4.12.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 313/3

PROTOCOL

de modificare a Convenției internaționale pentru conservarea tonului de Atlantic

Părțile contractante la Convenția internațională pentru conservarea tonului de Atlantic, încheiată la Rio de Janeiro la 14 mai 1966 (denumită în continuare „convenția”),

REAMINTIND Recomandarea ICCAT de instituire a unui grup de lucru pentru elaborarea modificărilor la Convenția ICCAT [Rec. 12-10] și proiectele de propuneri de modificare rezultate, elaborate prin intermediul acestui grup de lucru,

LUÂND ACT de Rezoluția ICCAT privind participarea entităților de pescuit în cadrul Convenției ICCAT modificate [Rez. 19-13], precum și de Recomandarea ICCAT privind peștii considerați a fi specii de ton și specii înrudite cu tonul sau elasmobranhii oceanice, pelagice și mari migratoare [Rec. 19-01], care fac parte integrantă din propunerile de modificare și care au fost adoptate de comisie împreună cu finalizarea prezentului protocol,

AVÂND ÎN VEDERE faptul că propunerile de modificare a convenției prezentate în prezentul document implică noi obligații,

SUBLINIIND importanța finalizării rapide a procedurilor lor interne de acceptare, pentru ca prezentul protocol să poată intra în vigoare cât mai curând posibil pentru toate părțile contractante,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

Articolul 1

Preambulul convenției se modifică după cum urmează:

„Guvernele ai căror reprezentanți împuterniciți în mod corespunzător subscriu la prezenta convenție, având în vedere interesul lor reciproc față de populațiile de ton și de specii înrudite cu tonul și de elasmobranhii oceanice, pelagice și mari migratoare care se găsesc în Oceanul Atlantic, și dorind să coopereze pentru menținerea populațiilor de pești de acest fel la niveluri care să permită conservarea lor pe termen lung și utilizarea lor durabilă în scopuri alimentare și în alte scopuri, au hotărât să încheie o convenție pentru conservarea acestor resurse și, în acest scop, convin după cum urmează:”

Artiolul 2

Articolele II și III din convenție se modifică după cum urmează:

„Articolul II

Niciuna dintre dispozițiile prezentei convenții nu trebuie să aducă atingere drepturilor, jurisdicției și obligațiilor statelor în temeiul dreptului internațional. Prezenta convenție se interpretează și se aplică într-o manieră compatibilă cu dreptul internațional.

Articolul III

(1) Părțile contractante convin prin prezentul document să înființeze și să mențină o comisie cunoscută sub numele de Comisia internațională pentru conservarea tonului de Atlantic, denumită în continuare «comisia», având rolul de a atinge obiectivele prevăzute de prezenta convenție. Fiecare parte contractantă este membră a comisiei.

(2) Fiecare dintre membrii comisiei este reprezentat în cadrul comisiei de cel mult trei delegați. Acești delegați pot fi asistați de către experți și consilieri.

(3) Deciziile comisiei se iau prin consens, ca regulă generală. Cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezenta convenție, în cazul în care nu se poate ajunge la un consens, deciziile se iau cu o majoritate de două treimi din membrii comisiei prezenți și care votează afirmativ sau negativ, fiecare membru al comisiei dispunând de un vot. Două treimi din numărul total al membrilor comisiei constituie cvorumul.

(4) Comisia se întrunește într-o ședință ordinară o dată la doi ani. O ședință specială poate fi convocată în orice moment la cererea majorității tuturor membrilor comisiei sau prin decizia consiliului constituit în conformitate cu articolul VI.

(5) La prima ședință și, ulterior, la fiecare ședință ordinară, comisia alege din rândul părților contractante un președinte, un prim-vicepreședinte și un al doilea vicepreședinte care nu pot fi realeși mai mult de un mandat.

(6) Ședințele comisiei și ale organismelor sale subsidiare sunt publice, cu excepția cazului în care comisia hotărăște altfel.

(7) Limbile oficiale ale comisiei sunt engleza, franceza și spaniola.

(8) Comisia are autoritatea de a adopta regulamentul de procedură și regulamentele financiare necesare pentru exercitarea funcțiilor sale.

(9) O dată la doi ani, comisia înaintează membrilor comisiei un raport cu privire la lucrările și constatările sale și, de asemenea, informează oricare membru al comisiei, la cerere, cu privire la orice problemă care are legătură cu obiectivele prezentei convenții.”

Articolul 3

La convenție se adaugă un nou articol IV, care are următorul conținut:

„Articolul IV

La desfășurarea activității lor în temeiul prezentei convenții, comisia și membrii săi trebuie:

(a)	să aplice abordarea precaută și o abordare ecosistemică în gestionarea pescuitului în conformitate cu standardele relevante convenite la nivel internațional și, dacă este cazul, practicile și procedurile recomandate;

(b)	să utilizeze cele mai bune avize științifice disponibile;

(c)	să protejeze biodiversitatea în mediul marin;

(d)	să garanteze corectitudinea și transparența proceselor decizionale, inclusiv în ceea ce privește repartizarea posibilităților de pescuit și alte activități; și

(e)

să recunoască pe deplin cerințele speciale ale membrilor în curs de dezvoltare ai comisiei, inclusiv nevoia de a-și consolida capacitățile în conformitate cu dreptul internațional, pentru a-și putea respecta obligațiile care le revin în temeiul prezentei convenții și a-și dezvolta activitățile de pescuit.”

Articolul 4

Articolele IV, V, VI, VII și VIII din convenție se renumerotează, devenind articolele V, VI, VII, VIII și, respectiv, IX, și se modifică pentru a se citi după cum urmează:

„Articolul V

(1) Pentru realizarea obiectivelor prezentei convenții:

(a)

Comisia este responsabilă de studiul populațiilor de ton și de specii înrudite cu tonul și de elasmobranhii care sunt oceanice, pelagice și mari migratoare, denumite în continuare «specii ICCAT», și al altor specii capturate în cursul pescuitului de specii ICCAT în zona convenției, luând în considerare activitatea altor organizații sau acorduri internaționale relevante în materie de pescuit. Un astfel de studiu include cercetări cu privire la speciile menționate anterior, oceanografia mediului lor și efectele factorilor naturali și umani asupra abundenței acestora. Comisia poate, de asemenea, să studieze speciile care aparțin aceluiași ecosistem sau care sunt dependente sau asociate unor specii ICCAT.

(b)

În îndeplinirea acestor responsabilități și în măsura în care acest lucru este posibil, comisia utilizează serviciile tehnice și științifice, precum și informațiile agențiilor oficiale ale membrilor comisiei și ale subdiviziunilor politice ale acestora și are posibilitatea, atunci când dorește acest lucru, să utilizeze serviciile și informațiile puse la dispoziție de orice instituție publică sau privată, organizație sau persoană, și se poate angaja, în limitele bugetului său și cu cooperarea membrilor în cauză ai comisiei, în cercetări independente menite să completeze lucrările de cercetare întreprinse de guverne, instituții naționale sau alte organizații internaționale.

(c)	Comisia se asigură că orice informație primită de la o astfel de instituție, organizație sau persoană este în concordanță cu standardele științifice stabilite în ceea ce privește calitatea și obiectivitatea.

(2) Aplicarea dispozițiilor de la alineatul (1) din prezentul articol include:

(a)	colectarea și analiza informațiilor statistice referitoare la condițiile și tendințele actuale ale speciilor ICCAT din zona convenției;

(b)

studierea și evaluarea informațiilor referitoare la măsurile și metodele de asigurare a menținerii populațiilor de specii ICCAT în zona convenției la niveluri sau peste niveluri care să permită obținerea producției maxime durabile și care să asigure exploatarea eficace a acestor specii într-un mod compatibil cu această producție;

(c)	recomandarea unor studii și investigații membrilor comisiei; și

(d)	publicarea și difuzarea în alt mod a rapoartelor cu constatările sale și a informațiilor științifice de ordin statistic, biologic și de altă natură cu privire la speciile ICCAT din zona convenției.

Articolul VI

(1) În cadrul comisiei se înființează un consiliu, alcătuit din președintele și vicepreședinții comisiei împreună cu reprezentanții a cel puțin patru și cel mult opt părți contractante. Părțile contractante reprezentate în consiliu sunt alese la fiecare ședință ordinară a comisiei. Cu toate acestea, în cazul în care în orice moment numărul părților contractante este mai mare de 40, comisia poate alege două părți contractante suplimentare care să fie reprezentate în consiliu. Părțile contractante ai căror resortisanți sunt președintele și vicepreședinții nu sunt alese în consiliu. La alegerile pentru consiliu, comisia ține seama în mod corespunzător de situația geografică, de interesele părțile contractante în materie de pescuit și de prelucrare a tonului, precum și de dreptul egal al părților contractante de a fi reprezentate în consiliu.

(2) Consiliul îndeplinește funcțiile care i-au fost încredințate prin prezenta convenție sau atribuite de comisie și se întrunește cel puțin o dată în intervalul de timp dintre ședințele ordinare ale comisiei. Între ședințele comisiei, consiliul ia deciziile necesare cu privire la îndatoririle care trebuie îndeplinite de personalul său și emite instrucțiunile necesare pentru secretarul executiv. Deciziile consiliului se iau în conformitate cu normele care urmează să fie stabilite de către comisie.

Articolul VII

Pentru îndeplinirea obiectivelor prezentei convenții, comisia poate înființa subcomisii pe specii, grup de specii sau zone geografice. În acest caz fiecare subcomisie:

(a)	răspunde de ținerea sub observație a speciilor, a grupului de specii sau a zonei geografice care intră în sfera sa de competență, precum și de colectarea informațiilor științifice și de altă natură referitoare la acestea;

(b)	poate propune comisiei, pe baza unor studii științifice, recomandări în vederea unei acțiuni comune a membrilor comisiei; și

(c)	poate recomanda comisiei studiile și investigațiile necesare pentru obținerea de informații referitoare la specii, grupul de specii sau zona geografică din domeniul său de competență, precum și coordonarea unor programe de cercetare de către membrii comisiei.

Articolul VIII

Comisia numește un secretar executiv care se află la dispoziția comisiei. Sub rezerva normelor și a procedurilor stabilite de comisie, secretarul executiv are autoritate în ceea ce privește selecția și administrarea personalului comisiei. El mai îndeplinește, printre altele, următoarele funcții în condițiile stabilite de comisie:

(a)	coordonează programele de cercetare desfășurate în temeiul articolelor V și VII din prezenta convenție;

(b)	întocmește previziunile bugetare în vederea examinării de către comisie;

(c)	autorizează eliberarea fondurilor în conformitate cu bugetul comisiei;

(d)	ține contabilitatea fondurilor comisiei;

(e)	asigură cooperarea cu organizațiile menționate la articolul XIII din prezenta convenție;

(f)	pregătește colectarea și analiza datelor necesare pentru realizarea obiectivelor prezentei convenții, în special a datelor referitoare la producția curentă și la producția maximă durabilă a stocurilor de specii ICCAT; și

(g)	pregătește rapoartele științifice, administrative și de altă natură ale comisiei și ale organismelor subsidiare, în vederea aprobării de către comisie.

Articolul IX

(1)

(a)

Pe baza dovezilor științifice, comisia poate să formuleze recomandări care vizează:

(i)	să garanteze conservarea pe termen lung și utilizarea durabilă a speciilor ICCAT în zona convenției prin menținerea sau refacerea abundenței stocurilor din aceste specii la niveluri sau peste niveluri capabile să asigure producția maximă durabilă;

(ii)

să promoveze, în cazul în care este necesar, conservarea altor specii care depind de speciile ICCAT sau care sunt asociate acestora, în vederea menținerii sau a refacerii populațiilor de aceste specii peste nivelurile la care reproducerea lor ar putea să fie grav amenințată.

Aceste recomandări produc efecte pentru membrii comisiei în condițiile prevăzute la alineatele (2) și (3) din prezentul articol.

(b)

Recomandările menționate anterior se fac:

(i)	la inițiativa comisiei, în cazul în care nu a fost înființată o subcomisie corespunzătoare;

(ii)	la inițiativa comisiei, cu aprobarea a cel puțin două treimi din numărul total al membrilor comisiei, în cazul în care s-a înființat o subcomisie corespunzătoare, dar subcomisia nu a aprobat nicio propunere;

(iii)

în urma unei propuneri aprobate de o subcomisie corespunzătoare; sau

(iv)	în urma unei propuneri aprobate de subcomisiile corespunzătoare în cazul în care recomandarea în cauză se referă la mai multe zone geografice, specii sau grupuri de specii.

(2) Fiecare recomandare formulată în temeiul alineatului (1) din prezentul articol produce efecte pentru toți membrii comisiei la patru luni de la data notificării de către comisie care transmite recomandarea membrilor comisiei, cu excepția cazului în care comisia a convenit altfel în momentul adoptării recomandării și cu excepția cazurilor prevăzute la alineatul (3) din prezentul articol. O recomandare nu produce însă niciodată efecte într-un termen mai scurt de trei luni.

(3)

(a)

Dacă un membru al comisiei, în cazul unei recomandări formulate în temeiul alineatului (1) litera (b) punctul (i) sau (ii) de mai sus, sau un membru al comisiei care este și membru al unei subcomisii interesate, în cazul unei recomandări făcute în temeiul alineatului (1) litera (b) punctul (iii) sau (iv) de mai sus, îi prezintă comisiei o obiecție în legătură cu recomandarea în cauză, în termenul stabilit în conformitate cu alineatul (2) de mai sus, recomandarea nu produce efecte pentru acei membri ai comisiei care au formulat obiecția.

(b)

Dacă majoritatea membrilor comisiei prezintă obiecții în termenul stabilit în conformitate cu alineatul (2) de mai sus, recomandarea nu produce efecte pentru niciun membru al comisiei.

(c)

Un membru al comisiei care a prezentat o obiecție în conformitate cu litera (a) de mai sus trebuie să furnizeze comisiei, în scris, la momentul prezentării obiecției sale, motivul obiecției sale, care trebuie să se bazeze pe unul sau mai multe dintre următoarele criterii:

(i)	recomandarea este incompatibilă cu prezenta convenție sau cu alte norme relevante de drept internațional;

(ii)	recomandarea discriminează în mod nejustificat, de drept sau de fapt, membrul comisiei care a prezentat obiecția;

(iii)

membrul comisiei nu poate practic respecta măsura, deoarece a adoptat o abordare diferită în ceea ce privește conservarea și gestionarea durabilă sau deoarece nu dispune de capacitățile tehnice necesare pentru a pune în aplicare recomandarea; sau

(iv)	există constrângeri în materie de securitate, în urma cărora membrul comisiei care a prezentat obiecția nu este în măsură să pună în aplicare sau să respecte măsura.

(d)

Fiecare membru al comisiei care prezintă o obiecție în temeiul prezentului articol furnizează, de asemenea, comisiei, în măsura în care este fezabil, o descriere a măsurilor alternative de conservare și gestionare, care trebuie să fie cel puțin la fel de eficiente ca măsura față de care are obiecții.

(4) Oricare membru al comisiei care prezintă o obiecție cu privire la o recomandare își poate retrage în orice moment obiecția respectivă, iar recomandarea va produce efecte pentru un astfel de membru al comisiei fie de îndată, în cazul în care este deja în vigoare, fie la data intrării în vigoare în conformitate cu prezentul articol.

(5) Secretarul executiv comunică fără întârziere tuturor membrilor comisiei detaliile obiecțiilor și explicațiilor primite în conformitate cu prezentul articol, precum și ale fiecărei retrageri a unei astfel de obiecții și notifică tuturor membrilor comisiei data de la care o recomandare intră în vigoare.”

Articolul 5

La convenție se adaugă un nou articol X, după cum urmează:

„Articolul X

(1) În cadrul comisiei se vor depune toate eforturile pentru a preveni litigiile, iar părțile la un litigiu trebuie să se consulte pentru a soluționa litigiile legate de prezenta convenție pe cale amiabilă și cât mai repede posibil.

(2) În cazul în care un litigiu se referă la o chestiune de natură tehnică, părțile în litigiu pot trimite împreună litigiul înaintea unui grup ad-hoc de experți, constituit în conformitate cu procedurile care urmează să fie adoptate de comisie. Grupul de experți se consultă cu părțile în litigiu și depune eforturi pentru soluționarea rapidă a litigiului fără a recurge la proceduri obligatorii.

(3) În cazul în care apare un litigiu între două sau mai multe părți contractante cu privire la interpretarea sau aplicarea prezentei convenții, se depun toate eforturile pentru soluționarea litigiului prin mijloace pașnice.

(4) Orice astfel de litigiu care nu este soluționat prin mijloacele prevăzute la alineatele de mai sus poate face obiectul unui arbitraj definitiv și obligatoriu, la cererea comună a părților în litigiu. Înainte de a recurge în comun la arbitraj, părțile în litigiu ar trebui să convină asupra fondului litigiului. Părțile în litigiu pot conveni asupra constituirii și operării unei instanțe de arbitraj în conformitate cu anexa 1 la prezenta convenție sau în conformitate cu orice altă procedură pe care părțile în litigiu pot decide să o aplice de comun acord. Orice astfel de instanță de arbitraj trebuie să își pronunțe hotărârile în conformitate cu prezenta convenție, cu dreptul internațional și cu standardele relevante recunoscute de părțile în litigiu pentru conservarea resurselor marine vii.

(5) Mecanismele de soluționare a litigiilor prevăzute la prezentul articol se aplică numai litigiilor legate de orice act, fapt sau situație care are loc după data intrării în vigoare a prezentului articol.

(6) Nicio dispoziție din prezentul articol nu aduce atingere capacității părților în orice litigiu de a continua soluționarea litigiului în temeiul altor tratate sau acorduri internaționale la care sunt părți, în locul unei soluționări a litigiului astfel cum este prevăzută la prezentul articol, în conformitate cu cerințele din tratatul sau din acordul internațional respectiv.”

Articolul 6

Articolele IX, X și XI din convenție se renumerotează, devenind articolele XI, XII și, respectiv, XIII, și se modifică pentru a se citi după cum urmează:

„Articolul XI

(1) Membrii comisiei convin să ia toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea prezentei convenții. Fiecare membru al comisiei transmite comisiei, o dată la doi ani sau la solicitarea comisiei, o declarație cu măsurile pe care le-a luat în acest sens.

(2) Membrii comisiei se angajează:

(a)	să furnizeze, la cererea comisiei, orice informație științifică de care dispune, de ordin statistic, biologic și de altă natură, care poate fi necesară comisiei în scopul prezentei convenții;

(b)	să permită comisiei, în cazul în care agențiile lor oficiale nu pot să obțină și să furnizeze informațiile menționate, prin intermediul membrilor comisiei, să obțină aceste informații direct de la companii și pescari individuali pe bază de voluntariat.

(3) Membrii comisiei se angajează să colaboreze între ei în vederea adoptării unor măsuri adecvate și eficiente pentru a asigura aplicarea dispozițiilor prezentei convenții.

(4) Părțile contractante se angajează să instituie un sistem de control internațional aplicabil în zona convenției, cu excepția mării teritoriale și a altor ape, dacă există, în care un stat are dreptul, în temeiul dreptului internațional, să își exercite jurisdicția în materie de pescuit.

Articolul XII

(1) Comisia adoptă un buget pentru cheltuielile comune ale comisiei pentru perioada de doi ani ulterioară fiecărei ședințe ordinare.

(2)

(a)

Fiecare membru al comisiei contribuie anual la bugetul comisiei cu o sumă calculată în conformitate cu schema prevăzută în regulamentele financiare, odată adoptate de comisie. La adoptarea acestei scheme, comisia ar trebui să ia în considerare, printre altele, cotizațiile de bază fixe ale fiecărui membru al comisiei stabilite pentru a fi membru în comisie și în subcomisii, greutatea totală rotunjită a capturilor și greutatea netă a produselor conservate de ton și de specii înrudite cu tonul de Atlantic, precum și gradul de dezvoltare economică a membrilor comisiei.

(b)

Schema contribuțiilor anuale care figurează în regulamentele financiare se stabilește sau se modifică numai prin acordul tuturor membrilor prezenți și votanți ai comisiei. Membrii comisiei sunt informați cu privire la acest lucru cu nouăzeci de zile în prealabil.

(3) Consiliul examinează a doua jumătate a bugetului bienal la ședința sa ordinară ținută în perioada dintre ședințele comisiei și, pe baza evoluțiilor curente și anticipate, poate autoriza, în cadrul bugetului global aprobat de comisie, realocarea cuantumurilor înscrise în buget pentru al doilea an.

(4) Secretarul executiv al comisiei notifică fiecărui membru al comisiei cuantumul contribuției sale anuale. Contribuțiile sunt exigibile de la data de 1 ianuarie a anului la care se referă. Contribuțiile care nu sunt plătite înainte de data de 1 ianuarie a anului următor sunt considerate arierate.

(5) Contribuțiile la bugetul bienal se plătesc în monedele stabilite de comisie.

(6) La prima sa ședință, comisia aprobă un buget pentru perioada rămasă din primul său an de funcționare și pentru următoarea perioadă de doi ani. Ea transmite de îndată membrilor comisiei copii ale acestor bugete, împreună cu notificarea contribuțiilor lor respective pentru primul an.

(7) Ulterior, în decursul unei perioade de cel puțin șaizeci de zile înainte de ședința ordinară a comisiei care precede perioada de doi ani, secretarul executiv transmite fiecărui membru al comisiei un proiect de buget bienal împreună cu planul contribuțiilor propuse.

(8) Comisia poate suspenda drepturile de vot ale oricărui membru al comisiei în cazul în care contribuțiile restante ale acesteia sunt mai mari sau egale cu suma datorată de aceasta pe cei doi ani anteriori.

(9) Comisia constituie un fond de rulment pentru finanțarea operațiunilor comisiei înainte de primirea contribuțiilor anuale, cât și pentru alte scopuri stabilite de comisie. Comisia stabilește nivelul fondului, evaluează avansurile necesare constituirii acestuia și adoptă reglementările care guvernează utilizarea fondului.

(10) Comisia dispune efectuarea unui audit independent anual al evidențelor sale contabile. Rapoartele acestor audituri se examinează și se aprobă de către comisie sau consiliu în anii în care nu au loc ședințe ordinare ale comisiei.

(11) Comisia poate accepta alte contribuții decât cele prevăzute la alineatul (2) din prezentul articol pentru desfășurarea lucrărilor sale.

Articolul XIII

(1) Părțile contractante convin că ar trebui să existe o relație de lucru între comisie și Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură. În acest scop, comisia inițiază negocieri cu Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură în vederea încheierii unui acord în temeiul articolului XIII din actul constitutiv al organizației. Un astfel de acord ar trebui să prevadă, printre altele, ca directorul general al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură să numească un reprezentant care să participe la toate ședințele comisiei și ale organismelor sale subsidiare, fără drept de vot.

(2) Membrii comisiei sunt de acord că ar trebui să existe relații de cooperare între comisie și alte comisii de pescuit și organizații științifice internaționale care și-ar putea aduce contribuția la lucrările comisiei. Comisia poate încheia acorduri cu astfel de comisii și organizații.

(3) Comisia poate invita orice organizație internațională corespunzătoare și orice guvern care este membru al Organizației Națiunilor Unite sau al unei agenții specializate a Organizației Națiunilor Unite și care nu este membru al comisiei să trimită observatori la ședințele comisiei și ale organismelor sale subsidiare.”

Articolul 7

Articolul XII din convenție se renumerotează, devenind articolul XIV. Alineatul (2) din articolul menționat se modifică după cum urmează:

„(2) În orice moment după expirarea unui termen de zece ani de la data intrării în vigoare a prezentei convenții, orice parte contractantă se poate retrage din prezenta convenție la data de 31 decembrie a oricărui an, inclusiv în al zecelea an, printr-o notificare scrisă privind retragerea, înaintată directorului general al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, înainte sau la data de 31 decembrie a anului anterior.”

Articolul 8

Articolul XIII din convenție se renumerotează, devenind articolul XV. Alineatul (1) din articolul menționat se modifică după cum urmează:

‘(1)

(a)	La inițiativa oricărei părți contractante sau a comisiei înseși, comisia poate propune modificări la prezenta convenție. Orice astfel de propunere se face prin consens.
(b)	Directorul general al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură transmite tuturor părților contractate o copie certificată a textului oricărei modificări propuse.
(c)	Orice modificare care nu implică obligații noi intră în vigoare pentru toate părțile contractante în a treizecea zi de la acceptarea sa de către trei pătrimi din părțile contractante.
(d)	Orice modificare care implică obligații noi intră în vigoare, pentru fiecare parte contractantă care acceptă modificarea, în a nouăzecea zi de la acceptarea acesteia de către trei pătrimi din părțile contractante, iar ulterior, pentru fiecare din restul părților contractante, în momentul în care ele o acceptă. Orice modificare despre care una sau mai multe părți contractante consideră că implică noi obligații este considerată ca implicând noi obligații și intră în vigoare conform celor de mai sus.
(e)	Un guvern care devine parte contractantă după inițierea demersurilor de acceptare a unei modificări la prezenta convenție în baza dispozițiilor prezentului articol își asumă obligațiile din prezenta convenția astfel modificată în momentul în care respectiva modificare intră în vigoare.’

Articolul 9

La convenție se adaugă un nou articol XVI, care are următorul conținut:

„Articolul XVI

Anexele fac parte integrantă din prezenta convenție, iar o trimitere la prezenta convenție include o trimitere la anexe.”

Articolul 10

Articolele XIV, XV și XVI din convenție se renumerotează, devenind articolele XVII, XVIII și, respectiv, XIX, și se modifică pentru a se citi după cum urmează:

„Articolul XVII

(1) Prezenta convenție este deschisă spre semnare guvernului oricărui stat care este membru al Organizației Națiunilor Unite sau al oricărei agenții specializate a Organizației Națiunilor Unite. Orice guvern de acest fel care nu semnează prezenta convenție poate adera la ea în orice moment.

(2) Prezenta convenție trebuie să fie ratificată sau aprobată de țările semnatare în conformitate cu constituțiile lor. Instrumentele de ratificare, de aprobare sau de aderare se depun la directorul general al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură.

(3) Prezenta convenție intră în vigoare la data depunerii instrumentelor de ratificare, de aprobare sau de aderare de către șapte guverne și intră în vigoare pentru fiecare guvern care depune ulterior un instrument de ratificare, de aprobare sau de aderare, de la data unei astfel de depuneri.

(4) Prezenta convenție este deschisă spre semnare sau aderare oricărei organizații interguvernamentale de integrare economică înființate de state care i-au transferat competența asupra aspectelor reglementate de prezenta convenție, inclusiv competența de a încheia tratate cu privire la aspectele respective.

(5) În momentul depunerii instrumentului de confirmare oficială sau de aderare, orice organizație menționată la alineatul (4) devine parte contractantă având aceleași drepturi și obligații în virtutea prezentei convenții ca celelalte părți contractante. Mențiunea în textul prezentei convenții a termenului «stat» din articolul XI alineatul (4) și a termenului «guvern» din preambul și din articolul XV alineatul (1) se interpretează în acest mod.

(6) Atunci când o organizație menționată la alineatul (4) devine parte contractantă la prezenta convenție, statele membre ale respectivei organizații și cele care aderă la organizație în viitor încetează să fie părți la convenție; acestea transmit o notificare scrisă în acest sens directorului general al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură.

Articolul XVIII

Directorul general al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură informează toate guvernele menționate la articolul XVII alineatul (1) și toate organizațiile menționate la alineatul (4) din același articol cu privire la depunerea instrumentelor de ratificare, de aprobare, de confirmare formală sau de aderare, intrarea în vigoare a prezentei convenții, propunerile de modificări, notificările de acceptare a modificărilor, intrarea în vigoare a modificărilor și notificările de retragere.

Articolul XIX

Exemplarul original al prezentei convenții se depune la directorul general al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, care trimite copii certificate ale acesteia guvernelor menționate la articolul XVII alineatul (1) și organizațiilor menționate la alineatul (4) din același articol.”

Articolul 11

La convenție se adaugă două anexe, după cum urmează:

„ANEXA 1

PROCEDURI PENTRU SOLUȚIONAREA LITIGIILOR

Instanța de arbitraj menționată la articolul X alineatul (4) ar trebui să fie compusă, după caz, din trei arbitri care pot fi numiți după cum urmează:

(a)

Una dintre părțile în litigiu ar trebui să comunice numele unui arbitru celeilalte părți în litigiu, care, la rândul său, ar trebui să comunice numele celui de al doilea arbitru în termen de patruzeci de zile de la această notificare. În litigiile dintre mai mult de doi membri ai comisiei, părțile care au același interes ar trebui să numească în comun un arbitru. Într-un termen de șaizeci de zile de la desemnarea celui de al doilea arbitru, părțile în litigiu ar trebui să desemneze un al treilea arbitru, care nu este resortisant al unuia dintre cei doi membri ai comisiei și a cărui naționalitate diferă de cea a primilor doi arbitri. Al treilea arbitru ar trebui să prezideze instanța.

(b)

În cazul în care al doilea arbitru nu este numit în termenul prevăzut sau în cazul în care părțile nu pot fi de acord în termenul prevăzut pentru desemnarea celui de al treilea arbitru, acesta poate fi numit, la cererea părților în litigiu, de președintele comisiei în termen de două luni de la data primirii cererii.

Decizia instanței de arbitraj ar trebui să fie luată de majoritatea membrilor săi, care ar trebui să nu se abțină de la vot.

Decizia instanței de arbitraj este definitivă și obligatorie pentru părțile în litigiu. Părțile în litigiu ar trebui să se conformeze fără întârziere deciziei. Instanța de arbitraj poate interpreta decizia la cererea uneia dintre părțile în litigiu.

ANEXA 2

ENTITĂȚI DE PESCUIT

După intrarea în vigoare a modificărilor aduse prezentei convenții adoptate la 18 noiembrie 2019, numai entitatea de pescuit care a obținut, la 10 iulie 2013 cel târziu, statutul de parte cooperantă în conformitate cu procedurile stabilite de comisie, astfel cum se reflectă în Rezoluția 19-13 adoptată concomitent cu prezenta anexă, poate, printr-un instrument scris transmis secretarului executiv al comisiei, să își exprime angajamentul ferm că respectă dispozițiile prezentei convenții și că se conformează recomandărilor adoptate în temeiul acesteia. Acest angajament intră în vigoare în treizeci de zile de la data primirii instrumentului. Entitatea de pescuit își poate retrage acest angajament printr-o notificare scrisă adresată secretarului executiv al comisiei. Retragerea devine efectivă la un an de la data primirii sale, cu excepția cazului în care notificarea prevede o dată ulterioară.

În cazul unor modificări suplimentare aduse prezentei convenții în conformitate cu articolul XV, entitatea de pescuit menționată la punctul 1 poate, printr-un instrument scris transmis secretarului executiv al comisiei, să își exprime angajamentul ferm că respectă dispozițiile convenției modificate și că se conformează recomandărilor adoptate în temeiul acesteia. Angajamentul unei entități de pescuit intră în vigoare la datele menționate la articolul XV sau la data primirii comunicării scrise menționate în prezentul punct, în funcție de care dintre evenimente survine mai târziu.

Secretarul executiv notifică părților contractante primirea unor astfel de angajamente sau notificări, transmite astfel de notificări părților contractante, transmite notificări de la părțile contractante către entitatea de pescuit, inclusiv notificările de ratificare, de aprobare sau de aderare și intrarea în vigoare a prezentei convenții și a modificărilor sale, și păstrează la loc sigur orice astfel de documente transmise între entitatea de pescuit și secretarul executiv.

Entitatea de pescuit menționată la punctul 1 care și-a exprimat, prin prezentarea instrumentului scris menționat la punctele 1 și 2, angajamentul său ferm de a respecta dispozițiile prezentei convenții și de a se conforma recomandărilor adoptate în temeiul acesteia poate participa la lucrările relevante, inclusiv la procesul decizional al comisiei, și beneficiază, mutatis mutandis, de aceleași drepturi și obligații ca membrii comisiei, conform dispozițiilor de la articolele III, V, VII, IX, XI, XII și XIII din prezenta convenție.

În cazul în care un litigiu implică entitatea de pescuit menționată la punctul 1 care și-a exprimat angajamentul de a respecta dispozițiile prezentei convenții în conformitate cu prezenta anexă și nu poate fi soluționat pe cale amiabilă, litigiul poate fi înaintat, după caz, unui grup ad-hoc de experți sau, după ce s-a încercat ajungerea la un acord privind fondul litigiului, unui arbitraj definitiv și obligatoriu.

Dispozițiile prezentei anexe referitoare la participarea entității de pescuit menționate la punctul 1 nu se aplică decât în sensul prezentei convenții.

Niciuna dintre părțile, entitățile sau entitățile de pescuit necontractante care obține statut de parte cooperantă după 10 iulie 2013 nu este considerată drept o entitate de pescuit în sensul prezentei anexe și, prin urmare, nu beneficiază de aceleași drepturi și obligații ca membrii comisiei, astfel cum se prevede la articolele III, V, VII, IX, XI, XII și XIII din prezenta convenție.

”

Articolul 12

Exemplarul original al prezentului protocol, ale cărui texte în limbile engleză, franceză și spaniolă sunt autentice în egală măsură, se depune la directorul general al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură. Acesta este deschis spre semnare la Palma de Mallorca, Spania, la 20 noiembrie 2019 și, ulterior, la Roma până la 20 noiembrie 2020. Cu toate acestea, părțile contractante la convenție care nu au semnat prezentul protocol pot depune instrumentele lor de aprobare, de ratificare sau de acceptare în orice moment. Directorul general al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură transmite fiecăreia dintre părțile contractante la convenție o copie certificată a prezentului protocol.

Articolul 13

Prezentul protocol intră în vigoare, pentru fiecare parte contractantă la convenție care îl acceptă, în a nouăzecea zi de la data depunerii la directorul general al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură a unui instrument de aprobare, de ratificare sau de acceptare de către trei pătrimi din părțile contractante la convenție și, ulterior, pentru fiecare din restul părților contractante la convenție, în momentul aprobării, al ratificării sau al acceptării de către aceasta. Un guvern care devine parte contractantă la convenție după ce prezentul protocol a fost deschis pentru semnare în conformitate cu articolul 12 de mai sus se consideră că a acceptat prezentul protocol.

Articolul 14

În urma intrării în vigoare a prezentului protocol pentru acele trei pătrimi din părțile contractante la convenție care au depus un instrument de aprobare, de ratificare sau de acceptare la directorul general al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, părțile contractante la convenție care nu și-au depus instrumentele de aprobare, de ratificare sau de acceptare sunt considerate în continuare membrii ai comisiei. Comisia adoptă măsuri pentru a garanta buna sa funcționare până la intrarea în vigoare a prezentului protocol pentru toate părțile contractante la convenție. Cu toate acestea, o parte contractantă la convenție pentru care prezentul protocol nu a intrat încă în vigoare poate alege să pună în aplicare cu titlu provizoriu aceste modificări și poate notifica acest lucru directorului general al Organizației pentru Alimentație și Agricultură.

Întocmit la Palma de Mallorca, Spania, 20 noiembrie 2019.

4.12.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 313/14

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/2026 AL CONSILIULUI

din 21 noiembrie 2019

de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 în ceea ce privește livrările de bunuri sau prestările de servicii facilitate de interfețe electronice și regimurile speciale pentru persoanele impozabile care prestează servicii către persoane neimpozabile, efectuează vânzări de bunuri la distanță și anumite livrări interne de bunuri

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (1), în special articolul 397,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

Directiva 2006/112/CE a fost modificată prin Directiva (UE) 2017/2455 a Consiliului (2) care, printre altele, a extins domeniul de aplicare al regimurilor speciale destinate persoanelor impozabile nestabilite care prestează către persoane neimpozabile servicii de telecomunicații, de radiodifuziune și de televiziune sau servicii electronice, astfel încât să includă toate tipurile de servicii, precum și vânzările intracomunitare de bunuri la distanță și vânzările la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau din țări terțe. Directiva (UE) 2017/2455 a introdus și anumite dispoziții pentru persoanele impozabile care facilitează livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate de alte persoane impozabile prin utilizarea unei interfețe electronice, cum ar fi o piață online, o platformă, un portal sau alte mijloace similare.

(2)	Dispozițiile detaliate pentru aplicarea regimurilor speciale prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 al Consiliului (3) trebuie să fie actualizate în urma extinderii domeniului lor de aplicare.

(3)

Definițiile sintagmelor „vânzări intracomunitare de bunuri la distanță” și „vânzări la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe” din Directiva 2006/112/CE se referă, de asemenea, la livrările de bunuri în care furnizorul intervine în mod indirect în expedierea sau transportul acestora către client. Prin urmare, pentru a asigura aplicarea corectă și uniformă a acestor definiții în statele membre și pentru a consolida securitatea juridică atât pentru operatorii economici, cât și pentru administrațiile fiscale, este necesar să se clarifice și să se definească semnificația sintagmei „în mod indirect” în acest context.

(4)

Pentru a asigura aplicarea uniformă în statele membre a dispozițiilor referitoare la persoanele impozabile care facilitează livrările de bunuri și prestările de servicii în Comunitate și pentru a îmbunătăți securitatea juridică pentru persoanele impozabile supuse normelor privind taxa pe valoarea adăugată (TVA) și pentru administrațiile fiscale care pun în aplicare respectivele norme, este necesar să se definească în detaliu semnificația termenului „facilitează” și să se clarifice situațiile în care nu se consideră că o persoană impozabilă facilitează livrările de bunuri sau prestările de servicii prin intermediul unei interfețe electronice.

(5)

Pentru a se asigura aplicarea uniformă a normelor în materie de TVA, este necesar să se definească în mod clar momentul în care plata clientului poate fi considerată acceptată pentru a se stabili în ce perioadă impozabilă trebuie să se declare livrările efectuate de către persoane impozabile care facilitează livrările de bunuri în Comunitate prin utilizarea unei interfețe electronice sau de către orice persoană impozabilă care utilizează regimul special pentru vânzările la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau din țări terțe.

(6)

Este necesar să se stabilească tipul de informații care trebuie păstrate în registrele persoanelor impozabile care facilitează livrările de bunuri și prestările de servicii în Comunitate prin intermediul unei interfețe electronice. Aceasta trebuie să țină seama de natura informațiilor de care dispun aceste persoane impozabile, de relevanța acestora pentru administrațiile fiscale și de cerința ca aceste evidențe contabile și registre să fie proporționale, astfel încât să respecte drepturile și obligațiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (4).

(7)

Se consideră că o persoană impozabilă care facilitează anumite livrări de bunuri în Comunitate prin utilizarea unei interfețe electronice a primit și a livrat ea însăși bunurile și este obligată să plătească TVA pentru aceste bunuri. Este important să se ia în considerare faptul că această persoană impozabilă poate depinde de acuratețea informațiilor furnizate de furnizorii care vând bunuri prin această interfață electronică pentru a declara și a plăti în mod corect valoarea TVA-ului datorat. Prin urmare, atunci când informațiile primite sunt eronate, este rezonabil să se prevadă că această persoană impozabilă nu poate fi obligată la plata niciunei valori a TVA-ului care depășește TVA-ul pe care l-a declarat și l-a plătit pentru aceste livrări, în cazul în care poate demonstra că nu a cunoscut și nu putea cunoaște în mod rezonabil că informațiile primite sunt eronate. Acest fapt ar trebui să permită statelor membre să exonereze aceste persoane impozabile de obligația de a plăti un cuantum suplimentar cu titlu de TVA în cazul în care persoanele respective acționează cu bună-credință.

(8)

Pentru a reduce sarcina administrativă asupra persoanelor impozabile care facilitează anumite livrări de bunuri în Comunitate prin utilizarea unei interfețe electronice, este necesară exonerarea acestora de obligația de a dovedi statutul vânzătorului și al clientului. Prin urmare, ar trebui introduse prezumții relative, prin care să se prezume că furnizorii care vând bunuri prin intermediul interfeței electronice respective sunt persoane impozabile, iar clienții acestora sunt persoane neimpozabile.

(9)

Pentru a evita orice îndoială, este necesar să se precizeze că numărul de identificare atribuit unui intermediar care acționează în numele și în contul unei persoane impozabile care utilizează regimul de import reprezintă o autorizație care îi permite să acționeze în calitate de intermediar și nu poate fi utilizat de intermediar pentru a declara TVA-ul aferent tranzacțiilor impozabile pe care le efectuează el însuși.

(10)

Dispoziția care exclude o persoană impozabilă care a încetat în mod voluntar să utilizeze un regim special de la reincluderea în respectivul regim special pentru o perioadă de două trimestre calendaristice nu este considerată utilă de către statele membre și poate crea sarcini suplimentare pentru persoana impozabilă în cauză. Prin urmare, dispoziția respectivă ar trebui eliminată.

(11)

Pentru a limita impactul informatic al modificării modului în care trebuie efectuate rectificările declarațiilor de TVA anterioare în cadrul unui regim special, este de preferat să se prevadă că rectificările unei declarații de TVA aferente unei perioade fiscale anterioare datei de la care statele membre trebuie să aplice măsuri naționale pentru a se conforma articolelor 2 și 3 din Directiva (UE) 2017/2455 trebuie să se efectueze prin modificări ale declarației în cauză. În plus, având în vedere că rectificările declarațiilor de TVA anterioare trebuie să fie prezentate într-o declarație ulterioară pentru perioadele fiscale începând cu 1 ianuarie 2021, persoanele impozabile excluse dintr-un regim special nu vor mai putea să efectueze rectificări într-o declarație ulterioară. În consecință, este necesar să se prevadă că aceste rectificări ar trebui să fie efectuate direct la autoritățile fiscale ale statelor membre de consum relevante.

(12)

Întrucât numele clientului trebuie păstrat în registrele unei persoane impozabile care utilizează un regim special numai dacă informația este disponibilă persoanei impozabile respective, această informație nu este necesară pentru a determina statul membru în care livrarea sau prestarea este supusă TVA-ului și poate ridica probleme legate de protecția datelor, nu mai este necesar să se includă numele clientului în registrele care trebuie păstrate de persoanele impozabile care utilizează un regim special. Cu toate acestea, pentru a facilita controlul livrărilor de bunuri care intră sub incidența unui regim special, este necesar să se includă în informațiile care trebuie păstrate de persoanele impozabile informații referitoare la returnările de bunuri și numărul de lot sau de tranzacție.

(13)

Pentru a asigura coerența dintre mecanismele speciale pentru declararea și plata TVA-ului la import, pe de o parte, și dispozițiile vamale privind amânarea plății taxelor vamale și a obligațiilor persoanelor care prezintă bunurile în vamă, pe de altă parte, și pentru a garanta corectitudinea plății TVA-ului la import în cazul în care se utilizează respectivele mecanisme, ar trebui să se specifice că plata lunară a TVA-ului la import în temeiul mecanismelor speciale ar putea fi supusă condițiilor normale aplicate în temeiul legislației vamale pentru autorizarea amânării taxelor la import. În plus, ar trebui să se precizeze că aplicarea mecanismelor speciale nu impune statelor membre obligativitatea de a solicita persoanei care prezintă bunurile în vamă să fie împuternicită de persoana căreia îi sunt destinate bunurile să prezinte bunurile în vamă în numele său.

(14)	Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 ar trebui modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 se modifică după cum urmează:

Capitolul IV se modifică după cum urmează:

(a)	titlul capitolului IV se înlocuiește cu următorul text: „OPERAȚIUNI IMPOZABILE (TITLUL IV DIN DIRECTIVA 2006/112/CE) SECȚIUNEA 1 Livrarea de bunuri (Articolele 14-19 din Directiva 2006/112/CE)”;

(b)

se introduc următoarele articole:

„Articolul 5a

În aplicarea articolului 14 alineatul (4) din Directiva 2006/112/CE, se consideră că bunurile au fost expediate sau transportate de către furnizor sau în contul acestuia, inclusiv în cazul în care furnizorul intervine în mod indirect în expedierea sau transportul bunurilor, în special în următoarele cazuri:

(a)	în cazul în care expedierea sau transportul bunurilor este subcontractat(ă) de către furnizor unei terțe părți care predă bunurile către client;

(b)	în cazul în care expedierea sau transportul bunurilor este efectuat(ă) de o terță parte, dar furnizorul are răspunderea totală sau parțială pentru predarea bunurilor către client;

(c)	în cazul în care furnizorul facturează și încasează taxele de transport de la client și le transferă ulterior unei terțe părți care va organiza expedierea sau transportul bunurilor;

(d)	în cazul în care furnizorul promovează prin orice mijloace serviciile de livrare ale unei terțe părți către client, pune în contact clientul cu o parte terță sau furnizează în alt mod unei părți terțe informațiile necesare pentru livrarea bunurilor către consumator.

Cu toate acestea, bunurile nu sunt considerate ca fiind expediate sau transportate de către furnizor sau în contul acestuia în cazul în care clientul transportă el însuși bunurile sau în cazul în care clientul organizează livrarea bunurilor cu o terță parte și furnizorul nu intervine direct sau indirect pentru a asigura sau a contribui la organizarea expedierii sau a transportului acestor bunuri.

Articolul 5b

În aplicarea articolului 14a din Directiva 2006/112/CE, termenul «facilitează» înseamnă utilizarea unei interfețe electronice pentru a permite unui client și unui furnizor care oferă spre vânzare bunuri prin intermediul interfeței electronice să intre în contact, ceea ce conduce la o livrare de bunuri prin intermediul acestei interfețe electronice.

Cu toate acestea, o persoană impozabilă nu facilitează o livrare de bunuri în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

(a)	persoana impozabilă nu stabilește, în mod direct sau indirect, niciunele dintre termenele și condițiile în care se efectuează livrarea de bunuri;

(b)	persoana impozabilă nu este implicată, în mod direct sau indirect, în autorizarea perceperii de la client a plății efectuate;

(c)	persoana impozabilă nu este implicată, în mod direct sau indirect, în comandarea sau predarea bunurilor.

Articolul 14a din Directiva 2006/112/CE nu se aplică unei persoane impozabile care furnizează numai oricare dintre următoarele:

(a)	prelucrarea plăților aferente livrării bunurilor;

(b)	listarea sau publicitatea bunurilor;

(c)	redirecționarea sau transferarea clienților către alte interfețe electronice în care bunurile sunt oferite spre vânzare, fără nicio altă intervenție în livrare.

Articolul 5c

În aplicarea articolului 14a din Directiva 2006/112/CE, o persoană impozabilă, care se consideră că a primit și a livrat ea însăși bunurile, nu este răspunzătoare pentru plata TVA-ului care depășește TVA-ul pe care l-a declarat și l-a plătit pentru aceste livrări în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

(a)	persoana impozabilă depinde de informațiile transmise de către furnizorii care vând bunuri prin intermediul unei interfețe electronice sau de către alte terțe părți pentru a declara și a plăti în mod corect TVA-ul pentru aceste livrări;

(b)	informațiile menționate la litera (a) sunt eronate;

(c)	persoana impozabilă poate demonstra că nu a cunoscut și nu putea cunoaște în mod rezonabil faptul că aceste informații au fost incorecte.

Articolul 5d

Cu excepția cazului în care dispune de informații care dovedesc contrariul, persoana impozabilă despre care se consideră că a primit și a livrat bunurile în temeiul articolului 14a din Directiva 2006/112/CE consideră:

(a)	că persoana care vinde bunuri prin intermediul unei interfețe electronice este o persoană impozabilă;

(b)	că persoana care cumpără aceste bunuri este o persoană neimpozabilă.”;

(c)	se introduce următorul titlu înainte de articolul 6: „Secțiunea 2 Prestarea de servicii (Articolele 24-29 din Directiva 2006/112/CE)”.

2.	Articolul 14 se elimină.

Se introduce următorul capitol:

„CAPITOLUL Va

FAPTUL GENERATOR ȘI EXIGIBILITATEA TVA-ULUI

(TITLUL VI DIN DIRECTIVA 2006/112/CE)

Articolul 41a

În aplicarea articolului 66a din Directiva 2006/112/CE, momentul în care plata a fost acceptată înseamnă momentul în care confirmarea plății, mesajul de autorizare a plății sau un angajament de plată din partea clientului este primit(ă) de către furnizorul care vinde bunuri prin intermediul interfeței electronice sau în contul acestuia, indiferent de momentul în care se efectuează plata efectivă a sumei de bani, oricare dintre aceste evenimente are loc mai întâi.”

La capitolul X, se introduce următoarea secțiune:

„ SECȚIUNEA 1b

Contabilitate

(Articolele 241-249 din Directiva 2006/112/CE)

Articolul 54b

(1) În aplicarea articolului 242a din Directiva 2006/112/CE, termenul «facilitează» înseamnă utilizarea unei interfețe electronice pentru a permite unui client și unui furnizor care oferă spre vânzare bunuri sau servicii prin intermediul interfeței electronice să intre în contact, ceea ce conduce la o livrare de bunuri sau o prestare de servicii prin intermediul acelei interfețe electronice.

Cu toate acestea, termenul «facilitează» nu se referă la o livrare de bunuri sau la o prestare de servicii în cazul căreia sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

(a)	persoana impozabilă nu stabilește, în mod direct sau indirect, niciunul dintre termenele și niciuna dintre condițiile în care se efectuează livrarea sau prestarea;

(b)	persoana impozabilă nu este implicată, în mod direct sau indirect, în autorizarea perceperii de la client a plății efectuate;

(c)	persoana impozabilă nu este implicată, în mod direct sau indirect, în comandarea sau predarea bunurilor sau în prestarea serviciilor.

(2) În aplicarea articolului 242a din Directiva 2006/112/CE, termenul «facilitează» nu se referă la cazurile în care o persoană impozabilă furnizează numai oricare dintre următoarele:

(a)	prelucrarea plăților în legătură cu livrarea de bunuri sau prestarea de servicii;

(b)	listarea sau publicitatea bunurilor sau a serviciilor;

(c)	redirecționarea sau transferarea clienților către alte interfețe electronice în care sunt oferite bunurile sau serviciile, fără nicio altă intervenție în livrare sau prestare.

Articolul 54c

(1) Persoana impozabilă menționată la articolul 242a din Directiva 2006/112/CE păstrează următoarele registre în ceea ce privește livrările sau prestările, în cazul în care se consideră că aceasta a primit și a livrat ea însăși bunurile în conformitate cu articolul 14a din Directiva 2006/112/CE sau în cazul în care participă la o prestare de servicii prestate pe cale electronică pentru care se prezumă că acționează în nume propriu, în conformitate cu articolul 9a din prezentul regulament:

(a)	registrele prevăzute la articolul 63c din prezentul regulament, în cazul în care persoana impozabilă a optat pentru aplicarea unuia dintre regimurile speciale prevăzute la titlul XII capitolul 6 din Directiva 2006/112/CE;

(b)	registrele prevăzute la articolul 242 din Directiva 2006/112/CE, în cazul în care persoana impozabilă nu a optat pentru aplicarea niciunuia dintre regimurile speciale prevăzute la titlul XII capitolul 6 din Directiva 2006/112/CE.

(2) Persoana impozabilă menționată la articolul 242a din Directiva 2006/112/CE păstrează următoarele informații cu privire la alte livrări sau prestări decât cele menționate la alineatul (1):

(a)

numele, adresa poștală și adresa electronică sau site-ul web al furnizorului sau prestatorului ale cărui livrări sau prestări sunt facilitate prin utilizarea interfeței electronice și, dacă sunt disponibile:

(i)	numărul de identificare în scopuri de TVA sau codul fiscal național al furnizorului sau prestatorului;

(ii)	numărul contului bancar sau numărul contului virtual al furnizorului sau prestatorului;

(b)	o descriere a bunurilor, valoarea acestora, locul în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor, împreună cu momentul livrării și, dacă este disponibil, numărul comenzii sau numărul unic al tranzacției;

(c)	o descriere a serviciilor, valoarea acestora, informații pentru stabilirea locului prestării și a momentului prestării și, dacă este disponibil, numărul comenzii sau numărul unic al tranzacției.”

Secțiunea 2 din capitolul XI se înlocuiește cu următorul text:

„ SECȚIUNEA 2

Regimuri speciale pentru persoanele impozabile care prestează servicii către persoane neimpozabile SAU efectuează vânzări de bunuri la distanță SAU anumite livrări interne de bunuri

(Articolele 358-369x din Directiva 2006/112/CE)

Subsecțiunea 1

Definiții

Articolul 57a

În sensul prezentei secțiuni, se aplică următoarele definiții:

1.	«regimul non-UE» înseamnă regimul special pentru serviciile prestate de persoane impozabile nestabilite în Comunitate, astfel cum se prevede în titlul XII capitolul 6 secțiunea 2 din Directiva 2006/112/CE;

«regimul UE» înseamnă regimul special pentru vânzările intracomunitare de bunuri la distanță, pentru livrările de bunuri în interiorul unui stat membru efectuate de interfețele electronice care facilitează aceste livrări și pentru serviciile prestate de persoane impozabile stabilite în Comunitate, dar care nu sunt stabilite în statul membru de consum, astfel cum se prevede în titlul XII capitolul 6 secțiunea 3 din Directiva 2006/112/CE;

3.	«regim de import» înseamnă regimul special pentru vânzările la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe, astfel cum se prevede în titlul XII capitolul 6 secțiunea 4 din Directiva 2006/112/CE;

4.	«regim special» înseamnă «regimul non-UE», «regimul UE» sau «regimul de import», în funcție de context;

«persoană impozabilă» înseamnă o persoană impozabilă menționată la articolul 359 din Directiva 2006/112/CE căreia i se permite să utilizeze regimul non-UE, o persoană impozabilă menționată la articolul 369b din directiva menționată căreia i se permite să utilizeze regimul UE sau o persoană impozabilă menționată la articolul 369m din directiva menționată căreia i se permite să utilizeze regimul de import;

6.	«intermediar» înseamnă o persoană definită la articolul 369l punctul 2 al doilea alineat din Directiva 2006/112/CE.

Subsecțiunea 2

Aplicarea regimului UE

Articolul 57b

(eliminat)

Subsecțiunea 3

Domeniul de aplicare al regimului UE

Articolul 57c

Regimul UE nu se aplică în cazul serviciilor prestate într-un stat membru în care persoana impozabilă și-a stabilit sediul activității economice sau are un sediu fix. Prestarea serviciilor respective se declară la autoritățile fiscale competente din statul membru respectiv, în declarația de TVA prevăzută la articolul 250 din Directiva 2006/112/CE.

Subsecțiunea 4

Identificare

Articolul 57d

(1) În cazul în care o persoană impozabilă informează statul membru de identificare că intenționează să utilizeze regimul non-UE sau regimul UE, regimul special respectiv se aplică începând cu prima zi a trimestrului calendaristic următor.

Cu toate acestea, în cazul în care prima livrare de bunuri sau prestare de servicii care ar urma să facă obiectul aplicării regimului non-UE sau a regimului UE este efectuată înainte de data respectivă, regimul special se aplică începând cu data primei livrări sau prestări în cauză, cu condiția ca persoana impozabilă să informeze statul membru de identificare cu privire la începerea activităților sale care urmează să facă obiectul regimului, nu mai târziu de cea de a zecea zi a lunii următoare primei livrări sau prestări în cauză.

(2) Atunci când o persoană impozabilă sau un intermediar care acționează în contul acesteia informează statul membru de identificare că intenționează să utilizeze regimul de import, regimul special respectiv se aplică începând cu ziua în care persoanei impozabile sau intermediarului i s-a alocat numărul individual de identificare în scopuri de TVA pentru regimul de import, astfel cum se prevede la articolul 369q alineatele (1) și (3) din Directiva 2006/112/CE.

Articolul 57e

Statul membru de identificare identifică persoana impozabilă care utilizează regimul UE cu ajutorul numărului său de identificare în scopuri de TVA, menționat la articolele 214 și 215 din Directiva 2006/112/CE.

Numărul individual de identificare alocat unui intermediar în temeiul articolului 369q alineatul (2) din Directiva 2006/112/CE îi permite acestuia să acționeze în calitate de intermediar în contul persoanelor impozabile care utilizează regimul de import. Cu toate acestea, acest număr nu poate fi utilizat de intermediar pentru a declara TVA-ul aferent tranzacțiilor impozabile.

Articolul 57f

(1) În cazul în care o persoană impozabilă care utilizează regimul UE nu mai îndeplinește condițiile din definiția prevăzută la articolul 369a punctul 2 din Directiva 2006/112/CE, statul membru în care a fost înregistrată încetează să mai fie statul membru de identificare.

Cu toate acestea, în cazul în care persoana impozabilă respectivă îndeplinește mai departe condițiile pentru utilizarea regimului special respectiv, pentru a-l putea folosi în continuare, indică drept nou stat membru de identificare statul membru în care și-a stabilit sediul activității economice sau, dacă nu și-a stabilit activitatea economică în Comunitate, menționează un stat membru în care are un sediu fix. În cazul în care persoana impozabilă care utilizează regimul UE pentru livrarea de bunuri nu este stabilită în Comunitate, aceasta indică drept nou stat membru de identificare un stat membru din care expediază sau transportă bunuri.

În cazul în care se schimbă statul membru de identificare în conformitate cu al doilea paragraf, schimbarea respectivă se aplică începând cu data la care persoana impozabilă încetează să aibă sediul activității economice sau un sediu fix în statul membru care a fost indicat anterior ca stat membru de identificare sau începând cu data la care persoana impozabilă respectivă încetează să expedieze sau să transporte bunuri din statul membru respectiv.

(2) În cazul în care o persoană impozabilă care utilizează regimul de import sau un intermediar care acționează în contul acesteia nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 369l al doilea paragraf punctul 3 literele (b)-(e) din Directiva 2006/112/CE, statul membru în care a fost înregistrat(ă) persoana impozabilă sau intermediarul acesteia încetează să mai fie statul membru de identificare.

Cu toate acestea, în cazul în care persoana impozabilă respectivă sau intermediarul acesteia îndeplinește mai departe condițiile pentru utilizarea regimului special respectiv, pentru a-l putea folosi în continuare, indică drept nou stat membru de identificare statul membru în care și-a stabilit sediul activității economice sau, dacă nu și-a stabilit activitatea economică în Comunitate, menționează un stat membru în care are un sediu fix.

În cazul în care se schimbă statul membru de identificare în conformitate cu al doilea paragraf, schimbarea respectivă se aplică începând cu data la care persoana impozabilă sau intermediarul său încetează să aibă sediul activității economice sau un sediu fix în statul membru care a fost indicat anterior ca stat membru de identificare.

Articolul 57g

(1) O persoană impozabilă care utilizează regimul non-UE sau regimul UE poate înceta utilizarea regimurilor speciale respective indiferent dacă livrează sau prestează în continuare bunuri sau servicii care pot fi eligibile pentru regimurile speciale respective. Persoana impozabilă informează statul membru de identificare cu cel puțin 15 zile înainte de sfârșitul trimestrului calendaristic anterior celui în care intenționează să înceteze utilizarea regimului. Încetarea devine efectivă începând cu prima zi a trimestrului calendaristic următor.

Obligațiile privind TVA aferente livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii care rezultă după data la care încetarea a devenit efectivă sunt îndeplinite direct către autoritățile fiscale ale statului membru de consum în cauză.

(2) O persoană impozabilă care utilizează regimul de import poate înceta utilizarea regimului respectiv indiferent dacă efectuează în continuare vânzări la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau din țări terțe. Persoana impozabilă sau intermediarul care acționează în contul acesteia informează statul membru de identificare cu cel puțin 15 zile înainte de sfârșitul lunii anterioare celei în care intenționează să înceteze utilizarea regimului. Încetarea devine efectivă începând cu prima zi a lunii următoare, iar persoana impozabilă nu mai are dreptul să utilizeze regimul pentru livrările efectuate începând din acea zi.

Subsecțiunea 5

Obligații de raportare

Articolul 57h

(1) Nu mai târziu de cea de a zecea zi a lunii următoare, persoana impozabilă sau un intermediar care acționează în contul acesteia înștiințează pe cale electronică statul membru de identificare cu privire la:

(a)	încetarea activităților sale care fac obiectul unuia dintre regimurile speciale;

(b)	orice modificare a activităților sale care fac obiectul unuia dintre regimurile speciale, în urma căreia nu mai îndeplinește condițiile necesare pentru utilizarea regimului special respectiv;

(c)	orice modificare a informațiilor furnizate anterior statului membru de identificare.

(2) În cazul în care se schimbă statul membru de identificare în conformitate cu articolul 57f, persoana impozabilă sau intermediarul care acționează în contul acesteia informează ambele state membre implicate cu privire la schimbare nu mai târziu de cea de a zecea zi a lunii următoare schimbării respective. Aceasta/acesta furnizează noului stat membru de identificare detaliile de înregistrare, astfel cum sunt solicitate atunci când o persoană impozabilă utilizează un regim special pentru prima dată.

Subsecțiunea 6

Excludere

Articolul 58

(1) În cazul în care o persoană impozabilă care utilizează unul dintre regimurile speciale îndeplinește unul sau mai multe dintre criteriile de excludere prevăzute la articolul 369e sau dintre criteriile de eliminare din registrul de identificare prevăzute la articolul 363 sau la articolul 369r alineatele (1) și (3) din Directiva 2006/112/CE, statul membru de identificare exclude persoana impozabilă în cauză de la aplicarea regimului respectiv.

Numai statul membru de identificare poate exclude o persoană impozabilă de la aplicarea unuia dintre regimurile speciale.

Statul membru de identificare își bazează decizia de excludere sau eliminare pe orice informație disponibilă, inclusiv pe informațiile furnizate de oricare alt stat membru.

(2) Excluderea unei persoane impozabile de la regimul non-UE sau de la regimul UE devine efectivă începând cu prima zi a trimestrului calendaristic care urmează datei la care decizia de excludere se transmite pe cale electronică persoanei impozabile. Cu toate acestea, dacă excluderea este cauzată de o schimbare a sediului activității economice sau a sediului fix sau a locului din care începe expedierea sau transportul de bunuri, excluderea devine efectivă începând cu data schimbării în cauză.

(3) Excluderea unei persoane impozabile de la regimul de import devine efectivă începând cu prima zi a lunii care urmează datei la care decizia de excludere se transmite pe cale electronică persoanei impozabile, cu excepția următoarelor situații:

(a)	dacă excluderea este cauzată de o schimbare a sediului activității economice sau a sediului fix al acesteia, caz în care excluderea devine efectivă începând cu data schimbării în cauză;

(b)	dacă excluderea este cauzată de nerespectarea în mod repetat de către aceasta a normelor acestui regim, caz în care excluderea devine efectivă începând cu ziua care urmează celei la care decizia de excludere se transmite pe cale electronică persoanei impozabile.

(4) Cu excepția situației prevăzute la alineatul (3) litera (b), numărul individual de identificare în scopuri de TVA alocat pentru utilizarea regimului de import rămâne valabil pe perioada de timp necesară pentru importul bunurilor care au fost livrate înainte de data excluderii, care totuși nu poate depăși două luni de la data respectivă.

(5) În cazul în care un intermediar îndeplinește unul dintre criteriile pentru eliminare prevăzute la articolul 369r alineatul (2) din Directiva 2006/112/CE, statul membru de identificare elimină intermediarul respectiv din registrul de identificare și exclude persoanele impozabile reprezentate de intermediarul respectiv de la regimul de import.

Numai statul membru de identificare poate elimina un intermediar din registrul de identificare.

Statul membru de identificare își bazează decizia de eliminare pe orice informație disponibilă, inclusiv pe informațiile furnizate de oricare alt stat membru.

Eliminarea unui intermediar din registrul de identificare devine efectivă începând cu prima zi a lunii următoare datei la care decizia de eliminare se transmite pe cale electronică intermediarului și persoanelor impozabile pe care le reprezintă, cu excepția următoarelor situații:

(a)	dacă eliminarea este cauzată de o schimbare a sediului activității economice sau a sediului fix al acestuia, caz în care eliminarea devine efectivă începând cu data schimbării în cauză;

(b)

dacă eliminarea intermediarului este cauzată de nerespectarea repetată de către acesta a normelor regimului de import, caz în care eliminarea devine efectivă începând cu ziua care urmează celei la care decizia de eliminare se transmite pe cale electronică intermediarului și persoanelor impozabile pe care le reprezintă.

Articolul 58a

În cazul în care o persoană impozabilă care utilizează un regim special nu a efectuat timp de doi ani, în niciun stat membru de consum, livrări de bunuri sau prestări de servicii care fac obiectul regimului respectiv, se prezumă că aceasta și-a încetat activitățile impozabile în sensul articolului 363 litera (b), al articolului 369e litera (b), al articolului 369r alineatul (1) litera (b) sau al articolului 369r alineatul (3) litera (b) din Directiva 2006/112/CE. Această încetare nu împiedică persoana respectivă să utilizeze un regim special în cazul în care își reia activitățile care fac obiectul oricărui regim.

Articolul 58b

(1) Dacă o persoană impozabilă este exclusă de la aplicarea unuia dintre regimurile speciale din cauza nerespectării în mod repetat a normelor aferente regimului respectiv, persoana impozabilă în cauză rămâne exclusă de la utilizarea oricăruia dintre regimurile speciale în orice stat membru pe o perioadă de doi ani care urmează perioadei de declarare în care a fost exclusă persoana impozabilă.

Cu toate acestea, primul paragraf nu se aplică regimului de import în cazul în care excluderea a fost cauzată de nerespectarea în mod repetat a normelor de către intermediarul care acționează în contul persoanei impozabile.

În cazul în care un intermediar este eliminat din registrul de identificare pentru nerespectarea în mod repetat a normelor regimului de import, acesta nu are dreptul să acționeze în calitate de intermediar pe o perioadă de doi ani care urmează lunii în care a fost eliminat din registrul respectiv.

(2) Se consideră că o persoană impozabilă sau un intermediar nu a respectat în mod repetat normele aferente unuia din regimurile speciale, în sensul articolului 363 litera (d), al articolului 369e litera (d), al articolului 369r alineatul (1) litera (d), al articolului 369r alineatul (2) litera (c) sau al articolului 369r alineatul (3) litera (d) din Directiva 2006/112/CE, în cel puțin următoarele cazuri:

(a)

dacă notificările în temeiul articolului 60a au fost emise către aceasta sau către intermediarul care acționează în contul său de către statul membru de identificare pentru trei perioade de declarare imediat precedente, și declarația de TVA nu a fost depusă pentru fiecare din perioadele respective de declarare în termen de zece zile de la emiterea notificării;

(b)

dacă notificările în temeiul articolului 63a au fost emise către aceasta sau către intermediarul care acționează în contul său de către statul membru de identificare pentru trei perioade de declarare imediat precedente, iar persoana impozabilă sau intermediarul care acționează în contul său nu a achitat suma integrală declarată cu titlu de TVA pentru fiecare din perioadele respective de declarare, în termen de zece zile de la emiterea notificării, cu excepția cazului în care suma rămasă neachitată este mai mică de 100 EUR pentru fiecare perioadă de declarare;

(c)

dacă, în urma unei solicitări din partea statului membru de identificare și la o lună de la o notificare ulterioară din partea statului membru de identificare, aceasta sau intermediarul care acționează în contul său nu a pus la dispoziție pe cale electronică registrele prevăzute la articolele 369, 369k și 369x din Directiva 2006/112/CE.

Articolul 58c

Persoana impozabilă care este exclusă de la aplicarea regimului non-UE sau de la aplicarea regimului UE își îndeplinește toate obligațiile privind TVA aferente livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii care rezultă după data la care excluderea a devenit efectivă, direct către autoritățile fiscale ale statului membru de consum în cauză.

Subsecțiunea 7

Declarația de TVA

Articolul 59

(1) Orice perioadă de declarare în sensul articolului 364, al articolului 369f sau al articolului 369s din Directiva 2006/112/CE este o perioadă de declarare separată.

(2) Dacă, în conformitate cu articolul 57d alineatul (1) al doilea paragraf, se aplică regimul non-UE sau regimul UE de la data primei livrări sau prestări, persoana impozabilă depune o declarație de TVA separată pentru trimestrul calendaristic în care a avut loc prima livrare sau prestare.

(3) Dacă o persoană impozabilă a fost înregistrată în cadrul regimului non-UE și al regimului UE în cursul unei perioade de declarare, aceasta adresează declarațiile de TVA și efectuează plățile aferente către statul membru de identificare pentru fiecare regim în raport cu livrările sau prestările efectuate și cu perioadele acoperite de regimul respectiv.

(4) Dacă schimbarea statului membru de identificare în temeiul articolului 57f are loc după prima zi a perioadei de declarare în cauză, persoana impozabilă sau intermediarul care acționează în contul său adresează declarațiile de TVA și efectuează plățile aferente atât către statul membru de identificare inițial, cât și către noul stat membru de identificare, acoperind livrările sau prestările efectuate în perioadele respective în care statele membre au fost statul membru de identificare.

Articolul 59a

În cazul în care o persoană impozabilă care utilizează un regim special nu a livrat bunuri sau nu a prestat servicii în cadrul regimului special în niciun stat membru de consum în cursul unei perioade de declarare și nu are de efectuat nicio rectificare cu privire la declarațiile anterioare, aceasta sau intermediarul care acționează în contul său trebuie să depună o declarație de TVA în care să indice că nu au avut loc livrări de bunuri sau prestări de servicii în cursul perioadei respective (declarație de TVA „zero”).

Articolul 60

Sumele din declarațiile de TVA întocmite în cadrul regimurilor speciale nu se rotunjesc în plus sau în minus la cel mai apropiat număr întreg. Trebuie raportată și plătită valoarea exactă a TVA.

Articolul 60a

Statul membru de identificare notifică prin mijloace electronice persoanele impozabile sau intermediarii care acționează în contul lor care nu au depus o declarație de TVA în conformitate cu articolul 364, articolul 369f sau cu articolul 369s din Directiva 2006/112/CE cu privire la obligația lor de a depune declarația respectivă. Statul membru de identificare emite notificarea în cea de a zecea zi de la data la care ar fi trebuit depusă declarația și informează celelalte state membre prin mijloace electronice că a fost emisă o notificare.

Orice notificare ulterioară și măsurile luate în vederea stabilirii și a colectării TVA-ului intră în responsabilitatea statului membru de consum în cauză.

În pofida oricărei notificări emise și a oricărei măsuri luate de către statul membru de consum, persoana impozabilă sau intermediarul care acționează în contul său depune declarația de TVA în statul membru de identificare.

Articolul 61

(1) Cifrele înscrise într-o declarație de TVA referitoare la perioade până la și inclusiv ultima perioadă de declarare din 2020, pot fi modificate, după depunerea respectivei declarații de TVA, numai prin intermediul unor modificări ale declarației în cauză și nu prin ajustări operate într-o declarație ulterioară.

Cifrele înscrise într-o declarație de TVA referitoare la perioade începând cu prima perioadă de declarare din 2021, pot fi modificate, după depunerea respectivei declarații de TVA, numai prin intermediul unor ajustări operate într-o declarație ulterioară.

(2) Modificările menționate la alineatul (1) se transmit pe cale electronică statului membru de identificare în termen de trei ani de la data la care trebuia depusă declarația inițială.

Cu toate acestea, nu se aduce atingere normelor statului membru de consum referitoare la evaluări și modificări.

Articolul 61a

(1) O persoană impozabilă sau un intermediar care acționează în contul său depune declarația finală de TVA și eventualele declarații anterioare depuse cu întârziere, precum și plățile aferente, la statul membru care a fost statul membru de identificare în momentul încetării, al excluderii sau al schimbării în cazul în care:

(a)	încetează să utilizeze unul dintre regimurile speciale;

(b)	este exclus(ă) de la aplicarea unuia dintre regimurile speciale;

(c)	își schimbă statul membru de identificare, în conformitate cu articolul 57f.

Eventualele rectificări ale declarației finale și ale declarațiilor anterioare care intervin după depunerea declarației finale sunt efectuate direct la autoritățile fiscale ale statului membru de consum în cauză.

(2) Cu privire la toate persoanele impozabile în contul cărora acționează, un intermediar depune declarațiile finale de TVA și eventualele declarații anterioare depuse cu întârziere, precum și plățile aferente, la statul membru care a fost statul membru de identificare în momentul eliminării sau al schimbării în cazul în care:

(a)	este eliminat din registrul de identificare;

(b)	își schimbă statul membru de identificare, în conformitate cu articolul 57f alineatul (2).

Subsecțiunea 7a

Regimul de import – fapt generator

Articolul 61b

În aplicarea articolului 369n din Directiva 2006/112/CE, momentul în care plata a fost acceptată înseamnă momentul în care confirmarea plății, mesajul de autorizare a plății sau un angajament de plată din partea clientului a fost primit(ă) de către persoana impozabilă care face uz de regimul de import sau în contul acesteia, indiferent de momentul în care se efectuează plata efectivă a sumei de bani, oricare dintre aceste evenimente are loc mai întâi.

Subsecțiunea 8

Monedă

Articolul 61c

Dacă un stat membru de identificare a cărui monedă nu este euro decide că declarațiile de TVA trebuie întocmite în moneda sa națională, această decizie se aplică declarațiilor de TVA ale tuturor persoanelor impozabile care utilizează regimurile speciale.

Subsecțiunea 9

Plăți

Articolul 62

Fără a aduce atingere articolului 63a paragraful al treilea și articolului 63b, persoana impozabilă sau intermediarul care acționează în contul său efectuează orice plată către statul membru de identificare.

Sumele plătite cu titlu de TVA de către persoana impozabilă sau intermediarul care acționează în contul său în temeiul articolelor 367, 369i sau 369v din Directiva 2006/112/CE sunt asociate în mod specific declarației de TVA depuse în temeiul articolelor 364, 369f sau 369s din directiva respectivă. Orice ajustare ulterioară a sumelor plătite se efectuează de către persoana impozabilă sau intermediarul care acționează în contul său numai cu referire la declarația în cauză și nu poate fi alocată altei declarații sau efectuată prin ajustarea unei declarații ulterioare. Fiecare plată trebuie să specifice numărul de referință al declarației la care se raportează.

Articolul 63

Un stat membru de identificare care primește o plată mai mare decât cea rezultată din declarația de TVA depusă în temeiul articolelor 364, 369f sau 369s din Directiva 2006/112/CE rambursează suma plătită în plus direct persoanei impozabile în cauză sau intermediarului care acționează în contul acesteia.

În cazul în care un stat membru de identificare a primit o sumă pentru o declarație de TVA despre care s-a constatat ulterior că este incorectă, iar statul membru în cauză a distribuit deja această sumă statelor membre de consum, respectivele state membre de consum rambursează direct persoanei impozabile sau intermediarului care acționează în contul său orice sumă plătită în plus, fiecare achitând partea care îi revine.

Cu toate acestea, dacă plățile în plus se referă la perioadele anterioare și inclusiv la ultima perioadă de declarare din 2018, statul membru de identificare rambursează cuantumul relevant al părții care corespunde sumei reținute în conformitate cu articolul 46 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 904/2010, iar statul membru de consum rambursează plata în plus mai puțin suma care este rambursată de statul membru de identificare.

Statele membre de consum comunică statului membru de identificare, prin mijloace electronice, suma rambursărilor în cauză.

Articolul 63a

În cazul în care persoana impozabilă sau intermediarul care acționează în contul său depune o declarație de TVA, în conformitate cu articolele 364, 369f sau 369s din Directiva 2006/112/CE, dar nu efectuează nicio plată sau plata efectuată este inferioară celei rezultate din declarație, statul membru de identificare notifică persoana impozabilă sau intermediarul care acționează în contul său, prin mijloace electronice, în cea de a zecea zi care urmează datei la care ar fi trebuit cel mai târziu efectuată plata în conformitate cu articolele 367, 369i sau 369v din Directiva 2006/112/CE, cu privire la orice sumă restantă datorată cu titlu de TVA.

Statul membru de identificare informează prin mijloace electronice statele membre de consum cu privire la transmiterea notificării.

Orice notificare ulterioară și măsură luată în vederea colectării TVA-ului intră în responsabilitatea statului membru de consum în cauză. Dacă astfel de notificări ulterioare au fost emise de către un stat membru de consum, valoarea TVA-ului corespunzătoare este achitată respectivului stat membru.

Statul membru de consum informează, prin mijloace electronice, statul membru de identificare cu privire la emiterea notificării.

Articolul 63b

În cazul în care declarația de TVA nu este depusă sau este depusă cu întârziere sau este incompletă ori incorectă, sau în cazul în care plata TVA-ului se efectuează cu întârziere, orice dobândă, penalități sau alte taxe se calculează și se stabilesc de către statul membru de consum. Persoana impozabilă sau intermediarul care acționează în contul său achită contravaloarea unor astfel de dobânzi, penalități sau orice alte taxe direct statului membru de consum.

Subsecțiunea 10

Registre

Articolul 63c

(1) Pentru a fi considerate suficient de detaliate în sensul articolelor 369 și 369k din Directiva 2006/112/CE, registrele ținute de persoana impozabilă trebuie să conțină următoarele informații:

(a)	statul membru de consum în care sunt livrate bunurile sau în care sunt prestate serviciile;

(b)	tipul de servicii sau descrierea și cantitatea bunurilor livrate;

(c)	data livrării bunurilor sau a prestării serviciilor;

(d)	baza de impozitare cu indicarea monedei utilizate;

(e)	orice majorare sau reducere ulterioară a bazei de impozitare;

(f)	cota de TVA aplicată;

(g)	valoarea TVA-ului de plată cu indicarea monedei utilizate;

(h)	data și suma plăților primite;

(i)	orice plată în avans primită înainte de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;

(j)	dacă se emite o factură, informațiile cuprinse în factură;

(k)

în ceea ce privește serviciile, informațiile utilizate pentru a determina locul în care clientul este stabilit sau în care își are domiciliul stabil sau reședința obișnuită și, în ceea ce privește bunurile, informațiile utilizate pentru a determina locul în care începe și se încheie expedierea sau transportul bunurilor către client;

(l)	orice dovadă a eventualelor returnări ale unor bunuri, inclusiv baza de impozitare și cota de TVA aplicată.

2. Pentru a fi considerate suficient de detaliate în sensul articolului 369x din Directiva 2006/112/CE, registrele ținute de persoana impozabilă sau de intermediarul care acționează în contul său trebuie să conțină următoarele informații:

(a)	statul membru de consum în care sunt livrate bunurile;

(b)	descrierea și cantitatea bunurilor livrate;

(c)	data livrării bunurilor;

(d)	baza de impozitare cu indicarea monedei utilizate;

(e)	orice majorare sau reducere ulterioară a bazei de impozitare;

(f)	cota de TVA aplicată;

(g)	valoarea TVA-ului de plată cu indicarea monedei utilizate;

(h)	data și suma plăților primite;

(i)	dacă se emite o factură, informațiile cuprinse în factură;

(j)	informațiile utilizate pentru a determina locul în care începe și se încheie expedierea sau transportul bunurilor către client;

(k)	dovada eventualelor returnări ale unor bunuri, inclusiv baza de impozitare și cota de TVA aplicată;

(l)	numărul comenzii sau numărul unic al tranzacției;

(m)	numărul unic de identificare al lotului în cazul în care persoana impozabilă respectivă este implicată în mod direct în livrare.

(3) Informațiile menționate la alineatele (1) și (2) sunt înregistrate de către persoana impozabilă sau intermediarul care acționează în contul său în așa fel încât să poată fi puse la dispoziție prin mijloace electronice fără întârziere și pentru fiecare bun livrat sau serviciu prestat.

În cazul în care unei persoane impozabile sau unui intermediar care acționează în contul său i s-a solicitat să depună, prin mijloace electronice, registrele menționate la articolele 369, 369k și 369x din Directiva 2006/112/CE, iar aceasta/acesta nu le-a depus în termen de 20 de zile de la data solicitării, statul membru de identificare reamintește persoanei impozabile sau intermediarului care acționează în contul său să depună aceste registre. Statul membru de identificare informează prin mijloace electronice statele membre de consum cu privire la transmiterea notificării.”

În capitolul XI, se introduce următoarea secțiune:

„Secțiunea 3

Mecanisme speciale pentru declararea și plata TVA-ului la import

(Articolele 369y-369zb din Directiva 2006/112/CE)

Articolul 63d

Aplicarea plății lunare a TVA-ului la import în conformitate cu mecanismele speciale de declarare și plată a TVA-ului la import prevăzute la titlul XII capitolul 7 din Directiva 2006/112/CE poate fi supusă condițiilor aplicabile amânării plății taxelor vamale în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (*1).

În scopul aplicării mecanismelor speciale, statele membre pot considera ca fiind îndeplinită condiția „prezintă bunurile în vamă în contul persoanei căreia îi sunt destinate acestea” dacă persoana care prezintă bunurile în vamă își declară intenția de a utiliza mecanismele speciale și de a colecta TVA-ul de la persoana căreia îi sunt destinate bunurile.

(*1) Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).”"

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Cu toate acestea, statele membre permit persoanelor impozabile și intermediarilor care acționează în contul lor să depună informațiile solicitate în temeiul articolele 360, 369c sau 369o din Directiva 2006/112/CE pentru înregistrare în cadrul regimurilor speciale începând cu 1 octombrie 2020.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 21 noiembrie 2019.

Pentru Consiliu

Președintele

H. KOSONEN

(1) JO L 347, 11.12.2006, p. 1.

(2) Directiva (UE) 2017/2455 a Consiliului din 5 decembrie 2017 de modificare a Directivei 2006/112/CE și a Directivei 2009/132/CE în ceea ce privește anumite obligații privind taxa pe valoarea adăugată pentru prestările de servicii și vânzările de bunuri la distanță (JO L 348, 29.12.2017, p. 7).

(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 al Consiliului din 15 martie 2011 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 77, 23.3.2011, p. 1).

(4) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

4.12.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 313/34

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/2028 AL COMISIEI

din 29 noiembrie 2019

de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/1799 în ceea ce privește tabelele de punere în corespondență a evaluărilor riscului de credit efectuate de instituțiile externe de evaluare a creditului cu nivelurile de calitate a creditului prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții (1), în special articolul 136 alineatul (1) al treilea paragraf,

întrucât:

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1799 al Comisiei (2) indică în anexa III corespondența dintre evaluările de credit relevante efectuate de o instituție externă de evaluare a creditului („ECAI”) și nivelurile de calitate a creditului prevăzute în partea a treia titlul II capitolul 2 secțiunea 2 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 („punere în corespondență”).

(2)

În urma celor mai recente modificări aduse anexei III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1799 prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/634 al Comisiei (3), s-au schimbat factorii cantitativi și calitativi implicați în punerea în corespondență a unor evaluări de credit din anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1799. În plus, unele ECAI și-au extins evaluările de credit la segmente de piață noi, ceea ce a dus la apariția unor noi scale de rating și a unor noi tipuri de rating de credit. Prin urmare, este necesar să se actualizeze punerea în corespondență care se aplică respectivelor ECAI.

(3)

De la adoptarea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/634 a fost înregistrată o nouă agenție de rating de credit în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1060/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (4). Articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 prevede obligația de a se indica, pentru fiecare ECAI, punerea în corespondență relevantă și, prin urmare, este necesar să se furnizeze o punere în corespondență pentru această ECAI nou-înregistrată. Evaluările de credit efectuate de ECAI nou-înregistrată se bazează pe aceeași metodologie ca cea aplicată de societatea sa mamă, o ECAI dintr-o țară terță pentru care s-a stabilit deja o punere în corespondență în anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1799. Prin urmare, în acest caz specific este oportun ca punerea în corespondență pentru ECAI nou-înregistrată să reflecte punerea în corespondență stabilită pentru respectiva ECAI dintr-o țară terță.

(4)

Prezentul regulament se bazează pe proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare prezentate Comisiei de către Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe și Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (denumite colectiv „autoritățile europene de supraveghere”).

(5)

Autoritățile europene de supraveghere au efectuat consultări publice deschise cu privire la proiectele de standarde tehnice de reglementare, au analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și au solicitat avizul Grupului părților interesate din domeniul bancar, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (5), avizul Grupului părților interesate din domeniul valorilor mobiliare și piețelor, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (6), și avizul Grupului părților interesate din domeniul asigurărilor și reasigurărilor, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (7).

(6)	Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1799 ar trebui modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Modificarea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/1799

Anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1799 se înlocuiește cu textul din anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 29 noiembrie 2019.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 176, 27.6.2013, p. 1.

(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1799 al Comisiei din 7 octombrie 2016 de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare privind punerea în corespondență a evaluărilor de credit efectuate de instituțiile externe de evaluare a creditului în conformitate cu articolul 136 alineatele (1) și (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 275, 12.10.2016, p. 3).

(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/634 al Comisiei din 24 aprilie 2018 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/1799 în ceea ce privește tabelele de punere în corespondență a evaluărilor riscului de credit efectuate de instituțiile externe de evaluare a creditului și nivelurile de calitate a creditului prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 105, 25.4.2018, p. 14).

(4) Regulamentul (CE) nr. 1060/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind agențiile de rating de credit (JO L 302, 17.11.2009, p. 1).

(5) Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 12).

(6) Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 84).

(7) Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană de asigurări și pensii ocupaționale), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/79/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 48).

ANEXĂ

„ANEXA III

Tabele de punere în corespondență în sensul articolului 16

Nivelul de calitate a creditului	1	2	3	4	5	6
ACRA Europe, a.s (fosta European Rating Agency, a.s.)
Scala globală a ratingurilor pe termen lung	AAA, AA	A	BBB	BB	B	JRC, CC, C, D
Scala globală a ratingurilor pe termen scurt	S1		S2	S3, S4, NS
AM Best Europe Rating Services
Scala ratingurilor de credit pe termen lung ale emitenților	aaa, aa+, aa, aa-	a+, a, a-	bbb+, bbb, bbb-	bb+, bb, bb-	b+, b, b-	ccc+, ccc, ccc-, cc, c, d, e, f, s
Scala ratingurilor pe termen lung ale emisiunilor	aaa, aa+, aa, aa-	a+, a, a-	bbb+, bbb, bbb-	bb+, bb, bb-	b+, b, b-	ccc+, ccc, ccc-, cc, c, d, s
Scala ratingurilor privind soliditatea financiară	A++, A+	A, A-	B++, B+	B, B-	C++, C+	C, C-, D, E, F, S
Scala ratingurilor pe termen scurt ale emitenților	AMB-1+	AMB-1-	AMB-2, AMB-3	AMB- 4, d, e, f, s
Scala ratingurilor pe termen scurt ale emisiunilor	AMB-1+	AMB-1-	AMB-2, AMB-3	AMB- 4, d, s
ARC Ratings S.A.
Scala ratingurilor pe termen mediu și lung ale emitenților	AAA, AA	A	BBB	BB	B	JRC, CC, C, D
Scala ratingurilor pe termen mediu și lung ale emisiunilor	AAA, AA	A	BBB	BB	B	JRC, CC, C, D
Scala ratingurilor pe termen scurt ale emitenților	A-1+	A-1	A-2, A-3	B, C, D
Scala ratingurilor pe termen scurt ale emisiunilor	A-1+	A-1	A-2, A-3	B, C, D
ASSEKURATA Assekuranz Rating-Agentur GmbH
Scala ratingurilor de credit pe termen lung	AAA, AA	A	BBB	BB	B	JRC, CC/C, D
Scala ratingurilor pe termen scurt ale entităților comerciale	A++	A		B, C, D
Axesor Risk Management SL
Scala globală a ratingurilor	AAA, AA	A	BBB	BB	B	JRC, CC, C, D, E
Banque de France
Scala globală a ratingurilor de credit pe termen lung ale emitenților	3++	3+, 3	4+	4, 5+	5, 6	7, 8, 9, P
BCRA – Credit Rating Agency AD
Scala globală a ratingurilor pe termen lung	AAA, AA	A	BBB	BB	B	JRC, CC, C, D
Scala globală a ratingurilor pe termen scurt	A-1+	A-1	A-2, A-3	B, C, D
Scala ratingurilor pe termen lung ale companiilor de asigurări de pensie	AAA, AA	A	BBB	BB	B	JRC, CC, C, D
Scala ratingurilor pe termen scurt ale companiilor de asigurări de pensie	A-1+	A-1	A-2, A-3	B, C, D
Scala ratingurilor pe termen lung ale fondurilor de pensii	AAA pf, AA pf	A pf	BBB pf	BB pf	B pf	C pf
Scala ratingurilor pe termen lung ale fondurilor de garantare	AAA, AA	A	BBB	BB	B	C, D
Scala ratingurilor pe termen scurt ale fondurilor de garantare	A-1+	A-1	A-2, A-3	B, C, D
Capital Intelligence Ratings Ltd
Scala internațională a ratingurilor pe termen lung ale emitenților	AAA, AA	A	BBB	BB	B	C, RS, SD, D
Scala internațională a ratingurilor pe termen lung ale emisiunilor	AAA, AA	A	BBB	BB	B	JRC, CC, C, D
Scala internațională a ratingurilor pe termen lung privind soliditatea financiară a asigurătorilor	AAA, AA	A	BBB	BB	B	C, RS, SD, D
Scala internațională a ratingurilor pe termen scurt ale emitenților	A1+	A1	A2, A3	B, C, RS, SD, D
Scala internațională a ratingurilor pe termen scurt ale emisiunilor	A1+	A1	A2, A3	B, C, D
Scala internațională a ratingurilor pe termen scurt privind soliditatea financiară a asigurătorilor	A1+	A1	A2, A3	B, C, RS, SD, D
Cerved Rating Agency S.p.A.
Scala ratingurilor pe termen lung ale entităților comerciale	A1.1, A1.2, A1.3	A2.1, A2.2, A3.1	B1.1, B1.2	B2.1, B2.2	C1.1	C1.2, C2.1
Creditreform Rating AG
Scala ratingurilor pe termen lung ale emitenților	AAA, AA	A		BBB	BB	B, C, SD, D
Scala ratingurilor pe termen lung ale emisiunilor	AAA, AA	A		BBB	BB	B, C, D
Scala ratingurilor pe termen scurt	L1	L2		L3, NEL, D
CRIF Ratings S.r.l.
Scala ratingurilor pe termen lung ale emitenților	AAA, AA	A	BBB	BB	B	JRC, CC, C, D1S, D
Scala ratingurilor pe termen lung ale emisiunilor	AAA, AA	A	BBB	BB	B	JRC, CC, C, DS
Scala ratingurilor pe termen scurt ale emitenților	IG-1		IG-2	SIG-1, SIG-2, SIG-3, SIG-4
Scala ratingurilor pe termen scurt ale emisiunilor	IG-1		IG-2	SIG-1, SIG-2, SIG-3, SIG-4
Dagong Europe Credit Rating Srl
Scala ratingurilor de credit pe termen lung	AAA, AA	A	BBB	BB	B	JRC, CC, C, D
Scala ratingurilor de credit pe termen scurt	A-1		A-2, A-3	B, C, D
DBRS Ratings
Scala ratingurilor obligațiunilor pe termen lung	AAA, AA	A	BBB	BB	B	JRC, CC, C, D
Scala ratingurilor datoriei pe termen scurt și ale titlurilor pe termen scurt	R-1 H, R-1 M	R-1 L	R-2, R-3	R-4, R-5, D
Scala ratingurilor privind soliditatea financiară	AAA, AA	A	BBB	BB	B	JRC, CC, C, R
Egan-Jones Ratings Co.
Scala ratingurilor de credit pe termen lung	AAA, AA	A	BBB	BB	B	JRC, CC, C, D
Scala ratingurilor de credit pe termen scurt	A-1+	A-1	A-2	A-3, B, C, D
Euler Hermes Rating GmbH
Scala globală a ratingurilor pe termen lung	AAA, AA	A	BBB	BB	B	JRC, CC, C, SD, D
EuroRating Sp. z o.o.
Scala globală a ratingurilor pe termen lung	AAA, AA	A	BBB	BB	B	JRC, CC, C, D
Fitch Ratings
Scala ratingurilor pe termen lung ale intrării în stare de nerambursare a emitenților	AAA, AA	A	BBB	BB	B	JRC, CC, C, RD, D
Scala ratingurilor pe termen lung ale obligațiilor financiare ale entităților comerciale	AAA, AA	A	BBB	BB	B	JRC, CC, C
Scala internațională a ratingurilor pe termen lung privind soliditatea financiară a asigurătorilor	AAA, AA	A	BBB	BB	B	JRC, CC, C
Scala ratingurilor contrapărților instrumentelor derivate	AAA dcr, AA dcr	A dcr	BBB dcr	BB dcr	B dcr	JRC dcr, CC dcr, C dcr
Scala ratingurilor pe termen scurt	F1+	F1	F2, F3	B, C, RD, D
Scala ratingurilor pe termen scurt privind soliditatea financiară a asigurătorilor	F1+	F1	F2, F3	B, C
GBB-Rating Gesellschaft für Bonitätsbeurteilung GmbH
Scala globală a ratingurilor pe termen lung	AAA, AA		A, BBB	BB	B	JRC, CC, C, D
HR Ratings de México, S.A. de C.V.
Scala globală a ratingurilor pe termen lung	HR AAA(G)/HR AA(G)	HR A(G)	HR BBB(G)	HR BB(G)	HR B(G)	HR C(G)/HR D(G)
Scala globală a ratingurilor pe termen scurt	HR+1(G)/HR1(G)	HR2(G)	HR3(G)	HR4(G), HR5(G), HR D(G)
ICAP Group S.A
Scala globală a ratingurilor pe termen lung		AA, A	BB, B	C, D	E, F	G, H
INC Rating Sp. z o.o.
Scala ratingurilor de credit pe termen lung ale emitenților	AAA, AA	A	BBB	BB	B	JRC, CC, C, D
Japan Credit Rating Agency Ltd
Scala ratingurilor pe termen lung ale emitenților	AAA, AA	A	BBB	BB	B	JRC, CC, C, LD, D
Scala ratingurilor pe termen lung ale emisiunilor	AAA, AA	A	BBB	BB	B	JRC, CC, C, D
Scala ratingurilor pe termen scurt ale emitenților	J-1+	J-1	J-2	J-3, NJ, LD, D
Scala ratingurilor de credit pe termen scurt ale emisiunilor	J-1+	J-1	J-2	J-3, NJ, D
Kroll Bond Rating Agency
Scala ratingurilor de credit pe termen lung	AAA, AA	A	BBB	BB	B	JRC, CC, C, D
Scala ratingurilor de credit pe termen scurt	K1+	K1	K2, K3	B, C, D
Kroll Bond Rating Agency Europe
Scala ratingurilor de credit pe termen lung	AAA, AA	A	BBB	BB	B	JRC, CC, C, D
Scala ratingurilor de credit pe termen scurt	K1+	K1	K2, K3	B, C, D
modeFinance S.r.l.
Scala globală a ratingurilor pe termen lung	A1, A2	A3	B1	B2	B3	C1, C2, C3, D
Moody’s Investors Service
Scala globală a ratingurilor pe termen lung	Aaa, Aa	A	Baa	Ba	B	Caa, Ca, C
Scala globală a ratingurilor pe termen scurt	P-1	P-2	P-3	NP
QIVALIO SAS (fosta Spread Research)
Scala globală a ratingurilor pe termen lung	AAA, AA	A	BBB	BB	B	JRC, CC, C, D
Scala globală a ratingurilor pe termen scurt	SR0		SR1, SR2	SR3, SR4, SR5, SRD
Rating-Agentur Expert RA GmbH
Scala internațională a ratingurilor de credit	AAA, AA	A	BBB	BB	B	JRC, CC, C, D, E
Scala internațională a ratingurilor de fiabilitate	AAA, AA	A	BBB	BB	B	JRC, CC, C, D, E
Scope Ratings GmbH
Scala ratingurilor pe termen lung	AAA, AA	A	BBB	BB	B	JRC, CC,C, D
Scala ratingurilor pe termen scurt	S-1+	S-1	S-2	S-3, S-4
S&P Global Ratings Europe Limited
Scala ratingurilor de credit pe termen lung ale emitenților	AAA, AA	A	BBB	BB	B	JRC, CC, R, SD/D
Scala ratingurilor de credit pe termen lung ale emisiunilor	AAA, AA	A	BBB	BB	B	JRC, CC, C, D
Scala ratingurilor privind soliditatea financiară a asigurătorilor	AAA, AA	A	BBB	BB	B	JRC, CC, SD/D, R
Scala ratingurilor de evaluare a întreprinderilor din segmentul mediu al pieței (mid-market)		MM1	MM2	MM3, MM4	MM5, MM6	MM7, MM8, MMD
Scala ratingurilor de credit pe termen scurt ale emitenților	A-1+	A-1	A-2, A-3	B, C, R, SD/D
Scala ratingurilor de credit pe termen scurt ale emisiunilor	A-1+	A-1	A-2, A-3	B, C, D
The Economist Intelligence Unit Ltd
Scala ratingurilor suverane	AAA, AA	A	BBB	BB	B	JRC, CC, C, D

”

4.12.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 313/41

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/2029 AL COMISIEI

din 29 noiembrie 2019

de acordare a unei autorizații a Uniunii pentru produsul biocid unic denumit „CVAS Disinfectant product based on Propan-2-ol”

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide (1), în special articolul 44 alineatul (5) primul paragraf,

întrucât:

(1)

La 29 iunie 2016, societatea SCC GmbH (în numele societății CVAS Development GmbH) a depus o cerere în conformitate cu articolul 43 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 pentru autorizarea unui produs biocid unic denumit „CVAS Disinfectant product based on Propan-2-ol” (produs dezinfectant CVAS pe bază de izopropanol), aparținând tipurilor de produs 2 și 4, astfel cum sunt descrise în anexa V la regulamentul respectiv, cerere prin care confirmă în scris că autoritatea competentă din Germania a fost de acord să evalueze cererea. Cererea a fost înregistrată cu numărul de caz BC-DH025620-60 în Registrul produselor biocide.

(2)	Substanța activă din produsul „CVAS Disinfectant product based on Propan-2-ol” este izopropanolul, care este inclus în lista Uniunii de substanțe active aprobate menționată la articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012.

(3)	La 17 august 2018, autoritatea competentă responsabilă cu evaluarea a transmis, în conformitate cu articolul 44 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, raportul de evaluare și concluziile evaluării sale Agenției Europene pentru Produse Chimice (denumită în continuare „agenția”).

(4)

La 25 martie 2019, agenția a prezentat Comisiei un aviz (2), proiectul de rezumat al caracteristicilor produsului biocid (denumit în continuare „SPC”) referitor la produsul „CVAS Disinfectant product based on Propan-2-ol” și raportul final de evaluare privind produsul biocid unic, în conformitate cu articolul 44 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012. Avizul a concluzionat că produsul „CVAS Disinfectant product based on Propan-2-ol” este un produs biocid unic în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (r) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, că este eligibil pentru a primi o autorizație a Uniunii în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din regulamentul respectiv și că, sub rezerva conformității cu proiectul de SPC, îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 19 alineatul (1) din regulamentul menționat.

(5)	La 3 iunie 2019, agenția a transmis Comisiei proiectul de SPC în toate limbile oficiale ale Uniunii, în conformitate cu articolul 44 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012.

(6)	Comisia este de acord cu avizul agenției și consideră, prin urmare, că este oportun să se acorde o autorizație a Uniunii pentru produsul „CVAS Disinfectant product based on Propan-2-ol”.

(7)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru produse biocide,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Se acordă societății CVAS Development GmbH o autorizație a Uniunii cu numărul de autorizație EU-0020461-0000 pentru punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produsului biocid unic „CVAS Disinfectant product based on Propan-2-ol”, în conformitate cu rezumatul caracteristicilor produsului biocid prevăzut în anexă.

Autorizația Uniunii este valabilă de la 24 decembrie 2019 până la 30 noiembrie 2029.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 29 noiembrie 2019.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 167, 27.6.2012, p. 1.

(2) Avizul ECHA din 28 februarie 2019 privind acordarea autorizației Uniunii pentru produsul „CVAS Disinfectant product based on Propan-2-ol” (ECHA/BPC/222/2019).

ANEXĂ

Rezumatul caracteristicilor produsului pentru un produs biocid

CVAS Disinfectant product based on Propan-2-ol

Tip de produs 2 – Dezinfectante și algicide care nu sunt destinate aplicării directe la oameni sau animale (Dezinfectante)

Tip de produs 4 – Industria alimentară și a furajelor (Dezinfectante)

Numărul curent: EU-0020461-0000

Numărul deciziei de reglementare R4BP: EU-0020461-0000

1. INFORMAȚII ADMINISTRATIVE

1.1. Denumirea sau denumirile comerciale ale produsului

Denumirea comercială

CVAS Disinfectant product based on Propan-2-ol

calgonit DS 622

R 3000 SCHNELLDESINFEKTION

IPADES 70

Alpha Septin

Blu-Sept

Disinfect home

Schnell Des

Disinfect Rapid

Bakt-Ex Pur

Bakt-Ex Rapid

ROTIE-DES quick

Bactazol I

Dezynfektator

EOSSAN-Desinfektionsspray-Fluid

FS-7-Spray

Gartengeräte Hygiene Spray

NeudoClean Hygiene Spray

1.2. Deținătorul autorizației

Numele și adresa deținătorului autorizației	Numele	CVAS Development GmbH
	Adresa	Dr. Albert Reimann Str. 16a, 68526, Ladenburg, Germania
Numărul curent	EU-0020461-0000
Numărul deciziei de reglementare R4BP	EU-0020461-0000
Data autorizației	24 decembrie 2019
Data de expirare a autorizației	30 noiembrie 2029

1.3. Producătorul/producătorii produsului

Denumirea producătorului	Brenntag GmbH
Adresa producătorului	Messeallee 11, 45131 Essen Germania
Adresa locurilor de producție	Am Nordseekai 22, 73207 Plochingen Germania

Denumirea producătorului	Calvatis GmbH
Adresa producătorului	Dr. Albert Reimann Str. 16a, 68526 Ladenburg Germania
Adresa locurilor de producție	Dr. Albert Reimann Str. 16a, 68526 Ladenburg Germania

Denumirea producătorului	Arthur Schopf Hygiene GmbH & Co. KG
Adresa producătorului	Pfaffensteinstr. 1, 83115 Neubeuern Germania
Adresa locurilor de producție	Pfaffensteinstr. 1, 83115 Neubeuern Germania

1.4. Producătorul/producătorii substanței/substanțelor active

Substanța activă	Propan-2-ol
Denumirea producătorului	Shell Nederland Raffinaderij B.V.
Adresa producătorului	Vondelingenweg 601, 3196 KK, Vodelingenenplaat Rotterdam Țările de Jos
Adresa locurilor de producție	Vondelingenweg 601, 3196 KK, Vodelingenenplaat Rotterdam Țările de Jos

Substanța activă	Propan-2-ol
Denumirea producătorului	ExxonMobil
Adresa producătorului	4999 Scenic Highway, LA 70897 Baton Rouge, Louisana Statele Unite
Adresa locurilor de producție	4999 Scenic Highway, LA 70897 Baton Rouge, Louisana Statele Unite

Substanța activă	Propan-2-ol
Denumirea producătorului	INEOS Solvents Germany GmbH
Adresa producătorului	Römerstraße 733, 47443 Moers Germania
Adresa locurilor de producție	Römerstraße 733, 47443 Moers Germania

2. COMPOZIȚIA ȘI FORMULAREA PRODUSULUI

2.1. Informații calitative și cantitative privind compoziția produsului

Denumirea comună	Denumirea IUPAC	Funcția	Numărul CAS	Numărul CE	Conținut (%)
Propan-2-ol		Substanța activă	67-63-0	200-661-7	61,25

2.2. Tipul preparatului

Orice alt lichid (gata de utilizat)

3. FRAZE DE PERICOL ȘI DE PRECAUȚIE

Fraze de pericol

Lichid și vapori foarte inflamabili.

Provoacă o iritare gravă a ochilor.

Poate provoca somnolență sau amețeală.

Expunerea repetată poate provoca uscarea sau crăparea pielii.

Fraze de precauție

Dacă este necesară consultarea medicului, țineți la îndemână recipientul sau eticheta produsului.

A nu se lăsa la îndemâna copiilor.

A se păstra departe de surse de căldură, suprafețe fierbinți, scântei, flăcări și alte surse de aprindere. – Fumatul interzis.

Păstrați recipientul închis etanș.

Evitați să inspirați vaporii.

A se utiliza numai în aer liber sau în spații bine ventilate.

Purtați echipament de protecție a ochilor.

ÎN CAZ DE CONTACT CU OCHII:Clătiți cu atenție cu apă, timp de mai multe minute.Scoateți lentilele de contact, dacă este cazul și dacă acest lucru se poate face cu ușurință. Continuați să clătiți.

Sunați la un CENTRU DE INFORMARE TOXICOLOGICĂ dacă nu vă simțiți bine.

Dacă iritarea ochilor persistă: Consultați medicul.

A se depozita într-un spațiu bine ventilat. A se păstra la rece.

A se depozita sub cheie.

Aruncați conținutul/recipientul în conformitate cu reglementările locale.

Spălați-vă mâinile bine după utilizare.

ÎN CAZ DE CONTACT CU PIELEA (sau părul): Scoateți imediat toată îmbrăcămintea contaminată. Clătiți pielea cu apă.

ÎN CAZ DE INHALARE: Transportați persoana la aer liber și mențineți-o într-o poziție confortabilă pentru respirație.

În caz de incendiu: A se utiliza spumă rezistentă la alcool pentru a stinge.

4. UTILIZARE/UTILIZĂRI AUTORIZATĂ/AUTORIZATE

4.1. Modul de utilizare

Tabelul 1

Utilizare # 1 – Dezinfectarea suprafețelor mici cu produs de tipul 2 de către utilizatori neprofesioniști

Tipul produsului

TP 02 – Dezinfectante și algicide care nu sunt destinate aplicării directe la oameni sau animale

Descrierea exactă a utilizării autorizate, după caz

Organism(e)-țintă (inclusiv stadiul de dezvoltare)

Bacterii

Levuri

Domeniul de utilizare

de interior

Dezinfectarea suprafețelor neporoase din zonele casnice.

Metoda/metodele de aplicare

Pulverizare

Pulverizare (cu recipient cu pulverizator sau pompă cu pulverizator)

Pulverizare și ștergere

Pulverizare (cu recipient cu pulverizator sau pompă cu pulverizator) și ștergere

Aplicare și ștergere

Ratele și frecvența de aplicare

40-50 ml/m2

Categoria/categoriile de utilizatori

Publicul larg (neprofesionist)

Dimensiunile ambalajului și materialul de ambalare

1.	Recipient: Polietilenă de înaltă densitate (HDPE), 250-1 000 ml

2.	Flacon cu pompă cu pulverizator cu vapori fini sau cap de pulverizare: HDPE, 250-1 000 ml

4.1.1. Instrucțiuni specifice de utilizare

Deținătorul autorizației trebuie să specifice rata de aplicare tipică într-un format simplu și ușor de înțeles pe etichetă:

•	Recipient cu pulverizator: realizați 20 de pulverizări per 0,5 m2.

•	Pompă cu pulverizator: aplicați 3 jeturi per 100 cm2.

•	Flacon: aplicați o cupă de dozare per metru2.

4.1.2. Măsuri specifice de reducere a riscului de utilizare

A se vedea secțiunea 5.2.

4.1.3. În funcție de modul de utilizare, particularități ale efectelor posibile directe sau indirecte, instrucțiuni de prim ajutor și măsuri de urgență pentru protecția mediului

A se vedea secțiunea 5.3.

4.1.4. În funcție de modul de utilizare, instrucțiunile pentru eliminarea în siguranță a produsului și a ambalajului acestuia

A se vedea secțiunea 5.4.

4.1.5. În funcție de modul de utilizare, condițiile de depozitare și termenul de valabilitate a produsului în condiții normale de depozitare

A se vedea secțiunea 5.5.

4.2. Modul de utilizare

Tabelul 2

Utilizare # 2 – Dezinfectarea suprafețelor mici cu produs de tipul 2 de către utilizatori profesioniști

Tipul produsului

TP 02 - Dezinfectante și algicide care nu sunt destinate aplicării directe la oameni sau animale

Descrierea exactă a utilizării autorizate, după caz

Organism(e)-țintă (inclusiv stadiul de dezvoltare)

Bacterii

Levuri

Domeniul de utilizare

de interior

Dezinfectarea suprafețelor neporoase din domeniul industrial, din mici întreprinderi, instituții și zone casnice.

Metoda/metodele de aplicare

Pulverizare

Pulverizare (cu recipient cu pulverizator sau pompă cu pulverizator)

Pulverizare și ștergere

Pulverizare (cu recipient cu pulverizator sau pompă cu pulverizator) și ștergere

Aplicare și ștergere

Ratele și frecvența de aplicare

40-50 ml/m2

Categoria/categoriile de utilizatori

profesional

Dimensiunile ambalajului și materialul de ambalare

1.	Recipient: HDPE, 250-1 000 ml

2.	Flacon cu pompă cu pulverizator cu vapori fini sau cap de pulverizare: HDPE, 250-1 000 ml

3.	Recipiente intermediare în vrac (IBC): HDPE, 720 l

4.	Butoi: oțel, zincat și vopsit, 200-220 l

5.	Bidon: HDPE, 5-50 l

4.2.1. Instrucțiuni specifice de utilizare

A se vedea secțiunea 5.1.

4.2.2. Măsuri specifice de reducere a riscului de utilizare

Următoarea măsură de reducere a riscurilor personale poate fi luată în considerare pentru dezinfectarea echipamentelor de procesare a produselor alimentare și procedura de reumplere dacă nu poate fi înlocuită prin măsuri tehnice și/sau organizatorice: Se recomandă purtarea de ochelari de protecție atunci când se manipulează produsul.

2.	Produsul trebuie să fie aplicat doar pentru dezinfectarea unor suprafețe mici.

4.2.3. În funcție de modul de utilizare, particularități ale efectelor posibile directe sau indirecte, instrucțiuni de prim ajutor și măsuri de urgență pentru protecția mediului

A se vedea secțiunea 5.3.

4.2.4. În funcție de modul de utilizare, instrucțiunile pentru eliminarea în siguranță a produsului și a ambalajului acestuia

A se vedea secțiunea 5.4.

4.2.5. În funcție de modul de utilizare, condițiile de depozitare și termenul de valabilitate a produsului în condiții normale de depozitare

A se vedea secțiunea 5.5.

4.3. Modul de utilizare

Tabelul 3

Utilizare # 3 – Dezinfectarea suprafețelor mici cu produs de tipul 4 de către utilizatori neprofesioniști

Tipul produsului

TP 04 – Produse alimentare și hrană pentru animale

Descrierea exactă a utilizării autorizate, după caz

Organism(e)-țintă (inclusiv stadiul de dezvoltare)

Bacterii

Levuri

Domeniul de utilizare

de interior

Dezinfectarea suprafețelor neporoase din bucătării.

Dezinfectarea echipamentelor de grădinărit exclusiv în scopul asigurării igienei pentru subiecții umani.

Metoda/metodele de aplicare

Pulverizare

Pulverizare (cu recipient cu pulverizator sau pompă cu pulverizator)

Pulverizare și ștergere

Pulverizare (cu recipient cu pulverizator sau pompă cu pulverizator) și ștergere

Aplicare și ștergere

Ratele și frecvența de aplicare

40-50 ml/m2

Categoria/categoriile de utilizatori

Publicul larg (neprofesionist)

Dimensiunile ambalajului și materialul de ambalare

1.	Recipient: HDPE, 250-1 000 ml

2.	Flacon cu pompă cu pulverizator cu vapori fini sau cap de pulverizare: HDPE, 250-1 000 ml

4.3.1. Instrucțiuni specifice de utilizare

1.	Pentru utilizare la temperatura camerei (20 ± 2 °C).

Deținătorul autorizației trebuie să specifice rata de aplicare tipică într-un format simplu și ușor de înțeles pe etichetă:

•	Recipient cu pulverizator: realizați 20 de pulverizări per 0,5 m2.

•	Pompă cu pulverizator: aplicați 3 jeturi per 100 cm2.

•	Flacon: aplicați o cupă de dozare per metru2.

3.	Dezinfectarea echipamentelor de grădinărit exclusiv în scopul asigurării igienei pentru subiecții umani.

4.	Dezinfectați echipamentele de grădinărit numai în spații închise.

4.3.2. Măsuri specifice de reducere a riscului de utilizare

A se vedea secțiunea 5.2.

4.3.3. În funcție de modul de utilizare, particularități ale efectelor posibile directe sau indirecte, instrucțiuni de prim ajutor și măsuri de urgență pentru protecția mediului

A se vedea secțiunea 5.3.

4.3.4. În funcție de modul de utilizare, instrucțiunile pentru eliminarea în siguranță a produsului și a ambalajului acestuia

A se vedea secțiunea 5.4.

4.3.5. În funcție de modul de utilizare, condițiile de depozitare și termenul de valabilitate a produsului în condiții normale de depozitare

A se vedea secțiunea 5.5.

4.4. Modul de utilizare

Tabelul 4

Utilizare # 4 – Dezinfectarea suprafețelor mici cu produs de tipul 4 de către utilizatori profesioniști

Tipul produsului

TP 04 – Produse alimentare și hrană pentru animale

Descrierea exactă a utilizării autorizate, după caz

Organism(e)-țintă (inclusiv stadiul de dezvoltare)

Bacterii

Levuri

Domeniul de utilizare

de interior

Dezinfectarea suprafețelor neporoase din cantine sau bucătării, din industria de procesare a produselor alimentare (inclusiv fabrici de bere).

Dezinfectarea echipamentelor de grădinărit exclusiv în scopul asigurării igienei pentru subiecții umani.

Metoda/metodele de aplicare

Pulverizare

Pulverizare (cu recipient cu pulverizator sau pompă cu pulverizator)

Pulverizare și ștergere

Pulverizare (cu recipient cu pulverizator sau pompă cu pulverizator) și ștergere

Aplicare și ștergere

Ratele și frecvența de aplicare

40-50 ml/m2

Categoria/categoriile de utilizatori

profesional

Dimensiunile ambalajului și materialul de ambalare

1.	Recipient: HDPE, 250-1 000 ml

2.	Flacon cu pompă cu pulverizator cu vapori fini sau cap de pulverizare: HDPE, 250-1 000 ml

3.	IBC: HDPE, 720 l

4.	Butoi: oțel, zincat și vopsit, 200-220 l

5.	Bidon: HDPE, 5-50 l

4.4.1. Instrucțiuni specifice de utilizare

1.	Pentru utilizare la temperatura camerei (20 ± 2 °C).

2.	Dezinfectarea echipamentelor de grădinărit exclusiv în scopul asigurării igienei pentru subiecții umani.

3.	Dezinfectați echipamentele de grădinărit numai în spații închise.

4.4.2. Măsuri specifice de reducere a riscului de utilizare

1.	Asigurați ventilație corespunzătoare (ventilație industrială sau menținerea ferestrelor și ușilor deschise).

2.	Produsul trebuie să fie aplicat doar pentru dezinfectarea unor suprafețe mici.

Următoarea măsură de reducere a riscurilor personale poate fi luată în considerare pentru dezinfectarea echipamentelor de procesare a produselor alimentare și procedura de reumplere, dacă nu poate fi înlocuită prin măsuri tehnice și/sau organizatorice: Se recomandă purtarea de ochelari de protecție atunci când se manipulează produsul.

4.4.3. În funcție de modul de utilizare, particularități ale efectelor posibile directe sau indirecte, instrucțiuni de prim ajutor și măsuri de urgență pentru protecția mediului

A se vedea secțiunea 5.3.

4.4.4. În funcție de modul de utilizare, instrucțiunile pentru eliminarea în siguranță a produsului și a ambalajului acestuia

A se vedea secțiunea 5.4.

4.4.5. În funcție de modul de utilizare, condițiile de depozitare și termenul de valabilitate a produsului în condiții normale de depozitare

A se vedea secțiunea 5.5.

5. DIRECȚII GENERALE DE UTILIZARE (1)

5.1. Instrucțiuni de utilizare

1.	Curățați suprafețele înainte de utilizare.

2.	Aplicați produsul pe suprafață nediluat, prin pulverizare. Acoperiți suprafețele complet cu produsul. Lăsați să acționeze timp de cel puțin 15 minute.

3.	Aplicați produsul pe suprafață nediluat, prin pulverizarea/turnarea produsului și ștergând suprafețele ulterior. Acoperiți suprafețele complet cu produsul. Lăsați să acționeze timp de cel puțin 5 minute.

4.	Nu depășiți 50 ml/m2.

5.	Lavetele uzate trebuie eliminate într-un recipient închis.

6.	Doar pentru utilizatorii neprofesioniști: nu efectuați mai mult de 4 aplicări pe zi.

5.2. Măsuri de reducere a riscurilor

1.	A nu se lăsa la îndemâna copiilor și a se păstra în afara accesului animalelor de companie.

2.	Evitați contactul cu ochii.

3.	Nu aplicați în apropierea copiilor de vârstă mică.

4.	Țineți copiii și animalele de companie la distanță de încăperile în care se realizează dezinfecția. Asigurați ventilație corespunzătoare înainte de accesul copiilor în spațiile tratate.

5.	Pentru reumplere, trebuie utilizată o pâlnie.

5.3. Particularități ale efectelor posibile directe sau indirecte, instrucțiuni de prim ajutor și măsuri de urgență pentru protecția mediului

Măsuri de prim ajutor:

1.	ÎN CAZ DE INHALARE: Transportați victima la aer curat și mențineți-o în stare de repaus într-o poziție confortabilă pentru respirație.

2.	ÎN CAZ DE CONTACT CU OCHII: Clătiți cu atenție ochii cu apă timp de câteva minute. Scoateți lentilele de contact, dacă este cazul și dacă acest lucru se poate face cu ușurință. Continuați clătirea.

3.	Sunați la un CENTRU DE INFORMARE TOXICOLOGICĂ sau un medic, dacă nu vă simțiți bine.

4.	Dacă iritația ochilor persistă, adresați-vă unui medic/solicitați asistență medicală.

5.4. Instrucțiuni pentru eliminarea în siguranță a produsului și a ambalajului acestuia

La finalul tratamentului, eliminați produsul neutilizat și ambalajul în conformitate cu cerințele locale.

5.5. Condiții de depozitare și termenul de valabilitate a produsului în condiții normale de depozitare

A se păstra la rece (la temperaturi sub 30 °C) și a se feri de îngheț.

Termen de valabilitate: 24 de luni.

6. ALTE INFORMAȚII

Țineți cont de valoarea de referință europeană de 129,28 mg/m3 pentru substanța activă propan-2-ol (nr. CAS: 67-63-0) care a fost utilizată pentru evaluarea riscurilor asociate produsului.

(1) Instrucțiunile de utilizare, măsurile de reducere a riscurilor și alte instrucțiuni de utilizare prevăzute la prezentul punct sunt valabile pentru orice utilizare autorizată.

4.12.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 313/60

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/2031 A COMISIEI

din 12 noiembrie 2019

de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru industria alimentară, a băuturilor și a laptelui în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului

[notificată cu numărul C(2019) 7989]

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (1), în special articolul 13 alineatul (5),

întrucât:

(1)

Concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) reprezintă referința pentru stabilirea condițiilor de autorizare a instalațiilor care fac obiectul capitolului II din Directiva 2010/75/UE, iar autoritățile competente ar trebui să stabilească valori-limită de emisie care să asigure faptul că, în condiții normale de funcționare, emisiile nu depășesc nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile, prevăzute în concluziile privind BAT.

(2)

Forumul compus din reprezentanții statelor membre, ai industriilor implicate și ai organizațiilor neguvernamentale care promovează protecția mediului, instituit prin Decizia Comisiei din 16 mai 2011 (2), a transmis Comisiei, la 27 noiembrie 2018, avizul său referitor la conținutul propus al documentului de referință privind BAT pentru industria alimentară, a băuturilor și a laptelui. Avizul forumului a fost pus la dispoziția publicului (3).

(3)	Concluziile privind BAT, stabilite în anexa la prezenta decizie, constituie elementul esențial al documentului respectiv de referință privind BAT.

(4)	Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 75 alineatul (1) din Directiva 2010/75/UE,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Se adoptă concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru industria alimentară, a băuturilor și a laptelui, stabilite în anexă.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 12 noiembrie 2019.

Pentru Comisie

Karmenu VELLA

Membru al Comisiei

(1) JO L 334, 17.12.2010, p. 17.

(2) Decizia Comisiei din 16 mai 2011 privind instituirea unui forum pentru schimbul de informații conform articolului 13 din Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (JO C 146, 17.5.2011, p. 3).

(3) https://circabc.europa.eu/ui/group/06f33a94-9829-4eee-b187-21bb783a0fbf/library/d00a6ea2-6a30-46fc-8064-16200f9fe7f6?p=1&n=10&sort=modified_DESC

ANEXĂ

CONCLUZII PRIVIND CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE (BAT) PENTRU INDUSTRIA ALIMENTARĂ, A BĂUTURILOR ȘI A LAPTELUI

DOMENIU DE APLICARE

Prezentele concluzii privind BAT se referă la următoarele activități menționate în anexa I la Directiva 2010/75/UE:

—

6.4. (b)

Tratarea și prelucrarea, cu excepția ambalării exclusive, a următoarelor materii prime, care au fost, în prealabil prelucrate sau nu, în vederea fabricării de produse alimentare sau a hranei pentru animale din:

(i)	numai materii prime de origine animală (altele decât laptele, în mod exclusiv), cu o capacitate de producție de peste 75 de tone de produse finite pe zi;

(ii)	numai materii prime de origine vegetală, cu o capacitate de producție de peste 300 de tone de produse finite pe zi sau de 600 de tone pe zi în cazul în care instalația funcționează pentru o perioadă de timp de cel mult 90 de zile consecutive pe an;

(iii)

materii prime de origine vegetală și animală, în produse combinate sau separate, cu o capacitate de producție de produse finite, exprimată în tone pe zi, de peste:

—	75, dacă A este mai mare sau egal cu 10; sau

—	[300 – (22,5 × A)] în toate celelalte cazuri,

unde „A” reprezintă proporția de materie de origine animală (exprimată în procente din greutate) din cantitatea care intră la calculul capacității de producție de produse finite.

Ambalajul nu este inclus în greutatea finală a produsului.

Această subsecțiune nu este aplicabilă în cazul în care doar laptele reprezintă materia primă.

—

6.4 (c)

Tratarea și prelucrarea exclusiv a laptelui, dacă cantitatea de lapte primită este mai mare de 200 de tone pe zi (valoare medie anuală).

—

6.11	Tratarea independentă a apelor uzate care nu sunt vizate de Directiva 91/271/CEE Consiliului (1), cu condiția ca principala încărcare cu poluanți să provină de la activitățile specificate la punctul 6.4 litera (b) sau (c) din anexa I la Directiva 2010/75/UE.

Prezentele concluzii privind BAT se aplică, de asemenea:

—	epurării combinate a apelor uzate cu origini diferite, dacă principala încărcare cu poluanți să provină de la activitățile menționate la punctul 6.4 litera (b) sau (c) din anexa I la Directiva 2010/75/UE și dacă epurarea apelor uzate respective nu este acoperită de Directiva Consiliului 91/271/CEE;

—	producerii etanolului într-o instalație a cărei activitate este descrisă la punctul 6.4 litera (b) punctul (ii) din anexa I la Directiva 2010/75/UE sau dintr-o activitate asociată direct unei astfel de instalații.

Prezentele concluzii privind BAT nu se referă la următoarele:

—

instalații de ardere situate pe amplasament, care produc gaze fierbinți ce nu sunt utilizate pentru încălzire directă, uscarea obiectelor ori a materialelor sau orice alt tratament aplicat acestora. Aceste activități pot fi acoperite de Concluziile privind BAT pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari (LCP) sau de Directiva (UE) 2015/2193 a Parlamentului European și a Consiliului (2);

—

fabricarea de produse primare din subproduse de origine animală, cum ar fi topirea grăsimii, producția de făină de pește și de ulei de pește, prelucrarea sângelui și fabricarea gelatinei. Aceste activități pot fi acoperite de Concluziile privind BAT pentru abatoare și industria subproduselor de origine animală (SA);

—	tranșarea standard a animalelor mari și tranșarea cărnii de pasăre. Aceste activități pot fi acoperite de Concluziile privind BAT pentru abatoare și industria subproduselor de origine animală (SA);

Alte concluzii privind BAT și documente de referință care ar putea fi relevante pentru activitățile acoperite de prezentele concluzii privind BAT sunt următoarele:

—	Instalații mari de ardere (LCP);

—	Abatoare și industria subproduselor de origine animală (SA);

—	Sisteme comune de tratare/gestionare a apelor uzate și a gazelor reziduale în sectorul chimic (CWW);

—	Producția de compuși chimici organici în cantități mari (LVOC);

—	Tratarea deșeurilor (WT);

—	Producerea cimentului, varului și oxidului de magneziu (CLM);

—	Monitorizarea emisiilor în aer și în apă provenite de la instalațiile acoperite de Directiva privind emisiile industriale (ROM);

—	Efectele economice și intersectoriale (ECM);

—	Emisiile generate de depozitare (EFS);

—	Eficiența energetică (ENE);

—	Sistemele industriale de răcire (ICS).

Prezentele concluzii privind BAT se aplică fără a aduce atingere altor acte legislative relevante, de exemplu, celor privind igiena sau siguranța produselor alimentare/hranei pentru animale.

DEFINIȚII

În sensul prezentelor concluzii privind BAT, se aplică următoarele definiții:

Termen utilizat

Definiție

Consum biochimic de oxigen (CBOn)

Cantitatea de oxigen necesară pentru oxidarea biochimică a materiei organice până la dioxid de carbon, în n zile (în general, n este 5 sau 7). CBO este un indicator al concentrației masice a compușilor organici biodegradabili.

Emisii dirijate

Emisiile de poluanți în mediu prin orice tip de conductă, țeavă, coș etc.

Consum chimic de oxigen (CCO)

Cantitatea de oxigen necesară pentru oxidarea chimică totală a materiei organice până la dioxid de carbon utilizând dicromatul. CCO este un indicator al concentrației masice a compușilor organici.

Pulberi

Total particule în suspensie (din aer).

Instalație existentă

O instalație care nu este o instalație nouă.

Hexan

Alcan cu șase atomi de carbon, având formula chimică C6H14.

Hectolitru (egal cu 100 de litri).

Instalație nouă

O instalație autorizată pentru prima dată pe amplasament după publicarea prezentelor concluzii privind BAT sau înlocuirea integrală a unei instalații după publicarea prezentelor concluzii privind BAT.

NOX

Suma dintre monoxidul de azot (NO) și dioxidul de azot (NO2), exprimată ca NO2.

Reziduu

Substanță sau obiect generat(ă) prin activitățile care intră sub incidența prezentului document, ca deșeu sau produs secundar.

SOX

Suma dintre dioxidul de sulf (SO2), trioxidul de sulf (SO3) și aerosolii acidului sulfuric, exprimată ca SO2.

Receptor sensibil

Zone care necesită protecție specială, cum ar fi:

—	zonele rezidențiale;

—	zonele în care se desfășoară activități umane (de exemplu, vecinătatea locurilor de muncă, școli, centre de zi, zone de agrement, spitale sau centre de îngrijire și asistență).

Azot total (NT)

Azotul total, exprimat ca N, cuprinde azotul din amoniacul liber și din amoniu (NH4-N), din azotiți (NO2-N), din azotați (NO3-N) și din compușii organici cu azot.

Carbon organic total (COT)

Carbonul organic total, exprimat ca C (în apă), cuprinde toți compușii organici.

Fosfor total (PT)

Fosforul total, exprimat ca P, cuprinde toți compușii anorganici și organici ai fosforului, dizolvați sau legați de particule.

Materii totale solide în suspensie (TSS)

Concentrația masică a tuturor materiilor solide în suspensie (din apă), măsurată prin filtrare cu filtre din fibră de sticlă și prin gravimetrie.

Carbon organic volatil total (COVT)

Carbon organic volatil total, exprimat ca C (în aer).

CONSIDERAȚII GENERALE

Cele mai bune tehnici disponibile

Tehnicile indicate și descrise în prezentele concluzii privind BAT nu sunt nici prescriptive, nici exhaustive. Se pot utiliza și alte tehnici care asigură cel puțin un nivel echivalent de protecție a mediului.

Cu excepția cazului în care se precizează altfel, concluziile privind BAT sunt general aplicabile.

Nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) pentru emisiile în aer

Cu excepția cazului în care se precizează altfel,, nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) pentru emisiile în aer, indicate în prezentele concluzii privind BAT, se referă la concentrații exprimate ca masa substanțelor emise raportată la volumul de gaze reziduale, în următoarele condiții standard: gaz uscat la temperatura de 273,15 K și la presiunea de 101,3 kPa, fără corecție pentru conținutul de oxigen, exprimat în mg/Nm3.

Ecuația pentru calcularea concentrației emisiilor la nivelul de referință al oxigenului este:

unde:

ER:	:	concentrația emisiilor la nivelul de referință al oxigenului OR;
OR:	:	nivelul de referință al oxigenului (% în volum);
EM:	:	concentrația măsurată a emisiilor;
OM:	:	nivelul măsurat al oxigenului (% în volum).

Pentru perioadele de calculare a valorilor medii BAT-AEL pentru emisiile în aer, se aplică următoarea definiție.

Perioada de calculare a valorilor medii	Definiție
Medie pe perioada de prelevare	Valoarea medie a trei măsurări consecutive de cel puțin 30 de minute fiecare (3).

Atunci când gazele reziduale din două sau mai multe surse (de exemplu, uscătoare sau cuptoare) sunt evacuate printr-un coș comun, BAT-AEL se aplică evacuării combinate prin acest coș.

Pierderi specifice de hexan

Nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL), aplicabile pierderilor specifice de hexan, se referă la medii anuale și se calculează cu următoarea ecuație:

unde:

pierderile de hexan înseamnă cantitatea totală de hexan consumată în instalație pentru fiecare tip de semințe sau de boabe, exprimată în kg/an;

materiile prime înseamnă cantitatea totală din fiecare tip de semințe sau de boabe curățate și prelucrate, exprimată în tone/an.

Nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) pentru emisiile în apă

Cu excepția cazului în care se precizează altfel, nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) pentru emisiile în apă, indicate în prezentele concluzii privind BAT, se referă la concentrații (masa substanțelor emise per volum de apă) exprimate în mg/l.

BAT-AEL exprimate drept concentrații se referă la valorile medii zilnice, respectiv la probe compozite proporționale cu debitul pe 24 de ore. Se pot utiliza și probe compozite proporționale cu timpul, dacă se demonstrează că debitul este suficient de stabil. În mod alternativ, se pot preleva și probe instantanee, cu condiția ca efluentul să fie amestecat în mod adecvat și omogen.

În cazul carbonului organic total (COT), al consumului chimic de oxigen (CCO), al azotului total (NT) și al fosforului total (PT), calcularea eficienței medii a reducerii, menționată în prezentele concluzii privind BAT (a se vedea tabelul 1), se bazează pe încărcătura afluentă și efluentă din stația de epurare a apei.

Alte niveluri ale performanței de mediu

Evacuarea specifică a apelor uzate

Nivelurile indicative ale performanței de mediu legate de evacuarea specifică a apelor uzate se referă la medii anuale și se calculează cu următoarea ecuație:

unde:

evacuarea apelor uzate înseamnă cantitatea totală de ape uzate evacuată (prin deversare directă, indirectă și/sau împrăștiere pe sol) prin procese specifice în cursul perioadei de producție, exprimată în m3/an, cu excepția apei de răcire și a scurgerilor de apă de pe suprafețe provenite din precipitații, care este evacuată separat.

Rata de activitate este cantitatea totală de produse sau de materii prime prelucrate, care în funcție de sectorul specific, este exprimată în tone/an sau hl/an. Ambalajul nu este inclus în greutatea produsului. Materii prime înseamnă orice material care intră în instalație și este tratat sau prelucrat pentru producția de produse alimentare sau de hrană pentru animale.

Consumul specific de energie

Nivelurile indicative ale performanței de mediu legate de consumul specific de energie se referă la medii anuale și se calculează cu următoarea ecuație:

unde:

consumul final de energie este cantitatea totală de energie consumată în procesele specifice din cursul perioadei de producție (sub formă de căldură și energie electrică), exprimată în MWh/an.

1. CONCLUZII GENERALE PRIVIND BAT

1.1. Sisteme de management de mediu

BAT 1. Pentru îmbunătățirea performanței generale de mediu, BAT constă în elaborarea și punerea în aplicare a unui sistem de management de mediu (EMS) care are toate caracteristicile următoare:

(i)	angajament, asumarea rolului de lider și responsabilitate din partea conducerii, inclusiv a conducerii superioare, în ceea ce privește punerea în aplicare a unui EMS eficient;

(ii)

o analiză care include determinarea contextului organizației, identificarea nevoilor și a așteptărilor părților interesate, identificarea caracteristicilor instalației care sunt asociate cu posibilele riscuri pentru mediu (sau pentru sănătatea umană), precum și a cerințelor juridice aplicabile în ceea ce privește mediul;

(iii)

elaborarea unei politici de mediu care să includă îmbunătățirea continuă a performanței de mediu a instalației;

(iv)	stabilirea obiectivelor și a indicatorilor de performanță în ceea ce privește aspectele de mediu semnificative, inclusiv asigurarea respectării cerințelor legale aplicabile;

(v)	planificarea și punerea în aplicare a procedurilor și acțiunilor necesare (inclusiv acțiuni corective și preventive, acolo unde este necesar) pentru a atinge obiectivele de mediu și a evita riscurile de mediu;

(vi)	determinarea structurilor, rolurilor și responsabilităților legate de aspectele și obiectivele de mediu și asigurarea resurselor financiare și umane necesare;

(vii)

asigurarea faptului că personalul a cărui activitate poate afecta performanța de mediu a instalației este competent și conștient de rolul său (de exemplu, prin furnizarea de informații și formare profesională);

(viii)

comunicarea internă și externă;

(ix)	încurajarea implicării angajaților în bune practici de management de mediu;

(x)	stabilirea și păstrarea unui manual de management și a unor proceduri scrise pentru controlul activităților cu impact semnificativ asupra mediului, precum și a unor înregistrări relevante;

(xi)	planificare operațională și control al proceselor, eficace;

(xii)

punerea în aplicare a unor programe de întreținere corespunzătoare;

(xiii)

protocoalele de pregătire și răspuns la situații de urgență, inclusiv de prevenire și/sau de atenuare a impactului negativ (asupra mediului) al situațiilor de urgență;

(xiv)

la (re)proiectarea unei instalații (noi) sau a unei părți a acesteia, luarea în considerare a efectelor sale asupra mediului de-a lungul duratei sale de viață, care include construirea, întreținerea, exploatarea și dezafectarea;

(xv)	punerea în aplicare a unui program de monitorizare și măsurare, dacă este necesar; se pot găsi informații în Raportul de referință privind monitorizarea emisiilor în aer și în apă provenite de la instalațiile IED;

(xvi)

efectuarea de evaluări sectoriale comparative în mod regulat;

(xvii)

audit intern periodic independent (în măsura posibilului) și audit extern periodic independent pentru a evalua performanțele de mediu și pentru a determina dacă EMS este sau nu conform cu măsurile planificate și a fost pus în aplicare și menținut în mod corespunzător;

(xviii)

evaluarea cauzelor neconformităților, punerea în aplicare a acțiunilor corective ca răspuns la neconformități, revizuirea eficacității acțiunilor corective și stabilirea existenței sau a posibilității de apariție a unor neconformități similare;

(xix)

revizuirea periodică, de către conducerea superioară, a EMS și a conformității, a adecvării și a eficacității continue a acestuia;

(xx)	urmărirea și luarea în considerare a dezvoltării unor tehnici mai curate.

În mod specific, pentru sectorul alimentar, al băuturilor și al produselor lactate, BAT constă în integrarea, de asemenea, a următoarelor caracteristici în EMS:

(i)	un plan de gestionare a zgomotului (a se vedea BAT 13);

(ii)	un plan de gestionare a mirosurilor (a se vedea BAT 15);

(iii)

inventarierea consumului de apă, energie și materii prime, precum și a fluxurilor de ape uzate și de gaze reziduale (a se vedea BAT 2);

(iv)	un plan privind eficiența energetică (a se vedea BAT 6a).

Notă

Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (4) instituie sistemul de management de mediu și audit al Uniunii (EMAS), care reprezintă un exemplu de EMS conform cu prezentele BAT.

Aplicabilitate

Gradul de detaliere și de formalizare al EMS va fi, în general, legat de natura, amploarea și complexitatea instalației și de dimensiunea impactului asupra mediului pe care îl poate avea aceasta.

BAT 2. Pentru a crește eficiența utilizării resurselor și a reduce emisiile, BAT constă în elaborarea, menținerea și revizuirea cu regularitate (inclusiv atunci când are loc o schimbare semnificativă) a unui inventar al consumului de apă, de energie și de materii prime, precum și al fluxurilor de ape uzate și de gaze reziduale, ca parte a sistemului de management de mediu (a se vedea BAT 1), care include toate caracteristicile următoare:

Informații despre procesele de producție a alimentelor, băuturilor și produselor lactate, inclusiv:

(a)	diagrame de flux simplificate ale proceselor, care să indice originea emisiilor;

(b)	descrieri ale tehnicilor integrate în proces și ale tehnicilor de tratare a apelor uzate/gazelor reziduale pentru prevenirea sau reducerea emisiilor, inclusiv a performanțelor acestora.

II.	Informații privind consumul și utilizarea apei (de exemplu, diagrame de flux și bilanțul masic al consumului de apă) și identificarea acțiunilor de reducere a consumului de apă și a volumului apelor uzate (a se vedea BAT 7).

III.

Informații referitoare la cantitatea și caracteristicile fluxurilor de ape uzate, cum ar fi:

(a)	valorile medii și variabilitatea debitului, a pH-ului și a temperaturii;

(b)	concentrația medie și valorile cantităților de poluanți pentru poluanții/parametrii relevanți și variabilitatea acestora (de exemplu: COT sau CCO, compuși cu azot, fosfor, clor, conductivitate).

IV.

Informații referitoare la caracteristicile fluxurilor de gaze reziduale, cum ar fi:

(a)	valorile medii și variabilitatea debitului și a temperaturii;

(b)	concentrația medie și valorile cantităților de poluanți pentru poluanții/parametrii relevanți și variabilitatea acestora (de exemplu: pulberi, COVT, CO, NOX, SOX);

(c)	prezența altor substanțe care ar putea să afecteze sistemul de tratare a gazelor reziduale sau siguranța instalației (de exemplu, oxigen, vapori de apă, pulberi).

V.	Informații privind consumul și utilizarea energiei, cantitatea de materii prime utilizate, precum și cantitatea și caracteristicile reziduurilor generate și identificarea acțiunilor de îmbunătățire continuă a eficienței utilizării resurselor (a se vedea, de exemplu, BAT 6 și BAT 10).

VI.

Identificarea și punerea în aplicare a unei strategii de monitorizare adecvate, în scopul creșterii eficienței utilizării resurselor, luând în considerare consumul de energie, apă și materii prime. Monitorizarea poate include măsurători directe, calcule sau înregistrări cu o frecvență adecvată. Monitorizarea este defalcată la cel mai adecvat nivel (de exemplu, la nivel de proces sau de fabrică/instalație).

Aplicabilitate

Gradul de detaliere al inventarului va fi, în general, legat de natura, amploarea și complexitatea instalației și de dimensiunea impactului asupra mediului pe care îl poate avea aceasta.

1.2. Monitorizare

BAT 3. Pentru emisiile în apă relevante identificate în inventarul fluxurilor de ape uzate (a se vedea BAT 2), BAT constă în monitorizarea parametrilor cheie de proces (de exemplu, monitorizarea continuă a debitului de ape uzate, a pH-ului și a temperaturii) în punctele-cheie (de exemplu, la intrarea și/sau ieșirea în/din instalația de pretratare, la intrarea în instalația de tratare finală, în punctul în care emisiile părăsesc instalația).

BAT 4. BAT constă în monitorizarea emisiilor în apă, cel puțin cu frecvența indicată mai jos și în conformitate cu standardele EN. Dacă nu sunt disponibile standarde EN, BAT constă în utilizarea standardelor ISO, a standardelor naționale sau a altor standarde internaționale care asigură furnizarea de date de o calitate științifică echivalentă.

Substanță/parametru	Standard(e)	Frecvența minimă de monitorizare (5)	Monitorizare asociată cu
Consum chimic de oxigen (CCO) (6) (7)	Nu sunt disponibile standarde EN	O dată pe zi (8)	BAT 12
Azot total (NT) (6)	Diverse standarde EN disponibile (de exemplu EN 12260, EN ISO 11905-1)
Carbon organic total (COT) (6) (7)	EN 1484
Fosfor total (PT) (6)	Diverse standarde EN disponibile (de exemplu, EN ISO 6878, EN ISO 15681-1 și -2, EN ISO 11885)
Materii totale solide în suspensie (TSS) (6)	EN 872
Consum biochimic de oxigen (CBOn) (6)	EN 1899-1	O dată pe lună
Clorură (Cl-)	Diverse standarde EN disponibile (de exemplu, EN ISO 10304-1, EN ISO 15682)	O dată pe lună	—

BAT 5. BAT constă în monitorizarea emisiilor dirijate în aer, cel puțin cu frecvența indicată mai jos și în conformitate cu standardele EN.

Substanță/parametru	Sectorul de activitate	Proces specific	Standard(e)	Frecvența minimă de monitorizare (9)	Monitorizare asociată cu
Pulberi	Hrană pentru animale	Uscarea furajelor verzi	EN 13284-1	O dată la trei luni (10)	BAT 17
		Măcinarea și răcirea granulelor în cadrul fabricării furajelor combinate		O dată pe an	BAT 17
		Extrudarea hranei uscate pentru animale de companie		O dată pe an	BAT 17
	Fabricarea berii	Manipularea și prelucrarea malțului și adjuvanților		O dată pe an	BAT 20
	Fabrici de produse lactate	Procese de uscare		O dată pe an	BAT 23
	Măcinarea cerealelor	Curățarea și măcinarea cerealelor		O dată pe an	BAT 28
	Prelucrarea semințelor oleaginoase și rafinarea uleiului vegetal	Manipularea și pregătirea semințelor, uscarea și răcirea făinii		O dată pe an	BAT 31
	Producerea amidonului	Uscarea amidonului, a proteinei și a fibrelor		O dată pe an	BAT 34
	Fabricarea zahărului	Uscarea pulpei de sfeclă de zahăr		O dată pe lună (10)	BAT 36
PM2,5 și PM10	Fabricarea zahărului	Uscarea pulpei de sfeclă de zahăr	EN ISO 23210	O dată pe an	BAT 36
COVT	Prelucrarea peștelui, a crustaceelor și moluștelor	Afumători	EN 12619	O dată pe an	BAT 26
	Prelucrarea cărnii	Afumători			BAT 29
	Prelucrarea semințelor oleaginoase și rafinarea uleiului vegetal (11)	—			—
	Fabricarea zahărului	Uscarea pulpei de sfeclă de zahăr la temperaturi ridicate		O dată pe an	—
NOX	Prelucrarea cărnii (12)	Afumători	EN 14792	O dată pe an	—
NOX	Fabricarea zahărului	Uscarea pulpei de sfeclă de zahăr la temperaturi ridicate	EN 14792
CO	Prelucrarea cărnii (12)	Afumători	EN 15058
CO	Fabricarea zahărului	Uscarea pulpei de sfeclă de zahăr la temperaturi ridicate	EN 15058
SOX	Fabricarea zahărului	Uscarea pulpei de sfeclă de zahăr atunci când nu se utilizează gazul natural	EN 14791	De două ori pe an (10)	BAT 37

1.3. Eficiența energetică

BAT 6. Pentru creșterea eficienței energetice, BAT constă în utilizarea BAT 6a și a unei combinații adecvate a tehnicilor comune indicate la litera (b) de mai jos.

Tehnică

Descriere

(a)

Plan privind eficiența energetică

Un plan privind eficiența energetică ca parte a sistemului de management de mediu (a se vedea BAT 1) care presupune definirea și calcularea consumului specific de energie al activității (sau activităților), stabilirea anuală a indicatorilor cheie de performanță (de exemplu pentru consumul specific de energie) și planificarea periodică a obiectivelor de îmbunătățire și a acțiunilor conexe. Planul este adaptat la specificul instalației.

(b)

Utilizarea tehnicilor comune

Tehnicile comune includ tehnici precum:

—	reglarea și controlul arzătorului;

—	cogenerare;

—	motoare eficiente din punct de vedere energetic;

—	recuperarea căldurii cu schimbătoare de căldură și/sau pompe de căldură (inclusiv recompresie mecanică a vaporilor;

—

iluminat;

—	reducerea la minimum a purjelor din cazan;

—	optimizarea sistemelor de distribuție a aburului;

—	preîncălzirea apei de alimentare (inclusiv utilizarea economizoarelor);

—	sisteme de control al proceselor;

—	reducerea scurgerilor din sistemul de aer comprimat;

—	reducerea pierderilor de căldură prin izolare;

—	variatoare de viteză;

—	evaporare cu efect multiplu;

—	utilizarea energiei solare.

Alte tehnici specifice sectorului care vizează creșterea eficienței energetice sunt prezentate în secțiunile 2-13 din prezentele concluzii privind BAT.

1.4. Consumul de apă și evacuarea apelor uzate

BAT 7. Pentru a reduce consumul de apă și volumul de ape uzate evacuat, BAT constă în utilizarea BAT 7a și a uneia dintre tehnicile indicate mai jos la literele b-k sau a unei combinații a acestora.

Tehnică		Descriere	Aplicabilitate
Tehnici comune
(a)	Reciclarea și/sau reutilizarea apei	Reciclarea și/sau reutilizarea fluxurilor de apă (precedate sau nu de tratarea apei), de exemplu pentru curățare, spălare, răcire sau pentru procesul propriu-zis.	S-ar putea să nu fie aplicabile din cauza cerințelor de igienă și siguranță alimentară.
(b)	Optimizarea fluxului de apă	Utilizarea dispozitivelor de control, de exemplu fotocelule, supape de debit, supape termostatice, pentru a regla automat debitul de apă.
(c)	Optimizarea duzelor de apă și a furtunurilor	Utilizarea unui număr și a unor poziții corecte pentru duze; reglarea presiunii apei.
(d)	Separarea fluxurilor de ape uzate	Fluxurile de apă care nu necesită tratare (de exemplu apa de răcire necontaminată sau apa de scurgere din precipitații necontaminată) sunt separate de apele uzate care trebuie supuse tratării, permițând astfel reciclarea apei necontaminate.	Separarea apelor pluviale necontaminate ar putea să nu fie aplicabilă în cazul sistemelor existente de colectare a apelor uzate.
Tehnici asociate operațiunilor de curățare
(e)	Curățare „uscată”	Îndepărtarea cât mai multor materiale reziduale din materiile prime și de pe echipamente înainte ca acestea să fie curățate cu lichide, de exemplu prin utilizarea aerului comprimat, a sistemelor de vid sau a sifoanelor cu capac sită.	General aplicabilă.
(f)	Sistem de godevilare pentru țevi	Utilizarea unui sistem realizat din dispozitive de lansare, captare, echipament de aer comprimat și un proiectil (denumit și „godevil”, compus de exemplu din material plastic sau gheață în suspensie) pentru curățarea țevilor. Sunt instalate supape succesive pentru a permite godevilului să treacă prin sistemul de conducte și pentru a separa produsul de apa de clătire.	General aplicabilă.
(g)	Curățarea la înaltă presiune	Pulverizarea apei pe suprafața care trebuie curățată, la presiuni cuprinse între 15 și 150 bari.	S-ar putea să nu fie aplicabilă din cauza cerințelor de sănătate și siguranță.
(h)	Optimizarea dozării chimice și a utilizării apei în curățarea la fața locului (CIP)	Optimizarea metodei CIP și măsurarea turbidității, conductivității, temperaturii și/sau a pH-ului pentru a doza apa caldă și substanțele chimice în cantități optime.	General aplicabilă.
(i)	Curățare cu spumă și/sau gel la joasă presiune	Utilizarea spumei și/sau a gelului la joasă presiune pentru a curăța pereții, podelele și/sau suprafețele echipamentelor.
(j)	Proiectare și construcție optimizate ale echipamentelor și zonelor de activitate	Echipamentele și zonele de activitate sunt proiectate și construite într-un mod care facilitează curățarea. Atunci când se optimizează proiectarea și construcția, sunt luate în considerare cerințele de igienă.
(k)	Curățarea echipamentului cât mai curând posibil	Curățarea se aplică cât mai curând posibil după utilizarea echipamentului pentru a preveni întărirea reziduurilor.

Alte tehnici specifice sectorului care vizează reducerea consumului de apă sunt prezentate în secțiunea 6.1 din prezentele concluzii privind BAT.

1.5. Substanțe periculoase

BAT 8. Pentru a preveni sau a reduce utilizarea substanțelor periculoase, de exemplu în procesele de curățare și dezinfecție, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate de mai jos sau a unei combinații a acestora.

Tehnică		Descriere
(a)	Selectarea corespunzătoare a substanțelor chimice de curățare și/sau a dezinfectanților	Evitarea sau reducerea la minimum a utilizării substanțelor chimice de curățare și/sau a dezinfectanților care sunt nocivi pentru mediul acvatic, în special a substanțelor prioritare reglementate de Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (13) (Directiva-cadru privind apa). Atunci când se selectează substanțele, sunt luate în considerare cerințele de igienă și siguranță alimentară.
(b)	Reutilizarea substanțelor chimice de curățare la curățarea la fața locului (CIP)	Colectarea și reutilizarea substanțelor chimice de curățare în CIP. Atunci când se refolosesc substanțele chimice de curățare, sunt luate în considerare cerințele de igienă și siguranță alimentară.
(c)	Curățare „uscată”	A se vedea BAT 7e.
(d)	Proiectare și construcție optimizate ale echipamentelor și zonelor de activitate	A se vedea BAT 7j.

BAT 9. Pentru a preveni emisiile de substanțe care diminuează stratul de ozon și de substanțe cu potențial ridicat de încălzire globală de la răcire și congelare, BAT constă în utilizarea unor agenți frigorifici fără potențial de diminuare a stratului de ozon și cu potențial scăzut de încălzire globală.

Descriere

Printre agenții frigorifici adecvați se numără apa, dioxidul de carbon sau amoniacul.

1.6. Utilizarea eficientă a resurselor

BAT 10. Pentru a crește eficiența utilizării resurselor, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.

Tehnică		Descriere	Aplicabilitate
(a)	Fermentarea anaerobă	Tratarea reziduurilor biodegradabile cu ajutorul microorganismelor în absența oxigenului, având ca rezultat biogazul și digestatul. Biogazul este utilizat drept combustibil, de exemplu într-un motor cu gaz sau într-un cazan. Digestatul se poate folosi, de exemplu, ca ameliorator de sol.	S-ar putea să nu fie aplicabilă din cauza cantității și/sau a naturii reziduurilor.
(b)	Utilizarea reziduurilor	Reziduurile sunt utilizate, de exemplu, ca hrană pentru animale.	S-ar putea să nu fie aplicabilă din cauza cerințelor legale.
(c)	Separarea reziduurilor	Separarea reziduurilor, de exemplu prin folosirea unor protecții împotriva stropirii poziționate cu precizie, a unor filtre, capace, sifoane, tăvi de picurare și jgheaburi.	General aplicabilă.
(d)	Recuperarea și reutilizarea reziduurilor din pasteurizator	Reziduurile din pasteurizator sunt redirecționate spre unitatea de amestecare, fiind astfel refolosite ca materii prime.	Se aplică numai produselor alimentare lichide.
(e)	Recuperarea fosforului ca struvit	A se vedea BAT 12g.	Se aplică numai fluxurilor de ape uzate cu un conținut total de fosfor ridicat (de exemplu, peste 50 mg/l) și un debit semnificativ.
(f)	Utilizarea apelor uzate pentru împrăștierea pe sol	După tratarea adecvată, apele uzate sunt utilizate pentru împrăștierea pe sol, cu scopul de a profita de conținutul de nutrienți și/sau de a refolosi apa.	Aplicabilă numai în cazul unui beneficiu agronomic dovedit, al unui nivel scăzut de contaminare dovedit și cu condiția să nu existe niciun impact negativ asupra mediului (de exemplu, asupra solului, a apelor subterane și a apelor de suprafață). Aplicabilitatea poate fi limitată din cauza gradului scăzut de disponibilitate a terenurilor adecvate adiacente instalației. Aplicabilitatea poate fi limitată de sol și de condițiile climatice locale (de exemplu, în cazul câmpurilor umede sau înghețate) sau de legislație.

Alte tehnici specifice sectorului care vizează reducerea cantității de deșeuri destinate eliminării sunt prezentate în secțiunile 3.3, 4.3 și 5.1 din prezentele concluzii privind BAT.

1.7. Emisii în apă

BAT 11. Pentru a preveni emisiile necontrolate în apă, BAT constă în asigurarea unei capacități adecvate de stocare tampon pentru apele uzate.

Descriere

Capacitatea adecvată de stocare tampon este determinată printr-o evaluare a riscului (luând în considerare natura poluantului/poluanților, efectele acestor poluanți asupra tratării ulterioare a apelor uzate, mediul receptor etc.).

Apele uzate de la această stocare tampon sunt evacuate după luarea măsurilor adecvate (de exemplu, monitorizare, tratare, reutilizare).

Aplicabilitate

Pentru instalațiile existente, tehnica ar putea să nu fie aplicabilă din cauza lipsei de spațiu și/sau din cauza configurației sistemului de colectare a apelor uzate.

BAT 12. Pentru reducerea emisiilor în apă, BAT constă în utilizarea unei combinații adecvate a tehnicilor de mai jos.

	Tehnică (14)	Poluanți tipici vizați	Aplicabilitate
Tratare preliminară, primară și generală
(a)	Egalizare	Toți poluanții	General aplicabilă.
(b)	Neutralizare	Acizi, substanțe alcaline
(c)	Separare fizică, de exemplu prin grătare, site, separatoare de nisip, separatoare de uleiuri/grăsimi sau rezervoare de decantare primară	Materii solide grosiere, materii solide în suspensie, hidrocarburi/grăsimi
Tratare aerobă și/sau anaerobă (tratare secundară)
(d)	Tratarea aerobă și/sau anaerobă (tratarea secundară), de exemplu procesul cu nămol activ, laguna aerobă, reactorul cu strat de nămol anaerob cu flux ascendent (UASB), procesul de contact anaerob, bioreactorul cu membrană	Compuși organici biodegradabili	General aplicabilă.
Eliminarea azotului
(e)	Nitrificarea și/sau denitrificarea	Azot total, amoniu/amoniac	Nitrificarea ar putea să nu fie aplicabilă în cazul concentrațiilor mari de cloruri (de exemplu, peste 10 g/l). Nitrificarea ar putea să nu fie aplicabilă atunci când temperatura apelor uzate este scăzută (de exemplu, sub 12 °C).
(f)	Nitrificare parțială – Oxidarea anaerobă a amoniului	Azot total, amoniu/amoniac	S-ar putea să nu fie aplicabilă atunci când temperatura apelor uzate este scăzută.
Recuperarea și/sau eliminarea fosforului
(g)	Recuperarea fosforului ca struvit	Fosfor total	Se aplică numai fluxurilor de ape uzate cu un conținut de fosfor total ridicat (de exemplu, peste 50 mg/l) și un debit semnificativ.
(h)	Precipitarea		General aplicabilă.
(i)	Eliminare biologică îmbunătățită a fosforului		General aplicabilă.
Eliminarea finală a materiilor solide
(j)	Coagulare și floculare	Solide în suspensie	General aplicabilă.
(k)	Sedimentare
(l)	Filtrare (de exemplu, filtrare cu nisip, microfiltrare, ultrafiltrare)
(m)	Flotația

Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile în apă indicate în tabelul 1 se aplică în cazul emisiilor directe într-un corp de apă receptor.

BAT-AEL pentru emisiile în apă se aplică la punctul în care emisia părăsește instalația.

Tabelul 1

Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile directe într-un corp de apă receptor

Parametru	BAT-AEL (15) (16) (medie zilnică)
Consum chimic de oxigen (CCO) (17) (18)	25-100 mg/l (19)
Materii totale solide în suspensie (TSS)	4-50 mg/l (20)
Azot total (NT)	2-20 mg/l (21) (22)
Fosfor total (PT)	0,2-2 mg/l (23)

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 4.

1.8. Zgomot

BAT 13. Pentru a preveni sau, dacă acest lucru nu este posibil, pentru a reduce emisiile de zgomot, BAT constă în elaborarea, punerea în aplicare și revizuirea cu regularitate a unui plan de gestionare a zgomotului, ca parte a sistemului de management de mediu (a se vedea BAT 1), care include toate elementele de mai jos:

—	un protocol care să conțină măsuri și termene/diagrame de realizare;

—	un protocol pentru monitorizarea emisiilor de zgomot;

—	un protocol pentru răspuns în cazul evenimentelor de zgomot identificate, de exemplu în cazul reclamațiilor;

—	un program de reducere a zgomotului conceput să identifice sursa (sursele), să măsoare/estimeze expunerea la zgomot și la vibrații, să caracterizeze contribuțiile surselor și să aplice măsuri de prevenire și/sau de reducere.

Aplicabilitate

BAT 13 sunt aplicabile doar în cazurile în care se preconizează și/sau s-a dovedit o poluare fonică la nivelul receptorilor sensibili.

BAT 14. Pentru a preveni sau, dacă acest lucru nu este posibil, pentru a reduce emisiile de zgomot, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.

Tehnică

Descriere

Aplicabilitate

(a)

Amplasarea corespunzătoare a echipamentelor și clădirilor

Nivelurile de zgomot pot fi reduse prin mărirea distanței dintre emițător și receptor, prin utilizarea clădirilor ca ecrane împotriva zgomotului și prin reamplasarea ieșirilor sau a intrărilor în/din clădiri.

Pentru instalațiile existente, reamplasarea ieșirilor sau a intrărilor în/din clădiri ar putea să nu fie aplicabilă din cauza lipsei de spațiu și/sau a costurilor excesive.

(b)

Măsuri operaționale

Acestea includ:

(i)	îmbunătățirea controlului și întreținerii echipamentelor;

(ii)	închiderea ușilor și a ferestrelor din zonele închise, dacă este posibil;

(iii)

utilizarea echipamentelor de către lucrători cu experiență;

(iv)	evitarea activităților generatoare de zgomot în timpul nopții, dacă este posibil;

(v)	prevederi pentru controlul zgomotului, de exemplu în cursul activităților de întreținere.

General aplicabilă.

(c)

Echipamente silențioase

Acestea includ compresoare, pompe și ventilatoare silențioase.

(d)

Echipamente de control al zgomotului

Acestea cuprind:

(i)	reductoare de zgomot;

(ii)	izolarea echipamentelor;

(iii)

carcasarea echipamentelor care produc zgomot;

(iv)	izolarea fonică a clădirilor.

Ar putea să nu fie aplicabile în cazul instalațiilor existente din cauza lipsei de spațiu.

(e)

Reducerea zgomotului

Introducerea unor bariere între emițători și receptori (de exemplu, pereți de protecție, rambleuri și clădiri).

Aplicabilă numai la instalațiile existente, întrucât instalațiile noi ar trebui să fie proiectate astfel încât să nu necesite aplicarea acestei tehnici. Pentru instalațiile existente, introducerea unor bariere ar putea să nu fie aplicabilă din cauza lipsei de spațiu.

1.9. Miros

BAT 15. Pentru a preveni sau, dacă acest lucru nu este posibil, pentru a reduce emisiile de mirosuri, BAT constă în elaborarea, punerea în aplicare și revizuirea periodică a unui plan de gestionare a mirosului, în cadrul sistemului de management de mediu (a se vedea BAT 1), care include toate elementele de mai jos:

—	un protocol care să conțină măsuri și diagrame/termene de aplicare;

—	un protocol pentru monitorizarea mirosurilor. Acesta poate fi completat de măsurarea/estimarea expunerii la miros sau de estimarea impactului mirosului.

—	un protocol pentru răspuns în cazul incidentelor de miros identificate, de exemplu în cazul reclamațiilor;

—	un program de prevenire și reducere a mirosurilor conceput pentru a identifica sursa (sursele) acestora; a măsura/estima gradul de expunere la mirosuri, a caracteriza contribuțiile surselor și a aplica măsuri de prevenire și/sau reducere.

Aplicabilitate

BAT 15 sunt aplicabile doar în cazurile în care se preconizează și/sau au fost dovedite neplăceri cauzate de mirosuri la nivelul receptorilor sensibili.

2. CONCLUZII PRIVIND BAT PENTRU FABRICAREA HRANEI PENTRU ANIMALE

Concluziile privind BAT prezentate în această secțiune se aplică hranei pentru animale. Acestea se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT prezentate în secțiunea 1.

2.1. Eficiența energetică

2.1.1. Furaje combinate/hrană pentru animale de companie

La secțiunea 1.3 din prezentele concluzii privind BAT sunt descrise tehnicile generale de creștere a eficienței energetice. În tabelul de mai jos se prezintă nivelurile indicative de performanță de mediu.

Tabelul 2

Nivelurile indicative de performanță de mediu pentru consumul specific de energie

Produs	Unitate	Consum specific de energie (media anuală)
Furaje combinate	MWh/tonă de produse	0,01‐0,10 (24) (25) (26)
Hrană uscată pentru animale de companie		0,39-0,50
Hrană umedă pentru animale de companie		0,33-0,85

2.1.2. Furaje verzi

BAT 16. Pentru creșterea eficienței energetice a prelucrării furajelor verzi, BAT constă în utilizarea unei combinații adecvate între tehnicile specificate la BAT 6 și tehnicile prezentate mai jos.

Tehnică		Descriere	Aplicabilitate
(a)	Utilizarea furajelor preuscate	Utilizarea furajelor care au fost preuscate (de exemplu, uscare la soare prin împrăștiere pe o suprafață plană).	Nu se aplică în cazul procesului umed.
(b)	Reciclarea gazelor reziduale din uscător	Injectarea gazului rezidual din ciclon în arzătorul uscătorului.	General aplicabilă.
(c)	Utilizarea căldurii reziduale pentru preuscare	Căldura aburului de ieșire de la uscătoarele la temperaturi înalte este utilizată pentru a preusca o parte sau întreaga cantitate de furaje verzi.	General aplicabilă.

2.2. Consumul de apă și evacuarea apelor uzate

Tehnicile generale de reducere a consumului de apă și a volumului de apă uzată evacuată sunt prezentate în secțiunea 1.4 din prezentele concluzii privind BAT. În tabelul de mai jos se prezintă nivelul indicativ de performanță de mediu.

Tabelul 3

Nivelul indicativ de performanță de mediu pentru evacuarea specifică a apelor uzate

Produs

Unitate

Evacuarea specifică a apelor uzate

(media anuală)

Hrană umedă pentru animale de companie

m3/tonă de produse

1,3-2,4

2.3. Emisii în aer

BAT 17. Pentru a reduce emisiile dirijate de pulberi în aer, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos.

Tehnică		Descriere	Aplicabilitate
(a)	Filtru cu sac	A se vedea secțiunea 14.2.	Ar putea să nu fie aplicabilă în cazul reducerii pulberilor aderente.
(b)	Ciclon	A se vedea secțiunea 14.2.	General aplicabilă.

Tabelul 4

Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile dirijate de pulberi în aer rezultate din măcinarea și răcirea granulelor la fabricarea furajelor combinate

Parametru	Proces specific	Unitate	BAT-AEL (valori medii pe perioada de prelevare)
			Instalații noi	Instalații existente
Pulberi	Mărunțire	mg/Nm3	< 2–5	< 2–10
	Răcirea granulelor		< 2–20

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 5.

3. CONCLUZII PRIVIND BAT PENTRU FABRICAREA BERII

Concluziile privind BAT prezentate în această secțiune se aplică fabricării berii. Acestea se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT prezentate în secțiunea 1.

3.1. Eficiența energetică

BAT 18. Pentru creșterea eficienței energetice, BAT constă în utilizarea unei combinații adecvate între tehnicile specificate la BAT 6 și tehnicile prezentate mai jos.

Tehnică		Descriere	Aplicabilitate
(a)	Brasarea la temperaturi mai ridicate	Brasarea cerealelor se desfășoară la temperaturi de aproximativ 60 °C, ceea ce reduce utilizarea de apă rece.	S-ar putea să nu fie aplicabilă din cauza specificațiilor produselor.
(b)	Scăderea ratei de evaporare în timpul fierberii mustului	Rata de evaporare poate fi redusă de la 10 % până la aproximativ 4 % pe oră (de exemplu, prin sisteme de fierbere în două faze, fierbere dinamică la presiune scăzută).
(c)	Creșterea gradului de concentrare a musturilor folosite la fabricarea berii	Producția de must concentrat, ceea ce îi reduce volumul și economisește astfel energie.

Tabelul 5

Nivelul indicativ de performanță de mediu pentru consumul specific de energie

Unitate

Consum specific de energie

(media anuală)

MWh/hl de produse

0,02-0,05

3.2. Consumul de apă și evacuarea apelor uzate

Tabelul 6:

Nivelul indicativ de performanță de mediu pentru evacuarea specifică a apelor uzate

Unitate

Evacuarea specifică a apelor uzate

(media anuală)

m3/hl de produse

0,15-0,50

3.3. Deșeurile

BAT 19. Pentru reducerea cantității de deșeuri trimise spre eliminare, BAT constă în utilizarea uneia sau a ambelor tehnici indicate mai jos.

Tehnică		Descriere
(a)	Recuperarea și (re)utilizarea drojdiei după fermentație	După fermentație, drojdia este colectată și poate fi reutilizată parțial în procesul de fermentație și/sau poate să fie utilizată în continuare în multiple scopuri, de exemplu ca hrană pentru animale, în industria farmaceutică, drept ingredient alimentar, într-o stație de tratare anaerobă a apelor uzate pentru producția de biogaz.
(b)	Recuperarea și (re)utilizarea materialului filtrant natural	După tratamentul chimic, enzimatic sau termic, materialul filtrant natural (de exemplu, diatomit) poate fi reutilizat parțial în procesul de filtrare. Materialul filtrant natural poate fi utilizat și, de exemplu, ca ameliorator de sol.

3.4. Emisii în aer

BAT 20. Pentru a reduce emisiile dirijate de pulberi în aer, BAT constă în utilizarea unui filtru cu sac sau a unui ciclon și a unui filtru cu sac.

Descriere

A se vedea secțiunea 14.2.

Tabelul 7

Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile dirijate de pulberi în aer rezultate din manipularea și prelucrarea malțului și a adjuvanților

Parametru

Unitate

BAT-AEL

(valori medii pe perioada de prelevare)

Instalații noi

Instalații existente

Pulberi

mg/Nm3

< 2–5

< 2-10

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 5.

4. CONCLUZII PRIVIND BAT PENTRU FABRICI DE PRODUSE LACTATE

Concluziile privind BAT prezentate în această secțiune se aplică fabricilor de produse lactate. Acestea se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT prezentate în secțiunea 1.

4.1. Eficiența energetică

BAT 21. Pentru creșterea eficienței energetice, BAT constă în utilizarea unei combinații adecvate între tehnicile specificate la BAT 6 și tehnicile prezentate mai jos.

Tehnică		Descriere
(a)	Omogenizarea parțială a laptelui	Smântâna este omogenizată împreună cu o cantitate mică de lapte degresat. Dimensiunea omogenizatorului poate fi redusă semnificativ, ceea ce conduce la economii de energie.
(b)	Un omogenizator eficient din punct de vedere energetic	Presiunea de lucru a omogenizatorului este redusă prin designul optimizat și astfel se reduce, de asemenea, energia electrică asociată necesară pentru acționarea sistemului.
(c)	Utilizarea pasteurizatoarelor cu acțiune continuă	Se folosesc schimbătoare de căldură cu debit direct (de exemplu tubulare, plăci și cadre). Timpul de pasteurizare este mult mai scurt decât cel al sistemelor cu loturi.
(d)	Schimb de căldură regenerator în pasteurizare	Laptele de intrare este preîncălzit de laptele fierbinte care iese din secțiunea de pasteurizare.
(e)	Prelucrarea la temperaturi ultraînalte (UHT) a laptelui fără pasteurizare intermediară	Laptele UHT este produs din laptele crud într-un singur pas, evitându-se astfel consumul de energie necesar pentru pasteurizare.
(f)	Uscarea în mai multe etape în producția de lapte praf	Se utilizează un procedeu de uscare prin pulverizare în combinație cu un uscător în aval, de exemplu un uscător cu strat fluidizat.
(g)	Prerăcirea apei refrigerate	Atunci când se utilizează apă refrigerată, apa refrigerată returnată este prerăcită (de exemplu, cu un schimbător de căldură cu plăci) înainte de răcirea finală într-un rezervor de apă refrigerată cu acumulare prevăzut cu evaporator cu serpentină.

Tabelul 8

Nivelurile indicative de performanță de mediu pentru consumul specific de energie

Produsul principal (care reprezintă cel puțin 80 % din producție)	Unitate	Consum specific de energie (media anuală)
Lapte de consum	MWh/tonă de materii prime	0,1-0,6
Brânzeturi		0,10‐0,22 (27)
Lapte praf		0,2-0,5
Lapte fermentat		0,2-1,6

4.2. Consumul de apă și evacuarea apelor uzate

Tabelul 9:

Nivelurile indicative de performanță de mediu pentru evacuarea specifică a apelor uzate

Produsul principal (care reprezintă cel puțin 80 % din producție)	Unitate	Evacuarea specifică a apelor uzate (media anuală)
Lapte de consum	m3/tonă de materii prime	0,3-3,0
Brânzeturi		0,75-2,5
Lapte praf		1,2-2,7

4.3. Deșeurile

BAT 22. Pentru reducerea cantității de deșeuri trimise spre eliminare, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile prezentate mai jos sau a unei combinații a acestora.

Tehnică		Descriere
Tehnici legate de utilizarea centrifugelor
(a)	Exploatarea optimizată a centrifugelor	Exploatarea centrifugelor în conformitate cu specificațiile acestora pentru a reduce la minimum respingerea produsului.
Tehnici legate de producția de unt
(b)	Clătirea încălzitorului de smântână cu lapte degresat sau cu apă	Clătirea înaintea operațiunilor de curățare a încălzitorului de smântână, cu lapte degresat sau cu apă, care sunt apoi recuperate și refolosite.
Tehnici legate de producția de înghețată
(c)	Congelarea continuă a înghețatei	Congelarea continuă a înghețatei folosind proceduri optimizate de pornire și bucle de control care reduc frecvența întreruperilor.
Tehnici legate de producția de brânză
(d)	Reducerea la minimum a generării de zer acid	Zerul rezultat din fabricarea brânzeturilor de tip acid (de exemplu, brânza cottage, quark și mozzarella) este prelucrat cât mai repede posibil, pentru a reduce formarea acidului lactic.
(e)	Recuperarea și utilizarea zerului	Zerul este recuperat (dacă este nevoie, prin tehnici precum evaporarea sau filtrarea cu membrană) și se utilizează, de exemplu, pentru a produce pudră de zer, pudră de zer demineralizată, concentrate de proteine din zer sau lactoză. Zerul și concentratele din zer se pot utiliza, de asemenea, ca hrană pentru animale sau ca sursă de carbon într-o instalație de obținere a biogazului.

4.4. Emisii în aer

BAT 23. Pentru a reduce emisiile dirijate de pulberi în aer provenite de la uscare, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.

Tehnică		Descriere	Aplicabilitate
(a)	Filtru cu sac	A se vedea secțiunea 14.2.	Ar putea să nu fie aplicabilă în cazul reducerii pulberilor aderente.
(b)	Ciclon		General aplicabilă.
(c)	Epurator umed		General aplicabilă.

Tabelul 10

Nivelul de emisie asociat BAT (BAT-AEL) pentru emisiile dirijate de pulberi în aer provenite de la uscare

Parametru	Unitate	BAT-AEL (valori medii pe perioada de prelevare)
Pulberi	mg/Nm3	< 2–10 (28)

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 5.

5. CONCLUZII PRIVIND BAT PENTRU PRODUCȚIA DE ETANOL

Concluzia privind BAT prezentată în această secțiune se aplică producției de etanol. Aceasta se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT prezentate în secțiunea 1.

5.1. Deșeurile

BAT 24. Pentru reducerea cantității de deșeuri trimise spre eliminare, BAT constă în recuperarea și reutilizarea drojdiei după fermentație.

Descriere

A se vedea BAT 19a. Drojdia nu poate fi recuperată atunci când reziduul rezultat din distilarea alcoolului este folosit ca hrană pentru animale.

6. CONCLUZIILE PRIVIND BAT PENTRU PRELUCRAREA PEȘTELUI, A CRUSTACEELOR ȘI MOLUȘTELOR

Concluziile privind BAT prezentate în această secțiune se aplică prelucrării peștelui și a crustaceelor și moluștelor. Acestea se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT prezentate în secțiunea 1.

6.1. Consumul de apă și evacuarea apelor uzate

BAT 25. Pentru reducerea consumului de apă și a volumului de ape uzate evacuat, BAT constă în utilizarea unei combinații adecvate între tehnicile specificate la BAT 7 și tehnicile prezentate mai jos.

Tehnică		Descriere
(a)	Îndepărtarea grăsimii și a viscerelor prin aspirare	Utilizarea aspirării în loc de apă pentru a îndepărta grăsimea și viscerele de pește.
(b)	Transportul uscat de grăsime, viscere, piele și fileuri	Utilizarea transportoarelor în loc de apă.

6.2. Emisii în aer

BAT 26. Pentru a reduce emisiile dirijate de compuși organici în aer proveniți de la afumarea peștelui, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.

Tehnică		Descriere
(a)	Biofiltru	Fluxul de gaze reziduale este trecut printr-un pat de material organic (de exemplu, turbă, iarbă neagră, rădăcini, scoarță de copac, compost, lemn de esență moale și diferite combinații) sau printr-un material inert (de exemplu, argilă, cărbune activ și poliuretan), în care componentele organice (și unele anorganice) sunt transformate de microorganismele naturale în dioxid de carbon, apă, alți metaboliți și biomasă.
(b)	Oxidare termică	A se vedea secțiunea 14.2.
(c)	Tratament cu plasmă netermică	A se vedea secțiunea 14.2.
(d)	Epurator umed	A se vedea secțiunea 14.2. Se folosește în general un filtru electrostatic ca etapă de pretratare.
(e)	Utilizarea fumului purificat	Fumul generat din condensul de fum primar purificat este utilizat pentru a afuma produsul într-o afumătoare.

Tabelul 11

Nivelul de emisie asociat BAT (BAT-AEL) pentru emisiile dirijate de COVT în aer provenite de la o afumătoare

Parametru	Unitate	BAT-AEL (valori medii pe perioada de prelevare)
COVT	mg/Nm3	15–50 (29) (30)

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 5.

7. CONCLUZIILE PRIVIND BAT PENTRU SECTORUL FRUCTELOR ȘI AL LEGUMELOR

Concluziile privind BAT prezentate în această secțiune se aplică sectorului fructelor și al legumelor. Acestea se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT prezentate în secțiunea 1.

7.1. Eficiența energetică

BAT 27. Pentru creșterea eficienței energetice, BAT constă în utilizarea unei combinații adecvate între tehnicile specificate la BAT 6 și răcirea fructelor și legumelor înainte de congelarea rapidă.

Descriere

Înainte ca fructele și legumele să intre în tunelul de congelare, temperatura acestora este redusă la aproximativ 4 °C prin contactul direct sau indirect al produselor cu apă sau cu aer rece. Apa poate fi scoasă din alimente și apoi colectată pentru reutilizare în procesul de răcire.

Tabelul 12

Nivelurile indicative de performanță de mediu pentru consumul specific de energie

Proces specific	Unitate	Consum specific de energie (media anuală)
Prelucrarea cartofilor (cu excepția producerii de amidon)	MWh/tonă de produse	1,0‐2,1 (31)
Prelucrarea tomatelor	MWh/tonă de produse	0,15-2,4 (32) (33)

7.2. Consumul de apă și evacuarea apelor uzate

Tabelul 13

Nivelurile indicative de performanță de mediu pentru evacuarea specifică a apelor uzate

Proces specific	Unitate	Evacuarea specifică a apelor uzate (medie anuală)
Prelucrarea cartofilor (cu excepția producerii de amidon)	m3/tonă de produse	4,0-6,0 (34)
Prelucrarea tomatelor în cazul în care este posibilă reciclarea apei	m3/tonă de produse	8,0-10,0 (35)

8. CONCLUZII PRIVIND BAT PENTRU MĂCINAREA CEREALELOR

Concluziile privind BAT prezentate în această secțiune se aplică măcinării cerealelor. Acestea se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT prezentate în secțiunea 1.

8.1. Eficiența energetică

La secțiunea 1.3 din prezentele concluzii privind BAT sunt descrise tehnicile generale de creștere a eficienței energetice. În tabelul de mai jos se prezintă nivelul indicativ de performanță de mediu.

Tabelul 14

Nivelul indicativ de performanță de mediu pentru consumul specific de energie

Unitate	Consum specific de energie (media anuală)
MWh/tonă de produse	0,05-0,13

8.2. Emisii în aer

BAT 28. Pentru a reduce emisiile dirijate de pulberi în aer, BAT constă în utilizarea unui filtru cu sac.

Descriere

A se vedea secțiunea 14.2.

Tabelul 15

Nivelul de emisie asociat BAT (BAT-AEL) pentru emisiile dirijate de pulberi în aer provenite de la măcinarea cerealelor

Parametru	Unitate	BAT-AEL (valori medii pe perioada de prelevare)
Pulberi	mg/Nm3	< 2‐5

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 5.

9. CONCLUZII PRIVIND BAT PENTRU PRELUCRAREA CĂRNII

Concluziile privind BAT prezentate în această secțiune se aplică prelucrării cărnii. Acestea se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT prezentate în secțiunea 1.

9.1. Eficiența energetică

Tabelul 16

Nivelul indicativ de performanță de mediu pentru consumul specific de energie

Unitate

Consum specific de energie

(media anuală)

MWh/tonă de materii prime

0,25-2,6 (36) (37)

9.2. Consumul de apă și evacuarea apelor uzate

Tabelul 17

Nivelul indicativ de performanță de mediu pentru evacuarea specifică a apelor uzate

Unitate	Evacuarea specifică a apelor uzate (medie anuală)
m3/tonă de materii prime	1,5-8,0 (38)

9.3. Emisii în aer

BAT 29. Pentru a reduce emisiile dirijate de compuși organici în aer proveniți de la afumarea cărnii, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.

Tehnică		Descriere
(a)	Adsorbție	Compușii organici sunt eliminați dintr-un flux de gaz rezidual prin reținerea pe o suprafață solidă (de obicei cărbune activ).
(b)	Oxidare termică	A se vedea secțiunea 14.2.
(c)	Epurator umed	A se vedea secțiunea 14.2. Se folosește în general un precipitator electrostatic ca etapă de pretratare.
(d)	Utilizarea fumului purificat	Fumul generat din condensul de fum primar purificat este utilizat pentru a afuma produsul într-o afumătoare.

Tabelul 18

Nivelul de emisie asociat BAT (BAT-AEL) pentru emisiile dirijate de COVT în aer provenite de la o afumătoare

Parametru

Unitate

BAT-AEL

(valori medii pe perioada de prelevare)

COVT

mg/Nm3

3‐50 (39) (40)

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 5.

10. CONCLUZIILE PRIVIND BAT PENTRU PRELUCRAREA SEMINȚELOR OLEAGINOASE ȘI RAFINAREA ULEIULUI VEGETAL

Concluziile privind BAT prezentate în această secțiune se aplică prelucrării semințelor oleaginoase și rafinării uleiului vegetal. Acestea se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT prezentate în secțiunea 1.

10.1. Eficiența energetică

BAT 30. Pentru creșterea eficienței energetice, BAT constă în utilizarea unei combinații adecvate între tehnicile specificate la BAT 6 și în generarea unui vid auxiliar.

Descriere

Sistemul de vid auxiliar utilizat pentru uscarea uleiului, degazeificarea uleiului sau reducerea la minimum a oxidării uleiului este generat de pompe, injectoare cu abur etc. Vidul reduce cantitatea de energie termică necesară pentru aceste etape ale procesului.

Tabelul 19

Nivelurile indicative de performanță de mediu pentru consumul specific de energie

Proces specific	Unitate	Consum specific de energie (media anuală)
Proces integrat de măcinare și de rafinare a semințelor de rapiță și/sau de floarea-soarelui	MWh/tonă de ulei produs	0,45-1,05
Proces integrat de măcinare și de rafinare a boabelor de soia		0,65-1,65
Rafinare de sine stătătoare		0,1-0,45

10.2. Consumul de apă și evacuarea apelor uzate

Tabelul 20

Nivelurile indicative de performanță de mediu pentru evacuarea specifică a apelor uzate

Proces specific	Unitate	Evacuarea specifică a apelor uzate (medie anuală)
Proces integrat de măcinare și de rafinare a semințelor de rapiță și/sau de floarea-soarelui	m3/tonă de ulei produs	0,15-0,75
Proces integrat de măcinare și de rafinare a boabelor de soia		0,8-1,9
Rafinare de sine stătătoare		0,15-0,9

10.3. Emisii în aer

BAT 31. Pentru a reduce emisiile dirijate de pulberi în aer, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.

Tehnică		Descriere	Aplicabilitate
(a)	Filtru cu sac	A se vedea secțiunea 14.2.	Ar putea să nu fie aplicabilă în cazul reducerii pulberilor aderente.
(b)	Ciclon		General aplicabilă.
(c)	Epurator umed		General aplicabilă.

Tabelul 21

Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile dirijate de pulberi în aer rezultate din manipularea și pregătirea semințelor, precum și din uscarea și răcirea făinii

Parametru

Unitate

BAT-AEL

(valori medii pe perioada de prelevare)

Instalații noi

Instalații existente

Pulberi

mg/Nm3

< 2-5 (41)

< 2‐10 (41)

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 5.

10.4. Pierderi de hexan

BAT 32. Pentru a reduce pierderile de hexan din procesul de prelucrare și rafinare a semințelor oleaginoase, BAT constă în utilizarea tuturor tehnicilor indicate mai jos.

Tehnică		Descriere
(a)	Contracurent de făină și abur în toaster de desolventizare	Hexanul este îndepărtat din făina încărcată cu hexan într-un toaster de desolventizare, cu ajutorul unui contracurent de abur și făină.
(b)	Evaporarea din amestecul ulei/hexan	Se elimină hexanul din amestecul ulei/hexan cu ajutorul evaporatoarelor. Vaporii din toasterul de desolventizare (amestec de abur/hexan) sunt utilizați pentru a furniza energie termică în prima etapă a evaporării.
(c)	Condensare în combinație cu un epurator umed în ulei mineral	Vaporii de hexan sunt răciți până sub punctul lor de condensare, astfel încât să se condenseze. Hexanul necondensat este absorbit într-un epurator folosind uleiul mineral ca lichid de curățare în vederea recuperării ulterioare.
(d)	Separarea fazelor gravitaționale în combinație cu distilarea	Hexanul nedizolvat este separat de faza apoasă cu ajutorul unui separator de fază gravitațional. Hexanul rezidual este distilat prin încălzirea fazei apoase la aproximativ 80-95 °C.

Tabelul 22

Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT-AEL) pentru pierderile de hexan rezultate din prelucrarea și rafinarea semințelor oleaginoase

Parametru

Tipul de semințe sau de boabe prelucrate

Unitate

BAT-AEL

(media anuală)

Pierderi de hexan

Soia

kg/tonă de semințe sau de boabe prelucrate

0,3-0,55

Semințe de rapiță și de floarea-soarelui

0,2-0,7

11. CONCLUZIILE PRIVIND BAT PENTRU BĂUTURI NEALCOOLICE ȘI NECTARURI/SUCURI PRODUSE DIN FRUCTE ȘI LEGUME PRELUCRATE

Concluziile privind BAT prezentate în această secțiune se aplică băuturilor nealcoolice și nectarurilor/sucurilor produse din fructe și legume prelucrate. Acestea se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT prezentate în secțiunea 1.

11.1. Eficiența energetică

BAT 33. Pentru creșterea eficienței energetice, BAT constă în utilizarea unei combinații adecvate între tehnicile specificate la BAT 6 și tehnicile prezentate mai jos.

Tehnică		Descriere	Aplicabilitate
(a)	Pasteurizator unic pentru producția de nectar/suc	Utilizarea unui singur pasteurizator atât pentru suc, cât și pentru pulpă, în loc să se utilizeze două pasteurizatoare separate.	S-ar putea să nu fie aplicabilă din cauza dimensiunii particulelor de pulpă.
(b)	Transportul hidraulic al zahărului	Zahărul este transportat spre procesul de producție cu ajutorul apei. Întrucât o parte din zahăr este deja dizolvată în timpul transportului, este nevoie de mai puțină energie în procesul de dizolvare a zahărului.	General aplicabilă.
(c)	Omogenizator eficient din punct de vedere energetic pentru producerea de nectar/suc	A se vedea BAT 21b.	General aplicabilă.

Tabelul 23

Nivelul indicativ de performanță de mediu pentru consumul specific de energie

Unitate

Consum specific de energie

(media anuală)

MWh/hl de produse

0,01-0,035

11.2. Consumul de apă și evacuarea apelor uzate

Tabelul 24

Nivelul indicativ de performanță de mediu pentru evacuarea specifică a apelor uzate

Unitate	Evacuarea specifică a apelor uzate (medie anuală)
m3/hl de produse	0,08-0,20

12. CONCLUZII PRIVIND BAT PENTRU PRODUCȚIA DE AMIDON

Concluziile privind BAT prezentate în această secțiune se aplică producției de amidon. Acestea se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT prezentate în secțiunea 1.

12.1. Eficiența energetică

Tabelul 25

Nivelurile indicative de performanță de mediu pentru consumul specific de energie

Proces specific	Unitate	Consum specific de energie (media anuală)
Prelucrarea cartofilor exclusiv pentru fabricarea amidonului nativ	MWh/tonă de materii prime (42)	0,08-0,14
Prelucrarea porumbului și/sau a grâului pentru producerea de amidon nativ în combinație cu amidon modificat și/sau hidrolizat	MWh/tonă de materii prime (42)	0,65-1,25 (43)

12.2. Consumul de apă și evacuarea apelor uzate

Tabelul 26

Nivelurile indicative de performanță de mediu pentru evacuarea specifică a apelor uzate

Proces specific	Unitate	Evacuarea specifică a apelor uzate (medie anuală)
Prelucrarea cartofilor exclusiv pentru fabricarea amidonului nativ	m3/tonă de materii prime (44)	0,4-1,15
Prelucrarea porumbului și/sau a grâului pentru producerea de amidon nativ în combinație cu amidon modificat și/sau hidrolizat	m3/tonă de materii prime (44)	1,1-3,9 (45)

12.3. Emisii în aer

BAT 34.Pentru a reduce emisiile dirijate de pulberi în aer provenite de la uscarea amidonului, a proteinei și a fibrelor, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.

Tehnică		Descriere	Aplicabilitate
(a)	Filtru cu sac	A se vedea secțiunea 14.2.	Ar putea să nu fie aplicabilă în cazul reducerii pulberilor aderente.
(b)	Ciclon		General aplicabilă.
(c)	Epurator umed		General aplicabilă.

Tabelul 27

Nivelul de emisie asociat BAT (BAT-AEL) pentru emisiile dirijate de pulberi în aer provenite de la uscarea amidonului, a proteinei și a fibrelor

Parametru	Unitate	BAT-AEL (valori medii pe perioada de prelevare)
		Instalații noi	Instalații existente
Pulberi	mg/Nm3	< 2-5 (46)	< 2‐10 (46)

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 5.

13. CONCLUZII PRIVIND BAT PENTRU FABRICAREA ZAHĂRULUI

Concluziile privind BAT prezentate în această secțiune se aplică fabricării zahărului. Acestea se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT prezentate în secțiunea 1.

13.1. Eficiența energetică

BAT 35. Pentru creșterea eficienței energetice, BAT constă în utilizarea unei combinații adecvate între tehnicile specificate la BAT 6 și a uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.

Tehnică		Descriere	Aplicabilitate
(a)	Presarea pulpei de sfeclă de zahăr	În general, pulpa de sfeclă de zahăr este presată până se ajunge la un conținut de substanță uscată de 25‐32 de procente de masă.	General aplicabilă.
(b)	Uscarea indirectă (uscarea cu abur) a pulpei de sfeclă de zahăr	Uscarea pulpei de sfeclă de zahăr prin utilizarea aburului supraîncălzit.	S-ar putea să nu fie aplicabilă instalațiilor existente din cauza necesității unei reconstrucții complete a instalațiilor energetice.
(c)	Uscarea pulpei de sfeclă de zahăr la soare	Utilizarea energiei solare pentru uscarea pulpei de sfeclă de zahăr.	S-ar putea să nu fie aplicabilă din cauza condițiilor climatice locale și/sau a lipsei de spațiu.
(d)	Reciclarea gazelor fierbinți	Reciclarea gazelor fierbinți (de exemplu, gazele reziduale provenite de la uscător, cazan sau centrala de producere combinată a energiei electrice și a energiei termice).	General aplicabilă.
(e)	(Pre)uscarea pulpei de sfeclă de zahăr la temperaturi scăzute	(Pre)uscarea directă a pulpei de sfeclă de zahăr cu ajutorul gazului de uscare, de exemplu aer sau gaze fierbinți.	General aplicabilă.

Tabelul 28

Nivelul indicativ de performanță de mediu pentru consumul specific de energie

Proces specific	Unitate	Consum specific de energie (media anuală)
Prelucrarea sfeclei de zahăr	MWh/tonă de sfeclă de zahăr	0,15-0,40 (47)

13.2. Consumul de apă și evacuarea apelor uzate

Tabelul 29

Nivelul indicativ de performanță de mediu pentru evacuarea specifică a apelor uzate

Proces specific	Unitate	Evacuarea specifică a apelor uzate (medie anuală)
Prelucrarea sfeclei de zahăr	m3/tonă de sfeclă de zahăr	0,5-1,0

13.3. Emisii în aer

BAT 36. Pentru a preveni sau a reduce emisiile dirijate de pulberi în aer provenite de la uscarea pulpei de sfeclă de zahăr, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.

Tehnică		Descriere	Aplicabilitate
(a)	Utilizarea combustibililor gazoși	A se vedea secțiunea 14.2.	S-ar putea să nu fie aplicabilă din cauza constrângerilor asociate cu disponibilitatea combustibililor gazoși.
(b)	Ciclon		General aplicabilă.
(c)	Epurator umed		General aplicabilă.
(d)	Uscarea indirectă (uscarea cu abur) a pulpei de sfeclă de zahăr	A se vedea BAT 35b.	S-ar putea să nu fie aplicabilă instalațiilor existente din cauza necesității unei reconstrucții complete a instalațiilor energetice.
(e)	Uscarea pulpei de sfeclă de zahăr la soare	A se vedea BAT 35c.	S-ar putea să nu fie aplicabilă din cauza condițiilor climaterice locale și/sau a lipsei de spațiu.
(f)	(Pre)uscarea pulpei de sfeclă de zahăr la temperaturi scăzute	A se vedea BAT 35e.	General aplicabilă.

Tabelul 30

Nivelul de emisie asociat BAT (BAT-AEL) pentru emisiile dirijate de pulberi în aer provenite de la uscarea pulpei de sfeclă de zahăr în cazul uscării la temperaturi ridicate (de peste 500 °C)

Parametru	Unitate	BAT-AEL (valori medii pe perioada de prelevare)	Nivel de referință al oxigenului (OR)	Starea de referință a gazului
Pulberi	mg/Nm3	5-100	16 % în volum	Nu se fac corecții pentru conținutul de apă

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 5.

BAT 37. Pentru a reduce emisiile dirijate de SOX în aer provenite de la uscarea pulpei de sfeclă de zahăr la temperaturi ridicate (de peste 500 °C), BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.

Tehnică		Descriere	Aplicabilitate
(a)	Utilizarea gazelor naturale	—	S-ar putea să nu fie aplicabilă din cauza constrângerilor asociate cu disponibilitatea gazelor naturale.
(b)	Epurator umed	A se vedea secțiunea 14.2.	General aplicabilă.
(c)	Utilizarea unor combustibili cu conținut scăzut de sulf	—	Se aplică doar în cazul în care nu sunt disponibile gaze naturale.

Tabelul 31

Nivelul de emisie asociat BAT (BAT-AEL) pentru emisiile dirijate de SOX în aer provenite de la uscarea pulpei de sfeclă de zahăr în cazul uscării la temperaturi ridicate (de peste 500 °C) când nu se utilizează gaze naturale

Parametru

Unitate

BAT-AEL

(valori medii pe perioada de prelevare) (48)

Nivel de referință al oxigenului (OR)

Starea de referință a gazului

SOX

mg/Nm3

30-100

16 % în volum

Nu se fac corecții pentru conținutul de apă

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 5.

14. DESCRIEREA TEHNICILOR

14.1. Emisii în apă

Tehnică	Descriere
Proces cu nămol activ	Un proces biologic prin care microorganismele sunt menținute în suspensie în apele uzate și întregul amestec este aerat mecanic. Amestecul de nămol activ este trimis către o instalație de separare, de unde nămolul este reciclat către rezervorul de aerare.
Lagună aerobă	Bazine săpate în pământ, de adâncime mică, pentru tratarea biologică a apelor uzate, al căror conținut este amestecat periodic pentru a permite oxigenului să pătrundă în lichid prin difuzie atmosferică.
Procesul de contact anaerob	Un proces anaerob prin care apele uzate sunt amestecate cu nămol reciclat și apoi fermentate într-un reactor etanș. Amestecul apă/nămol este separat în exterior.
Precipitare	Conversia poluanților dizolvați în compuși insolubili prin adăugarea de precipitanți chimici. Precipitații solizi formați sunt apoi separați prin sedimentare, prin flotație cu aer sau prin filtrare. Pentru precipitarea fosforului se folosesc ioni metalici polivalenți (de exemplu, calciu, aluminiu, fier).
Coagulare și floculare	Coagularea și flocularea sunt utilizate pentru a separa particulele solide în suspensie de apele uzate și se realizează adesea în etape succesive. Coagularea se realizează prin adăugarea de coagulanți cu sarcini opuse celor ale particulelor solide în suspensie. Flocularea se realizează prin adăugarea de polimeri, astfel încât coliziunile particulelor de microflocoane să determine gruparea acestora și producerea unor flocoane de dimensiuni mai mari.
Egalizare	Echilibrarea fluxurilor și a încărcării cu poluanți prin utilizarea bazinelor sau a altor tehnici de gestionare.
Eliminare biologică îmbunătățită a fosforului	O combinație de tratament aerob și anaerob pentru a îmbogăți selectiv microorganismele care acumulează polifosfați în comunitatea bacteriană din nămolul activ. Aceste microorganisme absorb mai mult fosfor decât este necesar pentru creșterea normală.
Filtrare	Separarea particulelor solide prezente în apele uzate prin trecerea acestora printr-un mediu poros; de exemplu, filtrare cu nisip, microfiltrare sau ultrafiltrare.
Flotația	Separarea particulelor solide sau lichide prezente în apele uzate prin atașarea lor la bule fine de gaz, în general aer. Particulele plutitoare se acumulează la suprafața apei și sunt colectate cu separatoare.
Bioreactor cu membrană	O combinație între tratarea cu nămol activ și filtrarea prin membrană. Sunt utilizate două variante: (a) o buclă de recirculare externă între rezervorul de nămol activ și modulul de membrane; și (b) scufundarea modulului de membrane în rezervorul cu nămol activ aerat, unde efluentul este filtrat printr-o membrană din fibre tubulare, biomasa rămânând în rezervor.
Neutralizare	Reglarea valorii pH a apelor uzate la un nivel neutru (aproximativ 7) prin adăugarea de substanțe chimice. Pentru creșterea pH-ului se utilizează, în general hidroxidul de sodiu (NaOH) sau hidroxidul de calciu [Ca(OH)2], în timp ce pentru scăderea pH-ului se utilizează acidul sulfuric (H2SO4), acidul clorhidric (HCl) sau dioxidul de carbon (CO2). În timpul neutralizării se poate produce precipitarea unor substanțe.
Nitrificarea și/sau denitrificarea	Proces în două etape care este, de obicei, integrat în instalațiile de epurare biologică a apelor uzate. Prima etapă constă în nitrificarea aerobă, în cursul căreia microorganismele oxidează amoniul (NH4 +) în nitritul intermediar (NO2 –), care este oxidat în continuare în nitrat (NO3 –). În etapa ulterioară, de denitrificare în lipsa oxigenului, microorganismele reduc nitratul la azot gazos prin reacții chimice.
Nitrificare parțială – Oxidarea anaerobă a amoniului	Un proces biologic care transformă amoniul și nitritul în azot gazos în condiții anaerobe. În procesul de tratare a apelor uzate, oxidarea anaerobă a amoniului este precedată de o nitrificare parțială (nitritare) care transformă aproximativ jumătate din amoniu (NH4 +) în nitrit (NO2 –).
Recuperarea fosforului ca struvit	Fosforul este recuperat prin precipitare sub formă de struvit (fosfat de amoniu de magneziu).
Sedimentare	Separarea particulelor solide în suspensie prin decantare gravitațională.
Reactorul cu strat de nămol anaerob cu flux ascendent (UASB)	Un proces anaerob prin care apele uzate sunt introduse în partea de jos a reactorului, de unde sunt împinse în sus printr-un strat de nămol compus din granule sau particule formate biologic. Faza apoasă reziduală trece apoi într-o cameră de sedimentare, unde se separă conținutul solid; gazele sunt colectate de cupole în partea superioară a reactorului.

14.2. Emisii în aer

Tehnică	Descriere
Filtru cu sac	Filtrele cu saci, denumite adesea filtre textile, sunt realizate din pâslă sau dintr-un material poros țesut prin care sunt trecute gazele în vederea îndepărtării particulelor. Utilizarea unui filtru cu sac impune alegerea unui material textil adecvat pentru caracteristicile gazelor reziduale și pentru temperatura maximă de funcționare.
Ciclon	Sistem de control al pulberilor bazat pe forța centrifugă, prin care particulele mai grele sunt separate de gazul purtător.
Tratament cu plasmă netermică	Tehnică de reducere bazată pe crearea unei plasme (adică a unui gaz ionizat constând în ioni pozitivi și electroni liberi în proporții care să genereze practic o sarcină electrică totală nulă) în gazele reziduale prin utilizarea unui câmp electric puternic. Plasma oxidează compușii organici și anorganici.
Oxidare termică	Oxidarea gazelor combustibile și a agenților odorizanți dintr-un flux de gaze reziduale prin încălzirea amestecului format din contaminanți și aer sau oxigen la o temperatură superioară celei de autoaprindere într-o cameră de ardere și prin menținerea acestuia la o temperatură ridicată pe o durată suficient de lungă încât să aibă loc o ardere completă, cu rezultarea de dioxid de carbon și apă.
Utilizarea combustibililor gazoși	Trecerea de la arderea unui combustibil solid (de exemplu, cărbune) la arderea unui combustibil gazos (de exemplu, gaze naturale, biogaz) care este mai puțin nociv în ceea ce privește emisiile (de exemplu, conținut scăzut de sulf, conținut scăzut de cenușă sau calitate mai bună a cenușii).
Epurator umed	Îndepărtarea poluanților gazoși sau a particulelor poluante dintr-un flux de gaze prin transfer de masă într-un solvent lichid, deseori apă sau soluție apoasă. Poate avea loc și o reacție chimică (de exemplu, într-un scruber acid sau alcalin). În unele cazuri, compușii pot fi recuperați din solvent.

(1) Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (JO L 135, 30.5.1991, p. 40).

(2) Directiva (UE) 2015/2193 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanți provenind de la instalații medii de ardere (JO L 313, 28.11.2015, p. 1).

(3) Pentru orice parametru pentru care, prelevarea/măsurarea timp de 30 de minute este inadecvată, din cauza unor limitări legate de prelevare sau analitice, se poate utiliza o perioadă de măsurare mai adecvată.

(4) Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 și a Deciziilor 2001/681/CE și 2006/193/CE ale Comisiei (JO L 342, 22.12.2009, p. 1).

(5) Monitorizarea se aplică numai atunci când substanța vizată este identificată ca fiind relevantă în fluxul de ape uzate pe baza inventarului menționat la BAT 2.

(6) Monitorizarea se aplică numai în cazul evacuării directe într-un corp de apă receptor.

(7) Monitorizarea COT și monitorizarea CCO sunt alternative. Monitorizarea COT este opțiunea preferată, deoarece nu se bazează pe utilizarea unor compuși extrem de toxici.

(8) Dacă nivelul emisiilor se dovedește a fi suficient de stabil, poate fi adoptată o frecvență mai scăzută de monitorizare, dar în orice caz cel puțin o dată pe lună.

(9) Măsurările se efectuează la cea mai ridicată stare de emisie așteptată în condiții normale de funcționare.

(10) În cazul în care nivelul emisiilor se dovedește a fi suficient de stabil, se poate adopta o frecvență mai redusă de monitorizare, dar în orice caz cel puțin o dată pe an.

(11) Măsurarea se efectuează în timpul unei campanii de două zile.

(12) Monitorizarea se aplică numai atunci când se utilizează un oxidant termic.

(13) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).

(14) Tehnicile sunt descrise la secțiunea 14.1.

(15) BAT-AEL nu se aplică în cazul emisiilor provenite din măcinarea cerealelor, prelucrarea furajelor verzi și producția de hrană uscată pentru animale de companie și de furaje combinate.

(16) BAT-AEL ar putea să nu se aplice producției de acid citric sau de drojdie.

(17) Pentru consumul biochimic de oxigen (CBO) nu se aplică BAT-AEL. Ca o indicație, nivelul anual mediu de CBO5 din efluenții proveniți de la o stație de epurare biologică a apelor uzate va fi în general ≤ 20 mg/l.

(18) BAT-AEL pentru CCO se poate înlocui cu BAT-AEL pentru COT. Corelația dintre CCO și COT este determinată de la caz la caz. BAT-AEL pentru COT este opțiunea preferată, deoarece monitorizarea COT nu se bazează pe utilizarea unor compuși extrem de toxici.

(19) Limita superioară a intervalului este:

—	125 mg/l pentru fabricile de produse lactate;

—	120 mg/l pentru instalațiile destinate fructelor și legumelor;

—	200 mg/l pentru instalațiile de prelucrare a semințelor oleaginoase și de rafinare a uleiului vegetal;

—	185 mg/l pentru instalațiile de producere a amidonului;

—	155 mg/l pentru instalațiile de fabricare a zahărului,

ca medii zilnice numai dacă eficiența reducerii este ≥ 95 % ca medie anuală sau ca medie pe perioada de producție.

(20) Limita inferioară a intervalului se obține, de obicei, atunci când se utilizează filtrarea (de exemplu, filtrare cu nisip, microfiltrare, bioreactor cu membrană), în timp ce limita superioară a intervalului se obține, de obicei, atunci când se utilizează numai sedimentarea.

(21) Limita superioară a intervalului este de 30 mg/l ca medie zilnică numai dacă eficiența reducerii este ≥ 80 % ca medie anuală sau ca medie pe perioada de producție.

(22) BAT-AEL ar putea să nu se aplice atunci când temperatura apelor uzate este scăzută (de exemplu, sub 12 °C) pentru perioade prelungite.

(23) Limita superioară a intervalului este:

—	4 mg/l pentru fabricile de produse lactate și instalațiile de amidon care produc amidon modificat și/sau hidrolizat;

—	5 mg/l pentru instalațiile destinate fructelor și legumelor;

—	10 mg/l pentru instalațiile de prelucrare a semințelor oleaginoase și de rafinare a uleiurilor vegetale care folosesc separarea săpunului;

ca medii zilnice numai dacă eficiența reducerii este ≥ 95 % ca medie anuală sau ca medie pe perioada de producție.

(24) Limita inferioară a intervalului poate fi atinsă atunci când nu se aplică granularea.

(25) Nivelul consumului specific de energie ar putea să nu fie aplicabil atunci când peștele și alte animale acvatice sunt folosite ca materie primă.

(26) Limita superioară a intervalului este de 0,12 MWh/tonă de produse pentru instalațiile situate în zone cu climă rece și/sau atunci când se utilizează tratamentul termic pentru decontaminarea de Salmonella.

(27) Nivelul consumului specific de energie ar putea să nu fie aplicabil atunci când se folosesc alte materii prime decât laptele.

(28) Limita superioară a intervalului este de 20 mg/Nm3 pentru uscarea pudrei de zer demineralizate, a cazeinei și a lactozei.

(29) Limita inferioară a intervalului este atinsă în general atunci când se folosește oxidarea termică.

(30) BAT-AEL nu se aplică atunci când volumul de emisii de COVT este sub 500 g/h

(31) Nivelul consumului specific de energie ar putea să nu fie aplicabil producției de fulgi și pudră de cartofi.

(32) Limita inferioară a intervalului este asociată în general producției de tomate decojite.

(33) Limita superioară a intervalului este asociată în general producției de pudră sau concentrat de tomate.

(34) Nivelul evacuării specifice a apelor uzate ar putea să nu fie aplicabil producției de fulgi și pudră de cartofi.

(35) Nivelul evacuării specifice a apelor uzate ar putea să nu fie aplicabil producției de pudră de tomate.

(36) Nivelul consumului specific de energie ar putea să nu fie aplicabil producției de mâncăruri și supe semipreparate.

(37) Limita superioară a intervalului ar putea să nu fie aplicabilă în cazul unui procent ridicat de produse gătite.

(38) Nivelul de evacuare specifică a apelor uzate nu se aplică proceselor care utilizează răcirea directă cu apă, nici producției de mâncăruri și supe semipreparate.

(39) Limita inferioară a intervalului este atinsă în general atunci când se folosește adsorbția sau oxidarea termică.

(40) BAT-AEL nu se aplică atunci când volumul de emisii de COVT este sub 500 g/h.

(41) Limita superioară a intervalului este de 20 mg/Nm3 pentru uscarea și răcirea făinii.

(42) Cantitatea de materii prime se referă la tonajul brut.

(43) Nivelul consumului specific de energie ar putea să nu fie aplicabil producției de polioli.

(44) Cantitatea de materii prime se referă la tonajul brut.

(45) Nivelul evacuării specifice a apelor uzate ar putea să nu fie aplicabil producției de polioli.

(46) În cazul în care nu se poate aplica un filtru cu sac, limita superioară a intervalului este de 20 mg/Nm3.

(47) Limita superioară a intervalului ar putea include consumul de energie al cuptoarelor de var și al uscătoarelor.

(48) Dacă se utilizează exclusiv biomasă drept combustibil, se așteaptă ca nivelurile de emisie să se situeze la limita inferioară a intervalului.

4.12.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 313/94

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/2032 A COMISIEI

din 26 noiembrie 2019

de stabilire a măsurilor de prevenire a introducerii și a răspândirii în Uniune a Fusarium circinatum Nirenberg & O’Donnell (denumită anterior Gibberella circinata) și de abrogare a Deciziei 2007/433/CE

[notificată cu numărul C(2019) 8359]

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2000/29/CE a Consiliului din 8 mai 2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale și împotriva răspândirii lor în Comunitate (1), în special articolul 16 alineatul (3) a treia teză,

întrucât:

(1)	Decizia 2007/433/CE a Comisiei (2) a stabilit măsuri provizorii de urgență împotriva introducerii și răspândirii în Uniune a Gibberella circinata Nirenberg & O’Donnell 1998.

(2)

Gibberella circinata Nirenberg & O’Donnell 1998 și Fusarium circinatum Nirenberg & O’Donnell 1998 sunt două denumiri atribuite aceleiași ciuperci pleiomorfe, care denotă stadiile teleomorf (sexuat) și anamorf (asexuat) ale aceluiași organism. În conformitate cu consensul științific (3) recent, începând cu 2013, pentru a desemna organismul ar trebui să fie utilizată denumirea „Fusarium circinatum Nirenberg & O’Donnell 1998”.

(3)	Fusarium circinatum Nirenberg & O’Donnell 1998 („organismul specificat”) este listat în partea A a secțiunii II din anexa I la Directiva 2000/29/CE începând cu martie 2019 (4).

(4)

Organismul specificat este prezent în Portugalia și în Spania și apare îndeosebi în pepiniere și în păduri, dar și în grădini private. Aceste state membre au adoptat măsuri naționale pentru a controla și a eradica organismul, cu scopul de a preveni continuarea introducerii și a răspândirii acestuia pe teritoriul lor.

(5)	În 2010, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a publicat un aviz pe tema evaluării riscurilor asociate cu Fusarium circinatum pentru teritoriul Uniunii și a evaluării opțiunilor de gestionare a acestora (5).

(6)	Organismul specificat este asociat în principal cu plante care aparțin genului Pinus și speciei Pseudotsuga menziesii („plante specificate”).

(7)

În lumina rezultatelor anchetelor anuale prezentate de statele membre în temeiul Deciziei 2007/433/CE și a avizului științific furnizat de EFSA, se concluzionează că organismul specificat este prezent deja în unele părți ale teritoriului Uniunii. Totuși, se pare, de asemenea, că zona infestată în prezent este considerabil mai mică decât zona pusă în pericol, având în vedere, printre altele, datele ecoclimatice, distribuția gazdelor potențiale și potențialul foarte mare de instalare a organismului specificat.

(8)

Prin urmare, actualizarea măsurilor împotriva organismului specificat este oportună. Aceste măsuri ar trebui să asigure depistarea la timp a organismului specificat pe teritoriul Uniunii, eradicarea acestuia dacă se constată că este prezent pe teritoriul Uniunii, precum și cerințe pentru circulația în Uniune a plantelor (inclusiv a semințelor și a conurilor care conțin semințe destinate plantării), a unor forme specifice de lemn și a materialelor de ambalaj din lemn în exteriorul zonelor demarcate. Aceste măsuri sunt necesare pentru a asigura o abordare proactivă pentru combaterea stabilirii și a răspândirii organismului specificat în Uniune.

(9)

Distribuția la nivel mondial a organismului specificat este neclară. În pofida acestui fapt și potrivit informațiilor disponibile, nu se cunoaște ca acest organism să fie prezent în țările terțe din Europa. În plus, experiența a arătat că organismul specificat nu a fost introdus în Uniune prin comerțul cu plantele specificate (inclusiv cu semințe și cu conuri care conțin semințe destinate plantării), cu lemn, cu scoarță izolată și cu materiale de ambalaj din lemn care provin din aceste țări.

(10)

Prin urmare, ar trebui să fie adoptate măsuri care să vizeze introducerea în Uniune a plantelor specificate (inclusiv a semințelor și a conurilor care conțin semințe destinate plantării), a lemnului, a scoarței izolate și a materialelor de ambalaj din lemn care provin numai din țări terțe din afara Europei. Astfel de măsuri ar trebui să includă un certificat fitosanitar, precum și controale oficiale la introducerea acestor mărfuri. Măsurile ar trebui să vizeze, de asemenea, forme specifice de lemn de conifere (Pinales) și materialele de ambalaj din lemn, întrucât este probabil ca acestea să conțină organismului specificat.

(11)	Din motive de securitate juridică, Decizia 2007/433/CE ar trebui să fie abrogată.

(12)	Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Definiții

În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:

1.	„organism specificat” înseamnă Fusarium circinatum Nirenberg & O’Donnell 1998;

2.	„plante specificate” înseamnă plante care aparțin genului Pinus L. și speciilor Pseudotsuga menziesii (Mirbel) Franco;

„loc de producție” înseamnă:

(a)	orice sediu sau lot de câmpuri exploatate ca o singură unitate de producție ori agricolă sau

(b)	o suprafață forestieră desemnată pentru producerea sau recoltarea de semințe ale plantelor specificate;

„material de ambalaj din lemn” înseamnă material de ambalaj din lemn sub formă de casete, de cutii, de lăzi, de bidoane și de alte ambalaje similare, de paleți, de boxpaleți și de alte platforme de încărcare, de suporturi de paleți, de dunaje, indiferent dacă sunt sau nu în uz efectiv în transportul de obiecte de orice natură, cu excepția lemnului brut cu o grosime de 6 mm sau mai mică, a lemnului prelucrat obținut cu ajutorul cleiului, al căldurii și al presiunii sau cu ajutorul unei combinații a acestor metode, precum și a dunajului de susținere a transporturilor de lemn, care este fabricat din lemn de același tip și de aceeași calitate ca și lemnul transportat și care îndeplinește aceleași cerințe fitosanitare ale Uniunii cu cele îndeplinite de lemnul transportat.

Articolul 2

Acțiunile de desfășurat în caz de depistare a organismului specificat sau de suspectare a prezenței acestuia

(1) Orice persoană care suspectează prezența organismului specificat sau care are cunoștință de aceasta informează imediat organismul oficial responsabil și îi furnizează toate informațiile relevante cu privire la prezența sau la prezența suspectată a organismului specificat.

(2) Organismul oficial responsabil înregistrează imediat aceste informații în mod oficial.

(3) În cazul în care organismul oficial responsabil a fost informat cu privire la prezența sau la suspiciunea prezenței organismului specificat, el ia toate măsurile necesare pentru a confirma prezența sau suspiciunea prezenței respective.

(4) Statele membre asigură faptul că orice persoană care are sub control plante, produse vegetale sau lemn din speciile de plante specificate sau lemn de conifere (Pinales) care ar putea fi infectate cu organismul specificat este informată imediat cu privire la prezența sau la suspiciunea prezenței organismului specificat, precum și la măsurile care trebuie luate.

Articolul 3

Anchetele vizând prezența organismului specificat pe teritoriile statelor membre

(1) Statele membre efectuează anchete anuale în vederea depistării prezenței organismului specificat pe teritoriile lor. Nu este nevoie ca aceste anchete să fie efectuate în cazul în care se concluzionează fără echivoc că organismul specificat nu se poate instala sau răspândi în statul membru în cauză, având în vedere condițiile sale ecoclimatice sau absența speciilor-gazdă.

(2) Aceste anchete îndeplinesc următoarele condiții:

(a)	se efectuează de către organismul oficial responsabil sau sub supravegherea oficială a organismului oficial responsabil;

(b)	constau în examinări vizuale și, în cazul oricărei suspiciuni de infecție cu organismul specificat, în prelevări de eșantioane și în efectuarea de teste;

(c)	se bazează pe principii tehnice și științifice solide și sunt efectuate la momentele oportune din cursul anului din punctul de vedere al posibilității de a depista organismul specificat prin inspecție vizuală, prin prelevare de eșantioane și prin testare.

Articolul 4

Stabilirea zonelor demarcate

(1) În cazul în care prezența organismului specificat este confirmată, statul membru în cauză demarchează de îndată o zonă în conformitate cu alineatul (2).

(2) Zona demarcată cuprinde:

(a)

o zonă infestată în care prezența organismului specificat a fost confirmată și care include toate plantele cunoscute ca fiind infectate sau care prezintă semne ori simptome care indică o posibilă infectare sau care ar fi putut fi ori ar putea să fie contaminate sau infectate cu organismul specificat; și

(b)	o zonă-tampon care înconjoară zona infestată, cu o lățime de cel puțin 1 km în jurul ei.

În cazul în care mai multe zone-tampon se suprapun sau sunt apropiate din punct de vedere geografic, se stabilește o zonă demarcată mai mare care să includă zonele demarcate relevante și zonele situate între ele.

Delimitarea exactă a zonei infestate și a zonei-tampon se bazează pe principii științifice solide, pe biologia organismului specificat, pe nivelul de infestare și pe distribuția plantelor specificate în zona în cauză.

(3) Dacă prezența organismului specificat este confirmată în zona-tampon, delimitarea zonei infestate și a zonei-tampon se revizuiește imediat și se modifică în mod corespunzător.

(4) În cazul în care, pe baza anchetelor menționate la articolul 3, organismul specificat nu este depistat într-o zonă demarcată timp de doi ani consecutivi, demarcarea poate fi anulată. În astfel de cazuri, statul membru în cauză informează Comisia și celelalte state membre cu privire la anularea demarcării.

(5) Statele membre adaptează zona demarcată în mod corespunzător în cazul în care acest lucru este justificat de evoluția riscului fitosanitar respectiv, astfel cum este descris la alineatele (2), (3) sau (4). Ele comunică imediat adaptarea respectivă Comisiei și celorlalte state membre.

(6) Prin derogare de la alineatul (1), statul membru în cauză poate decide să nu stabilească o zonă demarcată în cazul în care există dovezi că prezența organismului specificat este izolată și că acesta nu s-a instalat în zonă, precum și că răspândirea organismului specificat nu este posibilă având în vedere condițiile în care au fost cultivate sau depozitate plantele specificate, precum și lemnul, scoarța izolată sau materialele de ambalaj din lemn din speciile de plante specificate sau de conifere.

(7) În cazul menționat la alineatul (6), statul membru în cauză:

(a)	ia măsuri imediate pentru a asigura eradicarea rapidă a organismului specificat și a exclude posibilitatea răspândirii acestuia, precum și distrugerea oricărui material infectat;

(b)	efectuează anchete periodice și adecvate timp de cel puțin doi ani pentru a stabili dacă au fost infectate și alte plante decât cele pe care organismul specificat a fost depistat prima oară. Aceste anchete se efectuează într-o zonă cu o lățime de cel puțin 1 km în jurul zonei infestate;

(c)	ia orice altă măsură care poate contribui la eradicarea organismului specificat, ținând seama de Standardul internațional pentru măsuri fitosanitare (ISPM) nr. 9 (6) și aplicând o abordare integrată în conformitate cu principiile stabilite în ISPM nr. 14 (7);

(d)	notifică Comisiei și celorlalte state membre justificarea deciziei de a nu stabili o zonă demarcată, precum și rezultatele anchetelor menționate la litera (b) de îndată ce sunt disponibile.

Articolul 5

Măsurile de eradicare în zona demarcată

(1) Statul membru în cauză aplică următoarele măsuri în zona demarcată:

(a)	eliminarea imediată a plantelor cunoscute ca fiind infectate cu organismul specificat și a plantelor care prezintă simptome care indică o infecție posibilă cu acesta sau despre care se suspectează că sunt infectate cu organismul respectiv;

(b)	eliminarea plantelor specificate pe o rază de 100 m în jurul plantelor infestate;

(c)	orice altă măsură care poate contribui la eradicarea completă a organismului specificat, ținând seama de ISPM nr. 9 și aplicând o abordare integrată în conformitate cu principiile stabilite în ISPM nr. 14.

În sensul literelor (a) și (b) de la primul alineat, eliminarea include distrugerea plantelor, îndepărtarea și eliminarea în condiții de siguranță a rădăcinilor, respectând o distanță de cel puțin 50 cm față de colet, precum și a resturilor de scoarță.

(2) Prin derogare de la alineatul (1), nu este necesar să fie eliminate plantele specificate de la care s-au prelevat eșantioane și care au fost testate în sensul articolului 3 și confirmate ca nefiind infectate cu organismul specificat.

(3) Statul membru în cauză efectuează investigațiile corespunzătoare pentru a identifica originea infecției. El stabilește traseul plantelor specificate, precum și al lemnului și a scoarței izolate care provin de la plantele specificate sau de la conifere (Pinales) și care sunt asociate cu cazul de infecție în cauză, inclusiv al celor care au circulat înainte să fie stabilită zona demarcată. Rezultatele unor astfel de investigații se comunică statelor membre din care provin plantele în cauză, precum și statelor membre în care au circulat plantele.

Articolul 6

Circulația plantelor specificate în Uniune

(1) Plantele specificate destinate plantării pot circula pe teritoriul Uniunii numai dacă acestea sunt însoțite de un pașaport fitosanitar.

Acest pașaport fitosanitar se eliberează pentru plantele specificate destinate plantării dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiții:

(a)	plantele au fost crescute în întreaga lor viață sau de la introducerea lor în Uniune într-un loc de producție aflat în afara unei zone demarcate;

(b)

plantele provin dintr-un loc de producție, inclusiv din vecinătatea acestuia cu o rază de cel puțin 1 km în jurul lui, în care, pe parcursul inspecțiilor anuale oficiale efectuate timp de doi ani înainte ca plantele să circule, nu s-a observat niciun simptom asociat cu organismul specificat, iar plantele au fost testate anterior circulației pe baza unui eșantion reprezentativ pentru fiecare lot, constatându-se că organismul specificat este absent.

(2) Plantele specificate, altele decât cele destinate plantării, pot circula dintr-o zonă infestată într-o zonă-tampon și dintr-o zonă demarcată înspre restul teritoriului Uniunii numai dacă sunt însoțite de un pașaport fitosanitar.

Acest pașaport fitosanitar se eliberează numai dacă plantele provin dintr-un loc de producție, inclusiv din vecinătatea acestuia cu o rază de cel puțin 1 km în jurul lui, în care, pe parcursul inspecțiilor anuale oficiale efectuate timp de doi ani înainte ca plantele să circule, nu s-a observat niciun simptom asociat cu organismul specificat, iar plantele au fost testate anterior circulației pe baza unui eșantion reprezentativ pentru fiecare lot, constatându-se că organismul specificat este absent.

(3) Prin derogare de la alineatul (1), orice persoană care acționează în scopuri care nu se încadrează în activitatea sa comercială, în activitatea sa profesională sau în ocupația sa și care achiziționează plante specificate destinate plantării pentru uz personal, nu are nevoie de un pașaport fitosanitar pentru circulația acestora.

(4) Totuși, derogarea de la alineatul (3) nu se aplică circulației dintr-o zonă infestată într-o zonă-tampon și dintr-o zonă demarcată înspre restul teritoriului Uniunii.

Articolul 7

Circulația anumitor tipuri de lemn și de scoarță izolată în exteriorul zonelor demarcate

(1) Următoarele materiale pot circula dintr-o zonă infestată într-o zonă tampon și dintr-o zonă demarcată înspre restul teritoriului Uniunii numai dacă sunt însoțite de un pașaport fitosanitar:

(a)	lemnul provenit de la plantele specificate, cu excepția materialelor de ambalaj din lemn;

(b)	lemnul de conifere (Pinales) sub formă de așchii, de particule, de rumeguș, de șpanuri, de deșeuri forestiere și de resturi obținute integral sau parțial de la aceste conifere; și

(c)	scoarța izolată provenită de la conifere (Pinales).

Respectivul pașaport fitosanitar se eliberează numai atunci când materialul respectiv a fost supus unui tratament termic adecvat pentru a atinge o temperatură minimă de 56 °C timp de cel puțin 30 de minute fără întrerupere în întreaga masă lemnoasă.

(2) Lemnul care urmează să fie tratat în conformitate cu alineatul (1) al prezentului articol poate circula în exteriorul zonei demarcate numai în următoarele condiții:

(a)	în zona demarcată nu există disponibilă nicio unitate adecvată de tratare;

(b)	tratamentul este efectuat în cea mai apropiată unitate de tratare din afara zonei demarcate care are capacitatea de a realiza un astfel de tratament; și

(c)	transportul este realizat sub control oficial și în vehicule închise care asigură prevenirea dispersării lemnului și a răspândirii organismului specificat.

Articolul 8

Circulația materialelor de ambalaj din lemn în exteriorul zonelor demarcate

Lemnul de conifere sub formă de materiale de ambalaj din lemn poate circula dintr-o zonă infestată într-o zonă tampon și dintr-o zonă demarcată înspre restul teritoriului Uniunii numai dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(a)	constă în lemn decojit, astfel cum este specificat în ISPM nr. 15 (8);

(b)	este supus unuia dintre tratamentele aprobate, astfel cum este specificat în anexa I la ISPM nr. 15;

(c)	prezintă un marcaj astfel cum se specifică în anexa II la ISPM nr. 15, care indică faptul că materialul de ambalaj din lemn a fost supus unui tratament fitosanitar aprobat în conformitate cu standardul respectiv.

Articolul 9

Introducerea în Uniune a plantelor specificate

Plantele specificate pot fi introduse pe teritoriul Uniunii din țări terțe din afara Europei numai dacă ele sunt însoțite de certificatul la care se face referire la articolul 13 alineatul (1) punctul (ii) din Directiva 2000/29/CE, care cuprinde următoarele mențiuni la rubrica „Declarație suplimentară”:

(a)	au fost crescute în întreaga lor viață într-o țară în care organismul specificat este absent;

(b)	au fost crescute în întreaga lor viață într-o zonă indemnă de organismul specificat, stabilită de către autoritatea națională fitosanitară, în conformitate cu standardele internaționale pentru măsuri fitosanitare;

(c)

provin dintr-un loc de producție, inclusiv de pe o rază de cel puțin 1 km în jurul acestuia, în care, pe parcursul inspecțiilor oficiale efectuate timp de doi ani înainte ca plantele să fie deplasate, nu s-a observat niciun simptom asociat cu organismul specificat, iar plantele au fost eșantionate și testate imediat înaintea exportării acestora, pe baza unui eșantion reprezentativ pentru fiecare lot, iar rezultatele acestor teste arată că organismul specificat este absent.

Articolul 10

Introducerea în Uniune a anumitor tipuri de lemn și de scoarță izolată

(1) Lemnul provenit de la plantele specificate, sub altă formă decât cele de așchii, de particule, de rumeguș, de șpanuri, de deșeuri forestiere și de resturi, precum și scoarța izolată obținută integral sau parțial de la respectivele plante, sub altă formă decât cea de material de ambalaj din lemn, care provin din țări terțe din afara Europei pot fi introduse pe teritoriul Uniunii numai dacă sunt însoțite de certificatul la care se face referire la articolul 13 alineatul (1) punctul (ii) din Directiva 2000/29/CE.

(2) Respectivul certificat cuprinde una dintre următoarele mențiuni la rubrica „Declarație suplimentară”:

(a)	lemnul sau scoarța izolată provine dintr-o țară indemnă de organismul specificat, stabilită de autoritatea națională fitosanitară în conformitate cu standardele internaționale relevante pentru măsuri fitosanitare;

(b)	lemnul sau scoarța izolată provine dintr-o zonă indemnă de organismul specificat, stabilită de autoritatea națională fitosanitară în conformitate cu standardele internaționale relevante pentru măsuri fitosanitare;

(c)

lemnul sau scoarța izolată a fost supus(ă) unui tratament termic adecvat pentru a se atinge o temperatură minimă de 56 °C timp de cel puțin 30 de minute fără întrerupere în întreaga masă lemnoasă; tratamentul termic se evidențiază prin aplicarea marcajului „HT” pe lemn sau pe orice ambalaj, în conformitate cu practicile în vigoare, precum și pe certificat.

(3) Lemnul de conifere (Pinales), sub altă formă decât cea de așchii, de particule, de rumeguș, de șpanuri, de deșeuri forestiere și de resturi, precum și scoarța izolată obținută integral sau parțial de la aceste conifere care provin din țări terțe din afara Europei pot fi introduse pe teritoriul Uniunii numai dacă sunt însoțite de certificatul la care se face referire la articolul 13 alineatul (1) punctul (ii) din Directiva 2000/29/CE.

(4) Respectivul certificat cuprinde una dintre următoarele mențiuni la rubrica „Declarație suplimentară”:

(a)	lemnul sau scoarța izolată provine dintr-o țară indemnă de organismul specificat, stabilită de autoritatea națională fitosanitară în conformitate cu standardele internaționale relevante pentru măsuri fitosanitare;

(b)	lemnul sau scoarța izolată provine dintr-o zonă indemnă de organismul specificat, stabilită de autoritatea națională fitosanitară în conformitate cu standardele internaționale relevante pentru măsuri fitosanitare;

(c)

Articolul 11

Controalele oficiale la introducerea în Uniune a plantelor specificate, precum și a anumitor tipuri de lemn și de scoarță izolată care provin din țări terțe din afara Europei

(1) Toate transporturile de plante specificate, de lemn provenit de la plantele specificate, sub altă formă decât cea de materiale de ambalaj din lemn, precum și cele de lemn de conifere (Pinales) sub formă de așchii, de particule, de rumeguș, de șpanuri, de deșeuri forestiere și de resturi, obținute integral sau parțial de la aceste conifere, care sunt introduse în Uniune dintr-o țară terță din afara Europei despre care se cunoaște că organismul specificat este prezent, se supun unor controale oficiale riguroase la punctul de intrare în Uniune sau la locul de destinație, stabilite în conformitate cu articolul 1 din Directiva 2004/103/CE a Comisiei (9).

(2) Respectivele controale oficiale includ o inspecție vizuală, precum și, după caz, eșantionarea și testarea lotului de plante, de produse vegetale sau de alte obiecte pentru a confirma absența organismului specificat.

Articolul 12

Conformare

Pentru a se conforma prezentei decizii, statele membre abrogă sau modifică măsurile pe care le-au adoptat pentru a-și proteja teritoriile împotriva introducerii și răspândirii organismului specificat. Ele informează imediat Comisia cu privire la aceste măsuri.

Articolul 13

Abrogare

Decizia 2007/433/CE se abrogă.

Articolul 14

Destinatari

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 26 noiembrie 2019.

Pentru Comisie

Vytenis ANDRIUKAITIS

Membru al Comisiei

(1) JO L 169, 10.7.2000, p. 1.

(2) Decizia 2007/433/CE a Comisiei din 18 iunie 2007 privind măsurile provizorii de urgență împotriva introducerii și propagării în Comunitate a Gibberella circinata Nirenberg & O’Donnell (JO L 161, 22.6.2007, p. 66).

(3) Turland, N. J., et al. (eds.) 2018: International Code of Nomenclature for algae, fungi, and plants (Shenzhen Code) adopted by the Nineteenth International Botanical Congress Shenzhen, China, July 2017 [Codul internațional de nomenclatură pentru alge, fungi și plante (Codul Shenzhen) adoptat în cadrul celui de-al 19-lea Congres internațional de botanică, China, iulie 2017]. Regnum Vegetabile 159. Glashütten: Koeltz Botanical Books. DOI https://doi.org/10.12705/Code.2018

(4) Directiva de punere în aplicare (UE) 2019/523 a Comisiei din 21 martie 2019 de modificare a anexelor I-V la Directiva 2000/29/CE a Consiliului privind măsurile de protecție împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale și împotriva răspândirii lor în Comunitate (JO L 86, 28.3.2019, p. 41).

(5) Grupul pentru sănătatea plantelor din cadrul EFSA: Risk assessment of Gibberella circinata for the EU territory and identification and evaluation of risk management options (Evaluarea riscurilor asociate cu Gibberella circinata pentru teritoriul UE și identificarea și evaluarea opțiunilor de gestionare a acestora). EFSA Journal 2010;8(6):1620. doi:10.2903/j.efsa.2010.1620.

(6) ISPM nr. 9: Orientări pentru programele de eradicare a organismelor dăunătoare. Disponibil la https://www.ippc.int/core-activities/standards-setting/ispms/#614

(7) ISPM nr. 14: Utilizarea de măsuri integrate într-o abordare sistemică pentru gestionarea riscurilor determinate de organismele dăunătoare. Disponibil la https://www.ippc.int/core-activities/standards-setting/ispms/#614

(8) ISPM nr. 15: Reglementarea materialelor de ambalaj din lemn în comerțul internațional.

(9) Directiva 2004/103/CE a Comisiei din 7 octombrie 2004 privind controalele de identitate și controalele de sănătate ale plantelor, produselor vegetale și altor obiecte incluse în partea B din anexa V la Directiva 2000/29/CE a Consiliului, care pot fi efectuate în alt loc decât punctul de intrare în Comunitate sau într-un loc situat în apropiere, și de stabilire a condițiilor care reglementează aceste controale (JO L 313, 12.10.2004, p. 16).

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 313

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 62 4 decembrie 2019

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		ACORDURI INTERNAŢIONALE
	*	Decizia (UE) 2019/2025 a Consiliului din 18 noiembrie 2019 privind semnarea, în numele Uniunii Europene, și aplicarea provizorie a Protocolului de modificare a Convenției internaționale pentru conservarea tonului de Atlantic	1
	*	Protocol de modificare a Convenției internaționale pentru conservarea tonului de Atlantic	3
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2026 al Consiliului din 21 noiembrie 2019 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 în ceea ce privește livrările de bunuri sau prestările de servicii facilitate de interfețe electronice și regimurile speciale pentru persoanele impozabile care prestează servicii către persoane neimpozabile, efectuează vânzări de bunuri la distanță și anumite livrări interne de bunuri	14
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2027 al Comisiei din 28 noiembrie 2019 de derogare de la Regulamentele (CE) nr. 2305/2003, (CE) nr. 969/2006 și (CE) nr. 1067/2008, de la Regulamentele de punere în aplicare (UE) 2015/2081 și (UE) 2017/2200, de la Regulamentul (CE) nr. 1964/2006, de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 480/2012 și de la Regulamentul (CE) nr. 1918/2006 în ceea ce privește datele de depunere a cererilor și de eliberare a licențelor de import în 2020 în cadrul contingentelor tarifare privind cerealele, orezul și uleiul de măsline	28
	*	Regulamentul de Punere în Aplicare (UE) 2019/2028 al Comisiei din 29 noiembrie 2019 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/1799 în ceea ce privește tabelele de punere în corespondență a evaluărilor riscului de credit efectuate de instituțiile externe de evaluare a creditului cu nivelurile de calitate a creditului prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 )	34
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2029 al Comisiei din 29 noiembrie 2019 de acordare a unei autorizații a Uniunii pentru produsul biocid unic denumit CVAS Disinfectant product based on Propan-2-ol ( 1 )	41
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2030 al Comisiei din 29 noiembrie 2019 de acordare a unei autorizații a Uniunii pentru familia de produse biocide Pal IPA Product Family ( 1 )	51
		DECIZII
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2031 a Comisiei din 12 noiembrie 2019 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru industria alimentară, a băuturilor și a laptelui în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului [notificată cu numărul C(2019) 7989] ( 1 )	60
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2032 a Comisiei din 26 noiembrie 2019 de stabilire a măsurilor de prevenire a introducerii și a răspândirii în Uniune a Fusarium circinatum Nirenberg & O’Donnell (denumită anterior Gibberella circinata) și de abrogare a Deciziei 2007/433/CE [notificată cu numărul C(2019) 8359]	94

Perioadele de depunere a cererilor de licențe de import pentru cereale	Datele de eliberare
De vineri, 3 aprilie, ora 13.00, până vineri, 10 aprilie 2020, ora 13.00, ora Bruxelles-ului	Prima zi lucrătoare începând de luni, 20 aprilie 2020

Perioadele de depunere a cererilor de licențe de import pentru orez	Datele de eliberare
De vineri, 3 aprilie, ora 13.00, până vineri, 10 aprilie 2020, ora 13.00, ora Bruxelles-ului	Prima zi lucrătoare începând de luni, 20 aprilie 2020

Perioadele de depunere a cererilor de licențe de import pentru ulei de măsline	Datele de eliberare
Luni, 6, sau marți, 7 aprilie 2020	Prima zi lucrătoare începând de vineri, 17 aprilie
Luni, 18, sau marți, 19 mai 2020	Prima zi lucrătoare începând de joi, 28 mai

Numele și adresa detinatorului autorizației	Numele	Pal Hygiene Products Limited
	Adresa	Unit 5B & Unit 5H Fingal Bay Business Park, K32 NY57, Balbriggan, Co. Dublin, Ireland
Numărul curent	EU-0020463-0000
Numărul deciziei de reglementare R4BP	EU-0020463-0000
Data autorizației	24 decembrie 2019
Data de expirare a autorizației	30 noiembrie 2029

Denumirea producătorului	Pal International Limited
Adresa producătorului	Bilton Way, LE17 4JA Lutterworth, Leicestershire Regatul Unit
Adresa locurilor de producție	Bilton Way, LE17 4JA Lutterworth, Leicestershire Regatul Unit

Substanța activa	Propan-2-ol
Denumirea producătorului	Brenntag GmbH
Adresa producătorului	Messeallee 11, 45131 Essen Germania
Adresa locurilor de producție	Baton Rouge Chemical Plant (BRCP), Exxon Mobil Chemical Plant, 4999 Scenic Highway, 70897 Baton Rouge, Louisiana Statele Unite

Denumirea comercială	Medipal Alcohol Disinfectant Wipes Pal Tech Precision 70 % IPA Wipes Pal TX IPA Surface Disinfectant Wipes
Numărul curent	EU-0020463-0001 1-1
Denumirea comună	Denumirea IUPAC	Funcția	Numărul CAS	Numărul CE	Continut (%)
Propan-2-ol		Substanța activă	67-63-0	200-661-7	62,9