(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1354/2011 al Comisiei (2) prevede deschiderea contingentelor tarifare anuale din Uniune pentru ovine și caprine și pentru carnea de oaie și de capră, inclusiv cele originare din Islanda.

(2)

Articolul 4 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1354/2011 prevede ca gestionarea contingentelor tarifare deschise prin regulamentul respectiv să fie efectuată în conformitate cu articolele 49-54 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei (3).

(3)

La 23 martie 2017, Uniunea Europeană și Islanda au semnat un Acord sub forma unui schimb de scrisori (denumit în continuare „acordul”) cu privire la preferințele comerciale suplimentare pentru produsele agricole. Semnarea acordului în numele Uniunii Europene a fost autorizată prin Decizia (UE) 2016/2087 a Consiliului (4), iar încheierea sa a fost autorizată prin Decizia (UE) 2017/1913 a Consiliului (5).

(4)

În conformitate cu anexa V la acord, Uniunea a modificat Regulamentul (UE) nr. 1354/2011 prin Regulamentul (UE) 2018/562 (6). Modificarea a mărit cantitățile contingentelor scutite de taxe preexistente pentru Islanda pentru carnea de oaie și de capră care se încadrează la pozițiile tarifare 0204 și 0210 și, în plus, a deschis un contingent anual scutit de taxe vamale al Uniunii pentru carnea de oaie prelucrată care se încadrează la subpoziția tarifară 1602 90.

(5)

Cantitățile contingentelor de carne de oaie și de capră care sunt gestionate în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1354/2011 sunt exprimate în echivalent greutate carcasă, în timp ce acordul prevede exprimarea cantităților în tone de produse. Prin urmare, este oportun să se prevadă gestionarea contingentelor tarifare din Uniune care sunt stabilite în acord în cadrul unui regulament separat care urmează să fie adoptat, pentru a asigura o bună gestionare a contingentelor în temeiul Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (7). Drept consecință, respectivele contingente tarifare ar trebui să fie eliminate în același timp din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1354/2011 pe baza Regulamentului (UE) nr. 1308/2013.

(6)

Prin urmare, este necesar ca Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1354/2011 să fie modificat în consecință.

(7)

Noul regulament care deschide contingentele tarifare de import pentru carnea de oaie și de capră și carnea de oaie prelucrată originare din Islanda, adoptat în temeiul Regulamentului (UE) nr. 952/2013, se va aplica începând cu 1 septembrie 2018. Prin urmare, modificările corespunzătoare la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1354/2011 trebuie să se aplice de la aceeași dată.

(8)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole,

(1)

Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014 al Comisiei (2) stabilește o listă a substanțelor active existente care urmează să fie evaluate în vederea unei eventuale aprobări pentru utilizare în produse biocide. Lista respectivă include substanța acetamiprid.

(2)

Acetamipridul a fost evaluat în vederea utilizării în produse din tipul de produs 18, „Insecticide, acaricide și produse pentru combaterea altor artropode”, descris în anexa V la Regulamentul (UE) nr. 528/2012.

(3)

Belgia a fost desemnată stat membru raportor, iar autoritatea sa competentă responsabilă cu evaluarea a transmis raportul de evaluare împreună cu recomandările sale la 27 iulie 2015.

(4)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014, avizul Agenției Europene pentru Produse Chimice a fost formulat la 14 decembrie 2017 de către Comitetul pentru produse biocide, luând în considerare concluziile autorității competente responsabile cu evaluarea (3).

(5)

Conform acestui aviz, este de așteptat ca produsele biocide din tipul de produs 18 care conțin acetamiprid să respecte criteriile prevăzute la articolul 19 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, dacă sunt respectate anumite specificații și condiții referitoare la utilizarea lor.

(6)

Prin urmare, este oportun să se aprobe utilizarea acetamipridului în produsele biocide din tipul de produs 18, sub rezerva respectării anumitor specificații și condiții.

(7)

Avizul Agenției Europene pentru Produse Chimice a concluzionat că acetamipridul îndeplinește criteriile pentru a fi clasificat ca substanță foarte persistentă (vP) și toxică (T) în conformitate cu anexa XIII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (4). Prin urmare, substanța acetamiprid îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 10 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 și ar trebui să fie considerată susceptibilă de înlocuire.

(8)

În conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, aprobarea unei substanțe active susceptibile de înlocuire se efectuează pentru o perioadă de maximum șapte ani.

(9)

Întrucât acetamipridul îndeplinește criteriile pentru a fi considerat ca fiind foarte persistent (vP) în conformitate cu anexa XIII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, articolele tratate care au fost tratate cu sau care conțin acetamiprid ar trebui să fie etichetate în mod corespunzător atunci când sunt introduse pe piață.

(10)

Ar trebui să se permită trecerea unei perioade de timp rezonabile până la aprobarea unei substanțe active, pentru a permite părților interesate să se pregătească în vederea îndeplinirii noilor cerințe.

(11)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru produse biocide,

(1)

Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014 al Comisiei (2) stabilește o listă a substanțelor active existente care urmează să fie evaluate în vederea unei eventuale aprobări pentru utilizare în produse biocide. Lista respectivă include substanța cipermetrin.

(2)

Cipermetrinul a fost evaluat în vederea utilizării în produse din tipul de produs 18, „Insecticide, acaricide și produse pentru combaterea altor artropode”, descris în anexa V la Regulamentul (UE) nr. 528/2012.

(3)

Belgia a fost desemnată ca stat membru raportor și autoritatea sa competentă responsabilă cu evaluarea a transmis raportul de evaluare împreună cu recomandările sale la 15 aprilie 2015.

(4)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014, avizul Agenției Europene pentru Produse Chimice a fost formulat la 5 mai 2017 de către Comitetul pentru produse biocide, luând în considerare concluziile autorității competente responsabile cu evaluarea (3).

(5)

Conform avizului menționat, este de așteptat ca produsele biocide din tipul de produs 18 care conțin cipermetrin să respecte criteriile prevăzute la articolul 19 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, dacă sunt respectate anumite specificații și condiții referitoare la utilizarea lor.

(6)

Prin urmare, este oportun să se aprobe utilizarea cipermetrinului în produsele biocide din tipul de produs 18, sub rezerva respectării anumitor specificații și condiții.

(7)

În plus, a fost identificată necesitatea de a investiga în continuare potențialul de perturbator endocrin al cipermetrinului într-un studiu efectuat de către Comisie pentru pregătirea evaluării impactului cu privire la mai multe opțiuni de stabilire a criteriilor de identificare a perturbatorilor endocrini (4). O evaluare a proprietăților potențiale de perturbator endocrin ale cipermetrinului va fi efectuată, de asemenea, în contextul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (5), concluziile acesteia fiind preconizate înainte de sfârșitul anului 2018. În funcție de rezultatele evaluării, Comisia va lua în considerare necesitatea de a revizui aprobarea utilizării cipermetrinului ca substanță activă în produsele biocide în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 528/2012.

(8)

Ar trebui să se permită trecerea unei perioade de timp rezonabile până la aprobarea unei substanțe active, pentru a permite părților interesate să se pregătească în vederea îndeplinirii noilor cerințe.

(9)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru produse biocide,

(1)

La 7 iulie 2015, autoritatea competentă responsabilă de evaluare din Regatul Unit a primit o cerere de aprobare a substanței active penflufen destinată utilizării în produsele biocide din tipul de produs 8 (conservanți pentru lemn), astfel cum este descris în anexa V la Regulamentul (UE) nr. 528/2012.

(2)

La 28 februarie 2017, autoritatea competentă responsabilă de evaluare din Regatul Unit a prezentat raportul de evaluare, însoțit de recomandările sale, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012.

(3)

La 14 decembrie 2017, Comitetul pentru produse biocide a formulat avizul Agenției Europene pentru Produse Chimice, ținând seama de concluziile autorității competente responsabile de evaluare (2).

(4)

Conform acestui aviz, este de așteptat ca produsele biocide din tipul de produs 8 care conțin penflufen să respecte criteriile prevăzute la articolul 19 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, dacă sunt respectate anumite specificații și condiții referitoare la utilizarea lor.

(5)

Prin urmare, este oportun să se aprobe utilizarea penflufenului în produsele biocide din tipul de produs 8, sub rezerva respectării anumitor specificații și condiții.

(6)

Întrucât avizul formulat de Agenția Europeană pentru Produse Chimice concluzionează că substanța penflufen îndeplinește criteriile pentru a fi identificată ca substanță foarte persistentă (vP) în conformitate cu anexa XIII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (3), articolele tratate care au fost tratate cu sau care conțin penflufen ar trebui să fie etichetate în mod corespunzător atunci când sunt introduse pe piață.

(7)

Ar trebui să se permită trecerea unei perioade de timp rezonabile până la aprobarea unei substanțe active, pentru a permite părților interesate să se pregătească în vederea îndeplinirii noilor cerințe.

(8)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru produse biocide,

(1)

Regulamentul (UE) 2015/2283 prevede că doar alimentele noi autorizate și incluse în lista Uniunii pot fi introduse pe piață pe teritoriul Uniunii.

(2)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (2), care stabilește o listă a Uniunii cu alimentele noi autorizate, a fost adoptat în temeiul articolului 8 din Regulamentul (UE) 2015/2283.

(3)

În temeiul articolului 12 din Regulamentul (UE) 2015/2283, Comisia trebuie să prezinte un proiect de act de punere în aplicare de autorizare a introducerii pe piața Uniunii a unui aliment nou și de actualizare a listei Uniunii.

(4)

Zeaxantina naturală este o componentă a unei alimentații umane normale, fiind prezentă în multe fructe și legume verzi, precum și în gălbenușul de ou. De asemenea, ea este utilizată în prezent în suplimente alimentare, astfel cum sunt definite în Directiva 2002/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3).

(5)

Decizia de punere în aplicare 2013/49/UE a Comisiei (4) a autorizat, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 258/97 al Parlamentului European și al Consiliului (5), introducerea pe piață a zeaxantinei sintetice ca ingredient alimentar nou în suplimentele alimentare în doza zilnică maximă de până la 2 mg pe zi. Denumirea pentru zeaxantina sintetică autorizată prin Decizia de punere în aplicare 2013/49/UE de pe etichetele produselor alimentare care o conțin este „zeaxantină sintetică”.

(6)

La 23 februarie 2018, societatea DSM Nutritional Products Europe (denumită în continuare „solicitantul”) a înaintat o cerere către Comisie pentru a autoriza modificarea denumirii și a cerințelor de etichetare specifice pentru zeaxantina sintetică în sensul articolului 10 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2015/2283. Prin cerere se solicită eliminarea termenului „sintetică” din denumirea alimentului nou, astfel cum este inclusă în lista Uniunii, și din etichetarea produselor alimentare care îl conțin.

(7)

Solicitantul consideră că modificarea denumirii și a cerințelor de etichetare ale zeaxantinei este necesară pentru a atenua orice potențial impact economic negativ presupus de utilizarea termenului „sintetică” pe eticheta suplimentelor alimentare care conțin zeaxantina sintetică, având în vedere conotația negativă a termenului „sintetică”. Solicitantul afirmă de asemenea că, cel mai probabil, operatorii economici care introduc pe piață suplimente alimentare conținând alimente noi sintetice autorizate care nu poartă mențiunea „sintetice” pe etichetele lor, nu se confruntă cu un astfel de potențial impact economic negativ.

(8)

Există o serie de substanțe sintetice autorizate în prezent și incluse în lista Uniunii de alimente noi, care își au echivalentul de origine naturală corespunzător și ambele forme sunt utilizate în suplimentele alimentare. Totuși, aceste substanțe sintetice nu sunt desemnate drept sintetice în lista Uniunii și nu sunt etichetate ca atare. Modificarea denumirii și a etichetării zeaxantinei sintetice va asigura coerența cu denumirea și etichetarea acestor substanțe sintetice.

(9)

Nu există modificări privind utilizările și nivelurile de utilizare propuse ale zeaxantinei atunci când este utilizată ca ingredient în suplimentele alimentare, aspectele privind siguranța care au sprijinit autorizarea zeaxantinei sintetice prin Decizia de punere în aplicare 2013/49/UE rămân valabile și, prin urmare, această modificare nu ridică probleme de siguranță. Ținând seama de acești factori legitimi, modificările propuse sunt conforme cu articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2015/2283.

(10)

Punerea în aplicare a noilor cerințe de etichetare în conformitate cu prezentul regulament de punere în aplicare ar putea implica modificări pentru operatorii economici care introduc zeaxantina sintetică pe piață în prezent. Prin urmare, este adecvat să se prevadă o perioadă de tranziție.

(11)

Directiva 2002/46/CE stabilește cerințele privind suplimentele alimentare. Modificarea denumirii și a cerințelor de etichetare specifice pentru zeaxantină ar trebui autorizată fără a aduce atingere cerințelor din respectiva directivă.

(12)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

Regulamentul (UE) 2015/2283 prevede că doar alimentele noi autorizate și incluse în lista Uniunii pot fi introduse pe piață pe teritoriul Uniunii.

(2)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (2), care stabilește o listă a Uniunii cu alimentele noi autorizate, a fost adoptat în temeiul articolului 8 din Regulamentul (UE) 2015/2283.

(3)

În temeiul articolului 12 din Regulamentul (UE) 2015/2283, Comisia trebuie să decidă cu privire la autorizarea și introducerea pe piața Uniunii a unui aliment nou și cu privire la actualizarea listei Uniunii.

(4)

La data de 21 octombrie 2014, societatea Desert Labs, Ltd. (denumită în continuare „solicitantul”) a înaintat o cerere către autoritatea competentă din Irlanda vizând introducerea pe piața Uniunii a părților aeriene uscate ale speciei Hoodia parviflora ca aliment nou în sensul articolului 1 alineatul (2) litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 258/97 al Parlamentului European și al Consiliului (3). Prin cerere se solicită ca părțile aeriene uscate ale speciei Hoodia parviflora să fie utilizate în alimente, inclusiv băuturi, biscuiți, produse de patiserie, gustări aromatizate, supe și ciorbe, ceai, cafea și apă. Acestea sunt, de asemenea, destinate utilizării în suplimentele alimentare.

(5)

În conformitate cu articolul 35 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2015/2283, orice cerere de introducere pe piață pe teritoriul Uniunii a unui aliment nou prezentată unui stat membru în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 258/97 și care nu a făcut obiectul unei decizii finale înainte de data de 1 ianuarie 2018 beneficiază de același tratament ca și o cerere introdusă în conformitate cu Regulamentul (UE) 2015/2283.

(6)

Deși cererea de introducere pe piață a părților aeriene uscate ale speciei Hoodia parviflora ca aliment nou în Uniune a fost transmisă unui stat membru în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 258/97, cererea îndeplinește, de asemenea, cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) 2015/2283.

(7)

Autoritatea competentă din Irlanda a emis raportul ei de evaluare inițială la 24 august 2015. În raportul respectiv, s-a ajuns la concluzia că utilizarea părților aeriene uscate ale speciei Hoodia parviflora îndeplinește criteriile privind alimentele noi prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 258/97.

(8)

La 28 august 2015, Comisia a transmis raportul de evaluare inițială celorlalte state membre. Unele state membre au prezentat obiecții motivate în termenul de 60 de zile prevăzut la articolul 6 alineatul (4) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 258/97 cu privire la caracterizarea insuficientă a alimentului nou, evaluarea limitată a alergenicității, datele insuficiente pentru a exclude riscul pentru copiii în vârstă de peste 12 ani, informațiile insuficiente privind specificațiile, stabilitatea, evaluarea consumului și datele toxicologice.

(9)

Având în vedere obiecțiile formulate de unele state membre, Comisia a consultat Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) la 25 ianuarie 2016, solicitându-i să efectueze o evaluare suplimentară a părților aeriene uscate ale speciei Hoodia parviflora ca aliment nou în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 258/97.

(10)

La 20 septembrie 2017, autoritatea a adoptat un „Aviz științific privind siguranța părților aeriene uscate ale speciei Hoodia parviflora ca aliment nou în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 258/97” (4). Avizul în cauză, deși elaborat și adoptat de autoritate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 258/97, este în conformitate cu cerințele de la articolul 11 din Regulamentul (UE) 2015/2283.

(11)

În avizul său, autoritatea nu a confirmat siguranța părților aeriene uscate ale speciei Hoodia parviflora în alimente pentru utilizările și la nivelurile de utilizare propuse de solicitant, deoarece consumul ar depăși nivelul care este considerat sigur (0,134 mg/kg greutate corporală). Totuși, autoritatea a concluzionat că părțile aeriene uscate ale speciei Hoodia parviflora sunt sigure pentru adulți atunci când sunt adăugate suplimentelor alimentare într-o doză maximă zilnică de 9,4 mg, care corespunde nivelului sigur al consumului unei persoane adulte cu o greutate corporală de 70 kg

(12)

Avizul respectiv oferă suficiente motive pentru a se stabili că părțile aeriene uscate ale speciei Hoodia parviflora pentru utilizările și la nivelurile de utilizare propuse, atunci când sunt utilizate ca ingredient în suplimentele alimentare, respectă cerințele articolului 12 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2015/2283.

(13)

La 24 ianuarie 2018, solicitantul a prezentat Comisiei o cerere de protecție a datelor care constituie obiectul dreptului de proprietate pentru două studii prezentate în sprijinul cererii, și anume rapoartele privind studiul pentru determinarea dozei toxice al unei administrări pe cale orală timp de 14 zile a părților aeriene ale speciei Hoodia parviflora (5) și privind studiul de 90 de zile de toxicitate orală (6), care au servit drept bază pentru analiza dozei de referință (BMD) și pentru determinarea nivelurilor sigure pentru consumul uman.

(14)

La 18 februarie 2018, autoritatea a considerat că (7), la elaborarea avizului său privind părțile aeriene uscate ale speciei Hoodia parviflora ca aliment nou, datele din raportul privind studiul de 90 de zile de toxicitate orală au servit ca bază pentru analiza dozei de referință și pentru determinarea nivelurilor sigure pentru consumul uman. Prin urmare, se consideră că nu s-ar fi putut ajunge la respectivele concluzii privind siguranța părților aeriene uscate ale speciei Hoodia parviflora, în absența datelor din raportul studiului respectiv.

(15)

În urma primirii avizului autorității, Comisia a cerut solicitantului clarificări suplimentare cu privire la justificarea oferită în ceea ce privește afirmația sa legată de deținerea dreptului de proprietate asupra studiului și afirmația sa conform căreia acesta are un drept exclusiv de a face trimiteri la studiul respectiv, astfel cum se menționează la articolul 26 alineatul (2) literele (a) și (b) din Regulamentul (UE) 2015/2283.

(16)

Solicitantul a declarat, de asemenea, că, la momentul în care a fost depusă cererea, el deținea drepturi de proprietate și drepturi exclusive de a face trimiteri la studiu în temeiul legislației naționale și că, prin urmare, părțile terțe nu puteau să aibă acces sau să utilizeze studiul respectiv în mod legal. Comisia a evaluat toate informațiile furnizate de către solicitant și a considerat că solicitantul a justificat în mod suficient îndeplinirea cerințelor prevăzute la articolul 26 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2015/2283.

(17)

În consecință, în conformitate cu articolul 26 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2015/2283, studiul de 90 de zile de toxicitate orală cuprins în dosarul solicitantului nu ar trebui să fie utilizat de EFSA în beneficiul unui solicitant ulterior pentru o perioadă de cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. În consecință, introducerea pe piața Uniunii a alimentului nou autorizat prin prezentul regulament ar trebui să fie limitată la solicitantul în cauză pe o perioadă de cinci ani.

(18)

Cu toate acestea, restrângerea autorizării acestui aliment nou și a trimiterii la studiul cuprins în dosarul solicitantului pentru utilizarea exclusivă a solicitantului nu împiedică alți solicitanți să solicite o autorizație de introducere pe piață pentru același aliment nou, cu condiția ca cererea lor să se bazeze pe informații obținute în mod legal care să justifice autorizarea în temeiul prezentului regulament.

(19)

Directiva 2002/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (8) stabilește cerințele pentru suplimentele alimentare. Utilizarea părților aeriene uscate ale speciei Hoodia parviflora ar trebui autorizată fără a aduce atingere respectivei directive.

(20)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

La 2 noiembrie 2016, Republica Cehă (denumită în continuare „solicitanta”) a prezentat Comisiei o cerere în temeiul articolului 35 alineatul (1) din Directiva 2014/25/UE (denumită în continuare „cererea”).

(2)

Cererea se referă la următoarele activități descrise în aceasta:

(3)

Cererea a fost însoțită de o adresă din partea Autorității Naționale pentru Concurență („ANC”) din Republica Cehă din 30 septembrie 2016 și de o adresă suplimentară din partea aceleiași autorități din 14 iunie 2017 (denumit în continuare „avizul ANC”).

(4)

În cadrul adresei din 30 septembrie 2016, pe care ANC a transmis-o ca răspuns la solicitarea Ministerului Industriei și Comerțului din Republica Cehă de emitere a unui aviz cu privire la cererea de derogare, în ceea ce privește vânzările cu amănuntul de energie electrică și gaze naturale în Republica Cehă, de la aplicarea Directivei 2014/25/UE, ANC a precizat că „nu a avut la dispoziție suficient timp pentru a efectua o anchetă sectorială în domeniile respective, ceea ce i-ar fi permis să cartografice situația pe acele piețe pentru a răspunde” solicitării din partea ministerului. În final, ANC și-a exprimat următorul punct de vedere în adresa respectivă: „se poate considera că o derogare pe piețele de furnizare a gazelor naturale și energiei electrice către consumatorii finali în Republica Cehă în temeiul articolului 34 nu ar trebui să aibă un impact negativ asupra concurenței economice pe piețele respective. Această concluzie a oficiului (2) se sprijină pe documentația furnizată de Ministerul Industriei și Comerțului. În acest sens, oficiul își rezervă dreptul de a-și reevalua avizul în cazul în care apar modificări de natură structurală sau fundamentală pe piețele respective sau în cazul în care datele care stau la baza informațiilor puse la dispoziția Oficiului sunt rectificate.”

(5)

Adresa suplimentară a ANC din 14 iunie 2017 s-a întemeiat pe „alte observații prezentate de Republica Cehă […] și pe datele furnizate de un operator independent de piață (OTE), precum și de unele întreprinderi care își desfășoară activitatea pe piețele relevante, inclusiv grupul ČEZ (ČEZ) și Pražská plynárenská”. Adresa suplimentară a făcut referire, în special, la o serie de aspecte invocate de Comisie cu privire la piața de furnizare cu amănuntul a energiei electrice către micii consumatori, cum ar fi nivelul ridicat de concentrare a pieței, ratele scăzute de migrare și integrarea verticală a grupului ČEZ. Potrivit concluziilor din adresa suplimentară, nu există nicio dispoziție care să excludă posibilitatea pentru piețele care fac obiectul cererii de a face obiectul derogării de la aplicarea directivei.

(6)

De asemenea, cererea a fost însoțită de un raport de consultanță (3) (denumit în continuare „Raportul CRA”).

(7)

Comisia a transmis solicitantei cereri de informații suplimentare la 31 ianuarie 2017, 24 martie 2017, 27 martie 2017, 21 aprilie 2017, 1 iunie 2017, 28 iunie 2017 și 21 decembrie 2017, la care solicitanta a furnizat răspunsuri la 16 februarie 2017, 28 martie 2017, 31 martie 2017, 3 mai 2017, 10 mai 2017, 9 iunie 2017, 1 august 2017 și 12 aprilie 2018. În plus, la cererea solicitantei, Comisia a participat la întâlniri cu reprezentanții solicitantei la 31 ianuarie 2017, 28 februarie 2017, 29 martie 2017, 30 mai 2017 și 9 iunie 2017. De asemenea, solicitanta a furnizat informații suplimentare la 27 ianuarie 2017.

(8)

Directiva 2014/25/UE se aplică atribuirii de contracte pentru desfășurarea de activități legate de furnizarea cu amănuntul a energiei electrice și gazelor naturale, cu excepția cazului în care activitatea face obiectul unei derogări în temeiul articolului 34 din directiva respectivă.

(9)

Directiva 2014/25/UE prevede că acele contracte destinate să permită desfășurarea unei activități din domeniul de aplicare a directivei nu fac obiectul directivei în cazul în care, în statul membru în care este desfășurată, activitatea este expusă direct concurenței pe piețe la care accesul nu este restricționat. Expunerea directă la concurență se evaluează pe baza unor criterii obiective, ținându-se seama de caracteristicile specifice ale sectorului în cauză.

(10)

Accesul la piață este considerat nerestricționat în cazul în care statul membru vizat a implementat și a pus în aplicare legislația Uniunii relevantă privind deschiderea totală sau parțială a unui anumit sector. Actele legislative în cauză sunt enumerate în anexa III la Directiva 2014/25/UE. În cazul sectorului energiei electrice, legislația la care se face trimitere este Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4). În cazul sectorului gazelor naturale, legislația la care se face trimitere este Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5).

(11)

Republica Cehă a transpus Directivele 2009/72/CE și 2009/73/CE în legislația națională prin Legea nr. 458/2000 Coll privind condițiile comerciale și administrația publică în sectoarele energetice (denumită în continuare „Legea energiei”) (6).

(12)

La 7 decembrie 2017, Comisia a adresat ministrului Afacerilor Externe din Republica Cehă (cu referire la procedura privind încălcarea legislației Uniunii 2017/2152) o scrisoare de punere în întârziere („LFN”) privind transpunerea incorectă a Directivelor 2009/72/CE și 2009/73/CE în ordinea juridică cehă. Având în vedere că prezumția privind accesul nerestricționat la piață prevăzută la articolul 34 alineatul (3) primul paragraf din Directiva 2014/25/UE nu ar trebui să se aplice în ceea ce privește chestiunile care fac obiectul procedurii privind încălcarea legislației Uniunii, Comisia a invitat solicitanta prin e-mail la 21 decembrie 2017 să își prezinte observațiile în această privință și să explice dacă accesul la piață nu este restricționat de fapt și de drept, în conformitate cu articolul 34 alineatul (3) al doilea paragraf din Directiva 2014/25/UE.

(13)

În răspunsul transmis la 12 aprilie 2018, solicitanta a explicat faptul că accesul la piață nu este restricționat de facto, principalele argumente fiind următoarele: costul scăzut al intrării, inexistența altor bariere la intrarea pe piață, numărul mare de licențe acordate pentru tranzacționarea de energie electrică și gaze naturale (7) și numărul mare de comercianți cu amănuntul care activează în prezent pe piețele de furnizare cu amănuntul a energiei electrice și gazelor naturale (8). În plus, solicitanta a explicat că modul în care dispozițiile legislației Uniunii vizate de LFN erau reflectate în legislația națională nu a dus la restricționarea de drept a accesului la piețele de comercializare cu amănuntul a energiei electrice și gazelor naturale. În acest context, solicitanta a susținut, de asemenea, că aspectele specifice, invocate în cadrul procedurii de încălcare a legislației Uniunii, fie nu se refereau la accesul la piață, fie prezentau doar legături ipotetice cu acesta.

(14)

În legătură cu aspectul privind accesul liber de facto la piață, Comisia este de acord cu argumentele prezentate de solicitantă și, în special, cu faptul că există un număr mare de comercianți cu amănuntul activi la nivel național pe piețele de furnizare cu amănuntul a energiei electrice și pe piața de furnizare cu amănuntul a gazelor naturale, ceea ce indică faptul că accesul la piață este, de facto, nerestricționat.

(15)

În ceea ce privește posibilitatea ca accesul la piață să fie restricționat de jure, Comisia a luat act de explicațiile solicitantei referitoare la modul în care aspectele invocate în LFN au fost abordate în legislația națională. Comisia a analizat aceste explicații în lumina cerințelor Directivei 2014/25/UE, și anume pentru a evalua dacă dispozițiile legislației naționale și aspectele legate de acestea și invocate în cadrul procedurii privind încălcarea legislației Uniunii ar putea duce la restricționarea de jure a accesului la piață, în sensul articolului 34 din Directiva 2014/25/UE. În urma examinării argumentelor solicitantei, Comisia este de acord cu argumentul care stă la baza tuturor explicațiilor solicitantei, potrivit cărora aspectele specifice invocate în cadrul procedurii privind încălcarea legislației Uniunii nu privesc în mod direct accesul la piață. De asemenea, Comisia ia în considerare argumentul solicitantei potrivit căruia se impune analizarea sistemului juridic ceh în ansamblu, în special în ceea ce privește obligația de a interpreta dispozițiile relevante din dreptul național într-un mod care respectă cerințele dreptului Uniunii. Prin urmare, deși aspectele identificate în cadrul procedurii privind încălcarea legislației Uniunii există în continuare și fără a aduce atingere procedurii privind încălcarea legislației Uniunii, în sensul prezentei decizii și al procedurii în temeiul Directivei 2014/25/UE, Comisia consideră că accesul la piață nu este restricționat de jure pe teritoriul Republicii Cehe.

(16)

Pe baza concluziilor precedente, Comisia consideră că în cazul de față este îndeplinită condiția accesului nerestricționat la piață, menționată la articolul 34 alineatul (1) din Directiva 2014/25/UE.

(17)

Expunerea directă la concurență ar trebui evaluată pe baza mai multor indicatori, niciunul dintre aceștia nefiind decisiv în sine. În ceea ce privește piețele vizate de prezenta decizie, cota principalilor actori pe o anumită piață este un criteriu care ar trebui luat în considerare. Ținând seama de caracteristicile piețelor vizate, ar trebui luate în considerare, de asemenea, alte criterii suplimentare.

(18)

Prezenta decizie nu aduce atingere aplicării normelor în materie de concurență și altor domenii ale dreptului Uniunii. În special, criteriile și metodologia utilizate pentru evaluarea expunerii directe la concurență în temeiul articolului 34 din Directiva 2014/25/UE nu sunt neapărat identice cu cele utilizate pentru efectuarea unei evaluări în temeiul articolului 101 sau al articolului 102 din TFUE sau în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (9). Acest punct a fost confirmat, de asemenea, de Tribunal într-o hotărâre recentă (10).

(19)

Ar trebui să se rețină că scopul prezentei decizii este de a stabili dacă activitățile la care se referă cererea sunt expuse unui nivel de concurență (pe piețe la care accesul nu este restricționat în sensul articolului 34 din Directiva 2014/25/UE) care să asigure, chiar și în absența disciplinei impuse de normele detaliate privind achizițiile publice stabilite de Directiva 2014/25/UE, că achizițiile publice necesare pentru desfășurarea activităților respective vor fi efectuate în mod transparent și nediscriminatoriu, pe baza unor criterii care să permită cumpărătorilor să identifice soluția cea mai avantajoasă, în ansamblu, din punct de vedere economic.

(20)

În acest context, este important să se rețină că, pe piețele vizate, nu toți actorii de pe piață sunt supuși normelor privind achizițiile publice. Prin urmare, societățile care nu sunt supuse normelor menționate, atunci când acționează pe piețele respective, ar trebui în mod normal să aibă posibilitatea de a exercita o presiune concurențială asupra actorilor de pe piață care sunt supuși normelor privind achizițiile publice (11).

(21)

Pe baza constatărilor anterioare ale Comisiei (12), furnizarea cu amănuntul a energiei electrice cuprinde vânzarea globală de energie electrică către consumatorii finali, și anume consumatorii casnici și micii consumatori industriali și economici, pe de o parte [cu alte cuvinte consumatorii care nu fac obiectul contorizării continue și care sunt racordați la rețeaua de joasă tensiune (13)] și marii consumatori industriali și economici, pe de altă parte [cu alte cuvinte consumatorii care fac obiectul contorizării „la jumătate de oră” și care sunt racordați în mod obișnuit la rețelele de înaltă și medie tensiune (14)].

(22)

În practica sa decizională, autoritatea cehă ANC (15) a avut în vedere, de asemenea, o segmentare a pieței cu amănuntul pe diverse categorii de consumatori finali, însă, în cele din urmă, a lăsat definiția deschisă dezbaterii.

(23)

Solicitanta face distincția între trei categorii de consumatori.

(24)

Având în vedere factorii examinați la considerentele 21-23, pentru a evalua dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 34 din Directiva 2014/25/UE și fără a aduce atingere aplicării altor dispoziții ale legislației Uniunii, piețele relevante ale produselor în sensul prezentei decizii, în ceea ce privește furnizarea cu amănuntul de energie electrică în Republica Cehă, sunt următoarele: (a) furnizarea cu amănuntul a energiei electrice către marii consumatori [mari consumatori industriali și economici pe baza contorizării continue, inclusiv cei din a treia categorie menționată la considerentul 23 litera (c)]; și (b) furnizarea cu amănuntul a energiei electrice către micii consumatori (consumatori casnici și mici consumatori economici pe baza contorizării discontinue).

(25)

În ceea ce privește furnizarea cu amănuntul a gazelor naturale, Comisia face distincție între furnizarea de gaze naturale către micii consumatori și furnizarea de gaze naturale către marii consumatori, care la rândul lor se împart în mari consumatori industriali și centrale electrice (20).

(26)

În decizia sa M. 4238 E.ON/PP (21) privind piața cehă de comercializare cu amănuntul a gazelor naturale, Comisia a lăsat definiția deschisă dezbaterii, dat fiind faptul că tranzacția în cauză nu a generat probleme în materie de concurență în temeiul unei definiții alternative.

(27)

În practica sa decizională (22), autoritatea cehă ANC a avut în vedere, de asemenea, o segmentare a pieței cu amănuntul a gazelor naturale pe diverse categorii de consumatori finali, însă, în cele din urmă, a lăsat definiția deschisă dezbaterii.

(28)

Solicitanta face distincție, de asemenea, între micii și marii consumatori de gaze naturale. Marii consumatori de gaze naturale sunt reprezentați de (23) consumatorii economici pe baza: (i) contorizării continue automate cu citire de la distanță (A) sau lunară (B), având un consum anual de cel puțin 4,2 GWh; sau pe baza (ii) contorizării fără intervale cu citire lunară, având un consum anual cuprins între 0,63 și 4,2 GWh. În general, aceștia primesc oferte personalizate de la furnizori. Micii consumatori sunt reprezentați de consumatori economici și casnici pe baza contorizării fără intervale cu citire diferită de cea lunară, al căror consum anual nu depășește 0,63 Gwh. În general, aceștia primesc oferte standardizate. Fiecare categorie reprezintă aproximativ jumătate din consumul total de gaze naturale.

(29)

Având în vedere factorii examinați la considerentele 25-28, pentru a evalua dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 34 din Directiva 2014/25/UE și fără a aduce atingere aplicării altor dispoziții ale legislației Uniunii, piețele relevante ale produselor sunt următoarele: (a) furnizarea cu amănuntul a gazelor naturale către marii consumatori; (b) furnizarea cu amănuntul a gazelor naturale către micii consumatori.

(30)

Comisia a constatat anterior (24) că furnizarea cu amănuntul a energiei electrice către marii consumatori avea caracter național, în vreme ce piețe mai restrânse, cu caracter regional puteau fi avute în vedere pentru furnizarea cu amănuntul către micii consumatori a energiei electrice. În Decizia sa M. 4238 E.ON/PP (25) privind piața cu amănuntul din Republica Cehă, ancheta de piață a confirmat faptul că piața avea cel puțin caracter național în cazul pieței cu amănuntul a energiei electrice. Cu toate acestea, domeniul exact de aplicare a pieței geografice a fost lăsat deschis. Autoritatea cehă ANC a constatat că furnizarea cu amănuntul a energiei electrice către micii consumatori se aplică la nivel național (26).

(31)

Potrivit solicitantei, în prezent există în jur de 65 de furnizori activi cu peste 100 de puncte de livrare care au o capacitate de aprovizionare a marilor și micilor consumatori economici și casnici la nivel național. Aceasta ar sugera un domeniu de aplicare la nivel național al piețelor de aprovizionare cu amănuntul.

(32)

În Republica Cehă există trei zone de distribuție, în funcție de regimul proprietății societăților de distribuție (27). Datorită cotelor mari de piață deținute de cei trei distribuitori regionali în propriile zone de distribuție, Republica Cehă se caracterizează printr-un puternic element regional. Grupul ČEZ, prin intermediul filialei sale ČEZ Distribuce, este cel mai mare distribuitor deținând cinci dintre cele opt rețele de distribuție a energiei electrice, reprezentând aproximativ […] din volumul total al energiei electrice consumate în Republica Cehă; prin comparație, […] din consumul de energie electrică provine din zona de distribuție a E.ON și numai […] provine din zona de distribuție a PRE, în timp ce restul provine de la LDZ-urile locale (28). În total, aproximativ […] % din numărul total al punctelor de livrare se află în zona ČEZ Distribuce. Nu toate sunt deservite de către ČEZ Prodej (ramura de furnizare cu amănuntul a grupului ČEZ); cu toate acestea, ČEZ Prodej aprovizionează marea majoritate ([…] %) a micilor consumatori economici și casnici în propria zonă de distribuție (29).

(33)

La nivel național, societatea ČEZ Prodej deservește […] milioane de puncte de livrare către consumatori casnici, ceea ce corespunde unei cote de piață de aproximativ […] % în raport cu punctele de livrare.

(34)

Un alt element care ar atrage atenția asupra unor condiții de concurență neomogene în cele trei zone de distribuție ar fi faptul că PRE percepe un tarif cu aproximativ […] % mai mare pentru componenta energetică din tariful standard în propria zonă. Solicitanta justifică această diferență de preț prin prezența unei filiale PRE low-cost (la costuri reduse) (Yello Energy) în afara propriei sale zone, dar susține că ČEZ Prodej și E.ON percep prețuri identice pentru componenta energetică din tarif în cele trei zone (30).

(35)

Pentru a evalua dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 34 din Directiva 2014/25/UE și fără a aduce atingere aplicării altor dispoziții ale legislației Uniunii și având în vedere faptul că există un număr mare de comercianți cu amănuntul care operează la nivel național, domeniul geografic al furnizării cu amănuntul a energiei electrice către consumatorii finali din Republica Cehă poate fi considerat ca având caracter național atât în cazul marilor consumatori, cât și în cazul micilor consumatori. Acest lucru nu exclude, totuși, posibilitatea existenței unor puternice elemente regionale.

(36)

Comisia a definit anterior piețele pentru furnizarea cu amănuntul a gazelor naturale, inclusiv a celor destinate micilor consumatori, ca având caracter național (31).

(37)

În decizia sa M. 4238 E.ON/PP (32) privind piața cehă de comercializare cu amănuntul, Comisia a lăsat definiția deschisă dezbaterii, dat fiind faptul că tranzacția în cauză nu a generat probleme în materie de concurență în temeiul unei definiții alternative.

(38)

Din perspectivă geografică, în practicile sale anterioare (33), autoritatea cehă ANC a considerat piețele relevante de produse din sectorul furnizării cu amănuntul de gaze naturale ca având caracter național.

(39)

Potrivit celor mai recente informații, pe piața cehă de comercializare cu amănuntul a gazelor naturale există în prezent un număr mare de furnizori activi (34). Potrivit solicitantei, acești furnizori au capacitatea de a aproviziona marii și micii consumatori la nivel național.

(40)

În ceea ce privește energia electrică, distribuția gazelor naturale în Republica Cehă este împărțită în trei zone de distribuție, în funcție de regimul proprietății societăților de distribuție (35). În ceea ce privește furnizarea cu amănuntul de gaze naturale către consumatorii casnici, Comisia remarcă un model similar cu cel al energiei electrice în ceea ce privește cotele de piață deținute de distribuitorii de gaze naturale per zonă de distribuție. În 2015, aceste cote de piață au fost de aproximativ […] % pentru RWE, de […] % pentru PP și de […] % pentru E.ON (36). Cu toate acestea, cotele de piață deținute de aceste societăți sunt mai diluate la nivel național în ceea ce privește furnizarea de gaze naturale către marii consumatori (37).

(41)

Componenta energetică a prețului gazelor naturale nu este reglementată și este stabilită de societățile locale de distribuție la nivelul celor trei zone de distribuție. Analiza solicitantei arată că prețurile practicate atât de către PP, cât și de către RWE, în ceea ce privește componenta energetică din prețul total al gazelor naturale sunt aceleași în cele trei zone de distribuție, în timp ce E.ON practică prețuri identice în zonele PP și RWE, și ușor mai scăzute (mai puțin de […] %) în propria zonă (38). În lumina acestui fapt, solicitanta susține că piața de comercializare cu amănuntul a gazelor naturale are caracter național.

(42)

Pentru a evalua dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 34 din Directiva 2014/25/UE și fără a aduce atingere aplicării altor dispoziții ale legislației Uniunii și având în vedere faptul că există un număr mare de comercianți cu amănuntul care operează la nivel național, piața geografică a furnizării cu amănuntul a gazelor naturale către consumatorii finali din Republica Cehă poate fi considerată ca având caracter național atât în cazul marilor consumatori, cât și al micilor consumatori. Acest lucru nu exclude, totuși, posibilitatea existenței unor puternice elemente regionale, ca și în cazul furnizării energiei electrice.

(43)

Comisia a adoptat alte decizii (39) privind aplicabilitatea derogărilor de la normele privind achizițiile publice în ceea ce privește furnizarea cu amănuntul de energie electrică și gaze naturale. În cadrul acestor decizii, Comisia și-a întemeiat evaluarea, printre altele, pe următoarele criterii: numărul participanților la piață în general, cota de piață combinată a celor mai mari actori, rata de migrare a consumatorilor finali, lichiditatea piețelor angro și reglementarea prețurilor.

(44)

În primul rând, pentru ca un furnizor să fie un actor credibil pe termen lung care exercită o presiune concurențială efectivă la nivelul comerțului cu amănuntul în Republica Cehă, trebuie subliniat faptul că este necesar ca acesta să aibă acces la surse de energie competitive, fie prin intermediul propriilor capacități de producție, fie pe baza accesului la piețele angro lichide pentru toate produsele angro necesare în Republica Cehă sau în străinătate prin intermediul importurilor. În caz contrar, comercianții cu amănuntul depind de concurenții lor integrați pe verticală pentru aprovizionarea cu energie electrică, ceea ce înseamnă că aceștia se află sub amenințarea permanentă a unei micșorări a marjei, ceea ce la rândul său limitează în mod semnificativ constrângerile concurențiale pe care le pot exercita asupra furnizorilor integrați pe verticală, cum ar fi ČEZ.

(45)

Pentru a evalua dacă furnizarea cu amănuntul de energie electrică este direct expusă concurenței, este necesar, de asemenea, să se ia în considerare condițiile de concurență pe piața din amonte pentru producția și comercializarea cu ridicata a energiei electrice, precum și poziția operatorilor pe această piață (40).

(46)

În iunie 2017, 65 de furnizori activi aprovizionau peste 100 de puncte de livrare în cele trei zone de distribuție, ale grupului ČEZ, ale E.ON și ale PRE. ČEZ Prodej este cel mai mare furnizor atât în ceea ce privește marii consumatori, cât și micii consumatori, urmat de E.ON și PRE. Alți concurenți dețin cote de piață mult mai mici în ceea ce privește aprovizionarea consumatorilor finali.

(47)

În deciziile anterioare (41), Comisia a considerat că, în ceea ce privește piața cu amănuntul de energie electrică, cota de piață combinată a celor mai mari trei întreprinderi reprezintă unul dintre indicatorii relevanți pentru evaluarea concentrării pieței și evaluarea situației generale a concurenței. Având în vedere că nu toți actorii de pe piață sunt supuși normelor privind achizițiile publice, analiza se concentrează în principal pe poziția pe piață și pe constrângerile concurențiale asupra actorilor individuali de pe piață care sunt supuși normelor privind achizițiile publice, și anume, în esență, ČEZ Prodej și PP. Cu toate acestea, ori de câte ori este relevant pentru a înțelege contextul pieței în care își desfășoară activitatea ČEZ Prodej și PP, alți operatori de piață sunt incluși în analiză (a se vedea și considerentul 20). Alte măsuri de concentrare pot fi, de asemenea, considerate pertinente.

(48)

ČEZ Prodej aprovizionează […] din numărul marilor consumatori, și anume, în termeni de volum, aproximativ […] TWh din […] TWh (42). Cotele sale de piață pentru marii consumatori au fost destul de stabile în perioada 2012-2015, situându-se la un nivel de […] % (43), însă acestea au scăzut la […] % în 2016 (44). Comisia constată că această scădere s-a produs în cursul aceluiași an în care grupul ČEZ a înregistrat mai multe defecțiuni la un număr de reactoare nucleare afectând aproximativ […] din capacitatea sa nucleară, ceea ce confirmă faptul că accesul la surse competitive de energie reprezintă un factor cheie de concurență pe piețele cu amănuntul. În plus, nu se poate exclude faptul că respectiva cotă de piață de […] % deținută de ČEZ Prodej ar fi mai ridicată în una sau mai multe regiuni dacă ar fi calculată pe baza unei piețe geografice pentru marii consumatori la nivel regional, mai degrabă decât național. Cu toate acestea, deși au fost solicitate, cifrele referitoare la cota de piață locală pentru marii consumatori racordați la rețeaua societății ČEZ Prodej nu au fost furnizate.

(49)

În perioada 2014-2016, cotele de piață aferente marilor consumatori au fost destul de stabile și în cazul E.ON, acestea reprezentând aproximativ […] %, respectiv aproximativ […] % în cazul PRE.

(50)

La nivel național, cota de piață combinată a celor trei actori principali de pe piață (ČEZ Prodej, E.ON și PRE) în cazul marilor consumatori este în jur de (60 %) (45) [indicele HHI (46) calculat pentru această piață este de 1 847 (47)]. În ceea ce privește ceilalți furnizori pentru marii consumatori, Bohemia Energy, CENTROPOL, RWE, Veolia Komodity, Lumius, EP Energy Trading, Slovenské elektrárne și Amper Market, cu toții se situează sub […] %.

(51)

La nivel național, ČEZ Prodej aprovizionează […] % din numărul micilor consumatori (48) în ceea ce privește volumul livrărilor; cu toate acestea, volume mai mari au fost consumate în zona de distribuție a grupului ČEZ, și anume […] TWh din […] TWh au fost consumați de micii consumatori (49). Cotele de piață ale societății ČEZ Prodej pentru astfel de consumatori au fost destul de stabile în perioada 2012-2015 la […] % (50). Comisia constată totuși că, în conformitate cu avizul ANC, cotele de piață ale societății ČEZ Prodej au scăzut în ultimii 6 ani (51).

(52)

La nivel local, cotele de piață ale operatorilor tradiționali în ceea ce privește micii consumatori sunt ridicate: în perioada 2014-2015, ČEZ Prodej și E.ON au deținut o cotă de piață de […] % în zonele lor de distribuție, în timp ce PRE a deținut o cotă de piață de […] % în regiunea Praga. Prezența celor trei furnizori principali în zonele respective ale celorlalți a fost nesemnificativă ([…] %) (52). Acest lucru confirmă existența unor puternice elemente regionale.

(53)

În perioada 2014-2016, cotele de piață aferente micilor consumatori au fost destul de stabile și în cazul E.ON, reprezentând aproximativ […] %, iar în cazul PRE aproximativ […] %. La nivel național, cota de piață combinată a celor trei actori principali de pe piață (ČEZ Prodej, E.ON și PRE) în cazul micilor consumatori este în jur de 74 % (53) (indicele HHI calculat pentru această piață este de 2 664 (54)). Cel mai apropiat concurent pentru această categorie de mici consumatori este Bohemia Energy, care deține […] %.

(54)

Numărul consumatorilor care migrează este, de asemenea, considerat un indicator relevant al concurenței efective. Pot fi definite două tipuri de migrare a consumatorilor: migrare externă, care se referă la migrarea către un furnizor și migrare internă, care este definită ca modificarea tarifului sau contractului cu furnizorul existent. Într-o decizie anterioară (55), Comisia a analizat în principal migrarea externă.

(55)

Solicitanta susține că ratele de migrare externă sunt relativ ridicate în rândul marilor consumatori. Cu toate acestea, rata de migrare externă în rândul marilor consumatori a scăzut de la aproximativ 30 % în 2010 la 16 % în 2015; rata medie de migrare externă pe parcursul celor șase ani a fost de 22 % (56). Prin comparație, ratele de migrare externă sunt în medie mai ridicate în Republica Cehă decât în Germania (aproximativ 11 %) (57) și mai scăzute decât în Italia (aproximativ 32 %) (58). Potrivit solicitantei, pentru migrarea către alt furnizor de energie electrică nu sunt suportate costuri; consumatorii racordați direct la rețeaua de înaltă tensiune își organizează activitatea de alimentare cu energie electrică prin licitații sau achiziționează direct energie electrică pe burse, ceea ce ar putea explica tendința lor de a migra către alți furnizori mai des decât micii consumatorii (a se vedea considerentele 56-59) (59).

(56)

Solicitanta susține că ratele de migrare externă nu sunt ridicate pentru micii consumatori, ca urmare a presupuselor niveluri crescute de satisfacție a consumatorilor și/sau a renegocierilor contractelor cu același furnizor. Rata de migrare externă a micilor consumatori a fost de aproximativ 4,6 % în 2015 (adică la fel ca în 2010); rata medie de migrare externă pe parcursul acestor șase ani a fost de 5 % (60). Potrivit solicitantei, migrarea externă către furnizorul de energie electrică este destul de ușoară și pentru micii consumatori. Conform unui sondaj în rândul consumatorilor realizat de solicitantă, micii consumatori din cele trei zone de distribuție ar migra către alt furnizor de electricitate „ca răspuns la creșteri ale prețurilor de 5-10 %” (61).

(57)

Avizul ANC a indicat faptul că, potrivit sondajului în rândul consumatorilor comandat de ČEZ Prodej, consumatorii sunt foarte sensibili la prețuri și dispuși să migreze către alți furnizori (62). În plus, avizul ANC a indicat faptul că „furnizorii au început să prezinte consumatorilor lor oferte pro-concurențiale de fidelizare cu reduceri semnificative” și, prin urmare, pe baza datelor interne ale ČEZ Prodej, „o parte substanțială a consumatorilor ČEZ Prodej care altfel ar migra către alt furnizor a ales să opteze pentru un preț mai avantajos al ČEZ Prodej” (63). De asemenea, avizul ANC a concluzionat că, prin combinarea ratei de migrare externă cu rata de migrare internă a ČEZ Prodej, nivelul combinat al ratelor de migrare în cazul gospodăriilor a fost de […] %.

(58)

Cu toate acestea, Comisia observă că, în conformitate cu cele mai recente informații publice disponibile (64), ratele de migrare internă ale gospodăriilor par a fi destul de scăzute în Republica Cehă. În mod special, media pe trei ani a ratelor de migrare internă în domeniul energiei electrice pentru consumatorii casnici reprezintă numai 2 %, în timp ce media pe cinci ani a migrării externe în domeniul energiei electrice pentru consumatorii casnici este de 6 % (65).

(59)

În plus, Comisia remarcă faptul că autoritatea națională de reglementare din Republica Cehă (ERO) atrage atenția, în ceea ce privește piața de vânzare cu amănuntul a energiei electrice, asupra anumitor condiții contractuale neclare din contractele pe durată determinată cu prelungire automată, care pot îngreuna identificarea de către consumatori a datelor și a condițiilor în care pot fi reziliate contractele (66). Același punct referitor la contractele pe durată determinată și cu prelungire automată a fost reiterat în ultimul Raport național ERO disponibil din 2016 (67).

(60)

Lichiditatea pieței angro reprezintă un indicator relevant pentru concurență, deoarece volumele suficiente atât pe partea de ofertă, cât și pe partea de cerere pentru produsele angro relevante (de exemplu, cerere scăzută, situație de vârf, blocuri orare pentru intervale de timp diferite) oferă oportunități de aprovizionare și de acoperire a riscurilor furnizorilor care nu dispun de producție proprie, permițându-le să intre pe piețele cu amănuntul și să concureze cu furnizorii integrați pe verticală cu capacități proprii de producție.

(61)

La nivel de producție, grupul ČEZ a produs […] % din energia electrică produsă în Republica Cehă în 2016 (68). Cel de al doilea mare producător (Elektrárna Počerady a.s.) a avut o cotă de piață de […] %, iar următorii cei mai mari trei producători [Sokolovská Uhelná a.s., Elektrárna Dětmarovice a.s. și Severní Energetická a.s. (69)] au avut fiecare sub […] % (70). Următorii șase producători au deținut sub 3 %, iar restul categoriei (reprezentând aproximativ 17 % din energia electrică produsă) a constat într-o multitudine de centrale solare/eoliene de mici dimensiuni și în întreprinderi agricole. E.ON, PRE și ceilalți comercianți cu amănuntul mai mici (de exemplu, Bohemia Energy, CENTROPOL) nu dețin active de producție în Republica Cehă.

(62)

Grupul ČEZ rămâne, prin urmare, cel mai mare producător de energie electrică din Republica Cehă. Cota sa de piață la nivel de producție reflectă accesul său privilegiat la cele mai ieftine surse de generare din Republica Cehă (surse nucleare, lignit, cărbune).

(63)

În ceea ce privește producția de energie nucleară, trebuie menționat faptul că, în perioada 2016-2017, grupul ČEZ s-a confruntat cu mai multe defecțiuni la unele dintre reactoarele sale nucleare […].

(64)

În conformitate cu planul strategic pentru energie pe termen lung al Republicii Cehe (71), producția de energie nucleară trebuie să reprezinte aproximativ jumătate din consumul total de energie electrică al țării până în 2050 (în creștere de la aproximativ o treime în prezent). Autoritățile cehe intenționează să oprească treptat patru unități de la Dukovany începând din 2035 și, în același timp, intenționează să construiască noi reactoare pe cele două amplasamente nucleare existente (Dukovany și Temelin), cu opțiunea fie ca statul să achiziționeze divizia nucleară a grupului ČEZ, fie ca grupul ČEZ să finanțeze noile centrale. Conform acestui scenariu, odată cu repornirea completă a reactoarelor sale și creșterea prognozată a producției de energie electrică pentru anul viitor (72), cota grupului ČEZ din piața de producție va crește probabil la nivelurile anterioare.

(65)

La nivelul angro, energia electrică este fie vândută pe plan intern în cadrul unor întreprinderi integrate pe verticală care desfășoară atât activități de producție, cât și de furnizare cu amănuntul (cum ar fi entitățile grupului ČEZ), fie comercializată prin mai multe canale: în cadrul unor contracte pur bilaterale (extrabursiere sau „OTC”) sau intermediate, pe piețele futures organizate de Power Exchange Central Europe, a.s. („PXE”) sau Czech Moravian Commodity Exchange Kladno („CMCEK”) (73) și pe piețele la vedere organizate de operatorul ceh de pe piața de energie electrică și gaze, compania OTE a.s. Comercianții de energie electrică pot utiliza orice combinație de contracte bilaterale și produse de pe bursele de energie, inclusiv platformele OTE și burse externe (74), pentru cumpărare și vânzare (75).

(66)

Prețurile cu ridicata de pe bursa PXE respectă în mod tradițional prețurile de pe bursa EEX. În această privință, solicitanta susține că ČEZ Prodej (76) nu are niciun avantaj competitiv în comparație cu alți comercianți cu amănuntul de pe piață care își achiziționează energia electrică pe bursa PXE, deoarece […] (77). Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că acest nivel al prețurilor se bazează pe un acord pur contractual între două societăți aparținând aceluiași grup și, prin urmare, poate fi modificat în orice moment și nu are niciun impact asupra profitului total al grupului ČEZ.

(67)

Volumele tranzacționate pe piețele angro (la vedere și la termen, intermediate și burse) din Republica Cehă în 2016 ([…] TWh) s-au situat în jurul valorii de […], nivelul consumului anual de energie electrică (78). În special, volumele OTC tranzacționate pe platforme de tranzacționare destinate brokerilor, cum ar fi Trayport, s-au ridicat la […] TWh (dintr-un volum total tranzacționat de […] TWh) în 2016, în ușoară creștere din 2008 ([…] TWh) (79). În comparație, dimensiunea pieței angro germane a fost de zece ori mai mare decât volumele totale ale retragerilor de energie electrică (80). În Republica Cehă, volume scăzute de tranzacționare futures (81) au fost înregistrate pe cea mai mare bursă de energie electrică [PXE (82)], în timp ce volume foarte mici (2-3 TWh) au fost tranzacționate în locurile de tranzacționare interne precum CMCEK (83). Volumele tranzacționate pe piața pentru ziua următoare și pe piața intrazilnică (OTE-Spot), care sunt necesare și pentru ca comercianții cu amănuntul să se poată baza pe piețele angro, au crescut din 2008, dar volumele respective rămân mici (84). În cele din urmă, lipsa datelor privind vânzările bilaterale directe (OTC) nu permite Comisiei să evalueze dacă acestea sunt suficiente pentru ca noii actori să concureze pe piață (85).

(68)

În ceea ce privește importurile, solicitanta a susținut că există „o amplă capacitate de interconectare la frontiera ceho-germană” (86). Cu toate acestea, OTS din Republica Cehă a raportat (87) mai multe situații critice la sistemul de transport din Republica Cehă din cauza fluxurilor de tranzit neplanificate (sau „fluxuri în buclă”) cu un volum de mai mulți GW. În special, potrivit OTS din Republica Cehă, fluxurile în buclă reprezintă o problemă majoră în ceea ce privește stabilitatea rețelei (88) și un factor limitator pentru schimburile comerciale la frontierele cehe, în special la frontiera ceho-germană. Conform cifrelor prezentate de solicitantă (89), capacitatea de import disponibilă pe piață la frontiera cu Germania a scăzut substanțial în perioada 2014-2016 (90).

(69)

De asemenea, domeniul de aplicare al importurilor din țările învecinate ar putea fi redus ca urmare a prețurilor cu ridicata în mod tradițional scăzute din Republica Cehă. Acest lucru a avut loc în perioada 2012-2016, când diferența medie de preț pentru ziua următoare la nivelul frontierelor cehe a fost negativă, și anume – 3,9 EUR/MWh cu Polonia; – 0,4 EUR/MWh cu Austria; – 0,6 EUR/MWh cu Slovacia, doar cu Germania fiind ușor pozitivă (0,4 EUR/MWh) (91).

(70)

Fără a aduce atingere celor de mai sus, solicitanta a susținut că, în 2016, participanților la piață li s-a alocat o capacitate de import de aproximativ 8,6 TWh, în timp ce 7,9 TWh, reprezentând „aproximativ 13 % din consumul total de energie electrică”, au fost importați ca răspuns la întreruperile bruște ale centralelor nucleare ale grupului ČEZ (92). Această circumstanță excepțională poate explica volumele de capacitate importate și alocate participanților la piață în 2016. Într-adevăr, grupul ČEZ a calculat că, în absența acestor defecțiuni, ar mai fi produs un volum suplimentar de […] TWh de energie electrică. Cu toate acestea, situația se redresează și unele dintre reactoare au fost repornite, în timp ce altele sunt planificate să repornească în curând. Prin urmare, se poate aștepta ca importurile să scadă treptat în viitor, deoarece creșterea rapidă a producției de energie nucleară cu costuri marginale reduse va determina scăderea prețurilor la energia electrică în Republica Cehă.

(71)

Prețul furnizării energiei electrice către consumatorii finali are două componente principale (93): prima, care reprezintă 45 % din prețul final total, include costurile fixe pentru distribuția energiei electrice, serviciile auxiliare, tarifele serviciilor de sistem etc.; cea de-a doua, care reprezintă 37 % din prețul final total, este componenta referitoare la energia electrică, care include marja de furnizare cu amănuntul (94). Această a doua componentă nu este reglementată (95).

(72)

În ceea ce privește prețurile energiei electrice pentru consumatorii finali, atât pentru marii, cât și pentru micii consumatori, nivelul prețurilor, inclusiv impozitele, este mai mic decât media UE-28 și, de asemenea, mai mic decât media UE-28 în cazul excluderii impozitelor (96). Solicitanta observă că aceste prețuri au fost considerabil mai scăzute decât prețurile corespunzătoare din Germania în perioada 2007-2015.

(73)

În special, în ceea ce privește marii consumatori industriali (97), solicitanta subliniază că componenta energetică cehă a scăzut cu peste 40 % între a doua jumătate a anului 2012 și cea de-a doua jumătate a anului 2015, când a fost mai mică cu 24 % (0,0300-0,0400 EUR pe kWh) decât componenta energetică germană (0,0400-0,0500 EUR pe kWh). În ceea ce privește gospodăriile (98), solicitanta remarcă faptul că, după a doua jumătate a anului 2009, componenta energetică cehă a scăzut în mod constant, iar în a doua jumătate a anului 2015 a fost de aproape 0,0400 EUR pe kWh, ceea ce înseamnă că a fost mai mică cu 49 % decât componenta energetică germană (0,0700-0,0800 EUR pe kWh) (99).

(74)

Din aceste cifre, solicitanta concluzionează, pe baza datelor Eurostat, că „gradul de concurență este mai ridicat pe piața cehă decât pe piața germană care este direct expusă concurenței în conformitate cu recenta decizie de derogare a Comisiei în ceea ce privește vânzarea cu amănuntul de energie electrică în Germania” (100). Cu toate acestea, acest lucru nu este susținut de dovezi, în special în ceea ce privește compararea prețurilor între piețele cehă și germană. În anumite condiții (de exemplu, nivelurile costurilor marginale și elasticitatea cererii), teoria economică sugerează că piețele foarte concentrate ar putea avea prețuri mai mici decât piețele mai puțin concentrate (101). Mai important, compararea prețurilor a depins de alegerea unității. De fapt, prețurile germane au fost superioare celor cehe în termeni absoluți în ultimii ani, dar au fost inferioare în ceea ce privește standardul puterii de cumpărare (SPC); în acest sens, prețurile cehe au fost mai mari în 2015 (102).

(75)

În plus, în ceea ce privește în special prețurile pentru gospodării, Agenția pentru cooperarea autorităților de reglementare din domeniul energetic (ACER) a observat, pe baza informațiilor primite de la autoritățile naționale de reglementare, că „pot exista nereguli în datele privind prețurile energiei electrice pentru uz casnic. Aceste rezultate trebuie, prin urmare, să fie interpretate cu prudență” (103).

(76)

Ultimele cifre din ERO indică faptul că, în 2016, 98 de comercianți activi care furnizau gaze către consumatori își desfășurau activitatea în Republica Cehă (104). Costul total (105) al intrării pe piață pentru furnizarea cu amănuntul a gazelor naturale este scăzut și nu pare să constituie o barieră în calea intrării pe piață.

(77)

În deciziile anterioare (106), Comisia a considerat că, în ceea ce privește piața cu amănuntul de gaze naturale, cota de piață combinată a celor mai mari trei întreprinderi reprezintă unul dintre indicatorii relevanți pentru evaluarea concentrării pieței și evaluarea situației generale a concurenței. Având în vedere că nu toți actorii de pe piață sunt supuși normelor privind achizițiile publice, analiza se concentrează în principal pe poziția pe piață și pe constrângerile concurențiale asupra actorilor individuali de pe piață care sunt supuși normelor privind achizițiile publice, și anume, în esență, ČEZ Prodej și PP. Cu toate acestea, ori de câte ori este relevant pentru a înțelege contextul pieței în care își desfășoară activitatea ČEZ Prodej și PP, alți operatori de piață sunt incluși în analiză (a se vedea și considerentul 20). Alte măsuri de concentrare pot fi, de asemenea, considerate pertinente.

(78)

Conform celor mai recente date (107), cei mai mari furnizori de gaze naturale din punct de vedere al cantității furnizate consumatorilor sunt RWE (în prezent Innogy Energie, s.r.o.), cu o cotă de piață de aproape […] %, urmată de PP și E.ON, cu o cotă de piață de […] %. De asemenea, ČEZ Prodej este activă pe această piață, cu o cotă de piață de […] % (108).

(79)

Conform datelor din 2016 furnizate de solicitantă, RWE este cel mai mare furnizor către marii consumatori, cu o cotă de piață de […] %, urmată de ČEZ Prodej cu o cotă de piață de […] % și E.ON cu o cotă de piață de […] %. Comisia observă că numai PP și ČEZ Prodej sunt considerate entități contractante în sensul articolului 4 din Directiva 2014/25/UE și, prin urmare, sunt supuse normelor privind achizițiile publice.

(80)

Cota de piață combinată a celor mai mari trei comercianți cu amănuntul pentru marii consumatori de pe piața cehă a gazelor naturale este de 51 %. Indicele HHI calculat pentru această piață este de 1 341 (109).

(81)

Conform datelor din 2016 furnizate de solicitantă, cei mai mari trei furnizori către micii consumatori sunt RWE, cu o cotă de piață de […] %, urmat de PP cu o cotă de piață de […] % și de E.ON cu o cotă de piață de […] % (110). De asemenea, ČEZ Prodej (al patrulea cel mai mare furnizor) este activă pe această piață cu o cotă de piață de […] %. Comisia observă că numai PP și ČEZ Prodej sunt considerate entități contractante în sensul articolului 4 din Directiva 2014/25/UE și, prin urmare, sunt supuse normelor privind achizițiile publice.

(82)

Cota de piață combinată a celor mai mari trei comercianți cu amănuntul pentru micii consumatori de pe piața cehă a gazelor naturale este de 69 % (111). Indicele HHI calculat pentru această piață este de 2 024 (112).

(83)

Raportul național al ERO pentru anul 2016 conține informații referitoare la datele de migrare către alt furnizor separat pentru patru categorii de consumatori (113): „cerere ridicată”, „cerere medie”, „cerere redusă” și „gospodării”.

(84)

Primele două categorii („cerere ridicată” și „cerere medie”) pot fi atribuite în linii mari categoriei „mari consumatori”, astfel cum sunt definiți în sensul prezentei decizii. În anul 2016, rata de migrare către alt furnizor pentru consumatorii cu cerere ridicată era de 38 %, iar pentru cei cu cerere medie era de 29 %. Nivelurile de migrare a acestor două categorii au fost de asemenea ridicate în ultimii cinci ani.

(85)

Primele două categorii („cerere redusă” și „gospodării”) pot fi atribuite în linii mari categoriei „mici consumatori economici și casnici”, astfel cum sunt definiți în sensul prezentei decizii.

(86)

În anul 2016, rata de migrare către alt furnizor pentru consumatorii cu „cerere redusă” era de 14 %, în timp ce pentru „gospodării” aceasta era de 6,6 %. Nivelurile de migrare pentru consumatorii cu „cerere redusă” au depășit 10 % în perioada 2011-2016. Nivelurile de migrare pentru „gospodării” au scăzut începând cu 2011 [aproximativ în perioada în care rata de migrare era de 13 % (114)], însă în 2016 rata de migrare a crescut.

(87)

Entitățile care tranzacționează pe piața angro de gaze naturale pot cumpăra gaze în baza unor contracte pe termen lung, la bursele de mărfuri sau de la alți comercianți. Contractele pe termen lung cu producătorii de gaze din Rusia și Norvegia au probabil încă cea mai semnificativă influență asupra formării prețurilor cu ridicata. Contractele pe termen lung sunt de obicei încheiate pe termen foarte lung, de până la 30 de ani. Anterior, acestor contracte le-au fost aduse anumite modificări ale formulelor de preț la gaze, însă contractele pe termen lung nu au fost abandonate (116). Potrivit cifrelor Eurostat, un total de 36 de entități au importat gaze naturale în Republica Cehă în 2016 (117).

(88)

Potrivit ERO, titularul licenței exclusive pentru activitățile operatorului de piață din Republica Cehă, OTE, a.s., organizează o piață la vedere a gazelor naturale începând cu anul 2010. O modificare a Normelor aplicabile pieței gazelor naturale a eliminat piața pentru ziua următoare a gazelor naturale organizată de operatorul de piață. Pe de altă parte, a fost creată o platformă pentru piața intrazilnică a gazelor naturale. Potrivit ERO, această piață și-a menținut nivelul ridicat de atracție pentru participanții de pe piața gazelor naturale în 2016 (118).

(89)

Cea mai mare cotă a pieței angro are loc în afara platformelor de schimb și sub forma tranzacțiilor bilaterale extrabursiere („OTC”). Tranzacțiile extrabursiere prezintă avantajul că pot fi realizate în mod flexibil, și anume, în special, fără a fi necesar să se recurgă la un set limitat de contracte. Brokerajul prin platformele de tranzacționare destinate brokerilor are un rol important în tranzacțiile extrabursiere. Tranzacțiile extrabursiere au înregistrat creșteri substanțiale începând cu anul 2012. În 2016, tranzacțiile de comercializare a gazelor naturale intermediate pe platformele de tranzacționare destinate brokerilor cu Republica Cehă ca zonă de aprovizionare au totalizat 88 TWh (93 TWh, inclusiv volumele tranzacționate pe platformele de schimb). Volumul de contracte futures a crescut de la 0,7 TWh în 2014 la 3 TWh în 2015.

(90)

În 2016, consumul anual de gaze în Republica Cehă a totalizat aproximativ 88 TWh. Consumul a crescut cu 8,5 % față de anul 2015. Raportul dintre volumul tranzacțiilor cu ridicata și consum este > 1 (119).

(91)

Având în vedere factorii analizați în considerentele 87-90, Comisia consideră că, în acest caz, lichiditatea pieței angro din Republica Cehă este suficientă pentru a permite comercianților cu amănuntul să aibă acces, în condiții concurențiale, la gazele naturale angro fie pe piețele angro, fie prin importuri. Lichiditatea pieței angro din Republica Cehă nu împiedică expunerea directă la concurență a furnizării cu amănuntul a gazelor naturale.

(92)

Prețul furnizării gazelor naturale către consumatorii finali, fără taxe, are două componente principale (120): prima, care reprezintă 22 % din preț, conține părți reglementate (transport, distribuție etc.); cea de a doua, care reprezintă 78 % din preț, reprezintă prețul mărfii în sine care include marja de furnizare cu amănuntul. A doua componentă nu este reglementată (121).

(93)

În ceea ce privește marii consumatori, nivelul prețurilor, inclusiv impozitele, este mai mic decât media UE-28 și, de asemenea, mai mic decât media UE-28 în cazul excluderii impozitelor (122).

(94)

În ceea ce privește micii consumatori, nivelul prețurilor, inclusiv impozitele, este mai mic decât media UE-28 și, de asemenea, mai mic decât media UE-28 în cazul excluderii impozitelor (122).

(95)

Concurența pe piețele cehe de comercializare cu amănuntul a energiei electrice este limitată din punct de vedere structural prin faptul că comercianții cu amănuntul (cu excepția ČEZ Prodej) nu dispun de suficiente capacități de producție proprii și nici de acces pe piețele angro cu un nivel semnificativ de lichiditate, nici în Republica Cehă, nici în străinătate prin intermediul importurilor. Prin urmare, acești comercianți cu amănuntul nu sunt în măsură să concureze dintr-o poziție de egalitate cu ČEZ Prodej, care este integrată pe verticală cu cea mai mare societate de distribuție locală și cu cel mai mare producător de energie electrică.

(96)

Cota de piață combinată a celor mai mari trei societăți de furnizare cu amănuntul către marii consumatori este destul de ridicată (60 %), cel mai mare actor de pe piață (ČEZ Prodej) deținând o cotă de piață de […] %. Cel de al doilea și cel de al treilea cei mai mari actori de pe piață, E.ON și, respectiv, PRE, care dețin cote de piață de […] % și, respectiv, […] %, nu sunt supuși normelor Uniunii privind achizițiile. În ciuda cotelor de piață ale acestora, care nu sunt neglijabile, aceștia pot exercita doar o presiune concurențială limitată asupra ČEZ Prodej. Accesul la energia electrică angro nu este suficient: grupul ČEZ este de departe cel mai mare producător de energie electrică din Republica Cehă, iar capacitățile de interconectare a energiei electrice sunt limitate, prin urmare, lichiditatea pieței angro a energiei electrice depinde de comportamentul grupului ČEZ. Această situație limitează posibilitatea acestora de a achiziționa energie electrică atât în cazul cererii scăzute, cât și al celorlalte produse necesare în condiții concurențiale, ceea ce limitează în schimb, în mod structural, capacitatea acestora de a concura cu ČEZ Prodej. Din aceleași motive, concurenții mai mici au o capacitate limitată de a concura cu cei mai mari trei furnizori.

(97)

Poziția pe piață a ČEZ Prodej, E.ON și PRE este consolidată de caracteristicile puternice ale elementelor regionale ale acestei piețe, iar condițiile de concurență neomogene în cele trei zone de distribuție creează dificultăți concurenților în sensul contestării pozițiilor pe piață ale acestor operatori în cadrul propriilor lor zone de distribuție. În cele din urmă, gradul de migrare a consumatorilor către alt furnizor, deși mai ridicat decât în cazul micilor consumatori, a scăzut în ultimii ani.

(98)

Având în vedere factorii analizați mai sus, condiția de expunere directă la concurență prevăzută la articolul 34 alineatul (1) din Directiva 2014/25/UE trebuie considerată ca nefiind îndeplinită în ceea ce privește furnizarea cu amănuntul a energiei electrice către marii consumatori pe teritoriul Republicii Cehe.

(99)

Cota de piață combinată a celor mai mari trei societăți de furnizare cu amănuntul către micii consumatori este ridicată (74 %), cel mai mare actor de pe piață (ČEZ Prodej) deținând o cotă de piață de […] %. Cel de al doilea și cel de al treilea cei mai mari actori de pe piață, și anume E.ON și PRE, care dețin cote de piață de […] % și, respectiv, […] % (123), nu sunt supuși normelor Uniunii privind achizițiile. În ciuda cotelor de piață ale acestora, care nu sunt neglijabile, societățile respective pot exercita doar o presiune concurențială limitată asupra ČEZ Prodej. Accesul la energia electrică angro nu este suficient: grupul ČEZ este de departe cel mai mare producător de energie electrică din Republica Cehă, iar capacitățile de interconectare a energiei electrice sunt limitate; prin urmare, lichiditatea pieței angro a energiei electrice depinde de comportamentul grupului ČEZ. Această situație limitează posibilitatea societăților respective de a achiziționa energie electrică atât în cazul energiei de bază, cât și al celorlalte produse necesare în condiții concurențiale, ceea ce limitează, în mod structural, capacitatea societăților în cauză de a concura cu ČEZ Prodej. Din aceleași motive, concurenții mai mici au o capacitate limitată de a concura cu cei mai mari trei furnizori.

(100)

Poziția pe piață a ČEZ Prodej, E.ON și PRE este consolidată de caracteristicile regionale puternice ale acestei piețe și de condițiile de concurență neomogene în cele trei zone de distribuție care creează dificultăți concurenților în sensul contestării poziției pe piață a acestor operatori în cadrul propriilor lor zone de distribuție. În cele din urmă, gradul de migrare a consumatorilor către alt furnizor este destul de scăzut și, din motivele menționate mai sus, prețurile mici cu amănuntul nu reprezintă un indicator al expunerii directe la concurență.

(101)

Având în vedere factorii analizați mai sus, condiția de expunere directă la concurență prevăzută la articolul 34 alineatul (1) din Directiva 2014/25/UE trebuie considerată ca nefiind îndeplinită în ceea ce privește furnizarea cu amănuntul a energiei electrice către micii consumatori pe teritoriul Republicii Cehe.

(102)

În ceea ce privește furnizarea cu amănuntul a gazelor naturale către marii consumatori în Republica Cehă, situația poate fi rezumată după cum urmează: există un număr mare de furnizori activi la nivel național; cota de piață combinată a celor mai mari trei societăți de furnizare cu amănuntul nu este foarte ridicată (51 %); primul și cel de al treilea cei mai mari actori de pe piață nu sunt supuși normelor Uniunii privind achizițiile; gradul de migrare a consumatorilor către alt furnizor pare a fi satisfăcător, nu există un control asupra prețurilor pentru consumatorii finali, iar lichiditatea pieței angro nu pare să constituie un obstacol în calea expunerii directe la concurență a furnizării cu amănuntul a gazelor naturale.

(103)

Având în vedere factorii analizați mai sus, condiția de expunere directă la concurență prevăzută la articolul 34 alineatul (1) din Directiva 2014/25/UE trebuie considerată ca fiind îndeplinită în ceea ce privește furnizarea cu amănuntul a gazelor naturale către marii consumatori pe teritoriul Republicii Cehe.

(104)

În ceea ce privește furnizarea cu amănuntul a gazelor naturale către micii consumatori în Republica Cehă, situația poate fi rezumată după cum urmează: există un număr mare de furnizori activi la nivel național; cota de piață combinată a celor mai mari trei societăți de furnizare cu amănuntul este destul de ridicată (69 %); cu toate acestea, primul și cel de-al treilea cei mai mari actori de pe piață nu sunt supuși normelor privind achizițiile; gradul de migrare a consumatorilor către alt furnizor pare a fi satisfăcător; nu există un control asupra prețurilor pentru consumatorii finali iar lichiditatea pieței angro nu pare să constituie un obstacol în calea expunerii directe la concurență a furnizării cu amănuntul a gazelor naturale.

(105)

Având în vedere factorii analizați mai sus, condiția de expunere directă la concurență prevăzută la articolul 34 alineatul (1) din Directiva 2014/25/UE trebuie considerată ca fiind îndeplinită în ceea ce privește furnizarea cu amănuntul a gazelor naturale către micii consumatori pe teritoriul Republicii Cehe.

(106)

Prezenta decizie se bazează pe situația de drept și de fapt din perioada noiembrie 2016-aprilie 2018, așa cum reiese din informațiile transmise de către solicitantă și din Rapoartele naționale ERO. Aceasta poate fi revizuită în cazul în care nu mai sunt îndeplinite condițiile pentru aplicabilitatea articolului 34 din Directiva 2014/25/UE, în urma modificării semnificative a situației de drept sau de fapt.

(107)

Întrucât serviciile legate de furnizarea cu amănuntul a energiei electrice (124) trebuie să facă în continuare obiectul Directivei 2014/25/UE, se reamintește faptul că contractele de achiziții care se referă la mai multe activități ar trebui tratate în conformitate cu articolul 6 din directiva menționată. Acest fapt înseamnă că atunci când o entitate contractantă efectuează o achiziție „mixtă”, adică o achiziție realizată pentru a sprijini efectuarea atât a unor activități scutite de la aplicarea prevederile Directivei 2014/25/UE, cât și a unor activități care nu sunt scutite de la aplicarea prevederilor directivei respective, trebuie să se ia în considerare activitățile principale pentru care este prevăzut contractul. În cazul unor asemenea achiziții mixte, în care scopul este în principal susținerea activităților care nu sunt scutite, se aplică dispozițiile Directivei 2014/25/UE. În cazul în care este imposibil să se stabilească în mod obiectiv pentru care activitate este destinat contractul în principal, contractul se atribuie în conformitate cu normele prevăzute la articolul 6 alineatul (3) din Directiva 2014/25/UE.

(108)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului consultativ pentru achizițiile publice,

(1)

Decizia de punere în aplicare 2012/795/UE a Comisiei (2) a prevăzut obligații pentru statele membre de a raporta cu privire la punerea în aplicare a Directivei 2010/75/UE pentru perioada 2013-2016. Această decizie și-a încetat efectele în timp și ar trebui să fie abrogată.

(2)

Ar trebui să se stabilească tipul, formatul și periodicitatea informațiilor referitoare la anii începând cu 2017, care urmează să fie furnizate de către statele membre.

(3)

În conformitate cu articolul 72 alineatul (1) din Directiva 2010/75/UE, statele membre trebuie să raporteze informații privind punerea în aplicare a respectivei directive, date reprezentative privind emisiile și alte forme de poluare, valorile limită de emisie, precum și aplicarea celor mai bune tehnici disponibile în conformitate cu articolele 14 și 15 din această directivă, în special în ceea ce privește acordarea derogărilor în conformitate cu articolul 15 alineatul (4).

(4)

Statele membre sunt, în plus, obligate să includă informațiile prevăzute la articolul 51 alineatul (4), articolul 55 alineatul (2) și articolul 59 alineatele (1), (2) și (3) din Directiva 2010/75/UE în rapoartele prezentate în temeiul articolului 72 din directiva respectivă.

(5)

În conformitate cu articolul 72 alineatul (1) din Directiva 2010/75/UE, statele membre trebuie să furnizeze informațiile respective în format electronic, utilizând instrumentul de raportare pus la dispoziție de Comisie în acest scop.

(6)

Directiva 2010/75/UE impune ca fiecare instalație reglementată de capitolul II să dețină o autorizație specifică pentru a funcționa. Condițiile de autorizare trebuie să se bazeze pe performanțele de mediu care pot fi atinse de instalația respectivă, ținând seama de caracteristicile tehnice, de factorii externi, inclusiv condițiile locale, precum și de utilizarea celor mai bune tehnici disponibile. Autorizațiile stabilesc condițiile specifice fiecărei instalații, referitoare în special la valorile limită de emisie, la monitorizarea emisiilor și la evaluarea conformității. Condițiile de autorizare trebuie să fie reexaminate periodic și, atunci când este necesar, actualizate, în special în cazul în care pentru activitatea principală a unei instalații s-au publicat noi concluzii privind cele mai bune tehnici disponibile (denumite în continuare „concluzii BAT”), în conformitate cu articolul 21 alineatul (3) din Directiva 2010/75/UE. Modul cel mai eficient de a raporta cu privire la punerea în aplicare a Directivei 2010/75/UE este de a furniza informațiile relevante pentru fiecare instalație și, prin urmare, de a extinde abordările adoptate în modulele 2 și 3 din Decizia de punere în aplicare 2012/795/UE la toate sectoarele.

(7)

Instalațiile de ardere de dimensiuni mari și instalațiile de (co)incinerare a deșeurilor sunt reglementate de dispoziții specifice ale capitolelor III și IV din Directiva 2010/75/UE. Pentru instalațiile respective, statele membre ar trebui, în plus, să ofere informații cu privire la punerea în aplicare a derogărilor temporare și garanțiile privind controlul emisiilor, după cum se precizează la articolele 32-35 și la articolul 46 alineatul (2) din Directiva 2010/75/UE. Pentru instalațiile de incinerare a deșeurilor și instalațiile de coincinerare a deșeurilor cu o capacitate mai mică de două tone pe oră, articolul 55 alineatul (3) din directiva menționată impune statelor membre să pună la dispoziția publicului o listă a instalațiilor. Informațiile cu privire la publicarea acestei liste ar trebui furnizate Comisiei, pentru ca aceasta din urmă să monitorizeze punerea în aplicare a directivei privind instalațiile de dimensiuni mai mici.

(8)

În conformitate cu articolul 72 alineatul (1) din Directiva 2010/75/UE, statele membre trebuie să raporteze, de asemenea, date reprezentative privind emisiile și alte forme de poluare. Pentru a reduce sarcinile administrative inutile, statele membre ar trebui să furnizeze informații cu privire la locul în care datele de monitorizare a emisiilor sunt puse la dispoziție în temeiul articolului 24 alineatul (3) litera (b) din Directiva 2010/75/UE și, de asemenea, cu privire la legătura cu datele referitoare la emisii raportate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (3). În temeiul respectivului regulament, statele membre trebuie să raporteze datele anuale privind, printre altele, transferurile de deșeuri în afara amplasamentului și emisiile în aer, apă și sol de poluanții menționați în anexa II la regulament, care cuprinde toți poluanții enumerați în anexa II la Directiva 2010/75/UE. În același timp, toate „instalațiile” care intră sub incidența Directivei 2010/75/UE se referă la sau coincid cu o „unitate” care intră sub incidența respectivului regulament. Datele raportate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 166/2006, prin urmare, furnizează „date reprezentative privind emisiile și alte forme de poluare” în sensul articolului 72 alineatul (1) din Directiva 2010/75/UE.

(9)

Legătura cu raportarea emisiilor în temeiul Regulamentului (CE) nr. 166/2006 ar trebui să fie creată prin utilizarea datelor spațiale existente care sunt gestionate de către statele membre în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4) și cu punctul 8 din anexa III la directiva menționată. Modelul de date stabilit în Regulamentul (UE) nr. 1089/2010 al Comisiei (5) permite statelor membre și Comisiei să coreleze „instalațiile”, instalațiile de ardere de dimensiuni mari și instalațiile de (co)incinerare a deșeurilor cu „unitățile” în sensul articolului 2 punctul 4 din Regulamentul (CE) nr. 166/2006. Raportarea datelor spațiale privind instalațiile, instalațiile de ardere de dimensiuni mari și instalațiile de (co)incinerare a deșeurilor în locul furnizării de rapoarte detaliate privind emisiile aferente instalațiilor este, în acest context, doar un alt „tip” de raportare în sensul articolului 72 alineatul (2) din Directiva 2010/75/UE. Aceasta include adaptarea modelului Inspire la cerințele specifice de raportare prevăzute la articolul 72 alineatul (1) din Directiva 2010/75/UE, anumite elemente de informații spațiale care au potențial nul în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1089/2010 devenind astfel obligatorii.

(10)

Pentru instalațiile și activitățile care utilizează solvenți organici care nu intră sub incidența capitolului II din Directiva 2010/75/UE și, prin urmare, nu fac neapărat obiectul unei autorizații specifice pentru fiecare instalație, statele membre ar trebui să raporteze informații privind numărul total de instalații și numărul de instalații care aplică o schemă de reducere în temeiul articolului 59 alineatul (1) litera (b) din directiva respectivă sau o derogare în temeiul articolului 59 alineatul (2) sau (3) din aceeași directivă. Comisia va fi astfel informată dacă, și în ce măsură, punerea în aplicare a Directivei 2010/75/UE ar putea fi afectată.

(11)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 75 alineatul (1) din Directiva 2010/75/UE,

(1)

Gripa aviară este o boală infecțioasă virală a păsărilor, inclusiv a păsărilor de curte. Infecțiile cu virusurile gripei aviare la păsările de curte cauzează două forme principale ale acestei boli, care se deosebesc prin virulența virusului. Forma slab patogenă cauzează, în general, doar simptome ușoare, în timp ce forma înalt patogenă determină rate foarte mari ale mortalității la majoritatea speciilor de păsări de curte. Boala în cauză poate avea un impact major asupra stării de sănătate a păsărilor domestice și a păsărilor sălbatice, precum și asupra profitabilității aviculturii.

(2)

Directiva 2005/94/CE stabilește măsurile minime de combatere care trebuie aplicate în cazul apariției unui focar al acestei boli la păsările de curte sau la alte păsări ținute în captivitate și prevede, de asemenea, anumite măsuri preventive referitoare la supravegherea și depistarea timpurie a gripei aviare.

(3)

Păsările sălbatice, în special păsările migratoare de apă sunt cunoscute drept gazdă naturală pentru virusurile gripei aviare slab patogene, pe care le poartă fără a prezenta simptome ale bolii respective în cursul deplasărilor lor migratoare sezoniere. Cu toate acestea, începând din 2005, virusurile gripei aviare înalt patogene (HPAI) de subtipul H5 au reușit să infecteze păsările migratoare, care pot apoi să răspândească aceste virusuri pe distanțe lungi între continente.

(4)

Prezența virusurilor gripei aviare și în special a virusurilor HPAI la păsările sălbatice reprezintă o amenințare permanentă de introducere directă și indirectă a acestor virusuri în exploatațiile unde se află păsări de curte sau alte păsări ținute în captivitate, în special în timpul deplasărilor sezoniere ale păsărilor migratoare, cu riscul răspândirii ulterioare a virusului de la o exploatație infectată la alte exploatații, ceea ce poate cauza pierderi economice semnificative.

(5)

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a adoptat la 14 septembrie 2017 un aviz științific cuprinzător privind gripa aviară (2), care confirmă că punerea strictă în aplicare a măsurilor de biosecuritate joacă un rol esențial în prevenirea răspândirii virusurilor HPAI de la păsările sălbatice la păsările de curte și la alte păsări ținute în captivitate (avizul EFSA din 2017).

(6)

Avizul EFSA din 2017 enumeră cele mai relevante măsuri de biosecuritate care trebuie aplicate în permanență în diferite sisteme de creștere a păsărilor de curte, inclusiv în exploatații de dimensiuni reduse. Acesta precizează, de asemenea, că anumite principii generale de biosecuritate sunt universal aplicabile exploatațiilor avicole, dar în vederea unei protecții optimizate pe baza avizului experților, ar trebui să fie luate în considerare caracteristici unice pentru fiecare exploatație.

(7)

Avizul EFSA din 2017 a evaluat și identificat riscurile pentru introducerea virusului HPAI în exploatațiile avicole, cum ar fi creșterea rațelor și gâștelor domestice împreună cu alte specii de păsări de curte, precum și riscurile legate de anumite activități, cum ar fi eliberarea de păsări de curte pentru repopularea efectivelor de vânat cu pene, și a propus măsuri de atenuare a acestor riscuri.

(8)

Avizul EFSA din 2017 a concluzionat că supravegherea pasivă a păsărilor sălbatice constituie mijlocul cel mai eficace pentru depistarea timpurie a prezenței virusurilor HPAI la păsările sălbatice, de infecție cu virusul HPAI, în cazurile în care infecțiile cu virusul HPAI sunt asociate cu mortalitate și a recomandat prelevarea de probe și teste de laborator în cazul speciilor țintă de păsări sălbatice. Ulterior, EFSA a publicat o listă de specii țintă de păsări sălbatice în raportul său științific privind gripa aviară aprobat la 18 decembrie 2017 (3).

(9)

Într-un raport științific privind gripa aviară aprobat la 22 martie 2018 (4), EFSA a precizat faptul că nu au existat cazuri raportate de infecții la oameni cauzate de A(H5N8) sau de virusurile nou apărute A(H5N5) și A(H5N6),care reprezintă o rearanjare a virusurilor înrudite A (H5) 2.3.4.4 cu virusurile europene locale care donează genele N5 sau N6. Virusurile A(H5N8), A(H5N5) și A(H5N6) sunt considerate a fi în principal adaptate la speciile aviare.

(10)

Avizul din 2017 al EFSA a concluzionat, de asemenea, că în anumite situații epidemiologice poate fi oportun ca statele membre să intensifice anumite măsuri preventive în jurul locului în care s-a confirmat infecția cu virusul HPAI la o pasăre sălbatică sau în fecalele acesteia, în special pentru a evalua dacă s-a răspândit la exploatațiile avicole și dacă măsurile de biosecuritate sunt aplicate efectiv pentru a împiedica introducerea virusului.

(11)

Pentru a viza populațiile de păsări care sunt cele mai expuse riscului de infectare cu gripă aviară și pentru a se asigura eficacitatea măsurilor stabilite în decizia respectivă, anumite măsuri preventive ar trebui axate pe exploatațiile de creștere a păsărilor de curte.

(12)

Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/263 a Comisiei (5) prevedea măsuri de diminuare a riscurilor și măsuri consolidate de biosecuritate pentru a reduce riscul de transmitere a virusurilor HPAI de la păsările sălbatice la păsările de curte, prin prevenirea contactelor directe și indirecte între aceste populații și solicita statelor membre să identifice zonele de pe teritoriul lor care sunt expuse unui risc ridicat de introducere a virusurilor HPAI în exploatații unde se află păsări de curte sau alte păsări ținute în captivitate (denumite în continuare „zone cu risc ridicat”), ținând seama, printre altele, de situația epidemiologică și de factorii de risc specifici. Respectiva decizie de punere în aplicare s-a aplicat până la 30 iunie 2018.

(13)

Măsurile prevăzute în Decizia (UE) 2017/263 ar trebui, prin urmare, să fie reexaminate ținând seama de situația epidemiologică actuală la păsările de curte, la alte păsări ținute în captivitate și la păsările sălbatice din Uniune și în țările terțe relevante, de avizul EFSA din 2017 și de rapoartele științifice ulterioare privind gripa aviară, precum și de experiența dobândită de statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în decizia de punere în aplicare respectivă.

(14)

În consecință, având în vedere amenințarea continuă a transmiterii virusului HPAI de către păsările sălbatice infectate, precum și riscul apariției unor focare în exploatațiile unde se află păsări de curte sau alte păsări ținute în captivitate, prin prezenta decizie ar trebui stabilite măsuri actualizate, ținând seama de rezultatele revizuirii Deciziei de punere în aplicare (UE) 2017/263.

(15)

Experiența dobândită în urma punerii în aplicare a măsurilor stabilite în Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/263 arată că sunt necesare anumite derogări de la măsurile de diminuare a riscurilor și de la măsurile consolidate de biosecuritate pentru ca statele membre individuale să fie în măsură să adapteze aceste măsuri la situația epidemiologică în continuă schimbare.

(16)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

Decizia de punere în aplicare 2013/92/UE a Comisiei (2) prevede controalele fitosanitare și măsurile care urmează să fie luate în ceea ce privește materialul de ambalaj pe bază de lemn utilizat efectiv în transportul unor mărfuri specificate originare din China. Articolele 1-4 din decizia respectivă expiră la 31 iulie 2018.

(2)

Controalele fitosanitare efectuate de statele membre pe baza respectivei decizii și a articolului 13a din Directiva 2000/29/CE au arătat că materialul de ambalaj pe bază de lemn utilizat în transportul anumitor mărfuri originare din Belarus și din China (denumite în continuare „mărfurile specificate”) nu era conform cu cerințele Uniunii privind marcarea materialului de ambalaj pe bază de lemn, prevăzute în anexa IV partea A secțiunea I punctul 2 la Directiva 2000/29/CE și, în unele cazuri, era de asemenea infestat cu organismele dăunătoare enumerate în anexa I partea A la directiva respectivă.

(3)

Pentru a asigura o mai bună pregătire a autorităților care efectuează controalele fitosanitare respective, autoritățile aeroportuare, autoritățile portuare, alte autorități responsabile pentru controlul circulației mărfurilor sau orice operator profesionist implicat în importul mărfurilor specificate însoțite de materialul de ambalaj pe bază de lemn ar trebui să informeze în prealabil, de îndată ce au fost avertizați de sosirea iminentă a respectivului material de ambalaj pe bază de lemn, punctul vamal de la punctul de intrare și organismul oficial responsabil de la punctul de intrare.

(4)

Materialul de ambalaj pe bază de lemn al transporturilor de mărfuri specificate ar trebui să facă obiectul controalelor fitosanitare în mod regulat. Statele membre ar trebui să stabilească procentul materialului de ambalaj pe bază de lemn al mărfurilor specificate care trebuie să facă obiectul controalelor fitosanitare. Acest procent ar trebui să fie de cel puțin 1 % din materialul de ambalaj pe bază de lemn importat al mărfurilor specificate, pentru a garanta controlul unui eșantion reprezentativ.

(5)

Respectivul material de ambalaj pe bază de lemn, precum și mărfurile specificate ar trebui să facă obiectul normelor Uniunii privind supravegherea vamală până la finalizarea controalelor fitosanitare respective, pentru a garanta faptul că libera lor circulație pe teritoriul Uniunii nu prezintă niciun risc fitosanitar.

(6)

Controalele fitosanitare ar trebui să aibă loc la punctul de intrare în Uniune sau la locul de destinație aprobat în acest scop de către organismul oficial responsabil, pentru a se garanta că aceste controale sunt efectuate în cele mai adecvate instalații.

(7)

În cazul în care controalele fitosanitare sunt efectuate la locul de destinație și arată că punctul 2 din anexa IV partea A secțiunea I la Directiva 2000/29/CE nu este respectat sau că materialul de ambalaj pe bază de lemn este infestat cu organismele dăunătoare enumerate în partea A din anexa I la respectiva directivă, statul membru în cauză ar trebui să trateze în mod corespunzător respectivul ambalaj pe bază de lemn și să îl distrugă imediat, pentru a garanta protecția fitosanitară a teritoriului Uniunii.

(8)

Statele membre ar trebui să notifice Comisiei numărul și rezultatele controalelor fitosanitare efectuate în conformitate cu prezenta decizie prin intermediul unui model de raport electronic specific.

(9)

Experiența dobândită în cadrul controalelor fitosanitare efectuate până în prezent arată că, pentru a oferi organizațiilor naționale de protecție a plantelor din țările terțe respective informații mai detaliate referitoare la interceptările înregistrate privind materialul de ambalaj pe bază de lemn, este necesar ca statele membre să comunice orice informație necesară care permite identificarea surselor de marcare nefiabilă sau incorectă.

(10)

Prezenta decizie ar trebui să se aplice începând cu data de 1 octombrie 2018, pentru a oferi organismelor oficiale responsabile și operatorilor profesioniști timpul necesar pentru a se adapta la noile dispoziții.

(11)

Pentru a garanta faptul că nu se va produce un vid juridic până la data respectivă, articolele 1-4 din Decizia de punere în aplicare 2013/92/UE, care expiră la 31 iulie 2018, ar trebui să se aplice până la 30 septembrie 2018.

(12)

În scopul clarității juridice, Decizia de punere în aplicare 2013/92/UE ar trebui să fie abrogată de la 1 octombrie 2018, și anume data de aplicare a prezentei decizii.

(13)

Prezenta decizie ar trebui să se aplice până la 30 iunie 2020, pentru a se permite adoptarea măsurilor necesare, după caz, până în acel moment.

(14)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,