24.6.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 167/3

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/1026 AL COMISIEI

din 21 iunie 2019

privind modalitățile tehnice pentru dezvoltarea, întreținerea și utilizarea sistemelor electronice destinate schimbului de informații și pentru stocarea acestor informații în temeiul Codului vamal al Uniunii

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (1), în special articolul 8 alineatul (1) litera (b) și articolul 17,

întrucât:

(1)

Articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 (denumit în continuare „codul”) prevede că toate schimburile de informații – cum ar fi declarațiile, cererile sau deciziile – care au loc, pe de o parte, între autoritățile vamale, iar pe de altă parte, între operatorii economici și autoritățile vamale, precum și stocarea acestor informații în conformitate cu legislația vamală, trebuie să se efectueze prin utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor.

(2)

Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/578 a Comisiei (2) stabilește programul de lucru pentru implementarea sistemelor electronice necesare pentru aplicarea codului, care urmează să fie dezvoltate prin intermediul proiectelor enumerate în secțiunea II din anexa la respectiva decizie de punere în aplicare.

(3)

Este necesar să se specifice modalități tehnice importante pentru funcționarea sistemelor electronice, cum ar fi modalitățile de dezvoltare, testare și instalare, precum și cele referitoare la întreținere și la schimbările care urmează să fie introduse în sistemele electronice. Este necesar, de asemenea, să se specifice modalitățile referitoare la protecția datelor, actualizarea datelor, limitarea prelucrării datelor, precum și cele referitoare la dreptul de proprietate asupra sistemelor și la securitatea acestora.

(4)	Pentru a proteja drepturile și interesele Uniunii, ale statelor membre și ale operatorilor economici, este important să se stabilească normele procedurale și să se prevadă soluții alternative care urmează să fie puse în aplicare în cazul unei avarii temporare a sistemelor electronice.

(5)

Sistemul de decizii vamale, dezvoltat prin proiectul referitor la deciziile vamale din cadrul CVU menționat în Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/578, are drept obiectiv armonizarea proceselor pentru solicitarea deciziilor vamale, pentru luarea deciziilor și gestionarea acestora la nivelul întregii Uniuni, prin utilizarea exclusivă a tehnicilor de prelucrare electronică a datelor. Prin urmare, este necesar să se stabilească normele care reglementează acest sistem electronic. Domeniul de aplicare al sistemului trebuie să fie determinat prin referire la deciziile vamale pentru care urmează să fie solicitate, luate și gestionate cu ajutorul respectivului sistem. Trebuie stabilite norme detaliate pentru componentele comune ale sistemului (portalul comercianților din UE, sistemul central de gestionare a deciziilor vamale și serviciile de informații despre clienți) și pentru componentele naționale (portalul național al comercianților și sistemul național de gestionare a deciziilor vamale), prin specificarea funcțiilor acestor componente și a interconexiunilor dintre ele.

(6)	În plus, trebuie stabilite norme cu privire la datele referitoare la autorizațiile care sunt deja stocate în sistemele electronice existente, cum ar fi sistemul serviciilor de transport maritim regulat (RSS), și în sistemele naționale și care trebuie să fie migrate în sistemul de decizii vamale.

(7)

Sistemul de gestionare uniformă a utilizatorilor și de semnătură digitală, dezvoltat prin Proiectul privind accesul direct al comercianților la sistemele europene de informații (gestionarea uniformă a utilizatorilor și semnătura digitală) menționat în Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/578, urmează să gestioneze procesul de autentificare și de verificare a accesului pentru operatorii economici și alți utilizatori. Este necesar să se stabilească norme detaliate cu privire la domeniul de aplicare și la caracteristicile sistemului, prin definirea diverselor componente (atât a celor comune, cât și a celor naționale) ale sistemului, a funcțiilor acestor componente și a interconexiunilor dintre ele. Cu toate acestea, funcționalitatea „semnătură digitală” nu este încă disponibilă ca parte a Sistemului de gestionare uniformă a utilizatorilor și de semnătură digitală. Prin urmare, prin prezentul regulament nu se pot stabili norme detaliate cu privire la funcționalitatea respectivă.

(8)

Sistemul de informații tarifare obligatorii europene (ITOE), modernizat prin proiectul referitor la informațiile tarifare obligatorii (ITO) în cadrul CVU menționat în Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/578, are scopul de a alinia procesele de solicitare, de luare și de gestionare a deciziilor ITO cu cerințele codului, prin utilizarea exclusivă a tehnicilor de prelucrare electronică a datelor. Prin urmare, este necesar să se stabilească normele care reglementează acest sistem. Trebuie stabilite norme detaliate pentru componentele comune ale sistemului (portalul comercianților din UE, sistemul ITOE central și monitorizarea utilizării ITO) și pentru componentele naționale (portalul național al comercianților și sistemul național ITO), prin specificarea funcțiilor acestor componente și a interconexiunilor dintre ele. În plus, proiectul își propune să faciliteze monitorizarea utilizării obligatorii a ITO, precum și monitorizarea și gestionarea utilizării extinse a ITO.

(9)

Sistemul de înregistrare și identificare a operatorilor economici (EORI), modernizat prin proiectul referitor la Sistemul de înregistrare și identificare a operatorilor economici (EORI 2) în cadrul CVU menționat în Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/578, vizează modernizarea sistemului EORI transeuropean existent, care permite înregistrarea și identificarea operatorilor economici din Uniune și a operatorilor economici din țările terțe, precum și a altor persoane, în scopul aplicării legislației vamale a Uniunii. Prin urmare, este necesar să se stabilească normele care reglementează acest sistem, prin specificarea componentelor (sistemul EORI central și sistemele EORI naționale) și a utilizării sistemului EORI.

(10)

Sistemul operatorilor economici autorizați (AEO), modernizat prin proiectul referitor la operatorii economici autorizați (AEO) în cadrul CVU menționat în Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/578, vizează îmbunătățirea proceselor operaționale legate de cererile și autorizațiile AEO și de gestionarea acestora. De asemenea, sistemul vizează implementarea formularului electronic care trebuie utilizat pentru cererile și deciziile AEO și punerea la dispoziția operatorilor economici a unei interfețe armonizate pentru comercianți la nivelul UE (Acces e-AEO direct pentru comercianți) pentru depunerea cererilor AEO și primirea deciziilor AEO pe cale electronică. Trebuie stabilite norme detaliate pentru componentele comune ale sistemului.

(11)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2089 al Comisiei (3) prevede modalități tehnice pentru dezvoltarea, întreținerea și utilizarea sistemelor electronice destinate schimbului de informații și pentru stocarea acestor informații în temeiul codului. Acest regulament de punere în aplicare acoperă în prezent sistemul de decizii vamale și sistemul de gestionare uniformă a utilizatorilor și de semnătură digitală, care au devenit operaționale în octombrie 2017. Alte trei sisteme (ITOE, EORI și AEO) vor deveni în curând operaționale, așadar trebuie prevăzute modalități tehnice și pentru acestea. Având în vedere numărul de modificări necesare ale Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2089 și din motive de claritate, regulamentul respectiv trebuie abrogat și înlocuit.

(12)

Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special dreptul la protecția datelor cu caracter personal. Atunci când, în scopul aplicării legislației vamale a Uniunii, este necesar să se prelucreze date cu caracter personal în sistemele electronice, datele respective trebuie să fie prelucrate în conformitate cu Regulamentele (UE) 2016/679 (4) și (UE) 2018/1725 (5) ale Parlamentului European și ale Consiliului. Datele cu caracter personal ale operatorilor economici și ale altor persoane prelucrate de sistemele electronice sunt limitate la setul de date definit în anexa A titlul I capitolul 1 grupa 3 – Părți, în anexa A titlul I capitolul 2 grupa 3 – Părți și în anexa 12-01 la Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei (6).

(13)	Măsurile prevăzute de prezentul regulament de punere în aplicare sunt conforme cu avizul Comitetului Codului vamal,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Domeniu de aplicare

Prezentul regulament se aplică următoarelor sisteme electronice dezvoltate sau modernizate prin intermediul următoarelor proiecte menționate în anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/578:

(a)	Sistemul de decizii vamale (SDV) dezvoltat prin proiectul referitor la deciziile vamale în cadrul CVU;

(b)	Sistemul de gestionare uniformă a utilizatorilor și de semnătură digitală (GUU&SD) dezvoltat prin proiectul privind accesul direct al comercianților la sistemele de informații europene (gestionarea uniformă a utilizatorilor și semnătură digitală);

(c)	Sistemul de informații tarifare obligatorii europene (ITOE) modernizat prin proiectul privind informațiile tarifare obligatorii (ITO) în cadrul CVU;

(d)	Sistemul de înregistrare și identificare a operatorilor economici (EORI) modernizat în conformitate cu cerințele codului prin intermediul proiectului EORI2;

(e)	Sistemul operatorilor economici autorizați (AEO) modernizat în conformitate cu cerințele codului prin intermediul proiectului referitor la operatorii economici autorizați (AEO).

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.	„componentă comună” înseamnă o componentă a sistemelor electronice dezvoltată la nivelul Uniunii, care este disponibilă pentru toate statele membre;

2.	„componentă națională” înseamnă o componentă a sistemelor electronice dezvoltată la nivel național, care este disponibilă în statul membru care a creat-o.

Articolul 3

Puncte de contact pentru sistemele electronice

Comisia și statele membre desemnează puncte de contact pentru fiecare dintre sistemele electronice, cu scopul de a face schimb de informații în vederea asigurării unei dezvoltări, exploatări și întrețineri coordonate a respectivelor sisteme electronice.

Comisia și statele membre își comunică detaliile punctelor de contact și se informează reciproc fără întârziere cu privire la orice modificare a detaliilor respective.

CAPITOLUL II

SISTEMUL DE DECIZII VAMALE (SDV)

Articolul 4

Obiectul și structura SDV

(1) SDV permite comunicarea între Comisie, statele membre, operatorii economici și alte persoane în scopul prezentării și prelucrării cererilor și deciziilor menționate la articolul 5 alineatul (1), precum și în scopul gestionării deciziilor referitoare la autorizații, și anume a modificărilor, revocărilor, anulărilor și suspendărilor.

(2) SDV este alcătuit din următoarele componente comune:

(a)	un portal al comercianților din UE;

(b)	un sistem central de gestionare a deciziilor vamale („SGDV central”);

(c)	servicii de informații despre clienți.

(3) Statele membre pot crea următoarele componente naționale:

(a)	un portal național al comercianților;

(b)	un sistem național de gestionare a deciziilor vamale („SGDV național”).

Articolul 5

Utilizarea SDV

(1) SDV este utilizat în scopul transmiterii și al prelucrării următoarelor cereri de autorizații, precum și în scopul gestionării deciziilor referitoare la cereri sau autorizații:

(a)	autorizația de simplificare a determinării sumelor care fac parte din valoarea în vamă a mărfurilor, astfel cum se menționează la articolul 73 din cod;

(b)	autorizația de furnizare a unei garanții globale, cuprinzând o eventuală reducere sau exonerare, astfel cum se menționează la articolul 95 din cod;

(c)	autorizația de amânare a plății taxelor vamale datorate, în măsura în care permisiunea nu este acordată în legătură cu o singură operațiune, astfel cum se menționează la articolul 110 din cod;

(d)	autorizația pentru exploatarea spațiilor de depozitare temporară menționată la articolul 148 din cod;

(e)	autorizația de instituire a unor servicii de transport maritim regulat, astfel cum se menționează la articolul 120 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei;

(f)	autorizația pentru statutul de emitent autorizat, astfel cum se menționează la articolul 128 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446;

(g)	autorizația de utilizare regulată a unei declarații simplificate, astfel cum se menționează la articolul 166 alineatul (2) din cod;

(h)	autorizația de vămuire centralizată, astfel cum se menționează la articolul 179 din cod;

(i)	autorizația de depunere a unei declarații vamale prin înscrierea de date în evidențele declarantului, inclusiv pentru regimul de export, astfel cum se menționează la articolul 182 din cod;

(j)	autorizația de autoevaluare, astfel cum se menționează la articolul 185 din cod;

(k)	autorizația pentru statutul de cântăritor autorizat de banane, astfel cum se menționează la articolul 155 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446;

(l)	autorizația de utilizare a regimului de perfecționare activă, astfel cum se menționează la articolul 211 alineatul (1) litera (a) din cod;

(m)	autorizația de utilizare a regimului de perfecționare pasivă, astfel cum se menționează la articolul 211 alineatul (1) litera (a) din cod;

(n)	autorizația de utilizare a regimului de destinație finală, astfel cum se menționează la articolul 211 alineatul (1) litera (a) din cod;

(o)	autorizația de utilizare a regimului de admitere temporară, astfel cum se menționează la articolul 211 alineatul (1) litera (a) din cod;

(p)	autorizația de exploatare a spațiilor de depozitare pentru antrepozitarea vamală a mărfurilor, astfel cum se menționează la articolul 211 alineatul (1) litera (b) din cod;

(q)	autorizația pentru statutul de destinatar agreat pentru operațiuni TIR, astfel cum se menționează la articolul 230 din cod;

(r)	autorizația pentru statutul de expeditor agreat pentru regimul de tranzit unional, astfel cum se menționează la articolul 233 alineatul (4) litera (a) din cod;

(s)	autorizația pentru statutul de destinatar agreat pentru regimul de tranzit unional, astfel cum se menționează la articolul 233 alineatul (4) litera (b) din cod;

(t)	autorizația de utilizare a unor sigilii speciale, astfel cum se menționează la articolul 233 alineatul (4) litera (c) din cod;

(u)	autorizația de utilizare a unei declarații de tranzit cu un set de date redus, astfel cum se menționează la articolul 233 alineatul (4) litera (d) din cod;

(v)	autorizația de utilizare a unui document electronic de transport ca declarație vamală, astfel cum se menționează la articolul 233 alineatul (4) litera (e) din cod.

(2) Componentele comune ale SDV sunt utilizate pentru cererile și autorizațiile menționate la alineatul (1), precum și pentru deciziile de gestionare referitoare la acele cereri și autorizații, atunci când respectivele autorizații sau decizii pot avea un impact în mai mult de un stat membru.

(3) Un stat membru poate decide că componentele comune ale SDV pot fi utilizate pentru cererile și autorizațiile menționate la alineatul (1), precum și pentru gestionarea deciziilor referitoare la acele cereri și autorizații, atunci când respectivele autorizații sau decizii au un impact numai în statul membru respectiv.

(4) SDV nu este utilizat pentru alte cereri, autorizații sau decizii decât cele enumerate la alineatul (1).

Articolul 6

Autentificare și acces la SDV

(1) Autentificarea și verificarea accesului operatorilor economici și al altor persoane în scopul accesului la componentele comune ale SDV se efectuează utilizând Sistemul de gestionare uniformă a utilizatorilor și de semnătură digitală (GUU&SD) menționat la articolul 14.

Pentru ca reprezentanții vamali să fie autentificați și să poată avea acces la componentele comune ale SDV, abilitarea acestora de a acționa în această calitate trebuie să fie înregistrată în sistemul GUU&SD sau într-un sistem de gestionare a identității și a accesului instituit de un stat membru în conformitate cu articolul 18.

(2) Autentificarea și verificarea accesului funcționarilor statelor membre în scopul accesului la componentele comune ale SDV se efectuează utilizând serviciile de rețea furnizate de Comisie.

(3) Autentificarea și verificarea accesului personalului Comisiei în scopul accesului la componentele comune ale SDV se efectuează utilizând sistemul GUU&SD sau serviciile de rețea furnizate de Comisie.

Articolul 7

Portalul comercianților din UE

(1) Portalul comercianților din UE este un punct de intrare în SDV pentru operatorii economici și alte persoane.

(2) Portalul comercianților din UE este interoperabil cu SGDV central, precum și cu SGDV naționale, în cazul în care statele membre creează astfel de sisteme.

(3) Portalul comercianților din UE este utilizat pentru cererile și autorizațiile menționate la articolul 5 alineatul (1), precum și pentru gestionarea deciziilor referitoare la acele cereri și autorizații, atunci când respectivele autorizații sau decizii pot avea un impact în mai mult de un stat membru.

(4) Un stat membru poate decide că portalul comercianților din UE poate fi utilizat pentru cererile și autorizațiile menționate la articolul 5 alineatul (1), precum și pentru gestionarea deciziilor referitoare la acele cereri și autorizații, atunci când respectivele autorizații sau decizii au un impact numai în statul membru respectiv.

Dacă un stat membru decide să utilizeze portalul comercianților din UE pentru autorizațiile sau deciziile care au un impact numai în statul membru respectiv, acesta informează Comisia în acest sens.

Articolul 8

SGDV central

(1) SGDV central este utilizat de autoritățile vamale pentru prelucrarea cererilor și a autorizațiilor menționate la articolul 5 alineatul (1), precum și pentru gestionarea deciziilor referitoare la acele cereri și autorizații, pentru a verifica dacă sunt îndeplinite condițiile de acceptare a unei cereri și de luare a unei decizii.

(2) SGDV central este interoperabil cu portalul comercianților din UE, cu serviciile de informații despre clienți și cu SGDV naționale, în cazul în care statele membre creează astfel de sisteme.

Articolul 9

Consultarea dintre autoritățile vamale prin utilizarea SDV

O autoritate vamală a unui stat membru utilizează SGDV central atunci când trebuie să consulte o autoritate vamală a unui alt stat membru înainte de a lua o decizie cu privire la cererile sau autorizațiile menționate la articolul 5 alineatul (1).

Articolul 10

Serviciile de informații despre clienți

Serviciile de informații despre clienți sunt utilizate pentru stocarea centralizată a datelor referitoare la autorizațiile menționate la articolul 5 alineatul (1), precum și a deciziilor referitoare la acele autorizații, și permit consultarea, reproducerea și validarea respectivelor autorizații prin alte sisteme electronice instituite în scopul articolului 16 din cod.

Articolul 11

Portalul național al comercianților

(1) În cazul în care este creat, portalul național al comercianților constituie un punct de intrare suplimentar în SDV pentru operatorii economici și pentru alte persoane.

(2) În ceea ce privește cererile și autorizațiile menționate la articolul 5 alineatul (1), precum și gestionarea deciziilor referitoare la acele cereri și autorizații, atunci când respectivele autorizații sau decizii pot avea un impact în mai mult de un stat membru, operatorii economici și alte persoane pot alege să utilizeze portalul național al comercianților, în cazul în care a fost creat, sau portalul comercianților din UE.

(3) Portalul național al comercianților este interoperabil cu SGDV național, în cazul în care acesta a fost creat.

(4) În cazul în care un stat membru creează un portal național al comercianților, el informează Comisia în acest sens.

Articolul 12

SGDV național

(1) În cazul în care a fost creat, un SGDV național este utilizat de autoritatea vamală a statului membru care l-a creat pentru prelucrarea cererilor și a autorizațiilor menționate la articolul 5 alineatul (1), precum și pentru gestionarea deciziilor referitoare la acele cereri și autorizații, pentru a verifica îndeplinirea condițiilor de acceptare a unei cereri și de luare a unei decizii.

(2) SGDV național este interoperabil cu SGDV central în scopul consultării dintre autoritățile vamale, astfel cum se menționează la articolul 9.

Articolul 13

Migrarea către SDV a datelor referitoare la autorizații

(1) Datele referitoare la autorizațiile menționate la articolul 5 alineatul (1) – atunci când respectivele autorizații au fost eliberate începând cu 1 mai 2016 sau au fost acordate în conformitate cu articolul 346 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei (7) și pot avea un impact în mai mult de un stat membru – sunt migrate și stocate în SDV, dacă aceste autorizații sunt valabile la data migrării. Migrarea are loc cel târziu până la 1 mai 2019.

Un stat membru poate hotărî să aplice primul paragraf și în ceea ce privește autorizațiile menționate la articolul 5 alineatul (1) care au un impact numai în statul membru respectiv.

(2) Autoritățile vamale se asigură că datele care urmează să fie migrate în conformitate cu alineatul (1) respectă cerințele în materie de date prevăzute în anexa A la Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 și în anexa A la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447. În acest scop, ele pot solicita informațiile necesare de la titularul autorizației.

CAPITOLUL III

SISTEMUL DE GESTIONARE UNIFORMĂ A UTILIZATORILOR ȘI DE SEMNĂTURĂ DIGITALĂ (GUU&SD)

Articolul 14

Obiectul și structura sistemului GUU&SD

(1) Sistemul GUU&SD permite comunicarea între Comisie și sistemele de gestionare a identității și accesului ale statelor membre, menționate la articolul 18, pentru a furniza un acces autorizat securizat la sistemele electronice pentru personalul Comisiei, operatorii economici și alte persoane.

(2) Sistemul GUU&SD este alcătuit din următoarele componente comune:

(a)	un sistem de gestionare a accesului;

(b)	un sistem de gestionare a administrației.

(3) Fiecare stat membru creează un sistem de gestionare a identității și accesului, ca o componentă națională a sistemului GUU&SD.

Articolul 15

Utilizarea sistemului GUU&SD

Sistemul GUU&SD este utilizat pentru a se asigura autentificarea și verificarea accesului:

(a)	operatorilor economici și al altor persoane, cu scopul de a avea acces la componentele comune ale SDV, ale sistemului ITOE și ale sistemului AEO;

(b)	personalului Comisiei, cu scopul de a avea acces la componentele comune ale SDV, ale sistemului ITOE, ale sistemului EORI și ale sistemului AEO și în scop de întreținere și gestionare a sistemului GUU&SD.

Articolul 16

Sistemul de gestionare a accesului

Comisia instituie sistemul de gestionare a accesului pentru a valida cererile de acces prezentate de operatorii economici și de alte persoane în cadrul sistemului GUU&SD, prin interoperare cu sistemele de gestionare a identității și accesului ale statelor membre, menționate la articolul 18.

Articolul 17

Sistemul de gestionare a administrației

Comisia instituie sistemul de gestionare a administrației pentru a gestiona normele de autentificare și autorizare necesare pentru validarea datelor de identificare ale operatorilor economici și ale altor persoane, cu scopul de a permite accesul la sistemele electronice.

Articolul 18

Sistemele de gestionare a identității și accesului ale statelor membre

Statele membre instituie un sistem de gestionare a identității și accesului, pentru a asigura:

(a)	o înregistrare și o stocare securizată a datelor de identificare ale operatorilor economici și ale altor persoane;

(b)	un schimb securizat al datelor de identificare semnate și criptate ale operatorilor economici și ale altor persoane.

CAPITOLUL IV

SISTEMUL DE INFORMAȚII TARIFARE OBLIGATORII EUROPENE (ITOE)

Articolul 19

Obiectul și structura sistemului ITOE

(1) În conformitate cu articolele 33 și 34 din cod, sistemul ITOE permite următoarele:

(a)	comunicarea între Comisie, statele membre, operatorii economici și alte persoane în scopul prezentării și prelucrării cererilor și deciziilor ITO;

(b)	gestionarea oricărui eveniment ulterior care ar putea avea efecte asupra cererii sau a deciziei inițiale;

(c)	monitorizarea utilizării obligatorii a deciziilor ITO;

(d)	monitorizarea și gestionarea utilizării extinse a deciziilor ITO.

(2) Sistemul ITOE este alcătuit din următoarele componente comune:

(a)	un portal al comercianților din UE;

(b)	un sistem ITOE central;

(c)	capacitatea de a monitoriza utilizarea deciziilor ITO.

(3) Statele membre pot crea, ca o componentă națională, un sistem național de informații tarifare obligatorii („sistem ITO național”) și un portal național al comercianților.

Articolul 20

Utilizarea sistemului ITOE

(1) Sistemul ITOE este utilizat pentru transmiterea, prelucrarea, schimbul și stocarea de informații referitoare la cereri și decizii legate de ITO sau la orice eveniment ulterior care ar putea avea efecte asupra cererii sau a deciziei inițiale, astfel cum se menționează la articolul 21 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447.

(2) Sistemul ITOE este utilizat pentru a sprijini monitorizarea de către autoritățile vamale a respectării obligațiilor care decurg din ITO, în conformitate cu articolul 21 alineatul (3) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447.

(3) Sistemul ITOE este utilizat de Comisie pentru a informa statele membre, în conformitate cu articolul 22 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447, de îndată ce sunt atinse cantitățile de mărfuri care pot fi vămuite în cursul unei perioade de utilizare prelungită.

Articolul 21

Autentificare și acces la sistemul ITOE

(1) Autentificarea și verificarea accesului operatorilor economici și al altor persoane în scopul accesului la componentele comune ale sistemului ITOE se efectuează utilizând sistemul GUU&SD menționat la articolul 14.

Pentru ca reprezentanții vamali să fie autentificați și să poată avea acces la componentele comune ale sistemului ITOE, abilitarea acestora de a acționa în această calitate trebuie să fie înregistrată în sistemul GUU&SD sau într-un sistem de gestionare a identității și a accesului instituit de un stat membru în conformitate cu articolul 18.

(2) Autentificarea și verificarea accesului funcționarilor statelor membre în scopul accesului la componentele comune ale sistemului ITOE se efectuează utilizând serviciile de rețea furnizate de Comisie.

(3) Autentificarea și verificarea accesului personalului Comisiei în scopul accesului la componentele comune ale sistemului ITOE se efectuează utilizând sistemul GUU&SD sau serviciile de rețea furnizate de Comisie.

Articolul 22

Portalul comercianților din UE

(1) Portalul comercianților din UE este un punct de intrare în sistemul ITOE pentru operatorii economici și alte persoane.

(2) Portalul comercianților din UE este interoperabil cu sistemul ITOE central și oferă redirecționare către portalurile naționale ale comercianților, în cazul în care au fost create sisteme ITO naționale de către statele membre.

(3) Portalul comercianților din UE este utilizat pentru transmiterea și schimbul de informații referitoare la cereri și decizii legate de ITO sau la orice eveniment ulterior care ar putea avea efecte asupra cererii sau a deciziei inițiale.

Articolul 23

Sistemul ITOE central

(1) Sistemul ITOE central este utilizat de autoritățile vamale pentru prelucrarea, schimbul și stocarea de informații referitoare la cereri și decizii legate de ITO sau la orice eveniment ulterior care ar putea avea efecte asupra cererii sau a deciziei inițiale, pentru a verifica dacă sunt îndeplinite condițiile de acceptare a unei cereri și de luare a unei decizii.

(2) Sistemul ITOE central este utilizat de autoritățile vamale în scopul articolului 16 alineatul (4), al articolului 17 și al articolului 21 alineatul (2) litera (b) și alineatul (5) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447.

(3) Sistemul ITOE central este interoperabil cu portalul comercianților din UE și cu sistemele ITO naționale, în cazul în care acestea au fost create.

Articolul 24

Consultarea dintre autoritățile vamale prin utilizarea sistemului ITOE central

O autoritate vamală a unui stat membru utilizează sistemul ITOE central pentru a consulta o autoritate vamală a unui alt stat membru, în vederea asigurării respectării articolului 16 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447.

Articolul 25

Monitorizarea utilizării deciziilor ITO

Capacitatea de a monitoriza utilizarea deciziilor ITO se utilizează în scopul articolului 21 alineatul (3) și al articolului 22 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447.

Articolul 26

Portalul național al comercianților

(1) În cazul în care un stat membru a creat un sistem ITO național în conformitate cu articolul 19 alineatul (3), portalul național al comercianților este principalul punct de intrare în sistemul ITO național pentru operatorii economici și alte persoane.

(2) Operatorii economici și alte persoane utilizează portalul național al comercianților, în cazul în care a fost creat, în legătură cu cereri și decizii legate de ITO sau cu orice eveniment ulterior care ar putea avea efecte asupra cererii sau a deciziei inițiale.

(3) Portalul național al comercianților este interoperabil cu sistemul ITO național, în cazul în care acesta a fost creat.

(4) Portalul național al comercianților facilitează procese echivalente celor facilitate de portalul comercianților din UE.

(5) În cazul în care un stat membru creează un portal național al comercianților, el informează Comisia în acest sens. Comisia se asigură că portalul național al comercianților poate fi accesat direct de pe portalul comercianților din UE.

Articolul 27

Sistemul ITO național

(1) Un sistem ITO național, în cazul în care a fost creat, este utilizat de autoritatea vamală a statului membru care l-a creat pentru prelucrarea, schimbul și stocarea de informații referitoare la cereri și decizii legate de ITO sau la orice eveniment ulterior care ar putea avea efecte asupra cererii sau a deciziei inițiale, pentru a verifica dacă sunt îndeplinite condițiile de acceptare a unei cereri sau de luare a unei decizii.

(2) Autoritatea vamală a unui stat membru utilizează sistemul ITO național în scopul articolului 16 alineatul (4), al articolului 17 și al articolului 21 alineatul (2) litera (b) și alineatul (5) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447, cu excepția cazului în care utilizează sistemul ITOE central în aceste scopuri.

(3) Sistemul ITO național este interoperabil cu portalul național al comercianților și cu sistemul ITOE central.

CAPITOLUL V

SISTEMUL DE ÎNREGISTRARE ȘI IDENTIFICARE A OPERATORILOR ECONOMICI (EORI)

Articolul 28

Obiectul și structura sistemului EORI

Sistemul EORI permite o înregistrare și o identificare unică, la nivelul Uniunii, a operatorilor economici și a altor persoane.

Sistemul EORI este alcătuit din următoarele componente:

(a)	un sistem EORI central;

(b)	sisteme EORI naționale, în cazul în care sunt create de statele membre.

Articolul 29

Utilizarea sistemului EORI

(1) Sistemul EORI este utilizat în următoarele scopuri:

(a)	pentru a primi datele pentru înregistrarea operatorilor economici și a altor persoane, astfel cum se menționează în anexa 12-01 la Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 („datele EORI”) furnizate de statele membre;

(b)	pentru a stoca la nivel central datele EORI referitoare la înregistrarea și identificarea operatorilor economici și a altor persoane;

(c)	pentru a pune datele EORI la dispoziția statelor membre.

(2) Sistemul EORI permite accesul online al autorităților vamale la datele EORI stocate la nivelul sistemului central.

(3) Sistemul EORI este interoperabil cu toate celelalte sisteme electronice în care se utilizează numărul EORI.

Articolul 30

Autentificare și acces la sistemul EORI central

(1) Autentificarea și verificarea accesului funcționarilor statelor membre în scopul accesului la componentele comune ale sistemului EORI se efectuează utilizând serviciile de rețea furnizate de Comisie.

(2) Autentificarea și verificarea accesului personalului Comisiei în scopul accesului la componentele comune ale sistemului EORI se efectuează utilizând sistemul GUU&SD sau serviciile de rețea furnizate de Comisie.

Articolul 31

Sistemul EORI central

(1) Sistemul EORI central este utilizat de autoritățile vamale în scopul articolului 7 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447.

(2) Sistemul EORI central este interoperabil cu sistemele EORI naționale, în cazul în care acestea au fost create.

Articolul 32

Sistemul EORI național

(1) Un sistem EORI național, în cazul în care a fost creat, este utilizat de autoritatea vamală a statului membru care l-a creat pentru schimbul și stocarea datelor EORI.

(2) Un sistem EORI național este interoperabil cu sistemul EORI central.

CAPITOLUL VI

SISTEMUL OPERATORILOR ECONOMICI AUTORIZAȚI (AEO)

Articolul 33

Obiectul și structura sistemului AEO

(1) Sistemul AEO permite comunicarea între Comisie, statele membre, operatorii economici și alte persoane în scopul prezentării și prelucrării cererilor AEO și al acordării de autorizații AEO, precum și în scopul gestionării oricărui eveniment ulterior care ar putea avea efecte asupra deciziei inițiale, astfel cum se menționează la articolul 30 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447.

(2) Sistemul AEO este alcătuit din următoarele componente comune:

(a)	un portal al comercianților din UE;

(b)	un sistem AEO central.

(3) Statele membre pot crea următoarele componente naționale:

(a)	un portal național al comercianților;

(b)	un sistem național al operatorilor economici autorizați (denumit în continuare „sistem AEO național”).

Articolul 34

Utilizarea sistemului AEO

(1) Sistemul AEO este utilizat pentru transmiterea, schimbul, prelucrarea și stocarea de informații referitoare la cereri și decizii AEO sau la orice eveniment ulterior care ar putea avea efecte asupra deciziei inițiale, astfel cum se menționează la articolul 30 alineatul (1) și la articolul 31 alineatele (1) și (4) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447.

(2) Autoritățile vamale utilizează sistemul AEO pentru a-și îndeplini obligațiile care le revin în temeiul articolului 31 alineatele (1) și (4) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 și pentru a ține evidența consultărilor relevante.

Articolul 35

Autentificare și acces la sistemul AEO central

(1) Autentificarea și verificarea accesului operatorilor economici și al altor persoane în scopul accesului la componentele comune ale sistemului AEO se efectuează utilizând sistemul GUU&SD menționat la articolul 14.

Pentru ca reprezentanții vamali să fie autentificați și să poată avea acces la componentele comune ale sistemului AEO, abilitarea acestora de a acționa în această calitate trebuie să fie înregistrată în sistemul GUU&SD sau într-un sistem de gestionare a identității și a accesului instituit de un stat membru în conformitate cu articolul 18.

(2) Autentificarea și verificarea accesului funcționarilor statelor membre în scopul accesului la componentele comune ale sistemului AEO se efectuează utilizând serviciile de rețea furnizate de Comisie.

(3) Autentificarea și verificarea accesului personalului Comisiei în scopul accesului la componentele comune ale sistemului AEO se efectuează utilizând sistemul GUU&SD sau serviciile de rețea furnizate de Comisie.

Articolul 36

Portalul comercianților din UE

(1) Portalul comercianților din UE este un punct de intrare în sistemul AEO pentru operatorii economici și alte persoane.

(2) Portalul comercianților din UE este interoperabil cu sistemul AEO central și oferă redirecționare către portalurile naționale ale comercianților, în cazul în care acestea au fost create.

(3) Portalul comercianților din UE este utilizat pentru transmiterea și schimbul de informații referitoare la cereri și decizii AEO sau la orice eveniment ulterior care ar putea avea efecte asupra deciziei inițiale.

Articolul 37

Sistemul AEO central

(1) Sistemul AEO central este utilizat de către autoritățile vamale pentru schimbul și stocarea informațiilor referitoare la cereri și decizii AEO sau la orice eveniment ulterior care ar putea avea efecte asupra deciziei inițiale.

(2) Autoritățile vamale utilizează sistemul AEO central în scopul articolelor 30 și 31 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447.

(3) Sistemul AEO central este interoperabil cu portalul comercianților din UE și cu sistemele AEO naționale, în cazul în care acestea au fost create.

Articolul 38

Portalul național al comercianților

(1) Portalul național al comercianților, în cazul în care a fost creat, permite schimbul de informații cu privire la cererile și deciziile AEO.

(2) Operatorii economici utilizează portalul național al comercianților, în cazul în care a fost creat, pentru a face schimb de informații cu autoritățile vamale cu privire la cererile și deciziile AEO.

(3) Portalul național al comercianților este interoperabil cu sistemul AEO național.

Articolul 39

Sistemul AEO național

(1) Un sistem AEO național, în cazul în care a fost creat, este utilizat de către autoritatea vamală a statului membru care l-a creat pentru schimbul și stocarea informațiilor referitoare la cereri și decizii AEO sau la orice eveniment ulterior care ar putea avea efecte asupra deciziei inițiale.

(2) Sistemul AEO național este interoperabil cu portalul național al comercianților, în cazul în care a fost creat, și cu sistemul AEO central.

CAPITOLUL VII

FUNCȚIONAREA SISTEMELOR ELECTRONICE ȘI FORMAREA ÎN UTILIZAREA ACESTORA

Articolul 40

Dezvoltarea, testarea, instalarea și gestionarea sistemelor electronice

(1) Componentele comune sunt dezvoltate, testate, instalate și gestionate de către Comisie. Componentele naționale sunt dezvoltate, testate, instalate și gestionate de către statele membre.

(2) Statele membre asigură interoperabilitatea componentelor naționale cu componentele comune.

Articolul 41

Întreținerea și modificările aduse sistemelor electronice

(1) Comisia efectuează întreținerea componentelor comune, iar statele membre efectuează întreținerea componentelor lor naționale.

(2) Comisia și statele membre asigură funcționarea neîntreruptă a sistemelor electronice.

(3) Comisia poate modifica componentele comune ale sistemelor electronice pentru a corecta defecțiuni, a adăuga noi funcționalități sau a le modifica pe cele existente.

(4) Comisia informează statele membre cu privire la modificările și actualizările componentelor comune.

(5) Statele membre informează Comisia cu privire la acele modificări și actualizări ale componentelor naționale care pot avea repercusiuni asupra funcționării componentelor comune.

(6) Comisia și statele membre pun la dispoziția publicului informațiile referitoare la modificările și actualizările sistemelor electronice în temeiul alineatelor (4) și (5).

Articolul 42

Avaria temporară a sistemelor electronice

(1) În cazul unei avarii temporare a sistemelor electronice, astfel cum se menționează la articolul 6 alineatul (3) litera (b) din cod, operatorii economici și alte persoane prezintă informațiile necesare îndeplinirii formalităților în cauză prin mijloacele stabilite de statele membre, inclusiv prin alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor.

(2) Autoritățile vamale se asigură că informațiile prezentate în conformitate cu alineatul (1) sunt puse la dispoziție în sistemele electronice corespunzătoare în termen de șapte zile de la momentul în care sistemele electronice respective devin din nou disponibile.

(3) Comisia și statele membre se informează reciproc cu privire la indisponibilitatea sistemelor electronice rezultată în urma unei avarii temporare.

Articolul 43

Sprijin pentru formare în domeniul utilizării și funcționării componentelor comune

Comisia sprijină statele membre prin furnizarea de materiale de formare adecvate referitoare la utilizarea și funcționarea componentelor comune ale sistemelor electronice.

CAPITOLUL VIII

PROTECȚIA DATELOR, GESTIONAREA DATELOR ȘI DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA SISTEMELOR ELECTRONICE ȘI SECURITATEA ACESTORA

Articolul 44

Protecția datelor cu caracter personal

(1) Datele cu caracter personal înregistrate în sistemele electronice sunt prelucrate în scopul punerii în aplicare a legislației vamale având în vedere obiectivele specifice ale fiecăruia dintre sistemele electronice, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (1), la articolul 14 alineatul (1), la articolul 19 alineatul (1), la articolul 28 și la articolul 33 alineatul (1).

(2) În conformitate cu articolul 62 din Regulamentul (UE) 2018/1725, autoritățile naționale de supraveghere în domeniul protecției datelor cu caracter personal și Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor cooperează pentru a asigura o supraveghere coordonată a prelucrării datelor cu caracter personal înregistrate în sistemele electronice.

Articolul 45

Actualizarea datelor în sistemele electronice

Statele membre se asigură că datele înregistrate la nivel național corespund datelor înregistrate în componentele comune și că ele sunt ținute la zi.

Articolul 46

Limitarea accesului la date și a prelucrării datelor

(1) Datele înregistrate în componentele comune ale sistemelor electronice de către un stat membru pot fi accesate sau prelucrate de către statul membru respectiv. Ele pot fi, de asemenea, accesate și prelucrate de către un alt stat membru, dacă acesta este implicat în prelucrarea unei cereri sau în gestionarea unei decizii la care se referă datele.

(2) Datele înregistrate în componentele comune ale sistemelor electronice de către un operator economic sau de către o altă persoană pot fi accesate sau prelucrate de către operatorul economic respectiv sau de către persoana respectivă. Ele pot fi, de asemenea, accesate și prelucrate de către un stat membru implicat în prelucrarea unei cereri sau în gestionarea unei decizii la care se referă datele.

(3) Datele înregistrate în sistemul ITOE central de către un stat membru pot fi prelucrate de către statul membru respectiv. Ele pot fi, de asemenea, prelucrate de către un alt stat membru, dacă acesta este implicat în prelucrarea unei cereri la care se referă datele, inclusiv prin intermediul unei consultări în conformitate cu articolul 24. Datele respective pot fi accesate de toate statele membre în conformitate cu articolul 23 alineatul (2).

(4) Datele înregistrate în sistemul ITOE central de către un operator economic sau de către o altă persoană pot fi accesate sau prelucrate de către operatorul economic respectiv sau de către persoana respectivă. Datele respective pot fi accesate de toate statele membre în conformitate cu articolul 23 alineatul (2).

Articolul 47

Dreptul de proprietate asupra sistemului

(1) Comisia este proprietarul sistemului pentru componentele comune.

(2) Statele membre sunt proprietarii sistemului pentru componentele naționale.

Articolul 48

Securitatea sistemului

(1) Comisia asigură securitatea componentelor comune. Statele membre asigură securitatea componentelor naționale.

În acest scop, Comisia și statele membre iau cel puțin măsurile necesare:

(a)	pentru a împiedica orice persoană neautorizată să acceseze instalațiile utilizate la prelucrarea datelor;

(b)	pentru a împiedica introducerea de date, precum și orice fel de consultare, modificare sau ștergere a datelor de către persoane neautorizate;

(c)	pentru a detecta oricare dintre activitățile menționate la literele (a) și (b).

(2) Comisia și statele membre se informează reciproc cu privire la orice activitate care ar putea provoca o încălcare sau o suspiciune de încălcare a securității sistemelor electronice.

CAPITOLUL IX

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 49

Evaluarea sistemelor electronice

Comisia și statele membre efectuează evaluări ale componentelor de care sunt responsabile și analizează, în particular, securitatea și integritatea componentelor și confidențialitatea datelor prelucrate în cadrul acestor componente.

Comisia și statele membre se informează reciproc cu privire la rezultatele evaluării.

Articolul 50

Abrogare

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2089 se abrogă.

Articolul 51

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 21 iunie 2019.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 269, 10.10.2013, p. 1.

(2) Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/578 a Comisiei din 11 aprilie 2016 de stabilire a programului de lucru referitor la dezvoltarea și instalarea sistemelor electronice prevăzute în Codul vamal al Uniunii (JO L 99, 15.4.2016, p. 6).

(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2089 al Comisiei din 14 noiembrie 2017 privind modalitățile tehnice pentru dezvoltarea, întreținerea și utilizarea sistemelor electronice destinate schimbului de informații și pentru stocarea acestor informații în temeiul Codului vamal al Uniunii (JO L 297, 15.11.2017, p. 13).

(4) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(5) Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(6) Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 1).

(7) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 558).

24.6.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 167/18

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/1027 AL COMISIEI

din 21 iunie 2019

de aprobare a unor modificări care nu sunt minore ale caietului de sarcini al unei denumiri înregistrate în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate „Tiroler Speck” (IGP)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (1), în special articolul 52 alineatul (3) litera (a),

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 53 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia a examinat cererea Austriei de aprobare a unor modificări ale caietului de sarcini al indicației geografice protejate (denumită în continuare „IGP”) „Tiroler Speck”, înregistrată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1065/97 al Comisiei (2).

(2)

Deoarece modificările în cauză nu erau minore în sensul articolului 53 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia a publicat cererea de modificare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (3), în conformitate cu articolul 50 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012. Aceasta a fost, de asemenea, prima dată când a fost publicat un document unic pentru „Tiroler Speck”.

(3)

Concret, caietul de sarcini aplicabil atunci când a fost transmisă Comisiei cererea de modificare prevedea, în regulile sale de etichetare, că indicația geografică protejată „Tiroler Speck” nu putea fi tradusă în nicio altă limbă. Modificarea propusă avea ca scop, printre altele, să permită utilizarea denumirii protejate traduse, în anumite circumstanțe.

(4)

La 7 mai 2018, Comisia a primit un act de opoziție din partea Italiei. La 5 iulie 2018, Comisia a primit declarația de opoziție motivată aferentă. Italia se opunea modificării limitărilor legate de etichetare în ceea ce privește utilizarea de traduceri ale denumirii protejate. În temeiul articolului 10 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Italia susținea că, prin permiterea utilizării denumirii protejate traduse, chiar și împreună cu denumirea protejată în limba germană, s-ar periclita existența unei denumiri total sau parțial identice [Südtiroler Speck/Speck Alto Adige (IGP)].

(5)	Considerând această opoziție admisibilă, Comisia a invitat Austria și Italia, printr-o scrisoare din data de 16 august 2018, să desfășoare consultări corespunzătoare timp de trei luni, pentru a încerca să ajungă la un acord în conformitate cu procedurile lor interne.

(6)

Părțile au ajuns la un acord. Austria a comunicat Comisiei rezultatele acordului printr-o scrisoare din data de 30 august 2018. Austria și Italia au convenit ca regulile de etichetare din caietul de sarcini al denumirii „Tiroler Speck” (IGP) să mențină interdicția de a utiliza pe etichete traduceri ale denumirii protejate. Având în vedere cele de mai sus, trebuie concluzionat că, în ceea ce privește regulile de etichetare, acordul a înlocuit cererea de modificare.

(7)

În conformitate cu punctul 5.5 din cererea de modificare publicată, dispozițiile privind etichetarea din caietul de sarcini ar fi trebuit să fie înlocuite cu următorul text:

„Pe fiecare unitate care este ambalată și pregătită pentru vânzare, numărul exploatației, identificatorul de lot sub forma unui număr de lot sau a unei date a lotului și cuvintele «Tiroler Speck IGP» trebuie să apară în această formă într-un loc vizibil și într-un mod lizibil și indelebil.

În plus, poate să apară și bucata de carne utilizată și/sau regiunea producătorului din aria geografică delimitată. Exemple de etichetare: – «Bacon Tiroler Speck IGP»; – «Tiroler Speck IGP obținut din șuncă»; – «Tiroler Speck IGP – Speck din cotlet din Zillertal»; – «Tiroler Speck IGP obținut din burtă de porc, din regiunea Ötztal».

Se poate utiliza o indicație în limbajul comun din domeniul marketingului, cu condiția să apară și termenul german «Tiroler Speck IGP».

De asemenea, pot fi afișate nume, denumiri comerciale și mărci proprii, cu condiția ca ambalajul rezultat să nu inducă în eroare.”

(8)

Justificarea oferită pentru aceste modificări în cererea de modificare era următoarea:

„Normele detaliate și cuprinzătoare privind etichetarea ajută la îmbunătățirea transparenței și a informațiilor furnizate consumatorilor. De asemenea, a fost reglementată utilizarea unor informații suplimentare pentru a indica cu mai mare exactitate bucata de carne utilizată și/sau regiunea producătorului din aria geografică delimitată, astfel încât să se sublinieze caracterul regional al produsului și să se ofere o descriere mai detaliată a produsului, prin includerea unor informații suplimentare privind bucățile de carne utilizate. Acest lucru asigură o descriere mai exactă a produsului și informații mai bine orientate pentru clienți.”

(9)

În conformitate cu acordul menționat mai sus, dispozițiile privind etichetarea din caietul de sarcini vor fi, în schimb, înlocuite cu următorul text:

„Pe fiecare unitate care este ambalată și pregătită pentru vânzare, numărul exploatației, identificatorul de lot sub forma unui număr de lot sau a unei date a lotului și denumirea indicației geografice protejate «Tiroler Speck» trebuie să apară într-un loc vizibil și într-un mod lizibil și indelebil. Nu se permite traducerea în altă limbă a denumirii indicației geografice protejate «Tiroler Speck».

Termenul «indicație geografică protejată» și/sau abrevierea «IGP» trebuie să urmeze imediat denumirea indicației geografice protejate, «Tiroler Speck», și pot de asemenea să apară într-o altă limbă comună decât limba germană, fie în locul versiunii în limba germană, fie împreună cu aceasta.

Pentru o mai bună informare a consumatorilor, termenii care descriu produsul, inclusiv bucata de carne utilizată («șuncă», «Speck din cotlet», «Speck din burtă» sau «produs din șuncă», «produs din cotlet de porc», «produs din burtă de porc»), pot fi folosite de asemenea în limba comună a țării în care este comercializat produsul. Acești termeni trebuie însă separați în mod clar de indicația geografică protejată «Tiroler Speck». Acest lucru poate fi realizat prin separarea termenilor pe rânduri diferite, deși trebuie menținută o spațiere suficientă a rândurilor. Cu toate acestea, pe «etichetele tehnice» este posibil ca cei doi termeni să nu poată fi separați pe rânduri, din cauza restricțiilor de spațiu.

Fără a aduce atingere obligației de a face o distincție clară între indicația geografică protejată și denumirea descriptivă suplimentară, pe așa-numitele «etichete tehnice», și anume etichetele care sunt în general aplicate pe spatele produsului ambalat și gata de comercializare, se poate întâmpla ca, din cauza spațiului limitat, să nu fie posibilă o separare a celor două indicații pe rânduri diferite.

La termenii care descriu produsul trebuie să nu fie adăugate traduceri ale trimiterilor la regiunea Tirol ca loc de origine.

Poate fi indicată, de asemenea, regiunea producătorului din cadrul ariei geografice delimitate, dar aceasta trebuie să fie separată de indicația geografică protejată «Tiroler Speck» și de termenul «indicație geografică protejată» și/sau de abrevierea «IGP».

De asemenea, pot fi afișate nume, denumiri comerciale și mărci proprii, cu condiția ca ambalajul rezultat să nu inducă în eroare.”

(10)

Justificarea oferită în acord pentru aceste modificări, care trebuie considerate ca făcând parte din cererea de modificare, astfel cum a fost modificată de acord, este următoarea:

„Pe de o parte, se va asigura în continuare faptul că denumirea protejată «Tiroler Speck» este utilizată numai în versiunea sa înregistrată. Pe de altă parte, modificarea solicitată prevede informații descriptive suplimentare referitoare la produs în ceea ce privește bucățile de carne utilizate și regiunea producătorului din cadrul ariei geografice delimitate. Aceasta ar duce la o informare exhaustivă și transparentă a cumpărătorilor, în sensul Regulamentului (UE) nr. 1169/2011, și la o informare mai detaliată cu privire la indicația geografică protejată «Tiroler Speck». Ca exemplu pot fi menționate următoarele formulări: «Tiroler Speck IGP – Șuncă – din Zillertal», «Tiroler Speck IGP – produs din șuncă», «Tiroler Speck IGP Șuncă».”

(11)	Dat fiind că respectă dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 și legislația UE, conținutul acordului încheiat între Austria și Italia ar trebui luat în considerare.

(12)

Documentul unic a fost modificat în consecință. Modificările aduse documentului unic în urma acordului nu sunt substanțiale și, în orice caz, ele readuc la situația inițială dispoziția privind etichetarea contestată în opoziție. Prin urmare, nu este necesară repetarea verificării conform articolului 51 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012. Cu toate acestea, versiunea consolidată a documentului unic ar trebui publicată spre informare.

(13)	Având în vedere cele de mai sus, Comisia consideră că modificarea ar trebui aprobată astfel cum a fost modificată prin acord,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Se aprobă modificările caietului de sarcini publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene cu privire la denumirea „Tiroler Speck” (IGP), astfel cum sunt modificate conform prezentului regulament. Anexa la prezentul regulament conține documentul unic consolidat.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 21 iunie 2019.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2) Regulamentul (CE) nr. 1065/97 al Comisiei din 12 iunie 1997 de completare a anexei la Regulamentul (CE) nr. 1107/96 al Comisiei privind înregistrarea indicațiilor geografice și a denumirilor de origine în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17 din Regulamentul (CEE) nr. 2081/92 al Consiliului (JO L 156, 13.6.1997, p. 5).

(3) JO C 46, 8.2.2018, p. 8.

ANEXĂ

„TIROLER SPECK”

Nr. UE: PGI-AT-02162 – 8.8.2016

DOP ( )

IGP (X)

1. Denumire (denumiri)

„Tiroler Speck”

2. Statul membru sau țara terță

Austria

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tipul de produs

Clasa 1.2. Produse din carne (preparate, sărate, afumate etc.)

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1.

„Tiroler Speck” (IGP) este un produs artizanal tradițional din carne de porc conservată, fabricat din pulpă, cotlet, burtă, spată sau ceafă dezosată, care se sărează apoi uscat, se condimentează cu un amestec special de condimente care includ cel puțin ienupăr, piper negru și usturoi, se conservă, se afumă la rece conform unui proces specific fiecărei regiuni, folosind cel puțin 50 % lemn de fag sau de frasin, și se usucă în aer liber. Culoarea exterioară este maro închis, iar culoarea în secțiune este roșiatică, cu un strat alb de grăsime. Mirosul este puternic condimentat și aromat, cu note mature clare și cu miros de afumătură. Gustul este ușor picant, trecând de la note clare de fum, ușor de recunoscut, la o aromă bogată de carne, și completat de un gust sărat distinct.

Proprietăți fizico-chimice și microbiologice:

raportul apă/proteine: max. 1,7 (toleranță + 0,2);

conținutul de sare (NaCl): max. 5,0 % [toleranță + 1,5 % (centru) + 2,0 % (margine)].

Produsul „Tiroler Speck” este fabricat exclusiv în aria geografică delimitată și este disponibil, în forma finală, ambalat fie în vid, fie în atmosferă controlată și nefeliat, în bucăți sau feliat.

3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Bucățile de carne utilizate pentru „Tiroler Speck” (IGP) sunt originare din Uniunea Europeană și cuprind pulpă cu șorici, cu sau fără mușchiul spetei, cotlet cu șorici, burtă cu șorici (cu sau fără cartilaje), spată cu șorici și ceafă fără șorici, sunt complet dezosate și sunt tăiate conform bunei practici de fabricație.

3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate etapele de producție (de la etapa de sărare până la produsul final) se realizează în aria geografică delimitată.

3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

Produsul „Tiroler Speck” (IGP) trebuie să fie feliat de un specialist format în producția de „Tiroler Speck” (IGP), cunoscut sub denumirea de „Tiroler Speckmeister”, sau să fie feliat sub supravegherea acestuia. În timpul felierii, fiecare lot finalizat trebuie să fie supus unei verificări senzoriale pentru a se asigura faptul că nu există abateri nedorite în ceea ce privește culoarea sau gustul. În cazul în care există defecte (cum ar fi putrefacția, defecte de culoare sau formarea nedorită a unei margini uscate), trebuie să se ia măsuri imediate pentru adaptarea parametrilor de control (cum ar fi temperatura, umiditatea sau durata fiecărei etape din proces) pentru loturile sau unitățile aflate încă în producție. Pentru a se garanta rapiditatea procesului de asigurare a calității, activitățile pentru producția de unități ambalate de „Tiroler Speck” (IGP) sunt realizate exclusiv în exploatația producătoare sau în grupul de exploatații [și anume, o exploatație comercială cu mai multe puncte de lucru, în fiecare dintre acestea realizându-se etape individuale ale producției de „Tiroler Speck” (IGP), sau care deține mai multe adrese poștale în același district].

Pentru a se evita orice efecte dăunătoare rezultate din oxidare sau din uscare sau ca urmare a alterării microbiologice din cauza formării unei pelicule de mucegai și pentru a se evita astfel o pierdere a calității, intervalul de timp dintre feliere și ambalare trebuie să fie scurt, motiv pentru care ambalarea produsului „Tiroler Speck” (IGP) nefeliat, în bucăți sau feliat, ambalat în vid sau în atmosferă controlată, trebuie să se realizeze în aria geografică delimitată. Cu toate acestea, în cazul în care, ca urmare a unor prevederi specifice, este necesară o perioadă de depozitare înainte de începerea felierii, depozitarea trebuie să se realizeze numai în ambalaj în vid sau în atmosferă controlată (ambalarea inițială) pentru a se evita pierderea calității ca urmare a uscării suplimentare sau ca urmare a alterării microbiologice din cauza formării unei pelicule de mucegai. Ulterior, produsul „Tiroler Speck” (IGP) fie este tăiat în bucăți pentru uz casnic, fie este îndepărtat de șorici, preparat și tăiat în felii ori preparat pentru a fi „gata de utilizare în bucătărie” și, în orice caz, este ambalat în vid sau în atmosferă controlată (ambalarea finală).

Produsul „Tiroler Speck” (IGP) poate fi vândut nefeliat unităților din sectorul desfacerii cu amănuntul de produse alimentare, atât timp cât este feliat în prezența cumpărătorului, cu condiția ca această cantitate de „Tiroler Speck” (IGP) nefeliat să nu depășească 10 % din lotul din ziua respectivă și ca, la momentul verificării în cadrul procesului de feliere (în bucăți, felii, cuburi etc.), partea rămasă să nu prezinte semne că lotul conține defecte care să sugereze că produsul „Speck” care urmează să fie vândut nefeliat prezintă defecte.

3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Pe fiecare unitate care este ambalată și gata de vânzare, numărul exploatației, identificatorul de lot sub forma unui număr de lot sau a unei date a lotului și denumirea indicației geografice protejate „Tiroler Speck” trebuie să apară într-un loc vizibil și într-un mod lizibil și indelebil. Nu se permite traducerea în altă limbă a denumirii indicației geografice protejate „Tiroler Speck”.

Termenul „indicație geografică protejată” și/sau abrevierea „IGP” trebuie să urmeze imediat denumirea indicației geografice protejate, „Tiroler Speck”, și pot de asemenea să apară într-o altă limbă comună decât limba germană, fie în locul versiunii în limba germană, fie împreună cu aceasta.

Pentru o mai bună informare a consumatorilor, termenii care descriu produsul, inclusiv bucata de carne utilizată („șuncă”, „Speck din cotlet”, „Speck din burtă” sau „produs din șuncă”, „produs din cotlet de porc”, „produs din burtă de porc”), pot fi folosite de asemenea în limba comună a țării în care este comercializat produsul. Acești termeni trebuie însă separați în mod clar de indicația geografică protejată „Tiroler Speck”. Acest lucru poate fi realizat prin separarea termenilor pe rânduri diferite, deși trebuie menținută o spațiere suficientă a rândurilor. Cu toate acestea, pe „etichetele tehnice” este posibil ca cei doi termeni să nu poată fi separați pe rânduri, din cauza restricțiilor de spațiu.

La termenii care descriu produsul trebuie să nu fie adăugate traduceri ale trimiterilor la regiunea Tirol ca loc de origine.

Poate fi indicată, de asemenea, regiunea producătorului din cadrul ariei geografice delimitate, dar aceasta trebuie să fie separată de indicația geografică protejată „Tiroler Speck” și de termenul „indicație geografică protejată” și/sau de abrevierea „IGP”.

De asemenea, pot fi afișate nume, denumiri comerciale și mărci proprii, cu condiția ca ambalajul rezultat să nu inducă în eroare.

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Landul Tirol

5. Legătura cu aria geografică

În peisajul montan din Tirol, care este caracterizat de terenuri agricole, producția de „Speck” ca mod de conservare a cărnii proaspete a fost dezvoltată și rafinată de-a lungul multor generații. Cunoștințele privind rețeta specială de condimente și metoda tradițională de fabricare pentru produsul „Tiroler Speck” au fost transmise de fiecare generație de fermieri copiilor lor. Această tradiție, transmisă de la o persoană la alta, a luat forma unui standard general acceptat pentru producția comercială de astăzi a produsului „Tiroler Speck”. Procesul de uscare în aerul curat de munte din Tirol, procesul de afumare ușoară folosind amestecuri de condimente specifice și utilizarea lemnului de fag sau de frasin pentru a produce fumul – toate acestea fiind componente necesare ale procesului de producție – constituie o procedură aparte, specific regională, care îi conferă produsului „Tiroler Speck” aspectul caracteristic maro închis. Cu excepția „Schopfspeck” („Speck” obținut din ceafă), suprafețele secțiunii prezintă un strat alb de grăsime, iar carnea are o culoare roșie aprinsă, care se închide pe măsură ce se apropie de partea cărnoasă. Caracteristicile inconfundabile ale acestui produs constau în aroma picantă și parfumată, cu note mature sesizabile și gustul ușor picant cu note de fum și de sare, totodată având la bază aroma de carne de porc. În această imagine de ansamblu, variațiile regionale și modificările subtile ale caracteristicilor organoleptice sunt obișnuite, în funcție de particularitățile culturale înrădăcinate în regiunile și în văile corespunzătoare din aria geografică delimitată. În consecință, anumite aspecte ale naturii tipice a produsului, cum ar fi profilul de gust sau notele de fum de lemn, dobândesc caracteristici regionale speciale fără a influența sau a modifica identitatea globală a „Tiroler Speck” (IGP).

Metoda tradițională de fabricare, dezvoltată în aria geografică, se bazează pe cunoștințele producătorilor, care au fost transmise de la o generație la alta, de-a lungul secolelor.

Cunoștințele și tradiția artizanală a „Tiroler Speckmeister” asigură menținerea calității ridicate a produsului. Secolele de experiență practică a „Tiroler Speckmeister” cu privire la efectele pe care materiile prime și condițiile climatice le au asupra calității produsului (inclusiv cunoștințele privind factorii perturbatori de influență, cauzele anomaliilor, proprietățile în continuă schimbare ale materiilor prime și factorii de mediu, precum și efectele reciproce ale parametrilor de producție) joacă un rol esențial în atingerea unui standard înalt de calitate a produsului final. Prin urmare, durata procesului de uscare în aer liber este măsurată de „Tiroler Speckmeister” pe baza condițiilor climatice actuale din regiune și a dimensiunii bucății de carne. Acest lucru este necesar pentru a asigura un proces atent de uscare și un produs de o calitate ireproșabilă cu toate trăsăturile sale specifice (culoare exterioară maro închis, textură variind între moderat-fermă și fermă, aromă de ienupăr cu note sărate sesizabile și miros de afumătură).

Supravegherea procesului de producție de către „Tiroler Speckmeister”, care beneficiază de formare specializată suplimentară regulată, previne orice efecte dăunătoare asupra produsului și orice pierdere a calității.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din regulament]

https://www.patentamt.at/herkunftsangaben/tirolerspeck/

24.6.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 167/34

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/1031 A COMISIEI

din 21 iunie 2019

de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre

[notificată cu numărul C(2019) 4883]

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 89/662/CEE a Consiliului din 11 decembrie 1989 privind controlul veterinar în cadrul schimburilor intracomunitare în vederea realizării pieței interne (1), în special articolul 9 alineatul (4),

având în vedere Directiva 90/425/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile în schimburile din cadrul Uniunii cu anumite animale vii și produse în vederea realizării pieței interne (2), în special articolul 10 alineatul (4),

având în vedere Directiva 2002/99/CE a Consiliului din 16 decembrie 2002 de stabilire a normelor de sănătate animală care reglementează producția, transformarea, distribuția și introducerea produselor de origine animală destinate consumului uman (3), în special articolul 4 alineatul (3),

întrucât:

(1)

Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a Comisiei (4) stabilește măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre în care au fost confirmate cazuri de respectiva boală la porci domestici sau sălbatici (statele membre în cauză). În părțile I-IV din anexa la decizia de punere în aplicare respectivă sunt menționate și delimitate anumite zone din statele membre în cauză, diferențiate în funcție de nivelul de risc, estimat pe baza situației epidemiologice a bolii respective. Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a fost modificată de mai multe ori pentru a se ține seama de evoluția situației epidemiologice din Uniune în ceea ce privește pesta porcină africană, evoluție care trebuie să fie reflectată în anexa respectivă. Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a fost modificată cel mai recent prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/975 a Comisiei (5), în urma unor cazuri de pestă porcină africană apărute în Lituania și Polonia.

(2)	De la data adoptării Deciziei de punere în aplicare (UE) 2019/975 au apărut noi cazuri de pestă porcină africană la porci domestici din Polonia, Lituania și România, care trebuie, de asemenea, să fie reflectate în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE.

(3)

În iunie 2019, au fost observate două focare de pestă porcină africană apărută la porci domestici în Lituania, în districtele Marijampolė și Prienai, în zone menționate în prezent în partea II din anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. Aceste focare de pestă porcină africană apărută la porci domestici constituie un nivel crescut de risc care ar trebui să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, aceste zone din Lituania afectate de pestă porcină africană ar trebui incluse în lista din partea III, în loc de partea II, a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE.

(4)

În iunie 2019, a fost observat un focar de pestă porcină africană la porci domestici din Polonia, în districtul bartoszycki, într-o zonă menționată în prezent în partea II din anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. Acest focar de pestă porcină africană apărută la porci domestici constituie un nivel crescut de risc care ar trebui să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, această zonă din Polonia afectată de pestă porcină africană ar trebui inclusă de acum în lista din partea III, în loc de partea II, a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE.

(5)

În iunie 2019, a fost observat un focar de pestă porcină africană la porci sălbatici în districtul węgrowski din Polonia, într-o zonă inclusă în prezent în partea I a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. Acest caz de pestă porcină africană apărută la porci sălbatici constituie un nivel crescut de risc care ar trebui să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, această zonă din Polonia afectată de pestă porcină africană ar trebui inclusă în lista din partea II, în loc de partea I, a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE.

(6)

În iunie 2019, a fost observat un focar de pestă porcină africană la porci domestici în județul Vâlcea din România, într-o zonă inclusă în prezent în partea I a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. Acest caz de pestă porcină africană apărută la porci domestici constituie un nivel crescut de risc care ar trebui să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, această zonă din România afectată de pestă porcină africană ar trebui inclusă de acum în lista din partea III, în loc de partea I, a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE.

(7)

Pentru a se ține seama de recentele evoluții ale situației epidemiologice a pestei porcine africane în Uniune și pentru a combate într-un mod proactiv riscurile asociate răspândirii respectivei boli, ar trebui delimitate noi zone cu risc înalt, având o suprafață suficientă, în Lituania, Polonia și România, care ar trebui menționate în mod corespunzător în părțile I, II și III ale anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. Prin urmare, anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE ar trebui modificată în consecință.

(8)	Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE se înlocuiește cu textul din anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 21 iunie 2019.

Pentru Comisie

Vytenis ANDRIUKAITIS

Membru al Comisiei

(1) JO L 395, 30.12.1989, p. 13.

(2) JO L 224, 18.8.1990, p. 29.

(3) JO L 18, 23.1.2003, p. 11.

(4) Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a Comisiei din 9 octombrie 2014 privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare 2014/178/UE (JO L 295, 11.10.2014, p. 63).

(5) Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/975 a Comisiei din 13 iunie 2019 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre (JO L 157, 14.6.2019, p. 31).

ANEXĂ

Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXĂ

PARTEA I

1. Belgia

Următoarele zone din Belgia:

in Luxembourg province:

—	the area is delimited clockwise by:

—	Frontière avec la France,

—	Rue Mersinhat,

—	La N818jusque son intersection avec la N83,

—	La N83 jusque son intersection avec la N884,

—	La N884 jusque son intersection avec la N824,

—	La N824 jusque son intersection avec Le Routeux,

—	Le Routeux,

—	Rue d'Orgéo,

—	Rue de la Vierre,

—	Rue du Bout-d'en-Bas,

—	Rue Sous l'Eglise,

—	Rue Notre-Dame,

—	Rue du Centre,

—	La N845 jusque son intersection avec la N85,

—	La N85 jusque son intersection avec la N40,

—	La N40 jusque son intersection avec la N802,

—	La N802 jusque son intersection avec la N825,

—	La N825 jusque son intersection avec la E25-E411,

—	La E25-E411jusque son intersection avec la N40,

—	N40: Burnaimont, Rue de Luxembourg, Rue Ranci, Rue de la Chapelle,

—	Rue du Tombois,

—	Rue Du Pierroy,

—	Rue Saint-Orban,

—	Rue Saint-Aubain,

—	Rue des Cottages,

—	Rue de Relune,

—	Rue de Rulune,

—	Route de l'Ermitage,

—	N87: Route de Habay,

—	Chemin des Ecoliers,

—

Le Routy,

—	Rue Burgknapp,

—	Rue de la Halte,

—	Rue du Centre,

—	Rue de l'Eglise,

—	Rue du Marquisat,

—	Rue de la Carrière,

—	Rue de la Lorraine,

—	Rue du Beynert,

—

Millewée,

—	Rue du Tram,

—

Millewée,

—	N4: Route de Bastogne, Avenue de Longwy, Route de Luxembourg,

—	Frontière avec le Grand-Duché de Luxembourg,

—	Frontière avec la France,

—	La N87 jusque son intersection avec la N871 au niveau de Rouvroy,

—	La N871 jusque son intersection avec la N88,

—	La N88 jusque son intersection avec la rue Baillet Latour,

—	La rue Baillet Latour jusque son intersection avec la N811,

—	La N811 jusque son intersection avec la N88,

—	La N88 jusque son intersection avecla N883 au niveau d'Aubange,

—	La N883 jusque son intersection avec la N81 au niveau d'Aubange,

—	La N81 jusque son intersection avec la E25-E411,

—	La E25-E411 jusque son intersection avec la N40,

—	La N40 jusque son intersection avec la rue du Fet,

—	Rue du Fet,

—	Rue de l'Accord jusque son intersection avec la rue de la Gaume,

—	Rue de la Gaume jusque son intersection avec la rue des Bruyères,

—	Rue des Bruyères,

—	Rue de Neufchâteau,

—	Rue de la Motte,

—	La N894 jusque son intersection avec laN85,

—	La N85 jusque son intersection avec la frontière avec la France.

2. Bulgaria

Următoarele zone din Bulgaria:

in Varna the whole region excluding the villages covered in Part II;

in Silistra region:

whole municipality of Glavinitza,

whole municipality of Tutrakan,

whithinmunicipality of Dulovo:

Boil,

Vokil,

Grancharovo,

Doletz,

Oven,

Okorsh,

Oreshene,

Paisievo,

Pravda,

Prohlada,

Ruyno,

Sekulovo,

Skala,

Yarebitsa,

within municipality of Sitovo:

Bosna,

Garvan,

Irnik,

Iskra,

Nova Popina,

Polyana,

Popina,

Sitovo,

Yastrebna,

within municipality of Silistra:

Vetren,

in Dobrich region:

whole municipality of Baltchik,

wholemunicipality of General Toshevo,

whole municipality of Dobrich,

whole municipality of Dobrich-selska (Dobrichka),

within municipality of Krushari:

Severnyak,

Abrit,

Dobrin,

Alexandria,

Polkovnik Dyakovo,

Poruchik Kardzhievo,

Zagortzi,

Zementsi,

Koriten,

Krushari,

Bistretz,

Efreytor Bakalovo,

Telerig,

Lozenetz,

Krushari,

Severnyak,

Severtsi,

within municipality of Kavarna:

Krupen,

Belgun,

Bilo,

Septemvriytsi,

Travnik,

whole municipality of Tervel, except Brestnitsa and Kolartzi,

in Ruse region:

within municipality of Slivo pole:

Babovo,

Brashlen,

Golyamo vranovo,

Malko vranovo,

Ryahovo,

Slivo pole,

Borisovo,

within municipality of Ruse:

Sandrovo,

Prosena,

Nikolovo,

Marten,

Dolno Ablanovo,

Ruse,

Chervena voda,

Basarbovo,

within municipality of Ivanovo:

Krasen,

Bozhichen,

Pirgovo,

Mechka,

Trastenik,

within municipality of Borovo:

Batin,

Gorno Ablanovo,

Ekzarh Yosif,

Obretenik,

Batin,

within municipality of Tsenovo:

Krivina,

Belyanovo,

Novgrad,

Dzhulyunitza,

Beltzov,

Tsenovo,

Piperkovo,

Karamanovo,

in Veliko Tarnovo region:

within municipality of Svishtov:

Sovata,

Vardim,

Svishtov,

Tzarevets,

Bulgarsko Slivovo,

Oresh,

in Pleven region:

within municipality of Belene:

Dekov,

Belene,

Kulina voda,

Byala voda,

within municipality of Nikopol:

Lozitza,

Dragash voyvoda,

Lyubenovo,

Nikopol,

Debovo,

Evlogievo,

Muselievo,

Zhernov,

Cherkovitza,

within municipality of Gulyantzi:

Somovit,

Dolni vit,

Milkovitsa,

Shiyakovo,

Lenkovo,

Kreta,

Gulyantzi,

Brest,

Dabovan,

Zagrazhdan,

Gigen,

Iskar,

within municipality of Dolna Mitropoliya:

Komarevo,

Baykal,

Slavovitsa,

Bregare,

Orehovitsa,

Krushovene,

Stavertzi,

Gostilya,

in Vratza region:

within municipality of Oryahovo:

Dolni vadin,

Gorni vadin,

Ostrov,

Galovo,

Leskovets,

Selanovtsi,

Oryahovo,

within municipality of Miziya:

Saraevo,

Miziya,

Voyvodovo,

Sofronievo,

within municipality of Kozloduy:

Harlets,

Glozhene,

Butan,

Kozloduy,

in Montana region:

within municipality of Valtchedram:

Dolni Tzibar,

Gorni Tzibar,

Ignatovo,

Zlatiya,

Razgrad,

Botevo,

Valtchedram,

Mokresh,

within municipality Lom:

Kovatchitza,

Stanevo,

Lom,

Zemphyr,

Dolno Linevo,

Traykovo,

Staliyska mahala,

Orsoya,

Slivata,

Dobri dol,

within municipality of Brusartsi:

Vasilyiovtzi,

Dondukovo,

in Vidin region:

within municipality of Ruzhintsi:

Dinkovo,

Topolovets,

Drenovets,

within municipality of Dimovo:

Artchar,

Septemvriytzi,

Yarlovitza,

Vodnyantzi,

Shipot,

Izvor,

Mali Drenovetz,

Lagoshevtzi,

Darzhanitza,

within municipality of Vidin:

Vartop,

Botevo,

Gaytantsi,

Tzar Simeonovo,

Ivanovtsi,

Zheglitza,

Sinagovtsi,

Dunavtsi,

Bukovets,

Bela Rada,

Slana bara,

Novoseltsi,

Ruptzi,

Akatsievo,

Vidin,

Inovo,

Kapitanovtsi,

Pokrayna,

Antimovo,

Kutovo,

Slanotran,

Koshava,

Gomotartsi.

3. Estonia

Următoarele zone din Estonia:

—	Hiiu maakond.

4. Ungaria

Următoarele zone din Ungaria:

—

Borsod-Abaúj-Zemplén megye 651100, 651300, 651400, 651500, 651610, 651700, 651801, 651802, 651803, 651900, 652000, 652200, 652300, 652601, 652602, 652603, 652700, 652900, 653000, 653100, 653200, 653300, 653401, 653403, 653500, 653600, 653700, 653800, 653900, 654000, 654201, 654202, 654301, 654302, 654400, 654501, 654502, 654600, 654700, 654800, 654900, 655000, 655100, 655200, 655300, 655500, 655600, 655700, 655800, 655901, 655902, 656000, 656100, 656200, 656300, 656400, 656600, 657300, 657400, 657500, 657600, 657700, 657800, 657900, 658000, 658201, 658202 és 658403 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—

Hajdú-Bihar megye 900750, 901250, 901260, 901270, 901350, 901551, 901560, 901570, 901580, 901590, 901650, 901660, 901750, 901950, 902050, 902150, 902250, 902350, 902450, 902550, 902650, 902660, 902670, 902750, 903250, 903650, 903750, 903850, 904350, 904750, 904760, 904850, 904860, 905360, 905450 és 905550 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Heves megye 702550, 703350, 703360, 703450, 703550, 703610, 703750, 703850, 703950, 704050, 704150, 704250, 704350, 704450, 704550, 704650, 704750, 704850, 704950, 705050, és 705350 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Jász-Nagykun-Szolnok megye 750150, 750160, 750250, 750260, 750350, 750450, 750460, 750550, 750650, 750750, 750850, 750950, 751150, 752150 és755550 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Nógrád megye 552010, 552150, 552250, 552350, 552450, 552460, 552520, 552550, 552610, 552620, 552710, 552850, 552860, 552950, 552970, 553050, 553110, 553250, 553260, 553350, 553650, 553750, 553850, 553910 és 554050 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Pest megye 571250, 571350, 571550, 571610, 571750, 571760, 572250, 572350, 572550, 572850, 572950, 573360, 573450, 580050 és 580450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Szabolcs-Szatmár-Bereg megye 851950, 852350, 852450, 852550, 852750, 853560, 853650, 853751, 853850, 853950, 853960, 854050, 854150, 854250, 854350, 855350, 855450, 855550, 855650, 855660 és 855850 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe.

5. Letonia

Următoarele zone din Letonia:

—	Aizputes novada Aizputes, Cīravas, Lažas, Kazdangas pagasts un Aizputes pilsēta,

—	Alsungas novads,

—	Durbes novada Dunalkas un Tadaiķu pagasts,

—	Kuldīgas novada Gudenieku pagasts,

—	Pāvilostas novada Sakas pagasts un Pāvilostas pilsēta,

—	Stopiņu novada daļa, kas atrodas uz rietumiem no autoceļa V36, P4 un P5, Acones ielas, Dauguļupes ielas un Dauguļupītes,

—	Ventspils novada Jūrkalnes pagasts,

—	Grobiņas novada Bārtas un Gaviezes pagasts,

—	Rucavas novada Dunikas pagasts.

6. Lituania

Următoarele zone din Lituania:

—	Jurbarko rajono savivaldybė: Smalininkų ir Viešvilės seniūnijos,

—

Kelmės rajono savivaldybė: Kelmės, Kelmės apylinkių, Kražių, Kukečių seniūnijos dalis į pietus nuo kelio Nr. 2128 ir į vakarus nuo kelio Nr. 2106, Liolių, Pakražančio seniūnijos, Tytuvėnų seniūnijos dalis į vakarus ir šiaurę nuo kelio Nr. 157 ir į vakarus nuo kelio Nr. 2105 ir Tytuvėnų apylinkių seniūnijos dalis į šiaurę nuo kelio Nr. 157 ir į vakarus nuo kelio Nr. 2105, ir Vaiguvos seniūnijos,

—	Pagėgių savivaldybė,

—	Plungės rajono savivaldybė,

—	Raseinių rajono savivaldybė: Girkalnio ir Kalnujų seniūnijos dalis į šiaurę nuo kelio Nr A1, Nemakščių, Paliepių, Raseinių, Raseinių miesto ir Viduklės seniūnijos,

—	Rietavo savivaldybė,

—	Skuodo rajono savivaldybė,

—	Šilalės rajono savivaldybė,

—	Šilutės rajono savivaldybė: Juknaičių, Kintų, Šilutės ir Usėnų seniūnijos,

—	Tauragės rajono savivaldybė: Lauksargių, Skaudvilės, Tauragės, Mažonų, Tauragės miesto ir Žygaičių seniūnijos.

7. Polonia

Următoarele zone din Polonia:

w województwie warmińsko-mazurskim:

gmina Ruciane – Nida w powiecie piskim,

część gminy Miłki położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 63, część gminy Ryn położona na południe od linii kolejowej łączącej miejscowości Giżycko i Kętrzyn, część gminy Giżycko położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 59 biegnącą od zachodniej granicy gminy do granicy miasta Giżycko, na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 63 biegnącą od południowej granicy gminy do granicy miasta Giżycko i na południe od granicy miasta Giżycko w powiecie giżyckim,

gminy Mikołajki, Piecki, część gminy Sorkwity położona na południe od drogi nr 16 i część gminy wiejskiej Mrągowo położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 16 biegnącą od zachodniej granicy gminy do granicy miasta Mrągowo oraz na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 59 biegnącą od wschodniej granicy gminy do granicy miasta Mrągowo w powiecie mrągowskim,

gminy Dźwierzuty, Rozogi i Świętajno w powiecie szczycieńskim,

gminy Gronowo Elbląskie, Markusy, Rychliki, część gminy Elbląg położona na zachód od zachodniej granicy powiatu miejskiego Elbląg i na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 22 i część gminy Tolkmicko niewymieniona w części II załącznika w powiecie elbląskim oraz strefa wód przybrzeżnych Zalewu Wiślanego i Zatoki Elbląskiej,

gminy Barczewo, Biskupiec, Dobre Miasto, Dywity, Jonkowo, Świątki i część gminy Jeziorany położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 593 w powiecie olsztyńskim,

gminy Łukta, Miłakowo, Małdyty, Miłomłyn i Morąg w powiecie ostródzkim,

gmina Zalewo w powiecie iławskim,

w województwie podlaskim:

gminy Rudka, Wyszki, część gminy Brańsk położona na północ od linii od linii wyznaczonej przez drogę nr 66 biegnącą od wschodniej granicy gminy do granicy miasta Brańsk i miasto Brańsk w powiecie bielskim,

gmina Perlejewo w powiecie siemiatyckim,

gminy Kolno z miastem Kolno, Mały Płock i Turośl w powiecie kolneńskim,

gmina Poświętne w powiecie białostockim,

gminy Kulesze Kościelne, Nowe Piekuty, Szepietowo, Klukowo, Ciechanowiec, Wysokie Mazowieckie z miastem Wysokie Mazowieckie, Czyżew w powiecie wysokomazowieckim,

gminy Miastkowo, Nowogród, Śniadowo i Zbójna w powiecie łomżyńskim,

powiat zambrowski;

w województwie mazowieckim:

gminy Rzekuń, Troszyn, Lelis, Czerwin, Łyse i Goworowo w powiecie ostrołęckim,

powiat miejski Ostrołęka,

powiat ostrowski,

gminy Karniewo, Maków Mazowiecki, Rzewnie i Szelków w powiecie makowskim,

gmina Krasne w powiecie przasnyskim,

gminy Bodzanów, Bulkowo, Mała Wieś, Staroźreby i Wyszogród w powiecie płockim,

gminy Ciechanów z miastem Ciechanów, Glinojeck, Gołymin – Ośrodek, Ojrzeń, Opinogóra Górna i Sońsk w powiecie ciechanowskim,

gminy Baboszewo, Dzierzążnia, Płońsk z miastem Płońsk i Sochocin w powiecie płońskim,

gminy Gzy, Obryte, Zatory, Pułtusk i część gminy Winnica położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Bielany, Winnica i Pokrzywnica w powiecie pułtuskim,

gminy Brańszczyk, Długosiodło, Rząśnik, Wyszków, Zabrodzie i część gminy Somianka położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 62 w powiecie wyszkowskim,

gminy Jadów, Klembów, Poświętne, Strachówka i Tłuszcz w powiecie wołomińskim,

gminy Dobre, Stanisławów, część gminy Jakubów położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr A2, część gminy Kałuszyn położona na północ od linii wyznaczonej przez drogi nr 2 i 92 i część gminy Mińsk Mazowiecki położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr A2 w powiecie mińskim,

gminy Garbatka Letnisko, Gniewoszów i Sieciechów w powiecie kozienickim,

gminy Baranów i Jaktorów w powiecie grodziskim,

powiat żyrardowski,

gminy Belsk Duży, Błędów, Goszczyn i Mogielnica w powiecie grójeckim,

gminy Białobrzegi, Promna, Stara Błotnica, Wyśmierzyce i część gminy Stromiec położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 48 w powiecie białobrzeskim,

gminy Jedlińsk, Jastrzębia i Pionki z miastem Pionki w powiecie radomskim,

gminy Iłów, Nowa Sucha, Rybno, część gminy Teresin położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 92, część gminy wiejskiej Sochaczew położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 92 i część miasta Sochaczew położona na południowy zachód od linii wyznaczonej przez drogi nr 50 i 92 w powiecie sochaczewskim,

gmina Policzna w powiecie zwoleńskim,

gmina Solec nad Wisłą w powiecie lipskim;

w województwie lubelskim:

gminy Bełżyce, Borzechów, Bychawa, Niedrzwica Duża, Jastków, Konopnica, Strzyżewice, Wysokie, Wojciechów i Zakrzew w powiecie lubelskim,

gminy Miączyn, Nielisz, Sitno, Komarów-Osada, Sułów, część gminy Szczebrzeszyn położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 74 biegnącą od wschodniej granicy gminy do granicy miasta Szczebrzesyzn i część gminy wiejskiej Zamość położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 74 w powiecie zamojskim,

powiat miejski Zamość,

gmina Jeziorzany i część gminy Kock położona na zachód od linii wyznaczonej przez rzekę Czarną w powiecie lubartowskim,

gminy Adamów i Serokomla w powiecie łukowskim,

gminy Nowodwór, Ryki, Ułęż i miasto Dęblin w powiecie ryckim,

gminy Janowiec, i część gminy wiejskiej Puławy położona na zachód od rzeki Wisły w powiecie puławskim,

gminy Chodel, Karczmiska, Łaziska, Opole Lubelskie, Poniatowa i Wilków w powiecie opolskim,

gminy Rudnik i Żółkiewkaw powiecie krasnostawskim,

gminy Bełżec, Jarczów, Lubycza Królewska, Rachanie, Susiec, Ulhówek i część gminy Łaszczów położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 852 w powiecie tomaszowskim,

gminy Łukowa i Obsza w powiecie biłgorajskim,

gminy Kraśnik z miastem Kraśnik, Szastarka, Trzydnik Duży, Urzędów, Wilkołaz i Zakrzówek w powiecie kraśnickim,

gminy Modliborzyce i Potok Wielki w powiecie janowskim;

w województwie podkarpackim:

powiat lubaczowski,

gminy Laszki i Wiązownica w powiecie jarosławskim,

gminy Pysznica, Zaleszany i miasto Stalowa Wola w powiecie stalowowolskim,

gmina Gorzyce w powiecie tarnobrzeskim;

w województwie świętokrzyskim:

gminy Tarłów i Ożarów w powiecie opatowskim,

gminy Dwikozy, Zawichost i miasto Sandomierz w powiecie sandomierskim.

8. România

Următoarele zone din România:

—	Județul Alba,

—	Județul Cluj,

—	Județul Harghita,

—	Județul Hunedoara,

—	Județul Iași,

—	Județul Neamț,

—

Restul județului Mehedinți care nu a fost inclus în partea III cu următoarele comune:

—	Comuna Gârla Mare,

—

Hinova,

—	Burila Mare,

—

Gruia,

—

Pristol,

—

Dubova,

—	Municipiul Drobeta Turnu Severin,

—

Eselnița,

—

Sălcia,

—

Devesel,

—

Svinița,

—

Gogoșu,

—

Simian,

—

Orșova,

—	Obârșia Closani,

—	Baia de Aramă,

—

Bala,

—

Florești,

—

Broșteni,

—

Corcova,

—

Isverna,

—

Balta,

—

Podeni,

—

Cireșu,

—

Ilovița,

—	Ponoarele,

—

Ilovăț,

—

Patulele,

—

Jiana,

—	Izvoru Bârzii,

—

Malovat,

—	Bălvănești,

—	Breznița Ocol,

—

Godeanu,

—	Padina Mare,

—

Corlățel,

—	Vânju Mare,

—

Vânjuleț,

—	Obârșia de Câmp,

—

Vânători,

—

Vladaia,

—

Punghina,

—

Cujmir,

—

Oprișor,

—

Dârvari,

—	Căzănești,

—	Husnicioara,

—	Poroina Mare,

—

Prunișor,

—

Tămna,

—

Livezile,

—

Rogova,

—

Voloiac,

—

Șișești,

—

Sovarna,

—

Bălăcița,

—	Județul Gorj,

—	Județul Suceava,

—	Județul Mureș,

—	Județul Sibiu,

—	Județul Caraș-Severin.

PARTEA II

1. Belgia

Următoarele zone din Belgia:

in Luxembourg province:

—	the area is delimited clockwise by:

—	La frontière avec la France au niveau de Florenville,

—	La N85 jusque son intersection avec la N894au niveau de Florenville,

—	La N894 jusque son intersection avec larue de la Motte,

—	La rue de la Motte jusque son intersection avec la rue de Neufchâteau,

—	La rue de Neufchâteau,

—	La rue des Bruyères jusque son intersection avec la rue de la Gaume,

—	La rue de la Gaume jusque son intersection avec la rue de l'Accord,

—	La rue de l'Accord,

—	La rue du Fet,

—	La N40 jusque son intersection avec la E25-E411,

—	La E25-E411 jusque son intersection avec la N81 au niveau de Weyler,

—	La N81 jusque son intersection avec la N883 au niveau d'Aubange,

—	La N883 jusque son intersection avec la N88 au niveau d'Aubange,

—	La N88 jusque son intersection avec la N811,

—	La N811 jusque son intersection avec la rue Baillet Latour,

—	La rue Baillet Latour jusque son intersection avec la N88,

—	La N88 jusque son intersection avec la N871,

—	La N871 jusque son intersection avec la N87 au niveau de Rouvroy,

—	La N87 jusque son intersection avec la frontière avec la France.

2. Bulgaria

Următoarele zone din Bulgaria:

in Varna region:

within municipality of Beloslav:

Razdelna,

within municipalty of Devnya:

Devnya,

Povelyanovo,

Padina,

within municipality of Vetrino:

Gabarnitsa,

within municipality of Provadiya:

Staroselets,

Petrov dol,

Provadiya,

Dobrina,

Manastir,

Zhitnitsa,

Tutrakantsi,

Bozveliysko,

Barzitsa,

Tchayka,

within municipality of Avren:

Trastikovo,

Sindel,

Avren,

Kazashka reka,

Yunak,

Tsarevtsi,

Dabravino,

within municipality of Dalgopol:

Tsonevo,

Velichkovo,

within municipality of Dolni chiflik:

Nova shipka,

Goren chiflik,

Pchelnik,

Venelin,

in Silistra region:

within municipality of Kaynardzha:

Voynovo,

Kaynardzha,

Kranovo,

Zarnik,

Dobrudzhanka,

Golesh,

Svetoslav,

Polkovnik Cholakovo,

Kamentzi,

Gospodinovo,

Davidovo,

Sredishte,

Strelkovo,

Poprusanovo,

Posev,

within municipality of Alfatar:

Alfatar,

Alekovo,

Bistra,

Kutlovitza,

Tzar Asen,

Chukovetz,

Vasil Levski,

within municipality of Silistra:

Glavan,

Silistra,

Aydemir,

Babuk,

Popkralevo,

Bogorovo,

Bradvari,

Sratzimir,

Bulgarka,

Tsenovich,

Sarpovo,

Srebarna,

Smiletz,

Profesor Ishirkovo,

Polkovnik Lambrinovo,

Kalipetrovo,

Kazimir,

Yordanovo,

within municipality of Sitovo:

Dobrotitza,

Lyuben,

Slatina,

within municipality of Dulovo:

Varbino,

Polkovnik Taslakovo,

Kolobar,

Kozyak,

Mezhden,

Tcherkovna,

Dulovo,

Razdel,

Tchernik,

Poroyno,

Vodno,

Zlatoklas,

Tchernolik,

in Dobrich region:

within municipality of Krushari:

Kapitan Dimitrovo,

Ognyanovo,

Zimnitza,

Gaber,

within municipality of Dobrich-selska:

Altsek,

Vodnyantsi,

Feldfebel Denkovo,

Hitovo,

within municipality of Tervel:

Brestnitza,

Kolartzi,

Angelariy,

Balik,

Bezmer,

Bozhan,

Bonevo,

Voynikovo,

Glavantsi,

Gradnitsa,

Guslar,

Kableshkovo,

Kladentsi,

Kochmar,

Mali izvor,

Nova Kamena,

Onogur,

Polkovnik Savovo,

Popgruevo,

Profesor Zlatarski,

Sartents,

Tervel,

Chestimenstko,

within municipality Shabla:

Shabla,

Tyulenovo,

Bozhanovo,

Gorun,

Gorichane,

Prolez,

Ezeretz,

Zahari Stoyanovo,

Vaklino,

Granichar,

Durankulak,

Krapetz,

Smin,

Staevtsi,

Tvarditsa,

Chernomortzi,

within municipality of Kavarna:

Balgarevo,

Bozhurets,

Vranino,

Vidno,

Irechek,

Kavarna,

Kamen briag,

Mogilishte,

Neykovo,

Poruchik Chunchevo,

Rakovski,

Sveti Nikola,

Seltse,

Topola,

Travnik,

Hadzhi Dimitar,

Chelopechene.

3. Estonia

Următoarele zone din Estonia:

—	Eesti Vabariik (välja arvatud Hiiu maakond).

4. Ungaria

Următoarele zone din Ungaria:

—

Heves megye 700150, 700250, 700260, 700350, 700450, 700460, 700550, 700650, 700750, 700850, 700860, 700950, 701050, 701111, 701150, 701250, 701350, 701550, 701560, 701650, 701750, 701850, 701950, 702050, 702150, 702250, 702260, 702350, 702450, 702750, 702850, 702950, 703050, 703150, 703250, 703370, 705150,705250, 705450,705510 és 705610 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—

Szabolcs-Szatmár-Bereg megye 850950, 851050, 851150, 851250, 851350, 851450, 851550, 851560, 851650, 851660, 851751, 851752, 852850, 852860, 852950, 852960, 853050, 853150, 853160, 853250, 853260, 853350, 853360, 853450, 853550, 854450, 854550, 854560, 854650, 854660, 854750, 854850, 854860, 854870, 854950, 855050, 855150, 855250, 855460, 855750, 855950, 855960, 856051, 856150, 856250, 856260, 856350, 856360, 856450, 856550, 856650, 856750, 856760, 856850, 856950, 857050, 857150, 857350, 857450, 857650, valamint 850150, 850250, 850260, 850350, 850450, 850550, 852050, 852150, 852250 és 857550, továbbá 850650, 850850, 851851 és 851852 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Nógrád megye 550110, 550120, 550130, 550210, 550310, 550320, 550450, 550460, 550510, 550610, 550710, 550810, 550950, 551010, 551150, 551160, 551250, 551350, 551360, 551450, 551460, 551550, 551650, 551710, 551810, 551821, 552360 és 552960 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—

Borsod-Abaúj-Zemplén megye 650100, 650200, 650300, 650400, 650500, 650600, 650700, 650800, 650900, 651000, 651200, 652100, 655400, 656701, 656702, 656800, 656900, 657010, 657100, 658100, 658310, 658401, 658402, 658404, 658500, 658600, 658700, 658801, 658802, 658901, 658902, 659000, 659100, 659210, 659220, 659300, 659400, 659500, 659601, 659602, 659701, 659800, 659901, 660000, 660100, 660200, 660400, 660501, 660502, 660600 és 660800, valamint 652400, 652500 és 652800 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—

Hajdú-Bihar megye 900150, 900250, 900350, 900450, 900550, 900650, 900660, 900670, 901850, 900850, 900860, 900930, 900950, 901050, 901150, 901450, 902850, 902860, 902950, 902960, 903050, 903150, 903350, 903360, 903370, 903450, 903550, 904450, 904460, 904550, 904650 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe.

5. Letonia

Următoarele zone din Letonia:

—	Ādažu novads,

—	Aizputes novada Kalvenes pagasts,

—	Aglonas novads,

—	Aizkraukles novads,

—	Aknīstes novads,

—	Alojas novads,

—	Alūksnes novads,

—	Amatas novads,

—	Apes novads,

—	Auces novads,

—	Babītes novads,

—	Baldones novads,

—	Baltinavas novads,

—	Balvu novads,

—	Bauskas novads,

—	Beverīnas novads,

—	Brocēnu novada Blīdenes pagasts, Remtes pagasta daļa uz austrumiem no autoceļa 1154 un P109,

—	Burtnieku novads,

—	Carnikavas novads,

—	Cēsu novads,

—	Cesvaines novads,

—	Ciblas novads,

—	Dagdas novads,

—	Daugavpils novads,

—	Dobeles novads,

—	Dundagas novads,

—	Durbes novada Durbes un Vecpils pagasts,

—	Engures novads,

—	Ērgļu novads,

—	Garkalnes novads,

—	Gulbenes novads,

—	Iecavas novads,

—	Ikšķiles novads,

—	Ilūkstes novads,

—	Inčukalna novads,

—	Jaunjelgavas novads,

—	Jaunpiebalgas novads,

—	Jaunpils novads,

—	Jēkabpils novads,

—	Jelgavas novads,

—	Kandavas novads,

—	Kārsavas novads,

—	Ķeguma novads,

—	Ķekavas novads,

—	Kocēnu novads,

—	Kokneses novads,

—	Krāslavas novads,

—	Krimuldas novads,

—	Krustpils novads,

—	Kuldīgas novada Ēdoles, Īvandes, Padures, Rendas, Kabiles, Rumbas, Kurmāles, Pelču, Snēpeles, Turlavas, Laidu un Vārmes pagasts, Kuldīgas pilsēta,

—	Lielvārdes novads,

—	Līgatnes novads,

—	Limbažu novads,

—	Līvānu novads,

—	Lubānas novads,

—	Ludzas novads,

—	Madonas novads,

—	Mālpils novads,

—	Mārupes novads,

—	Mazsalacas novads,

—	Mērsraga novads,

—	Naukšēnu novads,

—	Neretas novads,

—	Ogres novads,

—	Olaines novads,

—	Ozolnieku novads,

—	Pārgaujas novads,

—	Pļaviņu novads,

—	Preiļu novads,

—	Priekules novads,

—	Priekuļu novads,

—	Raunas novads,

—	republikas pilsēta Daugavpils,

—	republikas pilsēta Jelgava,

—	republikas pilsēta Jēkabpils,

—	republikas pilsēta Jūrmala,

—	republikas pilsēta Rēzekne,

—	republikas pilsēta Valmiera,

—	Rēzeknes novads,

—	Riebiņu novads,

—	Rojas novads,

—	Ropažu novads,

—	Rugāju novads,

—	Rundāles novads,

—	Rūjienas novads,

—	Salacgrīvas novads,

—	Salas novads,

—	Salaspils novads,

—	Saldus novada Novadnieku, Kursīšu, Zvārdes, Pampāļu, Šķēdes, Nīgrandes, Zaņas, Ezeres, Rubas, Jaunauces un Vadakstes pagasts,

—	Saulkrastu novads,

—	Sējas novads,

—	Siguldas novads,

—	Skrīveru novads,

—	Skrundas novads,

—	Smiltenes novads,

—	Stopiņu novada daļa, kas atrodas uz austrumiem no autoceļa V36, P4 un P5, Acones ielas, Dauguļupes ielas un Dauguļupītes,

—	Strenču novads,

—	Talsu novads,

—	Tērvetes novads,

—	Tukuma novads,

—	Vaiņodes novads,

—	Valkas novads,

—	Varakļānu novads,

—	Vārkavas novads,

—	Vecpiebalgas novads,

—	Vecumnieku novads,

—	Ventspils novada Ances, Tārgales, Popes, Vārves, Užavas, Piltenes, Puzes, Ziru, Ugāles, Usmas un Zlēku pagasts, Piltenes pilsēta,

—	Viesītes novads,

—	Viļakas novads,

—	Viļānu novads,

—	Zilupes novads.

6. Lituania

Următoarele zone din Lituania:

—	Alytaus miesto savivaldybė,

—	Alytaus rajono savivaldybė,

—	Anykščių rajono savivaldybė,

—	Akmenės rajono savivaldybė: Ventos ir Papilės seniūnijos,

—	Biržų miesto savivaldybė,

—	Biržų rajono savivaldybė,

—	Druskininkų savivaldybė,

—	Elektrėnų savivaldybė,

—	Ignalinos rajono savivaldybė,

—	Jonavos rajono savivaldybė,

—	Joniškio rajono savivaldybė: Kepalių, Kriukų, Saugėlaukio ir Satkūnų seniūnijos,

—	Jurbarko rajono savivaldybė,

—	Kaišiadorių rajono savivaldybė,

—	Kalvarijos savivaldybė: Akmenynų, Liubavo, Kalvarijos seniūnijos dalis į pietus nuo kelio Nr. 131 ir į pietus nuo kelio Nr. 200 ir Sangrūdos seniūnijos,

—	Kauno miesto savivaldybė,

—	Kauno rajono savivaldybė,

—	Kazlų Rūdos savivaldybė: Jankų, Plutiškių seniūnijos ir Kazlų Rudos seniūnijos dalis nuo kelio Nr. 2613 į šiaurę, kelio Nr. 183 į rytus ir kelio Nr. 230 į šiaurę,

—

Kelmės rajono savivaldybė: Tytuvėnų seniūnijos dalis į rytus ir pietus nuo kelio Nr. 157 ir į rytus nuo kelio Nr. 2105 ir Tytuvėnų apylinkių seniūnijos dalis į pietus nuo kelio Nr. 157 ir į rytus nuo kelio Nr. 2105, Užvenčio, Kukečių dalis į šiaurę nuo kelio Nr. 2128 ir į rytus nuo kelio Nr. 2106, ir Šaukėnų seniūnijos,

—	Kėdainių rajono savivaldybė,

—	Kupiškio rajono savivaldybė,

—	Lazdijų rajono savivaldybė: Būdviečio, Kapčiamieščio, Krosnos, Kučiūnų ir Noragėlių seniūnijos,

—	Marijampolės savivaldybė: Degučių, Gudelių, Mokolų ir Narto seniūnijos,

—	Mažeikių rajono savivaldybė: Šerkšnėnų, Sedos ir Židikų seniūnijos,

—	Molėtų rajono savivaldybė,

—	Pakruojo rajono savivaldybė,

—	Panevėžio rajono savivaldybė,

—	Panevėžio miesto savivaldybė,

—	Pasvalio rajono savivaldybė,

—	Radviliškio rajono savivaldybė,

—	Prienų rajono savivaldybė: Stakliškių ir Veiverių seniūnijos

—	Raseinių rajono savivaldybė: Ariogalos, Betygalos, Pagojukų, Šiluvos,Kalnujų seniūnijos ir Girkalnio seniūnijos dalis į pietus nuo kelio Nr. A1,

—	Rokiškio rajono savivaldybė,

—

Šakių rajono savivaldybė: Barzdų, Griškabūdžio, Kidulių, Kudirkos Naumiesčio, Lekėčių, Sintautų, Slavikų. Sudargo, Žvirgždaičių seniūnijos ir Kriūkų seniūnijos dalis į rytus nuo kelio Nr. 3804, Lukšių seniūnijos dalis į rytus nuo kelio Nr. 3804, Šakių seniūnijos dalis į pietus nuo kelio Nr. 140 ir į pietvakarius nuo kelio Nr. 137

—	Šalčininkų rajono savivaldybė,

—	Šiaulių miesto savivaldybė,

—	Šiaulių rajono savivaldybė: Šiaulių kaimiškoji seniūnija,

—	Šilutės rajono savivaldybė: Rusnės seniūnija,

—	Širvintų rajono savivaldybė,

—	Švenčionių rajono savivaldybė,

—	Tauragės rajono savivaldybė: Batakių ir Gaurės seniūnijos,

—	Telšių rajono savivaldybė,

—	Trakų rajono savivaldybė,

—	Ukmergės rajono savivaldybė,

—	Utenos rajono savivaldybė,

—	Varėnos rajono savivaldybė,

—	Vilniaus miesto savivaldybė,

—	Vilniaus rajono savivaldybė,

—	Vilkaviškio rajono savivaldybė: Bartninkų, Gražiškių, Keturvalakių, Kybartų, Klausučių, Pajevonio, Šeimenos, Vilkaviškio miesto, Virbalio, Vištyčio seniūnijos,

—	Visagino savivaldybė,

—	Zarasų rajono savivaldybė.

7. Polonia

Următoarele zone din Polonia:

w województwie warmińsko-mazurskim:

gminy Kalinowo, Prostki, Stare Juchy i gmina wiejska Ełk w powiecie ełckim,

gminy Godkowo, Milejewo, Młynary, Pasłęk, część gminy Elbląg położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 22 oraz na południe i na południowy wschód od granicy powiatu miejskiego Elbląg, i część obszaru lądowego gminy Tolkmicko położona na południe od linii brzegowej Zalewu Wiślanego i Zatoki Elbląskiej do granicy z gminą wiejską Elbląg w powiecie elbląskim,

powiat miejski Elbląg,

gmina Wydminy, część gminy Miłki położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 63, część gminy Ryn położona na północ od linii kolejowej łączącej miejscowości Giżycko i Kętrzyn, część gminy wiejskiej Giżycko położona na zachód od zachodniej linii brzegowej jeziora Kisajno i na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 59 biegnacą od zachodniej granicy gminy do granicy miasta Giżyckow powiecie giżyckim,

powiat gołdapski,

część gminy Węgorzewo położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 63 biegnącą od południowo-wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 650, a następnie na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 650 biegnącą od skrzyżowania z drogą nr 63 do skrzyżowania z drogą biegnącą do miejscowości Przystań i na wschód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Przystań, Pniewo, Kamionek Wielki, Radzieje, Dłużec w powiecie węgorzewskim,

powiat olecki,

gminy Orzysz, Biała Piska i Pisz w powiecie piskim,

gminy Górowo Iławeckie z miastem Górowo Iławeckie i Bisztynekw powiecie bartoszyckim,

gmina Kolno i część gminy Jeziorany położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 593 w powiecie olsztyńskim,

powiat braniewski,

gminy Kętrzyn z miastem Kętrzyn, Reszel i część gminy Korsze położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od wschodniej granicy łączącą miejscowości Krelikiejmy i Sątoczno i na wschód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Sątoczno, Sajna Wielka biegnącą do skrzyżowania z drogą nr 590 w miejscowości Glitajny, a następnie na wschód od drogi nr 590 do skrzyżowania z drogą nr 592 i na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 592 biegnącą od zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 590 w powiecie kętrzyńskim,

gminy Lidzbark Warmiński z miastem Lidzbark Warmiński, Lubomino, Orneta i część gminy Kiwity położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 513 w powiecie lidzbarskim,

część gminy Sorkwity położona na północ od drogi nr 16 i część gminy wiejskiej Mrągowo położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 16 biegnącą od zachodniej granicy gminy do granicy miasta Mrągowo oraz na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 59 biegnącą od wschodniej granicy gminy do granicy miasta Mrągowo w powiecie mrągowskim;

w województwie podlaskim:

powiat grajewski,

powiat moniecki,

powiat sejneński,

gminy Łomża, Piątnica, Jedwabne, Przytuły i Wizna w powiecie łomżyńskim,

powiat miejski Łomża,

gminy Mielnik, Nurzec – Stacja, Grodzisk, Drohiczyn, Dziadkowice, i Siemiatycze z miastem Siemiatyczew powiecie siemiatyckim,

gminy Białowieża, Czyże, Narew, Narewka, Hajnówka z miastem Hajnówka i część gminy Dubicze Cerkiewne położona na północny wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 1654B w powiecie hajnowskim,

gminy Kobylin-Borzymyi Sokoły w powiecie wysokomazowieckim,

gminy Grabowo i Stawiski w powiecie kolneńskim,

gminy Czarna Białostocka, Dobrzyniewo Duże, Gródek, Juchnowiec Kościelny, Łapy, Michałowo, Supraśl, Suraż, Turośń Kościelna, Tykocin, Wasilków, Zabłudów, Zawady i Choroszcz w powiecie białostockim,

miasto Bielsk Podlaski, część gminy Bielsk Podlaski położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 19 biegnącą od południowo-zachodniej granicy gminy do granicy miasta Bielsk Podlaski, na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 689 biegnącą od wschodniej granicy gminy do wschodniej granicy miasta Bielsk Podlaski oraz na północ i północny zachód od granicy miasta Bielsk Podlaski, część gminy Boćki położona na zachód od linii od linii wyznaczonej przez drogę nr 19 i część gminy Brańsk położona na południe od linii od linii wyznaczonej przez drogę nr 66 biegnącą od wschodniej granicy gminy do granicy miasta Brańsk w powiecie bielskim,

powiat suwalski,

powiat miejski Suwałki,

powiat augustowski,

powiat sokólski,

powiat miejski Białystok;

w województwie mazowieckim:

gminy Korczew, Kotuń, Paprotnia, Przesmyki, Wodynie, Skórzec, Mokobody, Mordy, Siedlce, Suchożebry i Zbuczyn w powiecie siedleckim,

powiat miejski Siedlce,

gminy Bielany, Ceranów, Jabłonna Lacka, Kosów Lacki, Repki, Sabnie, Sterdyń i gmina wiejska Sokołów Podlaski w powiecie sokołowskim,

powiat węgrowski,

powiat łosicki,

gminy Brochów, Młodzieszyn, część gminy Teresin położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 92, część gminy wiejskiej Sochaczew położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 92 i część miasta Sochaczew położona na północny wschód od linii wyznaczonej przez drogi nr 50 i 92 w powiecie sochaczewskim,

powiat nowodworski,

gminy Czerwińsk nad Wisłą, Joniec, Naruszewo Nowe Miasto i Załuski w powiecie płońskim,

gminy Pokrzywnica, Świercze i część gminy Winnica położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Bielany, Winnica i Pokrzywnica w powiecie pułtuskim,

gminy Dąbrówka, Kobyłka, Marki, Radzymin, Wołomin, Zielonka i Ząbki w powiecie wołomińskim,

część gminy Somianka położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 62 w powiecie wyszkowskim,

gminy Cegłów, Dębe Wielkie, Halinów, Latowicz, Mrozy, Siennica, Sulejówek, część gminy Jakubów położona na południe od linii wyznaczoenj przez drogę nr A2, część gminy Kałuszyn położona na południe od linii wyznaczonej przez drogi nr 2 i 92 i część gminy Mińsk Mazowiecki położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr A2 i miasto Mińsk Mazowiecki w powiecie mińskim,

powiat garwoliński,

powiat otwocki,

powiat warszawski zachodni,

powiat legionowski,

powiat piaseczyński,

powiat pruszkowski,

gminy Chynów, Grójec, Jasieniec, Pniewy i Warka w powiecie grójeckim,

gminy Milanówek, Grodzisk Mazowiecki, Podkowa Leśna i Żabia Wola w powiecie grodziskim,

gminy Grabów nad Pilicą, Magnuszew, Głowaczów, Kozienice w powiecie kozienickim,

część gminy Stromiec położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 48 w powiecie białobrzeskim,

powiat miejski Warszawa;

w województwie lubelskim:

gminy Borki, Czemierniki, Kąkolewnica, Komarówka Podlaska, Wohyń i Radzyń Podlaski z miastem Radzyń Podlaski w powiecie radzyńskim,

gminy Stoczek Łukowski z miastem Stoczek Łukowski, Wola Mysłowska, Trzebieszów, Krzywda, Stanin, część gminy wiejskiej Łuków położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 63 biegnącą od północnej granicy gminy do granicy miasta Łuków i na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 806 biegnącą od wschodniej granicy miasta Łuków do wschodniej granicy gminy wiejskiej Łuków i miasto Łuków w powiecie łukowskim,

gminy Janów Podlaski, Kodeń, Tuczna, Leśna Podlaska, Rossosz, Łomazy, Konstantynów, Piszczac, Rokitno, Biała Podlaska, Zalesie, Terespol z miastem Terespol, Drelów, Międzyrzec Podlaski z miastem Międzyrzec Podlaski w powiecie bialskim,

powiat miejski Biała Podlaska,

gmina Łęczna i część gminy Spiczyn położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 829 w powiecie łęczyńskim,

część gminy Siemień położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 815 i część gminy Milanów położona na zachód od drogi nr 813 w powiecie parczewskim,

gminy Niedźwiada, Ostrówek, Abramów, Firlej, Kamionka, Michów, Lubartów z miastem Lubartów i część gminy Kock położona na wschód od linii wyznaczonej przez rzekę Czarną, w powiecie lubartowskim,

gminy Jabłonna, Krzczonów, Niemce, Garbów, Głusk i Wólka w powiecie lubelskim,

powiat miejski Lublin,

gminy Mełgiew, Rybczewice, Piaski i miasto Świdnik w powiecie świdnickim,

gminy Fajsławice, Gorzków, i część gminy Łopiennik Górny położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 17 w powiecie krasnostawskim,

gminy Dołhobyczów, Mircze, Trzeszczany, Werbkowice i część gminy wiejskiej Hrubieszów położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 844 oraz na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 74 i miasto Hrubieszów w powiecie hrubieszowskim,

gmina Telatyn, Tyszowce i część gminy Łaszczów położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 852 w powiecie tomaszowskim,

część gminy Wojsławice położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od północnej granicy gminy przez miejscowość Wojsławice do południowej granicy gminy w powiecie chełmskim,

gmina Grabowiec i część gminy Skierbieszów położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 843 w powiecie zamojskim,

gminy Markuszów, Nałęczów, Kazimierz Dolny, Końskowola, Kurów, Wąwolnica, Żyrzyn, Baranów, część gminy wiejskiej Puławy położona na wschód od rzeki Wisły i miasto Puławy w powiecie puławskim,

gminy Annopol, Dzierzkowice i Gościeradów w powiecie kraśnickim,

gmina Józefów nad Wisłą w powiecie opolskim,

gminy Kłoczew i Stężyca w powiecie ryckim;

w województwie podkarpackim:

gminy Radomyśl nad Sanem i Zaklików w powiecie stalowowolskim.

8. România

Următoarele zone din România:

—

Restul județului Maramureș care nu a fost inclus în partea III cu următoarele comune:

—	Comuna Vișeu de Sus,

—	Comuna Moisei,

—	Comuna Borșa,

—	Comuna Oarța de Jos,

—	Comuna Suciu de Sus,

—	Comuna Coroieni,

—	Comuna Târgu Lăpuș,

—	Comuna Vima Mică,

—	Comuna Boiu Mare,

—	Comuna Valea Chioarului,

—	Comuna Ulmeni,

—	Comuna Băsești,

—	Comuna Baia Mare,

—	Comuna Tăuții Magherăuș,

—	Comuna Cicârlău,

—	Comuna Seini,

—	Comuna Ardusat,

—	Comuna Fărcașa,

—	Comuna Sălsig,

—	Comuna Asuaju de Sus,

—	Comuna Băița de sub Codru,

—	Comuna Bicaz,

—	Comuna Groși,

—	Comuna Recea,

—	Comuna Baia Sprie,

—	Comuna Șișești,

—	Comuna Cernești,

—	Copalnic Mănăștur,

—	Comuna Dumbrăvița,

—	Comuna Cupșeni,

—	Comuna Șomcuta Mare,

—	Comuna Săcălășeni,

—	Comuna Remetea Chioarului,

—	Comuna Mireșu Mare,

—	Comuna Ariniș,

—	Județul Bistrița-Năsăud.

PARTEA III

1. Letonia

Următoarele zone din Letonia:

—	Brocēnu novada Cieceres un Gaiķu pagasts, Remtes pagasta daļa uz rietumiem no autoceļa 1154 un P109, Brocēnu pilsēta,

—	Saldus novada Saldus, Zirņu, Lutriņu un Jaunlutriņu pagasts, Saldus pilsēta.

2. Lituania

Următoarele zone din Lituania:

—	Akmenės rajono savivaldybė: Akmenės, Kruopių, Naujosios Akmenės kaimiškoji ir Naujosios Akmenės miesto seniūnijos,

—	Birštono savivaldybė,

—	Joniškio rajono savivaldybė: Gaižaičių, Gataučių, Joniškio, Rudiškių, Skaistgirio, Žagarės seniūnijos,

—	Kalvarijos savivaldybė: Kalvarijos seniūnijos dalis į šiaurę nuo kelio Nr. 131 ir į šiaurę nuo kelio Nr. 200,

—	Kazlų Rudos savivaldybė: Antanavo seniūnija ir Kazlų Rudos seniūnijos dalis nuo kelio Nr. 2613 į pietus, kelio Nr. 183 į vakarus ir kelio Nr. 230 į pietus,

—	Lazdijų rajono savivaldybė: Lazdijų miesto, Lazdijų, Seirijų, Šeštokų, Šventežerio ir Veisiejų seniūnijos,

—	Marijampolės savivaldybė: Igliaukos, Liudvinavo, Marijampolės, Sasnavos ir Šunskų seniūnijos,

—	Mažeikių rajono savivaldybės: Laižuvos, Mažeikių apylinkės, Mažeikių, Reivyčių, Tirkšlių ir Viekšnių seniūnijos,

—	Prienų rajono savivaldybė: Ašmintos, Balbieriškio, Išlaužo, Jiezno, Naujosios Ūtos, Pakuonio, Prienų ir Šilavotos seniūnijos,

—	Šakių rajono savivaldybė: Gelgaudiškio ir Plokščių seniūnijos ir Kriūkų seniūnijos dalis į vakarus nuo kelio Nr. 3804, Lukšių seniūnijos dalis į vakarus nuo kelio Nr. 3804, Šakių seniūnijos dalis į šiaurę nuo kelio Nr. 140 ir į šiaurės rytus nuo kelio Nr. 137,

—	Šiaulių rajono savivaldybės: Bubių, Ginkūnų, Gruzdžių, Kairių, Kuršėnų kaimiškoji, Kuršėnų miesto, Kužių, Meškuičių, Raudėnų ir Šakynos seniūnijos,

—	Šakių rajono savivaldybė: Gelgaudiškio ir Plokščių seniūnijos ir Kriūkų seniūnijos dalis į vakarus nuo kelio Nr. 3804, Lukšių seniūnijos dalis į vakarus nuo kelio Nr. 3804, Šakių seniūnijos dalis į šiaurę nuo kelio Nr. 140 ir į šiaurės rytus nuo kelio Nr. 137,

—	Vilkaviškio rajono savivaldybės: Gižų ir Pilviškių seniūnijos.

3. Polonia

Următoarele zone din Polonia:

w województwie warmińsko-mazurskim:

gminy Sępopol i Bartoszyce z miastem Bartoszyce w powiecie bartoszyckim,

część gminy Kiwity położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 513 w powiecie lidzbarskim,

gminy Srokowo, Barciany i część gminy Korsze położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od wschodniej granicy łączącą miejscowości Krelikiejmy i Sątoczno i na zachód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Sątoczno, Sajna Wielka biegnącą do skrzyżowania z drogą nr 590 w miejscowości Glitajny, a następnie na zachód od drogi nr 590 do skrzyżowania z drogą nr 592 i na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 592 biegnącą od zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 590 w powiecie kętrzyńskim,

gminy Budry, Pozezdrze i część gminy Węgorzewo położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 63 biegnącą od południowo-wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 650, a następnie na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 650 biegnącą od skrzyżowania z drogą nr 63 do skrzyżowania z drogą biegnącą do miejscowości Przystań i na zachód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Przystań, Pniewo, Kamionek Wielki, Radzieje, Dłużec w powiecie węgorzewskim,

gmina Kruklanki, część gminy Giżycko położona na wschód od zachodniej linii brzegowej jeziora Kisajno do granic miasta Giżycko oraz na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr nr 63 biegnącą od południowo-wchodniej granicy miasta Giżycko do południowej granicy gminy Giżycko i, miasto Giżycko w powiecie giżyckim,

w województwie podlaskim:

gmina Orla, część gminy Bielsk Podlaski położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 19 biegnącą od południowo-zachodniej granicy gminy do granicy miasta Bielsk Podlaski i na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 689 biegnącą od wschodniej granicy gminy do wschodniej granicy miasta Bielsk Podlaski i część gminy Boćki położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 19 w powiecie bielskim,

gminy Kleszczele, Czeremcha i część gminy Dubicze Cerkiewne położona na południowy zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 1654B w powiecie hajnowskim,

gmina Milejczyce w powiecie siemiatyckim;

w województwie mazowieckim:

gminy Domanice i Wiśniew w powiecie siedleckim,

w województwie lubelskim:

gminy Białopole, Dubienka, Chełm, Leśniowice, Wierzbica, Sawin, Ruda Huta, Dorohusk, Kamień, Rejowiec, Rejowiec Fabryczny z miastem Rejowiec Fabryczny, Siedliszcze, Żmudź i część gminy Wojsławice położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od północnej granicy gminy do miejscowości Wojsławice do południowej granicy gminy w powiecie chełmskim,

powiat miejski Chełm,

gminy Izbica, Kraśniczyn, Krasnystaw z miastem Krasnystaw, Siennica Różana i część gminy Łopiennik Górny położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 17 w powiecie krasnostawskim,

gmina Stary Zamość i część gminy Skierbieszów położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 843 w powiecie zamojskim,

gminy Hanna, Hańsk, Wola Uhruska, Urszulin, Stary Brus, Wyryki i gmina wiejska Włodawa w powiecie włodawskim,

gminy Cyców, Ludwin, Puchaczów, Milejów i część gminy Spiczyn położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 829 w powiecie łęczyńskim,

gmina Trawniki w powiecie świdnickim,

gminy Jabłoń, Podedwórze, Dębowa Kłoda, Parczew, Sosnowica, część gminy Siemień położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 815 i część gminy Milanów położona na wschód od drogi nr 813 w powiecie parczewskim,

gminy Sławatycze, Sosnówka, i Wisznice w powiecie bialskim,

gmina Ulan Majorat w powiecie radzyńskim,

gminy Ostrów Lubelski, Serniki i Uścimów w powiecie lubartowskim,

gmina Wojcieszków i część gminy wiejskiej Łuków położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 63 biegnącą od północnej granicy gminy do granicy miasta Łuków, a następnie na północ, zachód, południe i wschód od linii stanowiącej północną, zachodnią, południową i wschodnią granicę miasta Łuków do jej przecięcia się z drogą nr 806 i na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 806 biegnącą od wschodniej granicy miasta Łuków do wschodniej granicy gminy wiejskiej Łuków w powiecie łukowskim,

gminy Horodło, Uchanie i część gminy wiejskiej Hrubieszów położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 844 biegnącą od zachodniej granicy gminy wiejskiej Hrubieszów do granicy miasta Hrubieszów oraz na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 74 biegnącą od wschodniej granicy miasta Hrubieszów do wschodniej granicy gminy wiejskiej Hrubieszów w powiecie hrubieszowskim,

4. România

Următoarele zone din România:

—	Zona orașului București,

—	Județul Constanța,

—	Județul Satu Mare,

—	Județul Tulcea,

—	Județul Bacău,

—	Județul Bihor,

—	Județul Brăila,

—	Județul Buzău,

—	Județul Călărași,

—	Județul Dâmbovița,

—	Județul Galați,

—	Județul Giurgiu,

—	Județul Ialomița,

—	Județul Ilfov,

—	Județul Prahova,

—	Județul Sălaj,

—	Județul Vaslui,

—	Județul Vrancea,

—	Județul Teleorman,

—

Partea din județul Maramureș cu următoarele delimitări:

—	Comuna Petrova,

—	Comuna Bistra,

—	Comuna Repedea,

—	Comuna Poienile de sub Munte,

—	Comuna Vișeu de Jos,

—	Comuna Ruscova,

—	Comuna Leordina,

—	Comuna Rozavlea,

—	Comuna Strâmtura,

—	Comuna Bârsana,

—	Comuna Rona de Sus,

—	Comuna Rona de Jos,

—	Comuna Bocoiu Mare,

—	Comuna Sighetu Marmației,

—	Comuna Sarasău,

—	Comuna Câmpulung la Tisa,

—	Comuna Săpânța,

—	Comuna Remeți,

—	Comuna Giulești,

—	Comuna Ocna Șugatag,

—	Comuna Desești,

—	Comuna Budești,

—	Comuna Băiuț,

—	Comuna Cavnic,

—	Comuna Lăpuș,

—	Comuna Dragomirești,

—	Comuna Ieud,

—	Comuna Saliștea de Sus,

—	Comuna Săcel,

—	Comuna Călinești,

—	Comuna Vadu Izei,

—	Comuna Botiza,

—	Comuna Bogdan Vodă,

—	Localitatea Groșii Țibleșului, comuna Suciu de Sus,

—	Localitatea Vișeu de Mijloc, comuna Vișeu de Sus,

—	Localitatea Vișeu de Sus, comuna Vișeu de Sus.

—

Partea din județul Mehedinți cu următoarele comune:

—	Comuna Strehaia,

—	Comuna Greci,

—	Comuna Brejnita Motru,

—	Comuna Butoiești,

—	Comuna Stângăceaua,

—	Comuna Grozești,

—	Comuna Dumbrava de Jos,

—	Comuna Băcles,

—	Comuna Bălăcița,

—	Județul Argeș,

—	Județul Olt,

—	Județul Dolj,

—	Județul Arad,

—	Județul Timiș,

—	Județul Covasna,

—	Județul Brașov,

—	Județul Botoșani,

—	Județul Vâlcea.

PARTEA IV

Italia

Următoarele zone din Italia:

—	întregul teritoriu al Sardiniei.

”

24.6.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 167/64

ORIENTAREA (UE) 2019/1032 A BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 10 mai 2019

de modificare a Orientării (UE) 2015/510 privind punerea în aplicare a cadrului de politică monetară a Eurosistemului (BCE/2019/11)

CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 127 alineatul (2) prima liniuță,

având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolul 3.1 prima liniuță, articolele 9.2, 12.1, 14.3, 18.2 și articolul 20 primul paragraf,

întrucât:

(1)	Realizarea unei politici monetare unice implică definirea mijloacelor, instrumentelor și procedurilor utilizate de Eurosistem pentru punerea în aplicare a acestei politici în mod uniform în statele membre a căror monedă este euro.

(2)	Orientarea (UE) 2015/510 a Băncii Centrale Europene (BCE/2014/60) (1) ar trebui modificată pentru a incorpora detalii tehnice și editoriale necesare legate de anumite aspecte ale operațiunilor de politică monetară.

(3)	În vederea consolidării transparenței cadrului aplicabil colateralului în Eurosistem, ar trebui clarificată definiția agențiilor ca emitenți sau garanți ai instrumentelor de natura datoriei.

(4)

Regulamentul (UE) 2017/2402 al Parlamentului European și al Consiliului (2), adoptat la 12 decembrie 2017, stabilește un cadru general privind securitizarea și creează un cadru pentru securitizări simple, transparente și standardizate. Cadrul aplicabil colateralului în Eurosistem ar trebui revizuit pentru a ține seama de caracteristicile relevante ale: (a) cerințelor de informare stabilite în acest regulament în legătură cu datele privind calitatea creditului și performanța expunerilor-suport, și ale (b) dispozițiilor acestui regulament cu privire la înregistrarea registrelor centrale de securitizări la Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe.

(5)

Pentru a evalua calitatea creditului activelor furnizate drept colateral pentru operațiunile de creditare, Eurosistemul ține seama de informațiile din sistemele de evaluare a creditului. În acest context, utilizarea unor furnizori terți de instrumente de rating (IR) ca una din sursele acceptate de evaluare a creditului ar trebui să înceteze, pentru a reduce complexitatea cadrului aplicabil colateralului în Eurosistem și pentru a contribui la reducerea dependenței Eurosistemului de evaluări externe ale creditului.

(6)

Eurosistemul acceptă drept colateral anumite instrumente de natura datoriei tranzacționabile emise sau garantate de bănci de dezvoltare multilaterală și organizații internaționale. Criteriile de recunoaștere a entităților drept bănci de dezvoltare multilaterală sau organizații internaționale ar trebui simplificate pentru a reduce complexitatea cadrului aplicabil colateralului în Eurosistem.

(7)

Eurosistemul acceptă drept colateral anumite creanțe private. Criteriile de eligibilitate pentru aceste creanțe private trebuie modificate pentru a reduce complexitatea și pentru a asigura consecvența cadrului aplicabil colateralului în Eurosistem. În special, Eurosistemul nu va mai diferenția între creanțe private cu rată variabilă care au limite superioare sau limite inferioare introduse la emisiune sau după emisiune. În mod similar, Eurosistemul nu va mai diferenția între creanțe private cu rată variabilă care au o rată de referință legată de randamentul obligațiunilor de stat pe baza scadenței obligațiunilor de stat. De asemenea, trebuie clarificat că creanțele private nu sunt eligibile în cazul în care cel mai recent flux de numerar al acestora a fost negativ. În plus, ar trebui introdus un prag minim al valorii pentru eligibilitatea creanțelor private interne, în vederea armonizării în continuare a utilizării creanțelor private drept colateral pentru operațiunile de creditare ale Eurosistemului.

(8)

Toate activele eligibile pentru operațiunile de creditare ale Eurosistemului sunt supuse unor norme de evaluare și unor măsuri specifice de control al riscurilor pentru a proteja Eurosistemul împotriva pierderilor financiare în împrejurări în care colateralul acestuia trebuie să fie executat în cazul unei situații de neîndeplinire a obligațiilor de către o contraparte. În acest context, trebuie clarificat că Eurosistemul atribuie o valoare activelor netranzacționabile pe baza volumului în circulație al acestor active.

(9)

Eurosistemul acceptă drept colateral obligațiuni garantate emise, deținute sau garantate de contraparte sau de o entitate strâns legată de aceasta, cu condiția ca aceste obligațiuni garantate să îndeplinească anumite criterii. În acest context, Eurosistemul trebuie să aducă clarificări suplimentare criteriilor de acceptare drept colateral a acestor obligațiuni garantate.

(10)

Trebuie efectuate alte modificări minore din motive de claritate, inclusiv în ceea ce privește suma de colateralizat în operațiunile de furnizare de lichiditate, termenul de solicitare a accesului la facilitățile permanente și restricțiile geografice privind titlurile garantate cu active și activele generatoare de fluxuri de numerar.

(11)	Prin urmare, Orientarea (UE) 2015/510 (BCE/2014/60) ar trebui modificată în mod corespunzător,

ADOPTĂ PREZENTA ORIENTARE:

Articolul 1

Modificări

Orientarea (UE) 2015/510 (BCE/2014/60) se modifică după cum urmează:

articolul 2 se modifică după cum urmează:

(a)

punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„2.

«agenție» (agency) înseamnă o entitate cu sediul într-un stat membru a cărui monedă este euro și care fie desfășoară anumite activități de interes public la nivel național sau regional, fie deservește nevoile de finanțare ale acestora, și pe care Eurosistemul a clasificat-o drept agenție. Lista entităților clasificate drept agenții se publică pe website-ul BCE și precizează pentru fiecare entitate dacă sunt îndeplinite criteriile cantitative în sensul marjelor de ajustare a valorii stabilite în anexa XIIa;”;

(b)

se introduc următoarele puncte 26a și 26b:

„26a.

«dată de activare a raportării către AEVMP» (ESMA reporting activation date) înseamnă prima zi în care: (a) un registru central de securitizări a fost înregistrat de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (AEVMP) și, prin urmare, devine un registru central de securitizări AEVMP și (b) standardele tehnice de punere în aplicare relevante, sub forma modelelor standardizate, au fost adoptate de Comisie în temeiul articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/2402 al Parlamentului European și al Consiliului (*1) și au devenit aplicabile;

26b.	«registru central de securitizări AEVMP» (ESMA securitisation repository) înseamnă un registru central de securitizări în sensul articolului 2 punctul 23 din Regulamentul (UE) 2017/2402 care este înregistrat la AEVMP în conformitate cu articolul 10 din acest regulament;

(*1) Regulamentul (UE) 2017/2402 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 de stabilire a unui cadru general privind securitizarea și de creare a unui cadru specific pentru o securitizare simplă, transparentă și standardizată, și de modificare a Directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE și 2011/61/UE, precum și a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 și (UE) nr. 648/2012 (JO L 347, 28.12.2017, p. 35).”;"

(c)

se introduce următorul punct 31a:

„31a.

«registru central desemnat de Eurosistem» (Eurosystem designated repository) înseamnă o entitate desemnată de Eurosistem în conformitate cu anexa VIII și care continuă să îndeplinească cerințele pentru desemnare stabilite în această anexă;”;

(d)

se introduce următorul punct 50a:

„50a.

«registru de date la nivel de credit» (loan-level data repository) înseamnă un registru central de securitizări AEVMP sau un registru central desemnat de Eurosistem;”;

la articolul 15 alineatul (1), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

asigură o colateralizare adecvată a operațiunii până la scadența acesteia; valoarea activelor mobilizate drept colateral acoperă în orice moment soldul total al operațiunii de furnizare de lichiditate, inclusiv dobânda acumulată pe durata operațiunii. În cazul în care dobânda se acumulează la o rată pozitivă, suma aplicabilă se adaugă zilnic la soldul total al operațiunii de furnizare de lichiditate, iar în cazul în care se acumulează la o rată negativă, suma aplicabilă ar trebui scăzută zilnic din soldul total al operațiunii de furnizare de lichiditate;”;

la articolul 19, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) O contraparte poate trimite o cerere BCN de origine a acesteia pentru accesul la facilitatea de creditare marginală. Cu condiția ca cererea să fie primită de BCN de origine cel târziu la 15 minute de la momentul închiderii TARGET2, BCN prelucrează cererea în aceeași zi în TARGET2. Termenul de solicitare a accesului la facilitatea de creditare marginală este amânat cu încă 15 minute în ultima zi lucrătoare pentru Eurosistem dintr-o perioadă de aplicare a rezervelor minime obligatorii. În circumstanțe excepționale, Eurosistemul poate decide să proroge aceste termene. Cererea de acces la facilitatea de creditare marginală precizează valoarea creditului solicitat. Contrapartea livrează suficiente active eligibile drept colateral pentru tranzacție, cu excepția cazului în care aceste active au fost deja depozitate în prealabil de contraparte la BCN de origine în conformitate cu articolul 18 alineatul (4).”;

la articolul 22, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Pentru a avea acces la facilitatea de depozit, contrapartea trimite o cerere la BCN de origine a acesteia. Cu condiția ca cererea să fie primită de BCN de origine cel târziu la 15 minute de la momentul închiderii TARGET2, BCN de origine prelucrează cererea în aceeași zi în TARGET2. Termenul de solicitare a accesului la facilitatea de depozit este prelungit cu încă 15 minute în ultima zi lucrătoare pentru Eurosistem dintr-o perioadă de aplicare a rezervelor minime obligatorii. În circumstanțe excepționale, Eurosistemul poate decide să aplice termene ulterioare. În cerere se precizează valoarea depozitată în cadrul facilității.”;

la articolul 59, alineatele (4) și (5) se înlocuiesc cu următorul text:

„(4) Eurosistemul publică informații privind nivelurile de calitate a creditului pe website-ul BCE sub forma grilei armonizate de evaluare a Eurosistemului, incluzând punerea în corespondență a nivelurilor de calitate a creditului cu evaluările creditului furnizate de instituțiile externe de evaluare a creditului (external credit assessment institutions) (ECAI) acceptate.

(5) La evaluarea cerințelor privind calitatea creditului, Eurosistemul ia în considerare informațiile privind evaluarea creditului furnizate de sistemele de evaluare a creditului care pot proveni de la una dintre cele trei surse prevăzute în titlul V din partea a patra.”;

6.	la articolul 69, alineatul (2) se elimină;

7.	la articolul 70 se introduce următorul alineat (3a): „(3a) Pentru instrumentele de natura datoriei emise sau garantate de agenții, emitentul sau garantul este stabilit într-un stat membru a cărui monedă este euro.”;

la articolul 73, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Pentru ca titlurile garantate cu active să fie eligibile, toate activele generatoare de fluxuri de numerar care garantează titlurile garantate cu active sunt omogene, respectiv este posibilă raportarea acestora în conformitate cu unul din tipurile de modele la nivel de credit menționate în anexa VIII, acestea încadrându-se într-una din următoarele categorii:

(a)	creanțe ipotecare rezidențiale;

(b)	credite acordate întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri);

(c)	credite auto;

(d)	credite de consum;

(e)	creanțe de tip leasing;

(f)	creanțe din operațiuni cu carduri de credit.”;

articolul 74 se modifică după cum urmează:

(a)	alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: „(3) În sensul alineatului (2), un administrator fiduciar ipotecar (mortgage trustee) sau pentru creanțe (receivables trustee) este considerat un intermediar.”;

(b)

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Debitorii și creditorii activelor generatoare de fluxuri de numerar își au sediul social sau, dacă sunt persoane fizice, sunt rezidenți în SEE. Debitorii care sunt persoane fizice trebuie să fi fost rezidenți în SEE în momentul în care activele generatoare de fluxuri de numerar au fost inițiate. Orice valoare mobiliară aferentă este situată în SEE, iar legislația care guvernează activele generatoare de fluxuri de numerar este legislația unei țări SEE.”;

10.

articolul 78 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Sunt puse la dispoziție date cuprinzătoare și standardizate la nivel de credit privind portofoliul de active generatoare de fluxuri de numerar care garantează titlurile garantate cu active, în conformitate cu procedurile stabilite în anexa VIII, care includ informații privind punctajul necesar al calității datelor și cerințele pentru registrele de date la nivel de credit. În evaluarea eligibilității, Eurosistemul ține cont de: (a) orice întrerupere a transmiterii datelor; și (b) cât de frecvent câmpurile individuale de date la nivel de credit nu conțin date relevante.”;

(b)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) În pofida valorilor de notare necesare stabilite în anexa VIII în ceea ce privește datele la nivel de credit, Eurosistemul poate accepta drept colateral titlurile garantate cu active cu un punctaj mai mic decât valoarea de notare necesară (A1), de la caz la caz și sub rezerva oferirii de explicații adecvate pentru neatingerea punctajului necesar. Pentru fiecare explicație adecvată, Eurosistemul specifică un nivel maxim de toleranță și un orizont de toleranță, astfel cum se detaliază pe website-ul BCE. Orizontul de toleranță indică perioada de timp în care trebuie îmbunătățită calitatea datelor pentru titlurile garantate cu active.”;

11.

articolul 81a se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), prima liniuță se înlocuiește cu următorul text:

„—	instrumente de natura datoriei emise de agenții;”;

(b)	alineatul (5) se elimină;

12.

articolul 90 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 90

Principalul și cupoanele creanțelor private

Pentru a fi eligibile, creanțele private respectă următoarele cerințe:

(a)	până la răscumpărarea finală au un principal fix, necondiționat; și

(b)

o rată a dobânzii care, până la răscumpărarea finală, este una din următoarele:

(i)	cu «cupon zero\»;

(ii)

fixă;

(iii)

cupon variabil, respectiv legat de o rată a dobânzii de referință și cu următoarea structură: rata cuponului = rata de referință ± x, cu f ≤ rata cuponului ≤ c, unde:

—

rata de referință este numai una din următoarele la un anumit moment:

—	o rată a pieței monetare din zona euro, de exemplu, EURIBOR, LIBOR sau indici similari;

—	o rată de swap cu scadență constantă, de exemplu, CMS, EIISDA, EUSA;

—	randamentul unei obligațiuni de stat din zona euro sau al unui index de astfel de obligațiuni;

—	f (limită inferioară), c (limită superioară), dacă sunt prezente, și x (marjă) sunt numere care sunt predefinite la inițiere sau care se pot schimba pe durata de viață a creanței private; f și/sau c pot fi introduse și după inițierea creanței private; și

(c)

cel mai recent flux de numerar al acestora nu a fost negativ. În cazul apariției unui flux de numerar negativ, creanța privată este neeligibilă din acel moment. Aceasta poate redeveni eligibilă după un flux de numerar care nu este negativ, cu condiția îndeplinirii tuturor celorlalte cerințe relevante.”;

13.

articolul 93 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 93

Dimensiunea minimă a creanțelor private

Pentru utilizare internă, creanțele private, în momentul depunerii acestora drept colateral de către contraparte, îndeplinesc un prag minim al valorii de 25 000 EUR sau orice valoare mai ridicată care poate fi stabilită de BCN de origine. Pentru utilizare transfrontalieră, se aplică un prag minim al valorii de 500 000 EUR.”;

14.	la articolul 95, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) Debitorii și garanții creanțelor private eligibile sunt societăți nefinanciare, entități din sectorul public (cu excluderea societăților financiare publice), bănci de dezvoltare multilaterală sau organizații internaționale.”;

15.

articolul 100 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 100

Verificarea procedurilor utilizate pentru depunerea creanțelor private

BCN, autoritățile de supraveghere sau auditorii externi efectuează o verificare unică a adecvării procedurilor utilizate de contraparte pentru depunerea la Eurosistem a informațiilor privind creanțele private. În cazul unor modificări semnificative ale acestor proceduri, poate fi desfășurată o nouă verificare unică a acestor proceduri.”;

16.

la articolul 107a, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) DECC au un principal fix, necondiționat și o structură de cupon care îndeplinește criteriile menționate la articolul 63. Portofoliul de acoperire conține exclusiv creanțe private pentru care sunt disponibile:

(a)	un model BCE specific de raportare a datelor la nivel de credit pentru DECC; sau

(b)	un model de raportare a datelor la nivel de credit pentru titlurile garantate cu active în conformitate cu articolul 73.”;

17.

articolul 107e se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) La nivelul creanțelor private individuale constituite drept garanție sunt puse la dispoziție date cuprinzătoare și standardizate la nivel de credit privind portofoliul de creanțe private constituite drept garanție, în conformitate cu procedurile și sub rezerva acelorași verificări aplicabile activelor generatoare de fluxuri de numerar care garantează titlurile garantate cu active stabilite în anexa VIII, cu excepția celor privind frecvența de raportare, modelul aplicabil de raportare a datelor la nivel de credit și transmiterea de către părțile relevante a datelor la nivel de credit unui registru de date la nivel de credit. Pentru ca DECC să fie eligibile, toate creanțele private constituite drept garanție sunt omogene, respectiv raportarea acestora trebuie să fie posibilă utilizând un singur model BCE de raportare a datelor la nivel de credit pentru DECC. În urma evaluării datelor relevante, Eurosistemul poate stabili că un DECC nu este omogen.”;

(b)

alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) Cerințele privind calitatea datelor aplicate titlurilor garantate cu active se aplică și DECC, inclusiv modelul BCE specific de raportare a datelor la nivel de credit pentru DECC. Datele la nivel de credit sunt transmise în modelul BCE specific de raportare a datelor la nivel de credit pentru DECC, astfel cum este publicat pe website-ul BCE, către:

(a)	un registru central de securitizări AEVMP; sau

(b)	un registru central desemnat de Eurosistem.”;

(c)

se introduce următorul alineat (5a):

„(5a) Prezentările de date la nivel de credit privind DECC către registrele centrale de securitizări AEVMP în conformitate cu alineatul (5) litera (a) încep la debutul lunii calendaristice imediat următoare datei situate la trei luni de la data de activare a raportării către AEVMP.

Prezentările de date la nivel de credit privind DECC către registrele centrale desemnate ale Eurosistemului în conformitate cu alineatul (5) litera (b) sunt permise până la sfârșitul lunii calendaristice în care se încadrează data de trei ani și trei luni de la data de activare a raportării către AEVMP.

Data de activare a raportării către AEVMP se publică de BCE pe website-ul acesteia.”;

18.

la articolul 114, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) În cazul în care garantul nu este o entitate din sectorul public cu dreptul de a percepe impozite, se depune la BCN relevantă o confirmare juridică privind valabilitatea din punct de vedere juridic, efectul obligatoriu și opozabilitatea garanției, care să fie acceptabilă pentru Eurosistem atât în ceea ce privește fondul, cât și forma, pentru ca activele tranzacționabile sau creanțele private însoțite de garanție să poate fi considerate eligibile. Confirmarea juridică este întocmită de persoane independente de contraparte, emitent/debitor și garant și care sunt calificate din punct de vedere legal să emită o astfel de confirmare în temeiul legislației aplicabile, de exemplu, juriști care profesează într-o societate de avocatură sau care lucrează într-o instituție academică recunoscută sau într-un organism public. Confirmarea juridică precizează, de asemenea, că garanția nu este una personală și că aceasta poate fi executată doar de către deținătorii activelor tranzacționabile sau creditorul creanței private. În cazul în care garantul își are sediul în altă jurisdicție decât cea a legii care reglementează garanția, confirmarea juridică atestă, de asemenea, că garanția este valabilă și opozabilă conform legii jurisdicției în care își are sediul garantul. În cazul activelor tranzacționabile, confirmarea juridică este depusă de contraparte spre examinare la BCN care raportează activul relevant însoțit de o garanție pentru includerea în lista activelor eligibile. În cazul creanțelor private, confirmarea juridică este depusă spre examinare la BCN din jurisdicția legii care guvernează creanța privată de contrapartea care urmărește mobilizarea creanței private. Cerința de opozabilitate este supusă oricărei legi privind insolvabilitatea sau falimentul, principiilor generale de echitate și altor legi și principii similare aplicabile garantului și care, în general, afectează drepturile creditorilor față de garant.”;

19.

la articolul 119, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1) Informațiile privind evaluarea creditului pe care Eurosistemul își bazează evaluarea eligibilității activelor eligibile drept colateral pentru operațiunile de creditare ale Eurosistemului sunt furnizate prin sisteme de evaluare a calității creditului care pot proveni de la una din următoarele trei surse:

(a)

ECAI;

(b)	sistemele interne de evaluare a creditului ale BCN (NCBs' in-house credit assessment systems) (ICAS);

(c)	sistemele interne de rating ale contrapărților (counterparties' internal rating-based (IRB) systems) (IRB).

(2) Fiecare sursă de evaluare a creditului prevăzută la alineatul (1) poate include mai multe sisteme de evaluare a creditului. Sistemele de evaluare a creditului respectă criteriile de acceptare stabilite în prezentul titlu. O listă a sistemelor de evaluare a creditului acceptate, respectiv lista de ECAI și ICAS acceptate, se publică pe website-ul BCE.”;

20.	articolul 124 se elimină;

21.	articolul 125 se elimină;

22.	articolul 135 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 135 Norme de evaluare pentru activele netranzacționabile Eurosistemul atribuie activelor netranzacționabile o valoare corespunzătoare volumului în circulație al acestor active netranzacționabile.”;

23.

la articolul 138 alineatul (3), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

obligațiunilor garantate care îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 129 alineatele (1)-(3) și (6) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. De la 1 februarie 2020, aceste obligațiuni garantate trebuie să aibă un rating ECAI privind emisiunea, astfel cum este definit la articolul 83 litera (a), care îndeplinește cerințele anexei IXb;”;

24.

la articolul 141 alineatul (1), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)	în cazul în care aceste active sunt emise de o agenție, o bancă de dezvoltare multilaterală sau o organizație internațională.”;

25.	anexele VI, VIII și IXb se modifică în conformitate cu textul stabilit în anexa I la prezenta orientare;

26.	textul din anexa II la prezenta orientare se introduce ca o nouă anexă XIIa la Orientarea (UE) 2015/510 (BCE/2014/60).

Articolul 2

Producerea de efecte și punerea în aplicare

(1) Prezenta orientare produce efecte de la data notificării sale către băncile centrale naționale ale statelor membre a căror monedă este euro.

(2) Băncile centrale naționale ale statelor membre a căror monedă este euro iau măsurile necesare pentru respectarea prezentei orientări și le aplică de la 5 august 2019. Acestea transmit Băncii Centrale Europene textele și mijloacele referitoare la aceste măsuri până cel târziu la 21 iunie 2019.

Articolul 3

Destinatari

Prezenta orientare se adresează tuturor băncilor centrale din Eurosistem.

Adoptată la Frankfurt pe Main, 10 mai 2019.

Pentru Consiliul guvernatorilor BCE

Președintele BCE

Mario DRAGHI

(1) Orientarea (UE) 2015/510 a Băncii Centrale Europene din 19 decembrie 2014 privind punerea în aplicare a cadrului de politică monetară a Eurosistemului (Orientarea privind documentația generală) (BCE/2014/60) (JO L 91, 2.4.2015, p. 3).

(2) Regulamentul (UE) 2017/2402 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 de stabilire a unui cadru general privind securitizarea și de creare a unui cadru specific pentru o securitizare simplă, transparentă și standardizată, și de modificare a Directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE și 2011/61/UE, precum și a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 și (UE) nr. 648/2012 (JO L 347, 28.12.2017, p. 35).

ANEXA I

Anexele VI, VIII și IXb la Orientarea (UE) 2015/510 (BCE/2014/60) se modifică după cum urmează:

anexa VI se modifică după cum urmează:

(a)	titlul tabelului 2 se înlocuiește cu următorul text: „Legături eligibile între sistemele de decontare a operațiunilor cu valori mobiliare”;

(b)	prima teză după titlul tabelului 2 se înlocuiește cu următorul text: „Utilizarea activelor eligibile emise în SSS din țara B deținute de o contraparte stabilită în țara A printr-o legătură eligibilă între SSS din țările A și B în vederea obținerii unui credit de la BCN a țării A.”;

(c)

prima teză după titlul tabelului 3 se înlocuiește cu următorul text:

„Utilizarea activelor eligibile emise în SSS din țara C și deținute în SSS din țara B de o contraparte stabilită în țara A printr-o legătură eligibilă între SSS din țările B și C în vederea obținerii unui credit de la BCN a țării A.”;

anexa VIII se modifică după cum urmează:

(a)

titlul și paragraful introductiv se înlocuiesc cu următorul text:

„ANEXA VIII

CERINȚE DE RAPORTARE A DATELOR LA NIVEL DE CREDIT PENTRU TITLURILE GARANTATE CU ACTIVE ȘI CERINȚE PENTRU REGISTRELE DE DATE LA NIVEL DE CREDIT

Prezenta anexă se aplică furnizării de date cuprinzătoare și standardizate la nivel de credit privind portofoliul de active generatoare de fluxuri de numerar care garantează titlurile garantate cu active, astfel cum se prevede la articolul 78, și stabilește cerințele pentru registrele de date la nivel de credit.

”;

(b)

secțiunea I se modifică după cum urmează:

(i)

punctele 1 și 2 se înlocuiesc cu următorul text:

„1.	Datele la nivel de credit trebuie prezentate de părțile relevante unui registru de date la nivel de credit în conformitate cu prezenta anexă. Registrul de date la nivel de credit publică aceste date în mod electronic.

Datele la nivel de credit pot fi prezentate pentru fiecare tranzacție individuală utilizând:

(a)	pentru tranzacțiile raportate la un registru central de securitizări AEVMP, modelele relevante specificate în standardele tehnice de punere în aplicare adoptate de Comisie în temeiul articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/2402; sau

(b)	pentru tranzacțiile raportate la un registru central desemnat de Eurosistem, modelul BCE relevant actualizat de raportare a datelor la nivel de credit, publicat pe website-ul BCE.

În fiecare caz, modelul relevant de prezentat depinde de tipul de active care garantează titlurile garantate cu active, astfel cum sunt definite la articolul 73 alineatul (1).”;

(ii)

se introduc următoarele puncte 2a și 2b:

„2a.

Prezentarea de date la nivel de credit în conformitate cu punctul 2 litera (a) va începe la debutul lunii calendaristice imediat următoare datei situate la trei luni de la data de activare a raportării către AEVMP.

Prezentarea de date la nivel de credit în conformitate cu punctul 2 litera (b) este permisă până la sfârșitul lunii calendaristice în care se încadrează data de trei ani și trei luni de la data de activare a raportării către AEVMP.

2b.

În pofida punctului 2a al doilea paragraf, datele la nivel de credit pentru o tranzacție individuală trebuie prezentate în conformitate cu punctul 2 litera (a), atunci când sunt îndeplinite următoarele două condiții:

(a)

părțile relevante la o tranzacție sunt obligate în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) și articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/2402 să raporteze datele la nivel de credit referitoare la tranzacția individuală către un registru central de securitizări AEVMP, utilizând modelele relevante specificate în standardele tehnice de punere în aplicare adoptate de Comisie în temeiul articolului 7 alineatul (4) din acest regulament; și

(b)	au început prezentările de date la nivel de credit în conformitate cu punctul 2 litera (a).”;

(c)

secțiunea II se modifică după cum urmează:

(i)

punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„2.	Titlurile garantate cu active trebuie să atingă un nivel minim obligatoriu de conformitate, evaluat pe baza disponibilității informațiilor, în special câmpurile de date din modelul de raportare a datelor la nivel de credit.”;

(ii)

la punctul 3, prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„3.

Pentru a determina câmpurile care nu sunt disponibile, în modelele de raportare a datelor la nivel de credit este inclus un set de șase opțiuni de tip «date inexistente» [No data (ND)], care trebuie completate atunci când anumite date nu pot fi transmise în conformitate cu modelul de raportare a datelor la nivel de credit.”;

(d)

secțiunea III se modifică după cum urmează:

(i)

titlul se înlocuiește cu următorul text:

„III.

METODOLOGIE PRIVIND NOTELE PENTRU DATE”;

(ii)	punctul 1 se elimină;

(iii)

punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„2.	Registrul de date la nivel de credit generează și atribuie o notă fiecărei tranzacții cu titluri garantate cu active, cu ocazia transmiterii și procesării datelor la nivel de credit.”;

(iv)	punctul 4 și tabelul 3 se elimină;

(e)

în secțiunea IV subsecțiunea II „Proceduri pentru desemnare și retragerea desemnării”, punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„1.

Cererea de desemnare de către Eurosistem ca registru de date la nivel de credit trebuie prezentată Direcției gestionarea riscurilor din cadrul BCE. Cererea trebuie să ofere o motivare adecvată și documente justificative complete care să demonstreze respectarea de către solicitant a cerințelor pentru registrele de date la nivel de credit stabilite în prezenta orientare. Cererea, motivarea și documentele justificative trebuie furnizate în scris și, ori de câte ori este posibil, în format electronic. Nicio cerere de desemnare nu va fi acceptată după 13 mai 2019. Orice cerere primită înaintea acestei date va fi procesată în conformitate cu prezenta anexă.”;

anexa IXb se modifică după cum urmează:

(a)

la punctul 1, al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Cerințele se aplică ratingurilor privind emisiunea menționate la articolul 83 și, prin urmare, cuprind toate ratingurile pentru active și programe pentru obligațiunile garantate eligibile. Conformitatea ECAI cu aceste cerințe va fi examinată periodic. În cazul în care criteriile nu sunt îndeplinite pentru un anumit program de obligațiuni garantate, Eurosistemul poate considera că ratingul sau ratingurile de credit publice legate de respectivul program de obligațiuni garantate nu îndeplinesc standardele înalte de creditare ale ECAF. Astfel, ratingul de credit public al ECAI relevante nu poate fi utilizat pentru a stabili cerințele privind calitatea creditului pentru activele tranzacționabile emise în cadrul programului specific de obligațiuni garantate.”;

(b)

punctul 2 litera (b) se modifică după cum urmează:

(i)

punctele (vi) și (vii) se înlocuiesc cu următorul text:

„(vi)

Distribuția monedelor, inclusiv o defalcare în ceea ce privește valoarea, atât la nivelul portofoliului de acoperire, cât și la nivelul obligațiunilor individuale, inclusiv procentajul de active exprimate în euro și procentajul de obligațiuni exprimate în euro.

(vii)

Activele din portofoliul de acoperire, inclusiv soldul activelor, tipurile de active, numărul și dimensiunea medie a împrumuturilor, maturizarea expunerii (seasoning), scadența, raportul împrumut/garanții, distribuția regională și distribuția arieratelor. În ceea ce privește distribuțiile regionale, în cazul în care activele din portofoliul de acoperire constau în împrumuturi inițiate în țări diferite, rapoartele de supraveghere trebuie cel puțin să prezinte distribuția între țări și distribuția regională pentru principala țară de origine.”;

(ii)

se adaugă următoarele trei teze după punctul (x):

„Rapoartele de supraveghere pentru multi-cédulas trebuie să cuprindă toate informațiile solicitate la punctele (i)-(x). În plus, aceste rapoarte trebuie să includă lista inițiatorilor relevanți și participările respective ale acestora în multi-cédula. Informațiile specifice activelor trebuie raportate fie direct în raportul de supraveghere al multi-cédula, fie prin trimitere la rapoartele de supraveghere pentru fiecare cédula individuală cu rating din partea ECAI.”

ANEXA II

„ANEXA XIIa

O entitate considerată o agenție, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 2 din prezenta orientare, trebuie să îndeplinească următoarele criterii cantitative pentru ca activele tranzacționabile eligibile ale acesteia să fie alocate categoriei de marjă de ajustare II, astfel cum este stabilită în tabelul 1 din anexa la Orientarea (UE) 2016/65 (BCE/2015/35):

(a)	media sumei valorilor nominale în circulație ale tuturor activelor tranzacționabile eligibile emise de agenție este de cel puțin 10 miliarde EUR în perioada de referință; și

(b)

media, în perioada de referință, a sumei valorilor nominale în circulație ale tuturor activelor tranzacționabile eligibile cu o valoare nominală de cel puțin 500 de milioane EUR emise de agenție reprezintă o cotă egală sau mai mare de 50 % din media sumei valorii nominale în circulație a tuturor activelor tranzacționabile eligibile emise de această agenție în perioada de referință.

Conformitatea cu aceste criterii cantitative se evaluează pe bază anuală prin calcularea, în fiecare an, a mediei relevante într-o perioadă de referință de un an care începe la data de 1 august în anul precedent și se încheie la data de 31 iulie în anul curent.

”

24.6.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 167/75

ORIENTAREA (UE) 2019/1033 A BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 10 mai 2019

de modificare a Orientării (UE) 2016/65 privind marjele de ajustare a valorii aplicate pentru punerea în aplicare a cadrului politicii monetare a Eurosistemului (BCE/2019/12)

CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 127 alineatul (2) prima liniuță,

întrucât:

(1)

Toate activele eligibile pentru operațiunile de creditare ale Eurosistemului sunt supuse unor norme de evaluare și unor măsuri specifice de control al riscurilor pentru a proteja Eurosistemul împotriva pierderilor financiare în împrejurări în care colateralul acestuia trebuie să fie executat în cazul unei situații de neîndeplinire a obligațiilor de către o contraparte. Ca urmare a revizuirii cadrului de control al riscurilor și de evaluare din Eurosistem în legătură cu activele netranzacționabile, este necesar să se efectueze mai multe ajustări pentru a se asigura o protecție corespunzătoare a Eurosistemului împotriva riscurilor.

(2)	Prin urmare, Orientarea (UE) 2016/65 a Băncii Centrale Europene (BCE/2015/35) (1) ar trebui modificată în mod corespunzător,

ADOPTĂ PREZENTA ORIENTARE:

Articolul 1

Modificări

Orientarea (UE) 2016/65 (BCE/2015/35) se modifică după cum urmează:

La articolul 2, litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

instrumentele de natura datoriei emise de: (i) administrații locale și regionale; (ii) entități care sunt instituții de credit sau instituții, altele decât instituțiile de credit, clasificate drept agenții de către Eurosistem și care îndeplinesc criteriile cantitative stabilite în anexa XIIa la Orientarea (UE) 2015/510 (BCE/2014/60); (iii) bănci multilaterale de dezvoltare și organizații internaționale, precum și obligațiunile garantate de tip jumbo conforme cu Directiva OPCVM sunt incluse în categoria de marjă de ajustare II;”.

La articolul 2, litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)

obligațiunile garantate conforme cu Directiva privind OPCVM, altele decât obligațiunile garantate de tip jumbo conforme cu Directiva privind OPCVM; alte obligațiuni garantate; și instrumentele de natura datoriei emise de (i) societăți nefinanciare, (ii) societăți din sectorul public, și (iii) agenții care sunt instituții, altele decât instituțiile de credit, care nu îndeplinesc criteriile cantitative stabilite în anexa XIIa la Orientarea (UE) 2015/510 (BCE/2014/60), sunt incluse în categoria de marjă de ajustare III;”.

La articolul 2, litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

„(d)

instrumentele de natura datoriei negarantate cu colateral emise de: (i) instituții de credit; (ii) agenții care sunt instituții de credit care nu îndeplinesc criteriile cantitative stabilite în anexa XIIa la Orientarea (UE) 2015/510 (BCE/2014/60); și (iii) societăți financiare, altele decât instituțiile de credit, sunt incluse în categoria de marjă de ajustare IV;”.

Articolul 5 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Creanțele private individuale fac obiectul unor marje specifice de ajustare a valorii determinate în conformitate cu scadența reziduală, nivelul de calitate a creditului și structura ratelor dobânzii, astfel cum se prevede în tabelul 3 din anexa la prezenta orientare.”;

(b)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Următoarele dispoziții se aplică în legătură cu structura ratelor dobânzii aferentă creanțelor private:

(a)	creanțele private cu «cupon zero» sunt considerate creanțe private cu rată fixă;

(b)	creanțele private cu rată variabilă cu o perioadă de revizuire mai mare de un an au același regim cu creanțele private cu rată fixă;

(c)	creanțele private cu rată variabilă cu un plafon au același regim cu creanțele private cu rată fixă;

(d)	creanțele private cu rată variabilă cu o perioadă de revizuire mai mică sau egală cu un an și cu un prag, dar fără plafon, au același regim cu creanțele private cu rată variabilă;

(e)

marja de ajustare a valorii aplicată unei creanțe private cu mai mult de un tip de plată a dobânzii depinde numai de plățile dobânzii efectuate pe parcursul duratei de viață reziduale a creanței private. În cazul în care există mai mult de un tip de plată a dobânzii pe parcursul duratei de viață reziduale a creanței private, plățile dobânzii care rămân de făcut sunt considerate plăți la rată fixă, scadența relevantă pentru marja de ajustare fiind scadența reziduală a creanței private.”;

(c)	alineatul (3) se elimină;

(d)	alineatul (4) se elimină;

(e)	la alineatul (7), cuvintele „alineatele (1)-(4) de mai sus” se înlocuiesc cu cuvintele „alineatele (1)-(2)”.

5.	Anexa se modifică în conformitate cu anexa la prezenta orientare.

Articolul 2

Producerea de efecte și punerea în aplicare

(1) Prezenta orientare produce efecte de la data notificării sale către băncile centrale naționale ale statelor membre a căror monedă este euro.

Articolul 3

Destinatari

Prezenta orientare se adresează băncilor centrale naționale ale statelor membre a căror monedă este euro.

Adoptată la Frankfurt pe Main, 10 mai 2019.

Pentru Consiliul guvernatorilor BCE

Președintele BCE

Mario DRAGHI

(1) Orientarea (UE) 2016/65 a Băncii Centrale Europene din 18 noiembrie 2015 privind marjele de ajustare a valorii aplicate pentru punerea în aplicare a cadrului politicii monetare a Eurosistemului (BCE/2015/35) (JO L 14, 21.1.2016, p. 30).

ANEXĂ

Anexa la Orientarea (UE) 2016/65 (BCE/2015/35) se modifică după cum urmează:

Tabelul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„Tabelul 1

Categorii de marje de ajustare pentru activele tranzacționabile eligibile bazate pe tipul de emitent și/sau tipul de activ

Categoria I

Categoria II

Categoria III

Categoria IV

Categoria V

instrumente de natura datoriei emise de administrațiile centrale

certificate de creanță ale BCE

certificate de creanță emise de băncile centrale naționale (BCN) înainte de data adoptării euro în statul membru al acestora

instrumente de natura datoriei emise de administrațiile locale și regionale

instrumente de natura datoriei emise de entități (instituții de credit și instituții, altele decât instituțiile de credit) clasificate drept agenții de către Eurosistem și care îndeplinesc criteriile cantitative stabilite în anexa XIIa la Orientarea (UE) 2015/510 (BCE/2014/60)

instrumente de natura datoriei emise de bănci multilaterale de dezvoltare și organizații internaționale

obligațiuni garantate de tip jumbo conforme cu Directiva privind OPCVM

obligațiuni garantate conforme cu Directiva privind OPCVM, altele decât obligațiunile garantate de tip jumbo conforme cu Directiva OPCVM

alte obligațiuni garantate

instrumente de natura datoriei emise de societăți nefinanciare, societăți din sectorul public și agenții care sunt instituții, altele decât instituțiile de credit, care nu îndeplinesc criteriile cantitative stabilite în anexa XIIa la Orientarea (UE) 2015/510 (BCE/2014/60)

instrumente de natura datoriei negarantate cu colateral emise de instituții de credit și agenții care sunt instituții de credit care nu îndeplinesc criteriile cantitative stabilite în anexa XIIa la Orientarea (UE) 2015/510 (BCE/2014/60)

instrumente de natura datoriei negarantate cu colateral emise de societăți financiare, altele decât instituții de credit

titluri garantate cu active”

Tabelul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„Tabelul 2

Nivelurile marjelor de ajustare a valorii aplicate activelor tranzacționabile eligibile din categoriile I-IV de marje de ajustare

		Categorii de marje de ajustare
Calitatea creditului	Scadență reziduală (ani) (*)	Categoria I			Categoria II			Categoria III			Categoria IV
Calitatea creditului	Scadență reziduală (ani) (*)	cupon fix	cupon zero	cupon variabil	cupon fix	cupon zero	cupon variabil	cupon fix	cupon zero	cupon variabil	cupon fix	cupon zero	cupon variabil
Nivelurile 1 și 2	[0-1)	0,5	0,5	0,5	1,0	1,0	1,0	1,0	1,0	1,0	7,5	7,5	7,5
	[1-3)	1,0	2,0	0,5	1,5	2,5	1,0	2,0	3,0	1,0	10,0	10,5	7,5
	[3-5)	1,5	2,5	0,5	2,5	3,5	1,0	3,0	4,5	1,0	13,0	13,5	7,5
	[5-7)	2,0	3,0	1,0	3,5	4,5	1,5	4,5	6,0	2,0	14,5	15,5	10,0
	[7-10)	3,0	4,0	1,5	4,5	6,5	2,5	6,0	8,0	3,0	16,5	18,0	13,0
	[10, ∞)	5,0	7,0	2,0	8,0	10,5	3,5	9,0	13,0	4,5	20,0	25,5	14,5

		Categorii de marje de ajustare
Calitatea creditului	Scadență reziduală (ani) (*1)	Categoria I			Categoria II			Categoria III			Categoria IV
Calitatea creditului	Scadență reziduală (ani) (*1)	cupon fix	cupon zero	cupon variabil	cupon fix	cupon zero	cupon variabil	cupon fix	cupon zero	cupon variabil	cupon fix	cupon zero	cupon variabil
Nivelul 3	[0-1)	6,0	6,0	6,0	7,0	7,0	7,0	8,0	8,0	8,0	13,0	13,0	13,0
	[1-3)	7,0	8,0	6,0	9,5	13,5	7,0	12,0	15,0	8,0	22,5	25,0	13,0
	[3-5)	9,0	10,0	6,0	13,5	18,5	7,0	16,5	22,0	8,0	28,0	32,5	13,0
	[5-7)	10,0	11,5	7,0	14,0	20,0	9,5	18,5	26,0	12,0	30,5	35,0	22,5
	[7-10)	11,5	13,0	9,0	16,0	24,5	13,5	19,0	28,0	16,5	31,0	37,0	28,0
	[10, ∞)	13,0	16,0	10,0	19,0	29,5	14,0	19,5	30,0	18,5	31,5	38,0	30,5

Tabelul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„Tabelul 3

Nivelurile marjelor de ajustare a valorii aplicate creanțelor private eligibile cu plăți ale dobânzii la rată fixă sau variabilă

Calitatea creditului	Scadență reziduală (ani) (*2)	Plată a dobânzii la rată fixă	Plată a dobânzii la rată variabilă
Nivelurile 1 și 2 (AAA la A-)	[0-1)	12,0	12,0
	[1-3)	16,0	12,0
	[3-5)	21,0	12,0
	[5-7)	27,0	16,0
	[7-10)	35,0	21,0
	[10, ∞)	45,0	27,0
Nivelul 3 (BBB+ la BBB-)	[0-1)	19,0	19,0
	[1-3)	33,5	19,0
	[3-5)	45,0	19,0
	[5-7)	50,5	33,5
	[7-10)	56,5	45,0
	[10, ∞)	63,0	50,5

(*1) de ex. [0-1) scadență reziduală mai mică de un an, [1-3) scadență reziduală egală cu sau mai mare de un an și sub trei ani etc.”

(*2) și anume, [0-1) scadență reziduală mai mică de un an, [1-3) scadență reziduală egală cu sau mai mare de un an și sub trei ani etc.”

24.6.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 167/81

DECIZIA NR. 1/2019

din 10 aprilie 2019

A COMITETULUI MIXT AL APE UE-JAPONIA [2019/1035]

COMITETUL MIXT AL APE UE-JAPONIA,

având în vedere Acordul de parteneriat economic dintre Uniunea Europeană și Japonia (APE UE-Japonia), în special articolul 22.1 alineatul (4) litera (e), articolul 21.6 alineatul (2) și articolul 21.30,

întrucât:

(1)	În temeiul articolului 22.1 alineatul (4) litera (e) din APE UE-Japonia, Comitetul mixt își adoptă propriul regulament de procedură.

(2)	În temeiul articolului 21.6 alineatul (2), Comitetul mixt adoptă procedura de mediere.

(3)	În temeiul articolului 21.30, Comitetul mixt adoptă regulamentul de procedură al unei comisii de arbitraj și codul de conduită pentru arbitri,

DECIDE:

—	Regulamentul de procedură al Comitetului mixt, în forma prevăzută în anexa I;

—	Procedura de mediere, în forma prevăzută în anexa II;

—	Regulamentul de procedură al unei comisii de arbitraj din anexa III și

—	Codul de conduită pentru arbitri, în forma prevăzută în anexa IV,

sunt adoptate prin prezenta decizie.

Semnată la Tokyo, la 10 aprilie 2019.

Pentru Comitetul mixt al APE UE-Japonia

În numele Japoniei

Taro KONO

În numele UE

Cecilia MALMSTRÖM

ANEXA 1

REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL COMITETULUI MIXT INSTITUIT PRIN ACORDUL DE PARTENERIAT ECONOMIC DINTRE UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI JAPONIA

Articolul 1

Componență și președinție

(1) Comitetul mixt înființat în conformitate cu articolul 22.1 alineatul (1) din Acordul de parteneriat economic dintre Uniunea Europeană și Japonia (denumit în continuare „acordul”) își exercită atribuțiile astfel cum se prevede la articolul 22.1 din acord și își asumă responsabilitatea pentru punerea în aplicare generală a acordului.

(2) Comitetul mixt va fi compus din reprezentanți ai Uniunii Europene și ai Japoniei și, în conformitate cu articolul 22.1 alineatul (3) din acord, va fi coprezidat de membrul din partea Comisiei Europene responsabil pentru comerț și de ministrul afacerilor externe al Japoniei.

(3) Copreședinții pot fi reprezentați de delegații lor în conformitate cu articolul 22.1 alineatul (3) din acord. Orice trimitere ulterioară în prezentul regulament de procedură la copreședinții Comitetului mixt se va interpreta drept incluzându-i și pe delegații acestora.

(4) Copreședinții pot fi însoțiți de funcționari. Listele funcționarilor care participă la reuniune pentru fiecare parte vor face obiectul unui schimb prin intermediul punctelor de contact înainte de reuniune.

(5) Copreședinții pot decide, de comun acord, să invite în mod ad-hoc observatori sau experți independenți.

Articolul 2

Puncte de contact

(1) Punctele de contact desemnate în temeiul articolului 22.6 alineatul (1) din acord (denumite în continuare „punctele de contact”) coordonează pregătirea și organizarea reuniunilor Comitetului mixt.

(2) Orice schimb de corespondență și comunicări între părți cu privire la activitatea Comitetului mixt și la reuniunile acestuia se va realiza prin intermediul punctelor de contact în conformitate cu articolul 22.6 alineatul (2) litera (c) din acord.

(3) Punctele de contact vor fi responsabile de coordonarea pregătirii ordinii de zi provizorii, a proiectelor de decizii și a proiectelor de recomandări ale Comitetului mixt, precum și de corespondența și comunicarea dintre Comitetul mixt și comitetele de specialitate, grupurile de lucru și alte organisme instituite în temeiul acordului.

Articolul 3

Ordinea de zi

(1) O ordine de zi provizorie pentru fiecare reuniune va fi întocmită în comun de punctele de contact și va fi transmisă, împreună cu documentele relevante, participanților la Comitetul mixt, cel târziu cu 15 zile calendaristice înainte de data reuniunii.

(2) Oricare dintre părți poate propune puncte pe ordinea de zi cel târziu cu 21 de zile calendaristice înainte de data reuniunii.

(3) Părțile pot reduce de comun acord perioadele de timp menționate la alineatele (1) și (2) pentru a ține seama de cerințele fiecărui caz în parte.

(4) Ordinea de zi va fi adoptată de Comitetul mixt la începutul reuniunii sale. Punctele care nu figurează pe ordinea de zi provizorie pot fi înscrise pe ordinea de zi în cazul în care părțile decid astfel.

Articolul 4

Limba de lucru

Cu excepția cazului în care părțile decid altfel, întreaga corespondență și comunicarea dintre părți în legătură cu activitatea Comitetului mixt, precum și pregătirile și deliberările cu privire la decizii și recomandări se vor desfășura în limba engleză.

Articolul 5

Decizii și recomandări

(1) Deciziile și recomandările Comitetului mixt, în conformitate cu articolul 22.2 din acord, vor fi adoptate prin consens. Acestea pot fi adoptate prin procedură scrisă, printr-un schimb de note între copreședinții comitetului.

(2) Toate deciziile și recomandările Comitetului mixt vor primi un număr de ordine, data adoptării și un titlu referitor la obiectul lor.

Articolul 6

Proces-verbal comun

(1) Proiectul de proces-verbal comun va include, ca regulă generală, ordinea de zi finală și un rezumat al discuțiilor din cadrul fiecărui punct de pe ordinea de zi.

(2) Proiectul de proces-verbal comun al fiecărei reuniuni va fi întocmit de către punctele de contact cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 60 de zile de la data reuniunii.

(3) Proiectul de proces-verbal comun va fi aprobat în scris de către părți cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 70 de zile de la data reuniunii. După aprobare, două exemplare ale procesului-verbal vor fi semnate de punctele de contact, iar fiecare parte va primi un exemplar original din aceste documente. Părțile pot stabili că această cerință este îndeplinită prin semnarea și schimbul de copii electronice.

Articolul 7

Publicitate și confidențialitate

(1) Reuniunile Comitetului mixt nu vor fi deschise publicului, cu excepția cazului în care acordul prevede altfel sau părțile decid altfel.

(2) Atunci când o parte la acord transmite Comitetului mixt sau oricărui alt comitet specializat, grup de lucru sau organism instituit în temeiul acordului informații considerate confidențiale sau protejate împotriva divulgării în conformitate cu legile și reglementările sale, cealaltă parte va trata în mod confidențial respectivele informații, în conformitate cu articolul 1.6 din acord.

(3) Fiecare parte poate face publică, prin orice mijloc adecvat, ordinea de zi finalizată între părți înaintea reuniunii Comitetului mixt, procesul-verbal comun aprobat și întocmit în conformitate cu articolul 6, sub rezerva aplicării alineatului (2) de mai sus. Fiecare parte se asigură că deciziile, recomandările și interpretările adoptate de Comitetul mixt sunt făcute publice.

Articolul 8

Cheltuieli

Fiecare parte va suporta toate cheltuielile pe care le efectuează ca urmare a reuniunilor Comitetului mixt. Cheltuielile legate de organizarea reuniunilor vor fi suportate de partea care găzduiește reuniunea. În cazul în care o reuniune are loc în afara Uniunii Europene sau a Japoniei, părțile vor decide de comun acord cu privire la responsabilitățile pentru cheltuielile suportate cu ocazia organizării reuniunii.

ANEXA 2

PROCEDURA DE MEDIERE

I. Obiectiv

Obiectivul procedurii de mediere în conformitate cu articolul 21.6 din acord, astfel cum se prevede în acest document, este de a facilita găsirea unor soluții convenite de comun acord pe baza unei proceduri complete și rapide, cu asistența unui mediator.

II. Definiții

În sensul prezentului document:

(a)	„acord” înseamnă Acordul de parteneriat economic UE-Japonia;

(b)	„Cod de conduită” înseamnă Codul de conduită pentru arbitri menționat la articolul 21.30 din acord;

(c)	„zile” înseamnă zile calendaristice;

(d)	„Comitet mixt” înseamnă comitetul mixt instituit în temeiul articolului 22.1 din acord;

(e)	„partea solicitată” înseamnă partea căreia îi este adresată solicitarea de a iniția o procedură de mediere în conformitate cu articolul 21.6 din acord;

(f)	„partea solicitantă” înseamnă partea care solicită să inițieze o procedură de mediere în conformitate cu articolul 21.6 din acord și

(g)	„Regulament de procedură” înseamnă regulamentul de procedură al unei comisii de arbitraj, menționat la articolul 21.30 din acord.

III. Inițierea procedurii de mediere

O parte poate solicita, în orice moment, inițierea unei proceduri de mediere între părți. O astfel de solicitare se adresează celeilalte părți în scris. Solicitarea trebuie să fie suficient de detaliată astfel încât cealaltă parte să înțeleagă în mod clar preocupările părții care solicită inițierea procedurii de mediere. În solicitarea sa, partea solicitantă descrie problema în cauză:

(a)	identificând măsura specifică în discuție;

(b)	furnizând o prezentare a presupuselor efecte negative pe care, în opinia părții solicitante, le are sau le va avea măsura asupra comerțului sau a investițiilor dintre părți și

(c)	explicând legătura de cauzalitate dintre măsură și efectele negative asupra comerțului și a investițiilor dintre părți.

În mod normal, se așteaptă ca o parte să se folosească de orice dispoziții relevante privind cooperarea sau consultarea prevăzute în acord înainte de a adresa celeilalte părți o solicitare scrisă în temeiul punctului 3. Pentru o certitudine mai mare, consultările în temeiul articolului 21.5 din acord nu sunt necesare înainte de inițierea procedurii de mediere.

Procedura de mediere nu poate începe decât prin acordul părților pentru a se putea analiza soluții agreate de comun acord și a se lua în considerare orice recomandare și soluții propuse de către mediator. Partea solicitată examinează solicitarea cu atenție și furnizează un răspuns scris de acceptare sau de respingere în termen de 10 zile de la data primirii ei. În cazul în care partea solicitată nu răspunde în acest termen, solicitarea va fi considerată respinsă. Data primirii de către partea solicitantă a răspunsului de acceptare al părții solicitate este considerată data inițierii procedurii de mediere.

IV. Selectarea mediatorului

Părțile depun toate eforturile pentru a conveni asupra unui mediator în cel mult 15 zile de la data inițierii procedurii de mediere.

În cazul în care părțile nu ajung la un acord cu privire la mediator în termenul prevăzut la punctul 6, la cererea oricăreia dintre părți, copreședintele Comitetului mixt al părții solicitante sau persoana desemnată de acesta, selectează mediatorul prin tragere la sorți, în termen de cinci zile de la primirea solicitării, din lista secundară de președinți elaborată în temeiul articolului 21.9 alineatul (1) din acord. Solicitarea se transmite în copie celeilalte părți.

Biroul desemnat de partea solicitantă în conformitate cu articolul 21.25 alineatul (1) din acord răspunde de organizarea tragerii la sorți și îi informează pe copreședinții Comitetului mixt, cu suficient timp în avans, cu privire la data, ora și locul de desfășurare a tragerii la sorți. Copreședintele părții solicitate poate fi prezent sau poate fi reprezentat de o altă persoană în cadrul tragerii la sorți. De asemenea, pot fi prezenți reprezentanți ai ambelor părți. În orice caz, tragerea la sorți se efectuează cu partea prezentă sau cu părțile prezente.

Cu excepția cazului în care părțile convin altfel, mediatorul nu este resortisant al niciuneia dintre părți și nu poate fi angajat de niciuna dintre părți.

10.

Mediatorul oferă asistență părților, în mod imparțial și transparent, în vederea clarificării chestiunii în discuție, inclusiv a eventualelor efecte ale acestei măsuri specifice asupra comerțului sau a investițiilor, precum și în vederea stabilirii de comun acord a unei soluții.

11.

Codul de conduită pentru arbitri, adoptat de Comitetul mixt în conformitate cu articolul 21.30 din acord, se aplică mediatorului mutatis mutandis.

V. Regulamentul procedurii de mediere

12.

În termen de 10 zile de la data la care mediatorul a fost ales de comun acord în conformitate cu punctul 6 sau selectat în conformitate cu punctul 7, partea solicitantă prezintă în scris mediatorului și părții solicitate o descriere detaliată a chestiunii în discuție, inclusiv modul în care este sau ar fi aplicată măsura specifică și în care aceasta afectează comerțul sau investițiile. În termen de 20 de zile de la data transmiterii informațiilor în cauză, partea solicitată poate pune la dispoziție, în scris, observațiile sale cu privire la descriere. Fiecare dintre părți poate include în descrierea sau în observațiile sale informațiile pe care le consideră relevante.

13.

Mediatorul poate decide cu privire la modul cel mai adecvat de a clarifica chestiunea în discuție, inclusiv eventualele efecte ale măsurii specifice asupra comerțului sau a investițiilor. În special, mediatorul poate să organizeze reuniuni între părți, să consulte părțile împreună sau individual și să ofere orice sprijin suplimentar solicitat de către părți. Mediatorul poate solicita, de asemenea, asistența experților și a părților interesate relevante după consultarea părților.

14.

Mediatorul depune eforturi pentru a oferi consultanță și a propune o soluție pe care părțile trebuie să o examineze. Părțile pot accepta sau respinge soluția propusă sau pot conveni asupra unei soluții diferite. Mediatorul nu oferă consiliere sau observații cu privire la consecvența măsurii specifice cu acordul.

15.

Procedura are loc la partea solicitată, cu excepția cazului în care părțile convin altfel.

16.

În termen de 60 de zile de la data la care mediatorul a fost ales de comun acord în temeiul punctului 6 sau a fost selectat în conformitate cu punctul 7, părțile depun eforturi pentru a ajunge de comun acord la o soluție. La cererea unei părți, soluția convenită de comun acord se adoptă printr-o decizie a Comitetului mixt. Soluțiile convenite de comun acord se fac publice, cu excepția cazului în care părțile convin altfel. Versiunea făcută publică nu poate conține informații pe care una dintre părți le-a desemnat ca fiind confidențiale. În așteptarea unei soluții convenite finale, părțile pot lua în considerare posibile soluții provizorii.

17.

La cererea oricăreia dintre părți, mediatorul transmite părților în scris un proiect de raport faptic, furnizând o scurtă descriere:

(a)	a problemei în cauză, inclusiv a posibilelor efecte ale măsurii specifice asupra comerțului sau a investițiilor;

(b)	a procedurilor desfășurate;

(c)	a opiniilor exprimate de părți, de experți și de părțile interesate, după caz și

(d)	dacă este cazul, a oricărei soluții convenite de comun acord și a soluțiilor provizorii

în termen de 15 zile de la data solicitării acestui raport.

Părțile pot formula observații cu privire la proiectul de raport faptic în termen de 15 zile de la data emiterii acestuia. După examinarea observațiilor trimise de părți, mediatorul trimite părților, în scris, în termen de 30 de zile de la emiterea proiectului de raport faptic, raportul faptic final. Raportul faptic nu va include niciun fel de interpretare a acordului de către mediator.

18.

Procedura de mediere se încheie:

(a)	prin adoptarea unei soluții convenite de comun acord de către părți, la data adoptării;

(b)	printr-o declarație scrisă a mediatorului, după consultarea părților, conform căreia orice eforturi suplimentare de mediere ar fi inutile, la data acelei declarații;

(c)	printr-un acord comun al părților, în orice etapă a procedurii, la data acelui acord; sau

(d)	printr-o declarație scrisă și fundamentată a uneia dintre părți după examinarea soluțiilor stabilite de comun acord în cadrul procedurii de mediere, la data respectivei declarații.

Încetarea procedurii de mediere nu aduce atingere punctului 17.

19.

Punctele 5-9, 15-26, 33, 34 și 42-46 din Regulamentul de procedură al unei comisii de arbitraj se aplică procedurii de mediere mutatis mutandis.

VI. Confidențialitate

20.

Cu excepția cazului în care părțile convin altfel și fără a aduce atingere punctului 16, toate etapele procedurii de mediere, inclusiv orice consiliere sau soluție propusă, sunt confidențiale. Mediatorul și părțile vor trata în mod confidențial toate informațiile transmise mediatorului de către o parte sau primite din orice altă sursă care au fost desemnate ca fiind confidențiale. Cu toate acestea, oricare dintre părți poate face public faptul că are loc o mediere.

VII. Relația cu alte proceduri de soluționare a litigiilor

21.

Procedura de mediere nu aduce atingere drepturilor și obligațiilor părților prevăzute la capitolul 21 (Soluționarea litigiilor) din acord sau în orice altă procedură de soluționare a litigiilor din cadrul oricărui alt acord.

22.

O parte nu va introduce ca probe și nu se va baza, în alte proceduri de soluționare a litigiilor prevăzute în prezentul acord sau în orice alt acord, pe următoarele elemente și nici nu se va accepta ca o comisie de arbitraj să ia în considerare:

(a)	pozițiile adoptate de cealaltă parte în cursul procedurii de mediere sau informațiile colectate în conformitate cu punctul 13;

(b)	faptul că cealaltă parte și-a arătat disponibilitatea de a accepta o soluție pentru chestiunea care face obiectul medierii; sau

(c)	consilierea acordată sau propunerile făcute de mediator.

23.

Cu excepția cazului în care părțile convin altfel, un mediator nu poate avea calitatea de arbitru sau de membru al comisiei de arbitraj în cadrul procedurilor de soluționare a litigiilor în temeiul prezentului acord sau al altui acord referitor la aceeași problemă pentru care a avut calitatea de mediator.

VIII. Perioada

24.

Orice termen menționat în prezenta procedură de mediere poate fi modificat prin acordul comun al părților.

IX. Costuri

25.

Fiecare parte își suportă propriile cheltuieli aferente participării la procedura de mediere.

26.

Părțile împart în mod egal cheltuielile aferente aspectelor organizatorice, inclusiv remunerația și cheltuielile mediatorului. Remunerația mediatorului este echivalentă cu remunerația arbitrilor prevăzută la punctul 4 din Regulamentul de procedură al unei comisii de arbitraj.

ANEXA 3

REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL UNEI COMISII DE ARBITRAJ

În procedurile comisiei de arbitraj prevăzute la secțiunea C a capitolului 21 (Soluționarea litigiilor) din acord, se aplică următoarele norme:

I. Definiții

În prezentul regulament de procedură:

(a)	„personal administrativ”, în ceea ce privește un arbitru, înseamnă persoanele aflate sub coordonarea și controlul arbitrului, altele decât asistenții;

(b)	„consilier” înseamnă o persoană reținută de o parte pentru a consilia sau a asista această parte în scopul procedurii comisiei de arbitraj, alta decât reprezentanții acelei părți;

(c)	„acord” înseamnă Acordul de parteneriat economic UE-Japonia;

(d)	„arbitru” înseamnă un membru al unei comisii de arbitraj;

(e)	„asistent” înseamnă o persoană care, în temeiul mandatului unui arbitru, desfășoară activități de documentare sau îl asistă pe arbitru în activitatea acestuia;

(f)	„Cod de conduită” înseamnă Codul de conduită pentru arbitri menționat la articolul 21.30 din acord;

(g)	„parte reclamantă” înseamnă partea care solicită instituirea unei comisii de arbitraj în temeiul articolului 21.7 al acordului;

(h)	„zile” înseamnă zile calendaristice;

(i)	„comisie” înseamnă o comisie de arbitraj instituită în temeiul articolului 21.7 din acord;

(j)	„partea pârâtă” înseamnă partea împotriva căreia a fost formulat un litigiu în fața unei comisii, în temeiul articolului 21.7 din acord;

(k)	„procedură” înseamnă procedura comisiei de arbitraj și

(l)	„reprezentant” în raport cu o parte înseamnă un funcționar sau orice altă persoană din cadrul unui departament sau al unei agenții guvernamentale sau orice altă entitate publică a unei părți și alt personal, pe care partea o desemnează ca reprezentant în cadrul procedurilor comisiei de arbitraj.

II. Numirea arbitrilor

Biroul desemnat de partea reclamantă în conformitate cu articolul 21.25 alineatul (1) din acord răspunde de organizarea tragerii la sorți menționate la articolul 21.8 alineatele (3), (4) și (5) din acord și îi informează pe copreședinții Comitetului mixt, cu suficient timp în avans, cu privire la data, ora și locul de desfășurare a tragerii la sorți. Copreședintele părții pârâte poate fi prezent sau poate fi reprezentat de o altă persoană în cadrul tragerii la sorți. De asemenea, pot fi prezenți reprezentanți ai ambelor părți. În orice caz, tragerea la sorți se efectuează cu partea prezentă sau cu părțile prezente.

Părțile informează în scris fiecare persoană care a fost desemnată drept arbitru în conformitate cu articolul 21.8 din acord cu privire la desemnarea sa. Fiecare persoană confirmă ambelor părți disponibilitatea sa, în termen de cinci zile de la data la care persoana în cauză a fost informată cu privire la desemnarea sa.

III. Reuniune de organizare

Cu excepția cazului în care părțile convin altfel, părțile se întâlnesc cu comisia de arbitraj în termen de șapte zile de la data instituirii comisiei de arbitraj pentru a stabili aspectele pe care părțile sau comisia de arbitraj le consideră adecvate, inclusiv:

(a)	remunerația și cheltuielile care trebuie plătite arbitrilor, care sunt conforme cu standardele și criteriile OMC;

(b)	remunerația care trebuie plătită asistenților. Valoarea totală a remunerației pentru asistentul sau asistenții fiecărui arbitru nu trebuie să depășească 50 % din remunerația arbitrului respectiv, cu excepția cazului în care părțile convin altfel și

(c)	calendarul procedurii, care se stabilește pe baza fusului orar corespunzător părții pârâte.

Numai arbitrii și reprezentanții părților care sunt funcționari sau alte persoane dintr-un departament sau agenție guvernamentală sau orice altă entitate publică pot lua parte la această reuniune personal, prin telefon sau prin videoconferință.

IV. Notificări

Orice solicitare, aviz, memoriu sau alt document transmis de:

(a)	comisia de arbitraj se transmite ambelor părți în același timp;

(b)	o parte către comisia de arbitraj se transmite în copie celeilalte părți în același timp și

(c)	o parte către cealaltă parte se transmite în copie și la comisia de arbitraj în același timp, după caz.

Orice document menționat la prezentul alineat este, de asemenea, transmis în copie în același timp organismului extern menționat la articolul 21.25 alineatul (2) din acord, după caz.

Notificarea către o parte a oricărui document menționat la punctul 5 se adresează biroului desemnat de respectiva parte în temeiul articolului 21.25 alineatul (1) din acord.

Orice notificare menționată la punctul 5 se efectuează prin e-mail sau, după caz, prin orice alt mijloc de telecomunicație care permite înregistrarea trimiterii. În absența unor dovezi contrare, în cazul unei astfel de notificări, data primirii se consideră a fi aceeași cu data trimiterii.

Erorile minore de redactare din orice solicitare, aviz, memoriu sau alt document asociat procedurilor comisiei de arbitraj pot fi corectate prin trimiterea unui nou document în care se indică în mod clar modificările.

În cazul în care ultima zi de transmitere a unui document cade într-o zi de sărbătoare legală din Japonia sau Uniunea Europeană sau în orice altă zi în care birourile guvernamentale ale unei părți sunt închise oficial sau ca urmare a unui eveniment de forță majoră, se va considera că documentul este primit în următoarea zi lucrătoare. La reuniunea organizatorică menționată la punctul 4, fiecare parte prezintă o listă a sărbătorilor legale și a oricăror alte zile în care birourile sale sunt închise oficial. Fiecare parte își actualizează lista pe parcursul procedurii comisiei de arbitraj.

V. Memorii

10.

Partea reclamantă își transmite memoriul în termen de cel mult 20 de zile de la data instituirii comisiei de arbitraj. Partea pârâtă își transmite memoriul în apărare în termen de cel mult 20 de zile de la data primirii memoriului părții reclamante.

VI. Funcționarea comisiei de arbitraj

11.

Președintele comisiei de arbitraj prezidează toate reuniunile acesteia. O comisie de arbitraj poate delega președintelui autoritatea de a lua decizii administrative și procedurale.

12.

În absența unor dispoziții contrare incluse în capitolul 21 din acord sau în prezentul regulament de procedură, comisia de arbitraj își poate desfășura activitățile prin orice mijloace, inclusiv prin telefon, transmisii fax sau mijloace informatice.

13.

În cazul în care apare o problemă procedurală care nu este acoperită de capitolul 21 din acord, de prezentul regulament de procedură sau de Codul de conduită pentru arbitri menționat la articolul 21.30, comisia de arbitraj, după consultarea părților, poate adopta o procedură adecvată compatibilă cu dispozițiile respective.

14.

Comisia de arbitraj poate modifica orice termen, cu excepția termenului stabilit în capitolul 21 din acord, și poate efectua orice altă modificare procedurală sau administrativă în procedură după consultarea părților. Atunci când comisia de arbitraj consultă părțile, aceasta le informează în scris cu privire la modificarea sau ajustarea propusă și motivele acesteia.

VII. Audieri

15.

Pe baza calendarului stabilit în conformitate cu punctul 4, după consultarea părților și a celorlalți arbitri, președintele comisiei de arbitraj stabilește data și ora audierii.

16.

Cu excepția cazului în care părțile convin altfel, partea la care are loc audierea în conformitate cu articolul 21.15 alineatul (2) din acord:

(a)	stabilește locul de desfășurare a audierii și îl informează pe președintele comisiei de arbitraj în acest sens și

(b)	este responsabilă de administrarea logistică a audierii.

17.

Cu excepția cazului în care părțile convin altfel și fără a aduce atingere punctului 46, părțile împart cheltuielile ocazionate de administrarea logistică a reuniunii.

18.

Președintele comisiei de arbitraj notifică, în timp util, părțile și, după caz, organismul extern menționat la articolul 21.25 alineatul (2) din acord, în scris, cu privire la data, ora și locul de desfășurare a ședinței. Aceste informații sunt făcute publice de către partea la care are loc audierea sau, dacă este cazul, de către organismul extern menționat la articolul 21.25 alineatul (2) din acord, cu excepția cazului în care audierea este închisă publicului.

19.

Ca regulă generală, ar trebui să existe o singură audiere. În cazul în care litigiul implică chestiuni extrem de complexe, comisia de arbitraj poate convoca audieri suplimentare din proprie inițiativă sau, la cererea uneia dintre părți, după consultarea părților. Pentru fiecare dintre audierile suplimentare, se aplică punctele 15-18 mutatis mutandis.

20.

Toți arbitrii trebuie să fie prezenți pe parcursul întregii audieri.

21.

Următoarele persoane pot participa la audiere, indiferent dacă aceasta este deschisă sau nu publicului:

(a)	reprezentanți ai părților;

(b)	consilieri;

(c)	asistenți și personal administrativ;

(d)	interpreți, traducători și grefieri ai comisiei de arbitraj și

(e)	experți, după cum decide comisia de arbitraj în conformitate cu articolul 21.17 alineatul (2) din acord.

22.

Cu cel târziu cinci zile înainte de data audierii, fiecare parte trimite comisiei de arbitraj o listă cu numele persoanelor care vor pleda sau vor face prezentări în numele părții respective în cadrul audierii, precum și cu numele altor reprezentanți sau consilieri care vor lua parte la audiere.

23.

Comisia de arbitraj desfășoară audierea în modul următor, asigurându-se că partea reclamantă și partea pârâtă beneficiază de timp egal, atât în ceea ce privește pledoariile, cât și obiecțiile:

Pledoarii

(a)	pledoaria părții reclamante și

(b)	pledoaria părții pârâte.

Obiecții

(a)	replica părții reclamante și

(b)	contrareplica părții pârâte.

24.

Comisia de arbitraj poate adresa întrebări directe oricărei părți, în orice moment al audierii.

25.

Comisia de arbitraj ia măsurile necesare în vederea realizării și transmiterii către părți, în cel mai scurt timp de la data audierii, a unei transcrieri a audierii. Părțile pot formula observații referitoare la transcriere, iar comisia de arbitraj poate lua în considerare aceste observații.

26.

În termen de 10 zile de la data audierii, fiecare parte poate trimite un memoriu suplimentar cu privire la orice aspect abordat în cadrul audierii.

VIII. Deliberări

27.

La dezbaterile din cadrul comisiei de arbitraj nu pot lua parte decât arbitrii. Fără a aduce atingere tezei anterioare, comisia de arbitraj le poate permite asistenților să fie prezenți în timpul deliberărilor sale.

IX. Întrebări scrise

28.

Comisia de arbitraj poate, în orice moment al procedurii, să adreseze întrebări scrise unei părți sau ambelor părți. Orice întrebare adresată unei părți se transmite în copie celeilalte părți.

29.

Fiecare parte transmite celeilalte părți o copie a răspunsurilor sale la întrebările adresate de comisie. Fiecare parte are posibilitatea să prezinte observații în scris la răspunsul celeilalte părți în termen de cinci zile de la data primirii respectivei copii.

X. Înlocuirea arbitrilor

30.

Pentru înlocuirea unui arbitru în conformitate cu articolul 21.11 din acord, articolul 21.8 se aplică mutatis mutandis.

31.

În cazul în care o parte consideră că un arbitru nu respectă cerințele codului de conduită și că, din acest motiv, ar trebui înlocuit, partea respectivă comunică acest lucru celeilalte părți, în termen de 15 zile de la data la care a obținut dovezi suficiente privind încălcarea de către arbitru a cerințelor prevăzute în codul de conduită.

32.

În cazul în care una dintre părți consideră că un arbitru, altul decât președintele, nu respectă cerințele codului de conduită, părțile se consultă și, în cazul în care ajung la un acord, selectează un arbitru nou în conformitate cu punctul 30.

În cazul în care părțile nu ajung la un acord în ceea ce privește necesitatea de a înlocui un arbitru, oricare dintre părți poate solicita ca această chestiune să fie supusă atenției președintelui comisiei de arbitraj, a cărui decizie este definitivă.

Dacă, în urma acestei solicitări, președintele constată că arbitrul nu respectă cerințele codului de conduită, noul arbitru va fi selectat în conformitate cu punctul 30.

33.

În cazul în care una dintre părți consideră că președintele comisiei de arbitraj nu respectă cerințele codului de conduită, părțile se consultă și, în cazul în care ajung la un acord, selectează un președinte nou în conformitate cu punctul 30.

În cazul în care părțile nu ajung la un acord cu privire la necesitatea de a înlocui președintele, oricare dintre părți poate solicita ca respectiva chestiune să fie transmisă spre soluționare celorlalți doi arbitri. Arbitrii hotărăsc, în termen de cel mult 10 zile de la data transmiterii solicitării, dacă este necesară înlocuirea președintelui comisiei de arbitraj. Hotărârea arbitrilor cu privire la necesitatea de a înlocui președintele este definitivă.

Dacă arbitrii decid că președintele nu respectă cerințele codului de conduită, se va selecta un președinte nou în conformitate cu punctul 30.

34.

Procedurile se suspendă pe durata desfășurării procedurilor prevăzute la punctele 30-33.

XI. Confidențialitate

35.

În cazul în care o parte transmite comisiei de arbitraj o versiune confidențială a memoriului său, aceasta, la cererea celeilalte părți, furnizează, în termen de 20 de zile de la data solicitării, o versiune neconfidențială a memoriului, care poate fi făcută publică. Nicio dispoziție din prezentul regulament nu împiedică o parte să își facă publice propriile memorii în măsura în care nu dezvăluie nicio informație desemnată de cealaltă parte ca fiind confidențială. Comisia de arbitraj se reunește în sesiuni închise publicului atunci când observațiile și pledoariile uneia dintre părți conțin informații confidențiale. Comisia de arbitraj și părțile păstrează caracterul confidențial al audierilor organizate de comisie, atunci când acestea se desfășoară în sesiuni închise publicului.

XII. Contacte ex parte

36.

Comisia de arbitraj nu se întâlnește și nu comunică cu o parte în absența celeilalte părți.

37.

Niciun arbitru nu poate discuta despre aspecte care fac obiectul procedurii cu o parte sau ambele părți în absența celorlalți arbitri.

XIII. Observații amicus curiae

38.

Cu excepția cazului în care părțile convin altfel în termen de trei zile de la data instituirii comisiei de arbitraj, aceasta poate primi memorii nesolicitate din partea persoanelor menționate la articolul 21.17 alineatul (3) din acord care sunt independente de guvernele părților, cu condiția ca respectivele memorii să fie primite în termen de 10 zile de la data instituirii comisiei de arbitraj.

39.

Memoriile trebuie să fie concise și să conțină maximum 15 pagini scrise la două rânduri și să fie relevante, în mod direct, pentru o chestiune de fapt sau de drept aflată în atenția comisiei de arbitraj. Memoriile conțin o descriere a persoanei care le furnizează, inclusiv:

(a)	în cazul unei persoane fizice, cetățenia acesteia și

(b)	în cazul unei persoane juridice, locul de rezidență, natura activităților sale, statutul său juridic, obiectivele sale generale și sursa sa de finanțare.

Orice persoană specifică în cadrul memoriilor natura interesului pe care îl are în ceea ce privește procedura. Memoriile în cauză se redactează în limbile alese de părți, în conformitate cu punctele 42 și 43 din prezentul regulament de procedură.

40.

Comisia de arbitraj va include în raportul său toate memoriile pe care le-a primit în conformitate cu punctele 38 și 39. Comisia de arbitraj nu este obligată să abordeze în raportul său argumentele formulate în cadrul acestor memorii. Memoriile se transmit părților pentru ca acestea să formuleze observații. Observațiile părților care au fost transmise comisiei de arbitraj în termen de 10 zile vor fi luate în considerare de către comisie.

XIV. Situații de urgență

41.

În situațiile de urgență menționate în capitolul 21 din acord, comisia de arbitraj, după consultarea părților, ajustează în mod corespunzător perioadele menționate în cadrul prezentului regulament. Comisia de arbitraj notifică părților astfel de ajustări.

XV. Limbă și traducere

42.

În cadrul consultărilor menționate la articolul 21.5 din acord și cel târziu până la reuniunea de organizare menționată la punctul 4, părțile depun eforturi pentru a ajunge la un acord în privința unei limbi de lucru comune care să fie utilizată în cadrul procedurilor de pe rolul comisiei de arbitraj. Fiecare parte notifică celeilalte părți, în termen de cel mult 90 de zile de la adoptarea prezentului regulament de procedură de către Comitetul mixt, în conformitate cu articolul 22.1 alineatul (4) litera (f) din acord, o listă de limbi preferate. Lista trebuie să cuprindă cel puțin o limbă de lucru a OMC.

43.

În cazul în care părțile nu reușesc să ajungă la un acord în privința unei limbi de lucru comune, fiecare parte își transmite memoriile în limba aleasă, furnizând în același timp o traducere într-una dintre limbile de lucru ale OMC, notificată de cealaltă parte în conformitate cu punctul 42, după caz. Partea responsabilă de organizarea audierii va asigura interpretarea comunicărilor orale în aceeași limbă de lucru a OMC, după caz.

44.

Raportul intermediar și final al comisiei de arbitraj se emite în limba comună de lucru. În cazul în care părțile nu au convenit asupra unei limbi de lucru comune, raportul intermediar și cel final al comisiei de arbitraj se redactează într-una dintre limbile de lucru ale OMC menționate la punctul 43.

45.

Oricare dintre părți poate prezenta observații cu privire la exactitatea oricărei versiuni traduse a unui document elaborat în conformitate cu prezentul regulament.

46.

În cazul în care este necesară traducerea sau interpretarea observațiilor scrise și orale ale unei părți în limba de lucru relevantă a OMC, partea respectivă suportă costurile aferente.

ANEXA 4

CODUL DE CONDUITĂ PENTRU ARBITRI

I. Definiții

În prezentul cod de conduită:

(a)	„personal administrativ”, în ceea ce privește un arbitru, înseamnă persoanele aflate sub coordonarea și controlul arbitrului, altele decât asistenții;

(b)	„acord” înseamnă Acordul de parteneriat economic UE-Japonia;

(c)	„arbitru” înseamnă un membru al unei comisii de arbitraj;

(d)	„asistent” înseamnă o persoană care, în temeiul mandatului unui arbitru, desfășoară activități de documentare sau îl asistă pe arbitru în activitatea acestuia;

(e)	„candidat” înseamnă o persoană al cărei nume se află pe lista arbitrilor menționată la articolul 21.9 din acord;

(f)	„comisie” înseamnă o comisie de arbitraj instituită în temeiul articolului 21.7 din acord și

(g)	„procedură” înseamnă procedura comisiei de arbitraj.

II. Furnizarea unui cod de conduită

Părțile vor pune acest cod de conduită la dispoziția fiecărui candidat în momentul în care numele acestuia este inclus pe lista menționată la articolul 21.9 din acord.

III. Principii de guvernare

Fiecare candidat și arbitru trebuie să respecte standarde înalte de conduită, în conformitate cu prezentul cod de conduită, astfel încât să fie menținute integritatea și imparțialitatea mecanismului de soluționare a litigiilor.

IV. Obligații de comunicare a informațiilor

Înainte de acceptarea numirii sale ca arbitru, un candidat căruia i s-a solicitat să participe ca arbitru declară orice interese, relații sau aspecte care i-ar putea afecta independența sau imparțialitatea sau care ar putea da naștere, în mod rezonabil, la o aparență de încălcare a deontologiei sau de lipsă de imparțialitate în cursul procedurii. În acest scop, acesta depune toate eforturile rezonabile pentru a se informa în legătură cu existența unor astfel de interese, relații și aspecte, inclusiv interese financiare, interese profesionale sau interese legate de locul de muncă sau de familie.

Obligația de comunicare a informațiilor prevăzută la punctul 4 este o obligație continuă și i se aplică unui arbitru și după acceptarea numirii sale. În cursul procedurii, un arbitru comunică în scris părților orice informații noi privind obligația prevăzută la punctul 4 în cel mai scurt timp posibil după ce ia cunoștință de acestea.

În ceea ce privește respectarea acestor cerințe de comunicare, trebuie respectată viața privată.

V. Îndeplinirea atribuțiilor

După acceptarea numirii sale, un arbitru este disponibil să își îndeplinească atribuțiile și le va îndeplini cu atenție și promptitudine pe durata procedurii comisiei de arbitraj, în mod onest și cu profesionalism.

În cadrul fiecărei proceduri, un arbitru analizează doar aspectele care sunt invocate și necesare în vederea pronunțării unei decizii și nu deleagă această atribuție niciunei alte persoane.

Un arbitru nu se angajează în contacte ex parte în ceea ce privește aspectele examinate de comisia de arbitraj în cadrul procedurii.

VI. Independența și imparțialitatea

10.

Un arbitru trebuie să fie independent și imparțial, să evite conflictele de interese directe și indirecte, să nu fie influențat de interesul propriu, de presiunea externă, de considerente politice, de proteste publice și de loialitatea față de o parte sau de teama de a fi criticat și trebuie să evite crearea unei aparențe de încălcare a deontologiei sau de lipsă de imparțialitate.

11.

Un arbitru nu își asumă, în mod direct sau indirect, o obligație și nu acceptă beneficii care ar afecta sau ar părea că afectează îndeplinirea în mod corespunzător a atribuțiilor sale.

12.

Un arbitru nu își va folosi poziția pe care o deține în cadrul comisiei de arbitraj în scopul promovării unor interese personale sau private și trebuie să evite acțiunile care pot crea impresia că unele persoane se află într-o poziție privilegiată și îl pot influența.

13.

Un arbitru nu permite ca judecata sau comportamentul său să fie influențate de relații sau responsabilități financiare, de afaceri, profesionale, personale, de familie sau sociale anterioare sau actuale.

14.

Un arbitru evită să intre în orice relație sau să dobândească orice interes financiar susceptibil de a-i afecta imparțialitatea sau care ar putea crea, în mod rezonabil, o aparență de încălcare a deontologiei sau de favorizare a unei părți.

15.

Un fost arbitru evită acțiunile care ar putea crea impresia că a favorizat una dintre părți în îndeplinirea atribuțiilor sale sau că ar fi obținut vreun beneficiu în urma deciziei comisiei de arbitraj în cadrul căreia și-a desfășurat activitatea.

VII. Confidențialitate

16.

Niciun arbitru nu va dezvălui în niciun moment informații care nu au caracter public cu privire la procedura comisiei de arbitraj pentru care este desemnat sau care au fost obținute în cursul acesteia. Niciun arbitru nu utilizează, în niciun caz, astfel de informații pentru a dobândi avantaje personale, pentru a favoriza alte persoane sau pentru a afecta interesele altora.

17.

Niciun arbitru nu va dezvălui decizia comisiei de arbitraj sau părți din aceasta, cu excepția cazului în care decizia este făcută publică.

18.

Un arbitru nu va dezvălui în niciun moment deliberările unei comisii de arbitraj sau opinia unui arbitru, nici nu va face declarații privind procedura comisiei de arbitraj pentru care a fost numit sau în legătură cu aspectele care fac obiectul litigiului în cadrul unei astfel de proceduri.

19.

Obligațiile prevăzute la punctele 16-18 continuă să se aplice și în cazul foștilor arbitri.

VIII. Alte obligații

20.

Un candidat sau un arbitru comunică ambelor părți aspecte privind încălcările reale sau potențiale ale prezentului cod de conduită în vederea examinării acestora cât mai curând posibil și în mod confidențial.

21.

Un arbitru ia toate măsurile rezonabile și adecvate pentru a se asigura că asistenții săi și personalul administrativ cunosc și respectă obligațiile arbitrilor ce le revin în temeiul părților III, IV, VI și VII din prezentul cod de conduită.

22.

Fiecare arbitru păstrează o evidență a timpului dedicat procedurii comisiei de arbitraj și a cheltuielilor efectuate, precum și a timpului și a cheltuielilor asistenților săi, și întocmește un raport final cu privire la aceste aspecte.

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 167

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 62 24 iunie 2019

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1025 al Comisiei din 18 iunie 2019 de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unei denumiri înregistrate în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate Pruneaux d'Agen/Pruneaux d'Agen mi-cuits (IGP)	1
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1026 al Comisiei din 21 iunie 2019 privind modalitățile tehnice pentru dezvoltarea, întreținerea și utilizarea sistemelor electronice destinate schimbului de informații și pentru stocarea acestor informații în temeiul Codului vamal al Uniunii	3
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1027 al Comisiei din 21 iunie 2019 de aprobare a unor modificări care nu sunt minore ale caietului de sarcini al unei denumiri înregistrate în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate Tiroler Speck (IGP)	18
		DECIZII
	*	Decizia (UE) 2019/1028 a Consiliului din 14 iunie 2019 privind poziția care urmează să fie luată, în numele Uniunii Europene, în cadrul Consiliului membrilor Consiliului Oleicol Internațional în ceea ce privește standardele comerciale care se aplică uleiurilor de măsline și uleiurilor din turtă de măsline	24
	*	Decizia (UE) 2019/1029 a Consiliului din 18 iunie 2019 privind poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene în cadrul comitetelor relevante ale Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite în ceea ce privește propunerile de modificări la Regulamentele ONU nr. 14, 17, 24, 30, 44, 51, 64, 75, 78, 79, 83, 85, 90, 115, 117, 129, 138, 139, 140 și 145, în ceea ce privește propunerile de modificări la Regulamentele tehnice mondiale (RTM) ONU nr. 15 și 19, în ceea ce privește propunerea de amendament la Rezoluția reciprocă M.R.2, în ceea ce privește propunerea pentru un nou regulament ONU și în ceea ce privește propunerile de amendamente la autorizații de elaborare a RTM	27
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/1030 a Comisiei din 21 iunie 2019 de amânare a datei de expirare a aprobării substanței indoxacarb destinate utilizării în produsele biocide din tipul de produs 18 ( 1 )	32
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/1031 a Comisiei din 21 iunie 2019 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre [notificată cu numărul C(2019) 4883] ( 1 )	34
		ORIENTĂRI
	*	Orientarea (UE) 2019/1032 a Băncii Centrale Europene din 10 mai 2019 de modificare a Orientării (UE) 2015/510 privind punerea în aplicare a cadrului de politică monetară a Eurosistemului (BCE/2019/11)	64
	*	Orientarea (UE) 2019/1033 a Băncii Centrale Europene din 10 mai 2019 de modificare a Orientării (UE) 2016/65 privind marjele de ajustare a valorii aplicate pentru punerea în aplicare a cadrului politicii monetare a Eurosistemului (BCE/2019/12)	75
	*	Orientarea (UE) 2019/1034 a Băncii Centrale Europene din 10 mai 2019 de modificare a Orientării BCE/2014/31 privind măsuri suplimentare temporare legate de operațiunile de refinanțare din Eurosistem și eligibilitatea colateralului (BCE/2019/13)	79
		ACTE ADOPTATE DE ORGANISME CREATE PRIN ACORDURI INTERNAŢIONALE
	*	Decizia nr. 1/2019 din 10 aprilie 2019 a Comitetului mixt al APE UE-Japonia [2019/1035]	81

Regulamentul nr.	Titlul punctului de pe ordinea de zi	Referința documentului (1)
14	Propunerea de rectificare 1 la completarea 6 la seria de amendamente 07 la Regulamentul ONU nr. 14 (Ancorajele centurilor de siguranță)	ECE/TRANS/WP.29/2019/56
17	Propunerea de completare 1 la seria de amendamente 09 la Regulamentul ONU nr. 17 (Rezistența scaunelor)	ECE/TRANS/WP.29/2019/35
24	Propunerea de completare 5 la seria 03 de amendamente la Regulamentul ONU nr. 24 [Poluanți vizibili, măsurarea puterii motorului cu aprindere prin comprimare (emisii Diesel)]	ECE/TRANS/WP.29/2019/41
30	Propunerea de completare 21 la seria de amendamente 02 la Regulamentul ONU nr. 30 (Pneuri pentru autoturisme și remorcile acestora)	ECE/TRANS/WP.29/2019/50
44	Propunerea de completare 16 la seria 04 de amendamente la Regulamentul ONU nr. 44 (Sisteme de siguranță pentru copii)	ECE/TRANS/WP.29/2019/36
51	Propunerea de rectificare la completarea 4 la seria de amendamente 03 la Regulamentul ONU nr. 51 (Emisii sonore ale vehiculelor din categoriile M și N)	ECE/TRANS/WP.29/2019/51
64	Propunerea de completare 1 la seria de amendamente 03 la Regulamentul ONU nr. 64 (Unitate de rezervă temporară, anvelope cu posibilitate de rulare pe jantă)	ECE/TRANS/WP.29/2019/52
75	Propunerea de completare 18 la seria originală de amendamente la Regulamentul ONU nr. 75 (Anvelope pentru motociclete/motorete)	ECE/TRANS/WP.29/2019/53
78	Propunerea de completare 1 la seria 04 de amendamente la Regulamentul ONU nr. 78 (Sisteme de frânare ale motocicletelor)	ECE/TRANS/WP.29/2019/46
79	Propunerea de completare 1 la seria de amendamente 03 la Regulamentul ONU nr. 79 (Sistemul de direcție)	ECE/TRANS/WP.29/2019/73
83	Propunerea de completare 13 la seria 06 de amendamente la Regulamentul ONU nr. 83 (Emisiile vehiculelor de tip M1 și N1)	ECE/TRANS/WP.29/2019/42
83	Propunerea de completare 9 la seria 07 de amendamente la Regulamentul ONU nr. 83 (Emisiile vehiculelor de tip M1 și N1)	ECE/TRANS/WP.29/2019/43
83	Propunerea de rectificare 1 la completarea 8 la seria 07 de amendamente la Regulamentul ONU nr. 83 (Emisiile vehiculelor de tip M1 și N1)	ECE/TRANS/WP.29/2019/60
85	Propunerea de completare 9 la Regulamentul ONU nr. 85 (Măsurarea puterii nete și a puterii timp de 30 de minute)	ECE/TRANS/WP.29/2019/44
90	Propunerea de completare 5 la seria de amendamente 02 la Regulamentul ONU nr. 90 (Piese de schimb pentru sistemul de frânare)	ECE/TRANS/WP.29/2019/47
115	Propunerea de completare 8 la Regulamentul ONU nr. 115 (sisteme de adaptare GPL-GNC)	ECE/TRANS/WP.29/2019/45
117	Propunerea de completare 10 la seria de amendamente 02 la Regulamentul ONU nr. 117 (Pneuri, rezistența la rulare, zgomotul de rulare și aderența pe suprafețe umede)	ECE/TRANS/WP.29/2019/54
129	Propunerea de completare 9 la seria originală de amendamente la Regulamentul ONU nr. 129 (Sisteme îmbunătățite de siguranță pentru copii)	ECE/TRANS/WP.29/2019/37
129	Propunerea de completare 6 la seria 01 de amendamente la Regulamentul ONU nr. 129 (Sisteme îmbunătățite de siguranță pentru copii)	ECE/TRANS/WP.29/2019/38
129	Propunerea de completare 5 la seria 02 de amendamente la Regulamentul ONU nr. 129 (Sisteme îmbunătățite de siguranță pentru copii)	ECE/TRANS/WP.29/2019/39
129	Propunerea de completare 2 la seria 03 de amendamente la Regulamentul ONU nr. 129 (Sisteme îmbunătățite de siguranță pentru copii)	ECE/TRANS/WP.29/2019/40
129	Propunerea de rectificare 3 la versiunea originală a Regulamentului ONU nr. 129 (Sisteme îmbunătățite de siguranță pentru copii)	ECE/TRANS/WP.29/2019/58
129	Propunerea de rectificare 1 la seria 03 de amendamente la Regulamentul ONU nr. 129 (Sisteme îmbunătățite de siguranță pentru copii)	ECE/TRANS/WP.29/2019/59
138	Propunerea de completare 1 la seria 01 de amendamente la Regulamentul ONU nr. 138 (Vehicule silențioase de transport rutier)	ECE/TRANS/WP.29/2019/55
139	Propunerea de completare 2 la Regulamentul ONU nr. 139 (BAS)	ECE/TRANS/WP.29/2019/48
140	Propunerea de completare 3 la Regulamentul ONU nr. 140 (ESC)	ECE/TRANS/WP.29/2019/49
145	Propunerea de rectificare 1 la versiunea originală a Regulamentului ONU nr. 145 (Sistemele de ancorare ISOFIX, ancorajele superioare ISOFIX și pozițiile de ședere i-Size)	ECE/TRANS/WP.29/2019/57
Regulament ONU nou	Propunerea pentru un nou regulament ONU privind dispozițiile uniforme referitoare la omologarea autovehiculelor în ceea ce privește sistemul avansat de frânare de urgență (AEBS) pentru vehiculele de tip M1 și N1	ECE/TRANS/WP.29/2019/61

RTM nr.	Titlul punctului de pe ordinea de zi	Referința documentului
15	Propunerea de amendament 5 la RTM ONU nr. 15 [Proceduri de încercare a vehiculelor ușoare armonizate la nivel mondial (WLTP)]	ECE/TRANS/WP.29/2019/62
15	Propunerea de rectificare la RTM ONU nr. 15 [Proceduri de încercare a vehiculelor ușoare armonizate la nivel mondial (WLTP)]; numai în limba franceză	ECE/TRANS/WP.29/2019/66
	Propunerea de rectificare la amendamentul 1 la RTM ONU nr. 15 [Proceduri de încercare a vehiculelor ușoare armonizate la nivel mondial (WLTP)]; numai în limba franceză	ECE/TRANS/WP.29/2019/67
	Propunerea de rectificare la amendamentul 2 la RTM ONU nr. 15 [Proceduri de încercare a vehiculelor ușoare armonizate la nivel mondial (WLTP)]; numai în limba franceză	ECE/TRANS/WP.29/2019/68
	Propunerea de rectificare la amendamentul 3 la RTM ONU nr. 15 [Proceduri de încercare a vehiculelor ușoare armonizate la nivel mondial (WLTP)]; numai în limba franceză	ECE/TRANS/WP.29/2019/69
	Propunerea de rectificare la amendamentul 4 la RTM ONU nr. 15 [Proceduri de încercare a vehiculelor ușoare armonizate la nivel mondial (WLTP)]; numai în limba franceză	ECE/TRANS/WP.29/2019/70
19	Propunerea de amendament 2 la RTM ONU nr. 19 [Proceduri de încercare privind emisiile prin evaporare pentru procedurile de încercare a vehiculelor ușoare armonizate la nivel mondial (EVAP WLTP)]	ECE/TRANS/WP.29/2019/64

Rezoluția reciprocă nr.	Titlul punctului de pe ordinea de zi	Referința documentului
M.R.2	Propunerea de amendament 1 la Rezoluția reciprocă nr. 2 care conține definițiile sistemelor de propulsie ale vehiculelor	ECE/TRANS/WP.29/2019/71

Diverse	Titlul punctului de pe ordinea de zi	Referința documentului
	Autorizația revizuită pentru elaborarea amendamentului nr. 2 la Regulamentul tehnic mondial ONU nr. 16 (Anvelope)	ECE/TRANS/WP.29/AC.3/48/Rev.1
	Propunerea de amendamente la autorizația de a elabora RTM ONU privind emisiile generate în condiții reale de conducere la nivel mondial	ECE/TRANS/WP.29/2019/72
	Autorizația de a elabora un nou RTM ONU privind determinarea puterii vehiculelor electrice (DEVP)	ECE/TRANS/WP.29/AC.3/53