurgicale și a medicației. |
După vindecare și după trei luni de regim alimentar normal. |
||||||
|
K 40-41 |
Hernie inghinală sau femurală Risc de strangulare. |
T – Până la investigarea afecțiunii, pentru a confirma că nu există risc de strangulare, și, dacă este necesar, până la tratament. |
După tratarea cu succes sau dacă chirurgul confirmă că nu există risc de strangulare. |
||||||
|
K 42-43 |
Hernie ombilicală/ventrală Instabilitatea peretelui abdominal la mișcări de aplecare și de ridicare. |
Evaluare de la caz la caz, în funcție de severitatea simptomelor sau de gradul de incapacitate. Trebuie luate în considerare implicațiile efortului fizic regulat și intens care implică întregul corp. |
Evaluare de la caz la caz, în funcție de severitatea simptomelor sau de gradul de incapacitate. Trebuie luate în considerare implicațiile efortului fizic regulat și intens care implică întregul corp. |
||||||
|
K 44 |
Hernie diafragmatică (hiatală) Refluxul conținutului gastric și aciditate care provoacă pirozis etc. |
Evaluare de la caz la caz, în funcție de severitatea simptomelor în poziție culcată sau în funcție de tulburarea somnului provocată de aceste simptome. |
Evaluare de la caz la caz, în funcție de severitatea simptomelor în poziție culcată sau în funcție de tulburarea somnului provocată de aceste simptome. |
||||||
|
K 50, 51, 57, 58, 90 |
Enterită și colită neinfecțioase, boala Crohn, diverticulită etc. Incapacitate și dureri |
T – Până la investigare și tratament, P – Dacă afecțiunea este gravă sau recurentă. |
Evaluare de la caz la caz, cu avizul unui medic specialist. Probabilitate redusă de recidivă. |
||||||
|
K 60 I 84 |
Afecțiuni ale regiunilor anală și rectală: hemoroizi, fisuri și fistule Probabilitatea unor episoade dureroase, care limitează activitatea |
T – În cazul unor simptome care afectează securitatea muncii. P – A se lua în considerare dacă afecțiunea este recurentă sau nu se poate trata. |
Evaluare de la caz la caz. |
||||||
|
K 70, 72 |
Ciroză hepatică Insuficiență hepatică. Varice esofagiene, hematemeză. |
T – Până la investigații complete. P – Dacă afecțiunea este severă sau se dezvoltă complicații precum ascita sau varicele esofagiene. |
Evaluare de la caz la caz, cu avizul unui medic specialist. Apt pentru o durată limitată, de un an. |
||||||
|
K 80-83 |
Boli ale canalelor biliare Colică biliară provocată de calculi, icter, insuficiență hepatică. |
T – În cazul colicii biliare, până la tratarea definitivă P – În cazul insuficienței hepatice avansate sau al simptomelor recurente sau persistente care provoacă incapacitate |
Evaluare de la caz la caz, cu avizul unui medic specialist. Este puțin probabil să se producă un episod brusc de colică biliară. |
||||||
|
K 85-86 |
Pancreatită Risc de recurență. |
T – Până la soluționare. P – Dacă este o afecțiune recurentă sau asociată cu consumul de alcool, cu excepția cazului în care se demonstrează abstinența. |
Evaluare de la caz la caz, cu avizul unui medic specialist. |
||||||
|
Y 83 |
Stomie (ileostomie, colostomie)Incapacitate în cazul pierderii controlului – necesitatea de a purta o pungă de colostomie etc. Posibile probleme într-o situație de urgență prelungită. |
T – Până la investigare, buna gestionare și respectarea tratamentului. P – Gestionare deficitară. |
Evaluare de la caz la caz. |
||||||
|
N 00–99 |
BOLILE APARATULUI GENITO-URINAR |
||||||||
|
N 00, N 17 |
Nefrită acută Insuficiență renală, hipertensiune |
P – Până la soluționare. |
Evaluare de la caz la caz dacă există efecte reziduale. |
||||||
|
N 03–05, N 18-19 |
Nefrită sau nefropatie subacută sau cronică Insuficiență renală, hipertensiune |
T – Până la investigare. |
Evaluare de la caz la caz, de către un medic specialist, pe baza funcționării rinichilor și a riscului de complicații. |
||||||
|
N 20-23 |
Litiaze urinare Dureri sub forma colicilor nefritice. |
T – Până la investigarea afecțiunii, pentru a se confirma că nu există riscul unor simptome care să afecteze securitatea muncii. P – În cazurile grave de formare recurentă a calculilor. |
Evaluare de la caz la caz. |
||||||
|
N 33, N40 |
Hiperplazia prostatei/obstrucția urinară Retenția acută de urină |
T – Până la investigare și tratament P – Dacă nu se poate remedia. |
Evaluare de la caz la caz. |
||||||
|
N 70-98 |
Afecțiuni ginecologice – Sângerare vaginală abundentă, dureri menstruale severe, endometrioză, prolapsul organelor genitale sau altele Incapacitate din cauza durerii sau a sângerării |
T – Dacă afecțiunea provoacă incapacitate sau dacă sunt necesare investigații pentru a determina cauza și a o trata. |
Evaluare de la caz la caz dacă afecțiunea riscă să necesite tratament în timpul voiajului sau să afecteze capacitatea de muncă. |
||||||
|
R 31, 80, 81, 82 |
Proteinurie, hematurie, glicozurie sau alte anomalii ale funcției urinare Indicator al unei probleme renale sau al altor afecțiuni |
T – Dacă constatările inițiale sunt semnificative din punct de vedere clinic. P – Cauză subiacentă gravă și care nu se poate trata, de exemplu alterarea funcției renale. |
Posibilitate foarte redusă de prezență a unei afecțiuni subiacente grave. |
||||||
|
Z 90.5 |
Absența dobândită a rinichiului sau un rinichi nefuncțional Limitarea regularizării fluidelor în condiții extreme dacă rinichiul existent nu este complet funcțional |
P – Orice reducere a funcționării rinichiului existent la un membru nou al echipajului de punte. Disfuncția semnificativă a rinichiului existent la un membru mai vechi al echipajului de punte. |
Pe baza investigării funcției renale și a avizului medicului specialist, rinichiul existent trebuie să fie complet funcțional și să nu prezinte predispoziție pentru o boală evolutivă. |
||||||
|
O 00–99 |
SARCINĂ |
||||||||
|
O 00–99 |
Sarcină Complicații, limitarea mobilității în stadii avansate. Risc pentru mamă și copil în cazul nașterii premature la locul de muncă. |
T – Decizii în conformitate cu legislația națională. În caz de anomalii ale sarcinii este necesar un nivel ridicat de monitorizare. |
Sarcină fără complicații care să provoace incapacitatea: decizii în conformitate cu legislația națională. |
||||||
|
L00–99 |
BOLILE PIELII |
||||||||
|
L 00–08 |
Infecții cutanate Recurență, transmisibilitate. |
T – În cazul unor simptome care afectează securitatea muncii P – A se lua în considerare în cazul membrilor echipajului de punte care au probleme recurente de acest tip. |
În funcție de natura și gravitatea infecției. |
||||||
|
L10–99 |
Alte boli ale pielii, de exemplu eczemă, dermatită, psoriazis Recurență, uneori cauză profesională |
T – În cazul unor simptome care afectează securitatea muncii. |
Evaluare de la caz la caz, restricții în funcție de situație, de exemplu în cazul în care afecțiunea este agravată de căldură sau de substanțele utilizate la locul de muncă. |
||||||
|
M00–99 |
AFECȚIUNI MUSCULO-SCHELETICE |
||||||||
|
M 10–23 |
Osteoartrita, alte boli ale articulațiilor și protezarea subsecventă a articulației Durere și limitarea mobilității, care afectează capacitatea de a îndeplini sarcinile uzuale sau pe cele din situații de urgență. Risc de infectare sau de dislocare și de uzură prematură a protezelor articulare. |
T – Restabilirea completă a funcției; este necesară confirmarea acesteia prin evaluarea formală de către un medic specialist înainte de revenirea la muncă după o artroplastie de șold sau de genunchi. P – Pentru cazurile avansate și grave. |
Evaluare de la caz la caz. Apt pentru a-și îndeplini sarcinile uzuale și pe cele necesare în situații de urgență, cu risc foarte redus de agravare până la punctul în care aceste sarcini să nu mai poată fi îndeplinite. |
||||||
|
M 24.4 |
Instabilitate recurentă a articulațiilor umărului sau genunchiului Limitarea bruscă a mobilității, dureri. |
T – Până la o stare suficientă de recuperare și stabilizarea funcției articulare. |
Evaluare de la caz la caz a instabilității ocazionale. |
||||||
|
M 54.5 |
Dorsopatii Durere și limitarea mobilității, care afectează capacitatea de a îndeplini sarcinile uzuale sau pe cele din situații de urgență. Exacerbarea incapacității. |
T – În fază acută. P – În caz de recurență sau de incapacitate. |
Evaluare de la caz la caz. |
||||||
|
Y 83.4 Z 97.1 |
Prezența unui membru artificial Limitarea mobilității, care afectează capacitatea de a îndeplini sarcinile uzuale sau pe cele din situații de urgență. |
P – În cazul incapacității de a-și îndeplini sarcinile esențiale. |
Dacă persoana în cauză își poate îndeplini sarcinile uzuale și pe cele din situații de urgență, sunt permise limitări ale unor activități specifice neesențiale. Se poate aplica restricția 03*** |
||||||
|
|
AFECȚIUNI GENERALE |
||||||||
|
R 47, F 80 |
Tulburări logopedice Limitarea capacității de comunicare |
P – Afecțiunea este incompatibilă cu îndeplinirea fiabilă a sarcinilor uzuale și a celor din situații de urgență în mod sigur sau eficient. |
Nu există obstacole în calea comunicării orale de bază. |
||||||
|
T 78 Z 88 |
Alergii (altele decât dermatita alergică și astmul) Risc de recurență și de gravitate crescândă a reacției. Diminuarea capacității de îndeplinire a sarcinilor. |
T – Până la dispariția simptomelor care afectează securitatea muncii. P – În cazul în care există un risc rezonabil că s-ar putea manifesta o reacție cu consecințe letale. |
În cazul unei reacții care provoacă incapacitate, dar fără risc letal, și dacă efectele pot fi controlate complet pe termen lung prin medicație care nu conține steroizi sau printr-o adaptare a stilului de viață care poate fi realizată la locul de muncă fără consecințe critice asupra securității. |
||||||
|
Z 94 |
Transplanturi – de rinichi, inimă, plămân, ficat (pentru proteze, inclusiv articulare și ale membrelor, pentru lentile de contact, aparate auditive, valve cardiace etc., a se consulta secțiunea specifică)Posibilitate de respingere. Efecte secundare ale medicației. |
T – Până când efectele intervenției chirurgicale se stabilizează cu ajutorul medicației împotriva respingerii. P – Evaluare de la caz la caz și confirmare prin evaluare formală realizată de un medic specialist. |
Evaluare de la caz la caz, cu avizul unui medic specialist. Apt pentru o durată limitată, de un an. |
||||||
|
Clasificare în funcție de afecțiune |
Afecțiuni evolutive care, la momentul evaluării, se încadrează în criterii, de exemplu boala Huntington (inclusiv antecedente familiale), keratocon |
T – Până la investigare și tratament, dacă se specifică astfel. P – Dacă există probabilitatea unei evoluții nefaste. |
Evaluare de la caz la caz, cu avizul unui medic specialist. Aceste tipuri de afecțiuni sunt acceptabile dacă se consideră improbabil ca boala să degenereze până la următorul control medical. |
||||||
|
Clasificare în funcție de afecțiune |
Afecțiuni care nu sunt încadrate într-o categorie specifică |
T – Până la investigare și tratament, dacă se specifică astfel. P – În caz de incapacitate permanentă. |
A se proceda ca în cazul afecțiunilor conexe. A se lua în considerare riscul de manifestare bruscă a incapacității, riscul de recidivă sau riscul unei evoluții care să conducă la limitarea capacității de a îndeplini sarcinile uzuale și pe cele din situații de urgență. Dacă există dubii, se va solicita o a doua opinie sau se vor aplica restricții și se va solicita recomandarea unui arbitru |
Apendicele 1
Criterii relevante privind vederea, în sensul codului de diagnostic H 0059
Criterii minime pentru vedere:
1. Acuitatea vizuală în timpul zilei:
Acuitatea ambilor ochi împreună sau a ochiului mai bun, cu sau fără corecție mai mare sau egală cu 0,8. Vederea monoculară este acceptată.
Diplopia manifestă (motilitatea) care nu poate fi corectată nu este acceptată. În cazul vederii monoculare: motilitate normală a ochiului bun.
Se poate aplica restricția 01***.
2. Vederea în zori și la amurg:
A se testa în caz de glaucom, de afecțiuni retiniene sau de opacifiere (de exemplu, cataractă). Sensibilitate la contrast de 0,032 cd/m2 în absența ebluisării; rezultat de 1:2,7 sau superior la testul cu aparatul Mesotest.
3. Câmp vizual:
Câmpul vizual orizontal trebuie să fie de cel puțin 120 de grade. Extensia trebuie să fie de cel puțin 50 de grade la stânga și la dreapta și de 20 de grade în sus și în jos. Nu trebuie să existe deficiențe pe o rază de 20 de grade față de axul central.
Cel puțin un ochi trebuie să întrunească criteriul de acuitate vizuală și să aibă câmp vizual fără scotoame patologice. Testarea oficială efectuată de un medic oftalmolog este obligatorie dacă se constată anomalii în timpul testului inițial sau în caz de glaucom ori distrofie retiniană.
4. Simț cromatic pentru membrii echipajului de punte cu atribuții de navigație:
Simțul cromatic este considerat adecvat dacă candidatul trece testul Ishihara cu 24 de planșe cu maximum două greșeli. În cazul în care candidatul nu trece acest test, trebuie efectuat unul dintre testele alternative aprobate, enumerate mai jos. Dacă există dubii, se efectuează un test cu anomaloscop. Coeficientul anomaloscopului trebuie să fie cuprins între 0,7 și 1,4 pentru a evidenția tricromatismul normal.
Testele aprobate ca alternativă la planșele Ishihara:
|
(a) |
Velhagen/Broschmann (rezultat cu maximum două greșeli); |
|
(b) |
Kuchenbecker-Broschmann (maximum două greșeli); |
|
(c) |
HRR (rezultat minim „ușor”); |
|
(d) |
TMC (rezultat minim „gradul doi”); |
|
(e) |
Holmes Wright B (rezultat cu maximum 8 greșeli pentru „mic”); |
|
(f) |
Farnsworth Panel D 15 (rezultat minim: cel mult o inversare diametral opusă în seria aranjată de culori); |
|
(g) |
CAD (Colour Assessment and Diagnosis) (rezultat cu maximum patru unități CAD). |
Titularii de brevete de comandant de navă eliberate în conformitate cu Directiva 96/50/CE a Consiliului (1) al căror coeficient la anomaloscop pentru simțul cromatic este cuprins între 0,7 și 3,0 sunt considerați apți dacă certificatul lor a fost eliberat înainte de 1 aprilie 2004.
Nu este permisă utilizarea corecției optice cu sticlă filtrantă pentru simțul cromatic, de exemplu lentilele de contact sau ochelarii fotocromatici.
Apendicele 2
Criterii relevante privind auzul, în sensul codului de diagnostic H 68-95
Criterii minime pentru auz
Auzul este considerat adecvat dacă valoarea medie a pierderii auzului la ambele urechi, cu sau fără aparat auditiv, nu depășește 40 dB la frecvențele 500, 1000, 2000 și 3000 Hz. În cazul depășirii valorii de 40 dB, auzul va fi totuși considerat adecvat dacă candidatul trece un test de auz cu un audiometru conform cu ISO 8253-1:2010 sau echivalent.
Se poate aplica restricția 02***.
Note la tabel și apendice:
* Ratele de recurență:
Dacă se folosesc expresiile „foarte scăzut” și „scăzut” pentru riscul de recidivă, este vorba în esență de judecăți clinice. Pentru anumite afecțiuni este disponibil totuși un prognostic cantitativ al riscului de recidivă. În astfel de cazuri, de exemplu crize epileptice și incidente cardiace, se poate indica necesitatea unor investigații suplimentare pentru a determina riscul suplimentar de recidivă la o anumită persoană. Nivelurile cantitative aproximative de recidivă/recurență sunt următoarele:
foarte scăzut: rată de recidivă/recurență mai mică de 2 % pe an;
scăzut: rată de recidivă/recurență de 2-5 % pe an.
** Astmul la adulți:
Astmul poate persista din copilărie sau poate debuta după vârsta de 16 ani. Există o gamă largă de cauze intrinsece și extrinsece pentru dezvoltarea astmului la vârsta adultă. La membrii echipajului nou angajați care au antecedente de astm bronșic cu debut la vârsta adultă, trebuie investigat rolul alergenilor specifici, inclusiv al celor care provoacă astm bronșic profesional. Trebuie luați, de asemenea, în considerare factori declanșatori mai puțin specifici, cum ar fi frigul, efortul fizic și infecția căilor respiratorii. Toate acestea pot afecta capacitatea de lucru în domeniul navigației interioare.
Astm ușor intermitent: episoade rare de șuierat astmatic, care apar mai puțin de o dată la două săptămâni, calmate ușor și rapid de inhalatorul cu beta-agoniști.
Astm ușor: episoade frecvente de șuierat astmatic, necesitând utilizarea unui inhalator cu beta-agoniști sau cu corticosteroizi. Inhalarea regulată de steroizi (sau de steroizi/beta-agoniști cu acțiune prelungită) poate înlătura în mod eficient simptomele și necesitatea unui tratament cu beta-agoniști.
Astm declanșat de efortul fizic: episoade de șuierat astmatic și dispnee provocate de efortul fizic, mai ales în condiții de frig. Episoadele pot fi tratate în mod eficient prin inhalarea de steroizi (sau de steroizi/beta-agoniști cu acțiune prelungită) sau cu ajutorul altor medicamente administrate pe cale orală.
Astm moderat: episoade frecvente de șuierat astmatic, în pofida inhalării regulate de steroizi (sau de steroizi/beta-agoniști cu acțiune prelungită), necesitând inhalarea frecventă de beta-agoniști sau suplimentarea cu alte medicamente și nevoia ocazională de steroizi administrați pe cale orală.
Astm grav: episoade frecvente de șuierat astmatic și de dispnee, spitalizări frecvente, utilizarea frecventă a tratamentului cu steroizi administrați pe cale orală.
*** Măsuri de atenuare și restricții
01 Este necesară corecția vederii (ochelari sau lentile de contact sau ambele)
02 Este necesar un aparat auditiv
03 Este necesară o proteză de membru
04 Persoana în cauză nu trebuie să execute singură sarcini în timonerie
05 Numai pe timp de zi
06 Nu sunt autorizate sarcini de navigație
07 Doar pe următoarea construcție navală: ...
08 Doar în următoarea zonă: ...
09 Doar următoarea sarcină: ...
Măsurile de atenuare și restricțiile pot fi combinate. Acestea trebuie combinate dacă este necesar.
(1) Directiva 96/50/CE a Consiliului din 23 iulie 1996 privind armonizarea condițiilor de obținere a brevetelor de comandant de navă pentru transportul de mărfuri și călători pe căile navigabile interioare din Comunitate (JO L 235, 17.9.1996, p. 31).
DECIZII
|
10.1.2020 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 6/101 |
DECIZIA (UE) 2020/13 A CONSILIULUI
din 19 decembrie 2019
de modificare a directivelor de negociere pentru negocierea acordurilor de parteneriat economic cu țările și regiunile din Africa, zona Caraibilor și Pacific, în măsura în care aceste acorduri intră în sfera de competență a Uniunii
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 90, articolul 100 alineatul (2), articolul 207 alineatul (4) primul paragraf și articolul 209, coroborate cu articolul 218 alineatele (3) și (4),
având în vedere recomandarea Comisiei Europene,
întrucât:
|
(1) |
La 17 iunie 2002, Consiliul a autorizat Comisia să negocieze începerea negocierilor acordurile de parteneriat economic (APE) cu țările și regiunile din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) și a adoptat directivele pentru negocierea acordurilor respective. |
|
(2) |
Acordurile de parteneriat economic încheiate cu țările și regiunile ACP includ clauze de rendez-vous pentru viitoarea revizuire a respectivelor acorduri. |
|
(3) |
Modificarea directivelor de negociere este necesară pentru a încadra noile negocieri, în lumina recentelor inițiative și priorități de politică ale Uniunii legate de evoluția comerțului pe plan mondial. |
|
(4) |
APE fac parte din relația globală dintre Uniune și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și țările ACP, pe de altă parte, astfel cum este prevăzut în Acordul de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte (1) astfel cum a fost modificat ultima dată (Acordul de parteneriat de la Cotonou) și, odată ce acesta devine aplicabil, în acordul care îi va succeda. În temeiul articolului 34 alineatul (1) din Acordul de parteneriat de la Cotonou, cooperarea economică și comercială dintre părți vizează promovarea integrării armonioase și progresive a statelor ACP în economia mondială, ținând seama în mod corespunzător de opțiunile lor politice și de prioritățile în materie de dezvoltare, promovând astfel dezvoltarea durabilă a acestora și contribuind la eradicarea sărăciei în țările ACP. În acest context, APE pot fi considerate instrumente de dezvoltare astfel cum sunt menționate la articolul 36 alineatul (2) din Acordul de parteneriat de la Cotonou. Prin urmare, negocierile ar trebui să țină seama în special de diferitele niveluri de dezvoltare a părților, precum și de constrângerile economice, sociale și de mediu specifice ale țărilor ACP și de capacitatea respectivelor țări de a se adapta și de a-și adapta economiile la procesul de liberalizare, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Directivele de negociere adresate Comisiei pentru negocierea acordurilor de parteneriat economic cu țările și regiunile din Africa, zona Caraibilor și Pacific, în măsura în care aceste acorduri intră în sfera de competență a Uniunii, se modifică astfel cum se precizează în addendum.
Articolul 2
Negocierile se desfășoară cu consultarea Grupului de lucru pentru ACP. Comitetul pentru politică comercială este asociat cu privire la aspectele specifice legate de comerț.
Articolul 3
Prezenta decizie se adresează Comisiei.
Adoptată la Bruxelles, 19 decembrie 2019.
Pentru Consiliu
Președintele
K. MIKKONEN
ADDENDUM
Directive de negociere pentru negocierea acordurilor de parteneriat economic cu țările și regiunile din Africa, zona Caraibilor și Pacific
1. Preambul
În afară de trimiterea generală la Acordul de la Cotonou (1) și la acordul care îi va succeda, odată ce va fi aplicabil, se va face o trimitere specială, printre altele, la următoarele:
|
— |
angajamentul părților de a promova și accelera dezvoltarea economică, culturală și socială a statelor ACP, cu scopul de a contribui la pace, prosperitate, securitate și dezvoltare durabilă, precum și de a promova un mediu politic stabil și democratic; |
|
— |
angajamentul părților în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor fundamentale ale lucrătorilor, a principiilor democratice și a statului de drept, care constituie elementele esențiale ale parteneriatului ACP-UE, precum și în ceea ce privește buna guvernanță, inclusiv combaterea corupției, care reprezintă un element fundamental al parteneriatului ACP-UE; |
|
— |
angajamentul părților cu privire la un set de principii și norme convenite la nivel internațional, care vizează promovarea unei relații de sprijin reciproc între comerț și dezvoltarea durabilă, inclusiv sprijinirea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă (Agenda 2030) și a obiectivelor sale de dezvoltare durabilă, a acordurilor și a standardelor internaționale în domeniul muncii, inclusiv promovarea ocupării depline și productive a forței de muncă și a muncii decente pentru toți, precum și a acordurilor internaționale privind schimbările climatice, cum ar fi Acordul de la Paris și Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice; |
|
— |
angajamentul părților de a-și axa parteneriatul pe obiectivul de reducere și de eradicare a sărăciei, în conformitate cu obiectivele dezvoltării durabile și integrării progresive a țărilor ACP în economia mondială; de a-și baza, prin urmare, cooperarea economică și comercială ACP-UE pe inițiativele de integrare regională existente în țările ACP; |
|
— |
obiectivul cooperării economice și comerciale ACP-UE de a promova integrarea armonioasă și progresivă a statelor ACP în economia mondială, cu respectarea opțiunilor lor politice și a priorităților lor de dezvoltare și, în special, a propriilor strategii de reducere a sărăciei, promovând astfel dezvoltarea durabilă a acestora și contribuind la eradicarea sărăciei în țările ACP; |
|
— |
angajamentul părților de a sprijini procesul de integrare regională în cadrul grupului statelor ACP și de a promova integrarea regională ca instrument-cheie pentru integrarea țărilor ACP în economia mondială; |
|
— |
angajamentul părților de a consolida cooperarea economică, comercială și în domeniul investițiilor și de a crea o nouă dinamică a schimburilor comerciale și a investițiilor între ele, în vederea facilitării tranziției țărilor ACP către o economie mondială liberalizată, precum și de a promova dezvoltarea sectorului privat, în special a microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (MIMM); |
|
— |
angajamentul părților de a ține seama de nevoile și nivelurile de dezvoltare diferite ale țărilor și regiunilor ACP; |
|
— |
angajamentul părților de a-și respecta obligațiile asumate în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și de a favoriza realizarea obiectivelor OMC; |
|
— |
obiectivul comun al părților de a consolida cooperarea și capacitățile, după caz, în toate domeniile relevante pentru comerțul și investițiile durabile și de a realiza liberalizarea progresivă și reciprocă a comerțului cu mărfuri și servicii, în conformitate cu normele OMC, ținând seama de nivelul de dezvoltare a țărilor ACP și de constrângerile economice, sociale și de mediu cu care se confruntă; |
|
— |
angajamentele părților de a se asigura că eforturile întreprinse în cadrul Acordului de la Cotonou și al acordului care îi va succeda, precum și cele întreprinse în cadrul acordurilor de parteneriat economic (APE) se consolidează reciproc; |
|
— |
dreptul de a reglementa activitatea economică în interes public, în conformitate cu obligațiile internaționale, pentru a îndeplini obiective legitime de politică publică precum protecția și promovarea sănătății publice, serviciile sociale, educația publică, siguranța, mediul, moralitatea publică, protecția socială sau a consumatorilor, protecția vieții private și a datelor cu caracter personal și promovarea și protecția diversității culturale. |
2. Natura și domeniul de aplicare ale APE
Scopul negocierilor constă în încheierea unor APE între Uniunea Europeană (UE) și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și țările și regiunile din Africa, zona Caraibilor și Pacific, pe de altă parte. APE vizează promovarea integrării progresive și armonioase a țărilor ACP în economia mondială, cu respectarea opțiunilor lor politice și a priorităților lor de dezvoltare, încurajând prin aceasta dezvoltarea lor durabilă și contribuind la eradicarea sărăciei în țările ACP.
În temeiul dispozițiilor articolului 36 alineatul (1) din Acordul de la Cotonou și al dispozițiilor relevante din acordul care îi va succeda, odată ce va fi aplicabil, negocierile vizează instituirea și, dacă este cazul, aprofundarea unor APE cu subgrupurile ACP definite în conformitate cu dispozițiile articolului 37 alineatul (3) din Acordul de la Cotonou și cu dispozițiile relevante din acordul care îi va succeda, odată ce va fi aplicabil, ținând seama de procesul de integrare regională din cadrul ACP.
Acordurile de parteneriat economic (APE) sunt menite să promoveze o integrare economică mai strânsă între părți, prin eliminarea progresivă a barierelor comerciale dintre acestea și prin intensificarea cooperării în toate domeniile relevante pentru comerț, în deplină conformitate cu dispozițiile OMC.
APE se întemeiază pe obiectivele și principiile Acordului de la Cotonou, în special pe elementele fundamentale ale acestuia, precum și pe dispozițiile din partea III titlul II și pe dispozițiile relevante din acordul care îi va succeda, odată ce va fi aplicabil. Prin urmare, negocierile referitoare la APE trebuie să țină seama, în special, de nivelurile diferite de dezvoltare a părților, precum și de constrângerile economice, sociale și de mediu specifice ale țărilor ACP și de capacitatea lor de a se adapta și de a-și adapta economiile la procesul de liberalizare.
3. Comerțul cu mărfuri
3.1. Obiectiv
APE sunt destinate instituirii de zone de liber schimb între părți, pe baza obiectivelor de dezvoltare ale Acordului de la Cotonou și ale acordului care îi va succeda, în conformitate cu dispozițiile OMC. Prin urmare, se înțelege că următoarele condiții de acces pe piață ar urma să fie disponibile numai în contextul acestor APE. Orice viitoare negocieri legate de APE privind comerțul cu mărfuri se bazează pe acquis-ul dispozițiilor deja negociate.
3.2. Taxe la import
— Importurile în Uniunea Europeană
APE se bazează pe condițiile de acces pe piață prevăzute în prezent și le îmbunătățesc. Măsurile specifice pentru eliminarea progresivă a tarifelor se stabilesc în cursul negocierilor, ținând seama de interesele de export existente și potențiale ale țărilor ACP și de impactul măsurilor de liberalizare a comerțului, în special asupra integrării regionale din cadrul ACP.
— Importurile în țările ACP
Având ca obiectiv principal promovarea dezvoltării durabile prin integrare economică regională și politici adecvate, negocierile vor urmări (1) eliminarea taxelor vamale la importurile din Uniunea Europeană pentru cea mai mare parte a schimburilor comerciale pe parcursul unei perioade de tranziție, (2) eliminarea tuturor taxelor cu efect echivalent taxelor vamale odată cu aplicarea APE și (3) eliminarea restricțiilor cantitative și a măsurilor cu efect echivalent odată cu aplicarea APE.
Calendarul de eliminare a tarifelor și lista finală a produselor vizate de liberalizarea comerțului de către țările ACP vor reflecta constrângerile economice, sociale și de mediu cu care se confruntă, precum și capacitatea acestora de a-și adapta economiile la procesul de liberalizare. Prin urmare, o perioadă de tranziție, compatibilă cu obiectivele Acordului de la Cotonou, cu acordul care îi va succeda și cu normele OMC, va fi aplicată în mod flexibil, pentru a ține seama de constrângerile specifice ale țărilor ACP în cauză. Aceeași flexibilitate se va aplica în ceea ce privește lista produselor vizate și calendarul/ritmul angajamentelor de liberalizare asumat de țările ACP.
Fără a aduce atingere celor de mai sus, țările ACP acordă Uniunii Europene, în orice moment, un tratament nu mai puțin favorabil decât cel acordat de clauza națiunii celei mai favorizate. Aceasta nu se aplică în cazul concesiilor acordate între țările ACP sau de către țările ACP altor țări în curs de dezvoltare care nu sunt mari puteri comerciale, în cadrul acordurilor regionale sau al altor dispoziții comerciale compatibile cu cerințele OMC.
Pe durata negocierilor și în conformitate cu articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cu APE încheiate în cadrul Acordului de la Cotonou și al acordului care îi va succeda, odată ce va fi aplicabil, se va ține seama de interesele specifice ale regiunilor ultraperiferice ale Uniunii Europene. În acest context, APE pot prevedea, în special, măsuri specifice în favoarea produselor din aceste regiuni, care să vizeze integrarea lor în comerțul intraregional, pe termen scurt, în conformitate cu dispozițiile OMC. În temeiul Deciziei de asociere peste mări (2), ar trebui să se țină seama și de interesele țărilor și teritoriilor de peste mări.
Țările ACP se angajează, cel puțin, să extindă în mod automat tratamentul acordat Uniunii Europene tuturor celorlalte părți la APE în cauză, preferabil înainte de liberalizarea comerțului în raport cu Uniunea Europeană.
În cazul în care survin dificultăți serioase ca urmare a liberalizării comerțului, țările ACP pot, în consultare cu Uniunea Europeană, să suspende temporar aplicarea calendarului de liberalizare și, dacă este necesar, să revizuiască sau să adapteze ritmul evoluției către obiectivul final de instituire a zonei de liber schimb, în deplină conformitate cu dispozițiile OMC.
Programele și calendarele țărilor ACP de liberalizare a comerțului fac parte integrantă din APE. Acestea vor include listele corespunzătoare de produse, precum și calendarele de eliminare a tarifelor. Aceste liste și calendare vor fi finalizate în cursul negocierilor.
— Taxe de bază
Taxele de bază cărora urmează să li se aplice reducerile convenite sunt taxele vamale în regimul clauzei națiunii celei mai favorizate aplicate efectiv de către țările ACP la data semnării APE. Aceste taxe sunt definite într-o listă anexată la fiecare APE.
3.3. Dispoziții generale
Taxele la export. Toate taxele la export aplicate în cadrul schimburilor comerciale dintre părți vor fi eliminate, pe baza unui calendar convenit, într-o perioadă care nu va depăși zece ani.
Restricțiile cantitative și măsurile cu efect echivalent aplicate exporturilor sau importurilor în cadrul schimburilor comerciale dintre părți se elimină odată cu aplicarea APE.
Tratamentul național și măsurile fiscale. În APE va fi inclusă o dispoziție standard privind tratamentul național, care garantează că produsele părților beneficiază de un tratament care nu este mai puțin favorabil decât cel acordat produselor similare de origine națională. Orice măsuri sau practici fiscale interne discriminatorii deja existente vor fi eliminate odată cu aplicarea APE.
Impozitare. APE ar trebui să includă dispoziții referitoare la excepțiile privind impozitarea, pe baza articolelor relevante din acordurile OMC.
Ritm variabil. Atunci când acest lucru este compatibil cu obiectivele de integrare ale regiunilor ACP în cauză, APE prevăd un ritm variabil al liberalizării comerțului, ținând seama de nivelul de dezvoltare a țărilor ACP în cauză, precum și de diferitele niveluri de integrare existente în regiune, în conformitate cu procesul intern de integrare al regiunii.
Clauza de securitate alimentară. APE conțin dispoziții care vizează promovarea securității alimentare în conformitate cu normele OMC.
Măsuri de salvgardare. Dispozițiile referitoare la măsurile de salvgardare se aplică în conformitate cu dispozițiile relevante ale OMC.
Antidumping. În cazul în care una dintre părți constată că cealaltă parte recurge, în cadrul schimburilor comerciale, la practici prejudiciabile de dumping sau de subvenționare în sensul dispozițiilor GATT, aceasta poate lua măsurile corespunzătoare împotriva acestor practici, în conformitate cu normele și practicile GATT/OMC. În acest context, Uniunea Europeană ține cont în mod special de situația economică și socială specifică a țărilor ACP în cauză.
Statu-quo. Părțile convin că nu vor fi introduse noi taxe sau că taxele existente nu vor fi majorate și că niciuna dintre părți nu va introduce noi restricții cantitative sau măsuri cu efect echivalent după aplicarea APE dintre grupul regional și Uniunea Europeană. Părțile ar trebui să ia în considerare acest principiu încă de la începerea negocierilor.
Transparență. Ambele părți vor trebui să își comunice reciproc tarifele vamale și orice modificări ulterioare aduse acestora.
Clasificarea mărfurilor. Pentru clasificarea mărfurilor în schimburile comerciale dintre părți se aplică Sistemul armonizat.
3.4. Reguli de origine și cooperare administrativă
Negocierile privind regulile de origine și cooperarea administrativă țin seama de ultimele evoluții în materie de reguli de origine ale UE, precum și de regulile de origine în vigoare prevăzute de fiecare APE. În acest context, Uniunea Europeană evaluează orice cerere specifică de modificare a regulilor de origine, prezentată de statul (statele) ACP, cu scopul de a simplifica regulile existente și de a îmbunătăți accesul pe piață actual pentru țările ACP, ținând seama de situația țărilor și, în special, de experiența și structura relațiilor lor comerciale preferențiale.
APE vor conferi părților competența de a lua măsuri adecvate în cazul lipsei de cooperare administrativă sau în caz de gestionare defectuoasă. În ceea ce privește problema pierderilor de taxe vamale legată de gestionarea defectuoasă a importurilor preferențiale, ar putea fi identificate măsuri adecvate pe baza unei decizii orizontale a Consiliului.
3.5. Regim vamal, facilități comerciale, măsuri antifraudă și responsabilitate financiară
Negocierile vizează simplificarea tuturor cerințelor și procedurilor legate de importuri și exporturi, în special în ceea ce privește procedurile vamale, licențele de import, determinarea valorii în vamă, regimul de tranzit și controlul înainte de expediere, pe baza celor mai înalte standarde internaționale și în conformitate cu dispozițiile Acordului OMC privind facilitarea comerțului. APE vor include un protocol privind asistența administrativă reciprocă în domeniul vamal. Acestea vor include, de asemenea, o clauză antifraudă pentru a preveni utilizarea abuzivă a preferințelor tarifare.
4. Comerțul cu servicii, investițiile și comerțul digital
4.1. Domeniul de aplicare
APE vor prevedea o liberalizare progresivă și reciprocă a comerțului cu servicii și a investițiilor, cu scopul de a asigura un nivel comparabil al oportunităților de acces pe piață, în conformitate cu normele OMC relevante, în special articolul V din GATS, ținând seama de nivelul de dezvoltare a țărilor ACP în cauză. APE ar trebui să acopere toate modurile de furnizare.
Calitatea înaltă a utilităților publice ale UE ar trebui menținută în conformitate cu TFUE, în special cu Protocolul nr. 26 privind serviciile de interes general, și ținând seama de angajamentele asumate de UE în acest domeniu, inclusiv în cadrul GATS. Serviciile furnizate în exercitarea autorității guvernamentale, astfel cum sunt definite la articolul I-3 din GATS, nu fac obiectul acestor negocieri. APE reafirmă dreptul părților de a reglementa activitatea economică în interes public în conformitate cu obligațiile internaționale.
În plus, APE ar trebui să conțină discipline de reglementare destinate să abordeze barierele interne în calea schimburilor comerciale, inclusiv, după caz, în domeniul reglementării interne. APE pot include, de asemenea, discipline privind cerințele de performanță legate de investiții.
În contextul intensificării digitalizării comerțului și al importantei dimensiuni de dezvoltare pe care o are comerțul digital, negocierile ar trebui să conducă la norme care să se refere la comerțul digital, inclusiv la fluxurile transfrontaliere de date, fără a negocia și fără a aduce atingere normelor UE privind protecția datelor cu caracter personal și fără a aduce atingere legislației UE. Aceste norme ar trebui să vizeze îmbunătățirea condițiilor pentru comerțul digital în beneficiul întreprinderilor și al consumatorilor și creșterea participării microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii (MIMM), precum și crearea de noi oportunități de promovare a unei creșteri și a unei dezvoltări durabile și favorabile incluziunii. APE ar trebui să asigure flexibilitatea, cooperarea și dialogul adecvate cu privire la problemele de reglementare ridicate de comerțul digital.
APE vor prevedea ca serviciile audiovizuale să fie tratate separat în cadrul unor acorduri specifice de cooperare culturală și parteneriat cultural între părți. Astfel de acorduri vor asigura posibilitatea ca Uniunea Europeană și statele sale membre, precum și țările ACP să își mențină și să își dezvolte capacitatea de a defini și pune în aplicare politicile lor culturale și audiovizuale pentru conservarea diversității lor culturale, recunoscând, conservând și promovând în același timp valorile și identitățile culturale ale ACP în vederea favorizării dialogului intercultural prin îmbunătățirea oportunităților de acces pe piață pentru bunurile și serviciile culturale din aceste țări, în conformitate cu dispozițiile articolului 27 din Acordul de la Cotonou și cu dispoziția relevantă din acordul care îi va succeda, odată ce va fi aplicabil.
Părțile convin că niciuna dintre ele nu va introduce măsuri noi sau mai discriminatorii după intrarea în vigoare a APE dintre grupul regional și Uniunea Europeană. Părțile ar trebui să ia în considerare acest principiu încă de la începerea negocierilor.
Procesul de liberalizare se va desfășura pe o bază asimetrică. Țărilor ACP li se va permite un anumit grad de flexibilitate în funcție de nivelul lor de dezvoltare, atât în ansamblu, cât și la nivel de sector și subsector, în conformitate cu dispozițiile GATS, în special cele legate de participarea țărilor în curs de dezvoltare la acordurile de liberalizare.
Pentru Uniunea Europeană, perioada de tranziție nu ar trebui să depășească 10 ani.
Pentru țările ACP, pentru a ține seama de constrângerile specifice ale țărilor ACP în cauză, va fi aplicată în mod flexibil o perioadă de tranziție compatibilă cu obiectivele Acordului de la Cotonou, cu acordul care îi va succeda și cu normele OMC, dar aceasta nu ar trebui, în principiu, să depășească 15 ani.
Țările ACP semnatare ale unui APE se angajează să aplice între ele cel puțin același regim pe care îl aplică în cazul Uniunii Europene.
APE vor confirma din nou angajamentele referitoare la servicii asumate în temeiul Acordului de la Cotonou și al dispozițiilor relevante din acordul care îi va succeda, odată ce va fi aplicabil.
4.2. Măsuri practice
Negocierile pot fi amânate în cazurile justificate de anumite constrângeri economice, sociale și de mediu cu care se confruntă țările ACP. În acest caz, părțile evaluează în mod regulat situația în cursul negocierilor legate de APE. Părțile se vor asigura că etapa de pregătire a acestor negocieri este utilizată în mod activ pentru pregătirea negocierilor, în special prin mobilizarea unui sprijin adecvat pentru dezvoltarea serviciilor în conformitate cu dispozițiile Acordului de la Cotonou, în special cu articolul 41 alineatul (5), și cu dispozițiile relevante din acordul care îi va succeda, odată ce va fi aplicabil.
5. Plăți curente și mișcări de capital
APE vor reconfirma angajamentele asumate în cadrul articolului 12 din anexa II la Acordul de la Cotonou și al dispozițiilor relevante din acordul care îi va succeda, odată ce va fi aplicabil.
APE ar trebui să aibă drept obiectiv liberalizarea deplină a plăților curente și a mișcărilor de capital legate de tranzacțiile reglementate de APE. Acestea ar trebui să includă toate dispozițiile privind salvgardarea și exceptarea (de exemplu, referitoare la uniunea economică și monetară și la balanța de plăți a Uniunii), care ar trebui să fie în concordanță cu dispozițiile TFUE privind libera circulație a capitalurilor.
6. Domenii legate de comerț
6.1. Aspecte generale
APE vor reconfirma angajamentele din domenii legate de comerț, asumate în cadrul Acordului de la Cotonou (3) și al acordului care îi va succeda, în special în ceea ce privește politica în domeniul concurenței, protecția drepturilor de proprietate intelectuală (inclusiv indicațiile geografice), standardizarea și certificarea, măsurile sanitare și fitosanitare, comerțul și mediul, comerțul și standardele de muncă, politica în domeniul protecției consumatorilor și protecția sănătății consumatorilor. Aceste dispoziții din cadrul APE vor fi revizuite în lumina rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale, plurilaterale și bilaterale.
6.2. Domenii specifice
În plus, în ceea ce privește următoarele domenii, se aplică următoarele dispoziții:
|
|
Investiții. În conformitate cu obiectivul reducerii și, în cele din urmă, „al eradicării sărăciei în conformitate cu obiectivele dezvoltării durabile” (și în legătură cu articolele 1, 29, 75-78 și cu anexa II la Acordul de la Cotonou, precum și cu dispozițiile relevante ale acordului care îi va succeda, odată ce va fi aplicabil), părțile convin să instituie un cadru care să faciliteze, să consolideze și să stimuleze investițiile durabile reciproc avantajoase realizate între ele, luând în considerare inițiativele multilaterale privind facilitarea investițiilor. Acest cadru se va baza pe principiile nediscriminării, deschiderii, transparenței și stabilității. Părțile vor încuraja dezvoltarea unor medii de investiții atractive și stabile prin sprijinirea unor norme stabile și transparente pentru investitori și vor căuta să îmbunătățească incluziunea financiară și accesul la finanțare. În cazul în care sunt identificate de către ambele părți ca domeniu de negociere și sub rezerva unor directive de negociere suplimentare, specifice la nivel de țară sau de regiune, pot fi negociate dispoziții privind protecția investițiilor. Acestea respectă abordarea reformată a UE privind protecția investițiilor, inclusiv soluționarea litigiilor în materie de investiții. De asemenea, dispozițiile respective asigură un nivel ridicat de protecție a investitorilor și a investițiilor, menținând în același timp pe deplin dreptul părților de a reglementa pe teritoriul lor pentru a atinge obiective de politică legitime. Eventualele negocieri ar trebui să ia în considerare și principiile și orientările relevante recunoscute la nivel internațional referitoare la dezvoltarea durabilă și la comportamentul responsabil în afaceri, astfel cum se menționează în abordarea reformată a Uniunii Europene privind protecția investițiilor. |
|
|
Achiziții publice. APE vor urmări să asigure o transparență deplină în ceea ce privește normele și metodele în materie de achiziții publice la toate nivelurile administrației publice, în conformitate cu principiile Acordului privind achizițiile publice (OMC). În plus, părțile pot urmări liberalizarea progresivă a piețelor lor de achiziții publice pe baza principiului nediscriminării și ținând seama de nivelurile lor de dezvoltare. |
|
|
Standarde, reglementări tehnice și proceduri de evaluare a conformității. APE ar trebui să conțină un capitol cuprinzător privind barierele tehnice în calea comerțului (BTC), care să se bazeze pe Acordul OMC privind barierele tehnice în calea comerțului și să îl depășească pe acesta. Acest capitol ar trebui să urmărească, printre altele, asigurarea compatibilității și a convergenței reglementărilor tehnice prin aplicarea standardelor internaționale, simplificarea cerințelor în materie de testare și certificare prin adoptarea unor proceduri de evaluare a conformității bazate pe riscuri, precum și sporirea transparenței. |
|
|
Standarde sanitare și fitosanitare. APE ar trebui să conțină un capitol cuprinzător privind standardele sanitare și fitosanitare (SPS), în concordanță cu alte acorduri recente ale UE. Pe baza principiilor Acordului OMC privind SPS, negocierile ar trebui să vizeze includerea unor aspecte precum utilizarea standardelor internaționale (CIPP, OIE și Codex), transparența și nediscriminarea, evitarea întârzierilor nejustificate, armonizarea, recunoașterea echivalenței, recunoașterea statutului privind organismele dăunătoare și a statutului sanitar ale părților, regionalizarea (zonarea), procedurile de control, inspecție și aprobare, principiul precauției, auditurile, certificarea, controalele la import, măsurile de urgență, stabilirea de liste preliminare în domeniul veterinar, considerarea Uniunii Europene drept entitate unică, cooperarea tehnică, îmbunătățirea cooperării cu privire la rezistența la antimicrobiene și la bunăstarea animalelor, precum și a unor mecanisme de abordare a preocupărilor comerciale specifice legate de măsurile SPS. În plus, capitolul respectiv ar trebui să sublinieze importanța schimbului de informații între părți în cazul modificării standardelor, precum și necesitatea unor politici de însoțire, inclusiv necesitatea cooperării la nivel tehnic. |
|
|
Protecția datelor. APE vor stabili obiectivul de a asigura un nivel ridicat de protecție a vieții private și a datelor cu caracter personal prin intermediul unor regimuri și politici juridice adecvate, inclusiv prin asigurarea efectivă de către autoritățile independente de supraveghere a respectării reglementărilor, ca factor central al încrederii cetățenilor în economia digitală și ca element esențial pentru facilitarea schimburilor comerciale și a cooperării între părți în materie de asigurare a respectării reglementărilor. |
|
|
Drepturile de proprietate intelectuală. APE ar trebui să creeze un nivel de protecție adecvat, echilibrat și eficient și să prevadă dispoziții aplicabile în domeniul civil și la frontiere referitoare la asigurarea respectării reglementărilor în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv al indicațiilor geografice (IG), mergând mai departe decât Acordul OMC privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală (Acordul TRIPS). APE ar trebui să reafirme flexibilitatea prevăzută în cadrul Acordului TRIPS. APE ar trebui să recunoască importanța Declarației privind Acordul TRIPS și sănătatea publică, adoptată la 14 noiembrie 2001 de Conferința ministerială a OMC. În interpretarea și punerea în aplicare a drepturilor și obligațiilor care decurg din APE, părțile asigură coerența cu Declarația de la Doha. Printre altele, părțile ar trebui să pună în aplicare articolul 31a din Acordul TRIPS, precum și anexa și apendicele la anexă aferent, care au intrat în vigoare la 23 ianuarie 2017. APE ar trebui să prevadă protecția directă și recunoașterea efectivă prin stabilirea unei liste de IG (vinuri, băuturi spirtoase, produse agricole și produse alimentare), pe baza nivelului de protecție prevăzut la articolul 23 din TRIPS, inclusiv împotriva evocării și a utilizării abuzive, precum și măsuri adecvate și eficace de asigurare a respectării reglementărilor, coexistența cu mărci anterioare bona fide, protecția împotriva caracterului generic ulterior și dispoziții privind adăugarea de noi IG. Ar trebui abordate chestiunile legate de drepturile individuale anterioare, de exemplu cele legate de soiurile de plante, de mărci, de utilizări generice sau de alte utilizări anterioare legitime, în scopul soluționării conflictelor existente în mod satisfăcător pentru toate părțile. |
|
|
Comerț și concurență. APE ar trebui să aibă drept obiectiv reducerea la minimum a denaturărilor concurenței prin intermediul unor dispoziții privind politica în domeniul concurenței, privind subvențiile și întreprinderile deținute de stat. Dispozițiile nu vor împiedica furnizarea de servicii publice. De asemenea, dispozițiile în cauză vor permite o flexibilitate adecvată pentru punerea în aplicare a măsurilor de stimulare a dezvoltării economice, de combatere a sărăciei sau de realizare a altor obiective de politică publică, cum ar fi securitatea alimentară. |
|
|
Comerțul și dezvoltarea durabilă. APE ar trebui să promoveze punerea în aplicare a Agendei 2030 și să adere la principiile și normele relevante convenite la nivel internațional cu privire la drepturile lucrătorilor, inclusiv la nediscriminarea de gen. Prin urmare, APE ar trebui să includă dispoziții privind munca, egalitatea de gen și sporirea oportunităților pentru femei în domeniul comerțului, precum și dispoziții privind aspectele de mediu ale comerțului și ale dezvoltării durabile, inclusiv pescuitul și acvacultura sustenabile, biodiversitatea, pădurile și produsele forestiere, precum și aspecte legate de schimbările climatice, în special de CCONUSC, de Acordul de la Paris și de inițiative referitoare la atenuarea schimbărilor climatice, de exemplu în cadrul Organizației Maritime Internaționale (OMI). APE ar trebui să includă dispoziții care să promoveze respectarea și punerea în aplicare efectivă a principiilor și normelor relevante convenite la nivel internațional, inclusiv a standardelor fundamentale de muncă, a convențiilor fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și a acordurilor multilaterale de mediu, precum și dispoziții privind securitatea și sănătatea în muncă, inspecțiile muncii și dialogul social, precum și protecția socială și a muncii. APE ar trebui să includă un angajament al fiecărei părți în favoarea derulării unor eforturi continue și susținute în vederea ratificării convențiilor fundamentale ale OIM. APE ar trebui să reafirme dreptul de legiferare al părților în domeniul muncii și al mediului, în concordanță cu angajamentele lor internaționale și să încurajeze niveluri ridicate de protecție, inclusiv ținând seama de cele mai avantajoase opțiuni din punctul de vedere al mediului. APE ar trebui să reitereze respectarea principiului precauției. Ele ar trebui să includă dispoziții care să prevadă că nivelurile de protecție a muncii și a mediului nu pot fi reduse pentru a încuraja comerțul și investițiile străine directe. APE ar trebui să includă un angajament de a nu deroga de la legislația internă din domeniul muncii și al mediului sau de a nu renunța la aplicarea acesteia. APE ar trebui să promoveze o contribuție mai mare a comerțului și a investițiilor, inclusiv a investițiilor străine directe, la dezvoltarea durabilă, inclusiv prin abordarea unor aspecte precum facilitarea comerțului cu mărfuri și servicii care respectă mediul și clima și promovarea unor programe voluntare de asigurare a durabilității și a responsabilității sociale a întreprinderilor, având în vedere instrumentele recunoscute la nivel internațional și încurajând părțile să utilizeze practicile internaționale, inclusiv orientările OCDE, principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și orientările specifice fiecărui sector. APE ar trebui să includă dispoziții privind punerea în aplicare efectivă și monitorizarea dispozițiilor menționate anterior, precum și un mecanism de soluționare a eventualelor litigii apărute între părți. APE ar trebui să prevadă participarea organismelor societății civile, inclusiv consultări periodice și acțiuni de comunicare. Aceste organisme ar trebui să monitorizeze punerea în aplicare a acordului în ansamblu și să aibă un rol consultativ în relația cu părțile. |
|
|
Dialogul privind agricultura. Având în vedere importanța sectorului agricol pentru dezvoltarea socioeconomică și securitatea alimentară a țărilor ACP, APE ar trebui să prevadă un dialog privind agricultura (parteneriatul pentru agricultură), care poate acoperi aspecte precum produsele de bază (în special cele relevante pentru securitatea alimentară) și lanțurile valorice regionale, utilizarea de noi tehnologii, facilitarea comerțului, accesul pe piață, investițiile responsabile, cercetarea și inovarea în cadrul cărora se acordă atenția cuvenită adaptării la schimbările climatice și atenuării acestora, precum și biodiversitatea și sistemele alimentare durabile. |
6.3. Punere în aplicare
Consiliul APE (a se vedea punctul 8 de mai jos), asistat de un Comitet mixt de punere în aplicare, alcătuit din experți tehnici de rang înalt, va monitoriza punerea în aplicare a acestor dispoziții. Comitetul mixt de punere în aplicare se va reuni în mod regulat și cel puțin o dată pe an. Acesta va elabora rapoarte anuale în care va evalua progresele înregistrate și va formula recomandări privind măsuri care să conducă la obținerea de noi realizări, inclusiv în ceea ce privește cooperarea pentru dezvoltare în conformitate cu dispozițiile Acordului de la Cotonou și cu dispozițiile relevante ale acordului care îi va succeda, odată ce va fi aplicabil. Dacă este necesar, ar putea fi luată în considerare crearea unor subcomitete speciale pentru anumite domenii legate de comerț.
7. Complementaritate
APE și strategiile de dezvoltare ale partenerilor ACP trebuie să se susțină reciproc. În special, pentru a facilita îndeplinirea obiectivelor APE, părțile ACP se vor angaja să integreze pe deplin APE în cadrul strategiilor lor de dezvoltare, iar Uniunea Europeană se va angaja să facă același lucru în cadrul propriilor strategii de cooperare pentru dezvoltare. Aceasta ar urma să înglobeze promovarea sprijinului pentru dezvoltarea sectorului privat, în special a microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (MIMM), inclusiv a dimensiunii de gen, precum și evidențierea importanței pe care o are colectarea de date defalcate în funcție de gen pentru monitorizare și punere în aplicare. În acest scop părțile se vor angaja să aloce resurse adecvate în cadrul programelor indicative naționale și regionale, în conformitate cu dispozițiile relevante ale Acordului de la Cotonou și cu dispozițiile relevante ale acordului care îi va succeda, odată ce va fi aplicabil.
8. Cadrul instituțional
Pentru fiecare APE va fi instituit un Consiliu mixt APE, care va îndeplini următoarele funcții:
|
— |
se asigură că APE funcționează în mod corespunzător; |
|
— |
analizează evoluția cooperării economice și comerciale dintre părți; |
|
— |
caută metode adecvate de prevenire a problemelor care ar putea apărea în domeniile acoperite de APE, în special în ceea ce privește realizarea obiectivelor de dezvoltare ale APE; |
|
— |
face schimb de opinii și formulează recomandări cu privire la orice chestiune de interes comun referitoare la cooperarea economică și comercială, inclusiv la măsurile necesare pentru punerea în aplicare corespunzătoare a APE și, în special, la necesitatea asigurării cooperării pentru dezvoltare în conformitate cu dispozițiile relevante ale Acordului de la Cotonou și cu dispozițiile relevante ale acordului care îi va succeda, odată ce va fi aplicabil. |
Componența, frecvența, ordinea de zi și locul de desfășurare a reuniunilor comune ale Consiliului APE vor fi convenite prin consultări între părți.
Consiliul APE va avea competența de a lua decizii cu privire la toate aspectele vizate de APE. Acesta va prezenta un raport Consiliului de miniștri instituit în conformitate cu dispozițiile articolului 15 din Acordul de la Cotonou și cu dispozițiile relevante din acordul care îi va succeda, odată ce va fi aplicabil, cu privire la chestiuni de interes comun pentru întregul grup de state ACP și pentru Uniunea Europeană.
APE ar trebui să prevadă o comunicare regulată și consultări periodice cu societatea civilă.
9. Clauza privind excepțiile
APE vor include o clauză standard privind excepțiile, aplicabilă părților relevante din aceste acorduri, care să permită luarea de măsuri, de exemplu, pentru motive de protecție a ordinii publice, a vieții sau sănătății oamenilor, animalelor sau plantelor, de conservare a resurselor naturale epuizabile, cu condiția ca astfel de măsuri să fie aplicate în conformitate cu normele OMC.
10. Dispoziții finale
APE vor include:
|
— |
un capitol privind soluționarea litigiilor și o clauză de neexecutare, inclusiv dispoziții corespunzătoare articolelor 96 și 97 din Acordul de la Cotonou și dispozițiilor relevante ale acordului care îi va succeda, odată ce va fi aplicabil. Dispozițiile referitoare la soluționarea litigiilor privind comerțul sau aspectele legate de comerț nu vor afecta drepturile și obligațiile părților în conformitate cu normele OMC, în special cu Memorandumul de înțelegere privind regulile și procedurile de soluționare a litigiilor; |
|
— |
o clauză privind evoluțiile viitoare, cu condiția ca APE să poată fi extinse, în special prin aderare, sau să fuzioneze, în funcție de progresele înregistrate în ceea ce privește integrarea regională; |
|
— |
o clauză privind intrarea lor în vigoare, durata (nelimitată), denunțarea, avizul necesar pentru denunțare și o clauză de aplicare teritorială. |
În scopul APE, părțile din partea ACP reprezintă grupul regional sau statele sale membre ori grupul regional și statele sale membre, în conformitate cu sferele lor de competență. APE se aplică, de asemenea, măsurilor adoptate de orice autoritate de la nivel guvernamental, regional sau local pe teritoriul părților.
11. Structura și organizarea negocierilor
În conformitate cu dispozițiile relevante ale Acordului de la Cotonou și cu dispozițiile relevante ale acordului care îi va succeda, odată ce va fi aplicabil, perioada de negocieri va fi utilizată, de asemenea, pentru consolidarea capacităților în sectorul public și privat al țărilor ACP, în vederea îmbunătățirii capacității acestora de a defini și de a pune în aplicare strategii și politici comerciale regionale și multilaterale adecvate. Aceasta va include măsuri destinate creșterii competitivității, consolidării organizațiilor regionale și susținerii inițiativelor de integrare comercială regională, cu asistență pentru ajustarea bugetară și reforma fiscală, dacă este cazul, precum și modernizării infrastructurilor și stimulării investițiilor. Aceste măsuri vor fi monitorizate la nivel regional, după caz, de grupul regional implicat în negocierile privind APE și de Uniunea Europeană. Grupul regional respectiv va prezenta, printre altele, propuneri de luat în considerare în cadrul dialogului dintre Uniunea Europeană și țările ACP privind programarea la nivel național și regional.
Vor fi instituite mecanisme adecvate pentru a garanta informarea și consultarea actorilor nestatali din Uniunea Europeană și din țările ACP cu privire la conținutul negocierilor, precum și coordonarea cu dialogurile ACP-UE aflate în desfășurare.
Prezentele directive vor fi reexaminate și, dacă este nevoie, revizuite cel puți n o dată la 10 ani.
(1) Acordul de parteneriat ACP-UE a fost modificat prin acordul semnat la Luxemburg la 25 iunie 2005 (JO L 209, 11.8.2005, p. 27) și prin acordul semnat la Ouagadougou la 22 iunie 2010 (JO L 287, 4.11.2010, p. 3).
(2) Decizia 2013/755/UE din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).
(3) Articolele 45-51 și 78 din Acordul de la Cotonou și dispozițiile relevante din acordul care îi va succeda, odată ce va fi aplicabil.
|
10.1.2020 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 6/112 |
DECIZIA (UE) 2020/14 A REPREZENTANȚILOR GUVERNELOR STATELOR MEMBRE, REUNIȚI ÎN CADRUL CONSILIULUI,
din 19 decembrie 2019
de autorizare a Comisiei Europene să negocieze, în numele statelor membre, acordurile de parteneriat economic dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și țările și regiunile din Africa, zona Caraibilor și Pacific, pe de altă parte, în măsura în care aceste acorduri intră în sfera de competență a statelor membre
REPREZENTANȚII GUVERNELOR STATELOR MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE, REUNIȚI ÎN CADRUL CONSILIULUI,
întrucât:
|
(1) |
La 17 iunie 2002, Consiliul a autorizat Comisia să negocieze acorduri de parteneriat economic cu țări și regiuni din Africa, zona Caraibilor și Pacific și a adoptat directive pentru negocierile respective. |
|
(2) |
Comisia ar trebui să fie autorizată să negocieze, în numele statelor membre, acordurile de parteneriat economic dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și țările și regiunile din Africa, zona Caraibilor și Pacific, pe de altă parte, în măsura în care aceste acorduri intră în sfera de competență a statelor membre, pe baza directivelor de negociere modificate, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
(1) Reprezentanții guvernelor statelor membre autorizează Comisia să negocieze, în numele statelor membre, acordurile de parteneriat economic dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și țările și regiunile din Africa, zona Caraibilor și Pacific, pe de altă parte, în măsura în care aceste acorduri intră în sfera de competență a statelor membre.
(2) Negocierile se desfășoară, după caz, pe baza directivelor de negociere prevăzute în addendumul la Decizia (UE) 2020/13 a Consiliului (1).
Articolul 2
Articolul 1 nu aduce atingere viitoarelor decizii ale statelor membre referitoare la desemnarea reprezentantului acestora pentru aspectele care intră în sfera lor de competență.
Articolul 3
Negocierile se desfășoară cu consultarea Grupului de lucru pentru ACP. Comitetul pentru politică comercială este asociat cu privire la aspectele specifice legate de comerț.
Articolul 4
Prezenta decizie se adresează Comisiei.
Adoptată la Bruxelles, 19 decembrie 2019.
Pentru reprezentanții guvernelor statelor membre
Președintele
F. MIKKONEN
(1) Decizia (UE) 2020/13 a Consiliului din 19 decembrie 2019 de modificare a directivelor de negociere pentru negocierea acordurilor de parteneriat economic cu țările și regiunile din Africa, zona Caraibilor și Pacific, în măsura în care aceste acorduri intră în sfera de competență a Uniunii (a se vedea pagina 101 din prezentul Jurnal Oficial).
|
10.1.2020 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 6/114 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/15 A COMISIEI
din 9 ianuarie 2020
de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre
[notificată cu numărul C(2020) 122]
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
Având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
Având în vedere Directiva 89/662/CEE Consiliului din 11 decembrie 1989 privind controlul veterinar în cadrul schimburilor intracomunitare în vederea realizării pieței interne (1), în special articolul 9 alineatul (4),
având în vedere Directiva 90/425/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile în schimburile din cadrul Uniunii cu anumite animale vii și produse în vederea realizării pieței interne (2), în special articolul 10 alineatul (4),
având în vedere Directiva 2002/99/CE a Consiliului din 16 decembrie 2002 de stabilire a normelor de sănătate animală care reglementează producția, transformarea, distribuția și introducerea produselor de origine animală destinate consumului uman (3), în special articolul 4 alineatul (3),
întrucât:
|
(1) |
Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a Comisiei (4) stipulează măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre în care au existat cazuri confirmate de respectiva boală la porci domestici sau sălbatici (statele membre în cauză). În părțile I-IV din anexa la decizia de punere în aplicare respectivă sunt enumerate și delimitate anumite zone din statele membre în cauză, diferențiate în funcție de nivelul de risc, estimat pe baza situației epidemiologice a bolii respective. Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a fost modificată de mai multe ori pentru a se ține seama de evoluția situației epidemiologice din Uniune în ceea ce privește pesta porcină africană, evoluție care trebuie să fie reflectată în anexa respectivă. Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a fost modificată cel mai recent prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2169 a Comisiei (5), ca urmare a evoluției situației epidemiologice din Polonia și Slovacia în ceea ce privește porcii domestici și a apariției unor noi cazuri de pestă porcină africană la porci sălbatici din Polonia, Lituania și Ungaria. |
|
(2) |
De la data adoptării Deciziei de punere în aplicare (UE) 2019/2169, au apărut noi cazuri de pestă porcină africană la porci sălbatici din Polonia și Ungaria, precum și la porci domestici din Bulgaria. Având în vedere situația epidemiologică actuală din Uniune, regionalizarea pentru cele trei state membre a fost reevaluată și actualizată. De asemenea, măsurile existente de gestionare a riscurilor au fost reevaluate și actualizate. Aceste modificări trebuie să fie reflectate și în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. |
|
(3) |
La finalul lunii decembrie a anului 2019, au fost observate două cazuri de pestă porcină africană la porci sălbatici din districtele żarski și lipski din Polonia, în zone enumerate în prezent în partea I a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. Aceste cazuri de pestă porcină africană apărută la porci sălbatici constituie un nivel crescut de risc, care trebuie să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, este necesar ca aceste zone din Polonia afectate de pestă porcină africană să fie incluse de acum în lista din partea II, în loc de partea I, a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. |
|
(4) |
În plus, la finalul lunii decembrie a anului 2019 au fost observate mai multe cazuri de pestă porcină africană la porci sălbatici din districtele grójecki, kraśnicki și niżański din Polonia, în zone menționate în prezent în partea II a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE, situate în imediata apropiere a zonelor menționate în partea I a anexei respective. Aceste cazuri de pestă porcină africană apărută la porci sălbatici constituie un nivel crescut de risc, care trebuie să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, este necesar ca aceste zone din Polonia, incluse în lista din partea I a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE și aflate în imediata apropiere a zonelor enumerate în partea II care sunt afectate de aceste cazuri recente de pestă porcină africană, să fie incluse de acum în lista din partea II a anexei respective, în loc de partea sa I. |
|
(5) |
În plus, la finalul lunii decembrie a anului 2019 au fost observate mai multe cazuri de pestă porcină africană la porci sălbatici în diviziunile administrative Békés, Jász-Nagykun-Szolnok și Hajdú-Bihar din Ungaria, în zone menționate în prezent în partea II a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE, situate în imediata apropiere a unor zone menționate în partea I a anexei respective. Aceste cazuri de pestă porcină africană apărută la porci sălbatici constituie un nivel crescut de risc, care trebuie să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, este necesar ca respectivele zone din Ungaria menționate în partea I din anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE, care se află în imediata apropiere a unor zone menționate în partea II afectată de aceste cazuri recente de pestă porcină africană, să fie incluse de acum în lista din partea II a anexei respective, în loc de partea sa I. |
|
(6) |
În ianuarie 2020, a fost observat un focar de pestă porcină africană la porci domestici din regiunea Shumen din Bulgaria, într-o zonă menționată în prezent în partea II a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. Acest focare de pestă porcină africană apărută la porci domestici constituie un nivel crescut de risc care este necesar să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, este necesar ca această zonă din Bulgaria afectată de pestă porcină africană să fie inclusă de acum în lista din partea III a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE, în loc de partea sa II. Având în vedere că partea III a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE menționează zonele în care situația epidemiologică este încă în curs de evoluție și foarte dinamică, în situația în care se aduc orice modificări zonelor menționate în partea respectivă, trebuie să se acorde întotdeauna o atenție deosebită efectelor asupra zonelor înconjurătoare, astfel cum s-a făcut în cazul de față. |
|
(7) |
Pentru a se ține seama de recentele evoluții ale situației epidemiologice a pestei porcine africane în Uniune și pentru a combate într-un mod proactiv riscurile asociate răspândirii respectivei boli, este necesar să fie delimitate noi zone cu risc înalt, având o suprafață suficientă, în Polonia, Ungaria și Bulgaria, care să fie menționate în mod corespunzător în părțile I, II și III ale anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. Prin urmare, este necesar ca anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE să fie modificată în consecință. |
|
(8) |
Având în vedere caracterul urgent al situației epidemiologice din Uniune în ceea ce privește răspândirea pestei porcine africane, este necesar ca modificările aduse anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE prin prezenta decizie să intre în vigoare cât mai curând posibil. |
|
(9) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE se înlocuiește cu textul anexei la prezenta decizie.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 9 ianuarie 2020.
Pentru Comisie
Stella KYRIAKIDES
Membru al Comisiei
(1) JO L 395, 30.12.1989, p. 13.
(2) JO L 224, 18.8.1990, p. 29.
(3) JO L 18, 23.1.2003, p. 11.
(4) Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a Comisiei din 9 octombrie 2014 privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare 2014/178/UE (JO L 295, 11.10.2014, p. 63).
(5) Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2169 a Comisiei din 17 decembrie 2019 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre (JO L 328, 18.12.2019, p. 97).
ANEXĂ
Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE se înlocuiește cu următorul text:
„ANEXĂ
PARTEA I
1. Belgia
Următoarele zone din Belgia:
|
in Luxembourg province:
|
2. Estonia
Următoarele zone din Estonia:
|
— |
Hiiu maakond. |
3. Ungaria
Următoarele zone din Ungaria:
|
— |
Békés megye 950150, 950250, 950350, 950450, 950550, 950650, 950660, 950750, 950950, 950960, 950970, 951050, 951950, 952050, 952750, 952850, 952950, 953050, 953150, 953650, 953660, 953750, 953850, 953960, 954250, 954260, 954350, 954450, 954550, 954650, 954750, 954850, 954860, 954950, 955050, 955150, 955250, 955260, 955270, 955350, 955450, 955510, 955650, 955750, 955760, 955850, 955950, 956050, 956060, 956150, 956160 és 956450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Bács-Kiskun megye 600150, 600850, 601550, 601650, 601660, 601750, 601850, 601950, 602050, 603250, 603750 és 603850 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Budapest 1 kódszámú, vadgazdálkodási tevékenységre nem alkalmas területe, |
|
— |
Csongrád megye 800150, 800160, 800250, 802220, 802260, 802310 és 802450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Fejér megye 400150, 400250, 400351, 400352, 400450, 400550, 401150, 401250, 401350, 402050, 402350, 402360, 402850, 402950, 403050, 403250, 403350, 403450, 403550, 403650, 403750, 403950, 403960, 403970, 404570, 404650, 404750, 404850, 404950, 404960, 405050, 405750, 405850, 405950, 406050, 406150, 406550, 406650 és 406750 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Hajdú-Bihar megye 900750, 901250, 901260, 901270, 901350, 901551, 901560, 901570, 902650, 902660, 902670, 902750, 903650, 903750, 903850, 903950, 903960, 904050, 904060, 904150, 904250, 904350, 904950, 904960, 905050, 905060, 905070, 905080, 905150, 905250 és 905260 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Jász-Nagykun-Szolnok megye 750150, 750160, 750260, 750350, 750450, 750460, 754450, 754550, 754560, 754570, 754650, 754750, 754950, 755050, 755150, 755250, 755350 és 755450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Komárom-Esztergom megye 251360, 251550, 251850, 251950, 252050, 252150, 252250, 252350, 252450, 252550, 252650, 252750, és 253550 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Nógrád megye 552010, 552150, 552250, 552350, 552450, 552460, 552520, 552550, 552610, 552620, 552710, 552850, 552860, 552950, 552970, 553050, 553110, 553250, 553260, 553350, 553650, 553750, 553850, 553910és 554050 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Pest megye 570150, 570250, 570350, 570450, 570550, 570650, 570750, 570850, 571050, 571150, 571250, 571350, 571550, 571610, 571750, 571760, 572150, 572250, 572350, 572550, 572650, 572750, 572850, 572950, 573150, 573250, 573260, 573350, 573360, 573450, 573850, 573950, 573960, 574050, 574150, 574350, 574360, 574550, 574650, 574750, 574850, 574860, 574950, 575050,575150, 575250, 575350, 575550, 575650, 575750, 575850, 575950, 576050, 576150, 576250, 576350, 576450, 576650, 576750, 576850, 576950, 577050, 577150, 577250, 577350, 577450, 577650, 577850, 577950, 578050, 578150, 578250, 578350, 578360, 578450, 578550, 578560, 578650, 578850, 578950, 579050, 579150, 579250, 579350, 579450, 579460, 579550, 579650, 579750, 580050, 580250 és 580450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Szabolcs-Szatmár-Bereg megye 851950, 852350, 852450, 852550, 852750, 853751, 853850, 853950, 853960, 854050, 855650 és 855660 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe. |
4. Letonia
Următoarele zone din Letonia:
|
— |
Alsungas novads, |
|
— |
Kuldīgas novada Gudenieku pagasts, |
|
— |
Pāvilostas novads, |
|
— |
Stopiņu novada daļa, kas atrodas uz rietumiem no autoceļa V36, P4 un P5, Acones ielas, Dauguļupes ielas un Dauguļupītes, |
|
— |
Ventspils novada Jūrkalnes pagasts, |
|
— |
Grobiņas novads, |
|
— |
Rucavas novada Dunikas pagasts. |
5. Lituania
Următoarele zone din Lituania:
|
— |
Klaipėdos rajono savivaldybės: Agluonėnų, Priekulės, Veiviržėnų, Judrėnų, Endriejavo ir Vėžaičių seniūnijos, |
|
— |
Plungės rajono savivaldybės: Babrungo, Kulių, Nausodžio, Paukštakių, Platelių, Plungės miesto, Šateikių ir Žemaičių Kalvarijos seniūnijos, |
|
— |
Skuodo rajono savivaldybės: Aleksandrijos, Lenkimų, Mosėdžio, Notėnų, Skuodo, Skuodo miesto, Šačių seniūnijos. |
6. Polonia
Următoarele zone din Polonia:
|
w województwie warmińsko-mazurskim:
|
|
w województwie podlaskim:
|
|
w województwie mazowieckim:
|
|
w województwie podkarpackim:
|
|
w województwie świętokrzyskim:
|
|
w województwie łódzkim:
|
|
w województwie pomorskim:
|
|
w województwie lubuskim:
|
|
w województwie dolnośląskim:
|
|
w województwie wielkopolskim:
|
7. România
Următoarele zone din România:
|
— |
Județul Suceava. |
8. Slovacia
Următoarele zone din Slovacia:
|
— |
the whole district of Vranov nad Topľou, |
|
— |
the whole district of Humenné, |
|
— |
the whole district of Snina, |
|
— |
the whole district of Sobrance, |
|
— |
the whole district of Košice-mesto, |
|
— |
in the district of Michalovce, the whole municipalities of Tušice, Moravany, Pozdišovce, Michalovce, Zalužice, Lúčky, Závadka, Hnojné, Poruba pod Vihorlatom, Jovsa, Kusín, Klokočov, Kaluža, Vinné, Trnava pri Laborci, Oreské, Staré, Zbudza, Petrovce nad Laborcom, Lesné, Suché, Rakovec nad Ondavou, Nacina Ves, Voľa, Pusté Čemerné and Strážske, |
|
— |
in the district of Košice - okolie, the whole municipalities not included in Part II. |
9. Grecia
The following areas in Grecia:
|
— |
in the regional unit of Drama:
|
|
— |
in the regional unit of Xanthi:
|
|
— |
in the regional unit of Rodopi:
|
|
— |
in the regional unit of Evros:
|
|
— |
in the regional unit of Serres:
|
PARTEA II
1. Belgia
Următoarele zone din Belgia:
|
in Luxembourg province:
|
2. Bulgaria
Următoarele zone din Bulgaria:
|
— |
the whole region of Haskovo, |
|
— |
the whole region of Yambol, |
|
— |
the whole region of Sliven, |
|
— |
the whole region of Stara Zagora, |
|
— |
the whole region of Gabrovo, |
|
— |
the whole region of Pernik, |
|
— |
the whole region of Kyustendil, |
|
— |
the whole region of Plovdiv, |
|
— |
the whole region of Pazardzhik, |
|
— |
the whole region of Smolyan, |
|
— |
the whole region of Burgas excluding the areas in Part III, |
|
— |
the whole region of Veliko Tarnovo excluding the areas in Part III, |
|
— |
the whole region of Dobrich excluding the areas in Part III, |
|
— |
the whole region of Varna excluding the areas in Part III. |
3. Estonia
Următoarele zone din Estonia:
|
— |
Eesti Vabariik (välja arvatud Hiiu maakond). |
4. Ungaria
Următoarele zone din Ungaria:
|
— |
Békés megye 950850, 950860, 951150, 951250, 951260, 951350, 951450, 951460, 951550, 951650, 951750, 952150, 952250, 952350, 952450, 952550, 952650, 953250, 953260, 953270, 953350, 953450, 953510, 953950, 954050, 954060, 954150, 956250, 956350, 956550, 956650 és 956750 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Borsod-Abaúj-Zemplén megye 650100, 650200, 650300, 650400, 650500, 650600, 650700, 650800, 650900, 651000, 651100, 651200, 651300, 651400, 651500, 651610, 651700, 651801, 651802, 651803, 651900, 652000, 652100, 652200, 652300, 652601, 652602, 652603, 652700, 652900, 653000, 653100,653200, 653300, 653401, 653403, 653500, 653600, 653700, 653800, 653900, 654000, 654201, 654202, 654301, 654302, 654400, 654501, 654502, 654600, 654700, 654800, 654900, 655000, 655100, 655200, 655300, 655400, 655500, 655600, 655700, 655800, 655901, 655902, 656000, 656100, 656200, 656300, 656400, 656600, 656701, 656702, 656800, 656900, 657010, 657100, 657300, 657400, 657500, 657600, 657700, 657800, 657900, 658000, 658100, 658201, 658202, 658310, 658401, 658402, 658403, 658404, 658500, 658600, 658700, 658801, 658802, 658901, 658902, 659000, 659100, 659210, 659220, 659300, 659400, 659500, 659601, 659602, 659701, 659800, 659901, 660000, 660100, 660200, 660400, 660501, 660502, 660600 és 660800, valamint 652400, 652500 és 652800 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Fejér megye 403150, 403160, 403260, 404250, 404550, 404560, 405450, 405550, 405650, 406450 és 407050 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Hajdú-Bihar megye 900150, 900250, 900350, 900450, 900550, 900650, 900660, 900670, 901850, 900850, 900860, 900930, 900950, 901050, 901150, 901450, 901580, 901590, 901650, 901660, 901750, 901950, 902050, 902150, 902250, 902350, 902450, 902550, 902850, 902860, 902950, 902960, 903050, 903150, 903250, 903350, 903360, 903370, 903450, 903550, 904450, 904460, 904550 és 904650, 904750, 904760, 904850, 904860, 905350, 905360, 905450 és 905550 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Heves megye 700150, 700250, 700260, 700350, 700450, 700460, 700550, 700650, 700750, 700850, 700860, 700950, 701050, 701111, 701150, 701250, 701350, 701550, 701560, 701650, 701750, 701850, 701950, 702050, 702150, 702250, 702260, 702350, 702450, 702550, 702750, 702850, 702950, 703050, 703150, 703250, 703350, 703360, 703370, 703450, 703550, 703610, 703750, 703850, 703950, 704050, 704150, 704250, 704350, 704450, 704550, 704650, 704750, 704850, 704950, 705050, 705150,705250, 705350, 705450, 705510 és 705610 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Jász-Nagykun-Szolnok megye 750250, 750550, 750650, 750750, 750850, 750970, 750980, 751050, 751150, 751160, 751250, 751260, 751350, 751360, 751450, 751460, 751470, 751550, 751650, 751750, 7151850, 751950, 752150, 752250, 752350, 752450, 752460, 752550, 752560, 752650, 752750, 752850, 752950, 753060, 753070, 753150, 753250, 753310, 753450, 753550, 753650, 753660, 753750, 753850, 753950, 753960, 754050, 754150, 754250, 754360, 754370, 754850, 755550, 755650 és 755750 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Komárom-Esztergom megye: 252460, 252850, 252860, 252950, 252960, 253050, 253150, 253250, 253350 és 253450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Nógrád megye 550110, 550120, 550130, 550210, 550310, 550320, 550450, 550460, 550510, 550610, 550710, 550810, 550950, 551010, 551150, 551160, 551250, 551350, 551360, 551450, 551460, 551550, 551650, 551710, 551810, 551821,552360 és 552960 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Pest megye 570950, 571850, 571950, 572050, 573550, 573650, 574250 és 580150 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Szabolcs-Szatmár-Bereg megye 850950, 851050, 851150, 851250, 851350, 851450, 851550, 851560, 851650, 851660, 851751, 851752, 852850, 852860, 852950, 852960, 853050, 853150, 853160, 853250, 853260, 853350, 853360, 853450, 853550, 853560, 853650, 854150, 854250, 854350, 854450, 854550, 854560, 854650, 854660, 854750, 854850, 854860, 854870, 854950, 855050, 855150, 855250, 855350, 855450, 855460, 855550, 855750, 855850, 855950, 855960, 856051, 856150, 856250, 856260, 856350, 856360, 856450, 856550, 856650, 856750, 856760, 856850, 856950, 857050, 857150, 857350, 857450, 857650, valamint 850150, 850250, 850260, 850350, 850450, 850550, 852050, 852150, 852250, 857550, 850650, 850850, 851851 és 851852 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe. |
5. Letonia
Următoarele zone din Letonia:
|
— |
Ādažu novads, |
|
— |
Aizputes novads, |
|
— |
Aglonas novads, |
|
— |
Aizkraukles novads, |
|
— |
Aknīstes novads, |
|
— |
Alojas novads, |
|
— |
Alūksnes novads, |
|
— |
Amatas novads, |
|
— |
Apes novads, |
|
— |
Auces novads, |
|
— |
Babītes novads, |
|
— |
Baldones novads, |
|
— |
Baltinavas novads, |
|
— |
Balvu novads, |
|
— |
Bauskas novads, |
|
— |
Beverīnas novads, |
|
— |
Brocēnu novads, |
|
— |
Burtnieku novads, |
|
— |
Carnikavas novads, |
|
— |
Cēsu novads, |
|
— |
Cesvaines novads, |
|
— |
Ciblas novads, |
|
— |
Dagdas novads, |
|
— |
Daugavpils novads, |
|
— |
Dobeles novads, |
|
— |
Dundagas novads, |
|
— |
Durbes novads, |
|
— |
Engures novads, |
|
— |
Ērgļu novads, |
|
— |
Garkalnes novads, |
|
— |
Gulbenes novads, |
|
— |
Iecavas novads, |
|
— |
Ikšķiles novads, |
|
— |
Ilūkstes novads, |
|
— |
Inčukalna novads, |
|
— |
Jaunjelgavas novads, |
|
— |
Jaunpiebalgas novads, |
|
— |
Jaunpils novads, |
|
— |
Jēkabpils novads, |
|
— |
Jelgavas novads, |
|
— |
Kandavas novads, |
|
— |
Kārsavas novads, |
|
— |
Ķeguma novads, |
|
— |
Ķekavas novads, |
|
— |
Kocēnu novads, |
|
— |
Kokneses novads, |
|
— |
Krāslavas novads, |
|
— |
Krimuldas novads, |
|
— |
Krustpils novads, |
|
— |
Kuldīgas novada Ēdoles, Īvandes, Padures, Rendas, Kabiles, Rumbas, Kurmāles, Pelču, Snēpeles, Turlavas, Laidu un Vārmes pagasts, Kuldīgas pilsēta, |
|
— |
Lielvārdes novads, |
|
— |
Līgatnes novads, |
|
— |
Limbažu novads, |
|
— |
Līvānu novads, |
|
— |
Lubānas novads, |
|
— |
Ludzas novads, |
|
— |
Madonas novads, |
|
— |
Mālpils novads, |
|
— |
Mārupes novads, |
|
— |
Mazsalacas novads, |
|
— |
Mērsraga novads, |
|
— |
Naukšēnu novads, |
|
— |
Neretas novads, |
|
— |
Ogres novads, |
|
— |
Olaines novads, |
|
— |
Ozolnieku novads, |
|
— |
Pārgaujas novads, |
|
— |
Pļaviņu novads, |
|
— |
Preiļu novads, |
|
— |
Priekules novads, |
|
— |
Priekuļu novads, |
|
— |
Raunas novads, |
|
— |
republikas pilsēta Daugavpils, |
|
— |
republikas pilsēta Jelgava, |
|
— |
republikas pilsēta Jēkabpils, |
|
— |
republikas pilsēta Jūrmala, |
|
— |
republikas pilsēta Rēzekne, |
|
— |
republikas pilsēta Valmiera, |
|
— |
Rēzeknes novads, |
|
— |
Riebiņu novads, |
|
— |
Rojas novads, |
|
— |
Ropažu novads, |
|
— |
Rugāju novads, |
|
— |
Rundāles novads, |
|
— |
Rūjienas novads, |
|
— |
Salacgrīvas novads, |
|
— |
Salas novads, |
|
— |
Salaspils novads, |
|
— |
Saldus novads, |
|
— |
Saulkrastu novads, |
|
— |
Sējas novads, |
|
— |
Siguldas novads, |
|
— |
Skrīveru novads, |
|
— |
Skrundas novads, |
|
— |
Smiltenes novads, |
|
— |
Stopiņu novada daļa, kas atrodas uz austrumiem no autoceļa V36, P4 un P5, Acones ielas, Dauguļupes ielas un Dauguļupītes, |
|
— |
Strenču novads, |
|
— |
Talsu novads, |
|
— |
Tērvetes novads, |
|
— |
Tukuma novads, |
|
— |
Vaiņodes novads, |
|
— |
Valkas novads, |
|
— |
Varakļānu novads, |
|
— |
Vārkavas novads, |
|
— |
Vecpiebalgas novads, |
|
— |
Vecumnieku novads, |
|
— |
Ventspils novada Ances, Tārgales, Popes, Vārves, Užavas, Piltenes, Puzes, Ziru, Ugāles, Usmas un Zlēku pagasts, Piltenes pilsēta, |
|
— |
Viesītes novads, |
|
— |
Viļakas novads, |
|
— |
Viļānu novads, |
|
— |
Zilupes novads. |
6. Lituania
Următoarele zone din Lituania:
|
— |
Alytaus miesto savivaldybė, |
|
— |
Alytaus rajono savivaldybė: Alytaus, Alovės, Butrimonių, Daugų, Nemunaičio, Pivašiūnų, Punios, Raitininkų seniūnijos, |
|
— |
Anykščių rajono savivaldybė, |
|
— |
Akmenės rajono savivaldybė, |
|
— |
Biržų miesto savivaldybė, |
|
— |
Biržų rajono savivaldybė, |
|
— |
Druskininkų savivaldybė, |
|
— |
Elektrėnų savivaldybė, |
|
— |
Ignalinos rajono savivaldybė, |
|
— |
Jonavos rajono savivaldybė, |
|
— |
Joniškio rajono savivaldybė, |
|
— |
Jurbarko rajono savivaldybė, |
|
— |
Kaišiadorių rajono savivaldybė, |
|
— |
Kalvarijos savivaldybė, |
|
— |
Kauno miesto savivaldybė, |
|
— |
Kauno rajono savivaldybė: Domeikavos, Garliavos, Garliavos apylinkių, Karmėlavos, Lapių, Linksmakalnio, Neveronių, Rokų, Samylų, Taurakiemio, Vandžiogalos ir Vilkijos seniūnijos, Babtų seniūnijos dalis į rytus nuo kelio A1, Užliedžių seniūnijos dalis į rytus nuo kelio A1 ir Vilkijos apylinkių seniūnijos dalis į vakarus nuo kelio Nr. 1907, |
|
— |
Kelmės rajono savivaldybė, |
|
— |
Kėdainių rajono savivaldybė, |
|
— |
Kupiškio rajono savivaldybė, |
|
— |
Lazdijų rajono savivaldybė, |
|
— |
Marijampolės savivaldybė: Degučių, Marijampolės, Mokolų, Liudvinavo ir Narto seniūnijos, |
|
— |
Mažeikių rajono savivaldybė, |
|
— |
Molėtų rajono savivaldybė, |
|
— |
Pagėgių savivaldybė, |
|
— |
Pakruojo rajono savivaldybė, |
|
— |
Panevėžio rajono savivaldybė, |
|
— |
Panevėžio miesto savivaldybė, |
|
— |
Pasvalio rajono savivaldybė, |
|
— |
Radviliškio rajono savivaldybė, |
|
— |
Rietavo savivaldybė, |
|
— |
Prienų rajono savivaldybė: Stakliškių ir Veiverių seniūnijos, |
|
— |
Plungės rajono savivaldybė: Alsėdžių, Žlibinų ir Stalgėnų seniūnijos, |
|
— |
Raseinių rajono savivaldybė, |
|
— |
Rokiškio rajono savivaldybė, |
|
— |
Skuodo rajono savivaldybės: Barstyčių ir Ylakių seniūnijos, |
|
— |
Šakių rajono savivaldybė, |
|
— |
Šalčininkų rajono savivaldybė, |
|
— |
Šiaulių miesto savivaldybė, |
|
— |
Šiaulių rajono savivaldybė, |
|
— |
Šilutės rajono savivaldybė, |
|
— |
Širvintų rajono savivaldybė, |
|
— |
Šilalės rajono savivaldybė, |
|
— |
Švenčionių rajono savivaldybė, |
|
— |
Tauragės rajono savivaldybė, |
|
— |
Telšių rajono savivaldybė, |
|
— |
Trakų rajono savivaldybė, |
|
— |
Ukmergės rajono savivaldybė, |
|
— |
Utenos rajono savivaldybė, |
|
— |
Varėnos rajono savivaldybė, |
|
— |
Vilniaus miesto savivaldybė, |
|
— |
Vilniaus rajono savivaldybė, |
|
— |
Vilkaviškio rajono savivaldybė: Bartninkų, Gražiškių, Keturvalakių, Kybartų, Klausučių, Pajevonio, Šeimenos, Vilkaviškio miesto, Virbalio, Vištyčio seniūnijos, |
|
— |
Visagino savivaldybė, |
|
— |
Zarasų rajono savivaldybė. |
7. Polonia
Următoarele zone din Polonia:
|
w województwie warmińsko-mazurskim:
|
|
w województwie podlaskim:
|
|
w województwie mazowieckim:
|
|
w województwie lubelskim:
|
|
w województwie podkarpackim:
|
|
w województwie pomorskim:
|
|
w województwie świętokrzyskim:
|
|
w województwie lubuskim:
|
|
w województwie dolnośląskim:
|
|
w województwie wielkopolskim:
|
8. Slovacia
Următoarele zone din Slovacia:
|
— |
in the district of Košice – okolie, the whole municipalities of Ďurkov, Kalša, Košický Klečenov, Nový Salaš, Rákoš, Ruskov, Skároš, Slančík, Slanec, Slanská Huta, Slanské Nové Mesto, Svinica and Trstené pri Hornáde, |
|
— |
the whole district of Trebisov, |
|
— |
in the district of Michalovce, the whole municipalities of the district not already included in Part I. |
9. România
Următoarele zone din România:
|
— |
Judeţul Bistrița-Năsăud. |
PARTEA III
1. Bulgaria
Următoarele zone din Bulgaria:
|
— |
the whole region of Kardzhali, |
|
— |
the whole region of Blagoevgrad, |
|
— |
the whole region of Montana, |
|
— |
the whole region of Ruse, |
|
— |
the whole region of Razgrad, |
|
— |
the whole region of Silistra, |
|
— |
the whole region of Pleven, |
|
— |
the whole region of Vratza, |
|
— |
the whole region of Vidin, |
|
— |
the whole region of Targovishte, |
|
— |
the whole region of Lovech, |
|
— |
the whole region of Sofia city, |
|
— |
the whole region of Sofia Province, |
|
— |
the whole region of Shumen, |
|
— |
in the region of Dobrich:
|
|
— |
in the region of Varna:
|
|
— |
in the region of Veliko Tarnovo:
|
|
— |
in Burgas region:
|
2. Lituania
Următoarele zone din Lituania:
|
— |
Alytaus rajono savivaldybė: Simno, Krokialaukio ir Miroslavo seniūnijos, |
|
— |
Birštono savivaldybė, |
|
— |
Kauno rajono savivaldybė: Akademijos, Alšėnų, Batniavos, Čekiškės, Ežerėlio, Kačerginės, Kulautuvos, Raudondvario, Ringaudų ir Zapyškio seniūnijos, Babtų seniūnijos dalis į vakarus nuo kelio A1, Užliedžių seniūnijos dalis į vakarus nuo kelio A1 ir Vilkijos apylinkių seniūnijos dalis į rytus nuo kelio Nr. 1907, |
|
— |
Kazlų Rudos savivaldybė, |
|
— |
Marijampolės savivaldybė: Gudelių, Igliaukos, Sasnavos ir Šunskų seniūnijos, |
|
— |
Prienų rajono savivaldybė: Ašmintos, Balbieriškio, Išlaužo, Jiezno, Naujosios Ūtos, Pakuonio, Prienų ir Šilavotos seniūnijos, |
|
— |
Vilkaviškio rajono savivaldybės: Gižų ir Pilviškių seniūnijos. |
3. Polonia
Următoarele zone din Polonia:
|
w województwie warmińsko-mazurskim:
|
|
w województwie podlaskim:
|
|
w województwie mazowieckim:
|
|
w województwie lubelskim:
|
|
w województwie podkarpackim:
|
4. România
Următoarele zone din România:
|
— |
Zona orașului București, |
|
— |
Județul Constanța, |
|
— |
Județul Satu Mare, |
|
— |
Județul Tulcea, |
|
— |
Județul Bacău, |
|
— |
Județul Bihor, |
|
— |
Județul Brăila, |
|
— |
Județul Buzău, |
|
— |
Județul Călărași, |
|
— |
Județul Dâmbovița, |
|
— |
Județul Galați, |
|
— |
Județul Giurgiu, |
|
— |
Județul Ialomița, |
|
— |
Județul Ilfov, |
|
— |
Județul Prahova, |
|
— |
Județul Sălaj, |
|
— |
Județul Vaslui, |
|
— |
Județul Vrancea, |
|
— |
Județul Teleorman, |
|
— |
Judeţul Mehedinţi, |
|
— |
Județul Gorj, |
|
— |
Județul Argeș, |
|
— |
Judeţul Olt, |
|
— |
Judeţul Dolj, |
|
— |
Județul Arad, |
|
— |
Județul Timiș, |
|
— |
Județul Covasna, |
|
— |
Județul Brașov, |
|
— |
Județul Botoșani, |
|
— |
Județul Vâlcea, |
|
— |
Județul Iași, |
|
— |
Județul Hunedoara, |
|
— |
Județul Alba, |
|
— |
Județul Sibiu, |
|
— |
Județul Caraș-Severin, |
|
— |
Județul Neamț, |
|
— |
Județul Harghita, |
|
— |
Județul Mureș, |
|
— |
Județul Cluj, |
|
— |
Judeţul Maramureş. |
PARTEA IV
Italia
Următoarele zone din Italia:
|
— |
Întregul teritoriu al Sardiniei. |