(1)

Capitolul 3 din Directiva 91/477/CEE stabilește formalitățile pentru transferul de arme de foc dintr-un stat membru către altul și impune statelor membre să facă schimb de informații relevante cu privire la astfel de transferuri.

(2)

Articolul 13 alineatul (5) din Directiva 91/477/CEE stipulează obligația Comisiei de a prevedea sistemul de schimb sistematic de informații menționat la articolul respectiv. Autoritățile competente din statele membre schimbă în prezent aceste informații prin e-mail sau fax.

(3)

Sistemul de informare al pieței interne (denumit în continuare „IMI”) instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (2) ar putea fi un instrument eficace pentru punerea în aplicare a dispozițiilor privind cooperarea administrativă prevăzute la articolul 13 din Directiva 91/477/CEE, în special a dispozițiilor referitoare la transferul armelor de foc dintr-un stat membru către altul. În consecință, a fost adoptată Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/689 a Comisiei (3) pentru a face acele dispoziții referitoare la transferul armelor de foc obiectul unui proiect-pilot în temeiul articolului 4 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2012. Prin urmare, este oportun să se identifice IMI ca fiind sistemul care trebuie utilizat de către autoritățile competente ale statelor membre în scopul schimbului de informații privind transferul de arme de foc și să se stabilească modalitățile detaliate pentru astfel de schimburi.

(4)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (3) din Directiva 91/477/CEE, statele membre pot avea mai multe autorități naționale responsabile cu transmiterea și primirea informațiilor care intră sub incidența prezentului regulament. Pentru a facilita fluxul eficient și efectiv de informații între statele membre, fiecare stat membru care are mai mult de o autoritate națională de acest tip ar trebui să aibă obligația de a desemna una dintre autoritățile sale naționale drept autoritate centrală, care să funcționeze ca punct unic de contact pentru primirea și transmiterea informațiilor schimbate prin intermediul IMI, în conformitate cu prezentul regulament. Autoritatea centrală poate fi, de asemenea, împuternicită de statul membru să transmită informații de la autoritățile naționale ale acestuia către un alt stat membru prin intermediul IMI.

(5)

În conformitate cu articolul 11 din Directiva 91/477/CEE, transferul de arme de foc dintr-un stat membru către alt stat membru necesită o autorizație din partea statului membru în care se află arma de foc („statul membru de expediere”). Mai mult, fiecare stat membru trebuie să comunice celorlalte state membre o listă a armelor de foc pentru al căror transfer poate fi acordată autorizația fără un acord prealabil. Acest lucru înseamnă că, în cazul armelor de foc care nu sunt incluse pe lista unui stat membru, statul membru de expediere trebuie să verifice dacă s-a acordat consimțământul prealabil înainte de a autoriza transferul armei de foc către statul membru respectiv. Cu toate acestea, în prezent, documentul de consimțământ prealabil este prezentat de către vânzător statului membru de expediere numai în momentul în care vânzătorul solicită autorizația de transfer sau, într-un caz care intră sub incidența articolului 11 alineatul (3) din Directiva 91/477/CEE, atunci când comerciantul comunică informații privind transferul către statul membru de expediere. Pentru a se asigura că autorizațiile de transfer nu sunt emise pe baza unor documente frauduloase, statul membru pe teritoriul căruia urmează să fie transferată o armă de foc (denumit în continuare „statul membru de destinație”) ar trebui să aibă obligația de a transmite statului membru de expediere, prin intermediul IMI, informații privind consimțământul prealabil în termen de cel mult 7 zile calendaristice de la data la care și-a dat consimțământul prealabil. În plus, pentru a garanta o mai mare trasabilitate și securitate în ceea ce privește transferul de arme de foc în interiorul Uniunii, în IMI ar trebui încărcată o copie a documentului de consimțământ prealabil în același timp cu expedierea informațiilor prin intermediul IMI.

(6)

Informațiile specifice pe care statele membre ar trebui să fie obligate să le transmită în mod individual, prin intermediul IMI, în plus față de încărcarea unei copii a documentului relevant, ar trebui să se limiteze la informațiile necesare autorităților naționale relevante pentru a identifica și a extrage cu ușurință informații privind un anumit transfer, inclusiv, în special, informații care să permită identificarea vânzătorului și a cumpărătorului sau a proprietarului (fie un comerciant, fie o altă persoană).

(7)

În scopul transparenței și al securității, fiecare stat membru trebuie să încarce în IMI lista armelor de foc pentru transferul cărora poate fi acordată autorizația fără un consimțământ prealabil. În cazul în care nu există astfel de arme de foc, cu alte cuvinte, dacă este necesar consimțământul său prealabil pentru transferul tuturor armelor de foc, statul membru va putea să indice acest lucru în registrul central relevant din IMI.

(8)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament au fost discutate cu un grup de experți privind schimbul de informații, alcătuit din experți din statele membre,

(1)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 214/2013 (2), Consiliul a instituit taxe antidumping definitive asupra importurilor de anumite produse din oțel cu acoperire organică originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „China”, „RPC”, sau „țara în cauză”). Nivelul taxelor antidumping în vigoare în prezent variază între 0 % și 26,1 % (acestea sunt denumite în continuare „măsurile inițiale”). Ancheta care a condus la instituirea măsurilor inițiale va fi denumită în continuare „ancheta inițială”.

(2)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 215/2013 (3), Consiliul a instituit, de asemenea, taxe compensatorii asupra importurilor de anumite produse din oțel cu acoperire organică originare din China. Nivelul taxelor compensatorii în vigoare în prezent variază între 13,7 % și 44,7 %.

(3)

Nivelul taxelor combinate variază între 13,7 % și 58,3 %.

(4)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă a măsurilor antidumping definitive în vigoare (4), Comisia a primit la 13 decembrie 2017 o cerere de deschidere a unei reexaminări în perspectiva expirării acestor măsuri în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 (denumit în continuare „regulamentul de bază”). Cererea a fost depusă de către Asociația Europeană a Oțelului („EUROFER”), în numele unor producători care reprezentau peste 70 % din producția totală a Uniunii de anumite produse din oțel cu acoperire organică (denumită în continuare „solicitantul”). Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor antidumping definitive ar conduce probabil la reapariția dumpingului și a prejudiciului pentru industria din Uniune.

(5)

La 14 martie 2018, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (5) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(6)

Printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 14 martie 2018 (6), Comisia a anunțat, de asemenea, deschiderea unei reexaminări în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului (7) în perspectiva expirării măsurilor compensatorii definitive în vigoare în ceea ce privește produsul în cauză originar din China.

(7)

Ancheta privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2017 și 31 decembrie 2017 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(8)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să participe la anchetă. De asemenea, Comisia a informat în mod oficial următoarele părți cu privire la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor: solicitantul, producătorii cunoscuți din Uniune și asociațiile relevante ale acestora, producătorii-exportatori cunoscuți din China, importatorii neafiliați cunoscuți din Uniune, utilizatorii neafiliați din Uniune cunoscuți ca fiind interesați, precum și autoritățile din țara exportatoare.

(9)

Toate părțile interesate au fost invitate să își facă cunoscute punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă justificative în termenele stabilite în avizul de deschidere. Părților interesate li s-a acordat, de asemenea, ocazia de a solicita în scris o audiere de către serviciile de anchetă ale Comisiei și/sau de către consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(10)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(11)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că selectase în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază. Înainte de deschiderea anchetei, 21 de producători din Uniune furnizaseră informațiile solicitate pentru selectarea eșantionului și își exprimaseră disponibilitatea de a coopera cu Comisia. Pe această bază, Comisia selectase, în mod provizoriu, un eșantion de trei producători, care au fost considerați reprezentativi pentru industria din Uniune în ceea ce privește volumul producției și al vânzărilor produsului similar în Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat 28 % din producția totală estimată a industriei Uniunii și 27 % din volumul total al vânzărilor industriei Uniunii către clienți neafiliați din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în legătură cu eșantionul provizoriu. Întrucât nu s-au primit observații, eșantionul provizoriu a fost confirmat. Eșantionul a fost considerat reprezentativ pentru industria Uniunii.

(12)

Cererea de deschidere a reexaminării în perspectiva expirării măsurilor a identificat nouă importatori neafiliați care au fost invitați să furnizeze informații necesare pentru eșantionare. Niciunul dintre aceștia nu și-a manifestat disponibilitatea în acest sens.

(13)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din China să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(14)

Doi producători-exportatori au returnat formularele de eșantionare dar niciunul dintre aceștia nu a fabricat produse din oțel cu acoperire organică conforme cu definiția din avizul de deschidere. Un al treilea producător-exportator s-a făcut cunoscut la șase săptămâni după expirarea termenului prevăzut de formulare a răspunsurilor la formularul de eșantionare. Acest producător-exportator a primit statutul de parte interesată, însă a fost considerat necooperant, deoarece nu a formulat niciodată răspunsuri la formularul de eșantionare și nici nu a încercat să răspundă la chestionarul producătorului-exportator.

(15)

Prin urmare, nu a existat cooperare din partea producătorilor-exportatori din China.

(16)

Comisia a trimis chestionare celor trei producători din Uniune incluși în eșantion, solicitantului și autorităților chineze. Au fost primite răspunsuri la chestionare de la cei trei producători din Uniune incluși în eșantion și de la solicitant.

(17)

Comisia a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului, precum și interesul Uniunii. Au fost efectuate vizite de verificare la sediile următoarelor părți interesate:

(18)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea anchetei, care tind să indice existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a considerat oportun să deschidă ancheta în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(19)

Prin urmare, pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în avizul de deschidere, Comisia a invitat toți producătorii-exportatori din țara în cauză să furnizeze informațiile solicitate în anexa III la avizul de deschidere cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. Aceiași doi producători-exportatori care au trimis răspunsuri la chestionarul de eșantionare au prezentat și informațiile solicitate în anexa III. Întrucât nu au fabricat produsul care face obiectul reexaminării, nu s-au primit răspunsuri referitoare la produsul care face obiectul reexaminării.

(20)

Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare pentru ancheta sa în ceea ce privește presupusele distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a trimis un chestionar și autorităților chineze. Nu s-a primit niciun răspuns din partea autorităților chineze.

(21)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat, de asemenea, toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă justificative cu privire la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termen de 37 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nici autoritățile chineze, nici producătorii-exportatori nu au primit observații sau dovezi suplimentare în acest sens.

(22)

În avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedenaturate.

(23)

La 13 aprilie 2018, Comisia a publicat o primă notă pentru dosar (denumită în continuare „nota din 13 aprilie 2018”) (8) prin care solicită opiniile părților interesate cu privire la sursele relevante pe care Comisia le poate utiliza pentru stabilirea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (e) a doua liniuță din regulamentul de bază. În această notă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă utilizate de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedenaturate, Comisia a identificat șase țări reprezentative posibile: Argentina, Columbia, Malaysia, Mexic, Thailanda și Africa de Sud.

(24)

Comisia a oferit tuturor părților interesate posibilitatea de a-și prezenta observațiile. Comisia a primit observații doar din partea solicitantului. Nici autoritățile din țara în cauză, nici producătorii-exportatori nu au prezentat observații.

(25)

Comisia a abordat observațiile primite de solicitant cu privire la nota din 13 aprilie 2018 în cadrul unei a doua note din 3 iulie 2018 privind sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale (denumită în continuare „nota din 3 iulie 2018”) (9). De asemenea, Comisia a stabilit lista factorilor de producție și a concluzionat că, în această etapă, Mexic este țara reprezentativă cea mai adecvată în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile. Comisia a primit observații doar din partea solicitantului. Prezentul regulament abordează aceste observații.

(26)

La 22 februarie 2019, Comisia a comunicat faptele și considerentele esențiale pe baza cărora intenționa să instituie taxe antidumping (denumită în continuare „informarea finală”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în care să poată prezenta observații în urma acestei informări.

(27)

Nicio parte nu a formulat observații cu privire la comunicarea constatărilor finale.

(28)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor este același cu cel definit în ancheta inițială, mai precis anumite produse din oțel cu acoperire organică, și anume produse laminate plate din oțeluri nealiate și aliate (cu excepția oțelului inoxidabil) care sunt vopsite, lăcuite sau acoperite cu materiale plastice, cel puțin pe o parte, cu excepția așa-numitelor panouri „tip sandwich”, precum cele utilizate pentru aplicații în construcții și alcătuite din două foi metalice exterioare cu un miez stabilizator din material izolant situat între acestea, cu excepția produselor cu acoperire finală pe bază de praf de zinc (vopsea cu conținut ridicat de zinc, care conține cel puțin 70 % zinc în greutate) și cu excepția produselor cu substrat cu acoperire metalică de crom sau staniu, încadrate în prezent la codurile NC ex 7210 70 80, ex 7212 40 80, ex 7225 99 00, ex 7226 99 70 (codurile TARIC 7210708011, 7210708091, 7212408001, 7212408021, 7212408091, 7225990011, 7225990091, 7226997011 și 7226997091) și originare din China (denumite în continuare „produsul care face obiectul reexaminării” sau „OAO”).

(29)

Produsul care face obiectul reexaminării este obținut prin aplicarea unui strat de acoperire organică produselor laminate plate din oțel. Acoperirea organică conferă produselor din oțel proprietăți de protecție, de natură estetică și funcțională.

(30)

OAO sunt utilizate în principal în sectorul construcțiilor și pentru prelucrarea ulterioară a produselor utilizate în construcții. Printre alte utilizări se numără aparatele electrocasnice.

(31)

Niciuna dintre părțile interesate nu a transmis observații privind produsul similar. Astfel cum s-a stabilit în ancheta inițială, prezenta anchetă de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că produsul fabricat și vândut pe piețele interne din China și țara reprezentativă Mexic, precum și produsul fabricat și vândut în Uniune de către producătorii din Uniune au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări finale. Prin urmare, ele sunt considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(32)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea duce la o continuare sau la o reapariție a dumpingului din partea RPC.

(33)

Astfel cum se menționează în considerentul 15, niciun producător-exportator din China nu a cooperat la anchetă. Astfel, producătorii-exportatori nu au transmis răspunsurile la chestionar, inclusiv datele privind costurile și prețurile de export, prețurile și costurile de pe piața internă, capacitatea, producția, investițiile etc. În mod similar, autoritățile chineze și producătorii-exportatori nu au luat în considerare probele aflate la dosarul cauzei, inclusiv „Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul anchetelor în materie de apărare comercială” (10) (denumit în continuare „raportul”), precum și dovezile suplimentare furnizate de solicitant, care arată că aceste prețuri și costuri au fost afectate de intervenții substanțiale ale statului. Prin urmare, Comisia a recurs la utilizarea datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(34)

Comisia a informat autoritățile chineze și pe cel de al treilea producător-exportator menționat în considerentul 14 cu privire la aplicarea articolului 18 alineatul (1) din regulamentul de bază și le-a oferit posibilitatea de a prezenta observații. Comisia nu a primit nicio observație.

(35)

Pe această bază, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului formulate în continuare s-au bazat pe datele disponibile, în special pe informațiile din cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, din observațiile părților interesate, precum și pe statisticile disponibile în baza de date menționată la articolul 14 alineatul (6).

(36)

Pentru perioada anchetei de reexaminare, datele statistice din baza de date menționată la articolul 14 alineatul (6) indică faptul că un volum mic de OAO a fost importat în Uniune din RPC, totalizând 6 338 de tone și reprezentând 0,1 % din consumul total al Uniunii. Cu toate acestea, OAO a fost importat în 16 state membre iar importurile au fost repartizate pe întreaga perioadă a anchetei de reexaminare. În consecință, Comisia a concluzionat că importurile efective din perioada anchetei de reexaminare au fost reprezentative și, prin urmare, a analizat dacă dumpingul a continuat pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare.

(37)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „valoarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(38)

Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. Astfel cum se explică mai jos, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei anchete că, pe baza dovezilor disponibile și având în vedere lipsa cooperării autorităților chineze și a producătorilor-exportatori, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază era adecvată.

(39)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază definește distorsiunile semnificative ca fiind „acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:

(40)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede următoarele: „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector”.

(41)

Părțile interesate au fost invitate să respingă, să comenteze sau să completeze elementele de probă aflate la dosarul anchetei la momentul deschiderii acesteia. În acest sens, Comisia a elaborat raportul, care indică existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în numeroși factori-cheie de producție (precum terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă) precum și în anumite sectoare (precum siderurgic și chimic). Raportul a fost depus la dosarul anchetei în etapa de deschidere a acesteia. Cererea conținea, de asemenea, unele probe relevante care au completat raportul.

(42)

La punctul 71 și anexa 18 la cerere, solicitantul a făcut trimitere la un document al Departamentului de Comerț al SUA (denumit în continuare „US DOC”) (11). Conform US DOC, sectorul siderurgic este clasificat în categoria „industriilor de bază și pilon”, la nivelul cărora statul trebuie să „mențină o putere de control relativ puternică.” Documentul US DOC conține o trimitere la „documentul SASAC” (12) care împarte sectoarele economice în trei categorii și subcategoriile aferente, în funcție de necesitatea percepută de control guvernamental, și anume: 1. industrii strategice, care „afectează securitatea națională și elementul vital al economiei”, în care statul trebuie să „mențină o putere de control absolută”; 2. „industrii de bază și pilon” în care statul trebuie să „mențină o putere de control relativ puternică”; sau 3. alte industrii în care statul trebuie să își „mențină influența”. De asemenea, documentul SASAC stabilește un obiectiv general de a avea, până în 2010, un grup de întreprinderi de bază, cu o influență și o forță motrice destul de puternice pentru dezvoltarea unei industrii, ceea ce presupune crearea unei fundații solide pentru ca întreprinderile de bază din domeniul petrochimic, de telecomunicații, al energiei electrice, de transport maritim și de construcții să se dezvolte și să devină întreprinderi de prim rang la nivel mondial, și pentru ca întreprinderile de bază din industria autovehiculelor, a utilajelor și IT să devină întreprinderi de prim rang la nivel mondial.

(43)

În ceea ce privește costurile produselor din oțel laminate la cald („OLC”) și al celor din oțel laminate la rece („OLR”) necesare pentru relaminare, solicitantul a făcut trimitere la regulamentele anterioare ale UE de instituire a unor taxe compensatorii (13) în care Comisia a stabilit că atât produsele plate OLR, cât și OLC sunt subvenționate. Potrivit solicitantului, acest lucru a condus la un preț de cost scăzut în mod artificial al produselor finale. În plus, solicitantul a citat un raport al ThinkDesk (14) susținând că acest raport a furnizat, de asemenea, dovezi conform cărora numeroși producători chinezi au primit permisiunea de a oferi produse plate OLC pe piața chineză la prețuri distorsionate.

(44)

În cele din urmă, solicitantul a susținut, de asemenea, că prețurile actuale ale produselor OLC și OLR de pe piața internă din China sunt încă mai scăzute decât prețurile internaționale, conform datelor furnizate de Global Platts (15).

(45)

În ceea ce privește zincul și dominația întreprinderilor deținute de stat asupra industriei miniere, pe lângă dovezile cuprinse în raport, solicitantul a furnizat, de asemenea, dovezi conform cărora în China se percepe în prezent o taxă de 30 % la exportul de zinc (a se vedea punctele 87-89 și anexa 18 la cerere).

(46)

Solicitantul a susținut, de asemenea, că există distorsiuni semnificative în ceea ce privește componentele chimice, care conduc, la rândul lor, la distorsiuni semnificative în ceea ce privește vopselele și alte produse de acoperire chimice utilizate pentru producția de oțel cu acoperire organică. Acesta s-a bazat pe dovezile cuprinse în raport (capitolul 16 „Sectorul chimic”). Raportul a menționat, în special, conform Asociației Administratorilor Întreprinderilor din Industria Chimică din China, că cele mai mari companii din industria chimică (în 2015, pe baza veniturilor din vânzări) din China sunt întreprinderi deținute de stat, inclusiv opt din primele 10 mari întreprinderi din industria chimică (16). În plus, solicitantul a făcut trimitere la raportul KPMG prevăzut în anexa 18 la cerere, care a indicat că primele 10 companii din industria chimică din China sunt deținute de stat.

(47)

În ceea ce privește energia electrică, pe lângă raport, solicitantul a susținut că producătorii de OAO beneficiază de prețuri preferențiale ale energiei electrice (17), iar Chongquing Wanda Steel Strip ar fi beneficiat de un preț al energiei electrice mai mic decât prețul aplicabil, în general, marilor întreprinderi industriale (18). În cele din urmă, solicitantul a transmis informații accesibile publicului, conform cărora Shougang Group și Inner Mongolia Baotou Steel Union au beneficiat de subvenții la prețul energiei electrice (19).

(48)

În ceea ce privește împrumuturile preferențiale și alte ajutoare financiare, pe lângă raport, solicitantul a atras atenția asupra unui raport de presă recent conform căruia controlul autorităților chineze asupra băncilor locale a fost consolidat ulterior de evoluțiile legislative din 2017 (20). Solicitantul a citat, de asemenea, constatările US DOC conform cărora sectorul „rămâne distorsionat în mod fundamental atât din punct de vedere al prețului riscurilor, cât și al alocării resurselor. În plus, (…) o analiză a dinamicii ratei dobânzii sugerează că ratele dobânzii sunt încă strâns legate de” ratele de referință „publicate de guvern și, prin urmare, nu sunt încă determinate de piață. Restricțiile bugetare ușoare, stabilirea prețurilor care nu respectă principiul deplinei concurențe, garanțiile guvernamentale implicite și directivele în materie de politică guvernamentală distorsionează direct sau indirect sectorul bancar formal, piața interbancară, piața obligațiunilor și” sistemul bancar paralel„. Aceste distorsiuni pot fi legate direct de proprietatea și controlul autorităților publice și de rolul omniprezent și invaziv al statului în sistemul financiar al Chinei” (21).

(49)

Solicitantul a reamintit că, în cadrul anchetelor sale anterioare, Comisia a stabilit că principalii producători de OAO au beneficiat de subvenții sub formă de împrumuturi preferențiale, conversii ale creanțelor în capital propriu, infuzii de capital și scutirea de a plăti dividende guvernului chinez în calitate de acționar principal (22). De asemenea, solicitantul a identificat un număr de alți producători de OAO care au beneficiat de împrumuturi preferențiale pe baza rapoartelor lor anuale (23).

(50)

În cele din urmă, solicitantul a citat un raport întocmit de ThinkDesk, care a identificat cel puțin șase producători de OAO cărora li s-au acordat măsuri de sprijin guvernamental sub formă de reducere a gradului de îndatorare și conversii ale creanțelor în acțiuni în industria siderurgică din China în anii 2016-2017. Aceste măsuri au fost identificate ca subvenții de către ThinkDesk (24).

(51)

Cererea a identificat o serie de presupuse distorsiuni suplimentare sub formă de sprijin fiscal și standarde scăzute de mediu în China, deja indicate în raport. În special, solicitantul a făcut trimitere la constatările anterioare ale Comisiei cu privire la diferite programe de scutire și de reducere a impozitelor directe, care au redus în mod artificial veniturile impozabile ale întreprinderilor siderurgice, programe de fiscalitate indirectă (TVA) și programe tarifare la import, precum și diverse programe de granturi (ad-hoc) (25). Solicitantul a susținut în continuare că aceste programe sunt încă active și disponibile în prezent.

(52)

În ceea ce privește standardele de mediu, solicitantul a citat un raport al OCDE prevăzut în anexa 18 la cerere (26), care indică faptul că autoritățile chineze oferă sprijin indirect producătorilor de oțel prin neaplicarea standardelor de mediu de bază, spre deosebire de producătorii din Uniune care sunt supuși unor standarde de mediu mult mai stricte, în special având în vedere evoluțiile recente privind interzicerea de către Regulamentul REACH a utilizării în continuare a cromaților în etapa de tratare prealabilă a producției de OAO (discutată, de asemenea, la punctele 12-16 din cerere).

(53)

Comisia va analiza dacă este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din China, ca urmare a existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia va face acest lucru pe baza elementelor de probă disponibile la dosar, inclusiv a elementelor de probă cuprinse în raport, care se bazează pe surse disponibile în mod public. Această analiză va cuprinde examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia sa în general, dar și situația specifică a pieței din sectorul respectiv, inclusiv produsul care face obiectul reexaminării. După cum se specifică în considerentele 16-20, nici autoritățile chineze, nici producătorii-exportatori nu au prezentat observații și nu au furnizat elemente de probă care să susțină sau să respingă elementele de probă existente la dosarul cauzei, inclusiv raportul, precum și dovezile suplimentare furnizate de solicitant, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

(54)

Tocmai baza sistemului economic chinez, și anume conceptul așa-numitei „economii socialiste de piață”, este în contradicție cu noțiunea de joc liber al forțelor pieței. Acest concept este consacrat în Constituția chineză și determină guvernanța economică a Chinei. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a oamenilor muncii”. Economia de stat este considerată „forța conducătoare a economiei naționale”, iar statul are mandatul „de a asigura consolidarea și creșterea acesteia” (27). În consecință, organizarea generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții substanțiale ale statului în economie, dar astfel de intervenții sunt mandatate în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății publice asupra celei private este transpusă în întregul sistem juridic și este subliniată ca principiu general în toate actele legislative centrale. Legislația chineză în materie de proprietate este un prim exemplu: aceasta se referă la stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în temeiul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. Sunt tolerate și alte forme de proprietate, legea permițându-le să se dezvolte alături de proprietatea statului (28).

(55)

În plus, în conformitate cu legislația chineză în materie, economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea Partidului Comunist Chinez (PCC). Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o superstructură în care rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate. În urma modificării Constituției chineze din martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituție. După prima teză inițială a dispoziției: „[s]istemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze” a fost inserată o a doua teză nouă, care prevede următoarele: „[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este autoritatea Partidului Comunist din China” (29). Aceasta ilustrează controlul necontestat și în continuă creștere al PCC asupra sistemului economic al Chinei. Acest control este inerent sistemului chinez și depășește situația obișnuită în alte țări în care guvernele exercită un amplu control macroeconomic în limitele căruia interacționează forțele de pe piața liberă.

(56)

Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă în îndeplinirea unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC, decât să reflecte condițiile economice predominante pe o piață liberă (30). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, incluzând sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și diverse aspecte ale mediului de reglementare.

(57)

În primul rând, la nivelul controlului administrativ global, direcția economiei chineze este guvernată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Toate aceste planuri acoperă o matrice extinsă și complexă de sectoare și politici transversale și sunt prezente la toate nivelurile de guvernare. Planurile de la nivel provincial tind să fie destul de detaliate, în timp ce planurile naționale tind să stabilească obiective oarecum mai ample. Planurile specifică, de asemenea, setul de instrumente pentru a sprijini ramurile industriale/sectoarele relevante, precum și termenele în care trebuie îndeplinite obiectivele. Unele planuri conțin încă obiective explicite privind realizările, în timp ce aceasta a fost o caracteristică obișnuită în ciclurile anterioare de planificare. Conform planurilor, sectoarele industriale și/sau proiectele individuale sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative) în conformitate cu prioritățile guvernamentale și le sunt atribuite obiective specifice de dezvoltare (modernizare industrială, expansiune internațională etc.). Operatorii economici, atât privați cât și de stat, trebuie să își adapteze în mod eficient activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Acest lucru nu se datorează numai caracterului oficial obligatoriu al planurilor. Esențial este faptul că autoritățile chineze relevante de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează în mod corespunzător puterile cu care au fost învestite, determinând astfel operatorii economici să respecte prioritățile stabilite în cadrul planurilor (a se vedea și secțiunea 3.2.2.5 de mai jos) (31).

(58)

În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al Chinei este dominat de băncile comerciale de stat. La elaborarea și punerea în aplicare a politicii de creditare, aceste bănci trebuie mai degrabă să se alinieze la obiectivele politicii industriale ale guvernului, decât să evalueze în primul rând meritele economice ale unui anumit proiect (a se vedea și secțiunea 3.2.2.8 de mai jos) (32). Același lucru este valabil și pentru celelalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele bursiere, piețele de obligațiuni, piețele de capital privat etc. Chiar dacă au o importanță mai mică decât sectorul bancar, aceste părți ale sectorului financiar sunt constituite la nivel instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și permiterea intervenției statului și a PCC (33).

(59)

În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervențiile statului în economie iau o serie de forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii obiectivelor de politică, altele decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în zonă. Legislația aplicabilă prevede în mod specific că achizițiile publice sunt efectuate pentru a facilita atingerea obiectivelor stabilite de politicile de stat. Cu toate acestea, natura acestor obiective rămâne nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (34). În mod similar, în domeniul investițiilor, guvernul chinez menține un control și o influență semnificative asupra destinației și amplorii investițiilor de stat și private. Examinarea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții sunt utilizate de către autorități ca instrument important pentru sprijinirea obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului de către stat asupra sectoarelor-cheie sau consolidarea industriei interne (35).

(60)

În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții guvernamentale multiple. Aceste intervenții guvernamentale substanțiale sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării eficace a resurselor în conformitate cu principiile pieței (36).

(61)

În contextul intervenției statului și al dominanței proprietății statului în cadrul modelului economic chinez, întreprinderile deținute de stat reprezintă o parte esențială a economiei chineze. Guvernul și PCC întrețin structuri care le asigură influența continuă asupra întreprinderilor de stat. Partidul statului nu numai că formulează și supraveghează în mod activ punerea în aplicare a politicilor economice generale de către întreprinderile deținute de stat individuale, dar își revendică și dreptul de a participa la procesul decizional operațional în cadrul întreprinderilor deținute de stat. Acest lucru se realizează de obicei prin rotația cadrelor între autoritățile publice și întreprinderile deținute de stat, prin prezența membrilor de partid în organele executive ale întreprinderilor deținute de stat și a celulelor de partid în cadrul societăților (a se vedea și secțiunea 3.2.2.4), precum și prin modelarea structurii corporative a sectorului întreprinderilor deținute de stat (37). În schimb, întreprinderile deținute de stat se bucură de un statut special în cadrul economiei chineze, ceea ce implică o serie de avantaje economice, în special protejarea acestora de concurență și accesul preferențial la factori de producție relevanți, inclusiv la finanțe (38).

(62)

În special în sectorul siderurgic persistă un grad ridicat de participare din partea guvernului chinez. În timp ce raportul nominal dintre numărul întreprinderilor deținute de stat și cel al întreprinderilor private se estimează că este aproape egal, din cei cinci producători chinezi de oțel clasați printre primii 10 cei mai mari producători de oțel din lume, patru sunt întreprinderi deținute de stat (39). În același timp, în timp ce primii 10 producători au preluat doar aproximativ 36 % din producția industrială totală în 2016, guvernul chinez intenționează să consolideze până în 2025 între 60 % și 70 % din producția de fier și oțel la aproximativ 10 întreprinderi de mari dimensiuni (40). Această consolidare poate atrage fuziuni forțate între întreprinderi private profitabile și întreprinderi deținute de stat neperformante (41).

(63)

Având în vedere nivelul ridicat de intervenție guvernamentală în industria siderurgică și o pondere semnificativă a întreprinderilor deținute de stat în cadrul sectorului, chiar și producătorii de oțel privați sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață. Într-adevăr, atât întreprinderile publice cât și cele private din sectorul siderurgic fac, de asemenea, obiectul supravegherii și al îndrumării în privința politicilor, astfel cum se prevede în secțiunea 3.2.2.5 de mai jos.

(64)

Controlul și intervenția statului în ceea ce privește OAO nu sunt excluse din cadrul general descris. Mulți dintre principalii producători de OAO sunt deținuți de stat. Prin urmare, dovezile disponibile sugerează că producătorii de OAO din RPC fac obiectul aceleiași dețineri, aceluiași control, aceleiași supravegheri în privința politicilor sau aceleiași îndrumări din partea guvernului chinez și, prin urmare, nu își desfășoară activitatea în conformitate cu principiile pieței (42).

(65)

Pe lângă exercitarea controlului asupra economiei prin intermediul deținerii întreprinderilor deținute de stat și al altor instrumente, statul chinez este în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor. În timp ce dreptul de a numi și de a revoca personalul de conducere-cheie din cadrul întreprinderilor deținute de stat de către autoritățile de stat relevante, în conformitate cu legislația chineză, poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate corespunzătoare (43), celulele PCC din cadrul întreprinderilor deținute de stat și private reprezintă un alt canal prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Potrivit legislației chineze privind societățile comerciale, în fiecare întreprindere trebuie să se înființeze câte o organizație a PCC iar întreprinderea trebuie să ofere condițiile necesare pentru activitățile organizației de partid. În trecut, această cerință pare să nu fi fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat pretențiile de a controla deciziile comerciale în întreprinderile deținute de stat ca o chestiune de principiu politic. Se raportează, de asemenea, că PCC exercită presiuni asupra întreprinderilor private în sensul punerii „patriotismului” pe primul loc și al respectării disciplinei de partid (44). În 2017, s-a raportat că celulele de partid existau în proporție de 70 % din aproximativ 1,86 milioane de întreprinderi private, exercitându-se o presiune tot mai mare pentru ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în ceea ce privește decizia comercială în cadrul întreprinderilor respective (45). Aceste reguli se aplică în general în economia chineză, inclusiv producătorilor de OAO și furnizorilor de factori de producție ai acestora.

(66)

În special în sectorul siderurgic (inclusiv produsul care face obiectul reexaminării și furnizorii principalilor factori de producție), mulți dintre marii producători de oțel (inclusiv producătorii de OAO) sunt deținuți de stat. Unii dintre aceștia sunt menționați în mod special în „Planul de ajustare și modernizare a industriei siderurgice pentru 2016-2020” (46) ca exemple ale realizărilor celei de a 12-a perioade de planificare de cinci ani (precum Baosteel, Anshan Iron and Steel, Wuhan Iron and Steel etc.). Documentele publice ale producătorului de OAO deținut de stat subliniază uneori legătura cu statul chinez. De exemplu, în Raportul semestrial 2016, Baoshan Iron & Steel (sau Baosteel) a declarat că „[î]ntreprinderea s-a angajat să se alinieze la cel de al 13-lea plan cincinal regional și a ajuns la un consens generalizat cu administrațiile locale în ceea ce privește partajarea resurselor, conectarea sectoarelor urbane și construirea unui mediu ecologic” (47). În cadrul recentei anchete antisubvenție cu privire la anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din China (48), Comisia a stabilit că trei din cele patru grupuri de producători-exportatori incluși în eșantion erau întreprinderi deținute de stat. În toate cele trei grupuri, președinții consiliului de administrație sau președintele îndeplinea(u) și funcția de secretar al comitetului de partid al organizației PCC a grupului.

(67)

Prezența și intervenția statului pe piețele financiare (a se vedea și secțiunea 3.2.2.8 de mai jos), precum și în furnizarea materiilor prime și a factorilor de producție au în continuare un efect de denaturare asupra pieței (49). Astfel, prezența statului în societăți, inclusiv în întreprinderile deținute de stat, din sectorul siderurgic și din alte sectoare (cum ar fi sectorul financiar și cel al mijloacelor de producție) permite autorităților chineze să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile.

(68)

Direcția economiei chineze este într-o mare măsură determinată de un sistem elaborat de planificare care stabilește prioritățile și prevede obiectivele asupra cărora trebuie să se concentreze administrațiile centrale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative care acoperă practic toate sectoarele economice, obiectivele stabilite de instrumentele de planificare sunt obligatorii, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător al administrației. În ansamblu, sistemul de planificare din China are ca rezultat faptul că resursele sunt direcționate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau altfel importante din punct de vedere politic, în loc să fie alocate în conformitate cu forțele pieței (50).

(69)

Industria siderurgică, inclusiv producția de OAO ca produs siderurgic de înaltă calitate, este considerată drept industrie-cheie de către guvernul chinez (51). Acest lucru este confirmat de numeroasele planuri, directive și alte documente axate pe industria oțelului, care sunt emise la nivel național, regional și municipal, precum „Planul de ajustare și modernizare a industriei siderurgice pentru 2016-2020”. Acest plan arată că industria siderurgică este „un sector important, fundamental al economiei chineze, o piatră de temelie a națiunii” (52). Principalele sarcini și obiective stabilite în acest plan acoperă toate aspectele legate de dezvoltarea industriei (53).

(70)

Cel de al 13-lea plan cincinal privind dezvoltarea economică și socială (54) prevede sprijin pentru întreprinderile producătoare de tipuri de produse din oțel de înaltă calitate (55). De asemenea, acesta se axează pe obținerea calității, durabilității și fiabilității produselor, prin sprijinirea întreprinderilor care utilizează tehnologii legate de producția nepoluantă a oțelului, laminarea de precizie și îmbunătățirea calității (56).

(71)

„Catalogul de îndrumare în ceea ce privește restructurarea industriei (versiunea 2011) (modificat în 2013)” (57) (denumit în continuare „catalogul”) enumeră sectoarele de producere a fierului și oțelului ca industrii încurajate. În special, Catalogul încurajează „[d]ezvoltarea și aplicarea tehnologiilor pentru produse din oțel cu performanțe superioare, de înaltă calitate și modernizarea acestora, inclusiv, dar fără a se limita la foi de tablă pentru industria auto cu rezistență ridicată de cel puțin 600 MPa, oțel pentru conducte de înaltă performanță pentru transportul de petrol și gaze, plăci late și groase de înaltă rezistență pentru nave, oțel pentru ingineria navală, plăci cu grosime moderată de cel puțin 420 MPa pentru clădiri, poduri și alte structuri, oțel pentru căi ferate de mare viteză și transport greu, oțel siliconic cu pierdere mică de fier și inducție magnetică ridicată, oțel cu rezistență la coroziune și uzură, oțel inoxidabil aliat cu economisire de resurse (oțel inoxidabil feritic modern, oțel inoxidabil duplex și oțel inoxidabil nitrurat), sârmă laminată și bare din oțel special pentru componente de bază de înaltă performanță (angrenaje de înaltă performanță, buloane egale cu sau mai mari de gradul 12,9, arcuri cu rezistență ridicată și rulmenți cu durată de viață îndelungată), precum și materiale forjate din oțel special de înaltă calitate (oțel de scule și pentru turnare, oțel inoxidabil și oțel pentru utilaje, printre altele)”. Aplicabilitatea catalogului a fost confirmată de recenta anchetă antisubvenție cu privire la anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din China (58).

(72)

În continuare, autoritățile chineze ghidează dezvoltarea sectorului în conformitate cu o gamă largă de instrumente și directive de politică referitoare, printre altele, la: compoziția și restructurarea pieței, materii prime (59), investiții, eliminarea capacităților, gama de produse, relocare, modernizare etc. Prin intermediul acestor mijloace dar și prin intermediul altora, autoritățile chineze conduc și controlează practic toate aspectele legate de dezvoltarea și funcționarea sectorului (60). Problema actuală a supracapacității este, fără îndoială, cea mai clară ilustrare a implicațiilor politicilor autorităților chineze și a distorsiunilor rezultate.

(73)

În concluzie, autoritățile chineze au adoptat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele de politică publică de sprijinire a industriilor încurajate, inclusiv producția de OAO ca produs siderurgic de înaltă calitate și materiile prime utilizate pentru producerea acestuia. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze normal.

(74)

Sistemul chinez de declarare a falimentului pare a fi inadecvat pentru a-și îndeplini principalele obiective, cum ar fi acela de a soluționa în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și debitorilor. Acest lucru pare să își aibă originea în faptul că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează în mod oficial pe principii similare legilor corespunzătoare din alte țări, sistemul chinez se caracterizează printr-o aplicare insuficientă sistematică. Numărul falimentelor rămâne în mod clar scăzut în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând ca urmare a faptului că procedurile de insolvență suferă de o serie de deficiențe care funcționează efectiv ca un factor de descurajare în ceea ce privește depunerea cererilor de declarare a falimentului. De asemenea, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, de multe ori având o influență directă asupra rezultatului procedurilor (61).

(75)

În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt deosebit de evidente în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în China (62). Toate terenurile sunt deținute de statul chinez (terenuri rurale deținute în mod colectiv și terenuri urbane aflate în proprietatea statului). Alocarea acestora depinde exclusiv de stat. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de utilizare a terenurilor într-un mod transparent și la prețul pieței, de exemplu prin introducerea procedurilor de licitație. Cu toate acestea, aceste dispoziții nu sunt respectate în mod obișnuit, anumiți cumpărători obținându-și terenurile în mod gratuit sau sub prețul pieței (63). În plus, autoritățile urmăresc deseori obiective politice specifice, inclusiv punerea în aplicare a planurilor economice la momentul alocării terenurilor (64).

(76)

Prin urmare, legislația chineză în materie de faliment și proprietate nu pare să funcționeze corespunzător, ducând la denaturări la menținerea pe linia de plutire a întreprinderilor insolvabile și în raport cu furnizarea și achiziția de terenuri în RPC. Aceste considerente, pe baza elementelor de probă disponibile, par a fi pe deplin aplicabile și în sectorul siderurgic și, în special, în ceea ce privește OAO. În special, Comisia a stabilit că OAO (65), precum și materia sa primă oțelul laminat la cald (66), au beneficiat de acordarea drepturilor de folosință asupra terenurilor contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată.

(77)

Un sistem de salarizare bazată pe piață nu se poate dezvolta pe deplin în China, deoarece lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile la organizare colectivă. China nu a ratificat o serie de convenții de bază ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM), în special cele privind libertatea de asociere și negocierea colectivă (67). Conform legislației naționale, este activă doar o singură organizație sindicală. Cu toate acestea, această organizație nu are independență față de autoritățile statului, iar implicarea sa în negocierea colectivă și protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (68). În plus, mobilitatea forței de muncă din China este limitată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, ceea ce limitează accesul la întreaga gamă de asigurări sociale și alte beneficii pentru rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă. Aceasta are în mod obișnuit drept consecință faptul că lucrătorii care nu sunt în posesia înregistrării domiciliului local se găsesc într-o situație vulnerabilă de muncă și primesc venituri mai mici decât titularii înregistrării domiciliului (69). Aceste constatări conduc la denaturarea costurilor salariale în China.

(78)

Nu s-au prezentat dovezi care să ateste că sectorul siderurgic, inclusiv OAO, nu ar fi supus sistemului chinez de drept al muncii menționat. Sectorul OAO este astfel afectat de distorsiunile costurilor salariale atât direct (la fabricarea produsului în cauză), cât și indirect (la accesul la capitalul sau la inputurile întreprinderilor care sunt supuse aceluiași sistem de muncă din China).

(79)

Accesul la capital al actorilor corporativi din China este supus unor diverse denaturări.

(80)

În primul rând, sistemul financiar chinez se caracterizează printr-o poziție puternică a băncilor deținute de stat (70) care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar întreprinderilor deținute de stat nefinanciare, băncile rămân legate de stat nu numai prin intermediul dreptului de proprietate, ci și al relațiilor personale (directorii executivi ai marilor instituții financiare deținute de stat sunt în cele din urmă numiți de PCC) (71) și, din nou, la fel ca întreprinderile deținute de stat nefinanciare, băncile pun în aplicare în mod regulat politici publice elaborate de guvern. În acest sens, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu nevoile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (72). Această situație este agravată și de normele suplimentare existente care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau altfel importante (73).

(81)

Deși se recunoaște că diferite dispoziții legale se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar normal și normele prudențiale, cum ar fi necesitatea de a analiza gradul de solvabilitate al împrumutatului, dovezile copleșitoare, inclusiv constatările efectuate în cadrul anchetelor de apărare comercială, sugerează că aceste dispozițiile joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente legislative.

(82)

În plus, ratingul obligațiunilor și cel de credit sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv faptul că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a firmei pentru guvernul chinez și puterea oricărei garanții implicite a guvernului. Estimările indică în mod clar că ratingurile de credit din China corespund în mod sistematic unor ratinguri internaționale inferioare.

(83)

Această situație este agravată și de normele suplimentare existente care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau altfel importante (74). Aceasta are drept rezultat o preferință de a acorda împrumuturi întreprinderilor deținute de stat, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale cheie, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți jucătorii de pe piață.

(84)

În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute scăzute în mod artificial pentru a stimula creșterea investițiilor. Aceasta a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital cu un randament tot mai redus al investițiilor. Acest lucru este ilustrat de recenta creștere a efectului de levier corporativ din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a rentabilității, ceea ce sugerează că mecanismele utilizate în sistemul bancar nu urmăresc răspunsurile comerciale normale.

(85)

În al treilea rând, deși rata nominală a dobânzii a fost liberalizată în octombrie 2015, semnalele de preț tot nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. Într-adevăr, cota împrumuturilor la sau sub rata de referință reprezintă încă 45 % din totalul împrumuturilor, iar recurgerea la credite specifice pare să se fi intensificat, având în vedere că această cotă a crescut semnificativ din 2015 în ciuda înrăutățirii condițiilor economice. Ratele dobânzilor scăzute în mod artificial au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului.

(86)

Creșterea totală a creditelor în China indică o înrăutățire a eficienței alocării de capital, fără a exista semne de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedenaturat. Prin urmare, creditele neperformante au înregistrat o creștere rapidă în ultimii ani. Confruntat cu o situație de creștere a datoriilor de risc, guvernul chinez a optat pentru evitarea neplății. În consecință, problemele legate de creditele irecuperabile au fost soluționate prin reînnoirea datoriilor, creând așa-numitele companii „zombi”, sau prin transferarea dreptului de proprietate asupra datoriilor (de exemplu, prin fuziuni sau schimbul de creanțe contra participații la capitalul social), fără a elimina neapărat problema datoriei globale sau fără a aborda cauzele profunde ale acesteia.

(87)

În esență, în ciuda măsurilor recente luate pentru liberalizarea pieței, sistemul de credite corporative din China este afectat de probleme sistemice semnificative și de denaturări care rezultă din rolul omniprezent continuu al statului pe piețele de capital.

(88)

Nu s-au prezentat dovezi care să ateste că sectorul siderurgic, inclusiv OAO, ar fi scutit de intervenția statului în sistemul financiar descrisă mai sus. Din contră, un raport al ThinkDesk furnizat de solicitant a indicat faptul că numeroși producători chinezi de OAO au beneficiat de operațiuni financiare care nu corespund valorilor pieței. Comisia a stabilit, de asemenea, că OAO (75), precum și materia sa primă oțelul laminat la cald (76) au beneficiat de împrumuturi preferențiale care constituie subvenții. Prin urmare, intervenția substanțială a guvernului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor pieței la toate nivelurile.

(89)

Comisia a constatat că distorsiunile descrise în raport nu se limitează la sectorul siderurgic în general sau la sectorul OAO în special. Dimpotrivă, dovezile disponibile atestă că faptele și caracteristicile sistemului chinez, descrise mai sus în secțiunile 3.2.2.1-3.2.2.5, precum și în partea A a raportului, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Același lucru este valabil și pentru descrierea factorilor de producție menționați mai sus în secțiunile 3.2.2.6-3.2.2.8 de mai sus și în partea B a raportului.

(90)

Pentru a produce OAO, este necesară o gamă largă de inputuri. La dosar nu există dovezi potrivit cărora aceste inputuri nu provin din China. Atunci când producătorii de OAO cumpără/contractează aceste inputuri, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt în mod clar expuse acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de inputuri angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Aceștia pot împrumuta bani care sunt supuși distorsiunilor în ceea ce privește sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, aceștia sunt supuși sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(91)

În consecință, nu numai prețurile de vânzare pe piața internă ale OAO nu pot fi utilizate, dar sunt afectate toate costurile de producție (inclusiv materii prime, energie, terenuri, finanțare, forță de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, așa cum este descris în părțile A și B ale raportului. Într-adevăr, intervențiile guvernamentale descrise în legătură cu alocarea de capital, terenuri, forță de muncă, energie și materii prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un mijloc de producție care a fost, în sine, produs în China prin combinarea unei serii de factori de producție, este expus unor distorsiuni semnificative. Același lucru este valabil și pentru mijloacele de producție ale mijloacelor de producție și așa mai departe. Nici autoritățile chineze, nici producătorii-exportatori nu au prezentat dovezi sau argumente contrare în cadrul prezentei anchete.

(92)

Analiza prezentată în secțiunile 3.2.2.2-3.2.2.9, care include o examinare a tuturor dovezilor disponibile referitoare la intervenția Chinei în economia sa în general, precum și în sectorul siderurgic (inclusiv produsul în cauză), a arătat că prețurile sau costurile, incluzând costul materiilor prime, al energiei și al forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Pe această bază și în absența oricărei cooperări din partea autorităților chineze și a producătorilor-exportatori, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(93)

Prin urmare, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, și anume, în acest caz, pe baza costurilor de producție și de vânzare corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată în secțiunea următoare. Comisia a reamintit că niciun producător-exportator nu a cooperat în cadrul anchetei și că nu a fost prezentată nicio cerere conform căreia unele costuri interne ar fi nedistorsionate în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) a treia liniuță din regulamentul de bază.

(94)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii:

(95)

După cum s-a explicat în considerentele 24-25, în nota din 13 aprilie 2018, Comisia a informat părțile interesate că a identificat șase țări reprezentative posibile: Argentina, Columbia, Malaysia, Mexic, Africa de Sud și Thailanda și a invitat părțile interesate să prezinte observații și să sugereze alte țări.

(96)

Argentina, Columbia, Malaysia, Mexic, Africa de Sud și Thailanda sunt considerate de Banca Mondială ca fiind țări cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al RPC, adică toate sunt clasificate drept țări cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut (denumit în continuare „VNB”).

(97)

Solicitantul a susținut că apartenența Mexicului la NAFTA integrează această țară într-o zonă nord-americană de liber schimb, cu un nivel de dezvoltare economică mult mai ridicat decât cel din RPC, ceea ce poate avea o influență asupra costurilor din Mexic. Comisia a efectuat o analiză a oportunității posibilelor țări reprezentative conform bazei de date a Băncii Mondiale cu privire la VNB. Aceasta din urmă califică Mexicul ca făcând parte din categoria țărilor cu venituri medii-superioare, prin urmare cu un nivel de dezvoltare comparabil cu cel al RPC. Această categorie de țări include țări cu un VNB pe cap de locuitor cuprins între 3 896 USD și 12 055 USD în 2017, anul în care sunt disponibile cele mai recente date comerciale. Clasamentele se aplică fiecărei țări în parte și nu grupurilor de țări care aparțin zonelor de liber schimb, uniunilor vamale etc. Comisia a considerat că toate cele șase țări reprezentative posibile identificate au fost comparabile în egală măsură cu RPC din punct de vedere al dezvoltării economice. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(98)

În nota din 13 aprilie 2018, Comisia a indicat că producția produsului care face obiectul reexaminării a fost cunoscută ca având loc în Argentina, Columbia, Malaysia, Mexic, Africa de Sud și Thailanda.

(99)

Comisia a constatat că, pentru trei dintre aceste țări, și anume Argentina, Columbia și Thailanda, a fost necesară verificarea suplimentară a disponibilității datelor publice, în special în ceea ce privește datele financiare publice de la un producător al produsului care face obiectul reexaminării.

(100)

În ceea ce privește Columbia și Thailanda, nu au fost găsite date financiare publice de la un producător al produsului care face obiectul reexaminării. În ceea ce privește Argentina, datele financiare publice identificate au vizat grupul Ternium, care producea produsul care face obiectul reexaminării în țara respectivă. Cu toate acestea, din datele financiare disponibile aferente grupului nu a rezultat cu claritate care parte a datelor a făcut referire la activitățile grupului din Argentina, deoarece grupul și-a raportat datele referitoare la Argentina împreună cu alte țări precum Bolivia, Chile, Paraguay și Uruguay. Prin urmare, datele nu au fost suficient de precise pentru a fi utilizate ca valori de referință adecvate.

(101)

În observațiile sale la nota din 13 aprilie 2018, solicitantul a reiterat cererea indicând faptul că Africa de Sud ar fi cea mai potrivită țară reprezentativă. Au existat doi producători ai produsului care face obiectul reexaminării. În ceea ce privește un producător, și anume Safal Steel (Pty) Ltd., datele financiare nu erau disponibile publicului. Deși datele financiare erau disponibile pentru celălalt, și anume ArcelorMittal South Africa, societatea a înregistrat pierderi în cursul perioadei de anchetă, dar și pe întreaga perioadă examinată. Acest lucru a făcut ca selectarea acesteia să fie necorespunzătoare, deoarece din datele financiare ale unei societăți care înregistrează pierderi ar lipsi elementul de profit, care trebuie să fie înlocuit. Ca urmare a faptului că nu a găsit alți producători ai produsului care face obiectul reexaminării cu date financiare disponibile publicului în Africa de Sud, Comisia a considerat această țară inadecvată ca țară reprezentativă.

(102)

În observațiile sale la nota din 3 iulie 2018, solicitantul a susținut că Comisia a respins în mod incorect Africa de Sud ca țară reprezentativă, deoarece faptul că producătorul produsului care face obiectul reexaminării înregistrează pierderi în cursul unui an nu ar putea fi un factor decisiv în alegerea unei țări reprezentative.

(103)

Având în vedere că Comisia a avut numeroase posibilități de a alege o țară reprezentativă, aceasta a decis să aleagă o țară în care o sumă rezonabilă pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale (denumite în continuare „costuri VAG”) și pentru profituri ar putea fi extrasă din datele publice ale unei societăți din țara respectivă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) ultimul paragraf din regulamentul de bază.

(104)

Prin urmare, faptul că ArcelorMittal South Africa a înregistrat pierderi a fost un factor decisiv în evaluarea Comisiei referitoare la alegerea țării reprezentative, iar cererea solicitantului a fost respinsă.

(105)

În ceea ce privește Malaysia, datele financiare au fost accesibile publicului pentru CSC Steel Holdings Berhad, o filială a societății taiwaneze China Steel Corporation. CSC Steel Holdings Berhad a produs produsul care face obiectul reexaminării și a înregistrat profituri pe perioada anchetei de reexaminare.

(106)

Solicitantul a susținut că bazarea pe date publice provenite de la societăți străine poate conduce la date nefiabile. Comisia a considerat că analiza fiabilității datelor publice trebuie să se realizeze de la caz la caz. În cazul de față, niciun element de probă nu a fost pus la dispoziția Comisiei sau nu a fost prezentat de către solicitant, ceea ce ar justifica neluarea în considerare a datelor financiare ale CSC Steel Holdings Berhad. În consecință, afirmația respectivă a fost respinsă.

(107)

În ceea ce privește Mexicul, Comisia a constatat că există date publice pentru grupul Ternium, în special raportul său anual pentru anul 2017. Acest grup este un producător al produsului care face obiectul reexaminării în Mexic, iar Mexicul reprezintă peste 55 % în ceea ce privește vânzările sale consolidate, care sunt raportate separat față de alte regiuni geografice. În plus, grupul Ternium a înregistrat profituri pe perioada anchetei de reexaminare.

(108)

În consecință, Comisia a considerat că alegerea finală a țării reprezentative a fost între Malaysia și Mexic.

(109)

În observațiile sale, solicitantul a făcut referire la practica din Statele Unite de a utiliza un coș de societăți „care își desfășoară activitatea în sectorul metalurgic”, cum ar fi producătorii de aluminiu. Cu toate acestea, Comisia și-a exprimat preferința, ori de câte ori a fost posibil, față de datele publice ale societăților care produc efectiv produsul care face obiectul reexaminării. Numai în cazul în care nu există o astfel de producție sau în care alți factori fac inadecvată utilizarea societăților care produc produsul care face obiectul reexaminării în orice țară cu un nivel similar de dezvoltare economică, Comisia va lua în considerare și alte alternative adecvate. În cazul de față, acest lucru nu a fost necesar deoarece există producători efectivi de OAO cu date disponibile publicului. În consecință, afirmația respectivă a fost respinsă.

(110)

După ce a stabilit că există două țări posibile adecvate pentru a fi alese ca fiind reprezentative, Mexic și Malaysia, Comisia a evaluat nivelul lor de protecție socială și a mediului pentru a o alege pe cea preferată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(111)

Comisia a stabilit că Malaysia este în urmă în ceea ce privește respectarea standardelor internaționale din domeniul muncii și ratificarea convențiilor OIM menționate în anexa Ia la regulamentul de bază. În special, Malaysia nu a ratificat trei dintre cele opt convenții fundamentale ale OIM (privind libertatea de asociere, abolirea muncii forțate și nediscriminarea). În plus, Malaysia a semnat dar nu a ratificat unul dintre principalele acorduri de mediu (79).

(112)

În schimb, Mexicul are un nivel mai ridicat de respectare a standardelor de muncă ale OIM, deoarece a ratificat toate convențiile fundamentale, cu excepția Convenției privind dreptul de organizare și de negociere colectivă. În plus, acesta a semnat și a ratificat toate convențiile majore de mediu.

(113)

Având în vedere analiza de mai sus, Mexicul a îndeplinit toate criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerat drept țară reprezentativă adecvată. În special, Mexicul deține o producție substanțială a produsului care face obiectul reexaminării și un set complet de date disponibile pentru toți factorii de producție, costurile de producție, costurile VAG și profit. De asemenea, Mexicul are un nivel mai ridicat de protecție socială și a mediului.

(114)

În nota din 3 iulie 2018, Comisia a informat părțile interesate că, pentru construirea valorii normale, aceasta va include costurile VAG și profiturile societății Ternium S.A. Mexico, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) al patrulea paragraf din regulamentul de bază. În plus, Comisia va include, de la aceeași societate, o valoare pentru costurile de producție pentru a acoperi costurile care nu sunt incluse în factorii de producție menționați mai sus.

(115)

În observațiile sale la nota din 3 iulie 2018, solicitantul a susținut că este preferabil să se utilizeze mai degrabă datele neconsolidate ale ArcelorMittal South Africa (o societate locală) decât datele consolidate ale grupului Ternium (un grup global) a cărui producție în Mexic reprezintă peste 55 % din vânzările consolidate. Argumentul s-a bazat pe observația că datele neconsolidate reprezintă rezultatele societății locale și nu ale grupului global și, ca atare, ar reflecta mai bine costurile fixe de producție, costurile VAG și profitul țării reprezentative. Cu toate acestea, dat fiind că datele provenind de la ArcelorMittal South Africa nu au putut fi utilizate, deoarece această societate înregistrează pierderi, această afirmație a rămas fără obiect și, prin urmare, a fost respinsă.

(116)

În observațiile sale la nota din 3 iulie 2018, solicitantul a mai susținut că, deși Mexic este o țară reprezentativă adecvată, Ternium S.A. Mexico face parte dintr-o societate internațională, grupul Ternium, ale cărui date financiare reflectă operațiunile din țări cu nivel diferit de dezvoltare economică.

(117)

Indiferent de faptul că grupul Ternium este o societate internațională, Comisia a concluzionat că datele publice ale Ternium S.A. Mexico au fost suficient de specifice pentru a reflecta producția produsului care face obiectul reexaminării în Mexic și, prin urmare, a respins afirmația respectivă. Având în vedere analiza prevăzută în secțiunea 3.2.3, Comisia a decis să utilizeze datele financiare ale Ternium S.A. Mexico, disponibile pentru 2017, acoperind astfel perioada anchetei de reexaminare.

(118)

În nota din 3 iulie 2018, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza Global Trade Atlas („GTA”) pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție. Comisia a utilizat Doing Business 2018 pentru costurile energiei electrice, statisticile naționale privind gazele naturale, Codul fiscal al Districtului Federal pentru costurile apei și datele financiare ale Ternium S.A. Mexico pentru a stabili costurile VAG, profiturile și costurile generale.

(119)

După cum s-a menționat deja în considerentul 23, în nota din 13 aprilie 2018, Comisia a urmărit stabilirea unei liste inițiale de factori de producție și surse destinate a fi utilizate pentru toți factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă utilizate în producția produsului care face obiectul reexaminării de către producătorul-exportator cooperant.

(120)

În absența cooperării producătorilor-exportatori chinezi, Comisia s-a bazat pe solicitant pentru a specifica factorii de producție utilizați în producția de OAO. Într-adevăr, pe baza informațiilor disponibile publicului de pe site-ul web al producătorilor chinezi de OAO, procesul de producție și materialele utilizate par să fie identice cu cele furnizate de solicitant.

(121)

Punctul de plecare în procesul de producție a fost ales pentru a fi substratul sau bobina de bază, deoarece procesul de producție al solicitantului a pornit de la această bază. În plus, pe baza informațiilor obținute în cadrul anchetei inițiale ca fiind cele mai concludente dovezi disponibile, Comisia a stabilit că producătorii-exportatori au început, de asemenea, producția de OAO pe baza substratului. Într-adevăr, în cazul inițial, niciun producător integrat nu a cooperat.

(122)

În lipsa cooperării, Comisia nu a avut la dispoziție coduri tarifare mai detaliate decât codurile SA din cifre furnizate de solicitant. Codurile SA s-au potrivit în totalitate cu codurile tarifare mexicane.

(123)

Având în vedere toate informațiile prezentate de solicitant, au fost identificați următorii factori de producție și următoarele coduri SA, după caz:

Tabelul 1

(124)

Solicitantul a confirmat faptul că bobina din oțel galvanizată prin imersie la cald este utilizată în principal ca substrat pentru cel mai reprezentativ tip de produs care face obiectul reexaminării. Prin urmare, în absența cooperării din partea producătorilor-exportatori și a observațiilor părților interesate, Comisia nu a colectat date referitoare la alte substraturi posibile, cum ar fi bobinele din oțel laminate la cald sau bobinele din oțel laminate la rece.

(125)

În ceea ce privește acoperirea metalică, solicitantul a confirmat că prevalează utilizarea acoperirii de zinc. Prin urmare, în absența cooperării din partea producătorilor-exportatori și a observațiilor părților interesate, Comisia nu a considerat necesară colectarea datelor referitoare la acoperirea metalică cu ajutorul aluminiului.

(126)

Trebuie remarcat faptul că substratul bobină din oțel galvanizată prin imersie la cald include deja acoperirea metalică fie cu zinc, fie cu aliaje de zinc. Datele privind utilizarea acoperirii metalice au fost colectate numai pentru a permite ajustarea calculului valorii normale pe baza diferitelor volume de zinc sau aliaje de zinc utilizate pentru acoperirea metalică a diferitelor tipuri de produse.

(127)

Evidențele solicitantului nu au permis determinarea consumului de auxiliari pe unitate a produsului care face obiectul reexaminării. Solicitantul a considerat auxiliarii drept costuri de producție. Prin urmare, în absența acestor informații, Comisia nu a putut stabili raporturile de utilizare și valorile nedistorsionate pentru auxiliarii utilizați. Cu toate acestea, Comisia a stabilit că toți auxiliarii luați în considerare împreună au reprezentat o parte nesemnificativă a costurilor de producție pe tonă de produs finit. Pentru a lua în considerare în mod adecvat aceste costuri la calcularea valorii normale construite, Comisia a majorat costurile nedistorsionate de producție (care acoperă materialele, forța de muncă, energia și apa) din Mexic cu un procent egal cu ponderea auxiliarilor din costurile de producție furnizate de solicitant. Comisia a considerat că această metodă reflectă în mod adecvat ponderea auxiliarilor în costurile totale de producție din valoarea normală construită.

(128)

Solicitantul nu a raportat utilizarea de GPL, hidrogen sau azot. Prin urmare, acești factori de producție identificați inițial nu au fost utilizați pentru construirea valorii normale.

(129)

Solicitantul a raportat, de asemenea, că ar trebui luate în considerare deșeurile produse în cursul procesului de producție a OAO. În acest scop, este necesar să se identifice natura deșeurilor și codul SA corespunzător. În acest caz au fost identificate deșeuri de oțel galvanizat (a se vedea tabelul de la considerentul 123).

(130)

Pentru toate materialele și deșeurile, în absența oricăror informații pe piața mexicană, Comisia s-a bazat pe prețurile de import. Un preț de import în țara reprezentativă a fost stabilit ca media ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC. Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând în considerentul 92 că, în cazul de față, nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC ca urmare a existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b). Pe baza elementelor de probă disponibile și în absența oricărei respingeri de către părțile interesate, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat prețurile de export. După excluderea RPC, importurile din alte țări terțe au rămas reprezentative, variind între 94 % și 100 % din totalul volumelor importate în Mexic.

(131)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materialelor livrate la poarta fabricii producătorului-exportator, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță, Comisia a aplicat taxa la import a țării reprezentative, Mexic, prețului de import și costurilor suplimentare de transport intern. În lipsa cooperării producătorilor-exportatori, Comisia s-a bazat pe informațiile referitoare la costurile de transport intern furnizate de solicitant.

(132)

Statisticile OIM au furnizat informații privind salariile lunare din sectorul de producție și numărul de ore pe săptămână lucrate în Mexic pentru perioada anchetei de reexaminare. Solicitantul a susținut că datele disponibile pentru Africa de Sud ar putea fi ajustate la inflație folosind Indicele prețurilor de consum sau indicii costului forței de muncă din sectorul de producție publicați de South African Reserve Bank. Cu toate acestea, întrucât Comisia a decis să utilizeze Mexicul ca țară reprezentativă adecvată pentru care sunt disponibile aceste date, această afirmație a devenit fără obiect.

(133)

Prețul energiei electrice a fost ușor accesibil în raportul Doing Business 2018. Acest raport a utilizat o metodologie standardizată pentru a identifica prețul kWh în Mexic.

(134)

În mod alternativ, Comisia a luat în considerare utilizarea tarifelor la energia electrică publicate de producătorii și distribuitorii de energie electrică din Mexic. În Mexic, CFE (Comisión Federal de Electricidad), o societate deținută de stat, este furnizorul dominant de energie electrică.

(135)

Solicitantul a susținut că costurile energiei electrice citate în Doing Business 2018 par a fi scăzute în mod artificial în comparație cu majoritatea țărilor și, prin urmare, a propus utilizarea ratelor din zona în care a fost fabricat produsul care face obiectul reexaminării, luând în considerare eventualele ajustări în ceea ce privește canalul de aprovizionare, taxe specifice și TVA.

(136)

Solicitantul nu a furnizat suficiente elemente de probă care să ateste că aceste ajustări în ceea ce privește TVA, taxe specifice și canalele de aprovizionare sunt într-adevăr necesare și aplicabile producătorilor-exportatori chinezi. În consecință, Comisia a respins această afirmație și a decis să utilizeze datele cele mai cuprinzătoare și neechivoce din raportul Doing Business 2018.

(137)

Prețul gazelor naturale în Mexic este disponibil în baza de date statistice gestionată de Comisia pentru Reglementare în domeniul Energiei (Comisión Reguladora de Energía). Datele furnizate acoperă perioada iulie-decembrie 2017.

(138)

Solicitantul a susținut că, pentru Africa de Sud, prețul de import per tonă de gaz natural lichefiat (cod SA 2711 11), extras din baza de date GTA, ar putea fi utilizat și convertit ulterior în preț per gigajoule. Întrucât Comisia a decis să utilizeze Mexicul ca țară reprezentativă pentru care sunt disponibile aceste date, aceasta a respins afirmația în cauză.

(139)

Pe lângă factorii de producție identificați în nota din 13 aprilie 2018, solicitantul a informat Comisia că, la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării, se utilizează aer comprimat. Aerul comprimat este achiziționat sub formă de aer lichid.

(140)

Comisia a stabilit că codul SA corespunzător aerului lichid este 2853 90. Cu toate acestea, acest cod SA acoperă o serie de alte substanțe chimice. Nomenclatura tarifară națională a Mexicului sugerează că nu mai există nicio altă clasificare detaliată. Datele obținute din baza de date GTA ar conține, prin urmare, importuri de alți compuși anorganici (inclusiv apă distilată sau de conductibilitate și apă de puritate similară) și amalgame, altele decât amalgamele de metale prețioase.

(141)

Din motivele descrise în considerentul anterior, Comisia a considerat utilizarea bazei de date GTA drept inadecvată. Trebuie remarcat faptul că aerul comprimat a reprezentat o parte nesemnificativă a costurilor de producție pe tonă de produs finit. Pentru a lua în considerare aceste costuri la calcularea valorii normale nedistorsionate, Comisia a majorat costurile nedistorsionate de producție (care acoperă materialele, forța de muncă, energia și apa) cu un procent egal cu ponderea aerului comprimat din costurile de producție furnizate de solicitant. Comisia a considerat că această metodă reflectă în mod adecvat ponderea aerului comprimat în costurile totale de producție din valoarea normală construită.

(142)

În Mexic, tarifele pentru apă sunt stabilite la nivel municipal. În plus, CONAGUA (Comisión Nacional del Agua), autoritatea guvernamentală pentru reglementarea apei din Mexic, publică statistici privind apa din Mexic, care furnizează, de asemenea, o imagine de ansamblu a prețului apei pentru uz industrial în anumite municipalități. Cu toate acestea, cea mai recentă ediție este din anul 2016 și acoperă anul 2015.

(143)

Prin urmare, pentru a utiliza prețurile aplicabile în perioada anchetei de reexaminare, Comisia a utilizat tarifele pentru apă din Mexico City. Acestea au fost ușor accesibile în Codul fiscal al Districtului Federal modificat în decembrie 2016 și au fost aplicabile de la 1 ianuarie 2017.

(144)

Pentru a stabili valoarea normală construită, Comisia a urmat următoarele două etape.

(145)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de producție nedistorsionate. În absența cooperării producătorilor-exportatori, Comisia a înmulțit în continuare factorii de utilizare observați la nivelul procesului de producție al solicitantului pentru materiale, forță de muncă, energie și apă cu costurile unitare nedistorsionate observate în țara reprezentativă Mexic. În plus, pentru acei factori de producție pentru care solicitantul nu a furnizat factori de utilizare preciși (în special auxiliari și aer comprimat), Comisia a aplicat un procent egal cu ponderea acelor factori de producție din costurile de producție raportate de solicitant la costurile directe de producție nedistorsionate.

(146)

În al doilea rând, la costurile de producție identificate mai sus, Comisia a aplicat costurile generale de producție, costurile VAG și profitul Ternium S.A. Mexico. Acestea au fost identificate pe baza raportului anual al Ternium S.A. Mexic din 2017 și au fost exprimate în procente după cum urmează:

(147)

Costuri generale de producție (80) de 14,12 % aplicate la costurile de producție (care acoperă consumul de materiale, forță de muncă, energie și apă);

(148)

Costuri VAG (81) de 12,56 % aplicate la suma costurilor de producție și a costurilor generale de producție;

(149)

Un profit (82) de 15,09 % aplicat la suma costurilor de producție, a costurilor generale de producție și a costurilor VAG.

(150)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală pe tip de produs pe o bază franco fabrică, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Ca urmare a faptului că niciun producător-exportator nu a cooperat, valoarea normală a fost stabilită la nivel de țară și nu separat pentru fiecare exportator și producător.

(151)

În absența cooperării producătorilor-exportatori chinezi, prețul de export a fost stabilit pe baza datelor CIF comunicate de Eurostat corectate la nivelul franco fabrică.

(152)

Comisia a comparat valoarea normală construită, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, cu prețul de export pe o bază franco fabrică.

(153)

Pe această bază, marja de dumping medie ponderată, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, a fost de 134 %.

(154)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(155)

După cum s-a stabilit mai sus, s-a constatat că importurile de OAO din RPC au făcut obiectul unui dumping în cursul perioadei anchetei de reexaminare, însă nivelul importurilor a fost relativ limitat. Din motive de exhaustivitate, Comisia a investigat și probabilitatea reapariției dumpingului în cazul abrogării măsurilor. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC, comportamentul în materie de prețuri al producătorilor-exportatori din RPC pe alte piețe, disponibilitatea altor piețe și atractivitatea pieței Uniunii.

(156)

Pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare, volumul importurilor de OAO din RPC către Uniune, deși a fost considerat reprezentativ astfel cum s-a concluzionat în considerentul 36, a fost destul de mic (aproximativ 0,1 % din consumul total al Uniunii). Prin urmare, Comisia a decis să analizeze și datele referitoare la vânzările de OAO din RPC către țări terțe pentru a-și confirma constatarea referitoare la continuarea dumpingului. Au fost efectuate calcule referitoare la dumping folosind prețurile aferente vânzărilor către țări terțe, pe baza statisticilor de export chineze.

(157)

Valoarea normală pentru evaluarea dumpingului din RPC către țări terțe a urmat considerentele 37-150.

(158)

Întrucât producătorii chinezi nu au cooperat, prețul de export către țări terțe s-a bazat pe datele din baza de date privind exporturile chineze pusă la dispoziție de solicitant. Din aceste date prezentate la nivelul FOB în baza de date, Comisia a dedus costurile aferente manipulării în port și costurile de transport intern în China, astfel cum a estimat solicitantul pentru a calcula prețul de export la nivelul franco fabrică.

(159)

Comisia a comparat valoarea normală construită și prețul de export către alte țări decât Uniunea pe o bază franco fabrică.

(160)

Comparația de mai sus a indicat o marjă de dumping la nivel național pentru exporturile către toate țările terțe (cu excepția Uniunii) de 118 %, marja de dumping la nivel național pentru exportul către cele mai importante cinci piețe exportatoare (India, Filipine, Federația Rusă, Coreea de Sud și Vietnam) variind între 112 % și 160 %. Aceasta a confirmat în continuare că marja de dumping stabilită pentru exporturile către Uniune a fost rezonabilă, în ciuda volumului foarte scăzut al vânzărilor.

(161)

Având în vedere lipsa cooperării, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC au fost stabilite pe baza datelor disponibile și în special pe baza informațiilor furnizate de solicitant, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(162)

Capacitatea de producție din RPC a depășit în mod substanțial volumul actual de producție. Potrivit China Iron and Steel Association (CISA), capacitatea de producție a produselor din tablă colorată a fost de 40 de milioane de tone în 2013. În condițiile în care volumele de producție au atins nivelul de 7,5 milioane de tone, gradul de utilizare a capacității de producție a atins doar aproximativ 20 %. În eventualitatea abrogării măsurilor, producătorii chinezi dispun de o capacitate de rezervă suficientă estimată la 32,5 milioane de tone pentru a invada piața Uniunii, unde consumul este de 4,5 milioane de tone, cu produse din OAO care fac obiectul unui dumping.

(163)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că producătorii-exportatori chinezi dispun de o capacitate neutilizată semnificativă pe care ar putea să o utilizeze pentru a produce OAO în vederea exportului pe piața Uniunii, în cazul abrogării măsurilor.

(164)

Măsuri de protecție comercială în ceea ce privește exporturile chineze de OAO sunt în vigoare în India, Malaysia, Pakistan, Turcia și Vietnam, ceea ce ilustrează același tip de comportament în materie de prețuri precum cel observat pentru exporturile chineze către Uniune.

(165)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că, în eventualitatea abrogării măsurilor actuale, este probabil ca producătorii-exportatori chinezi să redirecționeze exporturile către Uniune la prețuri de dumping.

(166)

În cursul perioadei anchetei de reexaminare, prețul de vânzare practicat de Uniune a fost cu 194-338 EUR pe tonă de OAO (sau cu 28-59 %) mai mare decât prețul de export din China la nivelul CIF către cele cinci piețe principale de export, astfel cum se arată în considerentul 160. De asemenea, a fost cu 211-226 EUR pe tonă de OAO (sau 31-33 %) mai mare decât prețul mediu la export din China la nivelul CIF către toate țările terțe (cu excepția Uniunii). Exporturile din China către cele mai importante cinci piețe de export au reprezentat 48 % din consumul Uniunii în perioada anchetei de reexaminare.

(167)

Prin urmare, în eventualitatea abrogării măsurilor, producătorii-exportatori chinezi ar putea redirecționa exporturile de volume considerabile de OAO din țări terțe către piața Uniunii.

(168)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat, de asemenea, că, indiferent dacă a existat dumping în cursul perioadei anchetei de reexaminare, există o mare probabilitate ca dumpingul să reapară în cazul expirării măsurilor.

(169)

Ancheta a indicat că importurile din China au continuat să intre pe piața Uniunii la prețuri de dumping în cursul perioadei anchetei de reexaminare. În ciuda volumului scăzut al importurilor, marjele de dumping constatate corespund celor observate la examinarea exporturilor Chinei către țări terțe. Având în vedere elementele analizate la secțiunile 3.3.2-3.3.4, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate ca producătorii chinezi să exporte cantități semnificative de OAO în Uniune la prețuri de dumping în cazul expirării măsurilor. Astfel, există dovezi ale probabilității continuării dumpingului.

(170)

În orice caz, în subsidiar, Comisia a constatat, de asemenea, că există dovezi care atestă că este probabil ca dumpingul să reapară în cazul expirării măsurilor. Capacitatea neutilizată din RPC a fost considerabilă în comparație cu consumul la nivelul Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare. În plus, alte piețe au instituit măsuri antidumping aplicabile importurilor de produs care face obiectul reexaminării din RPC. Acest comportament în materie de prețuri al producătorilor-exportatori chinezi pe piețele terțe sprijină o probabilitate de continuare a dumpingului față de Uniune, în cazul în care se permite expirarea măsurilor. În cele din urmă, atractivitatea pieței Uniunii din perspectiva prețurilor și a dimensiunii și faptul că alte piețe rămân închise din cauza măsurilor antidumping au indicat faptul că este probabil ca exporturile chineze și capacitatea neutilizată să fie direcționate către piața Uniunii, în cazul în care se permite expirarea măsurilor. În consecință, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate ca abrogarea măsurilor antidumping să conducă la o creștere a exporturilor de OAO din RPC către Uniune la prețuri de dumping.

(171)

În lumina celor de mai sus, Comisia a concluzionat că expirarea măsurilor antidumping ar putea determina continuarea și, în orice caz, reapariția dumpingului.

(172)

În timpul perioadei anchetei de reexaminare, produsele OAO au fost fabricate de peste 20 de producători cunoscuți din Uniune, dintre care unii având legătură cu alții. O serie de producători fac parte din grupurile în domeniul siderurgic.

(173)

Producția totală a Uniunii a fost estimată la 4 752 003 tone în perioada anchetei de reexaminare pe baza răspunsurilor la chestionare prezentate de producătorii din Uniune incluși în eșantion și a datelor prezentate de solicitant. Producătorii din Uniune care reprezintă producția totală din Uniune constituie industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(174)

S-a constatat în cursul anchetei că o parte a industriei Uniunii folosește producția în scopul utilizării captive, adică este adesea pur și simplu transferată (fără factură) și/sau livrată la prețuri de transfer în cadrul aceleiași societăți sau aceluiași grup de societăți, în vederea prelucrării ulterioare în aval. Pentru a avea o imagine cât mai completă cu putință a situației industriei din Uniune, au fost culese și analizate date privind întreaga activitate legată de OAO.

(175)

Ca și în ancheta inițială (considerentele 68-69), s-a considerat că indicatorii economici cum ar fi producția, capacitatea, gradul de utilizare a capacității de producție, investițiile, stocurile, ocuparea forței de muncă, productivitatea, salariile și capacitatea de a atrage capital depind de întreaga activitate, indiferent dacă producția este destinată utilizării captive sau vândută pe piața liberă. Cu toate acestea, volumul și prețurile vânzărilor de pe piața Uniunii, cota de piață, creșterea, volumul exporturilor și prețurile se concentrează asupra situației predominante pe piața liberă (și, astfel, excluzând activitățile captive). Prin urmare, indicatorii de prejudiciu au fost corectați în ceea ce privește utilizarea captivă și vânzările cunoscute la nivelul industriei din Uniune, iar utilizarea captivă și vânzările au fost analizate separat.

(176)

Consumul în Uniune a fost stabilit pe baza: (i) statisticilor de import la nivelul codului TARIC, utilizând informațiile colectate în temeiul articolului 14 alineatul (6) din regulamentul de bază; și pe baza (ii) volumelor vânzărilor industriei din Uniune (inclusiv tranzacțiile captive) în Uniune, astfel cum a fost prezentat de solicitant. Respectivele volume de vânzări au făcut obiectul verificărilor încrucișate și au fost actualizate, la nevoie, în ceea ce privește producătorii din Uniune incluși în eșantion ca urmare a vizitelor de verificare la sediile acestora.

(177)

În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

(178)

În cursul perioadei examinate, consumul Uniunii a crescut cu 18 %.

(179)

Comisia a stabilit volumul importurilor și prețurile pe baza statisticilor de import la nivelul codului TARIC, utilizând informațiile colectate în temeiul articolului 14 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(180)

În cursul perioadei examinate, importurile din China în Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

(181)

În cursul perioadei examinate, volumul importurilor provenite din RPC a fost scăzut. Cota de piață din China a fluctuat ușor în cursul perioadei examinate și a fost de 0,1 % în perioada anchetei de reexaminare.

(182)

Importurile au rămas la un nivel scăzut de la instituirea măsurilor antidumping provizorii în septembrie 2012. Se presupune că nivelul lor scăzut este rezultatul măsurilor antidumping în vigoare.

(183)

În cursul perioadei examinate, prețul importurilor din China în Uniune a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

(184)

În cursul perioadei examinate, prețul corespunzător importurilor din China a crescut cu 87 %. Se poate presupune în mod rezonabil că această tendință se datorează, cel puțin parțial, creșterii prețurilor materiilor prime.

(185)

Prețurile medii de vânzare ale producătorilor din Uniune care au cooperat către clienți neafiliați de pe piața Uniunii au fost comparate cu prețurile medii ale importurilor din China. În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, nu au putut fi realizate comparații tip de produs fiabil pentru fiecare tip de produs, iar statisticile privind importurile pentru produsul care face obiectul reexaminării în ansamblu au fost utilizate pentru stabilirea prețului mediu de import din China. Din cauza lipsei de cooperare din partea importatorilor neafiliați în cadrul acestei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, au fost utilizate estimările conținute în cerere cu privire la nivelul ajustării pentru costurile ulterioare importului.

(186)

Pe baza acestei metodologii, comparația a arătat că, în cursul perioadei anchetei de reexaminare, importurile produsului care face obiectul reexaminării au subcotat prețurile industriei din Uniune cu 27,8 % (și anume, foarte similare cu subcotarea constatată în cursul anchetei inițiale).

(187)

În plus, analiza prețurilor de export din China către alte piețe terțe a arătat că China vindea produsele în cauză pe unele dintre piețele sale principale de export la prețuri similare sau uneori inferioare celor practicate în Uniune, ceea ce întărește concluzia potrivit căreia nivelul actual al prețurilor din China ar subcota prețurile de vânzare ale industriei din Uniune pe piața Uniunii.

(188)

Tabelul 5 prezintă evoluția importurilor către Uniune din țări terțe în cursul perioadei examinate în ceea ce privește volumul și cota de piață, precum și prețul mediu al acestor importuri.

Tabelul 5

(189)

În cursul perioadei examinate, volumul importurilor provenite din țări terțe a crescut, ajungând la o cotă de piață de 14,8 %. Majoritatea acestor importuri proveneau din India și Coreea, urmate de Turcia și Taiwan.

(190)

În general, prețul mediu al importurilor din țările terțe a fost mai mare decât prețurile medii la care importurile din China au intrat în Uniune. În funcție de ani, prețul mediu al importurilor din țările terțe a fost fie mai mare, fie mai mic decât prețurile medii de vânzare ale producătorilor din Uniune la nivelul Uniunii.

(191)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care au făcut obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune a inclus evaluarea tuturor factorilor și indicilor economici care au influențat situația industriei din Uniune în cursul perioadei examinate.

(192)

Indicatorii macroeconomici (producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, gradul de ocupare a forței de muncă, productivitatea, creșterea, importanța marjelor de dumping și redresarea în urma efectelor dumpingului anterior) au fost evaluați la nivelul întregii industrii din Uniune. Evaluarea s-a bazat pe informațiile furnizate de solicitant, făcând obiectul verificărilor încrucișate cu răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(193)

Analiza indicatorilor microeconomici (stocurile, prețurile de vânzare, rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor, capacitatea de mobilizare a capitalurilor și salariile) a fost realizată la nivelul producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Evaluarea s-a bazat pe informațiile furnizate de producătorii respectivi, care au fost verificate în mod corespunzător în timpul unei vizite de verificare la fața locului.

(194)

Având în vedere că una dintre cele trei întreprinderi incluse în eșantion nu este reprezentată de către solicitant, în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază, datele din tabelele 9-14 sunt furnizate în intervale pentru a păstra confidențialitatea informațiilor sensibile din punct de vedere comercial.

(195)

În perioada examinată, producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție corespunzătoare industriei din Uniune au evoluat astfel:

Tabelul 6

(196)

În cursul perioadei examinate, s-a înregistrat o creștere moderată a volumului producției (+ 8 %) și a capacității (+ 5 %), în timp ce gradul de utilizare a capacității de producție a crescut cu 2 %, ajungând la 89 %.

(197)

În cursul perioadei examinate, vânzările în Uniune de către industria din Uniune (inclusiv operațiunile captive) au evoluat după cum urmează:

Tabelul 7

(198)

Vânzările industriei din Uniune pe piața Uniunii au crescut cu 14 % în cursul perioadei examinate.

(199)

Cota de piață a industriei din Uniune a scăzut la 84,9 % în cursul perioadei examinate.

(200)

În cursul perioadei examinate, gradul de ocupare a forței de muncă și productivitatea la nivelul industriei din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

(201)

Atât gradul de ocupare a forței de muncă, cât și productivitatea forței de muncă a producătorilor din Uniune, măsurată ca producție anuală (tone) pe persoană angajată, au crescut în cursul perioadei examinate. Aceste creșteri reflectă creșterea generală a producției și a volumului vânzărilor.

(202)

Industria din Uniune a reușit să beneficieze de pe urma creșterii pe piața Uniunii, chiar dacă instalațiile care au fost mai afectate de utilizarea redusă a capacităților, observată în timpul anchetei inițiale, se află încă în faza de redresare. Industria din Uniune a păstrat cote importante de piață pe parcursul întregii perioade examinate.

(203)

Dumpingul a continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare la un nivel semnificativ, după cum se explică în secțiunea 3 de mai sus. Se remarcă faptul că producătorii chinezi au subcotat într-o măsură semnificativă prețurile de vânzare ale industriei din Uniune și că industria din Uniune se află în continuare într-o situație delicată.

(204)

Deoarece volumul importurilor care fac obiectul unui dumping din China a fost mult mai mic decât în perioada anchetei inițiale, Comisia a concluzionat că impactul amplorii marjei de dumping asupra industriei din Uniune a fost mult mai puțin pronunțat decât în ancheta inițială.

(205)

Pe parcursul perioadei examinate, nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat după cum urmează:

Tabelul 9

(206)

Producătorii din Uniune și-au majorat stocul în perioada examinată. Totuși, acest indicator nu este considerat a fi foarte relevant pentru evaluarea situației economice a producătorilor din Uniune. Producția de OAO se realizează în cea mai mare parte pe bază de comenzi. În orice caz, stocurile reprezintă doar 2 % din totalul vânzărilor în cursul PAR.

(207)

Pe parcursul perioadei examinate, prețurile de vânzare unitare medii practicate față de clienți neafiliați din Uniune și costul mediu de producție unitar al producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat după cum urmează:

Tabelul 10

(208)

Pe parcursul perioadei examinate, industria din Uniune a reușit să își mărească prețurile de vânzare cu 11 %. După scăderea prețurilor în perioada 2014-2015 și ulterior 2015-2016, prețurile au crescut din nou în perioada 2016-2017. Atât scăderile, cât și creșterea sunt strâns legate de modificările prețurilor materiilor prime.

(209)

Comisia a stabilit rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile.

(210)

În cursul perioadei examinate, industria din Uniune a încetat să mai producă pierderi. Îmbunătățirea rentabilității a fost în mod clar legată de faptul că industria din Uniune a reușit să își crească volumul vânzărilor și volumul de producție, precum și prețurile de vânzare în anii de după instituirea măsurilor inițiale. Cu toate acestea, nivelul rentabilității a rămas sub ținta de profit considerată viabilă și durabilă în ancheta inițială (și anume 6,7 %).

Tabelul 12

(211)

În cursul perioadei examinate, evoluția fluxului de numerar reflectă în principal evoluția rentabilității globale a industriei din Uniune.

(212)

În timpul perioadei examinate, industria din Uniune, mare consumatoare de capital, a făcut investiții periodice pentru optimizarea și modernizarea echipamentelor de producție existente. Mai mult decât atât, au fost realizate investiții majore în vederea respectării cerințelor legale în materie de protecție a mediului și îmbunătățire a gradului de siguranță. În funcție de societate, investițiile realizate au vizat reducerea costurilor, optimizarea energiei și/sau, de asemenea, retehnologizarea instalațiilor care au fost afectate negativ de utilizarea redusă a capacității, observată în timpul perioadei anchetei inițiale.

(213)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procentaj din valoarea contabilă netă a investițiilor. Randamentul investițiilor în cursul perioadei examinate a urmat îndeaproape tendința înregistrată de rentabilitate.

(214)

De la data instituirii măsurilor, capacitatea de a mobiliza capitaluri s-a îmbunătățit.

(215)

Nivelurile salariale medii au crescut ușor pe parcursul perioadei examinate, dar mai puțin decât costul unitar de producție.

(216)

Analiza prejudiciului arată că situația industriei din Uniune s-a îmbunătățit semnificativ în perioada examinată. Instituirea măsurilor antidumping definitive în martie 2013 a permis industriei din Uniune să se redreseze încet dar sigur de pe urma efectelor prejudiciabile ale dumpingului. Faptul că industria din Uniune a beneficiat în mod semnificativ de pe urma măsurilor este ilustrat, printre altele, de creșterea nivelului producției și a volumului vânzărilor la nivelul Uniunii, a fluxurilor de numerar pozitive și a randamentului investițiilor, a prețurilor de vânzare în general mai mari decât costul unitar de producție, creșterea minimă a costurilor forței de muncă și îmbunătățirea considerabilă a rentabilității.

(217)

Cu toate acestea, chiar dacă industria din Uniune și-a revenit în mare măsură de pe urma prejudiciului anterior și pare a fi pe calea cea bună pentru a-și îmbunătăți în continuare condiția pe termen lung, aceasta se află încă într-o situație dificilă din cauza rentabilității sale limitate, care se află în continuare sub ținta de profit.

(218)

După cum se arată în secțiunea 4.6 de mai sus, industria din Uniune și-a revenit în mare măsură de pe urma prejudiciului anterior determinat de importurile care fac obiectul unui dumping din China. Cu toate acestea, prezenta secțiune va analiza dacă situația precară a industriei din Uniune se va deteriora în continuare, favorizând reapariția prejudiciului material în cazul expirării măsurii.

(219)

În eventualitatea abrogării măsurilor, se estimează că volumul importurilor din China va crește dramatic. Se reamintește faptul că importurile în perioada anchetei inițiale au depășit 702 000 tone, în timp ce în perioada anchetei de reexaminare valoarea acestora a fost de 6 338 de tone.

(220)

Supracapacitatea Chinei în domeniul producției de oțel este dovedită (83). Solicitantul a prezentat date de la Plantfacts, potrivit cărora capacitatea OAO a Chinei este de 7 milioane de tone (adică de cel puțin patru ori consumul aparent de OAO al Chinei). Aceasta pare a fi o estimare prudentă. De asemenea, solicitantul a furnizat informații detaliate din 2013, potrivit cărora China Iron and Steel Association a publicat că, în acel an, capacitatea de producție a produselor din tablă colorată din China a fost de aproape 40 de milioane de tone.

(221)

Deși volumele de exporturi din China către Uniune s-au redus după instituirea măsurilor inițiale, producătorii chinezi fabrică volume importante ale produsului care face obiectul reexaminării și exportă peste 80 % din acestea. Potrivit datelor publicate de World Steel Association, China a produs anual peste 8 milioane de tone de OAO în perioada 2013-2014. Una dintre întreprinderile care au susținut plângerea a pus la dispoziție cifre prevăzute în Buletinul informativ privind sectorul metalurgic din China (China Metallurgical Newsletter) emis de Institutul chinez de cercetare în domeniul standardizării și informării în sectorul metalurgic (China Metallurgical Information and Standardization Research Institute) și de Consiliul metalurgic din cadrul Consiliului chinez pentru promovarea comerțului internațional (China Council for the Promotion of International Trade), potrivit cărora China a produs anual aproximativ 8 milioane de tone de OAO în perioada 2015-2017. Potrivit aceleiași declarații a solicitantului în cauză, se estimează că, în perioada 2015-2017, consumul aparent de OAO din China a variat între 1 și 1,8 milioane de tone pe an.

(222)

Cu toate acestea, pe cât de importante sunt piețele de export pentru industria chineză, China se confruntă cu tot mai multe dificultăți în a le accesa. Între 2016 și 2018, țări precum India, Malaysia, Vietnam, Pakistan sau Turcia au instituit măsuri de protecție comercială care afectează produsele OAO originare din China. În ceea ce privește SUA, din ianuarie 2018, oțelul (inclusiv OAO) din multe țări de origine, inclusiv China, este supus unui tarif de 25 % (84).

(223)

Uniunea este cea mai mare piață de OAO după cele din Asia și America de Nord/Centrală.

(224)

Baza de date chineză arată că, în ultimul timp, China a exportat volume semnificative către țări din afara Uniunii la prețuri mici. În 2017, prețurile FOB din China către Uniune au fost cu 10,5 % mai mari decât, de exemplu, către Coreea, principala piață de export a Chinei pentru acest produs. În timpul perioadei anchetei de reexaminare, volumele exportate către țări din afara Uniunii au fost mai mari decât producția totală a industriei din Uniune și consumul aparent din Uniune. Pe fondul atractivității pieței Uniunii în ceea ce privește prețurile, deschiderea (nu există taxe vamale pentru acest produs) și creșterea aparentă a consumului, se consideră că, în cazul eliminării măsurilor, este posibil ca exportatorii chinezi să redirecționeze volume semnificative de OAO către piața mai profitabilă a Uniunii. Faptul că Uniunea a adoptat recent măsuri de protecție privind anumite produse din oțel, inclusiv OAO, nu modifică această concluzie. Volumele importurilor în cadrul contingentelor tarifare sunt stabilite la niveluri care pot permite Chinei să exporte cantități semnificative de OAO.

(225)

În plus, în conformitate cu secțiunea 4.3.2, importurile din China pe piața Uniunii au subcotat semnificativ prețurile producătorilor din Uniune în cursul PAR, în special în cazul reducerii efectului taxelor antidumping.

(226)

Piața produselor de OAO este foarte competitivă din punct de vedere al prețului, deoarece concurența are loc în principal pe baza prețurilor. Presiunea potențială asupra prețurilor industriei din Uniune este exacerbată și mai mult de faptul că, potrivit cererii, vânzările chinezești au loc, de obicei, pentru cantități relativ mari. Dacă importurile ieftine și care fac obiectul unui dumping sunt vândute în cantități semnificative pe piața Uniunii, producătorii din Uniune vor pierde volume mari de vânzări. Capacitatea de a mobiliza capitaluri și de a investi ar putea fi îngreunată în cazul în care rentabilitatea producătorilor din Uniune scade în continuare sau devine negativă.

(227)

Pe această bază, Comisia concluzionează că abrogarea măsurilor privind importurile din China ar conduce, cel mai probabil, la reapariția prejudiciului pentru industria din Uniune.

(228)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente nu ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese în cauză, și anume interesele industriei din Uniune, pe de o parte, precum și ale importatorilor și utilizatorilor, pe de altă parte.

(229)

Trebuie reamintit faptul că, în cadrul anchetei inițiale, s-a ajuns la concluzia că adoptarea măsurilor nu este contrară interesului Uniunii. De asemenea, faptul că prezenta anchetă este o reexaminare, care analizează o situație în care măsurile antidumping au fost deja instituite, permite evaluarea eventualului impact negativ asupra părților vizate de măsurile antidumping actuale.

(230)

Pe această bază, s-a examinat dacă, în pofida concluziilor privind probabilitatea continuării dumpingului și reapariției prejudiciului, s-ar putea concluziona că menținerea măsurilor nu ar fi în interesul Uniunii în acest caz particular.

(231)

Ancheta a arătat că, dacă măsurile ar expira, acest lucru ar putea avea un efect negativ semnificativ asupra industriei Uniunii. Situația industriei din Uniune s-ar deteriora rapid în ceea ce privește scăderea volumului vânzărilor și prețurilor de vânzare, generând o scădere puternică a rentabilității. Continuarea măsurilor ar permite industriei din Uniune să își exploateze în continuare potențialul pe o piață a Uniunii care este un mediu de concurență echitabil.

(232)

Prin urmare, menținerea măsurilor antidumping în vigoare este în interesul industriei Uniunii.

(233)

După cum s-a menționat anterior în considerentul 12, nouă importatori cunoscuți au fost contactați în cadrul prezentei anchete și au fost invitați să coopereze. Niciunul dintre aceștia nu și-a manifestat disponibilitatea în acest sens și nu a cooperat în niciun fel în cadrul anchetei.

(234)

Se reamintește faptul că, în cadrul anchetei inițiale, având în vedere profiturile și sursele de aprovizionare ale importatorilor, s-a constatat că orice eventual impact negativ al instituirii măsurilor asupra importatorilor nu ar fi disproporționat.

(235)

În cadrul anchetei actuale nu există dovezi care să indice contrariul și, prin urmare, se poate confirma că măsurile în vigoare în prezent nu au avut niciun efect negativ major asupra situației financiare a importatorilor și că menținerea măsurilor nu i-ar afecta în mod necorespunzător.

(236)

Aproximativ 60 de utilizatori cunoscuți au fost contactați în cadrul prezentei anchete și au fost invitați să coopereze. Niciun utilizator nu și-a manifestat disponibilitatea în acest sens și nu a cooperat în niciun fel în cadrul anchetei.

(237)

Se reamintește că, în ancheta inițială, 10 utilizatori au transmis răspunsuri la chestionar. La data respectivă s-a constatat că, având în vedere profiturile și sursele de aprovizionare ale utilizatorilor, eventualul impact al instituirii măsurilor asupra utilizatorilor nu ar fi disproporționat.

(238)

În cadrul anchetei actuale nu există dovezi care să indice că măsurile în vigoare i-au afectat în mod negativ. În fapt, solicitantul a prezentat dovezi în sprijinul faptului că utilizatori-cheie au înregistrat îmbunătățiri la nivelul rentabilității în perioada analizată. Potrivit cererii, măsurile în vigoare nu au un impact semnificativ asupra utilizatorilor și consumatorilor, dat fiind că OAO reprezintă o parte neglijabilă din costul produselor din aval (de exemplu, 0,42 EUR din costul fabricării unei mașini de spălat sau 0,4 % din investiția într-o clădire industrială goală).

(239)

Pe această bază, se confirmă faptul că măsurile în vigoare în prezent nu au avut niciun efect negativ major asupra situației financiare a utilizatorilor și că menținerea măsurilor nu i-ar afecta în mod necorespunzător.

(240)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva menținerii măsurilor antidumping definitive asupra importurilor de OAO originare din RPC.

(241)

În consecință, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui să se mențină măsurile antidumping aplicabile importurilor de anumite produse din oțel cu acoperire organică originare din China.

(242)

O societate care își modifică ulterior denumirea entității poate solicita aplicarea nivelurilor individuale ale taxei antidumping. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (85). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei aplicabile. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu afectează dreptul său de a beneficia de nivelul taxei aplicabile acesteia, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene trebuie publicată o notificare privind schimbarea denumirii.

(243)

Potrivit articolului 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (86), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(244)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,

(1)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 215/2013 al Consiliului (2), Consiliul a instituit o taxă compensatorie asupra importurilor de anumite produse din oțel cu acoperire organică originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „China”, „RPC”, sau „țara în cauză”). Nivelul taxelor compensatorii în vigoare în prezent variază între 13,7 % și 44,7 % (denumite în continuare „măsurile inițiale”). Ancheta care a condus la instituirea măsurilor inițiale va fi denumită în continuare „ancheta inițială”.

(2)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 214/2013 al Consiliului (3), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de anumite produse din oțel cu acoperire organică originare din China. Nivelul taxelor antidumping în vigoare în prezent variază între 0 % și 26,1 %.

(3)

Nivelul taxelor combinate variază între 13,7 % și 58,3 %.

(4)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă a măsurilor compensatorii în vigoare (4), Comisia a primit la 13 decembrie 2017 o cerere de deschidere a unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor compensatorii în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(5)

Cererea a fost depusă de către Asociația Europeană a Oțelului („EUROFER”), în numele unor producători care reprezentau peste 70 % din producția totală a Uniunii de anumite produse din oțel cu acoperire organică (denumită în continuare „solicitantul”).

(6)

Solicitantul a susținut faptul că expirarea măsurilor compensatorii ar favoriza probabil continuarea sau reapariția subvenției și a prejudiciului pentru industria Uniunii.

(7)

Stabilind existența unor elemente de probă suficiente pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat la 14 martie 2018, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (5) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor compensatorii aplicabile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază.

(8)

Înainte de a proceda la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor și în conformitate cu articolul 10 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a înștiințat autoritățile chineze că a primit o cerere de reexaminare documentată în mod corespunzător și a invitat autoritățile chineze să demareze consultări în conformitate cu articolul 10 alineatul (7) din regulamentul de bază. Consultările au avut loc la 9 martie 2018, dar nu s-a putut ajunge la o soluție convenită reciproc.

(9)

Printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 14 martie 2018 (6), Comisia a anunțat, de asemenea, deschiderea unei reexaminări în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (7) în perspectiva expirării măsurilor antidumping definitive în vigoare în ceea ce privește importurile în Uniune de anumite produse din oțel cu acoperire organică originare din RPC.

(10)

Ancheta privind probabilitatea unei continuări sau reapariții a subvenționării a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2017 și 31 decembrie 2017 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(11)

Prin intermediul avizului de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să o contacteze în vederea participării la anchetă. De asemenea, Comisia a informat în mod individual solicitantul, producătorii cunoscuți din Uniune și asociații ale acestora, producătorii-exportatori cunoscuți din China, importatorii neafiliați cunoscuți din Uniune, utilizatorii neafiliați din Uniune cunoscuți ca fiind interesați, precum și reprezentanții țării exportatoare cu privire la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor și i-a invitat să ia parte la aceasta.

(12)

Toate părțile interesate au fost invitate să își facă cunoscute punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă justificative în termenele stabilite în avizul de deschidere. Părților interesate li s-a acordat, de asemenea, ocazia de a solicita în scris o audiere de către serviciile de anchetă ale Comisiei și/sau de către consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(13)

În avizul său de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate, în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază.

(14)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară în ceea ce privește producătorii-exportatori și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii RPC de pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(15)

Doi producători-exportatori au furnizat informațiile solicitate în anexa I la avizul de deschidere în vederea eșantionării, dar niciunul dintre aceștia nu a furnizat produse din oțel cu acoperire organică conforme definiției din avizul de deschidere. Un al treilea producător-exportator s-a făcut cunoscut la șase săptămâni după expirarea termenului prevăzut pentru formularea răspunsurilor la formularul de eșantionare. Acest producător-exportator a primit statutul de parte interesată, însă a fost considerat necooperant, deoarece nu a formulat niciodată răspunsuri la formularul de eșantionare și nici nu a încercat să răspundă la chestionarul producătorului-exportator.

(16)

Prin urmare, Comisia a informat autoritățile din RPC prin nota verbală din 18 iulie 2018 că ar putea recurge la utilizarea datelor disponibile în temeiul articolului 28 alineatul (1) din regulamentul de bază în contextul analizării continuării sau reapariției subvenției. Autoritățile din RPC nu au reacționat la respectiva notă.

(17)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că selectase în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune, în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază. Înainte de deschiderea anchetei, 21 de producători din Uniune furnizaseră informațiile solicitate pentru selectarea eșantionului și își exprimaseră disponibilitatea de a coopera cu Comisia. Pe această bază, Comisia a selectat, în mod provizoriu, un eșantion de trei producători, care au fost considerați reprezentativi pentru industria Uniunii în ceea ce privește volumul producției și al vânzărilor produsului similar în Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat 28 % din producția totală estimată a industriei Uniunii și 27 % din volumul total al vânzărilor industriei Uniunii către clienți neafiliați din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în legătură cu eșantionul provizoriu. Întrucât nu s-au primit observații, eșantionul provizoriu a fost confirmat. Eșantionul a fost considerat reprezentativ pentru industria Uniunii.

(18)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat celor nouă importatori neafiliați identificați în cerere să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. Niciunul dintre aceștia nu și-a manifestat disponibilitatea în acest sens.

(19)

Comisia a trimis chestionare celor trei producători din Uniune incluși în eșantion, solicitantului și autorităților chineze. Au fost primite răspunsuri la chestionare de la cei trei producători din Uniune incluși în eșantion și de la solicitant.

(20)

Comisia a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției subvenționării și a prejudiciului, precum și a criteriului interesului Uniunii. Au fost efectuate vizite de verificare la sediile următoarelor părți interesate:

(21)

La 22 februarie 2019, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să instituie taxe compensatorii. Toate părțile au beneficiat de o perioadă în care au putut face observații cu privire la respectiva comunicare.

(22)

Au fost primite observații doar din partea solicitantului. Acestea sunt abordate în secțiunea 3.3 de mai jos.

(23)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor este același cu cel definit în ancheta inițială, mai precis anumite produse din oțel cu acoperire organică, și anume produse laminate plate din oțeluri nealiate și aliate (cu excepția oțelului inoxidabil) care sunt vopsite, lăcuite sau acoperite cu materiale plastice, cel puțin pe o parte, cu excepția așa-numitelor „panouri tip sandwich”, precum cele utilizate pentru aplicații în construcții și alcătuite din două foi metalice exterioare cu un miez stabilizator din material izolant situat între acestea, cu excepția produselor cu acoperire finală pe bază de praf de zinc (vopsea cu conținut ridicat de zinc, care conține cel puțin 70 % zinc în greutate) și cu excepția produselor cu substrat cu acoperire metalică de crom sau staniu, încadrate în prezent la codurile NC ex 7210 70 80, ex 7212 40 80, ex 7225 99 00, ex 7226 99 70 (coduri TARIC 7210708011, 7210708091, 7212408001, 7212408021, 7212408091, 7225990011, 7225990091, 7226997011 și 7226997091) și originare din China (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării” sau „OAO”).

(24)

Produsul care face obiectul reexaminării este obținut prin aplicarea unui strat de acoperire organică produselor laminate plate din oțel. Acoperirea organică conferă produselor din oțel proprietăți de protecție, de natură estetică și funcțională.

(25)

Produsul care face obiectul reexaminării este utilizat în principal în sectorul construcțiilor și pentru prelucrarea ulterioară a produselor utilizate în construcții. Printre alte utilizări se numără aparatele electrocasnice.

(26)

Niciuna dintre părțile interesate nu a transmis observații privind produsul similar. Astfel cum s-a stabilit în ancheta inițială, prezenta anchetă de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că produsul fabricat și vândut pe piețele interne din China și produsul fabricat și vândut în Uniune de către producătorii din Uniune au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări finale. Prin urmare, ele sunt considerate produse similare în sensul articolului 2 litera (c) din regulamentul de bază.

(27)

În conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază și astfel cum se menționează în avizul de deschidere, Comisia a examinat mai întâi probabilitatea ca expirarea măsurilor existente să conducă la o continuare a subvenționării.

(28)

La 4 iunie 2018, Comisia a trimis un chestionar autorităților chineze, care a inclus chestionare specifice pentru Export Import Bank of China („EXIM”) și China Export & Credit Insurance Corporation („Sinosure”), pe baza faptului că, sub controlul autorităților chineze, au furnizat împrumuturi și servicii financiare industriei producătoare de oțel cu acoperire organică, în conformitate cu informațiile din cerere și/sau din ancheta inițială.

(29)

În plus, autoritățile chineze au fost invitate să transmită un chestionar adresat băncilor și altor instituții financiare cunoscute de către autoritățile chineze că ar fi oferit împrumuturi industriei în cauză, precum și producătorilor și distribuitorilor de oțel laminat la cald și la rece care furnizează materii prime pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării.

(30)

Comisia nu a primit niciun răspuns la chestionarele menționate anterior, nici de la autoritățile chineze, nici de la EXIM, Sinosure sau întreprinderile din amonte.

(31)

Prin nota verbală din 18 iulie 2018, Comisia a informat autoritățile chineze că, în urma lipsei cooperării din partea autorităților chineze și a producătorilor-exportatori chinezi ai produsului care face obiectul reexaminării, astfel cum se explică în considerentul 16, Comisia intenționa să își bazeze constatările pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 28 alineatul (1) din regulamentul de bază. De asemenea, autoritățile chineze au fost informate asupra faptului că o constatare pe baza datelor disponibile poate fi mai puțin favorabilă decât în cazul în care autoritățile chineze și producătorii-exportatori ar fi cooperat.

(32)

Nu au fost primite observații în această privință. În conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază, Comisia a avut în vedere utilizarea datelor disponibile necesare pentru a stabili continuarea practicilor de subvenționare din China în industria producătoare de oțel cu acoperire organică.

(33)

Cu privire la utilizarea datelor disponibile, Organul de apel a reamintit că articolul 12.7 din Acordul OMC privind subvențiile și măsurile compensatorii permite utilizarea datelor înregistrate exclusiv în scopul înlocuirii informațiilor care ar putea lipsi, pentru a ajunge la o determinare precisă a subvenționării sau a prejudiciului. În consecință, Organul de apel a explicat că „trebuie să existe o legătură între” informațiile necesare „individuale care lipsesc și” datele disponibile „pe care se bazează o determinare în temeiul articolului 12.7”. Prin urmare, „o autoritate de anchetă trebuie să utilizeze” datele disponibile „care” înlocuiesc în mod rezonabil informațiile pe care o parte interesată nu le-a furnizat „, pentru a ajunge la o determinare precisă.” Organul de apel a explicat în continuare că „datele disponibile” se referă la datele care sunt în posesia autorității de anchetă și în raportul scris al acesteia. Întrucât determinările realizate în temeiul articolului 12.7 trebuie făcute pe baza „datelor disponibile”, „acestea nu pot fi făcute pe baza ipotezelor sau speculațiilor subiective.” În plus, în motivarea și evaluarea datelor disponibile care pot înlocui în mod rezonabil informațiile care lipsesc, „trebuie să se țină seama de toate informațiile verificate de la dosar” de către o autoritate de anchetă. Organul de apel a explicat că stabilirea „substitutelor rezonabile pentru” informațiile necesare „lipsă implică un proces de motivare și evaluare” din partea autorității de anchetă. În cazul în care la dispoziția unei autorități de anchetă sunt puse mai multe informații din care trebuie să aleagă, „ar părea evident că procesul de motivare și evaluare ar presupune un anumit grad de comparație” pentru a ajunge la o determinare precisă. Evaluarea „datelor disponibile” care este impusă și forma pe care o poate lua aceasta depind de circumstanțele specifice ale unui caz dat, inclusiv de natura, calitatea și cantitatea probelor aflate la dosar și de determinările individuale care trebuie făcute. Natura și amploarea explicațiilor și analizelor necesare variază de la o determinare la alta (8).

(34)

În consecință, Comisia a utilizat pentru analiza sa toate datele disponibile, în special:

(35)

Înainte de a analiza subvenționarea presupusă a fi acordată sub formă de subvenții sau programe de subvenționare specifice (secțiunea 3.4 și următoarele de mai jos), Comisia a evaluat planurile, proiectele și alte documente guvernamentale, care au fost relevante pentru mai multe subvenții sau programe de subvenționare. Aceasta a constatat că toate subvențiile sau programele de subvenționare care fac obiectul evaluării fac parte din procesul de implementare a planificării centralizate a autorităților chineze din următoarele motive.

(36)

În cadrul anchetei actuale, Comisia a stabilit că principalul document relevant în perioada anchetei de reexaminare a fost cel de-al 13-lea plan cincinal pentru industria siderurgică, Planul de ajustare și modernizare a industriei siderurgice, care acoperă perioada cuprinsă între 2016 și 2020. Industria siderurgică a rămas în linii generale un sector favorizat în cadrul celui de-al 13-lea plan cincinal. În plan se subliniază faptul că industria siderurgică constituie „un sector fundamental al economiei chineze, o piatră de temelie a națiunii”. Planul a stabilit obiectivele generale pentru anii 2016-2020, și anume „transformarea Chinei într-o putere industrială”.

(37)

Cel de-al 13-lea plan cincinal subliniază în continuare rolul inovației tehnologice în dezvoltarea economică a RPC, precum și importanța continuă a principiilor de dezvoltare „ecologică”. Conform capitolului 5 din plan, una dintre principalele linii de dezvoltare este promovarea modernizării structurii industriale tradiționale, la fel ca în cazul celui de al 12-lea plan cincinal. Această idee este elaborată mai pe larg în capitolul 22, care explică strategia de modernizare a industriei tradiționale din RPC prin promovarea reconversiei tehnologice a acesteia. În acest sens, în cel de-al 13-lea plan cincinal se afirmă că întreprinderile vor fi sprijinite „pentru a se îmbunătăți per ansamblu în domenii precum tehnologia produsului, echipamentele industriale, protecția mediului și eficiența energetică”. Protecția mediului este elaborată mai pe larg în capitolul 44. În conformitate cu capitolul respectiv, la nivelul industriilor-cheie va fi pusă în aplicare o „renovare” a producției nepoluante, iar caseta 16 se referă în mod specific la industria siderurgică în acest sens.

(38)

„Planul de ajustare și modernizare a industriei siderurgice pentru 2016-2020” (cel de-al 13-lea plan cincinal pentru industria siderurgică) a fost publicat în noiembrie 2016. Acesta se bazează pe cel de-al 13-lea plan cincinal. Planul arată că industria siderurgică este „un sector important, fundamental al economiei chineze, o piatră de temelie a națiunii”. Planul respectiv detaliază în continuare principiile inovării tehnologice, ale ajustărilor structurale și ale dezvoltării ecologice menționate în cel de-al 13-lea plan cincinal, le pune în legătură cu mai multe priorități specifice din cadrul industriei siderurgice (a se vedea capitolul IV al planului – Principalele sarcini) și prezintă legătura cu diferite măsuri de sprijin fiscal și financiar (a se vedea capitolul V al planului – Măsuri de salvgardare).

(39)

Consolidarea industriei siderurgice și dependența de producători dominanți/majori, în special întreprinderile deținute de stat, reprezintă o trăsătură esențială a planului. Producătorii de oțel din China sunt, de asemenea, invitați să producă în continuare și să își extindă producția în străinătate. Cel de-al 13-lea plan cincinal a indicat cantitatea de oțel care trebuie utilizată în întreaga țară și a indicat că exportul de oțel trebuie gestionat în conformitate cu principiul potrivit căruia cererea internă ar trebui să aibă prioritate și că întreprinderile din China ar trebui să participe activ la concurența internațională, precum și crearea și menținerea unui mediu pentru exportul de oțel.

(40)

Capitolul 17 secțiunea 1 din cel de-al 13-lea plan cincinal prevede următoarele: „Strategia națională de dezvoltare și planul vor juca un rol principal și constrângător.” În sfârșit, cel de-al 13-lea plan cincinal prevede că „toate autoritățile locale responsabile cu industria siderurgică ... pun în aplicare sarcinile și măsurile de politică stabilite în prezentul plan”. La nivelul întreprinderilor individuale, „întreprinderile relevante asigură convergența cu principalele obiective și sarcini prioritare ale prezentului plan” (15). Astfel, în loc să facă doar afirmații generale de încurajare, cel de-al 13-lea plan cincinal prevede un cadru obligatoriu pentru industria siderurgică internă. Acest cadru a fost reprodus la nivel local/regional prin adoptarea de planuri suplimentare, care prevăd mai multe detalii de implementare.

(41)

Ordinul nr. 35 al Comisiei naționale pentru dezvoltare și reformă – Politici pentru dezvoltarea industriei siderurgice (2005) (denumit în continuare „Ordinul nr. 35”) este un alt document de politică ce reglementează industria siderurgică din China. Adoptat de Consiliul de Stat, acesta vizează diverse aspecte ale controlului autorităților chineze asupra industriei, printre care:

(42)

Decizia nr. 40 este un ordin emis de Consiliul de Stat care clasifică sectoarele industriale din punct de vedere investițional în diverse categorii, și anume „proiecte încurajate, restrictive și eliminate”. Potrivit acestei decizii, „Catalogul liniilor directoare de adaptare a structurilor industriale”, care este o măsură de punere în aplicare a Deciziei nr. 40, constituie o bază importantă pentru orientarea direcțiilor pentru investiții. De asemenea, catalogul oferă îndrumări autorităților chineze privind administrarea proiectelor de investiții și formularea și punerea în aplicare a politicilor privind finanțele publice, fiscalitatea, creditele, terenurile, importul și exportul (16). Industria siderurgică este indicată ca o industrie încurajată în capitolul VIII din acest catalog de îndrumări. În ceea ce privește natura sa juridică, Comisia a observat că Decizia nr. 40 este un ordin emis de Consiliul de Stat, care este cel mai înalt organism administrativ din RPC. În acest sens, decizia este obligatorie din punct de vedere juridic pentru alte organisme publice și pentru operatorii economici (17).

(43)

Planul pentru ajustarea și revitalizarea industriei siderurgice (2009) constituie un plan de acțiune pentru industria siderurgică. Planul își propune să soluționeze criza financiară internațională și să abordeze cerințele generale de politică ale autorităților chineze pentru a menține creșterea economică. De asemenea, el urmărește „garantarea funcționării stabile a industriei”, dat fiind că „industria este privită ca un pilon important al economiei naționale”. Documentul prevede următoarele:

(44)

În conformitate cu capitolul III punctul 5 și cu capitolul VIII din Planul național pentru dezvoltarea științei și tehnologiei pe termen mediu și lung (2006-2020), acesta sprijină dezvoltarea de domenii-cheie și teme prioritare, încurajând acordarea de sprijin financiar și fiscal respectivelor domenii-cheie și priorități.

(45)

Având în vedere documentele la care se face referire anterior și dispozițiile prevăzute în acestea, Comisia și-a reafirmat concluzia din ancheta inițială conform căreia, în perioada anchetei de reexaminare, industria siderurgică din China a fost considerată în continuare drept o industrie-cheie/strategică, a cărei dezvoltare este urmărită în mod activ și condusă de autoritățile chineze ca obiectiv strategic de politică.

(46)

Având în vedere lipsa de cooperare din partea autorităților chineze și a producătorilor-exportatori din China menționați la considerentele 16 și 31, Comisia a decis să examineze dacă s-a continuat subvenționarea după cum urmează. În primul rând, Comisia a examinat dacă subvențiile care au făcut obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul anchetei inițiale au continuat să confere beneficii industriei producătoare de oțel cu acoperire organică. Ulterior, Comisia a analizat dacă industria în cauză a beneficiat de subvenții care nu au făcut obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul anchetei inițiale (denumite în continuare „subvenții suplimentare”), astfel cum se susține în cerere.

(47)

Comisia a decis că, având în vedere constatările care confirmă existența continuării subvenționării în ceea ce privește majoritatea subvențiilor care fac obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul anchetei inițiale, precum și unele dintre subvențiile suplimentare, nu este necesară anchetarea tuturor celorlalte subvenții a căror existență o susține solicitantul. În acest sens, se reamintește faptul că, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, Comisia ar trebui să examineze dacă există dovezi ale continuării subvenționării, indiferent de valoarea acesteia.

(48)

Ca răspuns la comunicarea constatărilor finale, solicitantul a formulat trei observații principale. În primul rând, a susținut că politica autorităților chineze de a nu permite producătorilor de oțel să intre în faliment și de a asigura disponibilitatea finanțărilor indiferent de viabilitatea întreprinderii în cauză constituie o „garanție de facto”. Aceasta ar fi trebuit să fie considerată un program separat de subvenționare și să facă în consecință obiectul unor măsuri compensatorii instituite de către Comisie. În al doilea rând, acesta a afirmat că noile subvenții identificate de Comisie, împreună cu pretinsa „garanție de facto” care nu a fost analizată de către Comisie, nu acoperă întreaga valoare a avantajelor de care au beneficiat producătorii-exportatori chinezi în cursul perioadei anchetei de reexaminare și că, de fapt, nivelul subvenționării a crescut în comparație cu ancheta inițială. În al treilea rând, solicitantul a menționat că, prin lipsa notificării subvențiilor către producătorii de OAO, RPC nu a respectat cerința de notificare a subvențiilor prevăzută în Acordul privind subvențiile și măsurile compensatorii (ASMC).

(49)

În răspunsul la prima observație, Comisia a recunoscut că politica guvernului chinez prevăzută în documentele menționate la secțiunea 1.2 de mai sus și avantajul economic al acesteia pot într-adevăr să ajungă să constituie o garanție de facto implicită pentru unele întreprinderi mari deținute de stat care se confruntă cu dificultăți financiare. Cu toate acestea, potrivit constatărilor Comisiei în HRF, (18) întrucât Comisia și-a concentrat deja analiza asupra împrumuturilor preferențiale și având în vedere că valoarea subvenționării constatată în acest program și în celelalte programe de subvenționare care au făcut obiectul analizei era deja substanțială, aceasta a decis să nu mai analizeze în continuare acest aspect.

(50)

În ceea ce privește cea de-a doua observație, Comisia a recunoscut că, după cum se specifică în secțiunea 3.5.4 de mai jos, a stabilit existența altor programe de subvenționare care nu au făcut obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul anchetei inițiale. Cu toate acestea, nu există dovezi în sprijinul faptului că nivelul de subvenționare oferit de programele de subvenționare existente în cursul anchetei inițiale a scăzut. Acest lucru poate însemna, într-adevăr, un nivel mai ridicat al subvenționării în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, Comisia nu a considerat că este necesar să calculeze astfel de sume în lumina constatărilor sale privind continuarea subvenționării; constatări care sunt suficiente în contextul unei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. Comisia a reamintit solicitantului că reexaminarea în cauză nu se referă la nivelul efectiv al taxelor și nu aduce atingere dreptului solicitantului de a solicita o reexaminare în temeiul articolului 19 din regulamentul de bază. În consecință, observația respectivă a fost respinsă.

(51)

În ceea ce privește cea de-a treia observație, RPC nu și-a respectat, într-adevăr, obligația de notificare a subvențiilor în temeiul articolului 25 din ASMC în ceea ce privește subvențiile în cauză. Comisia regretă faptul că RPC nu și-a respectat această obligație, ceea ce constituie un obstacol serios în calea posibilității acesteia de a evalua conținutul și impactul subvențiilor puse în aplicare de către autoritățile chineze în beneficiul producătorilor de OAO. Cu toate acestea, nu sunt prevăzute consecințe juridice în regulamentul de bază care să poată fi invocate în contextul reexaminării în curs. Comisia ia măsurile necesare în cadrul forurilor competente ale OMC în conformitate cu normele relevante din ASMC. Prin urmare, această observație a fost, de asemenea, respinsă.

(52)

În cadrul anchetei inițiale (20), Comisia a stabilit că întreprinderile deținute de stat care au furnizat producătorilor de OAO oțel laminat la cald și oțel laminat la rece (denumite în continuare „OLC” și „OLR”) au fost organisme publice în conformitate cu testul stabilit de Organul de apel al OMC (21), deoarece execută funcții guvernamentale și, astfel, exercită autoritate guvernamentală.

(53)

De asemenea, Comisia a stabilit că producătorii privați de OLC și OLR din China au primit mandatul și ordinul autorităților chineze pentru a furniza mărfuri în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctele (iii) și (iv) din regulamentul de bază și pentru a acționa în același mod ca și întreprinderile siderurgice deținute de stat (22).

(54)

În cadrul analizei ulterioare (23), Comisia a concluzionat în mod pozitiv cu privire la existența unui avantaj în sensul articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază pentru producătorii-exportatori de OAO. Acest avantaj a rezultat din furnizarea de materii prime contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată de către producătorii de OLC și OLR, indiferent dacă întreprinderile de stat acționează ca organisme publice sau întreprinderi private sub mandatul și ordinul autorităților chineze în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază.

(55)

Pentru a calcula acest avantaj, Comisia a comparat prețurile OLC și OLR plătite de către producătorii-exportatori de OAO în cauză la nivelul de referință relevant. Organul de apel a confirmat faptul că, în cazul în care piața țării furnizoare este denaturată prin rolul statului, este permisă utilizarea unor criterii de referință externe.

(56)

Pe baza informațiilor din dosar furnizate în cadrul anchetei inițiale, s-a stabilit că prețurile practicate la vânzarea de OLC și OLR de către întreprinderile deținute de stat din China erau denaturate. Aceasta a fost ca urmare a predominanței puternice a întreprinderilor deținute de stat pe piața OLC și OLR din China și din cauza faptului că prețurile furnizorilor privați de OLC și OLR erau aliniate cu prețurile întreprinderilor deținute de stat.

(57)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că nu existau prețuri de piață fiabile în China pentru OLC și OLR și a calculat valoarea de referință pe baza prețurilor pentru OLC și OLR de pe piața mondială, care sunt publicate în mod regulat în diverse reviste specializate în domeniul siderurgiei, precum Steel Business Briefing, MEPS și CRU.

(58)

O comparație a prețurilor practicate de producătorii de OLC și OLR cu valoarea de referință din afara țării a arătat că prețurile din China erau cu mult sub prețurile de referință și, în consecință, au dus la un avantaj pentru producătorii-exportatori chinezi de OAO în sensul articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(59)

În plus, respectivul program de subvenționare a fost considerat specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (c) din regulamentul de bază, întrucât OLC și OLR sunt utilizate numai de către un număr restrâns de sectoare și întreprinderi din China în procesul lor de producție.

(60)

Rata subvenției stabilită în ancheta inițială pentru producătorii-exportatori de OAO incluși în eșantion a variat între 23,02 % și 27,63 %, iar rata pentru societățile care nu au cooperat a fost de 32,44 %.

(61)

În cererea și anexele corespunzătoare, solicitantul a furnizat dovezi că producătorii chinezi de OAO au continuat să beneficieze de furnizarea de OLC și OLR contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată pentru producția de OAO, care acoperă atât achizițiile de la întreprinderi deținute de stat, cât și de la celelalte întreprinderi.

(62)

Furnizarea de OLC și OLR contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată viza producătorii de OAO care nu sunt producători de oțel integrați pe verticală. Aceasta era în beneficiul celor care au fie (i) o linie de laminare la rece și trebuie să cumpere OLC ca substrat pentru laminarea la rece, fie (ii) linii de acoperire și trebuie să achiziționeze OLR ca materie primă. Numeroși producători de OAO din China sunt, în prezent, încă relaminori, mai degrabă decât integrați pe verticală și, prin urmare, au nevoie de materii prime plate din oțel pentru a produce OAO (24).

(63)

Într-o primă etapă, solicitantul a pus la dispoziție dovezi potrivit cărora furnizorii de OLC și OLR sunt în continuare organisme publice în conformitate cu testul stabilit de Organul de apel al OMC (a se vedea considerentul 48). Reclamantul a indicat că autoritățile chineze controlează și gestionează în diferite moduri întreprinderile deținute de stat.

(64)

Într-o primă etapă, cadrul instituțional a permis autorităților chineze să dețină un control strict asupra întreprinderilor deținute de stat prin intermediul diverselor organisme.

(65)

Comisia de supraveghere și administrare a activelor din proprietatea statului din cadrul Consiliului de Stat (denumită în continuare „CSAAPS”) este proprietarul final al tuturor întreprinderilor deținute de stat din China. Toți administratorii și directorii CSAAPS sunt numiți de către Partidul Comunist din China. CSAAPS are un rol central în ceea ce privește gestionarea întreprinderilor deținute de stat, inclusiv supravegherea disciplinară, și se asigură că întreprinderile deținute de stat respectă obiectivele stabilite de autoritățile chineze. De asemenea, ea participă în cadrul procesului de luare a deciziilor în materie de investiții și la tranzacțiile cu acțiuni și stocuri. Prin urmare, CSAAPS poate fi considerată drept autoritatea publică de reglementare a întreprinderilor deținute de stat.

(66)

Comisia națională pentru dezvoltare și reformă (denumită în continuare „CNDR”) este o altă autoritate de reglementare care controlează întreprinderile deținute de stat. CNDR este responsabilă cu elaborarea strategiilor de dezvoltare macroeconomică și industrială și cu asigurarea faptului că actorii locali implementează în mod corespunzător politica autorităților chineze. CNDR adoptă orientări și directive și aprobă proiecte majore de investiții. Toate investițiile producătorilor de oțel din China trebuie aprobate de CNDR.

(67)

În al doilea rând, autoritățile chineze exercită un control strict asupra industriei siderurgice prin lege. Sectorul siderurgic este clasificat în categoria „industriilor de bază și pilon”, la nivelul cărora statul trebuie să „mențină o putere de control relativ puternică” (25). De asemenea, el face parte din categoria industriilor „încurajate” și, datorită acestui statut, beneficiază de diferite avantaje în ceea ce privește, de exemplu, împrumuturi, drepturi de utilizare a terenurilor și politici fiscale preferențiale. Acest control este consolidat și mai mult de faptul că în industria siderurgică este interzis acționariatul majoritar străin, care ar putea diminua controlul deținut de autoritățile chineze.

(68)

În al treilea rând, autoritățile chineze controlează întreprinderile deținute de stat prin numirea și supravegherea structurilor superioare de conducere. Departamentul de Organizare, care este un organism aflat sub controlul Secretariatului Partidului Comunist, numește și monitorizează persoanele care ocupă poziții de vârf în partid, la nivelul autorităților chineze, al organizației militare și al întreprinderilor deținute de stat. Această atribuție este partajată cu CSAAPS, care numește persoane, printre altele, în funcții de vicepreședinte executiv (26).

(69)

Întreprinderile deținute de stat acționează în calitate de organisme publice prin urmărirea obiectivelor guvernamentale și exercitarea funcțiilor guvernamentale în industria siderurgică. Acestea respectă politica autorităților chineze, pun în aplicare fuziuni și achiziții, își concentrează producția asupra unor produse, încearcă să atingă obiective naționale și favorizează anumite industrii din aval.

(70)

Se impune a fi subliniat faptul că toate dovezile de mai sus cu privire la administrarea, conducerea și controlul efectiv al întreprinderilor deținute de stat de către autoritățile chineze se bazează pe analiza acelorași documente, legi și regulamente principale ca cele din ancheta inițială, care sunt încă în vigoare pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare (27). Singurul amendament major de la ancheta inițială a fost înlocuirea celui de-al 12-lea plan cincinal pentru sectorul siderurgic cu cel de-al 13-lea plan cincinal. Cu toate acestea, o astfel de înlocuire nu a modificat rolul predominant al autorităților chineze în industria siderurgică.

(71)

În a doua etapă, solicitantul a furnizat dovezi în ceea ce privește prezența semnificativă și dominația continuă a întreprinderilor deținute de stat în industria siderurgică în general și în sectoarele OAO și OLC în special. La punctele 65-68, cererea enumeră întreprinderile majore de stat în sectoarele vizate și rezumă recentele constatări ale anchetelor efectuate de autoritățile australiene (28) și americane (29).

(72)

În a treia etapă, solicitantul a furnizat dovezi în sprijinul faptului că întreprinderile private din sectorul OLR și OLC erau în continuare sub mandatul și ordinul autorităților chineze să furnizeze mărfuri în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) și punctul (iv) din regulamentul de bază și că stabilirea prețurilor în acest sens este similară cu cea în cazul întreprinderilor deținute de stat. Prin urmare, concluziile Comisiei din ancheta inițială rămân valabile pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare.

(73)

Pentru a-și susține cererea, solicitantul a indicat faptul că producătorii care nu sunt întreprinderi deținute de stat au fost în continuare obligați să respecte planurile naționale și locale pe cinci ani și că sunt supuși unor intervenții puternice din partea autorităților chineze asupra pieței și, de asemenea, asupra structurilor corporative ale acestora. Pentru a demonstra continuitatea interacțiunilor puternice dintre autoritățile publice, partidul comunist și producătorii care nu sunt întreprinderi deținute de stat, solicitantul a invocat concluziile recentei anchete antisubvenție americane (30) și două studii ale Camerei Europene de Comerț din China (31).

(74)

Dovezile de mai sus arată comportamentul continuu al întreprinderilor deținute de stat în sectoarele OLR și OLC, în calitate de organisme publice, precum și mandatul și ordinul adresate producătorilor care nu sunt întreprinderi deținute de stat. În absența cooperării din partea autorităților chineze, nu au fost prezentate argumente care să conteste dovezile prezentate de solicitant în această privință. Prin urmare, Comisia a concluzionat că producătorii de OAO beneficiază în continuare de aprovizionarea cu materii prime din partea producătorilor de OLR și OLC contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată, astfel cum a fost stabilită în ancheta inițială.

(75)

În plus, Raportul privind China referitor la sectorul siderurgic în general (32) și concluziile anchetei PPLC, în special în ceea ce privește sectorul oțelului laminat la cald, (33) au confirmat aspectele esențiale referitoare la instituirea acestui program de subvenționare și continuarea sa, cum ar fi: comportamentul întreprinderilor deținute de stat în calitate de organisme publice, poziția lor dominantă în sectorul în cauză, mandatul și ordinul adresate producătorilor care nu sunt întreprinderi deținute de stat și denaturarea prețurilor.

(76)

La punctele 76, 77 și 78 și în anexa 20 la cerere, solicitantul a furnizat un calcul al avantajului în temeiul acestei măsuri de subvenție în perioada anchetei de reexaminare, folosind aceeași metodologie ca și în ancheta inițială și un indicator de referință internațional compus din aproximativ aceleași țări ca și în ancheta inițială. Atât în cazul OLR, cât și în cazul OLC, diferența de preț dintre prețul mediu pe piața internă din China și prețul de referință a depășit 25 %.

(77)

În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, Comisia nu a prezentat informații specifice societății pe baza cărora să calculeze valoarea subvenției acordate în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, având în vedere constatările privind existența continuării subvenționării la care s-a ajuns în contextul actualei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu consideră că este necesar să calculeze astfel de sume. Cu toate acestea, informațiile cuprinse în cereri arată că valorile subvențiilor continuă să fie similare cu nivelurile constatate în ancheta inițială.

(78)

Măsura de subvenționare vizată este în continuare specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (c) din regulamentul de bază, întrucât OLR și OLC sunt utilizate numai de către un număr restrâns de sectoare din China în producția lor.

(79)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există suficiente dovezi care arată că furnizarea de OLC și OLR la rate preferențiale ca o subvenție care poate face obiectul unor măsuri compensatorii a continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(80)

În cadrul anchetei inițiale (34), Comisia a stabilit că acordarea drepturilor de folosință asupra terenurilor de către autoritățile chineze ar trebui să fie considerată o măsură de subvenționare în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Deoarece nu există o piață funcțională a terenurilor în China, autoritățile chineze acordă drepturi de folosință asupra terenurilor contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată, conferind astfel un avantaj societăților beneficiare. Utilizarea unui indicator de referință extern a demonstrat că suma plătită pentru drepturile de folosință asupra terenurilor de către producătorii de OAO este mult inferioară valorii normale de piață.

(81)

De asemenea, Comisia a stabilit că subvenția este specifică în temeiul articolului 4 alineatul (2) literele (a) și (c) din regulamentul de bază, deoarece accesul la terenurile industriale este limitat prin lege numai la societățile care respectă politicile industriale stabilite de către stat. În plus, doar anumite operațiuni au făcut obiectul unei proceduri de cerere de ofertă, prețurile fiind deseori stabilite de către autorități, iar practicile autorităților în acest domeniu sunt neclare și lipsite de transparență.

(82)

Utilizând indicatorul de referință al prețurilor terenurilor din Taiwan, rata subvenției cu privire la această măsură a fost stabilită în ancheta inițială pentru producătorii-exportatori de OAO incluși în eșantion între 0,34 % și 1,12 %, iar rata pentru societățile care nu au cooperat a fost de 1,36 %.

(83)

În cererea și anexele corespunzătoare (35), solicitantul a furnizat dovezi că producătorii chinezi de OAO au continuat să beneficieze de drepturile de folosință asupra terenurilor contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată.

(84)

Solicitantul a indicat că legea care reglementează această chestiune nu s-a schimbat de la data anchetei inițiale. Proprietatea privată asupra terenurilor este interzisă în China. Legea privind administrarea terenurilor, și în special articolul 2, prevede în continuare că toate terenurile din China sunt, în ultimă instanță, deținute de autoritățile chineze, deoarece aparțin în mod colectiv Chinei. Legea proprietății (articolele 45-48) specifică faptul că terenurile din China sunt fie „deținute în mod colectiv”, fie „se află în proprietatea statului”. Terenurile nu pot fi vândute, dar se pot acorda drepturi de folosire a terenurilor prin procedee de ofertare, cotații sau licitații publice.

(85)

Nici autoritățile chineze, nici producătorii-exportatori nu au furnizat dovezi care să sugereze că industria OAO a încetat să beneficieze de acordarea drepturilor de folosință asupra terenurilor pentru o remunerație mai mică decât cea adecvată.

(86)

Pe baza informațiilor disponibile, inclusiv a concluziilor Raportului privind China (36) în această privință și a constatărilor celor mai recente anchete privind anvelopele și bicicletele electrice (37), Comisia a concluzionat că tarifele plătite pentru utilizarea terenurilor au fost în continuare subvenționate, dat fiind faptul că sistemul impus de autoritățile chineze nu respectă principiile pieței.

(87)

Având în vedere lipsa unei piețe a terenurilor în China, se impune utilizarea unei valori de referință externe pentru a stabili un preț de piață adecvat și pentru a calcula valoarea subvenției acordate în cursul perioadei anchetei de reexaminare, în conformitate cu articolul 6 litera (d) punctul (ii) din regulamentul de bază. Prețurile terenurilor din Taiwan la care se face referire anterior, utilizate în mod normal ca punct de referință pentru astfel de calcule, au fost actualizate și ajustate în sens crescător, ca urmare a constatărilor celor mai recente anchete în materie de compensare.

(88)

În absența cooperării din partea autorităților chineze și a producătorilor-exportatori chinezi, Comisia nu a prezentat informații specifice societății pe baza cărora să calculeze valoarea subvenției acordate în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, având în vedere constatările privind existența continuării subvenționării la care s-a ajuns în contextul actualei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu consideră că este necesar să calculeze astfel de sume. Având în vedere aceste aspecte, dat fiind că prețurile de referință din Taiwan erau mai mari decât cele utilizate în cadrul anchetei inițiale, este probabil ca, în orice caz, subvenționarea să fi continuat la aceleași niveluri.

(89)

Subvenția este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) și al articolului 4 alineatul (2) litera (c) din regulamentul de bază. Drepturile de folosință asupra terenurilor sunt acordate doar unui grup restrâns de întreprinderi. În plus, industria siderurgică, făcând parte din categoria încurajată în contextul Deciziei nr. 40 a Consiliului de Stat, este una dintre industriile care beneficiază de drepturi de folosință asupra terenurilor. În plus, acordarea drepturilor de folosință asupra terenurilor în China este în continuare o practică netransparentă.

(90)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există suficiente dovezi care arată că acordarea drepturilor de folosință asupra terenurilor la rate preferențiale ca o subvenție care poate face obiectul unor măsuri compensatorii a continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(91)

În cadrul anchetei inițiale (38), Comisia a constatat că CNDR deține responsabilitatea stabilirii prețurilor energiei electrice aplicabile în diferitele provincii. S-a constatat faptul că birourile locale pentru prețuri acționează doar ca un braț executiv al deciziei luate la nivel central de CNDR. Acest lucru este confirmat, de asemenea, de faptul că CNDR a publicat avize în care stabilește prețurile efective pentru fiecare provincie. Apoi, aceste avize sunt transpuse în mod formal în avizele locale adoptate de către birourile locale pentru prețuri și sunt puse în aplicare la nivel local.

(92)

Ancheta inițială a stabilit, de asemenea, că prețurile diferențiate ale energiei electrice aplicabile anumitor sectoare și/sau la nivel provincial și local sunt stabilite în conformitate cu anumiți factori, printre care, în special, urmărirea obiectivelor politicii industriale stabilite de autoritățile centrale și locale în planurile lor cincinale, precum și în planurile la nivel sectorial.

(93)

În continuare, Comisia a stabilit că unul dintre producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion a beneficiat de un preț al energiei electrice mai mic decât prețul aplicabil, în general, marilor utilizatori industriali. S-a constatat că, în zona specifică în care era situat acest exportator, o subcategorie de anumiți utilizatori industriali, inclusiv cei care produc produsul în cauză, aveau dreptul la acest preț mai scăzut. Astfel, întreprinderea a primit o contribuție financiară în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) din regulamentul de bază, și anume autoritățile publice i-au furnizat energie electrică prin intermediul întreprinderii deținute de stat locale de distribuție a energiei electrice. Aceasta constituie o contribuție a statului sub forma furnizării de bunuri altele decât infrastructură generală, în sensul regulamentului de bază.

(94)

S-a constatat că subvenția este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) și al articolului 4 alineatul (3) din regulamentul de bază. Prețul mai scăzut al energiei electrice a fost stabilit în avizul relevant al CNDR și încorporat în avizul emis de biroul local pentru prețuri. Prin urmare, el a fost mandatat de o autoritate centrală și gestionat la nivel local. Acest preț mai scăzut a fost limitat la anumite întreprinderi, în anumite sectoare specifice. Subvenția a fost, de asemenea, limitată la o anumită regiune întrucât se aplică doar la o zonă geografică desemnată limitată în care producătorul-exportator își avea sediul.

(95)

În cerere, solicitantul a indicat că legea care reglementează această chestiune nu s-a schimbat de la data anchetei inițiale. În plus, solicitantul a furnizat dovezi că producătorii de OAO au beneficiat de acest sistem în perioada anchetei de reexaminare (39).

(96)

Nici autoritățile chineze, nici producătorii-exportatori din China nu au furnizat dovezi care să sugereze că industria OAO a încetat să beneficieze de furnizarea de energie electrică pentru o remunerație mai mică decât cea adecvată.

(97)

Pe baza informațiilor disponibile, inclusiv a concluziilor Raportului privind China (40) și a constatărilor celor mai recente anchete privind anvelopele (41), Comisia a concluzionat că tarifele plătite la energia electrică sunt preferențiale în funcție de întreprinderile individuale, de sectorul industrial sau de localizarea lor geografică.

(98)

În absența cooperării din partea autorităților chineze și a producătorilor-exportatori chinezi, Comisia nu a prezentat informații specifice societății pe baza cărora să calculeze valoarea subvenției acordate în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, având în vedere constatările privind existența continuării subvenționării la care s-a ajuns în contextul actualei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu consideră că este necesar să calculeze astfel de sume. Având în vedere aceste aspecte, nivelul de subvenționare nu pare să fi scăzut în comparație cu ancheta inițială.

(99)

Potrivit explicațiilor furnizate în considerentul 90, sistemul era specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) și al articolului 4 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(100)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există suficiente dovezi care arată că furnizarea de energie electrică la rate preferențiale ca o subvenție care poate face obiectul unor măsuri compensatorii a continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(101)

În cadrul anchetei inițiale (43), Comisia a stabilit că băncile deținute de stat sunt considerate organisme publice deoarece execută funcții guvernamentale și, astfel, exercită autoritate guvernamentală. În continuare, s-a concluzionat că, pe parcursul perioadei anchetei inițiale, primele cinci mari bănci comerciale deținute de stat reprezentau peste jumătate din sectorul bancar chinez.

(102)

În privința băncilor care au acordat împrumuturi producătorilor-exportatori de OAO cooperanți, acestea erau în mare majoritate deținute de stat. Pe baza informațiilor disponibile, s-a constatat că cel puțin 14 din cele 17 bănci raportate erau bănci deținute de stat, inclusiv principalele bănci comerciale din China, cum ar fi Bank of China, China Construction Bank și Industrial and Commercial Bank of China. În continuare, s-a constatat că aceste bănci comerciale deținute de stat dețineau un loc predominant pe piață, iar în calitate de organisme publice erau implicate în acordarea de împrumuturi la o rată a dobânzii mai mică decât cea de pe piață. În consecință, s-a concluzionat că autoritățile chineze aveau o politică de furnizare de împrumuturi în condiții preferențiale pentru sectorul OAO.

(103)

De asemenea, Comisia a stabilit, pe baza articolelor 34 și 38 din Legea privind activitățile bancare comerciale și a articolelor 24 și 25 din Ordinul nr. 35 - Politici pentru dezvoltarea industriei siderurgice, că băncile comerciale private din China erau mandatate și dirijate de autoritățile chineze să ofere împrumuturi preferențiale producătorilor de OAO în temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază.

(104)

Prin urmare, Comisia a concluzionat următoarele: a existat o contribuție financiară acordată producătorilor de OAO sub forma unui transfer direct de fonduri de la autoritățile publice, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază; iar băncile private au fost, de asemenea, mandatate sau dirijate de autorități să ofere contribuții financiare acelorași producători în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază.

(105)

S-a constatat existența unui avantaj în sensul articolului 3 alineatul (2) și al articolului 6 litera (b) din regulamentul de bază, în măsura în care împrumuturile acordate de stat prevedeau condiții mai favorabile decât cele pe care beneficiarul le-ar putea obține în mod normal pe piață. Deoarece s-a stabilit că împrumuturile neguvernamentale din China nu reprezintă o valoare de referință a pieței adecvată (băncile private fiind mandatate și dirijate de autoritățile chineze), aceasta a fost construită pe baza ratei standard de împrumut a Băncii Populare a Chinei. Această rată a fost ajustată astfel încât să reflecte riscul normal de piață prin adăugarea primei corespunzătoare aferente obligațiunilor emise de societăți cu rating de obligațiuni de tip „rating speculativ” (la rata BB).

(106)

În cadrul anchetei inițiale (44), s-a constatat că acest program de subvenționare este specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, deoarece industria siderurgică aparținea categoriei încurajate în conformitate cu Decizia nr. 40, iar acordarea de împrumuturi era limitată doar întreprinderilor siderurgice care respectau pe deplin politicile de dezvoltare pentru industria siderurgică (Ordinul nr. 35).

(107)

Mai mult, s-a constatat că programul este specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază, dat fiind că anumite planuri și documente guvernamentale erau încurajatoare și conțineau prevederi privind acordarea de sprijin financiar industriei siderurgice și în anumite regiuni geografice din China.

(108)

Rata subvenției stabilită în ancheta inițială pentru producătorii-exportatori de OAO incluși în eșantion a variat între 0,25 % și 0,89 %, iar rata pentru societățile care nu au cooperat a fost de 0,97 %.

(109)

În cererea și anexele corespunzătoare (45), solicitantul a furnizat dovezi că producătorii chinezi de OAO au continuat să beneficieze de împrumuturi preferențiale și o rată a dobânzii mai mică decât cea de pe piață din partea băncilor naționale din China.

(110)

Solicitantul a pus la dispoziție dovezi potrivit cărora băncile deținute de stat sunt în continuare organisme publice în contextul raportului elaborat de Organul de apel (a se vedea considerentul 52) dat fiind următoarele:

(111)

Solicitantul a furnizat dovezi privind prezența semnificativă și dominarea continuă pe piață a băncilor deținute de stat în sectorul bancar chinez. La punctul (93) din cerere au fost enumerate principalele bănci deținute de stat și băncile de susținere a politicilor, care constituie un instrument al statului în intervenția economiei.

(112)

În cele din urmă, având în vedere considerentul 110 punctul (ii), solicitantul a indicat faptul că băncile private erau în continuare sub mandatul și ordinul autorităților chineze să acorde împrumuturi subvenționate în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază. Prin urmare, concluziile Comisiei din ancheta inițială sunt în continuare valabile în acest sens. Mai mult, în cadrul anchetei PPLC, Comisia a stabilit că avizul intitulat „Several Opinions on Resolving Overcapacity” (Câteva opinii privind soluționarea problemei supracapacității) aplicabil în sectorul siderurgic se adresează tuturor băncilor de susținere a politicilor, băncilor mari, băncilor pe acțiuni, băncilor de economii poștale, băncilor cu capital străin, societăților de gestionare a activelor financiare și altor instituții financiare aflate în administrarea Comisiei de reglementare a sectorului bancar din China (CBRC) (50).

(113)

În absența cooperării din partea autorităților chineze, nu au fost prezentate argumente care să conteste dovezile prezentate de solicitant în ceea ce privește situația actuală a sistemului bancar chinez.

(114)

În plus, aspectele esențiale în ceea ce privește stabilirea acestui program de subvenționare și continuarea sa, și anume acționarea ca organisme publice de către băncile deținute de stat, poziția lor dominantă în sectorul bancar, împuternicirea și dirijarea băncilor private, au fost confirmate de Raportul privind China (51) și constatările celor mai recente anchete privind anvelopele și bicicletele electrice (52).

(115)

În anexa 32 la cerere și în comunicarea din 21 decembrie, solicitantul a enumerat producătorii chinezi de OAO care beneficiau sau au beneficiat de acest program pe baza rapoartelor lor anuale.

(116)

În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, Comisia nu a prezentat informații specifice societății pe baza cărora putea fi calculată valoarea subvenției acordate în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, având în vedere constatările privind existența continuării subvenționării la care s-a ajuns în contextul actualei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu consideră că este necesar să calculeze astfel de sume. Cu toate acestea, nicio referință nu indică faptul că nivelul de subvenționare a scăzut în comparație cu ancheta inițială.

(117)

Programul de subvenționare în cauză era în continuare specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) și al articolului 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază, având în vedere că situația juridică descrisă la considerentul 106 nu s-a schimbat și în lumina celui de-al 13-lea nou plan cincinal pentru sectorul siderurgic, confirmând industria siderurgică ca o industrie încurajată.

(118)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există suficiente dovezi care arată că acordarea de împrumuturi preferențiale ca o subvenție care poate face obiectul unor măsuri compensatorii a continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(119)

În cadrul anchetei inițiale (53), Comisia a stabilit că mai mulți producători de oțel, inclusiv producători de OAO, au fost implicați în conversii ale creanțelor în acțiuni pentru o sumă totală combinată de 62,5 miliarde RMB de datorii. În cererea din cadrul anchetei inițiale se presupunea că datoria restantă a întreprinderilor siderurgice deținute de stat către băncile deținute de stat a fost anulată în schimbul capitalurilor proprii prin implicarea a patru societăți chineze de gestionare a activelor („AMC-uri”) în alte condiții decât cele de piață. Cererea a susținut în continuare că AMC-urile au fost create în mod specific pentru a dispune de împrumuturi neperformante masive în industriile-cheie, inclusiv în sectorul siderurgic și de a restructura datoriile întreprinderilor deținute de stat, printre altele, prin conversii ale creanțelor în acțiuni.

(120)

Având în vedere că autoritățile chineze nu au furnizat nicio informație cu privire la acest program, ancheta inițială și-a întemeiat concluziile cu privire la acest program pe informațiile cuprinse în cerere.

(121)

S-a constatat că respectivele conversii ale creanțelor în acțiuni constituie o contribuție financiară sub formă de aport de capital și/sau împrumut, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază, sau sub formă de venituri nepercepute care rezultă din anularea datoriei sau care nu au fost rambursate în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Statul a furnizat această contribuție financiară prin intermediul organismelor publice implicate în aceste tranzacții, și anume cele patru AMC-uri și diverse bănci deținute de stat. În absența oricărei cooperări din partea autorităților chineze pe parcursul derulării anchetei inițiale, Comisia a stabilit că elementele de probă de la dosar demonstrează în mod suficient că AMC-urile erau organisme publice, deoarece acestea au fost special create de autoritățile chineze pentru a se debarasa de împrumuturile neperformante masive din industriile-cheie, inclusiv sectorul siderurgic și a restructura datoriile întreprinderilor deținute de stat. Prin urmare, s-a considerat că propriul comportament al acestora echivala cu exercitarea autorității guvernamentale.

(122)

Mai mult, au fost furnizate dovezi care demonstrează că numărul semnificativ de anulări de datorii nu a făcut obiectul unor considerații comerciale normale, întrucât autoritățile chineze nu au evaluat ipoteza conform căreia un investitor privat obișnuit ar fi efectuat aceste conversii ale creanțelor în acțiuni în speranța că o rată rezonabilă de recuperare ar fi generată în timp. În schimb, în cerere se susținea faptul că autoritățile chineze au convertit un volum imens de creanțe în acțiuni cu obiectivul de a reduce raportul dintre pasive și active ale producătorilor de oțel pentru sporirea competitivității acestora, în afara considerentelor comerciale pe care le-ar avea în vedere un investitor privat. Comisia, în urma unei analize atente a informațiilor furnizate în cerere și în absența oricăror alte informații privind dosarul, a concluzionat că măsurile confereau, astfel, un avantaj în sensul articolului 6 litera (a) din regulamentul de bază.

(123)

Această subvenție a fost considerată specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) din regulamentul de bază, întrucât acordarea acestei finanțări era limitată doar la entități selecționate, era discreționară și nu existau criterii obiective.

(124)

În cererea de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu punctele 115-125 și cu anexele 25, 33 și 58, solicitantul a furnizat dovezi potrivit cărora acest program era încă în vigoare, însă utilizarea sa a evoluat, deoarece în prezent se utilizează în principal pentru a reduce datoria corporativă a întreprinderilor puternic îndatorate.

(125)

Solicitantul a furnizat două documente emise de autoritățile chineze în 2016 care reglementează această chestiune, și anume Opinions on Actively and Steadily Reducing Corporate Leverage (Avizele privind reducerea activă și în mod constant a efectului de levier corporativ) și Guiding Opinions on the Market-based Conversion of Bank (Avizele orientative privind conversia pe piață a băncii) (54).

(126)

Potrivit acestor documente, întreprinderile puternic îndatorate trebuie să găsească o bancă comercială națională care acceptă să fie implicată în program. Băncile cu capital străin nu sunt calificate să participe la program. Banca participantă creează un fond de swap separat, alcătuit din datoria întreprinderii. Această datorie este apoi convertită în acțiuni și alți investitori sunt invitați să participe și să achiziționeze acțiunile. Băncile deținute de stat, inclusiv China Construction Bank, sunt cele mai active în cadrul programului.

(127)

Aceste tranzacții nu se bazează pe condițiile de piață. Aceste datorii mari sunt achiziționate fără reducere, ceea ce ar fi irațional pentru un investitor de piață. Potrivit Asociației „China Iron and Steel Association” („CISA”), marea majoritate a recentelor conversii ale creanțelor în acțiuni au luat forma Minggu Shizhai, și anume, acțiuni în principiu, creanțe în realitate (55). Aceasta înseamnă că este posibil ca fondurile de swap să fi achiziționat efectiv creditele existente datorate băncilor și să le fi înlocuit cu noi credite cu scadențe mai lungi.

(128)

Părea că băncile nu acționează în mod rațional luând în considerare situația financiară a unei întreprinderi și efectuând o evaluare a riscurilor asemenea unui investitor privat care acționează în condiții normale de piață. China Construction Bank a recunoscut că propriile interese comerciale ale băncilor autohtone sunt secundare strategiei economice naționale în contextul efectuării conversiilor creanțelor în acțiuni (56).

(129)

Cererea a furnizat dovezi că cel puțin doi producători de OAO au semnat contracte de conversie a creanțelor în acțiuni cu China Construction Bank la sfârșitul anului 2016 pentru sume care depășesc 20 de miliarde RMB fiecare și cel puțin patru producători de OAO au beneficiat de acest sistem, deși în cazurile lor valorile exacte ale contractelor nu erau cunoscute. Potrivit raportului ThinkDesk, cel puțin trei dintre întreprinderile care au beneficiat de această conversie a creanțelor în acțiuni se aflau într-o situație financiară extrem de dificilă la momentul efectuării conversiei.

(130)

În absența cooperării, Comisia a concluzionat, pe baza dovezilor disponibile, că respectivele conversii ale creanțelor în acțiuni în raport cu producătorii de OAO nu s-au bazat pe condițiile de piață.

(131)

În consecință, Comisia a constatat că respectivele conversii ale creanțelor în acțiuni constituie o contribuție financiară sub formă de aport de capital și/sau împrumut, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază, sau sub formă de venituri publice nepercepute care duc la anularea datoriei sau care nu au fost rambursate în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii). Programul a conferit un avantaj întreprinderilor beneficiare.

(132)

În absența cooperării din partea autorităților chineze și a producătorilor-exportatori chinezi, Comisia nu a prezentat informații specifice societății pe baza cărora să calculeze valoarea subvenției acordate în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, având în vedere constatările privind existența continuării subvenționării la care s-a ajuns în contextul actualei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu a considerat că este necesar să calculeze astfel de sume.

(133)

Subvenția a fost specifică în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază, deoarece nu au existat criterii obiective pentru acordarea subvențiilor și nu s-a stabilit cu exactitate în ce condiții producătorii de OAO pot fi sau nu implicați în acest program. De asemenea, conversiile au fost specifice în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (c) din regulamentul de bază, având în vedere larga putere discreționară a autorităților publice de a acorda subvenția și doar anumite sectoare au beneficiat de subvenție, cum ar fi cele care se confruntă cu probleme de supracapacitate.

(134)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există suficiente dovezi care arată că respectivele conversii ale creanțelor în acțiuni ca o subvenție care poate face obiectul unor măsuri compensatorii a continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare sub formă de asistență financiară pentru a reduce datoria corporativă a întreprinderilor puternic îndatorate.

(135)

În cadrul anchetei inițiale (57), Comisia a stabilit că mai mulți producători de oțel, inclusiv producători de OAO, au primit granturi în cadrul a patru sisteme: Programul China World Top Brand, programul Famous Brands (Mărci Celebre), fondul State Key Technology Project (Fondul de stat pentru proiecte tehnologice esențiale) și programe de reducere a taxelor juridice antidumping. În continuare, s-a constatat că mai multe granturi au fost acordate producătorilor de OAO în cadrul programelor regionale (printre altele în provinciile Liaoning, Jiangsu și Hebei).

(136)

Având în vedere că autoritățile chineze nu au furnizat nicio informație cu privire la acest program, ancheta inițială și-a întemeiat concluziile cu privire la aceste programe pe informațiile cuprinse în cerere, pe constatările autorităților americane în contextul altor anchete antisubvenție (58), precum și pe propriile constatări ale Comisiei în cadrul anchetei având ca obiect hârtia cretată de calitate superioară (59).

(137)

Ancheta inițială a concluzionat, de asemenea, în mod pozitiv cu privire la existența unui număr de subvenții ad-hoc acordate anumitor producători de OAO enumerați în cerere, pe baza analizei conturilor auditate ale întreprinderilor în cauză. Aceste subvenții au fost fie granturi, fie alte scutiri sau reduceri de impozite pentru a finanța anumite proiecte sau active. Potrivit cererii, acestea au fost acordate în contextul politicilor strategice generale pentru modernizarea industriei siderurgice.

(138)

S-a constatat că aceste granturi și alte subvenții ad-hoc constituie o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază, sub forma unui transfer direct de fonduri în ceea ce privește granturile și transferurile similare ale resurselor. Mai mult decât atât, acestea constituiau o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, sub forma unor venituri nepercepute pentru diferitele scutiri sau reduceri de impozite și/sau taxe la nivel central, provincial sau municipal, în mod normal, exigibile.

(139)

De asemenea, s-a constatat că acestea sunt specifice fie în temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, deoarece accesul este limitat numai la anumite întreprinderi specifice, fie în temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (b), ținând seama de lipsa aparentă de criterii și condiții obiective pentru punerea în aplicare a acestor programe de către autoritatea care acordă subvenția.

(140)

S-a constatat că unele dintre aceste subvenții sunt specifice în temeiul articolului 4 alineatul (3) din regulamentul de bază, întrucât accesul la acestea a fost limitat la anumite întreprinderi situate în regiuni geografice desemnate într-o anumită provincie sau în temeiul articolului 4 alineatul (4) litera (a), deoarece s-a constatat că avantajul este condiționat de rezultatele la export (de exemplu, în cazul produselor desemnate ca „mărci celebre”).

(141)

În cererea de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu punctele 191-198 și cu anexa 32, solicitantul a furnizat dovezi potrivit cărora numeroși producători de oțel din China, inclusiv cel puțin nouă producători importanți de OAO, continuă să beneficieze de programe de finanțare, deși principalele sisteme utilizate sunt diferite de cele constatate în ancheta inițială.

(142)

Dovezile furnizate în cerere vizează în principal sistemele de economisire și conservare a energiei și sistemele de modernizare sau transformare tehnologică și se bazează pe constatările anchetei PPLC (60).

(143)

În conformitate cu punctele 207-217 și cu anexele 32 și 35 din cererea de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor, solicitantul a furnizat dovezi privind și existența unui număr de subvenții ad-hoc acordate anumitor producători de OAO pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare (sau înainte de perioada anchetei de reexaminare, însă datorită naturii grantului, avantajul în temeiul subvenției ar putea fi alocat perioadei anchetei de reexaminare). Dovezile în acest sens se bazează pe rapoartele anuale ale producătorilor de OAO în cauză.

(144)

În comunicarea din 21 decembrie 2018, solicitantul a furnizat o listă mai detaliată a subvențiilor ad-hoc pentru fiecare producător de OAO în parte, inclusiv trimiteri la liniile specifice ale rapoartelor anuale auditate ale întreprinderilor în cauză.

(145)

Subvențiile în cauză erau, în esență, subvenții aferente activelor sau subvenții aferente veniturilor.

(146)

Subvențiile aferente activelor sunt creditate într-un cont de venituri amânate. Acestea sunt înregistrate în contul de profit și pierdere curent („P&L”) ca venituri neoperative de-a lungul ciclului de viață utilă estimată a activului respectiv în rate anuale egale sau deduse din valoarea contabilă a activului și înregistrate în contul de profit și pierdere prin reducerea cheltuielii cu amortizarea.

(147)

Subvențiile aferente veniturilor și utilizate pentru compensarea cheltuielilor sau pierderilor viitoare aferente sunt recunoscute ca venituri amânate și se înregistrează în contul curent de profit și pierdere, iar cele utilizate pentru compensarea cheltuielilor sau pierderilor aferente sunt incluse direct în contul curent de profit și pierdere corespunzător perioadei contabile respective.

(148)

Subvențiile acordate pentru a compensa cheltuielile sau pierderile anterioare sunt recunoscute în contul de profit și pierdere în perioada în care este primită subvenția. Soldul pozitiv dintre plățile compensatorii și valoarea compensației transferate la venitul amânat se impune a fi considerat drept rezervă de capital.

(149)

Majoritatea granturilor au fost acordate pentru a finanța proiecte sau active specifice, a sprijini conservarea energiei sau protecția mediului și pentru a moderniza fabricile de oțel.

(150)

În conformitate cu punctele 166-175 și cu anexele 25, 34, 35 și 44 din cererea de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor, solicitantul a furnizat dovezi în sprijinul faptului că, în vederea soluționării problemei supracapacității în sectorul siderurgic, autoritățile chineze și alte autorități locale au acordat subvenții pentru a despăgubi întreprinderile pentru scăderea capacității de producție sau pentru stimularea acestei scăderi. Cererea s-a bazat pe un număr de documente recente emise de autoritățile chineze cu privire la această chestiune și pe studii internaționale (61). Aceste subvenții nu au făcut obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul anchetei inițiale.

(151)

Solicitantul a indicat mai multe documente specifice emise în 2016 care constituie baza intervenției statului în scopul reducerii capacității în sectorul siderurgic:

(152)

Solicitantul a invocat „Raportul privind reducerea capacității excedentare în industria siderurgică din China” (63), pentru a arăta că autoritățile chineze au promis măsuri pentru a aborda problema supracapacității masive în producția de oțel din China. Pentru a compensa scăderea capacității de producție/sau pentru a stimula această scădere, autoritățile chineze și alte autorități locale au acordat subvenții pentru a despăgubi întreprinderile în cauză. Aceste subvenții au luat diverse forme (granturi și reduceri de impozite), dar majoritatea au fost acordate sub formă de granturi. Un studiu internațional în cauză a indicat faptul că subvențiile acordate industriei siderurgice în acest scop în 2016 s-au ridicat la 38,4 miliarde RMB (aproximativ 5,2 miliarde EUR).

(153)

Pe baza analizei conturilor anuale ale unor întreprinderi specifice, solicitantul a furnizat dovezi în sprijinul faptului că cel puțin șase producători de OAO au primit sprijin financiar pentru a compensa sau stimula scăderea supracapacității între 2014 și 2016, ale cărui avantaje ar putea persista în cursul perioadei anchetei de reexaminare și ulterior.

(154)

Dovezile prezentate de solicitant corespund concluziilor Raportului privind China (64), care se referă la cel de-al 13-lea plan cincinal pentru sectorul siderurgic, care indică în mod clar faptul că fonduri specifice de subvenționare și alte stimulente ar trebui utilizate în scopul încurajării regiunilor cu producție mare să reducă în mod activ capacitatea. Pentru a face față în mod concret consecințelor reducerii capacității, planul prevede modalități de reducere a efectelor sale asupra sectorului, în special relocarea forței de muncă redundante, utilizarea subvențiilor pentru programe axate pe ajustarea structurală a industriei și a întreprinderilor și acordarea de subvenții la nivel local. Mai mult decât atât, acest lucru a fost confirmat în cadrul anchetei PPLC (65).

(155)

Toate granturile și alte subvenții ad-hoc analizate mai sus constituie o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază, sub forma unui transfer direct de fonduri în ceea ce privește granturile și transferurile similare ale resurselor.

(156)

În absența cooperării din partea autorităților chineze, nu au fost prezentate argumente care să conteste dovezile prezentate de solicitant în ceea ce privește avantajele continue ale producătorilor de OAO de pe urma granturilor, fie că sunt acordate în vederea reducerii supracapacității sau în cadrul programelor specifice, fie că sunt acordate ad-hoc.

(157)

În absența cooperării din partea autorităților chineze și a producătorilor-exportatori chinezi, Comisia nu a prezentat informații specifice societății pe baza cărora să calculeze valoarea subvenției acordate în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, având în vedere constatările privind existența continuării subvenționării la care s-a ajuns în contextul actualei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu consideră că este necesar să calculeze astfel de sume. Acestea fiind spuse, pe baza rapoartelor anuale ale producătorilor de OAO, astfel de sume nu sunt neglijabile.

(158)

Aceste subvenții au fost considerate specifice, în drept sau în fapt, în sensul articolului 4 alineatul (2) din regulamentul de bază. În absența cooperării autorităților chineze, acestea sunt considerate a fi acordate unui număr restrâns de întreprinderi siderurgice în sectorul siderurgic încurajat și/sau din cauza modului în care autoritățile abilitate și-au exercitat puterea discreționară pentru acordarea lor.

(159)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există suficiente dovezi care arată că producătorii-exportatori au primit în continuare granturi ca subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(160)

Solicitantul a furnizat dovezi privind existența anumitor programe de subvenționare la export în conformitate cu punctele 199-206 și cu anexa 35 din cererea de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor. În continuare, Comisia își va concentra analiza asupra asigurării creditului la export în ceea ce privește Sinosure. Acest sistem nu a făcut obiectul măsurilor compensatorii în cadrul anchetei inițiale.

(161)

Temeiurile juridice pentru programul de asigurare a creditului la export în ceea ce privește Sinosure sunt următoarele:

(162)

Pe baza informațiilor de care dispune Comisia și având în vedere lipsa de cooperare din partea autorităților chineze și a Sinosure, Comisia a concluzionat că Sinosure este un organism public în sensul articolului 2 litera (b) din regulamentul de bază. În special, concluzia că Sinosure este învestită cu autoritatea de a exercita funcții guvernamentale se bazează pe date disponibile referitoare la proprietatea de stat, semnele formale ale controlului guvernamental, precum și dovezile care arată că autoritățile chineze continuă să exercite un control semnificativ asupra comportamentului Sinosure.

(163)

Astfel cum s-a confirmat în cadrul mai multor anchete (constatări în acest sens fiind cel mai recent confirmate în cadrul anchetelor privind anvelopele și bicicletele electrice) (66), guvernul controlează în totalitate capitalul social și finanțele societății.

(164)

Sinosure este o societate de asigurări deținută 100 % de stat, înființată și sprijinită de stat pentru a sprijini dezvoltarea și cooperarea economică și comercială externă a RPC. Guvernul are puterea de a numi și de a concedia membrii conducerii superioare și membrii consiliului de supraveghere al societății.

(165)

Capitalul social al societății provine din fondul cu capital de risc aferent activității de asigurare a creditelor la export, în conformitate cu bugetul finanțării de stat. În plus, astfel cum s-a stabilit în ancheta având ca obiect hârtia cretată de calitate superioară (67), în anul 2011 statul a injectat fonduri în valoare de 20 de miliarde RMB prin intermediul societății.

(166)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că autoritățile chineze au creat un cadru normativ care trebuia respectat de către directorii și supraveghetorii desemnați de autoritățile chineze și care răspund în fața acestora. Prin urmare, autoritățile chineze s-au bazat pe cadrul normativ pentru a exercita controlul în mod semnificativ asupra comportamentului Sinosure.

(167)

Având în vedere lipsa cooperării autorităților chineze și a Sinosure, Comisia nu a putut stabili niciun comportament specific al Sinosure în ceea ce privește asigurarea furnizată producătorilor-exportatori incluși în eșantion care ar fi permis Comisiei să stabilească dacă Sinosure a acționat pe baza principiilor pieței.

(168)

În acest sens, Comisia nu a fost în măsură, de asemenea, să aprecieze dacă primele pe care Sinosure le-a perceput erau suficiente pentru a acoperi costul creanțelor și cheltuielilor indirecte ale Sinosure. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că în cadrul recentei anchete privind anvelopele (68), în care a fost obținută cooperarea parțială a Sinosure, s-a concluzionat că primele plătite de societățile incluse în eșantion erau mult mai mici decât comisionul minim necesar pentru acoperirea costurilor operaționale ale societății. În cadrul anchetei menționate anterior, precum și în următoarea anchetă având ca obiect bicicletele electrice, avantajul pentru acest sistem de subvenții a fost calculat pe baza valorii de referință externe, și anume ratele primelor aplicate de Banca de Export-Import a Statelor Unite ale Americii în cazul instituțiilor nefinanciare la exporturile destinate țărilor OCDE.

(169)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că Sinosure pune în aplicare cadrul juridic prezentat mai sus în exercitarea funcțiilor guvernamentale, acționând astfel în calitate de organism public în sensul articolului 2 litera (b) din regulamentul de bază coroborat cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i). În plus, nu s-a putut demonstra că Sinosure a acționat în condiții normale de piață și că nu a oferit avantaje producătorilor-exportatori de OAO, în special faptul că asigurarea a fost furnizată la rate care nu erau inferioare comisionului minim necesar pentru ca Sinosure să-și acopere costurile operaționale.

(170)

În continuare, solicitantul a arătat în cererea și comunicarea sa din 21 decembrie 2018 că unii dintre producătorii de OAO au beneficiat de asigurarea de credit la export furnizată de Sinosure.

(171)

În absența cooperării din partea autorităților chineze, nu au fost prezentate argumente care să conteste dovezile prezentate de solicitant în ceea ce privește producătorii de OAO care au beneficiat de subvențiile la export în cadrul acestui sistem.

(172)

Din cauza lipsei cooperării, Comisia nu a prezentat informații specifice societății pe baza cărora să calculeze valoarea subvenției acordate în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, având în vedere constatările privind existența continuării subvenționării la care s-a ajuns în contextul actualei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu consideră că este necesar să calculeze astfel de sume.

(173)

Asigurarea creditelor la export furnizată de Sinosure este specifică în temeiul articolului 4 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază, deoarece este condiționată de rezultatele la export.

(174)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că această subvenție poate face obiectul unor măsuri compensatorii.

(175)

În cadrul anchetei inițiale, Comisia a stabilit că producătorii de OAO beneficiau de subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii în legătură cu tratamentul preferențial în cadrul programelor și politicilor privind impozitul pe profit și alte impozite directe.

(176)

În ceea ce privește două programe specifice: Politici fiscale pentru deducerea cheltuielilor de cercetare și dezvoltare și Facilități fiscale pentru regiunile Centrală și de Vest, Comisia, bucurându-se de o cooperare suficientă din partea autorităților chineze și a producătorilor-exportatori chinezi, și-a întemeiat constatările în ceea ce privește temeiul juridic, eligibilitatea, natura subvenției și specificitatea acesteia pe răspunsurile verificate la chestionar și a fost în măsură să calculeze ratele individuale ale subvenției pentru societățile incluse în eșantion.

(177)

În ceea ce privește alte opt programe și politici, din cauza lipsei cooperării autorităților chineze, Comisia și-a întemeiat constatările pe dovezile furnizate în cerere și pe rezultatele anchetelor antisubvenție ale autorităților americane privind anumite țevi pentru conducte de transport și canalizări fără sudură din aliaj de oțel și din oțel cu carbon (69), anumite roți de oțel (70), pardoseli din sârmă (71), anumite mașini de tuns iarba cu remorcă, (72), precum și pe propria anchetă a Comisiei având ca obiect hârtia cretată de calitate superioară. Trebuie menționat faptul că s-a constatat că două dintre aceste opt programe nu pot face obiectul unor măsuri compensatorii.

(178)

S-a constatat că veniturile și alte programe de impozitare directă constituie subvenții în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, sub forma unor venituri publice nepercepute care acordă un avantaj societăților beneficiare.

(179)

De asemenea, s-a constatat că sistemele de subvenționare sunt specifice în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât legislațiile în baza cărora acționează autoritatea care acordă subvenția a limitat accesul la sisteme numai la anumite întreprinderi și industrii clasificate ca încurajate, precum cele care aparțin industriei producătoare de OAO. În plus, lipsa cooperării din partea autorităților chineze nu a permis Comisiei să ajungă la concluzia că au existat criterii obiective de eligibilitate pentru anumite sisteme care le-au făcut specifice în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază.

(180)

În cererea de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu punctele 126-136 și cu anexele 34 și 35, solicitantul a furnizat dovezi potrivit cărora numeroși producători de oțel din China, inclusiv cel puțin trei producători de OAO, continuă să beneficieze de cel puțin două programe de subvenționare a impozitelor directe care fac obiectul unor măsuri compensatorii în ancheta inițială, și anume Politici fiscale preferențiale pentru societățile care sunt încurajate în calitate de întreprinderi cu tehnologie înaltă și nouă și Politici fiscale pentru deducerea cheltuielilor de cercetare și dezvoltare.

(181)

Solicitantul a arătat că ambele sisteme au fost considerate ca făcând obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul anchetei PPLC și al reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor având ca obiect hârtia cretată de calitate superioară (73). Constatările acestor două anchete au confirmat faptul că sistemele sunt încă utilizate și se întemeiază în continuare pe același temei juridic și, prin urmare, nu există schimbări în ceea ce privește concluziile privind eligibilitatea, aplicarea practică a sistemelor, avantajele conferite în raport cu utilizarea și specificitatea acestora.

(182)

În plus, cele mai recente anchete antisubvenție (ancheta privind anvelopele și ancheta privind bicicletele electrice), perioadele de anchetă ale acestora de 6 luni și de 9 luni suprapunându-se cu ancheta actuală, au confirmat că sistemele erau încă în uz și că natura lor nu s-a schimbat (74).

(183)

În conformitate cu punctele 176-186 și cu anexa 35 din cererea de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor, solicitantul a furnizat dovezi potrivit cărora anumiți producători de OAO beneficiau de trei politici preferențiale suplimentare privind impozitul pe profit, care nu au făcut obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul anchetei inițiale, și anume: „Privilegii legate de impozitul pe profit al întreprinderilor pentru produse obținute din resurse prin utilizare sinergică” (Enterprise Income Tax Privileges for Resource Products from Synergic Utilization) (cel puțin un producător de OAO utilizează acest sistem), „Scutirea de impozit aferentă folosinței terenurilor” (Land Use Tax Exemption) (cel puțin doi producători de OAO utilizează acest sistem) și „Reducerea impozitului pentru minereul de fier” (Tax Reduction on Iron Ore) (cel puțin un producător de OAO utilizează acest sistem). Dovezile în acest sens se bazează pe constatările anchetei privind HFRP și pe conturile auditate ale societăților în cauză.

(184)

În absența cooperării din partea autorităților chineze, nu au fost prezentate argumente care să conteste dovezile prezentate de solicitant în ceea ce privește avantajele continue ale producătorilor de OAO de pe urma programelor și politicilor privind impozitul pe profit și alte impozite directe.

(185)

Sistemele în cauză sunt considerate subvenții, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, sub forma unor venituri publice nepercepute care acordă un avantaj societăților beneficiare.

(186)

În absența cooperării din partea autorităților chineze și a producătorilor-exportatori chinezi, Comisia nu a prezentat informații specifice societății pe baza cărora să calculeze valoarea subvenției acordate în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, având în vedere constatările privind existența continuării subvenționării la care s-a ajuns în contextul actualei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu consideră că este necesar să calculeze astfel de sume.

(187)

Sistemele sunt specifice în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât legislațiile în baza cărora acționează autoritatea care acordă autorizația a limitat accesul la sisteme numai la anumite întreprinderi și industrii.

(188)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia concluzionează că există suficiente dovezi care arată că unele dintre programele fiscale au continuat să fie subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(189)

În cadrul anchetei inițiale, Comisia a stabilit că producătorii de OAO beneficiau de subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii în legătură cu tratamentul preferențial în cadrul a două programe de fiscalitate indirectă și programe tarifare la import:

(190)

În plus, încă un sistem regional și multe alte privilegii fiscale ad-hoc legate de impozitele indirecte au făcut obiectul măsurilor compensatorii.

(191)

Pe fondul cooperării insuficiente a autorităților chineze și al faptului că societățile incluse în eșantion nu beneficiau de aceste sisteme în cadrul anchetei inițiale, Comisia și-a întemeiat concluziile cu privire la temeiul juridic, eligibilitatea, natura subvenției și specificitatea acesteia pe dovezile furnizate în cerere și pe rezultatele anchetei antisubvenție a autorităților americane cu privire la tabla galvanizată (75), precum și pe propria anchetă a Comisiei având ca obiect hârtia cretată de calitate superioară (76).

(192)

Programele de fiscalitate indirectă și programele tarifare la import au fost considerate subvenții, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, sub forma unor venituri publice nepercepute care acordă un avantaj societăților beneficiare.

(193)

De asemenea, s-a constatat că sistemele de subvenționare sunt specifice în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât legislațiile în baza cărora acționează autoritatea care acordă subvenția a limitat accesul la sisteme numai la anumite întreprinderi și industrii. În plus, lipsa cooperării din partea autorităților chineze nu a permis Comisiei să ajungă la concluzia că au existat criterii obiective de eligibilitate pentru anumite sisteme care le-au făcut specifice în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază.

(194)

Al doilea sistem la care se face trimitere în considerentul 189 a fost considerat, de asemenea, specific în sensul articolului 4 alineatul (4) litera (b) din regulamentul de bază, ca fiind condiționat de utilizarea produselor naționale în mod preferențial față de cele importate, în vreme ce sistemul regional și privilegiile ad-hoc au fost considerate specifice în sensul articolului 4 alineatul (3) din regulamentul respectiv, dat fiind că eligibilitatea acestora a fost limitată la anumite regiuni desemnate și la municipalități care intră în sfera de competență a autorității care acordă subvenția.

(195)

În cererea de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu punctele 137-141, solicitantul indică faptul că, în ceea ce privește constatările anchetei PPLC, acestea au confirmat continuarea beneficiilor și aplicabilitatea măsurilor compensatorii în raport cu primul sistem prevăzut la considerentul 189. De asemenea, a fost confirmat faptul că temeiul juridic al sistemului nu a fost modificat și, prin urmare, nu există schimbări în ceea ce privește concluziile privind eligibilitatea, aplicarea practică a sistemului, avantajele conferite în raport cu utilizarea și specificitatea acestuia (77).

(196)

În plus, ancheta PPLC a concluzionat că cel puțin un producător de OAO a beneficiat de acest sistem în perioada de anchetă corespunzătoare anchetei PPLC (2015) (78). Dat fiind că programul în cauză este legat de achiziționarea de active fixe, avantajul acestuia ar trebui să fie (precum a fost în cadrul anchetei PPLC) amortizat pe durata de viață a echipamentului. Astfel, Comisia a concluzionat că întreprinderea în cauză beneficiază în continuare de această subvenție în perioada anchetei de reexaminare în curs.

(197)

În conformitate cu punctele 187-190 din cerere, solicitantul indică, de asemenea, că în urma anchetei PPLC s-a constatat faptul că același producător de OAO a beneficiat de restituirea ex post a tuturor impozitelor pe profit și a TVA-ului achitate în perioada 2006-2009, datorită relocalizării producției sale. În cadrul anchetei PPLC, subvenția în cauză a fost tratată ca o contribuție financiară legată de un proiect de investiții la scară largă și, prin urmare, avantajul în acest sens a fost amortizat pe durata medie de viață a activelor fixe ale întreprinderii. Astfel, se poate concluziona faptul că întreprinderea în cauză beneficia în continuare de această subvenție în perioada anchetei de reexaminare.

(198)

În absența cooperării din partea autorităților chineze, nu au fost prezentate argumente care să conteste dovezile prezentate de solicitant în ceea ce privește avantajele continue ale producătorilor de OAO de pe urma programelor și politicilor de fiscalitate indirectă și a programelor și politicilor tarifare la import.

(199)

Sistemele în cauză sunt considerate subvenții, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, sub forma unor venituri publice nepercepute care acordă un avantaj societăților beneficiare.

(200)

În absența cooperării din partea autorităților chineze și a producătorilor-exportatori chinezi, Comisia nu a prezentat informații specifice societății pe baza cărora să calculeze valoarea subvenției acordate în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, având în vedere constatările privind existența continuării subvenționării la care s-a ajuns în contextul actualei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu consideră că este necesar să calculeze astfel de sume.

(201)

Sistemele sunt specifice în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât accesul la sisteme este limitat numai la anumite întreprinderi și industrii.

(202)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia concluzionează că există suficiente dovezi care arată că unele dintre programele de fiscalitate indirectă și programele tarifare la import au continuat să fie subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(203)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că producătorii de OAO din China au beneficiat în continuare de subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(204)

Ca urmare a constatării existenței subvenționării în cursul perioadei anchetei de reexaminare, Comisia a analizat probabilitatea continuării importurilor subvenționate din țara în cauză, în eventualitatea abrogării măsurilor. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din China; disponibilitatea altor piețe și atractivitatea pieței Uniunii.

(205)

Având în vedere lipsa cooperării, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC au fost stabilite pe baza datelor disponibile și în special pe baza informațiilor furnizate de solicitant, în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază.

(206)

Capacitatea de producție din RPC a depășit în mod substanțial volumul actual de producție. Conform CISA, capacitatea de producție a produselor din tablă colorată a fost de 40 de milioane de tone în 2013 (79). În condițiile în care volumele de producție au atins nivelul de 7,5 milioane de tone, gradul de utilizare a capacității de producție a atins doar aproximativ 20 %. În eventualitatea abrogării măsurilor, producătorii chinezi dispun de o capacitate de rezervă suficientă estimată la 32,5 milioane de tone pentru a invada piața Uniunii, unde consumul este de 4,5 milioane de tone, cu produse de OAO care fac obiectul subvențiilor.

(207)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că producătorii-exportatori chinezi dispun de o capacitate neutilizată semnificativă pe care ar putea să o utilizeze pentru a produce OAO în vederea exportului pe piața Uniunii, în cazul abrogării măsurilor.

(208)

Măsuri de protecție comercială în ceea ce privește exporturile de OAO din China sunt în vigoare în India, Malaysia, Pakistan, Turcia și Vietnam. Prin urmare, Comisia a concluzionat că, în eventualitatea abrogării măsurilor actuale, este probabil ca producătorii-exportatori chinezi să redirecționeze exporturile către Uniune.

(209)

În cursul perioadei anchetei de reexaminare, prețul de vânzare practicat de industria din Uniune a fost cu 194-338 EUR pe tonă de OAO (sau cu 28-59 %) mai mare decât prețul de export din China la nivelul CIF către cele cinci piețe principale de export. De asemenea, a fost cu 211-226 EUR pe tonă de OAO (sau 31-33 %) mai mare decât prețul mediu la export din China la nivelul CIF către toate țările terțe (cu excepția Uniunii). Exporturile din China către cele mai importante cinci piețe de export au reprezentat 48 % din consumul Uniunii în perioada anchetei de reexaminare.

(210)

Prin urmare, în eventualitatea abrogării măsurilor, este posibil ca producătorii-exportatori chinezi să redirecționeze exporturile de volume considerabile de OAO din țări terțe către piața Uniunii.

(211)

Pe baza celor mai bune date disponibile, Comisia concluzionează că există suficiente dovezi că subvenționarea industriei de OAO în RPC a continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare și este probabil să continue în viitor.

(212)

Subvenționarea industriei de OAO permite producătorilor chinezi să-și mențină capacitățile de producție la un nivel care depășește cu mult cererea internă, în pofida scăderii piețelor, în China și în întreaga lume.

(213)

Prin urmare, Comisia a constatat că abrogarea măsurilor compensatorii este probabil să conducă la redirecționarea pe piața Uniunii a unor volume semnificative de importuri subvenționate ale produsului care face obiectul reexaminării. Autoritățile chineze oferă în continuare diferite programe de subvenționare industriei de OAO, iar Comisia a stabilit că industria de OAO a beneficiat de o serie de astfel de programe în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(214)

În timpul perioadei anchetei de reexaminare, produsele OAO au fost fabricate de peste 20 de producători cunoscuți din Uniune, dintre care unii având legătură cu alții. O serie de producători fac parte din grupurile în domeniul siderurgic.

(215)

Producția totală a Uniunii a fost estimată la 4 752 003 tone în perioada anchetei de reexaminare pe baza răspunsurilor la chestionare prezentate de producătorii din Uniune incluși în eșantion și a datelor prezentate de solicitant. Producătorii din Uniune care reprezintă producția totală din Uniune constituie industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(216)

S-a constatat în cursul anchetei că o parte a industriei Uniunii folosește producția în scopul utilizării captive, adică este adesea pur și simplu transferată (fără factură) și/sau livrată la prețuri de transfer în cadrul aceleiași societăți sau aceluiași grup de societăți, în vederea prelucrării ulterioare în aval. Pentru a avea o imagine cât mai completă cu putință a situației industriei din Uniune, au fost culese și analizate date privind întreaga activitate legată de OAO.

(217)

Ca și în ancheta inițială (considerentele 462-463), s-a considerat că indicatorii economici cum ar fi producția, capacitatea, gradul de utilizare a capacității de producție, investițiile, stocurile, ocuparea forței de muncă, productivitatea, salariile și capacitatea de a atrage capital depind de întreaga activitate, indiferent dacă producția este destinată utilizării captive sau vândută pe piața liberă. Cu toate acestea, volumul și prețurile vânzărilor de pe piața Uniunii, cota de piață, creșterea, volumul exporturilor și prețurile se concentrează asupra situației predominante pe piața liberă (și, astfel, excluzând activitățile captive). Prin urmare, indicatorii de prejudiciu au fost corectați în ceea ce privește utilizarea captivă și vânzările cunoscute la nivelul industriei din Uniune, iar utilizarea captivă și vânzările au fost analizate separat.

(218)

Consumul în Uniune a fost stabilit pe baza (i) statisticilor de import la nivelul codului TARIC, utilizând informațiile colectate în temeiul articolului 14 alineatul (6) din regulamentul de bază și pe baza (ii) volumelor vânzărilor industriei din Uniune (inclusiv tranzacțiile captive) în Uniune, astfel cum a fost prezentat de solicitant. Respectivele volume de vânzări au făcut obiectul verificărilor încrucișate și au fost actualizate, la nevoie, în ceea ce privește producătorii din Uniune incluși în eșantion ca urmare a vizitelor de verificare la sediile acestora.

(219)

În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1