(1)

La 6 decembrie 2018, Consiliul a autorizat Comisia să deschidă negocieri în temeiul articolului XXVIII din Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT) 1994 privind o compensație adecvată, în urma deciziei Confederației Elvețiene de a modifica concesia tarifară din lista LIX-Elveția-Liechtenstein privind „carnea neprelucrată altfel decât prin condimentare”.

(2)

Negocierile s-au încheiat și, în data de 17 iulie 2019, a fost parafat un acord sub forma unui schimb de scrisori între Uniunea Europeană și Confederația Elvețiană în cadrul negocierilor în temeiul articolului XXVIII din GATT 1994 referitoare la modificarea concesiilor Elveției la OMC privind carnea condimentată (denumit în continuare „acordul”).

(3)

Prezenta decizie a Consiliului se referă exclusiv la politica comercială a Uniunii și pune în aplicare un acord rezultat în urma negocierilor purtate în temeiul articolului XXVIII din GATT 1994, care reprezintă un drept al Uniunii în temeiul Acordului de instituire a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

(4)

Prin urmare, acordul ar trebui semnat,

(1)

Versiunea în limba română a Regulamentului delegat (UE) 2015/35 al Comisiei (2) conține o eroare în anexa XVII partea F punctul 2 litera (g), care constă în faptul că o propoziție a fost tradusă cu sensul opus.

(2)

Prin urmare, Regulamentul delegat (UE) 2015/35 ar trebui rectificat în consecință. Celelalte versiuni lingvistice nu sunt afectate,

(1)

În temeiul articolului 32 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1286/2014, societățile de administrare, astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2), societățile de investiții, astfel cum sunt menționate la articolul 27 din respectiva directivă, și persoanele care oferă consultanță cu privire la unități ale OPCVM-urilor sau le vând, astfel cum sunt menționate la articolul 1 alineatul (2) din directiva respectivă, sunt scutite de obligațiile prevăzute în regulamentul menționat până la 31 decembrie 2019. Atunci când un stat membru aplică normele privind formatul și conținutul documentului cu informații esențiale, astfel cum se prevede la articolele 78-81 din Directiva 2009/65/CE, în cazul fondurilor non-OPCVM oferite investitorilor individuali, scutirea prevăzută la articolul 32 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1286/2014 se aplică societăților de administrare și societăților de investiții și persoanelor care oferă consultanță investitorilor individuali cu privire la unitățile acestor fonduri sau care vând astfel de unități. Pentru ca aceste fonduri să fie reglementate printr-un regim juridic tranzitoriu coerent, articolul 18 al treilea paragraf din Regulamentul delegat (UE) 2017/653 al Comisiei (3) le permite creatorilor de produse de investiții individuale structurate și bazate pe asigurări (PRIIP) („creatorii de PRIIP”) să utilizeze în continuare astfel de documente întocmite în conformitate cu articolele 78-81 din directiva menționată până la 31 decembrie 2019, în cazul în care cel puțin una dintre opțiunile de investiții suport este un OPCVM sau un fond non-OPCVM.

(2)

Regulamentul (UE) nr. 1286/2014 a fost modificat pentru a prelungi durata de aplicare a dispozițiilor tranzitorii menționată la articolul 32 din regulamentul respectiv până la 31 decembrie 2021 (4). Pentru a le permite creatorilor de PRIIP să își determine obligațiile cu certitudine, data prevăzută la articolul 18 al treilea paragraf din Regulamentul delegat (UE) 2017/653 ar trebui modificată în consecință.

(3)

Prin urmare, Regulamentul delegat (UE) 2017/653 ar trebui modificat în consecință.

(4)

Prezentul regulament se bazează pe proiectele de standarde tehnice de reglementare prezentate Comisiei de către Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe („autoritățile europene de supraveghere”).

(5)

Autoritățile europene de supraveghere nu au efectuat consultări publice deschise cu privire la proiectele de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament și nu au analizat costurile și beneficiile potențiale aferente întrucât a fost deja realizată o evaluare a impactului pentru standardele tehnice de reglementare prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2017/653. Prezentul regulament nu modifică fondul Regulamentului delegat (UE) 2017/653 și nu creează noi obligații pentru creatorii de PRIIP sau pentru persoanele care oferă consultanță cu privire la PRIIP sau care vând PRIIP, inclusiv cele menționate la articolul 32 din Regulamentul (UE) nr. 1286/2014. Autoritățile europene de supraveghere au solicitat avizul Grupului părților interesate din domeniul bancar, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (5), al Grupului părților interesate din domeniul asigurărilor și reasigurărilor, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (6) și al Grupului părților interesate din domeniul valorilor mobiliare și piețelor, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (7),

(1)

În vederea unei utilizări mai simple a finanțării din Fondul european de dezvoltare regională („FEDR”), din Fondul social european (FSE), din Fondul de coeziune, din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală („FEADR”) și din Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime („FEPAM”) și a reducerii atât a sarcinii administrative, cât și a riscului de eroare, este oportun să se stabilească o rată forfetară pentru rambursarea costurilor către unul sau mai mulți beneficiari ai operațiunilor sprijinite în cadrul asistenței tehnice, fără a fi necesară justificarea ratei. Printre acestea se numără cazurile în care autoritatea de management sau agenția de plăți sau un alt organism implementează operațiuni de asistență tehnică.

(2)

Nivelul ratei forfetare se bazează pe plafoane și pe alocarea efectivă pentru asistență tehnică în cadrul programelor, precum și pe datele privind absorbția din perioadele de programare anterioare. Utilizarea metodei de rambursare forfetară nu are impact asupra alocării financiare pentru asistență tehnică în cadrul programelor adoptate. De asemenea, aceasta poate fi utilizată în programe sprijinite de mai multe fonduri, chiar dacă prioritatea asistenței tehnice primește sprijin dintr-un fond diferit de cel care oferă sprijin pentru alte priorități decât asistența tehnică în cadrul aceluiași program.

(3)

În plus, pentru a facilita gestiunea financiară în cadrul acordurilor de programare existente, ar trebui să se specifice, pentru FEDER, FSE și Fondul de coeziune, precum și pentru FEPAM, că baza pentru aplicarea ratei este reprezentată de cheltuielile eligibile în cadrul axelor prioritare, altele decât axa prioritară de asistență tehnică a programului în care se utilizează această metodă de rambursare forfetară. Prin urmare, această rată forfetară nu se utilizează în cazul în care un program acoperă exclusiv asistența tehnică. În plus, pentru fondurile menționate anterior, nu există nicio cerință de modificare a programului în cazul în care se utilizează această metodă forfetară de rambursare.

(4)

Este necesar să se precizeze că baza de aplicare a ratei forfetare este cheltuiala eligibilă pentru care autoritatea de management sau organismul de control relevant a efectuat controalele de gestiune sau, în cazul FEADR, controalele administrative relevante.

(5)

Pentru a evita riscul dublei finanțări în cazul în care statele membre recurg la această opțiune, finanțarea forfetară ar trebui să se aplice numai cheltuielilor care au făcut obiectul unui control de gestiune după intrarea în vigoare a prezentului regulament și apoi până la sfârșitul perioadei de eligibilitate. Din același motiv, pentru FEADR, finanțarea forfetară ar trebui să se aplice numai cheltuielilor care au făcut obiectul controalelor administrative de la începutul exercițiului financiar agricol, astfel cum se prevede la articolul 39 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (2), începând de la 16 octombrie 2019 sau din orice alt exercițiu financiar agricol ulterior și apoi până la sfârșitul perioadei de eligibilitate. Pentru a asigura o bună gestiune financiară, statele membre trebuie să se asigure că sumele rambursate sub formă de finanțare forfetară se calculează pe baza cheltuielilor aferente proiectelor de asistență fără caracter tehnic, această metodă fiind legală și regulamentară.

(6)

Mecanismul de finanțare forfetară poate fi utilizat numai în exercițiile contabile care, la data intrării în vigoare a prezentului regulament, nu au fost încă închise. Pentru a permite efectuarea de controale în contextul articolului 9 și al articolului 47 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 în ceea ce privește baza de calcul a finanțării forfetare, mecanismul de finanțare forfetară nu poate fi utilizat decât pentru cheltuieli cuprinse în exercițiul financiar agricol care începe la 16 octombrie 2019 sau într-un exercițiu financiar agricol ulterior.

(7)

Pentru a permite aplicarea promptă a măsurilor prevăzute în prezentul regulament, în vederea utilizării acestuia suficient de devreme în cursul exercițiului financiar curent, precum și în cazul FEADR în exercițiul financiar agricol care începe la 16 octombrie 2019, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

(1)

Începând cu anul 2012, certificatele de emisii sunt licitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1031/2010 al Comisiei (2). Licitarea certificatelor se desfășoară pe o platformă comună de licitație pentru 25 de state membre și 3 state AELS din SEE, precum și pe un număr mic de platforme separate.

(2)

Directiva 2003/87/CE a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/410 a Parlamentului European și a Consiliului (3) în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon și a sporirii investițiilor în acest domeniu prin sistemul de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii („EU ETS”) începând cu anul 2021. Licitarea certificatelor a rămas regula generală pentru alocarea acestora, iar proporția de certificate care urmează să fie scoase la licitație ar trebui să fie de 57 % din cantitatea totală de certificate.

(3)

Este adecvat să se încorporeze în Regulamentul (UE) nr. 1031/2010 noile elemente introduse de Directiva (UE) 2018/410 legate de stabilirea volumului de certificate scoase anual la licitație. În special, este necesar să se țină seama de posibilitatea de a reduce volumul de certificate scoase la licitație cu până la 3 % din cantitatea totală de certificate, pentru a crește cuantumul disponibil pentru alocarea cu titlu gratuit (rezervă pentru alocarea cu titlu gratuit). În plus, Directiva 2003/87/CE revizuită permite modificarea volumelor de certificate scoase anual la licitație ca urmare: a anulării voluntare a certificatelor de către statele membre în cazul închiderii unei capacități de producție de energie electrică; a reintroducerii în EU ETS a instalațiilor care emit mai puțin de 2 500 de tone de dioxid de carbon și a flexibilității stabilite între sectoarele ETS și sectoarele non-ETS în vederea facilitării atingerii obiectivelor naționale de reducere de către statele membre în sectoarele care nu fac obiectul ETS, astfel cum se prevede la articolul 6 din Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului (4).

(4)

Directiva 2003/87/CE instituie Fondul pentru modernizare, cu scopul de a îmbunătăți eficiența energetică și a moderniza sistemele energetice ale anumitor state membre, precum și Fondul pentru inovare, cu scopul de a sprijini investițiile în tehnologii inovatoare. Cele două fonduri sunt finanțate prin licitarea certificatelor pe platforma comună de licitație de către Banca Europeană de Investiții („BEI”). În acest scop, BEI ar trebui să devină adjudecătorul pentru cele două fonduri, fără a deveni parte la procedura de achiziție publică comună pentru platforma comună de licitație. Volumele relevante de certificate ar trebui scoase la licitație în cadrul acelorași licitații precum volumele scoase la licitație de statele membre și statele AELS din SEE care participă la platforma comună de licitație.

(5)

În vederea instituirii Fondului pentru modernizare, Directiva 2003/87/CE prevede ca un procent de 2 % din cantitatea totală de certificate să fie scos la licitație și, în plus, ca statele membre eligibile să poată adăuga certificate la acest fond, în temeiul articolului 10 alineatul (2) litera (b) și al articolului 10c din Directiva 2003/87/CE. BEI are obligația de a se asigura că certificatele respective sunt scoase la licitație în conformitate cu principiile și modalitățile procesului de licitație, în care distribuția egală a volumelor de certificate scoase la licitație reprezintă un element-cheie.

(6)

Pentru a asigura disponibilitatea fondurilor pentru inovare în tehnologii cu emisii scăzute de carbon și funcționarea adecvată a pieței carbonului, volumele Fondului pentru inovare ar trebui, în principiu, să fie scoase la licitație în volume anuale egale. Totuși, Comisia ar trebui să revizuiască o dată la doi ani distribuția certificatelor care urmează să fie scoase la licitație pentru Fondul pentru inovare, ținând seama de rezultatele fiecărei cereri de propuneri. Prima revizuire ar trebui să aibă loc cel târziu la 30 iunie 2022.

(7)

Pentru a permite anularea, de către statele membre, a unor certificate din volumele lor de certificate scoase la licitație în cazul închiderii unei capacități de producție de energie electrică de pe teritoriile lor, ar trebui stabilită o procedură de notificare. Statul membru vizat ar trebui să notifice Comisiei intenția sa de a anula certificate folosind un formular-tip în care să ofere dovezi și informații privind instalația închisă, volumul avut în vedere și calendarul anulării. Pentru a menține funcționarea rezervei pentru stabilitatea pieței instituite prin Decizia (UE) 2015/1814 a Parlamentului European și a Consiliului (5), volumul de certificate anulate ar trebui dedus din volumele de certificate ale statului membru scoase la licitație numai după efectuarea ajustărilor rezervei pentru stabilitatea pieței pentru anul respectiv. Pentru a asigura transparența, Comisia ar trebui să publice informațiile furnizate de statele membre în conformitate cu formularul, cu excepția cazului în care aceste informații sunt protejate din motive de confidențialitate.

(8)

Pentru a consolida integritatea pieței carbonului, începând cu anul 2018, certificatele sunt clasificate ca instrumente financiare în Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului (6). Anterior, Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7) recunoștea drept instrumente financiare numai instrumentele derivate pe certificate de emisii. Noua clasificare include comercializarea la vedere pe piața secundară a certificatelor de emisii în domeniul de aplicare, printre altele, al Directivei 2014/65/UE, al Regulamentului (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (8) și al Regulamentului (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (9). Totuși, procesul de licitare a certificatelor (piața primară) este inclus numai în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 596/2014.

(9)

Pentru a alinia licitarea certificatelor la noul regim de reglementare a piețelor financiare, sistemul stabilit pentru monitorizarea licitațiilor și raportarea cu privire la acestea ar trebui revizuit. Întrucât domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 596/2014 a fost extins și se aplică și licitării certificatelor, funcțiile de monitorizare și prevenire a abuzului de piață cu privire la licitații constituie o responsabilitate a autorităților naționale competente. Autoritățile naționale competente au obligația, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 596/2014, de a detecta și a investiga în mod activ cazurile de abuz de piață. Funcțiile necesare de monitorizare a licitațiilor ar trebui îndeplinite de platformele de licitație, de Comisie, de statele membre și de autoritățile naționale competente, iar dispozițiile de stabilire a unei obligații de desemnare a unei autorități de monitorizare a licitațiilor ar trebui eliminate. În plus, întrucât Regulamentul (UE) nr. 596/2014 se aplică direct licitațiilor, dispozițiile specifice privind abuzul de piață din Regulamentul (UE) nr. 1031/2010 au devenit redundante și ar trebui eliminate.

(10)

Pentru a furniza datele de raportare necesare autorităților naționale competente responsabile cu supravegherea abuzului de piață într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor și proporțional, Regulamentul (UE) nr. 1031/2010 ar trebui să reflecte obligațiile necesare de raportare a tranzacțiilor stabilite în Regulamentul (UE) nr. 600/2014 și să asigure aplicabilitatea acestora în cazul platformelor de licitație în ceea ce privește raportarea referitoare la tranzacțiile din cadrul licitațiilor. Acest demers este necesar întrucât Regulamentul (UE) nr. 596/2014, care se aplică acum licitațiilor, nu stabilește un mecanism de raportare a tranzacțiilor de sine stătător, ci se bazează pe colectarea de date prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 600/2014.

(11)

Este esențial să se asigure un proces de achiziții competitiv pentru platformele de licitație, iar criteriile relevante să fie stabilite în mod corespunzător. În ceea ce privește onorariile care trebuie plătite de ofertanții câștigători, ar trebui să fie posibilă creșterea nivelului maxim actual al onorariului într-un mod limitat, în cazul în care aceasta este prevăzută în procedura de achiziții publice, iar volumele de certificate scoase anual la licitație sunt reduse cu peste 200 de milioane de certificate ca urmare a utilizării rezervei pentru stabilitatea pieței.

(12)

Procedura de achiziții publice pentru platforma comună de licitație poate prevedea extinderea criteriilor de selecție și la piețele reglementate de produse energetice care nu au instituit încă o piață secundară de certificate de emisii. În cazul în care o astfel de piață reglementată este selectată pentru a deveni o platformă de licitație, ar trebui să se solicite instituirea acesteia cu cel puțin 60 de zile de tranzacționare înainte de desfășurarea primei licitații. Acest lucru este necesar pentru a stabili prețul pe piața secundară la momentul licitațiilor („prețul de rezervă”) pentru cazurile de anulare a licitațiilor, precum și onorariile ofertantului, care sunt legate de onorariul comparabil plătit pe piața secundară. În plus, Comisia și statele membre participante ar trebui să poată prelungi durata maximă actuală a contractelor de la cinci ani la șapte ani, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (10) („Regulamentul financiar”) în situații care ar fi dificil de prevăzut de către o autoritate contractantă diligentă. Pentru verificarea condițiilor de pe piață și pregătirea noilor achiziții publice pe durata contractului, Comisia ar trebui să poată efectua o consultare preliminară a pieței în conformitate cu Regulamentul financiar.

(13)

Pentru a simplifica procesul de licitație, stabilirea volumelor de certificate scoase anual la licitație ar trebui să devină mai flexibilă în cazul în care sunt necesare modificări de până la 50 000 de certificate. Orice modificare inferioară pragului respectiv nu ar trebui să conducă la modificarea volumului de certificate scoase la licitație în anul următor, cu excepția cazului în care un stat membru solicită acest lucru în mod explicit. În plus, procedura de stabilire și publicare a calendarelor de licitație ar trebui simplificată pentru a elimina obligația Comisiei de a furniza un aviz cu privire la acestea. Totuși, calendarul de licitație ar trebui publicat după ce Comisia ia o decizie internă privind tabelul de licitație corespunzător calendarului de licitație în actele delegate adoptate în temeiul articolului 19 alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE.

(14)

Pentru a simplifica redesemnarea platformelor de licitații separate, modificarea anexei III la Regulamentul (UE) nr. 1031/2010 ar trebui să fie necesară numai pentru includerea pe listă a unor noi entități ca platforme separate sau pentru o reincludere pe listă în condiții modificate. Astfel, în cazul în care aceeași platformă de licitații separată este desemnată de statul său membru în aceleași condiții, includerea acesteia pe listă ar trebui prelungită în aceleași condiții ca includerea inițială, fără modificarea anexei III la Regulamentul (UE) nr. 1031/2010. Acest lucru ar trebui să facă obiectul unei confirmări din partea statului membru și a Comisiei potrivit căreia cerințele prevăzute de prezentul regulament și obiectivele prevăzute la articolul 10 alineatul (4) din Directiva 2003/87/CE sunt îndeplinite.

(15)

Pentru a evita acumularea de volume de certificate anulate în cazul anulării mai multor licitații, ar trebui ca volumele de certificate anulate să poată fi distribuite în mod egal în cadrul următoarelor licitații care nu includ volume de certificate anulate din licitații anulate anterior.

(16)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 1031/2010 ar trebui modificat în consecință,

(1)

Directiva 2002/32/CE prevede faptul că utilizarea produselor destinate furajelor ale căror nivel de substanțe nedorite depășește nivelurile maxime stabilite în anexa I la directiva respectivă este interzisă.

(2)

S-au primit date de la autoritățile competente și operatorii în cauză din sectorul hranei pentru animale care indică faptul că nivelul maxim general de 2 mg/kg de arsen în materiile prime furajere de origine vegetală nu poate fi atins în materiile prime furajere specifice leonardit și turbă. Prin urmare, este oportun să se majoreze nivelul maxim pentru arsenul total în aceste materii prime furajere, pentru a se asigura aprovizionarea. Această creștere nu afectează în mod negativ sănătatea animalelor și sănătatea publică întrucât nivelul maxim stabilit pentru arsen în furajele complementare și furajele complete rămâne neschimbat.

(3)

S-au primit date din partea operatorilor în cauză din sectorul hranei pentru animale, care indică faptul că nivelul maxim general de 30 mg/kg de arsen în aditivii furajeri aparținând grupei funcționale a compușilor de oligoelemente nu poate fi atins pentru oligoelementul clorură de dimangan trihidroxid. Prin urmare, este adecvat să se majoreze nivelul maxim pentru arsen în clorura de dimangan trihidroxid, pe baza datelor obținute prin metoda analitică: spectrometrie de masă cu plasmă cuplată inductiv, ICP-MS. Laboratorul european de referință pentru metale și compuși azotați a confirmat faptul că această metodă oferă rezultatele corecte în ceea ce privește prezența arsenului în oligoelemente. Această creștere nu afectează în mod negativ sănătatea animalelor și sănătatea publică întrucât nivelul maxim stabilit pentru arsen în furajele complementare și furajele complete rămâne neschimbat.

(4)

Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene a examinat, în cooperare cu părțile în cauză, anumite constatări privind fluorul din algele marine calcaroase. Această examinare a stabilit că prezența de fond a fluorului în algele marine calcaroase în unele cazuri depășește nivelul maxim stabilit pentru fluorul din algele marine calcaroase. Prin urmare, este adecvat să se majoreze nivelul maxim pentru fluor în algele marine calcaroase de la 1 000 mg/kg la 1 250 mg/kg. Această creștere nu afectează în mod negativ sănătatea animalelor și sănătatea publică întrucât nivelul maxim stabilit pentru fluor în furajele complementare și furajele complete rămâne neschimbat.

(5)

Regulamentul (UE) 2017/2229 al Comisiei (2) a modificat anexa I la Directiva 2002/32/CE în ceea ce privește, printre altele, plumbul. Din motive de claritate, a fost înlocuită întreaga rubrică referitoare la plumb. În cazul acestei înlocuiri, în lista materiilor prime furajere pentru care se aplică un nivel maxim de 15 mg/kg, s-au omis în mod eronat cochiliile marine calcaroase. Regulamentul (UE) 2017/2229 a stabilit, de asemenea, un nou nivel maxim pentru plumbul din oxidul dicupric. Cu toate acestea, denumirea dată de Uniunea Internațională de Chimie Pură și Aplicată (IUPAC) este oxid de cupru (I). În conformitate cu recomandarea Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) din avizul său privind oxidul cupric (3), aditivul ar trebui să fie denumit oxid de cupru (I), acest lucru nerealizându-se în versiunile în limbile engleză, italiană și slovacă ale regulamentului. Erorile respective ar trebui corectate.

(6)

Anumite materii prime furajere care aparțin categoriei „pești, alte animale acvatice și produse derivate” sunt introduse pe piață sub formă de materii prime pentru furaje umede ambalate în conserve pentru hrănirea directă a câinilor și pisicilor. Deoarece aceste materii prime pentru furaje umede ambalate în conserve înlocuiesc furajele combinate, este necesar, prin urmare, să se aplice același nivel maxim de mercur în aceste materii prime pentru furaje umede ambalate în conserve ca nivel maxim aplicabil furajelor combinate, deoarece această modificare nu afectează negativ sănătatea animală.

(7)

EFSA a adoptat o declarație științifică privind prezența gosipolului liber în semințele întregi de bumbac (4). Ea a concluzionat că nu este necesară o actualizare a avizului științific în ceea ce privește riscurile pentru sănătatea animală ale prezenței gosipolului ca substanță nedorită în furaje. Ținând seama de datele privind prezența substanței menționate în declarația respectivă, este adecvat să se stabilească un nivel maxim mai ridicat pentru gosipolul liber din semințele de bumbac ca materie primă furajeră. Această creștere nu afectează în mod negativ sănătatea animalelor întrucât nivelul maxim stabilit pentru gosipolul liber în furajele complete rămâne neschimbat.

(8)

Directiva 2002/32/CE stabilește un nivel maxim pentru dioxine, suma dintre dioxine și PCB asemănători dioxinelor și PCB neasemănători dioxinelor doar în anumiți aditivi furajeri aparținând grupelor funcționale de lianți și de agenți antiaglomeranți. Cu toate acestea, constatările recente notificate prin Sistemul de alertă rapidă pentru alimente și furaje indică niveluri ridicate de dioxine și PCB asemănători dioxinelor în cazul altor aditivi furajeri aparținând grupei funcționale respective. Prin urmare, este necesar să se stabilească nivelul maxim pentru dioxine și PCB-uri în toți aditivii furajeri care aparțin grupelor funcționale de lianți și de agenți antiaglomeranți. Mai mult, nivelurile maxime respective ar trebui să se aplice și în cazul în care sunt autorizați aceiași aditivi furajeri în grupele funcționale „Substanțe pentru controlul contaminării cu radionuclizi” și „Substanțe pentru reducerea contaminării furajelor cu micotoxine”.

(9)

Prin urmare, Directiva 2002/32/CE ar trebui modificată în consecință,

(10)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei (2) stabilește nivelurile maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare, inclusiv pentru acidul erucic din anumite produse alimentare.

(2)

La 21 septembrie 2016, Grupul științific pentru contaminanții din lanțul alimentar (CONTAM) din cadrul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a adoptat un aviz științific privind acidul erucic în hrana pentru animale și în produsele alimentare (3). EFSA a stabilit o doză zilnică tolerabilă (DZT) de 7 mg/kg de greutate corporală (Gc) pe zi pentru acidul erucic. Cele mai ridicate niveluri de expunere prin alimentație au fost observate pentru sugari și alți copii, cu niveluri de expunere peste DZT. Acest lucru poate indica un risc pentru tinerii cu un grad ridicat de expunere la acidul erucic.

(3)

Datele privind prezența acidului erucic în uleiurile și grăsimile vegetale indică faptul că pentru majoritatea uleiurilor și grăsimilor vegetale se pot obține niveluri inferioare prin aplicarea bunelor practici, de exemplu prin utilizarea unor soiuri cu un conținut redus de acid erucic. Prin urmare, este necesar să se reducă nivelul maxim pentru uleiurile vegetale, cu excepția uleiului de camelină, a uleiului de muștar și a uleiului de limba-mielului la nivelul stabilit de Codex Alimentarius pentru uleiul de rapiță cu un conținut redus de acid erucic (4).

(4)

Pentru uleiul de camelină, uleiul de muștar și uleiul de limba-mielului, au fost oferite dovezi care demonstrează că nu este posibil să se atingă niveluri mai mici prin aplicarea bunelor practici deoarece pentru aceste specii nu există soiuri din care pot fi extrase uleiuri vegetale care conțin niveluri de acid erucic mai mici decât nivelul maxim propus pentru celelalte uleiuri vegetale. Prin urmare, și având în vedere că aceste uleiuri au o importanță mai mică pentru expunerea umană decât alte uleiuri vegetale, nivelul maxim de acid erucic în uleiul de camelină, în uleiul de muștar și în uleiul de limba-mielului ar trebui să rămână același. În plus, pentru a evita închiderea întreprinderilor mici și a microîntreprinderilor în anumite state membre, este oportun ca uleiul de muștar produs și consumat la nivel local în cantități mici să fie exceptat de la aplicarea nivelului maxim, cu aprobarea autorității competente.

(5)

Având în vedere că nivelul maxim pentru uleiurile și grăsimile vegetale se aplică și uleiurilor vegetale utilizate ca ingredient în produsele alimentare, nu este necesar să se stabilească un nivel maxim pentru acidul erucic în produsele alimentare care conțin adaos de uleiuri și grăsimi vegetale.

(6)

Având în vedere concentrația mare de acid erucic în muștar, există riscul unei expuneri semnificative la acidul erucic prin consumul de muștar. Prin urmare, este necesar să se stabilească un nivel maxim pentru acidul erucic în muștar.

(7)

Nivelurile maxime ale acidului erucic în formulele de început pentru sugari și în formulele de continuare au fost deja stabilite prin Regulamentul delegat (UE) 2016/127 al Comisiei (5). Din motive de claritate, nivelul maxim al acidului erucic în formulele de început pentru sugari și în formulele de continuare stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei ar trebui eliminate.

(8)

În Regulamentul (UE) 2017/1237 al Comisiei (6) nu este stabilită nicio unitate de măsură pentru nivelul maxim pentru acidul cianhidric. Prin urmare, din motive de securitate juridică, este oportun să se corecteze această eroare.

(9)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 ar trebui modificat în consecință.

(10)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

Dacă este necesar în scopul efectuării controalelor oficiale vizând alimentele de origine animală, Comisia poate stabili valori de referință pentru reziduurile de substanțe farmacologic active din alimentele de origine animală pentru care nu a fost stabilită nicio limită maximă a concentrației de reziduu. Valorile de referință ar trebui să se aplice alimentelor de origine animală importate din țări terțe și alimentelor de origine animală produse în Uniune.

(2)

În urma unei solicitări din partea Comisiei, Grupul EFSA pentru contaminanții din lanțul alimentar (Grupul CONTAM al EFSA) a adoptat orientări privind principiile metodologice și metodele științifice care trebuie luate în considerare la evaluarea siguranței valorilor de referință („orientările EFSA”) (2). Orientările EFSA descriu un proces prin care se evaluează dacă concentrația analitică a unei substanțe farmacologic active, care poate fi determinată de laboratoarele de control oficiale utilizând o metodă analitică validată, este suficient de mică pentru a proteja în mod adecvat sănătatea umană.

(3)

Orientările EFSA precizează, în plus, situațiile în care EFSA ar trebui să efectueze o evaluare a riscurilor specifice unei substanțe în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 470/2009. În particular, pentru a se asigura un nivel adecvat de protecție a sănătății ar trebui să fie efectuate evaluări ale riscurilor specifice unei substanțe în cazul substanțelor farmacologic active care determină discrazii sanguine (anemie aplastică) sau alergii (excluzând sensibilizarea pielii) sau care sunt substanțe puternic cancerigene sau substanțe anorganice cu efecte puternice.

(4)

Prin urmare, ar trebui adoptate principii metodologice și metode științifice pentru evaluarea siguranței valorilor de referință.

(5)

Decizia 2002/657/CE a Comisiei (3) stabilește limitele de performanță minime necesare pentru metodele analitice utilizate la detectarea unui număr limitat de substanțe a căror utilizare nu este permisă sau este în mod specific interzisă în Uniune. Respectivele limite de performanță minime necesare corespund limitei medii peste care detectarea unei substanțe sau a reziduurilor sale poate fi considerată semnificativă din punct de vedere metodologic. Limitele de performanță minime necesare se aplică matricelor specificate în anexa II la decizia respectivă.

(6)

În conformitate cu Decizia 2005/34/CE a Comisiei (4), limitele de performanță minime necesare prevăzute în Decizia 2002/657/CE trebuie utilizate ca valori de referință indiferent de matricea alimentelor testate pentru produsele alimentare de origine animală, importate din țări terțe. Alimentele de origine animală care conțin reziduuri de substanță farmacologic activă într-o concentrație egală cu sau mai mare decât valoarea de referință trebuie considerate neconforme cu legislația Uniunii, în timp ce alimentele de origine animală care conțin concentrații mai mici decât valorile de referință nu trebuie să fie interzise în cadrul lanțului alimentar. Cu toate acestea, stabilirea de valori de referință nu ar trebui să servească în niciun fel ca pretext pentru a permite utilizarea ilegală a unor substanțe interzise sau nepermise. Prin urmare, orice reziduuri de substanțe respective prezente în alimente de origine animală ar trebui considerate nedorite. Valorile de referință prevăzute în Decizia 2005/34/CE s-au bazat exclusiv pe considerente analitice, luând în considerare concentrația de reziduuri cea mai mică care poate fi detectată și confirmată printr-o metodă analitică validată, fără a se ține seama de potențialul toxic al substanțelor în cauză.

(7)

Pentru cloramfenicol, verdele malachit și metaboliții nitrofuranului au fost stabilite valori de referință prin Decizia 2005/34/CE. Cu toate acestea, pentru substanțele în cauză, EFSA a concluzionat că, în baza orientărilor EFSA, în locul metodologiei standard de evaluare a riscurilor era necesară o evaluare a riscurilor specifice unei substanțe. Prin urmare, ca urmare a solicitării Comisiei, grupul CONTAM al EFSA a adoptat avize științifice privind cloramfenicolul în alimente și în hrana pentru animale (5), privind nitrofuranii și metaboliții acestora în alimente (6) și privind verdele malachit în alimente (7).

(8)

Prin urmare, este adecvat să se stabilească valori de referință pentru aceste substanțe, care să ia în considerare atât considerațiile analitice, cât și potențialul toxic al acestor substanțe. Având în vedere incertitudinile identificate de EFSA în evaluările sale ale riscurilor determinate de cloramfenicol și de metaboliții nitrofuranului, sensibilitatea metodelor analitice ar trebui să fie îmbunătățită, pentru a permite asigurarea respectării celor mai mici concentrații posibile.

(9)

Detectarea reziduurilor de substanțe interzise sau nepermise, chiar și sub valorile de referință stabilite, ar putea fi un semnal de utilizare abuzivă a acestor substanțe. În astfel de cazuri, Regulamentul (CE) nr. 470/2009 impune statelor membre și, după caz, Comisiei, să ia măsuri de monitorizare. În acest scop, statele membre și Comisia ar trebui să dispună de informații prin intermediul Sistemului de alertă rapidă pentru alimente și furaje (8).

(10)

Pentru a permite laboratoarelor oficiale să își adapteze metodele la valorile de referință actualizate pentru cloramfenicol, verdele malachit și metaboliții nitrofuranului, ar trebui să se permită trecerea unei perioade de trei ani înainte ca aceste valori de referință mai mici să devină aplicabile.

(11)

Întrucât prezentul regulament preia dispozițiile Deciziei 2005/34/CE, le actualizează și le completează, din motive de securitate juridică Decizia 2005/34/CE ar trebui abrogată.

(12)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

Regulamentul (CE) nr. 798/2008 al Comisiei (3) stabilește cerințele de certificare sanitar-veterinară pentru importul în Uniune și tranzitul prin Uniune, inclusiv depozitarea în timpul tranzitului, al păsărilor de curte și al produselor obținute de la păsări de curte (denumite în continuare „produsele”). Regulamentul menționat prevede că aceste produse sunt importate în Uniune și tranzitează Uniunea numai dacă provin din țările terțe, teritoriile, zonele sau compartimentele menționate în coloanele 1 și 3 din tabelul cuprins în partea 1 a anexei I la regulamentul respectiv.

(2)

De asemenea, în Regulamentul (CE) nr. 798/2008 sunt precizate condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o țară terță, un teritoriu, o zonă sau un compartiment pentru a fi considerate indemne de gripă aviară înalt patogenă (HPAI).

(3)

Japonia este menționată în partea 1 a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 ca țară terță pentru care sunt autorizate importuri în Uniune și tranzitul prin Uniune al ouălor și produselor din ouă provenite de pe întregul său teritoriu.

(4)

De asemenea, Japonia a solicitat să fie autorizată pentru importuri în Uniune și tranzitul prin Uniune al cărnii de pasăre și a furnizat informațiile relevante. Comisia a efectuat un audit în Japonia pentru a evalua controalele sanitar-veterinare existente în cazul cărnii de pasăre destinate exportului în Uniune, încheiat cu un rezultat favorabil. Totuși, din cauza apariției unui focar de HPAI de subtipul H5N6 în ianuarie 2018, țara nu a putut îndeplini condițiile prevăzute la articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 798/2008 pentru a fi considerată indemnă de boala respectivă și, prin urmare, nu a fost autorizată pentru produsul respectiv.

(5)

Au trecut peste 12 luni de la prezența HPAI pe teritoriul Japoniei și țara poate fi considerată acum indemnă de boala respectivă în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 798/2008. Având în vedere situația epidemiologică actuală, este adecvat, prin urmare, să se modifice rubrica pentru Japonia din tabelul cuprins în partea 1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 pentru a autoriza respectiva țară terță pentru importuri în Uniune și tranzitul prin Uniune al cărnii de pasăre.

(6)

Prin urmare, anexa I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 ar trebui modificată în consecință.

(7)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

Regulamentul (UE) 2017/625 prevede ca anumite categorii de animale și mărfuri să fie supuse unor controale sistematice la posturile de inspecție la frontieră înainte de intrarea lor în Uniune.

(2)

Din articolul 65 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/625 rezultă că în cazul unor suspiciuni de practici frauduloase sau înșelătoare ale unui operator sau în cazul unor încălcări grave sau repetate ale normelor menționate la articolul 1 alineatul (2) din regulamentul respectiv, controalele oficiale asupra transporturilor cu aceeași utilizare sau origine efectuate de către autoritățile competente la posturile de inspecție la frontieră ar trebui intensificate. În temeiul articolului 65 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2017/625, decizia autorităților competente de a efectua astfel de controale intensificate trebuie să fie notificată Comisiei și statelor membre prin intermediul sistemului de gestionare a informațiilor pentru controalele oficiale (IMSOC – Information management system for official controls) menționat la articolul 131 din regulamentul respectiv.

(3)

Pentru a asigura o abordare armonizată a efectuării în mod coordonat a controalelor oficiale intensificate asupra anumitor mărfuri care intră în Uniune, ar trebui să fie stabilite proceduri detaliate pentru efectuarea în mod coordonat a controalelor respective, inclusiv norme privind rolul IMSOC în această privință. Din motive practice, efectuarea în mod coordonat a controalelor intensificate la frontiere ar trebui să se limiteze la categoriile de transporturi pentru care există o unitate de origine desemnată identificabilă, de exemplu transporturi de produse de origine animală, de materiale germinative, de subproduse de origine animală sau de produse compuse.

(4)

La primirea notificărilor din partea autorităților competente în conformitate cu articolul 65 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2017/625, Comisia ar trebui să evalueze în special dacă neconformitatea se bazează pe suspiciuni privind practici de natură frauduloasă sau înșelătoare sau pe o potențială încălcare gravă sau repetată a normelor menționate la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/625, de exemplu introducerea pe piață a produselor de origine animală care conțin niveluri de contaminanți sau de reziduuri de medicamente veterinare care depășesc limita maximă a reziduurilor sau introducerea pe piață a produselor care nu respectă Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei (2).

(5)

Pentru a reduce riscul unor practici frauduloase sau înșelătoare prin prezentarea la controalele oficiale a unor transporturi de dimensiuni mici, greutatea totală a transporturilor conforme necesară pentru a stopa efectuarea în mod coordonat a controalelor oficiale intensificate ar trebui să fie de cel puțin zece ori greutatea transportului care a declanșat inițial măsura. Cu toate acestea, pentru a evita o sarcină administrativă și financiară inacceptabilă pentru autoritățile competente și pentru operatori, ar trebui stabilită o greutate totală maximă a transporturilor necesară pentru a stopa efectuarea în mod coordonat a controalelor oficiale intensificate.

(6)

Dacă, în cursul efectuării în mod coordonat a controalelor oficiale intensificate, trei transporturi care intră în Uniune pun în evidență același tip de încălcare indicat în notificare în conformitate cu articolul 65 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2017/625, efectuarea în mod coordonat a controalelor oficiale intensificate ar trebui menținută până când rezultatele acestora și acțiunea autorităților competente din țările terțe în cauză sunt satisfăcătoare. În acest caz, Comisia ar trebui să solicite autorităților competente din țările terțe să întreprindă investigațiile și măsurile necesare pentru remedierea situației din unitatea de origine și să prezinte un raport Comisiei.

(7)

Pentru motive legate de eficiența sistemului de control, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea să excludă anumite transporturi de la efectuarea în mod coordonat a controalelor oficiale intensificate, și anume în cazurile în care transporturilor urmează să le fie refuzată intrarea în Uniune din alte motive decât încălcarea pentru care sunt efectuate în mod coordonat controalele oficiale intensificate.

(8)

Întrucât Regulamentul (UE) 2017/625 se aplică începând cu 14 decembrie 2019, prezentul regulament ar trebui să se aplice, de asemenea, de la data respectivă.

(9)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

În temeiul articolului 47 alineatul (1) din Directiva 2006/43/CE, statele membre pot permite să fie transferate către autoritățile competente din țări terțe dosare de audit sau alte documente deținute de auditorii statutari sau firmele de audit aprobate de acestea, inclusiv rapoarte de inspecție sau de anchetă referitoare la auditurile în cauză numai dacă autoritățile din țările terțe îndeplinesc cerințele care au fost declarate adecvate de către Comisie și dacă există acorduri de colaborare pe bază de reciprocitate între ele și autoritățile competente din statele membre respective. În statele membre există un interes din ce în ce mai mare pentru dezvoltarea pe mai departe a cooperării cu autoritățile competente din Republica Populară Chineză în domeniul auditului statutar. Având în vedere acest interes, este necesar să se stabilească dacă autoritățile competente din Republica Populară Chineză îndeplinesc cerințele adecvate pentru scopurile respective.

(2)

În ceea ce privește transmiterea dosarelor de audit sau a altor documente deținute de auditorii statutari sau de firmele de audit, inclusiv a rapoartelor de inspecție sau de anchetă, decizia referitoare la gradul de adecvare adoptată în temeiul articolului 47 alineatul (3) din Directiva 2006/43/CE nu se referă la alte cerințe specifice, cum ar fi acordurile de colaborare pe bază de reciprocitate dintre autoritățile competente menționate la articolul 47 alineatul (1) litera (d) din Directiva 2006/43/CE sau cerințele privind transferul de date cu caracter personal menționat la articolul 47 alineatul (1) litera (e) din aceeași directivă.

(3)

Cooperarea în ceea ce privește transferarea dosarelor de audit sau a altor documente deținute de auditorii statutari sau de firmele de audit și a rapoartelor de inspecție sau de anchetă către autoritatea competentă dintr-o țară terță reflectă interesul public major în materie de asigurare a unei supravegheri publice independente. Astfel, în cadrul acordurilor de colaborare încheiate conform articolului 47 alineatul (2) din Directiva 2006/43/CE, autoritățile competente din statele membre ar trebui să se asigure că autoritățile competente din Republica Populară Chineză utilizează documentele primite în conformitate cu articolul 47 alineatul (1) din directiva menționată numai în scopul exercitării competențelor de supraveghere publică, de asigurare externă a calității și de investigare a auditorilor și a firmelor de audit.

(4)

Atunci când se efectuează inspecții sau investigări, auditorii statutari și firmele de audit permit accesul la dosarele de audit sau la alte documente și le transmit autorităților competente din Republica Populară Chineză numai cu respectarea condițiilor stabilite la articolul 47 din Directiva 2006/43/CE și în prezenta decizie.

(5)

Fără a aduce atingere articolului 47 alineatul (4) din Directiva 2006/43/CE, statele membre ar trebui să se asigure că, în scopul supravegherii publice, al asigurării calității și al investigării auditorilor statutari și a firmelor de audit, contactele dintre auditorii statutari sau firmele de audit aprobate în statele respective și autoritățile competente din Republica Populară Chineză se realizează prin intermediul autorităților competente din statele membre în cauză.

(6)

În conformitate cu articolul 47 alineatul (1) litera (d) din Directiva 2006/43/CE, posibilitatea statelor membre de a permite transferarea, către autoritățile competente din Republica Populară Chineză, a dosarelor de audit sau a altor documente de audit deținute de auditori statutari sau firme de audit autorizate de acestea, precum și a rapoartelor de inspecție sau de anchetă, este condiționată de existența unor acorduri de colaborare încheiate între autoritățile competente în cauză.

(7)

Statele membre ar trebui să se asigure că aceste acorduri de colaborare dintre autoritățile lor competente și autoritățile competente din Republica Populară Chineză sunt convenite pe bază de reciprocitate și în condițiile prevăzute la articolul 47 alineatele (1) și (2) din Directiva 2006/43/CE, și că prevăd inclusiv protecția tuturor secretelor profesionale și a intereselor comerciale, inclusiv a celor industriale și de proprietate intelectuală, conținute în aceste dosare referitoare la entitățile auditate sau la auditorii statutari ori la firmele de audit care au auditat aceste entități.

(8)

În cazul în care transferarea dosarelor de audit sau a altor documente deținute de auditorii statutari sau de firmele de audit, inclusiv a rapoartelor de inspecție sau de anchetă, către autoritățile competente din Republica Populară Chineză implică și transferul de date cu caracter personal, acesta este legal numai dacă respectă și cerințele referitoare la transferurile internaționale de date prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și a Consiliului (2). Prin urmare, articolul 47 alineatul (1) litera (e) din Directiva 2006/43/CE impune în sarcina statelor membre obligația de a se asigura că transferul de date cu caracter personal între autoritățile lor competente și autoritățile competente din Republica Populară Chineză este în conformitate cu principiile și normele aplicabile în materie de protecție a datelor și, în special, cu dispozițiile capitolului V din Regulamentul (UE) 2016/679. Statele membre ar trebui să se asigure că se prevăd garanții adecvate pentru transferul de date cu caracter personal, în conformitate cu articolul 46 din Regulamentul (UE) 2016/679. În plus, statele membre ar trebui să se asigure că autoritățile competente din Republica Populară Chineză nu vor divulga la rândul lor date cu caracter personal conținute în documentele transferate fără acordul prealabil al autorităților competente din statele membre în cauză.

(9)

Ministerul de Finanțe și Comisia de reglementare a valorilor mobiliare (China Securities Regulatory Commission, CSRC) din Republica Populară Chineză sunt cele două organisme de supraveghere publică care au competența de a investiga auditorii și firmele de audit, în conformitate cu Legea privind contabilitatea, Legea privind organizarea profesiei de contabil public autorizat și Legea privind valorile mobiliare din Republica Populară Chineză. Ministerul de Finanțe are responsabilitatea de a emite licențe de practică firmelor de contabilitate, de a asigura respectarea normelor contabile, de a stabili standarde de audit, de a efectua inspecții și investigații ale firmelor de contabilitate și ale experților contabili autorizați și de a încheia acorduri de cooperare în materie de reglementare cu privire la supravegherea profesiei de contabil public autorizat. CSRC, sub auspiciile Consiliului de Stat, este responsabilă de supravegherea pieței valorilor mobiliare și de asigurarea respectării Legii privind valorile mobiliare. Aceasta are competența de a inspecta societățile cotate fie la bursa din Shanghai, fie la bursa din Shenzhen și firmele de contabilitate care efectuează audituri ale societăților cotate la bursă. Este autoritatea responsabilă cu supravegherea și administrarea valorilor mobiliare emise la oricare dintre aceste burse. Printre atribuțiile sale în materie de supraveghere, CSRC este competentă în materie de cooperare internațională în ceea ce privește valorile mobiliare și contractele futures. CSRC are competența de a institui un mecanism de cooperare în materie de supraveghere cu autoritățile omoloage din alte jurisdicții în scopul supravegherii transfrontaliere a piețelor valorilor mobiliare, inclusiv al cooperării în materie de audit.

(10)

Atât Ministerul de Finanțe, cât și CSRC vor fi implicate în semnarea viitoarelor acorduri bilaterale pentru transferarea dosarelor de audit. Ministerul de Finanțe are inițiativa în ceea ce privește încheierea de acorduri cu statele membre și stabilește participarea CSCR la negocieri și la semnarea acordurilor, în funcție de domeniul de aplicare și conținutul acordurilor. Personalul angajat în prezent și în trecut la Ministerul de Finanțe și la CSRC are obligația de a păstra confidențialitatea secretelor de stat, a secretelor comerciale și a secretelor de lucru dobândite în cursul activităților de supraveghere și de a nu utiliza astfel de informații în alte scopuri.

(11)

În conformitate cu legislația și reglementările Republicii Populare Chineze, Ministerul de Finanțe și CSRC pot să transfere către autoritățile competente din statele membre documente echivalente cu cele prevăzute la articolul 47 alineatul (1) din Directiva 2006/43/CE legate de investigațiile pe care le efectuează și care vizează astfel de auditori și firme de audit.

(12)

Pe această bază, și după avizul tehnic al Comitetului organismelor europene de supraveghere a auditului menționat la articolul 30 alineatul (7) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 537/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (3), Ministerul de Finanțe și CSRC îndeplinesc cerințe care ar trebui să fie declarate adecvate în sensul articolului 47 alineatul (1) litera (c) din Directiva 2006/43/CE.

(13)

Prezenta decizie nu afectează acordurile de cooperare menționate la articolul 25 alineatul (4) din Directiva 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4).

(14)

Concluziile privind gradul de adecvare a cerințelor îndeplinite de autoritățile competente dintr-o țară terță la care s-a ajuns în temeiul articolului 47 alineatul (3) primul paragraf din Directiva 2006/43/CE nu aduc atingere deciziilor pe care Comisia le-ar putea adopta în temeiul articolului 46 alineatul (2) din această directivă în ceea ce privește echivalența sistemelor de supraveghere publică, de asigurare a calității și de investigație și sancțiuni aplicabile auditorilor și entităților de audit din respectiva țară terță.

(15)

Prezenta decizie vizează facilitarea cooperării eficace dintre autoritățile competente din statele membre și cele din Republica Populară Chineză. Scopul acesteia este să permită autorităților respective să își exercite competențele de supraveghere publică, asigurare externă a calității și investigare și, în același timp, să protejeze drepturile părților implicate. În cazul în care o autoritate competentă decide să încheie acorduri de colaborare pe bază de reciprocitate cu autoritățile competente din Republica Populară Chineză pentru a permite transferul dosarelor de audit sau a altor documente deținute de auditorii statutari sau de firmele de audit și al rapoartelor de inspecție sau de anchetă, statul membru în cauză are obligația de a comunica serviciilor Comisiei acordurile de colaborare pe bază de reciprocitate încheiate cu aceste autorități, pentru a-i permite Comisiei să evalueze dacă această cooperare este conformă cu articolul 47 din Directiva 2006/43/CE.

(16)

Obiectivul ultim al cooperării în materie de supraveghere a auditului între autoritățile competente din statele membre și autoritățile competente din Republica Populară Chineză este ajungerea la o situație de încredere reciprocă în sistemele de supraveghere și consolidarea convergenței în ceea ce privește calitatea auditului. O astfel de încredere reciprocă și o mai mare convergență s-ar baza pe echivalența sistemelor de supraveghere a auditului din Uniune și din Republica Populară Chineză. Prin urmare, transferarea dosarelor de audit sau a altor documente deținute de auditorii statutari sau de firmele de audit, inclusiv a rapoartelor de inspecție sau de anchetă, ar trebui să devină, în cele din urmă, o excepție.

(17)

Prezenta decizie reflectă interesul sporit al statelor membre pentru dezvoltarea în continuare a cooperării cu autoritățile competente din Republica Populară Chineză în domeniul auditului statutar ca mijloc de facilitare a accesului entităților din Uniune la piața de capital a Republicii Populare Chineze și de încurajare a activităților de pe piața de capital din statele membre ale societăților cu sediul social în Republica Populară Chineză.

(18)

Având în vedere lipsa de experiență practică în cooperarea în materie de supraveghere cu autoritățile competente din Republica Populară Chineză, prezenta decizie ar trebui să se aplice pentru o perioadă limitată de timp.

(19)

În pofida limitării în timp, Comisia va monitoriza în mod regulat evoluțiile pieței, evoluția cadrelor de supraveghere și de reglementare și eficacitatea cooperării în materie de supraveghere, ținând seama de experiența dobândită în timpul cooperării în materie de supraveghere, bazându-se, de asemenea, pe contribuțiile statelor membre. În special, Comisia poate efectua o reexaminare specifică a prezentei decizii în orice moment înainte de data ieșirii din vigoare, în cazul în care evoluțiile relevante impun reevaluarea declarației de adecvare acordată prin prezenta decizie. O astfel de reevaluare poate conduce la abrogarea prezentei decizii.

(20)

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a emis un aviz la 20 mai 2019.

(21)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit în conformitate cu articolul 48 alineatul (1) din Directiva 2006/43/CE,