10.7.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 174/1

DECIZIA (UE) 2018/966 A CONSILIULUI

din 6 iulie 2018

privind semnarea, în numele Uniunii Europene, a Acordului între Uniunea Europeană și Japonia pentru un parteneriat economic

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 91, articolul 100 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (4) primul paragraf, coroborate cu articolul 218 alineatul (5),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)	La 29 noiembrie 2012, Consiliul a autorizat Comisia să înceapă negocierile în vederea unui acord de liber schimb cu Japonia.

(2)	Negocierile pentru un acord între Uniunea Europeană și Japonia pentru un parteneriat economic (denumit în continuare „acordul”) au fost încheiate cu succes.

(3)	Acordul ar trebui semnat,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Se autorizează semnarea în numele Uniunii a Acordului între Uniunea Europeană și Japonia pentru un parteneriat economic, sub rezerva încheierii acordului menționat (1).

Articolul 2

Președintele Consiliului este autorizat să desemneze persoana împuternicită sau persoanele împuternicite să semneze acordul în numele Uniunii.

Articolul 3

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Bruxelles, 6 iulie 2018.

Pentru Consiliu

Președintele

G. BLÜMEL

(1) Textul acordului se publică împreună cu decizia privind încheierea acestuia.

10.7.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 174/2

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2018/967 AL COMISIEI

din 26 aprilie 2018

de modificare a Regulamentului delegat (UE) nr. 907/2014 în ceea ce privește nerespectarea termenelor de plată și în ceea ce privește cursul de schimb aplicabil la întocmirea declarațiilor de cheltuieli

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului (1), în special articolul 40 și articolul 106 alineatul (6),

întrucât:

(1)

Articolul 75 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 prevede că plățile de sprijin acordate beneficiarilor în cadrul Sistemului Integrat de Administrare și Control (IACS) trebuie să fie efectuate de către statele membre într-o anumită perioadă de timp. Plățile efectuate în afara acestei perioade sunt neeligibile pentru plățile din partea Uniunii și, prin urmare, nu pot fi rambursate de către Comisie, astfel cum se prevede la articolul 40 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013. În ceea ce privește sprijinul acordat prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), respectivele termene de plată se vor aplica începând cu anul de cerere 2019. Prin urmare, ar trebui stabilite norme specifice referitoare la plățile din cadrul FEADR.

(2)

Având în vedere faptul că, în anumite cazuri, plățile din cadrul FEADR IACS sunt efectuate de statele membre după 30 iunie din cauza controalelor suplimentare realizate de statele membre în legătură cu contestații, recursuri și alte litigii naționale, în conformitate cu principiul proporționalității, ar trebui stabilită o marjă fixă legată de cheltuieli în cadrul căreia nu ar trebui să se aplice nicio reducere a plăților în aceste cazuri. În plus, după depășirea acestei marje, pentru ca impactul financiar să fie modulat proporțional cu întârzierea plății, ar trebui să se prevadă împuternicirea Comisiei de a reduce proporțional plățile din partea Uniunii în funcție de durata întârzierii constatate a plății.

(3)

Articolul 5 din Regulamentul delegat (UE) nr. 907/2014 al Comisiei (2) prevede norme pentru Fondul european de garantare agricolă (FEGA) referitoare la reduceri proporționale ale plăților lunare în cazul în care cheltuielile au fost efectuate după expirarea termenului de plată. În ceea ce privește FEADR, declarațiile de cheltuieli și rambursările sunt efectuate o singură dată pentru fiecare trimestru al anului. Din motive de simplificare și eficiență, ar trebui aplicat un procent unic de reducere pentru întârzierea plăților rambursate din FEADR pentru fiecare trimestru.

(4)

Articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) nr. 907/2014 prevede cursul de schimb care trebuie să fie utilizat de statele membre care nu fac parte din zona euro pentru fiecare operațiune de plată sau de recuperare, în vederea întocmirii declarațiilor de cheltuieli ale acestora. Totuși, declarațiile anuale de cheltuieli întocmite de statele membre includ cuantumuri care nu implică o înregistrare a unei operațiuni de plată sau de recuperare în conturile agenției de plăți, cum ar fi venitul alocat rezultat din consecințele financiare ale nerecuperării, astfel cum se prevede la articolul 54 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013. Prin urmare, ar trebui prevăzut cursul de schimb aplicabil pentru alte operațiuni decât cele menționate la articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) nr. 907/2014.

(5)	Prin urmare, Regulamentul delegat (UE) nr. 907/2014 ar trebui modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul delegat (UE) nr. 907/2014 se modifică după cum urmează:

1.	Titlul articolului 5 se înlocuiește cu următorul text: „Nerespectarea ultimului termen de plată în ceea ce privește Fondul european de garantare agricolă”.

După articolul 5 se inserează următorul articol 5a:

„Articolul 5a

Nerespectarea ultimului termen de plată în ceea ce privește Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală

(1) În ceea ce privește Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, în temeiul excepțiilor menționate la articolul 40 primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 și în conformitate cu principiul proporționalității, cheltuielile efectuate după expirarea termenului de plată sunt eligibile pentru plăți din partea Uniunii în condițiile stabilite la alineatele (2)-(6) din prezentul articol.

(2) Dacă cheltuielile efectuate după expirarea termenului menționat la articolul 75 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 reprezintă cel mult 5 % din cheltuielile efectuate înainte de expirarea termenului, nu se efectuează nicio reducere a plăților intermediare.

În cazul în care cheltuielile efectuate după expirarea termenului menționat la articolul 75 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 depășesc pragul de 5 %, toate cheltuielile suplimentare efectuate cu întârziere se reduc, pentru perioadele specificate la articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 908/2014 al Comisiei (*1), în conformitate cu următoarele reguli:

(a)	cheltuielile efectuate în perioada 1 iulie-15 octombrie a anului în care a expirat termenul de plată se reduc cu 25 %;

(b)	cheltuielile efectuate în perioada 16 octombrie-31 decembrie a anului în care a expirat termenul de plată se reduc cu 60 %;

(c)	cheltuielile efectuate după data de 31 decembrie a anului în care a expirat termenul de plată se reduc cu 100 %.

(3) Prin derogare de la alineatul (2), dacă pragul menționat la primul paragraf de la respectivul alineat nu a fost utilizat integral pentru plăți efectuate pentru anul calendaristic N cel mai târziu la data de 31 decembrie a exercițiului N + 1, iar partea rămasă din acest prag depășește 2 %, această parte rămasă se reduce la 2 %.

(4) În cazul în care se constată existența unor condiții excepționale de gestionare pentru anumite măsuri sau în cazul în care statele membre prezintă justificări întemeiate, Comisia aplică fie cadre temporale diferit de cele stabilite la alineatele (2) și (3), fie rate de reducere mai mici sau nule.

(5) Respectarea termenului de plată face obiectul, o dată în fiecare exercițiu financiar, al unui control privind cheltuielile efectuate până la data de 15 octombrie.

În decizia de verificare a conturilor menționată la articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 se ține seama de eventualele depășiri ale termenului de plată.

(6) Reducerile menționate la prezentul articol se aplică fără a se aduce atingere deciziei ulterioare privind verificarea conformității menționate la articolul 52 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

(*1) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 908/2014 al Comisiei din 6 august 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește agențiile de plăți și alte organisme, gestiunea financiară, verificarea conturilor, normele referitoare la controale, valorile mobiliare și transparența (JO L 255, 28.8.2014, p. 59).”"

La articolul 11 alineatul (2) se adaugă următorul paragraf:

„Pentru operațiunile pentru care legislația agricolă sectorială nu a prevăzut un fapt generator, cursul de schimb aplicabil este penultimul curs de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană înainte de ultima lună din perioada pentru care se declară cheltuielile sau veniturile alocate.”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 26 aprilie 2018.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 549.

(2) Regulamentul delegat (UE) nr. 907/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește agențiile de plăți și alte organisme, gestiunea financiară, verificarea și închiderea conturilor, garanțiile și utilizarea monedei euro (JO L 255, 28.8.2014, p. 18).

10.7.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 174/5

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2018/968 AL COMISIEI

din 30 aprilie 2018

de completare a Regulamentului (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului referitor la evaluarea riscurilor în ceea ce privește speciile alogene invazive

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive (1), în special articolul 5 alineatul (3).

întrucât:

(1)

Comisia, în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1143/2014, a adoptat o listă a speciilor alogene invazive de interes pentru Uniune („lista Uniunii”), care trebuie să fie actualizată periodic. O condiție prealabilă pentru includerea de noi specii pe lista Uniunii este să se fi efectuat o evaluare a riscurilor, astfel cum se menționează la articolul 5 din regulamentul respectiv („evaluarea riscurilor”). Articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 prevede, la literele (a)-(h), elementele comune care trebuie să fie luate în considerare în evaluarea riscurilor („elementele comune”).

(2)

Statele membre pot, în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1143/2014, să prezinte cereri de includere a unor specii alogene invazive pe lista Uniunii. Solicitările respective trebuie să fie însoțite de evaluarea riscurilor. Există deja mai multe metode și protocoale pentru efectuarea evaluării riscurilor, iar acestea sunt utilizate și respectate în cadrul comunității științifice în domeniul invaziilor biologice. Valoarea și robustețea științifică a acestor metode și protocoale ar trebui să fie recunoscută. În interesul utilizării eficiente a cunoștințelor existente, pentru pregătirea evaluării riscurilor ar trebui să fie acceptată orice metodă sau protocol care include elementele comune. Cu toate acestea, pentru a se asigura că toate deciziile privind includerea pe listă a speciilor se bazează pe evaluări ale riscurilor cu același nivel ridicat de calitate și fiabilitate și pentru a furniza evaluatorilor riscurilor orientări cu privire la modul în care să se asigure că elementele comune sunt luate în considerare în mod adecvat, este necesar să se realizeze o descriere detaliată a elementelor comune, precum și o metodologie care să fie aplicată la evaluarea riscurilor, iar metodele și protocolul existent ar trebui să țină cont de acestea.

(3)	Pentru ca evaluarea riscurilor să contribuie la procesul decizional la nivelul Uniunii, aceasta ar trebui să fie relevantă pentru Uniune în ansamblul său, cu excepția regiunilor ultraperiferice („zona vizată de evaluarea riscurilor”).

(4)

Pentru ca evaluarea riscurilor să asigure o bază științifică robustă și dovezi solide care să stea la baza luării deciziilor, toate informațiile, inclusiv cele legate de capacitatea unei specii de a se stabili și răspândi în mediu, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1143/2014, ar trebui să fie susținute de cele mai bune dovezi științifice disponibile. Acest aspect ar trebui abordat în cadrul metodologiei ce urmează a fi aplicată la evaluarea riscurilor.

(5)

Speciile alogene invazive reprezintă o gravă amenințare pentru mediu, dar acestea nu sunt studiate la fel de bine. În cazul în care o specie nu este prezentă în zona vizată de evaluarea riscurilor sau este prezentă doar într-un număr mic, este posibil să nu existe cunoștințe cu privire la acea specie sau ca acestea să fie incomplete. Până când se ajunge la o cunoaștere deplină, este posibil ca specia să fie deja introdusă sau răspândită în zona vizată de evaluarea riscurilor. Astfel, evaluarea riscurilor ar trebui să fie în măsură să țină seama de această lipsă de cunoștințe și de informații și să abordeze gradul ridicat de incertitudine în ceea ce privește consecințele introducerii sau răspândirii speciilor vizate.

(6)	Pentru ca evaluarea riscurilor să ofere o bază solidă care să stea la baza luării deciziilor, aceasta ar trebui să facă obiectul unui control riguros al calității,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Aplicarea elementelor comune

În anexa la prezentul regulament este inclusă o descriere detaliată a modului de aplicare a elementelor comune prevăzute la articolul 5 alineatul (1) literele (a)-(h) din Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 („elementele comune”).

Articolul 2

Metodologia care trebuie să fie aplicată la evaluarea riscurilor

(1) Evaluarea riscurilor include elementele comune, astfel cum sunt precizate în anexa la prezentul regulament, și respectă metodologia prevăzută la prezentul articol. Evaluarea riscurilor se poate baza pe orice protocol sau metodă, cu condiția să fie îndeplinite toate cerințele prevăzute în prezentul regulament și în Regulamentul (UE) nr. 1143/2014.

(2) Evaluarea riscurilor acoperă teritoriul Uniunii, cu excepția regiunilor ultraperiferice („zona vizată de evaluarea riscurilor”).

(3) Evaluarea riscurilor se bazează pe cele mai fiabile informații științifice disponibile, inclusiv pe cele mai recente rezultate ale cercetării internaționale, susținute de trimiteri la publicații științifice evaluate inter pares. În cazurile în care nu există publicații științifice evaluate inter pares sau dacă informațiile furnizate de astfel de publicații sunt insuficiente ori pentru a completa informațiile colectate, dovezile științifice pot include și alte publicații, opinii ale unor experți, informații colectate de autoritățile statelor membre, notificări oficiale și informații provenind din baze de date, inclusiv informații colectate prin intermediul inițiativelor științifice cetățenești. Toate sursele sunt recunoscute și documentate.

(4) Metoda sau protocolul utilizat permit ca finalizarea evaluării riscurilor să aibă loc chiar și atunci când nu există nicio informație cu privire la o anumită specie sau atunci când informațiile cu privire la o specie sunt insuficiente. În cazul în care astfel de informații lipsesc, evaluarea riscurilor menționează acest lucru în mod explicit, astfel încât nicio întrebare din evaluarea riscurilor să nu rămână fără răspuns.

(5) Fiecare răspuns furnizat în evaluarea riscurilor include o evaluare a nivelului de incertitudine sau încredere asociat respectivului răspuns, reflectând posibilitatea ca informațiile necesare pentru răspuns să nu fie disponibile sau să fie insuficiente sau faptul că dovezile disponibile sunt contradictorii. Evaluarea nivelului de incertitudine sau de încredere asociat unui răspuns se bazează pe o metodă sau pe un protocol documentat. Evaluarea riscurilor include o trimitere la acea metodă sau la acel protocol documentat.

(6) Evaluarea riscurilor include o sinteză a diferitelor sale componente, precum și o concluzie generală, într-o formă clară și consecventă.

(7) Un proces de control al calității face parte integrantă din evaluarea riscurilor și include cel puțin o revizuire a evaluării riscurilor de către doi evaluatori inter pares. Evaluarea riscurilor include o descriere a procesului de control al calității.

(8) Autorul (autorii) evaluării riscurilor și evaluatorii inter pares sunt independenți și au expertiză științifică relevantă.

(9) Autorul (autorii) evaluării riscurilor și evaluatorii inter pares nu sunt afiliați la aceeași instituție.

Articolul 3

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 30 aprilie 2018.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 317, 4.11.2014, p. 35.

ANEXĂ

Descriere detaliată a elementelor comune

Elementele comune

Descriere detaliată

Articolul 5 alineatul (1) litera (a) – o descriere a speciei care să includă identitatea taxonomică, istoricul, aria naturală și aria potențială de răspândire ale acesteia

1.	Descrierea speciei trebuie să furnizeze suficiente informații pentru a se asigura că identitatea speciei poate fi înțeleasă fără a se face trimitere la alte documente.

Domeniul de aplicare a evaluării riscurilor trebuie să fie clar delimitat. Deși, ca regulă generală, ar trebui să fie realizată o evaluare a riscurilor pentru fiecare specie, pot exista cazuri în care ar putea fi justificat să se elaboreze o evaluare a riscurilor care vizează mai multe specii (de exemplu, specii care aparțin aceluiași gen, având caracteristici și impact identice sau comparabile). Trebuie menționat clar dacă evaluarea riscurilor vizează mai multe specii sau dacă exclude sau include numai anumite subspecii, taxoni de rang inferior, hibrizi, soiuri sau rase (și, în acest caz, care sunt subspeciile, taxonii de rang inferior, hibrizii, soiurile sau rasele respective). Orice astfel de alegere trebuie să fie justificată în mod corespunzător.

Descrierea identității taxonomice a speciilor trebuie să includă toate elementele următoare:

—	familia, ordinul și clasa taxonomică de care aparține specia;

—	actuala denumire științifică a speciei și autorul acestei denumiri;

—	o listă a celor mai frecvente sinonime ale denumirii științifice actuale;

—	numele utilizate în comerț;

—	o listă a celor mai comune subspecii, taxoni de rang inferior, hibrizi, soiuri sau rase;

—

informații privind existența altor specii care arată aproape la fel:

—	alte specii alogene cu caracteristici invazive similare, care trebuie să fie evitate ca specii substituente (în acest caz, se poate avea în vedere pregătirea unei evaluări a riscurilor pentru mai multe specii odată, astfel cum se menționează la punctul 2);

—	alte specii alogene fără caracteristici invazive similare, care ar putea fi utilizate ca specii potențial substituente;

—	specii autohtone, pentru a evita o posibilă identificare și abordare eronată.

4.	Descrierea ciclului biologic al speciei trebuie să includă istoricul invaziei speciei, inclusiv informații privind țările invadate (în zona vizată de evaluarea riscurilor și în alte locuri, după caz) și o indicație privind momentele când a fost observată, când s-a stabilit și când s-a răspândit.

Descrierea ariei naturale și a ariei potențiale de răspândire a speciei trebuie să cuprindă indicarea continentului sau a părții din continent, a zonei climatice și a habitatului în care specia este prezentă în mod natural. Dacă este cazul, ar trebui să se indice dacă specia s-ar putea răspândi în mod natural în zona vizată de evaluarea riscurilor.

Articolul 5 alineatul (1) litera (b) – o descriere a modalităților și a dinamicii de reproducere și de răspândire a speciei, inclusiv o evaluare a existenței condițiilor de mediu necesare pentru reproducerea și răspândirea acesteia

Descrierile modalităților de reproducere și de răspândire a speciei cuprind elemente ale ciclului biologic și trăsăturile comportamentale ale speciei care pot să justifice capacitatea sa de a se stabili și răspândi, cum ar fi reproducerea sau strategia sa de extindere, capacitatea de răspândire, longevitatea, condițiile de mediu și climatice necesare, caracteristici speciale sau generale și alte informații relevante disponibile.

Descrierea modalităților și a dinamicii de reproducere trebuie să includă toate elementele următoare:

—	o listă și o descriere a mecanismelor de reproducere a speciei;

—	o evaluare care să stabilească dacă există condiții de mediu potrivite pentru reproducerea speciilor existente în zona vizată de evaluarea riscurilor;

—	indicarea presiunii exercitate de propagulele speciei (de exemplu, numărul de gameți, semințe, ouă sau propagule, numărul ciclurilor anuale de reproducere) pentru fiecare dintre aceste mecanisme de reproducere, în ceea ce privește condițiile de mediu din zona vizată de evaluarea riscurilor.

Descrierea modalităților și a dinamicii de răspândire trebuie să includă toate elementele următoare:

—	o listă și o descriere a mecanismelor de răspândire a speciei;

—	o evaluare care să stabilească dacă există condiții de mediu potrivite pentru răspândirea speciilor existente în zona vizată de evaluarea riscurilor;

—	indicarea ratei fiecăruia dintre aceste mecanisme de răspândire în raport cu condițiile de mediu din zona vizată de evaluarea riscurilor.

Articolul 5 alineatul (1) litera (c) – o descriere a potențialelor căi de introducere și de răspândire a speciei, atât în mod intenționat, cât și neintenționat, inclusiv, dacă este cazul, mărfurile cu care specia este asociată în general

1.	Trebuie să fie luate în considerare toate căile relevante de introducere, precum și cele de răspândire. Trebuie să fie utilizată ca bază clasificarea căilor realizată de Convenția privind diversitatea biologică (1).

Descrierea căilor intenționate de introducere trebuie să includă toate elementele următoare:

—

o listă și o descriere a căilor, indicându-se importanța lor și riscurile asociate (cum ar fi riscul de introducere, pe baza acelor căi, în zona vizată de evaluarea riscurilor; probabilitatea supraviețuirii, reproducerii sau înmulțirii în timpul transportului și al depozitării; capacitatea și probabilitatea de transfer pe aceste căi către un habitat corespunzător sau zona gazdă), inclusiv, atunci când este posibil, detalii cu privire la originile specifice și la punctele terminale ale căilor;

—	indicarea presiunii exercitate de propagule (de exemplu, volumul estimat sau numărul de exemplare, sau frecvența de trecere prin aceste căi), inclusiv probabilitatea reinvaziei după eradicare.

Descrierea căilor neintenționate de introducere trebuie să includă toate elementele următoare:

—

o listă și o descriere a căilor, indicându-se importanța lor și riscurile asociate (cum ar fi riscul de introducere, pe baza acelor căi, în zona vizată de evaluarea riscurilor, probabilitatea supraviețuirii, reproducerii sau înmulțirii în timpul transportului și al depozitării; probabilitatea nedetectării la punctul de intrare, capacitatea și probabilitatea de transfer pe aceste căi către un habitat corespunzător sau zona gazdă), inclusiv, atunci când este posibil, detalii cu privire la originile specifice și la punctele terminale ale căilor;

—	indicarea presiunii exercitate de propagule (de exemplu, volumul estimat sau numărul de exemplare, sau frecvența de trecere prin aceste căi), inclusiv probabilitatea reinvaziei după eradicare.

4.	Descrierea mărfurilor cu care este asociată în general introducerea speciei trebuie să includă o listă și o descriere a mărfurilor cu indicarea riscurilor asociate (de exemplu, volumul fluxurilor comerciale, probabilitatea ca mărfurile să fie contaminate sau să acționeze ca un vector).

Descrierea căilor intenționate de răspândire trebuie să includă toate elementele următoare:

—

o listă și o descriere a căilor, indicându-se importanța lor și riscurile asociate (cum ar fi riscul răspândirii, pe baza acelor căi, în zona vizată de evaluarea riscurilor, probabilitatea supraviețuirii, reproducerii sau înmulțirii în timpul transportului și al depozitării; capacitatea și probabilitatea de transfer pe aceste căi către un habitat corespunzător sau zona gazdă), inclusiv, atunci când este posibil, detalii cu privire la originile specifice și la punctele terminale ale căilor;

—	indicarea presiunii exercitate de propagule (de exemplu, volumul estimat sau numărul de exemplare, sau frecvența de trecere prin aceste căi), inclusiv probabilitatea reinvaziei după eradicare.

Descrierea căilor neintenționate de răspândire trebuie să includă toate elementele următoare:

—

o listă și o descriere a căilor, indicându-se importanța lor și riscurile asociate (cum ar fi riscul răspândirii, pe baza acelor căi, în zona vizată de evaluarea riscurilor, probabilitatea supraviețuirii, reproducerii sau înmulțirii în timpul transportului și al depozitării; ușurința detectării, capacitatea și probabilitatea de transfer pe aceste căi către un habitat corespunzător sau zona gazdă), inclusiv, atunci când este posibil, detalii cu privire la originile specifice și la punctele terminale ale căilor;

—	indicarea presiunii exercitate de propagule (de exemplu, volumul estimat sau numărul de exemplare, sau frecvența de trecere prin aceste căi), inclusiv probabilitatea reinvaziei după eradicare.

7.	Descrierea mărfurilor cu care este asociată în general răspândirea speciei trebuie să includă o listă și o descriere a mărfurilor cu indicarea riscurilor asociate (de exemplu, volumul fluxurilor comerciale, probabilitatea ca o marfă să fie contaminată sau să acționeze ca un vector).

Articolul 5 alineatul (1) litera (d) – o evaluare aprofundată a riscului de introducere, de stabilire și de răspândire a speciei în regiunile biogeografice relevante în condițiile actuale și în condițiile schimbărilor climatice previzibile

Evaluarea aprofundată trebuie să furnizeze informații cu privire la riscurile introducerii, stabilirii și răspândirii unei specii în regiunile biogeografice relevante din zona vizată de evaluarea riscurilor, explicând modul în care condițiile schimbărilor climatice previzibile vor influența aceste riscuri.

Evaluarea aprofundată a acestor riscuri nu trebuie să includă o gamă completă de simulări pe baza diferitelor scenarii privind schimbările climatice atât timp cât este furnizată o evaluare a probabilității de introducere, stabilire și răspândire în cadrul unui scenariu pe termen mediu (de exemplu, 30-50 ani), cu o explicație clară a ipotezelor respective.

3.	Riscurile menționate la punctul 1 pot, de exemplu, să fie descrise în termeni de „probabilitate” sau „rată”.

Articolul 5 alineatul (1) litera (e) – o descriere a nivelului actual de răspândire a speciei, precizându-se inclusiv dacă specia este deja prezentă în Uniune sau în țările învecinate, precum și o anticipare a potențialei răspândiri viitoare

Descrierea nivelului actual de răspândire a speciei în zona vizată de evaluarea riscurilor sau în țările învecinate trebuie să includă toate elementele următoare:

—	o listă cu regiunea (regiunile) biogeografică (biogeografice) sau subregiunea (subregiunile) marină (marine) din zona vizată de evaluarea riscurilor, unde specia este prezentă și unde s-a stabilit;

—	situația curentă privind stabilirea speciei în fiecare stat membru și, după caz, în țările vecine.

Proiecțiile nivelului viitor cel mai probabil de răspândire a speciei în zona vizată de evaluarea riscurilor sau în țările învecinate trebuie să includă toate elementele următoare:

—	o listă cu regiunea (regiunile) biogeografică (biogeografice) sau subregiunea (subregiunile) marină (marine) din zona vizată de evaluarea riscurilor, unde specia s-ar putea stabili, în special în condițiile schimbărilor climatice previzibile;

—	o listă a statelor membre și, după caz, a țărilor învecinate unde specia s-ar putea stabili, în special în condițiile schimbărilor climatice previzibile.

Articolul 5 alineatul (1) litera (f) – o descriere a efectului dăunător asupra biodiversității și a serviciilor ecosistemice aferente, inclusiv asupra speciilor indigene, a siturilor protejate, a habitatelor pe cale de dispariție, precum și asupra sănătății umane, a siguranței și a economiei, inclusiv o evaluare a efectelor viitoare potențiale, ținând cont de cunoștințele științifice disponibile

În descriere se face distincție între impactul cunoscut și efectele viitoare potențiale asupra biodiversității și a serviciilor ecosistemice aferente. Trebuie să fie descris impactul cunoscut pentru zona vizată de evaluarea riscurilor și pentru țările terțe, dacă este relevant (de exemplu, cu condiții ecoclimatice similare). Efectele potențiale viitoare trebuie evaluate numai pentru zona vizată de evaluarea riscurilor.

Descrierea impactului cunoscut și evaluarea efectelor viitoare potențiale trebuie să se bazeze pe cele mai bune dovezi cantitative sau calitative disponibile. Amploarea impactului trebuie să fie cuantificată prin punctaje sau să fie clasificată într-un alt fel. Cuantificarea prin punctaje sau sistemul de clasificare a impactului utilizat trebuie să includă o trimitere la publicația subiacentă.

Descrierea impactului cunoscut și evaluarea efectelor viitoare potențiale asupra biodiversității trebuie să facă trimitere la toate elementele următoare:

—	diferitele regiuni biogeografice sau subregiuni marine unde s-ar putea stabili specia;

—	speciile indigene afectate, inclusiv cele de pe lista roșie a IUCN și speciile enumerate în anexele la Directiva 92/43/CEE a Consiliului (2) și speciile care intră sub incidența Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3);

—	habitatele afectate, inclusiv cele de pe lista roșie și habitatele enumerate în anexele la Directiva 92/43/CEE;

—	siturile protejate afectate;

—	proprietățile chimice, fizice sau caracteristicile structurale afectate și funcționarea ecosistemelor;

—	starea ecologică afectată a ecosistemelor acvatice sau starea ecologică afectată a apelor marine.

Descrierea impactului cunoscut și evaluarea efectelor viitoare potențiale asupra serviciilor ecosistemice aferente trebuie să facă trimitere la toate elementele următoare:

—	serviciile de aprovizionare;

—	serviciile de reglare;

—	serviciile culturale.

Descrierea impactului cunoscut și evaluarea efectelor viitoare potențiale asupra sănătății umane, a siguranței și a economiei, trebuie, dacă este cazul, să includă informații privind:

—	bolile, alergiile sau alte afecțiuni de care ar putea suferi oamenii, care ar putea proveni în mod direct sau indirect de la o specie;

—	pagubele provocate în mod direct sau indirect de o specie, care au consecințe asupra siguranței persoanelor, bunurilor sau infrastructurii;

—	perturbarea directă sau indirectă a unei activități economice sau sociale, sau alte consecințe care au drept cauză prezența unei specii.

Articolul 5 alineatul (1) litera (g) – o evaluare a costurilor potențiale ale pagubelor

Evaluarea monetară sau, în alți termeni, a costurilor potențiale ale pagubelor asupra biodiversității și a serviciilor ecosistemice trebuie să descrie aceste costuri din punct de vedere cantitativ și/sau calitativ, în funcție de tipul de informații disponibile. În cazul în care informațiile disponibile nu sunt suficiente pentru a evalua costurile pentru întreaga zonă vizată de evaluarea riscurilor, trebuie utilizate date calitative sau diferite studii de caz din întreaga Uniune sau din țări terțe, dacă sunt disponibile.

Evaluarea costurilor potențiale ale pagubelor asupra sănătății umane, a siguranței și a economie trebuie să descrie aceste costuri din punct de vedere cantitativ și/sau calitativ, în funcție de tipul de informații disponibile. În cazul în care informațiile disponibile nu sunt suficiente pentru a evalua costurile pentru întreaga zonă vizată de evaluarea riscurilor, trebuie utilizate date calitative sau diferite studii de caz din întreaga Uniune sau din țări terțe, dacă sunt disponibile.

Articolul 5 alineatul (1) litera (h) – o descriere a utilizărilor cunoscute pentru specia respectivă și a beneficiilor sociale și economice care decurg din aceste utilizări

1.	Descrierea utilizărilor cunoscute pentru specia respectivă trebuie să includă o listă și o descriere a utilizărilor cunoscute din Uniune și din afara acesteia, dacă este cazul.

Descrierea beneficiilor sociale și economice care decurg din utilizările cunoscute pentru specia respectivă trebuie să includă o descriere a relevanței sociale, economice și de mediu a fiecăreia dintre aceste utilizări și o indicație a beneficiarilor asociați, din punct de vedere cantitativ și/sau calitativ, în funcție de tipul de informații disponibile. În cazul în care informațiile disponibile nu sunt suficiente pentru a oferi o descriere a acestor beneficii pentru întreaga zonă vizată de evaluarea riscurilor, trebuie utilizate date calitative sau diferite studii de caz din întreaga Uniune sau din țări terțe, dacă sunt disponibile.

(1) UNEP/CBD/SBSTTA/18/9/Add.1. – Trimiterile la clasificarea căilor realizată de Convenția privind diversitatea biologică se înțeleg ca trimiteri la ultima versiune modificată a acestei clasificări.

(2) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).

(3) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7).

10.7.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 174/12

REGULAMENTUL (UE) 2018/969 AL COMISIEI

din 9 iulie 2018

de modificare a anexei V la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerințele referitoare la eliminarea materialelor cu riscuri specificate provenind de la rumegătoarele mici

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (1), în special articolul 23 primul paragraf,

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 999/2001 stabilește reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile (EST-uri) la animale. El se aplică producției și introducerii pe piață a animalelor vii și a produselor de origine animală și, în anumite cazuri specifice, exporturilor acestora.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 999/2001 definește materialele cu riscuri specificate (denumite în continuare „MRS”) drept țesuturile prevăzute în anexa V și prevede că MRS trebuie îndepărtate și eliminate în conformitate cu anexa V și cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (2). Îndepărtarea materialelor cu riscuri specificate este o măsură menită să facă față riscului de ESB la bovine, ovine și caprine. Lista materialelor cu riscuri specificate la ovine și caprine este prevăzută la punctul 1 litera (b) din anexa V la Regulamentul (CE) nr. 999/2001.

(3)

Recomandările Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (denumită în continuare „OIE”) privind ESB, prevăzute în capitolul 11.4 din Codul sanitar pentru animale terestre al OIE (3), se aplică numai agentului ESB la bovine. Astfel, în ceea ce privește ovinele și caprinele, OIE nu definește nicio listă de țesuturi care nu ar trebui să fie comercializate ca urmare a riscului de ESB.

(4)

Documentul strategic al Comisiei privind EST pentru perioada 2010-2015 (4) prevede posibilitatea de a reexamina lista actuală a MRS pe baza dovezilor științifice și luând în considerare evoluția situației epidemiologice a ESB. Situația epidemiologică a ESB în Uniune s-a îmbunătățit în mod semnificativ. În 2016, în Uniune au fost raportate cinci cazuri de ESB la bovine, față de 2 166 de cazuri raportate în 2001. Această îmbunătățire a situației ESB în Uniune se reflectă în faptul că 24 de state membre și două regiuni ale unui stat membru sunt recunoscute în prezent ca având un statut al riscului de contaminare cu ESB neglijabil, în conformitate cu Decizia 2007/453/CE a Comisiei (5), pe baza statutului riscului de ESB recunoscut de OIE.

(5)

În ceea ce privește materialele cu riscuri specificate provenite de la rumegătoarele mici, documentul strategic al Comisiei privind EST pentru perioada 2010-2015 menționează o evaluare a riscurilor, aflată în curs la momentul respectiv, referitoare la pertinența listei cu MRS pentru rumegătoarele mici. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a publicat această evaluare a riscurilor la 2 decembrie 2010, ca parte a unui aviz științific privind infecțiozitatea cu ESB/EST în țesuturile rumegătoarelor mici (denumit în continuare „avizul EFSA din 2010”) (6). În avizul respectiv, EFSA estima că numărul de rumegătoare mici infectate cu ESB care ar putea intra în lanțul alimentar în Uniune în fiecare an este foarte limitat și a confirmat faptul că aceste estimări permit să se considere că nu se va produce o epidemie de ESB generalizată la populația de rumegătoare mici din Uniune. Această concluzie a EFSA este valabilă pentru întreaga Uniune, independent de statutul statelor membre referitor la riscul de ESB.

(6)

Astfel cum se menționează în avizul științific comun cu privire la orice eventuală asociere epidemiologică sau moleculară între EST la animale și la oameni, adoptat de EFSA și de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor la 9 decembrie 2010 (7), numai două cazuri de ESB produse în condiții naturale au fost semnalate la nivel mondial la caprine și niciun caz de ESB produs în condiții naturale nu a fost semnalat la ovine. În cele două cazuri de ESB în condiții naturale identificate la caprine, animalele s-au născut înainte de introducerea interdicției privind hrănirea cu proteine animale transformate a animalelor de crescătorie și într-un moment în care s-a atins vârful epidemiei de ESB la bovine.

(7)

La 5 august 2015, EFSA a publicat un aviz științific privind o cerere de reexaminare a unei publicații științifice în ceea ce privește potențialul zoonotic al prionilor de scrapie ovină (denumit în continuare „avizul EFSA din 2015”) (8). În avizul respectiv, EFSA a concluzionat că nu există dovezi privind o legătură de cauzalitate între scrapie și formele de EST care afectează oamenii și a confirmat că singurul agent EST care s-a dovedit a avea caracter zoonotic este agentul ESB clasic. În plus, EFSA a subliniat faptul că nu există dovezi epidemiologice care să indice că scrapia este zoonotică, în special având în vedere faptul că incidența bolii Creutzfeldt Jakob sporadică la oameni este similară în țările cu o incidență minimă a scrapiei și în țările cu o incidență ridicată a acesteia.

(8)

Prin urmare, este oportun să se modifice cerințele existente pentru îndepărtarea materialelor cu riscuri specificate de la rumegătoarele mici, astfel încât doar țesuturile de rumegător mic infectat, care prezintă cele mai ridicate niveluri de infecțiozitate ESB, să fie desemnate ca materiale cu riscuri specificate. În conformitate cu avizul EFSA din 2010, datele experimentale arată că cele mai ridicate niveluri de infecțiozitate la ovinele inoculate cu ESB se găsesc în creier și în măduva spinării.

(9)

Având în vedere dificultățile practice în a asigura absența contaminării oaselor craniului cu țesuturi cerebrale, craniul ovinelor și caprinelor în vârstă de peste 12 luni, sau care au un incisiv permanent care a erupt prin gingie, ar trebui să fie în continuare desemnat drept material cu riscuri specificate în anexa V la Regulamentul (CE) nr. 999/2001.

(10)	Prin urmare, numai craniul, inclusiv creierul și ochii, precum și măduva spinării a animalelor cu vârsta de peste 12 luni, sau care au un incisiv permanent care a erupt prin gingie, ar trebui considerate drept materiale cu riscuri specificate la ovine și caprine.

(11)

Având în vedere caracterul specific al creșterii ovinelor și caprinelor, identificarea datei de naștere exacte a animalelor respective este rareori posibilă și, ca atare, aceste date nu sunt incluse în registrul exploatației, astfel cum prevede Regulamentul (CE) nr. 21/2004 al Consiliului (9). În consecință, îndepărtarea creierului, a craniului și a ochilor la ovine și caprine este în prezent obligatorie dacă animalul este în vârstă de peste 12 luni sau dacă are un incisiv permanent care a erupt prin gingie.

(12)

Estimarea vârstei ovinelor și caprinelor pe baza dentiției constituie doar o aproximare, dat fiind că data erupției primului incisiv permanent la ovine și caprine poate varia cu câteva luni. Alte metode pentru a estima dacă ovinele și caprinele trimise pentru sacrificare sunt în vârstă de peste 12 luni pot oferi un nivel echivalent de garanție privind vârsta animalului. Dat fiind că astfel de metode pot depinde de caracterul specific al practicilor de sacrificare a ovinelor și caprinelor la nivel național, fiabilitatea acestor metode ar trebui să fie evaluată de autoritatea competentă din statul membru de sacrificare. Punctul 1 litera (b) din anexa V la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 ar trebui modificat în consecință, pentru a prevedea posibilitatea de a estima dacă un animal are vârsta de peste 12 luni printr-o metodă aprobată de autoritatea competentă din statul membru de sacrificare.

(13)	Anexa V la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 ar trebui modificată în consecință.

(14)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

În anexa V la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, punctul 1 litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

în ceea ce privește ovinele și caprinele: craniul, inclusiv creierul și ochii, precum și măduva spinării a animalelor cu vârsta de peste 12 luni sau care au un incisiv permanent care a erupt prin gingie, sau în vârstă de peste 12 luni, astfel cum s-a estimat printr-o metodă aprobată de autoritatea competentă din statul membru de sacrificare.”.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 9 iulie 2018.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 147, 31.5.2001, p. 1.

(2) Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (JO L 300, 14.11.2009, p. 1).

(3) http://www.oie.int/index.php?id=169&L=0&htmfile=chapitre_bse.htm

(4) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și către Consiliu - Foaie de drum nr. 2 pentru EST - Document de strategie privind encefalopatiile spongiforme transmisibile pentru 2010-2015; COM(2010)384 final.

(5) Decizia 2007/453/CE a Comisiei din 29 iunie 2007 de stabilire a statutului privind ESB al unui stat membru, al țărilor terțe sau al uneia dintre regiunile acestora în funcție de riscul de contaminare cu ESB (JO L 172, 30.6.2007, p. 84).

(6) EFSA Journal, 2010; 8(12):1875 [92 pp.].

(7) EFSA Journal, 2011; 9(1):1945 [111 pp.].

(8) EFSA Journal, 2015; 13(8):4197 [58 pp.].

(9) Regulamentul (CE) nr. 21/2004 al Consiliului din 17 decembrie 2003 de stabilire a unui sistem de identificare și de înregistrare a animalelor din speciile ovină și caprină și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 și a Directivelor 92/102/CEE și 64/432/CEE (JO L 5, 9.1.2004, p. 8).

10.7.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 174/15

DIRECTIVA DELEGATĂ (UE) 2018/970 A COMISIEI

din 18 aprilie 2018

de modificare a anexelor II, III și V la Directiva (UE) 2016/1629 a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a cerințelor tehnice pentru navele de navigație interioară

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva (UE) 2016/1629 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 septembrie 2016 de stabilire a cerințelor tehnice pentru navele de navigație interioară, de modificare a Directivei 2009/100/CE și de abrogare a Directivei 2006/87/CE (1), în special articolul 31 alineatele (1), (3) și (4),

întrucât:

(1)	Directiva 2006/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2) este abrogată, cu efect de la 7 octombrie 2018, prin Directiva (UE) 2016/1629. Anexa II la Directiva (UE) 2016/1629 prevede că cerințele tehnice aplicabile construcțiilor navale sunt cele stabilite în standardul ES-TRIN 2015/1.

(2)	Acțiunile Uniunii în sectorul navigației interioare ar trebui să urmărească asigurarea uniformității în ceea ce privește elaborarea cerințelor tehnice pentru navele de navigație interioară care urmează să fie aplicate în Uniune.

(3)

Comitetul european pentru elaborarea de standarde privind navigația interioară (CESNI) a fost creat la 3 iunie 2015 în cadrul Comisiei Centrale pentru Navigația pe Rin (CCNR), cu scopul de a elabora standarde tehnice pentru căile navigabile interioare în diverse domenii, în special în ceea ce privește navele, tehnologia informației și echipajul.

(4)	În cadrul reuniunii sale din 6 iulie 2017 (3), CESNI a adoptat noul standard european de stabilire a cerințelor tehnice pentru navele de navigație interioară, ES-TRIN 2017/1.

(5)

Standardul ES-TRIN stabilește cerințele tehnice uniforme necesare pentru a garanta siguranța navelor de navigație interioară. Acesta include dispoziții privind construcția navelor, echiparea și echipamentele navelor de navigație interioară, dispoziții speciale privind anumite categorii de nave, cum ar fi navele de pasageri, convoaiele împinse și navele portcontainer, dispoziții privind echipamentele sistemului de identificare automată, dispoziții privind identificarea navei, un model de certificate și de registru, dispoziții tranzitorii, precum și instrucțiuni de aplicare a standardului tehnic.

(6)	CCNR va aduce modificări cadrului său legislativ, și anume regulamentele privind inspecția navelor pe Rin, pentru a face trimitere la noul standard și pentru a face ca noul standard să fie obligatoriu în cadrul aplicării Convenției revizuite privind navigația pe Rin.

(7)	Prin urmare, Directiva (UE) 2016/1629 ar trebui modificată în consecință.

(8)	Din motive de coerență, dispozițiile modificate ar trebui să fie transpuse și aplicate de la aceeași dată, astfel cum s-a prevăzut inițial pentru transpunerea și aplicarea Directivei (UE) 2016/1629,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Directiva (UE) 2016/1629 se modifică după cum urmează:

1.	Anexa II se înlocuiește cu textul din anexa I la prezenta directivă.

2.	Anexa III se modifică în conformitate cu anexa II la prezenta directivă.

3.	Anexa V se modifică în conformitate cu anexa III la prezenta directivă.

Articolul 2

(1) Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 7 octombrie 2018, actele respective aplicându-se de la această dată. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul acestor acte.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2) Statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 3

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 4

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 18 aprilie 2018.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 252, 16.9.2016, p. 118.

(2) Directiva 2006/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 de stabilire a cerințelor tehnice pentru navele de navigație interioară și de abrogare a Directivei 82/714/CEE a Consiliului (JO L 389, 30.12.2006, p. 1).

(3) Rezoluția CESNI 2017-II-1.

ANEXA I

„

ANEXA II

CERINȚE TEHNICE MINIME APLICABILE CONSTRUCȚIILOR NAVALE CARE NAVIGHEAZĂ PE CĂILE NAVIGABILE INTERIOARE DIN ZONELE 1, 2, 3 ȘI 4

Cerințele tehnice aplicabile construcțiilor navale sunt cele stabilite în standardul ES-TRIN 2017/1.

”

ANEXA II

Anexa III la Directiva (UE) 2016/1629 se modifică după cum urmează:

Punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„2. Rezistență și stabilitate

—	Consolidarea structurii și stabilitate

—	Certificatul/atestatul din partea unei societăți de clasificare recunoscute”.

Se adaugă următorul punct 8:

„8. Mașini

—	Sisteme de direcție

—	Arbore port-elice și accesorii

—	Motoare de propulsie, cuplaje și accesorii

—	Prezența propulsorului prova

—	Instalații de santină și de stingere a incendiilor

—	Surse de energie electrică de avarie și instalații electrice

—	Certificat/atestat din partea unei societăți de clasificare recunoscute”.

ANEXA III

În anexa V la Directiva (UE) 2016/1629, la articolul 2.01, alineatul (2) se modifică după cum urmează:

Litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)	un expert nautic ce deține un brevet de comandant de navă pentru căi navigabile interioare, care îl autorizează pe deținător să conducă nava care urmează să fie inspectată;”.

Se adaugă următoarea literă (d):

„(d)	un expert în construcții navale tradiționale pentru inspecția construcțiilor navale tradiționale.”

10.7.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 174/20

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/971 A COMISIEI

din 9 iulie 2018

de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre

[notificată cu numărul C(2018) 4460]

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 89/662/CEE a Consiliului din 11 decembrie 1989 privind controlul veterinar în cadrul schimburilor intracomunitare în vederea realizării pieței interne (1), în special articolul 9 alineatul (4),

având în vedere Directiva 90/425/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile în schimburile intracomunitare cu anumite animale vii și produse în vederea realizării pieței interne (2), în special articolul 10 alineatul (4),

având în vedere Directiva 2002/99/CE a Consiliului din 16 decembrie 2002 de stabilire a normelor de sănătate animală care reglementează producția, transformarea, distribuția și introducerea produselor de origine animală destinate consumului uman (3), în special articolul 4 alineatul (3),

întrucât:

(1)

Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a Comisiei (4) stabilește măsuri zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre în care au fost confirmate cazuri de această boală la porci domestici sau sălbatici (denumite în continuare „statele membre în cauză”). În părțile I-IV din anexa la decizia de punere în aplicare respectivă sunt enumerate și delimitate anumite zone din statele membre în cauză care sunt diferențiate în funcție de nivelul de risc pe baza situației epidemiologice a bolii respective. Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a fost modificată de mai multe ori pentru a ține seama de evoluția situației epidemiologice în Uniune în ceea ce privește pesta porcină africană, evoluție care trebuia să se reflecte în anexa respectivă. Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a fost modificată ultima dată prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/950 a Comisiei (5), ca urmare a apariției unor focare de pestă porcină africană la porcii domestici din județele Tulcea și Satu Mare din România și în alte state membre în iunie 2018.

(2)

Riscul de răspândire a pestei porcine africane în rândul faunei sălbatice este legat de răspândirea lentă naturală a acestei boli în rândul efectivelor de porci sălbatici și, de asemenea, de riscurile legate de activitatea umană, după cum a demonstrat recenta evoluție epidemiologică a acestei boli în Uniune și după cum a fost documentat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) în avizul științific al Grupului pentru sănătatea și bunăstarea animalelor publicat la 14 iulie 2015, în raportul științific al EFSA privind analizele epidemiologice referitoare la pesta porcină africană în statele baltice și în Polonia publicat la 23 martie 2017 și în raportul științific al EFSA privind analizele epidemiologice referitoare la pesta porcină africană în statele baltice și în Polonia publicat la 7 noiembrie 2017 (6).

(3)

De la data adoptării Deciziei de punere în aplicare (UE) 2018/950, virusul pestei porcine africane s-a răspândit în România. În lunile iunie și iulie 2018, au fost observate peste 200 de focare de pestă porcină africană la porci domestici în județul Tulcea din România. În plus, în iulie 2018 au fost observate mai multe focare de pestă porcină africană la porci domestici în județele Brăila și Constanța din România. Aceste focare de pestă porcină africană la porci domestici prezintă un nivel crescut de risc care ar trebui să se reflecte în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. În urma acțiunilor consolidate întreprinse de România pentru a controla circulația porcinelor vii, a produselor obținute din porcine, a subproduselor de origine animală și a altor produse (care ar putea contribui la răspândirea bolii din zonele afectate de pesta porcină africană la zone în care nu au existat notificări cu privire la această boală), zona din România cuprinsă între fluviul Dunărea și litoralul românesc de la Delta Dunării la orașul Constanța ar trebui să figureze în lista din partea III a anexei respective. Prin urmare, părțile din zona menționată mai sus, care figurau anterior în lista din partea I a anexei respective, ar trebui să figureze în prezent în lista din partea III a anexei respective.

(4)

Pentru a se ține seama de recentele evoluții ale situației epidemiologice a pestei porcine africane în Uniune și pentru a combate într-un mod proactiv riscurile asociate cu răspândirea acestei boli, ar trebui delimitate noi zone de risc sporit cu o suprafață suficientă în România, care ar trebui incluse în mod corespunzător în listele din anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. Prin urmare, anexa respectivă ar trebui modificată în consecință.

(5)	Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE se înlocuiește cu textul care figurează în anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 9 iulie 2018.

Pentru Comisie

Vytenis ANDRIUKAITIS

Membru al Comisiei

(1) JO L 395, 30.12.1989, p. 13.

(2) JO L 224, 18.8.1990, p. 29.

(3) JO L 18, 23.1.2003, p. 11.

(4) Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a Comisiei din 9 octombrie 2014 privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare 2014/178/UE (JO L 295, 11.10.2014, p. 63).

(5) Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/950 a Comisiei din 3 iulie 2018 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre (JO L 167, 4.7.2018, p. 11).

(6) EFSA Journal 2015;13(7):4163; EFSA Journal 2017;15(3):4732; EFSA Journal 2017;15(11):5068.

ANEXĂ

Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE se înlocuiește cu următorul text:

„

ANEXĂ

PARTEA I

1. Republica Cehă

Următoarele zone din Republica Cehă:

—	okres Uherské Hradiště;

—	okres Kroměříž;

—	okres Vsetín;

—

katastrální území obcí v okrese Zlín:

—

Bělov;

—	Biskupice u Luhačovic;

—	Bohuslavice nad Vláří;

—

Brumov;

—

Bylnice;

—

Divnice;

—	Dobrkovice;

—	Dolní Lhota u Luhačovic;

—	Drnovice u Valašských Klobouk;

—	Halenkovice;

—

Haluzice;

—	Hrádek na Vlárské dráze;

—	Hřivínův Újezd;

—	Jestřabí nad Vláří;

—	Kaňovice u Luhačovic;

—

Kelníky;

—	Kladná-Žilín;

—

Kochavec;

—	Komárov u Napajedel;

—

Křekov;

—

Lipina;

—	Lipová u Slavičína;

—	Ludkovice;

—	Luhačovice;

—

Machová;

—	Mirošov u Valašských Klobouk;

—	Mysločovice;

—	Napajedla;

—

Návojná;

—

Nedašov;

—	Nedašova Lhota;

—

Nevšová;

—	Otrokovice;

—	Petrůvka u Slavičína;

—	Pohořelice u Napajedel;

—

Polichno;

—	Popov nad Vláří;

—

Poteč;

—	Pozlovice;

—	Rokytnice u Slavičína;

—

Rudimov;

—

Řetechov;

—

Sazovice;

—

Sidonie;

—

Slavičín;

—

Smolina;

—	Spytihněv;

—	Svatý Štěpán;

—

Šanov;

—

Šarovy;

—	Štítná nad Vláří;

—

Tichov;

—	Tlumačov na Moravě;

—	Valašské Klobouky;

—	Velký Ořechov;

—	Vlachova Lhota;

—	Vlachovice;

—

Vrbětice;

—

Žlutava.

2. Estonia

Următoarele zone din Estonia:

—	Hiiu maakond.

3. Ungaria

Următoarele zone din Ungaria:

—

Borsod-Abaúj-Zemplén megye 650100, 650200, 650300, 650400, 650500, 650600, 650700, 650800, 651000, 651100, 651200, 652100, 652200, 652300, 652400, 652500, 652601, 652602, 652603, 652700, 652800, 652900 és 653403 kódszámúvalamint 656100, 656200, 656300, 656400, 656701, 657010, 657100, 657400, 657500, 657600, 657700, 657800, 657900, 658000, 658100, 658201, 658202, 658310, 658401, 658402, 658403, 658404, 658500, 658600, 658700, 658801, 658802, 658901, 658902, 659000, 659100, 659210, 659220, 659300, 659400, 659500, 659601, 659602, 659701, 659800, 659901, 660000, 660100, 660200, 660400, 660501, 660502, 660600 és 660800 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe;

—	Hajdú-Bihar megye 900850, 900860, 900930, 900950 és 903350 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe;

—

Heves megye 700150, 700250, 700260, 700350, 700450, 700460, 700550, 700650, 700750, 700850, 702350, 702450, 702550, 702750, 702850, 703350, 703360, 703450, 703550, 703610, 703750, 703850, 703950, 704050, 704150, 704250, 704350, 704450, 704550, 704650, 704750, 704850, 704950, 705050, 705250, 705350, 705510 és 705610 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe;

—	Jász-Nagykun-Szolnok megye 750150, 750160, 750250, 750260, 750350, 750450, 750460, 750550, 750650, 750750, 750850, 750950 és 750960 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe;

—

Nógrád megye 550110, 550120, 550130, 550210, 550310, 550320, 550450, 550460, 550510, 550610, 550710, 550810, 550950, 551010, 551150, 551160, 551250, 551350, 551360, 551450, 551460, 551550, 551650, 551710, 551810, 551821, 552010, 552150, 552250, 552350, 552360, 552450, 552460, 552520, 552550, 552610, 552620, 552710, 552850, 552860, 552950, 552960, 552970, 553110, 553250, 553260 és 553350 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe;

—	Pest megye 571250, 571350, 571550, 571610, 571750, 571760, 572350, 572550, 572850, 572950, 573360 és 573450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe;

—

Szabolcs-Szatmár-Bereg megye 850150, 850250, 850260, 850350, 850450, 850550, 850650, 850850, 851851, 851852, 851950, 852050, 852150, 852250, 852350, 852450, 852550, 852750, 853560, 853650, 853751, 853850, 853950, 853960, 854050, 854150, 854250, 854350, 855250, 855350, 855450, 855460, 855550, 855650, 855660, 855750, 855850, 855950, 855960, 856012, 856050, 856150, 856250, 856260, 856850, 856950, 857050, 857150, 857350, 857450 és 857550.

4. Letonia

Următoarele zone din Letonia:

—	Aizputes novads;

—	Alsungas novads;

—	Kuldīgas novada Gudenieku, Turlavas un Laidu pagasts;

—	Pāvilostas novada Sakas pagasts un Pāvilostas pilsēta;

—	Skrundas novada,Nīkrācesun Rudbāržu pagasts un Skrundas pagasta daļa, kas atrodas uz dienvidiem no autoceļa A9, Skrundas pilsēta;

—	Stopiņu novada daļa, kas atrodas uz rietumiem no autoceļa V36, P4 un P5, Acones ielas, Dauguļupes ielas un Dauguļupītes;

—	Vaiņodes novads;

—	Ventspils novada Jūrkalnes pagasts.

5. Lituania

Următoarele zone din Lituania:

—	Jurbarko rajono savivaldybė: Eržvilko, Smalininkų ir Viešvilės seniūnijos;

—	Kazlų Rūdos savivaldybė;

—

Kelmės rajono savivaldybė: Kelmės, Kelmės apylinkių, Kražių, Kukečių, Liolių, Pakražančio, Šaukėnų seniūnijos, Tytyvėnų seniūnijos dalis į vakarus ir šiaurę nuo kelio Nr. 157 ir į vakarus nuo kelio Nr. 2105 ir Tytuvėnų apylinkių seniūnijos dalis į šiaurę nuo kelio Nr. 157 ir į vakarus nuo kelio Nr. 2105, Užvenčio ir Vaiguvos seniūnijos;

—	Mažeikių rajono savivaldybė: Sedos, Šerkšnėnų ir Židikų seniūnijos;

—	Pagėgių savivaldybė;

—	Raseinių rajono savivaldybė: Girkalnio ir Kalnūjų seniūnijos dalis į šiaurę nuo kelio Nr A1, Nemakščių, Paliepių, Raseinių, Raseinių miesto ir Viduklės seniūnijos;

—	Šakių rajono savivaldybė;

—	Tauragės rajono savivaldybė;

—	Telšių rajono savivaldybė.

6. Polonia

Următoarele zone din Polonia:

w województwie warmińsko-mazurskim:

—	gmina Stare Juchy w powiecie ełckim;

—	powiat gołdapski;

—	powiat węgorzewski;

—	gmina Ruciane – Nida i część gminy Pisz położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 58 oraz miasto Pisz w powiecie piskim;

—	gminy Giżycko z miastem Giżycko, Kruklanki, Miłki, Wydminy i Ryn w powiecie giżyckim;

—	gmina Mikołajki w powiecie mrągowskim;

—	gminy Bisztynek i Sępopol w powiecie bartoszyckim;

—	gminy Barciany, Korsze i Srokowo w powiecie kętrzyńskim;

—	gminy Lidzbark Warmiński z miastem Lidzbark Warmiński, Lubomino, Orneta i Kiwity w powiecie lidzbarskim;

—	część gminy Wilczęta położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 509 w powiecie braniewskim;

—	gminy Godkowo, Milejewo, Młynary, Pasłęk i Tolkmicko w powiecie elbląskim;

—	powiat miejski Elbląg.

w województwie podlaskim:

—	gminy Brańsk z miastem Brańsk, Rudka i Wyszki w powiecie bielskim;

—	gmina Perlejewo w powiecie siemiatyckim;

—	gminy Kolno z miastem Kolno, Mały Płock i Turośl w powiecie kolneńskim;

—	gmina Poświętne w powiecie białostockim;

—	gminy Kołaki Kościelne, Rutki, Szumowo, część gminy Zambrów położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr S8 i miasto Zambrów w powiecie zambrowskim;

—	gminy Wiżajny i Przerośl w powiecie suwalskim;

—	gminy Kulesze Kościelne, Nowe Piekuty, Szepietowo, Klukowo, Ciechanowiec, Wysokie Mazowieckie z miastem Wysokie Mazowieckie, Czyżew w powiecie wysokomazowieckim;

—	gminy Miastkowo, Nowogród i Zbójna w powiecie łomżyńskim.

w województwie mazowieckim:

—	gminy Ceranów, Kosów Lacki, Sabnie, Sterdyń, część gminy Bielany położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 63 i część gminy wiejskiej Sokołów Podlaski położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 63 w powiecie sokołowskim;

—	gminy Grębków, Korytnica, Liw, Łochów, Miedzna, Sadowne, Stoczek, Wierzbno i miasto Węgrów w powiecie węgrowskim;

—	gmina Kotuń w powiecie siedleckim;

—	gminy Rzekuń, Troszyn, Lelis, Czerwin i Goworowo w powiecie ostrołęckim;

—	powiat miejski Ostrołęka;

—	powiat ostrowski;

—	gminy Karniewo, Maków Mazowiecki, Rzewnie i Szelków w powiecie makowskim;

—	gmina Krasne w powiecie przasnyskim;

—	gminy Mała Wieś i Wyszogród w powiecie płockim;

—	gminy Ciechanów z miastem Ciechanów, Glinojeck, Gołymin – Ośrodek, Ojrzeń, Opinogóra Górna i Sońsk w powiecie ciechanowskim;

—	gminy Baboszewo, Czerwińsk nad Wisłą, Naruszewo, Płońsk z miastem Płońsk, Sochocin i Załuski w powiecie płońskim;

—	gminy Gzy, Obryte, Zatory, Pułtusk i część gminy Winnica położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Wielany, Winnica i Pokrzywnica w powiecie pułtuskim;

—	gminy Brańszczyk, Długosiodło, Rząśnik, Wyszków, Zabrodzie i część gminy Somianka położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 62 w powiecie wyszkowskim;

—	gminy Jadów, Klembów, Poświętne, Strachówka i Tłuszcz w powiecie wołomińskim;

—	gminy Dobre, Jakubów, Mińsk Mazowiecki z miastem Mińsk Mazowiecki, Mrozy, Cegłów, Dębe Wielkie, Halinów, Kałuszyn, Siennica i Stanisławów w powiecie mińskim;

—	gminy Garwolin z miastem Garwolin, Górzno, Łaskarzew z miastem Łaskarzew, Maciejowice, Miastków Kościelny, Parysów, Pilawa, Sobolew, Trojanów, Wilga i Żelechów w powiecie garwolińskim;

—	powiat kozienicki;

—	gminy Baranów i Jaktorów w powiecie grodziskim;

—	powiat żyrardowski;

—	gminy Belsk Duży, Błędów, Goszczyn i Mogielnica w powiecie grójeckim;

—	gminy Białobrzegi, Promna, Stromiec i Wyśmierzyce w powiecie białobrzeskim;

—	gminy Iłów, Młodzieszyn, Nowa Sucha, Rybno, Sochaczew z miastem Sochaczew i Teresin w powiecie sochaczewskim;

—	gmina Policzna w powiecie zwoleńskim.

w województwie lubelskim:

—	gminy Niemce, Garbów, Jastków, Konopnica, Wólka, Głusk w powiecie lubelskim;

—	gminy Łęczna, Spiczyn, część gminy Ludwin położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Puchaczów i Dratów, a następnie przez drogę nr 820 do północnej granicy gminy w powiecie łęczyńskim;

—	gminy Grabowiec, Miączyn, Sitno, Skierbieszów, Stary Zamość, Komarów-Osada w powiecie zamojskim;

—	gminy Trzeszczany, Werbkowice, Mircze, część gminy wiejskiej Hrubieszów położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 74 i na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 844 i miasto Hrubieszów w powiecie hrubieszowskim;

—

gminy Abramów, Kamionka, Lubartów z miastem Lubartów, Serniki i część gminy Ostrów Lubelski położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę 821 biegnącą od zachodniej granicy gminy do miejscowości Ostrów Lubelski, a następnie przez drogę łączącą miejscowości Ostrów Lubelski, Głębokie i Stary Uścimów do wschodniej granicy gminy w powiecie lubartowskim;

—	gminy Kłoczew, Ryki, Dęblin i Stężyca w powiecie ryckim;

—	gminy Puławy z miastem Puławy, Janowiec, Kazimierz Dolny, Końskowola, Kurów, Wąwolnica, Nałęczów, Markuszów, Żyrzyn w powiecie puławskim;

—

gminy Mełgiew, Rybczewice, miasto Świdnik i część gminy Piaski położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 17 biegnącą od wschodniej granicy gminy Piaski do skrzyżowania z drogą nr S12 i na zachód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od skrzyżowania dróg nr 17 i nr S12 przez miejscowość Majdan Brzezicki do północnej granicy gminy w powiecie świdnickim;

—	gminy Kraśniczyn, Gorzków, Krasnystaw z miastem Krasnystaw, Izbica, Siennica Różana, Żółkiewka, część gminy Fajsławice położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 17 i część gminy Łopiennik Górny położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 17 w powiecie krasnostawskim;

—	gmina Tyszowce w powiecie tomaszowskim;

—	powiat miejski Lublin.

7. România

Următoarele zone din România:

—	județul Bihor;

—	județul Cluj;

—	județul Maramureș;

—	județul Galați;

—	județul Vrancea;

—	județul Brăila (cu excepția Insulei Mari a Brăilei);

—	județul Buzău;

—	județul Ialomița (cu excepția Bălții Ialomiței);

—	județul Călărași.

PARTEA II

1. Republica Cehă

Următoarele zone din Republica Cehă:

—

katastrální území obcí v okrese Zlín:

—	Bohuslavice u Zlína;

—	Bratřejov u Vizovic;

—	Březnice u Zlína;

—	Březová u Zlína;

—

Březůvky;

—	Dešná u Zlína;

—	Dolní Ves;

—

Doubravy;

—

Držková;

—

Fryšták;

—	Horní Lhota u Luhačovic;

—	Horní Ves u Fryštáku;

—	Hostišová;

—	Hrobice na Moravě;

—

Hvozdná;

—	Chrastěšov;

—	Jaroslavice u Zlína;

—	Jasenná na Moravě;

—	Karlovice u Zlína;

—

Kašava;

—

Klečůvka;

—	Kostelec u Zlína;

—

Kudlov;

—	Kvítkovice u Otrokovic;

—	Lhota u Zlína;

—	Lhotka u Zlína;

—

Lhotsko;

—	Lípa nad Dřevnicí;

—

Loučka I;

—	Loučka II;

—	Louky nad Dřevnicí;

—	Lukov u Zlína;

—	Lukoveček;

—

Lutonina;

—	Lužkovice;

—	Malenovice u Zlína;

—

Mladcová;

—

Neubuz;

—	Oldřichovice u Napajedel;

—

Ostrata;

—	Podhradí u Luhačovic;

—	Podkopná Lhota;

—	Provodov na Moravě;

—

Prštné;

—	Příluky u Zlína;

—

Racková;

—

Raková;

—	Salaš u Zlína;

—	Sehradice;

—

Slopné;

—	Slušovice;

—

Štípa;

—

Tečovice;

—	Trnava u Zlína;

—

Ublo;

—	Újezd u Valašských Klobouk;

—

Velíková;

—	Veselá u Zlína;

—

Vítová;

—

Vizovice;

—

Vlčková;

—

Všemina;

—	Vysoké Pole;

—	Zádveřice;

—

Zlín;

—	Želechovice nad Dřevnicí.

2. Estonia

Următoarele zone din Estonia:

—	Eesti Vabariik (välja arvatud Hiiu maakond).

3. Ungaria

Următoarele zone din Ungaria:

—	Heves megye 700860, 700950, 701050, 701111, 701150, 701250, 701350, 701550, 701560, 701650, 701750, 701850, 701950, 702050, 702150, 702250, 702260, 702950, 703050, 703150, 703250, 703370, 705150 és 705450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe;

—

Szabolcs-Szatmár-Bereg megye 850950, 851050, 851150, 851250, 851350, 851450, 851550, 851560, 851650, 851660, 851751, 851752, 852850, 852860, 852950, 852960, 853050, 853150, 853160, 853250, 853260, 853350, 853360, 853450, 853550, 854450, 854550, 854560, 854650, 854660, 854750, 854850, 854860, 854870, 854950, 855050, 855150, 856350, 856360, 856450, 856550, 856650, 856750, 856760 és 857650 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe.

4. Letonia

Următoarele zone din Letonia:

—	Ādažu novads;

—	Aglonas novads;

—	Aizkraukles novads;

—	Aknīstes novads;

—	Alojas novads;

—	Alūksnes novads;

—	Amatas novads;

—	Apes novads;

—	Auces novads;

—	Babītes novads;

—	Baldones novads;

—	Baltinavas novads;

—	Balvu novads;

—	Bauskas novads;

—	Beverīnas novads;

—	Brocēnu novads;

—	Burtnieku novads;

—	Carnikavas novads;

—	Cēsu novads;

—	Cesvaines novads;

—	Ciblas novads;

—	Dagdas novads;

—	Daugavpils novads;

—	Dobeles novads;

—	Dundagas novads;

—	Engures novads;

—	Ērgļu novads;

—	Garkalnes novads;

—	Gulbenes novads;

—	Iecavas novads;

—	Ikšķiles novads;

—	Ilūkstes novads;

—	Inčukalna novads;

—	Jaunjelgavas novads;

—	Jaunpiebalgas novads;

—	Jaunpils novads;

—	Jēkabpils novads;

—	Jelgavas novada, Glūdas, Svētes, Zaļenieku, Vilces, Lielplatones, Elejas, Sesavas, Platones un Vircavas pagasts;

—	Kandavas novads;

—	Kārsavas novads;

—	Ķeguma novads;

—	Ķekavas novads;

—	Kocēnu novads;

—	Kokneses novads;

—	Krāslavas novads;

—	Krimuldas novads;

—	Krustpils novads;

—	Kuldīgas novada Ēdoles, Īvandes, Kurmāles, Padures, Pelču, Rumbas, Rendas, Kabiles,Snēpeles un Vārmes pagasts, Kuldīgas pilsēta;

—	Lielvārdes novads;

—	Līgatnes novads;

—	Limbažu novads;

—	Līvānu novads;

—	Lubānas novads;

—	Ludzas novads;

—	Madonas novads;

—	Mālpils novads;

—	Mārupes novads;

—	Mazsalacas novads;

—	Mērsraga novads;

—	Naukšēnu novads;

—	Neretas novads;

—	Ogres novads;

—	Olaines novads;

—	Ozolnieku novada Ozolnieku un Cenu pagasts;

—	Pārgaujas novads;

—	Pļaviņu novads;

—	Preiļu novads;

—	Priekuļu novads;

—	Raunas novads;

—	republikas pilsēta Daugavpils;

—	republikas pilsēta Jelgava;

—	republikas pilsēta Jēkabpils;

—	republikas pilsēta Jūrmala;

—	republikas pilsēta Rēzekne;

—	republikas pilsēta Valmiera;

—	Rēzeknes novads;

—	Riebiņu novads;

—	Rojas novads;

—	Ropažu novads;

—	Rugāju novads;

—	Rundāles novads;

—	Rūjienas novads;

—	Salacgrīvas novads;

—	Salas novads;

—	Salaspils novads;

—	Saldus novada Jaunlutriņu, Lutriņu, Šķēdes, Nīgrandes, Saldus, Jaunauces, Rubas, Vadakstes, Zaņas, Ezeres, Pampāļu un Zirņu pagasts un Saldus pilsēta;

—	Saulkrastu novads;

—	Sējas novads;

—	Siguldas novads;

—	Skrīveru novads;

—	Skrundas novada Raņķu pagasts un Skrundas pagasta daļa, kas atrodas uz Ziemeļiem no autoceļa A9;

—	Smiltenes novads;

—	Stopiņu novada daļa, kas atrodas uz austrumiem no autoceļa V36, P4 un P5, Acones ielas, Dauguļupes ielas un Dauguļupītes;

—	Strenču novads;

—	Talsu novads;

—	Tērvetes novads;

—	Tukuma novads;

—	Valkas novads;

—	Varakļānu novads;

—	Vārkavas novads;

—	Vecpiebalgas novads;

—	Vecumnieku novads;

—	Ventspils novada Ances, Tārgales, Popes, Vārves, Užavas, Piltenes, Puzes, Ziru, Ugāles, Usmas un Zlēku pagasts, Piltenes pilsēta;

—	Viesītes novads;

—	Viļakas novads;

—	Viļānu novads;

—	Zilupes novads.

5. Lituania

Următoarele zone din Lituania:

—	Akmenės rajono savivaldybė: Naujosios Akmenės kaimiškoji, Kruopių, Naujosios Akmenės miesto, Papilės seniūnijos;

—	Alytaus miesto savivaldybė;

—	Alytaus rajono savivaldybė: Alytaus, Krokialaukio, Miroslavo, Nemunaičio, Punios ir Simno seniūnijos;

—	Anykščių rajono savivaldybė;

—	Birštono savivaldybė;

—	Biržų miesto savivaldybė;

—	Biržų rajono savivaldybė;

—	Druskininkų savivaldybė;

—	Elektrėnų savivaldybė;

—	Ignalinos rajono savivaldybė;

—	Jonavos rajono savivaldybė;

—	Jurbarko rajono savivaldybė: Jurbarko miesto, Jurbarkų, seniūnijos;

—	Kaišiadorių miesto savivaldybė;

—	Kaišiadorių rajono savivaldybė;

—	Kalvarijos savivaldybė;

—	Kauno miesto savivaldybė;

—	Kauno rajono savivaldybė: Akademijos, Alšėnų, Babtų, Batniavos, Domeikavos, Ežerėlio, Garliavos, Garliavos apylinkių, Kačerginės, Karmėlavos, Kulautuvos, Lapių, Linksmakalnio, Neveronių, Raudondvario, Ringaudų, Rokų, Samylų, Taurakiemio, Užliedžių, Vandžiogalos ir Zapyškio seniūnijos;

—	Kėdainių rajono savivaldybė: Gudžiūnų, Surviliškio, Šėtos, Truskavos ir Vilainių seniūnijos;

—	Kupiškio rajono savivaldybė;

—	Marijampolės savivaldybė;

—	Molėtų rajono savivaldybė;

—	Pakruojo rajono savivaldybė: Klovainių seniūnija, Linkuvos seniūnijos dalis į rytus nuo kelio Nr. 151 ir kelio Nr. 211, ir Rozalimo seniūnija;

—	Panevėžio rajono savivaldybė;

—	Pasvalio rajono savivaldybė;

—	Radviliškio rajono savivaldybė: Aukštelkų, Baisogalos, Pakalniškių, Radviliškio, Radviliškio miesto, Sidabravo, Skėmių, Šeduvos miesto ir Tyrulių seniūnijos;

—	Prienų miesto savivaldybė;

—	Prienų rajono savivaldybė;

—	Rokiškio rajono savivaldybė;

—	Šalčininkų rajono savivaldybė;

—	Šiaulių miesto savivaldybė;

—	Šiaulių rajono savivaldybė;

—	Širvintų rajono savivaldybė;

—	Švenčionių rajono savivaldybė;

—	Ukmergės rajono savivaldybė;

—	Utenos rajono savivaldybė;

—	Vilniaus miesto savivaldybė;

—	Vilniaus rajono savivaldybė;

—	Vilkaviškio rajono savivaldybė;

—	Visagino savivaldybė;

—	Zarasų rajono savivaldybė.

6. Polonia

Următoarele zone din Polonia:

w województwie warmińsko-mazurskim:

—	gminy Kalinowo, Prostki i gmina wiejska Ełk w powiecie ełckim;

—	powiat olecki;

—	gminy Orzysz, Biała Piska i część gminy Pisz położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 58 w powiecie piskim;

—	gminy Górowo Iławeckie z miastem Górowo Iławeckie, Bartoszyce z miastem Bartoszyce w powiecie bartoszyckim;

—	gmina Frombork, część gminy wiejskiej Braniewo położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr E28 i S22 i miasto Braniewo, część gminy Wilczęta położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę 509 w powiecie braniewskim.

w województwie podlaskim:

—	powiat grajewski;

—	gminy Jasionówka, Jaświły, Knyszyn, Krypno, Mońki i Trzcianne w powiecie monieckim;

—	gminy Łomża, Piątnica, Śniadowo, Jedwabne, Przytuły i Wizna w powiecie łomżyńskim;

—	powiat miejski Łomża;

—	gminy, Grodzisk, Drohiczyn, Dziadkowice, Milejczyce i Siemiatycze z miastem Siemiatycze w powiecie siemiatyckim;

—

gminy Białowieża, Czeremcha, Narew, Narewka, część gminy Dubicze Cerkiewne położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 685,część gminy Kleszczele położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogi nr 685, a następnie nr 66 i nr 693, część gminy Hajnówka położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 689 i na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 685 i miasto Hajnówka w powiecie hajnowskim;

—	gminy Kobylin-Borzymy i Sokoły w powiecie wysokomazowieckim;

—	część gminy Zambrów położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr S8 w powiecie zambrowskim;

—	gminy Grabowo i Stawiski w powiecie kolneńskim;

—	gminy Czarna Białostocka, Dobrzyniewo Duże, Gródek, Juchnowiec Kościelny, Łapy, Michałowo, Supraśl, Suraż, Turośń Kościelna, Tykocin, Wasilków, Zabłudów, Zawady i Choroszcz w powiecie białostockim;

—	gmina Boćki i część gminy Bielsk Podlaski położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 19 i miasto Bielsk Podlaski w powiecie bielskim;

—	gmina Puńsk, część gminy Krasnopol położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 653, część gminy Sejny położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 653 i na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 663 i miasto Sejny w powiecie sejneńskim;

—	gminy Bakałarzewo, Filipów, Jeleniewo, Raczki, Rutka-Tartak, Suwałki i Szypliszki w powiecie suwalskim;

—	powiat miejski Suwałki;

—	powiat augustowski;

—

gminy Korycin, Krynki, Kuźnica, Sokółka, Szudziałowo, część gminy Nowy Dwór położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 670, część gminy Janów położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 671 biegnącą od wschodniej granicy gminy do miejscowości Janów i na zachód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Janów, Trofimówka i Kizielany i część gminy Suchowola położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 8 biegnącą od północnej granicy gminy do miejscowości Suchowola, a następnie przedłużonej drogą łączącą miejscowości Suchowola i Dubasiewszczyzna biegnącą do południowo-wschodniej granicy gminy w powiecie sokólskim;

—	powiat miejski Białystok.

w województwie mazowieckim:

—

gminy Przesmyki, Suchożebry, Mokobody, Mordy, Wodynie, część gminy Siedlce położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 2 biegnącą od zachodniej granicy gminy do granicy powiatu miejskiego Siedlce i i następnie na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 698 do przecięcia z ulicą Majową w miejscowości Stok Lacki Folwark, ulicę Majową i ulicę Pałacową przez miejscowość Grubale do granicy gminy i część gminy Zbuczyn położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od północno-wschodniej do południowej granicy gminy i łączącą miejscowości Tarcze, Choja, Zbuczyn, Grodzisk, Dziewule i Smolanka w powiecie siedleckim, gminy Repki, Jabłonna Lacka, część gminy Bielany położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 63 i część gminy wiejskiej Sokołów Podlaski położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 63 w powiecie sokołowskim;

—	powiat łosicki;

—	gmina Brochów w powiecie sochaczewskim;

—	gminy Czosnów, Leoncin, Pomiechówek, Zakroczym i miasto Nowy Dwór Mazowiecki w powiecie nowodworskim:

—	gmina Joniec w powiecie płońskim;

—	gmina Pokrzywnica w powiecie pułtuskim;

—	gminy Dąbrówka, Kobyłka, Marki, Radzymin, Wołomin, Zielonka i Ząbki w powiecie wołomińskim;

—	część gminy Somianka położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 62 w powiecie wyszkowskim;

—	gminy Latowicz i Sulejówek w powiecie mińskim;

—	gmina Borowie w powiecie garwolińskim;

—	powiat warszawski zachodni;

—	powiat legionowski;

—	powiat otwocki;

—	powiat piaseczyński;

—	powiat pruszkowski;

—	gmina Chynów, Grójec, Jasieniec, Pniewy i Warka w powiecie grójeckim:

—	gminy Milanówek, Grodzisk Mazowiecki, Podkowa Leśna i Żabia Wola w powiecie grodziskim:

—	powiat miejski Siedlce;

—	powiat miejski Warszawa.

w województwie lubelskim:

—	powiat radzyński;

—

gminy Krzywda, Stanin, Stoczek Łukowski z miastem Stoczek Łukowski, Wojcieszków, Wola Mysłowska, Trzebieszów, miasto Łuków i część gminy wiejskiej Łuków położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od północnej granicy gminy przez miejscowość Wólka Świątkowa do północnej granicy miasta Łuków, a następnie na wschód i południe od linii stanowiącej granicę miasta Łuków do jej przecięcia się z drogą nr 76 i na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 76 biegnącą do zachodniej granicy gminy wiejskiej Łuków w powiecie łukowskim;

—	gmina Wyryki, część gminy Urszulin położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 82, część gminy Stary Brus położna na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 82 i część gminy wiejskiej Włodawa położona na północ od granicy miasta Włodawa w powiecie włodawskim;

—	gminy Rossosz, Łomazy, Konstantynów, Piszczac, Rokitno, Biała Podlaska, Zalesie, Terespol z miastem Terespol, Drelów, Międzyrzec Podlaski z miastem Międzyrzec Podlaski w powiecie bialskim;

—	powiat miejski Biała Podlaska;

—

część gminy Sosnowica położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 819, a następnie drogę nr 820 biegnące od północnej granicy gminy do miejscowości Nowy Orzechów i na południe od drogi biegnącej z miejscowości Nowy Orzechów w kierunku zachodnim do granicy gminy, część gminy Siemień położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 815 i część gminy Milanów położona na zachód od drogi nr 813 w powiecie parczewskim;

—

gminy Niedźwiada, Ostrówek, część gminy Firlej położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 19 i część gminy Uścimów położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od zachodniej granicy gminy łączącą miejscowości Głębokie i Stary Uścimów i dalej w kierunku wschodnim do granicy gminy w powiecie lubartowskim;

—

gmina Trawniki i część gminy Piaski położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 17 biegnącą od wschodniej granicy gminy Piaski do skrzyżowania z drogą nr S12 i na wschód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od skrzyżowania dróg nr 17 i nr S12 przez miejscowość Majdan Brzezicki do północnej granicy gminy w powiecie świdnickim;

—	część gminy Fajsławice położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 17 i część gminy Łopiennik Górny położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 17 w powiecie krasnostawskim;

—

gminy Milejów, Puchaczów, część gminy Ludwin położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Puchaczów i Dratów, a następnie przez drogę nr 820 do północnej granicy gminy i część gminy Cyców położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę 82 i na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 841 biegnącą od wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 82 w miejscowości Wólka Cycowska w powiecie łęczyńskim;

—	gminy Uchanie, Horodło i część gminy wiejskiej Hrubieszów położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 74 i na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 844 w powiecie hrubieszowskim;

—

gminy Białopole, Dubienka, Leśniowice, Wojsławice, Żmudź, Siedliszcze, Rejowiec, Rejowiec Fabryczny z miastem Rejowiec Fabryczny i część gminy wiejskiej Chełm położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 812 biegnącą od zachodniej granicy tej gminy do granicy powiatu miejskiego Chełm, a następnie południową granicę powiatu miejskiego Chełm do wschodniej granicy gminy w powiecie chełmskim.

7. România

Următoarele zone din România:

—	județul Sălaj.

PARTEA III

1. Letonia

Următoarele zone din Letonia:

—	Jelgavas novada Jaunsvirlaukas, Valgundes, Kalnciema, Līvbērzes, pagasts;

—	Ozolnieku novada Salgales pagasts;

—	Saldus novada Novadnieku, Kursīšu un Zvārdes pagasts.

2. Lituania

Următoarele zone din Lituania:

—	Akmenės rajono savivaldybė: Akmenės ir Ventos seniūnijos;

—	Alytaus rajono savivaldybė: Alovės, Butrimonių, Daugų, Pivašiūnų ir Raitininkų seniūnijos;

—	Jurbarko rajono savivaldybė: Girdžių, Juodaičių, Raudonės, Seredžiaus, Skirsnemunės, Šimkaičių ir Veliuonos seniūnijos;

—	Joniškio rajono savivaldybė;

—	Kauno rajono savivaldybė: Babtų, Čekiškės, Vilkijos ir Vilkijos apylinkių seniūnijos;

—	Kėdainių rajono savivaldybė: Dotnuvos, Josvainių, Kėdainių miesto, Krakių, Pelėdnagių ir Pernaravos seniūnijos;

—	Kelmės rajono savivaldybė: Tytyvėnų seniūnijos dalis į rytus ir pietus nuo kelio Nr. 157 ir į rytus nuo kelio Nr. 2105 ir Tytuvėnų apylinkių seniūnijos dalis į pietus nuo kelio Nr. 157 ir į rytus nuo kelio Nr. 2105;

—	Lazdijų rajono savivaldybė;

—	Mažeikių rajono savivaldybės: Laižuvos, Mažeikių apylinkės, Mažeikių, Reivyčių, Tirkšlių ir Viekšnių seniūnijos;

—	Pakruojo rajono savivaldybė: Guostagalio seniūnija, Linkuvos seniūnijos dalis į vakarus nuo kelio Nr. 151 ir kelio Nr. 211, Lygumų, Pakruojo, Pašvitinio ir Žeimelio seniūnijos;

—	Radviliškio rajono savivaldybė: Grinkiškio, Šaukoto ir Šiaulėnų seniūnijos;

—	Raseinių rajono savivaldybė: Ariogalos, Betygalos, Pagojukų Šiluvos, Kalnujų seniūnijos ir Girkalnio seniūnijos dalis į pietus nuo kelio Nr. A1;

—	Trakų rajono savivaldybė;

—	Varėnos rajono savivaldybė.

3. Polonia

Următoarele zone din Polonia:

w województwie warmińsko-mazurskim:

—	gminy Lelkowo, Pieniężno, Płoskinia i część gminy wiejskiej Braniewo położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr E28 i S22 w powiecie braniewskim.

w województwie podlaskim:

—

gminy Dąbrowa Białostocka, Sidra, część gminy Nowy Dwór położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 670, część gminy Janów położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 671 biegnącą od wschodniej granicy gminy do miejscowości Janów i na wschód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Janów, Trofimówka i Kizielany i część gminy Suchowola położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 8 biegnącą od północnej granicy gminy do miejscowości Suchowola, a następnie przedłużonej drogą łączącą miejscowości Suchowola i Dubasiewszczyzna biegnącą do południowo-wschodniej granicy gminy w powiecie sokólskim;

—	gmina Giby, część gminy Krasnopol położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 653 i część gminy Sejny położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 653 oraz południowo - zachodnią granicę miasta Sejny i na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 663 w powiecie sejneńskim;

—	gmina Orla, część gminy Bielsk Podlaski położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 19 w powiecie bielskim;

—

gminy Czyże, część gminy Dubicze Cerkiewne położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 685,część gminy Kleszczele położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogi nr 685, a następnie nr 66 i nr 693 i część gminy Hajnówka położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 689 i na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 685 w powiecie hajnowskim;

—	gmina Goniądz w powiecie monieckim;

—	gminy Mielnik i Nurzec-Stacja w powiecie siemiatyckim.

w województwie mazowieckim:

—	gmina Nasielsk w powiecie nowodworskim;

—	gmina Świercze i część gminy Winnica położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Bielany, Winnica i Pokrzywnica w powiecie pułtuskim;

—	gmina Nowe Miasto w powiecie płońskim;

—

gminy Domanice, Korczew, Paprotnia, Skórzec, Wiśniew, część gminy Siedlce położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 2 biegnącą od zachodniej granicy gminy do granicy powiatu miejskiego Siedlce i następnie na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 698 do przecięcia z ulicą Majową w miejscowości Stok Lacki Folwark, ulicę Majową i ulicę Pałacową przez miejscowość Grubale do granicy gminy i część gminy Zbuczyn położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od północnowschodniej do południowej granicy gminy i łączącą miejscowości: Tarcze, Choja, Zbuczyn, Grodzisk, Dziewule i Smolanka w w powiecie siedleckim;

—	powiat miejski Siedlce.

w województwie lubelskim:

—

gminy Wierzbica, Sawin, Ruda Huta, Dorohusk, Kamień i część gminy wiejskiej Chełm położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 812 biegnącą od zachodniej granicy tej gminy do granicy powiatu miejskiego Chełm, a następnie północną granicę powiatu miejskiego Chełm do wschodniej granicy gminy w powiecie chełmskim;

—	powiat miejski Chełm;

—	gminy Hanna, Hańsk, Wola Uhruska, część gminy Urszulin położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 82, część gminy Stary Brus położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 82 i część gminy wiejskiej Włodawa położona na południe od granicy miasta Włodawa w powiecie włodawskim;

—	część gminy Cyców położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 82 i na północ od drogi nr 841 w powiecie łęczyńskim;

—

gminy Jabłoń, Podedwórze, Dębowa Kłoda, Parczew, część gminy Sosnowica położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 819, a następnie drogę nr 820 biegnące od północnej granicy gminy do miejscowości Nowy Orzechów i na północ od drogi biegnącej z miejscowości Nowy Orzechów w kierunku zachodnim do granicy gminy, część gminy Siemień położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 815 i część gminy Milanów położona na wschód od drogi nr 813 w powiecie parczewskim;

—	gminy Janów Podlaski, Leśna Podlaska, Kodeń, Sławatycze, Sosnówka, Tuczna i Wisznice w powiecie bialskim;

—

gminy Jeziorzany, Michów, Kock, część gminy Firlej położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 19, część gminy Ostrów Lubelski położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę 821 biegnącą od zachodniej granicy gminy do miejscowości Ostrów Lubelski, a następnie przez drogę łączącą miejscowości Ostrów Lubelski, Głębokie i Stary Uścimów i część gminy Uścimów położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od zachodniej granicy gminy łączącą miejscowości Głębokie i Stary Uścimów i dalej w kierunku wschodnim do granicy gminy w powiecie lubartowskim,gminy Adamów, Serokomla i część gminy wiejskiej Łuków położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od północnej granicy gminy przez miejscowość Wólka Świątkowa do północnej granicy miasta Łuków, a następnie na północ i zachód od linii stanowiącej północną i zachodnią granicę miasta Łuków do jej przecięcia się z drogą nr 76 i na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 76 biegnącą od zachodniej granicy miasta Łuków do zachodniej granicy gminy wiejskiej Łuków w powiecie łukowskim;

—	gmina Baranów w powiecie puławskim;

—	gminy Nowodwór i Ułęż w powiecie ryckim.

4. România

Următoarele zone din România:

—	județul Satu Mare;

—	județul Tulcea;

—	județul Constanța;

—	Insula Mare a Brăilei;

—	Balta Ialomiței.

PARTEA IV

Italia

Următoarele zone din Italia:

—	tutto il territorio della Sardegna.

”

10.7.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 174/38

Rectificare la Regulamentul (UE) 2018/683 al Comisiei din 4 mai 2018 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de anumite tipuri de anvelope pneumatice, noi sau reșapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză, și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/163

( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 116 din 7 mai 2018 )

La pagina 20, considerentul 119:

în loc de:

„În ceea ce privește o filială a Grupului Aeolus (Pirelli Tyre Co., Ltd), Comisia nu a primit, în termenul-limită stabilit, datele necesare pentru stabilirea prețului de export. La 23 martie 2018, Comisia a informat societatea că chestionarele furnizate de importatorii săi afiliați erau incomplete și i-a cerut acesteia să revizuiască și să retransmită răspunsurile la chestionare. Societatea a fost informată că dacă nu oferă informații complete și corecte în termenul stabilit, Comisia ar putea reveni la utilizarea datelor disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. La 4 aprilie 2018, societatea în cauză a furnizat răspunsuri revizuite. Cu toate acestea, Comisia a considerat că răspunsurile erau în continuare incomplete și că, prin urmare, nu puteau fi prelucrate în scopul analizei dumpingului și a prejudiciului. Ca urmare a acestui fapt, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza informațiilor verificate provenite de la celelalte societăți verificate din Grupul Aeolus, și anume Aeolus Tyre și Chonche Auto Double Happiness Tyre. Grupul Aeolus a fost invitat să actualizeze datele referitoare la Pirelli pentru restul procedurii.”,

se citește:

„În ceea ce privește Pirelli Tyre Co., Ltd, Comisia nu a primit, în termenul-limită stabilit, datele necesare pentru stabilirea prețului de export. La 23 martie 2018, Comisia a informat societatea că chestionarele furnizate de importatorii săi afiliați erau incomplete și i-a cerut acesteia să revizuiască și să retransmită răspunsurile la chestionare. Societatea a fost informată că dacă nu oferă informații complete și corecte în termenul stabilit, Comisia ar putea reveni la utilizarea datelor disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. La 4 aprilie 2018, societatea în cauză a furnizat răspunsuri revizuite. Cu toate acestea, Comisia a considerat că răspunsurile erau în continuare incomplete și că, prin urmare, nu puteau fi prelucrate în scopul analizei dumpingului și a prejudiciului. Ca urmare a acestui fapt, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza informațiilor verificate provenite de la celelalte societăți verificate din Grupul Aeolus, și anume Aeolus Tyre și Chonche Auto Double Happiness Tyre. Grupul Aeolus a fost invitat să actualizeze datele referitoare la Pirelli pentru restul procedurii.”

La pagina 45, în anexă:

în loc de:

„Quindao GRT Rubber Co. Ltd

C350 ”

se citește:

„Qingdao GRT Rubber Co., Ltd

C350 ”

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 174

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 61 10 iulie 2018

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		ACORDURI INTERNAŢIONALE
	*	Decizia (UE) 2018/966 a Consiliului din 6 iulie 2018 privind semnarea, în numele Uniunii Europene, a Acordului între Uniunea Europeană și Japonia pentru un parteneriat economic	1
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul delegat (UE) 2018/967 al Comisiei din 26 aprilie 2018 de modificare a Regulamentului delegat (UE) nr. 907/2014 în ceea ce privește nerespectarea termenelor de plată și în ceea ce privește cursul de schimb aplicabil la întocmirea declarațiilor de cheltuieli	2
	*	Regulamentul delegat (UE) 2018/968 al Comisiei din 30 aprilie 2018 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului referitor la evaluarea riscurilor în ceea ce privește speciile alogene invazive	5
	*	Regulamentul (UE) 2018/969 al Comisiei din 9 iulie 2018 de modificare a anexei V la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerințele referitoare la eliminarea materialelor cu riscuri specificate provenind de la rumegătoarele mici ( 1)	12
	*	Directiva delegată (UE) 2018/970 a Comisiei din 18 aprilie 2018 de modificare a anexelor II, III și V la Directiva (UE) 2016/1629 a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a cerințelor tehnice pentru navele de navigație interioară	15
		DECIZII
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/971 a Comisiei din 9 iulie 2018 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre [notificată cu numărul C(2018) 4460] ( 1)	20

		Rectificări
	*	Rectificare la Regulamentul (UE) 2018/683 al Comisiei din 4 mai 2018 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de anumite tipuri de anvelope pneumatice, noi sau reșapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză, și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/163 ( JO L 116, 7.5.2018 )	38