(1)

În urma unei anchete antidumping, Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 778/2003 (2), o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de anumite accesorii de țevărie, originare din Republica Coreea („Coreea”) și din Malaysia (denumită în continuare „ancheta inițială”). Ca urmare a unei prime reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Consiliul a reinstituit măsurile antidumping prin Regulamentul de punere în aplicare (CE) nr. 1001/2008 (3). Ca urmare a celei de-a doua reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a reinstituit măsurile antidumping prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1283/2014 (4). Ca urmare a unei reexaminări intermediare parțiale în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, al cărei domeniu de aplicare s-a limitat la examinarea dumpingului în ceea ce privește TK Corporation, un producător-exportator coreean, Comisia a modificat Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1283/2014 prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/306 (5).

(2)

Măsurile antidumping în vigoare în prezent instituite asupra importurilor de anumite accesorii de țevărie originare din Republica Coreea au luat forma unui nivel ad valorem al taxei, stabilit la nivelul marjei de dumping de 32,4 % pentru importurile de la un exportator desemnat individual (TK Corporation), cu un nivel al taxei reziduale de 44,0 % stabilit la nivelul marjei de prejudiciu.

(3)

Măsurile antidumping în vigoare în prezent instituite la importurile de anumite accesorii de țevărie originare din Malaysia au luat forma unui nivel ad valorem al taxei, stabilit la nivelul marjei de dumping de 49,9 % și 59,2 % pentru importurile de la exportatori desemnați individual, cu un nivel al taxei reziduale de 75,0 %.

(4)

În urma unei anchete antidumping, Consiliul a instituit, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 78/2013 (6), o taxă antidumping definitivă la importurile de anumite accesorii de țevărie, originare din Republica Turcia (denumită în continuare „Turcia”) și din Federația Rusă (denumită în continuare „Rusia”).

(5)

Măsurile antidumping în vigoare în prezent în cazul Rusiei au luat forma unui nivel ad valorem al taxei reziduale, stabilit la nivelul marjei de dumping de 23,8 %. În ceea ce privește Turcia, taxele ad valorem au fost stabilite la nivelul marjelor de dumping de 2,9 %, 9,6 %, 12,1 % pentru importurile provenind de la exportatori desemnați individual, cu o taxă reziduală de 16,7 %.

(6)

În prezent, sunt în vigoare măsuri antidumping privind importurile de anumite accesorii de țevărie originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „China”), care au fost extinse la Taiwan, Indonezia, Sri Lanka și Filipine (7).

(7)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (8) a măsurilor antidumping în vigoare aplicabile importurilor de anumite accesorii de țevărie originare din Turcia, Rusia, Coreea și Malaysia (denumite în continuare „țările în cauză”), Comisia a primit o cerere de reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(8)

Cererea a fost depusă de către Comitetul de apărare a industriei accesoriilor din oțel sudate cap la cap (denumit în continuare „solicitantul”) în numele unor producători din Uniune care reprezintă aproximativ 51 % din producția totală de anumite accesorii de țevărie a Uniunii.

(9)

Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar conduce probabil la continuarea și/sau reapariția dumpingului și la continuarea și/sau reapariția prejudiciului pentru industria Uniunii.

(10)

Întrucât a stabilit, după consultarea comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă care să justifice deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat la 27 ianuarie 2018, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (9) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(11)

Ancheta privind continuarea sau reapariția dumpingului a acoperit anul 2017 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau a reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

(12)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să participe la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod specific solicitantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producători-exportatori, importatori și utilizatori din Uniune despre care se cunoaște că sunt părți vizate, precum și autoritățile din Turcia, Rusia, Coreea și Malaysia, în legătură cu deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor și i-a invitat să participe.

(13)

Toate părțile interesate au fost invitate să își facă cunoscute punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă justificative în termenele stabilite în avizul de deschidere. Părților interesate li s-a acordat, de asemenea, ocazia de a solicita în scris o audiere de către serviciile de anchetă ale Comisiei și/sau de către consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(14)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(15)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat eșantionul pe baza celui mai mare volum reprezentativ de producție care putea face în mod rezonabil obiectul anchetei, ținând seama de timpul disponibil și având în vedere, de asemenea, localizarea geografică. Acest eșantion a fost constituit din patru producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion reprezentau în jur de 54 % din producția totală a Uniunii. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în legătură cu eșantionul provizoriu. Întrucât nu s-au primit observații înainte de expirarea termenului-limită, eșantionul a fost confirmat. Eșantionul a fost considerat reprezentativ pentru industria Uniunii.

(16)

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, toți importatorii/utilizatorii neafiliați au fost invitați să participe la prezenta anchetă. Părțile respective au fost invitate să se facă cunoscute, furnizând Comisiei informațiile privind societățile lor solicitate în anexa II la avizul de deschidere. Doi importatori și-au manifestat disponibilitatea în acest sens. Aceștia au fost invitați să coopereze prin completarea chestionarului. Cu toate acestea, niciunul dintre aceștia nu a răspuns.

(17)

Având în vedere numărul aparent mare de producători-exportatori din cele patru țări vizate de prezenta reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor, în avizul de deschidere s-a avut în vedere recurgerea la eșantionare.

(18)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din țările în cauză să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. Informațiile solicitate au inclus volumul și valoarea vânzărilor, volumul producției și capacitatea de producție. În plus, Comisia a solicitat Misiunii țărilor în cauză pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori, dacă există, care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(19)

S-au trimis chestionare de eșantionare unui număr de 40 de producători-exportatori potențiali cunoscuți: 11 din Turcia, cinci din Malaysia, 10 din Coreea de Sud și 14 din Rusia. Trei societăți din Turcia au răspuns la chestionarul de eșantionare, iar una dintre ele și-a retras ulterior cooperarea. O societate din Rusia a răspuns la chestionarul de eșantionare dar și-a retras ulterior cooperarea. Niciunul dintre producătorii malaysieni sau coreeni care au fost contactați și niciun alt producător malaysian/coreean nu s-a manifestat și nu a furnizat informațiile solicitate.

(20)

Comisia a trimis chestionare celor patru producători din Uniune incluși în eșantion, celor patru producători-exportatori menționați în considerentul 18 și celor doi importatori care s-au făcut cunoscuți după deschiderea anchetei.

(21)

S-au primit răspunsuri la chestionare din partea celor patru producători din Uniune incluși în eșantion și de la doi producători-exportatori din Turcia. Nu s-au primit răspunsuri din partea importatorilor.

(22)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina, pe de o parte, probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului și, pe de altă parte, interesul Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:

(23)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări este același cu cel din ancheta inițială, și anume accesoriile de țevărie (altele decât accesoriile turnate, flanșele și accesoriile filetate) din fier sau din oțel (cu excepția oțelului inoxidabil), având diametrul exterior de maximum 609,6 mm, de tipul celor utilizate pentru sudarea cap la cap sau în alte scopuri, încadrate în prezent la codurile NC ex 7307 93 11, ex 7307 93 19 și ex 7307 99 80 (codurile TARIC 7307931191, 7307931193, 7307931194, 7307931195, 7307931199, 7307931991, 7307931993, 7307931994, 7307931995, 7307931999, 7307998092, 7307998093, 7307998094, 7307998095 și 7307998098) (denumite în continuare „accesorii de țevărie” sau „produsul care face obiectul reexaminării”).

(24)

S-a considerat că produsul care face obiectul reexaminării produs în cele patru țări în cauză și exportat în Uniune și produsul fabricat și vândut în Uniune de către industria Uniunii au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază și aceleași utilizări de bază. Prin urmare, aceste produse au fost considerate produse similare, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(25)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea duce la o continuare sau o reapariție a dumpingului practicat de țările în cauză.

(26)

Niciunul dintre producătorii din Rusia, Malaysia și Coreea nu a cooperat la anchetă. În plus, cei doi producători-exportatori cooperanți din Turcia au reprezentat aproximativ 50 % din totalul exporturilor turce de accesorii de țevărie către Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Acestea au reprezentat aproximativ 40 % din totalul producției stabilite pentru Turcia în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Prin urmare, nivelul de cooperare din partea Turciei a fost considerat scăzut.

(27)

Comisia a informat autoritățile din toate cele patru țări în cauză că, din cauza lipsei de cooperare, Comisia ar putea aplica articolul 18 din regulamentul de bază în ceea ce privește constatările cu privire la Turcia, Rusia, Malaysia și Coreea. Comisia nu a primit din partea autorităților din cele patru țări în cauză nicio observație și nicio cerere de intervenție a consilierului-auditor în această privință.

(28)

Prin urmare, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului s-au bazat pe datele disponibile, în special pe informațiile accesibile publicului, cum ar fi cele de pe site-urile internet oficiale ale societăților, informațiile din cererea de reexaminare și informațiile obținute de la părțile care au cooperat în cursul anchetei de reexaminare (și anume, solicitantul, producătorii din Uniune incluși în eșantion și cei doi producători-exportatori care au cooperat). Comisia a utilizat, de asemenea, diverse statistici privind importurile, inclusiv statistici privind importurile colectate în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază [denumite în continuare „baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6)”]. Au fost utilizate, de asemenea, Atlasul comercial mondial (Global Trade Atlas, „GTA”) (10) și baza de date a Statelor Unite ale Americii („SUA”).

(29)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat mai întâi dacă importurile în Uniune de accesorii de țevărie provenite din Turcia în cursul perioadei anchetei de reexaminare au făcut obiectul unui dumping, pe baza datelor furnizate de producătorii-exportatori cooperanți. Din motive de exhaustivitate, dumpingul practicat de către producătorii-exportatori care nu au cooperat în cursul perioadei anchetei de reexaminare a fost, de asemenea, examinat, pe baza datelor disponibile, în special a datelor din baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6), ajustate pentru transport și asigurare, pe baza răspunsurilor primite de la producătorii-exportatori cooperanți.

(30)

În ancheta inițială, Comisia a constatat că unii dintre producătorii-exportatori care au cooperat la anchetă respectivă au practicat dumpingul selectiv, în sensul articolului 2 alineatul (11) din regulamentul de bază. În cadrul prezentei anchete de reexaminare, Comisia a analizat vânzările la export către Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare pentru a examina dacă dumpingul selectiv a continuat pe parcursul perioadei respective, și anume dacă a existat un model clar de prețuri de export care diferă semnificativ între cumpărători, regiuni sau perioade de timp. Nicio indicație privind astfel de practici nu a fost constatată în prezenta reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor.

(31)

Comisia a verificat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă ale fiecărui producător-exportator cooperant a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările pe piața internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor de produs similar pe piața internă către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare producător-exportator reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export ale produsului care face obiectul reexaminării către Uniune în perioada anchetei de reexaminare.

(32)

Ulterior, Comisia a identificat tipurile de produs vândute pe piața internă care erau identice sau comparabile cu tipurile de produs vândute la export în Uniune și a examinat dacă vânzările pe piața internă ale fiecărui producător-exportator cooperant pentru fiecare tip de produs au fost reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui tip de produs sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor interne pentru respectivul tip de produs către clienți independenți efectuate pe perioada anchetei de reexaminare reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export către Uniune ale tipului de produs identic sau comparabil.

(33)

Comisia a determinat, pentru fiecare tip de produs, proporția vânzărilor profitabile către clienți independenți de pe piața internă realizate în perioada anchetei de reexaminare, pentru a decide dacă trebuie utilizate prețurile efective de vânzare pe piața internă pentru calcularea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(34)

Valoarea normală s-a bazat pe prețul real pe piața internă pentru fiecare tip de produs, indiferent dacă aceste vânzări au fost sau nu profitabile, în cazul în care:

(35)

În cazurile respective, valoarea normală a fost stabilită ca fiind egală cu media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne ale tipului de produs respectiv în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(36)

Valoarea normală s-a bazat pe prețul real de pe piața internă al fiecărui tip de produs doar pentru vânzările interne profitabile ale tipurilor de produs în cauză în perioada anchetei de reexaminare dacă:

(37)

În cazul în care, în cadrul operațiunilor comerciale normale, nu au existat vânzări ale unui tip de produs al produsului similar sau ele au fost insuficiente sau în cazul în care un tip de produs nu a fost vândut în cantități reprezentative pe piața internă, Comisia a calculat valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) și articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(38)

Valoarea normală a fost stabilită prin adăugarea următoarelor elemente la costul mediu de producție al produsului similar al fiecărui producător-exportator cooperant în perioada anchetei de reexaminare:

(39)

În toate cazurile, produsul care face obiectul reexaminării a fost exportat către clienți independenți din Uniune și, prin urmare, prețul de export s-a stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, și anume pe baza prețurilor de export plătite sau plătibile efectiv.

(40)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export al celor doi producători-exportatori așa cum a fost stabilit mai sus pe o bază franco-fabrică.

(41)

În cazurile justificate de necesitatea de a asigura o comparație echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Valoarea normală a fost ajustată pentru a ține seama de costurile de transport și de credit, în timp ce prețul de export a fost ajustat pentru a ține seama de costurile de transport, de asigurare și de credit.

(42)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs care face obiectul reexaminării, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(43)

În cazul celor doi producători-exportatori cooperanți, comparația între valoarea normală și prețul de export nu a indicat existența unui dumping în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(44)

Comisia a examinat dumpingul practicat de producătorii-exportatori care nu au cooperat, utilizând datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(45)

Comisia nu a putut utiliza valoarea normală medie ponderată stabilită pentru producătorii-exportatori cooperanți, deoarece s-a bazat pe unități, în timp ce prețul de export preluat din baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6) s-a bazat pe tone. Prin urmare, Comisia a utilizat valoarea normală furnizată de solicitant ca fiind mai reprezentativă pentru întreaga țară. În orice caz, conform celor menționate mai jos, utilizarea mediei ponderate a valorii normale a producătorilor-exportatori cooperanți nu ar schimba constatările Comisiei în ceea ce privește absența dumpingului în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(46)

Pentru a stabili prețul mediu de export pentru producătorii-exportatori din Turcia care nu au cooperat, Comisia a utilizat datele din baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6), cu excepția cifrelor de import ale producătorilor-exportatori cooperanți.

(47)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export al celor doi producători-exportatori așa cum a fost stabilit mai sus pe o bază franco-fabrică.

(48)

Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Valoarea normală și prețul de export au fost ajustate pentru a ține cont de costurile de transport, de asigurare și de credit, calculate pe baza datelor furnizate de producătorii-exportatori cooperanți.

(49)

Comisia nu a constatat existența unui dumping, întrucât prețul de export a fost cu mult peste valoarea normală. În plus, prețul mediu de export al producătorilor-exportatori necooperanți a fost mai mare decât prețul mediu de export practicat de producătorii-exportatori cooperanți. Astfel, nu ar exista niciun dumping chiar dacă ar fi fost utilizată valoarea normală medie ponderată a producătorilor-exportatori cooperanți.

(50)

Întrucât nu s-a constatat existența unui dumping în cursul perioadei anchetei de reexaminare, Comisia a analizat dacă există o probabilitate de reapariție a dumpingului, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor privind importurile de accesorii de țevărie din Turcia. În acest sens, au fost analizate următoarele elemente: prețul de export către alte destinații, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Turcia, precum și atractivitatea pieței Uniunii.

(51)

Comisia a examinat comportamentul în materie de prețuri al exportatorilor turci în alte țări terțe, pe baza statisticilor privind exporturile turcești, care se încadrează la nivelul codurilor de opt cifre (11). Comisia a consultat aceste statistici, deoarece niciunul dintre producătorii-exportatori cooperanți nu a exportat către țări terțe în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(52)

Pe baza statisticilor GTA privind exporturile, deși Uniunea este cea mai importantă piață de export pentru producătorii turci, aceste exporturi au reprezentat doar aproximativ 13 % din producția estimată de accesorii de țevărie din Turcia, astfel cum se descrie în considerentul 53 de mai jos. Prin urmare, piața internă din Turcia rămâne principalul obiectiv al producătorilor turci de accesorii de țevărie. Analiza efectuată de Comisie cu privire la statisticile privind exporturile turcești a arătat, de asemenea, că exporturile către țări terțe au fost neglijabile (12) și că variațiile de preț ale tipului de produs au fost semnificative în măsura în care au făcut ca prețul unitar mediu în țările terțe respective și orice comparație cu prețul unitar mediu practicat pe piața Uniunii să fie nereprezentativ și lipsit de sens.

(53)

Pe baza cererii, a răspunsurilor la chestionar ale societăților cooperante și a observațiilor prezentate de către Asociația exportatorilor de oțel din Turcia, Comisia a stabilit pentru Turcia o capacitate de producție de aproximativ 35 000 de tone. Pe baza aceluiași set de date, Comisia a stabilit că, în cazul Turciei, capacitatea neutilizată pentru accesorii de țevărie se ridică la aproximativ 23 000 de tone. Deși această cantitate reprezintă totuși aproape jumătate din consumul Uniunii de accesorii de țevărie în perioada anchetei de reexaminare (53 000 de tone), astfel cum s-a stabilit în considerentele 54-55, este puțin probabil ca aceste capacități neutilizate să fie direcționate către piața Uniunii în cantități mari în cazul expirării măsurilor. De asemenea, se remarcă faptul că, în Turcia, capacitățile neutilizate sunt mult inferioare nivelurilor constatate în celelalte țări în cauză, care au fost estimate la 50 000 de tone pentru Rusia, 112 000 de tone pentru Coreea și 44 000 de tone pentru Malaysia.

(54)

În pofida faptului că li s-a atribuit de departe cea mai mică taxă în comparație cu taxa antidumping la importurile produsului care face obiectul reexaminării din alte țări care fac obiectul măsurilor (13), producătorii turci de accesorii de țevărie nu au exploatat acest avantaj relativ, așa cum s-a confirmat prin volumele relativ scăzute exportate către Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Prin urmare, deși producătorii turci de accesorii de țevărie rămân prezenți pe piața Uniunii de accesorii de țevărie, atractivitatea acestei piețe pentru producătorii respectivi este limitată.

(55)

Considerațiile de mai sus par a fi confirmate de comportamentul unuia dintre cei mai mari producători de accesorii de țevărie din Turcia, a cărui situație s-a dovedit a fi un bun indicator pentru ceea ce s-ar putea întâmpla în cazul încetării măsurilor pentru Turcia. Societății i s-a atribuit cea mai mică taxă antidumping (2,9 %). În pofida acestei taxe relativ reduse, în special în comparație cu concurenții săi, această societate nu a crescut vânzările sale la export către Uniune, care au fost chiar mai mici în perioada anchetei de reexaminare decât în perioada anchetei inițiale. În același timp, vânzările sale pe piața internă au rămas aproximativ la același nivel ca înainte de instituirea măsurilor definitive.

(56)

Deși Turcia dispune de o capacitate de producție neutilizată în legătură cu accesorii de țevărie, Comisia nu a găsit nicio indicație conform căreia capacitățile neutilizate ar fi utilizate pentru exporturile către Uniune în cantități semnificative, având în vedere, de asemenea, lipsa de interes pentru piața Uniunii pe care producătorii turci au arătat-o în cursul perioadei anchetei de reexaminare, în pofida avantajului lor relativ în ceea ce privește accesul pe piața Uniunii. Această constatare este susținută și de faptul că producătorii turci, care beneficiază de taxe antidumping scăzute în Uniune, ceea ce le oferă un avantaj comparativ relativ în raport cu alți producători-exportatori, nu au profitat de această ocazie pentru a-și crește cota de piață. În cele din urmă, este puțin probabil ca orice exporturi către Uniune să fie efectuate la niveluri de dumping, deoarece exporturile în cursul perioadei anchetei de reexaminare nu au fost efectuate la niveluri de dumping. Comisia nu a găsit niciun indiciu că exporturile viitoare ar fi la prețuri de dumping. Pe această bază, se preconizează că, inclusiv în cazul în care exporturile turce ar putea crește dacă măsura ar fi eliminată, această creștere nu va fi în cantități semnificative și, în orice caz, nu la niveluri de preț care fac obiectul unui dumping.

(57)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există nicio probabilitate de reapariție a dumpingului din partea Turciei în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(58)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat probabilitatea ca dumpingul să continue sau să reapară după expirarea măsurilor în vigoare.

(59)

Niciunul dintre producătorii-exportatori din Rusia nu a cooperat la anchetă. Prin urmare, Comisia a utilizat datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, pentru a stabili continuarea sau reapariția dumpingului. În această privință, Comisia a utilizat date statistice [și anume, baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6) și statisticile GTA privind exporturile], precum și informațiile furnizate de solicitant în cererea de reexaminare.

(60)

În observațiile sale cu privire la comunicarea constatărilor finale, guvernul rus a susținut că informațiile utilizate de Comisie pentru calcularea marjei de dumping s-au bazat exclusiv pe cererea de reexaminare, nu au fost verificate în mod corespunzător și nu reflectă situația reală de pe piața rusă. Astfel cum se menționează în considerentul 59, niciunul dintre producătorii-exportatori ruși nu a cooperat la ancheta de reexaminare, în pofida faptului că au fost invitați să facă acest lucru. În plus, contrar celor afirmate de guvernul rus, atunci când a utilizat datele disponibile, Comisia a utilizat nu numai informațiile furnizate de solicitant, ci s-a bazat și pe alte date statistice din surse independente. Prin urmare, acest argument este respins.

(61)

În absența altor informații disponibile, valoarea normală s-a bazat pe datele furnizate de solicitant în cererea de reexaminare, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(62)

Ca urmare a lipsei de cooperare, prețul mediu de export către Uniune a fost stabilit pe baza bazei de date constituite în temeiul articolului 14 alineatul (6). Nu au existat informații disponibile pentru a distinge tipurile de produse în baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6). Prin urmare, s-a utilizat prețul mediu de export al tuturor tipurilor de produse.

(63)

În observațiile lor cu privire la comunicarea constatărilor finale, guvernul rus a susținut că prețul de export a fost calculat în mod selectiv, numai pe baza datelor privind exporturile rusești către Republica Cehă. Această afirmație este incorectă. La stabilirea prețului de export, Comisia a utilizat exporturile produsului care face obiectul reexaminării către toate statele membre în cursul perioadei anchetei de reexaminare, astfel cum sunt înregistrate în baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6), nu numai către Republica Cehă. Prin urmare, acest argument este respins.

(64)

Valoarea normală medie ponderată a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază.

(65)

În sensul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama de diferențele constatate în ceea ce privește factorii care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. În acest sens, costurile de transport și de asigurare, care au fost stabilite pe baza informațiilor furnizate de solicitant în cererea de reexaminare, au fost deduse din prețul de export.

(66)

O comparație între valoarea normală medie și prețul mediu de export, ajustat în mod corespunzător la nivel franco fabrică, astfel cum este descris mai sus, exprimată ca procent din prețul CIF (cost, asigurare și navlu) la frontiera Uniunii, a avut ca rezultat o marjă de dumping de 41,8 % în cursul perioadei anchetei de reexaminare. În consecință, Comisia a constatat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, nivelul importurilor în cursul perioadei anchetei de reexaminare a fost relativ limitat, reprezentând 0,9 % din consumul total din Uniune în cursul perioadei respective, în conformitate cu baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6). Totuși, Comisia a considerat că aceste informații sunt cele mai bune informații disponibile pentru a concluziona că dumpingul a continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(67)

Astfel cum s-a stabilit mai sus, s-a constatat că importurile de accesorii de țevărie din Rusia au făcut obiectul unui dumping în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Comisia a analizat în continuare dacă este probabil ca dumpingul constatat în cursul anchetei de reexaminare să continue în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping actuale privind importurile de accesorii de țevărie din Rusia. Din motive de exhaustivitate, Comisia a analizat, de asemenea, dacă este probabil ca dumpingul să reapară în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping actuale privind importurile de accesorii de țevărie din Rusia. În acest sens, au fost analizate următoarele elemente: prețul de export către alte destinații, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Rusia, precum și atractivitatea pieței Uniunii.

(68)

Conform statisticilor GTA privind exporturile, numai două piețe de export, alături de Uniune (reprezentând aproximativ 12 % din exporturile sale), sunt importante pentru producătorii ruși de accesorii de țevărie. Acestea sunt Kazahstan (aproximativ 46 % din totalul exporturilor) și Belarus (aproximativ 26 % din totalul exporturilor). Cu toate acestea, informațiile privind vânzările la export către aceste țări sunt disponibile numai la nivel de cod de 6 cifre și, prin urmare, includ și alte produse decât produsul care face obiectul reexaminării. Prin urmare, concluziile privind volumele exporturilor către alte țări terțe bazate pe statisticile GTA privind exporturile pot fi considerate doar orientative. De asemenea, prețurile medii stabilite pe această bază ar include și alte produse decât produsul care face obiectul reexaminării, care ar putea avea valori unitare diferite, iar orice concluzie bazată pe acestea ar trebui, de asemenea, să fie considerată orientativă.

(69)

În observațiile lor cu privire la comunicarea constatărilor finale, guvernul rus a susținut că nu ar exista niciun dumping în cazul în care Comisia ar fi utilizat vânzările producătorilor ruși de accesorii de țevărie către țări terțe, în locul exporturilor rusești către Uniune, astfel cum sunt înregistrate în baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6). Dată fiind lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia nu a putut examina cifrele reale privind exporturile către țări terțe. În plus, cifrele pe care se bazează guvernul rus pentru această afirmație se bazează pe codul de 6 cifre (care include și alte produse decât produsul care face obiectul reexaminării, astfel cum se explică mai sus în considerentul 68). Analiza efectuată de Comisie în considerentul 66 se bazează pe baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6), care, deși nu face distincție între tipurile de produse, oferă date precise privind importurile produsului care face obiectul reexaminării. Prin urmare, acest argument este respins.

(70)

În conformitate cu datele disponibile incluse în cererea de reexaminare, Rusia are o capacitate de producție estimată de 90 000 de tone și o capacitate neutilizată estimată de 50 000 de tone. Prin urmare, capacitatea neutilizată a Rusiei este apropiată de întregul consum de accesorii de țevărie al Uniunii.

(71)

Accesoriile de țevărie sunt utilizate în principal în industria petrolului și gazelor, în sectorul construcțiilor, în industria producătoare de energie, industria construcțiilor navale și a instalațiilor industriale. Niciuna dintre datele disponibile nu indică o creștere sau o scădere substanțială a acestor sectoare în Rusia și, prin urmare, se consideră că piața internă de accesorii de țevărie din Rusia va fi în continuare relativ stabilă în anii următori și că, probabil, nu va oferi nicio posibilitate de extindere substanțială pentru accesoriile de țevărie rusești. Pe lângă Rusia, principalele piețe de export pentru aceste industrii sunt Uniunea, Kazahstanul și Belarusul. Niciuna dintre informațiile disponibile nu sugerează că cererea de pe oricare dintre aceste piețe ar scădea sau ar crește în mod semnificativ în următorii ani. Conform informațiilor furnizate de solicitant, există o supracapacitate mondială de accesorii de țevărie, iar piața Uniunii este una dintre cele mai mari piețe la nivel mondial și, prin urmare, o destinație de export atractivă.

(72)

În observațiile lor cu privire la comunicarea constatărilor finale, guvernul rus a afirmat că consumul intern din Rusia, precum și cererea preconizată pentru accesorii de țevărie au înregistrat o tendință ascendentă moderată (2 % și, respectiv, 2,4-2,8 %). Se remarcă faptul că guvernul rus nu a reușit să susțină aceste cifre cu un set de date care să poată fi verificate. În orice caz, chiar și atunci când se consideră cifrele menționate anterior la o valoare nominală, acestea demonstrează în mod consecvent, împreună cu constatările Comisiei, că situația produsului care face obiectul reexaminării pe piața rusă este mai degrabă stabilă și că este puțin probabil să ofere posibilități substanțiale de extindere pentru accesorii de țevărie rusești. Prin urmare, acest argument este respins.

(73)

Niciunul dintre producătorii-exportatori de accesorii de țevărie nu a cooperat la anchetă. De asemenea, nu există nicio informație statistică valabilă cu privire la prețurile disponibile pentru vânzările de accesorii de țevărie din Rusia către alte piețe din țări terțe sau pe piața internă din Rusia. Prin urmare, nivelurile prețurilor pe aceste piețe nu au putut fi stabilite în cursul anchetei.

(74)

Având în vedere nivelul taxelor antidumping în vigoare, producătorii ruși și-au încetat aproape în totalitate exporturile către Uniune. Ancheta a arătat că importurile din Rusia au fost practic absente de pe piața Uniunii în 2014 și 2015. Rusia a reluat exporturile către Uniune (care, în plus, au făcut obiectul unui dumping în pofida aplicării unor taxe ridicate) abia în 2016 și a continuat să își sporească exporturile în perioada anchetei de reexaminare.

(75)

În cazul în care s-ar permite expirarea taxei, exporturile rusești vor putea avea acces la piața Uniunii fără obstacole. Având în vedere volumele mari de capacități neutilizate din Rusia, combinate cu supracapacitatea globală, Comisia a considerat că nu se poate exclude faptul că acest lucru ar conduce la o creștere semnificativă a exporturilor din Rusia către Uniune, ceea ce se datorează, de asemenea, proximității acesteia de o importantă piață potențială de export pentru Rusia. În plus, exporturile rusești către Uniune vor fi, probabil, la prețuri de dumping, astfel cum s-a stabilit în considerentul 66.

(76)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că este probabil ca, în viitor, dumpingul să continue în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. De asemenea, Comisia a concluzionat că există probabilitatea reapariției dumpingului. Având în vedere lipsa de cooperare, Comisia a putut analiza doar datele referitoare la exporturile către țările terțe la nivel de cod din 6 cifre. Această analiză nu a putut fi considerată concludentă din motivele explicate în considerentul 68. Cu toate acestea, având în vedere capacitatea neutilizată semnificativă din Rusia, nivelurile de prețuri care fac obiectul unui dumping pentru accesoriile de țevărie exportate către Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare, precum și atractivitatea pieței Uniunii pentru producătorii ruși de accesorii de țevărie, care reprezintă o piață de export potențială majoră pentru Rusia, Comisia a concluzionat, de asemenea, că, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, pe piața Uniunii ar putea intra cantități semnificative de accesorii de țevărie din Rusia la prețuri de dumping.

(77)

Având în vedere cele de mai sus, pe baza datelor disponibile, Comisia a concluzionat că expirarea măsurilor antidumping privind accesorii de țevărie din Rusia ar putea conduce la o continuare și, în orice caz, la o reapariție a dumpingului.

(78)

Niciun producător coreean nu a cooperat în cursul anchetei. Prin urmare, probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului s-a bazat pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest sens, Comisia a utilizat cererea, statisticile GTA privind exporturile și statisticile SUA privind importurile.

(79)

Exporturile din Coreea au fost neglijabile (mai puțin de 40 de tone) în cursul perioadei anchetei de reexaminare și, prin urmare, nu au fost considerate reprezentative. Analiza s-a concentrat pe reapariția dumpingului din Coreea pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(80)

Comisia a analizat dacă există probabilitatea reapariției dumpingului în cazul expirării măsurilor. În acest sens, au fost analizate următoarele elemente: prețurile coreene de export către alte destinații, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Coreea, precum și atractivitatea pieței din Uniune.

(81)

Pentru a examina comportamentul probabil al producătorilor de accesorii de țevărie din Coreea în raport cu piața Uniunii, în cazul în care măsurile ar expira, Comisia a luat în considerare comportamentul coreean la export pe piața americană. Comisia a ales SUA, deoarece, spre deosebire de celelalte destinații de export coreene, piața Statelor Unite are o dimensiune similară cu cea a Uniunii, cu mulți producători interni, dar și cu o proporție mare de importuri și cu taxe vamale la import scăzute, ceea ce o face să fie o piață foarte competitivă. În plus, SUA este prima destinație pentru exporturile din Coreea, reprezentând aproximativ 27 % din exporturile de accesorii de țevărie în cursul perioadei de anchetă (14), cu statistici relativ detaliate (15). În cele din urmă, această abordare este identică cu cea aplicată în reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor pentru Coreea menționată în considerentul 1.

(82)

În absența altor informații disponibile, valoarea normală s-a bazat pe datele furnizate de solicitant în cererea de reexaminare, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(83)

Din motive de exhaustivitate, Comisia a utilizat, de asemenea, lista prețurilor interne furnizată de solicitant în cererea de reexaminare ca metodă alternativă pentru a stabili valoarea normală. Cu toate acestea, utilizând oricare dintre metodele de stabilire a valorii normale, constatările Comisiei cu privire la dumping au rămas pozitive. De fapt, utilizarea listei de prețuri interne a condus la constatarea unor marje de dumping mai mari.

(84)

Prețurile de export în cursul perioadei anchetei de reexaminare au fost stabilite pe baza datelor disponibile în mod public, și anume pe baza statisticilor vamale ale SUA. Pe baza metodologiei elaborate de solicitant în cererea de reexaminare, Comisia a ajustat statisticile pentru a exclude tipurile de produse care nu au fost incluse în valoarea normală construită, astfel cum s-a descris mai sus, în vederea unei mai bune comparabilități.

(85)

Valoarea normală medie ponderată a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat, astfel cum s-a stabilit mai sus, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, ambele la nivel franco fabrică.

(86)

În sensul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama de diferențele constatate în ceea ce privește factorii care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. În consecință, prețul de export a fost ajustat pentru a ține seama de costurile de transport, asigurare și ambalare estimate de solicitant în cererea de reexaminare pentru a aduce valorile obținute din statisticile SUA privind importurile pe baza CIF la un nivel franco fabrică.

(87)

O comparație între valoarea normală medie și prețul mediu de export, ajustat în mod corespunzător la nivelul franco fabrică, astfel cum este descris mai sus, exprimată ca procent din prețul CIF (cost, asigurare și navlu) la frontiera Uniunii, a avut ca rezultat o marjă de dumping de 7,2 % pentru valoarea normală construită și de 9,1 % pentru cazul în care a fost utilizat prețul practicat pe piața internă. În plus, astfel cum se explică în considerentul 90 de mai jos, recent, în Japonia, s-a constatat că producătorii coreeni de anumite accesorii de țevărie (accesorii pentru sudat cap la cap pentru oțel carbon) practicau dumpingul în ceea ce privește produsul lor.

(88)

În conformitate cu datele disponibile incluse în cererea de reexaminare, Coreea are o capacitate de producție de 160 000 de tone și o capacitate neutilizată de 112 000 de tone. Această capacitate neutilizată reprezintă dublul consumului total din Uniune. Conform cererii, de la introducerea taxelor definitive în 2002, capacitatea de producție de accesorii de țevărie a Coreei a fost extinsă în mod semnificativ, de la 10 000 de tone estimate la 160 000 de tone estimate în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(89)

Niciuna dintre datele disponibile nu indică o creștere sau o scădere substanțială a sectoarelor care utilizează accesorii de țevărie în Coreea și, prin urmare, se consideră că piața internă coreeană de accesorii de țevărie va fi în continuare relativ stabilă în anii următori și că, prin urmare, nu va oferi nicio posibilitate de extindere substanțială pentru producătorii coreeni de accesorii de țevărie. În afară de SUA, principalele piețe de export pentru producătorii coreeni de accesorii de țevărie sunt Orientul Mijlociu și Asia de Sud-Est. Niciuna dintre informațiile disponibile în cursul anchetei nu sugerează că cererea de pe oricare dintre aceste piețe ar crește în mod semnificativ în următorii ani.

(90)

În plus, la 31 martie 2018, Japonia a instituit taxe antidumping definitive, variind între 41,8 % și 63,2 % la importurile de accesorii din oțel carbon pentru sudat cap la cap din Coreea. O piață deschisă a Uniunii ar fi un obiectiv perfect de deturnare a acestor exporturi.

(91)

Ancheta a arătat că piața Uniunii de accesorii de țevărie este atractivă pentru exporturile coreene, deoarece nu este încă pe deplin exploatată de acestea, având în vedere taxele ridicate în vigoare (de la 32,4 %, pentru un producător, la 44 % pentru ceilalți). Deși exporturile lor au încetat ca urmare a introducerii măsurilor în 2002, industria coreeană de accesorii de țevărie continuă să depindă în mare măsură de exporturi. Având în vedere supracapacitățile din Asia de Sud-Est, taxele antidumping din Japonia și exporturile deja semnificative către SUA, piața Uniunii ar reprezenta o altă potențială piață importantă de export pentru capacitățile excedentare din Coreea, în cazul în care măsurile ar expira.

(92)

Având în vedere producția și capacitățile neutilizate, practicile producătorilor coreeni de stabilire a prețurilor pe piața americană și atractivitatea pieței Uniunii pentru producătorii coreeni de accesorii de țevărie, este foarte probabil ca producătorii coreeni de accesorii de țevărie să exporte cantități semnificative de accesorii de țevărie la prețuri de dumping către Uniune, în cazul în care măsurile ar expira. Având în vedere creșterea capacității de producție și a capacității neutilizate de la introducerea inițială a măsurilor, nivelul importurilor care fac obiectul unui dumping ar putea fi mult mai mare decât înainte de instituirea măsurilor definitive. Prin urmare, Comisia a concluzionat că există probabilitatea reapariției dumpingului în cazul în care măsurile ar expira.

(93)

Niciun producător din Malaysia nu a cooperat în cursul anchetei. Prin urmare, probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului s-a bazat pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest sens, Comisia a utilizat cererea, statisticile GTA privind exporturile și statisticile SUA privind importurile.

(94)

În conformitate cu baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6), importurile din Malaysia au fost neglijabile (mai puțin de 10 tone) în cursul perioadei anchetei de reexaminare și, prin urmare, nu au fost considerate reprezentative. Analiza s-a concentrat pe reapariția dumpingului din Malaysia pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(95)

Comisia a analizat dacă există probabilitatea reapariției dumpingului în cazul expirării măsurilor. În acest sens, au fost analizate următoarele elemente: prețurile de export din Malaysia către alte destinații, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Malaysia, precum și atractivitatea pieței Uniunii.

(96)

Pentru a examina comportamentul probabil al producătorilor de accesorii de țevărie din Malaysia, Comisia a examinat exporturile Malaysiei către SUA. Această abordare este identică cu cea aplicată în reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor pentru Malaysia menționată în considerentul 1. Comisia a ales SUA, deoarece piața Statelor Unite are o dimensiune similară cu cea a Uniunii, cu mulți producători interni, dar și cu o proporție mare de importuri și cu taxe vamale la import scăzute, ceea ce o face să fie o piață foarte competitivă. În plus, piața americană este de departe cea mai importantă piață de export pentru Malaysia. În conformitate cu statisticile privind exportul GTA, volumul exporturilor către SUA a fost de aproape 19 000 de tone în perioada anchetei de reexaminare, ceea ce reprezintă aproximativ 90 % din totalul exporturilor de accesorii de țevărie ale Malaysiei pe parcursul perioadei respective. Volumul exporturilor către SUA este, de asemenea, mai mare decât producția totală estimată din Malaysia (16). Celelalte piețe principale de export pentru producătorii de accesorii de țevărie din Malaysia sunt Mexic, Turcia și Canada, reprezentând 4 %, 3 % și, respectiv, 1 % din exporturile lor de accesorii de țevărie.

(97)

În absența altor informații disponibile, valoarea normală s-a bazat pe datele furnizate de solicitant în cererea de reexaminare, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(98)

Prețurile de export în cursul perioadei anchetei de reexaminare au fost stabilite pe baza datelor disponibile în mod public, și anume pe baza statisticilor vamale ale SUA. Pe baza metodologiei elaborate de solicitant în cererea de reexaminare, Comisia a ajustat statisticile pentru a exclude tipurile de produse care nu au fost incluse în valoarea normală construită, astfel cum s-a descris mai sus, în vederea unei mai bune comparabilități.

(99)

Valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat al produsului în cauză s-au comparat, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, ambele la nivelul franco fabrică.

(100)

În sensul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama de diferențele constatate în ceea ce privește factorii care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. În consecință, prețul de export a fost ajustat pentru a ține seama de costurile de transport, asigurare și ambalare, estimat de solicitant în cererea de reexaminare pentru a aduce valorile obținute din statisticile SUA privind importurile pe baza CIF la un nivel franco fabrică.

(101)

O comparație între valoarea normală medie și prețul mediu de export, ajustat în mod corespunzător la nivelul franco fabrică, astfel cum este descris mai sus, exprimată ca procent din prețul CIF (cost, asigurare și navlu) la frontiera Uniunii, a avut ca rezultat o marjă de dumping de peste 86,7 % în toate cazurile. Într-adevăr, astfel cum se explică în considerentul 105 de mai jos, autoritățile SUA au constatat că Malaysia era utilizată pentru a eluda taxele antidumping instituite asupra producătorilor de accesorii de țevărie din China. Aceste taxe au fost extinse la exportatorii de accesorii de țevărie malaysieni.

(102)

Conform cererii, Malaysia are o capacitate de producție de 59 000 de tone și o capacitate neutilizată de 44 000 de tone, care se apropie de valoarea consumului total al Uniunii de accesorii de țevărie. Cererea de reexaminare adaugă faptul că, de la introducerea măsurilor definitive în 2002, capacitatea de producție de accesorii de țevărie a Malaysiei a fost extinsă în mod semnificativ, de la 10 000 de tone estimate la 59 000 de tone estimate în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(103)

Niciuna dintre datele disponibile nu indică o creștere sau o scădere substanțială a sectoarelor care utilizează accesorii de țevărie în Malaysia și, prin urmare, se consideră că piața internă malaysiană de accesorii de țevărie va fi în continuare relativ stabilă în anii următori și că, prin urmare, nu va oferi nicio posibilitate de extindere substanțială pentru accesoriile de țevărie malaysiene.

(104)

Ancheta a arătat că piața Uniunii de accesorii de țevărie este atractivă pentru exporturile malaysiene. Acest lucru se datorează în principal potențialului oferit producătorilor de accesorii de țevărie din Malaysia, pe care aceștia nu îl realizează din cauza nivelului taxelor antidumping. Deși exporturile lor practic au încetat ca urmare a introducerii măsurilor definitive în 2002, industria malaysiană de accesorii de țevărie continuă să depindă în mare măsură de exporturi. Piața principală de export este SUA.

(105)

La 25 iulie 2018, autoritățile din SUA au extins în mod provizoriu taxele vamale de 182,9 % instituite asupra importurilor de accesorii de sudură din oțel carbon din Republica Populară Chineză la importurile produsului respectiv din Malaysia, deoarece au constatat că Malaysia a fost utilizată pentru a eluda aceste măsuri. Deși producătorii autentici de accesorii de țevărie din Malaysia pot fi scutiți de această obligație, obligația de certificare ar face ca vânzările acestor produse în SUA să fie mai greoaie și, prin urmare, mai puțin atractivă pentru aceștia.

(106)

Cele de mai sus, în combinație cu supracapacitățile din Asia de Sud-Est, menționate în considerentul 91, fac ca piața Uniunii să fie o piață-țintă a supracapacităților din Malaysia și a produselor vândute anterior către SUA, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(107)

Având în vedere capacitățile neutilizate, practicile de stabilire a prețurilor în SUA și taxele antidumping extinse la Malaysia pe acea piață, combinate cu atractivitatea pieței Uniunii pentru producătorii malaysieni de accesorii de țevărie, este foarte probabil ca producătorii malaysieni de accesorii de țevărie să exporte cantități semnificative de accesorii de țevărie la prețuri de dumping către Uniune, în cazul în care măsurile ar expira. Având în vedere creșterea capacității de producție și a capacității neutilizate de la introducerea definitivă a măsurilor în 2002, nivelul importurilor care fac obiectul unui dumping ar putea fi mult mai mare decât înainte de instituirea măsurilor definitive. Prin urmare, Comisia a concluzionat că există probabilitatea reapariției dumpingului în cazul în care măsurile ar expira.

(108)

Astfel cum s-a concluzionat în considerentele 43 și 49, ancheta nu a dezvăluit existența unui dumping pentru niciunul dintre producătorii-exportatori din Turcia în cursul perioadei anchetei de reexaminare și nu a stabilit nicio probabilitate de reapariție a dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(109)

Ancheta privind Turcia ar trebui, prin urmare, să fie încheiată, iar măsurile cu privire la Turcia ar trebui abrogate.

(110)

În ceea ce privește Rusia, Comisia a concluzionat că, pe baza informațiilor disponibile în cursul perioadei anchetei de reexaminare, dumpingul din Rusia a continuat. În plus, având în vedere capacitatea neutilizată semnificativă din Rusia, prețurile de export către țări terțe, nivelurile de prețuri care fac obiectul unui dumping ale exporturilor către Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare, împreună cu atractivitatea pieței Uniunii pentru producătorii ruși de accesorii de țevărie, care reprezintă o piață de export potențială majoră pentru Rusia, Comisia a concluzionat, de asemenea, că, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, pe piața Uniunii ar putea intra cantități semnificative de accesorii de țevărie din Rusia la prețuri de dumping. Astfel, Comisia a concluzionat că există elemente de probă ale reapariției dumpingului.

(111)

În ceea ce privește Malaysia și Coreea, date fiind capacitățile excedentare importante din țările respective, potențialul limitat de creștere pe piețele lor interne și atractivitatea pieței Uniunii pentru producătorii de accesorii de țevărie din aceste țări, s-a concluzionat că importurile din aceste țări ale produsului care face obiectul reexaminării în Uniune ar crește în cantități semnificative în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping. În plus, Comisia a constatat că aceste importuri ar urma să fie, probabil, efectuate la prețuri de dumping. Prin urmare, Comisia a concluzionat că expirarea măsurilor privind accesorii de țevărie ar putea conduce la reapariția dumpingului în ceea ce privește Coreea și Malaysia.

(112)

În perioada anchetei de reexaminare, produsul similar a fost fabricat de către 21 de producători din Uniune. Trei dintre acești producători sunt reprezentați de solicitant. Acești 21 de producători din Uniune constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Cei patru producători din Uniune au fost incluși în eșantion, astfel cum se descrie în considerentele 14-15. Eșantionul reprezintă mai mult de 54 % din producția și volumul total al vânzărilor din Uniune, astfel cum se descrie în considerentul 15.

(113)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii însumând:

(114)

Pe această bază, consumul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii

(115)

Consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 12 % în perioada examinată. Mai precis, în timp ce consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 15 % în 2015, s-a redresat între 2015 și 2016 înainte să scadă din nou între 2016 și perioada anchetei de reexaminare.

(116)

Astfel cum s-a menționat în considerentele 43, 49 și 57, nu s-a constatat niciun dumping în perioada anchetei de reexaminare și nicio probabilitate a reapariției dumpingului în ceea ce privește importurile produsului care face obiectul reexaminării originar din Turcia. În consecință, măsurile cu privire la Turcia ar trebui să fie abrogate. Prin urmare, în scopul examinării continuării sau reapariției prejudiciului, Comisia va examina importurile din Turcia împreună cu importurile din țări terțe. Din motive de exhaustivitate, cifrele referitoare la Turcia vor fi, de asemenea, raportate separat în secțiunea 4.3.5.

(117)

Volumul importurilor din Malaysia se bazează pe statisticile Eurostat (nivelul TARIC). Comisia a stabilit cota de piață a importurilor pe baza consumului la nivelul Uniunii, astfel cum este prevăzut în considerentul 113.

(118)

Volumul importurilor din Malaysia a fost aproape de zero pe parcursul întregii perioade examinate și la un nivel similar de la instituirea măsurilor definitive în 2002. Cotele de piață au fost neglijabile în cursul întregii perioade examinate.

(119)

Având în vedere volumele foarte scăzute ale importurilor din Malaysia și gama largă de tipuri de produse [care cuprind o varietate de parametri, cum ar fi standardele privind specificațiile, clasa materialului, materia primă de bază, tipul (cotul, teul sau reductorul), diametrul exterior și grosimea peretelui] ale produsului care face obiectul reexaminării, prețurile acestor importuri nu au putut fi analizate în mod semnificativ.

(120)

Volumul importurilor din Coreea se bazează pe statisticile Eurostat (nivelul TARIC). Comisia a stabilit cota de piață a importurilor pe baza consumului la nivelul Uniunii, astfel cum este prevăzut în considerentul 113.

(121)

Volumul importurilor din Coreea a fost neglijabil în cursul întregii perioade examinate și a scăzut la 0,1 % din cota de piață în cursul PAR. Acestea au rămas la un nivel similar de la instituirea măsurilor definitive în 2002. Cotele de piață au scăzut de la 0,7 % în 2014 la 0,1 % în cursul PAR.

(122)

Având în vedere volumul foarte scăzut al importurilor din Coreea și gama largă de tipuri de produse care fac obiectul reexaminării, prețurile acestor importuri nu au putut fi analizate în mod semnificativ.

(123)

Volumul importurilor și prețul mediu de import pentru Rusia s-au bazat pe statisticile Eurostat (nivelul TARIC). Comisia a stabilit cota de piață a importurilor pe baza consumului la nivelul Uniunii, astfel cum este prevăzut în considerentul 113.

(124)

Volumele importurilor din Rusia s-au situat la niveluri scăzute în cursul întregii perioade examinate. Acestea au crescut de la 18 tone în 2014 și 2015 la 431 de tone în 2016 și la 468 de tone în cursul PAR, ceea ce corespunde unei creșteri a cotei de piață de la 0 % în 2014/15 la 0,9 % în cursul PAR.

(125)

Prețul mediu al importurilor din Rusia către Uniune a evoluat după cum urmează:

Tabelul 5

Prețul de import

(126)

Prețul mediu al importurilor din Rusia a atins niveluri foarte ridicate în 2014 și 2015, dar a scăzut cu 84 % între 2015 și 2016 și cu încă 13 % în cursul PAR. În ansamblu, prețurile de import au scăzut cu 90 % în cursul perioadei examinate.

(127)

Astfel cum s-a stabilit în considerentul 124, în timp ce volumul importurilor a fost prea scăzut pentru a fi considerat reprezentativ, s-a considerat că prețurile acestor importuri ar putea fi totuși considerate un indiciu corect al comportamentului viitor în materie de prețuri în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(128)

În absența cooperării din partea exportatorilor/producătorilor ruși, astfel cum se menționează în considerentul 58, Comisia a trebuit să se bazeze pe datele disponibile pentru a determina nivelul subcotării prețurilor, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest caz, Comisia a stabilit subcotarea prețurilor pentru importurile originare din Rusia în perioada anchetei de reexaminare, comparând (i) prețurile de vânzare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți independenți din Uniune, ajustate la un nivel franco fabrică; cu (ii) prețul mediu al importurilor din Rusia către primul client independent de pe piața Uniunii, stabilit pe o bază CIF, astfel cum a fost obținut de la Eurostat și cum a fost ajustat pentru a ține seama de costurile ulterioare importului. În lipsa altor informații, aceste costuri au fost estimate la 1 % din valoarea CIF.

(129)

Având în vedere lipsa de cooperare, nu au putut fi stabilite tipurile de produse exportate din Rusia. Prin urmare, nu s-a putut face o comparație pe tipuri de produs. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, înregistrată în perioada anchetei de reexaminare.

(130)

Comparația a evidențiat o marjă medie ponderată de subcotare de 49,8 % pentru importurile din Rusia pe piața din Uniune în perioada anchetei de reexaminare.

(131)

Volumul importurilor și prețul mediu de import pentru alte țări terțe s-a bazat pe statisticile Eurostat (nivelul TARIC). Comisia a stabilit cota de piață a importurilor pe baza consumului la nivelul Uniunii, astfel cum este prevăzut în considerentul 113.

Tabelul 6

Volumul importurilor și cota de piață

(132)

Urmând tendința de scădere a consumului, volumul importurilor din toate celelalte țări terțe a scăzut cu 5 % între 2014 și PAR. Cota de piață a importurilor din toate celelalte țări terțe a rămas între 34,8 % și 40,7 % în perioada examinată. Majoritatea importurilor au provenit din China, Cambodgia și Vietnam, care au fost singurele țări cu cote de piață individuale mai mari de 5 % în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(133)

După cum s-a menționat în considerentul 6, în prezent sunt în vigoare măsuri antidumping privind importurile de accesorii de țevărie originare din China. În pofida scăderii volumului importurilor (9 % în cursul perioadei examinate), având în vedere scăderea consumului în Uniune, cota de piață a importurilor din China a crescut ușor în aceeași perioadă (0,5 %). În perioada luată în considerare, cota de piață a variat între 14,2 % și 17,7 %. Prețurile importurilor din China au fost stabile în cursul perioadei examinate. Acestea au fost, în medie, mai mici decât prețurile practicate de producătorii din Uniune și, de asemenea, mai mici decât prețurile de import din alte țări terțe.

(134)

Volumul importurilor din Cambodgia a crescut în termeni absoluți în cursul perioadei examinate, iar cota de piață a crescut cu 4,6 puncte procentuale, de la 1,9 % în 2014 la 6,5 % în perioada anchetei de reexaminare. Volumul importurilor din Vietnam a scăzut (cu 5 %), ceea ce s-a tradus însă, în cazul Chinei, cu o creștere a cotei de piață (cu 0,4 puncte procentuale) datorită scăderii consumului în Uniune. Astfel, cota de piață a Vietnamului a evoluat de la 4,9 % în 2014 la 5,3 % în perioada anchetei de reexaminare. Prețurile de import din Vietnam și Cambodgia au fost, în medie, mai mici decât prețurile practicate de producătorii din Uniune și, de asemenea, mai mici decât prețurile de import din alte țări terțe.

(135)

În cele din urmă, volumul importurilor celorlalte țări terțe care nu au fost menționate anterior a scăzut considerabil, cu 35 %, între 2014 și PAR. Cota lor de piață a scăzut cu 3,3 puncte procentuale în cursul perioadei examinate, de la 12,9 % în 2014 la 9,6 % în perioada anchetei de reexaminare. Prețurile de import din aceste țări au fost, în medie, semnificativ mai ridicate decât prețurile practicate de producătorii din Uniune. De asemenea, acestea au fost în mod semnificativ mai mari decât prețurile de import din China, Cambodgia și Vietnam.

(136)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicii economici relevanți care au avut un impact asupra situației industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(137)

După cum s-a menționat în considerentul 15, eșantionarea a fost aplicată pentru a determina eventualul prejudiciu suferit de industria din Uniune.

(138)

Pentru stabilirea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici referitori la industria Uniunii în ansamblu pe baza datelor obținute de la solicitant, verificate încrucișat cu informațiile trimise de o serie de producători din Uniune în etapa anterioară deschiderii anchetei și cu răspunsurile la chestionar verificate ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile la chestionar verificate ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(139)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, rata de utilizare a capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(140)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a procura capital.

(141)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității ale producătorilor din Uniune

(142)

Volumul producției a scăzut cu 15 % în cursul perioadei examinate. Mai precis, aceasta a început să scadă în 2015 și apoi a scăzut și mai mult în 2016, în timp ce s-a redresat ușor în perioada anchetei de reexaminare.

(143)

Capacitatea de producție a crescut cu 9 % în cursul perioadei examinate. Se remarcă faptul că o unitate de producție a unui producător din Uniune a încetat operațiunile și a fost desființată în august 2017, și anume în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(144)

Din moment ce volumul producției a scăzut mai mult decât capacitatea, rata de utilizare a capacității a scăzut cu 1,8 puncte procentuale în perioada examinată.

(145)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Volumul vânzărilor și cota de piață a producătorilor din Uniune

(146)

Vânzările totale ale industriei din Uniune pe piața Uniunii au scăzut cu 17 % în cursul perioadei examinate, la o rată ușor mai abruptă decât consumul în aceeași perioadă (– 12 %). Cota de piață a industriei din Uniune a scăzut cu 3,4 puncte procentuale în cursul perioadei examinate. Anual, volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut în principal între 2014 și 2015 (cu 11 %), a rămas relativ stabil în 2016 și a scăzut cu încă 6 % în perioada anchetei de reexaminare. Acest lucru a avut ca rezultat o cotă de piață fluctuantă în cursul perioadei examinate, care a crescut cu 2,3 puncte procentuale în 2015, apoi a scăzut cu 7 puncte procentuale în 2016 și a crescut din nou cu 1,3 puncte procentuale în perioada anchetei de reexaminare.

(147)

Consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 12 % între 2014 și perioada anchetei de reexaminare. Volumul vânzărilor realizate de industria din Uniune a scăzut cu 17 %, ceea ce s-a materializat într-o pierdere a cotei de piață de 3,4 puncte procentuale.

(148)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate, după cum urmează:

Tabelul 9

Ocuparea forței de muncă și productivitatea producătorilor din Uniune

(149)

Ocuparea forței de muncă la nivelul industriei din Uniune a scăzut cu 30 % în cursul perioadei examinate. Scăderea semnificativă a avut loc în 2017, parțial din cauza închiderii uzinei de producție a unui producător din Uniune.

(150)

Din cauza scăderii producției și a scăderii și mai mari a ocupării forței de muncă (o scădere cu 14 % și, respectiv, cu 30 % în cursul perioadei examinate), productivitatea a crescut cu 21 % în aceeași perioadă.

(151)

Marja de dumping stabilită cu privire la importurile în Uniune de accesorii de țevărie din Rusia în cursul perioadei anchetei de reexaminare a fost cu mult peste nivelul de minimis. În același timp, nivelul importurilor din Rusia în perioada anchetei de reexaminare a fost foarte limitat, reprezentând doar 0,9 % din consumul la nivelul Uniunii. Prin urmare, impactul amplorii marjelor de dumping efective din Rusia asupra industriei din Uniune a fost destul de limitat.

(152)

Astfel cum s-a explicat în considerentele 118 și 121, importurile din Malaysia și Coreea au fost neglijabile în cursul perioadei examinate. În mod normal, nu a fost posibil să se stabilească o determinare pozitivă a dumpingului cu privire la aceste două țări. Prin urmare, ancheta s-a axat pe probabilitatea reapariției dumpingului în cazul în care măsurile antidumping ar fi abrogate.

(153)

Prețurile medii de vânzare ale industriei din Uniune către clienți neafiliați din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Prețurile de vânzare medii în Uniune și costul unitar

(154)

Prețul unitar de vânzare mediu practicat la nivelul industriei din Uniune către clienți independenți din Uniune a scăzut cu 8 % și a atins valoarea de 2 553 EUR/tonă în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Industria din Uniune a trebuit să își ajusteze prețurile în sens descrescător pentru a reflecta scăderea generală a prețurilor de vânzare de pe piața accesoriilor de țevărie din cauza scăderii cererii.

(155)

Costul mediu de producție al industriei din Uniune a scăzut într-o măsură mai mică, cu 6 %, în cursul perioadei examinate. Factorul principal care a influențat scăderea costului unitar de producție a fost scăderea prețului materiilor prime.

(156)

Costurile medii cu forța de muncă au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(157)

Costurile medii cu forța de muncă per angajat au rămas stabile în perioada examinată.

(158)

Nivelurile stocurilor au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Stocurile

(159)

Nivelul stocurilor finale ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion a crescut cu 21 % în cursul perioadei examinate; În cursul perioadei anchetei de reexaminare, nivelul stocurilor a reprezentat aproximativ 32 % din producția acestora.

(160)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Rentabilitate, flux de lichidități, investiții și randamentul investițiilor

(161)

Comisia a stabilit rentabilitatea industriei Uniunii prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzarea produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Pierderile industriei din Uniune au crescut de la – 12,3 % în 2014 la – 14,9 % în perioada anchetei de reexaminare, ceea ce înseamnă o creștere de 2,6 puncte procentuale.

(162)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorului din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Fluxul net de lichidități a crescut și a devenit pozitiv în cursul perioadei examinate. Acesta a fost afectat în cea mai mare parte de profitul generat în urma vânzărilor la export. Aceste vânzări la export au reprezentat 32 % din totalul vânzărilor către părți neafiliate realizate de producătorii incluși în eșantion în perioada anchetei de reexaminare și au permis producătorilor din Uniune incluși în eșantion să fie aproape de pragul de rentabilitate pe parcursul perioadei examinate.

(163)

În cursul perioadei examinate, fluxul anual de investiții în produsul care face obiectul reexaminării realizat de industria din Uniune a crescut de la 2,6 milioane EUR în 2014 la 3,6 milioane EUR în perioada anchetei de reexaminare. Au fost necesare investiții pentru producătorii din Uniune pentru a susține producția din Uniune, în special în ceea ce privește întreținerea și înlocuirea vechilor utilaje și acestea ar trebui să fie considerate ca făcând parte din procesul de restructurare a industriei din Uniune aflat în curs de desfășurare.

(164)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procentaj din valoarea contabilă netă a investițiilor. Randamentul investițiilor din producția și vânzarea produsului similar a fluctuat și a atins – 18,5 % în perioada anchetei de reexaminare.

(165)

Ancheta a arătat că, în pofida măsurilor în vigoare, majoritatea indicatorilor de prejudiciu au evoluat negativ, iar situația economică și financiară a industriei din Uniune s-a deteriorat în cursul perioadei examinate.

(166)

Ținând seama de evoluțiile de mai sus, se poate concluziona că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în perioada anchetei de reexaminare.

(167)

Evoluțiile negative ale industriei din Uniune se explică în principal prin scăderea consumului, care a scăzut cu 12 % în cursul perioadei examinate și prin prezența importurilor din alte țări terțe, în principal China, Cambodgia și Vietnam, care au reprezentat 67 % din totalul importurilor în Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Având în vedere faptul că importatorii/utilizatorii nu au cooperat și că datele disponibile obținute de la Eurostat nu fac distincție între diferitele tipuri de produse, nu s-a putut realiza o comparație semnificativă a prețului pe tip de produs, iar impactul importurilor din aceste țări terțe nu a putut fi stabilit în mod clar.

(168)

Comisia a concluzionat, în considerentul 166, că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în perioada anchetei de reexaminare. Comisia a concluzionat, de asemenea, în considerentul 167, că prejudiciul suferit de industria din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare nu ar fi putut fi cauzat de importurile din Malaysia, Coreea și Rusia, din cauza volumului foarte limitat al acestora.

(169)

În această privință, Comisia a examinat, de asemenea, probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat inițial de importurile care fac obiectul unui dumping din Malaysia, Coreea și Rusia, în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(170)

Pentru a stabili probabilitatea reapariției prejudiciului în cazul abrogării măsurilor, au fost analizate următoarele elemente: (a) capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Malaysia, Coreea și Rusia; (b) nivelurile posibile de prețuri ale importurilor din aceste țări în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor și impactul acestora asupra situației industriei din Uniune; (c) existența unor măsuri comerciale restrictive în alte țări terțe cu privire la exporturile de accesorii de țevărie din Malaysia, Coreea și Rusia.

(171)

Dată fiind lipsa totală de cooperare din partea producătorilor-exportatori, constatările s-au bazat pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În această privință, au fost utilizate informațiile din cererea de reexaminare, informațiile obținute de la Eurostat (nivelul TARIC) și statisticile comerciale ale SUA.

(172)

Astfel cum s-a stabilit în considerentele 70, 88 și 102, capacitatea neutilizată din Rusia, Malaysia și Coreea a fost estimată la aproximativ 251 000 de tone în PAR, ceea ce reprezintă de mai mult de patru ori consumul din Uniune în cursul aceleiași perioade.

(173)

În plus, nu au fost identificate elemente care ar putea indica o creștere semnificativă a cererii interne de accesorii de țevărie în Malaysia, Coreea sau Rusia sau pe piața unei alte țări terțe în viitorul apropiat. Luând în considerare scăderea consumului de accesorii de țevărie al Uniunii în perioada examinată, Comisia a concluzionat că cererea internă din Malaysia, Coreea sau Rusia sau de pe piețele altor țări terțe nu ar putea absorbi capacitatea de producție neutilizată disponibilă.

(174)

Nu a existat cooperare din partea producătorilor-exportatori din Malaysia, Coreea și Rusia. În plus, având în vedere cantitățile foarte mici importate în Uniune din Malaysia și Coreea, nu au putut fi stabilite prețuri de import fiabile pentru aceste țări în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(175)

În aceste circumstanțe și în conformitate cu metodologia utilizată în cadrul ultimei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping asupra importurilor originare din Malaysia și Coreea, prețurile de export din Coreea și Malaysia către SUA au fost utilizate ca substitut pentru a stabili care ar fi nivelul probabil al prețurilor importurilor din Malaysia și Coreea în cazul abrogării măsurilor. În această privință, ar trebui remarcat faptul că volumul importurilor din Coreea și Malaysia către SUA a reprezentat 63 % din consumul Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare. În plus, astfel cum s-a stabilit în considerentul 96, s-a constatat că SUA este o piață comparabilă cu piața Uniunii. Pe această bază, Comisia a calculat marje de subcotare, excluzând taxele antidumping pentru astfel de importuri în SUA. Calculul a arătat că prețurile de import din Malaysia și Coreea ar subcota prețurile de vânzare în Uniune cu 53 % și, respectiv, cu 20 %.

(176)

În ceea ce privește Rusia, în timp ce volumul importurilor în Uniune în perioada anchetei de reexaminare a fost scăzut, s-a considerat că este suficient să se ofere o indicație corectă a comportamentului viitor în materie de prețuri în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Pe această bază, calculul fără taxele antidumping a arătat că prețurile de import din Rusia ar putea să subcoteze prețurile de vânzare în Uniune cu 59 %.

(177)

Prin urmare, în cazul în care măsurile ar fi abrogate, industria din Uniune ar fi supusă unei presiuni semnificative asupra prețurilor din Malaysia, Coreea și Rusia, care ar înrăutăți și mai mult situația sa economică.

(178)

Astfel cum se menționează în considerentul 90, în martie 2018, Japonia a instituit taxe antidumping definitive la importurile de accesorii de țevărie din Coreea. În plus, astfel cum se indică în considerentul 98, măsurile antidumping privind importurile de accesorii de țevărie în SUA au fost extinse la Malaysia începând din iulie 2018. Aceasta implică faptul că accesul la a treia mare piață de export pentru producătorii-exportatori coreeni și malaysieni este restricționat și, având în vedere atractivitatea Uniunii pentru exportatorii coreeni și malaysieni, descrisă în părțile 3.4.2.3 și 3.5.2.3, și proximitatea pieței Uniunii pentru exportatorii ruși descriși în partea 3.3.2.3, există o mare probabilitate ca acești producători-exportatori să (re)direcționeze importurile lor de produs care face obiectul reexaminării către piața Uniunii.

(179)

Este de așteptat în mod rezonabil ca, drept consecință a atractivității pieței Uniunii, descrisă în părțile 3.3.1.6, 3.4.2.3 și 3.5.2.3, în cazul în care măsurile ar fi abrogate, cel puțin o parte a acestei capacități neutilizate să fie, după toate probabilitățile, re(direcționată) către piața Uniunii.

(180)

În considerentele 76, 92 și 107 s-a concluzionat că este probabil ca producătorii-exportatori din Malaysia, Coreea și Rusia să exporte cantități semnificative de produse care fac obiectul reexaminării către Uniune dacă s-ar permite expirarea măsurilor și că aceste exporturi vor fi probabil efectuate la prețuri de dumping.

(181)

În ceea ce privește volumul și având în vedere capacitatea neutilizată semnificativă, este foarte probabil ca producătorii-exportatori din Malaysia, Coreea și Rusia să își reia importurile în Uniune și să câștige cote de piață pe piața Uniunii. Având în vedere tendința actuală de scădere a consumului, se preconizează o creștere și mai mare a cotei de piață. În cadrul acestui scenariu, industria din Uniune s-ar confrunta cu o scădere imediată a volumului de vânzări și a cotelor de piață. Acest lucru ar conduce, de asemenea, la scăderea în continuare a ratei de utilizare a capacității, care se află deja la un nivel foarte scăzut și ar crește și mai mult pierderile.

(182)

În plus, având în vedere marjele de profit deja negative ale industriei din Uniune, aceasta nu va fi în măsură să își reducă prețurile în continuare în încercarea de a-și alinia prețurile cu prețurile de import și de a menține volumele de vânzări în Uniune. Scăderea nivelului prețurilor ar conduce imediat la o deteriorare suplimentară a situației industriei din Uniune, care a suferit deja un prejudiciu important în perioada anchetei de reexaminare și care, foarte probabil, ar pune industria din Uniune în ansamblu în pericolul de a reduce sau chiar de a închide locurile de producție.

(183)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate de reapariție a prejudiciului cauzat de importurile din Malaysia, Coreea și Rusia în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(184)

În observațiile lor privind comunicarea constatărilor finale, guvernul rus a susținut că nu exista nicio legătură de cauzalitate între importurile din Rusia și prejudiciul important suferit de industria din Uniune. Această afirmație ignoră analiza elementelor și a concluziilor enumerate în considerentele 170-183, care indică o probabilitate mare de reapariție a prejudiciului cauzat de importurile din Malaysia, Coreea și Rusia în cazul în care măsurile ar fi abrogate și, prin urmare, a trebuit să fie respinsă. Prin urmare, se mențin concluziile din considerentul 183.

(185)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă menținerea măsurilor antidumping existente împotriva Malaysiei, Coreei și Rusiei ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate în ansamblul lor, printre care cele ale industriei, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune.

(186)

Se reamintește că, în cadrul anchetelor inițiale, s-a considerat că adoptarea măsurilor nu este împotriva interesului Uniunii.

(187)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(188)

Pe această bază, Comisia a examinat dacă, în pofida concluziilor privind probabilitatea unei reapariții a dumpingului și a prejudiciului, există motive imperioase pentru a se concluziona că menținerea măsurilor existente nu ar fi în interesul Uniunii.

(189)

Astfel cum s-a concluzionat în considerentul 166, industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în perioada anchetei de reexaminare, după cum au confirmat tendințele negative ale majorității indicatorilor de prejudiciu. În același timp, s-a concluzionat, de asemenea, în considerentul 183, că este probabil ca industria din Uniune să se confrunte cu o deteriorare suplimentară în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping împotriva Malaysiei, Coreei și Rusiei.

(190)

În ansamblu, în pofida situației prejudiciabile a industriei din Uniune pe piața Uniunii, Comisia a considerat că industria rămâne viabilă. Această considerație s-a bazat pe faptul că, astfel cum se menționează în considerentul 162, vânzările la export ale industriei din Uniune reprezintă o parte semnificativă a volumului de vânzări și acestea au permis industriei din Uniune să se apropie de pragul de rentabilitate pe parcursul perioadei examinate. Cu toate acestea, industria din Uniune indică în continuare niveluri foarte scăzute de utilizare a capacității și încearcă să-și îmbunătățească situația economică prin realizarea de investiții continue pentru a permite procesul de restructurare.

(191)

Orice deteriorare suplimentară ar avea un impact asupra situației sale generale, existând riscul reducerii sau chiar al închiderii definitive a locurilor de producție din Uniune. Prin urmare, se poate concluziona că menținerea măsurilor împotriva Malaysiei, Coreei și Rusiei ar fi în interesul industriei din Uniune.

(192)

În momentul deschiderii anchetei, 61 de importatori și utilizatori au fost contactați și invitați să coopereze. Totuși, niciunul dintre aceștia nu a cooperat la prezenta anchetă. Se reamintește faptul că în anchetele anterioare privind accesoriile de țevărie s-a constatat că instituirea măsurilor nu este de natură să afecteze în mod grav situația importatorilor și a utilizatorilor din Uniune.

(193)

Utilizatorii nu au prezentat informații care să demonstreze că au întâmpinat dificultăți în găsirea altor surse, iar ancheta nu a identificat nici ea astfel de informații.

(194)

În anchetele anterioare, analiza interesului Uniunii nu a indicat niciun impact negativ al măsurilor asupra importatorilor și utilizatorilor, care au fost în măsură să transfere majorarea de preț. În cadrul prezentei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, nu au fost găsite elemente care să contrazică această concluzie. Utilizatorii de accesorii de țevărie activează în principal în industria petrochimică, precum și în industriile active din sectorul construcțiilor. Produsul care face obiectul reexaminării este utilizat pentru a conecta tuburi sau țevi. În timp ce tuburile și țevile reprezintă o cotă mai mare din costul total al proiectelor, accesoriile de țevărie reprezintă, în general, doar o mică parte din costul total.

(195)

În plus, având în vedere încetarea măsurilor în raport cu Turcia, aproximativ 60 % din importurile de accesorii de țevărie ar putea fi efectuate fără taxe antidumping în Uniune și, prin urmare, ar fi menținută o alegere rezonabilă a furnizorilor.

(196)

Pe această bază și în conformitate cu concluziile la care s-a ajuns în anchetele anterioare, se preconizează că menținerea în continuare a măsurilor nu va avea un impact negativ semnificativ asupra utilizatorilor și că, prin urmare, nu există motive imperioase pentru a se concluziona că nu este în interesul Uniunii să se extindă măsurile existente pentru Malaysia, Coreea și Rusia.

(197)

Având în vedere cele menționate mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva extinderii măsurilor antidumping în vigoare asupra importurilor din Malaysia, Coreea și Rusia.

(198)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a intenționat menținerea măsurilor antidumping în vigoare pentru Malaysia, Coreea și Rusia și abrogarea măsurilor în vigoare privind importurile produsului care face obiectul reexaminării originar din Turcia. Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă în care să poată prezenta observații în urma acestei informări. Informațiile transmise în scris și observațiile au fost luate în considerare în mod corespunzător.

(199)

Din considerațiile de mai sus rezultă că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de accesorii de țevărie originare din Malaysia, Coreea și Rusia impuse prin Regulamentul (UE) nr. 78/2013 de punere în aplicare și prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1283/2014, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/306, ar trebui menținute, iar măsurile antidumping aplicabile importurilor de accesorii de țevărie originare din Turcia ar trebui să fie lăsate să expire.

(200)

Ratele taxelor antidumping specificate în prezentul regulament în mod individual pentru societăți se aplică numai importurilor produsului care face obiectul reexaminării fabricat de societățile respective și, deci, de către entitățile juridice specifice menționate. Importurile produsului care face obiectul reexaminării fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament cu denumirea și adresa acesteia, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și vor fi supuse taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(201)

Orice cerere privind aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping (de exemplu, ca urmare a unei schimbări a denumirii entității sau ca urmare a stabilirii unor noi entități de producție sau vânzări) trebuie să fie adresată imediat Comisiei (17), împreună cu toate informațiile aferente, în special orice modificări ale domeniului de activitate al societății legate de producție, vânzări interne și la export asociate cu, de exemplu, schimbarea denumirii sau modificarea entităților de vânzare și producție. Dacă este necesar, regulamentul va fi modificat în consecință, prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(202)

Având în vedere articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (18), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii care trebuie plătită ar trebui să fie rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în vigoare în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(203)

Comitetul instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 nu a emis un aviz,

—

având în vedere articolul 50 alineatul (1) litera (b) și articolul 63 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (1) („Regulamentul MUR”),

—

având în vedere articolele 103, 104 și 105 din Regulamentul financiar al SRB,

—

având în vedere conturile anuale definitive ale SRB pentru exercițiul financiar 2017, astfel cum au fost aprobate în ședința sa din 21-22 iunie 2018,

—

având în vedere Raportul anual de activitate al SRB pentru exercițiul financiar 2017, astfel cum a fost adoptat în ședința sa din 21-22 iunie 2018,

—

având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi care cuprinde declarația de asigurare privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente și buna gestiune financiară pentru exercițiul financiar 2017, precum și răspunsurile SRB,

—

având în vedere Raportul special nr. 23/2017 al Curții de Conturi „Comitetul Unic de Rezoluție: au fost angajate eforturi în vederea realizării uniunii bancare – o sarcină complexă –, dar mai este o cale lungă de parcurs în acest sens”,

—

având în vedere raportul Curții de Conturi, în temeiul articolului 92 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014, referitor la datoriile contingente (pentru Comitetul Unic de Rezoluție, Consiliu, Comisie sau pentru altă entitate) rezultate ca urmare a îndeplinirii de către Comitetul Unic de Rezoluție, Consiliu și Comisie a sarcinilor care le revin în temeiul acestui regulament pentru exercițiul financiar 2017, precum și răspunsurile SRB, ale Consiliului și ale Comisiei,