(1)

Începând din 2010, Grecia a beneficiat de asistență financiară din partea statelor membre din zona euro. Mai exact, în susținerea primului program de ajustare macroeconomică, între mai 2010 și decembrie 2011, Grecia a primit 52 900 de milioane EUR din împrumuturi bilaterale din partea statelor membre din zona euro, a cărei monedă este euro, centralizate de către Comisie în cadrul Mecanismului de împrumut pentru Grecia; în susținerea celui de al doilea program de ajustare macroeconomică, între martie 2012 și februarie 2015, Grecia a primit împrumuturi adiționale furnizate de Fondul european de stabilitate financiară, în valoare de 130 900 de milioane EUR (2) și între august 2015 și iunie 2018 Grecia a primit o sumă suplimentară de 59 900 de milioane EUR (3) sub formă de împrumuturi din partea Mecanismului european de stabilitate. În total, datoriile restante ale Greciei către statele membre din zona euro, Fondul european de stabilitate financiară și Mecanismul european de stabilitate totalizează 243 700 de milioane EUR. În plus, în susținerea primului și a celui de al doilea program de ajustare economică, Grecia a primit, de asemenea, ajutor financiar din partea Fondului Monetar Internațional, în valoare de 32 100 de milioane EUR.

(2)

Asistența financiară din partea Mecanismului european de stabilitate va expira la 20 august 2018.

(3)

Condițiile de politică pentru asistență financiară din partea Mecanismului european de stabilitate au fost prevăzute în decizia de punere în aplicare (UE) 2016/544 (4), care a fost ulterior modificată prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1226 (5). Condiționalitatea în materie de politici a fost detaliată în cadrul unui Memorandum de înțelegere privind condiționalitatea economică și politică specifică al Mecanismului european de stabilitate („memorandum de înțelegere”), semnat de Comisie în numele Mecanismului european de stabilitate și de Grecia la 19 august 2015 și în cadrul celor patru amendamente subsecvente ale sale.

(4)

În cadrul asistenței financiare acordate prin Mecanismul european de stabilitate, Grecia a pus în aplicare un număr mare de reforme care acoperă o gamă largă de domenii de politică, cum ar fi (i) sustenabilitatea fiscală, (ii) stabilitatea financiară, (iii) reforme structurale pentru competitivitate și creștere și (iv) administrație publică. Pe baza unui număr considerabil de acțiuni puse în aplicare în temeiul programului, reformele instituționale și structurale cheie ar trebui să fie continuate pe termen mediu, astfel încât să se asigure finalizarea lor și o eficacitate maximă.

(5)

Ca urmare a măsurilor întreprinse de guvernul elen, dezechilibrele fiscale și de fluxuri externe au fost în mare măsură corectate. Soldul bugetului general a fost pozitiv în 2016 și 2017, iar Grecia este pe cale să-și atingă ținta de excedent primar de 3,5 % din produsul intern brut în 2018 și pe termen mediu. Capacitatea netă de finanțare externă a înregistrat o valoare pozitivă în 2015, prezentând doar mici deficite ulterior. Economia a început să se redreseze, cu o creștere de 1,4 % în 2017, iar șomajul se află pe o traiectorie descendentă. Grecia și-a îmbunătățit poziția în ceea ce privește componentele structurale în cadrul principalilor indicatori de performanță comparativi pe țară.

(6)

Cu toate acestea, în pofida reformelor, Grecia se confruntă în continuare cu semnificative dezechilibre și vulnerabilități ale stocurilor. În special, astfel cum se identifică și în Raportul din 2018 al Comisiei privind mecanismul de alertă (elaborat în conformitate cu articolele 3 și 4 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (6)), Grecia se confruntă cu următoarele dificultăți. După nivelul maxim de 180,8 % din produsul intern brut la sfârșitul anului 2016, datoria publică a rămas la 178,6 % din produsul intern brut la sfârșitul anului 2017, cel mai ridicat nivel din Uniune. Poziția investițională internațională netă de aproximativ – 140 % din produsul intern brut în 2016 rămâne, de asemenea, foarte ridicată; în plus, în ciuda faptului că contul curent este aproape de echilibru, este încă insuficient pentru a susține o reducere a poziției investiționale internaționale nete mari la niveluri prudente, într-un ritm satisfăcător. Șomajul, deși în scădere față de valoarea maximă de 27,9 % în 2013, se situa la 20,1 % în martie 2018. Șomajul de lungă durată (15,3 % la sfârșitul lui 2017) și șomajul în rândul tinerilor (43,8 % în martie 2018) rămân, de asemenea, foarte ridicate. Mediul de afaceri are încă nevoie de îmbunătățiri considerabile, Grecia fiind în continuare la mare distanță de pragul de performanță optimă în mai multe domenii ale componentelor structurale ale principalilor indicatori de performanță economici (de exemplu, executarea contractelor, înregistrarea proprietăților, soluționarea cazurilor de insolvență etc.).

(7)

În timp ce sectorul bancar rămâne suficient de capitalizat, el se confruntă în continuare cu provocări legate de nivelul scăzut al rentabilității sau stocurile mari de expuneri neperformante; există în continuare legături puternice cu statul. La sfârșitul lunii martie 2018, stocurile de expuneri neperformante erau în continuare foarte ridicate, și anume 92,4 miliarde de euro sau 48,5 % din totalul expunerilor bilanțiere. Grecia a adoptat acte legislative importante în cadrul asistenței financiare acordate prin Mecanismul european de stabilitate, pentru a facilita curățarea bilanțurilor băncilor, dar vor fi necesare eforturi continue pentru a aduce ponderea expunerilor neperformante la niveluri durabile și pentru a permite instituțiilor financiare să își îndeplinească funcția de intermediere și de administrare a riscurilor, în orice moment. În plus, există o foaie de parcurs pentru relaxarea controalelor asupra capitalului, cu obiectivul de a restabili încrederea deponenților. Deși unele controale asupra capitalului au fost relaxate, ar trebui continuată activitatea pe baza criteriilor de referință convenite.

(8)

Fiind deconectată de la împrumuturi pe piața financiară începând din 2010, Grecia a început să recâștige accesul pe piață prin emisiuni de obligațiuni de stat începând cu luna iulie 2017. Cu toate acestea, pe fondul unor episoade de volatilitate pe piețele financiare, randamentele obligațiunilor grecești rămân la niveluri ridicate față de alte state membre din zona euro, iar condițiile de împrumut ale Greciei rămân fragile pe fondul unor riscuri economice externe. Prin urmare, trebuie întreprinse eforturi suplimentare pentru a asigura accesul continuu și stabil pe piață pentru entitatea suverană.

(9)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia concluzionează că Grecia continuă să se confrunte cu riscuri în ceea ce privește stabilitatea sa financiară și, în cazul în care acestea se materializează, ar putea avea efecte colaterale negative asupra altor state membre din zona euro. În cazul în care efectele se materializează, ele pot avea loc indirect, prin afectarea încrederii investitorilor și, prin urmare, a costurilor de refinanțare pentru bănci și pentru entitățile suverane în alte state membre din zona euro.

(10)

La 22 iunie 2018, Eurogrupul a aprobat la nivel politic punerea în aplicare de măsuri suplimentare pentru a asigura sustenabilitatea datoriei. Grecia are un stoc ridicat al datoriei publice care se ridica la 178,6 % din produsul intern brut la sfârșitul anului 2017. Grecia a beneficiat deja de sprijinul financiar generos al partenerilor europeni în condiții preferențiale și cu măsurile specifice pentru a pune datoria pe o bază mai durabilă, care au fost adoptate în 2012 și, din nou, de către Mecanismul european de stabilitate în 2017. În cadrul analizei sustenabilității datoriei din iunie 2018, elaborată de Comisie în colaborare cu Banca Centrală Europeană și cu Mecanismul european de stabilitate, s-a constatat că, în absența unor măsuri suplimentare, există riscuri semnificative pentru sustenabilitatea datoriei Greciei, necesitățile de finanțare brute fiind preconizate să crească la peste 20 % din produsul intern brut pe termen lung, un prag stabilit de Eurogrup drept criteriu pentru evaluarea riscurilor pentru sustenabilitatea datoriei. Printre măsurile convenite pe această bază de Eurogrup la 22 iunie 2018 se numără prelungirea scadenței medii ponderate cu o perioadă suplimentară de 10 ani, amânarea plății dobânzii și amortizarea cu încă 10 ani, precum și punerea în aplicare a altor măsuri privind datoria. Împreună cu o alocare de 15 000 de milioane EUR, cu ajutorul căreia se preconizează că rezerva de lichidități va acoperi nevoile de finanțare ale datoriei suverane pentru aproximativ 22 de luni de la încheierea programului, aceste măsuri, incluse în scenariul de bază al Comisiei, sunt estimate a fi suficiente pentru a garanta sustenabilitatea și pentru a se asigura că nevoile de finanțare brută vor rămâne sub 20 % din produsul intern brut până în 2060. Într-un scenariu negativ, măsurile pe termen mediu convenite de Eurogrup ar avea un timp o contribuție pozitivă la sustenabilitatea datoriei și ar asigura menținerea nevoilor brute de finanțare sub pragurile convenite până în 2036. Eurogrupul a convenit să analizeze în 2032, la sfârșitul perioadei de grație a Fondului european de stabilitate financiară, dacă sunt necesare măsuri suplimentare privind datoria, pentru a se garanta respectarea obiectivelor convenite în ceea ce privește nevoile brute de finanțare, cu condiția respectării cadrului bugetar al Uniunii Europene, și să ia măsurile corespunzătoare, dacă este necesar.

(11)

Cu toate acestea, pe termen mediu, Grecia trebuie să adopte în continuare măsuri pentru a aborda sursele reale sau potențiale de dificultăți și să implementeze reforme structurale de sprijinire a unei redresări economice robuste și durabile, având în vedere efectele moștenite ale mai multor factori. Printre acești factori se numără încetinirea severă și de durată a creșterii în timpul crizei; dimensiunea datoriei Greciei; vulnerabilitățile sectorului său financiar; continua interdependență relativ puternică dintre sectorul financiar și finanțele publice ale Greciei, inclusiv prin deținerea de către stat; riscul de contagiune al unor tensiuni puternice în oricare din aceste sectoare în alte state membre, precum și expunerea statelor membre din zona euro la datoriile suverane ale Greciei.

(12)

În acest scop, Grecia și-a luat un angajament în cadrul Eurogrupului să continue și să finalizeze toate principalele reforme adoptate în temeiul asistenței financiare acordate prin Mecanismul european de stabilitate și să se asigure că îndeplinirea obiectivelor reformelor importante adoptate în cadrul programelor de asistență financiară este asigurată.

(13)

De asemenea, Grecia s-a angajat să pună în aplicare acțiuni specifice în domenii precum politicile fiscale și structurale, asistența socială, stabilitatea financiară, piața muncii și piața produselor, privatizarea și administrația publică. Aceste acțiuni specifice, care sunt prezentate într-o anexă la declarația Eurogrupului din 22 iunie 2018, vor contribui la abordarea potențialelor surse de dificultăți economice.

(14)

Pentru a aborda riscurile rămase și pentru a monitoriza îndeplinirea angajamentelor, este necesar și adecvat ca Grecia să facă obiectul unei supravegheri mai stricte în temeiul articolului 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 472/2013.

(15)

Grecia a fost consultată în mod oficial, inclusiv printr-o scrisoare oficială trimisă la 4 iulie 2018, și a avut posibilitatea de a-și exprima opiniile cu privire la evaluarea Comisiei. În răspunsul său din 6 iulie 2018, Grecia a fost de acord cu evaluarea efectuată de Comisie cu privire la provocările economice cu care se confruntă țara, care reprezintă baza pentru activarea unei supravegheri mai stricte.

(16)

Grecia va continua să beneficieze de asistență tehnică în cadrul SRSS [în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/825 al Parlamentului European și al Consiliului (7)], pentru conceperea și implementarea reformelor, inclusiv pentru continuarea și finalizarea reformelor esențiale în conformitate cu angajamentele politice monitorizate sub supraveghere mai strictă.

(17)

Comisia intenționează să colaboreze îndeaproape cu Mecanismul european de stabilitate, în contextul sistemului de avertizare rapidă, pentru punerea în aplicare a unei supravegheri mai stricte,