16.4.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 105/11

DECIZIA (UE) 2019/614 A CONSILIULUI

din 9 aprilie 2019

privind poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene în cadrul Comitetului mixt instituit prin Acordul dintre Uniunea Europeană și Japonia pentru un parteneriat economic în legătură cu adoptarea Regulamentului de procedură al Comitetului mixt, a Regulamentului de procedură al unei comisii de arbitraj, a Codului de conduită pentru arbitri și a procedurii de mediere

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 207 alineatul (4) primul paragraf, coroborat cu articolul 218 alineatul (9),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)	Acordul dintre Uniunea Europeană și Japonia pentru un parteneriat economic (1) (denumit în continuare „acordul”) a fost aprobat în numele Uniunii la 20 decembrie 2018 și a intrat în vigoare la 1 februarie 2019.

(2)

Prin acordul se instituie un comitet mixt pentru a asigura funcționarea corectă și eficace a acordului și este prevăzut că acest Comitet mixt urmează să își adopte propriul regulament de procedură, Regulamentul de procedură al unei comisii de arbitraj, Codul de conduită pentru arbitri și procedura de mediere.

(3)	Este necesar să se stabilească poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul Comitetului mixt, deoarece decizia preconizată de Comitetul mixt va avea caracter obligatoriu pentru Uniune.

(4)	Poziția Uniunii în cadrul Comitetului mixt ar trebui, prin urmare, să se bazeze pe proiectul de decizie atașat,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul primei reuniuni a Comitetului mixt instituit prin Acordul dintre Uniunea Europeană și Japonia pentru un parteneriat economic în legătură cu adoptarea regulamentului de procedură al Comitetului mixt, a Regulamentului de procedură al unei comisii de arbitraj, a Codului de conduită pentru arbitri și a procedurii de mediere se bazează pe proiectul de decizie a Comitetului mixt, inclusiv anexele acesteia, astfel cum este atașat la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Luxemburg, 9 aprilie 2019.

Pentru Consiliu

Președintele

G. CIAMBA

(1) JO L 330, 27.12.2018, p. 3.

PROIECT

DECIZIA NR. …/2019 A COMITETULUI MIXT INSTITUIT PRIN ACORDUL DE PARTENERIAT ECONOMIC DINTRE UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI JAPONIA

din …

privind adoptarea Regulamentului de procedură al Comitetului mixt, a Regulamentului de procedură al unei comisii de arbitraj, a procedurii de mediere și a Codului de conduită pentru arbitri

COMITETUL MIXT,

Având în vedere Acordul de parteneriat economic dintre Uniunea Europeană și Japonia, semnat la Tokyo la 17 iulie 2018, în special articolul 21.6 alineatul (2), articolul 21.30 și articolul 22.1 alineatele (1), (2) și (4),

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

1.	Regulamentul de procedură al Comitetului mixt se stabilește în forma prevăzută în anexa I.

2.	Regulamentul de procedură al unei comisii de arbitraj se stabilește în forma prevăzută în anexa II.

3.	Procedura de mediere se stabilește în forma prevăzută în anexa III.

4.	Codul de conduită pentru arbitri se stabilește în forma prevăzută în anexa IV.

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la …, …

Pentru Comitetul mixt

Ministerul Afacerilor Externe al Japoniei

Reprezentantul UE

ANEXA I

REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL COMITETULUI MIXT INSTITUIT PRIN ACORDUL DE PARTENERIAT ECONOMIC DINTRE UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI JAPONIA

Articolul 1

Componență și președinție

1. Comitetul mixt înființat în conformitate cu articolul 22.1 alineatul (1) din Acordul de parteneriat economic dintre Uniunea Europeană și Japonia (denumit în continuare „acordul”) își exercită atribuțiile astfel cum se prevede la articolul 22.1 din acord și își asumă responsabilitatea pentru punerea în aplicare generală a acordului.

2. Comitetul mixt va fi compus din reprezentanți ai Uniunii Europene și ai Japoniei și, în conformitate cu articolul 22.1 alineatul (3) din acord, va fi coprezidat de membrul din partea Comisiei Europene responsabil pentru comerț și de Ministrul afacerilor externe al Japoniei.

3. Copreședinții pot fi reprezentați de delegații lor în conformitate cu articolul 22.1 alineatul (3) din acord. Orice trimitere ulterioară în prezentul regulament de procedură la copreședinții Comitetului mixt se va interpreta drept incluzându-i și pe delegații acestora.

4. Copreședinții pot fi însoțiți de funcționari. Listele funcționarilor care participă la reuniune pentru fiecare parte vor face obiectul unui schimb prin intermediul punctelor de contact înainte de reuniune.

5. Copreședinții pot decide, de comun acord, să invite în mod ad hoc observatori sau experți independenți.

Articolul 2

Puncte de contact

1. Punctele de contact desemnate în temeiul articolului 22.6 alineatul (1) din acord (denumite în continuare „punctele de contact”) coordonează pregătirea și organizarea reuniunilor Comitetului mixt.

2. Orice schimb de corespondență și comunicări între părți cu privire la activitatea Comitetului mixt și la reuniunile acestuia se va realiza prin intermediul punctelor de contact în conformitate cu articolul 22.6 alineatul (2) litera (c) din acord.

3. Punctele de contact vor fi responsabile de coordonarea pregătirii ordinii de zi provizorii, a proiectelor de decizii și a proiectelor de recomandări ale Comitetului mixt, precum și de corespondența și comunicarea dintre Comitetul mixt și comitetele de specialitate, grupurile de lucru și alte organisme instituite în temeiul acordului.

Articolul 3

Ordinea de zi

1. O ordine de zi provizorie pentru fiecare reuniune va fi întocmită în comun de punctele de contact și va fi transmisă, împreună cu documentele relevante, participanților la Comitetul mixt, cel târziu cu 15 zile calendaristice înainte de data reuniunii.

2. Oricare dintre părți poate propune puncte pe ordinea de zi cel târziu cu 21 zile calendaristice înainte de data reuniunii.

3. Părțile pot reduce de comun acord perioadele de timp menționate la alineatele (1) și (2) pentru a ține seama de cerințele fiecărui caz în parte.

4. Ordinea de zi va fi adoptată de Comitetul mixt la începutul reuniunii sale. Punctele care nu figurează pe ordinea de zi provizorie pot fi înscrise pe ordinea de zi în cazul în care părțile decid astfel.

Articolul 4

Limba de lucru

Cu excepția cazului în care părțile decid altfel, întreaga corespondență și comunicarea dintre părți în legătură cu activitatea Comitetului mixt, precum și pregătirile și deliberările cu privire la decizii și recomandări se vor desfășura în limba engleză.

Articolul 5

Decizii și recomandări

1. Deciziile și recomandările Comitetului mixt, în conformitate cu articolul 22.2 din acord, vor fi adoptate prin consens. Acestea pot fi adoptate prin procedură scrisă, printr-un schimb de note între copreședinții comitetului.

2. Toate deciziile și recomandările Comitetului mixt vor primi un număr de ordine, data adoptării și un titlu referitor la obiectul lor.

Articolul 6

Proces-verbal comun

1. Proiectul de proces-verbal comun va include, ca regulă generală, ordinea de zi finală și un rezumat al discuțiilor din cadrul fiecărui punct de pe ordinea de zi.

2. Proiectul de proces-verbal comun al fiecărei reuniuni va fi întocmit de către punctele de contact cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 60 de zile de la data reuniunii.

3. Proiectul de proces-verbal comun va fi aprobat în scris de către părți cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 70 de zile de la data reuniunii. După aprobare, două exemplare ale procesului-verbal vor fi semnate de punctele de contact, iar fiecare parte va primi un exemplar original din aceste documente. Părțile pot stabili că această cerință este îndeplinită prin semnarea și schimbul de copii electronice.

Articolul 7

Publicitate și confidențialitate

1. Reuniunile Comitetului mixt nu vor fi deschise publicului, cu excepția cazului în care acordul prevede altfel sau părțile decid altfel.

2. Atunci când o parte la acord transmite Comitetului mixt sau oricărui alt comitet specializat, grup de lucru sau organism instituit în temeiul acordului informații considerate confidențiale sau protejate împotriva divulgării în conformitate cu legile și reglementările sale, cealaltă parte va trata în mod confidențial respectivele informații, în conformitate cu articolul 1.6 din acord.

3. Fiecare parte poate face publică, prin orice mijloc adecvat, ordinea de zi finalizată între părți înaintea reuniunii Comitetului mixt, procesul-verbal comun aprobat și întocmit în conformitate cu articolul 6, sub rezerva aplicării alineatului (2) de mai sus. Fiecare parte se asigură că deciziile, recomandările și interpretările adoptate de Comitetul mixt sunt făcute publice.

Articolul 8

Cheltuieli

Fiecare parte va suporta toate cheltuielile pe care le efectuează ca urmare a reuniunilor Comitetului mixt. Cheltuielile legate de organizarea reuniunilor vor fi suportate de partea care găzduiește reuniunea. În cazul în care o reuniune are loc în afara Uniunii Europene sau a Japoniei, părțile vor decide de comun acord cu privire la responsabilitățile pentru cheltuielile suportate cu ocazia organizării reuniunii.

ANEXA II

REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL UNEI COMISII DE ARBITRAJ

În procedurile comisiei de arbitraj prevăzute la secțiunea C a capitolului 21 (Soluționarea litigiilor) din acord, se aplică următoarele norme:

I. Definiții

În prezentul regulament de procedură,

(a)	„personal administrativ”, în ceea ce privește un arbitru, înseamnă persoanele aflate sub coordonarea și controlul arbitrului, altele decât asistenții;

(b)	„consilier” înseamnă o persoană reținută de o parte pentru a consilia sau a asista această parte în scopul procedurii comisiei de arbitraj, alta decât reprezentanții acelei părți;

(c)	„acord” înseamnă Acordul de parteneriat economic UE-Japonia;

(d)	„arbitru” înseamnă un membru al unei comisii de arbitraj;

(e)	„asistent” înseamnă o persoană care, în temeiul mandatului unui arbitru, desfășoară activități de documentare sau îl asistă pe arbitru în activitatea acestuia;

(f)	„Cod de conduită” înseamnă Codul de conduită pentru arbitri menționat la articolul 21.30 din acord;

(g)	„parte reclamantă” înseamnă partea care solicită instituirea unei comisii de arbitraj în temeiul articolului 21.7 al acordului;

(h)	„zile” înseamnă zile calendaristice;

(i)	„comisie” înseamnă o comisie de arbitraj instituită în temeiul articolului 21.7 din acord;

(j)	„partea pârâtă” înseamnă partea împotriva căreia a fost formulat un litigiu în fața unei comisii, în temeiul articolului 21.7 din acord;

(k)	„procedură” înseamnă procedura comisiei de arbitraj; și

(l)	„reprezentant” în raport cu o parte înseamnă un funcționar sau orice altă persoană din cadrul unui departament sau al unei agenții guvernamentale sau orice altă entitate publică a unei părți și alt personal, pe care partea o desemnează ca reprezentant în cadrul procedurilor comisiei de arbitraj.

II. Numirea arbitrilor

Biroul desemnat de partea reclamantă în temeiul articolului 21.25 alineatul (1) din acord răspunde de organizarea tragerii la sorți menționate la articolul 21.8 alineatele (3), (4) și (5) din acord și îi informează pe copreședinții Comitetului mixt, cu suficient timp în avans, cu privire la data, ora și locul desfășurării tragerii la sorți. Copreședintele părții pârâte poate fi prezent sau poate fi reprezentat de o altă persoană în cadrul tragerii la sorți. De asemenea, pot fi prezenți reprezentanți ai ambelor părți. În orice caz, tragerea la sorți se efectuează cu partea prezentă sau cu părțile prezente.

Părțile informează în scris fiecare persoană care a fost desemnată drept arbitru în conformitate cu articolul 21.8 din acord cu privire la desemnarea sa. Fiecare persoană confirmă ambelor părți disponibilitatea sa, în termen de cinci zile de la data la care persoana în cauză a fost informată cu privire la desemnarea sa.

III. Reuniune de organizare

Cu excepția cazului în care părțile convin altfel, părțile se întâlnesc cu comisia de arbitraj în termen de șapte zile de la data instituirii comisiei de arbitraj pentru a stabili aspectele pe care părțile sau comisia de arbitraj le consideră adecvate, inclusiv:

(a)	remunerația și cheltuielile care trebuie plătite arbitrilor, care sunt conforme cu standardele și criteriile OMC.

(b)	remunerația care trebuie plătită asistenților. Valoarea totală a remunerației pentru asistentul sau asistenții fiecărui arbitru nu trebuie să depășească 50 % din remunerația arbitrului respectiv, cu excepția cazului în care părțile convin altfel și

(c)	calendarul procedurii, care se stabilește pe baza fusului orar corespunzător părții pârâte.

Numai arbitrii și reprezentanții părților care sunt funcționari sau alte persoane dintr-un departament sau agenție guvernamentală sau orice altă entitate publică pot lua parte la această reuniune personal, prin telefon sau prin videoconferință.

IV. Notificări

Orice solicitare, aviz, memoriu sau alt document transmis de:

(a)	comisia de arbitraj se transmite ambelor părți în același timp;

(b)	o parte către comisia de arbitraj se transmite în copie celeilalte părți în același timp și

(c)	o parte către cealaltă parte se transmite în copie și la comisia de arbitraj în același timp, după caz.

Orice document menționat la prezentul alineat este, de asemenea, transmis în copie în același timp organismului extern menționat la articolul 21.25 alineatul (2) din acord, după caz.

Notificarea către o parte a oricărui document menționat la alineatul (5) se adresează biroului desemnat de respectiva parte în temeiul articolului 21.25 alineatul (1) din acord.

Orice notificare menționată la alineatul (5) se efectuează prin e-mail sau, după caz, prin orice alt mijloc de telecomunicație care permite înregistrarea trimiterii. În absența unor dovezi contrare, în cazul unei astfel de notificări, data primirii se consideră a fi aceeași cu data trimiterii.

Erorile minore de redactare din orice solicitare, aviz, memoriu sau alt document asociat procedurilor comisiei de arbitraj pot fi corectate prin trimiterea unui nou document în care se indică în mod clar modificările.

În cazul în care ultima zi de transmitere a unui document cade într-o zi de sărbătoare legală din Japonia sau Uniunea Europeană sau în orice altă zi în care birourile guvernamentale ale unei părți sunt închise oficial sau ca urmare a unui eveniment de forță majoră, se va considera că documentul este primit în următoarea zi lucrătoare. La reuniunea organizatorică menționată la alineatul (4), fiecare parte prezintă o listă a sărbătorilor legale și a oricăror alte zile în care birourile sale sunt închise oficial. Fiecare parte își actualizează lista pe parcursul procedurii comisiei de arbitraj.

V. Memorii

10.

Partea reclamantă își transmite memoriul în termen de cel mult 20 de zile de la data instituirii comisiei de arbitraj. Partea pârâtă își transmite memoriul în apărare în termen de cel mult 20 de zile de la data primirii memoriului părții reclamante.

VI. Funcționarea comisiei de arbitraj

11.

Președintele comisiei de arbitraj prezidează toate reuniunile acesteia. O comisie de arbitraj poate delega președintelui autoritatea de a lua decizii administrative și procedurale.

12.

În absența unor dispoziții contrare incluse în capitolul 21 din acord sau în prezentul regulament de procedură, comisia de arbitraj își poate desfășura activitățile prin orice mijloace, inclusiv prin telefon, transmisii fax sau mijloace informatice.

13.

În cazul în care apare o problemă procedurală care nu este acoperită de capitolul 21 din acord, de prezentul regulament de procedură sau de Codul de conduită pentru arbitri menționat la articolul 21.30, comisia de arbitraj, după consultarea părților, poate adopta o procedură adecvată compatibilă cu dispozițiile respective.

14.

Comisia de arbitraj poate modifica orice termen, cu excepția termenului stabilit în capitolul 21 din acord, și poate efectua orice altă modificare procedurală sau administrativă în procedură după consultarea părților. Atunci când comisia de arbitraj consultă părțile, aceasta le informează în scris cu privire la modificarea sau ajustarea propusă și motivele acesteia.

VII. Audieri

15.

Pe baza calendarului stabilit în conformitate cu alineatul (4), după consultarea părților și a celorlalți arbitri, președintele comisiei de arbitraj stabilește data și ora audierii.

16.

Cu excepția cazului în care părțile convin altfel, partea la care are loc audierea în conformitate cu articolul 21.15 alineatul (2) din acord:

(a)	stabilește locul de desfășurare a audierii și îl informează pe președintele comisiei de arbitraj în acest sens și

(b)	este responsabilă de administrarea logistică a audierii.

17.

Cu excepția cazului în care părțile convin altfel și fără a aduce atingere alineatului (46), părțile împart cheltuielile ocazionate de administrarea logistică a reuniunii.

18.

Președintele comisiei de arbitraj notifică, în timp util, părțile și, după caz, organismul extern menționat la articolul 21.25 alineatul (2) din acord, în scris, cu privire la data, ora și locul de desfășurare a ședinței. Aceste informații sunt făcute publice de către partea la care are loc audierea sau, dacă este cazul, de către organismul extern menționat la articolul 21.25 alineatul (2) din acord, cu excepția cazului în care audierea este închisă publicului.

19.

Ca regulă generală, ar trebui să existe o singură audiere. În cazul în care litigiul implică chestiuni extrem de complexe, comisia de arbitraj poate convoca audieri suplimentare din proprie inițiativă sau, la cererea uneia dintre părți, după consultarea părților. Pentru fiecare dintre audierile suplimentare, se aplică alineatele (15) - (18) mutatis mutandis.

20.

Toți arbitrii trebuie să fie prezenți pe parcursul întregii audieri.

21.

Următoarele persoane pot participa la audiere, indiferent dacă aceasta este deschisă sau nu publicului:

(a)	reprezentanți ai părților;

(b)	consilieri;

(c)	asistenți și personal administrativ;

(d)	interpreți, traducători și grefieri ai comisiei de arbitraj și

(e)	experți, după cum decide comisia de arbitraj în conformitate cu articolul 21.17 alineatul (2) din acord.

22.

Cu cel târziu cinci zile înainte de data audierii, fiecare parte trimite comisiei de arbitraj o listă cu numele persoanelor care vor pleda sau vor face prezentări în numele părții respective în cadrul audierii, precum și cu numele altor reprezentanți sau consilieri care vor lua parte la audiere.

23.

Comisia de arbitraj desfășoară audierea în modul următor, asigurându-se că partea reclamantă și partea pârâtă beneficiază de timp egal, atât în ceea ce privește pledoariile, cât și obiecțiile:

Pledoarii

(a)	pledoaria părții reclamante; și

(b)	pledoaria părții pârâte.

Obiecții

(a)	replica părții reclamante; și

(b)	contrareplica părții pârâte.

24.

Comisia de arbitraj poate adresa întrebări directe oricărei părți, în orice moment al audierii.

25.

Comisia de arbitraj ia măsurile necesare în vederea realizării și transmiterii către părți, în cel mai scurt timp de la data audierii, a unei transcrieri a audierii. Părțile pot formula observații referitoare la transcriere, iar comisia de arbitraj poate lua în considerare aceste observații.

26.

În termen de 10 zile de la data audierii, fiecare parte poate trimite un memoriu suplimentar cu privire la orice aspect abordat în cadrul audierii.

VIII. Deliberări

27.

La dezbaterile din cadrul comisiei de arbitraj nu pot lua parte decât arbitrii. Fără a aduce atingere tezei anterioare, comisia de arbitraj le poate permite asistenților să fie prezenți în timpul deliberărilor sale.

IX. Întrebări scrise

28.

Comisia de arbitraj poate, în orice moment al procedurii, să adreseze întrebări scrise unei părți sau ambelor părți. Orice întrebare adresată unei părți se transmite în copie celeilalte părți.

29.

Fiecare parte transmite celeilalte părți o copie a răspunsurilor sale la întrebările adresate de comisie. Fiecare parte are posibilitatea să prezinte observații în scris la răspunsul celeilalte părți în termen de cinci zile de la data primirii respectivei copii.

X. Înlocuirea arbitrilor

30.

Pentru înlocuirea unui arbitru în conformitate cu articolul 21.11 din acord, articolul 21.8 se aplică mutatis mutandis.

31.

În cazul în care o parte consideră că un arbitru nu respectă cerințele codului de conduită și că, din acest motiv, ar trebui înlocuit, partea respectivă comunică acest lucru celeilalte părți, în termen de 15 zile de la data la care a obținut dovezi suficiente privind încălcarea de către arbitru a cerințelor prevăzute în codul de conduită.

32.

În cazul în care una dintre părți consideră că un arbitru, altul decât președintele, nu respectă cerințele codului de conduită, părțile se consultă și, în cazul în care ajung la un acord, selectează un arbitru nou în conformitate cu alineatul (30).

În cazul în care părțile nu ajung la un acord în ceea ce privește necesitatea de a înlocui un arbitru, oricare dintre părți poate solicita ca această chestiune să fie supusă atenției președintelui comisiei de arbitraj, a cărui decizie este definitivă.

Dacă, în urma acestei solicitări, președintele constată că arbitrul nu respectă cerințele codului de conduită, noul arbitru va fi selectat în conformitate cu alineatul (30).

33.

În cazul în care una dintre părți consideră că președintele comisiei de arbitraj nu respectă cerințele codului de conduită, părțile se consultă și, în cazul în care ajung la un acord, selectează un președinte nou în conformitate cu alineatul (30).

În cazul în care părțile nu ajung la un acord cu privire la necesitatea de a înlocui președintele, oricare dintre părți poate solicita ca respectiva chestiune să fie transmisă spre soluționare celorlalți doi arbitri. Arbitrii hotărăsc, în termen de cel mult 10 zile de la data transmiterii solicitării, dacă este necesară înlocuirea președintelui comisiei de arbitraj. Hotărârea arbitrilor cu privire la necesitatea de a înlocui președintele este definitivă.

Dacă arbitrii decid că președintele nu respectă cerințele codului de conduită, se va selecta un președinte nou în conformitate cu alineatul (30).

34.

Procedurile se suspendă pe durata desfășurării procedurilor prevăzute la alineatele (30) - (33).

XI. Confidențialitate

35.

În cazul în care o parte transmite comisiei de arbitraj o versiune confidențială a memoriului său, aceasta, la cererea celeilalte părți, furnizează, în termen de 20 de zile de la data solicitării, o versiune neconfidențială a memoriului, care poate fi făcută publică. Nicio dispoziție din prezentul regulament nu împiedică o parte să își facă publice propriile memorii în măsura în care nu dezvăluie nicio informație desemnată de cealaltă parte ca fiind confidențială. Comisia de arbitraj se reunește în sesiuni închise publicului atunci când observațiile și pledoariile uneia dintre părți conțin informații confidențiale. Comisia de arbitraj și părțile păstrează caracterul confidențial al audierilor organizate de comisie, atunci când acestea se desfășoară în sesiuni închise publicului.

XII. Contacte ex parte

36.

Comisia de arbitraj nu se întâlnește și nu comunică cu o parte în absența celeilalte părți.

37.

Niciun arbitru nu poate discuta despre aspecte care fac obiectul procedurii cu o parte sau ambele părți în absența celorlalți arbitri.

XIII. Observații amicus curiae

38.

Cu excepția cazului în care părțile convin altfel în termen de trei zile de la data instituirii comisiei de arbitraj, aceasta poate primi memorii nesolicitate din partea persoanelor menționate la articolul 21.17 alineatul (3) din acord care sunt independente de guvernele părților, cu condiția ca respectivele memorii să fie primite în termen de 10 zile de la data instituirii comisiei de arbitraj.

39.

Memoriile trebuie să fie concise și să conțină maximum 15 pagini scrise la două rânduri și să fie relevante, în mod direct, pentru o chestiune de fapt sau de drept aflată în atenția comisiei de arbitraj. Memoriile conțin o descriere a persoanei care le furnizează, inclusiv:

(a)	în cazul unei persoane fizice, cetățenia acesteia și

(b)	în cazul unei persoane juridice, locul de rezidență, natura activităților sale, statutul său juridic, obiectivele sale generale și sursa sa de finanțare.

Orice persoană specifică în cadrul memoriilor natura interesului pe care îl are în ceea ce privește procedura. Memoriile în cauză se redactează în limbile alese de părți, în conformitate cu alineatele (42) și (43) din prezentul regulament de procedură.

40.

Comisia de arbitraj va include în raportul său toate memoriile pe care le-a primit în conformitate cu alineatele (38) și (39). Comisia de arbitraj nu este obligată să abordeze în raportul său argumentele formulate în cadrul acestor memorii. Memoriile se transmit părților pentru ca acestea să formuleze observații. Observațiile părților care au fost transmise comisiei de arbitraj în termen de 10 zile vor fi luate în considerare de către comisie.

XIV. Situații de urgență

41.

În situațiile de urgență menționate în capitolul 21 din acord, comisia de arbitraj, după consultarea părților, ajustează în mod corespunzător perioadele menționate în cadrul prezentului regulament. Comisia de arbitraj notifică părților astfel de ajustări.

XV. Limbă și traducere

42.

În cadrul consultărilor menționate la articolul 21.5 din acord și cel târziu până la reuniunea de organizare menționată la alineatul 4, părțile depun eforturi pentru a ajunge la un acord în privința unei limbi de lucru comune care să fie utilizată în cadrul procedurilor de pe rolul comisiei de arbitraj. Fiecare parte notifică celeilalte părți, în termen de cel mult 90 de zile de la adoptarea prezentului regulament de procedură de către Comitetul mixt, în conformitate cu articolul 22.1 alineatul (4) litera (f) din acord, o listă de limbi preferate. Lista trebuie să cuprindă cel puțin o limbă de lucru a OMC.

43.

În cazul în care părțile nu reușesc să ajungă la un acord în privința unei limbi de lucru comune, fiecare parte își transmite memoriile în limba aleasă, furnizând în același timp o traducere într-una dintre limbile de lucru ale OMC, notificată de cealaltă parte în conformitate cu alineatul (42), după caz. Partea responsabilă de organizarea audierii va asigura interpretarea comunicărilor orale în aceeași limbă de lucru a OMC, după caz.

44.

Raportul intermediar și final al comisiei de arbitraj se emite în limba comună de lucru. În cazul în care părțile nu au convenit asupra unei limbi de lucru comune, raportul intermediar și cel final al comisiei de arbitraj se redactează într-una dintre limbile de lucru ale OMC menționate la alineatul (43).

45.

Oricare dintre părți poate prezenta observații cu privire la exactitatea oricărei versiuni traduse a unui document elaborat în conformitate cu prezentul regulament.

46.

În cazul în care este necesară traducerea sau interpretarea observațiilor scrise și orale ale unei părți în limba de lucru relevantă a OMC, partea respectivă suportă costurile aferente.

ANEXA III

PROCEDURA DE MEDIERE

I. Obiectiv

Obiectivul procedurii de mediere în conformitate cu articolul 21.6 din acord, astfel cum se prevede în acest document, este de a facilita găsirea unor soluții convenite de comun acord pe baza unei proceduri complete și rapide, cu asistența unui mediator.

II. Definiții

În sensul prezentului document:

(a)	„acord” înseamnă Acordul de parteneriat economic UE-Japonia;

(b)	„Cod de conduită” înseamnă Codul de conduită pentru arbitri menționat la articolul 21.30 din acord;

(c)	„zile” înseamnă zile calendaristice;

(d)	„Comitet mixt” înseamnă comitetul mixt instituit în temeiul articolului 22.1 din acord;

(e)	„partea solicitată” înseamnă partea căreia îi este adresată solicitarea de a iniția o procedură de mediere în conformitate cu articolul 21.6 din acord;

(f)	„partea solicitantă” înseamnă partea care solicită să inițieze o procedură de mediere în conformitate cu articolul 21.6 din acord și

(g)	„Regulament de procedură” înseamnă regulamentul de procedură al unei comisii de arbitraj, menționat la articolul 21.30 din acord.

III. Inițierea procedurii de mediere

O parte poate solicita, în orice moment, inițierea unei proceduri de mediere între părți. O astfel de solicitare se adresează celeilalte părți în scris. Solicitarea trebuie să fie suficient de detaliată astfel încât cealaltă parte să înțeleagă în mod clar preocupările părții care solicită inițierea procedurii de mediere. În solicitarea sa, partea solicitantă descrie problema în cauză:

(a)	identificând măsura specifică în discuție;

(b)	furnizând o prezentare a presupuselor efecte negative pe care, în opinia părții solicitante, le are sau le va avea măsura asupra comerțului sau a investițiilor dintre părți și

(c)	explicând legătura de cauzalitate dintre măsură și efectele negative asupra comerțului și a investițiilor dintre părți.

În mod normal, se așteaptă ca o parte să se folosească de orice dispoziții relevante privind cooperarea sau consultarea prevăzute în acord înainte de a adresa celeilalte părți o solicitare scrisă în temeiul alineatului (3). Pentru o certitudine mai mare, consultările în temeiul articolului 21.5 din acord nu sunt necesare înainte de inițierea procedurii de mediere.

Procedura de mediere nu poate începe decât prin acordul părților pentru a se putea analiza soluții agreate de comun acord și a se lua în considerare orice recomandare și soluții propuse de către mediator. Partea solicitată examinează solicitarea cu atenție și furnizează un răspuns scris de acceptare sau de respingere în termen de 10 zile de la data primirii ei. În cazul în care partea solicitată nu răspunde în acest termen, solicitarea va fi considerată respinsă. Data primirii de către partea solicitantă a răspunsului de acceptare al părții solicitate este considerată data inițierii procedurii de mediere.

IV. Selection of the mediator

Părțile depun toate eforturile pentru a conveni asupra unui mediator în cel mult 15 zile de la data inițierii procedurii de mediere.

În cazul în care părțile nu ajung la un acord cu privire la mediator în termenul prevăzut la alineatul (6), la cererea oricăreia dintre părți, copreședintele Comitetului mixt al părții solicitante sau persoana desemnată de acesta, selectează mediatorul prin tragere la sorți, în termen de cinci zile de la primirea solicitării, din lista secundară de președinți elaborată în temeiul articolului 21.9 alineatul (1) din acord. Solicitarea se transmite în copie celeilalte părți.

Biroul desemnat de partea solicitantă în conformitate cu articolul 21.25 alineatul (1) din acord răspunde de organizarea tragerii la sorți și îi informează pe copreședinții Comitetului mixt, cu suficient timp în avans, cu privire la data, ora și locul de desfășurare a tragerii la sorți. Copreședintele părții solicitate poate fi prezent sau poate fi reprezentat de o altă persoană în cadrul tragerii la sorți. De asemenea, pot fi prezenți reprezentanți ai ambelor părți. În orice caz, tragerea la sorți se efectuează cu partea prezentă sau cu părțile prezente.

Cu excepția cazului în care părțile convin altfel, mediatorul nu este resortisant al niciuneia dintre părți și nu poate fi angajat de niciuna dintre părți.

10.

Mediatorul oferă asistență părților, în mod imparțial și transparent, în vederea clarificării chestiunii în discuție, inclusiv a eventualelor efecte ale acestei măsuri specifice asupra comerțului sau a investițiilor, precum și în vederea stabilirii de comun acord a unei soluții.

11.

Codul de conduită pentru arbitri, adoptat de Comitetul mixt în conformitate cu articolul 21.30 din acord, se aplică mediatorului mutatis mutandis.

V. Regulamentul procedurii de mediere

12.

În termen de 10 zile de la data la care mediatorul a fost ales de comun acord în conformitate cu alineatul (6) sau selectat în conformitate cu alineatul (7), partea solicitantă prezintă în scris mediatorului și părții solicitate o descriere detaliată a chestiunii în discuție, inclusiv modul în care este sau ar fi aplicată măsura specifică și în care aceasta afectează comerțul sau investițiile. În termen de 20 de zile de la data transmiterii informațiilor în cauză, partea solicitată poate pune la dispoziție, în scris, observațiile sale cu privire la descriere. Fiecare dintre părți poate include în descrierea sau în observațiile sale informațiile pe care le consideră relevante.

13.

Mediatorul poate decide cu privire la modul cel mai adecvat de a clarifica chestiunea în discuție, inclusiv eventualele efecte ale măsurii specifice asupra comerțului sau a investițiilor. În special, mediatorul poate să organizeze reuniuni între părți, să consulte părțile împreună sau individual și să ofere orice sprijin suplimentar solicitat de către părți. Mediatorul poate solicita, de asemenea, asistența experților și a părților interesate relevante după consultarea părților.

14.

Mediatorul depune eforturi pentru a oferi consultanță și a propune o soluție pe care părțile trebuie să o examineze. Părțile pot accepta sau respinge soluția propusă sau pot conveni asupra unei soluții diferite. Mediatorul nu oferă consiliere sau observații cu privire la consecvența măsurii specifice cu acordul.

15.

Procedura are loc la partea solicitată, cu excepția cazului în care părțile convin altfel.

16.

În termen de 60 de zile de la data la care mediatorul a fost ales de comun acord în temeiul alineatului (6) sau a fost selectat în conformitate cu alineatul (7), părțile depun eforturi pentru a ajunge de comun acord la o soluție. La cererea unei părți, soluția convenită de comun acord se adoptă printr-o decizie a Comitetului mixt. Soluțiile convenite de comun acord se fac publice, cu excepția cazului în care părțile convin altfel. Versiunea făcută publică nu poate conține informații pe care una dintre părți le-a desemnat ca fiind confidențiale. În așteptarea unei soluții convenite finale, părțile pot lua în considerare posibile soluții provizorii.

17.

La cererea oricăreia dintre părți, mediatorul transmite părților în scris un proiect de raport faptic, furnizând o scurtă descriere:

(a)	a problemei în cauză, inclusiv a posibilelor efecte ale măsurii specifice asupra comerțului sau a investițiilor;

(b)	a procedurilor desfășurate;

(c)	a opiniilor exprimate de părți, de experți și de părțile interesate, după caz și

(d)	dacă este cazul, a oricărei soluții convenite de comun acord și a soluțiilor provizorii

în termen de 15 zile de la data solicitării acestui raport.

Părțile pot formula observații cu privire la proiectul de raport faptic în termen de 15 zile de la data emiterii acestuia. După examinarea observațiilor trimise de părți, mediatorul trimite părților, în scris, în termen de 30 de zile de la emiterea proiectului de raport faptic, raportul faptic final. Raportul faptic nu va include niciun fel de interpretare a acordului de către mediator.

18.

Procedura de mediere se încheie:

(a)	prin adoptarea unei soluții convenite de comun acord de către părți, la data adoptării;

(b)	printr-o declarație scrisă a mediatorului, după consultarea părților, conform căreia orice eforturi suplimentare de mediere ar fi inutile, la data acelei declarații;

(c)	printr-un acord comun al părților, în orice etapă a procedurii, la data acelui acord sau

(d)	printr-o declarație scrisă și fundamentată a uneia dintre părți după examinarea soluțiilor stabilite de comun acord în cadrul procedurii de mediere, la data respectivei declarații.

Încetarea procedurii de mediere nu aduce atingere alineatului (17).

19.

Alineatele (5) - (9), (15) - (26), (33), (34) și (42) - (46) din Regulamentul de procedură al unei comisii de arbitraj se aplică procedurii de mediere mutatis mutandis.

VI. Confidențialitate

20.

Cu excepția cazului în care părțile convin altfel și fără a aduce atingere alineatului (16), toate etapele procedurii de mediere, inclusiv orice consiliere sau soluție propusă, sunt confidențiale. Mediatorul și părțile vor trata în mod confidențial toate informațiile transmise mediatorului de către o parte sau primite din orice altă sursă care au fost desemnate ca fiind confidențiale. Cu toate acestea, oricare dintre părți poate face public faptul că are loc o mediere.

VII. Relația cu alte proceduri de soluționare a litigiilor

21.

Procedura de mediere nu aduce atingere drepturilor și obligațiilor părților prevăzute la capitolul 21 (Soluționarea litigiilor) din acord sau în orice altă procedură de soluționare a litigiilor din cadrul oricărui alt acord.

22.

O parte nu va introduce ca probe și nu se va baza, în alte proceduri de soluționare a litigiilor prevăzute în prezentul acord sau în orice alt acord, pe următoarele elemente și nici nu se va accepta ca o comisie de arbitraj să ia în considerare:

(a)	pozițiile adoptate de cealaltă parte în cursul procedurii de mediere sau informațiile colectate în conformitate cu alineatul (13);

(b)	faptul că cealaltă parte și-a arătat disponibilitatea de a accepta o soluție pentru chestiunea care face obiectul medierii sau

(c)	consilierea acordată sau propunerile făcute de mediator.

23.

Cu excepția cazului în care părțile convin altfel, un mediator nu poate avea calitatea de arbitru sau de membru al comisiei de arbitraj în cadrul procedurilor de soluționare a litigiilor în temeiul prezentului acord sau al altui acord referitor la aceeași problemă pentru care a avut calitatea de mediator.

VIII. Perioada

24.

Orice termen menționat în prezenta procedură de mediere poate fi modificat prin acordul comun al părților.

IX. Costuri

25.

Fiecare parte își suportă propriile cheltuieli aferente participării la procedura de mediere.

26.

Părțile împart în mod egal cheltuielile aferente aspectelor organizatorice, inclusiv remunerația și cheltuielile mediatorului. Remunerația mediatorului este echivalentă cu remunerația arbitrilor prevăzută la alineatul (4) din Regulamentul de procedură al unei comisii de arbitraj.

ANEXA IV

CODUL DE CONDUITĂ PENTRU ARBITRI

I. Definiții

În prezentul cod de conduită:

(a)	„personal administrativ”, în ceea ce privește un arbitru, înseamnă persoanele aflate sub coordonarea și controlul arbitrului, altele decât asistenții.

(b)	„acord” înseamnă Acordul de parteneriat economic UE-Japonia;

(c)	„arbitru” înseamnă un membru al unei comisii de arbitraj;

(d)	„asistent” înseamnă o persoană care, în temeiul mandatului unui arbitru, desfășoară activități de documentare sau îl asistă pe arbitru în activitatea acestuia;

(e)	„candidat” înseamnă o persoană al cărei nume se află pe lista arbitrilor menționată la articolul 21.9 din acord;

(f)	„comisie” înseamnă o comisie de arbitraj instituită în temeiul articolului 21.7 din acord; și

(g)	„procedură” înseamnă procedura comisiei de arbitraj;

II. Furnizarea unui cod de conduită

Părțile vor pune acest cod de conduită la dispoziția fiecărui candidat în momentul în care numele acestuia este inclus pe lista menționată la articolul 21.9 din acord.

III. Principii de guvernare

Fiecare candidat și arbitru trebuie să respecte standarde înalte de conduită, în conformitate cu prezentul cod de conduită, astfel încât să fie menținute integritatea și imparțialitatea mecanismului de soluționare a litigiilor.

IV. Obligații de comunicare a informațiilor

Înainte de acceptarea numirii sale ca arbitru, un candidat căruia i s-a solicitat să participe ca arbitru declară orice interese, relații sau aspecte care i-ar putea afecta independența sau imparțialitatea sau care ar putea da naștere, în mod rezonabil, la o aparență de încălcare a deontologiei sau de lipsă de imparțialitate în cursul procedurii. În acest scop, acesta depune toate eforturile rezonabile pentru a se informa în legătură cu existența unor astfel de interese, relații și aspecte, inclusiv interese financiare, interese profesionale sau interese legate de locul de muncă sau de familie.

Obligația de comunicare a informațiilor prevăzută la alineatul (4) este o obligație continuă și i se aplică unui arbitru și după acceptarea numirii sale. În cursul procedurii, un arbitru comunică în scris părților orice informații noi privind obligația prevăzută la alineatul (4) în cel mai scurt timp posibil după ce ia cunoștință de acestea.

În ceea ce privește respectarea acestor cerințe de comunicare, trebuie respectată viața privată.

V. Îndeplinirea atribuțiilor

După acceptarea numirii sale, un arbitru este disponibil să își îndeplinească atribuțiile și le va îndeplini cu atenție și promptitudine pe durata procedurii comisiei de arbitraj, în mod onest și cu profesionalism.

În cadrul fiecărei proceduri, un arbitru analizează doar aspectele care sunt invocate și necesare în vederea pronunțării unei decizii și nu deleagă această atribuție niciunei alte persoane.

Un arbitru nu se angajează în contacte ex parte în ceea ce privește aspectele examinate de comisia de arbitraj în cadrul procedurii.

VI. Independența și imparțialitatea

10.

Un arbitru trebuie să fie independent și imparțial, să evite conflictele de interese directe și indirecte, să nu fie influențat de interesul propriu, de presiunea externă, de considerente politice, de proteste publice și de loialitatea față de o parte sau de teama de a fi criticat și trebuie să evite crearea unei aparențe de încălcare a deontologiei sau de lipsă de imparțialitate.

11.

Un arbitru nu își asumă, în mod direct sau indirect, o obligație și nu acceptă beneficii care ar afecta sau ar părea că afectează îndeplinirea în mod corespunzător a atribuțiilor sale.

12.

Un arbitru nu își va folosi poziția pe care o deține în cadrul comisiei de arbitraj în scopul promovării unor interese personale sau private și trebuie să evite acțiunile care pot crea impresia că unele persoane se află într-o poziție privilegiată și îl pot influența.

13.

Un arbitru nu permite ca judecata sau comportamentul său să fie influențate de relații sau responsabilități financiare, de afaceri, profesionale, personale, de familie sau sociale anterioare sau actuale.

14.

Un arbitru evită să intre în orice relație sau să dobândească orice interes financiar susceptibil de a-i afecta imparțialitatea sau care ar putea crea, în mod rezonabil, o aparență de încălcare a deontologiei sau de favorizare a unei părți.

15.

Un fost arbitru evită acțiunile care ar putea crea impresia că a favorizat una dintre părți în îndeplinirea atribuțiilor sale sau că ar fi obținut vreun beneficiu în urma deciziei comisiei de arbitraj în cadrul căreia și-a desfășurat activitatea.

VII. Confidențialitate

16.

Niciun arbitru nu va dezvălui în niciun moment informații care nu au caracter public cu privire la procedura comisiei de arbitraj pentru care este desemnat sau care au fost obținute în cursul acesteia. Niciun arbitru nu utilizează, în niciun caz, astfel de informații pentru a dobândi avantaje personale, pentru a favoriza alte persoane sau pentru a afecta interesele altora.

17.

Niciun arbitru nu va dezvălui decizia comisiei de arbitraj sau părți din aceasta, cu excepția cazului în care decizia este făcută publică.

18.

Un arbitru nu va dezvălui în niciun moment deliberările unei comisii de arbitraj sau opinia unui arbitru, nici nu va face declarații privind procedura comisiei de arbitraj pentru care a fost numit sau în legătură cu aspectele care fac obiectul litigiului în cadrul unei astfel de proceduri.

19.

Obligațiile prevăzute la alineatele (16) - (18) continuă să se aplice și în cazul foștilor arbitri.

VIII. Alte obligații

20.

Un candidat sau un arbitru comunică ambelor părți aspecte privind încălcările reale sau potențiale ale prezentului cod de conduită în vederea examinării acestora cât mai curând posibil și în mod confidențial.

21.

Un arbitru ia toate măsurile rezonabile și adecvate pentru a se asigura că asistenții săi și personalul administrativ cunosc și respectă obligațiile arbitrilor ce le revin în temeiul părților III, IV, VI și VII din prezentul cod de conduită.

22.

Fiecare arbitru păstrează o evidență a timpului dedicat procedurii comisiei de arbitraj și a cheltuielilor efectuate, precum și a timpului și a cheltuielilor asistenților săi, și întocmește un raport final cu privire la aceste aspecte.

16.4.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 105/25

DECIZIA (PESC) 2019/615 A CONSILIULUI

din 15 aprilie 2019

privind sprijinul acordat de Uniune pentru activitățile de pregătire a Conferinței de revizuire din 2020 a părților la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare (TNP)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 28 alineatul (1), coroborat cu articolul 31 alineatul (1),

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)

Conferința de revizuire din 2020 a părților la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare (Conferința de revizuire a TNP din 2020) marchează câteva date importante pentru Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare (TNP), cum ar fi cea de a 50-a aniversare a intrării sale în vigoare și cea de a 25-a aniversare a adoptării de către Conferința de revizuire a TNP din 1995 a Deciziei 3 (prelungirea Tratatului de neproliferare a armelor nucleare) care a prelungit TNP pe o perioadă nedeterminată.

(2)

La 12 decembrie 2003, Consiliul European a adoptat Strategia Uniunii Europene împotriva proliferării armelor de distrugere în masă (Strategia UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă din 2003). Strategia UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă din 2003 identifică sprijinul acordat TNP ca primă prioritate de acțiune la nivel internațional și solicită păstrarea integrității și universalizarea TNP, precum și a acordurilor de garanții ale AIEA și a protocoalelor atașate la TNP și la acordurile de garanții ale AIEA.

(3)

În conformitate cu Strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene din 2016 și cu Strategia UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă din 2003, acțiunile Uniunii se sprijină în continuare pe convingerea că o abordare multilaterală a securității, incluzând dezarmarea și neproliferarea, oferă cea mai bună modalitate de a menține ordinea internațională, din care decurge angajamentul de a respecta, de a pune în aplicare și de a consolida tratatele și acordurile multilaterale de dezarmare și neproliferare.

(4)	În Agenda pentru dezarmare a Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, intitulată „Asigurarea viitorului nostru comun”, prezentată la 24 mai 2018, s-a subliniat faptul că TNP „a ajuns să fie considerat un pilon esențial al arhitecturii securității internaționale”.

(5)

Uniunea se implică în mod activ în actualul ciclu de revizuire a TNP, care a început odată cu prima sesiune a comitetului de pregătire desfășurată la Viena în perioada 2-12 mai 2017. Cea de a doua sesiune a comitetului de pregătire a avut loc la Geneva între 23 aprilie și 4 mai 2018. Cea de a treia sesiune a comitetului de pregătire va avea loc la New York între 29 aprilie și 10 mai 2019, iar Conferința de revizuire din 2020 a părților la TNP va avea loc la New York între 27 aprilie și 22 mai 2020.

(6)

Uniunea consideră TNP ca fiind piatra de temelie a regimului mondial de neproliferare nucleară, temeiul esențial pentru realizarea dezarmării nucleare în conformitate cu articolul VI și un element important pentru dezvoltarea în continuare a aplicațiilor energiei nucleare în scopuri pașnice. În acest sens, Consiliul a adoptat Poziția comună 2005/329/PESC (1), Decizia 2010/212/PESC (2) și Concluziile privind cea de a noua Conferință de revizuire a părților la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

(1) În scopul aplicării imediate și concrete a elementelor Strategiei UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă din 2003, Uniunea sprijină activitățile care vizează respectarea TNP și păstrarea integrității acestuia, prin acordarea unei atenții echilibrate celor trei piloni ai TNP, care sunt la fel de importanți și care se consolidează reciproc: dezarmarea, neproliferarea și utilizarea în scopuri pașnice a energiei nucleare.

(2) Pentru îndeplinirea obiectivului menționat la alineatul (1), Uniunea sprijină următoarele activități de informare ale conducerii Conferinței de revizuire din 2020:

(a)	trei seminare tematice pentru statele părți, referitoare la dezarmarea nucleară, neproliferarea nucleară și utilizarea în scopuri pașnice a energiei nucleare;

(b)	până la patru reuniuni regionale în regiunile Asia-Pacific, Africa, America Latină și zona Caraibilor, precum și în Orientul Mijlociu; și

(c)	două evenimente conexe în timpul celei de a șaptezeci și patra sesiuni a Comisiei I a Adunării Generale și în cursul Conferinței de revizuire a TNP din 2020.

O descriere a acestui proiect figurează în anexă.

Articolul 2

(1) Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru politica externă și de securitate comună (denumit în continuare „Înaltul Reprezentant”) este responsabil de punerea în aplicare a prezentei decizii.

(2) Punerea în aplicare a proiectului menționat la articolul 1 alineatul (2) se realizează de către Biroul pentru probleme de dezarmare al Organizației Națiunilor Unite (denumit în continuare „UNODA”).

Articolul 3

(1) Valoarea de referință financiară pentru punerea în aplicare a proiectului menționat la articolul 1 alineatul (2) este de 1 299 883,68 EUR.

(2) Cheltuielile finanțate din cuantumul prevăzut la alineatul (1) sunt gestionate în conformitate cu procedurile și normele aplicabile bugetului Uniunii.

(3) Comisia supraveghează gestionarea corespunzătoare a valorii de referință financiară menționate la alineatul (1). În acest scop, aceasta încheie un acord de finanțare cu UNODA. Acordul de finanțare prevede că UNODA trebuie să asigure contribuției Uniunii o vizibilitate adecvată în raport cu importanța acesteia.

(4) Comisia depune eforturile necesare pentru a încheia acordul de finanțare menționat la alineatul (3) cât mai curând posibil după data intrării în vigoare a prezentei decizii. Comisia informează Consiliul cu privire la eventualele dificultăți survenite în decursul respectivului proces și cu privire la data încheierii acordului de finanțare.

Articolul 4

Înaltul Reprezentant raportează Consiliului, cu regularitate și cel puțin o dată pe an, cu privire la punerea în aplicare a prezentei decizii pe baza rapoartelor pregătite de UNODA. Respectivele rapoarte stau la baza evaluării care urmează să fie realizată de către Consiliu. Comisia raportează cu privire la aspectele financiare ale punerii în aplicare a proiectului menționat la articolul 1 alineatul (2).

Articolul 5

(1) Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

(2) Prezenta decizie expiră după 18 luni de la data încheierii acordului de finanțare menționat la articolul 3 alineatul (3). Cu toate acestea, decizia expiră după șase luni de la data intrării sale în vigoare în situația în care acordul de finanțare respectiv nu a fost încheiat în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a prezentei decizii.

Adoptată la Luxemburg, 15 aprilie 2019.

Pentru Consiliu

Președintele

P. DAEA

(1) Poziția comună 2005/329/PESC a Consiliului din 25 aprilie 2005 privind Conferința din 2005 de revizuire a părților la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare (JO L 106, 27.4.2005, p. 32).

(2) Decizia 2010/212/PESC a Consiliului din 29 martie 2010 privind poziția Uniunii Europene pentru Conferința de revizuire din 2010 a părților la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare (JO L 90, 10.4.2010, p. 8).

ANEXĂ

1. OBIECTIVE

Conferința de revizuire a TNP din 2020 va reprezenta un moment foarte important pentru regimul de neproliferare nucleară. Uniunea consideră TNP ca fiind piatra de temelie a regimului mondial de neproliferare nucleară, temeiul esențial pentru realizarea dezarmării nucleare în conformitate cu articolul VI și un element important pentru dezvoltarea în continuare a aplicațiilor energiei nucleare în scopuri pașnice.

Începând din 2017, președinții sesiunilor comitetului de pregătire al TNP au depus eforturi pentru a consolida continuitatea între sesiunile comitetului de pregătire din cadrul ciclului de revizuire, inclusiv prin crearea unei baze tematice comune și prin organizarea unei serii de consultări regionale în regiunile Asia-Pacific, Africa și America Latină. Aceste consultări au fost salutate cu căldură de către statele din regiunile respective, întrucât dau experților din capitalele statelor în cauză ocazia să intre în contact cu președinții comisiilor pregătitoare și reprezintă o oportunitate de dialog pentru statele care nu dispun de resursele necesare pentru a menține delegații mari la New York, Geneva sau Viena și oferă ocazii importante pentru discutarea principalelor priorități regionale. Respectivele consultări au contribuit în mod semnificativ la deliberările desfășurate în cadrul formal al TNP.

Obiectivul acestui proiect poate fi sprijinit prin valorificarea și îmbunătățirea activității președinților sesiunilor comitetului de pregătire din 2017 și 2018, prin intermediul unui proces de consultare la nivel mondial între statele părți la TNP, președintele desemnat al Conferinței de revizuire a TNP din 2020 și președinții sesiunilor comitetelor de pregătire. Acest proiect va promova pregătirile înainte de conferință, îi va ajuta pe cei aflați în poziție de conducere să înțeleagă nuanțele pozițiilor statelor părți și să le câștige încrederea și va facilita dialogul dintre statele părți și președintele desemnat în ceea ce privește modalitățile de a depăși obstacolele din calea succesului în 2020.

Obiectivele principale:

Dobândirea unei mai bune înțelegeri a preocupărilor și a priorităților pentru ciclul de revizuire a TNP din 2020, pe baza deliberărilor din cadrul sesiunilor comitetului de pregătire din 2017, 2018 și 2019, inclusiv a preocupărilor și a priorităților din perspectivă regională, și contribuirea la formularea efectivă a preocupărilor și a priorităților în cadrul Conferinței de revizuire a TNP din 2020;

Sensibilizarea cu privire la obstacole, precum și cu privire la potențialele domenii de convergență pe baza numeroaselor beneficii pe care TNP le oferă, inclusiv prin încorporarea unei game mai largi de participanți, cum ar fi experții tehnici din agențiile de reglementare și facultățile științifice și factori de decizie, cum ar fi parlamentarii;

3.	Consolidarea încrederii între state și președintele desemnat pentru a dezvolta relațiile strânse necesare pentru un rezultat pozitiv al Conferinței de revizuire a TNP din 2020;

4.	Încurajarea statelor să dea dovadă de flexibilitate și de spirit de compromis din partea statelor în ceea ce privește abordarea Conferinței de revizuire a TNP din 2020, precum și solicitarea de idei privind atât modalitatea de realizare a unei baze comune, cât și modalitatea de a depăși divizările;

5.	Elaborarea unor contribuții pentru o foaie de parcurs în vederea obținerii unui rezultat pozitiv la Conferința de revizuire a TNP din 2020, care să includă posibile acțiuni și recomandări pentru punerea în aplicare deplină a TNP.

2. DESCRIEREA ACTIVITĂȚILOR

Proiectul Uniunii de sprijinire a ciclului Conferinței de revizuire a TNP din 2020 va implica:

(a)

seminare tematice pentru statele părți în cadrul celor trei piloni ai TNP: dezarmarea nucleară, neproliferarea nucleară și utilizarea în scopuri pașnice a energiei nucleare.

—	Trei seminare tematice, la Geneva (dezarmare), New York (neproliferare) și Viena (utilizare în scopuri pașnice), destinate reprezentanților guvernelor, experților, mediului academic, societății civile și industriei;

(b)

acțiuni de informare la nivel regional desfășurate de conducerea Conferinței de revizuire a TNP din 2020

—	Convocarea a cel mult patru reuniuni regionale în regiunile Asia-Pacific, Africa, America Latină și zona Caraibilor, precum și în Orientul Mijlociu;

(c)

evenimente conexe

—	Două evenimente conexe care să fie organizate în timpul celei de a șaptezeci și patra sesiuni a Comisiei I a Adunării Generale și în cursul Conferinței de revizuire a TNP din 2020.

Aceste elemente sunt prezentate în detaliu mai jos.

2.1. Seminarii tematice

2.1.1. Obiectiv

Obiectivul fiecărui seminar tematic este de a spori gradul de sensibilizare cu privire la provocări și la oportunități, în cadrul celor trei piloni ai TNP. În special, seminariile vor încerca să evidențieze numeroasele beneficii deja oferite de TNP și necesitatea de a păstra aceste beneficii. Seminarele vor urmări, de asemenea, să genereze elemente în vederea unor acțiuni și recomandări practice pentru a se ajunge la un consens în 2020.

2.1.2. Proiectul va cuprinde trei seminare:

După cum s-a menționat, fiecare seminar va aborda unul dintre pilonii TNP: dezarmarea, neproliferarea și utilizarea în scopuri pașnice a energiei nucleare. În plus față de explorarea interconexiunilor dintre cei trei piloni, discuțiile vor include, dar nu se vor limita la: punerea în aplicare a angajamentelor asumate în cadrul ciclurilor de revizuire anterioare; crearea unor punți de legătură cu privire la modul de a realiza și a menține o lume fără arme nucleare; consolidarea regimului de neproliferare; accesul la beneficiile utilizării în scopuri pașnice a tehnologiei nucleare, inclusiv în scopul facilitării realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă și consolidarea procesului de revizuire a TNP.

2.1.3. Format

Președintele desemnat va informa statele părți cu privire la evoluțiile din cadrul fiecărui pilon și va prezenta provocările și oportunitățile. Vor fi convocate grupuri de experți regionali, experți din cadrul organizațiilor internaționale relevante, cum ar fi Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și Organizația Tratatului de interzicere totală a experiențelor nucleare (CTBTO) și experți din cadrul Institutului Națiunilor Unite pentru Cercetare în Domeniul Dezarmării (UNIDIR), cu scopul de a genera discuții și de a formula idei. Seminarul privind utilizarea în scopuri pașnice a energiei nucleare, care urmează să aibă loc la Viena, va include, de asemenea, participarea reprezentanților organismelor și structurilor naționale care sunt implicate în utilizarea în scopuri pașnice a energiei nucleare.

Seminarele vor continua apoi cu sesiuni interactive de întrebări și răspunsuri între președintele desemnat, reprezentanții statelor părți și experți.

2.1.4. Locul de desfășurare

Cele trei seminare tematice vor fi organizate după cum urmează: Geneva (dezarmare); New York (neproliferare) și Viena (utilizare în scopuri pașnice a energiei nucleare).

2.1.5. Calendar

Cele trei seminare tematice vor avea loc după cea de a treia sesiune a comitetului de pregătire (29 aprilie-10 mai 2019), sub conducerea și coordonarea președintelui desemnat al Conferinței de revizuire a TNP din 2020. Datele acestor reuniuni vor fi stabilite după cea de a treia sesiune a comitetului de pregătire, între mai 2019 și martie 2020.

2.1.6. Responsabilitățile agenției de implementare:

Pregătirea conținutului:

În consultare cu președintele desemnat, UNODA va pregăti conținutul seminarelor, precum și ordinea de zi și va selecta vorbitorii/experții.

Logistică și servicii de conferință:

UNODA va asigura logistica seminarelor tematice (rezervarea locurilor de desfășurare, organizarea serviciilor de catering, echipamente audiovizuale, organizarea deplasării participanților și a experților etc.).

2.2. Reuniuni regionale

2.2.1. Obiectiv

Obiectivul fiecărei reuniuni regionale este de a spori gradul de înțelegere a situației actuale, de a discuta opțiunile de implicare în spirit de cooperare, de a genera soluții și de a crea relații pentru a facilita încheierea cu succes a Conferinței de revizuire a TNP din 2020.

2.2.2. Subiecte

Reuniunile regionale din regiunile Asia-Pacific, Africa, America Latină și zona Caraibilor vor acoperi toți cei trei piloni ai TNP. Acestea vor aborda chestiunile majore care afectează TNP și statele părți la acesta, pe baza deliberărilor din cadrul sesiunilor comitetului de pregătire din 2017, 2018 și 2019, și vor prezenta respectivele chestiuni din perspectiva priorităților și preocupărilor regionale respective. Respectivele chestiuni vor include, dar nu se vor limita la: punerea în aplicare a angajamentelor asumate în cadrul ciclurilor de revizuire anterioare; crearea unor punți de legătură cu privire la modul de a realiza și a menține o lume fără arme nucleare; consolidarea regimului de neproliferare; accesul la beneficiile utilizării în scopuri pașnice a tehnologiei nucleare, inclusiv în scopul facilitării realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă; și consolidarea procesului de revizuire a TNP.

Reuniunea regională din Orientul Mijlociu va aborda în mod specific punerea în aplicare a rezoluției din 1995 în temeiul TNP, referitoare la instituirea unei zone fără arme nucleare și oricare alte arme de distrugere în masă în Orientul Mijlociu, inclusiv fără vectorii acestora. Având în vedere provocările pe care le reprezintă această chestiune pentru succesul Conferinței de revizuire a TNP din 2020, este necesară organizarea în această regiune a unei reuniuni dedicate acestui subiect.

2.2.3. Format

Reuniunile regionale se vor desfășura sub forma unor consultări interactive. La fiecare reuniune regională, președintele desemnat va avea oportunitatea de a prezenta situația actuală a ciclului de revizuire. Președintele va adresa apoi o serie de întrebări statelor pentru a încuraja un mediu interactiv de întrebări și răspunsuri.

În cadrul reuniunilor se va recurge, de asemenea, la grupuri de experți regionali și tematici, inclusiv experți din cadrul unor organizații internaționale relevante, cum ar fi Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), precum și Organizația Tratatului de interzicere totală a experiențelor nucleare (CTBTO) și Institutul Națiunilor Unite pentru Cercetare în Domeniul Dezarmării (UNIDIR), pentru a genera discuții și idei.

2.2.4. Locul de desfășurare

Reuniunile regionale sunt menite să sprijine interacțiunea cu guvernele din anumite regiuni în ceea ce privește pregătirea pentru Conferința de revizuire a TNP din 2020. Se sugerează următoarele patru reuniuni regionale:

Țări din regiuni/subregiuni:	Locul de desfășurare sugerat:
Africa	Addis Abeba
America Latină/Caraibe	Buenos Aires
Asia-Pacific	Jakarta
Orientul Mijlociu	Amman

2.2.5. Termene

Cele patru reuniuni regionale vor avea loc într-o perioadă de 12 luni, între martie 2019 și martie 2020. Calendarul și succesiunea exactă a reuniunilor regionale (și anume ordinea regiunilor vizate) vor fi stabilite de agenția de implementare, în consultare cu președintele desemnat al Conferinței de revizuire a TNP din 2020 și cu Uniunea, ținând seama de calendarul de dezarmare al ONU. Fiecare reuniune regională va dura cel mult două zile. Președintele desemnat al Conferinței de revizuire a TNP din 2020 va prezida cele patru reuniuni regionale.

2.2.6. Responsabilitățile agenției de implementare

Pregătirea conținutului:

În consultare cu președinții celor trei sesiuni ale comitetului de pregătire și sub conducerea președintele desemnat al Conferinței de revizuire a TNP din 2020, UNODA va pregăti conținutul reuniunilor regionale și ordinea de zi și va selecta vorbitorii/experții.

Logistică și sprijin pentru reuniuni:

UNODA, împreună cu statele gazde din regiune, va asigura logistica reuniunilor regionale (rezervarea locurilor de desfășurare, organizarea serviciilor de catering, echipamente audiovizuale, organizarea deplasării participanților și a experților etc.) pentru reuniunile regionale.

2.3. Evenimente conexe

Vor fi organizate două evenimente conexe în timpul celei de a șaptezeci și patra sesiuni a Comisiei I a Adunării Generale (octombrie 2019) și, respectiv, în cursul Conferinței de revizuire a TNP din 2020. Evenimentul conex care va avea loc în octombrie 2019 va oferi președinților celor trei sesiuni ale comitetului de pregătire și președintelui desemnat ocazia de a discuta despre pregătirile pentru Conferința de revizuire a TNP din 2020. Evenimentul conex care va avea loc în timpul Conferinței de revizuire a TNP din 2020 va oferi ocazia de a împărtăși rezultatele seminarelor tematice și ale reuniunilor regionale, precum și contribuția acestora la pregătirea conferinței.

2.3.1. Responsabilitățile agenției de implementare

Pregătirea conținutului:

În consultare cu președinții celor trei sesiuni ale comitetului de pregătire și cu președintele desemnat al Conferinței de revizuire a TNP din 2020, UNODA va elabora nota explicativă pentru evenimentele conexe, precum și ordinea de zi și va selecta vorbitorii/experții.

Logistică și sprijin pentru reuniuni:

UNODA va asigura logistica evenimentelor conexe (rezervarea locurilor de desfășurare, organizarea serviciilor de catering, echipamente audiovizuale, organizarea deplasării experților etc.).

3. RAPORTARE ȘI EVALUARE

UNODA va prezenta Înaltului Reprezentant și Comisiei un raport financiar și descriptiv final care va conține, printre altele, lecțiile învățate, precum și rapoarte succinte întocmite în urma fiecărei reuniuni, axate pe elementele de reținut.

4. DURATA

Durata punerii în aplicare a proiectului este de 18 luni.

5. VIZIBILITATEA UE

UNODA ia toate măsurile corespunzătoare pentru a face public faptul că acest proiect a fost finanțat de Uniune. Sprijinul Uniunii va fi evidențiat în prezentările și informările realizate de președintele desemnat, indiferent dacă acestea sunt publice sau nu. De asemenea, sprijinul Uniunii va fi recunoscut în invitațiile și în alte documente care sunt puse la dispoziția participanților la diversele evenimente. UNODA se va asigura că Uniunea va fi reprezentată la toate evenimentele organizate în temeiul prezentei decizii.

6. AGENȚIA DE IMPLEMENTARE

Punerea în aplicare a acestui proiect i se va încredința Biroului Organizației Națiunilor Unite pentru probleme de dezarmare (UNODA). Proiectul va fi pus în aplicare în conformitate cu acordul de finanțare care urmează să fie încheiat între Comisia Europeană și UNODA.

16.4.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 105/37

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/617 A COMISIEI

din 15 aprilie 2019

de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre

[notificată cu numărul C(2019) 3013]

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 89/662/CEE a Consiliului din 11 decembrie 1989 privind controlul veterinar în cadrul schimburilor intracomunitare în vederea realizării pieței interne (1), în special articolul 9 alineatul (4),

având în vedere Directiva 90/425/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile în schimburile din cadrul Uniunii cu anumite animale vii și produse în vederea realizării pieței interne (2), în special articolul 10 alineatul (4),

având în vedere Directiva 2002/99/CE a Consiliului din 16 decembrie 2002 de stabilire a normelor de sănătate animală care reglementează producția, transformarea, distribuția și introducerea produselor de origine animală destinate consumului uman (3), în special articolul 4 alineatul (3),

întrucât:

(1)

Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a Comisiei (4) stabilește măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre în care au fost confirmate cazuri de respectiva boală la porci domestici sau sălbatici (statele membre în cauză). În părțile I-IV din anexa la decizia de punere în aplicare respectivă sunt menționate și delimitate anumite zone din statele membre în cauză, diferențiate în funcție de nivelul de risc, estimat pe baza situației epidemiologice a bolii respective. Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a fost modificată de mai multe ori pentru a se ține seama de evoluția situației epidemiologice din Uniune în ceea ce privește pesta porcină africană, evoluție care trebuie să fie reflectată în anexa respectivă. Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a fost modificată cel mai recent prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/489 a Comisiei (5), în urma unor cazuri de pestă porcină africană apărute în Belgia și Polonia.

(2)

Riscul de răspândire a pestei porcine africane în rândul faunei sălbatice este legat de răspândirea natural lentă a acestei boli în rândul efectivelor de porci sălbatici și, de asemenea, de activitatea umană, astfel cum a demonstrat recenta evoluție epidemiologică a acestei boli în Uniune și cum a fost documentat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) în avizul științific al Grupului pentru sănătatea și bunăstarea animalelor, publicat la 14 iulie 2015; în raportul științific al EFSA privind analizele epidemiologice referitoare la pesta porcină africană în statele baltice și în Polonia, publicat la 23 martie 2017; în raportul științific al EFSA privind analizele epidemiologice referitoare la pesta porcină africană în statele baltice și în Polonia, publicat la 8 noiembrie 2017; și în raportul științific al EFSA privind analizele epidemiologice referitoare la pesta porcină africană în Uniunea Europeană, publicat la 29 noiembrie 2018 (6).

(3)	De la data adoptării Deciziei de punere în aplicare (UE) 2019/489 au apărut noi cazuri de pestă porcină africană la porci sălbatici din Polonia și Lituania, care trebuie, de asemenea, să fie reflectate în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE.

(4)

În martie 2019 a fost observat un caz de pestă porcină africană la un porc sălbatic din diviziunea administrativă świdnicki din Polonia, într-o zonă inclusă în partea I a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. Acest caz de pestă porcină africană apărută la un porc sălbatic constituie un nivel crescut de risc care ar trebui să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, această zonă din Polonia afectată de pestă porcină africană ar trebui inclusă de acum în lista din partea II, în loc de partea I, a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE.

(5)

În martie 2019 au fost observate câteva cazuri de pestă porcină africană la porci sălbatici în diviziunile administrative garwoliński, sochaczewski și giżycki din Polonia, în imediata apropiere a zonelor menționate în partea I a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. Aceste cazuri de pestă porcină africană apărută la porci sălbatici constituie un nivel crescut de risc care ar trebui să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, aceste zone din Polonia afectate de pestă porcină africană ar trebui incluse în lista din partea II, în loc de partea I, a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE.

(6)

În martie 2019 au fost observate câteva cazuri de pestă porcină africană la porci sălbatici în diviziunile administrative Šiauliai și Telšiai din Lituania, în imediata apropiere a zonelor menționate în partea I a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. Aceste cazuri de pestă porcină africană apărută la porci sălbatici constituie un nivel crescut de risc care ar trebui să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, aceste zone din Lituania afectate de pesta porcină africană ar trebui incluse în lista din partea II, în loc de partea I, a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE.

(7)

Pentru a se ține seama de recentele evoluții ale situației epidemiologice a pestei porcine africane în Uniune și pentru a combate într-un mod proactiv riscurile asociate răspândirii respectivei boli, ar trebui delimitate noi zone cu risc înalt, având o suprafață suficientă, în Polonia și Lituania, care ar trebui menționate în mod corespunzător în părțile I și II ale anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. Prin urmare, anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE ar trebui modificată în consecință.

(8)	Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE se înlocuiește cu textul care figurează în anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 15 aprilie 2019.

Pentru Comisie

Jyrki KATAINEN

Vicepreședinte

(1) JO L 395, 30.12.1989, p. 13.

(2) JO L 224, 18.8.1990, p. 29.

(3) JO L 18, 23.1.2003, p. 11.

(4) Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a Comisiei din 9 octombrie 2014 privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare 2014/178/UE (JO L 295, 11.10.2014, p. 63).

(5) Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/489 a Comisiei din 25 martie 2019 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre (JO L 84, 26.3.2019, p. 6).

(6) EFSA Journal 2015;13(7):4163; EFSA Journal 2017;15(3):4732; EFSA Journal 2017;15(11):5068; EFSA Journal 2018;16(11):5494.

ANEXĂ

Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXĂ

PARTEA I

1. Belgia

Următoarele zone din Belgia:

in Luxembourg province:

—	the area is delimited clockwise by:

—	Frontière avec la France,

—	Rue Mersinhat,

—	La N818 jusque son intersection avec la N83,

—	La N83 jusque son intersection avec la N884,

—	La N884 jusque son intersection avec la N824,

—	La N824 jusque son intersection avec Le Routeux,

—	Le Routeux,

—	Rue d'Orgéo,

—	Rue de la Vierre,

—	Rue du Bout-d'en-Bas,

—	Rue Sous l'Eglise,

—	Rue Notre-Dame,

—	Rue du Centre,

—	La N845 jusque son intersection avec la N85,

—	La N85 jusque son intersection avec la N40,

—	La N40 jusque son intersection avec la N802,

—	La N802 jusque son intersection avec la N825,

—	La N825 jusque son intersection avec la E25-E411,

—	La E25-E411 jusque son intersection avec la N40,

—	N40: Burnaimont, Rue de Luxembourg, Rue Ranci, Rue de la Chapelle,

—	Rue du Tombois,

—	Rue Du Pierroy,

—	Rue Saint-Orban,

—	Rue Saint-Aubain,

—	Rue des Cottages,

—	Rue de Relune,

—	Rue de Rulune,

—	Route de l'Ermitage,

—	N87: Route de Habay,

—	Chemin des Ecoliers,

—

Le Routy,

—	Rue Burgknapp,

—	Rue de la Halte,

—	Rue du Centre,

—	Rue de l'Eglise,

—	Rue du Marquisat,

—	Rue de la Carrière,

—	Rue de la Lorraine,

—	Rue du Beynert,

—

Millewée,

—	Rue du Tram,

—

Millewée,

—	N4: Route de Bastogne, Avenue de Longwy, Route de Luxembourg,

—	Frontière avec le Grand-Duché de Luxembourg,

—	Frontière avec la France,

—	La N87 jusque son intersection avec la N871 au niveau de Rouvroy,

—	La N871 jusque son intersection avec la N88,

—	La N88 jusque son intersection avec la rue Baillet Latour,

—	La rue Baillet Latour jusque son intersection avec la N811,

—	La N811 jusque son intersection avec la N88,

—	La N88 jusque son intersection avec la N883 au niveau d'Aubange,

—	La N883 jusque son intersection avec la N81 au niveau d'Aubange,

—	La N81 jusque son intersection avec la E25-E411,

—	La E25-E411 jusque son intersection avec la N40,

—	La N40 jusque son intersection avec la rue du Fet,

—	Rue du Fet,

—	Rue de l'Accord jusque son intersection avec la rue de la Gaume,

—	Rue de la Gaume jusque son intersection avec la rue des Bruyères,

—	Rue des Bruyères,

—	Rue de Neufchâteau,

—	Rue de la Motte,

—	La N894 jusque son intersection avec la N85,

—	La N85 jusque son intersection avec la frontière avec la France.

2. Bulgaria

Următoarele zone din Bulgaria:

in Varna the whole region excluding the villages covered in Part II;

in Silistra region:

whole municipality of Glavinitza,

whole municipality of Tutrakan,

whithin municipality of Dulovo:

Boil,

Vokil,

Grancharovo,

Doletz,

Oven,

Okorsh,

Oreshene,

Paisievo,

Pravda,

Prohlada,

Ruyno,

Sekulovo,

Skala,

Yarebitsa,

within municipality of Sitovo:

Bosna,

Garvan,

Irnik,

Iskra,

Nova Popina,

Polyana,

Popina,

Sitovo,

Yastrebna,

within municipality of Silistra:

Vetren,

in Dobrich region:

whole municipality of Baltchik,

whole municipality of General Toshevo,

whole municipality of Dobrich,

whole municipality of Dobrich-selska (Dobrichka),

within municipality of Krushari:

Severnyak,

Abrit,

Dobrin,

Alexandria,

Polkovnik Dyakovo,

Poruchik Kardzhievo,

Zagortzi,

Zementsi,

Koriten,

Krushari,

Bistretz,

Efreytor Bakalovo,

Telerig,

Lozenetz,

Krushari,

Severnyak,

Severtsi,

within municipality of Kavarna:

Krupen,

Belgun,

Bilo,

Septemvriytsi,

Travnik,

whole municipality of Tervel, except Brestnitsa and Kolartzi,

in Ruse region:

within municipality of Slivo pole:

Babovo,

Brashlen,

Golyamo vranovo,

Malko vranovo,

Ryahovo,

Slivo pole,

Borisovo,

within municipality of Ruse:

Sandrovo,

Prosena,

Nikolovo,

Marten,

Dolno Ablanovo,

Ruse,

Chervena voda,

Basarbovo,

within municipality of Ivanovo:

Krasen,

Bozhichen,

Pirgovo,

Mechka,

Trastenik,

within municipality of Borovo:

Batin,

Gorno Ablanovo,

Ekzarh Yosif,

Obretenik,

Batin,

within municipality of Tsenovo:

Krivina,

Belyanovo,

Novgrad,

Dzhulyunitza,

Beltzov,

Tsenovo,

Piperkovo,

Karamanovo,

in Veliko Tarnovo region:

within municipality of Svishtov:

Sovata,

Vardim,

Svishtov,

Tzarevets,

Bulgarsko Slivovo,

Oresh,

in Pleven region:

within municipality of Belene:

Dekov,

Belene,

Kulina voda,

Byala voda,

within municipality of Nikopol:

Lozitza,

Dragash voyvoda,

Lyubenovo,

Nikopol,

Debovo,

Evlogievo,

Muselievo,

Zhernov,

Cherkovitza,

within municipality of Gulyantzi:

Somovit,

Dolni vit,

Milkovitsa,

Shiyakovo,

Lenkovo,

Kreta,

Gulyantzi,

Brest,

Dabovan,

Zagrazhdan,

Gigen,

Iskar,

within municipality of Dolna Mitropoliya:

Komarevo,

Baykal,

Slavovitsa,

Bregare,

Orehovitsa,

Krushovene,

Stavertzi,

Gostilya,

in Vratza region:

within municipality of Oryahovo:

Dolni vadin,

Gorni vadin,

Ostrov,

Galovo,

Leskovets,

Selanovtsi,

Oryahovo,

within municipality of Miziya:

Saraevo,

Miziya,

Voyvodovo,

Sofronievo,

within municipality of Kozloduy:

Harlets,

Glozhene,

Butan,

Kozloduy,

in Montana region:

within municipality of Valtchedram:

Dolni Tzibar,

Gorni Tzibar,

Ignatovo,

Zlatiya,

Razgrad,

Botevo,

Valtchedram,

Mokresh,

within municipality Lom:

Kovatchitza,

Stanevo,

Lom,

Zemphyr,

Dolno Linevo,

Traykovo,

Staliyska mahala,

Orsoya,

Slivata,

Dobri dol,

within municipality of Brusartsi:

Vasilyiovtzi,

Dondukovo,

in Vidin region:

within municipality of Ruzhintsi:

Dinkovo,

Topolovets,

Drenovets,

within municipality of Dimovo:

Artchar,

Septemvriytzi,

Yarlovitza,

Vodnyantzi,

Shipot,

Izvor,

Mali Drenovetz,

Lagoshevtzi,

Darzhanitza,

within municipality of Vidin:

Vartop,

Botevo,

Gaytantsi,

Tzar Simeonovo,

Ivanovtsi,

Zheglitza,

Sinagovtsi,

Dunavtsi,

Bukovets,

Bela Rada,

Slana bara,

Novoseltsi,

Ruptzi,

Akatsievo,

Vidin,

Inovo,

Kapitanovtsi,

Pokrayna,

Antimovo,

Kutovo,

Slanotran,

Koshava,

Gomotartsi.

3. Estonia

Următoarele zone din Estonia:

—	Hiiu maakond.

4. Ungaria

Următoarele zone din Ungaria:

—

Borsod-Abaúj-Zemplén megye 651100, 651300, 651400, 651500, 651610, 651700, 651801, 651802, 651803, 651900, 652000, 652200, 652300, 652601, 652602, 652603, 652700, 652900, 653000, 653100, 653200, 653300, 653401, 653403, 653500, 653600, 653700, 653800, 653900, 654000, 654201, 654202, 654301, 654302, 654400, 654501, 654502, 654600, 654700, 654800, 654900, 655000, 655100, 655200, 655300, 655500, 655600, 655700, 655800, 655901, 655902, 656000, 656100, 656200, 656300, 656400, 656600, 657300, 657400, 657500, 657600, 657700, 657800, 657900, 658000, 658201, 658202 és 658403 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—

Hajdú-Bihar megye 900750, 900850, 900860, 900930, 900950, 901050, 901150, 901250, 901260, 901270, 901350, 901450, 901551, 901560, 901570, 901580, 901590, 901650, 901660, 901750, 901950, 902050, 902150, 902250, 902350, 902450, 902850, 902860, 902950, 902960, 903050, 903150, 903250, 903350, 903360, 903370, 903450, 903550, 904450, 904460, 904550, 904650, 904750, 904760, 905450 és 905550 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Heves megye 702550, 703350, 703360, 703450, 703550, 703610, 703750, 703850, 703950, 704050, 704150, 704250, 704350, 704450, 704550, 704650, 704750, 704850, 704950, 705050, és 705350 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Jász-Nagykun-Szolnok megye 750150, 750160, 750250, 750260, 750350, 750450, 750460, 750550, 750650, 750750, 750850, 750950, 751150, 752150 és 755550 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—

Nógrád megye 550710, 550810, 551450, 551460, 551550, 551650, 551710, 552010, 552150, 552250, 552350, 552360, 552450, 552460, 552520, 552550, 552610, 552620, 552710, 552850, 552860, 552950, 552960, 552970, 553050, 553110, 553250, 553260, 553350, 553650, 553750, 553850, 553910 és 554050 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Pest megye 571250, 571350, 571550, 571610, 571750, 571760, 572250, 572350, 572550, 572850, 572950, 573360, 573450, 580050 és 580450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—

Szabolcs-Szatmár-Bereg megye 851950, 852350, 852450, 852550, 852750, 853560, 853650, 853751, 853850, 853950, 853960, 854050, 854150, 854250, 854350, 855250, 855350, 855450, 855460, 855550, 855650, 855660, 855750, 855850, 855950, 855960, 856012, 856050, 856150, 856260, 857050, 857150, 857350 és 857450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe.

5. Letonia

Următoarele zone din Letonia:

—	Aizputes novada Aizputes, Cīravas, Lažas, Kazdangas pagasts un Aizputes pilsēta,

—	Alsungas novads,

—	Durbes novada Dunalkas un Tadaiķu pagasts,

—	Kuldīgas novada Gudenieku pagasts,

—	Pāvilostas novada Sakas pagasts un Pāvilostas pilsēta,

—	Stopiņu novada daļa, kas atrodas uz rietumiem no autoceļa V36, P4 un P5, Acones ielas, Dauguļupes ielas un Dauguļupītes,

—	Ventspils novada Jūrkalnes pagasts,

—	Grobiņas novada Bārtas un Gaviezes pagasts,

—	Rucavas novada Dunikas pagasts.

6. Lituania

Următoarele zone din Lituania:

—	Jurbarko rajono savivaldybė: Smalininkų ir Viešvilės seniūnijos,

—

Kelmės rajono savivaldybė: Kelmės, Kelmės apylinkių, Kražių, Kukečių seniūnijos dalis į pietus nuo kelio Nr. 2128 ir į vakarus nuo kelio Nr. 2106, Liolių, Pakražančio seniūnijos, Tytuvėnų seniūnijos dalis į vakarus ir šiaurę nuo kelio Nr. 157 ir į vakarus nuo kelio Nr. 2105 ir Tytuvėnų apylinkių seniūnijos dalis į šiaurę nuo kelio Nr. 157 ir į vakarus nuo kelio Nr. 2105, ir Vaiguvos seniūnijos,

—	Pagėgių savivaldybė,

—	Plungės rajono savivaldybė,

—	Raseinių rajono savivaldybė: Girkalnio ir Kalnujų seniūnijos dalis į šiaurę nuo kelio Nr A1, Nemakščių, Paliepių, Raseinių, Raseinių miesto ir Viduklės seniūnijos,

—	Rietavo savivaldybė,

—	Skuodo rajono savivaldybė,

—	Šilalės rajono savivaldybė,

—	Šilutės rajono savivaldybė: Juknaičių, Kintų, Šilutės ir Usėnų seniūnijos,

—	Tauragės rajono savivaldybė: Lauksargių, Skaudvilės, Tauragės, Mažonų, Tauragės miesto ir Žygaičių seniūnijos.

7. Polonia

Următoarele zone din Polonia:

w województwie warmińsko-mazurskim:

gmina Ruciane – Nida i część gminy Pisz położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 58 oraz miasto Pisz w powiecie piskim,

część gminy Miłki położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 63, część gminy Ryn położona na południe od linii kolejowej łączącej miejscowości Giżycko i Kętrzyn, część gminy wiejskiej Giżycko położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 59 biegnącą od zachodniej granicy gminy do granicy miasta Giżycko, na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 63 biegnącą od południowej granicy gminy do granicy miasta Giżycko i na południe od granicy miasta Giżycko w powiecie giżyckim,

gminy Mikołajki, Piecki, część gminy Sorkwity położona na południe od drogi nr 16 i część gminy wiejskiej Mrągowo położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 16 biegnącą od zachodniej granicy gminy do granicy miasta Mrągowo oraz na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 59 biegnącą od wschodniej granicy gminy do granicy miasta Mrągowo w powiecie mrągowskim,

gminy Dźwierzuty i Świętajno w powiecie szczycieńskim,

gminy Gronowo Elbląskie, Markusy, Rychliki, część gminy Elbląg położona na wschód i na południe od granicy powiatu miejskiego Elbląg i na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr S7 biegnącą od granicy powiatu miejskiego Elbląg do wschodniej granicy gminy Elbląg i część gminy Tolkmicko niewymieniona w części II załącznika w powiecie elbląskim oraz strefa wód przybrzeżnych Zalewu Wiślanego i Zatoki Elbląskiej,

gminy Barczewo, Biskupiec, Dobre Miasto, Dywity, Jeziorany, Jonkowo i Świątki w powiecie olsztyńskim,

gminy Łukta, Miłakowo, Małdyty, Miłomłyn i Morąg w powiecie ostródzkim,

gmina Zalewo w powiecie iławskim,

w województwie podlaskim:

gminy Rudka, Wyszki, część gminy Brańsk położona na północ od linii od linii wyznaczonej przez drogę nr 66 biegnącą od wschodniej granicy gminy do granicy miasta Brańsk i miasto Brańsk w powiecie bielskim,

gmina Perlejewo w powiecie siemiatyckim,

gminy Kolno z miastem Kolno, Mały Płock i Turośl w powiecie kolneńskim,

gmina Poświętne w powiecie białostockim,

gminy Kołaki Kościelne, Rutki, Szumowo, część gminy Zambrów położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr S8 i miasto Zambrów w powiecie zambrowskim,

gminy Kulesze Kościelne, Nowe Piekuty, Szepietowo, Klukowo, Ciechanowiec, Wysokie Mazowieckie z miastem Wysokie Mazowieckie, Czyżew w powiecie wysokomazowieckim,

gminy Miastkowo, Nowogród i Zbójna w powiecie łomżyńskim;

w województwie mazowieckim:

gminy Ceranów, Kosów Lacki, Sabnie, Sterdyń, część gminy Bielany położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 63 i część gminy wiejskiej Sokołów Podlaski położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 63 w powiecie sokołowskim,

gminy Grębków, Korytnica, Liw, Łochów, Miedzna, Sadowne, Stoczek, Wierzbno i miasto Węgrów w powiecie węgrowskim,

gminy Rzekuń, Troszyn, Lelis, Czerwin i Goworowo w powiecie ostrołęckim,

powiat miejski Ostrołęka,

powiat ostrowski,

gminy Karniewo, Maków Mazowiecki, Rzewnie i Szelków w powiecie makowskim,

gmina Krasne w powiecie przasnyskim,

gminy Mała Wieś i Wyszogród w powiecie płockim,

gminy Ciechanów z miastem Ciechanów, Glinojeck, Gołymin – Ośrodek, Ojrzeń, Opinogóra Górna i Sońsk w powiecie ciechanowskim,

gminy Baboszewo, Czerwińsk nad Wisłą, Naruszewo, Płońsk z miastem Płońsk, Sochocin i Załuski w powiecie płońskim,

gminy Gzy, Obryte, Zatory, Pułtusk i część gminy Winnica położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Bielany, Winnica i Pokrzywnica w powiecie pułtuskim,

gminy Brańszczyk, Długosiodło, Rząśnik, Wyszków, Zabrodzie i część gminy Somianka położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 62 w powiecie wyszkowskim,

gminy Jadów, Klembów, Poświętne, Strachówka i Tłuszcz w powiecie wołomińskim,

gminy Dobre, Stanisławów, część gminy Jakubów położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 92, część gminy Kałuszyn położona na północ od linii wyznaczonej przez drogi nr 2 i 92, i część gminy Mińsk Mazowiecki położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr A2 w powiecie mińskim,

gminy Garbatka Letnisko, Gniewoszów i Sieciechów w powiecie kozienickim,

gminy Baranów i Jaktorów w powiecie grodziskim,

powiat żyrardowski,

gminy Belsk Duży, Błędów, Goszczyn i Mogielnica w powiecie grójeckim,

gminy Białobrzegi, Promna, Stara Błotnica, Wyśmierzyce i część gminy Stromiec położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 48 w powiecie białobrzeskim,

gminy Jedlińsk, Jastrzębia i Pionki z miastem Pionki w powiecie radomskim,

gminy Iłów, Nowa Sucha, Rybno, część gminy Teresin położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 92, część gminy wiejskiej Sochaczew położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 92 i część miasta Sochaczew położona na południowy zachód od linii wyznaczonej przez drogi nr 50 i 92 w powiecie sochaczewskim,

gmina Policzna w powiecie zwoleńskim,

gmina Solec nad Wisłą w powiecie lipskim;

w województwie lubelskim:

gminy Bełżyce, Borzechów, Bychawa, Niedrzwica Duża, Jastków, Konopnica, Głusk, Strzyżewice, Wysokie, Wojciechów i Zakrzew w powiecie lubelskim,

gminy Miączyn, Nielisz, Sitno, Stary Zamość, Komarów-Osada i część gminy wiejskiej Zamość położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 74 w powiecie zamojskim,

powiat miejski Zamość,

gminy Jeziorzany i Kock w powiecie lubartowskim,

gminy Adamów i Serokomla w powiecie łukowskim,

gminy Kłoczew, Nowodwór, Ryki, Ułęż i miasto Dęblin w powiecie ryckim,

gminy Janowiec, i część gminy wiejskiej Puławy położona na zachód od rzeki Wisły w powiecie puławskim,

gminy Chodel, Karczmiska, Łaziska, Opole Lubelskie, Poniatowa i Wilków w powiecie opolskim,

miasto Świdnik w powiecie świdnickim;

gminy Gorzków, Rudnik i Żółkiewka w powiecie krasnostawskim,

gminy Bełżec, Jarczów, Lubycza Królewska, Rachanie, Susiec, Ulhówek i część gminy Łaszczów położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 852 w powiecie tomaszowskim,

gminy Łukowa i Obsza w powiecie biłgorajskim,

powiat miejski Lublin,

gminy Kraśnik z miastem Kraśnik, Szastarka, Trzydnik Duży, Urzędów, Wilkołaz i Zakrzówek w powiecie kraśnickim,

gminy Modliborzyce i Potok Wielki w powiecie janowskim;

w województwie podkarpackim:

gminy Horyniec-Zdrój, Narol, Stary Dzików, Wielkie Oczy, Oleszyce i Lubaczów z miastem Lubaczów w powiecie lubaczowskim,

gminy Laszki i Wiązownica w powiecie jarosławskim,

gminy Pysznica, Zaleszany i miasto Stalowa Wola w powiecie stalowowolskim,

gmina Gorzyce w powiecie tarnobrzeskim;

w województwie świętokrzyskim:

gminy Tarłów i Ożarów w powiecie opatowskim,

gminy Dwikozy, Zawichost i miasto Sandomierz w powiecie sandomierskim.

8. România

Următoarele zone din România:

—	Județul Alba,

—	Restul județului Argeș care nu a fost inclus în partea III,

—	Județul Cluj,

—	Județul Harghita,

—	Județul Hunedoara,

—	Județul Iași,

—	Județul Neamț,

—	Județul Vâlcea,

—

Restul județului Mehedinți care nu a fost inclus în partea III cu următoarele comune:

—	Comuna Gârla Mare,

—

Hinova,

—	Burila Mare,

—

Gruia,

—

Pristol,

—

Dubova,

—	Municipiul Drobeta Turnu Severin,

—

Eselnița,

—

Sălcia,

—

Devesel,

—

Svinița,

—

Gogoșu,

—

Simian,

—

Orșova,

—	Obârșia Closani,

—	Baia de Aramă,

—

Bala,

—

Florești,

—

Broșteni,

—

Corcova,

—

Isverna,

—

Balta,

—

Podeni,

—

Cireșu,

—

Ilovița,

—	Ponoarele,

—

Ilovăț,

—

Patulele,

—

Jiana,

—	Izvoru Bârzii,

—

Malovat,

—	Bălvănești,

—	Breznița Ocol,

—

Godeanu,

—	Padina Mare,

—

Corlățel,

—	Vânju Mare,

—

Vânjuleț,

—	Obârșia de Câmp,

—

Vânători,

—

Vladaia,

—

Punghina,

—

Cujmir,

—

Oprișor,

—

Dârvari,

—	Căzănești,

—	Husnicioara,

—	Poroina Mare,

—

Prunișor,

—

Tămna,

—

Livezile,

—

Rogova,

—

Voloiac,

—

Șișești,

—

Sovarna,

—

Bălăcița,

—	Județul Gorj,

—	Județul Suceava,

—	Județul Mureș,

—	Județul Sibiu,

—	Județul Caraș-Severin.

PARTEA II

1. Belgia

Următoarele zone din Belgia:

in Luxembourg province:

—	the area is delimited clockwise by:

—	La frontière avec la France au niveau de Florenville,

—	La N85 jusque son intersection avec la N894 au niveau de Florenville,

—	La N894 jusque son intersection avec la rue de la Motte,

—	La rue de la Motte jusque son intersection avec la rue de Neufchâteau,

—	La rue de Neufchâteau,

—	La rue des Bruyères jusque son intersection avec la rue de la Gaume,

—	La rue de la Gaume jusque son intersection avec la rue de l'Accord,

—	La rue de l'Accord,

—	La rue du Fet,

—	La N40 jusque son intersection avec la E25-E411,

—	La E25-E411 jusque son intersection avec la N81 au niveau de Weyler,

—	La N81 jusque son intersection avec la N883 au niveau d'Aubange,

—	La N883 jusque son intersection avec la N88 au niveau d'Aubange,

—	La N88 jusque son intersection avec la N811,

—	La N811 jusque son intersection avec la rue Baillet Latour,

—	La rue Baillet Latour jusque son intersection avec la N88,

—	La N88 jusque son intersection avec la N871,

—	La N871 jusque son intersection avec la N87 au niveau de Rouvroy,

—	La N87 jusque son intersection avec la frontière avec la France.

2. Bulgaria

Următoarele zone din Bulgaria:

in Varna region:

within municipality of Beloslav:

Razdelna,

within municipalty of Devnya:

Devnya,

Povelyanovo,

Padina,

within municipality of Vetrino:

Gabarnitsa,

within municipality of Provadiya:

Staroselets,

Petrov dol,

Provadiya,

Dobrina,

Manastir,

Zhitnitsa,

Tutrakantsi,

Bozveliysko,

Barzitsa,

Tchayka,

within municipality of Avren:

Trastikovo,

Sindel,

Avren,

Kazashka reka,

Yunak,

Tsarevtsi,

Dabravino,

within municipality of Dalgopol:

Tsonevo,

Velichkovo,

within municipality of Dolni chiflik:

Nova shipka,

Goren chiflik,

Pchelnik,

Venelin,

in Silistra region:

within municipality of Kaynardzha:

Voynovo,

Kaynardzha,

Kranovo,

Zarnik,

Dobrudzhanka,

Golesh,

Svetoslav,

Polkovnik Cholakovo,

Kamentzi,

Gospodinovo,

Davidovo,

Sredishte,

Strelkovo,

Poprusanovo,

Posev,

within municipality of Alfatar:

Alfatar,

Alekovo,

Bistra,

Kutlovitza,

Tzar Asen,

Chukovetz,

Vasil Levski,

within municipality of Silistra:

Glavan,

Silistra,

Aydemir,

Babuk,

Popkralevo,

Bogorovo,

Bradvari,

Sratzimir,

Bulgarka,

Tsenovich,

Sarpovo,

Srebarna,

Smiletz,

Profesor Ishirkovo,

Polkovnik Lambrinovo,

Kalipetrovo,

Kazimir,

Yordanovo,

within municipality of Sitovo:

Dobrotitza,

Lyuben,

Slatina,

within municipality of Dulovo:

Varbino,

Polkovnik Taslakovo,

Kolobar,

Kozyak,

Mezhden,

Tcherkovna,

Dulovo,

Razdel,

Tchernik,

Poroyno,

Vodno,

Zlatoklas,

Tchernolik,

in Dobrich region:

within municipality of Krushari:

Kapitan Dimitrovo,

Ognyanovo,

Zimnitza,

Gaber,

within municipality of Dobrich-selska:

Altsek,

Vodnyantsi,

Feldfebel Denkovo,

Hitovo,

within municipality of Tervel:

Brestnitza,

Kolartzi,

Angelariy,

Balik,

Bezmer,

Bozhan,

Bonevo,

Voynikovo,

Glavantsi,

Gradnitsa,

Guslar,

Kableshkovo,

Kladentsi,

Kochmar,

Mali izvor,

Nova Kamena,

Onogur,

Polkovnik Savovo,

Popgruevo,

Profesor Zlatarski,

Sartents,

Tervel,

Chestimenstko,

within municipality Shabla:

Shabla,

Tyulenovo,

Bozhanovo,

Gorun,

Gorichane,

Prolez,

Ezeretz,

Zahari Stoyanovo,

Vaklino,

Granichar,

Durankulak,

Krapetz,

Smin,

Staevtsi,

Tvarditsa,

Chernomortzi,

within municipality of Kavarna:

Balgarevo,

Bozhurets,

Vranino,

Vidno,

Irechek,

Kavarna,

Kamen briag,

Mogilishte,

Neykovo,

Poruchik Chunchevo,

Rakovski,

Sveti Nikola,

Seltse,

Topola,

Travnik,

Hadzhi Dimitar,

Chelopechene.

3. Estonia

Următoarele zone din Estonia:

—	Eesti Vabariik (välja arvatud Hiiu maakond).

4. Ungaria

Următoarele zone din Ungaria:

—

Heves megye 700150, 700250, 700260, 700350, 700450, 700460, 700550, 700650, 700750, 700850, 700860, 700950, 701050, 701111, 701150, 701250, 701350, 701550, 701560, 701650, 701750, 701850, 701950, 702050, 702150, 702250, 702260, 702350, 702450, 702750, 702850, 702950, 703050, 703150, 703250, 703370, 705150, 705250, 705450, 705510 és 705610 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—

Szabolcs-Szatmár-Bereg megye 850950, 851050, 851150, 851250, 851350, 851450, 851550, 851560, 851650, 851660, 851751, 851752, 852850, 852860, 852950, 852960, 853050, 853150, 853160, 853250, 853260, 853350, 853360, 853450, 853550, 854450, 854550, 854560, 854650, 854660, 854750, 854850, 854860, 854870, 854950, 855050, 855150, 856250, 856350, 856360, 856450, 856550, 856650, 856750, 856760, 856850, 856950, 857650, valamint 850150, 850250, 850260, 850350, 850450, 850550, 852050, 852150, 852250 és 857550, továbbá 850650, 850850, 851851 és 851852 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Nógrád megye 550110, 550120, 550130, 550210, 550310, 550320, 550450, 550460, 550510, 550610, 550950, 551010, 551150, 551160, 551250, 551350, 551360, 551810 és 551821 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—

Borsod-Abaúj-Zemplén megye 650100, 650200, 650300, 650400, 650500, 650600, 650700, 650800, 650900, 651000, 651200, 652100, 655400, 656701, 656702, 656800, 656900, 657010, 657100, 658100, 658310, 658401, 658402, 658404, 658500, 658600, 658700, 658801, 658802, 658901, 658902, 659000, 659100, 659210, 659220, 659300, 659400, 659500, 659601, 659602, 659701, 659800, 659901, 660000, 660100, 660200, 660400, 660501, 660502, 660600 és 660800, valamint 652400, 652500 és 652800 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Hajdú-Bihar megye 900150, 900250, 900350, 900450, 900550, 900650, 900660, 900670 és 901850 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe.

5. Letonia

Următoarele zone din Letonia:

—	Ādažu novads,

—	Aizputes novada Kalvenes pagasts,

—	Aglonas novads,

—	Aizkraukles novads,

—	Aknīstes novads,

—	Alojas novads,

—	Alūksnes novads,

—	Amatas novads,

—	Apes novads,

—	Auces novads,

—	Babītes novads,

—	Baldones novads,

—	Baltinavas novads,

—	Balvu novads,

—	Bauskas novads,

—	Beverīnas novads,

—	Brocēnu novada Blīdenes pagasts, Remtes pagasta daļa uz austrumiem no autoceļa 1154 un P109,

—	Burtnieku novads,

—	Carnikavas novads,

—	Cēsu novads,

—	Cesvaines novads,

—	Ciblas novads,

—	Dagdas novads,

—	Daugavpils novads,

—	Dobeles novads,

—	Dundagas novads,

—	Durbes novada Durbes un Vecpils pagasts,

—	Engures novads,

—	Ērgļu novads,

—	Garkalnes novads,

—	Gulbenes novads,

—	Iecavas novads,

—	Ikšķiles novads,

—	Ilūkstes novads,

—	Inčukalna novads,

—	Jaunjelgavas novads,

—	Jaunpiebalgas novads,

—	Jaunpils novads,

—	Jēkabpils novads,

—	Jelgavas novads,

—	Kandavas novads,

—	Kārsavas novads,

—	Ķeguma novads,

—	Ķekavas novads,

—	Kocēnu novads,

—	Kokneses novads,

—	Krāslavas novads,

—	Krimuldas novads,

—	Krustpils novads,

—	Kuldīgas novada Ēdoles, Īvandes, Padures, Rendas, Kabiles, Rumbas, Kurmāles, Pelču, Snēpeles, Turlavas, Laidu un Vārmes pagasts, Kuldīgas pilsēta,

—	Lielvārdes novads,

—	Līgatnes novads,

—	Limbažu novads,

—	Līvānu novads,

—	Lubānas novads,

—	Ludzas novads,

—	Madonas novads,

—	Mālpils novads,

—	Mārupes novads,

—	Mazsalacas novads,

—	Mērsraga novads,

—	Naukšēnu novads,

—	Neretas novads,

—	Ogres novads,

—	Olaines novads,

—	Ozolnieku novads,

—	Pārgaujas novads,

—	Pļaviņu novads,

—	Preiļu novads,

—	Priekules novads,

—	Priekuļu novads,

—	Raunas novads,

—	republikas pilsēta Daugavpils,

—	republikas pilsēta Jelgava,

—	republikas pilsēta Jēkabpils,

—	republikas pilsēta Jūrmala,

—	republikas pilsēta Rēzekne,

—	republikas pilsēta Valmiera,

—	Rēzeknes novads,

—	Riebiņu novads,

—	Rojas novads,

—	Ropažu novads,

—	Rugāju novads,

—	Rundāles novads,

—	Rūjienas novads,

—	Salacgrīvas novads,

—	Salas novads,

—	Salaspils novads,

—	Saldus novada Novadnieku, Kursīšu, Zvārdes, Pampāļu, Šķēdes, Nīgrandes, Zaņas, Ezeres, Rubas, Jaunauces un Vadakstes pagasts,

—	Saulkrastu novads,

—	Sējas novads,

—	Siguldas novads,

—	Skrīveru novads,

—	Skrundas novads,

—	Smiltenes novads,

—	Stopiņu novada daļa, kas atrodas uz austrumiem no autoceļa V36, P4 un P5, Acones ielas, Dauguļupes ielas un Dauguļupītes,

—	Strenču novads,

—	Talsu novads,

—	Tērvetes novads,

—	Tukuma novads,

—	Vaiņodes novads,

—	Valkas novads,

—	Varakļānu novads,

—	Vārkavas novads,

—	Vecpiebalgas novads,

—	Vecumnieku novads,

—	Ventspils novada Ances, Tārgales, Popes, Vārves, Užavas, Piltenes, Puzes, Ziru, Ugāles, Usmas un Zlēku pagasts, Piltenes pilsēta,

—	Viesītes novads,

—	Viļakas novads,

—	Viļānu novads,

—	Zilupes novads.

6. Lituania

Următoarele zone din Lituania:

—	Alytaus miesto savivaldybė,

—	Alytaus rajono savivaldybė,

—	Anykščių rajono savivaldybė,

—	Akmenės rajono savivaldybė: Ventos ir Papilės seniūnijos,

—	Biržų miesto savivaldybė,

—	Biržų rajono savivaldybė,

—	Birštono savivaldybė,

—	Druskininkų savivaldybė,

—	Elektrėnų savivaldybė,

—	Ignalinos rajono savivaldybė,

—	Jonavos rajono savivaldybė,

—	Joniškio rajono savivaldybė: Kepalių, Kriukų, Saugėlaukio ir Satkūnų seniūnijos,

—	Jurbarko rajono savivaldybė,

—	Kaišiadorių rajono savivaldybė,

—	Kalvarijos savivaldybė,

—	Kauno miesto savivaldybė,

—	Kauno rajono savivaldybė,

—	Kazlų Rūdos savivaldybė,

—

Kelmės rajono savivaldybė: Tytuvėnų seniūnijos dalis į rytus ir pietus nuo kelio Nr. 157 ir į rytus nuo kelio Nr. 2105 ir Tytuvėnų apylinkių seniūnijos dalis į pietus nuo kelio Nr. 157 ir į rytus nuo kelio Nr. 2105, Užvenčio, Kukečių dalis į šiaurę nuo kelio Nr. 2128 ir į rytus nuo kelio Nr. 2106, ir Šaukėnų seniūnijos,

—	Kėdainių rajono savivaldybė,

—	Kupiškio rajono savivaldybė,

—	Lazdijų rajono savivaldybė: Būdviečio, Kapčiamieščio, Krosnos, Kučiūnų ir Noragėlių seniūnijos,

—	Marijampolės savivaldybė,

—	Mažeikių rajono savivaldybė: Šerkšnėnų, Sedos ir Židikų seniūnijos,

—	Molėtų rajono savivaldybė,

—	Pakruojo rajono savivaldybė,

—	Panevėžio rajono savivaldybė,

—	Panevėžio miesto savivaldybė,

—	Pasvalio rajono savivaldybė,

—	Radviliškio rajono savivaldybė,

—	Prienų rajono savivaldybė,

—	Raseinių rajono savivaldybė: Ariogalos, Betygalos, Pagojukų, Šiluvos, Kalnujų seniūnijos ir Girkalnio seniūnijos dalis į pietus nuo kelio Nr. A1,

—	Rokiškio rajono savivaldybė,

—	Šakių rajono savivaldybė,

—	Šalčininkų rajono savivaldybė,

—	Šiaulių miesto savivaldybė,

—	Šiaulių rajono savivaldybė: Šiaulių kaimiškoji seniūnija,

—	Šilutės rajono savivaldybė: Rusnės seniūnija,

—	Širvintų rajono savivaldybė,

—	Švenčionių rajono savivaldybė,

—	Tauragės rajono savivaldybė: Batakių ir Gaurės seniūnijos,

—	Telšių rajono savivaldybė,

—	Trakų rajono savivaldybė,

—	Ukmergės rajono savivaldybė,

—	Utenos rajono savivaldybė,

—	Varėnos rajono savivaldybė,

—	Vilniaus miesto savivaldybė,

—	Vilniaus rajono savivaldybė,

—	Vilkaviškio rajono savivaldybė,

—	Visagino savivaldybė,

—	Zarasų rajono savivaldybė.

7. Polonia

Următoarele zone din Polonia:

w województwie warmińsko-mazurskim:

Gminy Kalinowo, Prostki, Stare Juchy i gmina wiejska Ełk w powiecie ełckim,

gminy Godkowo, Milejewo, Młynary, Pasłęk, część gminy Elbląg położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr S7 biegnącą od granicy powiatu miejskigo Elbląg do wschodniej granicy gminy Elbląg, i część obszaru lądowego gminy Tolkmicko położona na południe od linii brzegowej Zalewu Wiślanego i Zatoki Elbląskiej do granicy z gminą wiejską Elbląg w powiecie elbląskim,

powiat miejski Elbląg,

gminy Kruklanki, Wydminy, część gminy Miłki położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 63, część gminy Ryn położona na północ od linii kolejowej łączącej miejscowości Giżycko i Kętrzyn i część gminy wiejskiej Giżycko położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 59 biegnącą od zachodniej granicy gminy do granicy miasta Giżycko, na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 63 biegnącą od południowej granicy gminy do granicy miasta Giżycko i na północ od granicy miasta Giżycka i miasto Giżycko w powiecie giżyckim,

gmina Dubeninki, część gminy Gołdap położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 65 biegnącą od południowej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 1815N i na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 1815N biegnącą od zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 65 w powiecie gołdapskim,

gmina Pozezdrze i część gminy Węgorzewo położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 63 biegnącą od południowo-wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 650, a następnie na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 650 biegnącą od skrzyżowania z drogą nr 63 do skrzyżowania z drogą biegnącą do miejscowości Przystań i na wschód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Przystań, Pniewo, Kamionek Wielki, Radzieje, Dłużec w powiecie węgorzewskim,

gminy Olecko, Świętajno, Wieliczki i część gminy Kowale Oleckie położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 65 i na południowy wschód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Kowale Oleckie, Guzy, Wężewo, Sokółki biegnącą do południowej granicy gminy w powiecie oleckim,

gminy Orzysz, Biała Piska i część gminy Pisz położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 58 w powiecie piskim,

gminy Górowo Iławeckie z miastem Górowo Iławeckie, Bisztynek, część gminy wiejskiej Bartoszyce położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 51 biegnącą od północnej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 57 i na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 57 biegnącą od skrzyżowania z drogą nr 51 do południowej granicy gminy i miasto Bartoszyce w powiecie bartoszyckim,

gmina Kolno w powiecie olsztyńskim,

powiat braniewski,

gminy Kętrzyn z miastem Kętrzyn, Reszel i część gminy Korsze położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od wschodniej granicy łączącą miejscowości Krelikiejmy i Sątoczno i na wschód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Sątoczno, Sajna Wielka biegnącą do skrzyżowania z drogą nr 590 w miejscowości Glitajny, a następnie na wschód od drogi nr 590 do skrzyżowania z drogą nr 592 i na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 592 biegnącą od zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 590 w powiecie kętrzyńskim,

powiat lidzbarski,

część gminy Sorkwity położona na północ od drogi nr 16 i część gminy wiejskiej Mrągowo położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 16 biegnącą od zachodniej granicy gminy do granicy miasta Mrągowo oraz na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 59 biegnącą od wschodniej granicy gminy do granicy miasta Mrągowo w powiecie mrągowskim;

w województwie podlaskim:

powiat grajewski,

powiat moniecki,

powiat sejneński,

gminy Łomża, Piątnica, Śniadowo, Jedwabne, Przytuły i Wizna w powiecie łomżyńskim,

powiat miejski Łomża,

gminy Mielnik, Nurzec – Stacja, Grodzisk, Drohiczyn, Dziadkowice, Milejczyce i Siemiatycze z miastem Siemiatycze w powiecie siemiatyckim,

powiat hajnowski,

gminy Kobylin-Borzymy i Sokoły w powiecie wysokomazowieckim,

część gminy Zambrów położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr S8 w powiecie zambrowskim,

gminy Grabowo i Stawiski w powiecie kolneńskim,

gminy Czarna Białostocka, Dobrzyniewo Duże, Gródek, Juchnowiec Kościelny, Łapy, Michałowo, Supraśl, Suraż, Turośń Kościelna, Tykocin, Wasilków, Zabłudów, Zawady i Choroszcz w powiecie białostockim,

gminy Boćki, Orla, Bielsk Podlaski z miastem Bielsk Podlaski i część gminy Brańsk położona na południe od linii od linii wyznaczonej przez drogę nr 66 biegnącą od wschodniej granicy gminy do granicy miasta Brańsk w powiecie bielskim,

powiat suwalski,

powiat miejski Suwałki,

powiat augustowski,

powiat sokólski,

powiat miejski Białystok;

w województwie mazowieckim:

gminy Korczew, Kotuń, Paprotnia, Przesmyki, Wodynie, Skórzec, Mokobody, Mordy, Siedlce, Suchożebry i Zbuczyn w powiecie siedleckim,

powiat miejski Siedlce,

gminy Repki, Jabłonna Lacka, część gminy Bielany położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 63 i część gminy wiejskiej Sokołów Podlaski położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 63 w powiecie sokołowskim,

powiat łosicki,

gminy Brochów, Młodzieszyn, część gminy Teresin położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 92, część gminy wiejskiej Sochaczew położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 92 i część miasta Sochaczew położona na północny wschód od linii wyznaczonej przez drogi nr 50 i 92 w powiecie sochaczewskim,

powiat nowodworski,

gminy Joniec i Nowe Miasto w powiecie płońskim,

gminy Pokrzywnica, Świercze i część gminy Winnica położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Bielany, Winnica i Pokrzywnica w powiecie pułtuskim,

gminy Dąbrówka, Kobyłka, Marki, Radzymin, Wołomin, Zielonka i Ząbki w powiecie wołomińskim,

część gminy Somianka położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 62 w powiecie wyszkowskim,

gminy Cegłów, Dębe Wielkie, Halinów, Latowicz, Mrozy, Siennica, Sulejówek, część gminy Jakubów położona na południe od linii wyznaczoenj przez drogę nr 92, część gminy Kałuszyn położona na południe od linii wyznaczonej przez drogi nr 2 i 92 i część gminy Mińsk Mazowiecki położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr A2 i miasto Mińsk Mazowiecki w powiecie mińskim,

powiat garwoliński,

powiat otwocki,

powiat warszawski zachodni,

powiat legionowski,

powiat piaseczyński,

powiat pruszkowski,

gminy Chynów, Grójec, Jasieniec, Pniewy i Warka w powiecie grójeckim,

gminy Milanówek, Grodzisk Mazowiecki, Podkowa Leśna i Żabia Wola w powiecie grodziskim,

gminy Grabów nad Pilicą, Magnuszew, Głowaczów, Kozienice w powiecie kozienickim,

część gminy Stromiec położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 48 w powiecie białobrzeskim,

powiat miejski Warszawa;

w województwie lubelskim:

gminy Borki, Czemierniki, Kąkolewnica, Komarówka Podlaska, Wohyń i Radzyń Podlaski z miastem Radzyń Podlaski w powiecie radzyńskim,

gminy Stoczek Łukowski z miastem Stoczek Łukowski, Wola Mysłowska, Trzebieszów, Krzywda, Stanin, część gminy wiejskiej Łuków położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 63 biegnącą od północnej granicy gminy do granicy miasta Łuków i na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 806 biegnącą od wschodniej granicy miasta Łuków do wschodniej granicy gminy wiejskiej Łuków i miasto Łuków w powiecie łukowskim,

gminy Janów Podlaski, Kodeń, Tuczna, Leśna Podlaska, Rossosz, Łomazy, Konstantynów, Piszczac, Rokitno, Biała Podlaska, Zalesie, Terespol z miastem Terespol, Drelów, Międzyrzec Podlaski z miastem Międzyrzec Podlaski w powiecie bialskim,

powiat miejski Biała Podlaska,

gmina Łęczna i część gminy Spiczyn położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 829 w powiecie łęczyńskim,

część gminy Siemień położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 815 i część gminy Milanów położona na zachód od drogi nr 813 w powiecie parczewskim,

gminy Niedźwiada, Ostrówek, Abramów, Firlej, Kamionka, Michów i Lubartów z miastem Lubartów, w powiecie lubartowskim,

gminy Jabłonna, Krzczonów, Niemce, Garbów i Wólka w powiecie lubelskim,

gminy Mełgiew, Rybczewice i Piaski w powiecie świdnickim,

gmina Fajsławice, Izbica, Kraśniczyn, część gminy Krasnystaw położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 17 biegnącą od północno – wschodniej granicy gminy do granicy miasta Krasnystaw, miasto Krasnystaw i część gminy Łopiennik Górny położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 17 w powiecie krasnostawskim,

gminy Dołhobyczów, Mircze, Trzeszczany, Werbkowice i część gminy wiejskiej Hrubieszów położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 844 oraz na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 74 i miasto Hrubieszów w powiecie hrubieszowskim,

gmina Telatyn, Tyszowce i część gminy Łaszczów położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 852 w powiecie tomaszowskim,

część gminy Wojsławice położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od północnej granicy gminy przez miejscowość Wojsławice do południowej granicy gminy w powiecie chełmskim,

gmina Grabowiec i Skierbieszów w powiecie zamojskim,

gminy Markuszów, Nałęczów, Kazimierz Dolny, Końskowola, Kurów, Wąwolnica, Żyrzyn, Baranów, część gminy wiejskiej Puławy położona na wschód od rzeki Wisły i miasto Puławy w powiecie puławskim,

gminy Annopol, Dzierzkowice i Gościeradów w powiecie kraśnickim,

gmina Józefów nad Wisłą w powiecie opolskim,

gmina Stężyca w powiecie ryckim;

w województwie podkarpackim:

gminy Radomyśl nad Sanem i Zaklików w powiecie stalowowolskim.

8. România

Următoarele zone din România:

—

Restul județului Maramureș care nu a fost inclus în partea III cu următoarele comune:

—	Comuna Vișeu de Sus,

—	Comuna Moisei,

—	Comuna Borșa,

—	Comuna Oarța de Jos,

—	Comuna Suciu de Sus,

—	Comuna Coroieni,

—	Comuna Târgu Lăpuș,

—	Comuna Vima Mică,

—	Comuna Boiu Mare,

—	Comuna Valea Chioarului,

—	Comuna Ulmeni,

—	Comuna Băsești,

—	Comuna Baia Mare,

—	Comuna Tăuții Magherăuș,

—	Comuna Cicârlău,

—	Comuna Seini,

—	Comuna Ardusat,

—	Comuna Fărcașa,

—	Comuna Sălsig,

—	Comuna Asuaju de Sus,

—	Comuna Băița de sub Codru,

—	Comuna Bicaz,

—	Comuna Groși,

—	Comuna Recea,

—	Comuna Baia Sprie,

—	Comuna Șișești,

—	Comuna Cernești,

—	Copalnic Mănăștur,

—	Comuna Dumbrăvița,

—	Comuna Cupșeni,

—	Comuna Șomcuța Mare,

—	Comuna Săcălășeni,

—	Comuna Remetea Chioarului,

—	Comuna Mireșu Mare,

—	Comuna Ariniș,

—	Județul Bistrița-Năsăud.

PARTEA III

1. Letonia

Următoarele zone din Letonia:

—	Brocēnu novada Cieceres un Gaiķu pagasts, Remtes pagasta daļa uz rietumiem no autoceļa 1154 un P109, Brocēnu pilsēta,

—	Saldus novada Saldus, Zirņu, Lutriņu un Jaunlutriņu pagasts, Saldus pilsēta.

2. Lituania

Următoarele zone din Lituania:

—	Akmenės rajono savivaldybė: Akmenės, Kruopių, Naujosios Akmenės kaimiškoji ir Naujosios Akmenės miesto seniūnijos,

—	Joniškio rajono savivaldybė: Gaižaičių, Gataučių, Joniškio, Rudiškių, Skaistgirio, Žagarės seniūnijos,

—	Lazdijų rajono savivaldybė: Lazdijų miesto, Lazdijų, Seirijų, Šeštokų, Šventežerio ir Veisiejų seniūnijos,

—	Mažeikių rajono savivaldybės: Laižuvos, Mažeikių apylinkės, Mažeikių, Reivyčių, Tirkšlių ir Viekšnių seniūnijos,

—	Šiaulių rajono savivaldybės: Bubių, Ginkūnų, Gruzdžių, Kairių, Kuršėnų kaimiškoji, Kuršėnų miesto, Kužių, Meškuičių, Raudėnų ir Šakynos seniūnijos.

3. Polonia

Următoarele zone din Polonia:

w województwie warmińsko-mazurskim:

gmina Sępopol i część gminy wiejskiej Bartoszyce położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 51 biegnącą od północnej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 57 i na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 57 biegnącą od skrzyżowania z drogą nr 51 do południowej granicy gminy w powiecie bartoszyckim,

gminy Srokowo, Barciany i część gminy Korsze położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od wschodniej granicy łączącą miejscowości Krelikiejmy i Sątoczno i na zachód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Sątoczno, Sajna Wielka biegnącą do skrzyżowania z drogą nr 590 w miejscowości Glitajny, a następnie na zachód od drogi nr 590 do skrzyżowania z drogą nr 592 i na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 592 biegnącą od zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 590 w powiecie kętrzyńskim,

gmina Budry i część gminy Węgorzewo położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 63 biegnącą od południowo-wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 650, a następnie na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 650 biegnącą od skrzyżowania z drogą nr 63 do skrzyżowania z drogą biegnącą do miejscowości Przystań i na zachód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Przystań, Pniewo, Kamionek Wielki, Radzieje, Dłużec w powiecie węgorzewskim,

gmina Banie Mazurskie i część gminy Gołdap położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 65 biegnącą od południowej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 1815N i na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 1815N biegnącą od zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 65 w powiecie gołdapskim,

część gminy Kowale Oleckie położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od południowej granicy gminy łączącą miejscowości Sokółki, Wężewo, Guzy, Kowale Oleckie do skrzyżowania z drogą nr 65 i na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 65 biegnacą od tego skrzyżowania do północnej granicy gminy w powiecie oleckim,

w województwie mazowieckim:

gminy Domanice i Wiśniew w powiecie siedleckim,

w województwie lubelskim:

gminy Białopole, Dubienka, Chełm, Leśniowice, Wierzbica, Sawin, Ruda Huta, Dorohusk, Kamień, Rejowiec, Rejowiec Fabryczny z miastem Rejowiec Fabryczny, Siedliszcze, Żmudź i część gminy Wojsławice położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od północnej granicy gminy do miejscowości Wojsławice do południowej granicy gminy w powiecie chełmskim,

powiat miejski Chełm,

gmina Siennica Różana część gminy Łopiennik Górny położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 17 i część gminy Krasnystaw położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 17 biegnącą od północno – wschodniej granicy gminy do granicy miasta Krasnystaw w powiecie krasnostawskim,

gminy Hanna, Hańsk, Wola Uhruska, Urszulin, Stary Brus, Wyryki i gmina wiejska Włodawa w powiecie włodawskim,

gminy Cyców, Ludwin, Puchaczów, Milejów i część gminy Spiczyn położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 829 w powiecie łęczyńskim,

gmina Trawniki w powiecie świdnickim,

gminy Jabłoń, Podedwórze, Dębowa Kłoda, Parczew, Sosnowica, część gminy Siemień położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 815 i część gminy Milanów położona na wschód od drogi nr 813 w powiecie parczewskim,

gminy Sławatycze, Sosnówka, i Wisznice w powiecie bialskim,

gmina Ulan Majorat w powiecie radzyńskim,

gminy Ostrów Lubelski, Serniki i Uścimów w powiecie lubartowskim,

gmina Wojcieszków i część gminy wiejskiej Łuków położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 63 biegnącą od północnej granicy gminy do granicy miasta Łuków, a następnie na północ, zachód, południe i wschód od linii stanowiącej północną, zachodnią, południową i wschodnią granicę miasta Łuków do jej przecięcia się z drogą nr 806 i na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 806 biegnącą od wschodniej granicy miasta Łuków do wschodniej granicy gminy wiejskiej Łuków w powiecie łukowskim,

gminy Horodło, Uchanie i część gminy wiejskiej Hrubieszów położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 844 biegnącą od zachodniej granicy gminy wiejskiej Hrubieszów do granicy miasta Hrubieszów oraz na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 74 biegnącą od wschodniej granicy miasta Hrubieszów do wschodniej granicy gminy wiejskiej Hrubieszów w powiecie hrubieszowskim,

w województwie podkarpackim:

gmina Cieszanów w powiecie lubaczowskim.

4. România

Următoarele zone din România:

—	Zona orașului București,

—	Județul Constanța,

—	Județul Satu Mare,

—	Județul Tulcea,

—	Județul Bacău,

—	Județul Bihor,

—	Județul Brăila,

—	Județul Buzău,

—	Județul Călărași,

—	Județul Dâmbovița,

—	Județul Galați,

—	Județul Giurgiu,

—	Județul Ialomița,

—	Județul Ilfov,

—	Județul Prahova,

—	Județul Sălaj,

—	Județul Vaslui,

—	Județul Vrancea,

—	Județul Teleorman,

—

Partea din județul Maramureș cu următoarele delimitări:

—	Comuna Petrova,

—	Comuna Bistra,

—	Comuna Repedea,

—	Comuna Poienile de sub Munte,

—	Comuna Vișeu de Jos,

—	Comuna Ruscova,

—	Comuna Leordina,

—	Comuna Rozavlea,

—	Comuna Strâmtura,

—	Comuna Bârsana,

—	Comuna Rona de Sus,

—	Comuna Rona de Jos,

—	Comuna Bocoiu Mare,

—	Comuna Sighetu Marmației,

—	Comuna Sarasău,

—	Comuna Câmpulung la Tisa,

—	Comuna Săpânța,

—	Comuna Remeți,

—	Comuna Giulești,

—	Comuna Ocna Șugatag,

—	Comuna Desești,

—	Comuna Budești,

—	Comuna Băiuț,

—	Comuna Cavnic,

—	Comuna Lăpuș,

—	Comuna Dragomirești,

—	Comuna Ieud,

—	Comuna Săliștea de Sus,

—	Comuna Săcel,

—	Comuna Călinești,

—	Comuna Vadu Izei,

—	Comuna Botiza,

—	Comuna Bogdan Vodă,

—	Localitatea Groșii Țibleșului, comuna Suciu de Sus,

—	Localitatea Vișeu de Mijloc, comuna Vișeu de Sus,

—	Localitatea Vișeu de Sus, comuna Vișeu de Sus.

—

Partea din județul Mehedinți cu următoarele comune:

—	Comuna Strehaia,

—	Comuna Greci,

—	Comuna Brejnita Motru,

—	Comuna Butoiești,

—	Comuna Stângăceaua,

—	Comuna Grozești,

—	Comuna Dumbrava de Jos,

—	Comuna Băcles,

—	Comuna Bălăcița,

—

Partea din județul Argeș cu următoarele comune:

—	Comuna Bârla,

—	Comuna Miroși,

—	Comuna Popești,

—	Comuna Ștefan cel Mare,

—	Comuna Slobozia,

—	Comuna Mozăceni,

—	Comuna Negrași,

—	Comuna Izvoru,

—	Comuna Recea,

—	Comuna Căldăraru,

—	Comuna Ungheni,

—	Comuna Hârsești,

—	Comuna Stolnici,

—	Comuna Vulpești,

—	Comuna Rociu,

—	Comuna Lunca Corbului,

—	Comuna Costești,

—	Comuna Mărăsești,

—	Comuna Poiana Lacului,

—	Comuna Vedea,

—	Comuna Uda,

—	Comuna Cuca,

—	Comuna Morărești,

—	Comuna Cotmeana,

—	Comuna Răchițele de Jos,

—	Comuna Drăganu-Olteni,

—	Comuna Băbana,

—	Comuna Bascov,

—	Comuna Moșoaia,

—	Municipiul Pitești,

—	Comuna Albota,

—	Comuna Oarja,

—	Comuna Bradu,

—	Comuna Suseni,

—	Comuna Căteasca,

—	Comuna Rătești,

—	Comuna Teiu,

—	Județul Olt,

—	Județul Dolj,

—	Județul Arad,

—	Județul Timiș,

—	Județul Covasna,

—	Județul Brașov,

—	Județul Botoșani.

PARTEA IV

Italia

Următoarele zone din Italia:

—	întregul teritoriu al Sardiniei.

”

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 105

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 62 16 aprilie 2019

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		ACORDURI INTERNAŢIONALE
	*	Decizia (UE) 2019/610 a Consiliului din 8 aprilie 2019 privind încheierea, în numele Uniunii Europene și al statelor membre ale acesteia, a Protocolului la Acordul euro-mediteraneean de instituire a unei asocieri între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Statul Israel, pe de altă parte, pentru a se ține seama de aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană	1
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/611 al Comisiei din 9 aprilie 2019 de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unei denumiri înregistrate în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Liquirizia di Calabria (DOP)]	3
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/612 al Comisiei din 9 aprilie 2019 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată	5
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/613 al Comisiei din 9 aprilie 2019 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată	8
		DECIZII
	*	Decizia (UE) 2019/614 a Consiliului din 9 aprilie 2019 privind poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene în cadrul Comitetului mixt instituit prin Acordul dintre Uniunea Europeană și Japonia pentru un parteneriat economic în legătură cu adoptarea Regulamentului de procedură al Comitetului mixt, a Regulamentului de procedură al unei comisii de arbitraj, a Codului de conduită pentru arbitri și a procedurii de mediere	11
	*	Decizia (PESC) 2019/615 a Consiliului din 15 aprilie 2019 privind sprijinul acordat de Uniune pentru activitățile de pregătire a Conferinței de revizuire din 2020 a părților la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare (TNP)	25
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/616 a Comisiei din 15 aprilie 2019 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/247 privind măsurile de protecție vizând focarele de gripă aviară înalt patogenă din anumite state membre [notificată cu numărul C(2019) 3024] ( 1 )	31
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/617 a Comisiei din 15 aprilie 2019 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre [notificată cu numărul C(2019) 3013] ( 1 )	37

		Rectificări
	*	Rectificare la Regulamentul delegat (UE) 2018/1922 al Comisiei din 10 octombrie 2018 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 428/2009 al Consiliului de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere și tranzitului de produse cu dublă utilizare ( JO L 319, 14.12.2018 )	67

		Note to readers
	*	Aviz cititorilor — L 102 (a se vedea pagina 68)	68