21.2.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 50/5

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/297 AL COMISIEI

din 20 februarie 2019

de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de piei „chamois” originare din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 11 alineatul (2),

întrucât:

1. PROCEDURĂ

1.1. Măsuri în vigoare

(1)

În urma unei anchete antidumping („ancheta inițială”), Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 1338/2006 (2), o taxă antidumping definitivă la importurile de piei „chamois” originare din Republica Populară Chineză („RPC” sau „China” sau „țara în cauză”). Această măsură a luat forma unei taxe ad valorem de 58,9 %.

(2)	În urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor („reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor”), Consiliul a decis, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1153/2012 (3), să mențină în vigoare taxele antidumping.

1.2. Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor

(3)	În urma publicării unui aviz de expirare iminentă a măsurilor antidumping în vigoare (4), Comisia a primit o cerere de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în vigoare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(4)

Cererea a fost depusă de către UK Leather Federation (denumit în continuare „solicitantul”), în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală de piei „chamois” din Uniune și s-a bazat pe premisa că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil continuarea dumpingului și a prejudiciului cauzat industriei Uniunii.

1.3. Deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor

(5)

Întrucât a stabilit că există suficiente elemente de probă care să justifice deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 6 decembrie 2017, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (5) („avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

1.4. Părțile interesate

(6)

Comisia a anunțat oficial solicitantul, producătorii cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori din țara în cauză, importatorii neafiliați, utilizatorii din Uniune cunoscuți ca fiind interesați, precum și reprezentanții țării în cauză cu privire la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Nu există alți producători cunoscuți din Uniune de piei „chamois” decât cei reprezentați de solicitant.

1.5. Constituirea eșantionului

(7)	În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea să includă în eșantion importatorii neafiliați din Uniune și producătorii-exportatori chinezi, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(8)	Dat fiind că cei doi producători din Uniune existenți au reprezentat 100 % din producția din Uniune, nu a fost luată în considerare eșantionarea producătorilor din Uniune.

1.5.1. Eșantionarea importatorilor neafiliați

(9)

Pentru a se decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a se selecta un eșantion, toți importatorii neafiliați au fost invitați să participe la această anchetă. Părțile respective au fost invitate să se facă cunoscute, furnizând Comisiei informațiile solicitate în anexa II la avizul de deschidere.

(10)	Doi importatori neafiliați s-au făcut cunoscuți. Cu toate acestea, cele două societăți nu au importat produsul în cauză de la reexaminarea precedentă efectuată în perspectiva expirării măsurilor, și anume din 2012.

1.5.2. Eșantionarea producătorilor-exportatori din RPC

(11)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat exportatorilor sau producătorilor cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali exportatori sau producători care ar putea fi interesați să participe la anchetă. Misiunea nu a răspuns la această solicitare. Prin urmare, Comisia a contactat doar producătorii-exportatori identificați de solicitant în cererea de deschidere a reexaminării în perspectiva expirării măsurilor.

(12)	Cu toate acestea, niciun producător-exportator din RPC nu a furnizat informațiile solicitate și nu a cooperat la anchetă.

1.6. Chestionarele și vizitele de verificare

(13)	Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului, probabilitatea continuării sau a reapariției prejudiciului, precum și interesul Uniunii.

(14)	Comisia a transmis chestionare celor doi producători din Uniune reprezentați de solicitant. Au fost primite răspunsuri la chestionare de la ambii producători din Uniune.

(15)

Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:

Producători din Uniune

—	Hutchings & Harding Ltd, Cambridge, Regatul Unit;

—	Marocchinerie e Scamoscerie Italiane Spa, Torino, Italia.

1.7. Perioada anchetei de reexaminare și perioada examinată

(16)

Perioada anchetei de reexaminare privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 octombrie 2016 și 30 septembrie 2017 („perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a cuprins perioada dintre 1 ianuarie 2014 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare („perioada examinată”).

2. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

(17)

Produsul în cauză este format din piei „chamois” și din piei „chamois” combinate, eventual decupate, inclusiv piei „chamois” în crustă și piei „chamois” combinate în crustă, originare din RPC, încadrate în prezent la codurile NC 4114 10 10 și 4114 10 90 („produsul în cauză”). Acesta este folosit în principal pentru curățat și lustruit.

(18)

Ancheta a confirmat faptul că, la fel ca în cazul anchetei inițiale, produsul în cauză și produsul fabricat și vândut în Uniune de către industria Uniunii au în continuare aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază și sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

3. DUMPINGUL

(19)	În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat probabilitatea ca expirarea măsurilor existente să conducă la continuarea sau la reapariția dumpingului din partea producătorilor-exportatori chinezi.

(20)

Deoarece niciun producător-exportator din RPC nu a cooperat la anchetă (a se vedea considerentul 12), Comisia a evaluat probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului pe baza faptelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, în special a datelor statistice din partea Eurostat, a bazei de date privind exporturile din China, a informațiilor din cererea de reexaminare, a informațiilor aflate la dispoziția publicului, cum ar fi site-ul oficial al producătorului chinez Henan Prosper (6) și a informațiilor obținute de la solicitant în cursul anchetei de reexaminare.

3.1. Dumpingul în perioada anchetei de reexaminare

3.1.1. Valoarea normală

(21)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, în cazul importurilor din RPC, valoarea normală este stabilită, de obicei, pe baza prețului sau a valorii construite într-o țară terță cu economie de piață sau pe baza prețului practicat dintr-o astfel de țară terță către alte țări, inclusiv către Uniune, sau, în cazul în care aceste lucruri nu sunt posibile, în orice alt mod rezonabil, inclusiv pe baza prețului plătit efectiv sau care urmează să fie plătit în Uniune pentru produsul similar, ajustat în mod corespunzător, dacă este necesar, pentru a include o marjă de profit rezonabilă.

Valoarea normală din ancheta inițială și din reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor

(22)	În ancheta inițială, Comisia a utilizat Statele Unite ale Americii („SUA”) ca țară analoagă și a stabilit valoarea normală pe baza prețurilor unui producător cooperant de piei „chamois” din SUA.

(23)

De atunci, singurul producător de piei „chamois” care își desfășura activitatea în SUA și-a încetat producția. Prin urmare, în reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a stabilit valoarea normală pe baza prețului mediu al importurilor din India în Uniune (India fiind cel mai mare importator în Uniune la acel moment).

Valoarea normală pentru ancheta curentă

(24)

În avizul de deschidere a reexaminării curente efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a informat părțile interesate că, pentru a stabili baza pentru valoarea normală, intenționa să folosească prețurile din Uniune. De asemenea, Comisia a informat părțile interesate că alți producători de piei „chamois” din țări cu economie de piață pot fi situați în India, Nigeria, Turcia și Noua Zeelandă. Prin urmare, aceste țări ar putea fi considerate țări terțe cu economie de piață („țări analoage”) în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a formula observații și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale. Cu toate acestea, nu s-au primit niciun fel de observații.

(25)

Comisia a luat legătura, mai întâi, cu reprezentanțele acestor potențiale țări analoage pentru a le solicita sprijinul în vederea identificării producătorilor din țările respective care ar putea fi invitați să coopereze în calitate de producători din țara analoagă. Apoi, aceasta a trimis o solicitare de cooperare tuturor producătorilor cunoscuți de piei „chamois” din țările respective, și anume către șapte producători cunoscuți și două asociații cunoscute de producători din India, singurului producător cunoscut din Noua Zeelandă și singurului producător cunoscut din Turcia.

(26)

Inițial, numai unul dintre producătorii de piei „chamois”, situat în India, a fost de acord să coopereze. Cu toate acestea, ulterior, el nu a completat chestionarul transmis de Comisie și a încetat să mai coopereze. Astfel, în final, niciunul dintre producătorii de piei „chamois” dintr-o țară analoagă care au fost contactați nu a cooperat la anchetă.

(27)

În lipsa cooperării unui producător dintr-o țară cu economie de piață, Comisia a decis să stabilească valoarea normală pe baza aceleiași metodologii ca cea din reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, și anume pe baza prețurilor importurilor celui mai mare importator de piei „chamois” în Uniune.

(28)	Pe baza datelor statistice (7), Nigeria a avut cel mai mare volum de importuri în Uniune din PAR. Astfel, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului mediu al importurilor nigeriene în Uniune.

3.1.2. Prețul de export

(29)

Deoarece niciunul dintre producătorii-exportatori din RPC nu a cooperat la anchetă (a se vedea considerentul 12), Comisia a evaluat probabilitatea continuării dumpingului pe baza faptelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Prețul de export a fost stabilit pe baza prețului mediu statistic al importurilor din RPC în Uniune (8).

3.1.3. Dumpingul

(30)	Comisia a comparat valoarea normală bazată pe metoda descrisă la secțiunea 3.1.1 cu prețul de export stabilit în conformitate cu metoda descrisă în secțiunea 3.1.2. Calculul a avut ca rezultat o marjă a dumpingului de 118 %.

3.1.4. Concluzie privind dumpingul în perioada anchetei de reexaminare

(31)	Deși la un volum mai mic decât în ancheta inițială, producătorii-exportatori chinezi au exportat în continuare, în perioada anchetei de reexaminare, piei „chamois” către Uniune la prețuri de dumping.

3.2. Analiza probabilității continuării sau reapariției dumpingului

(32)

Comisia a verificat în continuare dacă există probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. În acest sens, Comisia a analizat capacitatea de producție și capacitatea neutilizată a Chinei, comportamentul exportatorilor chinezi pe alte piețe, situația de pe piața internă a Chinei și atractivitatea pieței Uniunii.

(33)

Deoarece niciun producător-exportator cunoscut de piei „chamois” nu a cooperat la anchetă, constatările prezentate la considerentele 34-44 cu privire la probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului au trebuit să se bazeze pe alte resurse, și anume datele Eurostat, date din baza de date privind exporturile din China, informațiile din cererea de reexaminare, informațiile aflate la dispoziția publicului, cum ar fi cele de pe site-ul oficial al producătorului chinez Henan Prosper și informațiile obținute de solicitant de la părțile cooperante în cursul anchetei de reexaminare.

3.2.1. Capacitate de producție

(34)	În lipsa cooperării oricărui producător-exportator chinez, informațiile aflate la dispoziția Comisiei cu privire la capacitatea de producție și la capacitatea neutilizată se bazează pe informațiile furnizate de solicitant și pe informațiile aflate la dispoziția publicului.

(35)	Potrivit informațiilor respective, există o capacitate importantă de producție a pieilor „chamois” în China.

(36)

În primul rând, cea mai mare societate producătoare de piei de oaie din lume, societatea Henan Prosper, este situată în China. Deși Henan Prosper prelucrează diferite tipuri de piei de animale (inclusiv piei care nu se încadrează în domeniul de aplicare al produsului), societatea are o capacitate de producție de 30 000 de piei pe zi. Potrivit site-ului societății Henan Prosper, capacitatea respectivă este echivalentă cu o capacitate anuală de prelucrare a șapte milioane de piei (aproximativ 47,3 milioane de picioare pătrate) (9). Societatea are o forță de muncă de 3 600 de persoane și o tăbăcărie de piei „chamois” specializată (10). Deși nu sunt disponibile informații privind cota exactă a producției de piei „chamois” (și a capacității) din întreaga producție, în comparație, capacitatea industriei Uniunii de a produce piei „chamois” a fost între 7 și 10 milioane de picioare pătrate în cursul perioadei anchetei de reexaminare (11).

(37)

În al doilea rând, potrivit informațiilor furnizate de solicitant, în China există câțiva alți producători de piei „chamois”. Comisia nu dispune de informații cu privire la capacitatea de producție a acelor producători. Cu toate acestea, doar capacitatea anuală de șapte milioane de piei a societății Henan Prosper depășește consumul total din Uniune din PAR (a se vedea tabelul 1 din considerentul 53).

(38)	Astfel, Comisia a concluzionat că producătorii chinezi de piei „chamois” dispun de capacități de producție suficiente, care ar putea fi utilizate pentru a produce piei „chamois” pentru export către Uniune în eventualitatea expirării măsurilor antidumping.

3.2.2. Comportamentul exportatorilor chinezi pe piețele țărilor terțe

(39)

În cursul PAR, producătorii chinezi au exportat cantități semnificative de piei „chamois” către țări terțe, altele decât Uniunea, în special către Malaysia, Bangladesh, Singapore, Vietnam, Japonia și SUA. Volumul total al exporturilor, potrivit bazei de date privind exporturile din China, a reprezentat 5,1 milioane de picioare pătrate de piei „chamois” în PAR.

(40)	Comisia a comparat prețul mediu al pieilor „chamois” exportate pe principalele piețe de export în perioada anchetei de reexaminare cu prețul mediu de export pe piața Uniunii. Această comparație a fost efectuată pe baza informațiilor furnizate de baza de date privind exporturile din China (12).

(41)

Prețurile raportate în baza de date privind exporturile din China au arătat diferențe semnificative ale prețurilor pe kg între exporturile către diferite țări în PAR. Ele au arătat, de asemenea, că 72,8 % din volumele exportate din China către țări terțe au fost exportate la un preț mai mic în comparație cu exporturile de același produs în Uniune, care s-a constatat că au avut prețuri de dumping. Prin urmare, exporturile de piei „chamois” din China către țări terțe au fost efectuate la prețuri și mai mici decât cele către Uniune.

3.2.3. Atractivitatea pieței Uniunii

(42)

Înainte de introducerea măsurilor, Uniunea era o piață de export tradițională pentru RPC. În perioada anchetei inițiale (aprilie 2004-martie 2005), importurile din China către Uniune ajunseseră la 6,6 milioane de picioare pătrate de piei „chamois”, cu peste 28 de ori mai mult decât nivelul actual al exporturilor din China către Uniune.

(43)

În cursul PAR, nivelul prețului mediu pe piața Uniunii (0,99 EUR pe picior pătrat) a fost mai mare decât prețul mediu al exporturilor chineze pe alte piețe de export, ceea ce sugerează faptul că există un stimulent economic pentru ca producătorii-exportatori chinezi să își reorienteze exporturile către Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping.

(44)

Astfel, având în vedere faptul că Uniunea reprezenta o piață tradițională pentru exporturile chineze înainte de impunerea măsurilor și având în vedere prețurile (ridicate), Comisia consideră că, în eventualitatea expirării măsurilor antidumping, piața Uniunii va deveni mai atractivă pentru producătorii chinezi și că este probabil ca aceștia să încerce să își sporească vânzările în Uniune folosindu-se de capacitățile lor disponibile, mai degrabă decât să înceapă să exporte către alte piețe.

3.2.4. Concluzie privind dumpingul și probabilitatea continuării dumpingului

(45)

Ancheta a arătat că importurile chineze ale produsului în cauză au continuat să intre pe piața Uniunii la prețuri de dumping în perioada anchetei de reexaminare. De asemenea, ea a demonstrat că capacitatea de producție în RPC a fost deosebit de ridicată în comparație cu consumul în Uniune în perioada anchetei de reexaminare. Capacitatea respectivă va fi probabil exportată cel puțin parțial pe piața Uniunii în cazul în care se va permite expirarea măsurilor.

(46)	În plus, prețurile de export chineze către alte piețe au fost mai scăzute decât prețurile către Uniune. Această tendință a prețurilor exporturilor chineze către piețe terțe sprijină ideea că este probabil ca dumpingul să continue în Uniune în cazul în care se va permite expirarea măsurilor.

(47)	În sfârșit, atractivitatea pieței Uniunii în ceea ce privește mărimea sa și prețurile a indicat că este probabil ca exporturile chineze să fie direcționate către piața Uniunii în cazul în care se va permite expirarea măsurilor.

(48)	Prin urmare, Comisia a concluzionat că este foarte probabil ca abrogarea măsurilor antidumping să ducă la importuri semnificative la prețuri de dumping din RPC către Uniune, cu alte cuvinte, că este foarte probabil ca dumpingul să continue.

4. PREJUDICIUL

4.1. Definiția industriei Uniunii și a producției din Uniune

(49)	Produsul similar a fost fabricat de doi producători din Uniune în cursul perioadei de anchetă. Ei constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(50)

Producția totală din Uniune în cursul perioadei de anchetă a fost stabilită la 4-5 milioane de picioare pătrate. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile cu privire la industria Uniunii, și anume a datelor colectate de la cei doi producători cooperanți din Uniune în timpul anchetei. Cei doi producători cooperanți din Uniune reprezintă 100 % din producția totală a Uniunii.

(51)	Deoarece indicatorii microeconomici și macroeconomici de prejudiciu se bazează pe date provenind de la numai două societăți, aceștia sunt prezentați sub formă de indici, pentru a menține caracterul confidențial al acestora, în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază.

4.2. Consumul din Uniune

(52)	Comisia a stabilit consumul din Uniune pe baza volumului verificat al vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii și pe baza datelor privind importurile, furnizate de Eurostat.

(53)

Consumul din Uniune a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul din Uniune (picioare pătrate)

	2014	2015	2016	PAR
Consumul total din Uniune [mii picioare pătrate ('000 sq ft)]	25 000 -35 000	30 000 -40 000	35 000 -45 000	40 000 -50 000
Indice (2014 = 100)	100	113	127	141
Sursa: Datele furnizate de solicitant și Eurostat.

(54)	Consumul din Uniune a crescut constant cu o rată anuală de 13-14 % și, în total, cu 41 % în perioada examinată.

4.3. Importurile din RPC

4.3.1. Volumul și cota de piață

(55)	Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor privind importurile, furnizate de Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza consumului din Uniune, astfel cum a fost stabilit la considerentele 52-54.

(56)

Importurile în Uniune din RPC au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul importurilor (picioare pătrate) și cota de piață

	2014	2015	2016	PAR
Volumul importurilor provenind din RPC [mii picioare pătrate ('000 sq ft)]	3 230	403	293	230
Indice (2014 = 100)	100	12	9	7
Cota de piață a importurilor provenind din RPC (%)	10-15	0-5	0-5	0-5
Sursa: Date Eurostat.

(57)

Volumele importurilor din RPC au scăzut brusc, de la 3,2 milioane de picioare pătrate în 2014 la 0,2 milioane de picioare pătrate în PAR, și anume cu 93 %, cu o scădere corespunzătoare a cotei de piață de la 10-15 % la 0-5 % în perioada examinată. Producătorii-exportatori chinezi dețin în prezent o cotă de piață foarte mică, ceea ce susține ideea că măsurile antidumping au fost eficace.

4.3.2. Prețurile importurilor din RPC și subcotarea prețurilor

(58)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Prețul mediu al importurilor în Uniune din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Prețurile de import (EUR/picior pătrat)

	2014	2015	2016	PAR
Prețul importurilor din RPC (EUR/picior pătrat)	0,06	0,24	0,28	0,39
Indice (2014 = 100)	100	417	490	668
Sursa: Date Eurostat.

(59)	Prețurile de import au crescut în mod continuu în perioada examinată. Este de remarcat, totuși, că anul de bază prezintă o valoare monetară relativ scăzută.

(60)

În vederea analizării subcotării prețurilor în PAR, prețul de vânzare mediu ponderat al industriei Uniunii către clienți neafiliați de pe piața Uniunii a fost comparat cu prețul mediu ponderat corespunzător al importurilor din RPC. Pentru această comparație, prețurile de vânzare ale industriei Uniunii au fost ajustate, în special pentru a ține seama de notele de credit, de costurile de livrare, de ambalare și de comisioane la nivelul franco fabrică. Prețul de import din RPC a fost obținut de la Eurostat și a fost ajustat pentru a ține seama de tariful vamal și de costurile ulterioare importului.

(61)	Comparația a indicat faptul că, în cursul PAR, importurile produsului în cauză au subcotat prețurile industriei Uniunii cu 36,6 %, luând în considerare taxa antidumping în vigoare.

4.4. Importurile din țări terțe

(62)

Importurile din alte țări terțe au evoluat de-a lungul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 4

Importurile din țări terțe

Țara		2014	2015	2016	PAR
India	Volumul [mii picioare pătrate ('000 sq ft)]	10 940	11 280	11 423	10 907
	Indice (2014 = 100)	100	103	104	100
	Cota de piață (%)	35-40	30-35	25-30	25-30
	Prețul mediu EUR/picior pătrat	0,55	0,53	0,61	0,65
Turcia	Volumul [mii picioare pătrate ('000 sq ft)]	2 157	2 360	2 720	2 043
	Indice (2014 = 100)	100	109	126	95
	Cota de piață (%)	5-10	5-10	5-10	0-5
	Prețul mediu EUR/picior pătrat	1,16	0,91	0,64	0,64
Nigeria	Volumul [mii picioare pătrate ('000 sq ft)]	3 663	8 890	15 930	22 607
	Indice (2014 = 100)	100	243	435	617
	Cota de piață (%)	10-15	25-30	40-45	50-55
	Prețul mediu EUR/picior pătrat	0,38	0,73	0,96	0,85
Noua Zeelandă	Volumul [mii picioare pătrate ('000 sq ft)]	1 833	2 127	1 673	1 783
	Indice (2014 = 100)	100	116	91	97
	Cota de piață (%)	5-10	5-10	0-5	0-5
	Prețul mediu EUR/picior pătrat	0,72	0,89	0,78	0,74
Pakistan	Volumul [mii picioare pătrate ('000 sq ft)]	1 480	927	517	727
	Indice (2014 = 100)	100	63	35	49
	Cota de piață (%)	0-5	0-5	0-5	0-5
	Prețul mediu EUR/picior pătrat	0,66	0,88	0,87	0,82
Restul lumii	Volumul [mii picioare pătrate ('000 sq ft)]	2 823	4 920	2 123	903
	Indice (2014 = 100)	100	174	75	32
	Cota de piață (%)	5-10	10-15	5-10	0-5
	Prețul mediu EUR/picior pătrat	0,57	0,43	0,50	0,85
Totalul tuturor țărilor terțe, cu excepția RPC	Volumul [mii picioare pătrate ('000 sq ft)]	26 127	30 907	34 680	39 200
	Indice (2014 = 100)	100	118	133	150
	Cota de piață (%)	75-80	85-90	85-90	90-95
	Prețul mediu EUR/picior pătrat	0,54	0,63	0,78	0,77
Sursa: Date Eurostat și obținute din răspunsurile la chestionare.

(63)

În perioada examinată, volumul total al importurilor din alte țări terțe în Uniune a crescut în mod continuu, de la aproximativ 26 de milioane de picioare pătrate în 2014 la aproximativ 39 de milioane de picioare pătrate în PAR, și anume cu 50 %. Aceste importuri au reprezentat o cotă de piață a Uniunii de 90-95 % în PAR (în creștere de la 75-80 % în 2014). Luate în considerare în ansamblu, se pare că alte țări terțe au beneficiat pe deplin de creșterea de 41 % a consumului din Uniune, astfel cum se menționează în considerentul 54.

(64)	Pe țări, cea mai mare cotă de piață este reprezentată de importurile din Nigeria, 52,5 % în PAR. Celelalte surse principale de furnizare de piei „chamois” în Uniune au fost India, Turcia și Noua Zeelandă.

(65)

Importurile din Nigeria merită o mențiune specială. Volumele au crescut brusc, constant și de aproape cinci ori în perioada examinată. De fapt, numai cota de piață a Nigeriei a crescut în perioada examinată. În 2014, importurile din Nigeria au deținut o cotă de piață de 12 %, în timp ce în PAR, una din două vânzări de piei „chamois” au fost originare din Nigeria.

4.5. Situația economică a industriei Uniunii

4.5.1. Observații cu caracter general

(66)	În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate.

(67)

Pentru stabilirea prejudiciului, Comisia nu a făcut distincție între indicatorii macroeconomici și indicatorii microeconomici ai prejudiciului deoarece industria Uniunii, în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază, este reprezentată de doar doi producători. Comisia a evaluat indicatorii economici pe baza datelor aferente acestor doi producători.

(68)

Indicatorii de prejudiciu sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității, volumul de vânzări, cota de piață, ocuparea forței de muncă, productivitatea, costurile cu forța de muncă, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare, prețurile unitare de vânzare, costurile unitare, stocurile, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital. Ei sunt analizați după cum urmează.

4.5.2. Indicatorii de prejudiciu

4.5.2.1. Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(69)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producție, capacitate de producție și grad de utilizare a capacității de producție

	2014	2015	2016	PAR
Volumul producției [mii picioare pătrate ('000 sq ft)]	3 000 -4 000	4 000 -5 000	4 000 -5 000	4 000 -5 000
Indice (2014 = 100)	100	128	122	120
Capacitatea de producție [mii picioare pătrate ('000 sq ft)]	7 000 -10 000	7 000 -10 000	7 000 -10 000	7 000 -10 000
Indice (2014 = 100)	100	100	100	100
Gradul de utilizare a capacității (%)	40-50	50-60	50-60	50-60
Indice (2014 = 100)	100	128	122	120
Sursa: Date obținute din răspunsurile la chestionar.

(70)	Volumul producției industriei Uniunii a crescut cu 20 % în cursul perioadei examinate.

(71)

Capacitatea de producție a rămas stabilă între 2014 și PAR, cu rate medii de utilizare a capacității care au fluctuat pe baza nivelurilor de producție din aceeași perioadă. În general, între 2014 și PAR, utilizarea capacității a crescut, dar a rămas la niveluri scăzute în comparație cu standardele istorice. Ar trebui remarcat faptul că ratele scăzute de utilizare afectează, în mod normal, costurile per unitate, deoarece cheltuielile indirecte acoperă volumele mici de producție.

4.5.2.2. Volumul vânzărilor și cota de piață

(72)

Volumul vânzărilor și cota de piață ale industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață ale industriei Uniunii

	2014	2015	2016	PAR
Volumul vânzărilor realizate în Uniune către clienți neafiliați [mii picioare pătrate ('000 sq ft)]	4 000 -5 000	3 000 -4 000	3 000 -4 000	3 000 -4 000
Indice (2014 = 100)	100	82	89	90
Cota de piață (%)	10-15	10-15	10-15	5-10
Indice (2014 = 100)	100	72	71	63
Sursa: Date Eurostat și date obținute din răspunsurile la chestionar

(73)

În general, volumul vânzărilor realizate în Uniune nu a urmat tendința ascendentă observată în cazul consumului. Deși consumul din Uniune a crescut cu 41 % în perioada examinată (a se vedea considerentul 54), volumul de vânzări ale produsului similar de către industria Uniunii către clienți independenți pe piața Uniunii a scăzut cu 10 % în aceeași perioadă, ceea ce a determinat o scădere semnificativă a cotei de piață a industriei Uniunii în Uniune.

4.5.2.3. Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(74)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate, după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

	2014	2015	2016	PAR
Număr de angajați	50-60	60-70	60-70	70-80
Indice (2014 = 100)	100	122	122	151
Productivitatea (picioare pătrate per angajat)	70-80	70-80	70-80	50-60
Indice	100	105	100	79
Sursa: Date obținute din răspunsurile la chestionar.

(75)

Industria Uniunii a crescut nivelul de ocupare a forței de muncă cu 51 % de-a lungul perioadei examinate. Cu toate acestea, productivitatea forței de muncă a industriei Uniunii, măsurată ca producție pe persoană angajată pe an, a scăzut cu 21 % ca urmare a creșterii ocupării forței de muncă într-un ritm mai rapid decât cel al producției.

4.5.2.4. Amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare

(76)

Indicatorii examinați anterior arată că, în ciuda măsurilor antidumping în vigoare din 2006, situația economică și financiară a industriei Uniunii a rămas destul de fragilă și prejudiciată. Prin urmare, nu s-a putut stabili nicio redresare deplină în urma practicilor de dumping anterioare. Având în vedere marja mare de dumping actuală stabilită pentru importuri de piei „chamois” din RPC, se consideră că industria Uniunii, în ciuda volumelor actuale mici, rămâne vulnerabilă la efectul prejudiciabil al oricăror importuri care fac obiectul unui dumping pe piața Uniunii.

4.5.2.5. Prețurile și factorii care influențează prețurile pe piața internă

(77)

Prețurile de vânzare unitare medii ponderate ale producătorilor din Uniune către clienți neafiliați din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare în Uniune

	2014	2015	2016	PAR
Prețul de vânzare unitar mediu în Uniune Indice (2014 = 100)	100	107	101	106
Costul de producție unitar Indice (2014 = 100)	100	110	100	107
Sursa: Date obținute din răspunsurile la chestionar.

(78)

Prețurile de vânzare medii ale producătorilor din Uniune au crescut cu 6 % în perioada examinată. În același timp, costul de producție unitar înregistrat de industria Uniunii a crescut cu 7 %. Principalul factor al acestei creșteri a fost creșterea prețurilor materiei prime (și anume, ale pieilor brute).

4.5.2.6. Costurile cu forța de muncă

(79)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

2014

2015

2016

PAR

Costuri medii cu forța de muncă per angajat

Indice (2014 = 100)

100

Sursa: Date obținute din răspunsurile la chestionar.

(80)	Costurile medii cu forța de muncă per angajat au scăzut cu 28 % în perioada examinată.

4.5.2.7. Stocurile

(81)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

2014

2015

2016

PAR

Stocuri finale

Indice (2014 = 100)

100

153

155

153

Sursa: Date obținute din răspunsurile la chestionar.

(82)	Nivelul stocurilor finale pentru industria Uniunii a crescut semnificativ cu 53 % între 2014 și PAR.

4.5.2.8. Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital

(83)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 11

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

	2014	2015	2016	PAR
Profitul net al vânzărilor din UE către clienți neafiliați Indice (2014 = 100)	– 100	– 137	– 89	– 108
Fluxul de lichidități Indice (2014 = 100)	100	– 287	–76	– 132
Investițiile Indice (2014 = 100)	100	174	26	94
Randamentul investițiilor Indice (2014 = 100)	– 100	– 107	– 150	– 257
Sursa: Date obținute din răspunsurile la chestionar.

(84)

Comisia a stabilit rentabilitatea industriei Uniunii prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzarea produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Industria Uniunii a înregistrat pierderi continue pe parcursul întregii perioade examinate. În intervalul cuprins între 2014 și PAR, pierderile au fost considerabile și au crescut în general cu 8 %. Această tendință negativă a coincis în timp cu creșterea dinamică a consumului din Uniune explicată în considerentul 54. Astfel cum se indică la considerentul 64, această creștere s-a bazat aproape complet pe importurile din alte țări terțe.

(85)	Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Fluxul net de lichidități din activitățile de exploatare a scăzut semnificativ în perioada examinată, o scădere care se explică în principal prin pierderile semnificative.

(86)	Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procentaj din valoarea contabilă netă a investițiilor. Randamentul investițiilor a fost negativ pe toată perioada examinată.

(87)

Investițiile efectuate pe parcursul perioadei examinate nu au fost utilizate pentru a crește capacitatea de producție. Mai degrabă, acestea au fost destinate în mod predominant menținerii și actualizării capacităților deja existente. Cifra remarcabilă din anul 2015 se datorează realocării instalațiilor de producție ale unuia dintre producătorii din Uniune dintr-un stat membru în altul.

(88)	Capacitatea de a mobiliza capital a fost afectată de pierderile suferite în cursul perioadei examinate.

4.5.3. Concluzie privind prejudiciul

(89)

În perioada examinată, situația financiară a Uniunii a rămas într-o stare precară. În special, indicatorii industriei Uniunii precum rentabilitatea, fluxul de lichidități și randamentul investițiilor au prezentat rezultate negative semnificative. De asemenea, industria Uniunii s-a confruntat cu o reducere considerabilă a cotei sale de piață. Evoluția negativă a cotei de piață a coincis cu o creștere globală a cererii de piei „chamois” pe piața Uniunii, de care au beneficiat importurile din țări terțe, altele decât RPC. Unele dintre tendințele negative observate pot fi explicate prin efectul cumulat al unei serii de factori care, acționând în ansamblu, au deteriorat și mai mult situația industriei Uniunii, care se afla încă într-o situație de fragilitate în PAR. Dintre factorii respectivi, cel mai important a fost creșterea rapidă a importurilor din Nigeria la prețuri mai mici decât prețurile industriei Uniunii.

(90)	Câțiva indicatori de prejudiciu au evoluat pozitiv în perioada examinată. Volumul producției a crescut cu 20 %, iar utilizarea capacității cu 9 %. Totuși, creșterile respective nu au condus la o creștere a vânzărilor pe piața Uniunii.

(91)

În timp ce importurile din RPC au scăzut dramatic în perioada examinată, de la 3 milioane de picioare pătrate în 2014 la aproximativ 230 000 de picioare pătrate în PAR, ceea ce a condus la o scădere a cotei de piață de la 10-15 % la 0-5 %, volumul total al importurilor din țările terțe a crescut semnificativ.

(92)

Prin urmare, este probabil ca creșterea importurilor respective din țările terțe să fi împiedicat orice posibilă redresare a industriei Uniunii în urma prejudiciului cauzat anterior de importurile din China care fac obiectul unui dumping, în special din 2015 când importurile chineze au început să scadă.

(93)

Cu toate acestea, încă din 2014, RPC deținea o cotă de piață în Uniune de peste 10 %. Prin urmare, deși în PAR importurile la prețuri de dumping din RPC au scăzut în mod considerabil, cota lor de piață în perioada care a precedat PAR și în special în 2014 a fost încă relativ ridicată. În plus, în PAR, prețurile importurilor respective au subcotat în mod semnificativ prețurile Uniunii. Prin urmare, nu se poate exclude că aceste importuri, în ciuda scăderii lor în PAR, au contribuit în mod semnificativ la prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

(94)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a beneficiat de măsurile inițiale, dat fiind că a prezentat unele îmbunătățiri de-a lungul perioadei examinate în comparație cu situația constatată în perioada anchetei inițiale. Cu toate acestea, industria Uniunii se redresează într-un ritm lent și continuă să se afle într-o situație fragilă și vulnerabilă, ca urmare a factorilor menționați mai sus. Prin urmare, s-a constatat că în perioada anchetei de reexaminare, industria Uniunii a suferit un prejudiciu important, astfel cum reiese din evoluția indicatorilor definiți la articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

5. PROBABILITATEA CONTINUĂRII PREJUDICIULUI ÎN CAZUL ÎN CARE MĂSURILE SUNT ABROGATE

(95)

Ancheta a arătat că importurile din RPC au fost efectuate la prețuri de dumping în cursul PAR (considerentul 31) și că există probabilitatea continuării dumpingului în eventualitatea în care se permite expirarea măsurilor (considerentul 48). Ancheta a concluzionat, de asemenea, astfel cum se afirmă la considerentul 94, că industria Uniunii a suferit un prejudiciu. Prin urmare, Comisia a evaluat dacă există probabilitatea continuării prejudiciului cauzat inițial de importurile chineze la prețuri de dumping în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(96)	Pentru a evalua probabilitatea ca prejudiciul să continue, Comisia a analizat următoarele elemente: capacitatea neutilizată în RPC, atractivitatea pieței Uniunii, nivelul probabil al prețurilor importurilor chineze în absența măsurilor antidumping și impactul acestora asupra industriei Uniunii.

5.1. Capacitatea neutilizată, fluxurile comerciale și atractivitatea pieței Uniunii

(97)

Pe parcursul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, s-a constatat că exportatorii chinezi aveau capacități neutilizate excesive în comparație cu dimensiunea pieței europene, capacități care nu puteau fi absorbite pe deplin de către cererea internă din China și de către piețele de export, altele decât piața Uniunii. În absența unor informații contrare, se poate presupune că capacitățile neutilizate au fost aceleași în perioada examinată curentă.

(98)

Ancheta a stabilit că aproximativ 75 % din volumele exportate din China către țări terțe în cursul PAR au fost exportate la un preț mai mic în comparație cu exporturile aceluiași produs către Uniune (a se vedea considerentul 43). Nu există indicii sau dovezi că această situație se va schimba, cel puțin în viitorul apropiat.

(99)

În ceea ce privește prețurile mai ridicate, piața Uniunii este, prin urmare, mai atractivă pentru producătorii-exportatori chinezi decât 2/3 din celelalte piețe către care producătorii-exportatori chinezi au exportat în PAR. Atractivitatea pieței Uniunii ar crește în mod suplimentar în absența taxelor dacă s-ar permite expirarea măsurilor.

(100)

De asemenea, înainte de impunerea măsurilor, piața Uniunii a reprezentat o piață de export tradițională pentru producătorii-exportatori chinezi care dețineau, în perioada anchetei inițiale, peste 30 % din cota de piață în Uniune.

(101)

De asemenea, ancheta a arătat că importurile din RPC, excluzând taxa antidumping, ar fi subcotat prețurile de vânzare din Uniune cu 59,7 % în PAR. Acesta este un indiciu al nivelului probabil al prețurilor importurilor din RPC în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(102)

De asemenea, prețurile importurilor chineze sunt în mod considerabil mai scăzute decât prețurile altor importuri pe piața Uniunii (a se vedea tabelele 3 și 4). Ancheta a arătat că prețurile importurilor chineze în PAR au fost cu aproximativ 50 % mai scăzute decât prețul mediu de import din alte țări terțe către Uniune. Prin urmare, este probabil că importurile chineze vor înlocui aceste importuri și vor exercita o presiune suplimentară asupra nivelurilor prețurilor pe piețele Uniunii.

5.2. Efectul asupra situației industriei Uniunii

(103)

Având în vedere capacitățile ridicate ale RPC și atractivitatea pieței Uniunii, precum și alte elemente, astfel cum au fost rezumate la considerentele 97-102 de mai sus, este probabil că, dacă măsurile vor fi abrogate, producătorii-exportatori chinezi își vor relua exporturile către piața Uniunii în cantități semnificative și la prețuri de dumping, subcotând în mod semnificativ prețurile producătorilor din Uniune.

(104)

Acest lucru va avea un efect negativ asupra industriei Uniunii, dat fiind că aceste volume semnificative de importuri suplimentare vor determina scăderea prețurilor de vânzare pe care le poate aplica industria Uniunii, vor reduce volumul de vânzări al industriei Uniunii, precum și utilizarea capacității sale, ducând astfel la creșterea costurilor sale de producție. Creșterea așteptată a importurilor la prețuri mici de dumping va cauza astfel o deteriorare puternică suplimentară a rezultatelor financiare ale industriei Uniunii, în special a rentabilității.

5.3. Concluzie

(105)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că este foarte probabil ca abrogarea măsurilor să ducă la o creștere semnificativă a importurilor chineze care fac obiectul unui dumping, la prețuri care subcotează prețurile industriei Uniunii, agravând astfel prejudiciul suferit de industria Uniunii. Prin urmare, viabilitatea industriei Uniunii va fi compromisă în mod serios.

6. INTERESUL UNIUNII

(106)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente privind importurile de piei „chamois” provenite din RPC ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblul său.

(107)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(108)

S-a examinat dacă există motive imperioase pentru a concluziona că nu este în interesul Uniunii să se mențină măsurile în vigoare.

6.1. Interesul industriei Uniunii

(109)

Deși măsurile antidumping în vigoare au împiedicat importurile care fac obiectul unui dumping să intre pe piața Uniunii într-un volum mare, industria Uniunii rămâne într-o situație precară, astfel cum a reieșit din tendințele negative ale anumitor indicatori de prejudiciu.

(110)

În cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping, este rezonabil să se presupună că intrarea probabilă a unor volume substanțiale de importuri originare din țara în cauză care fac obiectul unui dumping ar determina un prejudiciu suplimentar industriei Uniunii. O astfel de intrare ar cauza probabil, printre altele, pierderea cotei de piață, scăderea prețurilor de vânzare, scăderea ratei de utilizare a capacității și, în general, o deteriorare gravă a situației financiare a industriei din Uniune.

(111)

Astfel, Comisia a concluzionat că menținerea măsurilor antidumping privind importurile de piei „chamois” din RPC este în interesul industriei din Uniune.

6.2. Interesul importatorilor neafiliați și al utilizatorilor

(112)

În cursul anchetei inițiale, s-a stabilit că instituirea măsurilor antidumping nu este de natură să afecteze în mod grav situația importatorilor și a utilizatorilor din Uniune. La această anchetă nu a cooperat niciun importator.

(113)

În lipsa oricărei cooperări a importatorilor și a utilizatorilor la prezenta reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia consideră că constatările sale din ancheta inițială sunt valabile în continuare și că menținerea măsurilor nu ar afecta în mod negativ importatorii și utilizatorii din Uniune sau, cel puțin, nu în mod semnificativ.

6.3. Concluzie privind interesul Uniunii

(114)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase, în ceea ce privește interesul Uniunii, care să se opună menținerii măsurilor antidumping actuale privind importurile produsului în cauză originar din China.

7. COMUNICAREA CONSTATĂRILOR

(115)

Toate părțile au fost informate cu privire la principalele fapte și considerații pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor antidumping în vigoare. De asemenea, părților li s-a acordat un termen pentru a-și prezenta observațiile în urma respectivei comunicări. Nu s-au primit niciun fel de observații.

8. MĂSURILE ANTIDUMPING

(116)

Prin urmare, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia concluzionează că măsurile antidumping aplicabile importurilor de piei „chamois” originare din RPC, instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1153/2012, ar trebui menținute.

(117)

Având în vedere jurisprudența Curții de Justiție (13), este oportun să se prevadă rata dobânzii penalizatoare care urmează să fie plătită în cazul rambursării eventuale a taxelor definitive, întrucât dispozițiile relevante în vigoare în materie de taxe vamale nu prevăd o astfel de rată a dobânzii, iar aplicarea normelor naționale ar conduce la denaturări nejustificate între operatorii economici, în funcție de statul membru care este ales pentru vămuire.

(118)

Comitetul instituit prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 nu a emis un aviz privind măsurile prevăzute în prezentul regulament,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) Se instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de piei „chamois” și de piei „chamois” combinate, eventual decupate, inclusiv piei „chamois” în crustă și piei „chamois” combinate în crustă, încadrate în prezent la codurile NC 4114 10 10 și 4114 10 90 și originare din Republica Populară Chineză.

(2) Nivelul taxei antidumping definitive aplicabile pentru produsul descris la alineatul (1) la prețul net franco frontieră UE, înainte de vămuire, este de 58,9 %.

(3) Dacă nu se precizează altfel, se aplică dispozițiile în vigoare referitoare la taxele vamale. Dobânda penalizatoare care trebuie plătită în caz de rambursare care dă naștere dreptului la plata unei dobânzi penalizatoare este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în vigoare în prima zi calendaristică a lunii în care cade data scadenței, majorată cu un punct procentual.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 20 februarie 2019.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 176, 30.6.2016, p. 21.

(2) Regulamentul (CE) nr. 1338/2006 al Consiliului din 8 septembrie 2006 de instituire a unui drept antidumping definitiv și de percepere definitivă a dreptului provizoriu impus pentru importurile de piei „chamois” originare din Republica Populară Chineză (JO L 251, 14.9.2006, p. 1).

(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1153/2012 al Consiliului din 3 decembrie 2012 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de piei „chamois” originare din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 (JO L 334, 6.12.2012, p. 31).

(4) Aviz privind expirarea iminentă a anumitor măsuri antidumping (JO C 72, 8.3.2017, p. 3).

(5) Aviz de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de piei tăbăcite în grăsimi (piei chamois) originare din Republica Populară Chineză (JO C 416, 6.12.2017, p. 15).

(6) https://www.globalsources.com/si/AS/Henan-Prosper/6008801452841/Homepage.htm

(7) Sursa: Eurostat.

(8) Sursa: Eurostat.

(9) Potrivit industriei Uniunii, o piele reprezintă între 6,5 și 7 picioare pătrate. (7 milioane*6,75 = 47,25 milioane).

(10) Catalogul cu expozanți al Asia Pacific Leather Fair (http://www.aplf.com/en-US/534/henan-prosper/6740) și un articol dintr-o revistă din domeniul pielăriei (http://www.leathermag.com/news/newsmichael-lu-henan-prosper-skins-leather-enterprise-co-ltd)

(11) Cifra exactă privind capacitatea este confidențială.

(12) Valorile exporturilor sunt exprimate în dolari americani și pe o bază franco la bord. Cantitățile sunt exprimate în kg

(13) Hotărârea Curții (Camera a treia) din 18 ianuarie 2017, C-365/15, Wortmann/Hauptzollamt Bielefeld, EU:C:2017:19, punctele 35-39.

21.2.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 50/23

DECIZIA (UE) 2019/299 A CONSILIULUI

din 12 februarie 2019

privind poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene în cadrul Comitetului director regional al Comunității transporturilor în ceea ce privește anumite aspecte de personal legate de punerea în aplicare a Tratatului de instituire a Comunității transporturilor

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 91 și articolul 100 alineatul (2) coroborate cu articolul 218 alineatul (9),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)	Tratatul de instituire Comunității transporturilor (1) (denumit în continuare „TCT”) a fost semnat de Uniune în conformitate cu Decizia (UE) 2017/1937 a Consiliului (2).

(2)

În conformitate cu articolul 41 alineatul (3) din TCT, TCT s-a aplicat cu titlu provizoriu începând cu 9 octombrie 2017. În prezent se aplică cu titlu provizoriu între părțile contractante, și anume Uniunea, Republica Albania, Bosnia și Herțegovina, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Kosovo (*1), Muntenegru și Republica Serbia.

(3)	Comitetul director regional al Comunității transporturilor („comitetul director”) adoptă decizii privind anumite aspecte de personal, pentru a se asigura punerea în aplicare corespunzătoare a TCT.

(4)

Este oportun să se stabilească poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul comitetului director în ceea ce privește deciziile sale privind anumite aspecte de personal, deoarece aceste decizii sunt necesare pentru inițierea activității Secretariatului permanent al Comunității transporturilor și vor avea efecte juridice în raport cu Uniunea.

(5)	Prin urmare, poziția Uniunii în cadrul comitetului director ar trebui să se bazeze pe proiectele de decizii atașate,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Poziția care urmează să fie luată, în numele Uniunii, în cadrul Comitetul director regional al Comunității transporturilor se bazează pe proiectele de decizii ale comitetului director, atașate la prezenta decizie.

Modificările minore aduse respectivelor proiecte de decizii pot fi convenite de reprezentanții Uniunii în cadrul comitetului director fără a fi necesară o altă decizie a Consiliului.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Bruxelles, 12 februarie 2019.

Pentru Consiliu

Președintele

E.O. TEODOROVICI

(1) JO L 278, 27.10.2017, p. 3.

(2) Decizia (UE) 2017/1937 a Consiliului din 11 iulie 2017 privind semnarea, în numele Uniunii Europene, și aplicarea cu titlu provizoriu a Tratatului de instituire a Comunității transporturilor (JO L 278, 27.10.2017, p. 1).

(*1) Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244(1999), precum și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovo.

PROIECT

DECIZIA NR. …/2019 A COMITETULUI DIRECTOR REGIONAL AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR

din …

privind adoptarea normelor cu privire la recrutarea, condițiile de muncă și echilibrul geografic al personalului Secretariatului permanent al Comunității transporturilor

COMITETUL DIRECTOR REGIONAL AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității transporturilor, în special articolul 24 alineatul (1) și articolul 30,

DECIDE:

Articol unic

Se adoptă prin prezenta decizie normele cu privire la recrutarea, condițiile de muncă și echilibrul geografic al personalului Secretariatului permanent al Comunității transporturilor, astfel cum se prevede în anexa la prezenta decizie.

Adoptată la …,

Pentru Comitetul director regional

Președintele

ANEXĂ

Norme cu privire la recrutarea, condițiile de muncă și echilibrul geografic al personalului Secretariatului permanent al Comunității transporturilor

I. GENERALITĂȚI

Prezentele norme stabilesc procedurile pentru recrutarea directorului și a oricăror directori adjuncți, precum și a personalului Secretariatului permanent al Comunității transporturilor („secretariatul”), cerințele privind condițiile de muncă și echilibrul geografic al personalului, în conformitate cu Tratatul de instituire a Comunității transporturilor („tratatul”).

În cazul oricăror contradicții între prezentele norme și tratat, se aplică dispozițiile tratatului.

II. RECRUTAREA DIRECTORULUI ȘI A ORICĂRUI (ORICĂROR) DIRECTOR(I) AL (AI) SECRETARIATULUI

Cu aprobarea Comitetului director regional, se publică o cerere deschisă de candidaturi pentru poziția de director sau director adjunct în Uniunea Europeană (denumită în continuare „Uniunea”), precum și în părțile din Europa de Sud-Est (Republica Albania, Bosnia și Herțegovina, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Kosovo (*1), Muntenegru și Republica Serbia).

Cu cel puțin 30 de zile înainte de data relevantă a reuniunii pentru care numirea directorului sau a unui director adjunct figurează pe ordinea de zi a Comitetului director regional, Comisia Europeană distribuie o propunere care conține candidatul propus.

Candidatul este desemnat cu titlu personal.

Candidatul este cetățean al oricărui stat membru al Uniunii sau al oricăreia dintre părțile din Europa de Sud-Est.

Propunerea Comisiei Europene este justificată în mod corespunzător având în vedere responsabilitățile directorului sau ale directorului adjunct. Aceasta conține o descriere a calificărilor și experienței persoanei desemnate și este bazată pe acordul prealabil al persoanei în cauză de a fi nominalizată.

Oricare dintre părțile contractante își poate exprima opinia cu privire la propunere. În cazul în care această opinie este prezentată în scris înainte de reuniunea Comitetului director regional, președintele Comitetului director regional („președintele”) anunță declarația în cauză în timpul reuniunii.

Comitetul director regional poate solicita o audiere a candidatului propus în cadrul reuniunii sale înainte ca decizia privind numirea să fie luată. Președintele propune în prealabil norme operaționale ad hoc privind audierea (intervalul de timp, numărul de întrebări etc.)

10.

În urma consultărilor cu Consiliul ministerial, Comitetul director regional hotărăște în unanimitate asupra numirii directorului și a oricărui director adjunct, în conformitate cu articolul 24 alineatul (3) din tratat.

11.

Comitetul director regional indică în decizia sa data de început a numirii.

12.

În termen de șapte zile calendaristice de la decizia Comitetului director regional, președintele emite un act de numire care este contrasemnat de director sau de directorul adjunct.

III. RECRUTAREA PERSONALULUI SECRETARIATULUI

Generalități

13.

Recrutarea personalului secretariatului se bazează în mod cumulat pe următoarele principii esențiale:

—	transparența procedurilor de selecție;

—	nediscriminarea;

—	concurența și profesionalismul;

—	echilibrul de gen; și

—	echilibrul geografic.

14.

Comitetul director regional adoptă organigrama secretariatului, pe baza unei propuneri a directorului.

15.

Orice persoană care este cetățean al oricăreia dintre părțile contractante poate candida pentru orice post anunțat în cadrul secretariatului.

16.

Candidații își depun candidatura cu titlu personal.

17.

Secretariatul este responsabil pentru organizarea procedurilor de selecție în conformitate cu prezentele norme. Secretariatul poate apela la consultanță externă pentru a beneficia de asistență în legătură cu activitatea sa în orice etapă a procedurilor de selecție.

18.

Personalul, cu excepția directorului (directorilor) adjunct (adjuncți), este selectat și numit de director.

19.

Ulterior procedurii de selecție, orice numire oficială face obiectul certificării de către un cadru medical calificat desemnat de director a faptului că persoana numită este aptă din punct de vedere fizic pentru postul în cauză.

20.

Orice numire se realizează pe perioadă determinată, după o perioadă de probă în conformitate cu prezentele norme și poate fi reînnoită.

21.

Se stabilește o perioadă de probă de șase luni de la numire pentru orice post. În conformitate cu punctul 23 litera (b), perioada de probă poate fi prelungită cu cel mult șase luni.

22.

Orice perioadă anterioară de vechime dobândită în cadrul secretariatului în calitate de funcționar titular poate fi considerată, integral sau parțial, perioadă de probă. Această prevedere se aplică atunci când obligațiile principale în baza fișei postului pentru funcția anterioară și în baza fișei postului pentru funcția actuală, în care a fost numit funcționarul în conformitate cu prezentele norme, coincid.

23.

În timpul celei de a cincea luni a oricărei perioade de probă, superiorul imediat al funcționarului întocmește un raport privind competența, eficiența și conduita funcționarului. Raportul recomandă:

(a)	ca numirea funcționarului să fie confirmată;

(b)	ca perioada de probă a funcționarului să fie prelungită cu cel mult șase luni; sau

(c)	ca numirea funcționarului să înceteze.

24.

Raportul menționat la punctul 23 este transmis înainte de sfârșitul celei de a cincea luni directorului pentru luarea unei decizii.

25.

Perioada de probă este considerată parte a perioadei totale a numirii.

26.

La propunerea oricăreia dintre părțile contractante, directorul, în consultare cu Comisia Europeană, poate numi un expert detașat din partea părții contractante respective pe o perioadă de până la trei ani, sub rezerva capacității administrative și financiare. Directorul adoptă norme detaliate privind statutul experților detașați.

Transparența și procedura de selecție

27.

Secretariatul lansează procedura de selecție prin publicarea de anunțuri de posturi vacante în care sunt specificate criteriile referitoare la competențele generale și specifice și principalele calificări necesare precum și posibila durată a numirii, funcția și principalele etape ale procedurii de selecție.

28.

Orice anunț de post vacant este publicat în limba engleză pe site-ul secretariatului, precum și în presa internațională și de specialitate cu cel puțin două luni înainte de demararea procedurii de selecție relevante. Informațiile sunt distribuite, de asemenea, tuturor părților contractante.

29.

Directorul poate identifica informații, sub rezerva confidențialității, care sunt anunțate doar candidaților incluși pe lista restrânsă. Cu toate acestea, informațiile respective nu pot face referire la fișa postului în sine.

30.

În cadrul procedurii de selecție, directorul este asistat de un Comitet de selecție care este format din cel puțin patru membri: directorul, un reprezentant al președinției și doi reprezentanți ai Comisiei Europene. Alți membri ai personalului secretariatului pot fi, de asemenea, incluși în Comitetul de selecție. În cazuri specifice, în special în cazul procedurilor de selecție a experților, poate fi desemnat un membru extern suplimentar în urma unei propuneri a Comisiei Europene.

31.

Comitetul de selecție evaluează candidaturile și convine, pentru fiecare post vacant, asupra unei liste restrânse de candidați care îndeplinesc criteriile de eligibilitate și care răspund cel mai bine criteriilor de selecție specificate în anunțul de post vacant.

32.

Comitetul de selecție invită candidații incluși pe lista restrânsă la interviuri.

33.

În cazul în care Comitetul de selecție consideră că este necesar, acesta poate decide să invite candidații incluși pe lista restrânsă la teste scrise care ar urma să aibă loc în aceleași zile cu interviurile. Conținutul testelor este definit în conformitate cu nivelul și profilul postului care face obiectul anunțului. Testele scrise, adaptate în funcție de profilul postului, vor avea cel puțin următoarele componente:

(a)	aptitudini generale și abilități lingvistice în măsura necesară pentru exercitarea atribuțiilor și competențe specifice cu referire la profilurile relevante; și

(b)	evaluarea calității exprimării scrise și a prezentării.

34.

Pe baza candidaților incluși pe lista restrânsă și având în vedere rezultatele interviurilor, directorul poate stabili o listă de rezervă. Această listă de rezervă este valabilă timp de până la 12 luni de la data la care este stabilită, iar valabilitatea sa poate fi prelungită prin decizie a directorului.

35.

Orice rezultat al unei proceduri de selecție este consemnat în scris într-un protocol care este semnat de membrii Comitetului de selecție. Candidații sunt informați cu privire la rezultatul procedurii de selecție.

36.

Oricare dintre părțile contractante are dreptul de a obține o copie a oricăruia dintre protocoalele menționate la punctul 35, pe baza unei cereri scrise transmise directorului.

Nediscriminarea

37.

Discriminarea din orice motive în timpul procedurii de selecție este interzisă.

38.

Toate posturile sunt deschise în mod egal femeilor și bărbaților, fără nicio referire la religie, naționalitate, rasă sau credință.

Concurența și profesionalismul

39.

Niciun post nu va fi rezervat unor anumite persoane și/sau cetățenilor oricăreia dintre părțile contractante.

40.

În momentul recrutării personalului, directorul ia în considerare în primul rând obținerea serviciilor unor persoane care dețin cele mai înalte standarde de competență și integritate. Orice descriere a postului din anunțurile de posturi vacante specifică în mod clar cerințele oficiale referitoare la studii, experiență, competențe lingvistice etc.

41.

Recrutarea este deschisă concurenței între candidații de la nivel intern și orice alți candidați, pe baza standardelor legate de egalitatea de șanse. Dintre candidații cu un nivel egal de calificări și experiență, vor fi preferați candidații de la nivel intern.

IV. CONDIȚIILE DE MUNCĂ ALE PERSONALULUI

42.

Directorul se asigură că, în conformitate cu bugetul secretariatului și cu respectarea normelor bugetare și a deciziilor instituțiilor în temeiul tratatului, personalului secretariatului i se asigură condițiile de muncă necesare în ceea ce privește echipamentele, spațiul de lucru, accesul la informațiile disponibile etc.

43.

Orice funcționar al secretariatului are dreptul de a solicita directorului să îi fie îmbunătățite condițiile de muncă. Cererea trebuie să fie justificată în mod adecvat. În cazul în care nu se poate da curs cererii, directorul sau orice alt membru autorizat al personalului îi transmite funcționarului un răspuns relevant, în scris.

44.

Directorul poate adopta norme interne privind condițiile de muncă în conformitate cu punctele 42 și 43.

V. ECHILIBRUL GEOGRAFIC ÎN PRIVINȚA PERSONALULUI

45.

Directorul asigură o distribuție echitabilă a posturilor în rândul cetățenilor părților contractante, în măsura în care este posibil și în conformitate cu interesele secretariatului.

VI. DISPOZIȚII FINALE

46.

Prezentele norme intră în vigoare la data adoptării acestora de către Comitetul director regional.

(*1) Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244(1999) și Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovo.

PROIECT

DECIZIA NR. …/2019 A COMITETULUI DIRECTOR REGIONAL AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR

din …

privind adoptarea Statutului personalului Comunității transporturilor

COMITETUL DIRECTOR REGIONAL AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității transporturilor, în special articolul 24 alineatul (1),

DECIDE:

Articol unic

Se adoptă Statutul personalului Comunității transporturilor, astfel cum se prevede în anexa la prezenta decizie.

Adoptată la …,

Pentru Comitetul director regional

Președintele

ANEXĂ

Statutul personalului Comunității transporturilor

1. SCOP

Prezentul Statut al personalului stabilește clauzele și condițiile privind încadrarea în muncă a membrilor personalului Secretariatului permanent al Comunității transporturilor. Acesta face parte integrantă din contractele individuale de muncă, exceptând situațiile în care prezentul statut al personalului prevede altfel.

2. DEFINIȚII ȘI APLICABILITATE

2.1. Definiții

(1)	„părți contractante” înseamnă părțile contractante la Tratatul de instituire a Comunității transporturilor, și anume Uniunea Europeană și părțile din Europa de Sud-Est (Republica Albania, Bosnia și Herțegovina, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Kosovo (*1), Muntenegru și Republica Serbia);

(2)	„comitet director” înseamnă Comitetul director regional al Comunității transporturilor;

(3)	„secretariat” înseamnă Secretariatul permanent al Comunității transporturilor;

(4)	„director” înseamnă directorul secretariatului;

(5)

„membrii personalului” înseamnă toți funcționarii secretariatului, și anume directorul, directorii adjuncți și toți ceilalți membri ai personalului din partea părților contractate care lucrează permanent în cadrul secretariatului în conformitate cu prezentul Statut al personalului și experții detașați;

(6)	„personal local” înseamnă persoane, altele decât membri ai personalului, care sunt recrutate de secretariat în Republica Serbia în scopul unor activități tehnice precum întreținere, curățenie, conducerea vehiculelor etc.;

(7)	„experți detașați” înseamnă membrii personalului detașați de guvernele lor sau de organizațiile internaționale din care fac parte pentru o misiune în cadrul secretariatului;

(8)	„Acord privind sediul” înseamnă acordul dintre Republica Serbia și Comunitatea transporturilor cu privire la sediul secretariatului;

(9)	„norme privind recrutarea, condiții de muncă și echilibru geografic” înseamnă normele privind recrutarea, condițiile de muncă și echilibrul geografic al personalului secretariatului permanent al Comunității transporturilor;

(10)

„hărțuire morală” înseamnă orice conduită abuzivă pe o anumită durată, repetată sau sistematică, ce se manifestă prin comportament, limbaj, înscrisuri, gesturi sau alte acte care sunt intenționate și care pot aduce atingere personalității, demnității sau integrității fizice sau psihice ale unei persoane;

(11)

„hărțuire sexuală” înseamnă un comportament cu conotații sexuale care este nedorit de persoana căreia i se adresează și care are ca scop sau efect jignirea respectivei persoane sau crearea unui mediu intimidant, ostil, jignitor sau deranjant. Hărțuirea sexuală este tratată la fel ca discriminarea bazată pe gen.

(12)

„abuzul în serviciu al directorului” înseamnă:

(a)	atunci când directorul reține parțial sau integral salariul unui membru al personalului, iar întârzierea depășește 15 zile lucrătoare;

(b)	atunci când directorul încalcă condițiile de încadrare în muncă astfel cum sunt specificate în contractul de muncă; sau

(c)	atunci când directorul a comis o agresiune sau o calomnie gravă în legătură cu membrul personalului.

(13)

„neglijența în serviciu a membrului personalului” înseamnă:

(a)	refuzul nejustificat al membrului personalului de a îndeplini sarcini specifice atribuite de director sau de alt superior al membrului personalului, atunci când membrul personalului a fost înștiințat deja cel puțin o dată în scris în legătură cu o omisiune similară de a-și îndeplini sarcinile;

(b)	comiterea unei infracțiuni;

(c)	abandonarea postului, însemnând atunci când membrul personalului absentează fără autorizație sau fără o explicație satisfăcătoare timp de mai mult de șapte zile lucrătoare;

(d)	hărțuire morală sau sexuală;

(e)	orice conduită în legătură cu care se poate preconiza în mod rezonabil că va genera sau că a adus un prejudiciu grav reputației Comunității transporturilor;

(f)	orice utilizare sau încercare de a utiliza poziția membrului personalului în cadrul secretariatului în avantajul său personal; sau

(g)	orice formă de utilizare abuzivă a fondurilor Comunității transporturilor.

2.2. Aplicabilitate

(a)	Prezentul Statut al personalului se aplică membrilor personalului și nu se aplică personalului local.

(b)	Experții detașați au un regim special reglementat de un contract între secretariat și guvernul sau organizația internațională care dispune detașarea. Directorul decide în fiecare caz care este măsura în care prezentul Statut al personalului se aplică experților detașați.

3. ATRIBUȚII, OBLIGAȚII ȘI PRIVILEGII

3.1. Natura internațională a serviciilor

Prin acceptarea numirii, membrii personalului garantează că își vor exercita funcția și își vor gestiona conduita exclusiv în interesul Comunității transporturilor. Aceștia sunt subordonați directorului și răspund în fața acestuia în exercitarea funcției lor. Aceștia nu vor solicita sau accepta instrucțiuni în îndeplinirea atribuțiilor lor din partea niciunui guvern, niciunei organizații internaționale și niciunei alte autorități din afara Comunității transporturilor.

3.2. Conduita

(a)	Membrii personalului au în permanență o conduită adecvată statutului internațional al Comunității transporturilor. Privilegiile și imunitățile aplicabile în conformitate cu Acordul privind sediul sunt conferite în interesul Comunității transporturilor.

(b)

Membrii personalului, în îndeplinirea atribuțiilor lor și exceptând situațiile în care există dispoziții contrare mai jos, nu se vor ocupa de niciun un aspect în legătură cu care, direct sau indirect, au orice interese personale care ar putea să le afecteze independența, în special interese de familie sau financiare.

(c)

Orice membru al personalului căruia îi revine, în îndeplinirea atribuțiilor sale, sarcina de a se ocupa de un aspect menționat la litera (b) din prezenta secțiune, informează imediat directorul. Directorul ia orice măsură adecvată și poate, în special, să elibereze membrul personalului de responsabilitate în legătură cu aspectul respectiv.

(d)

Membrii personalului nu poate nici să păstreze, nici să dobândească, direct sau indirect, în întreprinderi care se află sub autoritatea Comunității transporturilor sau care se află în relație cu aceasta, niciun fel de interese de așa natură sau importanță încât le-ar putea afecta independența în exercitarea atribuțiilor lor.

(e)

Atunci când primește un ordin despre care consideră că prezintă nereguli sau a cărui executare o consideră susceptibilă de a produce inconveniente grave, membrul personalului își informează de îndată superiorul ierarhic direct cu privire la aceasta. În cazul în care superiorul ierarhic direct confirmă ordinul, dar membrul personalului consideră că o astfel de confirmare nu constituie un răspuns satisfăcător cu privire la motivele care îl îngrijorează, membrul personalului prezintă problema, în scris, autorității ierarhice aflată imediat peste superiorul ierarhic direct. În cazul în care aceasta confirmă ordinul în scris, membrul personalului are obligația de a-l executa, cu excepția cazului în care este în mod evident ilegal sau contrar normelor de securitate aplicabile.

În cazul în care superiorul ierarhic direct consideră că ordinul trebuie executat de îndată, membrul personalului îl execută, cu excepția cazului în care este în mod evident ilegal sau contrar normelor de securitate aplicabile. La cererea membrului personalului, superiorul ierarhic direct are obligația de a da orice ordin de acest tip în scris.

(f)

Orice membru al personalului care, în exercitarea sau în legătură cu exercitarea atribuțiilor sale, ia cunoștință de fapte din care se poate presupune existența unei posibile activități ilegale, în special fraudă sau corupție, care aduce atingere intereselor Comunității transporturilor, sau de o conduită în raport cu exercitarea atribuțiilor sale care poate constitui o încălcare gravă a obligațiilor membrului personalului, informează de îndată cu privire la aceasta directorul sau, în cazul în care consideră necesar, președintele comitetului director sau Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

(g)	Membrii personalului nu suferă niciun prejudiciu din partea Comunității transporturilor ca urmare a faptului că au comunicat informația menționată la literele (e) și (f) din prezenta secțiune, cu condiția să fi acționat rezonabil și cu bună-credință.

3.3. Activități exterioare

(a)

Membrii personalului nu se implică în nicio activitate în afara Comunității transporturilor care este incompatibilă cu executarea adecvată a atribuțiilor lor sau care poate genera un conflict între interesele personale și interesele Comunității transporturilor sau poate aduce prejudicii reputației Comunității transporturilor.

(b)	Membrii personalului nu se implică în nicio activitate remunerată în afara Comunității transporturilor fără acordul prealabil scris al directorului.

(c)

Un membru al personalului care deține, direct sau indirect, o participație în cadrul unei societăți care desfășoară activități în sectorul transporturilor care îi permite acestui membru al personalului să influențeze conducerea societății informează în scris directorul în acest sens. În cazul în care directorul se află într-o astfel de situație, acesta va informa președinția Comitetului director.

3.4. Hărțuire

Membrii personalului se abțin de la orice formă de hărțuire morală sau sexuală. Un membru al personalului care este victima unei hărțuiri morale sau sexuale nu suferă niciun prejudiciu din partea secretariatului. Un membru al personalului care a adus dovezi ce indică o hărțuire morală sau sexuală nu suferă nici un prejudiciu din partea secretariatului, în măsura în care a acționat cu bună-credință.

3.5. Utilizarea și comunicarea informațiilor

(a)

Membrii personalului acționează cu discreția necesară în toate aspectele legate de activitățile oficiale. Aceștia, cu excepția situațiilor în care se află în exercitarea atribuțiilor lor sau în care au autorizarea directorului, nu comunică niciunei persoane informații nepublicate care le sunt cunoscute în virtutea funcției lor oficiale, și nici nu utilizează în niciun moment aceste informații pentru a obține avantaje personale, inclusiv avantaj financiar. Respectiva obligație continuă să fie valabilă pentru membrii personalului după încetarea raporturilor de muncă.

(b)

Membrii personalului nu publică, nu dispun publicarea și nu oferă asistență în publicarea niciunui material referitor la Comunitatea transporturilor și nu susțin niciun discurs public în numele Comunității transporturilor, cu excepția situațiilor în care se află în exercitarea atribuțiilor lor sau în care au autorizarea directorului.

(c)	Comunicarea oficială în numele Comunității transporturilor se efectuează de către director sau de către membri ai personalului autorizați în mod explicit.

3.6. Drepturi de proprietate și utilizarea facilităților din domeniul tehnologiei informațiilor

(a)	Toate drepturile, inclusiv titlul de proprietate, drepturile de autor și drepturile de brevet în legătură cu activitatea desfășurată de membrii personalului ca parte a atribuțiilor lor oficiale aparțin Comunității transporturilor.

(b)	Toate resursele puse la dispoziția membrilor personalului de către Comunitatea transporturilor în scopul îndeplinirii responsabilităților acestora, inclusiv, dar nelimitându-se la obiecte, documente, note și corespondență, sunt utilizate exclusiv în acest scop.

(c)	Atunci când utilizează facilitățile din domeniul tehnologiei informațiilor aparținând Comunității transporturilor, membrii personalului nu obțin la cerere sau nu difuzează materiale ilegale sau conținut care ar putea aduce prejudicii reputației Comunității transporturilor.

3.7. Titluri onorifice și cadouri

(a)

În legătură cu atribuțiile lor, membrii personalului nu acceptă și nu oferă niciun fel de titluri onorifice, decorații, favoruri, cadouri sau onorarii de la, respectiv, pentru niciun guvern, nicio organizație internațională și nici orice altă sursă din afara secretariatului care sunt incompatibile cu statutul lor de funcționari publici internaționali. Membrii personalului cărora li se oferă sau care primesc orice astfel de titluri onorifice, decorații, favoruri, cadouri sau onorarii raportează imediat acest aspect directorului. Cadourile primite de membrii personalului în calitate oficială devin proprietatea Comunității transporturilor, sunt păstrate la sediul secretariatului și sunt introduse într-un index întocmit în acest scop.

(b)	Litera (a) din prezenta secțiune nu se aplică obiectelor de mică valoare care, așa cum reiese din natura lor, sunt furnizate ca practici uzuale de ospitalitate, de exemplu pixuri, sacoșe, mape etc.

4. RECRUTARE

4.1. Norme privind recrutarea

Membrii personalului sunt recrutați în conformitate cu normele privind recrutarea, condițiile de muncă și echilibrul geografic.

4.2. Cerințe

(a)	Considerentul cel mai important în ceea ce privește recrutarea membrilor personalului este necesitatea de a asigura standardele înalte de competență, eficiență și integritate solicitate de Comunitatea transporturilor.

(b)

Pentru recrutarea în calitate de membru al personalului sunt necesare cel puțin următoarele:

(i)

un nivel de studii superioare absolvite cu diplomă sau un nivel de studii secundare absolvite cu diplomă care permit accesul la învățământul superior și o experiență profesională adecvată de cel puțin cinci ani sau, atunci când interesul serviciului justifică acest lucru, formare profesională sau experiență profesională de nivel echivalent; sau fie un nivel de studii care corespunde unui ciclu complet de studii universitare de cel puțin trei ani absolvite cu diplomă, fie, atunci când interesul serviciului justifică acest lucru, formare profesională de nivel echivalent;

(ii)	calitatea de cetățean al unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene sau a uneia dintre părțile din Europa de Sud-Est, candidatul beneficiind de drepturi cetățenești depline;

(iii)

îndeplinirea oricăror obligații impuse de legislația privind serviciul militar;

(iv)	garanții morale corespunzătoare îndeplinirii de către membrul personalului a atribuțiilor care îi revin; și

(v)	certificarea emisă de un medic calificat potrivit căreia membrul personalului îndeplinește nivelul de aptitudine fizică necesar postului său.

4.3. Contractul de muncă

(a)	Condițiile încadrării în muncă a membrului personalului vor fi reglementate printr-un contract de muncă semnat de către director și de către membrul personalului. Contractele de muncă ale directorului și directorilor adjuncți sunt semnate de către președintele Comitetului director.

(b)

Un contract de muncă specifică cel puțin următoarele:

(i)	denumirea și adresa oficială a secretariatului;

(ii)	numele și adresa oficială a membrului personalului;

(iii)

locul de recrutare, însemnând locul obișnuit de reședință al membrului personalului imediat înainte ca acesta să își înceapă activitatea în cadrul secretariatului;

(iv)	data intrării în vigoare a numirii;

(v)	durata numirii;

(vi)	locul de repartizare obișnuit;

(vii)

titlul postului;

(viii)

remunerația totală aferentă numirii;

(ix)	condițiile perioadei de probă;

(x)	concediul anual total la care are dreptul funcționarul;

(xi)	numărul de ore lucrătoare pe săptămână; și

(xii)

lista documentelor anexate la contractul de muncă, inclusiv prezentul Statut al personalului, care se referă la reglementarea raporturilor de muncă.

4.4. Fișele posturilor

(a)	Fiecare post din cadrul secretariatului are o fișă a postului în care sunt specificate clasificarea internă a postului, linia de raportare, atribuțiile și responsabilitățile și competențele și calificările necesare. Fișele posturilor sunt aprobate de director și sunt anexate la contractul de muncă.

(b)	Directorul poate suspenda, pe baza unei justificări adecvate, oricare dintre atribuțiile și responsabilitățile membrului personalului. Acest lucru nu poate totuși afecta salariul membrului personalului.

4.5. Desemnarea supleanților

(a)	Directorul poate desemna supleanți în cazul absenței sale, pentru aspecte administrative și de gestiune financiară. Această desemnare nu transferă în mod automat niciun fel de drepturi în legătură cu execuția bugetului Comunității transporturilor.

(b)	Directorul poate desemna supleanți ai membrilor personalului atunci când aceștia sunt absenți timp de mai mult de trei zile lucrătoare. În cazul absențelor care nu depășesc această limită, membrul responsabil al personalului este desemnat ad hoc.

4.6. Cerințe generale privind performanța

(a)

Membrii personalului își îndeplinește atribuțiile și responsabilitățile cu conștiinciozitate și respectă cu strictețe toate instrucțiunile și orientările furnizate de director și alți superiori sau supraveghetori. Membrii personalului prezintă directorului cu regularitate rapoarte privind activitatea lor.

(b)	Directorul poate repartiza, fie temporar, fie permanent unui membru al personalului atribuții și responsabilități care corespund studiilor și formării, precum și capacității acestuia și care sunt rezonabile în raport cu fișa postului relevantă.

(c)	Membrii personalului își pot prezenta în scris dezacordul în legătură cu orice sarcini repartizate în cazul în care consideră că acestea nu sunt conforme cu cerințele prevăzute la litera (b) a prezentei secțiuni.

4.7. Evaluarea performanței și dialogurile cu personalul

(a)	Performanța fiecărui membru al personalului este evaluată la intervale periodice, cel puțin o dată pe an, în conformitate cu principiile competenței, eficienței și conduitei în exercitarea funcției.

(b)

Rapoartele privind performanța, incluzând observații și recomandări, sunt întocmite în scris de către superiorii direcți. Raportul anual este discutat cu membrul personalului în cauză și prezentat acestuia, iar membrul personalului poate anexa la acesta orice observații pe care le consideră relevante, după care îl semnează și îl datează.

4.8. Numirile și perioadele de prelungire

(a)

Numirile si prelungirile sunt acordate pe o durată determinată care va fi specificată de director și pot fi reînnoite. O numire pe perioadă determinată are dată a expirării care este menționată în contractul de muncă. O numire sau prelungire pe perioadă determinată nu implică nicio obligație și niciun drept privind prelungirea sau o nouă prelungire sau conversia într-un alt tip de numire.

(b)

Directorul informează membrul personalului în scris cu cel puțin trei luni înainte de expirarea contractului de muncă dacă se oferă sau nu o reînnoire a contractului de muncă și, dacă da, în ce condiții. Membrii personalului cărora li se oferă o reînnoire informează directorul în scris dacă acceptă sau nu oferta, în termen de o lună de la primirea acesteia. În caz contrar, directorul poate considera că oferta a fost respinsă.

(c)	Numirea directorului și a directorului adjunct nu depășește trei ani și poate fi reînnoită de cel mult două ori.

4.9. Perioada de probă

(a)	Numirile fac obiectul unei perioade de probă, în conformitate cu prevederile normelor privind recrutarea, condițiile de muncă și echilibrul geografic, precum cu alte condiții care pot fi specificate în contractul de muncă.

(b)

În ceea ce privește perioada de probă, sunt luate în considerare doar zilele lucrătoare efectiv lucrate în cadrul perioadei de probă. În cazul în care membrul personalului lipsește de la locul de muncă timp de mai mult de 15 zile lucrătoare, perioada de probă se prelungește automat cu numărul de zile lucrătoare în care membrul personalului nu a lucrat.

(c)	În timpul perioadei de probă, membrul personalului poate rezilia contractul de muncă cu un preaviz de o lună.

(d)

În timpul perioadei de probă, directorul poate rezilia contractul de muncă cu un preaviz de o lună dacă activitatea membrului personalului este evaluată ca fiind ineficientă. Directorul poate, de asemenea, să rezilieze contractul de muncă cu efect imediat, cu condiția ca toate plățile salariale să fie efectuate, inclusiv pentru perioada de preaviz. În caz contrar, performanța membrului personalului este evaluată de superiorul său ierarhic în conformitate cu punctele 23 și 24 din normele privind recrutarea, condițiile de muncă și echilibrul geografic. Pe baza raportului de evaluare a performanței, numirea este confirmată sau reziliată cu efect imediat sau perioada de probă este prelungită cu cel mult șase luni.

(e)	În cazul în care directorul nu ia o decizie până la sfârșitul perioadei de probă, numirea este considerată confirmată.

5. TIMPUL DE LUCRU ȘI MUNCA CU FRACȚIUNE DE NORMĂ

5.1. Stabilirea timpului de lucru

(a)	Săptămâna normală de lucru constă în cinci zile lucrătoare, de luni până vineri, opt ore lucrătoare în fiecare zi pentru personalul cu normă întreagă, incluzând o pauză obligatorie de 30 de minute. Membrii personalului își încep ziua de lucru cel târziu la ora 9.00.

(b)	Timpul de lucru al experților detașați este reglementat de contractele încheiate între secretariat și guvernul sau organizația internațională care dispune detașarea, ținând seama de atribuțiile acestor experți pe perioada detașării în cadrul secretariatului.

(c)	Directorul emite norme privind utilizarea flexibilă a timpului de lucru în cadrul săptămânii normale de lucru.

(d)	Nu se acordă nicio compensație pentru orele lucrate în plus față de săptămâna lucrătoare stabilită, cu excepția situațiilor prevăzute la litera (e) a prezentei secțiuni.

(e)

Membrii personalului care, din cauza cerințelor de serviciu, au primit instrucțiuni directe de la superiorul lor ierarhic, cu aprobarea directorului, pentru a lucra ore suplimentare și care au acceptat acest lucru, vor primi o compensație. Compensația este acordată sub formă de timp liber, la rata de o oră pentru fiecare oră suplimentară lucrată. Pentru activitatea desfășurată după ora 20.00, în weekend sau în timpul sărbătorilor legale, rata compensației este de o oră și jumătate la o oră lucrată. Membrii personalului păstrează evidența oricăror ore suplimentare lucrate, evidență care va fi certificată de superiorul ierarhic care a solicitat orele suplimentare. Compensația pentru orele suplimentare sub formă de timp liber este folosită de membrul personalului în termen de două luni de la momentul la care acesta a efectuat orele suplimentare. Compensația pentru ore suplimentare care nu este utilizată în acest termen este pierdută. În orice caz, întreaga compensație pentru ore suplimentare neutilizată este pierdută la sfârșitul fiecărui an calendaristic. Numărul orelor suplimentare lucrate nu depășește 20 de ore pe lună, în afara cazului în care acest lucru este justificat în mod corespunzător în situații excepționale și sub rezerva aprobării scrise motivate a directorului.

5.2. Munca cu fracțiune de normă

(a)

Membrii personalului pot solicita autorizație pentru a lucra cu fracțiune de normă. Directorul poate acorda o astfel de autorizație în măsura în care aceasta este compatibilă cu interesele secretariatului. Membrii personalului sunt autorizați să lucreze cu fracțiune de normă în următoarele cazuri:

(i)	pentru a se ocupa de un copil cu vârsta mai mică de nouă ani;

(ii)	pentru a se ocupa de un copil cu vârsta cuprinsă între nouă și 12 ani, în cazul în care reducerea timpului de lucru nu depășește 20 % din timpul normal de lucru;

(iii)

pentru a se ocupa de soț/soție, de o rudă pe linie ascendentă sau pe linie descendentă, de un frate sau de o soră cu o boală gravă sau cu un handicap grav;

(iv)	pentru a urma o formare complementară; sau

(v)	de la vârsta de 58 de ani, în cursul ultimilor cinci ani înainte de pensionare.

(b)

Atunci când munca cu fracțiune de normă este solicitată pentru a urma o formare complementară sau începând cu vârsta de 58 de ani, directorul poate refuza autorizația sau poate amâna data de la care aceasta intră în vigoare doar în circumstanțe excepționale și din motive legate de interese de serviciu imperative. Atunci când dreptul la primirea autorizației este exercitat pentru îngrijirea soțului/soției, unei rude pe linie descendentă, unui frate sau unei surori care suferă de o boală gravă sau are un handicap sau pentru urmarea unei formări complementare, totalul acestor perioade nu depășește șase luni în perioada de încadrare în muncă a membrului personalului în cadrul secretariatului.

6. ÎNCETAREA CONTRACTULUI DE MUNCĂ

Contractul de muncă face obiectul încetării în conformitate cu următoarele condiții și în următoarele forme:

(a)	în timpul perioadei de probă: pe baza unei scrisori recomandate privind încetarea;

(b)	la expirarea duratei acestuia: în condițiile stabilite la secțiunea 4.8. litera (b);

(c)	de comun acord: pe baza unei note scrise, semnată de membrul personalului și de director;

(d)	neglijența în serviciu a membrului personalului: pe baza unei scrisori recomandate privind încetarea;

(e)	abuzul în serviciu al directorului: pe baza unei scrisori recomandate privind încetarea;

(f)	absența performanțelor profesionale (incompetență): pe baza unei scrisori recomandate privind încetarea;

(g)	restructurarea sau lipsa resurselor: pe baza unei scrisori recomandate privind încetarea;

(h)	motive de sănătate: pe baza unei scrisori recomandate privind încetarea;

(i)	atingerea vârstei de pensionare: pe baza unei scrisori recomandate privind încetarea.

7. ÎNCETAREA ANTICIPATĂ SOLICITATĂ DE UN MEMBRU AL PERSONALULUI

(a)	Membrii personalului pot solicita încetarea contractului lor de muncă cu un preaviz de două luni. Directorul și membrul personalului pot conveni asupra unei perioade de preaviz mai scurte și asupra altor condiții specifice ale încetării.

(b)	Membrii personalului pot rezilia contractul de muncă fără preaviz în cazul în care se stabilește că a existat un abuz în serviciu al directorului. Dreptul de reziliere a contractului de muncă din acest motiv este pierdut după două luni de la situația de abuz în serviciu în cauză.

(c)

Membrii personalului pot, la prezentarea unei dovezi medicale, rezilia contractul lor de muncă cu un preaviz de o lună dacă starea lor de sănătate nu le permite să își îndeplinească în continuare atribuțiile. Un membru al personalului poate conveni asupra încetării anticipate, cu plată pentru perioada relevantă.

8. ÎNCETAREA ANTICIPATĂ SOLICITATĂ DE CĂTRE DIRECTOR

(a)	Directorul poate rezilia contractul de muncă fără preaviz în cazul în care se stabilește că a existat o neglijență în serviciu a unui membru al personalului.

(b)

Directorul poate rezilia contractul de muncă cu un preaviz de trei luni în cazul în care se demonstrează lipsa unei competențe profesionale suficiente în raport cu fișa postului pentru funcția în cauză și atribuțiile alocate. Înainte de a lua decizia în legătură cu această reziliere, directorul transmite o notificare scrisă conținând motivele concrete și un interval de timp rezonabil pentru îmbunătățirea competențelor, care nu poate fi mai mic de o lună de activitate efectivă. Directorul poate, de asemenea, să solicite clarificări scrise din partea membrului personalului. Clarificările sunt prezentate de membrul personalului în termen de cinci zile de la primirea cererii. Dacă membrul personalului omite să prezinte clarificări scrise în termen de cinci zile lucrătoare după primirea cererii, directorul poate lua o decizie întemeiată pe restul informațiilor disponibile.

(c)	Directorul poate rezilia contractul de muncă pe baza unei decizii a Comitetului director privind restructurarea, insuficiența resurselor sau reducerea personalului. Preavizele în aceste cazuri nu pot fi mai scurte de trei luni.

(d)

Directorul poate rezilia contractul de muncă cel mai devreme după șase luni de la stabilirea prin certificare emisă de un medic calificat a faptului că membrul personalului, din motive de sănătate, se află în incapacitate permanentă de a-și continua activitatea în conformitate cu calificările sale. Rezilierea se realizează cu un preaviz de două luni. Directorul poate conveni asupra încetării anticipate cu plată pentru perioada relevantă.

(e)	Directorul poate rezilia contractul de muncă fără preaviz atunci când membrul personalului atinge vârsta pensionării.

9. SALARII, CHELTUIELI DE CĂLĂTORIE ȘI DE MUTARE

9.1. Salarii

(a)

Grila de salarizare care corespunde clasificării posturilor în cadrul secretariatului este prevăzută în apendicele la prezentul Statut al personalului și este examinată cu regularitate de Comitetul director pentru a se asigura faptul că aceasta rămâne competitivă și conformă cu cerințele secretariatului.

(b)

Salariile se plătesc lunar, de 12 ori pe an. Compensația stipulată în contractul de muncă include toate cererile membrului personalului cu privire la remunerație, incluzând, dar nelimitându-se la, timpul de călătorie astfel cum este descris în prezentul Statut al personalului și în alte norme relevante.

9.2. Cheltuieli de călătorie

(a)	Un membru al personalului care călătorește în interes de serviciu și care deține un ordin de deplasare adecvat are dreptul la rambursarea cheltuielilor de călătorie și la o diurnă în conformitate cu normele privind călătoriile.

(b)

Aceste călătorii pot avea loc la:

(i)	momentul numirii;

(ii)	momentul transferului la un alt loc de desfășurare a activității al Comunității transporturilor;

(iii)

în interes de serviciu; și

(iv)	momentul încetării contractului de muncă.

9.3. Cheltuieli de mutare

Comunitatea transporturilor rambursează costurile membrilor personalului recrutat și ale membrilor familiilor acestora pentru mutarea la locul în care își are sediul secretariatul în vederea ocupării posturilor și pentru mutarea înapoi la locul de recrutare la momentul încetării contractului de muncă. Comitetul director stabilește norme detaliate privind rambursarea costurilor de mutare.

10. VACANȚE ȘI CONCEDII

10.1. Sărbătorile legale

Sărbătorile legale sunt cele prevăzute de legislația națională de la locul de desfășurare a activității. Directorul emite lista sărbătorilor legale la sfârșitul fiecărui an calendaristic pentru anul următor. Membrii personalului pot, cu aprobarea prealabilă a directorului, să schimbe până la trei zile de sărbători legale pe an cu alte zile, pentru motive personale sau religioase. Directorul se asigură că aceste schimburi nu afectează negativ funcționarea secretariatului.

10.2. Concediul anual

(a)

Membrii personalului beneficiază de concediu anual la o rată de două zile lucrătoare și jumătate pe lună. Concediul anual poate fi acumulat până la data de 31 martie a anului care urmează anului în cauză. Concediul acumulat în anii anteriori și care nu este utilizat până la data de 31 martie a oricărui an este pierdut.

(b)

Se poate beneficia de concediul anual în zile și în jumătăți de zile. Acesta este aprobat de director de comun acord cu superiorul ierarhic. Directorul, sub rezerva nevoilor serviciului, acordă fiecărui membru al personalului posibilitatea de a beneficia de concediul anual la care acesta are dreptul.

(c)	Concediul anual acumulat este utilizat în perioada de preaviz.

10.3. Concediul medical

(a)

Membrilor personalului li se acordă concediu medical cu o durată care nu depășește șase luni în oricare perioadă de trei ani consecutivi. În primele trei luni se va acorda salariul întreg, iar în celelalte trei luni jumătate din salariu. În mod normal, nu se acordă un concediu medical pe o perioadă mai lungă de trei luni cu salariul întreg și trei luni cu jumătate din salariu în orice perioadă de 12 luni consecutive.

(b)

Un membru al personalului care absentează pe motiv de boală mai mult de o zi lucrătoare prezintă un certificat medical care specifică durata probabilă a incapacității sale. Pentru absențele în zilele de luni sau vineri este necesar un certificat medical. Concediul medical fără un certificat medical poate fi utilizat de cel mult două ori într-o perioadă de șase luni.

10.4. Concediul de maternitate

(a)

Femeile membre ale personalului beneficiază în total de 16 săptămâni de concediu de maternitate cu plată integrală. Concediul de maternitate poate începe cel mai devreme cu opt săptămâni înainte de data anticipată a nașterii, pe baza prezentării unui certificat medical care indică data anticipată a nașterii. În cazul în care există riscuri grave, fie pentru mamă, fie pentru copil, concediul de maternitate poate începe mai devreme, pe baza prezentării unui certificat medical care recomandă începerea concediului de maternitate mai devreme. Concediul de maternitate poate începe cel mai târziu cu patru săptămâni înainte de data anticipată a nașterii.

(b)

Concediul postnatal are o durată de opt săptămâni de la data nașterii. Această perioadă este prelungită cu orice perioadă neutilizată din concediul de maternitate anterior datei nașterii. În cazul nașterilor premature, al nașterilor multiple sau al nașterilor prin cezariană, concediul postnatal are o perioadă de 12 săptămâni după data nașterii.

10.5. Concediul în caz de deces

Membrii personalului beneficiază în total de cinci zile lucrătoare de concediu special cu plată integrală pe an în cazul decesului soțului/soției, unui copil, părinte sau altor rude apropiate care locuiau în aceeași gospodărie cu membrul personalului.

10.6. Concediul special plătit

(a)

Membrilor personalului li se poate acorda concediu special plătit în următoarele cazuri:

(i)	căsătoria membrului personalului: cinci zile lucrătoare consecutive;

(ii)	căsătoria unui copil: două zile lucrătoare consecutive;

(iii)

nașterea unui copil: 10 zile lucrătoare consecutive, de care se beneficiază în termen de 14 săptămâni de la data nașterii;

(iv)	schimbarea reședinței membrului personalului: două zile lucrătoare consecutive.

(b)	Se poate acorda un concediu special plătit de până la zece zile lucrătoare pe an în scopuri educaționale care prezintă beneficii pentru Comunitatea transporturilor.

10.7. Concediul special neplătit

Membrilor personalului li se poate acorda în mod excepțional un concediu special neplătit, la latitudinea directorului, care ține seama de interesele secretariatului. Directorul decide cu privire la condițiile și perioada concediului special neplătit în fiecare caz individual, pe baza cererii membrului personalului, ținând seama de interesele secretariatului.

10.8. Concediul pentru îngrijirea copilului

Membrii personalului beneficiază de două zile lucrătoare de concediu anual pe an pentru fiecare copil.

10.9. Concediul pentru călătoria la locul de recrutare

Membrii personalului beneficiază de două zile lucrătoare de concediu anual pe an pentru călătoria la locul de recrutare, cu excepția situației în care locul lor de recrutare este locul unde se află sediul secretariatului.

10.10. Concediul pentru vechimea în muncă

Membrii personalului beneficiază de o zi lucrătoare suplimentară de concediu anual pe an după fiecare tranșă de cinci ani de vechime în cadrul secretariatului.

10.11. Absențele neautorizate

Absențele neautorizate de la locul de muncă sunt compensate cu soldul orelor suplimentare ale membrului personalului, dacă există, sau cu concediul anual acumulat. Dacă membrul personalului nu are zile de concediu anual acumulate, acesta nu va fi remunerat pentru perioada absenței neautorizate. Aceasta nu împiedică luarea de măsuri disciplinare.

11. NORMELE PRIVIND PENSIONAREA

Membrii personalului se pensionează la sfârșitul ultimei zile din luna în care ajung la vârsta de pensionare, astfel cum este aplicabilă la locul de recrutare al acestora.

12. PRESTAȚIILE DE SECURITATE SOCIALĂ, PENSIILE ȘI ASIGURAREA DE INVALIDITATE

(a)	În conformitate cu Acordul privind sediul, membrii personalului și membrii familiilor acestora au dreptul de a participa la orice sistem de asigurări de securitate socială din Republica Serbia (sănătate, șomaj, pensie și invaliditate).

(b)	Comunitatea transporturilor poate contribui la asigurările de sănătate, șomaj, pensie și invaliditate pentru membrii personalului și membrii familiilor acestora în conformitate cu normele detaliate care urmează să fie stabilite de Comitetul director.

13. CĂILE DE ATAC ALE PERSONALULUI

Membrii personalului pot notifica în scris directorului – sau președinției Comitetului director atunci când plângerea îl vizează pe director – ori decât ori consideră că au fost tratați într-un mod neconform cu dispozițiile prezentului Statut al personalului, cu normele privind recrutarea, condițiile de muncă și echilibrul geografic sau cu alte norme relevante sau că au făcut obiectul unui tratament nejustificabil sau inechitabil din partea unui superior.

14. COMITETUL DE CONCILIERE

(a)

Fără a aduce atingere secțiunii 15 din prezentul Statut al personalului, orice litigiu între secretariat și membrul personalului referitor la Statutul personalului, normele privind recrutarea, condițiile de muncă și echilibrul geografic și alte norme relevante este înaintat în primă instanță unui Comitet de conciliere.

(b)

Comitetul de conciliere este format din:

(i)	un reprezentant al președinției actuale a Comitetului director;

(ii)	un reprezentant al președinției Comitetului director pentru următorul mandat;

(iii)

un reprezentant al Comisiei Europene.

(c)	Comitetul de conciliere hotărăște cu majoritate.

(d)	Comitetul director stabilește norme privind procedura desfășurată în fața Comitetului de conciliere.

15. SOLUȚIONAREA LITIGIILOR

(a)	Orice litigiu între secretariat și un membru al personalului referitor la prezentul Statut al personalului, normele privind recrutarea, condițiile de muncă și echilibrul geografic sau alte norme relevante este soluționat de un arbitru care va fi numit de Comitetul director.

(b)

Arbitrul decide cu privire la litigiu în conformitate cu prezentul Statut al personalului, normele privind recrutarea, condițiile de muncă și echilibrul geografic sau alte norme relevante. Chestiunile care vizează interpretarea Tratatului de instituire a Comunității transporturilor nu sunt de competența arbitrului.

(c)	Toate procedurile de soluționare a litigiilor au loc la Belgrad, iar limba de procedură este limba engleză. Comitetul director stabilește normele privind soluționarea litigiilor în vederea facilitării unei proceduri prompte, cu un cost rezonabil pentru părți.

(*1) Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/1999 și Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovo.

APENDICE

Salariul lunar orientativ al membrilor personalului secretariatului

Funcția

2.	Salariul lunar în euro

Director

8 000 -10 000

Director adjunct

6 000 -7 000

Șef de divizie

5 500 -6 200

Expert

4 500 -5 000

Asistent al directorului

2 500

Secretar

2 000

PROIECT

DECIZIA NR. …/2019 A COMITETULUI DIRECTOR REGIONAL AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR

din …

privind adoptarea anunțurilor de posturi vacante pentru directorul și directorul adjunct al Secretariatului permanent al Comunității transporturilor

COMITETUL DIRECTOR REGIONAL AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității transporturilor, în special articolul 24 alineatul (1) și articolul 30,

DECIDE:

Articol unic

(1) Se adoptă anunțul de post vacant pentru directorul Secretarialului permanent al Comunității transporturilor, astfel cum se prevede în anexa 1 la prezenta decizie.

(2) Se adoptă anunțul de post vacant pentru directorul adjunct al Secretarialului permanent al Comunității transporturilor, astfel cum se prevede în anexa 2 la prezenta decizie.

Adoptată la …,

Pentru Comitetul director regional

Președintele

ANEXA 1

Anunțul de post vacant pentru directorul Secretariatului permanent al Comunității transporturilor

Secretariatul permanent al Comunității transporturilor

Secretariatul permanent al Comunității transporturilor publică un anunț de post vacant pentru postul cu normă întreagă de

DIRECTOR AL SECRETARIATULUI PERMANENT AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR

1. Secretariatul permanent al Comunității transporturilor

Comunitatea transporturilor este o organizație internațională instituită prin Tratatul de instituire a Comunității transporturilor (denumit în continuare „tratatul”) care a fost semnat la 9 octombrie 2017 și cuprinde următoarele părți contractante: Uniunea Europeană și părțile din Europa de Sud-Est, și anume Albania, Bosnia și Herțegovina, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Kosovo (*1), Muntenegru și Serbia.

Comunitatea transporturilor se bazează pe integrarea treptată a piețelor de transport ale părților din Europa de Sud-Est în piața transporturilor din Uniunea Europeană, pe baza acquis-ului relevant, inclusiv în domeniul standardelor tehnice, al interoperabilității, al siguranței, al securității, al managementului traficului, al politicii sociale, al achizițiilor publice și al mediului, pentru toate modurile de transport cu excepția celui aerian.

Scopul tratatului este crearea unei Comunități a transporturilor în sectorul transporturilor rutiere, feroviare, pe căile navigabile interioare și maritime, precum și dezvoltarea rețelei de transport între Uniunea Europeană și părțile din Europa de Sud-Est.

Secretariatul permanent al Comunității transporturilor („secretariatul”) este una dintre instituțiile instituite în baza tratatului. Fiind singura instituție cu personal permanent, acesta oferă asistență administrativă celorlalte instituții ale Comunității transporturilor (Consiliul ministerial, Comitetul director regional, comitetele tehnice și Forumul social), acționează ca Observator al transporturilor pentru a monitoriza extinderea preconizată a rețelei globale și a rețelei centrale TEN-T către Balcanii de Vest și sprijină implementarea agendei privind conectivitatea a Grupului celor șase din Balcanii de Vest (WB6), pentru îmbunătățirea legăturilor în interiorul zonei Balcanilor de Vest și între aceasta și Uniunea Europeană. Acesta analizează, de asemenea, punerea în aplicare a obligațiilor în temeiul tratatului.

Secretariatul are inițial un personal de 18 experți (care poate fi extins) și gestionează bugetul Comunității transporturilor care este în sumă de 1 626 000 EUR pentru 2019.

Limba de lucru a Comunității transporturilor este limba engleză.

Secretariatul are sediul la Belgrad.

2. Funcția de director al secretariatului

În temeiul articolului 30 din tratat și al normelor privind recrutarea, condițiile de muncă și echilibrul geografic al personalului Secretariatului permanent al Comunității transporturilor, directorul secretariatului este numit de Comitetul director regional în urma consultării Consiliului ministerial, pe baza unei propuneri a Comisiei Europene. Mandatul directorului nu depășește trei ani și poate fi reînnoit de maximum două ori.

Directorul conduce și administrează secretariatul și este reprezentantul legal și imaginea publică a Comunității transporturilor. Directorul răspunde în fața Comitetului director regional.

Directorul va fi responsabil pentru conducerea și administrarea generală a secretariatului. Directorul trebuie să asigure, în cadrul operațional și bugetar aprobat de Comitetul director regional, servicii profesionale și de înaltă calitate ale secretariatului, pentru atingerea obiectivelor tratatului. Directorul va fi responsabil pentru asigurarea unei bune coordonări între instituțiile, organismele și părțile interesate ale Comunității transporturilor, în beneficiul realizării obiectivelor Comunității transporturilor.

Directorul va menține legătura cu părțile din Europa de Sud-Est, cu Comisia Europeană, statele membre ale Uniunii Europene, organizațiile internaționale din domeniul transporturilor, instituțiile financiare internaționale, inclusiv Cadrul de investiții pentru Balcanii de Vest (CIBV) și alte părți interesate pentru a promova dezvoltarea și buna funcționare a infrastructurii de transport în regiune în conformitate cu rețeaua transeuropeană de transport astfel cum este extinsă către Balcanii de Vest. Directorul va oferi, de asemenea, asistență părților din Europa de Sud-Est pentru punerea în aplicare a legislației Uniunii Europene în domeniul transporturilor și în domeniile asociate astfel cum este inclusă și actualizată cu regularitate în tratat.

Astfel cum se prevede la articolul 31 din tratat, în exercițiul funcțiunii, directorul și personalul secretariatului acționează cu imparțialitate și nu caută să obțină și nici nu primesc instrucțiuni de la părțile contractante. Ei promovează interesele Comunității transporturilor.

3. Principalele sarcini ale directorului

Responsabilitățile directorului includ:

1.	performanța și gestionarea globală a secretariatului, a resurselor și personalului acestuia;

furnizarea, în persoană, dar și cu asistența altor membri ai personalului secretariatului, unei asistențe administrative depline Consiliului ministerial, Comitetului director regional, comitetelor tehnice și Forumului social. Aceasta va include pregătirea reuniunilor în cooperare cu președinția (întocmirea documentelor pregătitoare și a proceselor-verbale, informarea participanților, asistența pentru reuniuni etc.);

3.	întocmirea și executarea bugetului, precum și raportarea anuală către Comitetul director regional cu privire la executarea bugetului;

menținerea legăturii cu instituțiile financiare, inclusiv CIBV, și diferite organizații internaționale din domeniul transporturilor; dezvoltarea și intensificarea cooperării cu organizațiile implicate în sectorul transporturilor în regiune la nivel atât bilateral, cât și multilateral, participarea la conferințe internaționale sau regionale, susținerea de prezentări și promovarea obiectivelor tratatului în general;

5.	asigurarea faptului că recrutarea de către secretariat va fi efectuată în conformitate cu normele relevante și că secretariatul va dispune de personal înalt calificat pentru a-și îndeplini responsabilitățile;

6.	crearea unor mecanisme de cooperare cu autoritățile din domeniul transporturilor și alte autorități relevante ale părților din Europa de Sud-Est și ale Uniunii Europene și statelor membre ale acesteia;

7.	coordonarea pregătirii, nu în mod necesar prin autorat, a rapoartelor și altor documente asociate obiectivelor tratatului și solicitate de Comitetul director regional;

8.	facilitarea coordonării și schimbului de informații între părțile contractante;

9.	aprobarea și supervizarea planului de comunicare al secretariatului.

În plus, directorul îndeplinește orice alte sarcini solicitate de Comitetul director regional și conform instrucțiunilor acestuia.

4. Criterii de eligibilitate

Pentru a fi luați în considerare pentru procedura de selecție, candidații trebuie să îndeplinească următoarele criterii de eligibilitate până la data finală de depunere a candidaturilor:

—	Candidatul trebuie să fie cetățean al unei părți contractante sau cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene.

—

Diplomă universitară: să aibă:

—	un nivel de studii care corespunde unui ciclu complet de studii universitare absolvite cu diplomă, în cazul în care durata normală a studiilor respective este de patru ani sau mai mult;

—

un nivel de studii care corespunde unui ciclu complet de studii universitare absolvite cu diplomă și o experiență profesională corespunzătoare de cel puțin un an, în cazul în care durata normală a studiilor universitare respective este de cel puțin trei ani (această experiență profesională de un an nu poate fi inclusă în experiența profesională postuniversitară cerută în cele ce urmează);

—	Experiență profesională: Candidatul trebuie să aibă cel puțin 14 ani de experiență profesională postuniversitară dobândită după obținerea calificării menționate anterior;

—	Experiență profesională relevantă: Din cei 14 ani de experiență profesională, candidatul trebui să fi dobândit cel puțin patru ani în sectorul transporturilor, al politicilor din domeniul transporturilor sau al reglementării transporturilor;

—	Experiență de conducere: Candidatul trebuie să aibă cel puțin patru ani de experiență profesională dobândită într-o funcție de conducere superioară;

—	Limbi: Cunoaștere aprofundată a limbii engleze;

—	Limita de vârstă: La termenul-limită pentru depunerea candidaturilor, să poată finaliza mandatul complet de trei ani înainte de sfârșitul lunii în care împlinește vârsta de 66 de ani.

—	Cerințe referitoare la călătorii: Nivel mediu până la intens; în cea mai mare parte în regiunea Europei de Sud-Est și în Uniunea Europeană.

5. Criterii de selecție

Candidații vor fi evaluați pe baza următoarelor criterii de selecție:

Competențe manageriale

—	Capacitate dovedită de a gestiona un organism public, atât la nivel strategic, cât și operațional;

—	Experiență solidă în conducerea și motivarea unei echipe într-un mediu multicultural;

—	Experiență solidă în gestionarea resurselor bugetare și financiare;

Cunoștințe tehnice

O diplomă universitară în economie, științe politice, drept, transport sau inginerie este necesară. În plus, pentru candidat se aplică următoarele cerințe:

—	El sau ea trebuie să aibă cunoștințe aprofundate în legătură cu politica și practica de reglementare relevante pentru sectorul transporturilor;

—	Cunoștințele și/sau experiența în sectorul transporturilor uneia dintre părțile contractante reprezintă un avantaj;

—	El sau ea trebuie să aibă capacitate de dezvoltare a unei viziuni strategice pentru secretariat;

—	Cunoștințele referitoare la politicile și procesele Uniunii Europene, în special politica în domeniul transporturilor a Uniunii Europene, reprezintă un avantaj;

—	Experiența în lucrul cu și/sau în regiunea părților din Europa de Sud-Est reprezintă un avantaj;

Comunicare

—	Capacitate excelentă de a comunica verbal și în scris cu publicul și de a coopera cu părțile interesate (autoritățile europene, internaționale, naționale și locale, organizațiile internaționale etc.);

—	Bune competențe interpersonale și capacitatea de a stabili și menține relații de lucru eficace în cadrul unei organizații multiculturale și cu părțile contractante, cu organismele tratatului și cu părțile interesate de punerea în aplicare a tratatului;

—	Competențe excelente de negociere;

—	Cunoaștere aprofundată a limbii engleze vorbite și scrise. Cunoașterea unei limbi oficiale a părților contractante este considerată un avantaj.

Experiență internațională și cunoaștere a Uniunii Europene

—	Înțelegere aprofundată a instituțiilor Uniunii Europene și a modului în care acestea operează și interacționează, precum și a politicilor și activităților internaționale ale Uniunii Europene cu relevanță pentru activitățile Comunității transporturilor;

—	Experiența profesională dobândită în cadrul organizațiilor europene și/sau internaționale reprezintă un avantaj.

6. Independență și declarația de interese

Directorul va trebui să dea o declarație prin care se angajează să acționeze în mod independent în interesul public, precum și o declarație cu privire la orice interese care s-ar putea considera că îi afectează independența. Candidații trebuie să își confirme disponibilitatea de a da aceste declarații în dosarul lor de candidatură.

7. Selecția și numirea

În vederea procesului de selecție, se va institui un comitet de selecție. Acest comitet va invita candidații cu cel mai bun profil pentru cerințele specifice ale postului la un interviu, aceștia fiind selectați pe baza meritelor lor în raport cu postul, în conformitate cu criteriile stabilite mai sus. Candidații incluși pe lista restrânsă de comitetul de selecție vor fi apoi invitați la un interviu cu Comisarul pentru transport.

În urma respectivelor interviuri, Comisia Europeană va propune un candidat Comitetului director regional. Comitetul director regional poate solicita o audiere a persoanei desemnate înainte ca decizia privind numirea să fie luată. Comitetul director regional va decide cu privire la numirea unui director după consultarea Consiliului ministerial.

8. Egalitatea de șanse

Comisia Europeană și Comunitatea transporturilor aplică o politică a egalității de șanse și a nediscriminării, în conformitate cu normele privind recrutarea, condițiile de muncă și echilibrul geografic al personalului Secretariatului permanent al Comunității transporturilor.

9. Condițiile de încadrare în muncă (1)

Directorul va fi numit în calitate de membru al personalului Comunității transporturilor pentru o perioadă de trei ani, cu o perioadă de probă de șase luni. Contractul de muncă poate fi prelungit pe perioade succesive de trei ani, pe baza performanței și sub rezerva unei hotărâri a Comitetului director regional.

Locul încadrării în muncă este Belgrad, unde este situat sediul secretariatului.

Compensația va fi proporțională cu calificările și experiența candidatului admis, corespunzând experienței și educației. Salariul anual se situează în intervalul 96 000 EUR-120 000 EUR, în funcție de nivelul de experiență (2).

Disponibilitatea în cel mai scurt timp posibil reprezintă un avantaj.

10. Procedura de depunere a candidaturilor

Pentru ca dosarele de candidatură să fie valabile, candidații trebuie să trimită:

1.	o scrisoare de intenție;

un Curriculum Vitae (CV) în limba engleză. CV-ul ar trebui întocmit, de preferință, pe baza modelului de CV Europass (3). CV-ul trebuie în să facă referire la criteriile de selecție astfel cum sunt enumerate în prezentul anunț de post vacant și să explice modul în care, în opinia candidatului, acesta îndeplinește fiecare dintre aptitudinile și competențele menționate în acesta;

3.	Copii certificate ale diplomelor sau adeverințelor de studiu;

4.	Copie a pașaportului/cărții de identitate;

5.	Referințe ale angajatorilor, certificate de muncă sau contracte de muncă; și

6.	O declarație semnată, utilizând modelul inclus în apendice.

Candidaturile incomplete vor fi respinse.

Pentru a facilita procesul de selecție, corespondența cu candidații privind acest post vacant se va efectua în limba engleză.

Candidaturile trebuie să fie trimise prin e-mail la: XXXMOVE@ec.europa.eu (căsuță de e-mail care urmează să fie creată).

Candidaților li se solicită să raporteze orice modificare a adresei în scris, fără întârziere, la adresa e-mail de mai sus.

Persoanele de contact pentru informații suplimentare:

xxxx

11. Data finală de depunere a candidaturilor

Candidaturile trebuie să fie trimise prin e-mail cel târziu la XXX (data e-mailului).

Comisia Europeană își rezervă dreptul de a prelungi termenul acestui anunț de post vacant prin publicarea pe site-ul Comisiei Europene și pe site-ul Comunității transporturilor.

Candidații incluși pe lista restrânsă vor fi contactați pentru programarea interviurilor. Interviurile vor avea loc la Bruxelles, Belgia.

12. Informații importante pentru candidați

Se atrage atenția candidaților că deliberările comitetelor de selecție sunt confidențiale. Se interzice candidaților sau oricărei alte persoane care acționează în numele acestora să stabilească contacte directe sau indirecte cu membrii respectivelor comitete.

13. Protecția datelor cu caracter personal

Comisia Europeană se va asigura că datele cu caracter personal ale candidaților sunt prelucrate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (4).

(*1) Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/1999 și Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovo.

(1) Mai multe detalii pot fi găsite în Statutul personalului Comunității transporturilor la http […]

(2) Sub rezerva aprobării de către Consiliul ministerial.

(3) CV-ul Europass poate fi descărcat de pe site-ul: http://europass.cedefop.europa.eu

(4) Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

APENDICE

Declarația candidatului

Competențe lingvistice:

Limba maternă: …

Alte limbi: …

DECLARAȚIA CANDIDATULUI

Subsemnatul, declar că informațiile furnizate în prezentul formular de candidatură și în anexele la acesta sunt corecte și complete.

Declar că:

(a)	Sunt cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene sau cetățean al uneia dintre părțile din Europa de Sud-Est, astfel cum sunt enumerate în Tratatul de instituire a Comunității transporturilor și beneficiez de drepturile cetățenești depline;

(b)	Mi-am îndeplinit toate obligațiile care îmi revin în temeiul legislației privind serviciul militar;

(c)	Pot prezenta referințe personale care să ateste capacitatea mea de a îndeplini sarcinile avute în vedere.

La cerere, voi prezenta documente justificative referitoare la punctul 2 literele (a), (b) și (c) cu promptitudine și recunosc faptul că, în cazul în care nu prezint aceste documente, candidatura mea nu va fi luată în considerare.

Cunosc faptul că următoarele documente justificative sunt esențiale pentru admisibilitatea formularului meu de candidatură:

(a)	documentele care atestă data nașterii, cetățenia și reședința;

(b)	diplomele sau adeverințele de studii la nivelul solicitat;

(c)	referințele angajatorilor, certificatele de muncă sau contractele de muncă.

Declar că nu am făcut obiectul unei condamnări penale sau disciplinare (în serviciul public sau în cadrul organismelor profesionale) și că nu fac obiectul unor proceduri disciplinare sau penale.

Am cunoștință de faptul că orice declarații false pot atrage respingerea candidaturii mele sau, dacă este necesar, desfacerea contractului meu de muncă încheiat cu Secretariatul permanent al Comunității transporturilor.

…	…
Data	Semnătura

ANEXA 2

Anunțul de post vacant pentru directorul adjunct al Secretariatului permanent al Comunității transporturilor

Secretariatul permanent al Comunității transporturilor

Secretariatul permanent al Comunității transporturilor publică un anunț de post vacant pentru postul cu normă întreagă de

DIRECTOR ADJUNCT AL SECRETARIATULUI PERMANENT AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR/ȘEF AL SECTORULUI ADMINISTRATIV ȘI FINANCIAR

1. Secretariatul permanent al Comunității transporturilor

Secretariatul permanent al Comunității transporturilor („secretariatul”) este una dintre instituțiile instituite în baza tratatului. Fiind singura instituție cu personal permanent, acesta oferă asistență administrativă celorlalte instituții ale Comunității transporturilor (Consiliul ministerial, Comitetul director regional, comitetele tehnice și Forumul social), acționează ca Observator al transporturilor pentru monitorizarea extinderii preconizate a rețelei globale și a rețelei centrale TEN-T către Balcanii de Vest și sprijină implementarea agendei privind conectivitatea a Grupului celor șase din Balcanii de Vest (WB6), pentru îmbunătățirea legăturilor în interiorul zonei Balcanilor de Vest și între aceasta și UE. Acesta analizează, de asemenea, punerea în aplicare a obligațiilor în temeiul tratatului.

Secretariatul are inițial un personal de 18 experți (care poate fi extins) și gestionează bugetul Comunității transporturilor care este în sumă de 1 626 000 EUR pentru 2019.

Limba de lucru a Comunității transporturilor este limba engleză.

Secretariatul are sediul la Belgrad.

2. Descrierea postului

Sub directa supraveghere a directorului, directorul adjunct/șeful sectorului administrativ și financiar va fi responsabil pentru pregătirea bugetului Comunității transporturilor și al secretariatului acesteia și pentru toate aspectele legate de personal. Directorul adjunct va avea, de asemenea, responsabilitatea de a monitoriza strategia comunicare a secretariatului, precum și de a asigura întreținerea regulată a bazei de date referitoare la transport/a sistemului IT, inclusiv a site-ului secretariatului.

În absența directorului, directorul adjunct își va asuma responsabilitatea pentru conducerea și administrarea generală a secretariatului.

3. Principalele sarcini ale directorului adjunct/șefului sectorului administrativ și financiar

Sarcinile principale vor fi:

Cu privire la aspectele financiare:

1.	să pregătească bugetul Comunității transporturilor în ansamblu și al secretariatului în special;

2.	să ofere asistență directorului în legătură cu gestionarea operațională a bugetului, în conformitate cu normele Uniunii Europene privind gestiunea financiară;

3.	să pregătească informații operaționale, precum și rapoarte regulate ad hoc pentru instituțiile competente, în legătură cu pregătirea și gestionarea bugetului Comunității transporturilor; pregătirea declarațiilor financiare consolidate; răspunsul la observațiile auditului intern/extern;

4.	să fie responsabil pentru disponibilitatea și funcționarea sistemelor eficiente de control intern și întreținerea evidențelor relevante de contabilitate;

5.	să inițieze dezvoltarea și punerea în aplicare a sistemului de contabilitate, în vederea realizării unei raportări eficiente și fiabile cu privire la activitățile financiare, pentru îmbunătățirea performanței gestiunii bugetare și a controlului acesteia.

Cu privire la aspectele legate de resursele umane/personal:

1.	să stabilească legături cu serviciul extern de contabilitate, precum și cu alte autorități asociate (societăți de asigurări/ministere);

2.	să efectueze controlul global al menținerii bazei de date legate de drepturile de concediu ale funcționarilor în conformitate cu Statutul personalului Comunității transporturilor;

3.	să pregătească procedurile și să ofere asistență directorului în legătură cu recrutarea funcționarilor secretariatului, din punct de vedere administrativ și juridic.

Cu privire la aspectele legate de IT și comunicare:

1.	să monitorizeze crearea site-ului de internet și a politicii de comunicare a secretariatului, în colaborare cu directorul;

2.	să monitorizeze actualizarea regulată a sistemelor IT ale secretariatului, inclusiv actualizarea bazelor de date referitoare la transporturi situate în interiorul secretariatului;

3.	sub directa supraveghere a directorului, să organizeze și să actualizeze instrumentele de comunicare ale secretariatului; să stabilească legături cu unitățile operaționale în vederea stabilirii unui plan de comunicare pentru secretariat.

4. Criterii de eligibilitate

Pentru a fi luați în considerare pentru procedura de selecție, candidații trebuie să îndeplinească următoarele criterii de eligibilitate până la data finală de depunere a candidaturilor:

—	Candidatul trebuie să fie cetățean al unei părți contractante sau cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene;

—

Diplomă universitară: să aibă:

—	un nivel de studii care corespunde unui ciclu complet de studii universitare absolvite cu diplomă, în cazul în care durata normală a studiilor respective este de patru ani sau mai mult; sau

—

—	Experiență profesională: Candidatul trebuie să aibă cel puțin 10 ani de experiență profesională postuniversitară dobândită după obținerea calificărilor menționate anterior;

—	Experiență profesională relevantă: Din cei 10 ani de experiență profesională, candidatul trebuie să fi dobândit cel puțin patru ani în cadrul unui departament administrativ, de resurse umane sau buget;

—	Limbi: Cunoaștere aprofundată a limbii engleze;

—	Limita de vârstă: La termenul-limită pentru depunerea candidaturilor, să poată finaliza mandatul complet de trei ani înainte de sfârșitul lunii în care împlinește vârsta de 66 de ani.

—	Cerințe referitoare la călătorii: Nivel mediu până la scăzut.

5. Criterii de selecție

Candidații vor fi evaluați pe baza următoarelor criterii de selecție:

Cunoștințe tehnice

—	Experiență dobândită în gestionarea operațională a unui buget;

—	Cunoștințe aprofundate în domeniul gestionării resurselor umane;

—	Cunoștințe riguroase în legătură cu normele Uniunii Europene privind gestiunea financiară, inclusiv auditul;

—	Abilitate în utilizarea instrumentelor de comunicare;

—	Experiență în conducerea unei echipe mici de persoane;

—	Experiența în lucrul cu și/sau în regiunea părților din Europa de Sud-Est reprezintă un avantaj;

Comunicare

—	Capacitate excelentă de a comunica verbal și în scris pentru a coopera cu părțile interesate (autoritățile europene, internaționale, naționale și locale, organizațiile internaționale etc.);

—	Cunoaștere aprofundată a limbii engleze vorbite și scrise. Cunoașterea unei limbi oficiale a părților contractante este considerată un avantaj.

Experiență internațională și cunoaștere a Uniunii Europene

—	Cunoașterea instituțiilor Uniunii Europene/administrației publice internaționale;

—	Experiența profesională dobândită în cadrul organizațiilor europene și/sau internaționale reprezintă un avantaj.

6. Selecția și numirea

În urma respectivelor interviuri, Comisia Europeană va propune un candidat Comitetului director regional. Comitetul director regional poate solicita o audiere a persoanei desemnate înainte ca decizia privind numirea să fie luată. Comitetul director regional va decide cu privire la numirea directorului adjunct după consultarea Consiliului ministerial.

7. Egalitatea de șanse

8. Condițiile de încadrare în muncă (1)

Directorul adjunct va fi numit în calitate de membru al personalului Comunității transporturilor pe o perioadă de trei ani, cu o perioadă de probă de șase luni. Contractul de muncă poate fi prelungit de două ori pe perioade succesive de trei ani, pe baza performanței și sub rezerva hotărârii Comitetului director regional.

Locul încadrării în muncă este Belgrad, unde este situat sediul secretariatului.

Compensația va fi proporțională cu calificările și experiența candidatului admis, corespunzând experienței și educației. Salariul anual se situează în intervalul 72 000 EUR-84 000 EUR, în funcție de nivelul de experiență (2).

Disponibilitatea în cel mai scurt timp posibil reprezintă un avantaj.

9. Procedura de depunere a candidaturilor

Pentru ca dosarele de candidatură să fie valabile, candidații trebuie să trimită:

(a)	o scrisoare de intenție;

(b)

un Curriculum Vitae (CV) în limba engleză. CV-ul ar trebui întocmit, de preferință, pe baza modelului de CV Europass (3). CV-ul trebuie să facă referire la criteriile de selecție astfel cum sunt enumerate în prezentul anunț de post vacant și să explice modul în care, în opinia candidatului, acesta îndeplinește fiecare dintre aptitudinile și competențele menționate în acesta;

(c)	copii certificate ale diplomelor sau adeverințelor de studiu;

(d)	copie a pașaportului/cărții de identitate;

(e)	referințe ale angajatorilor, certificate de muncă sau contracte de muncă; și

(f)	o declarație semnată, utilizând modelul inclus în apendice.

Candidaturile incomplete vor fi respinse.

Pentru a facilita procesul de selecție, corespondența cu candidații privind acest post vacant se va efectua în limba engleză.

Candidaturile trebuie să fie trimise prin e-mail la: XXXMOVE@ec.europa.eu (căsuță de e-mail care urmează să fie creată)

Candidaților li se solicită să raporteze orice modificare a adresei în scris, fără întârziere, la adresa de mai sus.

Persoanele de contact pentru informații suplimentare:

xxxx

10. Data finală de depunere a candidaturilor

Candidaturile trebuie să fie trimise prin e-mail cel târziu la XXX (data e-mailului).

Comisia Europeană își rezervă dreptul de a prelungi termenul acestui anunț de post vacant prin publicarea pe site-ul Comisiei Europene și pe site-ul Comunității transporturilor.

Candidații incluși pe lista restrânsă vor fi contactați pentru programarea interviurilor. Interviurile vor avea loc la Bruxelles, Belgia.

11. Informații importante pentru candidați

12. Protecția datelor cu caracter personal

Comisia Europeană se va asigura că datele cu caracter personal ale candidaților sunt prelucrate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (4).

(*1) Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244(1999) și Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovo.

(1) Mai multe detalii pot fi găsite în Statutul personalului Comunității transporturilor la http

(2) Sub rezerva aprobării de către Consiliul ministerial.

(3) CV-ul Europass poate fi descărcat de pe site-ul: http://europass.cedefop.europa.eu

APENDICE

Declarația candidatului

Competențe lingvistice:

Limba maternă: …

Alte limbi: …

DECLARAȚIA CANDIDATULUI

Subsemnatul, declar că informațiile furnizate în prezentul formular de candidatură și în anexele la acesta sunt corecte și complete.

Declar că:

(a)	Sunt cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene sau cetățean al uneia dintre părțile din Europa de Sud-Est, astfel cum sunt enumerate în Tratatul de instituire a Comunității transporturilor și beneficiez de drepturile cetățenești depline;

(b)	Mi-am îndeplinit toate obligațiile care îmi revin în temeiul legislației privind serviciul militar;

(c)	Pot prezenta referințe personale care să ateste capacitatea mea de a îndeplini sarcinile avute în vedere.

Cunosc faptul că următoarele documente justificative sunt esențiale pentru admisibilitatea formularului meu de candidatură:

(a)	documentele care atestă data nașterii, cetățenia și reședința;

(b)	diplomele sau adeverințele de studii la nivelul solicitat;

(c)	referințele angajatorilor, certificatele de muncă sau contractele de muncă.

…	…
Data	Semnătura

21.2.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 50/55

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/300 A COMISIEI

din 19 februarie 2019

de instituire a unui plan general pentru gestionarea crizelor în domeniul siguranței produselor alimentare și a hranei pentru animale

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (1), în special articolul 55,

întrucât:

(1)

Articolul 55 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 prevede obligația Comisiei de a elabora, în strânsă colaborare cu Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară („EFSA”) și cu statele membre, un plan general pentru gestionarea crizelor în domeniul siguranței produselor alimentare și a hranei pentru animale („planul general”). În consecință, Decizia 2004/478/CE a Comisiei (2) stabilește planul general.

(2)	De la adoptarea Deciziei 2004/478/CE a Comisiei s-a acumulat experiență suplimentară în materie de coordonare a gestionării crizelor la nivelul Uniunii, în cursul mai multor incidente generate de produse alimentare și hrana pentru animale.

(3)

Experiența dobândită de-a lungul anilor, astfel cum a fost analizată în evaluarea REFIT a Regulamentului (CE) nr. 178/2002 (verificarea adecvării legislației alimentare generale) (3), a demonstrat că este necesar să se reevalueze gestionarea crizelor din domeniul produselor alimentare și al hranei pentru animale la nivelul Uniunii și la nivel național. Constatările au evidențiat necesitatea de a se acorda o atenție mai mare pregătirii pentru situații de criză, alături de gestionarea crizelor, pentru a evita sau a reduce la minimum impactul unei crize în domeniul produselor alimentare și al hranei pentru animale asupra sănătății publice. O astfel de atenție ar putea reduce substanțial impactul economic (cum ar fi restricțiile comerciale) al unei crize în domeniul produselor alimentare sau al hranei pentru animale, contribuind astfel la realizarea obiectivului Comisiei privind ocuparea forței de muncă, creșterea economică și investițiile. În plus, este necesar un rol mai important al Comisiei în comunicarea și coordonarea generală a statelor membre în acest domeniu. Verificarea adecvării legislației alimentare generale conține o serie de recomandări pentru sporirea eficienței planului general.

(4)

EFSA răspunde de furnizarea avizelor care servesc drept bază științifică pentru adoptarea măsurilor Uniunii și are sarcina de a furniza asistență științifică și tehnică în cadrul procedurilor de gestionare a crizelor în domeniul produselor alimentare și al hranei pentru animale. Rolul EFSA în planul general ar trebui să fie ajustat și consolidat având în vedere experiența dobândită.

(5)

Respectând competența fiecărei agenții, EFSA ar trebui să colaboreze cu alte agenții științifice relevante ale Uniunii, cum ar fi Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) și grupul de experți desemnați de Comitetul științific și tehnic menționat la articolul 31 din Tratatul Euratom (4), atunci când sunt necesare contribuții sau acțiuni în sfera competențelor lor respective. În plus, planul general trebuie să asigure coordonarea cu sistemele ECDC de pregătire și răspuns la crize în legătură cu cazurile apărute la om, astfel încât autoritățile sanitare și părțile interesate să fie avertizate cu privire la o posibilă criză generată de produse alimentare sau de hrana pentru animale care poate avea impact asupra sănătății umane.

(6)

Decizia nr. 1082/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului (5) stabilește normele privind supravegherea epidemiologică, monitorizarea, avertizarea timpurie cu privire la amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate și combaterea lor, inclusiv planificarea pregătirii și a reacției legate de aceste activități, pentru amenințările de origine biologică, chimică, de mediu și necunoscută și instituirea Sistemului de alertă precoce și răspuns rapid (SAPR). Având în vedere posibilele legături cu pregătirea pentru situații de criză și gestionarea crizelor la nivelul lanțului alimentar, mecanismele relevante prevăzute în Decizia nr. 1082/2013/UE ar trebui, de asemenea, luate în considerare în planul general.

(7)

Planul general al Uniunii ar trebui revizuit pentru a include proceduri care să faciliteze coordonarea cu planurile naționale pentru situații de urgență privind alimente și hrana pentru animale, care urmează să fie elaborate în conformitate cu articolul 115 din Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și a Consiliului (6) privind controalele oficiale.

(8)

Obiectivul principal al prezentei decizii este de a proteja sănătatea publică în Uniune. Prin urmare, planul general ar trebui să se limiteze la situațiile care prezintă un risc direct sau indirect pentru sănătatea publică, în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002. Riscurile pentru sănătatea publică pot fi de natură biologică, chimică și fizică. Acestea cuprind pericolele alergenice și radioactive. Totuși, abordarea, principiile și procedurile practice ale planului general ar putea fi, de asemenea, considerate ca fiind orientări pentru gestionarea altor incidente generate de alimente, fără un astfel de risc pentru sănătatea publică.

(9)	În 2017, Comisia a efectuat un audit intern pe tema „Pregătirea DG SANTE pentru situații de criză privind siguranța alimentară”, în cadrul căruia au fost identificate unele deficiențe ale planului general existent, care trebuie abordate.

(10)

În cadrul Conferinței ministeriale din 26 septembrie 2017 privind măsurile ulterioare incidentului cauzat de fipronil (7) au fost formulate mai multe concluzii. Deși se concentrează asupra acestui incident și a fraudei, o serie de concluzii sunt relevante pentru gestionarea crizelor în domeniul produselor alimentare și al hranei pentru animale în general, inclusiv crearea unui punct de contact unic în fiecare stat membru pentru coordonarea unei astfel de gestionări a crizelor pentru fiecare organizație administrativă națională.

(11)	Prin urmare, Decizia 2004/478/CE ar trebui abrogată și înlocuită cu o decizie nouă care să stabilească un plan general actualizat pentru a ține seama de experiența dobândită de la adoptarea Deciziei 2004/478/CE și pentru a se adapta la noile evoluții.

(12)

Această decizie ar trebui să stabilească o abordare graduală pentru tipurile de situații care ar trebui să fie tratate ca o criză, inclusiv criteriile aferente. Nu toate situațiile care ar putea intra sub incidența articolului 55 ar necesita neapărat instituirea unei celule de criză în conformitate cu articolul 56 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002, dar ar putea beneficia în continuare de o coordonare intensificată la nivelul Uniunii. Aceste criterii ar trebui să includă gravitatea și amploarea incidentului în ceea ce privește impactul asupra sănătății publice, percepția consumatorului relevant și sensibilitatea politică, în special în cazul în care sursa este încă incertă, dacă incidentul a fost comis intenționat sau nu (de exemplu, bioterorism sau efect secundar al fraudei) având ca scop generarea unei crize (de exemplu, bioterorism) și repetarea incidentelor anterioare atribuite posibilei lipse de acțiuni suficiente.

(13)

Este necesar să existe o coordonare între diferitele autorități de la nivelul Uniunii și de la nivel național, între sistemele de avertizare și de informare și laboratoare, pentru a permite schimbul de informații și luarea de măsuri vizând gestionarea unei crize. În acest sens, o interconectare între sistemul de alertă precoce și răspuns rapid și alte sisteme de avertizare și de informații la nivelul Uniunii, cum ar fi Sistemul de alertă rapidă pentru alimente și furaje, ar îmbunătăți abordarea de tip „O singură sănătate”, de exemplu, prin coordonarea activităților desfășurate de autoritățile din domeniul siguranței alimentare și al sănătății publice cu privire la același incident, acordând autorităților din domeniul siguranței alimentare acces la informațiile distribuite cu privire la cazurile apărute la om de către autoritățile publice.

(14)	Gestionarea eficace a crizelor în cadrul lanțului alimentar și al hranei pentru animale impune ca procedurile practice de pregătire pentru o coordonare intensificată la nivelul Uniunii să existe deja înainte de apariția unui incident.

(15)

Procedurile practice pentru situațiile menționate la articolul 55 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 ar trebui să fie clar definite pentru a se asigura un răspuns eficient și rapid la astfel de situații. Rolul, componența și funcționarea practică a celulei de criză ar trebui stabilite din aceleași motive.

(16)

Comunicarea în timp real și bazată pe dovezi cu publicul și cu partenerii comerciali este esențială pentru a contribui la protejarea sănătății publice prin evitarea răspândirii suplimentare a riscurilor și la restabilirea încrederii în siguranța produselor alimentare sau a hranei pentru animale care nu sunt afectate de un incident. Prin urmare, elaborarea unor principii de transparență și a unei strategii de comunicare reprezintă elemente esențiale ale gestionării crizelor.

(17)	Acest plan general a făcut obiectul consultărilor cu EFSA și a fost discutat cu statele membre în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Articolul 1

Obiect

(1) Prezenta decizie stabilește planul general de gestionare a crizelor în domeniul siguranței produselor alimentare și a hranei pentru animale, în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002.

(2) Planul vizează următoarele două tipuri de situații:

(a)	situații care necesită o coordonare intensificată la nivelul Uniunii; și

(b)	situații care necesită înființarea unei celule de criză care să reunească Comisia, precum și statele membre și agențiile relevante ale Uniunii.

(3) Planul stabilește, de asemenea, procedurile practice necesare pentru o pregătire îmbunătățită și pentru gestionarea incidentelor la nivelul Uniunii, inclusiv o strategie de comunicare în conformitate cu principiul transparenței.

Articolul 2

Domeniu de aplicare

Planul general se aplică situațiilor care implică riscuri directe sau indirecte pentru sănătatea publică derivând din produse alimentare sau din hrana pentru animale, în particular în legătură cu orice pericol de natură biologică, chimică și fizică prezent în produse alimentare sau în hrana pentru animale, care nu ar putea fi prevenite, eliminate sau reduse la un nivel acceptabil prin aplicarea dispozițiilor existente sau care nu pot fi gestionate în mod adecvat numai prin aplicarea măsurilor de urgență în conformitate cu articolul 53 sau 54 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002.

Articolul 3

Obiective

Obiectivele prezentei decizii sunt de a minimiza amploarea și impactul incidentelor generate de produse alimentare sau de hrana pentru animale asupra sănătății publice, prin asigurarea unei pregătiri mai bune și a unei gestionări eficace.

Articolul 4

Definiții

În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:

„Incident” înseamnă detectarea unui pericol biologic, chimic sau fizic în produsele alimentare, în hrana pentru animale sau la oameni, care ar putea avea ca rezultat sau ar putea indica un posibil risc pentru sănătatea publică prin expunerea mai multor persoane la același pericol sau o situație în care numărul de cazuri apărute la om sau detectarea pericolelor depășește numărul estimat și în care cazurile sunt legate sau probabil legate de aceeași sursă de produse alimentare sau de hrană pentru animale;

2.	„focar de toxiinfecție alimentară”, astfel cum este definit la articolul 2 alineatul (2) litera (d) din Directiva 2003/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului (8);

„coordonator al situațiilor de criză” înseamnă o persoană și înlocuitorul ei din instituțiile europene și din cadrul autorităților competente ale statelor membre care acționează ca punct de contact unic pentru a asigura schimbul eficace de informații între toți partenerii implicați în coordonarea planului general, un proces decizional eficient și punerea în aplicare eficientă a acțiunilor aflate în competența organizației din care face parte.

CAPITOLUL II

Structuri și proceduri de pregătire

Articolul 5

Coordonatori ai situațiilor de criză

Fiecare stat membru, EFSA și Comisia desemnează un coordonator al situațiilor de criză și un înlocuitor al acestuia care să îndeplinească sarcinile stabilite în anexa I. Comisia actualizează în permanență numele și datele de contact ale „coordonatorilor situațiilor de criză” desemnați și ale înlocuitorilor acestora. Coordonatorii situațiilor de criză se reunesc periodic, cel puțin o dată pe an, în cadrul unor reuniuni organizate de Comisie, cu scopul de a prezenta inițiative la nivelul Uniunii, de a partaja planuri naționale pentru situații de urgență, de a urmări subsecvent și de a evalua gestionarea crizelor recente, în conformitate cu articolul 22.

Articolul 6

Sisteme de avertizare și de informare

Comisia va interconecta Sistemul de alertă precoce și răspuns rapid (SAPR) cu alte sisteme de avertizare și de informare de la nivelul Uniunii, inclusiv cu Sistemul de alertă rapidă pentru alimente și furaje (RASFF). Transmiterea datelor prin intermediul rețelelor de avertizare va fi armonizată suplimentar.

Articolul 7

Laboratoare

Comisia și statele membre asigură menținerea unei rețele de laboratoare europene și naționale de referință, precum și a altor laboratoare oficiale, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/625, care să fie pregătite să ofere asistență analitică rapidă și de înaltă calitate, astfel cum se impune în cazul celor mai grave pericole determinate de alimente și de hrana pentru animale.

Articolul 8

Formare, exerciții și instrumente de ultimă generație

Comisia oferă module de formare avansată privind pregătirea pentru situațiile de criză generate de produse alimentare, investigațiile vizând focarele epidemice de toxiinfecții alimentare și gestionarea altor incidente în cadrul programului „O formare mai bună pentru o hrană mai sigură” (BTSF) al Comisiei (9), încurajând o abordare de tip „O singură sănătate”.

Comisia organizează periodic exerciții de simulare a incidentelor legate de produse alimentare și hrana pentru animale cu statele membre, inclusiv privind aspecte legate de comunicare și axate pe pregătirea pentru incidente și gestionarea acestora. Agențiile relevante ale Uniunii participă, iar Comisia se alătură, la exerciții similare organizate de alte agenții în sfera lor de competență. Apariția unui incident real major poate înlocui un astfel de exercițiu de simulare. După fiecare exercițiu, Comisia va prezenta concluzii specifice în cadrul următoarei reuniuni a coordonatorilor situațiilor de criză menționați la articolul 5.

Comisia asigură urmărirea pregătirii corespunzătoare în statele membre prin menținerea și auditarea planurilor naționale pentru situații de urgență privind produsele alimentare și hrana pentru animale.

Comisia promovează utilizarea instrumentelor de ultimă generație la nivelul Uniunii, cum ar fi instrumentele de urmărire, analizele de tipizarea moleculară (inclusiv secvențierea întregului genom) și transmiterea acestor rezultate în baza de date EFSA-ECDC privind tipizarea moleculară a agenților patogeni detectați la om, la animale, în produsele alimentare, în hrana pentru animale și în mediul alimentar/al hranei pentru animale.

Articolul 9

Colectarea, monitorizarea și analiza în permanență a informațiilor

Comisia colectează, monitorizează și analizează în permanență informațiile privind amenințările transfrontaliere directe și indirecte generate de sursele enumerate în anexa II.

CAPITOLUL III

Coordonare intensificată la nivelul Uniunii

Articolul 10

Situații care necesită o coordonare intensificată la nivelul Uniunii

(1) În situațiile descrise la alineatul (2), Comisia intensifică coordonarea la nivelul Uniunii pentru gestionarea unui incident pe baza informațiilor menționate la articolul 9 și în strânsă coordonare cu organismele relevante ale Uniunii responsabile de evaluarea riscurilor.

(2) Coordonarea intensificată la nivelul Uniunii, în conformitate cu alineatul (1), este necesară atunci când:

(a)

există

(i)

un risc direct sau indirect pentru sănătatea publică cauzat de un pericol detectat în produsele alimentare sau în hrana pentru animale, identificat în două sau mai multe state membre cu o legătură epidemiologică (de exemplu, cazuri apărute la om și/sau decese în diferite state membre, cu dovezi analitice sau epidemiologice fiabile privind această legătură) și/sau o legătură de trasabilitate (de exemplu, distribuția de hrană pentru animale sau de produse alimentare posibil contaminate în diferite state membre);

(ii)	un impact potențial grav identificat în legătură cu pericolul detectat asupra funcționării pieței interne în domeniul produselor alimentare sau al hranei pentru animale;

și

(b)

există:

(i)	un impact major asupra sănătății legat de pericolul detectat; sau

(ii)	un dezacord între statele membre privind acțiunile de desfășurat; sau

(iii)

o dificultate în a identifica sursa riscului.

(3) Autoritățile competente ale statelor membre și instituțiile europene pot solicita Comisiei să își intensifice coordonarea pe baza criteriilor stabilite la alineatul (2) literele (a) și (b).

Articolul 11

Proceduri practice pentru o coordonare intensificată la nivelul Uniunii

Coordonarea de către Comisie a gestionării unui incident de către serviciile relevante constă în procedurile menționate în capitolul V.

CAPITOLUL IV

Instituirea unei celule de criză

Articolul 12

Situație care necesită instituirea unei celule de criză

(1) În situațiile descrise la alineatul (2), Comisia instituie o celulă de criză în conformitate cu articolul 56 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 („celula de criză”).

(2) Instituirea unei celule de criză este necesară atunci când:

(a)	un risc direct sau indirect pentru sănătatea publică a fost identificat în două sau mai multe state membre, ceea ce are drept rezultat o sensibilitate mare din punctul de vedere al reputației, al percepției sau al politicii; și

(b)

există

(i)	un risc major pentru sănătatea umană, în special în cazurile în care există sau se poate aștepta existența unui număr mare de decese; sau

(ii)	o repetare a incidentelor care duc la un risc major pentru sănătatea umană; sau

(iii)

o suspiciune sau o indicație a unui act de terorism biologic sau chimic sau o contaminare radioactivă importantă.

Articolul 13

Rolul celulei de criză

(1) Celula de criză răspunde de elaborarea, coordonarea și punerea în aplicare cu rapiditate a unei strategii de răspuns la criză, inclusiv de aspectele legate de comunicare. Odată identificată sursa de contaminare, celula de criză, cu asistența EFSA și a altor experți, dacă este cazul, coordonează investigația privind trasabilitatea (în aval și în amonte) și va urmări atent retragerea și rechemarea produselor în cazul în care hrana pentru animale/produsele alimentare afectate au fost distribuite în mai multe state membre.

(2) Fiecare stat membru implicat este responsabil de realizarea investigațiilor privind trasabilitatea, a retragerilor și a rechemărilor pe teritoriul său.

Articolul 14

Proceduri practice pentru celula de criză

(1) Pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute la articolul 57 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 și detaliate suplimentar la articolele 8-10 din prezenta decizie, procedurile prevăzute în capitolul V din prezenta decizie se aplică în mod corespunzător.

(2) Membrii celulei de criză sunt disponibili în permanență în timpul crizei.

Articolul 15

Componența și funcționarea celulei de criză

(1) Celula de criză este compusă din membrii rețelei de coordonatori ai situațiilor de criză (sau înlocuitorii acestora) din partea Comisiei, a EFSA, cel puțin din partea statelor membre vizate în mod direct și, dacă este cazul, din reprezentanți specializați ai Comisiei, ai EFSA, ai ECDC și, după caz, ai altor agenții ale Uniunii și ai statului membru (statelor membre) direct interesat (interesate). Specialiștii în comunicare ai organismelor relevante la nivel național și la nivelul Uniunii fac, de asemenea, parte din celula de criză.

(2) Celula de criză poate lua în considerare, de asemenea, consultarea altor experți sau a întregii rețele de coordonatori ai situațiilor de criză, dacă este necesar pentru gestionarea crizei, și poate solicita asistență permanentă sau ad hoc din partea unor experți specifici.

(3) Coordonatorul situațiilor de criză din partea Comisiei (sau înlocuitorul acestuia) prezidează celula de criză. El asigură buna funcționare a celulei de criză și repartizarea sarcinilor în rândul membrilor, ținând seama de competența acestora. De îndată ce celula de criză este instituită, președintele îi invită pe membrii rețelei de coordonatori ai situațiilor de criză la o primă reuniune.

(4) Președintele asigură coordonarea între activitatea celulei de criză și procesul de luare a deciziilor. El este asistat de către experții tehnici corespunzători ai unităților tehnice în cauză din cadrul Comisiei.

(5) Coordonatorii situațiilor de criză din statele membre afectate asigură participarea la reuniunile, conferințele audio și video ale celulei de criză în ceea ce privește disponibilitatea, expertiza și nivelul de responsabilitate. EFSA, ECDC și laboratoarele de referință ale UE în cauză furnizează asistență științifică și tehnică în limitele competenței lor, după caz.

(6) Celula de criză este responsabilă pentru menținerea unui contact strâns și pentru schimbul de informații cu părțile interesate în cauză.

(7) Celula de criză este responsabilă pentru pregătirea strategiei coordonate de comunicare cu publicul și, în particular, pentru elaborarea mesajelor bazate pe dovezi în timp real.

(8) Comisia acordă sprijin adecvat în domeniul secretariatului pentru organizarea reuniunilor celulei de criză (de exemplu, redactarea proceselor-verbale și alte nevoi administrative) și pune la dispoziția celulei de criză resursele umane și materiale necesare bunei funcționări a acesteia (de exemplu, săli de reuniune, mijloace de comunicare etc.). Celula de criză utilizează mecanismele tehnice disponibile pentru rețelele de alertă existente pentru a comunica sau a disemina informații, în particular pentru a distribui solicitări de informații și pentru a colecta aceste informații.

Articolul 16

Soluționarea crizei

Procedurile prevăzute la articolele 14 și 15 rămân în vigoare până la soluționarea crizei.

În urma consultării cu celula de criză, Comisia decide dacă criza este pe deplin soluționată sau dacă poate fi declasată la un incident care necesită doar o coordonare intensificată la nivelul Uniunii. Dacă va fi decis astfel, toți membrii celulei de criză sunt informați cu privire la soluționare.

În plus față de informațiile transmise prin RASFF cu privire la produsele afectate și la măsurile luate, Comisia poate solicita statelor membre să furnizeze informații cu privire la noi cazuri apărute la om pentru a evalua tendințele și a decide cu privire la soluționarea crizei.

Articolul 17

Evaluarea post-criză

Comisia întocmește un raport cel puțin după fiecare situație care necesită instituirea unei celule de criză, efectuând o evaluare a situației post-incident, inclusiv o consultare cu părțile implicate și cu alte părți interesate relevante.

În lumina evaluării, se organizează o reuniune a tuturor coordonatorilor situațiilor de criză pentru a identifica potențialele lecții învățate și, dacă este cazul, pentru a evidenția eventualele îmbunătățiri necesare în ceea ce privește procedurile și instrumentele operaționale utilizate în gestionarea crizelor.

CAPITOLUL V

Proceduri de gestionare a incidentelor

Articolul 18

Principalele proceduri practice

Coordonarea de către Comisie a gestionării unui incident de către serviciile relevante constă, după caz, în:

(a)	analiza datelor transmise prin intermediul sistemului adecvat de alertă rapidă (RASFF și/sau SAPR) pentru detectarea situațiilor menționate la articolul 10 sau 12;

(b)

atunci când se detectează situațiile menționate la articolul 10 sau 12, identificarea lacunelor în materie de date și solicitarea adresată statelor membre sau părților interesate de a transmite informații suplimentare prin intermediul sistemului adecvat de alertă rapidă și efectuarea unei urmăriri în aval și în amonte a produselor alimentare și a hranei pentru animale implicate;

(c)

organizarea de conferințe audio sau video cu statele membre interesate, cu agențiile Uniunii (EFSA și, dacă este cazul, ECDC și alte organisme de evaluare), laboratoarele europene de referință relevante (EURL), experți, inclusiv rețeaua de coordonatori ai situațiilor de criză menționată la articolul 5 și cu alți reprezentanți din domeniile siguranței alimentare și sănătății publice, dacă este necesar;

(d)	coordonarea unei evaluări inițiale a impactului asupra sănătății publice cu statele membre și cu agențiile Uniunii;

(e)	coordonarea liniilor de comunicare și a acțiunilor între Comisie, statele membre și EFSA și, după caz, cu alte agenții ale Uniunii, cu parteneri comerciali și cu alte părți interesate relevante;

(f)	trimiterea unor experți în cadrul unor misiuni la fața locului atunci când este necesar pentru sprijinirea investigațiilor;

(g)	în funcție de situație, utilizarea unei părți sau a întregii rețele de coordonatori ai situațiilor de criză pentru colectarea și distribuirea de informații și pentru coordonarea acțiunilor relevante menționate.

Articolul 19

Proceduri practice suplimentare

În plus, Comisia elaborează o serie de proceduri și instrumente suplimentare, împreună cu EFSA și, după caz, cu ECDC, pentru a sprijini soluționarea incidentului cât mai curând posibil și pentru a limita impactul său asupra sănătății publice. Aceste proceduri pot cuprinde în particular:

(a)	o caracterizare rapidă și identificarea promptă a surselor focarelor epidemice prin menținerea și utilizarea unei baze de date privind testarea moleculară a agenților patogeni detectați la om, la animale, în produse alimentare și în hrana pentru animale;

(b)	în cazul riscului biologic, evaluări comune rapide ale focarelor epidemice de către EFSA și ECDC, în conformitate cu o procedură operațională standard acceptată;

(c)	un cadru pentru o evaluare rapidă a riscurilor chimice de către EFSA;

(d)	proceduri de monitorizare a efectelor acțiunilor întreprinse.

CAPITOLUL VI

Comunicare

Articolul 20

Transparență și comunicare

Normele specifice de confidențialitate prevăzute la articolul 52 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 se aplică schimbului de informații realizat în cadrul RASFF. Atunci când se constată existența unui risc, comunicarea va aborda în principal, în mod proactiv și reactiv, întrebările adresate de presă, de către partenerii publici sau comerciali cu privire la pericolele identificate, la riscul existent și la măsurile luate.

Articolul 21

Strategia de comunicare în timpul tuturor incidentelor

(1) În timpul unui incident, informarea clară, țintită și eficace a publicului cu privire la evaluarea și gestionarea riscului, inclusiv la incertitudini, este coordonată de Comisie ca parte a răspunsului la criză. Informarea publicului este promptă, consistentă, fiabilă și coerentă între Uniune și statele sale membre. Comisia, EFSA, ECDC și statele membre își coordonează comunicarea în mod transparent pentru a evita mesajele neconcordante și informațiile contradictorii.

(2) Ca parte a coordonării, Comisia, EFSA, ECDC, în cazurile care implică competența specifică a acesteia din urmă, și statele membre se informează reciproc în prealabil cu privire la anunțurile intenționate relevante pentru ele și implicate în combaterea focarului epidemic (de exemplu, prin conferințe audio). În plus, statele membre îi informează imediat pe operatorii din sectorul alimentar afectați atunci când au fost colectate dovezi fiabile cu privire la posibila sursă a unui focar epidemic.

(3) Statele membre sunt informate prin intermediul coordonatorilor situațiilor de criză pentru a se asigura coerența în ceea ce privește comunicarea riscurilor. Comisia va informa Comitetul permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale și Comitetul pentru securitate sanitară cu privire la gestionarea crizei și la strategia sa de comunicare.

(4) Rețeaua internațională a autorităților pentru siguranța alimentară a OMS (INFOSAN) este utilizată atunci când schimburile comerciale dinspre sau către țări terțe sunt afectate de pericolul implicat, fără a aduce atingere necesității unui schimb de informații bilateral suplimentar cu partenerii comerciali și cu autoritățile competente din țări terțe.

(5) Comisia și statele membre furnizează informații suplimentare organizațiilor internaționale relevante, cum ar fi Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) și Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), după caz.

(6) Atribuțiile detaliate privind comunicarea în situații de criză în cadrul rețelei de coordonatori ai situațiilor de criză sunt stabilite în anexa I.

Articolul 22

Strategia specifică de comunicare efectuată de celula de criză

(1) În cazul unei situații care impune instituirea unei celule de criză, aceasta coordonează comunicările și elaborează imediat o strategie de comunicare specifică pentru a informa publicul despre riscuri și măsurile luate. Comisia pregătește un model standard pentru o astfel de strategie. Strategia de comunicare identifică mesajele-cheie pentru principalele categorii de public vizate și mijloacele-cheie de comunicare pentru distribuirea lor.

(2) Utilizând procedurile practice menționate în capitolul V, strategia de comunicare vizează informarea actorilor publici și economici, inclusiv a partenerilor comerciali în domeniul produselor alimentare, prin:

(a)	mesaje coerente și coordonate;

(b)	comunicarea eficace cu privire la riscuri;

(c)	evidențierea investigațiilor în curs de desfășurare și a măsurilor de precauție în cazul în care sursa este incertă;

(d)	furnizarea de dovezi fiabile (rezultate din analize, dovezi epidemiologice etc.) care susțin pozițiile și măsurile luate;

(e)	furnizarea de mesaje de asigurare cu privire la siguranța produselor care nu sunt implicate în criză, inclusiv prin informații clare privind tipul (tipurile) produsului (produselor) afectat (afectate) și în raport cu cele care nu sunt afectate;

(f)	furnizarea de mesaje privind măsurile de succes și rezultatele obținute pe baza unor dovezi fiabile: de exemplu, identificarea și retragerea loturilor afectate în urma unei investigații eficace.

(3) Statele membre direct afectate de incident și membrii celulei de criză depun toate eforturile pentru a asigura faptul că acțiunile lor de comunicare sunt în concordanță cu strategia de comunicare adoptată de celula de criză.

(4) Strategia de comunicare include stabilirea de contacte adecvate cu țările în cauză din afara Uniunii pentru a le furniza informații clare, precise și coerente cu privire la evoluția gestionării crizei relevante.

CAPITOLUL VII

Dispoziții finale

Articolul 23

Plan multianual

Comisia elaborează un plan pe cinci ani pentru punerea în aplicare a planului general, care, ulterior, este actualizat o dată la cinci ani în funcție de nevoile identificate.

Articolul 24

Abrogare

Decizia 2004/478/CE se abrogă.

Articolul 25

Intrare în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 19 februarie 2019.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 31, 1.2.2002, p. 1.

(2) Decizia 2004/478/CE a Comisiei din 29 aprilie 2004 privind adoptarea unui plan general de gestiune a crizelor în sectorul alimentelor și furajelor (JO L 160, 30.4.2004, p. 98).

(3) Document de lucru al serviciilor Comisiei – Evaluarea REFIT a legislației alimentare generale [Regulamentul (CE) nr. 178/2002], SWD(2018) 37 din 15 ianuarie 2018.

(4) https://ec.europa.eu/energy/en/group-experts

(5) Decizia nr. 1082/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2013 privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate și de abrogare a Deciziei nr. 2119/98/CE (JO L 293, 5.11.2013, p. 1).

(6) Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și produsele de protecție a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1069/2009, (CE) nr. 1107/2009, (UE) nr. 1151/2012, (UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 și (UE) 2016/2031 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 și (CE) nr. 1099/2009 ale Consiliului și a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE și 2008/120/CE ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE, 91/496/CEE, 96/23/CE, 96/93/CE și 97/78/CE ale Consiliului și a Deciziei 92/438/CEE a Consiliului (Regulamentul privind controalele oficiale) (JO L 95, 7.4.2017, p. 1).

(7) https://ec.europa.eu/food/sites/food/files/safety/docs/rasff_fipronil-incident_conclusions_201709.pdf

(8) Directiva 2003/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind monitorizarea zoonozelor și a agenților zoonotici, de modificare a Deciziei 90/424/CEE a Consiliului și de abrogare a Directivei 92/117/CEE a Consiliului (JO L 325, 12.12.2003, p. 31).

(9) https://ec.europa.eu/food/safety/btsf_en

ANEXA I

Atribuțiile coordonatorilor situațiilor de criză în conformitate cu articolul 5

Atribuții generale

Coordonatorul situațiilor de criză din fiecare stat membru acționează ca punct unic de contact pentru a asigura:

—	coordonarea în caz de incidente sau de crize generate de alimente sau de hrana pentru animale la nivel național;

—	utilizarea eficientă a rețelelor de alertă în cazul unui incident sau al unei situații de criză;

—	prezentarea, la solicitarea Comisiei, a planului național propriu pentru situații de urgență în reuniuni ale coordonatorilor situațiilor de criză;

—	participarea la conferințe audio, și acțiuni subsecvente acestora, organizate de Comisie în cadrul unei coordonări intensificate sau al unei situații de criză;

—	după încheierea unei crize, furnizarea de contribuții în cadrul unei reuniuni cu privire la posibilele lacune și domenii în care pot fi aduse îmbunătățiri;

—	stabilirea unor legături puternice între coordonatorii situațiilor de criză și consolidarea încrederii între parteneri prin schimb de experiență;

—	participarea la exerciții de simulare naționale și europene, inclusiv la cele organizate de EFAS și de alte institute europene.

Atribuții de comunicare în situații de criză

Coordonatorii situațiilor de criză, în cadrul competențelor care le revin, sunt, de asemenea, responsabili pentru coordonarea comunicării în situații de criză la nivel național și la nivelul Uniunii, de exemplu, cu privire la măsurile luate, recomandările sanitare etc.

Atribuțiile privind comunicarea includ:

—	asigurarea principiilor transparenței și a strategiei de comunicare prevăzute în capitolul VI la nivel național;

—	contribuția la definirea unei strategii globale de comunicare pentru gestionarea incidentelor sau a crizelor generate de alimente sau de hrana pentru animale;

—	furnizarea de cunoștințe de specialitate și de orientări în materie de comunicare în situații de criză factorilor de decizie, de exemplu, despre modul de prezentare către public a măsurilor sanitare;

—	elaborarea de mesaje-cheie/poziții de adoptat în rândul partenerilor în timpul unui incident sau al unei crize prin rețele sau conferințe audio dedicate;

—	diseminarea unor mesaje-cheie prin intermediul platformelor de comunicare socială și al altor instrumente (de exemplu, o pagină de internet specifică), inclusiv, dacă este necesar, prin intermediul Rețelei de experți în comunicare a EFSA;

—	monitorizarea reacțiilor din mass-media și a surselor de opinie publică (de exemplu, platformele de comunicare socială) în timpul unui incident sau al unei crize și raportarea acestora în rețea;

—	coordonarea instrumentelor de comunicare bazate pe cerere (de exemplu, întrebări frecvente, linii telefonice de urgență etc.)

—	asigurarea coerenței cu evaluările riscurilor efectuate de EFSA și de ECDC, inclusiv cu evaluările rapide efectuate în comun ale focarelor epidemice, și cu activitățile de comunicare aferente;

—	consultarea cu privire la comunicările EFSA și ale ECDC în timpul unei situații de criză în legătură cu comunicarea științifică a riscurilor înainte de difuzare.

ANEXA II

Surse pentru colectarea de informații privind incidentele menționate la articolul 9

Comisia monitorizează și colectează informații în permanență din următoarele surse:

1.	Sistemul de alertă rapidă pentru alimente și furaje (RASFF), menționat la articolul 50 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002;

2.	după caz, sistemul de alertă precoce și răspuns rapid (SAPR), menționat la articolul 8 din Decizia nr. 1082/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului (1);

3.	EFSA, inclusiv rețelele sale științifice (2);

ECDC, inclusiv Sistemul de informații privind epidemiile (EPIS) (3), o platformă de comunicare care permite experților desemnați în domeniul sănătății publice și siguranței alimentelor să facă schimb de informații tehnice pentru a evalua dacă amenințările actuale și emergente din domeniul sănătății publice au un impact potențial în Europa;

5.	colecția comună EFSA/ECDC de date de tipizare moleculară;

6.	raportul de sinteză anual privind Uniunea al EFSA/ECDC referitor la tendințele și sursele zoonozelor, agenții zoonotici și focarele epidemice de toxiinfecție alimentară (4);

7.	Comitetul permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale (comitetul PAFF) (5);

8.	rețeaua de laboratoare de referință ale Uniunii Europene (EURL) și de laboratoare naționale de referință (NRL) (6);

9.	Comitetul pentru securitate sanitară (CSS) (7);

10.

sistemul de gestionare a informațiilor pentru controalele oficiale (IMSOC), un sistem computerizat planificat care integrează și, dacă este necesar, actualizează toate sistemele de informații existente relevante gestionate de Comisie în conformitate cu articolele 131 – 136 din Regulamentul (UE) 2017/625;

11.	Sistemul de schimb de informații în caz de urgență radiologică al Comunității Europene (ECURIE);

12.	contactele directe cu alte agenții ale Uniunii decât EFSA (cum ar fi ECDC, ECHA, EMA), statele membre și părțile interesate din sectorul privat;

organizațiile internaționale relevante, cum ar fi Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE), Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS), în particular prin intermediul Rețelei internaționale a autorităților pentru siguranța alimentară (INFOSAN) (8) și în contextul Regulamentului sanitar internațional (9) (RSI) și al Inițiativei pentru securitatea sanitară globală (10).

(1) Decizia nr. 1082/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2013 privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate și de abrogare a Deciziei nr. 2119/98/CE (JO L 293, 5.11.2013, p. 1).

(2) http://efsa.europa.eu/en/science/wgs-and-networks

(3) https://ecdc.europa.eu/en/publications-data/epidemic-intelligence-information-system-epis

(4) Cea mai recentă versiune: http://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/4634

(5) https://ec.europa.eu/food/committees/paff_en

(6) https://ec.europa.eu/food/safety/official_controls/legislation/ref-labs_en

(7) https://ec.europa.eu/health/preparedness_response/risk_management/hsc_en

(8) http://www.who.int/foodsafety/areas_work/infosan/en/

(9) http://www.who.int/topics/international_health_regulations/en/

(10) http://www.ghsi.ca/english/index.asp

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 50

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 62 21 februarie 2019

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/295 al Comisiei din 20 februarie 2019 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1011/2014 în ceea ce privește modificările aduse modelului pentru cererea de plată, inclusiv informații suplimentare privind instrumentele financiare și modelul pentru conturi	1
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/296 al Comisiei din 20 februarie 2019 de rectificare a anumitor versiuni lingvistice ale Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/2286 de stabilire a unor norme detaliate cu privire la aplicarea politicii utilizării rezonabile, precum și la metodologia de evaluare a sustenabilității eliminării suprataxelor pentru serviciile de roaming cu amănuntul și la cererea care trebuie prezentată de furnizorul de servicii de roaming în scopul evaluării respective ( 1 )	4
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/297 al Comisiei din 20 februarie 2019 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de piei chamois originare din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului	5
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/298 al Comisiei din 20 februarie 2019 de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 în ceea ce privește rubricile referitoare la Belarus, Bosnia și Herțegovina și Japonia din lista cu țări terțe, teritorii, zone sau compartimente din care anumite produse obținute de la păsări de curte pot fi importate în Uniune sau pot tranzita Uniunea ( 1 )	20
		DECIZII
	*	Decizia (UE) 2019/299 a Consiliului din 12 februarie 2019 privind poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene în cadrul Comitetului director regional al Comunității transporturilor în ceea ce privește anumite aspecte de personal legate de punerea în aplicare a Tratatului de instituire a Comunității transporturilor	23
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/300 a Comisiei din 19 februarie 2019 de instituire a unui plan general pentru gestionarea crizelor în domeniul siguranței produselor alimentare și a hranei pentru animale ( 1 )	55