ISSN 1977-0782

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 57

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 62
26 februarie 2019


Cuprins

 

II   Acte fără caracter legislativ

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/324 al Comisiei din 25 februarie 2019 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește prelungirea perioadelor de aprobare a substanțelor active bifentrin, carboxin, FEN 560 (denumit, de asemenea, schinduf sau pudră din semințe de schinduf), pulbere reziduală de piper supus extracției și silicat de aluminiu și sodiu ( 1 )

1

 

 

DECIZII

 

*

Decizia (PESC) 2019/325 a Consiliului din 25 februarie 2019 de modificare a Deciziei 2012/642/PESC privind măsuri restrictive împotriva Belarus

4

 

*

Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/326 a Comisiei din 25 februarie 2019 de stabilire a măsurilor pentru introducerea datelor în Sistemul de intrare/ieșire (EES)

5

 

*

Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/327 a Comisiei din 25 februarie 2019 de stabilire a măsurilor pentru accesarea datelor din Sistemul de intrare/ieșire (EES)

10

 

*

Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/328 a Comisiei din 25 februarie 2019 de stabilire a măsurilor pentru păstrarea și accesarea evidențelor în Sistemul de intrare/ieșire (EES)

14

 

*

Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/329 a Comisiei din 25 februarie 2019 de stabilire a specificațiilor în ceea ce privește calitatea, rezoluția și utilizarea amprentelor digitale și a imaginii faciale pentru verificarea biometrică și identificarea în Sistemul de intrare/ieșire (EES)

18

 

 

Rectificări

 

*

Rectificare la modificările Convenției vamale privind transportul internațional de mărfuri sub acoperirea carnetelor TIR (Convenția TIR din 1975) ( JO L 296, 22.11.2018 )

29

 

*

Rectificare la Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (Inspire) ( JO L 108, 25.4.2007 )

29

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE.

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


II Acte fără caracter legislativ

REGULAMENTE

26.2.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 57/1


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/324 AL COMISIEI

din 25 februarie 2019

de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește prelungirea perioadelor de aprobare a substanțelor active bifentrin, carboxin, FEN 560 (denumit, de asemenea, schinduf sau pudră din semințe de schinduf), pulbere reziduală de piper supus extracției și silicat de aluminiu și sodiu

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (1), în special articolul 17 primul paragraf,

întrucât:

(1)

Partea A din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (2) stabilește substanțele active considerate a fi fost aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009. Partea B din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei stabilește substanțele active aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009.

(2)

Perioada de aprobare pentru substanța activă bifentrin a fost prelungită de la 31 iulie 2019 la 31 iulie 2021 prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/195 al Comisiei (3).

(3)

Perioadele de aprobare pentru substanțele active pulbere reziduală de piper supus extracției și silicat de aluminiu și sodiu au fost prelungite de la 31 august 2019 la 31 august 2020 prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/195 al Comisiei.

(4)

Perioada de aprobare pentru substanța activă carboxin a fost prelungită de la 31 mai 2021 la 31 mai 2023 prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1266 al Comisiei (4).

(5)

Perioada de aprobare pentru substanța activă FEN 560 (denumit, de asemenea, schinduf sau pudră din semințe de schinduf) a fost prelungită de la 31 octombrie 2020 la 31 octombrie 2021 prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/184 al Comisiei (5).

(6)

Cererile de reînnoire a aprobării substanțelor active bifentrin, carboxin, FEN 560 (denumit, de asemenea, schinduf sau pudră din semințe de schinduf), pulbere reziduală de piper supus extracției și silicat de aluminiu și sodiu au fost prezentate în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012 al Comisiei (6). Cu toate acestea, nu au fost prezentate dosare suplimentare în sprijinul reînnoirii pulberii reziduale de piper supus extracției și silicatului de aluminiu și sodiu, în conformitate cu articolul 6 din regulamentul respectiv. În cazul substanțelor bifentrin, carboxin și FEN 560 (denumit, de asemenea, schinduf sau pudră din semințe de schinduf), solicitanții au confirmat că nu mai sprijină reînnoirea aprobării substanțelor active.

(7)

Având în vedere obiectivul articolului 17 primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, prelungirile perioadelor de aprobare ale respectivelor substanțe active, prevăzute în Regulamentele de punere în aplicare (UE) 2017/195, (UE) 2018/1266 și (UE) 2018/184, nu mai sunt justificate. Prin urmare, este adecvat să se prevadă că aprobările substanțelor bifentrin, carboxin, FEN 560 (denumit, de asemenea, schinduf sau pudră din semințe de schinduf), pulbere reziduală de piper supus extracției și silicat de aluminiu și sodiu expiră la datele la care ar expira fără prelungire.

(8)

Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 ar trebui modificat în consecință.

(9)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 25 februarie 2019.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 309, 24.11.2009, p. 1.

(2)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei din 25 mai 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește lista substanțelor active aprobate (JO L 153, 11.6.2011, p. 1).

(3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/195 al Comisiei din 3 februarie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește prelungirea perioadelor de aprobare a mai multor substanțe active enumerate în partea B a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 686/2012 (AIR IV program de reînnoire) (JO L 31, 4.2.2017, p. 21).

(4)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1266 al Comisiei din 20 septembrie 2018 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește prelungirea perioadelor de aprobare a substanțelor active 1-decanol, 6-benziladenină, sulfat de aluminiu, azadiractină, bupirimat, carboxin, cletodim, cicloxidim, dazomet, diclofop, ditianon, dodină, fenazaquin, fluometuron, flutriafol, hexitiazox, himexazol, acid indolil butiric, isoxaben, polisulfură de calciu, metaldehidă, paclobutrazol, pencicuron, sintofen, tau-fluvalinat și tebufenozid (JO L 238, 21.9.2018, p. 81).

(5)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/184 al Comisiei din 7 februarie 2018 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește prelungirea perioadelor de aprobare a substanțelor active FEN 560 (denumită, de asemenea, schinduf sau pudră din semințe de schinduf) și fluorură de sulfuril (JO L 34, 8.2.2018, p. 10).

(6)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012 al Comisiei din 18 septembrie 2012 de stabilire a dispozițiilor necesare pentru punerea în aplicare a procedurii de reînnoire pentru substanțele active, prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare (JO L 252, 19.9.2012, p. 26).


ANEXĂ

Anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 se modifică după cum urmează:

1.

Partea A se modifică după cum urmează:

(a)

în a șasea coloană, „Expirarea aprobării”, la rândul 239, „Pulbere reziduală de piper supus extracției (PRPE)”, data se înlocuiește cu „31 august 2019”;

(b)

în a șasea coloană, „Expirarea aprobării”, la rândul 253, „Silicat de aluminiu și sodiu”, data se înlocuiește cu „31 august 2019”;

(c)

în a șasea coloană, „Expirarea aprobării”, la rândul 308, „FEN 560 (denumit, de asemenea, schinduf sau pudră din semințe de schinduf)”, data se înlocuiește cu „31 octombrie 2020”;

(d)

în a șasea coloană, „Expirarea aprobării”, la rândul 337, „Carboxin”, data se înlocuiește cu „31 mai 2021”.

2.

În partea B, în a șasea coloană, „Expirarea aprobării”, la rândul 23, „Bifentrin”, data se înlocuiește cu „31 iulie 2019”.


DECIZII

26.2.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 57/4


DECIZIA (PESC) 2019/325 A CONSILIULUI

din 25 februarie 2019

de modificare a Deciziei 2012/642/PESC privind măsuri restrictive împotriva Belarus

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 29,

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)

La 15 octombrie 2012, Consiliul a adoptat Decizia 2012/642/PESC (1) privind măsuri restrictive împotriva Belarus.

(2)

Pe baza unei reexaminări a deciziei respective, măsurile restrictive împotriva Belarus ar trebui prelungite până la 28 februarie 2020.

(3)

Prin urmare, Decizia 2012/642/PESC ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Articolul 8 din Decizia 2012/642/PESC se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 8

(1)   Prezenta decizie se aplică până la 28 februarie 2020.

(2)   Prezenta decizie este reexaminată permanent și este reînnoită sau modificată, după caz, în situația în care Consiliul apreciază că obiectivele acesteia nu au fost atinse.”

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 25 februarie 2019.

Pentru Consiliu

Președintele

G. CIAMBA


(1)  Decizia 2012/642/PESC a Consiliului din 15 octombrie 2012 privind măsuri restrictive împotriva Belarus (JO L 285, 17.10.2012, p. 1).


26.2.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 57/5


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/326 A COMISIEI

din 25 februarie 2019

de stabilire a măsurilor pentru introducerea datelor în Sistemul de intrare/ieșire (EES)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2017/2226 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2017 de instituire a Sistemului de intrare/ieșire (EES) pentru înregistrarea datelor de intrare și de ieșire și a datelor referitoare la refuzul intrării ale resortisanților țărilor terțe care trec frontierele externe ale statelor membre, de stabilire a condițiilor de acces la EES în scopul aplicării legii și de modificare a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen și a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008 și (UE) nr. 1077/2011 (1), în special articolul 36 primul paragraf litera (c),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) 2017/2226 a instituit Sistemul de intrare/ieșire (EES) ca un sistem care înregistrează electronic data și locul intrării și al ieșirii resortisanților țărilor terțe admiși pe teritoriul statelor membre pentru o ședere de scurtă durată și care calculează durata șederii autorizate a acestora.

(2)

EES are drept scop îmbunătățirea gestionării frontierelor externe, prevenirea imigrației neregulamentare și facilitarea gestionării fluxurilor de migrație. EES ar trebui, în special, să contribuie la identificarea tuturor persoanelor care nu îndeplinesc sau nu mai îndeplinesc condițiile privind durata de ședere autorizată pe teritoriul statelor membre. În plus, EES ar trebui să contribuie la prevenirea, depistarea și investigarea infracțiunilor de terorism și a altor infracțiuni grave.

(3)

Regulamentul (UE) 2017/2226 precizează obiectivele EES, categoriile de date care urmează să fie introduse în EES, scopurile în care vor fi utilizate datele, criteriile privind introducerea acestora, autoritățile autorizate să acceseze datele, alte norme privind prelucrarea datelor și protecția datelor cu caracter personal, precum și arhitectura tehnică a EES, normele de operare și utilizare a acestuia și interoperabilitatea cu alte sisteme de informații. În regulamentul sus-menționat sunt definite, de asemenea, responsabilitățile aferente EES.

(4)

Înainte de punerea în funcțiune a EES, este necesar să se adopte măsuri pentru dezvoltarea și implementarea tehnică a acestuia.

(5)

Pe baza acestor măsuri, Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție ar trebui să fie în măsură să definească arhitectura fizică a EES, inclusiv infrastructura sa de comunicații și specificațiile tehnice ale sistemului, precum și să dezvolte EES.

(6)

Măsurile stabilite prin prezenta decizie pentru dezvoltarea și implementarea tehnică a EES ar trebui completate cu specificațiile tehnice și documentul de control al interfeței EES.

(7)

Prezenta decizie nu aduce atingere aplicării Directivei 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2).

(8)

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu a participat la adoptarea Regulamentului (UE) 2017/2226, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale. Cu toate acestea, având în vedere faptul că Regulamentul (UE) 2017/2226 se întemeiază pe acquis-ul Schengen, Danemarca, în conformitate cu articolul 4 din protocolul respectiv, a notificat la data de 30 mai 2018 decizia sa de a transpune Regulamentul (UE) 2017/2226 în legislația sa națională. Prin urmare, Danemarca are obligația, în temeiul dreptului internațional, de a pune în aplicare prezenta decizie.

(9)

Prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Regatul Unit nu participă, în conformitate cu Decizia 2000/365/CE a Consiliului (3); prin urmare, Regatul Unit nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu are obligații în temeiul acesteia și nu face obiectul aplicării sale.

(10)

Prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului (4); prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu are obligații în temeiul acesteia și nu face obiectul aplicării sale.

(11)

În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea Regatului Norvegiei la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen (5), care se află sub incidența articolului 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE a Consiliului (6).

(12)

În ceea ce privește Elveția, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului încheiat între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen (7), care se află sub incidența dispozițiilor articolului 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului (8).

(13)

În ceea ce privește Liechtenstein, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Protocolului semnat între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein cu privire la aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen (9), care se află sub incidența articolului 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului (10).

(14)

În ceea ce privește Ciprul, Bulgaria, România și Croația, operarea EES necesită acordarea accesului pasiv la VIS și punerea în aplicare, în conformitate cu deciziile relevante ale Consiliului, a tuturor dispozițiilor acquis-ului Schengen referitoare la SIS. Aceste condiții pot fi îndeplinite numai în urma finalizării cu succes a verificării efectuate în conformitate cu procedura de evaluare Schengen aplicabilă. Prin urmare, EES ar trebui să fie operat numai de către statele membre care îndeplinesc condițiile respective până la punerea în funcțiune a EES. Statele membre care nu operează EES de la punerea în funcțiune inițială a acestuia ar trebui să fie conectate la EES în conformitate cu procedura prevăzută în Regulamentul (UE) 2017/2226 de îndată ce îndeplinesc toate aceste condiții.

(15)

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a emis un aviz la 20 iulie 2018.

(16)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru frontiere inteligente,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Măsurile necesare pentru implementarea tehnică a EES în legătură cu procedurile pentru introducerea datelor în conformitate cu articolele 16-20 din Regulamentul (UE) 2017/2226 sunt stabilite în anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 25 februarie 2019.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 327, 9.12.2017, p. 20.

(2)  Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).

(3)  Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000 privind solicitarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 131, 1.6.2000, p. 43).

(4)  Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 64, 7.3.2002, p. 20).

(5)  JO L 176, 10.7.1999, p. 36.

(6)  Decizia 1999/437/CE a Consiliului din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 31).

(7)  JO L 53, 27.2.2008, p. 52.

(8)  Decizia 2008/146/CE a Consiliului din 28 ianuarie 2008 privind încheierea, în numele Comunității Europene, a Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (JO L 53, 27.2.2008, p. 1).

(9)  JO L 160, 18.6.2011, p. 21.

(10)  Decizia 2011/350/UE a Consiliului din 7 martie 2011 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, în ceea ce privește eliminarea controalelor la frontierele interne și circulația persoanelor (JO L 160, 18.6.2011, p. 19).


ANEXĂ

Datele care urmează să fie introduse în EES, astfel cum se prevede la articolele 16-20 din Regulamentul (UE) 2017/2226, sunt grupate în două categorii: dosarul individual și fișele de intrare/ieșire/privind refuzul. Dosarul individual conține atât date alfanumerice, cât și date biometrice.

Specificațiile tehnice menționate la articolul 37 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/2226 definesc normele de lucru și de validare aplicabile datelor care urmează să fie introduse în EES.

1.1.   Datele alfanumerice

Cea mai mare parte a conținutului stocat în EES este extras fie din zona de citire optică a documentului de călătorie fie, în cazul în care este posibil din punct de vedere tehnic, este extras electronic din documentul de călătorie electronic cu citire optică (e-MRTD). Prin urmare, este important ca informațiile transmise în EES să respecte standardele utilizate în acest domeniu, în special în cazurile în care informațiile nu pot fi extrase electronic și/sau trebuie introduse manual de un polițist de frontieră pe baza datelor disponibile în zona de control vizual. Aceasta se aplică numai informațiilor alfanumerice care pot fi extrase din pagina rezervată datelor a documentului de călătorie.

Următoarele câmpuri trebuie să respecte standardul OACI DOC9303:

Articol

Atribut

Standard

16 alineatul (1) litera (a)

Numele (numele de familie); prenumele

OACI DOC9303

16 alineatul (1) litera (b)

Codul din trei litere al țării emitente a documentului sau documentelor de călătorie

În conformitate cu: ISO/IEC 3166-1 alpha-3 (1)

16 alineatul (2) litera (d)

Codul din trei litere al statului membru emitent al unui număr de autocolant de viză de scurtă ședere

În conformitate cu: ISO/IEC 3166-1 alpha-3

19 alineatul (1) litera (d)

Codul din trei litere al țării emitente a unui autocolant de viză

În conformitate cu: ISO/IEC 3166-1 alpha-3

În plus, trebuie respectate regulile enumerate în continuare.

(a)

Articolul 16 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/2226 – punctul de trecere a frontierei și autoritatea care a autorizat intrarea: punctul de trecere a frontierei este o autoritate de tip „Punct de trecere a frontierei”. Lista autorităților se menține în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) 2017/2226.

(b)

Articolul 16 alineatul (2) litera (c) – un steguleț pentru a identifica intrarea unui resortisant al unei țări terțe care:

este un membru al familiei unui cetățean al Uniunii căruia i se aplică Directiva 2004/38/CE sau a unui resortisant al unei țări terțe care beneficiază de dreptul la liberă circulație echivalent cu cel al cetățenilor Uniunii în temeiul unui acord încheiat între Uniune și statele sale membre, pe de o parte, și o țară terță, pe de altă parte; și

nu deține un permis de ședere în temeiul Directivei 2004/38/CE sau un permis de ședere în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1030/2002 al Consiliului (2).

(c)

Articolul 16 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) 2017/2226 – numărul autocolantului de viză de scurtă ședere: informațiile se extrag din VIS. În cazul în care numărul autocolantului de viză de scurtă ședere nu s-a schimbat de la intrarea sau ieșirea anterioară, informațiile deja stocate în EES pot fi reutilizate pentru noua intrare sau ieșire.

(d)

Articolul 16 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2017/2226 – un steguleț pentru a semnala dacă resortisantul unei țări terțe beneficiază de un program național de facilitare.

1.1.1.   Calitatea datelor

Pentru a îmbunătăți calitatea datelor într-un stadiu incipient, sistemul central (SC) al EES va avea ca funcționalitate și verificarea unui set de norme privind calitatea datelor. În plus, vor exista norme privind calitatea datelor la nivelul infrastructurii naționale de frontieră. Rezultatul verificării acestor norme pe baza datelor introduse poate fi considerat drept starea calității datelor înregistrate.

În vederea conformității cu normele privind calitatea se aplică ordinea priorității de mai jos.

(a)

Normele de blocare la nivelul infrastructurii naționale de frontieră a fiecărui stat membru. La introducerea datelor, grație normelor privind calitatea, se generează o eroare către utilizator care interzice transmiterea datelor în EES. O astfel de normă de blocare se poate baza pe verificări complexe, precum dependențele dintre seturile de date din EES.

(b)

Blocarea mesajelor formatate greșit la nivelul interfeței uniforme naționale (NUI). Din punct de vedere tehnic, acest lucru se realizează prin definiții XSD. Încălcarea acestui control ar conduce la afișarea de către sistem a unui cod de eroare care interzice salvarea datelor în EES. Capacitățile tehnice ale acestor controale sunt limitate ca nivel de complexitate la verificarea tipurilor și modelelor de date (cum ar fi verificarea tipului de valoare sau a lungimii acesteia).

(c)

Norme neobligatorii. La introducerea datelor, în cazul în care nu sunt respectate normele neobligatorii privind calitatea, se generează un avertisment către utilizator. Nu este împiedicată salvarea datelor și declanșarea proceselor ulterioare, însă și în astfel de cazuri se generează un avertisment. Normele neobligatorii sunt evaluate de sistemul central în momentul stocării datelor.

Informațiile colectate privind calitatea sunt transmise utilizatorului responsabil, precum și oricărui alt utilizator care accesează datele respective. Aceste informații sunt afișate utilizatorului final pentru a permite luarea măsurilor corective necesare. Detaliile tehnice aferente vor fi definite în specificațiile tehnice menționate la articolul 37 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/2226.

1.2.   Datele biometrice

Datele biometrice cuprind datele referitoare la amprentele digitale și la imaginea facială. Prezenta secțiunea stabilește normele care trebuie aplicate la introducerea acestor date. Specificațiile cerințelor în materie de standard, calitate și rezoluție a datelor biometrice sunt stabilite în Decizia de punere în aplicare a Comisiei de stabilire a specificațiilor în ceea ce privește calitatea, rezoluția și utilizarea amprentelor digitale și a imaginii faciale pentru verificarea biometrică și identificarea în Sistemul de intrare/ieșire (EES) (3).

1.2.1.   Imaginile faciale

Imaginea facială este obligatorie în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/2226 și este prelevată în timp real. În cazurile în care este utilizată imaginea facială din e-MRTD [articolul 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/2226], se utilizează un steguleț pentru a informa utilizatorul final cu privire la faptul că imaginea facială provine din e-MRTD și, prin urmare, aceasta este înlocuită la următoarea trecere a frontierei cu o nouă imagine prelevată în timp real, dacă este posibil.

1.2.2.   Amprentele digitale

În cazul unui resortisant al unei țări terțe scutit de obligația de a deține viză, amprentele digitale sunt prelevate în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/2226.

În cazul în care amprentele digitale nu trebuie sau nu pot fi furnizate, în conformitate cu articolul 17 alineatele (3) și (4) și cu articolul 18 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2017/2226, se introduce în EES o rubrică în care se indică motivul pentru care nu sunt furnizate amprentele digitale.

Motiv

Detaliu

Valoare

Articolul 17 alineatul (3)

Copil sub 12 ani

Nu se aplică

[Rubrică pentru descriere: „Articolul 17 alineatul (3)”]

Articolul 17 alineatul (4)

Prelevare fizic imposibilă indicată pentru fiecare deget

Nu se aplică

[Rubrică pentru descriere: „Articolul 17 alineatul (4)”]

Articolul 17 alineatul (4)

Prelevare temporar imposibilă indicată pentru fiecare deget

Imposibilitatea temporară

[Rubrică pentru descriere: „Articolul 17 alineatul (4)”]

Articolul 18 alineatul (5)

Resortisantului țării terțe i se refuză intrarea pe baza unui motiv care corespunde literei J din partea B a anexei V la Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului (4).

Refuzul intrării

[Rubrică pentru descriere: „Articolul 18 alineatul (5)”]


(1)  Pot exista unele excepții în comparație cu ISO/IEC 3166-1 alpha-3, iar acestea vor fi documentate în specificațiile tehnice menționate la articolul 37 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/2226. Orice evoluție a standardului ISO/IEC 3166-1 alpha-3 va trebui să fie luată în considerare în viitor.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 1030/2002 al Consiliului din 13 iunie 2002 de instituire a unui model uniform de permis de ședere pentru resortisanții țărilor terțe (JO L 157, 15.6.2002, p. 1).

(3)  C(2019) 1280.

(4)  Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen) (JO L 77, 23.3.2016, p. 1).


26.2.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 57/10


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/327 A COMISIEI

din 25 februarie 2019

de stabilire a măsurilor pentru accesarea datelor din Sistemul de intrare/ieșire (EES)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2017/2226 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2017 de instituire a Sistemului de intrare/ieșire (EES) pentru înregistrarea datelor de intrare și de ieșire și a datelor referitoare la refuzul intrării ale resortisanților țărilor terțe care trec frontierele externe ale statelor membre, de stabilire a condițiilor de acces la EES în scopul aplicării legii și de modificare a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen și a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008 și (UE) nr. 1077/2011 (1), în special articolul 36 primul paragraf litera (d),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) 2017/2226 a instituit Sistemul de intrare/ieșire (EES) ca un sistem care înregistrează electronic data și locul intrării și al ieșirii resortisanților țărilor terțe admiși pe teritoriul statelor membre pentru o ședere de scurtă durată și care calculează durata șederii autorizate a acestora.

(2)

EES are drept scop îmbunătățirea gestionării frontierelor externe, prevenirea imigrației neregulamentare și facilitarea gestionării fluxurilor de migrație. EES ar trebui, în special, să contribuie la identificarea tuturor persoanelor care nu îndeplinesc sau nu mai îndeplinesc condițiile privind durata de ședere autorizată pe teritoriul statelor membre. În plus, EES ar trebui să contribuie la prevenirea, depistarea și investigarea infracțiunilor de terorism și a altor infracțiuni grave.

(3)

Înainte de punerea în funcțiune a EES, este necesar să se adopte măsuri pentru dezvoltarea și implementarea tehnică a acestuia.

(4)

Pe baza acestor măsuri, Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție ar trebui să fie în măsură să definească arhitectura fizică a EES, inclusiv infrastructura sa de comunicații și specificațiile tehnice ale sistemului, precum și să dezvolte EES.

(5)

Măsurile stabilite prin prezenta decizie pentru dezvoltarea și implementarea tehnică a EES ar trebui completate cu specificațiile tehnice și documentul de control al interfeței EES, care vor fi elaborate de Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție.

(6)

Prezenta decizie nu aduce atingere aplicării Directivei 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2).

(7)

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu a participat la adoptarea Regulamentului (UE) 2017/2226, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale. Cu toate acestea, având în vedere faptul că Regulamentul (UE) 2017/2226 se întemeiază pe acquis-ul Schengen, Danemarca, în conformitate cu articolul 4 din protocolul respectiv, a notificat la data de 30 mai 2018 decizia sa de a transpune Regulamentul (UE) 2017/2226 în legislația sa națională. Prin urmare, Danemarca are obligația, în temeiul dreptului internațional, de a pune în aplicare prezenta decizie.

(8)

Prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Regatul Unit nu participă, în conformitate cu Decizia 2000/365/CE a Consiliului (3); prin urmare, Regatul Unit nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu are obligații în temeiul acesteia și nu face obiectul aplicării sale.

(9)

Prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului (4); prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu are obligații în temeiul acesteia și nu face obiectul aplicării sale.

(10)

În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea Regatului Norvegiei la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen (5), care se află sub incidența articolului 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE a Consiliului (6).

(11)

În ceea ce privește Elveția, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului încheiat între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen (7), care se află sub incidența dispozițiilor articolului 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului (8).

(12)

În ceea ce privește Liechtenstein, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Protocolului semnat între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein cu privire la aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen (9), care se află sub incidența articolului 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului (10).

(13)

În ceea ce privește Ciprul, Bulgaria, România și Croația, operarea EES necesită acordarea accesului pasiv la VIS și punerea în aplicare, în conformitate cu deciziile relevante ale Consiliului, a tuturor dispozițiilor acquis-ului Schengen referitoare la SIS. Aceste condiții pot fi îndeplinite numai în urma finalizării cu succes a verificării efectuate în conformitate cu procedura de evaluare Schengen aplicabilă. Prin urmare, EES ar trebui să fie operat numai de către statele membre care îndeplinesc condițiile respective până la punerea în funcțiune a EES. Statele membre care nu operează EES de la punerea în funcțiune inițială a acestuia ar trebui să fie conectate la EES în conformitate cu procedura prevăzută în Regulamentul (UE) 2017/2226 de îndată ce îndeplinesc toate aceste condiții.

(14)

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a emis un aviz la 20 iulie 2018.

(15)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru frontiere inteligente,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Accesul autorităților naționale la EES

Autoritățile naționale competente au acces la EES pentru verificarea identității și a înregistrării anterioare a resortisantului țării terțe, precum și pentru consultarea datelor necesare pentru îndeplinirea îndatoririlor lor.

În acest scop, EES permite efectuarea de căutări cu ajutorul datelor alfanumerice [datele menționate la articolul 16 alineatul (1) literele (a), (b) și (c), articolul 16 alineatul (2) litera (d) și articolul 17 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/2226], precum și al datelor biometrice [datele menționate la articolul 16 alineatul (1) litera (f) și articolul 17 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/2226].

Articolul 2

Căutările alfanumerice

(1)   Căutările alfanumerice menționate la articolul 23 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/2226

Autoritățile de frontieră au acces la căutări cu ajutorul următoarelor date:

(a)

nume (numele de familie); prenumele;

(b)

data nașterii; cetățenia sau cetățeniile; sexul;

(c)

tipul și numărul documentului sau documentelor de călătorie și codul din trei litere al țării emitente a documentului sau documentelor de călătorie;

(d)

data de expirare a valabilității documentului sau a documentelor de călătorie.

Pentru a iniția o căutare se utilizează toate datele enumerate la primul paragraf. Datele enumerate la litera (a) pot fi căutate în mod inexact, însă celelalte date trebuie căutate în mod exact.

Sistemul central al EES (CS-EES) se asigură că, în cazul în care există o concordanță bazată pe datele enumerate la primul paragraf literele (a) și (b), dosarul corespunzător este afișat de sistem chiar dacă nu există o concordanță bazată pe datele enumerate la primul paragraf literele (c) și (d).

(2)   Căutările alfanumerice menționate la articolul 24 din Regulamentul (UE) 2017/2226

Autoritățile responsabile în domeniul vizelor ale unui stat membru care nu aplică încă integral acquis-ul Schengen, dar operează EES, au acces la căutări cu ajutorul următoarelor date:

(a)

nume (numele de familie); prenumele; data nașterii; cetățenia sau cetățeniile; sexul;

(b)

tipul și numărul documentului sau documentelor de călătorie și codul din trei litere al țării emitente a documentului sau documentelor de călătorie, data de expirare a valabilității documentului sau a documentelor de călătorie;

(c)

numărul autocolantului de viză de scurtă ședere, inclusiv codul din trei litere al statului membru emitent.

Poate fi utilizată orice combinație a datelor enumerate la primul paragraf atât timp cât:

data nașterii și sexul sunt utilizate în combinație cu alte date;

data de expirare a valabilității documentului sau a documentelor de călătorie este utilizată împreună cu numărul documentului de călătorie.

Datele enumerate la primul paragraf literele (a), (b) și (c) pot fi căutate în mod inexact.

(3)   Căutările alfanumerice menționate la articolul 25 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/2226

Autoritățile competente au acces la căutări cu ajutorul următoarelor date:

(a)

nume (numele de familie); prenumele; data nașterii; cetățenia sau cetățeniile; sexul;

(b)

tipul și numărul documentului sau documentelor de călătorie și codul din trei litere al țării emitente a documentului sau documentelor de călătorie;

(c)

data de expirare a valabilității documentului sau a documentelor de călătorie.

Poate fi utilizată orice combinație a datelor enumerate la primul paragraf atât timp cât:

data nașterii și sexul sunt utilizate în combinație cu alte date;

data de expirare a valabilității documentului sau a documentelor de călătorie este utilizată împreună cu numărul documentului de călătorie.

Datele enumerate la primul paragraf literele (a), (b) și (c) pot fi căutate în mod inexact.

(4)   Căutările alfanumerice menționate la articolul 26 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/2226

Autoritățile responsabile în domeniul imigrației au acces la căutări cu ajutorul următoarelor date:

(a)

nume (numele de familie); prenumele; data nașterii; cetățenia sau cetățeniile; sexul;

(b)

tipul și numărul documentului sau documentelor de călătorie și codul din trei litere al țării emitente a documentului sau documentelor de călătorie;

(c)

data de expirare a valabilității documentului sau a documentelor de călătorie.

Pentru efectuarea acestei căutări se utilizează toate datele enumerate la primul paragraf.

Datele enumerate la primul paragraf literele (a), (b) și (c) pot fi căutate în mod inexact.

(5)   Căutările alfanumerice menționate la articolul 23 alineatul (2) și la articolul 27 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) 2017/2226

Autoritățile de frontieră și/sau autoritățile responsabile în domeniul imigrației vor avea acces la căutări cu ajutorul următoarelor date:

(a)

nume (numele de familie); prenumele; data nașterii; cetățenia sau cetățeniile; sexul;

(b)

tipul și numărul documentului sau documentelor de călătorie și codul din trei litere al țării emitente a documentului sau documentelor de călătorie;

(c)

data de expirare a valabilității documentului sau a documentelor de călătorie.

Datele enumerate la primul paragraf literele (a), (b) și (c) pot fi căutate în mod inexact.

(6)   Căutările alfanumerice menționate la articolul 32 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2017/2226

Autoritățile desemnate au acces la căutări cu ajutorul următoarelor date:

(a)

nume (numele de familie); prenumele; data nașterii; cetățenia sau cetățeniile; sexul;

(b)

tipul și numărul documentului sau documentelor de călătorie și codul din trei litere al țării emitente a documentului sau documentelor de călătorie, data de expirare a valabilității documentului sau a documentelor de călătorie;

(c)

numărul autocolantului de viză și data de expirare a valabilității vizei;

(d)

data și ora intrării, autoritatea care a autorizat intrarea și punctul de trecere a frontierei prin care s-a efectuat intrarea;

(e)

data și ora ieșirii și punctul de trecere a frontierei prin care s-a efectuat ieșirea.

Poate fi utilizată orice combinație a datelor enumerate la primul paragraf.

Datele enumerate la primul paragraf literele (a), (b) și (c) pot fi căutate în mod inexact.

Articolul 3

Căutări biometrice

Condițiile în care se poate efectua căutarea biometrică sunt cele stabilite în Decizia de punere în aplicare a Comisiei de stabilire a specificațiilor în ceea ce privește calitatea, rezoluția și utilizarea amprentelor digitale și a imaginii faciale pentru verificarea biometrică și identificarea în Sistemul de intrare/ieșire (EES) (11).

Articolul 4

Intrarea în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 25 februarie 2019.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 327, 9.12.2017, p. 20.

(2)  Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).

(3)  Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000 privind solicitarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 131, 1.6.2000, p. 43).

(4)  Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 64, 7.3.2002, p. 20).

(5)  JO L 176, 10.7.1999, p. 36.

(6)  Decizia 1999/437/CE a Consiliului din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 31).

(7)  JO L 53, 27.2.2008, p. 52.

(8)  Decizia 2008/146/CE a Consiliului din 28 ianuarie 2008 privind încheierea, în numele Comunității Europene, a Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (JO L 53, 27.2.2008, p. 1).

(9)  JO L 160, 18.6.2011, p. 21.

(10)  Decizia 2011/350/UE a Consiliului din 7 martie 2011 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, în ceea ce privește eliminarea controalelor la frontierele interne și circulația persoanelor (JO L 160, 18.6.2011, p. 19).

(11)  C(2019)1280.


26.2.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 57/14


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/328 A COMISIEI

din 25 februarie 2019

de stabilire a măsurilor pentru păstrarea și accesarea evidențelor în Sistemul de intrare/ieșire (EES)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2017/2226 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2017 de instituire a Sistemului de intrare/ieșire (EES) pentru înregistrarea datelor de intrare și de ieșire și a datelor referitoare la refuzul intrării ale resortisanților țărilor terțe care trec frontierele externe ale statelor membre, de stabilire a condițiilor de acces la EES în scopul aplicării legii și de modificare a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen și a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008 și (UE) nr. 1077/2011 (1), în special articolul 36 primul paragraf litera (f),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) 2017/2226 a instituit Sistemul de intrare/ieșire (EES) ca un sistem care înregistrează electronic data și locul intrării și al ieșirii resortisanților țărilor terțe admiși pe teritoriul statelor membre pentru o ședere de scurtă durată și care calculează durata șederii autorizate a acestora.

(2)

EES are drept scop îmbunătățirea gestionării frontierelor externe, prevenirea imigrației neregulamentare și facilitarea gestionării fluxurilor de migrație. EES ar trebui, în special, să contribuie la identificarea tuturor persoanelor care nu îndeplinesc sau nu mai îndeplinesc condițiile privind șederea autorizată pe teritoriul statelor membre. În plus, EES ar trebui să contribuie la prevenirea, depistarea și investigarea infracțiunilor de terorism și a altor infracțiuni grave.

(3)

Înainte de punerea în funcțiune a EES, este necesar să se adopte măsuri pentru dezvoltarea și implementarea tehnică a acestuia.

(4)

Pe baza acestor măsuri, Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție ar trebui să fie în măsură să definească modul în care este configurată arhitectura fizică a EES, inclusiv infrastructura sa de comunicații, precum și specificațiile tehnice ale sistemului și să dezvolte EES.

(5)

Măsurile stabilite prin prezenta decizie pentru dezvoltarea și implementarea tehnică a EES ar trebui completate cu specificațiile tehnice și documentul de control al interfeței EES, care vor fi elaborate de Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție.

(6)

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu a participat la adoptarea Regulamentului (UE) 2017/2226, nu are obligații în temeiul acestui și nu face obiectul aplicării sale. Cu toate acestea, având în vedere faptul că Regulamentul (UE) 2017/2226 se întemeiază pe acquis-ul Schengen, Danemarca, în conformitate cu articolul 4 din protocolul respectiv, a notificat la data de 30 mai 2018 decizia sa de a transpune Regulamentul (UE) 2017/2226 în legislația sa națională. Prin urmare, Danemarca are obligația, în temeiul dreptului internațional, de a pune în aplicare prezenta decizie.

(7)

Prezenta decizie nu aduce atingere aplicării Directivei 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2).

(8)

Prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Regatul Unit nu participă, în conformitate cu Decizia 2000/365/CE a Consiliului (3); prin urmare, Regatul Unit nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu are obligații în temeiul acesteia și nu face obiectul aplicării sale.

(9)

Prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului (4); prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu are obligații în temeiul acesteia și nu face obiectul aplicării sale.

(10)

În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea Regatului Norvegiei la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen (5), care se află sub incidența articolului 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE a Consiliului (6).

(11)

În ceea ce privește Elveția, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului încheiat între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen (7), care se află sub incidența dispozițiilor articolului 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului (8).

(12)

În ceea ce privește Liechtenstein, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Protocolului semnat între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein cu privire la aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen (9), care se află sub incidența articolului 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului (10).

(13)

În ceea ce privește Ciprul, Bulgaria, România și Croația, operarea EES necesită acordarea accesului pasiv la VIS și punerea în aplicare, în conformitate cu deciziile relevante ale Consiliului, a tuturor dispozițiilor acquis-ului Schengen referitoare la SIS. Aceste condiții pot fi îndeplinite numai în urma finalizării cu succes a verificării efectuate în conformitate cu procedura de evaluare Schengen aplicabilă. Prin urmare, EES ar trebui să fie operat numai de către statele membre care îndeplinesc condițiile respective până la punerea în funcțiune a EES. Statele membre care nu operează EES de la punerea în funcțiune inițială a acestuia ar trebui să fie conectate la EES în conformitate cu procedura prevăzută în Regulamentul (UE) 2017/2226 de îndată ce îndeplinesc toate aceste condiții.

(14)

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a emis un aviz la 20 iulie 2018.

(15)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru frontiere inteligente,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Măsurile necesare pentru implementarea tehnică a EES în legătură cu procedurile pentru păstrarea și accesarea evidențelor în conformitate cu articolul 46 din Regulamentul (UE) 2017/2226 sunt stabilite în anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 25 februarie 2019.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 327, 9.12.2017, p. 20.

(2)  Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).

(3)  Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000 privind solicitarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 131, 1.6.2000, p. 43).

(4)  Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 64, 7.3.2002, p. 20).

(5)  JO L 176, 10.7.1999, p. 36.

(6)  Decizia 1999/437/CE a Consiliului din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 31).

(7)  JO L 53, 27.2.2008, p. 52.

(8)  Decizia 2008/146/CE a Consiliului din 28 ianuarie 2008 privind încheierea, în numele Comunității Europene, a Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (JO L 53, 27.2.2008, p. 1).

(9)  JO L 160, 18.6.2011, p. 21.

(10)  Decizia 2011/350/UE a Consiliului din 7 martie 2011 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, în ceea ce privește eliminarea controalelor la frontierele interne și circulația persoanelor (JO L 160, 18.6.2011, p. 19).


ANEXĂ

1.   PĂSTRAREA EVIDENȚELOR OPERAȚIUNILOR DE PRELUCRARE A DATELOR

În prezenta anexă, nu se face nicio distincție în ceea ce privește evidențele care ar putea fi stocate la nivelul sistemului central al Sistemului de intrare/ieșire (CS-EES) sau la nivelul interfeței uniforme naționale (NUI), deoarece toate evidențele vor fi consolidate la nivelul CSEES.

Fiecare operațiune de prelucrare a datelor în cadrul EES este înregistrată. Fiecare înregistrare trebuie să includă un câmp specific care să permită identificarea operațiunii efectuate, inclusiv a scopului accesului, în conformitate cu articolul 46 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/2226. Toate datele transmise sunt înregistrate; în cazul consultărilor VIS, se aplică, de asemenea, dispozițiile prevăzute la articolul 34 din Regulamentul (CE) 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

Înregistrarea este însoțită de o marcă temporală electronică calificată care indică ora și data la care au fost primite datele. Ulterior, această marcă temporală este utilizată pentru a identifica înregistrările care trebuie șterse în funcție de perioada de păstrare pentru fiecare tip de evidență, în conformitate cu articolul 46 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/2226.

În cazul tuturor operațiunilor de prelucrare a datelor, identificatorul unic al autorității care a introdus sau a recuperat datele se păstrează în înregistrare. Înregistrarea menționează autoritatea și EES central fie ca expeditor, fie ca destinatar.

Datele transmise sau utilizate pentru căutare menționate la articolul 46 alineatul (1) literele (c) și (d) din Regulamentul (UE) 2017/2226 se arhivează în înregistrare. În cazul consultării raportului privind o persoană care a depășit durata de ședere autorizată, se înregistrează datele menționate la articolul 46 alineatul (1) literele (a), (b), (d) și (e) din Regulamentul (UE) 2017/2226.

Evidențele menționate la articolul 46 din Regulamentul (UE) 2017/2226 se înregistrează în CS-EES. CS-EES șterge zilnic evidențele în conformitate cu articolul 46 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/2226. Toate evidențele privind același resortisant al unei țări terțe și care corespund unei operațiuni de „ștergere a dosarelor sau a fișelor de intrare/ieșire/refuz” sau de „ștergere automată” se suprimă după un an de la ștergere, cu excepția cazului în care sunt identificate ca fiind păstrate în scopul monitorizării protecției datelor, în conformitate cu articolul 46 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/2226. Se prevăd dispoziții pentru evitarea ștergerii evidențelor care trebuie păstrate, marcând fiecare evidență individuală sau asociată cu un steguleț.

Evidențele operațiunilor de prelucrare a datelor nu se modifică și nu se șterg timp de cel puțin un an de la expirarea perioadei de păstrare a datelor prevăzute la articolul 34 din Regulamentul (UE) 2017/2226.

2.   ACCESAREA EVIDENȚELOR OPERAȚIUNILOR DE PRELUCRARE A DATELOR

Accesul la evidențele păstrate de eu-LISA în conformitate cu articolul 46 din Regulamentul (UE) 2017/2226 este limitat la administratorii EES autorizați în mod corespunzător din cadrul eu-LISA, la Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor și la autoritățile naționale de supraveghere. De asemenea, accesul la aceste evidențe trebuie să poată fi urmărit. Prezenta dispoziție se aplică, mutatis mutandis, înregistrărilor privind accesul la evidențe.


(1)  Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind Sistemul de informații privind vizele (VIS) și schimbul de date între statele membre cu privire la vizele de scurtă ședere (Regulamentul VIS) (JO L 218, 13.8.2008, p. 60).


26.2.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 57/18


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/329 A COMISIEI

din 25 februarie 2019

de stabilire a specificațiilor în ceea ce privește calitatea, rezoluția și utilizarea amprentelor digitale și a imaginii faciale pentru verificarea biometrică și identificarea în Sistemul de intrare/ieșire (EES)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2017/2226 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2017 de instituire a Sistemului de intrare/ieșire (EES) pentru înregistrarea datelor de intrare și de ieșire și a datelor referitoare la refuzul intrării ale resortisanților țărilor terțe care trec frontierele externe ale statelor membre, de stabilire a condițiilor de acces la EES în scopul aplicării legii și de modificare a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen și a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008 și (UE) nr. 1077/2011 (1), în special articolul 36 primul paragraf literele (a) și (b),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) 2017/2226 a instituit Sistemul de intrare/ieșire (EES) ca un sistem care înregistrează electronic data și locul intrării și ieșirii resortisanților țărilor terțe admiși pe teritoriul statelor membre pentru o ședere de scurtă durată și care calculează durata șederii autorizate a acestora.

(2)

EES are drept scop îmbunătățirea gestionării frontierelor externe, prevenirea imigrației neregulamentare și facilitarea gestionării fluxurilor de migrație. EES ar trebui, în special, să contribuie la identificarea tuturor persoanelor care nu îndeplinesc sau nu mai îndeplinesc condițiile de ședere autorizată pe teritoriul statelor membre. În plus, EES ar trebui să contribuie la prevenirea, depistarea și investigarea infracțiunilor de terorism și a altor infracțiuni grave.

(3)

Întrucât calitatea și fiabilitatea datelor biometrice sunt principalii factori care determină realizarea potențialului maxim al EES, este necesar să se stabilească specificații în ceea ce privește calitatea, rezoluția și utilizarea atât a amprentelor digitale, cât și a imaginii faciale pentru verificarea biometrică și identificarea în EES, inclusiv în cazurile în care aceasta a fost obținută în timp real sau a fost extrasă pe cale electronică din documentul de călătorie electronic cu citire optică (electronic Machine Readable Travel Document – eMRTD). Dat fiind că, pentru o perioadă de mai mulți ani după înregistrare, calitatea amprentelor digitale înregistrate va avea un impact asupra bunei funcționări a EES, factorii de mediu și operaționali care influențează calitatea înregistrării amprentelor digitale ar trebui să fie monitorizați îndeaproape pe termen lung.

(4)

Această decizie nu creează noi standarde și este conformă cu standardele OACI.

(5)

Pe baza acestor măsuri, Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție ar trebui să fie în măsură să definească modul în care este configurată arhitectura fizică a EES, inclusiv infrastructura sa de comunicații, precum și specificațiile tehnice ale sistemului și să dezvolte EES.

(6)

Prin urmare, este necesar să se adopte, în acest cadru, specificații în ceea ce privește calitatea, rezoluția și utilizarea amprentelor digitale și a imaginii faciale pentru verificarea biometrică și identificarea în Sistemul de intrare/ieșire (EES)

(7)

Prezenta decizie nu aduce atingere aplicării Directivei 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2).

(8)

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu a participat la adoptarea Regulamentului (UE) 2017/2226, care nu este obligatoriu pentru aceasta și nu se aplică acesteia. Cu toate acestea, având în vedere faptul că Regulamentul (UE) 2017/2226 se întemeiază pe acquis-ul Schengen, Danemarca, în conformitate cu articolul 4 din protocolul respectiv, a notificat la data de 30 mai 2018 decizia sa de a transpune Regulamentul (UE) 2017/2226 în legislația sa națională. Prin urmare, Danemarca are obligația, în temeiul dreptului internațional, de a pune în aplicare prezenta decizie.

(9)

Prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Regatul Unit nu participă, în conformitate cu Decizia 2000/365/CE a Consiliului (3); prin urmare, Regatul Unit nu participă la adoptarea prezentei decizii, care nu este obligatorie pentru acesta și nu se aplică acestuia.

(10)

Prezenta decizie reprezintă o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului (4); prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea prezentei decizii, care nu este obligatorie pentru aceasta și nu se aplică acesteia.

(11)

În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea Regatului Norvegiei la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen (5), care se află sub incidența articolului 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE a Consiliului (6).

(12)

În ceea ce privește Elveția, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului încheiat între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen (7), care se află sub incidența dispozițiilor articolului 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului (8).

(13)

În ceea ce privește Liechtenstein, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Protocolului semnat între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein cu privire la aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen (9), care se află sub incidența articolului 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului (10).

(14)

În ceea ce privește Ciprul, Bulgaria, România și Croația, operarea EES necesită acordarea accesului pasiv la VIS și punerea în aplicare, în conformitate cu deciziile relevante ale Consiliului, a tuturor dispozițiilor acquis-ului Schengen referitoare la SIS. Aceste condiții pot fi îndeplinite numai în urma finalizării cu succes a verificării efectuate în conformitate cu procedura de evaluare Schengen aplicabilă. Prin urmare, EES ar trebui să fie operat numai de către statele membre care îndeplinesc condițiile respective până la punerea în funcțiune a EES. Statele membre care nu operează EES de la punerea în funcțiune inițială a acestuia ar trebui să fie conectate la EES în conformitate cu procedura prevăzută în Regulamentul (UE) 2017/2226 de îndată ce îndeplinesc toate aceste condiții.

(15)

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a emis un aviz la 27 iulie 2018.

(16)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru frontiere inteligente,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

(1)   Specificațiile în ceea ce privește calitatea, rezoluția și utilizarea amprentelor digitale pentru verificarea biometrică și identificarea în EES sunt stabilite în anexă.

(2)   Specificațiile în ceea ce privește calitatea, rezoluția și utilizarea imaginii faciale pentru verificarea biometrică și identificarea în EES, inclusiv în cazurile în care aceasta a fost prelevată în timp real sau a fost extrasă pe cale electronică din eMRTD, sunt stabilite în anexă.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 25 februarie 2019.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 327, 9.12.2017, p. 20.

(2)  Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).

(3)  Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000 privind solicitarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 131, 1.6.2000, p. 43).

(4)  Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 64, 7.3.2002, p. 20).

(5)  JO L 176, 10.7.1999, p. 36.

(6)  Decizia 1999/437/CE a Consiliului din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 31).

(7)  JO L 53, 27.2.2008, p. 52.

(8)  Decizia 2008/146/CE a Consiliului din 28 ianuarie 2008 privind încheierea, în numele Comunității Europene, a Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (JO L 53, 27.2.2008, p. 1).

(9)  JO L 160, 18.6.2011, p. 21.

(10)  Decizia 2011/350/UE a Consiliului din 7 martie 2011 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, în ceea ce privește eliminarea controalelor la frontierele interne și circulația persoanelor (JO L 160, 18.6.2011, p. 19).


ANEXĂ

1.   CALITATE

1.1.   Praguri

1.1.1.   Amprente digitale

Înregistrare

În momentul înregistrării, se utilizează versiunea 2.0 (sau o versiune mai recentă) a indicatorului de calitate a imaginii amprentelor digitale (Fingerprint Image Quality – NFIQ) (1), elaborat de Institutul Național pentru Standarde și Tehnologie (National Institute of Standards and Technology – NIST), pentru a verifica dacă nivelul de calitate a datelor dactiloscopice captate respectă pragurile stabilite în specificațiile tehnice menționate la articolul 37 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/2226.

În scopul înregistrării, se evaluează calitatea datelor dactiloscopice:

la nivel național, de către statele membre, la momentul captării, înainte de transmiterea lor către sistemul central al EES (CS-EES), utilizându-se, opțional, un instrument pe care eu-LISA îl pune la dispoziție, pentru care furnizează asistență și pe care îl actualizează; și

la nivel central.

Verificare

În scopul verificării, se recomandă evaluarea calității datelor dactiloscopice de către statele membre la momentul captării, înainte de transmiterea acestora către CS-EES, fie prin utilizarea versiunii 2.0 (sau a unei versiuni mai recente) a indicatorului de calitate a imaginii amprentelor digitale (NFIQ) elaborat de NIST, fie, în cazul în care acest lucru este imposibil din punct de vedere tehnic, prin utilizarea unui alt indicator care ar trebui, de preferință, să fie corelat cu versiunea NFIQ 2.0 (sau o versiune mai recentă). Corelația se stabilește a priori. Dacă se obține un indicator de calitate care corespunde versiunii NFIQ 2.0 (sau unei versiuni mai recente), acesta trebuie trimis în același timp cu datele dactiloscopice către CS-EES.

1.1.2.   Imagini faciale

Calitatea imaginilor faciale, inclusiv a celor în infraroșu apropiat, trebuie să respecte pragurile stabilite în specificațiile tehnice menționate la articolul 37 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/2226 și cerințele privind imaginea definite în standardul ISO/IEC 19794-5:2011 pentru tipul de imagine frontală (Frontal image type). Calitatea imaginilor faciale trebuie evaluată la nivel național, de către statele membre, la momentul captării, înainte de transmiterea lor către CS-EES, utilizându-se, opțional, un instrument pe care eu-LISA îl pune la dispoziție, pentru care furnizează asistență și pe care îl actualizează. Algoritmul de calitate a imaginii faciale trebuie să fie complet din punctul de vedere al criteriilor ISO/IEC 197945:2011.

Pragul de calitate pentru imaginile faciale se stabilește folosind un algoritm de evaluare a calității imaginii faciale care se bazează pe măsurile de asigurare a calității descrise în standardul ISO 19794-5 și prevede verificări ale calității similare celor implementate în CSEES (2).

1.2.   Valorile de performanță în materie de acuratețe biometrică

Definiții

Valorile de performanță în materie de acuratețe biometrică, definite la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2017/2226, sunt următoarele:

„29.

«rată de eșec în ceea ce privește înregistrarea (Failure To Enrol Rate, FTER)» înseamnă procentul de înregistrări cu o calitate insuficientă a înregistrării biometrice;

30.

«rata rezultatelor de identificare fals pozitive (False Positive Identification Rate, FPIR)» înseamnă procentul corespondențelor generate de sistem în cursul unei căutări biometrice care nu aparțin călătorului supus verificării;

31.

«rata rezultatelor de identificare fals negative (False Negative Identification Rate, FNIR)» înseamnă procentul corespondențelor omise în cursul unei căutări biometrice, deși datele biometrice ale călătorului au fost înregistrate.”

„Căutarea biometrică” menționată la punctele 30 și 31 are același sens ca identificarea biometrică sau căutarea de la „1 la N”.

În conformitate cu articolul 36 primul paragraf litera (g) din Regulamentul (UE) 2017/2226, actul de punere în aplicare poate defini valori suplimentare de performanță a sistemului sub aspect biometric.

Rata de falsă corespondență [False Match(ing) Rate, FMR] înseamnă procentul încercărilor impostorilor care conduc la false declarații de corespondență cu un model al unui alt obiect (modelul biometric al unei persoane).

Rata de falsă necorespondență [False Non-Match(ing) Rate, FNMR] înseamnă procentul încercărilor reale care conduc la false declarații de corespondență cu un model al aceluiași obiect.

O încercare reală reprezintă o încercare unică din partea unui utilizator de a stabili corespondența cu modelul său stocat. O încercare a unui impostor reprezintă exact opusul – se stabilește corespondența modelului unui utilizator cu modelul unei alte persoane.

1.2.1.   Rata de eșec în ceea ce privește înregistrarea

Valoarea-țintă a ratei de eșec în ceea ce privește înregistrarea este zero. Statele membre se asigură că sunt evitate astfel de cazuri utilizând un proces de înregistrate axat pe calitate.

1.2.2.   Acuratețea verificării biometrice

Valorile maxime ale ratei de falsă necorespondență (FNMR) la o rată de falsă corespondență (FMR) = 0,05 % (5 la 10 000) sunt:

Tip

FMR

FNMR

Amprente digitale

0,05 %

< 0,5 %

Imagine facială

0,05 %

< 1 %

1.2.3.   Acuratețea identificării biometrice

Valorile maxime ale ratei rezultatelor de identificare fals negative la o rată a rezultatelor de identificare fals pozitive = 0,1 % (1 la 1 000) sunt:

Tip

FPIR

FNIR

Amprente digitale

0,1 %

< 1,5 %

Imagine facială și amprente digitale (multimodal)

0,1 %

< 1 %

1.3.   Monitorizarea performanței în materie de acuratețe biometrică

Performanța în materie de acuratețe biometrică se măsoară pe baza datelor reale captate zilnic de fiecare stat membru la punctele de trecere a frontierei alese, printr-un eșantion reprezentativ de cazuri. Măsurarea acestei performanțe se gestionează la nivel central, este complet automatizată și nu necesită accesul operatorului la date cu caracter personal.

Nu este necesar ca măsurarea performanței sub aspect biometric să fie efectuată în mod continuu: aceasta poate fi dezactivată sau activată, dar trebuie realizată de eu-LISA în mod regulat (cel puțin o dată pe lună).

Pentru măsurarea performanței sub aspect biometric nu sunt utilizate datele biometrice în sine. Modelele de imagini utilizate pentru măsurarea acurateței sunt șterse în mod automat după efectuarea procesului de evaluare. Niciun rezultat al măsurării performanței nu trebuie să conțină informații cu caracter personal.

1.3.1.   Măsurarea FPIR (ratei rezultatelor de identificare fals pozitive)

Figura de mai jos arată că modelele pentru eșantionul de date biometrice conținând atât amprentele digitale, cât și imaginile faciale sunt incluse în sistemul de corespondențe biometrice pentru un număr „n” de identități.

Image 1

Procesul de măsurare se efectuează după cum urmează:

1.

O persoană care face obiectul înregistrării în EES prezintă un eșantion dintr-una sau din ambele modalități biometrice (amprente digitale și imagine facială).

2.

Verificarea biometrică se efectuează cu datele biometrice de referință care corespund identității persoanei respective (etapa 1 din figură, denumită „verificare implicită”).

3.

Pentru un set continuu de eșantioane, cea de a doua modalitate biometrică este obținută de la aceeași persoană (aceasta fie a fost prezentată în etapa 1, fie poate fi extrasă din datele biometrice de referință care corespund identității persoanei). Datele biometrice combinate sunt utilizate pentru a efectua o identificare la scara întregii galerii, excluzând datele biometrice ale persoanei căreia îi aparține eșantionul de date biometrice (etapa 2 din figură, denumită „identificare cunoscută ca fiind negativă”). Se așteaptă că acest proces de identificare va genera un rezultat zero, întrucât eșantionul biometric corespunzător a fost eliminat în mod intenționat din comparație.

În cazul în care modalitatea utilizată în etapa 2 corespunde amprentelor digitale, se efectuează o identificare (pentru a evalua acuratețea identificării amprentelor digitale) în aceleași condiții ca cele menționate la primul paragraf.

4.

În cazul în care rezultatul identificării biometrice este un eșantion biometric (indicat drept „concordanță peste prag”), se știe că aceasta este o identificare fals pozitivă (rezultatul indică o altă persoană decât cea preconizată).

Etapele 1 și 2 fac parte din procesul de verificare a identității inclus în EES. Etapele 3 și 4 nu fac parte din procesul de verificare a identității și sunt realizate pentru măsurarea performanței în materie de acuratețe biometrică.

FPIR (rata rezultatelor de identificare fals pozitive) se calculează după cum urmează:

Formula

1.3.2.   Măsurarea FNIR (ratei rezultatelor de identificare fals negative)

Figura de la punctul 1.3.1 se aplică următoarei descrieri.

În procesul de măsurare se aplică următoarea logică, conform căreia primele două etape sunt întotdeauna aceleași deoarece fac parte din procesul de verificare a identității inclus în EES:

1.

O persoană care face obiectul înregistrării în EES prezintă un eșantion dintr-una sau din ambele modalități biometrice.

2.

Verificarea biometrică se efectuează cu datele biometrice de referință care corespund identității persoanei respective (etapa 1 din figură, denumită „verificare implicită”).

3.

Pentru un set continuu de eșantioane, a doua modalitate biometrică este obținută fie de la aceeași persoană, în cazul în care ambele modalități biometrice au fost prezentate în etapa 1, fie de la o altă persoană pentru care s-au declanșat etapele 1 și 2 ale acestui proces. Datele biometrice combinate sunt utilizate pentru a efectua o identificare în la scara întregii galerii, incluzând datele biometrice ale persoanei (persoanelor) căreia (cărora) îi (le) aparține eșantionul de date biometrice. Se așteaptă că acest proces de identificare va genera rezultatul cunoscut, întrucât eșantionul biometric corespunzător este inclus în comparație.

4.

În cazul în care modalitatea utilizată în etapa 2 corespunde amprentelor digitale, se efectuează o identificare (pentru a evalua acuratețea identificării amprentelor digitale) în aceleași condiții ca cele menționate la punctul 3.

5.

În cazul în care rezultatul identificării biometrice nu este eșantionul biometric preconizat (indicat drept „concordanță peste prag”) în lista de rezultate, se știe că aceasta este o identificare cunoscută ca fiind fals negativă.

Etapele 1 și 2 fac parte din procesul de verificare a identității inclus în EES. Etapele 3 și 4 nu fac parte din procesul de verificare a identității și sunt realizate pentru măsurarea performanței în materie de acuratețe biometrică.

FNIR (rata rezultatelor de identificare fals negative) se calculează după cum urmează:

Formula

1.3.3.   Măsurarea acurateței biometrice pentru verificare (rata de falsă corespondență și rata de falsă necorespondență)

Image 2

În procesul de măsurare se aplică următoare logică:

1.

O persoană căreia i se aplică EES prezintă un eșantion dintr-una din cele două modalități biometrice.

2.

Verificarea biometrică se efectuează cu datele biometrice de referință care corespund identității persoanei respective (etapa 1 din figură, denumită „verificare implicită”).

Etapele 1 și 2 fac parte din procesul de verificare a identității inclus în EES. Măsurarea acurateței biometrice începe aici.

3.

Verificarea eșantionului de date biometrice se efectuează în raport cu o serie de alte eșantioane biometrice alese aleatoriu din galeria biometrică, care nu includ datele biometrice furnizate. Rezultatul preconizat este că verificările nu vor da niciun rezultat (a se vede punctul 2 din figură „verificări în urma cărora se știe că nu se obțin perechi de rezultate”). Acest lucru înseamnă că orice corespondență ar fi o falsă corespondență.

Etapa 3 permite calcularea ratei de falsă corespondență (corespondența se realizează cu o altă persoană decât proprietarul datelor):

Formula

Notă: Numărul de comparații în urma cărora nu se obțin perechi de rezultate este numărul de comparații efectuate în etapa 3)

Etapa 2 permite calcularea ratei de falsă necorespondență (corespondența nu se stabilește cu proprietarul datelor biometrice), în cazul în care identitatea a fost confirmată prin alte mijloace, pe baza:

Formula

Notă: Numărul de comparații în urma cărora se obțin perechi de rezultate este considerat „presupus”, deoarece nu există nicio certitudine absolută că un impostor nu este inclus în setul de identități în raport cu care se face comparația.

1.4.   Înlocuirea datelor biometrice pentru îmbunătățirea calității sau pentru înlocuirea unei imagini care a fost extrasă din eMRTD cu o imagine facială captată în timp real din galeria CS-EES

Se efectuează înlocuirea datelor biometrice numai atunci când verificarea biometrică a identității este realizată cu succes.

1.4.1.   Înlocuirea datelor dactiloscopice stocate

Procedura de înlocuire a datelor dactiloscopice stocate care nu se ridică la nivelul de calitate necesar trebuie descrisă în ghidul practic menționat la articolul 71 din Regulamentul (UE) 2017/2226.

În cazul înlocuirii amprentelor de la mâna stângă cu amprente de la mâna dreaptă (sau invers), se lansează o identificare cu noile amprente digitale captate pentru a garanta că acestea nu corespund unei alte identități deja înregistrate în sistem.

1.4.2.   Înlocuirea imaginilor faciale stocate

Procedura de înlocuire a unei imagini faciale stocate care nu se ridică la nivelul de calitate necesar sau care a fost extrasă din cipul documentului de călătorie electronic cu citire optică trebuie descrisă în ghidul practic menționat la articolul 71 din Regulamentul (UE) 2017/2226.

2.   REZOLUȚIE

2.1.   Amprente digitale

CS-EES primește date dactiloscopice cu o rezoluție nominală de 500 sau de 1 000 de ppi (cu o abatere admisibilă de ± 10 ppi) cu 256 de niveluri de gri.

Datele dactiloscopice sunt transmise în conformitate cu standardul ANSI/NIST-ITL 1-2011: Update 2015 (sau o versiune mai recentă) și astfel cum se precizează în specificațiile tehnice menționate la articolul 37 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/2226.

2.2.   Imagini faciale

2.2.1.   Definiție

CS-EES primește imagini faciale obținute în timp real la o rezoluție (în modul portret), de minimum 600 de pixeli pe 800 de pixeli și de maximum 1 200 de pixeli pe 1 600 de pixeli.

Fața trebuie să ocupe un spațiu suficient din imagine, astfel încât să se asigure că există minimum 120 de pixeli între centrele ochilor.

2.2.2.   Culori

Atunci când o imagine facială este obținută în timp real, aceasta trebuie să fie o imagine color. În cazuri excepționale, atunci când nu se poate capta o imagine color, se poate folosi o imagine captată în tonuri de gri sau în infraroșu apropiat. În acest caz, dacă imaginea în tonuri de gri sau în infraroșu apropiat are un nivel de calitate suficient, aceasta poate fi utilizată pentru verificare sau identificare, dar nu pentru înregistrare. Imaginile în tonuri de gri sunt acceptate pentru înregistrare numai atunci când sunt extrase din cipul documentului de călătorie.

Trebuie descrise norme specifice privind imaginile faciale în infraroșu apropiat în ghidul menționat la articolul 71 din Regulamentul (UE) 2017/2226.

3.   UTILIZAREA DATELOR BIOMETRICE

3.1.   Introducere și stocare

3.1.1.   Amprente digitale

CS-EES stochează amprentele digitale plane de la patru degete (3). În cazul în care sunt disponibile, se folosesc amprentele digitale de la următoarele degete de la mâna dreaptă: degetul arătător, degetul mijlociu, degetul inelar și degetul mic.

În cazul în care este imposibil să se obțină amprente digitale folosind degetele de la mâna dreaptă menționate anterior, cele patru amprente digitale sunt captate de la mâna stângă, dacă sunt disponibile. În cazurile în care imposibilitatea de a obține patru amprente digitale de la mâna dreaptă este de natură temporară, datele dactiloscopice sunt marcate în mod explicit și, dacă nu mai există imposibilitatea temporară, datele dactiloscopice de la mâna dreaptă sunt prelevate la ieșire sau la intrarea ulterioară în conformitate cu specificațiile tehnice menționate la articolul 37 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/2226 (imposibilitatea temporară).

Pentru a respecta pragul aplicabil, ar trebui ca datele dactiloscopice să fie captate din nou, dacă este necesar, încă de două ori pentru orice persoană vizată (adică, ar trebui să se efectueze în total trei încercări de captare). Încercările de repetare a captării ar trebui să implice utilizarea tuturor degetelor pentru care s-a încercat inițial prelevarea.

Datele dactiloscopice care nu respectă pragul de calitate aplicabil:

1.

sunt stocate în CS-EES;

(a)

se efectuează verificări biometrice în raport cu datele respective;

(b)

nu se efectuează identificări biometrice în raport cu amprentele digitale care nu respectă pragul de calitate decât în scopul asigurării respectării legii;

2.

sunt marcate de sistemul național în conformitate cu specificațiile tehnice menționate la articolul 37 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/2226 (imposibilitatea tehnică), astfel încât să poată fi captate la următoarea trecere a frontierei.

Dosarul NIST trimis de sistemele naționale către CS-EES și stocat în CS-EES trebuie să conțină, de asemenea, condițiile de înregistrare a amprentelor digitale, inclusiv nivelul monitorizării efectuate de autorități și metoda utilizată pentru obținerea a patru imagini ale amprentelor digitale plane, astfel cum se specifică în standardul ANSI/NIST-ITL 1-2011: Update 2015 (4) (sau o versiune mai recentă).

3.1.2.   Imaginea facială

CS-EES stochează imaginea facială captată în timp real la punctul de trecere a frontierei și transmisă ca parte a unui container de date NIST către CS-EES, astfel cum se specifică în standardul ANSI/NIST-ITL 1-2011: Update 2015 (sau o versiune mai recentă).

În cazuri excepționale, atunci când este imposibilă obținerea unei imagini faciale de o calitate suficientă în timp real de la un subiect, se solicită înregistrarea din cipul unui documentul de călătorie electronic cu citire optică (eMRTD), dacă acesta este accesibil din punct de vedere tehnic și după ce se realizează cu succes verificarea electronică în conformitate cu procedura care urmează să fie descrisă în ghidul practic menționat la articolul 71 din Regulamentul (UE) 2017/2226.

Imaginile scanate ale paginii cu date biografice a documentului de călătorie nu se utilizează și nu se transmit către CS-EES.

Fotografiile solicitanților de viză stocate în Sistemul de informații privind vizele (VIS), instituit în temeiul Regulamentului (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (5), nu se utilizează pentru efectuarea verificării biometrice sau identificării electronice în CS-EES.

Din motive practice, pragul de calitate al imaginilor faciale captate în timp real de la persoane exclusiv în scopul verificării în raport cu datele stocate în EES nu este obligatoriu. Cu toate acestea, chiar și în astfel de cazuri, imaginile ar trebui să aibă o calitate suficientă pentru ca verificarea în conformitate cu pragurile convenite privind corespondența rezultatelor să se realizeze cu succes.

Pentru respectarea pragului de calitate stabilit, în special atunci când este imposibil să se extragă electronic o imagine facială din cipul unui documentul de călătorie electronic cu citire optică (eMRTD) (6), se aplică următoarele măsuri:

1.

În cazurile în care unitatea de captare a imaginii faciale înregistrează imaginile într-un flux continuu, o nouă captare se efectuează după suficient timp pentru a se trimite către CS-EES imaginea optimă obținută din fluxul de captare. Un eșantion de calitate inferioară care a fost transmis trebuie marcat ca atare de către CS-EES, astfel cum se precizează în specificațiile tehnice menționate la articolul 37 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/2226.

2.

În cazurile în care unitatea de captare a imaginii faciale înregistrează imagini statice unice în momentul activării de către un operator, se efectuează un număr suficient de recaptări pentru a se trimite către CS-EES imaginea optimă obținută. Un eșantion de calitate inferioară care a fost transmis trebuie marcat ca atare de către CS-EES, astfel cum se precizează în specificațiile tehnice menționate la articolul 37 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/2226.

În ghidul practic menționat la articolul 71 din Regulamentul (UE) 2017/2226 trebuie inclus un ghid de bune practici care trebuie urmat pentru captarea imaginilor faciale menționate la cele două puncte de mai sus ale prezentului paragraf.

3.1.3.   Compresia imaginilor

Imagini ale amprentelor digitale

Algoritmul de compresie care trebuie utilizat trebuie să respecte recomandările NIST. În consecință, datele dactiloscopice cu o rezoluție de 500 ppi trebuie să fie comprimate utilizând algoritmul WSQ (ISO/IEC 19794), în timp ce pentru datele dactiloscopice cu o rezoluție de 1 000 ppi se utilizează standardul de compresie a imaginilor și sistemul de codificare JPEG 2000 (ISO/IEC 15444-1). Rata de compresie țintă este 15:1.

Imagini faciale

Imaginile comprimate cu standardul de compresie a imaginilor și sistemul de codificare JPG (ISO/IEC 10918) sau JPEG 2000 (JP2) (ISO/IEC 15444-1) trebuie transmise către CS-EES în conformitate cu specificațiile tehnice menționate la articolul 37 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/2226. Rata maximă admisă de compresie a imaginii este 1:20.

3.2.   Verificări biometrice

3.2.1.   Amprente digitale

CS-EES trebuie să fie în măsură să efectueze verificări biometrice utilizând amprentele digitale plane de la unul, două sau patru degete.

În cazul în care se utilizează amprentele digitale plane de la patru degete, se folosesc datele dactiloscopice de la următoarele degete: degetul arătător, degetul mijlociu, degetul inelar și degetul mic.

În cazul în care se utilizează amprentele digitale plane de la unul sau două degete, se folosesc implicit următoarele degete:

(a)

un deget: degetul arătător;

(b)

două degete: degetul arătător și degetul mijlociu.

Ca alternativă, pot fi folosite următoarele degete:

(a)

un deget: primul deget disponibil pentru prelevare în următoarea ordine – degetul arătător, degetul mijlociu, degetul inelar, degetul mic.

(b)

două degete: primele două degete disponibile pentru prelevare în următoarea ordine – degetul arătător, degetul mijlociu și degetul inelar. Poate fi avut în vedere și degetul mic ca al doilea deget (numai) pentru verificare în cazul în care nu există nicio altă posibilitate.

În toate cazurile:

(a)

Datele dactiloscopice trebuie captate de la mâna utilizată pentru înregistrare.

(b)

Poziția degetului este identificată pentru fiecare imagine individuală a amprentelor digitale în conformitate cu standardul ANSI/NIST-ITL 1-2011: Update 2015 (sau o versiune mai recentă).

(c)

O verificare bazată pe permutare (7) garantează că amprentele digitale ale fiecăruia dintre cele două seturi sunt comparate între ele, indiferent de poziția lor în set. Trebuie să existe posibilitatea activării sau dezactivării acestei funcții la nivel central, cu impact asupra tuturor utilizatorilor.

În cazul unei imposibilități fizice permanente sau temporare de prelevare a amprentelor digitale, amprentele digitale trebuie să fie întotdeauna identificate în conformitate cu specificațiile standardului ANSI/NIST-ITL 1-2011: Update 2015 (sau o versiune mai recentă) și cu documentul de control al interfeței EES.

3.2.2.   Imaginea facială

CS-EES efectuează verificări biometrice prin utilizarea de imagini faciale captate în timp real.

3.3.   Identificări și căutări biometrice

3.3.1.   În scopurile definite în capitolul 3 din Regulamentul (UE) 2017/2226

În alte scopuri decât cele de asigurare a respectării legii, trebuie să fie disponibile configurații de căutare multiple. Trebuie să existe cel puțin o configurație de căutare care respectă cerințele definite în Decizia de punere în aplicare a Comisiei de stabilire a cerințelor de performanță pentru Sistemul de intrare/ieșire (EES) (8) și mai multe alte configurații de căutare posibile care îndeplinesc specificații diferite privind performanța în materie de acuratețe (mai mult sau mai puțin stricte).

Utilizarea amprentelor digitale

În alte scopuri decât cele de asigurare a respectării legii, CS-EES efectuează identificări și căutări biometrice bazate fie pe amprentele plane de la patru degete, fie pe amprentele plane de la patru degete combinate cu imaginea facială captată în timp real și utilizând numai date biometrice care respectă pragurile de calitate aplicabile. Identificarea biometrică se realizează prin utilizarea datelor dactiloscopice cu cel mult o imagine pentru fiecare tip de deget (identificarea NIST de la 1 la 10).

Se utilizează date dactiloscopice de la următoarele degete: degetul arătător, degetul mijlociu, degetul inelar și degetul mic. Se utilizează amprentele digitale de la aceeași mână, începând cu mâna dreaptă.

Datele dactiloscopice trebuie să fie corect etichetate prin precizarea degetului la care se referă. În cazul unei imposibilități fizice permanente sau temporare, amprentele digitale trebuie să fie întotdeauna identificate în mod corespunzător în conformitate cu specificațiile standardului ANSI/NIST-ITL 1-2011: Update 2015 (9) (sau o versiune mai recentă) și trebuie utilizate degetele rămase, dacă există.

În cazul în care identificarea se efectuează într-un alt context decât controalele la frontieră, CS-EES trebuie să fie în măsură să accepte amprente digitale prelevate prin rulare de la autoritățile cu acces la EES care au dreptul de a utiliza și amprentele digitale prelevate prin rulare, în temeiul altor reglementări europene. În cazul în care autoritatea efectuează o identificare cu degetele ambelor mâini, CS-EES trebuie să efectueze două identificări, una cu degetele de la mâna dreaptă și una cu degetele de la mâna stângă.

Utilizarea imaginii faciale

CS-EES efectuează căutări biometrice utilizând imaginea facială captată în timp real combinată cu date dactiloscopice, în conformitate cu normele definite în secțiunea „Utilizarea amprentelor digitale” de mai sus.

3.3.2.   În scopuri de asigurare a respectării legii

Numai în scopuri de asigurare a respectării legii, căutările pot fi efectuate pe baza următoarelor date biometrice:

seturi de date dactiloscopice care conțin cel puțin o amprentă digitală;

date dactiloscopice prelevate prin rulare și date dactiloscopice nesegmentate obținute prin prelevarea simultană a amprentelor de la patru degete de la aceeași mână;

amprente digitale latente;

imaginea facială combinată cu date dactiloscopice;

numai imaginea facială.

În cazul căutărilor pe baza amprentelor digitale, permutația (10) mâinilor se efectuează în contextul căutărilor realizate în scopul asigurării respectării legii. Utilizarea permutației mâinilor trebuie să poată fi configurată (activată/dezactivată) la nivel central, cu impact asupra tuturor utilizatorilor.

Identificarea în scopul asigurării respectării legii cu ajutorul amprentelor digitale se efectuează pe baza tuturor amprentelor digitale stocate, fără a se ține seama de calitatea amprentelor digitale, sau numai pe baza amprentelor digitale care respectă un anumit prag de calitate definit în configurația de căutare a utilizatorului folosită pentru căutare. CS-EES furnizează statelor membre solicitante datele biometrice care corespund căutării, împreună cu indicarea calității amprentelor digitale recuperate. În cazul unei corespondențe cu amprente digitale de calitate inferioară, autoritatea de aplicare a legii este informată că sunt necesare verificări suplimentare în scopul confirmării corespondenței. Pragurile indicând „calitatea scăzută a datelor”, care necesită verificări suplimentare, sunt precizate în specificațiile tehnice menționate la articolul 37 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/2226.

Căutările biometrice care utilizează numai modalitatea imaginii faciale pot fi efectuate exclusiv în sensul articolului 32 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/2226. În acest caz, utilizatorul trebuie să specifice valoarea de plafonare a numărului de corespondențe posibile returnate. Numărul maxim de dosare returnate este de patru sute. Într-o primă etapă, utilizatorul trebuie să aibă acces la cele două sute de dosare care corespund cel mai bine căutării. Dacă este necesar, sistemul acordă acces la celelalte două sute de dosare rămase dacă utilizatorul confirmă că nu s-a găsit o corespondență în urma căutării inițiale.


(1)  https://www.nist.gov/services-resources/software/development-nfiq-20

(2)  Dacă este posibil, se efectuează o evaluare și o validare a imaginilor faciale în funcție de criteriile stabilite la punctul 3.9 din documentul 9303 al OACI și în recomandarea pentru utilizatori privind imaginile vizuale emisă de autoritățile franceze pentru solicitările de viză pentru Franța.

(3)  Termenul „plan” (flat) este utilizat în conformitate cu dicționarul ISO/IEC și este identic cu termenul „plain” utilizat în standardul ANSI//NIST.

(4)  Standardul ANSI/NIST-ITL 1-2011 „Format de date pentru interschimbul de informații privind amprentele digitale, fața, cicatricele și tatuajele (SMT)” poate fi accesat la adresa: https://www.nist.gov/publications/data-format-interchange-fingerprint-facial-other-biometric-information-ansinist-itl-1-1

(5)  Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind Sistemul de informații privind vizele (VIS) și schimbul de date între statele membre cu privire la vizele de scurtă ședere (Regulamentul VIS) (JO L 218, 13.8.2008, p. 60).

(6)  Acest lucru se poate întâmpla atunci când călătorul nu deține un document electronic sau atunci când documentul său de călătorie conține o imagine facială caracteristică (facial image token), și nu imaginea propriu-zisă, astfel cum este permis, de exemplu, de documentul 9303 al OACI.

(7)  Permutarea este un mod de configurare specific al sistemului de comparare a datelor biometrice care permite ca amprentele digitale ale fiecăruia dintre cele două seturi să fie comparate între ele, indiferent de poziția lor în set. Acest lucru asigură eliminarea eventualelor erori umane în ceea ce privește ordinea degetelor, precum și cel mai ridicat nivel posibil de acuratețe biometrică în scopul verificării.

(8)  C(2019)1260.

(9)  Idem.

(10)  Permutația mâinilor permite compararea amprentelor digitale de la o mână cu amprentele digitale de la cealaltă mână. Aceasta îmbunătățește acuratețea corespondenței în cazul în care nu se cunoaște mâna de la care s-a prelevat eșantionul.


Rectificări

26.2.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 57/29


Rectificare la modificările Convenției vamale privind transportul internațional de mărfuri sub acoperirea carnetelor TIR (Convenția TIR din 1975)

( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 296 din 22 noiembrie 2018 )

La pagina 1, subtitlul:

în loc de:

Conform notificării depozitarului ONU C.N.557.2018.TREATIES – XI.A.16, următoarele amendamente la Convenția TIR intră în vigoare la 3 februarie 2019 pentru toate părțile contractante ”,

se citește:

Conform notificării depozitarului ONU C.N.556.2018.TREATIES – XI.A.16, următoarele amendamente la Convenția TIR intră în vigoare la 3 februarie 2019 pentru toate părțile contractante ”.


26.2.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 57/29


Rectificare la Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (Inspire)

( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 108 din 25 aprilie 2007 )

Directiva 2007/2/CE se citește după cum urmează:

DIRECTIVA 2007/2/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 14 martie 2007

de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (Inspire)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 175 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat, în lumina proiectului comun aprobat de Comitetul de conciliere la 17 ianuarie 2007 (2),

întrucât:

(1)

Politica comunitară în domeniul mediului trebuie să vizeze un nivel ridicat de protecție, care să țină seama de diversitatea situațiilor din diferitele regiuni ale Comunității. În plus, sunt necesare informații, inclusiv informații spațiale, pentru formularea și punerea în aplicare a acestei politici și a altor politici comunitare, care trebuie să integreze cerințele privind protecția mediului, în conformitate cu articolul 6 din tratat. În vederea asigurării unei astfel de integrări, este necesar să se stabilească o anumită coordonare între utilizatorii și furnizorii de informații, astfel încât informațiile și cunoștințele din diferite sectoare să poată fi combinate.

(2)

Al șaselea program de acțiune pentru mediu, adoptat prin Decizia nr. 1600/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iulie 2002 (3), prevede că ar trebui să se urmărească foarte atent ca elaborarea politicii Comunității în domeniul mediului să se facă în mod integrat, ținând seama de diferențele regionale și locale. Există o serie de probleme privind disponibilitatea, calitatea, organizarea, accesibilitatea și partajarea informațiilor spațiale necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite în programul menționat.

(3)

Problemele privind disponibilitatea, calitatea, organizarea, accesibilitatea și partajarea informațiilor spațiale sunt comune unui număr mare de teme de politici și informații, fiind întâlnite la diferitele nivele ale autorității publice. Soluționarea acestor probleme necesită adoptarea unor măsuri privind schimbul, partajarea, accesarea și utilizarea datelor spațiale și a serviciilor de date spațiale interoperabile la diferitele niveluri ale autorității publice și în diferite sectoare. Prin urmare, este necesară instituirea unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitate.

(4)

Infrastructura pentru informații spațiale din Comunitatea Europeană (Inspire) ar trebui să faciliteze procesul decizional cu privire la politicile și activitățile care ar putea avea un impact direct sau indirect asupra mediului.

(5)

Inspire ar trebui să se bazeze pe infrastructurile pentru informații spațiale create de statele membre și devenite compatibile cu normele de aplicare comune și completate cu măsuri la nivel comunitar. Aceste măsuri ar trebui să asigure compatibilitatea infrastructurilor pentru informații spațiale create de statele membre, precum și posibilitatea ca acestea să fie utilizate într-un context comunitar și transfrontalier.

(6)

Infrastructurile pentru informații spațiale din statele membre ar trebui să fie concepute în așa fel încât să se asigure că datele spațiale sunt stocate, disponibile și păstrate la nivelul cel mai adecvat, că datele spațiale obținute din diferite surse din întreaga Comunitate pot fi combinate într-o manieră unitară și partajate între mai mulți utilizatori și mai multe aplicații, că datele spațiale colectate la un anumit nivel al autorității publice pot fi partajate între alte autorități publice, că datele spațiale sunt disponibile în condiții care să nu împiedice, fără motiv, utilizarea lor extensivă și că se poate face cu ușurință căutarea datelor spațiale disponibile, evaluarea conformității lor cu un anumit scop și aflarea condițiilor de utilizare a acestora.

(7)

Există o anumită suprapunere între informațiile spațiale reglementate de prezenta directivă și informațiile reglementate de Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informațiile despre mediu (4). Prezenta directivă ar trebui să se aplice fără a aduce atingere Directivei 2003/4/CE.

(8)

Prezenta directivă ar trebui să se aplice fără a aduce atingere Directivei 2003/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informațiilor din sectorul public (5), ale cărei obiective le completează pe cele ale prezentei directive.

(9)

Prezenta directivă nu ar trebui să afecteze existența unor drepturi de proprietate intelectuală sau deținerea acestora de către autoritățile publice.

(10)

Instituirea infrastructurii Inspire va însemna un plus de valoare semnificativ pentru celelalte inițiative comunitare, de care aceasta va beneficia la rândul ei, precum Regulamentul (CE) nr. 876/2002 al Consiliului din 21 mai 2002 de constituire a întreprinderii comune Galileo (6) și Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu intitulată «Monitorizare Globală pentru Mediu și Securitate (GMES): crearea unei capacități GMES până în 2008 – (Planul de acțiune 2004-2008)». Statele membre ar trebui să ia în considerare utilizarea datelor și serviciilor furnizate de Galileo și GMES, de îndată ce acestea vor fi disponibile, în special a referințelor temporale și spațiale furnizate de Galileo.

(11)

La nivel național și comunitar, se lansează multe inițiative ce urmăresc colectarea, armonizarea sau organizarea difuzării ori a utilizării informațiilor spațiale. Aceste inițiative pot fi instituite prin legislația comunitară, precum Decizia 2000/479/CE a Comisiei din 17 iulie 2000 privind crearea unui Registru european al emisiilor de poluanți (EPER) în conformitate cu dispozițiile articolului 15 din Directiva 96/61/CE a Consiliului privind prevenirea și controlul integrat al poluării (IPPC) (7) și Regulamentul (CE) nr. 2152/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind supravegherea pădurilor și interacțiunile ecologice în cadrul Comunității (Forest Focus) (8), se pot număra printre programele cu finanțare comunitară (cum ar fi CORINE Land Cover sau Sistemul european de informații privind politica în domeniul transporturilor) sau pot proveni din inițiative lansate la nivel național sau regional. Prezenta directivă nu numai că va completa aceste inițiative, oferind un cadru care le va permite să devină interoperabile, dar, pe lângă aceasta, se va baza pe experiența și inițiativele existente, fără să dubleze acțiunile care au fost deja realizate.

(12)

Prezenta directivă ar trebui să se aplice datelor spațiale deținute de autoritățile publice sau în numele acestora, precum și utilizării datelor spațiale de către autoritățile publice în cadrul executării sarcinilor publice ale acestora. Cu toate acestea, sub rezerva anumitor condiții, aceasta ar trebui să se aplice și în cazul datelor spațiale deținute de persoane fizice sau juridice, altele decât autoritățile publice, în cazul în care persoanele fizice sau juridice respective solicită acest lucru.

(13)

Prezenta directivă nu ar trebui să stabilească cerințe privind colectarea de noi date sau raportarea acestor informații Comisiei, întrucât aceste chestiuni sunt reglementate de alte texte legislative privind mediul.

(14)

Infrastructurile naționale ar trebui puse în aplicare progresiv și, în consecință, este necesar să se acorde diferite niveluri de prioritate temelor de date spațiale reglementate de prezenta directivă. În cadrul punerii lor în aplicare, ar trebui să se țină seama de măsura în care sunt necesare date spațiale într-o gamă largă de aplicații din diferite domenii ale politicii, de prioritatea acțiunilor prevăzute de politicile comunitare care necesită date spațiale armonizate și de progresul înregistrat deja în eforturile de armonizare depuse în statele membre.

(15)

Timpul și resursele care se pierd căutând date spațiale existente sau încercând să se stabilească utilitatea acestora într-un scop anume reprezintă un obstacol cheie în exploatarea integrală a datelor disponibile. De aceea, statele membre ar trebui să asigure descrieri ale seturilor și serviciilor de date spațiale disponibile, sub formă de metadate.

(16)

Având în vedere faptul că marea diversitate de formate și structuri utilizate pentru organizarea datelor spațiale și accesul la acestea în Comunitate împiedică formularea, aplicarea, monitorizarea și evaluarea în mod eficient a legislației comunitare care influențează mediul în mod direct sau indirect, ar trebui adoptate norme de aplicare care să faciliteze utilizarea datelor spațiale obținute din diferite surse din statele membre. Aceste norme ar trebui concepute astfel încât seturile de date spațiale să fie interoperabile, iar statele membre ar trebui să asigure faptul că orice date sau informații necesare interoperabilității sunt disponibile în condiții care să nu restricționeze utilizarea lor în acest scop. Normele de aplicare ar trebui să aibă la bază, în măsura posibilului, standarde internaționale și nu ar trebui să genereze costuri excesive pentru statele membre.

(17)

Serviciile de rețea sunt necesare pentru partajarea datelor spațiale între diferitele niveluri ale autorității publice din Comunitate. Aceste servicii de rețea ar trebui să permită căutarea, transformarea, vizualizarea și descărcarea datelor spațiale și utilizarea serviciilor de date spațiale și de comerț electronic. Serviciile rețelei ar trebui să funcționeze în conformitate cu specificațiile și criteriile de performanță minime stabilite de comun acord, pentru a se asigura interoperabilitatea infrastructurilor instituite de statele membre. Rețeaua de servicii ar trebui, de asemenea, să le asigure autorităților publice posibilitatea tehnică de a-și pune la dispoziție seturile și serviciile lor de date spațiale.

(18)

Anumite seturi și servicii de date spațiale cu relevanță pentru politicile comunitare care afectează mediul în mod direct sau indirect sunt deținute și exploatate de către terți. În consecință, statele membre ar trebui să le ofere terților posibilitatea de a contribui la infrastructurile naționale, cu condiția ca, prin aceasta, să nu fie afectate coeziunea și ușurința utilizării datelor spațiale și a serviciilor de date spațiale vizate de infrastructurile respective.

(19)

Experiența din statele membre a demonstrat că, pentru reușita punerii în aplicare a unei infrastructuri pentru informații spațiale, este important ca publicului să i se pună la dispoziție un număr minim de servicii gratuite. Prin urmare, statele membre ar trebui să permită utilizarea gratuită cel puțin a serviciilor de căutare și, în anumite condiții specifice, de vizualizare a seturilor de date spațiale.

(20)

Pentru a facilita integrarea structurilor naționale în Inspire, statele membre ar trebui să asigure accesul la infrastructurile lor prin intermediul unui geo-portal comunitar exploatat de Comisie, precum și prin orice puncte de acces pe care decid să le exploateze ele însele.

(21)

Pentru a face disponibile informații de la diferite niveluri ale autorității publice, statele membre ar trebui să îndepărteze obstacolele practice întâlnite în această privință de autoritățile publice de la nivel național, regional și local în îndeplinirea sarcinilor lor publice care ar putea avea un impact direct sau indirect asupra mediului.

(22)

Autoritățile publice trebuie să poată accesa ușor seturile și serviciile de date spațiale necesare îndeplinirii sarcinilor lor publice. Acest acces poate fi îngreunat dacă depinde de negocieri individuale ad-hoc între autorități publice, de fiecare dată când acesta este solicitat. Statele membre ar trebui să ia măsurile necesare de prevenire a apariției acestor obstacole practice în calea partajării datelor, recurgând, de exemplu, la acorduri încheiate în prealabil între autoritățile publice.

(23)

În cazul în care o autoritate publică furnizează unei alte autorități publice din același stat membru seturi și servicii de date spațiale, necesare în îndeplinirea obligațiilor de informare în conformitate cu legislația comunitară privind mediul, statul membru în cauză ar trebui să fie liber să decidă ca aceste seturi și servicii de date să nu fie supuse nici unei taxări. Mecanismele de partajare a seturilor și serviciilor de date spațiale între guvern și alte administrații publice și persoane fizice sau juridice, care îndeplinesc funcții administrative publice în conformitate cu legislația internă, ar trebui să ia în considerare nevoia de a proteja viabilitatea financiară a autorităților publice, în special a acelora care au obligația de a strânge venituri. În orice caz, orice taxe percepute nu ar trebui să depășească costul de colectare, producere, reproducere și difuzare, la care se adaugă un profit rezonabil.

(24)

Furnizarea serviciilor de rețea ar trebui executată și aplicată cu deplina respectare a principiilor privind protecția datelor cu caracter personal, în conformitate cu Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (9).

(25)

Cadrele de partajare a datelor spațiale între autoritățile publice cărora directiva le impune o obligație de partajare ar trebui să fie neutre, nu numai față de autoritățile publice respective dintr-un stat membru, ci și față de autoritățile publice de acest fel din alte state membre, precum și din instituțiile comunitare. Întrucât instituțiile și organele comunitare trebuie, deseori, să integreze și să evalueze informații spațiale provenind din toate statele membre, acestea ar trebui să poată accesa și utiliza datele spațiale și serviciile aferente acestora în condiții armonizate.

(26)

În vederea stimulării dezvoltării serviciilor cu valoare adăugată de către terți, în beneficiul atât al autorităților publice, cât și al publicului, este necesar să se faciliteze accesul la datele spațiale care depășesc granițele administrative sau naționale.

(27)

Punerea în aplicare eficientă a infrastructurilor pentru informații spațiale presupune o coordonare din partea tuturor celor interesați în instituirea unor astfel de infrastructuri, indiferent dacă aceștia sunt contribuabili sau utilizatori. Prin urmare, ar trebui create structuri de coordonare corespunzătoare, care să existe și la diferite nivele ale administrației și care să ia în considerare repartizarea puterilor și a responsabilităților în statele membre.

(28)

Pentru a beneficia de nivelul actual al tehnicii și de experiența concretă în materie de infrastructuri de informații, măsurile necesare aplicării prezentei directive ar trebui să se bazeze pe standarde internaționale și pe standarde adoptate de organismele europene de standardizare, în conformitate cu procedura prevăzută de Directiva 98/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie 1998, de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice, precum și a normelor privind serviciile societății informaționale (10).

(29)

Întrucât Agenția Europeană de Mediu, instituită prin Regulamentul (CEE) nr. 1210/90 al Consiliului din 7 mai 1990 privind crearea Agenției Europene de Mediu și a Rețelei europene de informare și observare pentru mediu (11), are misiunea de a furniza Comunității informații obiective, fiabile și comparabile la nivel comunitar și urmărește, printre altele, să îmbunătățească fluxul informațiilor despre mediu, utile la elaborarea politicilor, dintre statele membre și instituțiile comunitare, aceasta ar trebui să contribuie activ la punerea în aplicare a prezentei directive.

(30)

În conformitate cu punctul 34 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare (12), statele membre sunt încurajate să întocmească, pentru ele însele și în interesul Comunității, propriile tabele, care să ilustreze, pe cât posibil, corelația dintre prezenta directivă și măsurile de transpunere și să le facă publice.

(31)

Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (13).

(32)

În special, o competență de adaptare a descrierii temelor de date existente, menționate în anexele I, II și III, ar trebui conferită Comisiei. Întrucât măsurile respective au un domeniu general de aplicare și sunt destinate să modifice elemente neesențiale din prezenta directivă, acestea ar trebui adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control, prevăzută la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE.

(33)

Comisia ar trebui, de asemenea, să fie împuternicită să adopte norme de aplicare prin care se stabilesc modalitățile tehnice de interoperabilitate și armonizare a seturilor și a serviciilor de date spațiale, a normelor privind condițiile de accesare a seturilor și serviciilor de date, precum și a normelor privind specificațiile tehnice și obligațiile serviciilor de rețea. Întrucât măsurile respective au un domeniu general de aplicare și sunt destinate să modifice prezenta directivă și să o completeze cu noi elemente neesențiale, acestea ar trebui adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control, prevăzută la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE.

(34)

Lucrările pregătitoare pentru deciziile privind punerea în aplicare a prezentei directive și pentru evoluția viitoare a infrastructurii Inspire necesită o supraveghere continuă a punerii în aplicare a prezentei directive, precum și o raportare regulată.

(35)

Deoarece obiectivul prezentei directive, și anume instituirea infrastructurii Inspire, nu poate fi realizat într-un mod satisfăcător de către statele membre, din cauza aspectelor transnaționale și a nevoii generale de coordonare a condițiilor de accesare, schimb și partajare a informațiilor spațiale din Comunitate, și, în consecință, poate fi realizat mai bine la nivel comunitar, Comunitatea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este enunțat în articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat în articolul respectiv, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar în vederea atingerii acestui obiectiv,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

(1)   Scopul prezentei directive este de a stabili norme generale destinate instituirii infrastructurii pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (denumită în continuare «Inspire»), în sensul politicilor comunitare din domeniul mediului și al politicilor sau activităților care ar putea avea un impact asupra mediului.

(2)   Inspire se bazează pe infrastructurile pentru informații spațiale instituite și exploatate de către statele membre.

Articolul 2

(1)   Prezenta directivă nu aduce atingere Directivelor 2003/4/CE și 2003/98/CE.

(2)   Prezenta directivă nu afectează existența unor drepturi de proprietate intelectuală sau deținerea acestora de către autoritățile publice.

Articolul 3

În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:

1.

«infrastructură pentru informații spațiale» înseamnă metadate, seturi de date spațiale și servicii de date spațiale, servicii și tehnologii de rețea, acorduri de partajare, accesare și utilizare, precum și mecanisme, procese și proceduri de coordonare și monitorizare stabilite, exploatate sau puse la dispoziție în conformitate cu prezenta directivă;

2.

«date spațiale» înseamnă orice date cu referire directă sau indirectă la o locație sau zonă geografică specifică;

3.

«set de date spațiale» înseamnă o colecție identificabilă de date spațiale;

4.

«servicii de date spațiale» înseamnă operațiunile care pot fi executate, prin utilizarea unei aplicații informatice, asupra datelor spațiale incluse în seturile de date spațiale sau asupra metadatelor corespunzătoare;

5.

«obiect spațial» înseamnă o reprezentare abstractă a unui fenomen real, care corespunde unei locații sau zone geografice specifice;

6.

«metadate» înseamnă informații care descriu seturi și servicii de date spațiale și care permit căutarea, inventarierea și utilizarea acestora;

7.

«interoperabilitate» înseamnă posibilitatea de combinare a seturilor de date spațiale și de interacționare a serviciilor, fără intervenție manuală repetitivă, astfel încât rezultatul să fie coerent, iar valoarea adăugată a seturilor și serviciilor de date spațiale să crească;

8.

«geo-portal Inspire» înseamnă un site Internet sau un echivalent, care permite accesul la serviciile menționate la articolul 11 alineatul (1);

9.

«autoritate publică» înseamnă:

(a)

orice guvern sau altă administrație publică, inclusiv organismele publice consultative, de la nivel național, regional sau local;

(b)

orice persoană fizică sau juridică care îndeplinește funcții administrative publice prevăzute de legislația internă, inclusiv sarcini, activități sau servicii specifice legate de mediu; și

(c)

orice persoană fizică sau juridică care deține responsabilități sau funcții publice sau care prestează servicii publice legate de mediu sub controlul unui organism sau a unei persoane prevăzute la litera (a) sau (b).

Statele membre pot dispune ca, atunci când organismele sau instituțiile exercită o competență judiciară sau legislativă, acestea să nu fie considerate ca o autoritate publică în sensul prezentei directive;

10.

«terț» înseamnă orice persoană fizică sau juridică, alta decât o autoritate publică.

Articolul 4

(1)   Prezenta directivă se aplică seturilor de date spațiale care îndeplinesc următoarele condiții:

(a)

se referă la o zonă în care un stat membru deține și/sau își exercită competența;

(b)

sunt în format electronic;

(c)

sunt deținute de sau în numele uneia dintre entitățile următoare:

(i)

o autoritate publică, după ce au fost produse sau primite de o autoritate publică sau care sunt administrate sau actualizate de autoritatea respectivă și se încadrează în sfera atribuțiilor sale publice;

(ii)

un terț la dispoziția căruia a fost pusă rețeaua, în conformitate cu articolul 12;

(d)

se referă la una sau mai multe din temele enumerate în anexa I, II sau III.

(2)   În cazul în care sunt deținute mai multe copii identice ale aceluiași set de date spațiale de către sau în numele unor diferite autorități publice, prezenta directivă se aplică numai versiunii de referință din care provin diferitele copii.

(3)   Prezenta directivă se aplică și serviciilor de date spațiale, asociate datelor incluse în seturile de date spațiale menționate la alineatul (1).

(4)   Prezenta directivă nu impune colectarea de noi date spațiale.

(5)   În cazul datelor spațiale care respectă condiția stabilită la alineatul (1) litera (c), dar față de care un terț deține drepturi de proprietate intelectuală, autoritatea publică poate acționa în temeiul prezentei directive numai cu consimțământul terțului respectiv.

(6)   Prin derogare de la alineatul (1), prezenta directivă se aplică seturilor de date spațiale deținute de sau în numele unei autorități publice care se situează la nivelul cel mai mic al administrației dintr-un stat membru, numai în cazul în care în statul membru există acte cu putere de lege și acte administrative care impun colectarea sau difuzarea acestora.

(7)   Descrierea temelor de date existente, menționate în anexele I, II și III poate fi adaptată în conformitate cu procedura de reglementare cu control, menționată la articolul 22 alineatul (3), pentru a se ține seama de evoluția nevoilor de date spațiale destinate susținerii politicilor comunitare care au un impact asupra mediului.

CAPITOLUL II

METADATE

Articolul 5

(1)   Statele membre se asigură că metadatele sunt create pentru seturile și serviciile de date spațiale care corespund temelor enumerate în anexele I, II și III și că aceste metadate sunt actualizate.

(2)   Metadatele includ informații cu privire la următoarele aspecte:

(a)

conformitatea seturilor de date spațiale cu normele de aplicare prevăzute la articolul 7 alineatul (1);

(b)

condițiile aplicabile accesării și utilizării seturilor și serviciilor de date spațiale, precum și tarifele corespunzătoare, după caz;

(c)

calitatea și validitatea seturilor de date spațiale;

(d)

autoritățile publice responsabile cu stabilirea, administrarea, întreținerea și distribuirea seturilor și serviciilor de date spațiale;

(e)

limitarea accesului publicului și motivele acestor limitări, în conformitate cu articolul 13.

(3)   Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura faptul că metadatele sunt complete și de o calitate suficientă pentru a îndeplini scopul stabilit la articolul 3 alineatul (6).

(4)   Normele de aplicare a prezentului articol se adoptă până la 15 mai 2008 în conformitate cu procedura de reglementare menționată la articolul 22 alineatul (2). Aceste norme iau în considerare standardele internaționale aplicabile existente și cerințele utilizatorilor, în special în ceea ce privește metadatele privind validarea.

Articolul 6

Statele membre creează metadatele menționate la articolul 5 în conformitate cu următorul calendar:

(a)

în termen de doi ani de la data adoptării normelor de aplicare, în conformitate cu articolul 5 alineatul (4), în cazul seturilor de date spațiale care corespund temelor enumerate în anexele I și II;

(b)

în termen de cinci ani de la data adoptării normelor de aplicare, în conformitate cu articolul 5 alineatul (4), în cazul seturilor de date spațiale care corespund temelor enumerate în anexa III.

CAPITOLUL III

INTEROPERABILITATEA SETURILOR ȘI SERVICIILOR DE DATE SPAȚIALE

Articolul 7

(1)   Normele de aplicare, care stabilesc modalitățile tehnice de interoperabilitate și, în măsura posibilului, de armonizare a seturilor și serviciilor de date spațiale, destinate să modifice elemente neesențiale din prezenta directivă și să o completeze, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control, menționată la articolul 22 alineatul (3). La elaborarea normelor de aplicare se ține seama de cerințele utilizatorilor din domeniu, de inițiativele existente și de standardele internaționale privind armonizarea seturilor de date spațiale, precum și de considerentele legate de fezabilitate și de analiza costuri-beneficii. În cazul în care organizațiile de drept internațional au adoptat standarde adecvate pentru a asigura interoperabilitatea sau armonizarea seturilor și serviciilor de date spațiale, aceste standarde sunt integrate, iar mijloacele tehnice existente sunt prevăzute, după caz, de normele de aplicare menționate la prezentul alineat.

(2)   Ca bază pentru elaborarea normelor de aplicare prevăzute la alineatul (1), Comisia efectuează analize pentru a se asigura că normele respective sunt fezabile și proporționale, în ceea ce privește eventualele costuri și beneficii pe care acestea le-ar genera, și pune rezultatele analizelor la dispoziția comitetului menționat la articolul 22 alineatul (1). Statele membre furnizează Comisiei, la cerere, informațiile necesare care să îi permită să efectueze astfel de analize.

(3)   Statele membre se asigură, în măsura posibilului, că toate seturile de date spațiale nou colectate și restructurate masiv, precum și serviciile de date spațiale corespunzătoare acestora sunt disponibile în conformitate cu normele de aplicare menționate la alineatul (1), în termen de doi ani de la adoptarea acestora, iar celelalte seturi și servicii de date spațiale, aflate încă în uz, sunt disponibile în conformitate cu normele de aplicare în termen de șapte ani de la adoptarea acestora. Seturile de date se furnizează în conformitate cu normele de aplicare, fie prin adaptarea seturilor de date spațiale existente, fie prin transformarea serviciilor menționate la articolul 11 alineatul (1) litera (d).

(4)   Normele de aplicare menționate la alineatul (1) includ definiția și clasificarea obiectelor spațiale cu relevanță pentru seturile de date spațiale care corespund temelor enumerate în anexa I, II sau III, precum și modalitățile de geo-referențiere a acestor date spațiale

(5)   Reprezentanții statelor membre la nivel național, regional și local, precum și alte persoane fizice sau juridice pentru care datele spațiale respective prezintă interes datorită rolului acestora în infrastructura pentru informații spațiale, inclusiv utilizatorii, producătorii, furnizorii de servicii cu valoare adăugată sau orice organism de coordonare, au posibilitatea de a participa la discuțiile pregătitoare privind conținutul normelor de aplicare menționate la alineatul (1), înainte ca acestea să fie examinate de comitetul menționat la articolul 22 alineatul (1).

Articolul 8

(1)   În cazul seturilor de date spațiale care corespund uneia sau mai multor teme enumerate în anexa I sau II, normele de aplicare menționate la articolul 7 alineatul (1) trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute la alineatele (2), (3) și (4) din prezentul articol.

(2)   Normele de aplicare vizează următoarele aspecte ale datelor spațiale:

(a)

un cadru comun pentru identificarea unică a obiectelor spațiale cu care mijloacele de identificare naționale existente pot fi puse în corespondență pentru a asigura interoperabilitatea lor;

(b)

legătura dintre obiectele spațiale;

(c)

principalele atribute și lexicoanele multilingve corespunzătoare necesare, în general, pentru politicile care pot avea un impact asupra mediului;

(d)

informații privind dimensiunea temporală a datelor;

(e)

actualizările datelor.

(3)   Normele de aplicare sunt astfel concepute încât să asigure coerența între diferitele informații care se referă la aceeași locație, sau între informațiile care se referă la același obiect reprezentat la scări diferite.

(4)   Normele de aplicare sunt astfel concepute încât informațiile obținute plecând de la diferitele seturi de date spațiale să fie comparabile în ceea ce privește aspectele menționate la articolul 7 alineatul (4) și la alineatul (2) din prezentul articol.

Articolul 9

Normele de aplicare prevăzute la articolul 7 alineatul (1) se adoptă în conformitate cu următorul calendar:

(a)

până la 15 mai 2009, în cazul seturilor de date spațiale care corespund temelor enumerate în anexa I;

(b)

până la 15 mai 2012, în cazul seturilor de date spațiale care corespund temelor enumerate în anexa II sau III;

Articolul 10

(1)   Statele membre se asigură că se pun la dispoziția autorităților publice sau a terților orice informații, inclusiv date, coduri și clasificări tehnice, necesare pentru respectarea normelor de aplicare menționate la articolul 7 alineatul (1), în conformitate cu condiții care să nu restricționeze utilizarea lor în acest scop.

(2)   Pentru a asigura unitatea datelor spațiale aferente unui element geografic a cărui locație depășește granița dintre două sau mai multe state membre, statele membre decid de comun acord, după caz, cu privire la descrierea și poziția acestor elemente comune.

CAPITOLUL IV

SERVICII DE REȚEA

Articolul 11

(1)   Statele membre instituie și exploatează o rețea de servicii, prezentate în continuare, privind seturile și serviciile de date spațiale, pentru care au fost create metadate în conformitate cu prezenta directivă:

(a)

servicii de căutare, care permit identificarea seturilor și serviciilor de date spațiale pe baza conținutului metadatelor corespunzătoare și afișarea conținutului metadatelor;

(b)

servicii de vizualizare, care permit cel puțin afișarea, navigarea, mărirea/micșorarea, rotirea panoramică, suprapunerea vizuală a seturilor de date spațiale, precum și afișarea informațiilor explicative și a oricărui conținut pertinent al metadatelor;

(c)

servicii de descărcare, care permit descărcarea de copii ale seturilor de date spațiale sau ale unor părți ale acestora, precum și accesarea directă a acestora, atunci când este posibil;

(d)

servicii de prelucrare, care permit prelucrarea seturilor de date spațiale în vederea realizării interoperabilității;

(e)

servicii care permit apelarea la serviciile de date spațiale.

Aceste servicii țin seama de cerințele utilizatorilor din domeniu și sunt ușor de utilizat, disponibile publicului și pot fi accesate prin intermediul Internetului sau prin orice alt mijloc de telecomunicație adecvat.

(2)   În sensul serviciilor menționate la alineatul (1) litera (a), se aplică cel puțin următoarea combinație de criterii de căutare:

(a)

cuvinte-cheie;

(b)

clasificarea seturilor și serviciilor de date spațiale;

(c)

calitatea și validitatea seturilor de date spațiale;

(d)

gradul de conformitate cu normele de aplicare prevăzute la articolul 7 alineatul (1);

(e)

localizarea geografică;

(f)

condițiile de accesare și de utilizare a seturilor și serviciilor de date spațiale;

(g)

autoritățile publice responsabile cu stabilirea, administrarea, întreținerea și distribuirea seturilor și serviciilor de date spațiale.

(3)   Serviciile de transformare menționate la alineatul (1) litera (d) sunt combinate cu celelalte servicii menționate la alineatul respectiv în așa fel încât să se permită exploatarea tuturor acestor servicii în conformitate cu normele de aplicare prevăzute la articolul 7 alineatul (1).

Articolul 12

Statele membre se asigură că autorităților publice li se oferă posibilitatea tehnică de a conecta seturile și serviciile lor de date spațiale la rețeaua menționată la articolul 11 alineatul (1). Acest serviciu este, de asemenea, pus la dispoziția terților care solicită acest lucru și ale căror seturi și servicii de date spațiale respectă normele de aplicare care stabilesc obligațiile privind, în special, metadatele, serviciile de rețea și interoperabilitatea.

Articolul 13

(1)   Prin derogare de la articolul 11 alineatul (1), statele membre pot limita accesul public la seturile și serviciile de date spațiale prin intermediul serviciilor menționate la articolul 11 alineatul (1) litera (a), în cazul în care accesul respectiv ar afecta în mod negativ relațiile internaționale, siguranța publică sau apărarea națională.

Prin derogare de la articolul 11 alineatul (1), statele membre pot limita accesul public la seturile și serviciile de date spațiale prin intermediul serviciilor menționate la articolul 11 alineatul (1) literele (b)-(e) sau la serviciile de comerț electronic menționate la articolul 14 alineatul (3), în cazul în care accesul respectiv ar afecta în mod negativ:

(a)

confidențialitatea lucrărilor autorităților publice, în cazul în care legislația prevede o astfel de confidențialitate;

(b)

relațiile internaționale, siguranța publică sau apărarea națională;

(c)

desfășurarea procedurilor judiciare, posibilitatea oricărei persoane de a avea parte de un proces echitabil sau capacitatea unei autorități publice de a efectua o anchetă de natură penală sau disciplinară;

(d)

confidențialitatea informațiilor comerciale sau industriale, în cazul în care legislația internă sau comunitară prevede o astfel de confidențialitate în vederea protejării intereselor economice legitime, inclusiv a interesului public privind păstrarea confidențialității informațiilor statistice și a secretului fiscal;

(e)

drepturile de proprietate intelectuală;

(f)

confidențialitatea datelor cu caracter personal și/sau a fișierelor privind o persoană fizică, în cazul în care persoana respectivă nu a consimțit la dezvăluirea publică a informațiilor, în cazul în care legislația internă sau comunitară prevede o astfel de confidențialitate;

(g)

interesele sau protecția oricărei persoane care a furnizat informațiile solicitate în mod voluntar, fără a avea sau fără a i se putea impune o obligație legală în acest sens, cu excepția cazului în care persoana respectivă a consimțit la dezvăluirea informațiilor în cauză;

(h)

protecția mediului la care se referă aceste informații, cum ar fi localizarea unor specii rare.

(2)   Motivele care justifică limitarea accesului, astfel cum sunt prevăzute la alineatul (1), se interpretează în mod restrictiv, ținându-se seama, în fiecare caz, de interesul pe care accesul la aceste informații l-ar putea prezenta pentru public. În fiecare caz, trebuie comparat interesul pe care l-ar putea prezenta pentru public dezvăluirea cu cel pe care l-ar prezenta accesul limitat sau condiționat. Statele membre nu pot limita, în temeiul alineatului (1) literele (a), (d), (f), (g) și (h), accesul la informațiile privind emisiile în mediu.

(3)   În acest cadru și în sensul aplicării alineatului (1) litera (f), statele membre asigură respectarea cerințelor Directivei 95/46/CE.

Articolul 14

(1)   Statele membre se asigură că serviciile menționate la articolul 11 alineatul (1) literele (a) și (b) sunt disponibile publicului cu titlu gratuit.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1), statele membre pot permite unei autorități publice ce asigură unul din serviciile menționate la articolul 11 alineatul (1) litera (b) să perceapă taxe, în cazul în care acestea asigură întreținerea seturilor de date spațiale și a serviciilor de date corespunzătoare, în special în situații în care sunt implicate volume mari de date actualizate frecvent.

(3)   Datele pot fi puse la dispoziție prin intermediul serviciilor de vizualizare menționate la articolul 11 alineatul (1) litera (b), sub o formă care să împiedice reutilizarea acestora în scopuri comerciale.

(4)   În cazul în care autoritățile percep taxe pentru serviciile menționate la articolul 11 alineatul (1) litera (b), (c) sau (e), statul membru asigură disponibilitatea serviciilor de comerț electronic. Aceste servicii pot fi supuse unor clauze de exonerare de răspundere, licențe de Internet sau, după caz, licențe obișnuite.

Articolul 15

(1)   Comisia instituie și exploatează un geo-portal Inspire la nivel comunitar.

(2)   Statele membre asigură accesul la serviciile menționate la articolul 11 alineatul (1) prin intermediul geo-portalului Inspire, menționat la alineatul (1). De asemenea, statele membre pot asigura accesul la aceste servicii prin intermediul propriilor puncte de acces.

Articolul 16

Normele de aplicare destinate să modifice elemente neesențiale din prezentul capitol și să îl completeze, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control, menționată la articolul 22 alineatul (3) și, în special, stabilesc următoarele:

(a)

specificațiile tehnice și criteriile minime de performanță privind serviciile menționate la articolele 11 și 12, ținându-se seama de obligațiile existente de raportare, precum și de recomandările adoptate în cadrul legislației comunitare din domeniul mediului, de serviciile de comerț electronic și de progresul tehnologic;

(b)

obligațiile menționate la articolul 12.

CAPITOLUL V

PARTAJAREA DATELOR

Articolul 17

(1)   Fiecare stat membru adoptă măsurile necesare partajării seturilor și serviciilor de date spațiale între autoritățile publice menționate la articolul 3 alineatul (9) literele (a) și (b). Măsurile respective permit autorităților publice în cauză să obțină accesul la seturile și serviciile de date spațiale, să facă schimb și să utilizeze seturile și serviciile respective, în scopul îndeplinirii sarcinilor publice care pot avea un impact asupra mediului.

(2)   Măsurile prevăzute la alineatul (1) exclud orice restricție susceptibilă de a crea, în momentul utilizării, obstacole practice în partajarea seturilor și serviciilor de date spațiale.

(3)   Statele membre pot permite autorităților publice care furnizează seturi și servicii de date spațiale să acorde licențe și/sau să solicite plăți de la autoritățile publice sau instituțiile și organismele comunitare care folosesc seturi și servicii de date spațiale. Orice taxe și licențe de acest fel trebuie să fie pe deplin compatibile cu obiectivul general, care vizează facilitarea partajării seturilor de date și servicii spațiale între autoritățile publice. În cazurile în care se percep taxe, acestea se mențin la un nivel minim necesar pentru asigurarea calității și furnizării adecvate de seturi de date și servicii spațiale, precum și a unui profit rezonabil, respectând, în același timp, după caz, cerințele de autofinanțare ale autorităților publice care furnizează seturi de date și servicii spațiale. Seturile de date și serviciile spațiale, furnizate de statele membre instituțiilor și organismelor comunitare, în vederea îndeplinirii obligațiilor de raportare pe care acestea le au în conformitate cu legislația comunitară privind mediul, nu sunt supuse nici unei taxări.

(4)   Acordurile privind partajarea seturilor și serviciilor de date spațiale prevăzute la alineatele (1), (2) și (3) sunt deschise autorităților publice la care se face referire la articolul 3 alineatul (9) literele (a) și (b) din alte state membre, precum și instituțiilor și organismelor comunitare, în sensul îndeplinirii sarcinilor publice care pot avea un impact asupra mediului.

(5)   Acordurile privind partajarea seturilor și serviciilor de date spațiale prevăzute la alineatele (1), (2) și (3) sunt deschise, conform principiului reciprocității și al egalității de tratament, organismelor instituite prin acorduri internaționale la care Comunitatea și statele membre sunt parte, în sensul îndeplinirii sarcinilor care pot avea un impact asupra mediului.

(6)   În cazul în care acordurile privind partajarea seturilor și serviciilor de date spațiale, prevăzute la alineatele (1), (2) și (3), sunt puse la dispoziție în conformitate cu alineatele (4) și (5), acestea pot fi însoțite de cerințele prevăzute de dreptul intern, care condiționează utilizarea lor.

(7)   Prin derogare de la acest articol, statele membre pot limita partajarea, în cazul în care acest lucru ar compromite desfășurarea procedurilor judiciare, siguranța publică, apărarea națională sau relațiile internaționale.

(8)   Statele membre asigură accesul instituțiilor și organismelor comunitare la seturile și serviciile de date spațiale în condiții armonizate. Normele de aplicare pentru aceste condiții, destinate să modifice elemente neesențiale din prezenta directivă și să o completeze, sunt adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control, menționată la articolul 22 alineatul (3). Aceste norme de aplicare respectă pe deplin principiile menționate la alineatele (1)-(3).

CAPITOLUL VI

COORDONARE ȘI MĂSURI COMPLEMENTARE

Articolul 18

Statele membre se asigură că structurile și mecanismele adecvate sunt desemnate pentru coordonarea, la diferitele nivele ale administrației, a contribuțiilor tuturor celor pentru care infrastructurile lor pentru informații spațiale prezintă un interes.

Aceste structuri coordonează contribuțiile, inter alia, ale utilizatorilor, producătorilor, furnizorilor de servicii cu valoare adăugată și ale organismelor de coordonare, în ceea ce privește identificarea seturilor de date corespunzătoare, nevoile utilizatorilor, furnizarea de informații privind practicile existente și întoarcerea informației privind punerea în aplicare a prezentei directive.

Articolul 19

(1)   Comisia asigură coordonarea infrastructurii Inspire la nivel comunitar și este asistată, în acest sens, de organizații specializate și, în special, de Agenția Europeană de Mediu.

(2)   Fiecare stat membru desemnează un punct de contact, de obicei o autoritate publică, care să răspundă de contactele cu Comisia în ceea ce privește prezenta directivă. Acest punct de contact va fi susținut de o structură de coordonare, ținându-se seama de repartizarea competențelor și a responsabilităților în statul membru respectiv.

Articolul 20

Normele de aplicare menționate de prezenta directivă țin seama, în mod corespunzător, de standardele adoptate de organismele europene de standardizare în conformitate cu procedura prevăzută de Directiva 98/34/CE, precum și de standardele internaționale.

CAPITOLUL VII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 21

(1)   Statele membre asigură monitorizarea punerii în aplicare și a utilizării infrastructurilor lor pentru informații spațiale. Acestea comunică rezultatele acestei monitorizări Comisiei și publicului în mod permanent.

(2)   Până la 15 mai 2010, statele membre trimit Comisiei un raport care să descrie pe scurt:

(a)

modul în care se asigură coordonarea între furnizorii și utilizatorii de seturi și servicii de date spațiale și organismele intermediare, legătura cu terții, precum și organizarea asigurării calității;

(b)

contribuția adusă de autoritățile publice și de terți la funcționarea și coordonarea infrastructurii pentru informații spațiale;

(c)

informațiile privind utilizarea infrastructurii pentru informații spațiale;

(d)

acordurile dintre autoritățile publice privind partajarea datelor;

(e)

costurile și beneficiile punerii în aplicare a prezentei directive.

(3)   La intervale de trei ani, începând la 15 mai 2013, statele membre trimit Comisiei un raport care să conțină informații actualizate privind aspectele menționate la alineatul (2).

(4)   Normele detaliate de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare menționată la articolul 22 alineatul (2).

Articolul 22

(1)   Comisia este asistată de un comitet.

(2)   Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8.

Perioada prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabilește la trei luni.

(3)   Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5a alineatele (1)-(4) și articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8.

Articolul 23

Până la 15 mai 2014 și, în continuare, la intervale de șase ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentei directive, bazat, printre altele, pe rapoartele prezentate de statele membre în conformitate cu articolul 21 alineatele (2) și (3).

În cazul în care este necesar, raportul este însoțit de propuneri de acțiune comunitară.

Articolul 24

(1)   Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 15 mai 2009.

Atunci când statele membre adoptă aceste măsuri, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2)   Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 25

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 26

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Strasbourg, 14 martie 2007.

Pentru Parlamentul European

Președintele

H.-G. PÖTTERING

Pentru Consiliu

Președintele

G. GLOSER

ANEXA I

TEMELE DE DATE SPAȚIALE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 6 LITERA (a), LA ARTICOLUL 8 ALINEATUL (1) ȘI LA ARTICOLUL 9 LITERA (a)

1.   Sisteme de coordonate de referință

Sisteme de referință unică în spațiu a informațiilor spațiale, alcătuite dintr-un set de coordonate (x, y, z) și/sau latitudine și longitudine și altitudine, bazate pe un datum orizontal și pe unul vertical.

2.   Sisteme de caroiaj geografic

Caroiaj multirezoluție armonizat, având un punct de origine comun, precum și localizare și mărime standardizate ale celulelor.

3.   Denumiri geografice

Nume de zone, regiuni, localități, orașe mari, suburbii, orașe mici sau așezări, sau orice alt element geografic ori topografic de interes public sau istoric.

4.   Unități administrative

Unități de administrare, de delimitare a zonelor în care statele membre dețin și/sau își exercită competența, la nivel local, regional și național, separate prin limite administrative.

5.   Adrese

Localizare a proprietăților, bazată pe identificatori de adresă, de obicei numele străzii, numărul casei și codul poștal.

6.   Parcele cadastrale

Zone stabilite de registrele cadastrale sau echivalente.

7.   Rețele de transport

Rețele de transport rutier, feroviar, aerian și pe apă și infrastructura asociată. Cuprinde, de asemenea, legături între diferite rețele. Mai cuprinde și rețeaua transeuropeană de transport, astfel cum este definită în Decizia nr. 1692/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 1996 privind orientările comunitare pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport (14) și modificările ulterioare.

8.   Hidrografie

Elementele hidrografice, inclusiv zonele marine, precum și toate celelalte corpuri de apă și elementele legate de acestea, inclusiv bazinele și sub-bazinele hidrografice. După caz, în conformitate cu definițiile din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (15) și sub formă de rețele.

9.   Zone protejate

Zone desemnate sau administrate într-un cadru legislativ internațional, comunitar sau intern, în vederea îndeplinirii unor obiective specifice de conservare.

ANEXA II

TEMELE DE DATE SPAȚIALE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 6 LITERA (a), LA ARTICOLUL 8 ALINEATUL (1) ȘI LA ARTICOLUL 9 LITERA (b)

1.   Elevație

Modele digitale de elevații ale suprafețelor terestre, de gheață sau oceanice. Include altimetria, batimetria și linia de coastă.

2.   Acoperire terestră

Acoperirea fizică și biologică a suprafeței terestre, inclusiv suprafețele artificiale, zonele agricole, pădurile, zonele (semi)naturale, zonele umede și corpurile de apă.

3.   Ortoimagini

Imagini georeferențiate ale suprafeței terestre, înregistrate cu senzori plasați pe sateliți sau aeropurtați.

4.   Geologie

Geologie caracterizată în funcție de compoziție și structură. Include roca de bază, straturile acvifere și geomorfologia.

ANEXA III

TEMELE DE DATE SPAȚIALE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 6 LITERA (b) ȘI LA ARTICOLUL 9 LITERA (b)

1.   Unități statistice

Unități de difuzare sau de utilizare a informațiilor statistice.

2.   Clădiri

Localizarea geografică a clădirilor.

3.   Soluri

Soluri și subsoluri, caracterizate în funcție de adâncime, textură, structură și conținut al particulelor și materialului organic, schelet, eroziune, înclinație medie și capacitate anticipată de stocare a apei, după caz.

4.   Utilizarea terenului

Teritoriu caracterizat în funcție de dimensiunea funcțională actuală sau viitoare planificată sau de scopul socio-economic (de exemplu rezidențial, industrial, comercial, agricol, forestier, de recreație).

5.   Sănătate și siguranță umană

Distribuția geografică a patologiilor dominante (alergii, tipuri de cancer, boli respiratorii etc.), precum și informațiile care indică efectul asupra sănătății (indicatorii biologici, scăderea fertilității, epidemiile) sau asupra bunăstării oamenilor (oboseala, stresul etc.), legat în mod direct (poluarea aerului, substanțele chimice, subțierea stratului de ozon, zgomotul etc.) sau indirect (mâncarea, organismele modificate genetic etc.) de calitatea mediului.

6.   Servicii de utilitate publică și servicii publice

Includ instalațiile de utilitate publică, precum sistemele de canalizare, de gestionare a deșeurilor, de aprovizionare cu energie electrică și apă, și serviciile administrative și sociale publice, precum adăposturile de protecție civilă, școlile și spitalele.

7.   Instalații de supraveghere a mediului

Amplasarea și exploatarea instalațiilor de supraveghere a mediului implică observarea și măsurarea emisiilor, a stării mediului înconjurător și a altor parametri ai ecosistemului (biodiversitate, condiții ecologice ale vegetației etc.) de către sau în numele autorităților publice.

8.   Instalații de producție și industriale

Parcuri de producție industrială, inclusiv instalațiile reglementate de Directiva 96/61/CE a Consiliului din 24 septembrie 1996 privind prevenirea și controlul integrat al poluării (16), precum și instalațiile de captare a apei, de extracție minieră și locurile de depozitare.

9.   Instalații agricole și pentru acvacultură

Echipament și instalații de producție agricolă (inclusiv sisteme de irigație, sere și grajduri).

10.   Repartizarea populației – demografie

Repartizare geografică a populației, inclusiv caracteristicile populației și nivelurile de activitate, regrupate pe grilă, regiune, unitate administrativă sau altă unitate analitică.

11.   Zone de administrare/restricție/reglementare și unități de raportare

Zone administrate, reglementate sau folosite pentru raportarea la nivel internațional, european, național, regional și local. Sunt incluse gropile de gunoi, zonele restricționate din apropierea surselor de apă potabilă, zonele vulnerabile la nitrați, șenalele navigabile reglementate de pe mare sau din apele interne importante, zonele destinate descărcării deșeurilor, zonele în care au fost introduse limite de zgomot, zonele care fac obiectul unui permis de prospectare și de exploatare minieră, districtele hidrografice, unitățile de raportare corespunzătoare și zonele de administrare a litoralului.

12.   Zone de risc natural

Zone vulnerabile caracterizate în funcție de riscurile naturale (orice fenomen atmosferic, hidrologic, seismic, vulcanic, precum și incendiile, care, din cauza locației, a gravității și a frecvenței, pot afecta grav societatea), precum inundațiile, alunecările și surpările de teren, avalanșele, incendiile forestiere, cutremurele de pământ și erupțiile vulcanice.

13.   Condiții atmosferice

Condițiile fizice din atmosferă. Sunt incluse datele spațiale bazate pe măsurători, pe modele sau pe o combinație între acestea, precum și locațiile de efectuare a măsurătorilor.

14.   Caracteristici geografice meteorologice

Condițiile meteorologice și măsurătorile acestora: precipitații, temperatură, evapotranspirație, viteza și direcția vântului.

15.   Caracteristici geografice oceanografice

Condiții fizice ale oceanelor (curenți, salinitate, înălțimea valurilor etc.).

16.   Regiuni maritime

Condiții fizice ale mărilor și corpurilor de apă sărată divizate în regiuni și subregiuni cu caracteristici comune.

17.   Regiuni biogeografice

Zone care prezintă condiții ecologice relativ omogene, având caracteristici comune.

18.   Habitate și biotopuri

Zone geografice caracterizate prin condiții ecologice specifice, procese, structură și funcții (de menținere a vieții pe pământ) care sprijină fizic organismele care trăiesc acolo. Sunt incluse zonele terestre și acvatice care se disting prin caracteristicile lor geografice, abiotice și biotice, indiferent că acestea sunt naturale sau seminaturale.

19.   Repartizarea speciilor

Repartizarea geografică a speciilor de animale și plante, regrupate pe grilă, regiune, unitate administrativă sau altă unitate analitică.

20.   Resurse energetice

Resurse energetice precum hidrocarburi, energia hidraulică, bioenergia, energia solară, energia eoliană etc., însoțite de informații privind adâncimea/înălțimea la care se află resursa, după caz.

21.   Resurse minerale

Resurse minerale precum minereurile metalifere, minereurile industriale etc., însoțite de informații privind adâncimea/înălțimea la care se află resursa, după caz.


(1)  JO C 221, 8.9.2005, p. 33.

(2)  Avizul Parlamentului European din 7 iunie 2005 (JO C 124 E, 25.5.2006, p. 116), Poziția comună a Consiliului din 23 ianuarie 2006 (JO C 126 E, 30.5.2006, p. 16) și Poziția Parlamentului European din 13 iunie 2006 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial). Decizia Consiliului din 29 ianuarie 2007 și rezoluția legislativă a Parlamentului European din 13 februarie 2007 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).

(3)  JO L 242, 10.9.2002, p. 1.

(4)  JO L 41, 14.2.2003, p. 26.

(5)  JO L 345, 31.12.2003, p. 90.

(6)  JO L 138, 28.5.2002, p. 1.

(7)  JO L 192, 28.7.2000, p. 36.

(8)  JO L 324, 11.12.2003, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 788/2004 (JO L 138, 30.4.2004, p. 17).

(9)  JO L 281, 23.11.1995, p. 31. Directivă, astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

(10)  JO L 204, 21.7.1998, p. 37. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Actul de aderare din 2003.

(11)  JO L 120, 11.5.1990, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1641/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 245, 29.9.2003, p. 1).

(12)  JO C 321, 31.12.2003, p. 1.

(13)  JO L 184, 17.7.1999, p. 23. Decizie, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2006/512/CE (JO L 200, 22.7.2006, p. 11).

(14)  JO L 228, 9.9.1996, p. 1. Decizie, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 1791/2006/CE a Consiliului (JO L 363, 20.12.2006, p. 1).

(15)  JO L 327, 22.12.2000, p. 1. Directivă, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2455/2001/CE (JO L 331, 15.12.2001, p. 1).

(16)  JO L 257, 10.10.1996, p. 26. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 33, 4.2.2006, p. 1).