26.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 161/1

DECIZIA (UE) 2018/902 A CONSILIULUI

din 21 aprilie 2016

privind semnarea, în numele Uniunii Europene și al statelor membre ale acesteia, și punerea în aplicare cu titlu provizoriu a unui protocol la Acordul-cadru dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Coreea, pe de altă parte, pentru a se ține seama de aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 207 și 212, coroborate cu articolul 218 alineatul (5),

având în vedere Actul de aderare a Republicii Croația, în special articolul 6 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)	Acordul-cadru dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Coreea, pe de altă parte (1) (denumit în continuare „acordul”) a fost semnat la Bruxelles la 10 mai 2010.

(2)	Republica Croația a devenit stat membru al Uniunii Europene la 1 iulie 2013.

(3)

În temeiul articolului 6 alineatul (2) din Actul de aderare, aderarea Croației la acord trebuie convenită prin intermediul unui protocol la acord. Se aplică o procedură simplificată, prin care protocolul se încheie de către Consiliu, care hotărăște în unanimitate în numele statelor membre, și de către țările terțe în cauză.

(4)	La 14 septembrie 2012, Consiliul a autorizat Comisia să înceapă negocieri cu țările terțe respective. Negocierile cu Republica Coreea s-au încheiat cu succes, prin parafarea protocolului.

(5)	Articolul 4 alineatul (3) din protocol prevede punerea în aplicare cu titlu provizoriu a acestuia, înaintea intrării sale în vigoare.

(6)	Protocolul ar trebui să fie semnat și să fie pus în aplicare cu titlu provizoriu, sub rezerva încheierii sale la o dată ulterioară,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Prin prezenta decizie se autorizează semnarea, în numele Uniunii Europene și al statelor membre ale acesteia, a protocolului la Acordul-cadru dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Coreea, pe de altă parte, sub rezerva încheierii protocolului.

Textul protocolului este atașat la prezenta decizie.

Articolul 2

Președintele Consiliului este autorizat să desemneze persoana sau persoanele împuternicite să semneze protocolul în numele Uniunii și al statelor sale membre.

Articolul 3

Protocolul se aplică cu titlu provizoriu, până la finalizarea procedurilor privind încheierea sa.

Articolul 4

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Luxemburg, 21 aprilie 2016.

Pentru Consiliu

Președintele

A. VAN DER STEUR

(1) JO L 20, 23.1.2013, p. 2.

26.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 161/3

PROTOCOL

la Acordul-cadru dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Coreea, pe de altă parte, pentru a se ține seama de aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană

REGATUL BELGIEI,

REPUBLICA BULGARIA,

REPUBLICA CEHĂ,

REGATUL DANEMARCEI,

REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA,

REPUBLICA ESTONIA,

IRLANDA,

REPUBLICA ELENĂ,

REGATUL SPANIEI,

REPUBLICA FRANCEZĂ,

REPUBLICA CROAȚIA,

REPUBLICA ITALIANĂ,

REPUBLICA CIPRU,

REPUBLICA LETONIA,

REPUBLICA LITUANIA,

MARELE DUCAT AL LUXEMBURGULUI,

UNGARIA,

REPUBLICA MALTA,

REGATUL ȚĂRILOR DE JOS,

REPUBLICA AUSTRIA,

REPUBLICA POLONĂ,

REPUBLICA PORTUGHEZĂ,

ROMÂNIA,

REPUBLICA SLOVENIA,

REPUBLICA SLOVACĂ,

REPUBLICA FINLANDA,

REGATUL SUEDIEI,

REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ȘI IRLANDEI DE NORD,

părți contractante la Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, denumite în continuare „statele membre”, și

UNIUNEA EUROPEANĂ, denumită în continuare „Uniunea”,

pe de o parte, și

REPUBLICA COREEA,

pe de altă parte,

denumite în continuare, în mod colectiv, „părțile contractante”,

Întrucât:

Acordul-cadru dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Coreea, pe de altă parte, (denumit în continuare „acordul”), a fost semnat la Bruxelles la 10 mai 2010;

Tratatul privind aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană (denumit în continuare „tratatul de aderare”) a fost semnat la Bruxelles la 9 decembrie 2011;

Republica Croația ar trebui să adere la acord prin încheierea unui protocol la Acordul încheiat între Consiliul Uniunii Europene, în numele Uniunii Europene și al statelor membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Coreea, pe de altă parte,

CONVIN CU PRIVIRE LA URMĂTOARELE DISPOZIȚII:

Articolul 1

Republica Croația aderă, în calitate de parte contractantă, la Acordul-cadru dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Coreea, pe de altă parte.

Articolul 2

Uniunea Europeană transmite statelor sale membre și Republicii Coreea, în timp util, după parafarea prezentului protocol, versiunea în limba croată a acordului. Sub rezerva intrării în vigoare a prezentului protocol, versiunea lingvistică menționată la prima teză din prezentul articol devine autentică în aceleași condiții ca versiunile lingvistice originale ale acordului.

Articolul 3

Prezentul protocol face parte integrantă din acord.

Articolul 4

(1) Prezentul protocol se aprobă de către părțile contractante în conformitate cu procedurile proprii ale acestora. Părțile contractante își notifică reciproc finalizarea procedurilor necesare în acest scop.

(2) Prezentul protocol intră în vigoare în prima zi a lunii următoare celei în care toate părțile contractante și-au notificat reciproc finalizarea procedurilor necesare în acest scop.

(3) Sub rezerva încheierii sale la o dată ulterioară și până la intrarea sa în vigoare, protocolul se aplică cu titlu provizoriu, de la data semnării sale.

Articolul 5

Prezentul protocol este redactat în dublu exemplar în limbile bulgară, cehă, croată, daneză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, irlandeză, italiană, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, olandeză, polonă, portugheză, română, slovenă, slovacă, spaniolă, suedeză și în limbile oficiale utilizate în Coreea, fiecare dintre aceste texte fiind autentic în egală măsură.

DREPT CARE, subsemnații plenipotențiari, pe deplin autorizați în acest scop, semnează prezentul protocol.

Съставено в Брюксел на двадесет и първи юни през две хиляди и седемнадесета година.

Hecho en Bruselas, el veintiuno de junio de dos mil diecisiete.

V Bruselu dne dvacátého prvního června dva tisíce sedmnáct.

Udfærdiget i Bruxelles den enogtyvende juni to tusind og sytten.

Geschehen zu Brüssel am einundzwanzigsten Juni zweitausendsiebzehn.

Kahe tuhande seitsmeteistkümnenda aasta juunikuu kahekümne esimesel päeval Brüsselis.

Έγινε στις Βρυξέλλες, στις είκοσι μία Ιουνίου δύο χιλιάδες δεκαεπτά.

Done at Brussels on the twenty-first day of June in the year two thousand and seventeen.

Fait à Bruxelles, le vingt-et-un juin deux mille dix-sept.

Sastavljeno u Bruxellesu dvadeset prvog lipnja godine dvije tisuće sedamnaeste.

Fatto a Bruxelles, addì ventuno giugno duemiladiciassette.

Briselē, divi tūkstoši septiņpadsmitā gada divdesmit pirmajā jūnijā.

Priimta du tūkstančiai septynioliktų metų birželio dvidešimt pirmą dieną Briuselyje.

Kelt Brüsszelben, a kétezer-tizenhetedik év június havának huszonegyedik napján.

Magħmul fi Brussell, fil-wieħed u għoxrin jum ta’ Ġunju fis-sena elfejn u sbatax.

Gedaan te Brussel, eenentwintig juni tweeduizend zeventien.

Sporządzono w Brukseli dnia dwudziestego pierwszego czerwca roku dwa tysiące siedemnastego.

Feito em Bruxelas, em vinte e um de junho de dois mil e dezassete.

Întocmit la Bruxelles la douăzeci și unu iunie două mii șaptesprezece.

V Bruseli dvadsiateho prvého júna dvetisícsedemnásť.

V Bruslju, dne enaindvajsetega junija leta dva tisoč sedemnajst.

Tehty Brysselissä kahdentenakymmenentenäensimmäisenä päivänä kesäkuuta vuonna kaksituhattaseitsemäntoista.

Som skedde i Bryssel den tjugoförsta juni år tjugohundrasjutton.

За държавите-членки

Por los Estados miembros

Za členské státy

For medlemsstaterne

Für die Mitgliedstaaten

Liikmesriikide nimel

Για τα κράτη μέλη

For the Member States

Pour les États membres

Za države članice

Per gli Stati membri

Dalībvalstu vārdā –

Valstybių narių vardu

A tagállamok részéről

Għall-Istati Membri

Voor de lidstaten

W imieniu państw Członkowskich

Pelos Estados-Membros

Pentru statele membre

Za členské štáty

Za države članice

Jäsenvaltioiden puolesta

För medlemsstaterna

За Европейския съюз

Рог la Unión Europea

Za Evropskou unii

For Den Europæiske Union

Für die Europäische Union

Euroopa Liidu nimel

Για την Ευρωπαϊκή Ένωση

For the European Union

Pour l'Union européenne

Za Europsku uniju

Per l'Unione europea

Eiropas Savienības vārdā –

Europos Sąjungos vardu

Az Európai Unió részéről

Għall-Unjoni Ewropea

Voor de Europese Unie

W imieniu Unii Europejskiej

Pela União Europeia

Pentru Uniunea Europeană

Za Európsku úniu

Za Evropsko unijo

Euroopan unionin puolesta

För Europeiska unionen

За Република Корея

Por la República de Corea

Za Korejskou republiku

For Republikken Korea

Für die Republik Korea

Korea Vabariigi nimel

Για τη Δημοκρατία της Κορέας

For the Republic of Korea

Pour la République de Corée

Za Republiku Koreju

Per la Repubblica di Corea

Korejas Republikas vārdā –

Korėjos Respublikos vardu,

A Koreai Köztársaság részéről

Għar-Repubblíka tal-Korea

Voor de Republiek Korea

W imieniu Republiki Korei

Pela República da Coreia

Pentru Republica Coreea

Za Kórejskú republiku

Za Republiko Korejo

Korean tasavallan puolesta

På Republiken Koreas vägnar

26.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 161/7

DECIZIA (PESC) 2018/903 A CONSILIULUI

din 25 iunie 2018

privind prelungirea mandatului Reprezentantului Special al Uniunii Europene în Kosovo (*1)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 33 și articolul 31 alineatul (2),

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)	La 4 august 2016, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2016/1338 (1) de prelungire a mandatului Reprezentantului Special al Uniunii Europene (RSUE) în Kosovo și de numire a doamnei Natalia APOSTOLOVA în calitatea de RSUE în Kosovo. Mandatul RSUE urmează să expire la 30 iunie 2018.

(2)	Mandatul RSUE ar trebui să fie prelungit pentru o perioadă suplimentară de 20 de luni.

(3)	RSUE își va executa mandatul în contextul unei situații care s-ar putea deteriora și care ar putea aduce atingere realizării obiectivelor acțiunii externe a Uniunii prevăzute la articolul 21 din tratat,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Reprezentantul Special al Uniunii Europene

Mandatul doamnei Natalia APOSTOLOVA de RSUE în Kosovo se prelungește până la 29 februarie 2020. Consiliul poate decide cu privire la încheierea anticipată a mandatului RSUE, pe baza unei evaluări din partea Comitetului politic și de securitate (COPS) și a unei propuneri din partea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (ÎR).

Articolul 2

Obiective de politică

Mandatul RSUE se bazează pe obiectivele politicii Uniunii în Kosovo. Acestea includ asumarea unui rol central în promovarea unui Kosovo stabil, viabil, pașnic, democratic și multietnic; consolidarea stabilității în regiune și contribuția la cooperarea regională și la relațiile de bună vecinătate în Balcanii de Vest; promovarea unui Kosovo care se angajează să respecte supremația legii, protecția minorităților și a patrimoniului cultural și religios; sprijinirea perspectivei europene a Kosovo și a apropierii de Uniune în concordanță cu perspectiva regiunii și în conformitate cu Acordul de stabilizare și de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Kosovo, pe de altă parte (2) (denumit în continuare „Acordul de stabilizare și de asociere”) și cu Decizia (UE) 2015/1988 a Consiliului (3) și în concordanță cu concluziile relevante ale Consiliului.

Articolul 3

Mandat

În vederea realizării obiectivelor de politică, mandatul RSUE constă în:

(a)	oferirea de consiliere și susținere din partea Uniunii în procesul politic;

(b)	promovarea coordonării politice globale a Uniunii în Kosovo;

(c)	consolidarea prezenței Uniunii în Kosovo și asigurarea coerenței și a eficienței acesteia;

(d)	furnizarea de orientări de politice la nivel local șefului misiunii Uniunii Europene de sprijinire a supremației legii în Kosovo (EULEX KOSOVO), inclusiv cu privire la aspectele politice ale chestiunilor legate de responsabilitățile executive;

(e)	asigurarea consecvenței și a coerenței acțiunilor Uniunii în Kosovo, inclusiv în ceea ce privește orientarea pe plan local a tranziției EULEX KOSOVO în perspectiva unui transfer final al activității către RSUE sau Biroul UE în Kosovo și/sau autoritățile locale, după caz;

(f)

sprijinirea perspectivei europene a Kosovo și a apropierii acestuia de Uniune, în concordanță cu perspectiva regiunii și în conformitate cu Acordul de stabilizare și de asociere și cu Decizia (UE) 2015/1988 și în concordanță cu concluziile relevante ale Consiliului, prin intermediul comunicării publice orientate și prin activități de informare desfășurate de Uniune în scopul asigurării unei înțelegeri mai ample și unui sprijin mai larg din partea publicului din Kosovo cu privire la chestiuni legate de Uniune, inclusiv cu privire la acțiunile EULEX KOSOVO;

(g)

monitorizarea, sprijinirea și facilitarea progreselor privind prioritățile politice, economice și europene, prin toate mijloacele și instrumentele aflate la dispoziția RSUE și cu sprijinul Biroului UE în Kosovo, în conformitate cu competențele și responsabilitățile instituționale respective, precum și sprijinirea punerii în aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere, inclusiv prin agenda de reformă europeană;

(h)

contribuirea la dezvoltarea și consolidarea respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale în Kosovo, inclusiv în privința femeilor, a copiilor și a protecției minorităților, în conformitate cu politica Uniunii privind drepturile omului și cu orientările Uniunii privind drepturile omului;

(i)	sprijinirea implementării dialogului între Belgrad și Pristina facilitat de Uniune, inclusiv a sarcinilor de asistență operațională care vor fi transferate de la EULEX KOSOVO;

(j)	sprijinirea mandatului camerelor specializate și al Parchetului specializat, după caz, inclusiv prin intermediul comunicării și al activităților de informare.

Articolul 4

Executarea mandatului

(1) RSUE răspunde de executarea mandatului, acționând sub autoritatea ÎR.

(2) COPS menține o legătură privilegiată cu RSUE și este principalul punct de contact al RSUE cu Consiliul. COPS furnizează RSUE orientări strategice și îndrumare politică în cadrul mandatului, fără a aduce atingere competențelor ÎR.

(3) RSUE acționează în strânsă coordonare cu Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și cu departamentele relevante ale acestuia.

Articolul 5

Finanțare

(1) Valoarea de referință financiară destinată acoperirii cheltuielilor legate de mandatul RSUE pentru perioada cuprinsă între 1 iulie 2018 și 29 februarie 2020 este de 5 150 000 EUR.

(2) Cheltuielile sunt gestionate în conformitate cu procedurile și normele aplicabile bugetului general al Uniunii. Participarea persoanelor fizice și juridice la atribuirea unor contracte de achiziții de către RSUE este deschisă fără restricții. De asemenea, bunurilor achiziționate de către RSUE nu li se aplică nicio regulă de origine.

(3) Gestionarea cheltuielilor face obiectul unui contract între RSUE și Comisie. RSUE răspunde în fața Comisiei pentru toate cheltuielile.

Articolul 6

Constituirea și componența echipei

(1) În limitele mandatului RSUE și ale mijloacelor financiare puse la dispoziție, RSUE răspunde de constituirea unei echipe. Echipa dispune de cunoștințele de specialitate necesare în ceea ce privește chestiuni politice specifice, conform mandatului. RSUE informează cu promptitudine Consiliul și Comisia cu privire la componența echipei.

(2) Statele membre, instituțiile Uniunii și SEAE pot propune detașarea de personal care să lucreze cu RSUE. Remunerarea personalului detașat este asigurată de statul membru, de instituția Uniunii în cauză ori de SEAE, după caz. Experții detașați de statele membre pe lângă instituțiile Uniunii sau SEAE pot, de asemenea, să fie repartizați să lucreze cu RSUE. Membrii personalului contractual internațional trebuie să fie resortisanți ai unui stat membru.

(3) Toți membrii personalului detașat rămân sub autoritatea administrativă a statului membru care i-a detașat, a instituției Uniunii care i-a detașat ori a SEAE și își duc la îndeplinire sarcinile și acționează în interesul mandatului RSUE.

Articolul 7

Privilegiile și imunitățile RSUE și ale personalului RSUE

Privilegiile, imunitățile și alte garanții necesare îndeplinirii și bunei desfășurări ale misiunii RSUE și membrilor personalului RSUE se stabilesc de comun acord cu părțile-gazdă, după caz. Statele membre și SEAE oferă tot sprijinul necesar în acest scop.

Articolul 8

Securitatea informațiilor UE clasificate

(1) RSUE și membrii echipei RSUE respectă principiile și standardele minime de securitate stabilite prin Decizia 2013/488/UE a Consiliului (4).

(2) ÎR este autorizat să comunice NATO/KFOR informații și documente UE clasificate până la nivelul „CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL” elaborate în scopurile acțiunii, în conformitate cu normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate.

(3) ÎR este autorizat să comunice Organizației Națiunilor Unite și Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, în conformitate cu necesitățile operaționale ale RSUE, informații și documente UE clasificate până la nivelul „RESTREINT UE/EU RESTRICTED” care sunt elaborate în scopurile acțiunii, în conformitate cu normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate. În acest scop, vor fi adoptate dispoziții la nivel local.

(4) ÎR este autorizat să comunice părților terțe asociate la prezenta decizie documente UE neclasificate legate de deliberările Consiliului referitoare la acțiune și care intră sub incidența secretului profesional în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Consiliului (5).

Articolul 9

Accesul la informații și asistența logistică

(1) Statele membre, Comisia și Secretariatul General al Consiliului garantează accesul RSUE la toate informațiile relevante.

(2) Delegația Uniunii și/sau statele membre, după caz, furnizează asistență logistică în regiune.

Articolul 10

Securitate

În conformitate cu politica Uniunii privind securitatea personalului cu atribuții operaționale desfășurat în afara Uniunii în temeiul titlului V din tratat, RSUE ia toate măsurile a căror aplicare este rezonabilă, în conformitate cu mandatul RSUE și cu condițiile de securitate din zona pentru care este responsabil, pentru a asigura securitatea întregului personal aflat sub directa autoritate a RSUE, în special prin:

(a)

elaborarea unui plan de securitate specific, pe baza orientărilor primite din partea SEAE, care să includă măsuri de securitate fizice, organizaționale și procedurale specifice, destinate gestionării deplasării personalului în condiții de siguranță către zona pentru care este responsabil și în interiorul acesteia și gestionării incidentelor de securitate și furnizarea unui plan de urgență și de evacuare;

(b)	asigurarea faptului că întreg personalul desfășurat în afara Uniunii beneficiază de asigurare pentru un grad înalt de risc, necesară în condițiile specifice zonei pentru care este responsabil;

(c)

asigurarea faptului că toți membrii echipei RSUE care urmează să fie desfășurați în afara Uniunii, inclusiv membrii personalului contractual angajat la nivel local, au participat, înainte de sosirea în zona pentru care este responsabil sau imediat după sosire, la cursuri adecvate de instruire în domeniul securității, pe baza clasificărilor de risc atribuite zonei respective de către SEAE;

(d)

asigurarea punerii în aplicare a tuturor recomandărilor formulate de comun acord ca urmare a evaluărilor periodice privind securitatea și transmiterea către Consiliu, ÎR și Comisie de rapoarte scrise cu privire la punerea în aplicare a acestora și la alte aspecte legate de securitate, în cadrul raportului privind progresele înregistrate și al raportului privind executarea mandatului.

Articolul 11

Raportare

RSUE prezintă, periodic, rapoarte verbale și scrise către ÎR și COPS. De asemenea, RSUE prezintă rapoarte grupurilor de lucru ale Consiliului, după cum este necesar. Rapoartele care se prezintă periodic sunt difuzate prin rețeaua COREU. RSUE poate prezenta rapoarte Consiliului Afaceri Externe. În conformitate cu articolul 36 din tratat, RSUE poate fi implicat în activitatea de informare a Parlamentului European.

Articolul 12

Coordonare

(1) RSUE contribuie la unitatea, coerența și eficacitatea acțiunii Uniunii și la asigurarea faptului că toate instrumentele Uniunii și toate acțiunile statelor membre sunt angajate într-un mod consecvent pentru a atinge obiectivele de politică ale Uniunii. Atunci când este cazul, se încearcă asigurarea unei coordonări cu statele membre. Activitățile RSUE sunt coordonate cu cele ale Comisiei, precum și cu cele ale altor RSUE activi în regiune, dacă este cazul. RSUE informează periodic misiunile statelor membre și delegațiile Uniunii.

(2) Pe teren, se menține o strânsă legătură cu șefii delegațiilor Uniunii din regiune și cu șefii misiunilor statelor membre. Aceștia depun toate eforturile pentru a-l sprijini pe RSUE în executarea mandatului. RSUE oferă îndrumare politică la nivel local șefului EULEX KOSOVO, inclusiv privind aspectele politice ale chestiunilor legate de responsabilitățile executive. RSUE și comandantul operației civile se consultă reciproc, în funcție de necesități. RSUE asigură, de asemenea, legătura cu organismele locale relevante și cu alți actori internaționali și regionali de pe teren.

(3) RSUE, împreună cu alți actori ai Uniunii prezenți pe teren, asigură difuzarea informațiilor și schimbul de informații între actorii Uniunii din teatrul de operații, în vederea atingerii unui grad înalt de conștientizare și evaluare comună a situației.

Articolul 13

Asistență în ceea ce privește plângerile

RSUE și personalul RSUE oferă asistență pentru furnizarea elementelor necesare pentru a răspunde oricăror plângeri sau obligații care decurg din mandatele precedenților RSUE în Kosovo și oferă, în acest scop, asistență administrativă și acces la dosarele relevante.

Articolul 14

Reexaminare

Punerea în aplicare a prezentei decizii și corelarea acesteia cu alte contribuții ale Uniunii în regiune sunt reexaminate în mod periodic. RSUE prezintă Consiliului, ÎR și Comisiei un raport privind progresele înregistrate până la 31 octombrie 2018 și un raport cuprinzător privind executarea mandatului până la 30 noiembrie 2019.

Articolul 15

Intrarea în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Luxemburg, 25 iunie 2018.

Pentru Consiliu

Președintele

F. MOGHERINI

(*1) Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/1999 și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovo.

(1) Decizia (PESC) 2016/1338 a Consiliului din 4 august 2016 de modificare a Deciziei (PESC) 2015/2052 de prelungire a mandatului Reprezentantului Special al Uniunii Europene în Kosovo [Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244 (1999) și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovo.] (JO L 212, 5.8.2016, p. 109).

(2) JO L 71, 16.3.2016, p. 3.

(3) Decizia (UE) 2015/1988 a Consiliului din 22 octombrie 2015 privind semnarea, în numele Uniunii, a Acordului de stabilizare și de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Kosovo, pe de altă parte (JO L 290, 6.11.2015, p. 4).

(4) Decizia 2013/488/UE a Consiliului din 23 septembrie 2013 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 274, 15.10.2013, p. 1).

(5) Decizia 2009/937/UE a Consiliului din 1 decembrie 2009 de adoptare a regulamentului său de procedură (JO L 325, 11.12.2009, p. 35).

26.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 161/12

DECIZIA (PESC) 2018/904 A CONSILIULUI

din 25 iunie 2018

privind prelungirea mandatului reprezentantului special al Uniunii Europene pentru Asia Centrală

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 33 și articolul 31 alineatul (2),

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)	La 15 aprilie 2015, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2015/598 (1) de numire a domnului Peter BURIAN în calitatea de Reprezentant Special al Uniunii Europene (RSUE) pentru Asia Centrală. Mandatul RSUE urmează să expire la 30 iunie 2018.

(2)	Mandatul RSUE ar trebui să fie prelungit pentru o perioadă suplimentară de 20 de luni.

(3)	RSUE își va îndeplini mandatul în contextul unei situații care s-ar putea deteriora și ar putea împiedica realizarea obiectivelor acțiunii externe a Uniunii prevăzute la articolul 21 din tratat,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Reprezentantul special al Uniunii Europene

Mandatul domnului Peter BURIAN în calitate de RSUE pentru Asia Centrală se prelungește până la 29 februarie 2020. Consiliul poate decide cu privire la încheierea anticipată a mandatului RSUE, pe baza unei evaluări din partea Comitetului politic și de securitate (COPS) și a unei propuneri din partea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (ÎR).

Articolul 2

Obiective de politică

Mandatul RSUE se întemeiază pe obiectivele de politică ale Uniunii în Asia Centrală. Aceste obiective includ:

(a)	promovarea unor relații bune și strânse între Uniune și țările din Asia Centrală pe baza unor valori și interese comune, astfel cum sunt formulate în acordurile relevante;

(b)	contribuția la întărirea stabilității și a cooperării între țările din regiune;

(c)	contribuția la consolidarea democrației, a statului de drept, a bunei guvernanțe și a respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale în Asia Centrală;

(d)	abordarea amenințărilor majore, în special a problemelor specifice cu implicații directe pentru Uniune;

(e)	sporirea eficacității și a vizibilității Uniunii în regiune, inclusiv printr-o coordonare mai strânsă cu alți parteneri relevanți și alte organizații internaționale relevante, precum Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și ONU.

Articolul 3

Mandat

(1) În vederea realizării obiectivelor de politică, mandatul RSUE constă în:

(a)	promovarea coordonării politice globale a Uniunii în Asia Centrală și contribuția la asigurarea consecvenței acțiunilor externe ale Uniunii în regiune;

(b)

monitorizarea, în numele ÎR, împreună cu Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și cu Comisia, a procesului de punere în aplicare a strategiei Uniunii pentru un nou parteneriat cu Asia Centrală, completată cu concluziile relevante ale Consiliului și cu rapoarte ulterioare referitoare la progresele înregistrate privind punerea în aplicare a strategiei Uniunii pentru Asia Centrală, formularea de recomandări și înaintarea de rapoarte periodice către organismele competente ale Consiliului;

(c)	sprijinirea Consiliului în vederea dezvoltării în continuare a unei politici cuprinzătoare privind Asia Centrală;

(d)	urmărirea îndeaproape a evoluțiilor politice din Asia Centrală prin dezvoltarea și menținerea unor contacte strânse cu guvernele, parlamentele, autoritățile judiciare, societatea civilă și mass-media;

(e)	încurajarea Kazahstanului, a Kârgâzstanului, a Tadjikistanului, a Turkmenistanului și a Uzbekistanului în direcția cooperării în ceea ce privește chestiunile regionale de interes comun;

(f)	dezvoltarea contactelor și a cooperării adecvate cu principalii actori interesați din regiune și cu toate organizațiile regionale și internaționale relevante;

(g)

contribuția la punerea în aplicare a politicii Uniunii privind drepturile omului în regiune în colaborare cu RSUE pentru drepturile omului, inclusiv a orientărilor Uniunii cu privire la drepturile omului, în special a orientărilor Uniunii privind copiii și conflictele armate, precum și cu privire la violența împotriva femeilor și fetelor și combaterea tuturor formelor de discriminare a acestora, și a politicii Uniunii privind Rezoluția 1325 (2000) a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea, inclusiv prin monitorizarea și raportarea evoluțiilor, precum și formularea de recomandări în această privință;

(h)	contribuția, în strânsă cooperare cu ONU și cu OSCE, la prevenirea și rezolvarea conflictelor prin dezvoltarea de contacte cu autoritățile și alți actori locali, precum organizațiile neguvernamentale, partidele politice, minoritățile, grupurile religioase și liderii acestora;

(i)

furnizarea de contribuții la formularea politicii externe și de securitate comune privind Asia Centrală în ceea ce privește aspectele legate de securitatea energetică, securitatea frontierelor, combaterea formelor grave de infracționalitate, inclusiv lupta împotriva drogurilor și a traficului de ființe umane, precum și de gestionarea resurselor de apă, mediu și schimbările climatice;

(j)	promovarea securității regionale în cadrul frontierelor Asiei Centrale în contextul reducerii prezenței internaționale în Afganistan.

(2) RSUE sprijină activitatea ÎR și menține o privire de ansamblu asupra tuturor activităților Uniunii din regiune.

Articolul 4

Executarea mandatului

(1) RSUE răspunde de executarea mandatului, acționând sub autoritatea ÎR.

(3) RSUE își desfășoară activitatea în strânsă coordonare cu SEAE și cu departamentele relevante ale acestuia.

Articolul 5

Finanțarea

(1) Valoarea de referință financiară destinată să acopere cheltuielile aferente mandatului RSUE pentru perioada cuprinsă între 1 iulie 2018 și 29 februarie 2020 este de 1 660 000 EUR.

(2) Cheltuielile sunt gestionate în conformitate cu procedurile și normele aplicabile bugetului general al Uniunii.

(3) Gestionarea cheltuielilor face obiectul unui contract între RSUE și Comisie. RSUE răspunde în fața Comisiei pentru toate cheltuielile.

Articolul 6

Constituirea și componența echipei

(1) În limitele mandatului RSUE și ale mijloacelor financiare aferente puse la dispoziție, RSUE răspunde de constituirea unei echipe. Echipa dispune de cunoștințele de specialitate necesare în ceea ce privește chestiuni de politică specifice, conform mandatului. RSUE informează cu promptitudine Consiliul și Comisia cu privire la componența echipei.

(2) Statele membre, instituțiile Uniunii și SEAE pot propune detașarea de personal pe lângă RSUE. Remunerarea personalului detașat este asigurată de statul membru în cauză, de instituția Uniunii în cauză ori de SEAE, după caz. Experții detașați de statele membre pe lângă instituțiile Uniunii sau SEAE pot, de asemenea, să fie repartizați să lucreze cu RSUE. Membrii personalului contractual internațional trebuie să fie resortisanți ai unui stat membru.

(4) Personalul RSUE își desfășoară activitatea în aceleași spații ca și departamentele relevante ale SEAE sau delegațiile relevante ale Uniunii, în vederea asigurării coerenței și consecvenței activităților lor.

Articolul 7

Privilegiile și imunitățile RSUE și ale personalului RSUE

Privilegiile, imunitățile și alte garanții necesare îndeplinirii și bunei desfășurări ale misiunii RSUE și membrilor personalului RSUE sunt convenite împreună cu țările-gazdă, după caz. Statele membre și SEAE oferă tot sprijinul necesar în acest scop.

Articolul 8

Securitatea informațiilor UE clasificate

RSUE și membrii echipei sale respectă principiile și standardele minime de securitate stabilite prin Decizia 2013/488/UE a Consiliului (2).

Articolul 9

Accesul la informații și asistență logistică

(1) Statele membre, Comisia, SEAE și Secretariatul General al Consiliului asigură accesul RSUE la toate informațiile relevante.

(2) Delegațiile Uniunii în regiune și/sau statele membre, după caz, furnizează asistență logistică în regiune.

Articolul 10

Securitate

(a)

elaborarea unui plan de securitate specific, pe baza orientărilor primite din partea SEAE, care să includă măsuri de securitate fizice, organizaționale și procedurale specifice, destinate gestionării deplasării personalului în condiții de siguranță către zona pentru care este responsabil și în interiorul acesteia și gestionării incidentelor de securitate, precum și furnizarea unui plan de urgență și de evacuare;

(b)	asigurarea faptului că întreg personalul desfășurat în afara Uniunii beneficiază de asigurare pentru un grad înalt de risc, necesară în condițiile specifice zonei pentru care este responsabil;

(c)

(d)

Articolul 11

Raportare

RSUE prezintă periodic, rapoarte verbale și scrise către ÎR și COPS. De asemenea, RSUE prezintă rapoarte grupurilor de lucru ale Consiliului, dacă este necesar. Rapoartele care se prezintă periodic sunt difuzate prin rețeaua COREU. RSUE poate prezenta rapoarte Consiliului Afaceri Externe. În conformitate cu articolul 36 din tratat, RSUE poate fi implicat în activitatea de informare a Parlamentului European.

Articolul 12

Coordonare

(1) RSUE contribuie la unitatea, coerența și eficacitatea acțiunii Uniunii și la asigurarea faptului că toate instrumentele Uniunii și toate acțiunile statelor membre sunt angajate într-un mod consecvent pentru a atinge obiectivele de politică ale Uniunii. Atunci când este cazul, se încearcă asigurarea unei coordonări cu statele membre. Activitățile RSUE sunt coordonate cu cele ale departamentului geografic relevant din cadrul SEAE, precum și cu cele ale Comisiei. RSUE informează periodic misiunile statelor membre și delegațiile Uniunii.

(2) Pe teren se menține o strânsă legătură cu șefii de misiune ai statelor membre și cu șefii delegațiilor Uniunii. Aceștia depun toate eforturile pentru a-l sprijini pe RSUE în executarea mandatului său. RSUE asigură, de asemenea, legătura cu alți actori internaționali și regionali de pe teren.

Articolul 13

Asistență în ceea ce privește plângerile

RSUE și personalul RSUE oferă asistență pentru furnizarea elementelor necesare pentru a răspunde oricăror plângeri sau obligații care decurg din mandatele precedenților RSUE pentru Asia Centrală și oferă, în acest scop, asistență administrativă și acces la dosarele relevante.

Articolul 14

Reexaminare

Punerea în aplicare a prezentei decizii și corelarea acesteia cu alte contribuții ale Uniunii în regiune sunt reexaminate în mod periodic. RSUE prezintă Consiliului, ÎR și Comisiei, până la 31 octombrie 2018, un raport privind progresele înregistrate și, până la 30 noiembrie 2019, un raport cuprinzător privind executarea mandatului.

Articolul 15

Intrarea în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Luxemburg, 25 iunie 2018.

Pentru Consiliu

Președintele

F. MOGHERINI

(1) Decizia (PESC) 2015/598 a Consiliului din 15 aprilie 2015 de numire a Reprezentantului Special al Uniunii Europene pentru Asia Centrală (JO L 99, 16.4.2015, p. 25).

(2) Decizia 2013/488/UE a Consiliului din 23 septembrie 2013 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 274, 15.10.2013, p. 1).

26.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 161/16

DECIZIA (PESC) 2018/905 A CONSILIULUI

din 25 iunie 2018

privind prelungirea mandatului reprezentantului special al Uniunii Europene pentru Cornul Africii

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 33 și articolul 31 alineatul (2),

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)	La 8 decembrie 2011, Consiliul a adoptat Decizia 2011/819/PESC (1) de numire a domnului Alexander RONDOS în calitatea de Reprezentant Special al Uniunii Europene (RSUE) pentru Cornul Africii. Mandatul RSUE urmează să expire la 20 iunie 2018.

(2)	Mandatul RSUE ar trebui să fie prelungit pentru o perioadă suplimentară de 20 de luni.

(3)	RSUE își va executa mandatul în contextul unei situații care s-ar putea deteriora și care ar putea aduce atingere realizării obiectivelor acțiunii externe a Uniunii prevăzute la articolul 21 din tratat,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Reprezentantul Special al Uniunii Europene

(1) Mandatul domnului Alexander RONDOS în calitatea de RSUE pentru Cornul Africii se prelungește până la 29 februarie 2020. Consiliul poate decide cu privire la încheierea anticipată a mandatului RSUE, pe baza unei evaluări din partea Comitetului politic și de securitate (COPS) și a unei propuneri din partea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (ÎR).

(2) În înțelesul mandatului RSUE, Cornul Africii este definit ca incluzând Republica Djibouti, Statul Eritreea, Republica Federală Democrată Etiopia, Republica Kenya, Republica Federală Somalia, Republica Sudan, Republica Sudanul de Sud și Republica Uganda. În ceea ce privește aspectele cu implicații regionale mai extinse, RSUE întreține contacte cu țări și entități regionale din afara Cornului Africii, după caz.

Articolul 2

Obiective de politică

(1) Mandatul RSUE se întemeiază pe obiectivele de politică ale Uniunii pentru Cornul Africii, astfel cum au fost stabilite în Strategia globală a UE din iunie 2016, în cadrul său strategic pentru Cornul Africii adoptat la 14 noiembrie 2011, în Planul de acțiune regional pentru Cornul Africii pentru perioada 2015-2020 adoptat la 26 octombrie 2015 și în concluziile relevante ale Consiliului, și anume de a contribui în mod activ la eforturile regionale și internaționale în vederea realizării unei coexistențe pașnice și a păcii, securității și dezvoltării durabile în interiorul țărilor din regiune și între acestea. Mai mult decât atât, RSUE urmărește sporirea calității, a intensității, a impactului și a vizibilității angajamentului pluridimensional al Uniunii în Cornul Africii.

(2) Obiectivele de politică la care contribuie RSUE includ, printre altele:

(a)	continuarea stabilizării situației din Cornul Africii, ținând seama de dinamica regională mai amplă;

(b)	soluționarea conflictelor, în special a celor din Somalia, Sudanul de Sud și Sudan, și prevenirea și avertizarea timpurie a conflictelor potențiale dintre țările din regiune sau în interiorul acestora;

(c)	sprijinirea cooperării regionale la nivel politic, de securitate și economic, în special în contextul angajamentului politic reînnoit între Uniune și Autoritatea Interguvernamentală pentru Dezvoltare (IGAD);

(d)	îmbunătățirea gestionării fluxurilor de migrație mixtă dinspre și în Cornul Africii, abordându-se și cauzele care stau la baza fluxurilor respective și aspectele umanitare ale acestora;

(e)	securitatea în jurul Mării Roșii.

Articolul 3

Mandat

(1) În vederea realizării obiectivelor de politică ale Uniunii în ceea ce privește Cornul Africii, mandatul RSUE constă în:

(a)

implicarea, împreună cu toate părțile interesate relevante din regiune, guverne, autorități regionale, organizații internaționale și regionale, societatea civilă și diaspora, în baza cadrului strategic și a planului regional de acțiune aferent, în vederea urmăririi obiectivelor Uniunii și a contribuției la o mai bună înțelegere a rolului pe care Uniunea îl are în regiune;

(b)

colaborarea cu actori importanți din afara regiunii cu influență în Cornul Africii, în vederea abordării problemelor legate de stabilitatea regională mai extinsă, inclusiv în ceea ce privește Marea Roșie, Oceanul Indian de Vest și finanțarea Misiunii Uniunii Africane în Somalia (AMISOM). Respectivele contacte includ colaborarea bilaterală cu Statele Unite ale Americii, țările din Golf, Egiptul, Turcia și China, contacte regionale cu Consiliul de Cooperare al Golfului și interacțiunea cu alți actori relevanți, pe măsură ce apar;

(c)	reprezentarea Uniunii în forurile internaționale relevante, după caz, și asigurarea vizibilității sprijinului acordat de Uniune în vederea gestionării crizelor, precum și a soluționării și a prevenirii conflictelor;

(d)

încurajarea și sprijinirea unei cooperări politice și în materie de securitate eficace și a integrării economice în regiune prin parteneriatul Uniunii cu Uniunea Africană (UA), precum și cu organizațiile regionale, în special cu IGAD; contribuția la acțiunile ulterioare reuniunilor ministeriale UE/IGAD, precum și reuniunilor ministeriale ale UE cu țările membre ale IGAD;

(e)

urmărirea evoluțiilor politice din regiune și contribuția la dezvoltarea politicii Uniunii cu privire la regiunea în cauză, în vederea formulării unor propuneri concrete de acțiune, inclusiv în ceea ce privește Eritreea, Etiopia, Somalia, Sudan, Sudanul de Sud, diferendul privind granițele dintre Djibouti și Eritreea, diferendul privind granițele dintre Etiopia și Eritreea, punerea în aplicare a Acordului de la Alger, diferendul privind fluviul Nil și alte aspecte din regiune care au impact asupra securității, stabilității și prosperității sale;

(f)

în ceea ce privește Somalia și acționând în strânsă coordonare cu șeful delegației Uniunii în Somalia și cu partenerii regionali și internaționali relevanți, inclusiv cu Reprezentantul Special al Secretarului General ONU pentru Somalia, cu UA și cu IGAD, continuarea contribuției active la acțiuni și inițiative care duc la asigurarea unei stabilități consolidate în Somalia, în special finalizarea procesului de formare a statului federal și punerea în aplicare a planului de tranziție pentru realizarea în mod treptat a tranziției și a transferului de responsabilități de la AMISOM la guvernul și la instituțiile somaleze. În plus, RSUE continuă sprijinirea dezvoltării sectorului de securitate în Somalia, inclusiv prin intermediul misiunilor din cadrul politicii de securitate și apărare comune ale Uniunii desfășurate în regiune și depune eforturi în vederea obținerii unei mai bune coordonări a sprijinului donatorilor internaționali pentru sectorul de securitate în Somalia, în strânsă consultare cu statele membre;

(g)

în ceea ce privește Sudanul și acționând în strânsă cooperare cu șefii delegațiilor Uniunii de la Khartoum și de pe lângă UA de la Addis Abeba, contribuția la coerența și la eficacitatea politicii Uniunii cu privire la Sudan și sprijinirea soluțiilor politice pentru situația din Darfur, Kordofanul de Sud și Nilul Albastru și a reconcilierii naționale prin intermediul unui proces politic global, inclusiv în perspectiva alegerilor prevăzute pentru 2020. În această privință, RSUE contribuie la o abordare internațională coerentă cu UA și în special cu Grupul la nivel înalt de punere în aplicare al UA pentru Sudan și Sudanul de Sud, cu ONU și cu alte părți interesate importante regionale și internaționale, ținând cont, de asemenea, de necesitatea de a sprijini coexistența pașnică a Sudanului și a Sudanului de Sud, în special prin intermediul punerii în aplicare a Acordurilor de la Addis Abeba și al soluționării chestiunilor rămase nerezolvate în urma încheierii acordului global de pace;

(h)

în ceea ce privește Sudanul de Sud, pe baza Acordului privind soluționarea conflictului din Sudanul de Sud și a procesului desfășurat de Forumul de revitalizare la nivel înalt, continuarea implicării la nivel regional, în special cu ONU, UA, IGAD, cu vecinătatea Sudanului de Sud și cu alți parteneri internaționali importanți, pentru a asigura prevenirea unui viitor conflict și punerea în aplicare a unui acord credibil. În această privință, RSUE acționează în strânsă cooperare cu șefii delegațiilor Uniunii de la Juba și de pe lângă UA de la Addis Abeba;

(i)

analizarea provocărilor transfrontaliere, în special în ceea ce privește migrația și, la cerere, participarea la dialoguri privind migrația cu părți interesate relevante și contribuția mai amplă la politica Uniunii în domeniul migrației și al refugiaților în ceea ce privește regiunea, în concordanță cu prioritățile politice ale Uniunii, în vederea îmbunătățirii cooperării, inclusiv în ceea ce privește returnarea și readmisia;

(j)

urmărirea îndeaproape a altor provocări transfrontaliere care afectează Cornul Africii, punându-se accentul pe radicalizare și terorism, dar acordând atenție și securității maritime și pirateriei, criminalității organizate, contrabandei și traficului de arme, de produse derivate din fauna și flora sălbatică, de droguri și altor tipuri de contrabandă, precum și eventualelor consecințe politice și de securitate ale crizelor umanitare;

(k)	promovarea accesului umanitar în întreaga regiune;

(l)

contribuția la punerea în aplicare a Deciziei 2011/168/PESC a Consiliului (2) și a politicii Uniunii în domeniul drepturilor omului, în cooperare cu RSUE pentru drepturile omului, inclusiv a orientărilor UE cu privire la drepturile omului, în special a orientărilor UE privind copiii și conflictele armate, precum și a orientărilor UE privind violența împotriva femeilor și combaterea tuturor formelor de discriminare la adresa femeilor și a politicii Uniunii referitoare la Rezoluția 1325 (2000) a Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv prin monitorizarea și raportarea evoluțiilor, precum și formularea de recomandări în această privință.

(2) În scopul îndeplinirii mandatului, RSUE, printre altele:

(a)	consiliază și raportează în ceea ce privește definirea pozițiilor Uniunii în forurile internaționale, după caz, în scopul promovării proactive a abordării politice globale a Uniunii în privința Cornului Africii;

(b)	păstrează o viziune de ansamblu asupra tuturor activităților Uniunii.

Articolul 4

Executarea mandatului

(1) RSUE răspunde de executarea mandatului, acționând sub autoritatea ÎR.

(2) COPS menține o legătură privilegiată cu RSUE și reprezintă principalul punct de contact al RSUE cu Consiliul. COPS furnizează RSUE orientări strategice și îndrumare politică în cadrul mandatului său, fără a aduce atingere competențelor ÎR.

(3) RSUE acționează în strânsă coordonare cu Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și cu departamentele relevante ale acestuia.

(4) RSUE își desfășoară activitatea în principal în regiune, prezentându-se însă periodic la sediul SEAE.

Articolul 5

Finanțare

(1) Valoarea de referință financiară destinată acoperirii cheltuielilor legate de mandatul RSUE pentru perioada cuprinsă între 1 iulie 2018 și 29 februarie 2020 este de 4 295 000 EUR.

(2) Cheltuielile sunt gestionate în conformitate cu procedurile și normele aplicabile bugetului general al Uniunii.

(3) Gestionarea cheltuielilor face obiectul unui contract între RSUE și Comisie. RSUE răspunde în fața Comisiei pentru toate cheltuielile.

Articolul 6

Constituirea și componența echipei

(1) În limitele mandatului său și ale mijloacelor financiare aferente puse la dispoziție, RSUE răspunde de constituirea unei echipe. Echipa dispune de cunoștințele de specialitate necesare în ceea ce privește chestiuni de politică și de securitate specifice, conform mandatului, inclusiv în ceea ce privește chestiunile legate de gen. RSUE informează cu promptitudine și regulat Consiliul și Comisia cu privire la componența echipei.

(2) Statele membre, instituțiile Uniunii și SEAE pot propune detașarea de personal pe lângă RSUE. Remunerarea personalului detașat este asigurată de statul membru, de instituția Uniunii în cauză ori de SEAE, după caz. Experții detașați de statele membre pe lângă instituțiile Uniunii sau SEAE pot, de asemenea, să fie repartizați să lucreze cu RSUE. Membrii personalului contractual internațional trebuie să fie resortisanți ai unui stat membru.

(3) Toți membrii personalului detașat rămân sub autoritatea administrativă a statului membru care i-a detașat sau a instituției Uniunii care i-a detașat ori a SEAE și își duc la îndeplinire sarcinile și acționează în interesul mandatului RSUE.

Articolul 7

Privilegiile și imunitățile RSUE și ale personalului RSUE

Privilegiile, imunitățile și alte garanții necesare îndeplinirii și bunei desfășurări ale misiunii RSUE și membrilor personalului RSUE se stabilesc împreună cu țările-gazdă, după caz. Statele membre și SEAE oferă tot sprijinul necesar în acest scop.

Articolul 8

Securitatea informațiilor UE clasificate

RSUE și membrii echipei RSUE respectă principiile și standardele minime de securitate stabilite prin Decizia 2013/488/UE a Consiliului (3).

Articolul 9

Accesul la informații și asistență logistică

(1) Statele membre, Comisia, SEAE și Secretariatul General al Consiliului garantează accesul RSUE la toate informațiile relevante.

(2) Delegațiile Uniunii în regiune și/sau statele membre, după caz, furnizează asistență logistică în regiune.

Articolul 10

Securitate

(a)

elaborarea unui plan de securitate specific, pe baza orientărilor primite din partea SEAE, care să includă măsuri de securitate fizice, organizaționale și procedurale specifice, destinate gestionării deplasării personalului în condiții de siguranță către zona pentru care este responsabil și în interiorul acesteia și gestionării incidentelor de securitate, precum și furnizarea unui plan de urgență și de evacuare;

(b)	asigurarea faptului că întreg personalul desfășurat în afara Uniunii beneficiază de asigurare pentru un grad înalt de risc, necesară în condițiile specifice zonei pentru care este responsabil;

(c)

(d)

asigurarea punerii în aplicare a tuturor recomandărilor formulate de comun acord ca urmare a evaluărilor periodice privind securitatea și transmiterea către Consiliu, ÎR și Comisie a unor rapoarte scrise cu privire la punerea în aplicare a acestora și la alte aspecte legate de securitate, în cadrul raportului privind progresele înregistrate și al raportului privind executarea mandatului.

Articolul 11

Raportare

RSUE prezintă periodic rapoarte verbale și scrise ÎR și COPS. RSUE prezintă, de asemenea, rapoarte grupurilor de lucru ale Consiliului, după cum este necesar. Rapoartele care se prezintă periodic sunt difuzate prin rețeaua COREU. RSUE poate prezenta rapoarte Consiliului Afaceri Externe. În conformitate cu articolul 36 din tratat, RSUE poate fi implicat în activitatea de informare a Parlamentului European.

Articolul 12

Coordonare

(1) RSUE contribuie la unitatea, coerența și eficacitatea acțiunii Uniunii și la asigurarea faptului că toate instrumentele Uniunii și acțiunile statelor membre sunt angajate în mod consecvent pentru a atinge obiectivele de politică ale Uniunii. Atunci când este cazul, se încearcă asigurarea unei coordonări cu statele membre. Activitățile RSUE sunt coordonate cu cele ale delegațiilor Uniunii și ale Comisiei. RSUE informează periodic misiunile statelor membre și delegațiile Uniunii din regiune.

(2) Pe teren, se menține o strânsă legătură cu șefii misiunilor relevante ale statelor membre și cu șefii delegațiilor Uniunii. Aceștia depun toate eforturile pentru a-l sprijini pe RSUE în executarea mandatului său. RSUE, în strânsă coordonare cu delegațiile relevante ale Uniunii, oferă îndrumare politică la nivel local comandantului forței EUNAVFOR Atalanta, comandantului misiunii EUTM Somalia și șefului misiunii EUCAP Somalia. RSUE, comandanții operațiilor UE și comandantul operației civile se consultă reciproc în funcție de necesități.

(3) RSUE colaborează îndeaproape cu autoritățile din țările în cauză, cu ONU, UA, IGAD, cu alte părți interesate de pe plan național, regional și internațional, precum și cu societatea civilă din regiune.

Articolul 13

Asistență ceea ce privește plângerile

RSUE și personalul RSUE oferă asistență pentru furnizarea elementelor necesare pentru a răspunde oricăror plângeri sau obligații care decurg din mandatele precedenților RSUE pentru Sudan (și Sudanul de Sud) și oferă, în acest scop, asistență administrativă și acces la dosarele relevante.

Articolul 14

Reexaminare

Punerea în aplicare a prezentei decizii și corelarea acesteia cu alte contribuții ale Uniunii în regiune se reexaminează în mod periodic. RSUE prezintă Consiliului, ÎR și Comisiei, până la 31 octombrie 2018, un raport privind progresele înregistrate și, până la 30 noiembrie 2019, un raport cuprinzător privind executarea mandatului.

Articolul 15

Intrarea în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Luxemburg, 25 iunie 2018.

Pentru Consiliu

Președintele

F. MOGHERINI

(1) Decizia 2011/819/PESC a Consiliului din 8 decembrie 2011 de numire a Reprezentantului Special al Uniunii Europene pentru Cornul Africii (JO L 327, 9.12.2011, p. 62).

(2) Decizia 2011/168/PESC a Consiliului din 21 martie 2011 privind Curtea Penală Internațională și de abrogare a Poziției comune 2003/444/PESC (JO L 76, 22.3.2011, p. 56).

(3) Decizia 2013/488/UE a Consiliului din 23 septembrie 2013 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 274, 15.10.2013, p. 1).

26.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 161/22

DECIZIA (PESC) 2018/906 A CONSILIULUI

din 25 iunie 2018

de prelungire a mandatului Reprezentantului Special al Uniunii Europene pentru Sahel

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 33 și articolul 31 alineatul (2),

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)	La 7 decembrie 2015, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2015/2274 (1) de numire a domnului Ángel LOSADA FERNÁNDEZ în calitatea de Reprezentant Special al Uniunii Europene (RSUE) pentru Sahel. Mandatul RSUE urmează să expire la 30 iunie 2018.

(2)	Mandatul RSUE ar trebui să fie prelungit pentru o perioadă suplimentară de 20 de luni.

(3)	RSUE își va executa mandatul în contextul unei situații care s-ar putea deteriora și care ar putea aduce atingere realizării obiectivelor acțiunii externe a Uniunii prevăzute la articolul 21 din tratat,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Reprezentantul Special al Uniunii Europene

(1) Mandatul domnului Ángel LOSADA FERNÁNDEZ în calitate de RSUE pentru regiunea Sahel se prelungește până la 29 februarie 2020. Consiliul poate decide cu privire la încheierea anticipată a mandatului RSUE, pe baza unei evaluări din partea Comitetului Politic și de Securitate (COPS) și la propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (ÎR).

(2) În înțelesul mandatului RSUE, regiunea Sahel este definită ca incluzând obiectivul principal al Strategiei UE pentru securitate și dezvoltare în Sahel („strategia”) și al Planului său regional de acțiune („PRA”), și anume Burkina Faso, Ciad, Mali, Mauritania și Niger. În ceea ce privește aspectele cu implicații regionale mai extinse, RSUE va conlucra, după caz, cu țările din bazinul lacului Ciad și cu alte țări și entități regionale sau internaționale din afara regiunii Sahel, inclusiv Maghreb, Africa de Vest și Golful Guineei, după caz.

Articolul 2

Obiective de politică

(1) Mandatul RSUE se întemeiază pe obiectivul de politică al Uniunii în ceea ce privește contribuția activă a Sahelului la eforturile regionale și internaționale pentru o pace durabilă, securitate și dezvoltare în regiune. De asemenea, RSUE urmărește sporirea calității, intensității și impactului angajamentului pluridimensional al Uniunii în Sahel.

(2) RSUE contribuie la dezvoltarea și punerea în practică a tuturor eforturilor Uniunii în regiune, în special în domeniul politic și în domeniile securității și dezvoltării, precum și la coordonarea tuturor instrumentelor relevante de acțiune ale Uniunii.

(3) Se acordă prioritate stabilizării pe termen lung a Republicii Mali și parteneriatului cu G5 Sahel, prin coordonarea cu delegațiile Uniunii și cu alte părți interesate relevante, inclusiv statele membre, Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE).

(4) Obiectivele de politică ale Uniunii urmăresc să promoveze, prin utilizarea coordonată și eficace a tuturor instrumentelor sale, ca Mali și locuitorii săi să revină pe calea păcii, reconcilierii, securității și dezvoltării.

(5) Obiectivele de politică ale Uniunii urmăresc, de asemenea, să consolideze legătura dintre chestiunile de securitate și de dezvoltare în țările din G5 Sahel.

Articolul 3

Mandat

(1) În vederea realizării obiectivelor de politică ale Uniunii în ceea ce privește Sahelul, mandatul RSUE constă în:

(a)	contribuirea activă la punerea în aplicare a strategiei și a PRA și coordonarea și dezvoltarea în continuare a abordării integrate a Uniunii privind crizele regionale, urmărind să consolideze coerența și eficiența globale ale activităților Uniunii în Sahel;

(b)

stabilirea unui dialog cu toate părțile interesate relevante din regiune, guverne, organizații regionale, în special G5 Sahel și Forța comună a acestuia referitor la care ar trebui să se acorde atenție, printre altele, promovării respectării drepturilor omului și elementelor non-militare ale forței, ca de exemplu componentei polițienești, organizații internaționale, societatea civilă și diaspora, inclusiv cu toate țările din Maghreb și din bazinul lacului Ciad, în vederea îndeplinirii obiectivelor Uniunii și a contribuirii la o mai bună înțelegere a rolului pe care Uniunea îl are în Sahel;

(c)

reprezentarea și promovarea intereselor și a vizibilității Uniunii în cadrul forurilor regionale și internaționale relevante, inclusiv prin participarea în „Comité de Suivi” din cadrul acordului pentru pace în Mali, și facilitarea unei acțiuni pe deplin coordonate și ample a Uniunii în regiune valorificând toate instrumentele pertinente, inclusiv cooperarea pentru dezvoltare precum Alianța pentru Sahel, activitățile statelor membre și sprijinul acordat de Uniune în domeniul gestionării crizelor și al prevenirii conflictelor, prin intermediul Misiunii militare a Uniunii Europene, pentru a contribui la instruirea forțelor armate maliene (EUTM Mali), precum și prin intermediul Misiunii PSAC a Uniunii Europene în Mali (EUCAP Sahel Mali), al Misiunii PSAC a Uniunii Europene în Niger (EUCAP Sahel Niger) și al acțiunii de stabilizare în temeiul articolului 28 din tratat;

(d)

cooperarea strânsă cu ONU, îndeosebi cu Reprezentantul Special al Secretarului General pentru Africa Occidentală și Sahel, cu Reprezentantul Special al Secretarului General și șef al Misiunii multidimensionale integrate a ONU pentru stabilizarea situației din Mali, cu Uniunea Africană (UA), în special Înaltul Reprezentant al UA pentru Mali și Sahel, cu G5 Sahel, în special președinția G5 și secretarul său permanent, cu Comunitatea economică a statelor Africii Occidentale, cu Comisia bazinului lacului Ciad și cu alte părți interesate de la nivel național, regional și internațional, inclusiv cu alți trimiși speciali pentru Sahel, precum și cu autoritățile competente din zona Maghrebului și a Orientului Mijlociu;

(e)

monitorizarea îndeaproape a dimensiunii regionale și transfrontaliere a provocărilor cu care se confruntă regiunea, precum terorismul, criminalitatea organizată, traficul de armament, traficul cu ființe umane și introducerea ilegală a migranților, traficul de stupefiante, fluxurile migratorii și de refugiați, precum și fluxurile financiare aferente; contribuirea, în strânsă cooperare cu Coordonatorul UE pentru lupta împotriva terorismului, la punerea în aplicare ulterioară a Strategiei UE pentru lupta împotriva terorismului;

(f)

urmărirea îndeaproape a consecințelor la nivel umanitar, politic, de securitate și de dezvoltare ale fluxurilor majore de refugiați și de migranți și ale fluxurilor financiare ilegale aferente din regiune; participarea, la cerere, la dialoguri privind migrația cu părțile interesate relevante și contribuirea la un nivel mai amplu la politica Uniunii privind migrația și refugiații în ceea ce privește regiunea, în concordanță cu prioritățile politice ale Uniunii, pentru a îmbunătăți cooperarea inclusiv cu privire la returnare și readmisie; colaborarea cu țările din Sahel pentru a da curs măsurilor convenite la reuniunea de la nivel înalt de la Valletta în noiembrie 2015, inclusiv Fondul fiduciar de urgență al UE pentru stabilitate și pentru abordarea cauzelor profunde ale migrației neregulamentare și ale strămutărilor de persoane în Africa, și în legătură cu cadrele de parteneriat;

(g)

menținerea de contacte politice constante la nivel înalt cu țările din regiune afectate de terorism și criminalitate internațională și asigurarea rolului fundamental al Uniunii în cadrul eforturilor internaționale de combatere a terorismului și criminalității internaționale. Acest lucru include eforturile Uniunii de a spori sprijinul său pentru sectorul de securitate prin regionalizarea misiunilor PSAC și sprijinirea activă a consolidării capacităților regionale, în special Forța comună a G5 Sahel, coordonarea acesteia cu actorii internaționali precum MINUSMA și relația acesteia cu populația locală, în concordanță cu Rezoluțiile Consiliului de Securitate ONU (RCSONU) 2359 (2017) și 2391 (2017), și garantarea abordării corespunzătoare a cauzelor profunde ale terorismului și criminalității internaționale în Sahel;

(h)	urmărirea îndeaproape a efectelor crizelor umanitare în regiune asupra politicii, securității și dezvoltării;

(i)

în ceea ce privește Mali, contribuirea la stabilizarea țării, în special în ceea ce privește revenirea deplină la o situație de normalitate constituțională și de guvernare pe întregul teritoriu, precum și la un dialog național credibil și deschis tuturor în cadrul acordului pentru pace în Mali. Acest lucru include, de asemenea, promovarea consolidării instituționale, reforma în domeniul securității, în concordanță cu RCSONU 2364 (2017), reconcilierea și realizarea unei păci durabile și combaterea corupției și a impunității în Mali, precum și facilitarea eforturilor active și pe deplin coordonate ale Uniunii de a promova punerea în aplicare rapidă a acordului pentru pace în Mali;

(j)

contribuirea la punerea în aplicare a politicii Uniunii cu privire la drepturile omului în regiune, în cooperare cu RSUE pentru drepturile omului, inclusiv a orientărilor UE privind drepturile omului, în special a orientărilor UE privind copiii și conflictele armate, precum și privind violența împotriva femeilor și fetelor și combaterea tuturor formelor de discriminare a acestora, și a politicii Uniunii privind femeile, pacea și securitatea și promovarea incluziunii și egalității de gen în procesul de consolidare a statului, în concordanță cu RCSONU 1325 (2000) și cu rezoluțiile subsecvente privind femeile, pacea și securitatea, inclusiv RCSONU 2242 (2015). Contribuția va include monitorizarea și raportarea evoluțiilor, precum și formularea de recomandări în acest sens și menținerea de contacte regulate cu autoritățile relevante din Mali și din regiune, cu Biroul Procurorului Curții Penale Internaționale, cu Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului și cu apărătorii și observatorii drepturilor omului din regiune;

(k)	urmărirea și prezentarea de rapoarte cu privire la respectarea RCSONU relevante, în special RCSONU 2056 (2012), 2071 (2012), 2085 (2012), 2100 (2013), 2295 (2016), 2364 (2017), 2374 (2017), 2359 (2017) și 2391 (2017).

(2) În scopul îndeplinirii mandatului său, RSUE, printre altele:

(a)	consiliază și raportează în ceea ce privește definirea pozițiilor Uniunii în forurile regionale și internaționale, în scopul promovării și al consolidării proactive a abordării cuprinzătoare a Uniunii privind criza din Sahel;

(b)	păstrează o perspectivă globală asupra tuturor activităților Uniunii și cooperează strâns cu delegațiile relevante ale Uniunii.

Articolul 4

Executarea mandatului

(1) RSUE răspunde de executarea mandatului, acționând sub autoritatea ÎR.

(3) RSUE își desfășoară activitatea în strânsă coordonare cu Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și cu departamentele relevante ale acestuia.

Articolul 5

Finanțare

(1) Valoarea financiară de referință destinată acoperirii cheltuielilor aferente mandatului RSUE pentru perioada cuprinsă între 1 iulie 2018 și 29 februarie 2020 este de 2 400 000 EUR.

(2) Cheltuielile sunt gestionate în conformitate cu procedurile și normele aplicabile bugetului general al Uniunii.

(3) Gestionarea cheltuielilor face obiectul unui contract între RSUE și Comisie. RSUE răspunde în fața Comisiei pentru toate cheltuielile.

Articolul 6

Constituirea și componența echipei

(1) În limitele mandatului RSUE și ale mijloacelor financiare aferente puse la dispoziție, RSUE răspunde de constituirea unei echipe. Echipa dispune de cunoștințele de specialitate necesare în ceea ce privește chestiuni de politică și de securitate specifice, conform mandatului, inclusiv în ceea ce privește chestiunile legate de gen. RSUE informează cu promptitudine Consiliul și Comisia cu privire la componența echipei sale.

(2) Statele membre, instituțiile Uniunii și SEAE pot propune detașarea de personal pe lângă RSUE. Remunerarea personalului detașat este asigurată de statul membru, de instituția Uniunii care i-a detașat ori de SEAE, după caz. Experții detașați de statele membre pe lângă instituțiile Uniunii sau SEAE pot, de asemenea, să fie repartizați pe lângă RSUE. Membrii personalului contractual internațional trebuie să fie resortisanți ai unui stat membru.

Articolul 7

Privilegiile și imunitățile RSUE și ale personalului RSUE

Articolul 8

Securitatea informațiilor UE clasificate

RSUE și membrii echipei RSUE respectă principiile și standardele minime de securitate stabilite prin Decizia 2013/488/UE a Consiliului (2).

Articolul 9

Accesul la informații și asistență logistică

(1) Statele membre, Comisia, SEAE și Secretariatul General al Consiliului garantează accesul RSUE la toate informațiile relevante.

(2) Delegațiile Uniunii în regiune și/sau statele membre, după caz, furnizează asistență logistică în regiune.

Articolul 10

Securitate

În conformitate cu politica Uniunii privind securitatea personalului cu atribuții operaționale desfășurat în afara Uniunii în temeiul titlului V din tratat, RSUE ia toate măsurile a căror aplicare este rezonabilă, în conformitate cu mandatul RSUE și cu condițiile de securitate din zona geografică pentru care este responsabil, pentru a asigura securitatea întregului personal aflat sub directa autoritate a RSUE, în special prin:

(a)

elaborarea unui plan de securitate specific, pe baza orientărilor primite din partea SEAE, care să includă măsuri de securitate fizice, organizaționale și procedurale specifice, pentru asigurarea gestionării deplasării personalului în condiții de siguranță către zona pentru care este responsabil și în interiorul acesteia și gestionării incidentelor de securitate, precum și furnizarea unui plan de urgență și de evacuare;

(b)	asigurarea faptului că întreg personalul desfășurat în afara Uniunii beneficiază de asigurare pentru un grad înalt de risc, necesară în condițiile specifice zonei pentru care este responsabil;

(c)

(d)

asigurarea punerii în aplicare a tuturor recomandărilor formulate de comun acord ca urmare a evaluărilor periodice privind securitatea, precum și transmiterea către Consiliu, ÎR și Comisie a unor rapoarte scrise cu privire la punerea în aplicare a acestora și la alte aspecte legate de securitate, în cadrul raportului privind progresele înregistrate și al raportului de executare a mandatului.

Articolul 11

Raportare

RSUE prezintă periodic rapoarte către ÎR și COPS, inclusiv un raport intermediar de mandat în primăvara anului 2019. RSUE prezintă, de asemenea, rapoarte grupurilor de lucru ale Consiliului, dacă este necesar. Rapoartele care se prezintă periodic sunt difuzate prin rețeaua COREU. RSUE poate prezenta rapoarte Consiliului Afaceri Externe. În conformitate cu articolul 36 din tratat, RSUE poate fi implicat în activitatea de informare a Parlamentului European.

Articolul 12

Coordonarea cu alți actori din Uniune

(1) În cadrul strategiei și al PRA, RSUE contribuie la unitatea, coerența și eficacitatea acțiunii politice și diplomatice a Uniunii și la asigurarea faptului că toate instrumentele Uniunii și acțiunile statelor membre sunt angajate într-un mod consecvent pentru a atinge obiectivele de politică ale Uniunii. Atunci când este cazul, se încearcă asigurarea unei coordonări cu statele membre.

(2) Activitățile RSUE sunt coordonate cu cele ale delegațiilor Uniunii și cu cele ale Comisiei, precum și cu cele ale altor RSUE activi în regiune. RSUE informează periodic misiunile statelor membre și delegațiile Uniunii în regiune.

(3) Pe teren se menține o legătură strânsă cu șefii misiunilor statelor membre și cu șefii delegațiilor Uniunii. Aceștia depun toate eforturile pentru a-l sprijini pe RSUE în executarea mandatului. RSUE, în strânsă coordonare cu delegațiile relevante ale Uniunii, oferă îndrumare politică la nivel local șefilor misiunilor EUCAP Sahel Niger și EUCAP Sahel Mali, precum și comandantului misiunii EUTM Mali. RSUE, comandantul misiunii EUTM Mali și comandantul operațiilor civile EUCAP Sahel Niger și EUCAP Sahel Mali se consultă reciproc în funcție de necesități.

Articolul 13

Asistență în ceea ce privește plângerile

RSUE și personalul RSUE oferă asistență pentru furnizarea elementelor necesare pentru a răspunde oricăror plângeri sau obligații care decurg din mandatul precedentului RSUE pentru Sahel și oferă, în acest scop, asistență administrativă și acces la dosarele relevante.

Articolul 14

Reexaminare

Punerea în aplicare a prezentei decizii și corelarea acesteia cu alte contribuții din partea Uniunii în regiune se reexaminează periodic. RSUE prezintă Consiliului, ÎR și Comisiei, până la 31 octombrie 2018, un raport privind progresele înregistrate și, până la 30 noiembrie 2019, un raport cuprinzător privind executarea mandatului.

Articolul 15

Intrarea în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Luxemburg, 25 iunie 2018.

Pentru Consiliu

Președintele

F. MOGHERINI

(1) Decizia (PESC) 2015/2274 a Consiliului din 7 decembrie 2015 de numire a Reprezentantului Special al Uniunii Europene pentru Sahel (JO L 322, 8.12.2015, p. 44).

(2) Decizia 2013/488/UE a Consiliului din 23 septembrie 2013 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 274, 15.10.2013, p. 1).

26.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 161/27

DECIZIA (PESC) 2018/907 A CONSILIULUI

din 25 iunie 2018

privind prelungirea mandatului reprezentantului special al Uniunii Europene pentru Caucazul de Sud și criza din Georgia

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 33 și articolul 31 alineatul (2),

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)	La 13 noiembrie 2017, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2017/2071 (1) de numire a domnului Toivo KLAAR în calitatea de reprezentant special al Uniunii Europene (RSUE) pentru Caucazul de Sud și criza din Georgia. Mandatul RSUE urmează să expire la 30 iunie 2018.

(2)	Mandatul RSUE ar trebui să fie prelungit pentru o perioadă suplimentară de 20 de luni.

(3)	RSUE își va executa mandatul în contextul unei situații care s-ar putea deteriora și care ar putea aduce atingere realizării obiectivelor acțiunii externe a Uniunii prevăzute la articolul 21 din tratat,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Reprezentantul special al Uniunii Europene

Mandatul domnului Toivo KLAAR de RSUE pentru Caucazul de Sud și criza din Georgia se prelungește până la 29 februarie 2020. Consiliul poate decide ca mandatul RSUE să se încheie mai devreme, pe baza unei evaluări realizate de Comitetul politic și de securitate (COPS) și a unei propuneri din partea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (ÎR).

Articolul 2

Obiective de politică

Mandatul RSUE se întemeiază pe obiectivele politicii Uniunii pentru Caucazul de Sud, inclusiv obiectivele prevăzute în concluziile Consiliului European, reunit în sesiune extraordinară la Bruxelles la 1 septembrie 2008, și în concluziile Consiliului din 15 septembrie 2008, precum și în cele din 27 februarie 2012. Aceste obiective includ:

(a)

în conformitate cu mecanismele existente, inclusiv Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și Grupul de la Minsk din cadrul acesteia, prevenirea conflictelor în regiune, contribuția la soluționarea pașnică a conflictelor în regiune, inclusiv criza din Georgia și conflictul din Nagorno-Karabah, prin promovarea returnării refugiaților și a persoanelor strămutate în interiorul țării și prin alte mijloace adecvate și sprijinirea punerii în practică a unei astfel de soluționări în conformitate cu principiile de drept internațional;

(b)	conlucrarea în mod constructiv cu principalii actori interesați în ceea ce privește regiunea;

(c)	încurajarea și sprijinirea cooperării sporite dintre Armenia, Azerbaidjan și Georgia și, după caz, țările învecinate acestora;

(d)	sporirea eficacității și a vizibilității Uniunii în regiune.

Articolul 3

Mandat

În vederea realizării obiectivelor de politică, mandatul RSUE constă în:

(a)	dezvoltarea contactelor cu guvernele, parlamentele, alți actori politici majori, autoritățile judiciare și societatea civilă din regiune;

(b)	încurajarea țărilor din regiune să coopereze pe teme regionale de interes comun, cum ar fi amenințările comune la adresa securității, combaterea terorismului, a traficului ilicit și a criminalității organizate;

(c)	contribuția la soluționarea pașnică a conflictelor în conformitate cu principiile de drept internațional și facilitarea punerii în practică a unei astfel de soluționări în strânsă coordonare cu Organizația Națiunilor Unite, cu OSCE și cu Grupul de la Minsk din cadrul acesteia;

(d)

în ceea ce privește criza din Georgia:

(i)

acordarea asistenței în vederea pregătirii negocierilor internaționale desfășurate în temeiul punctului 6 din planul de soluționare din 12 august 2008, dezbaterile internaționale de la Geneva, și al măsurilor de punere în aplicare din 8 septembrie 2008, inclusiv privind acorduri în domeniul securității și stabilității în regiune, chestiunea refugiaților și a persoanelor strămutate în interiorul țării, pe baza principiilor recunoscute la nivel internațional, precum și privind orice alt subiect care întrunește acordul comun al părților,

(ii)	contribuția la definirea poziției Uniunii și reprezentarea acesteia la nivel de RSUE în cadrul negocierilor menționate la punctul (i); și

(iii)

facilitarea punerii în aplicare a planului de soluționare din 12 august 2008, precum și a măsurilor de punere în aplicare din 8 septembrie 2008;

(e)	facilitarea elaborării și punerii în aplicare a unor măsuri de consolidare a încrederii, coordonându-se cu statele membre în ceea ce privește experiența acestora, dacă aceasta există și este adecvată;

(f)	acordarea de asistență, după caz, pentru pregătirea contribuțiilor Uniunii la punerea în practică a unei eventuale soluționări a conflictului;

(g)	intensificarea dialogului Uniunii cu principalii actori interesați în ceea ce privește regiunea;

(h)	acordarea de asistență Uniunii în ceea ce privește dezvoltarea în continuare a unei politici cuprinzătoare cu privire la Caucazul de Sud;

(i)

în cadrul activităților prevăzute de prezentul articol, contribuția la punerea în aplicare a politicii Uniunii privind drepturile omului și a orientărilor Uniunii privind drepturile omului, în special în ceea ce privește copiii și femeile din zonele afectate de conflicte, mai ales prin monitorizarea și abordarea evoluțiilor în această privință.

Articolul 4

Executarea mandatului

(1) RSUE răspunde de executarea mandatului, acționând sub autoritatea ÎR.

(3) RSUE își desfășoară activitatea în strânsă coordonare cu Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și cu departamentele relevante ale acestuia.

Articolul 5

Finanțare

(1) Valoarea de referință financiară destinată să acopere cheltuielile aferente mandatului RSUE pentru perioada cuprinsă între 1 iulie 2018 și 29 februarie 2020 este de 4 340 000 EUR.

(2) Cheltuielile sunt gestionate în conformitate cu procedurile și normele aplicabile bugetului general al Uniunii.

(3) Gestionarea cheltuielilor face obiectul unui contract între RSUE și Comisie. RSUE răspunde în fața Comisiei pentru toate cheltuielile.

Articolul 6

Constituirea și componența echipei

(1) În limitele mandatului RSUE și ale mijloacelor financiare aferente puse la dispoziție, RSUE răspunde de constituirea unei echipe. Echipa dispune de cunoștințele de specialitate necesare în ceea ce privește chestiuni politice specifice, conform mandatului. RSUE informează cu promptitudine Consiliul și Comisia cu privire la componența echipei.

(2) Statele membre, instituțiile Uniunii și SEAE pot propune detașarea de personal pe lângă RSUE. Remunerarea personalului detașat este asigurată de statul membru, de instituția Uniunii în cauză ori de SEAE, după caz. Experții detașați de statele membre pe lângă instituțiile Uniunii sau SEAE pot, de asemenea, să fie repartizați pe lângă RSUE. Membrii personalului contractual internațional trebuie să fie resortisanți ai unui stat membru.

Articolul 7

Privilegiile și imunitățile RSUE și ale personalului RSUE

Privilegiile, imunitățile și alte garanții necesare îndeplinirii și bunei desfășurări ale misiunii RSUE, precum și membrilor personalului RSUE se stabilesc împreună cu țările gazdă, după caz. Statele membre și SEAE oferă tot sprijinul necesar în acest scop.

Articolul 8

Securitatea informațiilor UE clasificate

RSUE și membrii echipei RSUE respectă principiile și standardele minime de securitate stabilite prin Decizia 2013/488/UE a Consiliului (2).

Articolul 9

Accesul la informații și asistență logistică

(1) Statele membre, Comisia și Secretariatul General al Consiliului garantează accesul RSUE la toate informațiile relevante.

(2) Delegațiile Uniunii în regiune și/sau statele membre, după caz, furnizează asistență logistică în regiune.

Articolul 10

Securitate

(a)

elaborarea unui plan de securitate specific, pe baza orientărilor primite din partea SEAE, care să includă măsuri de securitate fizice, organizaționale și procedurale specifice, destinate gestionării deplasării personalului în condiții de siguranță către zona pentru care este responsabil și în interiorul acesteia și gestionării incidentelor de securitate, precum și furnizarea unui plan de urgență și de evacuare;

(b)	asigurarea faptului că întreg personalul desfășurat în afara Uniunii beneficiază de asigurare pentru un grad înalt de risc, necesară în condițiile specifice zonei pentru care este responsabil;

(c)

(d)

asigurarea punerii în aplicare a tuturor recomandărilor formulate de comun acord ca urmare a evaluărilor periodice privind securitatea și transmiterea către Consiliu, ÎR și Comisie a unor rapoarte scrise cu privire la punerea în aplicare a acestora și la alte aspecte legate de securitate, în cadrul raportului privind progresele înregistrate și al raportului privind executarea mandatului.

Articolul 11

Raportare

RSUE prezintă, periodic, rapoarte verbale și scrise către ÎR și COPS. De asemenea, RSUE prezintă rapoarte grupurilor de lucru ale Consiliului, dacă este necesar. Rapoartele care se prezintă periodic sunt difuzate prin rețeaua COREU. RSUE poate prezenta rapoarte Consiliului Afaceri Externe. În conformitate cu articolul 36 din tratat, RSUE poate fi implicat în informarea Parlamentului European.

Articolul 12

Coordonare

(1) RSUE contribuie la unitatea, coerența și eficacitatea acțiunii Uniunii, precum și la asigurarea faptului că toate instrumentele Uniunii și acțiunile statelor membre sunt angajate în mod consecvent pentru a atinge obiectivele de politică ale Uniunii. Atunci când este cazul, se încearcă asigurarea unei coordonări cu statele membre. Activitățile RSUE sunt coordonate cu cele ale Comisiei. RSUE informează periodic misiunile statelor membre și delegațiile Uniunii.

(2) Pe teren se menține o strânsă legătură cu șefii delegațiilor Uniunii și cu șefii misiunilor statelor membre. Aceștia depun toate eforturile pentru a-l sprijini pe RSUE în executarea mandatului său. RSUE, în strânsă coordonare cu șeful delegației Uniunii în Georgia, oferă îndrumare politică la nivel local șefului misiunii de monitorizare a Uniunii Europene în Georgia (EUMM Georgia). RSUE și comandantul operației civile pentru EUMM Georgia se consultă în funcție de necesități. RSUE stabilește, de asemenea, contacte cu alți actori internaționali și regionali de pe teren.

Articolul 13

Asistență în ceea ce privește plângerile

RSUE și personalul RSUE oferă asistență pentru furnizarea elementelor necesare pentru a răspunde oricăror plângeri sau obligații care decurg din mandatele precedenților RSUE pentru Caucazul de Sud și criza din Georgia și oferă, în acest scop, asistență administrativă și acces la dosarele relevante.

Articolul 14

Reexaminare

Punerea în aplicare a prezentei decizii și corelarea acesteia cu alte contribuții ale Uniunii în regiune se reexaminează periodic. RSUE prezintă Consiliului, ÎR și Comisiei un raport privind progresele înregistrate până la 31 octombrie 2018 și un raport cuprinzător privind executarea mandatului până la 30 noiembrie 2019.

Articolul 15

Intrarea în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Luxemburg, 25 iunie 2018.

Pentru Consiliu

Președintele

F. MOGHERINI

(1) Decizia (PESC) 2017/2071 a Consiliului din 13 noiembrie 2017 de numire a Reprezentantului Special al Uniunii Europene pentru Caucazul de Sud și criza din Georgia (JO L 295, 14.11.2017, p. 55).

(2) Decizia 2013/488/UE a Consiliului din 23 septembrie 2013 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 274, 15.10.2013, p. 1).

26.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 161/32

DECIZIA (PESC) 2018/908 A CONSILIULUI

din 25 iunie 2018

de prelungire a mandatului reprezentantului special al Uniunii Europene în Bosnia și Herțegovina

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 33 și articolul 31 alineatul (2),

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)	La 19 ianuarie 2015, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2015/77 (1) de numire a domnului Lars-Gunnar WIGEMARK în calitatea de Reprezentant Special al Uniunii Europene (RSUE) în Bosnia și Herțegovina. Mandatul RSUE urmează să expire la 30 iunie 2018.

(2)	Mandatul RSUE ar trebui să fie prelungit pentru o perioadă suplimentară de 14 luni.

(3)	RSUE își va executa mandatul în contextul unei situații care s-ar putea deteriora și care ar putea aduce atingere realizării obiectivelor acțiunii externe a Uniunii prevăzute la articolul 21 din tratat,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Reprezentantul Special al Uniunii Europene

Mandatul dlui Lars-Gunnar WIGEMARK în calitate de RSUE în Bosnia și Herțegovina se prelungește până la 31 august 2019. Consiliul poate decide ca mandatul RSUE să se încheie mai devreme, pe baza unei evaluări din partea Comitetului politic și de securitate (COPS) și a unei propuneri din partea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (ÎR).

Articolul 2

Obiective de politică

(1) Mandatul RSUE se bazează pe următoarele obiective ale politicii Uniunii în Bosnia și Herțegovina (BiH):

(a)	progresul continuu în ceea ce privește procesul de stabilizare și de asociere;

(b)	asigurarea unui stat BiH stabil, viabil, pașnic, multietnic și unitar, care cooperează pașnic cu vecinii; și

(c)	asigurarea faptului că BiH este angajată în mod ireversibil pe calea aderării la UE.

(2) UE va continua, de asemenea, să sprijine punerea în aplicare a Acordului-cadru general pentru pace în BiH.

Articolul 3

Mandat

În vederea realizării obiectivelor de politică, mandatul RSUE constă în:

(a)	oferirea de consiliere din partea Uniunii și facilitarea procesului politic, în special prin promovarea dialogului între diferitele niveluri de guvernare;

(b)	asigurarea consecvenței și coerenței acțiunilor Uniunii;

(c)	facilitarea progreselor cu privire la prioritățile Uniunii, prioritățile politice și prioritățile economice, în special prin încurajarea continuării lucrărilor în ceea ce privește mecanismul de coordonare privind chestiunile legate de Uniune și continuarea punerii în aplicare a Agendei de reformă;

(d)	susținerea eforturilor desfășurate la nivel național, în concordanță cu standardele europene, pentru a asigurarea faptului că rezultatele alegerilor pot fi puse în aplicare;

(e)	monitorizarea și consilierea autorităților executive și legislative la toate nivelurile de guvernare din BiH și menținerea unor contacte strânse cu autoritățile și cu partidele politice din BiH;

(f)

asigurarea punerii în practică a eforturilor Uniunii în toate activitățile din domeniul statului de drept și al reformei sectorului de securitate, promovarea unei coordonări generale a eforturilor Uniunii și orientarea acestora la nivelul politicii locale pentru combaterea criminalității organizate, a corupției și a terorismului și, în acest context, oferirea de evaluări și consultanță ÎR și Comisiei, după caz;

(g)	oferirea de susținere în vederea consolidării și sporirii eficacității interfeței dintre justiția penală și poliția din BiH, precum și pentru inițiative ce vizează consolidarea eficienței și imparțialității instituțiilor judiciare, în special a dialogului structurat în domeniul justiției;

(h)

fără a aduce atingere lanțului de comandă militară, oferirea de consiliere politică comandantului forței UE privind aspectele militare cu dimensiune politică locală, în special privind operațiunile sensibile și privind relațiile cu autoritățile locale și cu mass-media locale; consultarea comandantului forțelor UE înaintea oricărei acțiuni politice care poate avea un impact asupra situației în materie de securitate și coordonarea referitoare la adresarea de mesaje coerente către autoritățile locale și alte organizații internaționale; participarea la consultări privind revizuirea strategică a EUFOR/ALTHEA;

(i)	coordonarea și punerea în practică a eforturilor de comunicare ale Uniunii privind chestiunile referitoare la Uniune, în relațiile cu publicul din BiH;

(j)

promovarea procesului de integrare în Uniune prin intermediul diplomației publice orientate și prin activități desfășurate de Uniune în scopul asigurării unei înțelegeri mai ample și a unui sprijin mai larg din partea publicului din BiH cu privire la chestiuni referitoare la Uniune, inclusiv prin intermediul implicării actorilor din societatea civilă locală;

(k)	contribuții la dezvoltarea și consolidarea respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale în BiH, în conformitate cu politica UE în domeniul drepturilor omului și cu orientările UE privind drepturile omului;

(l)	implicarea alături de autoritățile competente ale BiH în vederea cooperării pe deplin a acestora cu Mecanismul Rezidual Internațional pentru Tribunalele Penale;

(m)	în concordanță cu procesul de integrare în Uniune, activități de consiliere, sprijin, facilitare și monitorizare a dialogului politic cu privire la schimbările constituționale necesare și modificările legislative relevante;

(n)

menținerea unor contacte și desfășurarea de consultări strânse cu Înaltul Reprezentant în BiH și cu alte organizații internaționale relevante active pe teritoriul acestei țări; în acest context, informarea Consiliului privind dezbaterile de pe teren referitoare la prezența internațională în această țară, inclusiv Biroul Înaltului Reprezentant;

(o)	consilierea ÎR, după caz, cu privire la persoanele fizice sau juridice împotriva cărora s-ar putea lua măsuri restrictive având în vedere situația din BiH;

(p)	fără a aduce atingere lanțurilor de comandă aplicabile, oferirea de sprijin pentru a asigura o aplicare coerentă a tuturor instrumentelor Uniunii de pe teren în vederea atingerii obiectivelor politicii Uniunii.

Articolul 4

Executarea mandatului

(1) RSUE răspunde de executarea mandatului, acționând sub autoritatea ÎR.

(3) RSUE își desfășoară activitatea în strânsă coordonare cu Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și cu departamentele relevante ale acestuia.

Articolul 5

Finanțare

(1) Valoarea de referință financiară destinată să acopere cheltuielile aferente mandatului RSUE pentru perioada cuprinsă între 1 iulie 2018 și 31 august 2019 este de 7 521 937 EUR.

(2) Cheltuielile sunt gestionate în conformitate cu procedurile și normele aplicabile bugetului general al Uniunii. Participarea persoanelor fizice și juridice în atribuirea unor contracte de achiziții de către RSUE este deschisă fără restricții. În plus, bunurilor achiziționate de către RSUE nu li se aplică nicio regulă de origine.

(3) Gestionarea cheltuielilor face obiectul unui contract între RSUE și Comisie. RSUE răspunde în fața Comisiei pentru toate cheltuielile.

Articolul 6

Constituirea și componența echipei

(1) În limitele mandatului RSUE și ale mijloacelor financiare puse la dispoziție, RSUE răspunde de constituirea unei echipe. Echipa dispune de cunoștințele de specialitate necesare în ceea ce privește chestiuni de politică specifice, conform mandatului. RSUE informează cu promptitudine Consiliul și Comisia cu privire la componența echipei.

(2) Statele membre, instituțiile Uniunii și SEAE pot propune detașarea de personal care să lucreze cu RSUE. Remunerarea personalului detașat respectiv este asigurată de statul membru, de instituția Uniunii în cauză ori de SEAE, după caz. Experții detașați de statele membre pe lângă instituțiile Uniunii sau SEAE pot, de asemenea, să fie repartizați să lucreze cu RSUE. Membrii personalului contractual internațional trebuie să fie resortisanți ai unui stat membru.

Articolul 7

Privilegiile și imunitățile RSUE și ale personalului RSUE

Privilegiile, imunitățile și alte garanții necesare îndeplinirii și bunei desfășurări a misiunii RSUE și membrilor personalului RSUE se stabilesc de comun acord cu părțile-gazdă, după caz. Statele membre și SEAE oferă tot sprijinul necesar în acest scop.

Articolul 8

Securitatea informațiilor UE clasificate

RSUE și membrii echipei acestuia respectă principiile și standardele minime de securitate stabilite prin Decizia 2013/488/UE a Consiliului (2).

Articolul 9

Accesul la informații și asistență logistică

(1) Statele membre, Comisia și Secretariatul General al Consiliului garantează accesul RSUE la toate informațiile relevante.

(2) Delegația Uniunii și/sau statele membre, după caz, furnizează asistență logistică în regiune.

Articolul 10

Securitate

În conformitate cu politica Uniunii privind securitatea personalului cu atribuții operaționale desfășurat în afara Uniunii în temeiul titlului V din tratat, RSUE ia toate măsurile a căror aplicare este rezonabilă, în conformitate cu mandatul RSUE și cu situația în materie de securitate din zona pentru care este responsabil, pentru a asigura securitatea întregului personal aflat sub directa sa autoritate, în special prin:

(a)

elaborarea unui plan de securitate specific, pe baza orientărilor primite din partea SEAE, care să includă măsuri de securitate fizice, organizaționale și procedurale specifice, pentru gestionarea deplasării personalului în condiții de siguranță către zona pentru care este responsabil și în interiorul acesteia și gestionării incidentelor de securitate, precum și furnizarea unui plan de urgență și de evacuare;

(b)	asigurarea faptului că întregul personal desfășurat în afara Uniunii beneficiază de asigurare pentru un grad înalt de risc, necesară în condițiile specifice zonei pentru care este responsabil;

(c)

(d)

asigurarea punerii în aplicare a tuturor recomandărilor formulate de comun acord ca urmare a evaluărilor periodice privind securitatea și transmiterea către Consiliu, ÎR și Comisie a unor rapoarte scrise cu privire la punerea în aplicare a acestora și la alte aspecte legate de securitate, în cadrul raportului privind progresele înregistrate și al raportului de executare a mandatului.

Articolul 11

Raportare

RSUE transmite periodic rapoarte către ÎR și COPS. De asemenea, RSUE prezintă rapoarte grupurilor de lucru ale Consiliului, după cum este necesar. Rapoartele care se prezintă periodic sunt difuzate prin rețeaua COREU. RSUE poate prezenta rapoarte Consiliului Afaceri Externe. În conformitate cu articolul 36 din tratat, RSUE poate fi implicat în activitatea de informare a Parlamentului European.

Articolul 12

Coordonare

(2) Pe teren, se menține o strânsă legătură cu șefii delegațiilor Uniunii din regiune și cu șefii misiunilor statelor membre. Aceștia depun toate eforturile pentru a-l sprijini pe RSUE în executarea mandatului. RSUE asigură, de asemenea, legătura cu alți actori internaționali și regionali de pe teren și, în special, menține o coordonare strânsă cu Înaltul Reprezentant în BiH.

(3) Pentru a sprijini operațiunile Uniunii de gestionare a crizei, RSUE, împreună cu alte entități ale Uniunii prezente în zonă, îmbunătățește diseminarea și punerea în comun a informațiilor de către entitățile respective ale Uniunii, urmărind atingerea unui înalt nivel de înțelegere și apreciere comună a situației.

Articolul 13

Asistență în ceea ce privește plângerile

RSUE și personalul RSUE oferă asistență pentru furnizarea elementelor necesare pentru a răspunde oricăror plângeri sau obligații care decurg din mandatele precedenților RSUE în BiH și oferă, în acest scop, asistență administrativă și acces la dosarele relevante.

Articolul 14

Reexaminare

Punerea în aplicare a prezentei decizii și corelarea acesteia cu alte contribuții ale Uniunii în regiune se reexaminează periodic. RSUE prezintă Consiliului, ÎR și Comisiei, până la 31 octombrie 2018, un raport privind progresele înregistrate și, până la 31 mai 2019, un raport cuprinzător privind executarea mandatului.

Articolul 15

Intrarea în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Luxemburg, 25 iunie 2018.

Pentru Consiliu

Președintele

F. MOGHERINI

(1) Decizia (PESC) 2015/77 a Consiliului din 19 ianuarie 2015 de numire a Reprezentantului Special al Uniunii Europene în Bosnia și Herțegovina (JO L 13, 20.1.2015, p. 7).

(2) Decizia 2013/488/UE a Consiliului din 23 septembrie 2013 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 274, 15.10.2013, p. 1).

26.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 161/37

DECIZIA (PESC) 2018/909 A CONSILIULUI

din 25 iunie 2018

de stabilire a unui set comun de norme de guvernanță pentru proiectele PESCO

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 46 alineatul (6),

având în vedere Decizia (PESC) 2017/2315 a Consiliului din 11 decembrie 2017 de stabilire a cooperării structurate permanente (PESCO) și de adoptare a listei statelor membre participante ( (1)),

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)	La 11 decembrie 2017, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2017/2315.

(2)	Articolul 4 alineatul (2) litera (f) din decizia menționată prevede că Consiliul trebuie să stabilească un set comun de norme de guvernanță pentru proiecte, pe care statele membre participante care iau parte la un proiect individual le-ar putea adapta, dacă este cazul, pentru respectivul proiect.

(3)

Astfel cum este prevăzut în considerentul 5 din Decizia (PESC) 2018/340 a Consiliului (2), pentru a asigura coerența, implementarea tuturor proiectelor PESCO va fi bazată pe un set comun de reguli de guvernanță pentru proiecte, inclusiv, între altele, reguli privind rolul observatorilor, dacă este cazul.

(4)

În conformitate cu punctul 12 din Recomandarea Consiliului din 6 martie 2018 privind o foaie de parcurs pentru implementarea PESCO (3), setul comun de norme de guvernanță pentru proiecte ar trebui să fie adoptat de către Consiliu până în iunie 2018. Acesta ar trebui să creeze un cadru care va asigura implementarea coerentă și consecventă a proiectelor PESCO și va include modalități pentru informarea periodică a Consiliului în legătură cu dezvoltarea de proiecte individuale, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din Decizia (PESC) 2017/2315, precum și pentru a permite exercitarea supravegherii necesare de către Consiliu. În acest sens, rolurile și responsabilitățile statelor membre participante, inclusiv, printre altele, rolul statelor cu statut de observator, dacă este cazul, precum și cele ale secretariatului PESCO, asigurat în comun de către Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), inclusiv Statul-Major al UE (EUMS), și de Agenția Europeană de Apărare (AEA), ar trebui să fie precizate mai detaliat. Acest cadru ar trebui totodată să ofere orientări generale participanților cu privire la conceperea de modalități adecvate pentru gestiunea fiecărui proiect, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din Decizia (PESC) 2017/2315. În acest context, Consiliul va reveni de asemenea până în iunie 2018 la chestiunea funcțiilor de coordonare ale statelor membre participante în cadrul proiectelor.

(5)	Articolul 7 din Decizia (PESC) 2017/2315 prevede că SEAE, inclusiv EUMS, și AEA asigură în comun funcțiile de secretariat necesare pentru PESCO și precizează, de asemenea, rolurile și responsabilitățile acestor entități în vederea sprijinirii funcționării PESCO, inclusiv a proiectelor PESCO.

(6)

În conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (g) din Decizia (PESC) 2017/2315, Consiliul ar trebui să adopte o decizie de instituire, la momentul potrivit, a condițiilor generale în care state terțe ar putea fi invitate, în mod excepțional, să ia parte la proiecte individuale, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din decizia respectivă și cu punctul 13 din recomandarea Consiliului din 6 martie 2018.

(7)	Prin urmare, Consiliul ar trebui să adopte o decizie de stabilire a unui set comun de norme de guvernanță pentru proiectele PESCO,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Definiție

În sensul prezentei decizii, „membrii proiectului” înseamnă statele membre care participă la un proiect PESCO.

Articolul 2

Informarea Consiliului și exercitarea supravegherii de către Consiliu

(1) Până în luna noiembrie a fiecărui an, Consiliul revizuiește și actualizează, după caz, Decizia (PESC) 2018/340. Lista actualizată a membrilor fiecărui proiect individual, cuprinzând membrii care au prezentat propunerea de proiect, precum și pe cei care au fost admiși în cadrul proiectului în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Decizia (PESC) 2017/2315, se publică împreună cu decizia actualizată a Consiliului.

(2) O dată pe an, Consiliul este informat în mod corespunzător de către membrii proiectului cu privire la evoluția proiectelor PESCO respective. În acest scop, membrii proiectului, prin intermediul coordonatorilor de proiect, prezintă rapoarte secretariatului PESCO cu privire la progresele realizate în cadrul proiectelor PESCO respective, utilizând modelul de descriere a proiectului PESCO menționat la punctul 11 din recomandarea Consiliului din 6 martie 2018, într-un spațiu de lucru electronic comun. Aceste rapoarte conțin informații consolidate despre progresele realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a proiectului, foaia de parcurs, obiectivele și etapele principale ale acestuia, precum și contribuția proiectului respectiv la îndeplinirea angajamentelor mai stricte relevante. În conformitate cu Decizia 2013/488/UE a Consiliului (4), membrii unui proiect pot conveni în privința clasificării părților relevante ale informațiilor care trebuie furnizate.

Secretariatul PESCO emite un aviz prin care acordă coordonatorilor de proiect șase săptămâni pentru a-și prezenta rapoartele și colectează informațiile consolidate referitoare la proiectele PESCO în vederea transmiterii acestora către Consiliu. În principiu, transmiterea informațiilor către Consiliu precede prezentarea de către Înaltul Reprezentant a raportului anual privind PESCO, ținând seama de punctele 14, 15 și 16 din recomandarea Consiliului din 6 martie 2018.

(3) La cererea Consiliului, membrii proiectului furnizează, prin intermediul coordonatorilor de proiect, informații suplimentare cu privire la anumite proiecte specifice, pe lângă informațiile periodice menționate la alineatul (2).

(4) Membrii proiectului furnizează, de asemenea, informații privind contribuția lor individuală la proiectele PESCO la care iau parte prin intermediul planurilor naționale de punere în aplicare pe care urmează să le actualizeze în fiecare an, după caz, în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Decizia (PESC) 2017/2315.

(5) Coordonatorii de proiect utilizează spațiul de lucru electronic comun pentru a raporta alte progrese și modificări relevante în legătură cu proiectul, inclusiv admiterea unor noi membri ai proiectului și observatori și data admiterii acestora. Spațiul de lucru electronic comun este utilizat în așa fel încât să asigure transparența informațiilor furnizate pentru toți membrii proiectului.

Articolul 3

Secretariatul PESCO

În conformitate cu articolul 7 din Decizia (PESC) 2017/2315 și pentru a-și îndeplini responsabilitățile, secretariatul PESCO:

(a)	oferă un punct de contact unic în cadrul Uniunii pentru toate aspectele legate de PESCO;

(b)

oferă un punct de contact unic și pentru toate statele membre participante în vederea partajării informațiilor relevante, utilizând o adresă de e-mail funcțională și un și un spațiu de lucru electronic comun. De asemenea, secretariatul PESCO distribuie documentele sale prin intermediul spațiului de lucru electronic comun;

(c)

îndeplinește funcții de sprijin și coordonare cu privire la evaluarea propunerilor de proiecte PESCO și contribuie la punerea în aplicare în mod structurat a comunicării de către statele membre participante a informațiilor necesare pentru evaluarea proiectelor, precum și pentru prezentarea de rapoarte Consiliului;

(d)

sprijină, la cererea lor, statele membre care intenționează să propună un proiect, atunci când acestea informează celelalte state membre participante. În conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Decizia (PESC) 2017/2315, informațiile respective sunt transmise în timp util pentru a obține sprijin și pentru a le oferi statelor membre participante interesate posibilitatea să se alăture pentru înaintarea propunerii în nume colectiv;

(e)	sprijină membrii unui proiect atunci când furnizează informații actualizate cu privire la proiectul respectiv în cadrul grupurilor de pregătire ale Consiliului relevante și în cadrul AEA, după caz;

(f)	transmite solicitări primite din partea membrilor proiectului serviciilor relevante ale SEAE, inclusiv EUMS, și Agenției Europene de Apărare (AEA), pentru a sprijini respectivele proiecte și pentru punerea în aplicare a acestora.

Articolul 4

Membrii unui proiect

(1) În conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din Decizia (PESC) 2017/2315, membrii unui proiect convin în unanimitate asupra clauzelor care reglementează cooperarea dintre ei și a domeniului de aplicare al cooperării respective, precum și cu privire la gestionarea proiectului respectiv.

(2) Clauzele respective se pot referi la contribuțiile necesare pentru participarea la proiect și la cerințele acestuia, la procesul decizional din cadrul proiectului, la condițiile de abandonare a proiectului sau la condițiile în care alte state membre participante se pot alătura proiectului și la dispozițiile privind statutul de observator. Clauzele respective se pot, de asemenea, referi la aspectele menționate la articolul 7.

(3) În conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Decizia (PESC) 2017/2315, membrii proiectului pot conveni în unanimitate să admită participarea altor state membre la proiect, la solicitarea acestora din urmă. Membrii proiectului informează Consiliul cu privire la admiterea de noi membri.

(4) Membrii proiectului pot conveni în unanimitate ca anumite decizii, precum cele legate de chestiunile administrative, să fie luate în conformitate cu reguli de vot diferite.

(5) Membrii proiectului contribuie la proiectul respectiv cu propriile resurse și propria expertiză. În funcție de domeniul de aplicare al proiectului, fiecare membru al unui proiect stabilește natura contribuției sale, care poate include resurse umane, resurse financiare, expertize, echipamente sau contribuții în natură. Aceste contribuții sau această expertiză sprijină îndeplinirea obiectivului proiectului și au un impact asupra proiectului respectiv.

(6) Membrii proiectului depun eforturi pentru a concepe fiecare proiect astfel încât rezultatele și calendarele acestuia să fie coerente cu cele ale altor proiecte PESCO și pentru a asigura coerența proiectului cu inițiativele dezvoltate în alte cadre instituționale relevante, garantând totodată transparența și favorizarea incluziunii și evitând suprapunerile inutile.

(7) În conformitate cu angajamentele mai stricte pe care și le-au asumat în calitatea de state membre participante, membrii proiectului urmăresc să furnizeze forțe și capabilități utilizabile care sunt, în principal, bine echipate, instruite și interoperabile, dotate cu structurile, consumabilele și piesele de schimb necesare și care să poată fi desfășurate în cadrul operațiilor și să fie capabile să execute și să sprijine aceste operații.

(8) Fiecare membru al unui proiect desemnează un punct de contact național pentru fiecare proiect PESCO la care ia parte.

Articolul 5

Coordonatorii de proiect

(1) Membrii proiectului din cadrul fiecărui proiect PESCO identifică și desemnează, din rândul lor, unul sau mai mulți coordonatori de proiect care îndeplinesc funcții de coordonare. În principiu, inițiatorii unui proiect își pot asuma rolul de coordonatori.

(2) În special, coordonatorii de proiect:

(a)	actualizează cel puțin o dată pe an informațiile referitoare la proiect într-un spațiu de lucru electronic comun stabilit de secretariatul PESCO, pe baza modelului de descriere a proiectului PESCO;

(b)	facilitează cooperarea dintre membrii proiectului, precum și cooperarea cu alți coordonatori de proiect în cadrul altor proiecte PESCO relevante, după caz, și acționează ca punct de contact pentru întrebările referitoare la proiect;

(c)

pot sprijini elaborarea clauzelor care reglementează proiectul, menționate la articolul 4, precum și documentația necesară pentru proiect, inclusiv prezentarea de rapoarte. În acest sens, coordonatorii de proiect pot utiliza instrumentele de asistență pentru gestionarea proiectelor puse la dispoziția satelor membre participante în cadrul AEA;

(d)

recomandă, dacă este cazul, ca respectivele capabilități dezvoltate în cadrul proiectului să urmărească depășirea deficiențelor în materie de capabilități identificate în cadrul Planului de dezvoltare a capabilităților și al procesului anual coordonat de revizuire privind apărarea și să contribuie la îndeplinirea angajamentelor mai stricte, inclusiv în vederea realizării celor mai solicitante misiuni, precum și la atingerea nivelului de ambiție al Uniunii.

(3) Membrii proiectului pot conveni asupra unor clauze suplimentare privind funcțiile și responsabilitățile coordonatorului de proiect, ținând seama de particularitățile proiectului. În special, atunci când membrii unui proiect convin să atribuie rolul de coordonator de proiect mai multora dintre ei, se păstrează un punct de contact unic cu secretariatul PESCO.

Articolul 6

Observatorii

(1) Membrii proiectului pot conveni să permită altor state membre participante să devină observatori în cadrul proiectului.

(2) Statele membre participante pot, în principiu, să devină observatori doar în anumite condiții, inclusiv referitoare la durată, care urmează să fie determinată de către membrii proiectului în funcție de particularitatea proiectului. Aceste condiții sunt furnizate de către coordonatorii de proiect la cerere.

(3) Membrii proiectului pot conveni asupra unor clauze specifice cu privire la statutul de observator, ținând seama de particularitățile proiectului și de diferitele stadii de dezvoltare ale acestuia.

(4) Observatorii nu au nicio obligație de a contribui la un proiect cu propriile resurse și propria expertiză. Aceștia pot intenționa să devină membri ai proiectului într-o etapă ulterioară fără a întârzia procesul de punere în aplicare a proiectului.

Articolul 7

Alte aspecte care intră sub incidența clauzelor care reglementează proiectele

(1) Clauzele asupra cărora membrii unui proiect pot conveni, după caz, în scris în cadrul fiecărui proiect PESCO, în vederea punerii în aplicare a articolului 5 alineatul (3) din Decizia (PESC) 2017/2315, se referă, printre altele, la unul sau mai multe dintre următoarele aspecte:

—	pregătirea, prezidarea și coordonarea reuniunilor membrilor proiectului;

—	distribuirea rolurilor și a responsabilităților în rândul membrilor proiectului;

—	invitarea Comisiei în vederea implicării acesteia, dacă este cazul, în lucrările aferente proiectului;

—	normele în materie de buget și finanțe;

—	prezența observatorilor în cadrul lucrărilor aferente proiectului;

—	normele care trebuie aplicate în cazul în care un membru al proiectului decide să abandoneze proiectul respectiv (inclusiv aspectele juridice și financiare) sau în cazul în care un stat membru participant decide să se alăture proiectului;

—	stabilirea cazurilor în care membrii unui proiect pot solicita sprijinul SEAE, inclusiv EUMS, și al AEA;

—

specificațiile, strategia de achiziții, alegerea unei structuri de sprijin pentru gestionarea proiectului și selecția întreprinderilor industriale. În această privință, membrii proiectului pot conveni să aplice instrumentele de gestionare a proiectelor utilizate de AEA, precum clauzele referitoare la proiecte, obiectivele comune în materie de personal, cerințele comune în materie de personal sau analizele de rentabilitate.

(2) Membrii proiectului pot conveni în unanimitate să ia decizii cu privire la aspectele menționate, în conformitate cu articolul 4 alineatul (4).

Articolul 8

Utilizarea forțelor și capabilităților dezvoltate

Forțele și capabilitățile dezvoltate în cadrul unui proiect PESCO pot fi utilizate în mod individual sau, după caz, colectiv de către membrii proiectului în contextul unor activități întreprinse de Uniunea Europeană, precum și de ONU, NATO sau în alt cadru.

Articolul 9

Reexaminare

Prezenta decizie se reexaminează până la 31 decembrie 2020.

Prezenta decizie se adaptează dacă este necesar pentru a lua în considerare condițiile generale de participare a statelor terțe la proiecte individuale, care se decide de către Consiliu în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (g) și cu articolul 9 alineatul (1) din decizia (PESC) 2017/2315.

Articolul 10

Intrare în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Luxemburg, 25 iunie 2018.

Pentru Consiliu

Președintele

F. MOGHERINI

(1) JO L 331, 14.12.2017, p. 57.

(2) Decizia (PESC) 2018/340 a Consiliului din 6 martie 2018 de stabilire a listei de proiecte care urmează să fie dezvoltate în cadrul PESCO (JO L 65, 8.3.2018, p. 24).

(3) JO C 88, 8.3.2018, p. 1.

(4) Decizia 2013/488/UE a Consiliului din 23 septembrie 2013 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 274, 15.10.2013, p. 1).

26.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 161/42

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/910 A COMISIEI

din 25 iunie 2018

de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre

[notificată cu numărul C(2018) 4060]

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 89/662/CEE a Consiliului din 11 decembrie 1989 privind controlul veterinar în cadrul schimburilor intracomunitare în vederea realizării pieței interne (1), în special articolul 9 alineatul (4),

având în vedere Directiva 90/425/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile în schimburile intracomunitare cu anumite animale vii și produse în vederea realizării pieței interne (2), în special articolul 10 alineatul (4),

având în vedere Directiva 2002/99/CE a Consiliului din 16 decembrie 2002 de stabilire a normelor de sănătate animală care reglementează producția, transformarea, distribuția și introducerea produselor de origine animală destinate consumului uman (3), în special articolul 4 alineatul (3),

întrucât:

(1)

Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a Comisiei (4) stabilește măsuri zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre în care au fost confirmate cazuri de această boală la porci domestici sau sălbatici (denumite în continuare „statele membre în cauză”). În părțile I-IV din anexa la decizia de punere în aplicare respectivă sunt enumerate și delimitate anumite zone din statele membre în cauză care sunt diferențiate în funcție de nivelul de risc pe baza situației epidemiologice a bolii respective. Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a fost modificată de mai multe ori pentru a ține seama de evoluția situației epidemiologice în Uniune în ceea ce privește pesta porcină africană, evoluție care trebuia să se reflecte în anexa respectivă.

(2)

Riscul de răspândire a pestei porcine africane în rândul faunei sălbatice este legat de răspândirea lentă naturală a acestei boli în rândul efectivelor de porci sălbatici și, de asemenea, de riscurile legate de activitatea umană, după cum a demonstrat recenta evoluție epidemiologică a acestei boli în Uniune și după cum a fost documentat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) în avizul științific al Grupului pentru sănătatea și bunăstarea animalelor, publicat la 14 iulie 2015; în raportul științific al EFSA privind analizele epidemiologice referitoare la pesta porcină africană în statele baltice și în Polonia, publicat la 23 martie 2017 și în raportul științific al EFSA privind analizele epidemiologice referitoare la pesta porcină africană în statele baltice și în Polonia, publicat la 7 noiembrie 2017 (5).

(3)

În iunie 2018, au fost observate 38 de focare de pestă porcină africană la porci domestici și câteva cazuri de pestă porcină africană la porci mistreți în județul Tulcea din România. Aceste focare de pestă porcină africană la porci domestici și cazurile apărute la porci mistreți în aceleași zone din România prezintă un nivel crescut de risc care ar trebui să se reflecte în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. În consecință, această zonă din România afectată de pesta porcină africană ar trebui inclusă în listele din părțile I, II și III din acea anexă.

(4)

În iunie 2018, a fost observat un focar de pestă porcină africană la porci domestici într-o fermă din județul Saldus din Letonia. Acest focar de pestă porcină africană la porci domestici și cazurile apărute la porci mistreți în aceeași zonă din Letonia prezintă un nivel crescut de risc care ar trebui să se reflecte în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. În consecință, această zonă din Letonia afectată de pesta porcină africană ar trebui inclusă în lista din partea III din acea anexă.

(5)

În iunie 2018, au fost observate trei focare de pestă porcină africană la porci domestici în județele Šiauliai, Vilnius și Kaunas din Lituania. Aceste focare recente de pestă porcină africană la porci domestici și cazurile apărute la porci mistreți în aceleași zone din Lituania prezintă un nivel crescut de risc care ar trebui să se reflecte în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. În consecință, aceste zone din Lituania afectate de pesta porcină africană ar trebui incluse în lista din partea III din acea anexă.

(6)

În iunie 2018, au fost observate două focare de pestă porcină africană la porci domestici în provinciile Podlaskie și Lubelskie din Polonia. Aceste focare la porci domestici și cazurile apărute la porci mistreți în aceleași zone din Polonia prezintă un nivel crescut de risc care ar trebui să se reflecte în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. În consecință, aceste zone din Polonia afectate de pesta porcină africană ar trebui incluse în lista din partea III din acea anexă.

(7)

Pentru a se ține seama de recentele evoluții ale situației epidemiologice a pestei porcine africane în Uniune și pentru a combate într-un mod proactiv riscurile asociate cu răspândirea acestei boli, ar trebui delimitate noi zone de risc sporit cu o suprafață suficientă în România, Letonia, Lituania și Polonia, care ar trebui incluse în mod corespunzător în listele din anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. Prin urmare, anexa respectivă ar trebui modificată în consecință.

(8)	Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE se înlocuiește cu textul care figurează în anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 25 iunie 2018.

Pentru Comisie

Vytenis ANDRIUKAITIS

Membru al Comisiei

(1) JO L 395, 30.12.1989, p. 13.

(2) JO L 224, 18.8.1990, p. 29.

(3) JO L 18, 23.1.2003, p. 11.

(4) Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a Comisiei din 9 octombrie 2014 privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare 2014/178/UE (JO L 295, 11.10.2014, p. 63).

(5) EFSA Journal 2015;13(7):4163; EFSA Journal 2017;15(3):4732; EFSA Journal, 2017;15(11):5068.

ANEXĂ

Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXĂ

PARTEA I

1. Republica Cehă

Următoarele zone din Republica Cehă:

—	okres Uherské Hradiště,

—	okres Kroměříž,

—	okres Vsetín,

—

katastrální území obcí v okrese Zlín:

—

Bělov,

—	Biskupice u Luhačovic,

—	Bohuslavice nad Vláří,

—

Brumov,

—

Bylnice,

—

Divnice,

—	Dobrkovice,

—	Dolní Lhota u Luhačovic,

—	Drnovice u Valašských Klobouk,

—	Halenkovice,

—

Haluzice,

—	Hrádek na Vlárské dráze,

—	Hřivínův Újezd,

—	Jestřabí nad Vláří,

—	Kaňovice u Luhačovic,

—

Kelníky,

—	Kladná-Žilín,

—

Kochavec,

—	Komárov u Napajedel,

—

Křekov,

—

Lipina,

—	Lipová u Slavičína,

—	Ludkovice,

—	Luhačovice,

—

Machová,

—	Mirošov u Valašských Klobouk,

—	Mysločovice,

—	Napajedla,

—

Návojná,

—

Nedašov,

—	Nedašova Lhota,

—

Nevšová,

—	Otrokovice,

—	Petrůvka u Slavičína,

—	Pohořelice u Napajedel,

—

Polichno,

—	Popov nad Vláří,

—

Poteč,

—	Pozlovice,

—	Rokytnice u Slavičína,

—

Rudimov,

—

Řetechov,

—

Sazovice,

—

Sidonie,

—

Slavičín,

—

Smolina,

—	Spytihněv,

—	Svatý Štěpán,

—

Šanov,

—

Šarovy,

—	Štítná nad Vláří,

—

Tichov,

—	Tlumačov na Moravě,

—	Valašské Klobouky,

—	Velký Ořechov,

—	Vlachova Lhota,

—	Vlachovice,

—

Vrbětice,

—

Žlutava.

2. Estonia

Următoarele zone din Estonia:

—	Hiiu maakond.

3. Ungaria

Următoarele zone din Ungaria:

—

Borsod-Abaúj-Zemplén megye 650100, 650200, 650300, 650400, 650500, 650600, 650700, 650800, 651000, 651100, 651200, 652100, 652200, 652300, 652400, 652500, 652601, 652602, 652603, 652700, 652800, 652900 és 653403 kódszámúvalamint 656100, 656200, 656300, 656400, 656701, 657010, 657100, 657400, 657500, 657600, 657700, 657800, 657900, 658000, 658100, 658201, 658202, 658310, 658401, 658402, 658403, 658404, 658500, 658600, 658700, 658801, 658802, 658901, 658902, 659000, 659100, 659210, 659220, 659300, 659400, 659500, 659601, 659602, 659701, 659800, 659901, 660000, 660100, 660200, 660400, 660501, 660502, 660600 és 660800 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Hajdú-Bihar megye 900850, 900860, 900930, 900950 és 903350 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—

Heves megye 700150, 700250, 700260, 700350, 700450, 700460, 700550, 700650, 700750, 700850, 702350, 702450, 702550, 702750, 702850, 703350, 703360, 703450, 703550, 703610, 703750, 703850, 703950, 704050, 704150, 704250, 704350, 704450, 704550, 704650, 704750, 704850, 704950, 705050, 705250, 705350, 705510 és 705610 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Jász-Nagykun-Szolnok megye 750150, 750160, 750250, 750260, 750350, 750450, 750460, 750550, 750650, 750750, 750850, 750950 és 750960 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—

Nógrád megye 550110, 550120, 550130, 550210, 550310, 550320, 550450, 550460, 550510, 550610, 550710, 550810, 550950, 551010, 551150, 551160, 551250, 551350, 551360, 551450, 551460, 551550, 551650, 551710, 551810, 551821, 552010, 552150, 552250, 552350, 552360, 552450, 552460, 552520, 552550, 552610, 552620, 552710, 552850, 552860, 552950, 552960, 552970, 553110, 553250, 553260 és 553350 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—	Pest megye 571250, 571350, 571550, 571610, 571750, 571760, 572350, 572550, 572850, 572950, 573360 és 573450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—

Szabolcs-Szatmár-Bereg megye 850150, 850250, 850260, 850350, 850450, 850550, 850650, 850850, 851851, 851852, 851950, 852050, 852150, 852250, 852350, 852450, 852550, 852750, 853560, 853650, 853751, 853850, 853950, 853960, 854050, 854150, 854250, 854350, 855250, 855350, 855450, 855460, 855550, 855650, 855660, 855750, 855850, 855950, 855960, 856012, 856050, 856150, 856250, 856260, 856850, 856950, 857050, 857150, 857350, 857450 és 857550.

4. Letonia

Următoarele zone din Letonia:

—	Aizputes novads,

—	Alsungas novads,

—	Kuldīgas novada Gudenieku, Turlavas un Laidu pagasts,

—	Pāvilostas novada Sakas pagasts un Pāvilostas pilsēta,

—	Skrundas novada,Nīkrācesun Rudbāržu pagasts un Skrundas pagasta daļa, kas atrodas uz dienvidiem no autoceļa A9, Skrundas pilsēta,

—	Stopiņu novada daļa, kas atrodas uz rietumiem no autoceļa V36, P4 un P5, Acones ielas, Dauguļupes ielas un Dauguļupītes,

—	Vaiņodes novads,

—	Ventspils novada Jūrkalnes pagasts.

5. Lituania

Următoarele zone din Lituania:

—	Akmenės rajono savivaldybė: Papilės seniūnija,

—	Jurbarko rajono savivaldybė: Eržvilko, Smalininkų ir Viešvilės seniūnijos,

—	Kazlų Rūdos savivaldybė,

—

Kelmės rajono savivaldybė: Kelmės, Kelmės apylinkių, Kražių, Kukečių, Liolių, Pakražančio, Šaukėnų seniūnijos, Tytyvėnų seniūnijos dalis į vakarus ir šiaurę nuo kelio Nr. 157 ir į vakarus nuo kelio Nr. 2105 ir Tytuvėnų apylinkių seniūnijos dalis į šiaurę nuo kelio Nr. 157 ir į vakarus nuo kelio Nr. 2105, Užvenčio ir Vaiguvos seniūnijos,

—	Mažeikių rajono savivaldybė: Sedos, Šerkšnėnų ir Židikų seniūnijos,

—	Pagėgių savivaldybė,

—	Raseinių rajono savivaldybė: Girkalnio ir Kalnūjų seniūnijos dalis į šiaurę nuo kelio Nr A1, Nemakščių, Paliepių, Raseinių, Raseinių miesto ir Viduklės seniūnijos,

—	Šakių rajono savivaldybė,

—	Tauragės rajono savivaldybė,

—	Telšių rajono savivaldybė.

6. Polonia

Următoarele zone din Polonia:

w województwie warmińsko-mazurskim:

gmina Stare Juchy w powiecie ełckim,

powiat gołdapski,

powiat węgorzewski,

gmina Ruciane – Nida i część gminy Pisz położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 58 oraz miasto Pisz w powiecie piskim,

gminy Giżycko z miastem Giżycko, Kruklanki, Miłki, Wydminy i Ryn w powiecie giżyckim,

gmina Mikołajki w powiecie mrągowskim,

gminy Bisztynek i Sępopol w powiecie bartoszyckim,

gminy Barciany, Korsze i Srokowo w powiecie kętrzyńskim,

gminy Lidzbark Warmiński z miastem Lidzbark Warmiński, Lubomino, Orneta i Kiwity w powiecie lidzbarskim,

część gminy Wilczęta położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 509 w powiecie braniewskim,

gminy Godkowo, Milejewo, Młynary, Pasłęk i Tolkmicko w powiecie elbląskim,

powiat miejski Elbląg.

w województwie podlaskim:

gminy Brańsk z miastem Brańsk, Rudka i Wyszki, w powiecie bielskim,

gmina Perlejewo w powiecie siemiatyckim,

gminy Kolno z miastem Kolno, Mały Płock i Turośl w powiecie kolneńskim,

gmina Poświętne w powiecie białostockim,

gminy Kołaki Kościelne, Rutki, Szumowo, część gminy Zambrów położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr S8 i miasto Zambrów w powiecie zambrowskim,

gminy Wiżajny i Przerośl w powiecie suwalskim,

gminy Kulesze Kościelne, Nowe Piekuty, Szepietowo, Klukowo, Ciechanowiec, Wysokie Mazowieckie z miastem Wysokie Mazowieckie, Czyżew w powiecie wysokomazowieckim,

gminy Miastkowo, Nowogród i Zbójna w powiecie łomżyńskim.

w województwie mazowieckim:

gminy Ceranów, Kosów Lacki, Sabnie, Sterdyń, część gminy Bielany położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 63 i część gminy wiejskiej Sokołów Podlaski położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 63 w powiecie sokołowskim,

gminy Grębków, Korytnica, Liw, Łochów, Miedzna, Sadowne, Stoczek, Wierzbno i miasto Węgrów w powiecie węgrowskim,

gmina Kotuń w powiecie siedleckim,

gminy Rzekuń, Troszyn, Lelis, Czerwin i Goworowo w powiecie ostrołęckim,

powiat miejski Ostrołęka,

powiat ostrowski,

gminy Karniewo, Maków Mazowiecki, Rzewnie i Szelków w powiecie makowskim,

gmina Krasne w powiecie przasnyskim,

gminy Mała Wieś i Wyszogród w powiecie płockim,

gminy Ciechanów z miastem Ciechanów, Glinojeck, Gołymin – Ośrodek, Ojrzeń, Opinogóra Górna i Sońsk w powiecie ciechanowskim,

gminy Baboszewo, Czerwińsk nad Wisłą, Naruszewo, Płońsk z miastem Płońsk, Sochocin i Załuski w powiecie płońskim,

gminy Gzy, Obryte, Zatory, Pułtusk i część gminy Winnica położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Wielany, Winnica i Pokrzywnica w powiecie pułtuskim,

gminy Brańszczyk, Długosiodło, Rząśnik, Wyszków, Zabrodzie i część gminy Somianka położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 62 w powiecie wyszkowskim,

gminy Jadów, Klembów, Poświętne, Strachówka i Tłuszcz w powiecie wołomińskim,

gminy Dobre, Jakubów, Mińsk Mazowiecki z miastem Mińsk Mazowiecki, Mrozy, Cegłów, Dębe Wielkie, Halinów, Kałuszyn, Siennica i Stanisławów w powiecie mińskim,

gminy Garwolin z miastem Garwolin, Górzno, Łaskarzew z miastem Łaskarzew, Maciejowice, Miastków Kościelny, Parysów, Pilawa, Sobolew, Trojanów, Wilga i Żelechów w powiecie garwolińskim,

powiat kozienicki,

gminy Baranów i Jaktorów w powiecie grodziskim,

powiat żyrardowski,

gminy Belsk Duży, Błędów, Goszczyn i Mogielnica w powiecie grójeckim,

gminy Białobrzegi, Promna, Stromiec i Wyśmierzyce w powiecie białobrzeskim,

gminy Iłów, Młodzieszyn, Nowa Sucha, Rybno, Sochaczew z miastem Sochaczew i Teresin w powiecie sochaczewskim,

gmina Policzna w powiecie zwoleńskim.

w województwie lubelskim:

gminy Niemce, Garbów, Jastków, Konopnica, Wólka, Głusk w powiecie lubelskim,

gminy Łęczna, Milejów, Spiczyn, część gminy Ludwin położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Puchaczów i Dratów, a następnie przez drogę nr 820 do północnej granicy gminy, część gminy Cyców położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 841 do miejscowości Wólka Cycowska, a następnie od miejscowości Wólka Cycowska przez drogę 82 do zachodniej granicy gminy i część gminy Puchaczów położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę 82 do miejscowości Stara Wieś, a następnie na zachód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Stara Wieś, Puchaczów i Dratów w powiecie łęczyńskim,

gminy Siedliszcze, Rejowiec, Rejowiec Fabryczny z miastem Rejowiec Fabryczny i część gminy wiejskiej Chełm położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 812 biegnącą od zachodniej granicy tej gminy do granicy powiatu miejskiego Chełm, a następnie południową granicę powiatu miejskiego Chełm do wschodniej granicy gminy w powiecie chełmskim,

gminy Grabowiec, Miączyn, Sitno, Skierbieszów, Stary Zamość, Komarów-Osada w powiecie zamojskim,

gminy Trzeszczany, Werbkowice, Mircze, część gminy wiejskiej Hrubieszów położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 74 i na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 844 i miasto Hrubieszów w powiecie hrubieszowskim,

gminy Abramów, Kamionka, Lubartów z miastem Lubartów, Serniki, Ostrów Lubelski w powiecie lubartowskim,

gminy Kłoczew, Ryki, Dęblin i Stężyca w powiecie ryckim,

gminy Puławy z miastem Puławy, Janowiec, Kazimierz Dolny, Końskowola, Kurów, Wąwolnica, Nałęczów, Markuszów, Żyrzyn w powiecie puławskim,

powiat świdnicki,

gminy Fajsławice, Kraśniczyn, Łopiennik Górny, Gorzków, Krasnystaw z miastem Krasnystaw, Izbica, Siennica Różana w powiecie krasnostawskim,

gmina Tyszowce w powiecie tomaszowskim,

powiat miejski Lublin.

7. România

Următoarele zone din România:

Județul Satu Mare:

—

Comuna Apa cu următoarele localități:

—	Localitatea Apa,

—	Localitatea Lunca Apei,

—	Localitatea Someșeni,

—

Comuna Bătarci cu următoarele localități:

—	Localitatea Bătarci,

—	Localitatea Comlăușa,

—	Localitatea Șirlău,

—	Localitatea Tămășeni,

—

Comuna Bixad cu următoarele localități:

—	Localitatea Bixad,

—	Localitatea Boinești,

—	Localitatea Trip,

—

Comuna Călinesti-Oaș cu următoarele localități:

—	Localitatea Călinești-Oaș,

—	Localitatea Coca,

—	Localitatea Lechința,

—	Localitatea Pășunea Mare,

—	Comuna Cămărzana,

—

Comuna Certeze cu următoarele localități:

—	Localitatea Certeze,

—	Localitatea Huța Certeze,

—	Localitatea Moișeni,

—

Comuna Culciu cu următoarele localități:

—	Localitatea Culciu Mare,

—	Localitatea Apateu,

—	Localitatea Cărășeu,

—	Localitatea Corod,

—	Localitatea Culciu Mic,

—	Localitatea Lipău

—

Comuna Doba cu următoarele localități:

—	Localitatea Doba,

—	Localitatea Boghiș,

—	Localitatea Dacia,

—	Localitatea Paulian,

—	Localitatea Traian,

—	Comuna Gherța Mică

—

Comuna Halmeu cu următoarele localități:

—	Localitatea Babești,

—	Localitatea Dobolț,

—	Localitatea Halmeu Vii,

—

Comuna Livada cu următoarele localități:

—	Localitatea Livada,

—	Localitatea Adrian,

—	Localitatea Dumbrava,

—	Localitatea Livada Mică,

—

Comuna Medieșu Aurit cu următoarele localități:

—	Localitatea Potău,

—	Localitatea Românești,

—	Localitatea Medieșu Aurit,

—	Localitatea Băbășești,

—	Localitatea Iojib,

—	Localitatea Medieș Rături,

—	Localitatea Medieș Vii,

—	Localitatea Sătmărel din municipiul Satu Mare

—

Comuna Odoreu cu următoarele localități:

—	Localitatea Odoreu,

—	Localitatea Berindan,

—	Localitatea Cucu,

—

Comuna Ardud cu următoarele localități:

—	Localitatea Ardud,

—	Localitatea Ardud-Vii,

—	Localitatea Baba Novac,

—	Localitatea Gerăușa,

—	Localitatea Mădăraș,

—	Localitatea Sărătura,

—

Comuna Negrești-Oaș cu următoarele localități:

—	Localitatea Negrești-Oaș,

—	Localitatea Luna,

—	Localitatea Tur,

—

Comuna Orașu Nou cu următoarele localități:

—	Localitatea Orașu Nou,

—	Localitatea Orașu Nou-Vii,

—	Localitatea Prilog,

—	Localitatea Prilog Vii,

—	Localitatea Racșa,

—	Localitatea Racșa Vii,

—	Localitatea Remetea Oașului,

—

Comuna Păulești cu următoarele localități:

—	Localitatea Păulești,

—	Localitatea Amati,

—	Localitatea Ambud,

—	Localitatea Hrip,

—	Localitatea Petin,

—	Localitatea Rușeni,

—

Comuna Târna Mare cu următoarele localități:

—	Localitatea Târna Mare,

—	Localitatea Bocicău,

—	Localitatea Valea Seacă,

—	Localitatea Văgaș,

—

Comuna Tarsolt cu următoarele localități:

—	Localitatea Tarsolt,

—	Localitatea Aliceni,

—

Comuna Terebești cu următoarele localități:

—	Localitatea Terebești,

—	Localitatea Aliza,

—	Localitatea Gelu,

—	Localitatea Pișcari,

—

Comuna Turț cu următoarele localități:

—	Localitatea Turț,

—	Localitatea Gherța Mare,

—	Localitatea Turț Băi,

—

Comuna Turulung cu următoarele localități:

—	Localitatea Turulung Vii,

—	Comuna Vama

—

Comuna Vetiș cu următoarele localități:

—	Localitatea Vetiș,

—	Localitatea Decebal,

—	Localitatea Oar,

—

Comuna Viile Satu Mare cu următoarele localități:

—	Localitatea Viile Satu Mare,

—	Localitatea Cionchești,

—	Localitatea Medișa,

—	Localitatea Tătărești,

—	Localitatea Țireac,

—

Comuna Pișcolt cu următoarele localități:

—	Localitatea Pișcolt,

—	Localitatea Resighea,

—	Localitatea Scărișoara Nouă,

—

Comuna Sanislău cu următoarele localități:

—	Localitatea Sanislău,

—	Localitatea Marna Nouă,

—

Comuna Ciumești cu următoarele localități:

—	Localitatea Ciumești,

—	Localitatea Berea,

—	Localitatea Viișoara,

—	Localitatea Horea,

—

Comuna Foieni cu următoarele localități:

—	Localitatea Foieni,

—

Comuna Urziceni cu următoarele localități:

—	Localitatea Urziceni,

—	Localitatea Urzicenii de Pădure,

—

Comuna Cămin cu următoarele localități:

—	Localitatea Cămin,

—

Comuna Căpleni cu următoarele localități:

—	Localitatea Căpleni,

—

Comuna Berveni cu următoarele localități:

—	Localitatea Berveni,

—	Localitatea Lucăceni,

—

Comuna Moftin cu următoarele localități:

—	Localitatea Domănești,

Județul Tulcea:

—

Comuna Beidaud cu următoarele localități:

—	Localitatea Beidaud,

—	Localitatea Neatârnare,

—	Localitatea Sarighiol de Deal,

—

Comuna Mihai Bravu cu următoarele localități:

—	Localitatea Mihai Bravu,

—	Localitatea Sinoie,

—	Municipiul Galați,

—	Comuna I.C. Brătianu cu localitatea I.C. Brătianu,

—

Comuna Jijila cu următoarele localități:

—	Localitatea Garvăn,

—	Localitatea Jijila,

—	Comuna Smârdan cu localitatea Smârdan,

—	Localitatea Măcin cu localitatea Măcin,

—	Comuna Carcaliu cu localitatea Carcaliu,

—	Comuna Greci cu localitatea Greci,

—	Comuna Turcoaia cu localitatea Turcoaia,

—

Comuna Cerna cu următoarele localități:

—	Localitatea Cerna,

—	Localitatea Traian,

—	Localitatea Mircea Vodă,

—	Localitatea General Praporgescu,

—	Comuna Peceneaga cu localitatea Peceneaga,

—

Comuna Dorobanțu cu următoarele localități:

—	Localitatea Ardealu,

—	Localitatea Dorobanțu,

—	Localitatea Cârjelari,

—	Localitatea Fântâna Oilor,

—	Localitatea Meșteru,

—

Comuna Ostrov cu următoarele localități:

—	Localitatea Ostrov,

—	Localitatea Piatra,

—	Comuna Dăeni cu localitatea Dăeni,

—

Comuna Topolog cu următoarele localități:

—	Localitatea Măgurele,

—	Localitatea Făgărașu Nou,

—	Localitatea Luminița,

—	Localitatea Topolog,

—	Localitatea Calfa,

—	Localitatea Sâmbăta Nouă,

—	Localitatea Cerbu,

—

Comuna Casimcea cu următoarele localități:

—	Localitatea Rahman,

—	Localitatea Haidar,

—	Localitatea Cișmeaua Nouă,

—	Localitatea Stânca,

—	Localitatea Corugea,

—	Localitatea Casimcea.

PARTEA II

1. Republica Cehă

Următoarele zone din Republica Cehă:

—

katastrální území obcí v okrese Zlín:

—	Bohuslavice u Zlína,

—	Bratřejov u Vizovic,

—	Březnice u Zlína,

—	Březová u Zlína,

—

Březůvky,

—	Dešná u Zlína,

—	Dolní Ves,

—

Doubravy,

—

Držková,

—

Fryšták,

—	Horní Lhota u Luhačovic,

—	Horní Ves u Fryštáku,

—	Hostišová,

—	Hrobice na Moravě,

—

Hvozdná,

—	Chrastěšov,

—	Jaroslavice u Zlína,

—	Jasenná na Moravě,

—	Karlovice u Zlína,

—

Kašava,

—

Klečůvka,

—	Kostelec u Zlína,

—

Kudlov,

—	Kvítkovice u Otrokovic,

—	Lhota u Zlína,

—	Lhotka u Zlína,

—

Lhotsko,

—	Lípa nad Dřevnicí,

—

Loučka I,

—	Loučka II,

—	Louky nad Dřevnicí,

—	Lukov u Zlína,

—	Lukoveček,

—

Lutonina,

—	Lužkovice,

—	Malenovice u Zlína,

—

Mladcová,

—

Neubuz,

—	Oldřichovice u Napajedel,

—

Ostrata,

—	Podhradí u Luhačovic,

—	Podkopná Lhota,

—	Provodov na Moravě,

—

Prštné,

—	Příluky u Zlína,

—

Racková,

—

Raková,

—	Salaš u Zlína,

—	Sehradice,

—

Slopné,

—	Slušovice,

—

Štípa,

—

Tečovice,

—	Trnava u Zlína,

—

Ublo,

—	Újezd u Valašských Klobouk,

—

Velíková,

—	Veselá u Zlína,

—

Vítová,

—

Vizovice,

—

Vlčková,

—

Všemina,

—	Vysoké Pole,

—	Zádveřice,

—

Zlín,

—	Želechovice nad Dřevnicí.

2. Estonia

Următoarele zone din Estonia:

—	Eesti Vabariik (välja arvatud Hiiu maakond).

3. Ungaria

Următoarele zone din Ungaria:

—	Heves megye 700860, 700950, 701050, 701111, 701150, 701250, 701350, 701550, 701560, 701650, 701750, 701850, 701950, 702050, 702150, 702250, 702260, 702950, 703050, 703150, 703250, 703370, 705150 és 705450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

—

Szabolcs-Szatmár-Bereg megye 850950, 851050, 851150, 851250, 851350, 851450, 851550, 851560, 851650, 851660, 851751, 851752, 852850, 852860, 852950, 852960, 853050, 853150, 853160, 853250, 853260, 853350, 853360, 853450, 853550, 854450, 854550, 854560, 854650, 854660, 854750, 854850, 854860, 854870, 854950, 855050, 855150, 856350, 856360, 856450, 856550, 856650, 856750, 856760 és 857650 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe.

4. Letonia

Următoarele zone din Letonia:

—	Ādažu novads,

—	Aglonas novads,

—	Aizkraukles novads,

—	Aknīstes novads,

—	Alojas novads,

—	Alūksnes novads,

—	Amatas novads,

—	Apes novads,

—	Auces novads,

—	Babītes novads,

—	Baldones novads,

—	Baltinavas novads,

—	Balvu novads,

—	Bauskas novads,

—	Beverīnas novads,

—	Brocēnu novads,

—	Burtnieku novads,

—	Carnikavas novads,

—	Cēsu novads,

—	Cesvaines novads,

—	Ciblas novads,

—	Dagdas novads,

—	Daugavpils novads,

—	Dobeles novads,

—	Dundagas novads,

—	Engures novads,

—	Ērgļu novads,

—	Garkalnes novads,

—	Gulbenes novads,

—	Iecavas novads,

—	Ikšķiles novads,

—	Ilūkstes novads,

—	Inčukalna novads,

—	Jaunjelgavas novads,

—	Jaunpiebalgas novads,

—	Jaunpils novads,

—	Jēkabpils novads,

—	Jelgavas novada,Valgundes, Kalnciema, Līvbērzes, Glūdas, Svētes, Zaļenieku, Vilces, Lielplatones, Elejas, Sesavas, Platones un Vircavas pagasts,

—	Kandavas novads,

—	Kārsavas novads,

—	Ķeguma novads,

—	Ķekavas novads,

—	Kocēnu novads,

—	Kokneses novads,

—	Krāslavas novads,

—	Krimuldas novads,

—	Krustpils novads,

—	Kuldīgas novada Ēdoles, Īvandes, Kurmāles, Padures, Pelču, Rumbas, Rendas, Kabiles,Snēpeles un Vārmes pagasts, Kuldīgas pilsēta,

—	Lielvārdes novads,

—	Līgatnes novads,

—	Limbažu novads,

—	Līvānu novads,

—	Lubānas novads,

—	Ludzas novads,

—	Madonas novads,

—	Mālpils novads,

—	Mārupes novads,

—	Mazsalacas novads,

—	Mērsraga novads,

—	Naukšēnu novads,

—	Neretas novads,

—	Ogres novads,

—	Olaines novads,

—	Ozolnieku novada, Ozolnieku un Cenu pagasts,

—	Pārgaujas novads,

—	Pļaviņu novads,

—	Preiļu novads,

—	Priekuļu novads,

—	Raunas novads,

—	republikas pilsēta Daugavpils,

—	republikas pilsēta Jelgava,

—	republikas pilsēta Jēkabpils,

—	republikas pilsēta Jūrmala,

—	republikas pilsēta Rēzekne,

—	republikas pilsēta Valmiera,

—	Rēzeknes novads,

—	Riebiņu novads,

—	Rojas novads,

—	Ropažu novads,

—	Rugāju novads,

—	Rundāles novads,

—	Rūjienas novads,

—	Salacgrīvas novads,

—	Salas novads,

—	Salaspils novads,

—	Saldus novada Jaunlutriņu, Lutriņu, Šķēdes, Nīgrandes, Saldus, Jaunauces, Rubas, Vadakstes, Zaņas, Ezeres, Pampāļu un Zirņu pagasts un Saldus pilsēta,

—	Saulkrastu novads,

—	Sējas novads,

—	Siguldas novads,

—	Skrīveru novads,

—	Skrundas novada Raņķu pagasts un Skrundas pagasta daļa, kas atrodas uz Ziemeļiem no autoceļa A9

—	Smiltenes novads,

—	Stopiņu novada daļa, kas atrodas uz austrumiem no autoceļa V36, P4 un P5, Acones ielas, Dauguļupes ielas un Dauguļupītes,

—	Strenču novads,

—	Talsu novads,

—	Tērvetes novads,

—	Tukuma novads,

—	Valkas novads,

—	Varakļānu novads,

—	Vārkavas novads,

—	Vecpiebalgas novads,

—	Vecumnieku novads,

—	Ventspils novada Ances, Tārgales, Popes, Vārves, Užavas, Piltenes, Puzes, Ziru, Ugāles, Usmas un Zlēku pagasts, Piltenes pilsēta,

—	Viesītes novads,

—	Viļakas novads,

—	Viļānu novads,

—	Zilupes novads.

5. Lituania

Următoarele zone din Lituania:

—	Akmenės rajono savivaldybė: Naujosios Akmenės kaimiškoji, Kruopių, Naujosios Akmenės miesto seniūnijos,

—	Alytaus miesto savivaldybė,

—	Alytaus rajono savivaldybė: Alytaus, Krokialaukio, Miroslavo, Nemunaičio, Punios ir Simno seniūnijos,

—	Anykščių rajono savivaldybė,

—	Birštono savivaldybė,

—	Biržų miesto savivaldybė,

—	Biržų rajono savivaldybė,

—	Druskininkų savivaldybė,

—	Elektrėnų savivaldybė,

—	Ignalinos rajono savivaldybė,

—	Jonavos rajono savivaldybė,

—	Joniškio rajono savivaldybė: Gaižaičių, Joniškio, Rudiškių, Satkūnų, Skaistgirio ir Žagarės seniūnijos,

—	Jurbarko rajono savivaldybė: Girdžių, Jurbarko miesto, Jurbarkų, Skirsnemunės ir Šimkaičių seniūnijos,

—	Kaišiadorių miesto savivaldybė,

—	Kaišiadorių rajono savivaldybė,

—	Kalvarijos savivaldybė,

—	Kauno miesto savivaldybė,

—	Kauno rajono savivaldybė: Akademijos, Alšėnų, Babtų, Batniavos, Domeikavos, Ežerėlio, Garliavos, Garliavos apylinkių, Kačerginės, Karmėlavos, Kulautuvos, Lapių, Linksmakalnio, Neveronių, Raudondvario, Ringaudų, Rokų, Samylų, Taurakiemio, Užliedžių, Vandžiogalos ir Zapyškio seniūnijos,

—	Kėdainių rajono savivaldybė: Gudžiūnų, Surviliškio, Šėtos, Truskavos ir Vilainių seniūnijos,

—	Kupiškio rajono savivaldybė,

—	Marijampolės savivaldybė,

—	Mažeikių rajono savivaldybės: Laižuvos, Mažeikių apylinkės, Mažeikių, Reivyčių, Tirkšlių ir Viekšnių seniūnijos,

—	Molėtų rajono savivaldybė,

—	Pakruojo rajono savivaldybė: Klovainių seniūnija, Linkuvos seniūnijos dalis į rytus nuo kelio Nr. 151 ir kelio Nr. 211, ir Rozalimo seniūnija,

—	Panevėžio rajono savivaldybė,

—	Pasvalio rajono savivaldybė,

—	Radviliškio rajono savivaldybė: Aukštelkų, Baisogalos, Pakalniškių, Radviliškio, Radviliškio miesto, Sidabravo, Skėmių, Šeduvos miesto ir Tyrulių seniūnijos,

—	Raseinių rajono savivaldybė: Kalnūjų seniūnijos dalis į pietus nuo kelio Nr. A1,

—	Prienų miesto savivaldybė,

—	Prienų rajono savivaldybė,

—	Rokiškio rajono savivaldybė,

—	Šalčininkų rajono savivaldybė,

—	Šiaulių miesto savivaldybė,

—	Šiaulių rajono savivaldybė,

—	Širvintų rajono savivaldybė,

—	Švenčionių rajono savivaldybė,

—	Ukmergės rajono savivaldybė,

—	Utenos rajono savivaldybė,

—	Vilniaus miesto savivaldybė,

—	Vilniaus rajono savivaldybė,

—	Vilkaviškio rajono savivaldybė,

—	Visagino savivaldybė,

—	Zarasų rajono savivaldybė.

6. Polonia

Următoarele zone din Polonia:

w województwie warmińsko-mazurskim:

gminy Kalinowo, Prostki i gmina wiejska Ełk w powiecie ełckim,

powiat olecki,

gminy Orzysz, Biała Piska i część gminy Pisz położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 58 w powiecie piskim,

gminy Górowo Iławeckie z miastem Górowo Iławeckie, Bartoszyce z miastem Bartoszyce w powiecie bartoszyckim,

gminy Braniewo z miastem Braniewo, Lelkowo, Pieniężno, Frombork, Płoskinia i część gminy Wilczęta położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę 509w powiecie braniewskim.

w województwie podlaskim:

powiat grajewski,

gminy Jasionówka, Jaświły, Knyszyn, Krypno, Mońki i Trzcianne w powiecie monieckim,

gminy Łomża, Piątnica, Śniadowo, Jedwabne, Przytuły i Wizna w powiecie łomżyńskim,

powiat miejski Łomża,

gminy Grodzisk, Drohiczyn, Dziadkowice, Milejczyce i Siemiatycze z miastem Siemiatycze w powiecie siemiatyckim,

gminy Białowieża, Czeremcha, Narew, Narewka, część gminy Dubicze Cerkiewne położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 685,część gminy Kleszczele położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogi nr 685, a następnie nr 66 i nr 693, część gminy Hajnówka położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 689 i na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 685 i miasto Hajnówka w powiecie hajnowskim,

gminy Kobylin-Borzymy i Sokoły w powiecie wysokomazowieckim,

część gminy Zambrów położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr S8 w powiecie zambrowskim,

gminy Grabowo i Stawiski w powiecie kolneńskim,

gminy Czarna Białostocka, Dobrzyniewo Duże, Gródek, Juchnowiec Kościelny, Łapy, Michałowo, Supraśl, Suraż, Turośń Kościelna, Tykocin, Wasilków, Zabłudów, Zawady i Choroszcz w powiecie białostockim,

gmina Boćki i część gminy Bielsk Podlaski położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 19 i miasto Bielsk Podlaski w powiecie bielskim,

gmina Puńsk, część gminy Krasnopol położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 653, część gminy Sejny położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 653 i na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 663 i miasto Sejny w powiecie sejneńskim,

gminy Bakałarzewo, Filipów, Jeleniewo, Raczki, Rutka-Tartak, Suwałki i Szypliszki w powiecie suwalskim,

powiat miejski Suwałki,

powiat augustowski,

gminy Korycin, Krynki, Kuźnica, Sokółka, Szudziałowo, część gminy Nowy Dwór położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 670, część gminy Janów położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 671 biegnącą od wschodniej granicy gminy do miejscowości Janów i na zachód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Janów, Trofimówka i Kizielany i część gminy Suchowola położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 8 biegnącą od północnej granicy gminy do miejscowości Suchowola, a następnie przedłużonej drogą łączącą miejscowości Suchowola i Dubasiewszczyzna biegnącą do południowo-wschodniej granicy gminy w powiecie sokólskim,

powiat miejski Białystok.

w województwie mazowieckim:

gminy Przesmyki, Domanice, Skórzec, Siedlce, Suchożebry, Mokobody, Mordy, Wiśniew, Wodynie i Zbuczyn w powiecie siedleckim,

gminy Repki, Jabłonna Lacka, część gminy Bielany położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 63 i część gminy wiejskiej Sokołów Podlaski położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 63 w powiecie sokołowskim,

powiat łosicki,

gmina Brochów w powiecie sochaczewskim,

gminy Czosnów, Leoncin, Pomiechówek, Zakroczym i miasto Nowy Dwór Mazowiecki w powiecie nowodworskim,

gmina Joniec w powiecie płońskim,

gmina Pokrzywnica w powiecie pułtuskim,

gminy Dąbrówka, Kobyłka, Marki, Radzymin, Wołomin, Zielonka i Ząbki w powiecie wołomińskim,

część gminy Somianka położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 62 w powiecie wyszkowskim,

gminy Latowicz i Sulejówek w powiecie mińskim,

gmina Borowie w powiecie garwolińskim,

powiat warszawski zachodni,

powiat legionowski,

powiat otwocki,

powiat piaseczyński,

powiat pruszkowski,

gmina Chynów, Grójec, Jasieniec, Pniewy i Warka w powiecie grójeckim,

gminy Milanówek, Grodzisk Mazowiecki, Podkowa Leśna i Żabia Wola w powiecie grodziskim,

powiat miejski Siedlce,

powiat miejski Warszawa.

w województwie lubelskim:

powiat radzyński,

gminy Krzywda, wiejska Łuków z miastem Łuków, Stanin, Stoczek Łukowski z miastem Stoczek Łukowski, Wojcieszków, Wola Mysłowska i Trzebieszów w powiecie łukowskim,

gmina Wyryki, część gminy Urszulin położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 82, część gminy Stary Brus położna na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 82 i część gminy wiejskiej Włodawa położona na północ od granicy miasta Włodawa w powiecie włodawskim,

gminy Rossosz, Łomazy, Konstantynów, Piszczac, Rokitno, Biała Podlaska, Zalesie, Terespol z miastem Terespol, Drelów, Międzyrzec Podlaski z miastem Międzyrzec Podlaski w powiecie bialskim,

powiat miejski Biała Podlaska,

gminy Siemień, Sosnowica, część gminy Dębowa Kłoda położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 819, część gminy Parczew położona na zachód od drogi nr 819 biegnącej do skrzyżowania z drogą nr 813 i na zachód od drogi nr 813 i część gminy Milanów położona na zachód od drogi nr 813 w powiecie parczewskim,

gminy Niedźwiada, Ostrówek, Uścimów i część gminy Firlej położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 19 w powiecie lubartowskim,

część gminy Ludwin położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Puchaczów i Dratów, a następnie przez drogę nr 820 do północnej granicy gminy, część gminy Cyców położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę 82 i część gminy Puchaczów położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę 82 do miejscowości Stara Wieś, a następnie na wschód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Stara Wieś, Puchaczów i Dratów w powiecie łęczyńskim,

gminy Uchanie, Horodło i część gminy wiejskiej Hrubieszów położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 74 i na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 844 w powiecie hrubieszowskim,

gminy Białopole, Dubienka, Leśniowice, Wojsławice i Żmudź w powiecie chełmskim.

7. România

Următoarele zone din România:

Județul Tulcea

—

Comuna Bestepe cu următoarele localități:

—	Localitatea Băltenii de Jos,

—	Localitatea Băltenii de Sus,

—	Localitatea Bestepe,

—	Localitatea Periprava,

—	Localitatea Sfiștofca,

—

Comuna Sarichioi cu următoarele localități:

—	Localitatea Sarichioi,

—	Localitatea Enisala,

—	Localitatea Sabangia,

—	Localitatea Visterna,

—	Localitatea Zebil,

—

Comuna Baia cu următoarele localități:

—	Localitatea Baia,

—	Localitatea Camena,

—	Localitatea Caugagia,

—	Localitatea Ceamurlia de Sus,

—	Localitatea Panduru,

—

Comuna Ceamurlia de Jos cu următoarele localități:

—	Localitatea Ceamurlia de Jos,

—	Localitatea Lunca,

—

Comuna Ciucurova cu următoarele localități:

—	Localitatea Ciucurova,

—	Localitatea Atmagea,

—	Localitatea Fântâna Mare,

—	Comuna Babadag cu localitatea Babadag,

—

Comuna Slava Cercheza cu următoarele localități:

—	Localitatea Slava Cercheza,

—	Localitatea Slava Rusă,

—

Comuna Stejaru cu următoarele localități:

—	Localitatea Stejaru,

—	Localitatea Mina Altan Tepe,

—	Localitatea Vasile Alecsandri,

—

Comuna Jurilovca cu următoarele localități:

—	Localitatea Jurilovca,

—	Localitatea Vișina,

—	Localitatea Sălcioara.

PARTEA III

1. Letonia

Următoarele zone din Letonia:

—	Jelgavas novada Jaunsvirlaukas pagasts,

—	Ozolnieku novada Salgales pagasts,

—	Saldus novada Novadnieku, Kursīšu un Zvārdes pagasts.

2. Lituania

Următoarele zone din Lituania:

—	Akmenės rajono savivaldybė: Akmenės ir Ventos seniūnijos,

—	Alytaus rajono savivaldybė: Alovės, Butrimonių, Daugų, Pivašiūnų ir Raitininkų seniūnijos,

—	Jurbarko rajono savivaldybė: Juodaičių, Raudonės, Seredžiaus ir Veliuonos seniūnijos,

—	Joniškio rajono savivaldybė: Gataučių, Kepalių, Kriukų ir Saugėlaukio seniūnijos,

—	Kauno rajono savivaldybė: Babtų, Čekiškės, Vilkijos ir Vilkijos apylinkių seniūnijos,

—	Kėdainių rajono savivaldybė: Dotnuvos, Josvainių, Kėdainių miesto, Krakių, Pelėdnagių ir Pernaravos seniūnijos,

—	Kelmės rajono savivaldybė: Tytyvėnų seniūnijos dalis į rytus ir pietus nuo kelio Nr. 157 ir į rytus nuo kelio Nr. 2105 ir Tytuvėnų apylinkių seniūnijos dalis į pietus nuo kelio Nr. 157 ir į rytus nuo kelio Nr. 2105,

—	Lazdijų rajono savivaldybė,

—	Mažeikių rajono savivaldybės: Laižuvos, Mažeikių apylinkės, Mažeikių, Reivyčių, Tirkšlių ir Viekšnių seniūnijos,

—	Pakruojo rajono savivaldybė: Guostagalio seniūnija, Linkuvos seniūnijos dalis į vakarus nuo kelio Nr. 151 ir kelio Nr. 211, Lygumų, Pakruojo, Pašvitinio ir Žeimelio seniūnijos,

—	Radviliškio rajono savivaldybė: Grinkiškio, Šaukoto ir Šiaulėnų seniūnijos,

—	Raseinių rajono savivaldybė: Ariogalos, Betygalos, Pagojukų ir Šiluvos seniūnijos ir Girkalnio seniūnijos dalis į pietus nuo kelio Nr. A1,

—	Trakų rajono savivaldybė,

—	Varėnos rajono savivaldybė.

3. Polonia

Următoarele zone din Polonia:

w województwie podlaskim:

gminy Dąbrowa Białostocka, Sidra, część gminy Nowy Dwór położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 670, część gminy Janów położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 671 biegnącą od wschodniej granicy gminy do miejscowości Janów i na wschód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Janów, Trofimówka i Kizielany i część gminy Suchowola położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 8 biegnącą od północnej granicy gminy do miejscowości Suchowola, a następnie przedłużonej drogą łączącą miejscowości Suchowola i Dubasiewszczyzna biegnącą do południowo-wschodniej granicy gminy w powiecie sokólskim,

gmina Giby, część gminy Krasnopol położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 653 i część gminy Sejny położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 653 oraz południowo - zachodnią granicę miasta Sejny i na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 663 w powiecie sejneńskim,

gmina Orla, część gminy Bielsk Podlaski położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 19 w powiecie bielskim,

gminy Czyże, część gminy Dubicze Cerkiewne położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 685,część gminy Kleszczele położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogi nr 685, a następnie nr 66 i nr 693 i część gminy Hajnówka położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 689 i na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 685 w powiecie hajnowskim,

gmina Goniądz w powiecie monieckim

gminy Mielnik i Nurzec-Stacja w powiecie siemiatyckim.

w województwie mazowieckim:

gmina Nasielsk w powiecie nowodworskim,

gmina Świercze i część gminy Winnica położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Bielany, Winnica i Pokrzywnica w powiecie pułtuskim,

gmina Nowe Miasto w powiecie płońskim

gminy Korczew i Paprotnia w powiecie siedleckim.

w województwie lubelskim:

gminy Wierzbica, Sawin, Ruda Huta, Dorohusk, Kamień i część gminy wiejskiej Chełm położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 812 biegnącą od zachodniej granicy tej gminy do granicy powiatu miejskiego Chełm, a następnie północną granicę powiatu miejskiego Chełm do wschodniej granicy gminy w powiecie chełmskim,

powiat miejski Chełm,

gminy Hanna Hańsk, Wola Uhruska, część gminy Urszulin położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 82, część gminy Stary Brus położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 82 i część gminy wiejskiej Włodawa położona na południe od granicy miasta Włodawa w powiecie włodawskim,

część gminy Cyców położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 82 i na północ od drogi nr 841 w powiecie łęczyńskim,

gminy Jabłoń, Podedwórze, część gminy Dębowa Kłoda położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 819, część gminy Parczew położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 819 biegnącą do skrzyżowania z drogą nr 813 i na wschód od drogi nr 813 i część gminy Milanów położona na wschód od drogi nr 813 w powiecie parczewskim,

gminy Janów Podlaski, Leśna Podlaska, Kodeń, Sławatycze, Sosnówka, Tuczna i Wisznice w powiecie bialskim,

gminy Jeziorzany, Michów, Kock i część gminy Firlej położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 19 w powiecie lubartowskim,

gminy Adamów i Serokomla w powiecie łukowskim,

gmina Baranów w powiecie puławskim,

gminy Nowodwór i Ułęż w powiecie ryckim.

4. România

Următoarele zone din România:

Județul Satu Mare

—

Comuna Agriș cu următoarele localități:

—	Localitatea Agriș,

—	Localitatea Ciuperceni,

—	Comuna Botiz

—

Comuna Dorolț cu următoarele localități:

—	Localitatea Atea,

—	Localitatea Dara,

—	Localitatea Petea,

—	Localitatea Dorolț,

—

Comuna Halmeu cu următoarele localități:

—	Localitatea Halmeu,

—	Localitatea Cidreag,

—	Localitatea Mesteacăn,

—	Localitatea Porumbești,

—

Comuna Lazuri cu următoarele localități:

—	Localitatea Lazuri,

—	Localitatea Bercu,

—	Localitatea Nisipeni,

—	Localitatea Noroieni,

—	Localitatea Peleș,

—	Localitatea Pelișor,

—

Comuna Micula cu următoarele localități:

—	Localitatea Micula,

—	Localitatea Bercu Nou,

—	Localitatea Micula Nouă,

—	Municipiul Satu Mare

—

Comuna Turulung cu următoarele localități:

—	Localitatea Turulung,

—	Localitatea Drăgușeni,

Județul Tulcea

Municipiul Tulcea cu următoarele localități:

—	Localitatea Tulcea,

—	Localitatea Tudor Vladimirescu,

—

Comuna Ceatalchioi cu următoarele localități:

—	Localitatea Ceatalchioi,

—	Localitatea Pătlăgeanca,

—	Localitatea Plauru,

—	Localitatea Sălceni,

—	Comuna Pardina cu localitatea Pardina

—

Comuna Somova cu următoarele localități:

—	Localitatea Somova,

—	Localitatea Mineri,

—	Localitatea Parcheș,

—

Comuna Frecăței cu următoarele localități:

—	Localitatea Frecăței,

—	Localitatea Cataloi,

—	Localitatea Poșta,

—	Localitatea Telița,

—

Comuna Horia cu următoarele localități:

—	Localitatea Horia,

—	Localitatea Cloșca,

—	Localitatea Florești,

—

Comuna Izvoarele cu următoarele localități:

—	Localitatea Izvoarele,

—	Localitatea Alba,

—	Localitatea Iulia,

—	Localitatea Valea Teilor,

—

Comuna Mihai Bravu cu următoarele localități:

—	Localitatea Mihai Bravu,

—	Localitatea Satu Nou,

—	Localitatea Turda,

—

Comuna Mihail Kogălniceanu cu următoarele localități:

—	Localitatea Mihail Kogălniceanu,

—	Localitatea Lăstuni,

—	Localitatea Rândunica,

—

Comuna Nalbant cu următoarele localități:

—	Localitatea Nalbant,

—	Localitatea Nicolae Bălcescu,

—	Localitatea Trestenic,

—	Comuna Niculițel cu localitatea Niculițel

—

Comuna Isaccea cu următoarele localități:

—	Localitatea Isaccea,

—	Localitatea Tichilești,

—	Localitatea Revărsarea,

—

Comuna Isaccea cu următoarele localități:

—	Localitatea C.A.Rosetti,

—	Localitatea Cardon,

—	Localitatea Letea,

—

Comuna Valea Nucarilor cu următoarele localități:

—	Localitatea Valea Nucarilor,

—	Localitatea Agighiol,

—	Localitatea Iazurile,

—

Comuna Chilia Veche cu următoarele localități:

—	Localitatea Chilia Veche,

—	Localitatea Calita,

—	Localitatea Ostrovu Tătaru,

—	Localitatea Tatanir,

—

Comuna Crișan cu următoarele localități:

—	Localitatea Crișan,

—	Localitatea Caraorman,

—	Localitatea Mila 23,

—	Comuna Mahmudia cu localitatea Mahmudia

—

Comuna Maliuc cu următoarele localități:

—	Localitatea Maliuc,

—	Localitatea Ilganii de Sus,

—	Localitatea Gorgova,

—	Localitatea Partizani,

—	Localitatea Vulturu,

—

Comuna Murighiol cu următoarele localități:

—	Localitatea Murighiol,

—	Localitatea Colina,

—	Localitatea Dunavățu de Jos,

—	Localitatea Dunavățu de Sus,

—	Localitatea Plopu,

—	Localitatea Sarinasuf,

—	Localitatea Uzlina,

—

Comuna Nufăru cu următoarele localități:

—	Localitatea Nufăru,

—	Localitatea Ilagnii de Jos,

—	Localitatea Malcoci,

—	Localitatea Victoria,

—	Comuna Sulina cu localitatea Sulina

—	Comuna Sfântu Gheorghe cu localitatea Sfântu Gheorghe

—

Comuna Luncăvița cu următoarele localități:

—	Localitatea Văcăreni,

—	Localitatea Luncăvița,

—	Localitatea Rachelu,

—

Comuna Hamcearca cu următoarele localități:

—	Localitatea Nifon,

—	Localitatea Căprioara,

—	Localitatea Hamcearca,

—	Localitatea Balabancea,

—	Comuna Grindu cu localitatea Grindu.

PARTEA IV

Italia

Următoarele zone din Italia:

—	întregul teritoriu al Sardiniei.

”

26.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 161/67

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/911 A COMISIEI

din 25 iunie 2018

de stabilire a măsurilor de protecție pentru prevenirea răspândirii pestei micilor rumegătoare în Bulgaria

[notificată cu numărul C(2018) 4071]

(Numai textul în limba bulgară este autentic)

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

întrucât:

(1)

Pesta micilor rumegătoare (denumită în continuare „PPR”) este o boală virală gravă care afectează rumegătoarele mici, și anume ovinele și caprinele, care se transmite în principal prin contact direct. Morbiditatea și mortalitatea cauzată de PPR pot fi ridicate, în special în zonele în care PPR apare pentru prima dată, cauzând grave prejudicii economice sectorului agricol. PPR nu este transmisibil la om. PPR este endemică în multe țări din Africa, Orientul Mijlociu și Asia, generând preocupări grave privind sănătatea și bunăstarea animalelor.

(2)

Directiva 92/119/CEE a Consiliului (3) stabilește măsurile generale pentru controlul anumitor boli ale animalelor, inclusiv al PPR. Ele includ măsuri de control care trebuie luate în caz de suspiciune și de confirmare a PPR într-o exploatație. Aceste măsuri de control includ, de asemenea, instituirea unor zone de protecție și de supraveghere în jurul focarelor epidemice, precum și alte măsuri suplimentare pentru a controla răspândirea bolii.

(3)

În conformitate cu articolul 14.7.7 din Codul sanitar pentru animale terestre (denumit în continuare „codul”), ediția 2017, al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE) (4), atunci când apare un focar de PPR sau o infecție cu virusul PPR într-o țară sau zonă liberă PPR și atunci când se practică o politică de depopulare totală, perioada de recuperare este de șase luni de la sacrificarea ultimului caz, cu condiția respectării articolului 14.7.32 din codul menționat.

(4)	La 23 iunie 2018, Bulgaria a notificat Comisiei și celorlalte state membre prezența a trei focare de PPR în exploatații de rumegătoare mici din municipalitatea Bolyarovo, în regiunea Yambol din Bulgaria.

(5)

Bulgaria a luat măsurile de control prevăzute în Directiva 92/119/CEE și, în special, „depopularea totală” a efectivelor contaminate, precum și stabilirea unor zone de protecție și de supraveghere în jurul focarelor, în conformitate cu directiva respectivă. Supravegherea a fost, de asemenea, intensificată în municipalitățile învecinate cu zonele afectate, precum și în localitățile situate la frontiera Uniunii cu țări terțe care nu sunt indemne de PPR.

(6)

În plus față de măsurile prevăzute în Directiva 92/119/CEE, este necesar să se ia măsuri provizorii de protecție pentru a preveni răspândirea PPR. În consecință, în scopul prevenirii răspândirii PPR în alte zone din Bulgaria, precum și în alte state membre și țări terțe, în special prin intermediul comerțului cu rumegătoare mici și cu material germinativ provenit de la acestea, expedierea transporturilor de rumegătoare mici și introducerea pe piață a anumitor produse derivate de la rumegătoare mici ar trebui să fie controlate.

(7)	Până la reuniunea Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale și în colaborare cu statul membru în cauză, Comisia ar trebui să adopte măsuri provizorii de protecție care să vizeze pesta micilor rumegătoare din Bulgaria.

(8)	Situația va fi reexaminată în cadrul următoarei reuniuni a Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, iar, dacă va fi cazul, măsurile vor fi adaptate,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Prezenta decizie stabilește măsuri provizorii de protecție pentru prevenirea răspândirii pestei micilor rumegătoare în Uniune.

Se aplică rumegătoarelor mici, materialului seminal, ovulelor și embrionilor provenite de la aceste animale, precum și anumitor produse provenite de la animalele respective.

Articolul 2

(1) În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:

(a)	„rumegătoare mici” înseamnă orice animal din speciile ovină și caprină;

(b)	„subproduse de origine animală neprelucrate” înseamnă subproduse de origine animală astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (5);

(2) În plus, se aplică definițiile stabilite în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (6).

Articolul 3

Bulgaria interzice expedierea următoarelor mărfuri din regiunea Yambol în alte părți ale Bulgariei, în alte state membre și în țări terțe:

(a)	rumegătoare mici;

(b)	material seminal, ovule și embrioni de rumegătoare mici.

Articolul 4

(1) Bulgaria interzice introducerea pe piață în afara regiunii Yambol a următoarelor produse obținute de la rumegătoare mici provenite din regiunea Yambol:

(a)	carne proaspătă;

(b)	carne tocată și preparate din carne produse din carnea menționată la litera (a);

(c)

produse din carne și stomacuri, vezici și intestine tratate destinate consumului uman obținute din carnea menționată la litera (a), altele decât cele care au fost supuse unui tratament în vederea eliminării anumitor riscuri pentru sănătatea animală în conformitate cu anexa III la Directiva 2002/99/CE a Consiliului (7);

(d)	lapte crud și produse lactate, altele decât cele care au fost supuse unui tratament în recipiente închise ermetic cu o valoare F0 de minimum 3,00, astfel cum se descrie în anexa III la Directiva 2002/99/CE;

(e)	produse care conțin produsele menționate la literele (a)-(d),

(f)	subproduse de origine animală neprelucrate.

(2) Prin derogare de la interdicția prevăzută la alineatul 2 litera (f), autoritatea competentă poate autoriza expedierea sub supraveghere oficială de subproduse de origine animală neprelucrate destinate prelucrării sau eliminării într-o instalație aprobată în acest scop de pe teritoriul Bulgariei, în conformitate cu dispozițiile de la articolul 4 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

Articolul 5

Prezenta decizie se aplică până la data de 23 decembrie 2018.

Articolul 6

Prezenta decizie se adresează Republicii Bulgaria.

Adoptată la Bruxelles, 25 iunie 2018.

Pentru Comisie

Vytenis ANDRIUKAITIS

Membru al Comisiei

(1) JO L 395, 30.12.1989, p. 13.

(2) JO L 224, 18.8.1990, p. 29.

(3) Directiva 92/119/CEE a Consiliului din 17 decembrie 1992 de stabilire a măsurilor comunitare generale de combatere a unor boli la animale, precum și a măsurilor specifice împotriva bolii veziculoase a porcului (JO L 62, 15.3.1993, p. 69).

(4) http://www.oie.int/index.php?id=169&L=0&htmfile=chapitre_ppr.htm

(5) Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală) (JO L 300, 14.11.2009, p. 1).

(6) Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (JO L 139, 30.4.2004, p. 55).

(7) Directiva 2002/99/CE a Consiliului din 16 decembrie 2002 de stabilire a normelor de sănătate animală care reglementează producția, transformarea, distribuția și introducerea produselor de origine animală destinate consumului uman (JO L 18, 23.1.2003, p. 11).

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 161

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 61 26 iunie 2018

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		ACORDURI INTERNAŢIONALE
	*	Decizia (UE) 2018/902 a Consiliului din 21 aprilie 2016 privind semnarea, în numele Uniunii Europene și al statelor membre ale acesteia, și punerea în aplicare cu titlu provizoriu a unui protocol la Acordul-cadru dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Coreea, pe de altă parte, pentru a se ține seama de aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană	1
		Protocol la Acordul-cadru dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Coreea, pe de altă parte, pentru a se ține seama de aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană	3
		DECIZII
	*	Decizia (PESC) 2018/903 a Consiliului din 25 iunie 2018 privind prelungirea mandatului Reprezentantului Special al Uniunii Europene în Kosovo ( *1 )	7
	*	Decizia (PESC) 2018/904 a Consiliului din 25 iunie 2018 privind prelungirea mandatului reprezentantului special al Uniunii Europene pentru Asia Centrală	12
	*	Decizia (PESC) 2018/905 a Consiliului din 25 iunie 2018 privind prelungirea mandatului reprezentantului special al Uniunii Europene pentru Cornul Africii	16
	*	Decizia (PESC) 2018/906 a Consiliului din 25 iunie 2018 de prelungire a mandatului Reprezentantului Special al Uniunii Europene pentru Sahel	22
	*	Decizia (PESC) 2018/907 a Consiliului din 25 iunie 2018 privind prelungirea mandatului reprezentantului special al Uniunii Europene pentru Caucazul de Sud și criza din Georgia	27
	*	Decizia (PESC) 2018/908 a Consiliului din 25 iunie 2018 de prelungire a mandatului reprezentantului special al Uniunii Europene în Bosnia și Herțegovina	32
	*	Decizia (PESC) 2018/909 a Consiliului din 25 iunie 2018 de stabilire a unui set comun de norme de guvernanță pentru proiectele PESCO	37
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/910 a Comisiei din 25 iunie 2018 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre [notificată cu numărul C(2018) 4060] ( 1 )	42
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/911 a Comisiei din 25 iunie 2018 de stabilire a măsurilor de protecție pentru prevenirea răspândirii pestei micilor rumegătoare în Bulgaria [notificată cu numărul C(2018) 4071] ( 1 )	67


	(*1) Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/1999 și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovo.
	(1) Text cu relevanță pentru SEE.