ISSN 1977-0782

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 125

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 62
14 mai 2019


Cuprins

 

II   Acte fără caracter legislativ

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/757 al Consiliului din 13 mai 2019 privind punerea în aplicare a articolului 17 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 224/2014 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Republica Centrafricană

1

 

*

Regulamentul delegat (UE) 2019/758 al Comisiei din 31 ianuarie 2019 de completare a Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care stabilesc acțiunile minime și tipul de măsuri suplimentare pe care trebuie să le ia instituțiile de credit și financiare pentru a diminua riscul de spălare a banilor și de finanțare a terorismului în anumite țări terțe ( 1 )

4

 

*

Regulamentul (UE) 2019/759 al Comisiei din 13 mai 2019 de stabilire a unor măsuri tranzitorii de aplicare a cerințelor de sănătate publică pentru importurile de produse alimentare care conțin atât produse de origine vegetală, cât și produse prelucrate de origine animală (produse compuse) ( 1 )

11

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/760 al Comisiei din 13 mai 2019 de autorizare a introducerii pe piață a biomasei de drojdie Yarrowia lipolytica ca aliment nou în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European și al Consiliului și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei ( 1 )

13

 

 

DECIZII

 

*

Decizia (PESC) 2019/761 a Consiliului din 13 mai 2019 de modificare a Deciziei 2014/486/PESC privind misiunea Uniunii Europene de consiliere pentru reforma sectorului securității civile în Ucraina (EUAM Ucraina)

16

 

*

Decizia (PESC) 2019/762 a Consiliului din 13 mai 2019 de modificare a Deciziei 2014/219/PESC privind misiunea PSAC a Uniunii Europene în Mali (EUCAP Sahel Mali)

18

 

*

Decizia de punere în aplicare (PESC) 2019/763 a Consiliului din 13 mai 2019 privind punerea în aplicare a Deciziei 2013/798/PESC privind măsuri restrictive împotriva Republicii Centrafricane

21

 

 

Rectificări

 

*

Rectificare la Regulamentul delegat (UE) 2017/1926 al Comisiei din 31 mai 2017 de completare a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește furnizarea la nivelul UE a unor servicii de informare cu privire la călătoriile multimodale ( JO L 272, 21.10.2017 )

24

 

*

Rectificare la Regulamentul (UE) nr. 487/2013 al Comisiei din 8 mai 2013 de modificare, în vederea adaptării la progresul tehnic și științific, a Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor ( JO L 149, 1.6.2013 )

24

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE.

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


II Acte fără caracter legislativ

REGULAMENTE

14.5.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 125/1


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/757 AL CONSILIULUI

din 13 mai 2019

privind punerea în aplicare a articolului 17 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 224/2014 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Republica Centrafricană

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 224/2014 al Consiliului din 10 martie 2014 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Republica Centrafricană (1), în special articolul 17 alineatul (3),

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)

La 10 martie 2014, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) nr. 224/2014.

(2)

La 18 aprilie 2019, Comitetul Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, instituit în temeiul Rezoluției 2127 (2013) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, a actualizat informațiile referitoare la o persoană căreia i se aplică măsuri restrictive.

(3)

Prin urmare, anexa I la Regulamentul (UE) nr. 224/2014 ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa I la Regulamentul (UE) nr. 224/2014 se modifică astfel cum se prevede în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 13 mai 2019.

Pentru Consiliu

Președintele

F. MOGHERINI


(1)  JO L 70, 11.3.2014, p. 1.


ANEXĂ

În partea A (Persoane) din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 224/2014, rubrica corespunzătoare persoanei menționate mai jos se înlocuiește cu următoarea rubrică:

„12.   Abdoulaye HISSENE [alias: (a) Abdoulaye Issène; (b) Abdoulaye Hissein; (c) Hissene Abdoulaye; (d) Abdoulaye Issène Ramadane; (e) Abdoulaye Issene Ramadan; (f) Issene Abdoulaye]

Data nașterii: (a) 1967; (b) 1 ianuarie 1967

Locul nașterii: (a) Ndele, Bamingui-Bangoran, Republica Centrafricană; (b) Haraze Mangueigne, Ciad

Cetățenia: (a) Republica Centrafricană; (b) Ciad

Numărul de pașaport: pașaport diplomatic nr. D00000897 emis de RCA, eliberat la 5 aprilie 2013 (valabil până la 4 aprilie 2018)

Numărul național de identificare: carte de identitate nr. 103-00653129-22 emisă de autoritățile din Ciad la 21 aprilie 2009 (valabilă până la 21 aprilie 2019)

Adresa: (a) KM5, Bangui, Republica Centrafricană; (b) Nana-Grebizi, Republica Centrafricană; (c) Ndjari, Ndjamena, Ciad

Data desemnării de către ONU: 17 mai 2017

Alte informații: Hissène a fost ministru al tineretului și sportului în cadrul cabinetului fostului președinte al Republicii Centrafricane, Michel Djotodia. Anterior, el a fost șef al Convenției Patrioților pentru Justiție și Pace, un partid politic. De asemenea, el s-a impus ca lider al milițiilor armate din Bangui, în special în cartierul «PK5» (sectorul 3). Numele tatălui este Abdoulaye. Numele mamei este Absita Moussa. Fotografia sa este disponibilă pentru a fi inclusă în notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU. Link către notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/6098910

Informații din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul de sancțiuni:

Abdoulaye Hissène a fost inclus pe listă la 17 mai 2017, în temeiul punctului 16 și al punctului 17 litera (g) din Rezoluția 2339(2017), pentru «participare la acte care subminează pacea, stabilitatea sau securitatea Republicii Centrafricane sau care sprijină aceste acte, incluzând actele care periclitează sau obstrucționează procesul de tranziție politică sau procesul de stabilizare și reconciliere sau care alimentează manifestările de violență;» și pentru «implicare în planificarea, orchestrarea, sponsorizarea sau desfășurarea de atacuri împotriva misiunilor ONU sau ale prezențelor internaționale pentru asigurarea securității, inclusiv MINUSCA, misiunile Uniunii Europene și operațiile franceze care le sprijină».

Informații suplimentare:

Abdoulaye Hissène și alți membri ai ex-Séléka au colaborat cu elementele destabilizatoare anti-balaka aliate cu fostul președinte al Republicii Centrafricane (RCA), François Bozizé, inclusiv Maxime Mokom, pentru încurajarea protestelor și confruntărilor violente în septembrie 2015 ca parte a unei tentative eșuate de debarcare a guvernului în timp ce președintele tranzițional de atunci, Catherine Samba-Panza, participa la Adunarea Generală a ONU din 2015. Mokom, Hissène și alții au fost puși sub acuzare de către guvernul Republicii Centrafricane pentru diverse infracțiuni, printre care omor, incendieri, acte de tortură și jafuri, rezultate din lovitura de stat eșuată.

Începând cu anul 2015, Hissène a devenit unul dintre principalii lideri ai milițiilor armate situate în cartierul «PK5» din Bangui formate din peste 100 de bărbați. Ca atare, el nu a permis libertatea de circulație și restabilirea autorității de stat în zonă, inclusiv prin taxarea ilegală a transportului și a activităților comerciale. În a doua jumătate a anului 2015, Hissène a acționat în calitate de reprezentant al «Nairobiștilor» ex-Séléka din Bangui operând în înțelegere cu luptătorii anti-balaka conduși de Mokom. Bărbații înarmați de sub controlul lui Haroun Gaye și Hissène au participat la evenimentele violente care au avut loc la Bangui, între 26 septembrie și 3 octombrie 2015.

Membri ai grupului lui Hissène sunt suspectați că au fost implicați în atacul de la 13 decembrie 2015 – data referendumului constituțional – asupra vehiculului lui Mohamed Moussa Dhaffane, un lider al ex-Séléka. Hissène este acuzat de organizarea violențelor din cartierul KM5 din Bangui în urma cărora au murit cinci persoane, au fost rănite douăzeci și rezidenții au fost împiedicați să voteze la referendumul constituțional. Hissène a pus în pericol alegerile prin crearea unui ciclu de atacuri de represalii între diferite grupuri.

La 15 martie 2016, Hissène a fost arestat de poliție la aeroportul Bangui M'Poko și transferat către secțiunea de cercetare și anchetă a jandarmeriei naționale. Ulterior, miliția sa l-a eliberat prin utilizarea forței și a furat o armă predată anterior de MINUSCA, ca parte a unei cereri de derogare aprobate de Comitet.

La 19 iunie 2016, în urma arestării unor comercianți musulmani de forțele de securitate internă la «PK12», milițiile lui Gaye și Hissène au răpit cinci polițiști la Bangui. La 20 iunie, MINUSCA a încercat să elibereze polițiștii. Bărbați înarmați sub controlul lui Hissène și Gaye au schimbat focuri de armă cu forțele de menținere a păcii care încercau să elibereze ostaticii. Ca urmare, cel puțin șase persoane au fost ucise și un membru al forțelor de menținere a păcii a fost rănit.

La 12 august 2016, Hissène a preluat conducerea unui convoi de 6 vehicule cu persoane puternic înarmate. Convoiul, care fugea din Bangui, a fost interceptat de MINUSCA la sud de Sibut. În drumul spre nord, convoiul a schimbat focuri de armă cu forțele interne de securitate la mai multe puncte de control. Convoiul a fost în cele din urmă oprit de MINUSCA la 40 km sud de Sibut. După mai multe schimburi de focuri, MINUSCA a capturat 11 bărbați, dar Hissène și alți câțiva au scăpat. Persoanele arestate au declarat MINUSCA că Hissène era liderul convoiului, al cărui obiectiv era de a ajunge la Bria și de a participa la Adunarea grupurilor ex-Séléka organizată de Nourredine Adam.

În august și septembrie 2016, grupul de experți a călătorit de două ori la Sibut cu scopul de a inspecta bunurile convoiului lui Hissène, Gaye și Hamit Tidjani, confiscate de MINUSCA la 13 august. Grupul a inspectat și munițiile confiscate în casa lui Hissène la 16 august. Echipamente militare letale și neletale au fost recuperate din cele șase vehicule și de la persoanele reținute. La 16 august 2016, jandarmeria centrală a percheziționat casa lui Hissène din Bangui. Au fost găsite peste 700 de arme.

La 4 septembrie 2016, un grup de elemente ex-Séléka venind din Kaga-Bandoro pe șase motociclete pentru a-i prelua pe Hissène și pe acoliții acestuia a deschis focul împotriva MINUSCA lângă Dékoa. În timpul acestui incident, un luptător ex-Séléka a fost ucis și doi membri ai forțelor de menținere a păcii și un civil au fost răniți.”


14.5.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 125/4


REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2019/758 AL COMISIEI

din 31 ianuarie 2019

de completare a Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care stabilesc acțiunile minime și tipul de măsuri suplimentare pe care trebuie să le ia instituțiile de credit și financiare pentru a diminua riscul de spălare a banilor și de finanțare a terorismului în anumite țări terțe

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (1), în special articolul 45 alineatul (7),

întrucât:

(1)

Instituțiile de credit și instituțiile financiare trebuie să identifice, să evalueze și să gestioneze riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului la care sunt expuse, în special atunci când au înființat în țări terțe sucursale sau filiale pe care le dețin în proporție majoritară sau când se gândesc dacă să înființeze în țări terțe sucursale sau filiale pe care să le dețină în proporție majoritară. Prin urmare, Directiva (UE) 2015/849 stabilește standarde pentru evaluarea și gestionarea eficace a riscului de spălare a banilor și de finanțare a terorismului la nivel de grup.

(2)

Punerea în aplicare coerentă a politicilor și procedurilor la nivel de grup de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului este esențială pentru gestionarea robustă și eficace a riscului de spălare a banilor și de finanțare a terorismului în cadrul grupului.

(3)

Cu toate acestea, există situații în care un grup are sucursale sau filiale pe care le deține în proporție majoritară într-o țară terță a cărei legislație nu permite punerea în aplicare a politicilor și procedurilor la nivel de grup privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. De exemplu, aceste situații pot apărea în cazul în care legislația țării terțe privind protecția datelor sau secretul bancar limitează capacitatea grupului de a accesa, prelucra sau schimba informații referitoare la clienți ai sucursalelor sau ai filialelor deținute în proporție majoritară în țările terțe.

(4)

În aceste situații și în situațiile în care capacitatea autorităților competente de a supraveghea eficace respectarea de către grup a cerințelor Directivei (UE) 2015/849 este afectată deoarece autoritățile competente nu au acces la informații relevante aflate în sucursalele sau filialele deținute în proporție majoritară în țările terțe, sunt necesare politici și proceduri suplimentare pentru a gestiona în mod eficace riscul privind spălarea banilor și finanțarea terorismului. Printre aceste politici și proceduri suplimentare se numără obținerea consimțământului din partea clienților, astfel încât să se depășească anumite obstacole juridice din calea punerii în aplicare a politicilor și procedurilor la nivel de grup de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului în țări terțe în care alte opțiuni sunt limitate.

(5)

Necesitatea de a asigura un răspuns coerent la nivelul Uniunii pentru obstacolele juridice din calea punerii în aplicare a politicilor și procedurilor la nivel de grup justifică instituirea unor acțiuni minime specifice pe care instituțiile de credit și financiare să fie obligate să le ia în aceste situații. Cu toate acestea, aceste politici și proceduri suplimentare ar trebui să se bazeze pe riscuri.

(6)

Instituțiile de credit și instituțiile financiare ar trebui să poată demonstra autorității lor competente că măsurile suplimentare pe care le-au luat sunt adecvate ținând cont de riscul de spălare a banilor și de finanțare a terorismului. Cu toate acestea, în cazul în care autoritatea competentă consideră că măsurile suplimentare pe care le-a luat o instituție de credit sau o instituție financiară sunt insuficiente pentru gestionarea acestui risc, autoritatea competentă ar trebui să fie în măsură să îndrume instituția de credit sau instituția financiară să ia măsuri specifice pentru ca aceasta să asigure respectarea obligațiilor privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.

(7)

Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (2), Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (3) și Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (4) împuternicesc Autoritatea Bancară Europeană (ABE), Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA), respectiv Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) să publice orientări comune pentru a asigura aplicarea uniformă și consecventă a dreptului Uniunii. În respectarea prezentului Regulament, instituțiile de credit și instituțiile financiare ar trebui să țină cont de orientările comune publicate în conformitate cu articolul 17 și cu articolul 18 alineatul (4) din Directiva (UE) 2015/849 privind măsurile simplificate și sporite de precauție privind clientela și factorii pe care trebuie să îi ia în considerare instituțiile financiare și de credit la evaluarea riscului de spălare a banilor și de finanțare a terorismului asociate relațiilor de afaceri individuale și tranzacțiilor ocazionale și să depună toate eforturile pentru a respecta aceste orientări.

(8)

Dispozițiile prezentului regulament nu ar trebui să aducă atingere obligației autorităților competente din statul membru de origine de a aplica acțiuni suplimentare de supraveghere, astfel cum se prevede la articolul 45 alineatul (5) din Directiva (UE) 2015/849, în cazurile în care aplicarea măsurilor suplimentare definite de prezentul regulament se dovedește insuficientă.

(9)

De asemenea, dispozițiile prezentului regulament nu ar trebui să aducă atingere măsurilor de precauție sporită pe care instituțiile de credit și instituțiile financiare sunt obligate să le ia în relația cu persoane fizice sau entități juridice stabilite în țări identificate de Comisie drept țări cu risc înalt în temeiul articolului 9 din Directiva (UE) 2015/849.

(10)

Instituțiile de credit și instituțiile financiare trebuie să aibă la dispoziție suficient timp pentru a-și adapta politicile și procedurile în conformitate cu cerințele prezentului regulament. În acest scop, este oportun ca aplicarea prezentului regulament să fie amânată cu trei luni de la data intrării sale în vigoare.

(11)

Prezentul regulament se bazează pe proiectele de standarde tehnice de reglementare elaborate de autoritățile europene de supraveghere (Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe) transmise Comisiei.

(12)

Autoritățile europene de supraveghere au organizat consultări publice deschise cu privire la proiectele de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, au analizat costurile și beneficiile potențiale implicate și au solicitat avizul Grupului părților interesate din domeniul bancar, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiectul și domeniul de aplicare

Prezentul regulament stabilește un set de măsuri suplimentare, inclusiv acțiuni minime, pe care instituțiile de credit și instituțiile financiare trebuie să le ia pentru a gestiona în mod eficace riscul de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, în cazul în care legislația în vigoare într-o țară terță nu permite punerea în aplicare a politicilor și procedurilor la nivel de grup, după cum se menționează la articolul 45 alineatele (1) și (3) din Directiva (UE) 2015/849, la nivelul sucursalelor sau filialelor deținute în proporție majoritară care fac parte din grup și au sediul în acea țară terță.

Articolul 2

Obligații generale pentru fiecare țară terță

Pentru fiecare țară terță în care au înființat o sucursală sau dețin participația majoritară a unei filiale, instituțiile de credit și instituțiile financiare iau cel puțin următoarele măsuri:

(a)

evaluează riscul de spălare a banilor și de finanțare a terorismului la care este expus grupul lor, înregistrează această evaluare, o actualizează și o păstrează pentru a putea să o partajeze cu autoritatea competentă;

(b)

se asigură că riscul menționat la litera (a) se reflectă în mod adecvat în politicile și procedurile la nivel de grup privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului;

(c)

obțin aprobarea conducerii superioare la nivel de grup cu privire la evaluarea riscurilor menționată la litera (a) și cu privire la politicile și procedurile la nivel de grup privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului menționate la litera (b);

(d)

oferă cursuri de formare specifice personalului relevant din țara terță în cauză pentru a-i permite acestuia să identifice indicatorii de risc de spălare a banilor și de finanțare a terorismului și se asigură că formarea este eficace.

Articolul 3

Evaluări individuale ale riscurilor

(1)   În cazul în care legislația în vigoare într-o țară terță interzice sau restricționează aplicarea politicilor și procedurilor necesare pentru identificarea și evaluarea adecvată a riscului de spălare a banilor și de finanțare a terorismului asociat unei relații de afaceri sau unei tranzacții ocazionale ca urmare a restricțiilor privind accesul la informații relevante privind clientela și beneficiarul real sau a restricțiilor privind utilizarea unor astfel informații în scopul măsurilor de precauție privind clientela, instituțiile de credit sau instituțiile financiare iau cel puțin următoarele măsuri:

(a)

informează autoritatea competentă din statul membru de origine, fără întârzieri nejustificate și în orice caz în termen de cel mult 28 de zile calendaristice de la identificarea țării terțe, cu privire la următoarele aspecte:

(i)

denumirea țării terțe în cauză;

(ii)

modul în care punerea în aplicare a legislației în vigoare în acea țară terță interzice sau restricționează aplicarea politicilor și procedurilor necesare pentru identificarea și evaluarea adecvată a riscului de spălare a banilor și de finanțare a terorismului asociat unui client;

(b)

se asigură că sucursalele sau filialele lor deținute în proporție majoritară care sunt stabilite în acea țară terță identifică dacă consimțământul clienților lor și, dacă este cazul, al beneficiarilor reali ai clienților, poate fi utilizat pentru depășirea din punct de vedere juridic a restricțiilor sau interdicțiilor menționate la litera (a) punctul (ii);

(c)

se asigură că sucursalele sau filialele lor deținute în proporție majoritară care sunt stabilite în acea țară terță le solicită clienților lor și, după caz, beneficiarilor reali ai clienților, să își exprime consimțământul de a depăși restricțiile sau interdicțiile menționate la litera (a) punctul (i) în măsura în care acest lucru este compatibil cu legislația acelei țări terțe.

(2)   În cazul în care consimțământul menționat la alineatul (1) litera (c) nu poate fi obținut, instituțiile de credit și instituțiile financiare adoptă măsuri suplimentare, precum și măsuri proprii standard de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului pentru a gestiona spălarea banilor și finanțarea terorismului.

Aceste măsuri suplimentare includ măsura suplimentară prevăzută la articolul 8 litera (c) și una sau mai multe dintre măsurile prevăzute la literele (a), (b), (d), (e) și (f) ale articolului respectiv.

În cazul în care o instituție de credit sau o instituție financiară nu poate gestiona în mod eficace riscul de spălare a banilor și de finanțare a terorismului prin aplicarea măsurilor menționate la alineatele (1) și (2), aceasta:

(a)

se asigură că sucursala sau filiala deținută în proporție majoritară pune capăt relației de afaceri;

(b)

se asigură că sucursala sau filiala deținută nu efectuează tranzacția ocazională;

(c)

închide o parte sau toate operațiunile desfășurate de sucursala sau filiala deținută în proporție majoritară stabilită în acea țară terță.

(3)   Instituțiile de credit și instituțiile financiare identifică sfera de aplicare a măsurilor suplimentare menționate la alineatele (2) și (3) printr-o abordare bazată pe risc și sunt capabile să demonstreze autorității competente că măsurile suplimentare sunt adecvate ținând cont de riscul de spălare a banilor și de finanțare a terorismului.

Articolul 4

Partajarea și prelucrarea datelor clienților

(1)   În cazul în care legislația în vigoare într-o țară terță interzice sau restricționează partajarea sau prelucrarea datelor clienților în scopul combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului în cadrul grupului, instituțiile de credit și instituțiile financiare iau cel puțin următoarele măsuri:

(a)

informează autoritatea competentă din statul membru de origine, fără întârzieri nejustificate și în orice caz în termen de cel mult 28 de zile de la identificarea țării terțe, cu privire la următoarele aspecte:

(i)

denumirea țării terțe în cauză;

(ii)

modul în care punerea în aplicare a legislației în vigoare în acea țară terță interzice sau restricționează partajarea sau prelucrarea datelor clienților în scopul combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului;

(b)

se asigură că sucursalele sau filialele lor deținute în proporție majoritară care sunt stabilite în acea țară terță identifică dacă consimțământul clienților lor și, dacă este cazul, al beneficiarilor reali ai clienților, poate fi utilizat pentru depășirea din punct de vedere juridic a restricțiilor sau interdicțiilor menționate la litera (a) punctul (ii);

(c)

se asigură că sucursalele sau filialele lor deținute în proporție majoritară care sunt stabilite în acea țară terță le solicită clienților lor și, după caz, beneficiarilor reali ai clienților, să își exprime consimțământul de a depăși restricțiile sau interdicțiile menționate la litera (a) punctul (ii) în măsura în care acest lucru este compatibil cu legislația acelei țări terțe.

(2)   În situațiile în care consimțământul menționat la alineatul (1) litera (c) nu poate fi obținut, instituțiile de credit și instituțiile financiare adoptă măsuri suplimentare, precum și măsuri proprii standard de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului pentru a gestiona riscul. Aceste măsuri suplimentare includ măsura suplimentară prevăzută la articolul 8 litera (a) sau măsura suplimentară prevăzută la litera (c) a articolului respectiv. În cazul în care riscul de spălare a banilor și de finanțare a terorismului este suficient pentru a necesita măsuri suplimentare, instituțiile de credit și instituțiile financiare aplică una sau mai multe din restul de măsuri suplimentare prevăzute la articolul 8 literele (a)-(c).

(3)   În cazul în care o instituție de credit sau o instituție financiară nu poate gestiona în mod eficace riscul de spălare a banilor și de finanțare a terorismului prin aplicarea măsurilor menționate la alineatele (1) și (2), aceasta închide o parte sau toate operațiunile desfășurate de sucursala sau filiala deținută în proporție majoritară stabilită în acea țară terță.

(4)   Instituțiile de credit și instituțiile financiare identifică sfera de aplicare a măsurilor suplimentare menționate la alineatele (2) și (3) printr-o abordare bazată pe risc și sunt capabile să demonstreze autorității competente că măsurile suplimentare sunt adecvate ținând cont de riscul de spălare a banilor și de finanțare a terorismului.

Articolul 5

Divulgarea informațiilor cu privire la tranzacții suspecte

(1)   În cazul în care legislația în vigoare într-o țară terță interzice sau restricționează partajarea de informații menționată la articolul 33 alineatul (1) din Directiva (UE) 2015/849 de către sucursale sau filiale deținute în proporție majoritară într-o țară terță cu alte entități din grup, instituțiile de credit și instituțiile financiare iau cel puțin următoarele măsuri:

(a)

informează autoritatea competentă din statul membru de origine, fără întârzieri nejustificate și în orice caz în termen de cel mult 28 de zile de la identificarea țării terțe, cu privire la următoarele aspecte:

(i)

denumirea țării terțe în cauză;

(ii)

modul în care punerea în aplicare a legislației în vigoare în acea țară terță interzice sau restricționează partajarea sau prelucrarea conținutului informaților, menționate la articolul 33 alineatul (1) din Directiva (UE) 2015/849, identificat de o sucursală sau o filială deținută în proporție majoritară într-o țară terță cu alte entități din grup;

(b)

îi solicită sucursalei sau filialei deținute în proporție majoritară să furnizeze informații relevante conducerii superioare a instituției de credit sau a instituției financiare, astfel încât aceasta să poată evalua riscul de spălare a banilor și de finanțare a terorismului asociat cu exploatarea unei astfel de sucursale sau filiale deținute în proporție majoritară și impactul pe care îl are acesta asupra grupului, cum ar fi:

(i)

numărul de tranzacții suspecte raportate într-un termen stabilit;

(ii)

date statistice agregate care oferă o imagine de ansamblu a circumstanțelor care au stat la baza suspiciunii.

(2)   Instituțiile de credit și instituțiile financiare adoptă măsuri suplimentare, precum și măsuri proprii standard de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului și măsurile menționate la alineatul (1) pentru a gestiona riscul.

Aceste măsuri suplimentare includ una sau mai multe dintre măsurile suplimentare prevăzute la articolul 8 literele (a)-(c) și (g)-(i).

(3)   În cazul în care instituțiile de credit și instituțiile financiare nu pot gestiona în mod eficace riscul de spălare a banilor și de finanțare a terorismului prin aplicarea măsurilor menționate la alineatele (1) și (2), acestea închid o parte sau toate operațiunile desfășurate de sucursala sau filiala deținută în proporție majoritară stabilită în acea țară terță.

(4)   Instituțiile de credit și instituțiile financiare identifică sfera de aplicare a măsurilor suplimentare menționate la alineatele (2) și (3) printr-o abordare bazată pe risc și sunt capabile să demonstreze autorității competente că măsurile suplimentare sunt adecvate ținând cont de riscul de spălare a banilor și de finanțare a terorismului.

Articolul 6

Transferul datelor clienților către statele membre

În cazul în care legislația în vigoare într-o țară terță interzice sau restricționează transferul datelor referitoare la clienții unei sucursale sau a unei filiale deținute în proporție majoritară în acea țară terță către un stat membru în scopul supravegherii din punctul de vedere al combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului, instituțiile de credit și instituțiile financiare iau cel puțin următoarele măsuri:

(a)

informează autoritatea competentă din statul membru de origine, fără întârzieri nejustificate și în orice caz în termen de cel mult 28 de zile calendaristice de la identificarea țării terțe, cu privire la următoarele aspecte:

(i)

denumirea țării terțe în cauză;

(ii)

modul în care punerea în aplicare a legislației în vigoare în acea țară terță interzice sau restricționează transferul datelor clienților în scopul supravegherii în vederea combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului;

(b)

efectuează revizuiri consolidate, inclusiv, în cazul în care acest lucru este proporțional cu riscul de spălare a banilor și de finanțare a terorismului asociat cu funcționarea sucursalei sau a filialei deținute în proporție majoritară care este stabilită în acea țară terță, controale la fața locului sau audituri independente, pentru a fi sigure că sucursala sau filiala deținută în proporție majoritară implementează în mod eficace politicile și procedurile la nivel de grup și că identifică, evaluează și gestionează în mod adecvat riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului;

(c)

la cerere, pun la dispoziția autorităților competente ale statului membru de origine concluziile revizuirilor menționate la litera (b);

(d)

îi solicită sucursalei sau filialei deținute în proporție majoritară care este stabilită în acea țară terță să furnizeze în mod regulat informații relevante conducerii superioare a instituției de credit sau a instituției financiare, inclusiv cel puțin următoarele:

(i)

numărul de clienți cu risc ridicat și datele statistice agregate care oferă o imagine de ansamblu a motivelor pentru care clienții au fost clasificați ca având un grad ridicat de risc, cum ar fi statutul de persoană expusă politic;

(ii)

numărul de tranzacții suspecte identificate și raportate și datele statistice agregate care oferă o imagine de ansamblu a circumstanțelor care au stat la baza suspiciunii;

(e)

îi pun la dispoziția autorității competente a statului membru de origine, la cerere, informațiile menționate la litera (d).

Articolul 7

Păstrarea evidențelor

(1)   În cazul în care legislația în vigoare într-o țară terță interzice sau restricționează aplicarea măsurilor de păstrare a evidențelor echivalente cu cele prevăzute în capitolul V din Directiva (UE) 2015/849, instituțiile de credit și instituțiile financiare iau cel puțin următoarele măsuri:

(a)

informează autoritatea competentă din statul membru de origine, fără întârzieri nejustificate și în orice caz în termen de cel mult 28 de zile de la identificarea țării terțe, cu privire la următoarele aspecte:

(i)

denumirea țării terțe în cauză;

(ii)

modul în care punerea în aplicare a legislației în vigoare în acea țară terță interzice sau restricționează aplicarea măsurilor de păstrare a evidențelor echivalente cu cele prevăzute de Directiva (UE) 2015/849;

(b)

identifică dacă consimțământul clientului și, dacă este cazul, al beneficiarului efectiv, poate fi utilizat pentru depășirea din punct de vedere juridic a restricțiilor sau interdicțiilor menționate la litera (a) punctul (ii);

(c)

se asigură că sucursalele sau filialele lor deținute în proporție majoritară care sunt stabilite în acea țară terță le solicită clienților lor și, după caz, beneficiarilor reali ai clienților, să își exprime consimțământul de a depăși restricțiile sau interdicțiile menționate la litera (a) punctul (i) în măsura în care acest lucru este compatibil cu legislația țării terțe.

(2)   În situațiile în care consimțământul menționat la alineatul (1) litera (c) nu poate fi obținut, instituțiile de credit și instituțiile financiare adoptă măsuri suplimentare, precum și măsuri proprii standard de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului și măsurile menționate la alineatul (1) pentru a gestiona riscul. Aceste măsuri suplimentare includ una sau mai multe dintre măsurile suplimentare prevăzute la articolul 8 literele (a)-(c) și (j).

(3)   Instituțiile de credit și financiare identifică sfera de aplicare a măsurilor suplimentare menționate la alineatul (2) printr-o abordare bazată pe risc și sunt capabile să demonstreze autorității competente că măsurile suplimentare sunt adecvate ținând cont de riscul de spălare a banilor și de finanțare a terorismului.

Articolul 8

Măsuri suplimentare

Instituțiile de credit și instituțiile financiare iau următoarele măsuri suplimentare în temeiul articolului 3 alineatul (2), al articolului 4 alineatul (2), al articolului 5 alineatul (2) și, respectiv, al articolului 7 alineatul (2):

(a)

se asigură că sucursalele sau filialele lor deținute în proporție majoritară care sunt stabilite țara terță restricționează natura și tipul de produse și servicii financiare furnizate de sucursala sau filiala deținută în proporție majoritară în acea țară terță la entitățile care prezintă un risc redus de spălare a banilor și de finanțare a terorismului și au un impact redus asupra expunerii la risc a grupului;

(b)

se asigură că alte entități din același grup nu se bazează pe măsurile de precauție privind clientela luate de o sucursală sau o filială deținută în proporție majoritară care este stabilită în acea țară terță, ci iau măsuri de precauție privind clientela pentru orice client al unei sucursale sau filiale deținute în proporție majoritară, stabilite în acea țară terță, care dorește ca celelalte entități ale aceluiași grup să îi furnizeze produse sau servicii, chiar dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 28 din Directiva (UE) 2015/849;

(c)

efectuează revizuiri consolidate, inclusiv, în cazul în care acest lucru este proporțional cu riscul de spălare a banilor și de finanțare a terorismului asociat cu funcționarea sucursalei sau a filialei deținute în proporție majoritară care este stabilită în acea țară terță, controale la fața locului sau audituri independente, pentru a fi sigure că sucursala sau filiala deținută în proporție majoritară identifică, evaluează și gestionează în mod eficace riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului;

(d)

se asigură că sucursalele sau filialele lor deținute în proporție majoritară care sunt stabilite în acea țară terță solicită aprobarea conducerii superioare a instituției de credit sau a instituției financiare pentru stabilirea și menținerea relațiilor de afaceri cu risc mai ridicat sau pentru efectuarea unei tranzacții ocazionale cu risc mai ridicat;

(e)

se asigură că sucursalele sau filialele lor deținute în proporție majoritară care sunt stabilite în acea țară terță identifică sursa și, unde este cazul, destinația fondurilor care urmează să fie utilizate în relația de afaceri sau tranzacția ocazională;

(f)

se asigură că sucursalele sau filialele lor deținute în proporție majoritară care sunt stabilite în acea țară terță efectuează o monitorizare continuă intensificată a relației de afaceri, inclusiv o monitorizare intensificată a tranzacțiilor, până când sucursalele sau filialele deținute în proporție majoritară sunt în mod rezonabil mulțumite că înțeleg riscul de spălare a banilor și de finanțare a terorismului asociat cu relația de afaceri;

(g)

se asigură că sucursalele sau filialele lor deținute în proporție majoritară care sunt stabilite în acea țară terță partajează cu instituția de credit sau instituția financiară informațiile care stau la baza unei raportări a tranzacțiilor suspecte ce au permis să se afle, să se suspecteze sau să existe motive rezonabile de a bănui că au existat tentative sau activități efective de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, cum ar fi faptele, tranzacțiile, circumstanțele și documentele pe care se bazează suspiciunile, inclusiv informațiile cu caracter personal în măsura în care acest lucru este posibil în temeiul legislației în vigoare în acea țară terță;

(h)

efectuează monitorizarea continuă intensificată a oricărui client și, după caz, a beneficiarului efectiv al unui client al unei sucursale sau al unei filiale deținute în proporție majoritară care este stabilită în acea țară terță despre care alte entități din același grup știu că a făcut obiectul unor rapoarte de tranzacții suspecte;

(i)

se asigură că sucursalele sau filialele lor deținute în proporție majoritară care sunt stabilite în acea țară terță au sisteme și controale eficace pentru identificarea și raportarea tranzacțiilor suspecte;

(j)

se asigură că sucursalele sau filialele lor deținute în proporție majoritară care sunt stabilite în acea țară terță păstrează actualizate și securizate profilul de risc și informațiile privind măsurile de precauție referitoare la un client al unei sucursale sau filiale deținute în proporție majoritară care este stabilită în acea țară terță, atât timp cât permite legislația și, în orice caz, cel puțin pe durata relației de afaceri.

Articolul 9

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 3 septembrie 2019.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 31 ianuarie 2019.

Pentru Comisie

Președinte

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 141, 5.6.2015, p. 73.

(2)  Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea Bancară Europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 12).

(3)  Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/79/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 48).

(4)  Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 84).


14.5.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 125/11


REGULAMENTUL (UE) 2019/759 AL COMISIEI

din 13 mai 2019

de stabilire a unor măsuri tranzitorii de aplicare a cerințelor de sănătate publică pentru importurile de produse alimentare care conțin atât produse de origine vegetală, cât și produse prelucrate de origine animală (produse compuse)

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (1), în special articolul 9 primul paragraf,

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 853/2004 prevede modificări semnificative ale normelor și procedurilor în materie de sănătate publică (siguranță alimentară) care trebuie respectate de operatorii din sectorul alimentar. În special, regulamentul stabilește anumite condiții pentru importurile în Uniune de produse alimentare care conțin atât produse de origine vegetală, cât și produse prelucrate de origine animală (produse compuse).

(2)

Regulamentul (UE) 2017/185 al Comisiei (2) prevede măsuri tranzitorii de derogare de la aceste norme pentru operatorii din sectorul alimentar care importă produse alimentare ce conțin atât produse de origine vegetală, cât și produse prelucrate de origine animală (produse compuse), altele decât cele menționate la articolul 3 alineatele (1) și (3) din Regulamentul (UE) nr. 28/2012 al Comisiei (3), în cazul cărora nu au fost încă stabilite la nivelul Uniunii condițiile de sănătate publică pentru importul în Uniune. Această derogare se aplică până la 31 decembrie 2020.

(3)

Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului („Legea privind sănătatea animală”) (4) stabilește norme pentru prevenirea și controlul bolilor animalelor care sunt transmisibile la animale sau la oameni. Acesta se aplică produselor de origine animală și, prin urmare, produselor compuse, astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (a) din Decizia 2007/275/CE a Comisiei (5). Odată ce va fi aplicabil, regulamentul va stabili cerințe privind intrarea în Uniune a animalelor, a materialului germinativ și a produselor de origine animală din țări și teritorii terțe. Acest regulament se aplică începând de la 21 aprilie 2021.

(4)

Pentru a asigura claritatea și coerența juridică și pentru a facilita trecerea operatorilor și a autorităților competente la noile norme, este necesară stabilirea unei date unice de aplicare pentru noile condiții de import vizând produsele compuse care intră sub incidența articolului 6 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004. Prin urmare, termenul acestor măsuri tranzitorii ar trebui prelungit până la 20 aprilie 2021.

(5)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește măsuri tranzitorii pentru aplicarea anumitor dispoziții ale Regulamentului (CE) nr. 853/2004 pentru o perioadă de tranziție de la 1 ianuarie 2021 până la 20 aprilie 2021.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, „produs compus” înseamnă produse compuse astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (a) din Decizia 2007/275/CE.

Articolul 3

Derogare privind cerințele de sănătate publică pentru importurile de produse alimentare care conțin atât produse de origine vegetală, cât și produse prelucrate de origine animală

Prin derogare de la articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, operatorii din sectorul alimentar care importă produse alimentare ce conțin atât produse de origine vegetală, cât și produse prelucrate de origine animală, altele decât cele menționate la articolul 3 alineatele (1) și (3) din Regulamentul (UE) nr. 28/2012, sunt exceptați de la respectarea cerințelor prevăzute la articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

Importurile de astfel de produse respectă cerințele de sănătate publică aplicabile importurilor din statul membru de import.

Articolul 4

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2021 la 20 aprilie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 13 mai 2019.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 139, 30.4.2004, p. 55.

(2)  Regulamentul (UE) 2017/185 al Comisiei din 2 februarie 2017 de stabilire a unor măsuri tranzitorii pentru aplicarea anumitor dispoziții ale Regulamentelor (CE) nr. 853/2004 și (CE) nr. 854/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO L 29, 3.2.2017, p. 21).

(3)  Regulamentul (UE) nr. 28/2012 al Comisiei din 11 ianuarie 2012 de stabilire a cerințelor de certificare pentru importul și tranzitul anumitor produse compuse pe teritoriul Uniunii și de modificare a Deciziei 2007/275/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1162/2009 (JO L 12, 14.1.2012, p. 1).

(4)  Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală”) (JO L 84, 31.3.2016, p. 1).

(5)  Decizia 2007/275/CE a Comisiei din 17 aprilie 2007 privind listele de animale și produse care urmează să fie supuse controalelor la punctele de control la frontieră în conformitate cu Directivele 91/496/CEE și 97/78/CE (JO L 116, 4.5.2007, p. 9).


14.5.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 125/13


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/760 AL COMISIEI

din 13 mai 2019

de autorizare a introducerii pe piață a biomasei de drojdie Yarrowia lipolytica ca aliment nou în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European și al Consiliului și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2015/2283 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind alimentele noi, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 258/97 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1852/2001 al Comisiei (1), în special articolul 12,

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) 2015/2283 prevede că doar alimentele noi autorizate și incluse în lista Uniunii pot fi introduse pe piața Uniunii.

(2)

În temeiul articolului 8 din Regulamentul (UE) 2015/2283, a fost adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (2) în care a fost stabilită o listă a Uniunii conținând alimentele noi autorizate.

(3)

În temeiul articolului 12 din Regulamentul (UE) 2015/2283, Comisia trebuie să transmită un proiect de act de punere în aplicare vizând autorizarea introducerii pe piața Uniunii a unui aliment nou și actualizarea listei Uniunii.

(4)

La 10 aprilie 2017, societatea Skotan S.A. („solicitantul”) a formulat, în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 258/97 al Parlamentului European și al Consiliului (3), o cerere adresată autorității competente din Polonia vizând introducerea pe piața Uniunii, ca aliment nou, a biomasei de drojdie Yarrowia lipolytica, în sensul articolului 1 alineatul (2) litera (d) din regulamentul respectiv. În cerere s-a solicitat utilizarea biomasei de drojdie Yarrowia lipolytica în suplimentele alimentare. Nivelurile maxime de utilizare propuse de solicitant sunt de 3 g pe zi pentru copiii cu vârste cuprinse între 3 și 9 ani și, pentru vârste mai mari, 6 g pe zi.

(5)

Autoritatea competentă din Polonia a emis raportul ei de evaluare inițială la 15 noiembrie 2017. În raportul respectiv, a concluzionat că biomasa de drojdie Yarrowia lipolytica îndeplinește criteriile pentru a fi considerată aliment nou prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 258/97.

(6)

În conformitate cu articolul 35 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2015/2283, orice cerere de introducere pe piața Uniunii a unui aliment nou, transmisă unui stat membru în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 258/97, care nu a făcut obiectul unei decizii finale înainte de data de 1 ianuarie 2018, beneficiază de același tratament ca și o cerere introdusă în conformitate cu Regulamentul (UE) 2015/2283.

(7)

Deși cererea de introducere pe piața Uniunii a biomasei de drojdie Yarrowia lipolytica ca aliment nou a fost transmisă unui stat membru în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 258/97, ea îndeplinește, de asemenea, cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) 2015/2283.

(8)

În conformitate cu articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2015/2283, la 22 iunie 2018, Comisia a consultat Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară („autoritatea”), solicitându-i să furnizeze un aviz științific, efectuând o evaluare a biomasei de drojdie Yarrowia lipolytica ca aliment nou.

(9)

La 17 ianuarie 2019, autoritatea a adoptat un „Aviz științific privind siguranța biomasei de drojdie Yarrowia lipolytica ca aliment nou în conformitate cu Regulamentul (UE) 2015/2283” (4). Respectivul aviz respectă cerințele de la articolul 11 din Regulamentul (UE) 2015/2283.

(10)

Avizul autorității oferă suficiente motive pentru a se stabili că biomasa de drojdie Yarrowia lipolytica, cu utilizările și la nivelurile de utilizare propuse, atunci când este utilizată ca ingredient în suplimentele alimentare, respectă cerințele articolului 12 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2015/2283.

(11)

Directiva 2002/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5) stabilește cerințe privind suplimentele alimentare. Utilizarea biomasei de drojdie Yarrowia lipolytica ar trebui autorizată fără a aduce atingere cerințelor directivei respective.

(12)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Biomasa de drojdie Yarrowia lipolytica, cu specificațiile din anexa la prezentul regulament, se include în lista Uniunii conținând alimentele noi autorizate, stabilită în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470.

(2)   Rubrica din lista Uniunii menționată la alineatul (1) include condițiile de utilizare și cerințele de etichetare stabilite în anexa la prezentul regulament.

(3)   Autorizația menționată la prezentul articol nu aduce atingere dispozițiilor Directivei 2002/46/CE.

Articolul 2

Anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 13 mai 2019.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 327, 11.12.2015, p. 1.

(2)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei din 20 decembrie 2017 de stabilire a listei cu alimente noi a Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE) 2015/2283 al Parlamentului European și al Consiliului privind alimentele noi (JO L 351, 30.12.2017, p. 72).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 258/97 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 ianuarie 1997 privind alimentele și ingredientele alimentare noi (JO L 43, 14.2.1997, p. 1).

(4)  EFSA Journal 2019;17(2):5594.

(5)  Directiva 2002/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 iunie 2002 referitoare la apropierea legislațiilor statelor membre privind suplimentele alimentare (JO L 183, 12.7.2002, p. 51).


ANEXĂ

Anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 se modifică după cum urmează:

1.

În tabelul 1 (Alimente noi autorizate), se introduce următoarea rubrică, în ordine alfabetică:

„Aliment nou autorizat

Condițiile în care poate fi utilizat alimentul nou

Cerințe specifice suplimentare privind etichetarea

Alte cerințe

Biomasă de drojdie Yarrowia lipolytica

Categorie specifică de alimente

Niveluri maxime

Denumirea alimentului nou în etichetarea produselor alimentare care îl conțin este biomasă de drojdie Yarrowia lipolytica ucisă prin tratament termic”

 

Suplimente alimentare, astfel cum sunt definite în Directiva 2002/46/CE, cu excepția suplimentelor alimentare pentru sugari și copii cu vârste mici

6 g/zi pentru copiii cu vârsta peste 10 ani, adolescenți și populația adultă generală;

3 g/zi pentru copiii cu vârste cuprinse între 3 și 9 ani

2.

În tabelul 2 (Specificații), se inserează următoarea rubrică în ordine alfabetică:

„Alimente nou autorizate

Specificație

Biomasă de drojdie Yarrowia lipolytica

Descriere/Definiție:

Alimentul nou este biomasa de drojdie Yarrowia lipolytica uscată și ucisă prin tratament termic.

Caracteristici/Compoziție:

Proteine: 45-55 g/100 g

Fibre alimentare: 24-30 g/100 g

Zaharuri: < 1 g/100 g

Lipide: 7-10 g/100 g

Cenușă totală: ≤ 12 %

Conținut de apă: ≤ 5 %

Conținut de materie uscată: ≥ 95 %

Criterii microbiologice:

Număr total de microorganisme aerobe: ≤ 5 × 103 CFU/g

Număr total de drojdii și mucegaiuri: ≤ 102 CFU/g

Celule viabile de Yarrowia lipolytica  (1): < 10 UFC/g (adică, limita de detecție)

Coliforme: ≤ 10 CFU/g

Salmonella spp.: Absente în 25 g


(1)  De testat imediat după etapa de tratament termic. Trebuie să existe măsuri pentru a preveni contaminarea încrucișată cu celule viabile de Yarrowia lipolytica în timpul ambalării și/sau al depozitării alimentului nou.”


DECIZII

14.5.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 125/16


DECIZIA (PESC) 2019/761 A CONSILIULUI

din 13 mai 2019

de modificare a Deciziei 2014/486/PESC privind misiunea Uniunii Europene de consiliere pentru reforma sectorului securității civile în Ucraina (EUAM Ucraina)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 42 alineatul (4) și articolul 43 alineatul (2),

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)

La 22 iulie 2014, Consiliul a adoptat Decizia 2014/486/PESC (1) privind misiunea Uniunii Europene de consiliere pentru reforma sectorului securității civile în Ucraina (EUAM Ucraina).

(2)

La 20 noiembrie 2017, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2017/2161 (2), care a prelungit mandatul EUAM Ucraina până la 31 mai 2019 și a stabilit o valoare de referință financiară pentru aceeași perioadă. La 18 decembrie 2017, respectiva valoare de referință a fost majorată prin Decizia (PESC) 2017/2371 (3).

(3)

La 5 martie 2019, în urma unei revizuiri strategice a EUAM Ucraina, Comitetul politic și de securitate a recomandat prelungirea mandatului EUAM Ucraina până la 31 mai 2021.

(4)

Prin urmare, Decizia 2014/486/PESC ar trebui să fie prelungită până la 31 mai 2021.

(5)

EUAM Ucraina se va desfășura în contextul unei situații care s-ar putea deteriora și care ar putea aduce atingere realizării obiectivelor acțiunii externe a Uniunii prevăzute la articolul 21 din tratat,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Decizia 2014/486/PESC se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 14 alineatul (1), se adaugă următorul paragraf:

„Valoarea de referință financiară destinată acoperirii cheltuielilor aferente EUAM Ucraina în perioada 1 iunie 2019-31 mai 2021 este de 54 138 700 EUR.”

2.

La articolul 19, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Se aplică până la 31 mai 2021.”

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Bruxelles, 13 mai 2019.

Pentru Consiliu

Președintele

F. MOGHERINI


(1)  Decizia 2014/486/PESC a Consiliului din 22 iulie 2014 privind misiunea Uniunii Europene de consiliere pentru reforma sectorului securității civile în Ucraina (EUAM Ucraina) (JO L 217, 23.7.2014, p. 42).

(2)  Decizia (PESC) 2017/2161 a Consiliului din 20 noiembrie 2017 de modificare a Deciziei 2014/486/PESC privind misiunea Uniunii Europene de consiliere pentru reforma sectorului securității civile în Ucraina (EUAM Ucraina) (JO L 304, 21.11.2017, p. 48).

(3)  Decizia (PESC) 2017/2371 a Consiliului din 18 decembrie 2017 de modificare a Deciziei 2014/486/PESC privind misiunea Uniunii Europene de consiliere pentru reforma sectorului securității civile în Ucraina (EUAM Ucraina) (JO L 337, 19.12.2017, p. 34).


14.5.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 125/18


DECIZIA (PESC) 2019/762 A CONSILIULUI

din 13 mai 2019

de modificare a Deciziei 2014/219/PESC privind misiunea PSAC a Uniunii Europene în Mali (EUCAP Sahel Mali)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 42 alineatul (4) și articolul 43 alineatul (2),

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)

La 15 aprilie 2014, Consiliul a adoptat Decizia 2014/219/PESC (1) privind misiunea PSAC a Uniunii Europene în Mali (EUCAP Sahel Mali).

(2)

La 21 februarie 2019, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2019/312 (2), de prelungire a EUCAP Sahel Mali și de stabilire pentru aceasta a unei valori de referință financiară până la 14 ianuarie 2021.

(3)

La 25 iunie 2018, în concluziile sale privind Sahel/Mali, Consiliul a subliniat importanța regionalizării PSAC în Sahel, cu scopul de a consolida, după caz, sprijinul civil și militar acordat cooperării transfrontaliere, structurile de cooperare regionale, în special cele ale G5 Sahel, precum și capacitatea și asumarea responsabilității din partea țărilor din G5 Sahel în ceea ce privește abordarea provocărilor în materie de securitate din regiune.

(4)

La 15 februarie 2019, ministrul afacerilor externe al Republicii Islamice Mauritania a salutat desfășurarea preconizată a EUCAP Sahel Mali, în sprijinul G5 Sahel și al capabilităților naționale ale Mauritaniei.

(5)

La 18 februarie 2019, Consiliul a aprobat un concept civil-militar comun de operații privind regionalizarea acțiunii PSAC în Sahel.

(6)

Prin urmare, Decizia 2014/219/PESC ar trebui modificată în consecință.

(7)

EUCAP Sahel Mali se va desfășura în contextul unei situații care s-ar putea deteriora și care ar putea împiedica îndeplinirea obiectivelor acțiunii externe a Uniunii, astfel cum sunt prevăzute la articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Decizia 2014/219/PESC se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 2, alineatele (3) și (4) se înlocuiesc cu următorul text:

„(3)   EUCAP Sahel Mali contribuie, fără a aduce atingere mandatului său principal în Mali, la regionalizarea acțiunii PSAC în Sahel, prin realizarea unei contribuții la îmbunătățirea interoperabilității și a coordonării între forțele de securitate internă ale țărilor din grupul G5 Sahel, precum și prin sprijinirea cooperării transfrontaliere, sprijinirea structurilor de cooperare regională și contribuția la îmbunătățirea capabilităților naționale ale țărilor din grupul G5 Sahel. EUCAP Sahel Mali poate desfășura activitățile respective în țările din grupul G5 Sahel. În acest scop, EUCAP Sahel Mali oferă cursuri de formare, consiliere și alte modalități de sprijin specifice pentru țările din grupul G5 Sahel, în limitele mijloacelor și capabilităților sale, la cererea țării în cauză și ținând seama de situația în materie de securitate.

(4)   Pentru a-și atinge obiectivul, EUCAP Sahel Mali își desfășoară acțiunile conform orientărilor de funcționare strategice definite în conceptul de gestionare a crizelor aprobat de Consiliu la 17 martie 2014 și dezvoltate în documentele de planificare operațională aprobate de Consiliu, inclusiv conceptul civil-militar comun de operații privind regionalizarea acțiunii PSAC în Sahel. Înainte de lansarea unei noi activități într-o nouă țară din grupul G5 Sahel, Comitetul politic și de securitate este informat despre aceasta.”

2.

La articolul 14 alineatul (1), se adaugă următorul paragraf:

„Valoarea de referință financiară destinată acoperirii cheltuielilor aferente EUCAP Sahel Mali în perioada 1 martie 2019-14 ianuarie 2021 este de 68 150 000,00 EUR.”

3.

Articolul 14a se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   În cadrul EUCAP Sahel Mali se instituie o celulă regională de consiliere și coordonare (RACC).

(2)   RACC include personalul asociat cu EUCAP Sahel Mali și experți în securitate internă și apărare din delegațiile Uniunii în Burkina Faso, Ciad, Mali, Mauritania și Niger. RACC transferă treptat personalul de la Bamako la Nouakchott, în conformitate cu alineatul (7) și ținând seama de situația în materie de securitate.

(3)   Obiectivele RACC, în strânsă cooperare cu delegațiile Uniunii și cu misiunile PSAC existente în Sahel, sunt următoarele:

(a)

contribuie la conștientizarea de către Uniune a situației țărilor din grupul G5 Sahel privind necesitățile și lacunele în materie de securitate și apărare care au legătură cu cooperarea transfrontalieră regională și care se referă la provocări în materie de securitate;

(b)

sprijină structurile și țările din grupul G5 Sahel pentru a spori cooperarea regională și capabilitățile operaționale în domeniul securității și apărării, în conformitate cu dreptul internațional, drepturile omului și abordarea strategică a UE privind femeile, pacea și securitatea stabilită de Consiliu în concluziile sale din 10 decembrie 2018;

(c)

facilitează organizarea de formare, oferirea de consiliere și de alte modalități de sprijin specifice de către misiunile PSAC ale Uniunii în regiunea Sahel destinate țărilor din grupul G5 Sahel, în special organizarea de cursuri de formare pentru stagiarii în domeniul securității și apărării din țările respective.

(4)   Experții în securitate internă și apărare colectează informații referitoare la chestiuni de securitate și apărare în țările lor gazdă. Aceștia transmit șefului RACC astfel de informații și, dacă este cazul, formulează recomandări. Ei îl informează în mod corespunzător pe șeful delegației Uniunii din locul în care se află.

(5)   Comandantul operației civile exercită comanda și controlul strategic asupra RACC, sub controlul politic și conducerea strategică a COPS și sub autoritatea generală a ÎR. Prin derogare de la articolul 6 alineatul (1), șeful RACC răspunde direct în fața comandantului operației civile și acționează în conformitate cu instrucțiunile date de acesta. Șeful RACC emite instrucțiuni destinate întregului personal al RACC.

(6)   Șeful misiunii exercită autoritatea asupra personalului RACC în conformitate cu articolul 6 alineatele (2)-(4) și cu articolul 11, fără a aduce atingere alineatului (7) de la prezentul articol.

(7)   EUCAP Sahel Mali încheie acordurile administrative necesare cu delegațiile Uniunii în Burkina Faso, Ciad, Mali, Mauritania și Niger în legătură cu sprijinul care urmează să fie acordat personalului acestuia.

Respectivele acorduri administrative, în special:

(a)

asigură faptul că membrii personalului EUCAP Sahel Mali, în special RACC, primesc sprijinul logistic și de securitate necesar pentru îndeplinirea sarcinilor lor;

(b)

prevăd că șefii de delegație au autoritate asupra membrilor personalului EUCAP Sahel Mali, în special RACC, din cadrul respectivelor delegații ale Uniunii, în special în scopul îndeplinirii obligației de diligență care le revine, asigurând conformitatea cu cerințele de securitate aplicabile și contribuind la exercitarea controlului disciplinar, și sunt informați în mod corespunzător de către membrii acestei categorii de personal cu privire la activitățile acestora;

(c)

prevăd că șefii de delegație trebuie să se asigure că membrii personalului EUCAP Sahel Mali, în special RACC, atunci când se află într-o delegație a Uniunii, se bucură de aceleași privilegii și imunități care sunt acordate personalului din delegația respectivă a Uniunii.”

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Bruxelles, 13 mai 2019.

Pentru Consiliu

Președintele

F. MOGHERINI


(1)  Decizia 2014/219/PESC a Consiliului din 15 aprilie 2014 privind misiunea PSAC a Uniunii Europene în Mali (EUCAP Sahel Mali) (JO L 113, 16.4.2014, p. 21).

(2)  Decizia (PESC) 2019/312 a Consiliului din 21 februarie 2019 de modificare și prelungire a Deciziei 2014/219/PESC privind misiunea PSAC a Uniunii Europene în Mali (EUCAP Sahel Mali) (JO L 51, 22.2.2019, p. 29).


14.5.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 125/21


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (PESC) 2019/763 A CONSILIULUI

din 13 mai 2019

privind punerea în aplicare a Deciziei 2013/798/PESC privind măsuri restrictive împotriva Republicii Centrafricane

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 31 alineatul (2),

având în vedere Decizia 2013/798/PESC a Consiliului din 23 decembrie 2013 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Centrafricane (1), în special articolul 2c,

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)

La 23 decembrie 2013, Consiliul a adoptat Decizia 2013/798/PESC.

(2)

La 18 aprilie 2019, Comitetul Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, instituit în temeiul Rezoluției 2127 (2013) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, a actualizat informațiile referitoare la o persoană căreia i se aplică măsuri restrictive.

(3)

Prin urmare, anexa la Decizia 2013/798/PESC ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Anexa la Decizia 2013/798/PESC se modifică astfel cum se prevede în anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 13 mai 2019.

Pentru Consiliu

Președintele

F. MOGHERINI


(1)  JO L 352, 24.12.2013, p. 51.


ANEXĂ

În partea A (Persoane) din anexa la Decizia 2013/798/PESC, rubrica corespunzătoare persoanei menționate mai jos se înlocuiește cu următoarea rubrică:

„12.   Abdoulaye HISSENE [alias: (a) Abdoulaye Issène; (b) Abdoulaye Hissein; (c) Hissene Abdoulaye; (d) Abdoulaye Issène Ramadane; (e) Abdoulaye Issene Ramadan; (f) Issene Abdoulaye]

Data nașterii: (a) 1967; (b) 1 ianuarie 1967

Locul nașterii: (a) Ndele, Bamingui-Bangoran, Republica Centrafricană; (b) Haraze Mangueigne, Ciad

Cetățenia: (a) Republica Centrafricană; (b) Ciad

Numărul de pașaport: pașaport diplomatic nr. D00000897 emis de RCA, eliberat la 5 aprilie 2013 (valabil până la 4 aprilie 2018)

Numărul național de identificare: carte de identitate nr. 103-00653129-22 emisă de autoritățile din Ciad la 21 aprilie 2009 (valabilă până la 21 aprilie 2019)

Adresa: (a) KM5, Bangui, Republica Centrafricană; (b) Nana-Grebizi, Republica Centrafricană; (c) Ndjari, Ndjamena, Ciad

Data desemnării de către ONU: 17 mai 2017

Alte informații: Hissène a fost ministru al tineretului și sportului în cadrul cabinetului fostului președinte al Republicii Centrafricane, Michel Djotodia. Anterior, el a fost șef al Convenției Patrioților pentru Justiție și Pace, un partid politic. De asemenea, el s-a impus ca lider al milițiilor armate din Bangui, în special în cartierul «PK5» (sectorul 3). Numele tatălui este Abdoulaye. Numele mamei este Absita Moussa. Fotografia sa este disponibilă pentru a fi inclusă în notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU. Link către notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/6098910

Informații din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul de sancțiuni:

Abdoulaye Hissène a fost inclus pe listă la 17 mai 2017, în temeiul punctului 16 și al punctului 17 litera (g) din Rezoluția 2339(2017), pentru «participare la acte care subminează pacea, stabilitatea sau securitatea Republicii Centrafricane sau care sprijină aceste acte, incluzând actele care periclitează sau obstrucționează procesul de tranziție politică sau procesul de stabilizare și reconciliere sau care alimentează manifestările de violență;» și pentru «implicare în planificarea, orchestrarea, sponsorizarea sau desfășurarea de atacuri împotriva misiunilor ONU sau ale prezențelor internaționale pentru asigurarea securității, inclusiv MINUSCA, misiunile Uniunii Europene și operațiile franceze care le sprijină”.

Informații suplimentare:

Abdoulaye Hissène și alți membri ai ex-Séléka au colaborat cu elementele destabilizatoare anti-balaka aliate cu fostul președinte al Republicii Centrafricane (RCA), François Bozizé, inclusiv Maxime Mokom, pentru încurajarea protestelor și confruntărilor violente în septembrie 2015 ca parte a unei tentative eșuate de debarcare a guvernului în timp ce președintele tranzițional de atunci, Catherine Samba-Panza, participa la Adunarea Generală a ONU din 2015. Mokom, Hissène și alții au fost puși sub acuzare de către guvernul Republicii Centrafricane pentru diverse infracțiuni, printre care omor, incendieri, acte de tortură și jafuri, rezultate din lovitura de stat eșuată.

Începând cu anul 2015, Hissène a devenit unul dintre principalii lideri ai milițiilor armate situate în cartierul «PK5» din Bangui formate din peste 100 de bărbați. Ca atare, el nu a permis libertatea de circulație și restabilirea autorității de stat în zonă, inclusiv prin taxarea ilegală a transportului și a activităților comerciale. În a doua jumătate a anului 2015, Hissène a acționat în calitate de reprezentant al «Nairobiștilor» ex-Séléka din Bangui operând în înțelegere cu luptătorii anti-balaka conduși de Mokom. Bărbații înarmați de sub controlul lui Haroun Gaye și Hissène au participat la evenimentele violente care au avut loc la Bangui, între 26 septembrie și 3 octombrie 2015.

Membri ai grupului lui Hissène sunt suspectați că au fost implicați în atacul de la 13 decembrie 2015 – data referendumului constituțional – asupra vehiculului lui Mohamed Moussa Dhaffane, un lider al ex-Séléka. Hissène este acuzat de organizarea violențelor din cartierul KM5 din Bangui în urma cărora au murit cinci persoane, au fost rănite douăzeci și rezidenții au fost împiedicați să voteze la referendumul constituțional. Hissène a pus în pericol alegerile prin crearea unui ciclu de atacuri de represalii între diferite grupuri.

La 15 martie 2016, Hissène a fost arestat de poliție la aeroportul Bangui M'Poko și transferat către secțiunea de cercetare și anchetă a jandarmeriei naționale. Ulterior, miliția sa l-a eliberat prin utilizarea forței și a furat o armă predată anterior de MINUSCA, ca parte a unei cereri de derogare aprobate de Comitet.

La 19 iunie 2016, în urma arestării unor comercianți musulmani de forțele de securitate internă la «PK12», milițiile lui Gaye și Hissène au răpit cinci polițiști la Bangui. La 20 iunie, MINUSCA a încercat să elibereze polițiștii. Bărbați înarmați sub controlul lui Hissène și Gaye au schimbat focuri de armă cu forțele de menținere a păcii care încercau să elibereze ostaticii. Ca urmare, cel puțin șase persoane au fost ucise și un membru al forțelor de menținere a păcii a fost rănit.

La 12 august 2016, Hissène a preluat conducerea unui convoi de 6 vehicule cu persoane puternic înarmate. Convoiul, care fugea din Bangui, a fost interceptat de MINUSCA la sud de Sibut. În drumul spre nord, convoiul a schimbat focuri de armă cu forțele interne de securitate la mai multe puncte de control. Convoiul a fost în cele din urmă oprit de MINUSCA la 40 km sud de Sibut. După mai multe schimburi de focuri, MINUSCA a capturat 11 bărbați, dar Hissène și alți câțiva au scăpat. Persoanele arestate au declarat MINUSCA că Hissène era liderul convoiului, al cărui obiectiv era de a ajunge la Bria și de a participa la Adunarea grupurilor ex-Séléka organizată de Nourredine Adam.

În august și septembrie 2016, grupul de experți a călătorit de două ori la Sibut cu scopul de a inspecta bunurile convoiului lui Hissène, Gaye și Hamit Tidjani, confiscate de MINUSCA la 13 august. Grupul a inspectat și munițiile confiscate în casa lui Hissène la 16 august. Echipamente militare letale și neletale au fost recuperate din cele șase vehicule și de la persoanele reținute. La 16 august 2016, jandarmeria centrală a percheziționat casa lui Hissène din Bangui. Au fost găsite peste 700 de arme.

La 4 septembrie 2016, un grup de elemente ex-Séléka venind din Kaga-Bandoro pe șase motociclete pentru a-i prelua pe Hissène și pe acoliții acestuia a deschis focul împotriva MINUSCA lângă Dékoa. În timpul acestui incident, un luptător ex-Séléka a fost ucis și doi membri ai forțelor de menținere a păcii și un civil au fost răniți.”


Rectificări

14.5.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 125/24


Rectificare la Regulamentul delegat (UE) 2017/1926 al Comisiei din 31 mai 2017 de completare a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește furnizarea la nivelul UE a unor servicii de informare cu privire la călătoriile multimodale

( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 272 din 21 octombrie 2017 )

La pagina 12, în anexă, la punctul 1.2 litera (c) subpunctul (i) a doua liniuță:

în loc de:

„—

Structuri tarifare standard (de la un punct la altul, inclusiv tarife zilnice și săptămânale, tarife zonale, tarife fixe)”,

se citește:

„—

Structuri ale tarifelor standard (de la un punct la altul, inclusiv tarife zilnice și săptămânale, tarife zonale, tarife fixe)”.

La pagina 12, în anexă, la punctul 1.3 litera (a):

în loc de:

„Informare detaliată privind tarifele standard uzuale și tarifele speciale (toate modurile de transport regulat):”,

se citește:

„Informare privind tarifele standard uzuale detaliate și tarifele speciale (toate modurile de transport regulat):”.


14.5.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 125/24


Rectificare la Regulamentul (UE) nr. 487/2013 al Comisiei din 8 mai 2013 de modificare, în vederea adaptării la progresul tehnic și științific, a Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor

( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149 din 1 iunie 2013 )

La pagina 58, în anexa VI care modifică partea 1 din anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008, la punctul 1 literele (a) și (b):

în loc de:

„1.

Partea 1 se modifică după cum urmează:

(a)

în tabelul 1.1, următorul rând:

«Gaz inflamabil

Gaz inflamabil 1

Gaz inflamabil 2»

se înlocuiește cu următorul text:

«Gaz inflamabil

Gaz inflamabil 1

Gaz inflamabil 2

Gaz A instabil chimic

Gaz B instabil chimic»

(b)

în tabelul 1.1, următorul rând:

«Aerosol inflamabil

Aerosol inflamabil 1

Aerosol inflamabil 2»

se înlocuiește cu următorul text:

«Aerosol

Aerosol 1

Aerosol 2

Aerosol 3»”

se citește:

„1.

Partea 1 se modifică după cum urmează:

(a)

în tabelul 1.1, următorul rând:

«Gaz inflamabil

Flam. Gas 1

Flam. Gas 2»

se înlocuiește cu următorul text

«Gaz inflamabil

Flam. Gas 1

Flam. Gas 2

Chem. Unst. Gas A

Chem. Unst. Gas B»

(b)

în tabelul 1.1, următorul rând:

«Aerosol inflamabil

Flam. Aerosol 1

Flam. Aerosol 2»

se înlocuiește cu următorul text

«Aerosol

Aerosol 1

Aerosol 2

Aerosol 3»”