21.11.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 294/5

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/1795 AL COMISIEI

din 20 noiembrie 2018

de stabilire a procedurii și a criteriilor de aplicare a testului de echilibru economic în temeiul articolului 11 din Directiva 2012/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2012/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind instituirea spațiului feroviar unic european (1), în special articolul 11 alineatul (4) al doilea paragraf,

întrucât:

(1)

Directiva 2012/34/UE, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2016/2370 a Parlamentului European și a Consiliului (2), a deschis piața serviciilor de transport feroviar intern de călători în vederea finalizării spațiului feroviar unic european. Această deschidere poate avea consecințe asupra organizării și finanțării serviciilor de transport feroviar de călători prestate în cadrul unui contract de servicii publice. Statele membre pot prevedea în legislația lor posibilitatea de a refuza accesul la infrastructură în cazul în care echilibrul economic al unor astfel de contracte de servicii publice ar fi compromis de noile servicii de transport feroviar de călători cu acces deschis.

(2)

Pe de altă parte, este posibil ca, în funcție de caracteristicile lor specifice, precum cele calitative, calendarul, destinațiile deservite și potențialii clienți vizați, serviciile în cauză să nu facă concurență directă serviciilor publice și, astfel, să aibă doar un impact limitat asupra echilibrului economic al unui contract de servicii publice. În plus, pot exista efecte de rețea pozitive pentru operatorii de servicii publice, beneficii nete pentru călători sau beneficii sociale mai largi care ar trebui luate în considerare.

(3)

Prin urmare, este necesar să se găsească un echilibru între interesele legitime ale operatorilor care execută un contract de servicii publice și autoritățile competente, pe de o parte, și obiectivele globale de finalizare a spațiului feroviar unic european și de valorificare a beneficiilor sociale mai largi ale acestuia, pe de altă parte. Testul de echilibru economic ar trebui să asigure un echilibru între aceste interese concurente.

(4)

În Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului (3) se prevede că, drept retribuție pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu public în ceea ce privește prestarea de servicii de transport feroviar de călători, operatorilor li se pot acorda compensații financiare și/sau drepturi exclusive. Cu toate acestea, acordarea de drepturi exclusive operatorilor feroviari nu ar trebui să aibă drept rezultat blocarea piețelor interne de transport feroviar de călători.

(5)

Astfel de drepturi exclusive nu ar trebui să elimine posibilitatea ca alte întreprinderi feroviare să dispună de drept de acces, cu excepția cazului în care din testul de echilibru economic reiese că, luând în considerare valoarea drepturilor exclusive, noul serviciu feroviar de călători ar avea un impact negativ semnificativ asupra profitabilității serviciilor operate în temeiul contractului de servicii publice și/sau asupra costului net al prestării acestor servicii pentru autoritatea competentă, în funcție de modalitățile de partajare a riscurilor prevăzute în contractul de servicii publice.

(6)

Testul de echilibru economic ar trebui solicitat numai în ceea ce privește serviciile de transport feroviar de călători care nu sunt prestate în temeiul unui contract de servicii publice și care fie sunt complet noi, fie implică o modificare substanțială a unui serviciu existent. Această noțiune cuprinde și serviciile comerciale prestate de același operator care execută contractul de servicii publice.

(7)

Ar trebui să fie de datoria organismului de reglementare să evalueze dacă modificarea propusă a unui serviciu de transport feroviar de călători ar trebui considerată substanțială. O creștere a frecvenței sau a numărului de opriri ar putea fi considerată o modificare substanțială. O modificare a prețurilor nu ar trebui considerată drept modificare substanțială decât dacă nu corespunde unui comportament normal al pieței și, după caz, planului de afaceri prezentat organismului de reglementare la momentul efectuării precedentului test de echilibru economic.

(8)

Decizia organismului de reglementare ar trebui să includă o evaluare a beneficiilor nete oferite pe termen scurt și mediu clienților de noul serviciu de transport feroviar de călători și ar trebui să țină seama de informațiile tehnice furnizate de administratorul de infrastructură în ceea ce privește cerințele relevante în materie de infrastructură și impactul preconizat asupra performanței rețelei și asupra utilizării optime a capacității de către toți solicitanții.

(9)	Organismul de reglementare ar trebui să aibă dreptul atât de a evalua impactul probabil al noului serviciu de călători, cât și de a evalua dacă respectivul impact ar fi substanțial și ar compromite astfel echilibrul economic al contractului de servicii publice existent.

(10)

Pentru a evita întreruperea unui nou serviciu de transport feroviar de călători care a început deja să fie operat și pentru a oferi acestui nou serviciu securitate juridică în ceea ce privește posibilitatea de a opera, perioada în care se poate solicita efectuarea testului de echilibru economic ar trebui să fie limitată și corelată cu data notificării de către solicitant a interesului de a opera un nou serviciu de transport feroviar de călători.

(11)	Pentru a fi admisibilă, o cerere de testare a echilibrului economic ar trebui să includă o demonstrație cu probe a faptului că echilibrul economic al contractului de servicii publice ar urma să fie compromis de noul serviciu propus.

(12)

Pentru a asigura securitatea juridică a tuturor părților implicate și pentru a permite administratorului de infrastructură să prelucreze cereri de capacitate în conformitate cu procedura prevăzută în capitolul IV secțiunea 3 din Directiva 2012/34/UE, organismul de reglementare ar trebui să ia o decizie privind echilibrul economic într-un termen prestabilit și, în orice caz, înainte de termenul de primire a cererilor de capacitate, stabilit de administratorul de infrastructură în conformitate cu punctul 3 din anexa VII la Directiva 2012/34/UE.

(13)

Cu toate acestea, dacă la data primirii notificării solicitantului este în curs de licitație competitivă un contract de servicii publice și s-a solicitat un test de echilibru economic, organismul de reglementare poate decide suspendarea examinării cererii pentru noul serviciu feroviar de călători pe o perioadă limitată, până la atribuirea noului contract de servicii publice. Suspendarea ar trebui să dureze cel mult 12 luni de la data primirii notificării solicitantului sau până la încheierea procedurii de licitație, dacă aceasta survine mai întâi.

Aceste dispoziții specifice nu aduc atingere aplicării prezentului regulament în cazul unui contract de servicii publice în curs de desfășurare la data primirii notificării solicitantului. În aceste condiții și în cazul în care testul de echilibru economic efectuat pe contractul de servicii publice existent demonstrează că accesul poate fi acordat, acest acces trebuie să fie limitat ca durată până la expirarea contractului de servicii publice existent.

(14)

Echilibrul economic al unui contract de servicii publice ar trebui considerat compromis dacă noul serviciu propus ar avea un impact negativ substanțial asupra nivelului de profit pentru operatorul de serviciu public și/sau dacă operarea sa ar implica o majorare substanțială a costurilor nete pentru autoritatea competentă.

(15)

Atunci când evaluează dacă un impact este substanțial, organismul de reglementare ar trebui să țină seama de criterii precum eventualul pericol pe care îl prezintă noul serviciu la adresa viabilității și a continuității serviciului public, fie pentru că executarea contractului de achiziții publice nu ar fi sustenabilă din punct de vedere economic pentru operatorul de serviciu public, fie pentru că ar presupune o majorare substanțială a costurilor nete pentru autoritatea competentă.

(16)

Dincolo de analiza economică, organismul de reglementare ar trebui, totodată, să evalueze și să țină seama de beneficiile nete oferite clienților pe termen scurt și mediu, precum și de orice impact asupra performanței rețelei și a utilizării capacităților. Organismul de reglementare ar trebui să țină seama de informațiile tehnice furnizate de administratorul de infrastructură în ceea ce privește cerințele relevante în materie de infrastructură și impactul preconizat asupra performanței rețelei și asupra utilizării optime a capacității de către toți solicitanți.

(17)

Analiza economică ar trebui să se concentreze pe impactul noului serviciu propus asupra contractului de servicii publice în ansamblu, inclusiv asupra serviciilor afectate în mod specific, pe întreaga durată a acestuia, luându-se în considerare valoarea oricăror drepturi exclusive care s-ar putea să fi fost acordate. Nu ar trebui aplicat strict sau în mod izolat niciun prag cuantificat predefinit în privința daunelor, iar în legislația națională nu ar trebui să se stabilească niciun astfel de prag. Evaluarea ar trebui să se bazeze pe o metodologie obiectivă adoptată de organismul de reglementare în funcție de particularitățile transportului feroviar în statul membru în cauză.

(18)

Atunci când ajunge la concluzia că noul serviciu feroviar de transport de călători ar compromite echilibrul economic al contractului de servicii publice, organismul de reglementare ar trebui să indice în decizia sa, dacă este relevant, eventualele modificări ale noului serviciu de transport feroviar de călători care ar permite acordarea accesului. Organismul de reglementare poate adresa autorității competente recomandări cu privire la alte condiții posibile care ar permite acordarea accesului, îndeosebi pe baza analizei beneficiilor nete oferite clienților de noul serviciu de transport feroviar de călători.

(19)

Dacă cererea de acces se referă la un nou serviciu de transport feroviar de călători, astfel cum este definit la articolul 3 punctul 36 din Directiva 2012/34/UE, iar analiza economică obiectivă a organismului de reglementare arată că noul serviciu de călători ar avea un impact negativ însemnat asupra echilibrului economic al unui contract de servicii publice, organismul de reglementare ar trebui să determine condițiile care ar permite acordarea accesului în conformitate cu articolul 11a din Directiva 2012/34/UE.

(20)

În toate activitățile sale legate de testul de echilibru economic, organismul de reglementare ar trebui să nu divulge informațiile confidențiale sau sensibile din punct de vedere comercial primite de la părți. În speță, organismul de reglementare ar trebui să elimine astfel de informații din decizia care urmează să fie publicată. Toate deciziile organismelor de reglementare, inclusiv cele referitoare la caracterul confidențial al informațiilor primite, sunt supuse controlului jurisdicțional în conformitate cu articolul 56 alineatul (10) din Directiva 2012/34/UE.

(21)

În cazul în care testul de echilibru economic se efectuează în raport cu un nou serviciu internațional de transport de călători, fără a aduce atingere principiului independenței decizionale a organismelor de reglementare menționat la articolul 55 alineatul (1) din Directiva 2012/34/UE, organismele de reglementare în cauză ar trebui să facă schimb de informații și să coopereze pentru a ajunge la o soluție rezonabilă în acest caz.

(22)

Organismele de reglementare ar trebui să facă schimb de bune practici în ceea ce privește aplicarea testului de echilibru economic în vederea adaptării, în timp, a metodologiei lor și a dezvoltării unei metodologii omogene în toate statele membre, care ar putea intra sub incidența articolului 57 alineatul (8) din Directiva 2012/34/UE.

(23)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 869/2014 al Comisiei (4) stabilește criteriile și procedurile de aplicare a testului de scop principal și a testului de echilibru economic în cazul noilor servicii internaționale de transport feroviar de călători. Cu toate acestea, odată cu deschiderea pieței serviciilor de transport feroviar intern de călători, testul de scop principal a devenit caduc, fiind necesar să se aplice aceleași criterii și proceduri în cazul tuturor serviciilor noi de transport feroviar de călători, indiferent dacă sunt interne sau internaționale. Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 869/2014 ar trebui abrogat.

(24)

Întrucât articolul 10 și articolul 11 alineatul (1) din Directiva 2012/34/UE se aplică de la 1 ianuarie 2019, dar nu se aplică în cazul serviciilor de transport feroviar care încep să opereze înainte de 12 decembrie 2020, este necesar să se continue aplicarea Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 869/2014 după 1 ianuarie 2019, dar numai în cazul noilor servicii de transport feroviar de călători a căror operare este prevăzută să înceapă înainte de 12 decembrie 2020. Aplicarea Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 869/2014 ar trebui să fie condiționată de transmiterea de către solicitanți a notificărilor într-un termen care să permită un interval de timp rezonabil pentru finalizarea procesului de autorizare și de planificare, astfel încât serviciile să poată începe efectiv să fie operate înainte de 12 decembrie 2020.

(25)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 62 alineatul (1) din Directiva 2012/34/UE,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește detaliile procedurii și ale criteriilor de urmat atunci când se stabilește dacă echilibrul economic al unui contract de servicii publice de transport feroviar ar fi compromis de un nou serviciu de transport feroviar de călători.

Articolul 2

Domeniul de aplicare

Prezentul regulament se aplică situațiilor în care un stat membru a decis să limiteze dreptul de acces menționat la articolul 10 alineatul (2) din Directiva 2012/34/UE în cazul noilor servicii de transport feroviar de călători operate între un anumit loc de plecare și o anumită destinație dacă ruta respectivă sau o rută alternativă face obiectul unuia sau mai multor contracte de servicii publice, astfel cum se prevede la articolul 11 alineatul (1) din directiva menționată.

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

„nou serviciu de transport feroviar de călători” înseamnă un serviciu de transport feroviar de călători destinat să funcționeze ca serviciu cu orar regulat, care fie este cu totul nou, fie implică o modificare substanțială a unui serviciu existent de transport feroviar de călători, în special în sensul creșterii frecvenței serviciilor sau al sporiri numărului de opriri, și care nu este prestat în cadrul unui contract de servicii publice;

„test de echilibru economic” înseamnă procesul de evaluare care este descris la articolul 11 alineatele (1)-(4) și la articolul 11a din Directiva 2012/34/UE, precum și mai jos la articolul 10 și care este efectuat de către un organism de reglementare la cererea uneia dintre entitățile menționate la articolul 11 alineatul (2) din Directiva 2012/34/UE pentru a stabili dacă echilibrul economic al unui contract de servicii publice ar urma să fie compromis de noul serviciu de transport feroviar de călători propus;

3.	„contract de servicii publice” înseamnă un contract de servicii publice, definit la articolul 2 litera (i) din Regulamentul (CE) nr. 1370/2007, în domeniul transportului feroviar;

4.	„autoritate competentă” înseamnă o autoritate competentă definită la articolul 2 litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1370/2007;

5.	„impact financiar net” înseamnă impactul noului serviciu de transport feroviar de călători asupra soldului net al costurilor și al veniturilor care rezultă din îndeplinirea obligațiilor de serviciu public prevăzute într-un contract de servicii publice, care include un profit rezonabil;

6.	„drept exclusiv” înseamnă un drept definit la articolul 2 litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 1370/2007.

Articolul 4

Notificarea unui nou serviciu de transport feroviar de călători planificat

(1) Solicitantul notifică administratorilor de infrastructură și organismelor de reglementare în cauză intenția de a opera un nou serviciu de transport feroviar de călători în conformitate cu termenul prevăzut la articolul 38 alineatul (4) din Directiva 2012/34/UE.

(2) Organismele de reglementare elaborează și publică pe site-ul lor web un formular de notificare standard care trebuie completat și transmis de către solicitant și al cărui conținut se limitează la următoarele informații:

(a)	numele solicitantului, adresa, entitatea juridică și numărul de înregistrare (dacă este cazul);

(b)	datele de contact ale persoanei responsabile cu furnizarea de informații;

(c)	data licenței și a certificatului de siguranță ale solicitantului sau precizarea stadiului în care se află procedura de obținere a acestora;

(d)	ruta detaliată, cu indicarea situării gărilor de plecare și de sosire, precum și a tuturor opririlor intermediare;

(e)	data planificată de începere a operării noului serviciu de transport feroviar de călători propus;

(f)	orarul orientativ, frecvența și capacitatea noului serviciu de transport feroviar de călători propus, inclusiv orele de plecare, orele de sosire și legăturile propuse, precum și orice abatere de la frecvența sau de la opririle din orarul standard, pe fiecare sens de circulație;

(g)	informații orientative referitoare la materialul rulant pe care plănuiește să îl utilizeze solicitantul.

(3) Informațiile referitoare la operarea planificată a noului serviciu de transport feroviar de călători trebuie să acopere cel puțin primii trei ani și, pe cât posibil, primii cinci ani de activitate. Organismul de reglementare poate însă conveni asupra unei perioade mai scurte.

(4) Organismul de reglementare publică pe site-ul său web formularul standard de notificare transmis de solicitant și înștiințează, fără întârzieri nejustificate, în termen de cel mult 10 zile de la primirea unui formular de notificare complet:

(a)	orice autoritate competentă care a atribuit un contract de servicii publice pentru un serviciu de transport feroviar de călători pe respectiva rută sau pe o rută alternativă în sensul Directivei 2012/34/UE;

(b)	orice altă autoritate competentă interesată care are dreptul de a limita accesul în temeiul articolului 11 din Directiva 2012/34/UE;

(c)	orice întreprindere feroviară care prestează servicii în temeiul unui contract de servicii publice pe ruta noului serviciu de transport feroviar de călători sau pe o rută alternativă.

(5) Toate informațiile furnizate de solicitant în formularul standard de notificare și toate documentele justificative trebuie transmise organismelor de reglementare și administratorilor de infrastructură în format electronic. Organismul de reglementare poate accepta însă depunerea documentelor pe suport de hârtie în cazuri temeinic justificate.

(6) Dacă notificarea este incompletă, organismul de reglementare informează solicitantul că nu vor fi luate în considerare cererile incomplete și îi oferă acestuia posibilitatea de a-și finaliza cererea într-un termen rezonabil, care să nu depășească zece zile lucrătoare.

Articolul 5

Termenul de solicitare a unui test de echilibru economic

(1) Orice cerere de efectuare a unui test de echilibru economic se înaintează organismului de reglementare de către entitățile menționate la articolul 11 alineatul (2) primul paragraf din Directiva 2012/34/UE, în termenul stabilit în dispoziția respectivă.

(2) În cazul în care la data primirii notificării solicitantului menționate la articolul 4 este în curs de licitație competitivă un contract de servicii publice care vizează aceeași rută sau o rută alternativă, iar termenul de depunere a ofertelor la autoritatea competentă a expirat, entitățile menționate la articolul 11 alineatul (2) din Directiva 2012/34/UE pot solicita, în termenul menționat la alineatul (1), un test de echilibru economic în ceea ce privește viitorul contract de servicii publice.

Această dispoziție nu aduce atingere aplicării prezentului regulament în cazul unui contract de servicii publice în curs de desfășurare la data notificării solicitantului.

(3) Dacă nu se prezintă nicio solicitare de test de echilibru economic în termenul menționat la alineatul (1), organismul de reglementare informează fără întârziere solicitantul și administratorul de infrastructură. Administratorul de infrastructură prelucrează cererea de acces în conformitate cu capitolul IV secțiunea 3 din Directiva 2012/34/UE.

Articolul 6

Contracte de servicii publice cu drepturi exclusive

În cazul în care o autoritate competentă a acordat drepturi exclusive întreprinderii feroviare care execută un contract de servicii publice în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1370/2007, existența unor astfel de drepturi nu exclude posibilitatea acordării accesului unui solicitant în scopul operării unui nou serviciu de transport feroviar de călători, cu condiția ca respectivul acces să nu compromită echilibrul economic al contractului de servicii publice.

La efectuarea testului în temeiul articolului 10, organismul de reglementare acordă o atenție corespunzătoare valorii oricăror astfel de drepturi exclusive.

Articolul 7

Cerințe în materie de informații pentru testul de echilibru economic

(1) Entitatea care solicită testul de echilibru economic furnizează următoarele informații:

(a)	numele entității solicitante, adresa, entitatea juridică și numărul de înregistrare (dacă este cazul);

(b)	datele de contact ale persoanei responsabile cu furnizarea de informații;

(c)	demonstrarea cu probe a faptului că echilibrul economic al contractului riscă să fie compromis de noul serviciu de transport feroviar de călători;

(d)	dacă entitatea solicitantă este o autoritate competentă sau întreprinderea feroviară care execută contractul de servicii publice, o copie a contractului de servicii publice.

(2) Organismul de reglementare poate solicita orice informații necesare, inclusiv, dacă este cazul:

(a)

de la autoritatea competentă:

1.	previziunile relevante referitoare la trafic, cerere și venituri, inclusiv metodologia de realizare a previziunilor;

2.	după caz, metodologia și datele utilizate pentru calcularea efectului financiar net în temeiul articolului 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 și al anexei la respectivul regulament;

(b)

de la întreprinderea feroviară care execută contractul de servicii publice:

1.	o copie a contractului de servicii publice, în cazul în care nu a fost furnizată în temeiul alineatului (1) litera (d);

2.	planul de afaceri al întreprinderii pentru ruta care face obiectul contractului de servicii publice sau pentru o rută alternativă;

3.	previziunile relevante referitoare la trafic, cerere și venituri, inclusiv metodologia de realizare a previziunilor;

4.	informații privind veniturile și marjele de profit obținute de întreprindere pe ruta care face obiectul contractului de servicii publice sau pe o rută alternativă;

5.	informații privind orarul serviciilor, inclusiv orele de plecare, opririle intermediare, orele de sosire și legăturile;

6.	estimările legate de elasticitatea serviciilor (de exemplu elasticitatea prețurilor, elasticitatea în privința caracteristicilor de calitate a serviciilor);

7.	costul de capital și costurile de operare aferente serviciilor prestate în temeiul contractului de servicii publice, precum și variațiile costurilor și ale cererii generate de noul serviciu de transport feroviar de călători;

(c)

de la solicitant, informații privind planurile sale de operare a noului serviciu de transport feroviar de călători, inclusiv:

1.	planul de afaceri;

2.	previziunile referitoare la traficul de călători și veniturile, inclusiv metodologia de realizare a previziunilor;

3.	strategiile de stabilire a prețurilor;

4.	modalitățile de emitere a biletelor;

5.	specificațiile materialului rulant (de exemplu, factorul de sarcină, numărul de locuri pe scaune, configurația vehiculelor);

6.	strategia de marketing;

(d)

de la administratorul de infrastructură:

1.	informații privind liniile sau tronsoanele relevante, pentru a se asigura că noul serviciu de transport feroviar de călători poate fi operat pe infrastructura respectivă.

2.	informații privind potențialele efecte ale serviciului de transport feroviar de călători propus asupra performanțelor și a rezilienței;

3.	evaluarea impactului asupra utilizării capacității;

4.	planuri de dezvoltare a infrastructurii pe rutele pentru care se propune noul serviciu de transport feroviar de călători, inclusiv indicarea momentului în care vor fi puse în aplicare aceste planuri;

5.	informații cu privire la acordurile-cadru relevante încheiate sau aflate în curs de discuție, în special cu întreprinderea care execută contractul de servicii publice.

Obligațiile de informare ale administratorului de infrastructură prevăzute la primul paragraf litera (d) nu aduc atingere obligațiilor sale în cadrul procedurii de alocare menționate în capitolul IV secțiunea 3 din Directiva 2012/34/UE.

(3) Toate informațiile se transmit organismului de reglementare în format electronic. Organismul de reglementare poate accepta însă depunerea documentelor pe suport de hârtie în cazuri temeinic justificate.

Articolul 8

Confidențialitate

(1) Organismul de reglementare nu divulgă informațiile sensibile din punct de vedere comercial primite de la părți în legătură cu testul de echilibru economic.

(2) Entitatea care solicită testul de echilibru economic și solicitantul demonstrează cu probe orice propunere de nedivulgare a informațiilor sensibile din punct de vedere comercial în momentul furnizării informațiilor respective organismului de reglementare. Astfel de informații pot include, în speță, informații tehnice sau financiare legate de know-how-ul, planul de afaceri, structura costurilor, strategiile de marketing și de stabilire a prețurilor, sursele de aprovizionare și cotele de piață ale unei întreprinderi. Organismul de reglementare elimină din decizia sa orice informație sensibilă din punct de vedere comercial înainte ca respectiva decizie să fie notificată și publicată în conformitate cu articolul 11 alineatul (5). Informațiile incluse în formularul standard de notificare, specificate la articolul 4 alineatul (2), nu sunt considerate sensibile din punct de vedere comercial.

(3) În cazul în care organismul de reglementare constată că motivele oferite pentru nedivulgare în temeiul alineatului (2) nu sunt admisibile, decizia respectivă se comunică și se justifică în scris părții care solicită confidențialitatea, cel târziu cu două săptămâni înainte de adoptarea deciziei menționate la articolul 11 alineatul (1).

(4) Decizia referitoare la confidențialitate a organismului de reglementare este supusă controlului jurisdicțional în conformitate cu articolul 56 alineatul (10) din Directiva 2012/34/UE. Organismul de reglementare nu divulgă informațiile contestate până în momentul în care instanța națională nu a emis o hotărâre în privința confidențialității.

Articolul 9

Procedura aplicabilă testului de echilibru economic

(1) Organismul de reglementare poate solicita entității care solicită efectuarea testului de echilibru economic să îi furnizeze orice informații suplimentare pe care le consideră necesare în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) în termen de o lună de la primirea solicitării. Entitatea solicitantă trebuie să furnizeze aceste informații într-un termen rezonabil stabilit de organismul de reglementare. Organismul de reglementare poate solicita mai multe informații în cazul în care consideră că informațiile suplimentare primite nu sunt suficiente.

(2) În cazul în care, cu șase săptămâni înainte de ultima zi de primire a cererilor de capacitate stabilită în conformitate cu punctul 3 din anexa VII la Directiva 2012/34/UE, informațiile furnizate de entitatea solicitantă sunt încă incomplete, organismul de reglementare efectuează testul pe baza informațiilor disponibile. Cu toate acestea, în cazul în care consideră că informațiile sunt insuficiente pentru efectuarea testului, organismul de reglementare respinge solicitarea.

(3) În termen de o lună de la primirea solicitării de efectuare a unui test de echilibru economic, organismul de reglementare invită și alte părți menționate la articolul 7 alineatul (2) să îi furnizeze informațiile necesare pentru efectuarea testului în conformitate cu dispoziția respectivă, în măsura în care informațiile respective pot fi furnizate în mod rezonabil de către partea în cauză. Dacă informațiile astfel furnizate sunt incomplete, organismul de reglementare poate solicita clarificări suplimentare, stabilind termene rezonabile.

(4) În cazul în care, cu șase săptămâni înainte de ultima zi de primire a cererilor de capacitate stabilită în conformitate cu punctul 3 din anexa VII la Directiva 2012/34/UE, informațiile furnizate de solicitantul care a depus o cerere de acces sunt încă incomplete, organismul de reglementare efectuează testul pe baza informațiilor disponibile. Cu toate acestea, în cazul în care consideră că informațiile furnizate de solicitant sunt insuficiente pentru efectuarea testului, organismul de reglementare adoptă o decizie prin care se refuză acordarea accesului.

(5) Dacă întreprinderea care execută contractul de servicii publice nu este entitatea solicitantă și dacă, cu șase săptămâni înainte de ultima zi de primire a cererilor de capacitate stabilită în conformitate cu punctul 3 din anexa VII la Directiva 2012/34/UE, informațiile furnizate de respectiva întreprindere sunt încă incomplete, organismul de reglementare efectuează testul pe baza informațiilor disponibile. Cu toate acestea, în cazul în care consideră că informațiile furnizate sunt insuficiente pentru efectuarea testului, organismul de reglementare adoptă o decizie prin care se acordă accesul.

(6) Organismul de reglementare adoptă o decizie în termen de șase săptămâni de la primirea tuturor informațiilor relevante și, în orice caz, înainte de ultima zi de primire a cererilor de capacitate stabilită în conformitate cu punctul 3 din anexa VII la Directiva 2012/34/UE. Organismul de reglementare înștiințează fără întârziere administratorul de infrastructură cu privire la decizia sa.

(7) În cazul în care se prezintă o cerere de efectuare a unui test de echilibru economic în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) în privința unui contract de servicii publice care este în curs licitație competitivă, organismul de reglementare poate suspenda examinarea cererii propuse de nou serviciu de transport feroviar de călători pe o perioadă maximă de 12 luni de la data primirii notificării solicitantului referitoare la noul serviciu de transport feroviar de călători sau până la încheierea procedurii de licitație, dacă aceasta survine mai întâi.

Articolul 10

Conținutul testului de echilibru economic și criteriile de evaluare

(1) Organismul de reglementare evaluează dacă echilibrul economic al unui contract de servicii publice ar urma să fie compromis de noul serviciu de transport feroviar de călători propus. Se consideră că echilibrul economic este compromis dacă noul serviciu feroviar de transport de călători ar avea un impact negativ substanțial cel puțin asupra unuia dintre următoarele elemente:

(a)	profitabilitatea serviciilor pe care întreprinderea feroviară le operează în temeiul contractului de servicii publice;

(b)	costul net pentru autoritatea competentă care atribuie contractul de servicii publice.

(2) Analiza se raportează la contractul de servicii publice în ansamblul său, nu la servicii individuale operate în temeiul acestuia, pe întreaga sa durată. Se pot aplica praguri predeterminate sau criterii specifice, dar nu în mod strict sau separat de alte criterii.

(3) Organismul de reglementare evaluează impactul financiar net al noului serviciu de transport feroviar de călători asupra contractului de servicii publice. Analiza costurilor și a veniturilor generate de operarea serviciilor care fac obiectul contractului de servicii publice după intrarea pe piață a noului serviciu de transport feroviar de călători include următoarele elemente:

(a)

variația costurilor suportate și a veniturilor obținute de întreprinderea feroviară care execută contractul de servicii publice (inclusiv, dacă este cazul, orice economii de cost, cum ar fi cele care rezultă din neînlocuirea materialului rulant ajuns la sfârșitul duratei sale de viață utilă sau din neînlocuirea personalului al cărui contract se încheie);

(b)

efectele financiare generate în rețeaua care face obiectul contractului de servicii publice de către noul serviciu de transport feroviar de călători propus (precum atragerea călătorilor care ar putea fi interesați de o legătură cu un serviciu regional care face obiectul contractului de servicii publice);

(c)	posibilele reacții concurențiale ale întreprinderii feroviare care execută contractul de servicii publice;

(d)	impactul asupra investițiilor relevante ale întreprinderilor feroviare sau ale autorităților competente, de exemplu în materialul rulant;

(e)	valoarea oricăror drepturi exclusive existente.

(4) Organismul de reglementare evaluează importanța impactului luând în considerare, în special, dispozițiile contractuale în vigoare între autoritatea competentă și întreprinderea feroviară care operează serviciile publice, inclusiv, în cazul în care se aplică, nivelul compensației stabilit în conformitate cu anexa la Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 sau rezultat din atribuirea concurențială, precum și orice mecanisme de partajare a riscurilor, de exemplu a riscurilor în materie de trafic și de venituri.

(5) Organismul de reglementare evaluează și:

(a)	beneficiile nete oferite clienților pe termen scurt și mediu de noul serviciu de transport feroviar de călători;

(b)	impactul noului serviciu de transport feroviar de călători asupra performanței și calității serviciilor feroviare;

(c)	impactul noului serviciu de transport feroviar de călători asupra planificării orarelor serviciilor feroviare.

(6) În cazul în care examinează mai multe cereri de acces, organismul de reglementare poate lua decizii diferite cu privire la cererile primite, pe baza unei analize a impactului fiecăreia dintre ele asupra echilibrului economic al contractului de servicii publice, a efectelor asupra concurenței, a beneficiilor nete oferite clienților și a impactului asupra rețelei, precum și a efectelor lor cumulate asupra echilibrului economic al contractului de servicii publice.

(7) Evaluarea efectuată în conformitate cu prezentul articol nu aduce atingere obligației organismului de reglementare de a raporta autorităților naționale aspectele legate de ajutoarele de stat în conformitate cu articolul 56 alineatul (12) al doilea paragraf din Directiva 2012/34/UE.

Articolul 11

Rezultatele testului de echilibru economic

(1) În urma testului de echilibru economic efectuat în conformitate cu articolele 9 și 10, organismul de reglementare ia o decizie astfel cum se prevede la articolul 11 alineatul (2) din Directiva 2012/34/UE, pe baza căreia dreptul de acces la infrastructura feroviară se acordă, se modifică, se acordă doar în anumite condiții sau se refuză.

(2) În cazul în care echilibrul economic al unui contract de servicii publice ar urma să fie compromis de noul serviciu de transport feroviar de călători, organismul de reglementare:

(a)

indică, după caz, eventuale modificări ale noului serviciu de transport feroviar de călători, precum o modificare a frecvențelor, a traseelor, a opririlor intermediare sau a orarelor, care ar asigura îndeplinirea condițiilor de acordare a dreptului de acces prevăzut la articolul 10 alineatul (2) din Directiva 2012/34/UE; și/sau

(b)

poate emite recomandări adresate autorităților competente, dacă acest lucru este relevant având în vedere beneficiile nete oferite clienților menționate la articolul 10 alineatul (5) litera (a) din prezentul regulament, în ceea ce privește alte modificări, nelegate de noul serviciu de transport de călători, care ar asigura îndeplinirea condițiilor de acordare a dreptului de acces.

(3) Dacă cererea de acces vizează operarea unui nou serviciu, astfel cum este definit la articolul 3 punctul 36 din Directiva 2012/34/UE, în urma procedurii și a analizei prevăzute în prezentul regulament, organismul de reglementare acționează în conformitate cu articolul 11a din Directiva 2012/34/UE.

(4) În situațiile descrise la articolul 5 alineatul (2) al doilea paragraf, în cazul în care testul de echilibru economic efectuat pe contractul de servicii publice existent demonstrează că accesul poate fi acordat, acesta este limitat ca durată până la obținerea rezultatului testului de echilibru economic care urmează să fie efectuat în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) primul paragraf și cu articolul 9 alineatul (7).

(5) Organismul de reglementare notifică o versiune neconfidențială a deciziei sale entităților enumerate la articolul 11 alineatul (3) din Directiva 2012/34/UE și o publică pe site-ul său web.

Articolul 12

Cooperarea dintre organismele de reglementare competente în privința unui nou serviciu internațional de transport de călători propus

(1) La primirea notificării din partea unui solicitant cu privire la intenția sa de a demara un nou serviciu internațional de transport de călători, organismul de reglementare informează în acest sens celelalte organisme de reglementare care dețin competențe în privința rutei noului serviciu propus. Organismele de reglementare în cauză verifică informațiile primite și se informează reciproc cu privire la orice inconsecvențe.

(2) La primirea unei cereri de efectuare a unui test de echilibru economic din partea entităților menționate la articolul 11 alineatul (2) din Directiva 2012/34/UE, organismul de reglementare informează în acest sens celelalte organisme de reglementare competente.

(3) Organismele de reglementare își furnizează reciproc rezultatele testelor lor de echilibru economic, pentru a oferi celorlalte organisme de reglementare suficiente ocazii de a-și prezenta observațiile cu privire la rezultatele testelor respective înainte de finalizarea acestora. Organismele de reglementare cooperează pentru a ajunge la o soluție în conformitate cu articolul 57 din Directiva 2012/34/UE.

(4) În cursul oricărui schimb de informații cu privire la teste, organismele de reglementare respectă confidențialitatea informațiilor sensibile din punct de vedere economic primite de la părțile implicate în teste. Ele pot utiliza aceste informații doar pentru cazul în speță.

Articolul 13

Taxe

Un stat membru sau organismul de reglementare poate decide plata unei taxe pentru testul de echilibru economic care să fie achitată de entitatea care solicită testul.

Articolul 14

Metodologie

(1) Metodologia folosită de organismul de reglementare pentru efectuarea testului trebuie să fie clară, transparentă și nediscriminatorie și trebuie să fie publicată pe site-ul web al respectivului organism.

(2) Organismele de reglementare fac schimb de experiență și de bune practici în aplicarea metodologiilor lor respective în contextul rețelei prevăzute la articolul 57 alineatul (1) din Directiva 2012/34/UE.

Articolul 15

Abrogare

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 869/2014 se abrogă cu efect de la 12 decembrie 2020. Acesta se aplică notificărilor solicitanților primite după 1 ianuarie 2019 numai în cazul în care sunt prezentate cu suficient timp înainte pentru a permite noilor servicii de transport feroviar de călători să înceapă operarea înainte de 12 decembrie 2020.

Articolul 16

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2019, la timp pentru calendarul de lucru care începe la 12 decembrie 2020.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 20 noiembrie 2018.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 32.

(2) Directiva (UE) 2016/2370 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 de modificare a Directivei 2012/34/UE în ceea ce privește deschiderea pieței pentru serviciile de transport feroviar intern de călători și guvernanța infrastructurii feroviare (JO L 352, 23.12.2016, p. 1).

(3) Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1191/69 și nr. 1107/70 ale Consiliului (JO L 315, 3.12.2007, p. 1).

(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 869/2014 al Comisiei din 11 august 2014 privind noi servicii feroviare pentru călători (JO L 239, 12.8.2014, p. 1).

21.11.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 294/23

MODIFICĂRI ALE DISPOZIȚIILOR PRACTICE DE PUNERE ÎN APLICARE A REGULAMENTULUI DE PROCEDURĂ AL TRIBUNALULUI

TRIBUNALUL,

având în vedere articolul 224 din regulamentul său de procedură;

având în vedere Dispozițiile practice de punere în aplicare a Regulamentului de procedură al Tribunalului;

având în vedere modificările Regulamentului de procedură adoptate de Tribunal la 11 iulie 2018 (1) și Decizia Tribunalului referitoare la depunerea și la notificarea de acte de procedură prin intermediul aplicației e-Curia, adoptată de asemenea de Tribunal la 11 iulie 2018 (2);

întrucât, în temeiul acestor texte, aplicația e-Curia va deveni modul exclusiv de schimburi între reprezentanții părților și grefa Tribunalului începând cu data de 1 decembrie 2018;

întrucât, în consecință, se impune adaptarea anumitor puncte ale dispozițiilor practice de punere în aplicare;

întrucât este, în plus, de dorit, în interesul părților și al instanței, să se aducă precizări privind calculul termenelor, prezentarea cererilor de suspendare a executării sau de luare a altor măsuri provizorii, utilizarea mijloacelor tehnice în timpul ședinței, precum și modalitățile de luare a cuvântului de către persoane care nu au calitatea de reprezentant;

întrucât se impune eliminarea tuturor trimiterilor la recursurile formulate în fața Tribunalului împotriva deciziilor Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene ca urmare a Regulamentului (UE, Euratom) 2016/1192 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2016 privind transferul către Tribunal al competenței de a se pronunța în primă instanță asupra litigiilor dintre Uniunea Europeană și agenții acesteia (3);

întrucât modificările aduse textului dispozițiilor practice de punere în aplicare în vigoare justifică, din preocuparea pentru o mai bună lizibilitate, realizarea unei renumerotări a punctelor și o actualizare a trimiterilor încrucișate,

ADOPTĂ PREZENTELE MODIFICĂRI ALE DISPOZIȚIILOR PRACTICE DE PUNERE ÎN APLICARE A REGULAMENTULUI DE PROCEDURĂ AL TRIBUNALULUI:

Articolul 1

Dispozițiile practice de punere în aplicare a Regulamentului de procedură al Tribunalului (4) se modifică după cum urmează:

Următoarea notă de subsol se inserează la sfârșitul celui de al zecelea considerent după cuvintele „în temeiul articolului 105 alineatul (11) din Regulamentul de procedură”:

„Decizia (UE) 2016/2387 a Tribunalului din 14 septembrie 2016 privind normele de securitate aplicabile informațiilor sau înscrisurilor ori mijloacelor materiale de probă prezentate în temeiul articolului 105 alineatul (1) sau alineatul (2) din Regulamentul de procedură (JO L 355, 24.12.2016, p. 18) (denumită în continuare «Decizia Tribunalului din 14 septembrie 2016»).”

După al zecelea considerent, se inserează următorul text ca al unsprezecelea considerent:

„întrucât normele referitoare la depunerea și la notificarea de acte de procedură prin intermediul aplicației e-Curia sunt cuprinse în decizia adoptată de Tribunal în temeiul articolului 56a alineatul (2) din Regulamentul de procedură;”

Al unsprezecelea considerent este însoțit de o notă de subsol cu următorul cuprins:

„Decizia Tribunalului din 11 iulie 2018 referitoare la depunerea și la notificarea de acte de procedură prin intermediul aplicației e-Curia (JO L 240, 25.9.2018, p. 72) (denumită în continuare «Decizia Tribunalului din 11 iulie 2018»).”

4.	În ultimul considerent care începe cu „după consultarea”, pasajul „devenit Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)” este adăugat după „a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)”.

La punctul 7, pasajul „În afara programului de lucru al grefei, actele de procedură pot” este înlocuit cu „În afara programului de lucru al grefei, anexa prevăzută la articolul 72 alineatul (4) din Regulamentul de procedură și actul de procedură prevăzut la articolul 147 alineatul (6) din Regulamentul de procedură pot”.

6.	La punctul 9, trimiterea la „decizia adoptată de Tribunal în temeiul articolului 105 alineatul (11) din Regulamentul de procedură” este înlocuită cu o trimitere la „Decizia Tribunalului din 14 septembrie 2016”.

La punctul 13:

(a)	pasajul „Pe originalul actului de procedură depus de părți sau pe versiunea considerată a fi originalul acestui act, precum și pe orice copie comunicată acestora” este înlocuit cu „Pe actul de procedură depus la dosarul cauzei, precum și pe orice copie notificată părților”;

(b)	nota de subsol se elimină.

Punctele 14-270, precum și titlurile aferente acestora se înlocuiesc cu textul următor:

„14.

Data depunerii prevăzută la punctul 13 de mai sus este, după caz, data prevăzută la articolul 5 din Decizia Tribunalului din 11 iulie 2018, data la care actul a fost primit de grefă, data prevăzută la punctul 7 de mai sus sau data prevăzută la articolul 3 a doua liniuță din Decizia Tribunalului din 14 septembrie 2016. În cazurile prevăzute la articolul 54 primul paragraf din Statut, data depunerii prevăzută la punctul 13 de mai sus este cea a depunerii actului de procedură, prin e-Curia, la grefierul Curții de Justiție sau, dacă este vorba despre o depunere prevăzută la articolul 147 alineatul (6) din Regulamentul de procedură, cea a depunerii actului la grefierul Curții de Justiție.

15.

În conformitate cu articolul 125c din Regulamentul de procedură, înscrisurile prezentate în cadrul procedurii de soluționare amiabilă prevăzute la articolele 125a-125d din Regulamentul de procedură sunt înregistrate într-un registru specific care nu este supus regimului vizat la articolele 36 și 37 din regulamentul menționat.

D. Numărul cauzei

16.	La înscrierea în registru a unei cereri de sesizare, cauza primește un număr de ordine precedat de un «T-» și urmat de indicarea anului.

17.

Cererile de măsuri provizorii, cererile de intervenție, cererile de îndreptare sau de interpretare, cererile prin care se urmărește remedierea unei omisiuni de pronunțare, cererile de revizuire, cererile de opoziție la o hotărâre pronunțată într-o cauză judecată în lipsă sau de terță opoziție, cererile de stabilire a cheltuielilor de judecată și cererile de asistență judiciară privitoare la acțiuni pendinte primesc numărul de ordine al cauzei principale, urmat de o mențiune care să indice că aceste cereri reprezintă proceduri speciale distincte.

18.	O cerere de asistență judiciară formulată în vederea unei acțiuni primește un număr de ordine precedat de un «T-», urmat de indicarea anului și de o mențiune specifică.

19.	În cazul în care anterior introducerii unei acțiuni s-a formulat o cerere de asistență judiciară în legătură cu acțiunea respectivă, aceasta din urmă primește numărul de ordine al cererii.

20.	O cauză trimisă de Curtea de Justiție spre rejudecare în urma unei anulări sau a unei reexaminări primește numărul care i-a fost atribuit inițial pe rolul Tribunalului, urmat de o mențiune specifică.

21.

Numărul de ordine al cauzei, cu indicarea părților, se menționează în actele de procedură, în corespondența privitoare la cauză, precum și, fără a aduce atingere articolului 66 din Regulamentul de procedură, în publicațiile Tribunalului și în documentele Tribunalului difuzate pe site-ul internet al Curții de Justiție a Uniunii Europene.

E. Dosarul cauzei și consultarea dosarului cauzei

E.1. Ținerea dosarului cauzei

22.

Dosarul cauzei cuprinde: actele de procedură, însoțite, dacă este cazul, de anexe, care urmează să fie luate în considerare pentru soluționarea cauzei, purtând mențiunea prevăzută la punctul 13 de mai sus, semnată de grefier; corespondența cu părțile; dacă este cazul, procesul-verbal al reuniunii cu părțile, raportul de ședință, procesul-verbal al ședinței de audiere a pledoariilor și procesul-verbal al ședinței de cercetare judecătorească, precum și deciziile luate în cadrul acestei cauze.

23.	Înscrisurile depuse la dosarul cauzei primesc un număr curent.

24.	Versiunile confidențiale și versiunile neconfidențiale ale actelor de procedură și ale anexelor acestora fac obiectul unei clasări separate în dosarul cauzei.

25.	Înscrisurile referitoare la procedurile speciale prevăzute la punctul 17 de mai sus fac obiectul unei clasări separate în dosarul cauzei.

26.	Înscrisurile prezentate în cadrul unei proceduri de soluționare amiabilă în sensul articolului 125a din Regulamentul de procedură sunt clasate într-un dosar distinct de dosarul cauzei.

27.	Un act de procedură și anexele sale depuse într-o cauză, atașate la dosarul acesteia din urmă, nu se pot folosi în vederea soluționării unei alte cauze.

28.

După terminarea procedurii în fața Tribunalului, grefa asigură închiderea și arhivarea dosarului cauzei, precum și a dosarului vizat la articolul 125c alineatul (1) din Regulamentul de procedură. Dosarul închis cuprinde o listă a tuturor înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, cu indicarea numărului acestora, precum și o pagină de gardă pe care se menționează numărul de ordine al cauzei, părțile și data închiderii cauzei.

29.	Tratamentul informațiilor sau al înscrisurilor ori mijloacelor materiale de probă prezentate în temeiul articolului 105 alineatul (1) sau alineatul (2) din Regulamentul de procedură este reglementat prin Decizia Tribunalului din 14 septembrie 2016.

E.2. Consultarea dosarului cauzei

30.	Reprezentanții părților principale dintr-o cauză aflată pe rolul Tribunalului pot consulta, în birourile grefei, dosarul cauzei, inclusiv dosarele administrative depuse la Tribunal, și pot solicita copii ale actelor de procedură sau extrase din dosarul cauzei și din registru.

31.

Sub rezerva articolului 144 alineatele (5) și (7) din Regulamentul de procedură, reprezentanții intervenienților, după admiterea cererii de intervenție conform articolului 144 din Regulamentul de procedură, beneficiază în aceeași măsură ca părțile principale de dreptul de consultare a dosarului cauzei.

32.	În cauzele conexate, reprezentanții tuturor părților beneficiază de dreptul de consultare a dosarelor cauzelor vizate de conexare, sub rezerva prevederilor articolului 68 alineatul (4) din Regulamentul de procedură.

33.	Persoanele care au formulat o cerere de asistență judiciară în temeiul articolului 147 din Regulamentul de procedură fără a fi asistate de un avocat beneficiază de dreptul de consultare a dosarului privind asistența judiciară.

34.	Consultarea versiunii confidențiale a actelor de procedură și, dacă este cazul, a anexelor acestora este permisă doar părților față de care nu s-a dispus aplicarea regimului de confidențialitate.

35.	În ceea ce privește informațiile sau înscrisurile ori mijloacele materiale de probă prezentate în temeiul articolului 105 alineatul (1) sau (2) din Regulamentul de procedură, se face trimitere la punctul 29 de mai sus.

36.	Prevederile de la punctele 30-35 de mai sus nu privesc accesul la dosarul vizat la articolul 125c alineatul (1) din Regulamentul de procedură. Accesul la acest dosar specific este reglementat de această din urmă dispoziție din Regulamentul de procedură.

F. Originalele hotărârilor și ale ordonanțelor

37.	Originalele hotărârilor și ale ordonanțelor Tribunalului sunt păstrate în arhivele grefei, în ordine cronologică. La dosarul cauzei se atașează o copie certificată pentru conformitate cu originalul.

38.	La cerere, grefierul eliberează părților o copie a originalului unei hotărâri sau al unei ordonanțe, dacă este cazul, într-o versiune neconfidențială.

39.	Grefierul poate elibera terților, la cerere, o copie simplă a hotărârilor sau ordonanțelor, numai în măsura în care aceste decizii nu sunt deja accesibile publicului și nu conțin date confidențiale.

40.

Ordonanțele de îndreptare a unei hotărâri sau a unei ordonanțe, hotărârile sau ordonanțele de interpretare a unei hotărâri ori a unei ordonanțe, hotărârile de soluționare a opoziției împotriva unei hotărâri pronunțate într-o cauză judecată în lipsă, hotărârile și ordonanțele pronunțate în terță opoziție sau în revizuire, precum și hotărârile sau ordonanțele pronunțate de Curtea de Justiție în recurs sau în caz de reexaminare sunt menționate pe marginea hotărârii sau a ordonanței în cauză; originalul sau copia certificată pentru conformitate cu originalul se anexează la originalul hotărârii sau al ordonanței.

G. Traducerile

41.

În conformitate cu articolul 47 din Regulamentul de procedură, la cererea unui judecător, a unui avocat general sau a unei părți, grefierul asigură efectuarea traducerii a tot ceea ce este arătat oral sau în scris, în cursul procedurii, în limba de procedură sau, dacă este cazul, într-o altă limbă prevăzută de articolul 45 alineatul (1) din Regulamentul de procedură. Grefierul se îngrijește de efectuarea traducerii într-o altă limbă prevăzută de articolul 44 din Regulamentul de procedură în măsura în care este necesar pentru buna desfășurare a procedurii.

H. Martorii și experții

42.	Grefierul ia măsurile necesare pentru aducerea la îndeplinire a ordonanțelor de efectuare a unei expertize și a celor de audiere a martorilor.

43.	Grefierul primește din partea martorilor înscrisurile justificative privitoare la cheltuielile acestora și la beneficiul nerealizat și, din partea experților, o notă de onorariu care atestă lucrările și cheltuielile efectuate de aceștia.

44.	Grefierul se îngrijește ca, prin casieria Tribunalului, să fie achitate sumele datorate martorilor și experților, în conformitate cu Regulamentul de procedură. În cazul în care aceste sume sunt contestate, grefierul sesizează președintele pentru a se dispune în această privință.

I. Tariful grefei

45.	Atunci când grefierul eliberează un extras din registru, conform articolului 37 din Regulamentul de procedură, se percepe un tarif de grefă de 3,50 euro/pagină pentru o copie certificată pentru conformitate cu originalul și de 2,50 euro/pagină pentru o copie simplă.

46.

Atunci când, la cererea unei părți, grefierul îi eliberează acesteia o copie pe suport de hârtie a unui act de procedură sau un extras din dosarul cauzei, în conformitate cu articolul 38 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, se percepe un tarif de grefă de 3,50 euro/pagină pentru o copie certificată pentru conformitate cu originalul și de 2,50 euro/pagină pentru o copie simplă.

47.

Atunci când, la cererea unei părți, grefierul îi eliberează acesteia, conform articolului 38 alineatul (1) sau articolului 170 din Regulamentul de procedură, o copie certificată pentru conformitate cu originalul a unei ordonanțe sau a unei hotărâri în vederea executării, se percepe un tarif de grefă de 3,50 euro/pagină.

48.	Atunci când, la cererea unui terț, grefierul îi eliberează acestuia, conform punctului 39 de mai sus, o copie simplă a unei hotărâri sau a unei ordonanțe, se percepe un tarif de grefă de 2,50 euro/pagină.

49.	Atunci când, la cererea unei părți, grefierul asigură traducerea unui act de procedură sau a unui extras din dosarul cauzei, al cărui volum este apreciat ca extraordinar în temeiul articolului 139 litera (b) din Regulamentul de procedură, se percepe un tarif de grefă de 1,25 euro/rând.

50.

Atunci când o parte sau autorul unei cereri de intervenție a încălcat în mod repetat prevederile Regulamentului de procedură sau ale prezentelor dispoziții practice de punere în executare, grefierul percepe, conform articolului 139 litera (c) din Regulamentul de procedură, un tarif care nu poate depăși suma de 7 000 de euro (de 2 000 de ori tariful de 3,50 euro prevăzut la punctele 45-47 de mai sus).

J. Recuperarea sumelor

51.

În cazul în care este necesară recuperarea, în beneficiul casieriei Tribunalului, a unor sume achitate cu titlu de asistență judiciară, a unor sume plătite martorilor sau experților ori a unor cheltuieli efectuate de Tribunal care ar fi putut fi evitate, în sensul articolului 139 litera (a) din Regulamentul de procedură, grefierul solicită plata acestor sume părții care este obligată în acest sens.

52.	În cazul în care sumele vizate la punctul 51 de mai sus nu sunt achitate în termenul stabilit de grefier, acesta poate solicita Tribunalului emiterea unei ordonanțe executorii și, dacă este cazul, solicită punerea în executare silită a acesteia.

53.	În cazul în care este necesară recuperarea, în beneficiul casieriei Tribunalului, a unor tarife de grefă, grefierul solicită plata acestor sume părții sau terțului care este obligat în acest sens.

54.	În cazul în care sumele vizate la punctul 53 de mai sus nu sunt achitate în termenul stabilit de grefier, acesta poate adopta, în temeiul articolului 35 alineatul (4) din Regulamentul de procedură, o decizie executorie și, dacă este cazul, solicită punerea în executare silită a acesteia.

K. Publicațiile și difuzarea pe internet a înscrisurilor

55.

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene se publică, prin grija grefierului, numele președintelui și al vicepreședintelui Tribunalului, precum și ale președinților de cameră care au fost aleși de Tribunal, compunerea camerelor și criteriile fixate pentru atribuirea cauzelor acestora, criteriile fixate pentru completarea completului de judecată sau, după caz, pentru întrunirea cvorumului în caz de împiedicare a unui membru al completului de judecată, numele grefierului și, dacă este cazul, al grefierului adjunct sau ale grefierilor adjuncți aleși de Tribunal, precum și datele vacanțelor judecătorești.

56.	În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene se publică, prin grija grefierului, deciziile prevăzute la articolul 11 alineatul (3), la articolul 56a alineatul (2) și la articolul 105 alineatul (11) din Regulamentul de procedură.

57.	În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene se publică, prin grija grefierului, formularul de asistență judiciară.

58.

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene se publică, prin grija grefierului, comunicările privitoare la acțiunile formulate și la deciziile prin care se finalizează judecata, cu excepția cazului deciziilor prin care se finalizează judecata adoptate înainte de notificarea cererii introductive pârâtului.

59.	Grefierul se îngrijește de publicarea jurisprudenței Tribunalului în conformitate cu modalitățile decise de acesta. Aceste modalități sunt disponibile pe site-ul internet al Curții de Justiție a Uniunii Europene.

II. DISPOZIȚII GENERALE PRIVIND EXAMINAREA CAUZELOR

A. Notificările

60.	Notificările sunt efectuate de grefă în conformitate cu articolul 57 din Regulamentul de procedură.

61.	Copia actului care trebuie notificat este însoțită de o scrisoare în care se precizează numărul cauzei, numărul din registru și indicarea pe scurt a naturii actului.

62.

În cazul notificării unui act în aplicarea articolului 57 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, destinatarul este informat de efectuarea acestei notificări prin transmiterea prin aplicația e-Curia a unei copii a scrisorii care însoțește notificarea, atrăgându-i-se atenția asupra prevederilor articolului 57 alineatul (2) din Regulamentul de procedură.

63.	Dovada notificării se păstrează la dosarul cauzei.

64.

În cazul în care cererea introductivă nu s-a putut notifica pârâtului, grefierul stabilește un termen pentru ca reclamantul să ofere informații suplimentare în vederea efectuării notificării sau, după caz, pentru a-l întreba dacă acceptă să recurgă, pe propria cheltuială, la serviciile unui executor judecătoresc pentru a proceda la o nouă notificare.

B. Termenele

65.

În ceea ce privește articolul 58 alineatul (1) literele (a) și (b) din Regulamentul de procedură, atunci când un termen se socotește pe săptămâni, pe luni sau pe ani, acesta expiră la sfârșitul zilei care, în ultima săptămână, în ultima lună sau în ultimul an indicat de termen, are aceeași denumire sau aceeași cifră cu ziua de la care a început să curgă termenul, și anume ziua producerii evenimentului sau a efectuării actului de la care începe să curgă termenul, iar nu ziua următoare.

66.

Articolul 58 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, potrivit căruia, în cazul în care un termen expiră într-o sâmbătă, într-o duminică sau într-o zi de sărbătoare legală, acesta se prelungește până la sfârșitul zilei lucrătoare care urmează, nu este aplicabil decât atunci când termenul complet, termenul pentru considerente de distanță fiind inclus, expiră într-o sâmbătă, într-o duminică sau într-o zi de sărbătoare legală.

67.	Grefierul stabilește termenele prevăzute de Regulamentul de procedură, în conformitate cu atribuțiile care i-au fost delegate de către președinte.

68.	În conformitate cu articolul 62 din Regulamentul de procedură, actele de procedură sau înscrisurile ori mijloacele materiale de probă care parvin grefei după expirarea termenului stabilit pentru depunerea lor nu pot fi primite decât cu încuviințarea președintelui.

69.

Grefierul poate prelungi termenele stabilite, în conformitate cu atribuțiile care i-au fost delegate de către președinte. Dacă este cazul, grefierul înaintează președintelui propuneri cu privire la prelungirea termenelor. Cererile de prelungire a termenelor trebuie să fie corespunzător motivate și depuse în timp util înainte de expirarea termenului fixat.

70.	Un termen poate fi prelungit mai mult de o singură dată doar pentru motive excepționale.

C. Anonimatul

71.

Atunci când o parte consideră că identitatea sa nu trebuie să fie divulgată față de public în cadrul unei cauze cu care este sesizat Tribunalul, ea trebuie să se adreseze acestuia în temeiul articolului 66 din Regulamentul de procedură pentru ca Tribunalul să procedeze, dacă este cazul, la o anonimizare totală sau parțială a cauzei respective.

72.	Cererea de anonimat trebuie să fie formulată prin înscris separat, care să cuprindă o motivare corespunzătoare.

73.

Pentru a prezerva eficacitatea anonimatului, este necesar ca cererea să fie formulată încă de la începutul procedurii. Ca urmare a difuzării informațiilor referitoare la cauză pe internet, efectul util al anonimizării este compromis atunci când cauza vizată a fost menționată în lista cauzelor introduse în fața Tribunalului difuzată pe site-ul internet al Curții de Justiție a Uniunii Europene sau atunci când comunicarea referitoare la cauza vizată a fost deja publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

D. Omiterea unor date față de public

74.	O parte poate formula, în condițiile prevăzute la articolul 66 din Regulamentul de procedură, o cerere de omitere a identității unor terțe persoane menționate în cadrul procedurii sau a anumitor date care au caracter confidențial din documentele cauzei la care publicul are acces.

75.	Cererea de omitere trebuie să fie formulată prin înscris separat. Ea trebuie să indice cu precizie datele vizate și să conțină o motivare a caracterului confidențial al fiecăreia dintre aceste date.

76.

Pentru a prezerva eficacitatea omiterii unor date față de public, se recomandă ca cererea să fie formulată încă de la începutul procedurii sau, după caz, cu prilejul depunerii actului de procedură care cuprinde datele în cauză ori imediat după ce se ia cunoștință de acesta. Astfel, ca urmare a difuzării informațiilor referitoare la cauză pe internet, omiterea unor date față de public se dovedește a fi foarte dificil de pus în aplicare atunci când comunicarea referitoare la cauza vizată a fost deja publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau atunci când decizia Tribunalului, luată în cursul procedurii sau prin care se finalizează judecata, a fost publicată pe site-ul internet al Curții de Justiție a Uniunii Europene.

III. ACTELE DE PROCEDURĂ ȘI ANEXELE LA ACESTEA

A. Depunerea actelor de procedură și a anexelor la acestea prin e-Curia

77.

Orice act de procedură trebuie să fie depus la grefă pe cale exclusiv electronică utilizând aplicația e-Curia (https://curia.europa.eu/e-Curia), cu respectarea Deciziei Tribunalului din 11 iulie 2018 și a Condițiilor de utilizare a aplicației e-Curia, sub rezerva cazurilor prevăzute la punctele 89-91 de mai jos. Aceste documente sunt disponibile pe site-ul internet al Curții de Justiție a Uniunii Europene.

78.	Reprezentantul care efectuează depunerea prin e-Curia trebuie să îndeplinească toate cerințele prevăzute la articolul 19 din Statut și trebuie, în cazul în care este vorba despre un avocat, să se bucure de independența cerută în raport cu partea pe care o reprezintă.

79.

Utilizarea numelui de utilizator și a parolei personale ale reprezentantului echivalează cu semnarea actului de procedură depus în conformitate cu articolul 3 din Decizia Tribunalului din 11 iulie 2018 și vizează garantarea autenticității actului menționat. Prin utilizarea numelui său de utilizator și a parolei sale personale, reprezentantul își asumă responsabilitatea pentru conținutul actului depus.

B. Prezentarea actelor de procedură și a anexelor la acestea

B.1. Actele de procedură

80.

Pe prima pagină a fiecărui act de procedură trebuie să figureze următoarele mențiuni:

(a)	numărul cauzei (T- …/0000), dacă a fost deja comunicat de grefă;

(b)	denumirea actului de procedură (cerere introductivă, memoriu în apărare, memoriu în răspuns, replică, duplică, cerere de intervenție, memoriu în intervenție, excepție de inadmisibilitate, observații cu privire la …, răspunsuri la întrebări etc.);

(c)	numele reclamantului, al pârâtului, dacă este cazul, cel al intervenientului, precum și numele oricărei alte părți la procedură pentru cauzele de proprietate intelectuală;

(d)	numele părții în numele căreia se depune actul de procedură.

81.

Pentru a facilita consultarea lor electronică, actele de procedură trebuie să fie prezentate:

(a)	în format A4;

(b)

cu caractere aparținând unui font obișnuit (precum Times New Roman, Courier sau Arial), cu o dimensiune de cel puțin 12 puncte în text și de cel puțin 10 puncte pentru notele de subsol, cu o distanță între rânduri de 1 și cu marginile paginii – sus, jos, la stânga și la dreapta – de cel puțin 2,5 cm;

(c)	cu o numerotare continuă și în ordinea crescătoare a fiecărui alineat;

(d)	cu o numerotare continuă și în ordinea crescătoare a fiecărei pagini.

B.2. Opisul anexelor

82.	Opisul anexelor trebuie să figureze la sfârșitul actului de procedură. Nu sunt acceptate anexe depuse fără opisul anexelor.

83.

Opisul anexelor trebuie să cuprindă pentru fiecare înscris și mijloc material de probă anexat:

(a)

numărul anexei (a se indica actul de procedură la care se anexează înscrisurile sau mijloacele materiale de probă prin utilizarea unei litere și a unui număr: de exemplu: anexa A.1, A.2, … pentru anexele la cererea introductivă; B.1, B.2, … pentru anexele la memoriul în apărare sau la memoriul în răspuns; C.1, C.2, … pentru anexele la memoriul în replică; D.1, D.2, … pentru anexele la memoriul în duplică);

(b)	o scurtă descriere a anexei, cu indicarea naturii acesteia (de exemplu: «scrisoare», menționându-se data, autorul, destinatarul și numărul de pagini ale anexei);

(c)	indicarea începutului și a sfârșitului fiecărei anexe potrivit numerotării continue a anexelor (de exemplu: paginile 43-49 din anexe);

(d)	indicarea numărului alineatului în care se face referire pentru prima dată la înscris sau la mijlocul material de probă și care justifică depunerea acestuia.

84.	Pentru optimizarea prelucrării de către grefă, este necesară semnalarea în opisul anexelor a anexelor care conțin culori.

B.3. Anexele

85.	La un act de procedură nu se pot anexa decât înscrisurile și mijloacele materiale de probă menționate în textul actului de procedură și indicate în opisul anexelor și care sunt necesare pentru a dovedi sau pentru a ilustra conținutul actului.

86.

Înscrisurile și mijloacele materiale de probă anexate la un act de procedură trebuie să fie prezentate într-un mod care să faciliteze consultarea electronică a documentelor de către Tribunal și care să evite orice posibilitate de confuzie. Astfel, trebuie respectate următoarele cerințe:

(a)	fiecare anexă se numerotează în conformitate cu punctul 83 litera (a) de mai sus;

(b)	se recomandă anunțarea unei anexe printr-o pagină de gardă specifică;

(c)	atunci când anexele cuprind ele însele anexe, numerotarea și prezentarea lor se fac astfel încât să se evite orice posibilitate de confuzie;

(d)	înscrisurile și mijloacele materiale de probă anexate la un act de procedură se paginează în dreapta sus, în ordine crescătoare. Paginarea acestor înscrisuri și mijloace materiale de probă trebuie făcută fără întrerupere, dar separat de actul de procedură la care sunt anexate;

(e)	anexele trebuie să fie ușor lizibile.

87.	Orice trimitere la un înscris sau mijloc material de probă depus trebuie să indice numărul anexei relevante, astfel cum figurează acesta în opisul anexelor, și actul de procedură împreună cu care este depusă anexa (de exemplu: anexa A.1 la cererea introductivă).

C. Prezentarea fișierelor depuse prin intermediul aplicației e-Curia

88.

Actele de procedură și anexele la acestea depuse prin intermediul aplicației e-Curia se prezintă sub formă de fișiere. Pentru înlesnirea prelucrării lor de către grefă, se recomandă respectarea sfaturilor practice din Ghidul de utilizare a e-Curia disponibil online pe pagina de internet a Curții de Justiție a Uniunii Europene, și anume:

—	fișierele trebuie să comporte nume care să identifice actul de procedură (memoriu, anexe partea 1, anexe partea 2, scrisoare de însoțire etc.);

—	textul actului de procedură poate fi salvat în format PDF direct din programul de prelucrare a textului, fără a fi necesară scanarea documentului;

—	actul de procedură trebuie să includă opisul anexelor;

—

anexele trebuie să figureze într-unul sau mai multe fișiere separate de fișierul care conține actul de procedură. Un fișier poate conține mai multe anexe. Nu este obligatoriu să se creeze un fișier pentru fiecare anexă. Se recomandă ca anexele să fie adăugate în ordine crescătoare la momentul depunerii și ca denumirea lor să fie suficient de precisă (de exemplu: anexele 1-3, anexele 4-6 etc.).

D. Depunerea printr-un alt mod decât prin e-Curia

89.	Regula generală potrivit căreia orice act de procedură este depus la grefă prin e-Curia nu aduce atingere cazurilor prevăzute la articolul 105 alineatele (1) și (2) și la articolul 147 alineatul (6) din Regulamentul de procedură.

90.

În plus, anexele la un act de procedură, menționate în textul acelui act, a căror natură nu permite depunerea lor prin e-Curia, pot fi transmise separat prin poștă sau înmânate grefei în temeiul articolului 72 alineatul (4) din Regulamentul de procedură, cu condiția ca respectivele anexe să fie menționate în opisul anexelor actului depus prin e-Curia. În opisul anexelor trebuie să se identifice anexele care vor fi depuse separat. Aceste anexe trebuie să parvină grefei cel mai târziu în 10 zile după depunerea actului de procedură prin e-Curia. Depunerea trebuie să fie efectuată la următoarea adresă:

Grefa Tribunalului Uniunii Europene

Rue du Fort Niedergrünewald

L-2925 Luxemburg

91.

Atunci când depunerea unui act de procedură prin e-Curia se dovedește imposibilă din punct de vedere tehnic, reprezentantul trebuie să efectueze demersurile prevăzute la articolul 7 din Decizia Tribunalului din 11 iulie 2018. Copia actului depus printr-un alt mijloc decât e-Curia în conformitate cu articolul 7 al doilea paragraf din Decizia Tribunalului din 11 iulie 2018 trebuie să cuprindă opisul anexelor, precum și toate anexele menționate în acesta. Nu este necesară semnătura olografă pe copia actului de procedură astfel depus.

E. Refuzul primirii unor acte de procedură și a unor înscrisuri și mijloace materiale de probă

92.

Grefierul refuză înscrierea în registru și depunerea la dosarul cauzei a actelor de procedură și, dacă este cazul, a înscrisurilor și mijloacelor materiale de probă care nu sunt prevăzute de Regulamentul de procedură. În caz de îndoială, grefierul sesizează președintele pentru a dispune în această privință

93.

Cu excepția cazurilor expres prevăzute de Regulamentul de procedură și sub rezerva punctelor 99 și 100 de mai jos, grefierul refuză înscrierea în registru și depunerea la dosarul cauzei a actelor de procedură sau a înscrisurilor ori mijloacelor materiale de probă redactate în altă limbă decât limba de procedură.

94.

Atunci când o parte contestă refuzul grefierului de înscriere în registru și de depunere la dosarul cauzei a unui act de procedură sau a unui înscris ori mijloc material de probă, grefierul prezintă problema președintelui pentru a se decide dacă actul sau înscrisul ori mijlocul material de probă în cauză trebuie primit.

F. Îndreptarea neregularităților actelor de procedură și ale anexelor la acestea

F.1. Generalități

95.	Grefierul se îngrijește ca actele de procedură depuse la dosarul cauzei și anexele la acestea să fie conforme cu prevederile Statutului și ale Regulamentului de procedură, precum și cu prezentele dispoziții practice de punere în aplicare.

96.	Dacă este cazul, grefierul stabilește un termen pentru a da posibilitatea părților să îndrepte neregularitățile de formă ale actelor de procedură depuse.

97.

În cazul unor încălcări repetate ale prevederilor Regulamentului de procedură sau ale prezentelor dispoziții practice de punere în aplicare, care necesită ca Tribunalul să solicite îndreptarea neregularității, grefierul va solicita părții sau autorului cererii de intervenție rambursarea cheltuielilor legate de tratamentul pe care Tribunalul trebuie să îl efectueze în acest sens, în conformitate cu articolul 139 litera (c) din Regulamentul de procedură.

98.

Atunci când, în pofida formulării unor solicitări de îndreptare a neregularităților, anexele tot nu sunt depuse în conformitate cu prevederile Regulamentului de procedură sau cu prezentele dispoziții practice de punere în aplicare, grefierul sesizează președintele pentru a decide dacă se impune să se refuze primirea acestor anexe.

99.

Atunci când înscrisurile sau mijloacele materiale de probă anexate la un act de procedură nu sunt însoțite de o traducere în limba de procedură, grefierul solicită părții în cauză îndreptarea acestei neregularități dacă această traducere este necesară pentru buna desfășurare a procedurii. În cazul în care nu se îndreaptă această neregularitate, anexele în cauză sunt retrase din dosarul cauzei.

100.

Atunci când o cerere de intervenție formulată de un terț, altul decât un stat membru, nu este redactată în limba de procedură, grefierul solicită îndreptarea acestei neregularități înainte de a o notifica părților. Dacă, în termenul stabilit în acest sens de către grefier, se depune o versiune a acestei cereri redactată în limba de procedură, se consideră că data depunerii actului de procedură este data depunerii primei versiuni, redactată în altă limbă.

F.2. Cazurile de îndreptare a neregularităților cererilor introductive

101.

În cazul în care o cerere introductivă nu îndeplinește condițiile precizate în anexa 1 la prezentele dispoziții practice de punere în aplicare, grefa nu procedează la notificarea sa și stabilește un termen rezonabil în vederea îndreptării neregularităților. Lipsa îndreptării neregularităților poate determina respingerea acțiunii ca inadmisibilă, în conformitate cu articolul 78 alineatul (6), cu articolul 177 alineatul (6) și cu articolul 194 alineatul (5) din Regulamentul de procedură.

102.	În cazul în care o cerere introductivă nu îndeplinește condițiile de formă precizate în anexa 2 la prezentele dispoziții practice de punere în aplicare, notificarea cererii introductive se amână și se stabilește un termen rezonabil în vederea îndreptării neregularităților.

103.	O cerere introductivă se notifică și se stabilește un termen rezonabil în vederea îndreptării neregularităților în cazul în care aceasta nu îndeplinește condițiile de formă precizate în anexa 3 la prezentele dispoziții practice de punere în aplicare.

F.3. Cazurile de îndreptare a neregularităților celorlalte acte de procedură

104.	Cazurile de îndreptare menționate la punctele 101-103 de mai sus se aplică în măsura necesară și altor acte de procedură decât cererea introductivă.

IV. FAZA SCRISĂ A PROCEDURII

A. Întinderea memoriilor

A.1. Acțiunile directe

105.

În acțiunile directe, în sensul articolului 1 din Regulamentul de procedură, numărul maxim de pagini ale memoriilor (5) este stabilit după cum urmează.

În acțiunile directe altele decât cele introduse în temeiul articolului 270 TFUE:

—	50 de pagini pentru cererea introductivă, precum și pentru memoriul în apărare;

—	25 de pagini pentru replică, precum și pentru duplică;

—	20 de pagini pentru memoriul prin care se invocă excepția de inadmisibilitate, precum și pentru observațiile cu privire la această excepție;

—	20 de pagini pentru memoriul în intervenție și 15 pagini pentru observațiile cu privire la acest memoriu.

În acțiunile directe introduse în temeiul articolului 270 TFUE:

—	30 de pagini pentru cererea introductivă, precum și pentru memoriul în apărare;

—	15 pagini pentru replică, precum și pentru duplică;

—	10 pagini pentru memoriul prin care se invocă excepția de inadmisibilitate, precum și pentru observațiile cu privire la această excepție;

—	10 pagini pentru memoriul în intervenție și cinci pagini pentru observațiile cu privire la acest memoriu.

106.	Depășirea acestor limite maxime nu va fi autorizată decât în cazurile care prezintă o complexitate deosebită în drept sau în fapt.

A.2. Cauzele de proprietate intelectuală

107.

În cauzele de proprietate intelectuală, numărul maxim de pagini ale memoriilor (6) este stabilit după cum urmează:

—	20 de pagini pentru cererea introductivă, precum și pentru memoriile în răspuns;

—	15 pagini pentru acțiunea incidentă și pentru memoriile în răspuns la această acțiune incidentă;

—	10 pagini pentru memoriul prin care se invocă excepția de inadmisibilitate, precum și pentru observațiile cu privire la această excepție;

—	10 pagini pentru memoriul în intervenție și cinci pagini pentru observațiile cu privire la acest memoriu.

108.	Depășirea acestor limite maxime nu va fi autorizată decât în cazurile care prezintă o complexitate deosebită în drept sau în fapt.

A.3. Îndreptarea neregularității constând în întinderea excesivă a memoriilor

109.	Un memoriu al cărui număr de pagini depășește cu 40 % numărul maxim de pagini stabilit, după caz, la punctele 105 și 107 de mai sus dă loc îndreptării, cu excepția cazului în care președintele dispune în sens contrar.

110.	Un memoriu al cărui număr de pagini depășește cu mai puțin de 40 % numărul maxim de pagini stabilit, după caz, la punctele 105 și 107 de mai sus poate da loc îndreptării dacă președintele dispune aceasta.

111.	Atunci când se solicită unei părți să procedeze la îndreptarea neregularității constând în întinderea excesivă a unui memoriu, notificarea memoriului al cărui volum justifică îndreptarea se amână.

B. Structura și conținutul memoriilor

B.1. Acțiunile directe

1. Cererea de sesizare

112.	Mențiunile obligatorii care trebuie să fie conținute de cererea de sesizare figurează la articolul 76 din Regulamentul de procedură.

113.	Partea introductivă a acestei cereri trebuie să fie însoțită de o scurtă expunere a situației de fapt aflate la originea litigiului.

114.	Concluziile acțiunii trebuie să fie redactate cu precizie, la începutul sau la sfârșitul cererii introductive.

115.	Argumentația juridică ar trebui structurată în funcție de motivele invocate. În general, este util să fie precedată de o prezentare schematică a motivelor invocate. În plus, pentru a fi identificate cu ușurință, este foarte de dorit să se dea un titlu fiecăruia dintre motivele invocate.

116.	Împreună cu cererea introductivă trebuie să fie depuse înscrisurile prevăzute la articolul 51 alineatele (2) și (3) și la articolul 78 din Regulamentul de procedură.

117.

În vederea depunerii documentului prevăzut de articolul 51 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, care certifică faptul că avocatul care reprezintă o parte sau îl asistă pe agentul acesteia are dreptul să își exercite profesia în fața unei instanțe a unui stat membru sau a unui alt stat parte la Acordul privind Spațiul Economic European, se poate face trimitere la un înscris deja depus în cadrul unei cauze aflate pe rolul Tribunalului.

118.	Orice cerere introductivă trebuie să fie însoțită de un rezumat al motivelor și principalelor argumente invocate, destinat să faciliteze redactarea comunicării care trebuie să fie publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în conformitate cu articolul 79 din Regulamentul de procedură.

119.

Pentru a favoriza tratamentul acestuia de către Tribunal, se solicită să se aibă în vedere ca rezumatul motivelor și principalelor argumente invocate:

—	să fie depus separat de textul cererii introductive și de anexele menționate în cererea introductivă;

—	să nu depășească două pagini;

—	să fie întocmit în limba de procedură conform modelului disponibil online pe site-ul internet al Curții de Justiție a Uniunii Europene;

—	să fie transmis prin poșta electronică sub forma unui simplu fișier electronic realizat cu ajutorul unui program de prelucrare a textului, la adresa GC.Registry@curia.europa.eu, indicându-se cauza la care se referă.

120.

În cazul în care cererea introductivă este formulată după depunerea unei cereri de asistență judiciară, care are ca efect suspendarea termenului de introducere a acțiunii în conformitate cu articolul 147 alineatul (7) din Regulamentul de procedură, trebuie să se facă mențiune despre această împrejurare la începutul cererii de sesizare.

121.

În cazul în care cererea introductivă este depusă după notificarea ordonanței prin care se soluționează cererea de asistență judiciară sau, atunci când nu a fost desemnat prin această ordonanță un avocat care să reprezinte solicitantul de asistență judiciară, după notificarea ordonanței de desemnare a avocatului însărcinat să reprezinte solicitantul, trebuie să se facă de asemenea mențiune în cererea introductivă cu privire la data la care ordonanța a fost notificată reclamantului.

122.	Pentru facilitarea pregătirii cererii introductive din punct de vedere formal, reprezentanții părților sunt invitați să consulte documentul «Listă de verificare – Cerere introductivă», care este disponibil pe site-ul internet al Curții de Justiție a Uniunii Europene.

2. Memoriul în apărare

123.	Mențiunile obligatorii care trebuie să fie conținute de memoriul în apărare figurează la articolul 81 alineatul (1) din Regulamentul de procedură.

124.	Concluziile pârâtului trebuie să fie redactate cu precizie, la începutul sau la sfârșitul memoriului în apărare.

125.	Orice contestare a faptelor invocate de reclamant trebuie să fie expresă și să indice cu precizie faptele în cauză.

126.	Întrucât cadrul juridic al procesului este stabilit prin cererea introductivă, argumentația dezvoltată în memoriul în apărare trebuie structurată, pe cât posibil, în funcție de motivele sau criticile enunțate în cererea introductivă.

127.	Punctele 116 și 117 de mai sus se aplică în mod corespunzător și memoriului în apărare.

128.

În cauzele introduse în temeiul articolului 270 TFUE, este de dorit ca instituțiile să anexeze la memoriul în apărare actele de aplicabilitate generală invocate care nu fac obiectul unei publicări în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu menționarea datei adoptării, a intrării în vigoare și, dacă este cazul, a abrogării acestora.

3. Replica și duplica

129.	Atunci când se procedează la al doilea schimb de memorii, părțile principale își pot completa argumentația, după caz, printr-o replică sau printr-o duplică.

130.

Întrucât cadrul și motivele sau criticile aflate în centrul litigiului au fost expuse (sau contestate) în mod aprofundat în cererea introductivă și în memoriul în apărare, finalitatea replicii și a duplicii este să permită reclamantului și pârâtului să își precizeze poziția sau să își detalieze argumentația cu privire la o problemă importantă și să răspundă la elementele noi apărute în memoriul în apărare și în replică. Președintele poate, pe de altă parte, în temeiul articolului 83 alineatul (3) din Regulamentul de procedură, să precizeze el însuși aspectele la care ar trebui să se refere aceste acte de procedură.

B.2. Cauzele de proprietate intelectuală

1. Cererea de sesizare

131.	Mențiunile obligatorii care trebuie să fie conținute în cererea de sesizare figurează la articolul 177 alineatul (1) din Regulamentul de procedură.

132.	Cererea introductivă trebuie să conțină de asemenea informațiile prevăzute la articolul 177 alineatele (2) și (3) din Regulamentul de procedură.

133.	Împreună cu cererea introductivă trebuie să fie depuse înscrisurile prevăzute la articolul 177 alineatele (3)-(5) din Regulamentul de procedură.

134.	Punctele 113-115, 117 și 120-122 de mai sus se aplică în mod corespunzător și cererilor introductive în cauzele de proprietate intelectuală.

2. Memoriul în răspuns

135.	Mențiunile obligatorii care trebuie să fie conținute în memoriul în răspuns figurează la articolul 180 alineatul (1) din Regulamentul de procedură.

136.	Concluziile pârâtului sau ale intervenientului trebuie să fie redactate cu precizie, la începutul sau la sfârșitul memoriului în răspuns.

137.

Împreună cu memoriul în răspuns depus de intervenient, trebuie să fie depuse înscrisurile prevăzute la articolul 177 alineatele (4) și (5) din Regulamentul de procedură, în măsura în care aceste înscrisuri nu au fost depuse anterior în conformitate cu articolul 173 alineatul (5) din Regulamentul de procedură.

138.	Punctele 117, 125 și 126 de mai sus se aplică în mod corespunzător și memoriului în răspuns.

3. Acțiunea incidentă și memoriile în răspuns la acțiunea incidentă

139.

Dacă, atunci când îi este notificată cererea introductivă, o parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs, alta decât reclamantul, dorește să conteste decizia atacată cu privire la un aspect care nu a fost ridicat în cererea introductivă, acea parte trebuie să formuleze, odată cu depunerea memoriului său în răspuns, o acțiune incidentă. Această acțiune incidentă trebuie formulată prin înscris separat și trebuie să îndeplinească cerințele enunțate la articolele 183 și 184 din Regulamentul de procedură.

140.	Atunci când se formulează o asemenea acțiune incidentă, celelalte părți din proces pot depune un memoriu în răspuns, al cărui obiect este limitat la concluziile, motivele și argumentele invocate în acțiunea incidentă.

V. FAZA ORALĂ A PROCEDURII

A. Cererile de organizare a unei ședințe de audiere a pledoariilor

141.	După cum rezultă din articolul 106 din Regulamentul de procedură, Tribunalul organizează o ședință de audiere a pledoariilor fie din oficiu, fie la cererea unei părți principale.

142.

Partea principală care dorește să fie ascultată în cadrul unei ședințe de audiere a pledoariilor trebuie să depună, în termen de trei săptămâni de la notificarea către părți a închiderii fazei scrise a procedurii, o cerere motivată în acest sens. Această motivare – care nu poate fi confundată cu un memoriu sau cu observații scrise și nu ar trebui să depășească trei pagini – trebuie să rezulte dintr-o apreciere concretă a utilității unei ședințe de audiere a pledoariilor pentru partea respectivă și să indice elementele dosarului cauzei sau ale argumentației pe care această parte consideră necesar să le dezvolte sau să le combată mai amplu în cadrul ședinței de audiere a pledoariilor. Pentru a orienta mai bine dezbaterile în cadrul acesteia, este de dorit ca motivarea să nu prezinte un caracter general, mărginindu-se, de exemplu, să se refere la importanța cauzei.

143.	În lipsa unei cereri motivate depuse de o parte principală în termenul stabilit, Tribunalul poate decide să se pronunțe asupra acțiunii fără parcurgerea fazei orale a procedurii.

B. Pregătirea ședinței de audiere a pledoariilor

144.	Părțile sunt citate la ședința de audiere a pledoariilor prin grija grefierului, cu cel puțin o lună înainte de desfășurarea acesteia, cu excepția situațiilor în care împrejurările justifică citarea lor într-un termen mai scurt.

145.

În conformitate cu articolul 107 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, nu sunt admise cereri de amânare a datei ședinței de audiere a pledoariilor decât în împrejurări excepționale. Astfel de cereri nu pot fi depuse decât de părțile principale, trebuie să fie temeinic motivate, însoțite de acte justificative adecvate și transmise Tribunalului cât mai curând cu putință după citare.

146.	În cazul în care reprezentantul unei părți intenționează să nu asiste la ședința de audiere a pledoariilor, acesta este rugat să informeze Tribunalul cât mai curând cu putință după citare.

147.	Tribunalul încearcă să asigure primirea unui raport de ședință sumar de către reprezentanții părților cu trei săptămâni înaintea ședinței. Raportul de ședință sumar servește la pregătirea ședinței de audiere a pledoariilor.

148.	Raportul de ședință sumar, redactat de judecătorul raportor, este limitat la prezentarea motivelor și la un rezumat succint al argumentelor părților.

149.	Eventuale observații ale părților cu privire la raportul de ședință sumar pot fi prezentate cu ocazia ședinței de audiere a pledoariilor. Într-un asemenea caz, aceste observații sunt consemnate în procesul-verbal de ședință.

150.	În ziua ședinței de audiere a pledoariilor, raportul de ședință sumar este pus la dispoziția publicului la intrarea în sala de ședință, cu excepția cazului în care ședința este în întregime secretă.

151.	Înainte de fiecare ședință publică, grefierul asigură afișarea, în limba de procedură, în fața sălii de ședință a următoarelor informații: data și ora ședinței de audiere a pledoariilor, completul de judecată competent, cauza sau cauzele aflate pe rol și numele părților.

152.

Cererea de utilizare a anumitor mijloace tehnice în vederea efectuării unei prezentări trebuie să fie formulată cel puțin cu două săptămâni înainte de data ședinței de audiere a pledoariilor. În cazul în care președintele admite cererea, modalitățile de utilizare a unor astfel de mijloace se stabilesc împreună cu grefa, pentru a se ține seama de eventualele constrângeri de ordin tehnic sau practic. Prezentarea are drept unic obiect ilustrarea datelor cuprinse în dosarul cauzei și nu trebuie, așadar, să conțină motive noi sau probe noi. Suporturile unor astfel de prezentări nu se depun la dosarul cauzei și nu sunt, în consecință, notificate celorlalte părți, cu excepția cazului în care președintele decide altfel.

153.

Ținând seama de măsurile de securitate aplicabile la accesul în clădirile Curții de Justiție a Uniunii Europene, se recomandă reprezentanților părților să ia măsurile necesare pentru a putea fi prezenți în sala de ședință cu cel puțin 15 minute înainte de începerea ședinței de audiere a pledoariilor, întrucât se obișnuiește ca membrii completului de judecată să aibă o întrevedere cu aceștia referitoare la organizarea ședinței de audiere a pledoariilor.

154.	Pentru a pregăti participarea la o ședință de audiere a pledoariilor, reprezentanții părților sunt invitați să consulte documentul «Listă de verificare – Ședința de audiere a pledoariilor», care este disponibil pe site-ul internet al Curții de Justiție a Uniunii Europene.

C. Desfășurarea ședinței de audiere a pledoariilor

155.	Reprezentanții părților au obligația de a pleda în robă.

156.

Ședința de audiere a pledoariilor constă în:

—	a aminti, dacă este cazul, în mod foarte sintetic poziția adoptată, subliniind motivele esențiale dezvoltate în scris;

—

a clarifica, în măsura în care este necesar, anumite argumente dezvoltate pe parcursul fazei scrise a procedurii și a prezenta eventual elementele noi deduse din evenimente survenite după terminarea fazei scrise a procedurii și care nu au putut, ca urmare a acestui fapt, să fie expuse în contribuțiile scrise;

—	a răspunde eventualelor întrebări ale Tribunalului.

157.

Fiecare parte trebuie să aprecieze, ținând seama de scopul ședinței de audiere a pledoariilor, astfel cum a fost definit la punctul 156 de mai sus, dacă susținerea unei pledoarii este în mod real utilă sau dacă ar fi suficientă o simplă trimitere la observațiile sau memoriile scrise. Ședința de audiere a pledoariilor poate, în acest caz, să se concentreze asupra răspunsurilor la întrebările Tribunalului. Atunci când reprezentantul consideră necesar să ia cuvântul, îi este recomandat să se limiteze la expunerea anumitor aspecte și să facă trimitere la memorii pentru altele.

158.

Atunci când, înainte de organizarea ședinței de audiere a pledoariilor, Tribunalul a invitat părțile, în conformitate cu articolul 89 alineatul (4) din Regulamentul de procedură, să își concentreze pledoariile asupra unuia sau mai multor aspecte determinate, aceste aspecte trebuie să fie abordate cu prioritate în cursul pledoariilor.

159.	În cazul în care o parte se abține să pledeze, tăcerea acesteia nu echivalează cu o achiesare la pledoaria dezvoltată de o altă parte dacă argumentația în cauză a fost deja combătută în scris. Această tăcere nu împiedică partea să dea un răspuns în replică la pledoaria celeilalte părți.

160.

Pentru a asigura claritatea și pentru a permite membrilor Tribunalului o mai bună înțelegere a pledoariilor, este în general preferabil să se vorbească mai degrabă liber, pe bază de note, decât să se citească un text. De asemenea, se solicită reprezentanților părților să simplifice cât de mult posibil prezentarea cauzei și să acorde preferință frazelor scurte. În plus, prin structurarea pledoariilor și prin precizarea, înaintea oricărei expuneri, a planului pe care preconizează să îl adopte, reprezentanții ar face un serviciu Tribunalului.

161.

Pentru a putea lămuri Tribunalul asupra anumitor chestiuni de ordin tehnic, președintele completului de judecată poate autoriza reprezentanții părților să dea cuvântul unor persoane care, deși nu au calitatea de reprezentant, sunt mai în măsură să ia poziție. Aceste persoane nu intervin decât în prezența și sub responsabilitatea reprezentantului părții în cauză. Înainte de a lua cuvântul, aceste persoane trebuie să se identifice.

162.

Durata pledoariilor poate varia în funcție de complexitatea cauzei și de existența sau inexistența unor elemente de fapt noi. Pentru susținerea pledoariei, fiecare parte principală dispune de 15 minute și fiecare intervenient dispune de 10 minute (în cauzele conexate, fiecare parte principală dispune de 15 minute pentru fiecare dintre cauze și fiecare intervenient dispune de 10 minute pentru fiecare dintre cauze), cu excepția cazului în care grefa le-a transmis o altă indicație în această privință. Această limitare nu privește decât pledoaria propriu-zisă și nu include timpul necesar pentru a răspunde la întrebările puse în ședința de audiere a pledoariilor sau pentru replicile finale.

163.

În cazul în care împrejurările o impun, o cerere de derogare de la această durată normală, corespunzător motivată și care precizează timpul de cuvânt considerat necesar, poate fi adresată grefei cu cel puțin două săptămâni (sau mai târziu în cazul unor împrejurări excepționale motivate corespunzător) înaintea datei ședinței de audiere a pledoariilor. Reprezentanții sunt informați cu privire la timpul de care vor dispune pentru susținerea pledoariilor ca urmare a unor astfel de cereri.

164.

Atunci când mai mulți reprezentanți acționează în numele unei singure părți, în principiu, numai doi dintre aceștia pot pleda, iar durata cumulată a pledoariilor lor nu trebuie să depășească timpul de cuvânt indicat la punctul 162 de mai sus. Cu toate acestea, răspunsurile la întrebările judecătorilor și replicile finale pot fi asigurate și de alți reprezentanți decât cei care vor fi pledat.

165.	Atunci când mai multe părți susțin aceeași teză în fața Tribunalului (ipoteză întâlnită în special în situația intervențiilor sau a cauzelor conexate), reprezentanții lor sunt invitați să se concerteze înaintea ședinței de audiere a pledoariilor pentru a evita orice repetare a pledoariei.

166.	Atunci când citează o decizie a Curții de Justiție, a Tribunalului sau a Tribunalului Funcției Publice, reprezentanții sunt rugați să o identifice prin indicarea denumirii sale curente și a numărului cauzei și să precizeze, dacă este cazul, punctul sau punctele pertinente.

167.

În conformitate cu articolul 85 alineatul (3) din Regulamentul de procedură, cu titlu excepțional, părțile principale mai pot depune probe cu ocazia ședinței de audiere a pledoariilor. Într-un asemenea caz, celelalte părți sunt ascultate cu privire la admisibilitatea și la conținutul acestor probe. Eventual, este prudent să se aibă la îndemână un număr suficient de exemplare.

D. Interpretarea

168.	Pentru a facilita interpretarea, reprezentanții părților sunt invitați să transmită în prealabil eventualul text sau suport scris al pledoariilor lor, prin poșta electronică, Direcției de interpretare (interpret@curia.europa.eu).

169.	Se garantează confidențialitatea notelor de pledoarii transmise. În vederea evitării oricărei neînțelegeri, trebuie să fie indicat numele părții. Notele de pledoarii nu se depun la dosarul cauzei.

170.

Se amintește reprezentanților că, după caz, numai anumiți membri ai Tribunalului urmăresc pledoaria în limba în care aceasta este susținută și că ceilalți ascultă interpretarea simultană. Se recomandă în mod deosebit reprezentanților, în interesul unei mai bune desfășurări a ședinței de audiere a pledoariilor și al menținerii standardului de calitate a interpretării simultane, să vorbească rar și în dreptul microfonului.

171.

Atunci când reprezentanții intenționează să citeze în mod literal pasaje din anumite texte sau documente, în special pasaje care nu sunt menționate în dosarul cauzei, este util ca acestea să fie indicate interpreților înaintea ședinței de audiere a pledoariilor. De asemenea, poate fi utilă semnalarea termenilor care ar ridica dificultăți de traducere.

E. Procesul-verbal al ședinței de audiere a pledoariilor

172.

Grefierul întocmește, în limba de procedură, un proces-verbal al fiecărei ședințe de audiere a pledoariilor, care cuprinde: indicarea cauzei; data, ora și locul ședinței; dacă este cazul, precizarea că ședința este secretă; numele judecătorilor și al grefierului care participă la ședință; numele și calitatea reprezentanților prezenți ai părților; dacă este cazul, menționarea observațiilor cu privire la raportul de ședință sumar; numele, prenumele, calitatea și domiciliile, dacă este cazul, ale martorilor sau experților audiați; dacă este cazul, indicarea actelor de procedură sau a înscrisurilor sau mijloacelor materiale de probă depuse în ședință și, în măsura necesară, declarațiile făcute în ședință, precum și deciziile pronunțate în ședință de către Tribunal sau de către președinte.

VI. REGIMUL DE CONFIDENȚIALITATE

A. Generalități

173.

În conformitate cu articolul 64 și sub rezerva dispozițiilor articolului 68 alineatul (4), ale articolului 104, ale articolului 105 alineatul (8), precum și ale articolului 144 alineatul (7) din Regulamentul de procedură, Tribunalul ia în considerare doar actele de procedură și înscrisurile și mijloacele materiale de probă pe care reprezentanții părților le-au putut consulta și asupra cărora și-au putut exprima punctul de vedere.

174.

Din aceste prevederi rezultă că, fără a aduce atingere dispozițiilor articolelor 103-105 din Regulamentul de procedură, nu poate fi luată în considerare o cerere a reclamantului de aplicare a regimului de confidențialitate față de pârât în privința anumitor date din dosar. Pârâtul nu poate nici el formula o astfel de cerere în privința reclamantului.

175.	Cu toate acestea, o parte principală poate solicita ca anumite date din dosarul cauzei care prezintă un caracter confidențial să fie excluse de la comunicarea către un intervenient, în conformitate cu articolul 144 alineatul (7) din Regulamentul de procedură.

176.	De asemenea, fiecare parte poate solicita ca o parte din cauzele conexate să nu aibă acces la anumite date din dosarele vizate de conexare ca urmare a pretinsei lor confidențialități, în conformitate cu articolul 68 alineatul (4) din Regulamentul de procedură.

B. Regimul de confidențialitate în cazul cererii de intervenție

177.

Atunci când într-o cauză este formulată o cerere de intervenție, părțile principale sunt invitate să indice, în termenul stabilit de grefier, dacă solicită aplicarea regimului de confidențialitate pentru anumite date conținute de actele de procedură și de înscrisurile și mijloacele materiale de probă depuse deja la dosarul cauzei.

178.

Pentru toate actele de procedură și înscrisurile sau mijloacele materiale de probă depuse ulterior, părțile principale trebuie să formuleze, odată cu depunerea acestora, dacă este cazul, o cerere de aplicare a regimului de confidențialitate. În lipsa unei astfel de cereri, actele de procedură și înscrisurile și mijloacele materiale de probă depuse vor fi comunicate intervenientului.

179.	Orice cerere de aplicare a regimului de confidențialitate trebuie formulată prin înscris separat. Aceasta nu poate fi depusă în versiune confidențială și, în consecință, nu trebuie să conțină date confidențiale.

180.	O cerere de aplicare a regimului de confidențialitate trebuie să indice partea față de care se solicită confidențialitatea.

181.

O cerere de aplicare a regimului de confidențialitate trebuie să se limiteze la ceea ce este strict necesar și nu poate în niciun caz să aibă ca obiect un act de procedură în integralitatea sa, însă poate avea ca obiect, în mod excepțional, o anexă în integralitatea sa. Astfel, comunicarea unei versiuni neconfidențiale a unui act de procedură și a înscrisurilor și mijloacelor materiale de probă, în care anumite pasaje, cuvinte sau cifre sunt eliminate, este în mod normal posibilă fără a aduce atingere intereselor în cauză.

182.	O cerere de aplicare a regimului de confidențialitate trebuie să indice în mod clar elementele sau pasajele în cauză și să conțină o motivare a caracterului confidențial pentru fiecare dintre aceste elemente sau pasaje. Lipsa acestor mențiuni poate justifica respingerea cererii de către Tribunal.

183.

La depunerea cererii de aplicare a regimului de confidențialitate în privința unuia sau a mai multe acte de procedură, partea trebuie să depună o versiune neconfidențială integrală a actului/actelor de procedură și a înscrisurilor sau mijloacelor materiale de probă în cauză, din care au fost eliminate elementele sau pasajele la care se referă cererea.

184.

În cazul în care o cerere de aplicare a regimului de confidențialitate nu este conformă cu punctele 179, 180 și 183 de mai sus, grefierul adresează părții în cauză o solicitare de îndreptare a neregularității. Nu se poate soluționa în mod util cererea de aplicare a regimului de confidențialitate dacă, în pofida acestei solicitări, nu se procedează la îndreptarea neregularității cererii în raport cu prezentele dispoziții practice de punere în aplicare și, în acest caz, toate actele de procedură și înscrisurile și mijloacele materiale de probă vizate se vor comunica intervenientului.

C. Regimul de confidențialitate în cazul conexării cauzelor

185.

Atunci când se are în vedere conexarea mai multor cauze, părțile sunt invitate să indice, în termenul stabilit de grefier, dacă solicită aplicarea regimului de confidențialitate pentru anumite date conținute de actele de procedură și de înscrisurile și mijloacele materiale de probă depuse deja la dosarele cauzelor vizate de conexare.

186.

Pentru toate actele de procedură și înscrisurile și mijloacele materiale de probă depuse ulterior, părțile trebuie să formuleze, odată cu depunerea acestora, dacă este cazul, o cerere de aplicare a regimului de confidențialitate. În lipsa unei astfel de cereri, actele de procedură și înscrisurile și mijloacele materiale de probă depuse vor fi accesibile celorlalte părți din cauzele conexate.

187.	Punctele 179-184 de mai sus se aplică în mod corespunzător și cererilor de aplicare a regimului de confidențialitate în cazul conexării cauzelor.

D. Regimul de confidențialitate în cadrul articolului 103 din Regulamentul de procedură

188.

În cadrul activităților de cercetare judecătorească vizate la articolul 91 din Regulamentul de procedură, Tribunalul poate dispune ca o parte să prezinte informații sau înscrisuri ori mijloace materiale de probă referitoare la cauză. În temeiul articolului 92 alineatul (3) din Regulamentul de procedură, o astfel de măsură poate fi dispusă doar atunci când partea vizată nu a dat curs unei măsuri de organizare a procedurii adoptate în prealabil în acest scop sau atunci când partea vizată de activitatea de cercetare judecătorească solicită în mod expres aceasta, demonstrând necesitatea dispunerii printr-o ordonanță de cercetare judecătorească a unei asemenea activități.

189.

Atunci când o parte principală se prevalează de caracterul confidențial al unor informații sau înscrisuri ori mijloace materiale de probă pentru a se opune transmiterii lor în răspunsul său la cererea de măsuri de organizare a procedurii sau pentru a sugera să se recurgă la o activitate de cercetare judecătorească, Tribunalul, dacă apreciază că aceste informații sau înscrisuri ori mijloace materiale de probă pot fi pertinente pentru soluționarea litigiului, dispune prezentarea lor printr-o ordonanță de cercetare judecătorească, în temeiul articolului 91 litera (b) din Regulamentul de procedură. Tratamentul rezervat informațiilor sau înscrisurilor ori mijloacelor materiale de probă astfel prezentate în fața Tribunalului este reglementat de articolul 103 din Regulamentul de procedură. Tratamentul în cauză nu prevede nicio derogare de la principiul contradictorialității procedurii, dar enunță modalități de punere în aplicare a acestui principiu.

190.

În temeiul acestei dispoziții, Tribunalul procedează la o examinare a pertinenței informațiilor sau înscrisurilor ori mijloacelor materiale de probă pentru soluționarea litigiului și evaluează caracterul lor confidențial. Dacă apreciază că informațiile în cauză sunt deopotrivă pertinente pentru soluționarea litigiului și confidențiale, Tribunalul procedează la o examinare comparativă a acestui caracter confidențial și a exigențelor legate de dreptul la protecție jurisdicțională efectivă, în special de respectarea principiului contradictorialității, și dispune, la capătul acestei examinări comparative, de două opțiuni.

191.

Tribunalul poate decide că informația sau înscrisul ori mijlocul material de probă trebuie să fie adus la cunoștința celeilalte părți principale, în pofida caracterului său confidențial. În această privință, printr-o măsură de organizare a procedurii, Tribunalul poate să îi invite pe reprezentanții celorlalte părți decât cea care a prezentat datele confidențiale să subscrie la angajamentul de a prezerva confidențialitatea înscrisului sau a mijlocului material de probă prin necomunicarea datelor de care vor lua cunoștință mandanților lor sau unui terț. Orice încălcare a acestui angajament este susceptibilă să dea loc aplicării articolului 55 din Regulamentul de procedură.

192.

Alternativ, Tribunalul poate decide să nu comunice datele confidențiale, permițând totodată celeilalte părți principale să dispună de date neconfidențiale pentru ca aceasta să poată să își valorifice în cea mai mare măsură cu putință observațiile, cu respectarea principiului contradictorialității. În acest caz, Tribunalul dispune ca partea principală care a prezentat datele confidențiale să comunice anumite elemente de informație într-un mod care să permită concilierea prezervării caracterului confidențial al datelor cu caracterul contradictoriu al procedurii. Informația va putea să fie transmisă, de exemplu, sub o formă rezumată. Dacă Tribunalul apreciază că cealaltă parte principală nu își poate exercita în mod util dreptul la apărare, el poate adopta o ordonanță sau chiar mai multe până când consideră că procedura poate fi continuată în mod efectiv în contradictoriu.

193.

Atunci când Tribunalul apreciază că comunicarea informației către cealaltă parte principală, care a fost asigurată potrivit modalităților prevăzute prin ordonanța adoptată în temeiul articolului 103 alineatul (3) din Regulamentul de procedură, a permis acestei părți să ia în mod util poziție, informațiile sau înscrisurile ori mijloacele materiale de probă confidențiale care nu au fost aduse la cunoștința părții respective nu sunt luate în considerare de Tribunal. Informațiile sau înscrisurile ori mijloacele materiale de probă confidențiale sunt retrase din dosar, iar părțile sunt informate cu privire la acest aspect.

E. Regimul de confidențialitate în cadrul articolului 104 din Regulamentul de procedură

194.	În cadrul controlului legalității unui act al unei instituții care a refuzat accesul la un document, Tribunalul poate să dispună prezentarea acestui document, pe calea unei măsuri de cercetare judecătorească adoptate în temeiul articolului 91 litera (c) din Regulamentul de procedură.

195.	În afară de cazul în care litigiul ar fi privat de obiectul său, documentul prezentat de instituție nu se comunică celorlalte părți.

F. Regimul de confidențialitate în cadrul articolului 105 din Regulamentul de procedură

196.

Potrivit articolului 105 alineatele (1) și (2) din Regulamentul de procedură, o parte principală din litigiu, în mod spontan sau ca urmare a unei măsuri de cercetare judecătorească adoptate de Tribunal, poate să prezinte informații sau înscrisuri ori mijloace materiale de probă care aduc atingere siguranței Uniunii Europene ori a celei a unuia sau a mai multe dintre statele sale membre ori desfășurării relațiilor lor internaționale. Alineatele (3)-(10) ale acestei dispoziții prevăd regimul procedural aplicabil unor asemenea informații sau înscrisuri ori mijloace materiale de probă.

197.

Ținând seama de natura sensibilă și confidențială a informațiilor sau înscrisurilor ori mijloacelor materiale de probă care aduc atingere siguranței Uniunii ori a celei a unuia sau a mai multe dintre statele sale membre ori desfășurării relațiilor lor internaționale, punerea în aplicare a regimului instituit prin articolul 105 din Regulamentul de procedură necesită instaurarea unui dispozitiv de securitate corespunzător, care urmărește să garanteze un nivel înalt de protecție a respectivelor informații sau înscrisuri ori mijloace materiale de probă. Acest dispozitiv este consemnat în Decizia Tribunalului din 14 septembrie 2016.

VII. ASISTENȚA JUDICIARĂ

198.	În conformitate cu articolul 147 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, pentru formularea unei cereri de asistență judiciară este obligatorie utilizarea unui formular. Acest formular este disponibil pe site-ul internet al Curții de Justiție a Uniunii Europene.

199.

Solicitantul de asistență judiciară nereprezentat de un avocat cu ocazia depunerii formularului de asistență judiciară poate, în conformitate cu articolul 147 alineatul (6) din Regulamentul de procedură, să depună formularul, completat în mod corespunzător și semnat, la grefă, în format hârtie, prin poștă sau prin înmânare fizică la adresa indicată la punctul 90 de mai sus. Un formular care nu conține o semnătură olografă nu este tratat.

200.	Atunci când solicitantul de asistență judiciară este reprezentat de un avocat cu ocazia depunerii formularului de asistență judiciară, depunerea se efectuează potrivit articolului 72 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, ținând seama de prevederile punctelor 77-79 de mai sus.

201.

Formularul de asistență judiciară urmărește să permită Tribunalului să dispună, în conformitate cu articolul 147 alineatele (3) și (4) din Regulamentul de procedură, de informațiile necesare pentru a se pronunța în mod util asupra cererii de asistență judiciară. Este vorba:

—	despre date referitoare la starea materială a solicitantului, și

—	în cazul în care acțiunea nu a fost încă depusă, despre date referitoare la obiectul respectivei acțiuni, la situația de fapt din speță și la argumentația în susținerea acțiunii.

202.	Odată cu formularul de asistență judiciară, solicitantul este obligat să depună înscrisurile care dovedesc informațiile vizate la punctul 201 de mai sus.

203.	Dacă este necesar, odată cu formularul de asistență judiciară trebuie depuse documentele prevăzute la articolul 51 alineatele (2) și (3) și la articolul 78 alineatul (4) din Regulamentul de procedură.

204.	Formularul de asistență judiciară completat în mod corespunzător și înscrisurile justificative trebuie să fie comprehensibile prin ele însele.

205.

Fără a aduce atingere posibilității Tribunalului de a solicita furnizarea de informații sau depunerea de înscrisuri suplimentare pe baza articolelor 89 și 90 din Regulamentul de procedură, cererea de asistență judiciară nu poate fi completată prin depunerea ulterioară de addendumuri. Astfel de addendumuri vor fi refuzate dacă vor fi depuse fără să fi fost solicitate de Tribunal. Cu toate acestea, în cazuri excepționale, înscrisuri justificative prin care se urmărește să se demonstreze starea de nevoie a solicitantului pot fi acceptate ulterior, cu condiția furnizării unei explicații adecvate a depunerii cu întârziere a acestora.

206.

În temeiul articolului 147 alineatul (7) din Regulamentul de procedură, introducerea unei cereri de asistență judiciară suspendă termenul prevăzut pentru introducerea acțiunii la care se referă cererea până la data notificării ordonanței prin care se soluționează această cerere sau, atunci când prin ordonanța menționată nu a fost desemnat un avocat pentru a reprezenta solicitantul de asistență judiciară, până la data notificării ordonanței prin care se desemnează un avocat care să îl reprezinte.

207.

Întrucât depunerea cererii de asistență judiciară are ca efect suspendarea termenului de introducere a acțiunii până la notificarea ordonanței vizate la punctul 206 de mai sus, termenul de depunere a cererii introductive rămas poate fi extrem de scurt. Prin urmare, se recomandă beneficiarului de asistență judiciară, reprezentat în mod corespunzător de un avocat, să acorde o atenție specială respectării termenului legal.

VIII. PROCEDURILE DE URGENȚĂ

A. Procedura accelerată

A.1. Cererea de procedură accelerată

208.

În conformitate cu articolul 152 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, cererea de procedură accelerată trebuie formulată prin înscris separat, odată cu cererea introductivă sau, după caz, cu memoriul în apărare, și trebuie să conțină o motivare prin care se precizează urgența deosebită a cauzei și celelalte împrejurări relevante.

209.	Pentru a facilita examinarea imediată de către grefă, cererea de procedură accelerată trebuie să conțină pe prima pagină mențiunea că este depusă în temeiul articolelor 151 și 152 din Regulamentul de procedură.

210.	Cererea introductivă în legătură cu care se solicită judecarea potrivit procedurii accelerate nu trebuie, în principiu, să depășească 25 de pagini. Această cerere introductivă trebuie să fie formulată în conformitate cu dispozițiile prevăzute la punctele 112-121 de mai sus.

211.

Se recomandă ca partea care solicită judecarea cauzei potrivit procedurii accelerate să precizeze în cererea sa motivele, argumentele sau pasajele memoriului în cauză (cerere introductivă sau memoriu în apărare) care nu sunt prezentate decât pentru cazul în care nu se va dispune judecarea cauzei potrivit acestei proceduri. Aceste precizări, prevăzute la articolul 152 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, trebuie să fie formulate în cerere cu precizie și cu indicarea numerelor alineatelor respective.

A.2. Versiunea prescurtată

212.	Se recomandă ca cererea de procedură accelerată care conține precizările menționate la punctul 211 de mai sus să fie însoțită, în anexă, de versiunea prescurtată a memoriului respectiv.

213.

Atunci când se anexează o versiune prescurtată, aceasta trebuie să respecte următoarele instrucțiuni:

(a)	versiunea prescurtată are forma versiunii inițiale a memoriului respectiv ale cărui pasaje eliminate sunt identificate prin paranteze drepte în interiorul cărora figurează mențiunea «omissis»;

(b)	alineatele menținute în versiunea prescurtată păstrează aceeași numerotare ca aceea din versiunea inițială a memoriului respectiv;

(c)	opisul anexelor care însoțește versiunea prescurtată cuprinde, în cazul în care versiunea prescurtată nu face trimitere la totalitatea anexelor la versiunea inițială a memoriului respectiv, mențiunea «omissis» pentru identificarea fiecărei anexe omise;

(d)	anexele menținute în versiunea prescurtată trebuie să păstreze aceeași numerotare ca aceea din opisul anexelor la versiunea inițială a memoriului respectiv;

(e)	anexele menționate în opisul care însoțește versiunea prescurtată trebuie să fie atașate la această versiune.

214.	Pentru a putea fi examinată cât mai repede posibil, versiunea prescurtată trebuie să respecte instrucțiunile care precedă.

215.	Atunci când Tribunalul solicită depunerea unei versiuni prescurtate a memoriului în temeiul articolului 151 alineatul (3) din Regulamentul de procedură, versiunea prescurtată trebuie să fie realizată, cu excepția unor indicații contrare, în conformitate cu instrucțiunile care precedă.

A.3. Memoriul în apărare

216.

În cazul în care reclamantul nu a indicat în cererea sa motivele, argumentele sau pasajele cererii sale introductive care nu trebuie luate în considerare decât în cazul în care nu se va dispune judecarea cauzei potrivit procedurii accelerate, pârâtul trebuie să răspundă la cererea introductivă în termen de o lună.

217.

În cazul în care reclamantul a indicat în cererea sa motivele, argumentele sau pasajele cererii sale introductive care nu trebuie luate în considerare decât în cazul în care nu se va dispune judecarea cauzei potrivit procedurii accelerate, pârâtul trebuie, în termen de o lună, să răspundă la motivele și argumentele dezvoltate în cererea introductivă, înțeleasă în lumina indicațiilor furnizate în cererea de procedură accelerată.

218.	În cazul în care reclamantul a alăturat o versiune prescurtată a cererii introductive la cererea sa de procedură accelerată, pârâtul trebuie, în termen de o lună, să răspundă la motivele și argumentele conținute în această versiune prescurtată a cererii introductive.

219.	În cazul în care Tribunalul decide să respingă cererea de procedură accelerată înainte chiar ca pârâtul să fi depus memoriul în apărare, termenul de o lună prevăzut pentru depunerea acestui memoriu de articolul 154 alineatul (1) din Regulamentul de procedură se prelungește cu o lună suplimentară.

220.

În cazul în care Tribunalul decide să respingă cererea de procedură accelerată după ce pârâtul a depus memoriul în apărare în termenul de o lună prevăzut la articolul 154 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, i se acordă acestei părți un nou termen de o lună de la data notificării deciziei de respingere a cererii de procedură accelerată pentru a-i permite să completeze memoriul în apărare.

A.4. Faza orală a procedurii

221.

În cadrul unei proceduri accelerate, întrucât faza scrisă a procedurii este limitată în principiu la un schimb de memorii, se pune accentul pe faza orală a procedurii și se organizează o ședință la scurt timp după închiderea fazei scrise a procedurii. Tribunalul poate totuși să decidă să se pronunțe fără parcurgerea fazei orale a procedurii atunci când părțile principale indică, într-un termen stabilit de președinte, că renunță să participe la ședința de audiere a pledoariilor, iar Tribunalul se consideră suficient de lămurit de înscrisurile și mijloacele materiale de probă din dosarul cauzei.

222.	Atunci când Tribunalul nu a autorizat depunerea unui memoriu în intervenție, intervenientul nu își poate valorifica observațiile decât oral, dacă se organizează o ședință de audiere a pledoariilor.

B. Suspendarea și celelalte măsuri provizorii

223.

În conformitate cu articolul 156 alineatul (5) din Regulamentul de procedură, cererea de suspendare a executării sau de alte măsuri provizorii trebuie să fie făcută prin înscris separat. Aceasta trebuie să fie comprehensibilă prin ea însăși, fără să fie necesară consultarea cererii introductive din cauza principală și a anexelor la cererea introductivă.

224.

Pentru a facilita examinarea imediată de către grefă, cererea de suspendare a executării sau de alte măsuri provizorii trebuie să conțină pe prima pagină mențiunea că este depusă în temeiul articolului 156 din Regulamentul de procedură și, dacă este cazul, că ea cuprinde o cerere întemeiată pe articolul 157 alineatul (2) din Regulamentul de procedură.

225.

Cererea de suspendare a executării sau de alte măsuri provizorii trebuie să indice într-un mod extrem de succint și de concis obiectul litigiului, motivele de fapt și de drept pe care se sprijină acțiunea principală și care pun în evidență, la prima vedere, temeinicia acesteia (fumus boni iuris), precum și împrejurările care determină urgența. Ea trebuie să indice cu precizie măsura sau măsurile solicitate. De asemenea, ea trebuie să conțină toate probele și propunerile de probe disponibile destinate să justifice dispunerea măsurilor provizorii.

226.	Având în vedere că cererea de măsuri provizorii este destinată să permită o apreciere a fumus boni iuris în cadrul unei proceduri sumare, ea nu trebuie să reia integral textul cererii introductive din cauza principală.

227.	Pentru ca o cerere de măsuri provizorii să poată fi soluționată urgent, numărul maxim de pagini pe care nu trebuie, în principiu, să îl depășească este, în funcție de materia în cauză și de circumstanțele speței, de 25.

IX. INTRAREA ÎN VIGOARE A PREZENTELOR DISPOZIȚII PRACTICE DE PUNERE ÎN APLICARE

228.

Prezentele dispoziții practice de punere în aplicare abrogă și înlocuiesc Instrucțiunile pentru grefier din 5 iulie 2007 (JO L 232, 4.9.2007, p. 1), astfel cum au fost modificate la 17 mai 2010 (JO L 170, 6.7.2010, p. 53) și la 24 ianuarie 2012 (JO L 68, 7.3.2012, p. 20), și Instrucțiunile practice pentru părțile care compar în fața Tribunalului din 24 ianuarie 2012 (JO L 68, 7.3.2012, p. 23).

229.	Prezentele dispoziții practice de punere în aplicare se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Ele intră în vigoare în prima zi a primei luni care urmează publicării lor.”

Anexa 1 se înlocuiește cu următorul text:

„

ANEXA 1

Condițiile a căror nerespectare justifică nenotificarea cererii introductive (punctul 101 din prezentele dispoziții practice de punere în aplicare)

Lipsa îndreptării neregularităților în privința aspectelor care urmează poate determina respingerea acțiunii ca inadmisibilă, în conformitate cu articolul 78 alineatul (6), cu articolul 177 alineatul (6) și cu articolul 194 alineatul (5) din Regulamentul de procedură.

	Acțiuni directe	Cauze de proprietate intelectuală
(a)	depunerea de către avocat a unui document de legitimare [articolul 51 alineatul (2) din Regulamentul de procedură]	depunerea de către avocat a unui document de legitimare [articolul 51 alineatul (2) din Regulamentul de procedură]
(b)	Depunerea unei dovezi recente a existenței juridice a persoanei juridice de drept privat [articolul 78 alineatul (4) din Regulamentul de procedură]	Depunerea unei dovezi recente a existenței juridice a persoanei juridice de drept privat [articolul 177 alineatul (4) din Regulamentul de procedură]
(c)	depunerea mandatului, dacă partea reprezentată este o persoană juridică de drept privat [articolul 51 alineatul (3) din Regulamentul de procedură]	depunerea mandatului, dacă partea reprezentată este o persoană juridică de drept privat [articolul 51 alineatul (3) din Regulamentul de procedură]
(d)	depunerea actului atacat (acțiune în anulare) sau a probei scrise a datei invitației de a acționa (acțiune în constatarea abținerii de a acționa) [articolul 21 al doilea paragraf din Statut; articolul 78 alineatul (1) din Regulamentul de procedură]	depunerea deciziei atacate a camerei de recurs [articolul 177 alineatul (3) din Regulamentul de procedură]
(e)	depunerea reclamației la care se referă articolul 90 alineatul (2) din Statutul funcționarilor și a deciziei prin care se soluționează reclamația [articolul 78 alineatul (2) din Regulamentul de procedură]
(f)	depunerea unui exemplar al contractului care conține clauza compromisorie [articolul 78 alineatul (3) din Regulamentul de procedură]
(g)		indicarea numelor tuturor părților din cadrul procedurii care s-a aflat pe rolul camerei de recurs și a adreselor pe care acestea le-au indicat în vederea efectuării notificărilor [articolul 177 alineatul (2) din Regulamentul de procedură]
(h)	indicarea datei de introducere a reclamației la care se referă articolul 90 alineatul (2) din Statutul funcționarilor și de notificare a deciziei prin care se soluționează reclamația [articolul 78 alineatul (2) din Regulamentul de procedură]	indicarea datei notificării deciziei camerei de recurs [articolul 177 alineatul (3) din Regulamentul de procedură]

”

10.

Anexa 2 se înlocuiește cu următorul text:

„

ANEXA 2

Condiții de formă a căror nerespectare justifică amânarea notificării (punctul 102 din prezentele dispoziții practice de punere în aplicare)

(a)	indicarea domiciliului reclamantului [articolul 21 primul paragraf din Statut; articolul 76 litera (a), articolul 177 alineatul (1) litera (a) și articolul 194 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul de procedură]
(b)	indicarea adresei reprezentantului reclamantului [articolul 76 litera (b), articolul 177 alineatul (1) litera (b) și articolul 194 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul de procedură]
(c)	noul original al cererii introductive a cărei întindere va fi fost redusă (punctele 109 și 110 din prezentele dispoziții practice de punere în aplicare)
(d)	noul original cu conținut identic al cererii introductive care cuprinde numerotarea alineatelor [punctul 81 litera (c) din prezentele dispoziții practice de punere în aplicare]
(e)	noul original cu conținut identic al cererii introductive cu paginile numerotate [punctul 81 litera (d) din prezentele dispoziții practice de punere în aplicare]
(f)	depunerea opisului anexelor cuprinzând indicațiile obligatorii [articolul 72 alineatul (3) din Regulamentul de procedură; punctul 83 din prezentele dispoziții practice de punere în aplicare]
(g)	depunerea anexelor menționate în cererea introductivă și nedepuse [articolul 72 alineatul (3) din Regulamentul de procedură]
(h)	depunerea anexelor paginate [punctul 86 litera (d) din prezentele dispoziții practice de punere în aplicare]
(i)	depunerea anexelor numerotate [punctul 86 litera (a) din prezentele dispoziții practice de punere în aplicare]

”

11.

Anexa 3 se înlocuiește cu următorul text:

„

ANEXA 3

Condiții de formă a căror nerespectare nu împiedică notificarea (punctul 103 din prezentele dispoziții practice de punere în aplicare)

(a)	depunerea documentului de legitimare pentru orice avocat suplimentar [articolul 51 alineatul (2) din Regulamentul de procedură]
(b)	în alte cauze decât cele de proprietate intelectuală, depunerea rezumatului motivelor și principalelor argumente (punctele 118 și 119 din prezentele dispoziții practice de punere în aplicare)
(c)	depunerea traducerii în limba de procedură a unui înscris sau mijloc material de probă redactat într-o altă limbă decât cea de procedură [articolul 46 alineatul (2) din Regulamentul de procedură; punctul 99 din prezentele dispoziții practice de punere în aplicare]

”

Articolul 2

Prezentele modificări ale Dispozițiilor practice de punere în aplicare a Regulamentului de procedură al Tribunalului se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Ele intră în vigoare la 1 decembrie 2018.

Luxemburg, 17 octombrie 2018.

Grefier

E. COULON

Președinte

M. JAEGER

(1) JO L 240, 25.9.2018, p. 68.

(2) JO L 240, 25.9.2018, p. 72.

(3) Regulamentului (UE, Euratom) 2016/1192 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2016 privind transferul către Tribunal al competenței de a se pronunța în primă instanță asupra litigiilor dintre Uniunea Europeană și agenții acesteia (JO L 200, 26.7.2016, p. 137).

(4) JO L 152, 18.6.2015, p. 1.

(5) Textul trebuie prezentat în conformitate cu prevederile punctului 81 litera (b) din prezentele dispoziții practice de punere în aplicare.

(6) Textul trebuie prezentat în conformitate cu prevederile punctului 81 litera (b) din prezentele dispoziții practice de punere în aplicare.

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 294

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 61 21 noiembrie 2018

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul (UE) 2018/1793 al Comisiei din 20 noiembrie 2018 de aprobare a unei modificări aduse dosarului tehnic al unei indicații geografice a unei băuturi spirtoase înregistrate în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 110/2008, care a condus la modificarea specificațiilor sale de bază [Ron de Guatemala (IG)]	1
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1794 al Comisiei din 20 noiembrie 2018 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/220 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1217/2009 al Consiliului privind crearea unei rețele de colectare de informații contabile privind veniturile și activitatea economică a exploatațiilor agricole în Uniunea Europeană	3
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1795 al Comisiei din 20 noiembrie 2018 de stabilire a procedurii și a criteriilor de aplicare a testului de echilibru economic în temeiul articolului 11 din Directiva 2012/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului ( 1 )	5
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1796 al Comisiei din 20 noiembrie 2018 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește prelungirea perioadelor de aprobare a substanțelor active amidosulfuron, bifenox, clorpirifos, clorpirifos-metil, clofentezin, dicamba, difenoconazol, diflubenzuron, diflufenican, dimoxistrobin, fenoxaprop-P, fenpropidin, lenacil, mancozeb, mecoprop-P, metiram, nicosulfuron, oxamil, picloram, piraclostrobin, piriproxifen și tritosulfuron ( 1 )	15
		DECIZII
	*	Decizia (PESC) 2018/1797 a Consiliului din 19 noiembrie 2018 de modificare și de actualizare a Deciziei (PESC) 2018/340 de stabilire a listei de proiecte care urmează să fie dezvoltate în cadrul PESCO	18
		REGULAMENTE DE ORDINE INTERIOARĂ ȘI DE PROCEDURĂ
	*	Modificări ale Dispozițiilor practice de punere în aplicare a Regulamentului de procedură al Tribunalului	23