1.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 136/10

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/793 A COMISIEI

din 28 mai 2018

privind verificarea conturilor agențiilor de plăți ale statelor membre în ceea ce privește cheltuielile finanțate de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) pentru exercițiul financiar 2017

[notificată cu numărul C(2018) 3174]

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 (1) ale Consiliului, în special articolul 51,

după consultarea Comitetului pentru fondurile agricole,

întrucât:

(1)

În temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, Comisia, pe baza conturilor anuale prezentate de statele membre, însoțite de informațiile necesare pentru verificarea conturilor și de o opinie de audit privind integralitatea, acuratețea și veridicitatea conturilor, și pe baza rapoartelor întocmite de organismele de certificare, trebuie să verifice conturile agențiilor de plăți menționate la articolul 7 din regulamentul respectiv.

(2)

În conformitate cu articolul 39 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, exercițiul financiar agricol începe la data de 16 octombrie a anului N – 1 și se încheie la data de 15 octombrie a anului N. La verificarea conturilor pentru exercițiul financiar 2017, pentru a alinia perioada de referință privind cheltuielile din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) la cea a Fondului european de garantare agricolă (FEGA), ar trebui să se țină seama de cheltuielile suportate de statele membre între 16 octombrie 2016 și 15 octombrie 2017, în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 908/2014 al Comisiei (2).

(3)

Articolul 33 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 908/2014 prevede că sumele care trebuie recuperate de la fiecare stat membru sau plătite acestuia, în conformitate cu decizia privind verificarea conturilor menționată la articolul 33 alineatul (1) primul paragraf din regulamentul respectiv, se calculează prin scăderea plăților intermediare pentru exercițiul financiar în cauză din cheltuielile recunoscute pentru același exercițiu în conformitate cu articolul 33 alineatul (1). Comisia urmează să scadă suma respectivă din următoarea plată intermediară sau să o adauge la aceasta.

(4)	Comisia a verificat informațiile prezentate de statele membre și le-a comunicat acestora, înainte de 30 aprilie 2018, rezultatele verificărilor sale, însoțite de modificările necesare.

(5)	În cazul anumitor agenții de plăți, conturile anuale și documentele însoțitoare permit Comisiei să ia o decizie în ceea ce privește integralitatea, exactitatea și veridicitatea conturilor anuale prezentate.

(6)	Informațiile prezentate de alte agenții de plăți necesită investigații suplimentare, conturile acestora neputând fi validate prin prezenta decizie.

(7)

În conformitate cu articolul 83 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (3), termenul-limită pentru plățile intermediare, precum cel prevăzut la articolul 36 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, poate fi întrerupt pentru o perioadă maximă de șase luni, în scopul efectuării de verificări suplimentare în urma informațiilor primite cu privire la faptul că aceste plăți sunt afectate de o neregularitate care are consecințe financiare grave. La adoptarea prezentei decizii, Comisia ar trebui să țină seama de sumele întrerupte, pentru a evita orice plată necorespunzătoare sau neefectuată la timp.

(8)

În temeiul articolului 54 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, 50 % din consecințele financiare ale nerecuperării sumelor corespunzătoare neregularităților trebuie suportate de statul membru în cauză dacă recuperarea nu se produce în termen de patru ani de la data solicitării de recuperare sau în termen de opt ani de la inițierea unei acțiuni într-o instanță națională. Articolul 54 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 impune statelor membre să atașeze, la conturile anuale pe care trebuie să le prezinte Comisiei în temeiul articolului 29 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 908/2014, un tabel certificat reflectând sumele pe care urmează să le suporte în temeiul articolului 54 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013. Normele de aplicare privind obligația statelor membre de a raporta sumele care trebuie recuperate sunt stabilite în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 908/2014. Anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 908/2014 stabilește modelul de tabel pe care statele membre trebuie să îl utilizeze pentru a furniza informații cu privire la sumele care trebuie să fie recuperate. Pe baza tabelelor completate de statele membre, Comisia ar trebui să decidă asupra consecințelor financiare ale nerecuperării sumelor corespunzătoare neregularităților mai vechi de patru ani sau, respectiv, de opt ani.

(9)

În conformitate cu articolul 54 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, pe baza unor argumente bine justificate, statele membre pot decide să nu inițieze procedurile de recuperare. O asemenea decizie poate fi luată numai în cazul în care costurile deja suportate și cele susceptibile de a fi suportate se ridică la o sumă mai mare decât suma care trebuie recuperată sau în cazul în care recuperarea se dovedește a fi imposibilă din cauza insolvenței, înregistrate și recunoscute în temeiul dreptului național, a debitorului sau a persoanelor responsabile din punct de vedere juridic pentru neregularitate. Dacă decizia a fost luată în decurs de patru ani de la data cererii de recuperare sau în decurs de opt ani în cazul în care se inițiază o acțiune de recuperare în fața unei instanțe naționale, consecințele financiare ale nerecuperării ar trebui suportate în proporție de 100 % din bugetul Uniunii. Sumele pentru care un anumit stat membru a decis să nu inițieze procedurile de recuperare și motivele deciziei sale se includ în raportul de sinteză menționat la articolul 54 alineatul (4) coroborat cu articolul 102 alineatul (1) litera (c) punctul (iv) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013. Prin urmare, aceste sume nu ar trebui suportate de statele membre respective și, în consecință, trebuie suportate din bugetul Uniunii.

(10)	Există încă sume imputabile statelor membre, rezultate din aplicarea articolului 54 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 în ceea ce privește perioada de programare 2007-2013 pentru FEADR. Acestea sunt prezentate în anexa III.

(11)

Articolul 36 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 prevede că plățile intermediare se efectuează fără a se depăși contribuția financiară totală programată din FEADR. În temeiul articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 908/2014, atunci când totalul combinat al declarațiilor de cheltuieli depășește contribuția totală programată pentru un program de dezvoltare rurală, suma care trebuie plătită este limitată la suma programată, fără a aduce atingere plafonului prevăzut la articolul 34 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013. Suma limitată va face obiectul unei rambursări ulterioare de către Comisie în urma adoptării planului financiar modificat sau la încheierea perioadei de programare.

(12)

În conformitate cu articolul 41 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, Comisia a redus sau a suspendat deja o serie de plăți intermediare pentru exercițiul financiar 2017, din cauza cheltuielilor care nu au fost efectuate în conformitate cu normele Uniunii. La adoptarea prezentei decizii, Comisia ar trebui să țină seama de sumele reduse sau suspendate pe baza articolului 41 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, pentru a evita orice plată necuvenită sau neefectuată la timp sau rambursarea unor sume care ar putea face, mai târziu, obiectul unor corecții financiare.

(13)	În conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, prezenta decizie nu aduce atingere deciziilor ulterioare pe care le-ar putea lua Comisia pentru a exclude de la finanțarea de către Uniune cheltuielile care nu au fost efectuate în conformitate cu normele Uniunii,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Cu excepția agențiilor de plăți menționate la articolul 2, conturile agențiilor de plăți ale statelor membre, în ceea ce privește cheltuielile finanțate de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) pentru exercițiul financiar 2017 și aferente perioadei de programare 2014-2020, sunt validate.

Sumele care trebuie recuperate de la fiecare stat membru sau plătibile acestuia în cadrul fiecărui program de dezvoltare rurală, în temeiul prezentei decizii, sunt stabilite în anexa I.

Articolul 2

Pentru exercițiul financiar 2017, conturile agențiilor de plăți ale statelor membre, în ceea ce privește cheltuielile pentru programele de dezvoltare rurală finanțate de FEADR în legătură cu perioada de programare 2014-2020, astfel cum sunt prezentate în anexa II, nu fac obiectul prezentei decizii și fac obiectul unei decizii viitoare de verificare a conturilor.

Articolul 3

Sumele imputabile statelor membre, rezultate din aplicarea articolului 54 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 în ceea ce privește perioada de programare 2014-2020 și perioada de programare 2007-2013 pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), sunt stabilite în anexa III la prezenta decizie.

Articolul 4

Prezenta decizie nu aduce atingere deciziilor ulterioare de verificare a conformității pe care Comisia le poate lua în temeiul articolului 52 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 pentru a exclude de la finanțarea de către Uniune cheltuielile care nu au fost efectuate în conformitate cu normele Uniunii.

Articolul 5

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 28 mai 2018.

Pentru Comisie

Phil HOGAN

Membru al Comisiei

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 549.

(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 908/2014 al Comisiei din 6 august 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește agențiile de plăți și alte organisme, gestiunea financiară, verificarea conturilor, normele referitoare la controale, valorile mobiliare și transparența (JO L 255, 28.8.2014, p. 59).

(3) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).

ANEXA I

CHELTUIELI FEADR VERIFICATE PER PROGRAM DE DEZVOLTARE RURALĂ PENTRU EXERCIȚIUL FINANCIAR 2017

SUMA CARE TREBUIE RECUPERATĂ DE LA STATUL MEMBRU SAU PLĂTITĂ ACESTUIA, PER PROGRAM

Programe aprobate pentru care au fost declarate cheltuieli în cadrul FEADR 2014-2020

(EUR)
SM	CCI	Cheltuieli 2017	Corecții	Total	Sume nereutilizabile	Suma acceptată și verificată pentru EF 2017	Plăți intermediare rambursate statului membru pentru exercițiul financiar	Suma care trebuie recuperată (–) de la statul membru sau plătită (+) acestuia
		i	ii	iii = i + ii	iv	v = iii – iv	vi	vii = v – vi
AT	2014AT06RDNP001	478 397 731,67		478 397 731,67		478 397 731,67	478 484 312,41	– 86 580,74
BE	2014BE06RDRP001	14 116 035,12		14 116 035,12		14 116 035,12	14 116 020,99	14,13
BE	2014BE06RDRP002	23 185 996,14		23 185 996,14		23 185 996,14	22 924 377,26	261 618,88
BG	2014BG06RDNP001	194 155 360,31		194 155 360,31		194 155 360,31	194 514 061,71	– 358 701,40
CY	2014CY06RDNP001	14 583 607,33		14 583 607,33		14 583 607,33	14 601 650,41	– 18 043,08
CZ	2014CZ06RDNP001	260 439 728,70		260 439 728,70		260 439 728,70	259 405 974,77	1 033 753,93
DE	2014DE06RDRN001	847 676,47		847 676,47		847 676,47	847 676,48	– 0,01
DE	2014DE06RDRP003	84 033 821,64		84 033 821,64		84 033 821,64	84 034 786,45	– 964,81
DE	2014DE06RDRP004	202 106 079,18		202 106 079,18		202 106 079,18	202 106 079,18	0,00
DE	2014DE06RDRP007	87 240 337,67		87 240 337,67		87 240 337,67	87 240 388,46	– 50,79
DE	2014DE06RDRP010	40 262 191,26		40 262 191,26		40 262 191,26	40 262 191,26	0,00
DE	2014DE06RDRP011	89 292 124,14		89 292 124,14		89 292 124,14	89 292 124,14	0,00
DE	2014DE06RDRP012	85 047 512,95		85 047 512,95		85 047 512,95	85 047 512,95	0,00
DE	2014DE06RDRP015	64 552 926,48		64 552 926,48		64 552 926,48	64 552 926,48	0,00
DE	2014DE06RDRP017	19 829 188,13		19 829 188,13		19 829 188,13	19 829 188,13	0,00
DE	2014DE06RDRP018	3 683 036,58		3 683 036,58		3 683 036,58	3 683 036,58	0,00
DE	2014DE06RDRP019	77 775 501,44		77 775 501,44		77 775 501,44	77 774 863,41	638,03
DE	2014DE06RDRP020	57 136 841,47		57 136 841,47		57 136 841,47	57 136 841,47	0,00
DE	2014DE06RDRP021	44 501 423,11		44 501 423,11		44 501 423,11	44 500 563,13	859,98
DE	2014DE06RDRP023	94 645 203,69		94 645 203,69		94 645 203,69	94 645 203,76	– 0,07
EE	2014EE06RDNP001	99 400 399,57		99 400 399,57		99 400 399,57	99 412 908,03	– 12 508,46
ES	2014ES06RDNP001	11 130 468,90		11 130 468,90		11 130 468,90	11 427 505,14	– 297 036,24
ES	2014ES06RDRP001	133 362 972,15		133 362 972,15		133 362 972,15	133 362 895,71	76,44
ES	2014ES06RDRP002	54 019 842,33		54 019 842,33		54 019 842,33	54 021 889,24	– 2 046,91
ES	2014ES06RDRP003	24 059 289,70		24 059 289,70		24 059 289,70	24 058 133,46	1 156,24
ES	2014ES06RDRP004	7 438 202,41		7 438 202,41		7 438 202,41	7 438 202,28	0,13
ES	2014ES06RDRP006	15 454 254,68		15 454 254,68		15 454 254,68	15 454 254,26	0,42
ES	2014ES06RDRP007	72 883 605,94		72 883 605,94		72 883 605,94	72 881 227,26	2 378,68
ES	2014ES06RDRP008	89 312 043,14		89 312 043,14		89 312 043,14	89 305 608,68	6 434,46
ES	2014ES06RDRP009	39 910 753,58		39 910 753,58		39 910 753,58	39 910 751,94	1,64
ES	2014ES06RDRP010	62 017 455,91		62 017 455,91		62 017 455,91	62 017 430,94	24,97
ES	2014ES06RDRP011	103 801 455,51		103 801 455,51		103 801 455,51	103 801 425,09	30,42
ES	2014ES06RDRP012	1 060 083,85		1 060 083,85		1 060 083,85	1 060 083,85	0,00
ES	2014ES06RDRP013	24 966 783,83		24 966 783,83		24 966 783,83	24 966 780,75	3,08
ES	2014ES06RDRP014	12 760 386,72		12 760 386,72		12 760 386,72	12 760 386,67	0,05
ES	2014ES06RDRP015	18 088 437,72		18 088 437,72		18 088 437,72	18 088 449,94	– 12,22
ES	2014ES06RDRP016	8 991 760,03		8 991 760,03		8 991 760,03	8 991 757,28	2,75
ES	2014ES06RDRP017	13 777 646,10		13 777 646,10		13 777 646,10	13 777 644,71	1,39
FI	2014FI06RDRP001	315 496 116,90		315 496 116,90		315 496 116,90	315 496 174,40	– 57,50
FI	2014FI06RDRP002	3 712 306,45		3 712 306,45		3 712 306,45	3 712 306,45	0,00
FR	2014FR06RDNP001	100 121 898,44		100 121 898,44		100 121 898,44	100 121 898,44	0,00
FR	2014FR06RDRN001	300 373,57		300 373,57		300 373,57	300 373,57	0,00
FR	2014FR06RDRP001	2 363 536,33		2 363 536,33		2 363 536,33	2 363 536,33	0,00
FR	2014FR06RDRP002	3 369 301,72		3 369 301,72		3 369 301,72	3 369 301,70	0,02
FR	2014FR06RDRP003	4 661 378,08		4 661 378,08		4 661 378,08	4 661 378,08	0,00
FR	2014FR06RDRP004	22 077 591,68		22 077 591,68		22 077 591,68	22 077 591,68	0,00
FR	2014FR06RDRP006	1 556 396,94		1 556 396,94		1 556 396,94	1 556 396,94	0,00
FR	2014FR06RDRP011	1 410 258,78		1 410 258,78		1 410 258,78	1 410 258,78	0,00
FR	2014FR06RDRP021	14 971 960,69		14 971 960,69		14 971 960,69	14 971 960,69	0,00
FR	2014FR06RDRP022	3 132 461,41		3 132 461,41		3 132 461,41	3 132 461,40	0,01
FR	2014FR06RDRP023	3 239 902,32		3 239 902,32		3 239 902,32	3 239 902,32	0,00
FR	2014FR06RDRP024	36 629 807,86		36 629 807,86		36 629 807,86	36 629 807,85	0,01
FR	2014FR06RDRP025	26 364 953,09		26 364 953,09		26 364 953,09	26 364 953,07	0,02
FR	2014FR06RDRP026	91 192 470,84		91 192 470,84		91 192 470,84	91 192 470,83	0,01
FR	2014FR06RDRP031	3 974 536,66		3 974 536,66		3 974 536,66	3 974 536,67	– 0,01
FR	2014FR06RDRP041	36 233 518,95		36 233 518,95		36 233 518,95	36 233 518,94	0,01
FR	2014FR06RDRP042	7 728 741,09		7 728 741,09		7 728 741,09	7 728 741,09	0,00
FR	2014FR06RDRP043	82 691 430,20		82 691 430,20		82 691 430,20	82 691 430,20	0,00
FR	2014FR06RDRP052	21 113 755,92		21 113 755,92		21 113 755,92	21 113 755,89	0,03
FR	2014FR06RDRP053	14 629 279,53		14 629 279,53		14 629 279,53	14 629 279,52	0,01
FR	2014FR06RDRP054	40 044 044,76		40 044 044,76		40 044 044,76	40 044 044,78	– 0,02
FR	2014FR06RDRP072	99 246 766,05		99 246 766,05		99 246 766,05	99 246 766,07	– 0,02
FR	2014FR06RDRP073	299 144 894,30		299 144 894,30		299 144 894,30	299 144 894,32	– 0,02
FR	2014FR06RDRP074	131 740 730,76		131 740 730,76		131 740 730,76	131 740 730,75	0,01
FR	2014FR06RDRP082	211 700 551,52		211 700 551,52		211 700 551,52	211 700 551,49	0,03
FR	2014FR06RDRP083	275 379 990,89		275 379 990,89		275 379 990,89	275 379 990,89	0,00
FR	2014FR06RDRP091	100 704 933,82		100 704 933,82		100 704 933,82	100 704 933,84	– 0,02
FR	2014FR06RDRP093	93 815 042,46		93 815 042,46		93 815 042,46	93 815 042,46	0,00
EL	2014GR06RDNP001	704 894 686,51		704 894 686,51		704 894 686,51	704 894 534,74	151,77
HR	2014HR06RDNP001	149 952 582,49		149 952 582,49		149 952 582,49	150 169 700,88	– 217 118,39
HU	2014HU06RDNP001	196 592 489,13		196 592 489,13		196 592 489,13	196 592 509,26	– 20,13
IE	2014IE06RDNP001	254 483 447,08		254 483 447,08		254 483 447,08	254 477 770,89	5 676,19
IT	2014IT06RDNP001	40 564 508,43		40 564 508,43		40 564 508,43	40 564 552,40	– 43,97
IT	2014IT06RDRN001	977,28		977,28		977,28	977,28	0,00
IT	2014IT06RDRP001	8 874 305,75		8 874 305,75		8 874 305,75	8 874 567,78	– 262,03
IT	2014IT06RDRP002	23 788 928,02		23 788 928,02		23 788 928,02	23 788 927,94	0,08
IT	2014IT06RDRP003	46 200 832,29		46 200 832,29		46 200 832,29	46 200 788,50	43,79
IT	2014IT06RDRP004	2 806 426,92		2 806 426,92		2 806 426,92	2 806 697,30	– 270,38
IT	2014IT06RDRP005	18 865 941,92		18 865 941,92		18 865 941,92	18 868 840,76	– 2 898,84
IT	2014IT06RDRP006	1 534 285,21		1 534 285,21		1 534 285,21	1 534 667,84	– 382,63
IT	2014IT06RDRP007	28 727 343,78		28 727 343,78		28 727 343,78	28 764 913,04	– 37 569,26
IT	2014IT06RDRP008	15 287 214,93		15 287 214,93		15 287 214,93	15 287 416,95	– 202,02
IT	2014IT06RDRP009	33 120 912,73		33 120 912,73		33 120 912,73	33 121 036,06	– 123,33
IT	2014IT06RDRP010	45 484 848,30		45 484 848,30		45 484 848,30	45 484 862,45	– 14,15
IT	2014IT06RDRP011	13 438 549,33		13 438 549,33		13 438 549,33	13 438 548,84	0,49
IT	2014IT06RDRP012	44 069 542,90		44 069 542,90		44 069 542,90	44 075 357,69	– 5 814,79
IT	2014IT06RDRP013	3 098 089,21		3 098 089,21		3 098 089,21	3 098 146,33	– 57,12
IT	2014IT06RDRP014	83 036 894,24		83 036 894,24		83 036 894,24	83 036 894,35	– 0,11
IT	2014IT06RDRP015	6 701 799,96		6 701 799,96		6 701 799,96	6 702 178,75	– 378,79
IT	2014IT06RDRP016	61 096 993,40		61 096 993,40		61 096 993,40	61 108 709,19	– 11 715,79
IT	2014IT06RDRP017	19 528 912,41		19 528 912,41		19 528 912,41	19 528 912,90	– 0,49
IT	2014IT06RDRP019	40 686 895,09		40 686 895,09		40 686 895,09	40 687 623,74	– 728,65
IT	2014IT06RDRP020	46 987 331,20		46 987 331,20		46 987 331,20	46 988 100,86	– 769,66
IT	2014IT06RDRP021	135 506 692,90		135 506 692,90		135 506 692,90	135 538 241,16	– 31 548,26
LT	2014LT06RDNP001	253 974 528,53		253 974 528,53		253 974 528,53	253 974 582,76	– 54,23
LU	2014LU06RDNP001	8 918 895,78		8 918 895,78		8 918 895,78	8 812 078,76	106 817,02
LV	2014LV06RDNP001	162 496 968,70		162 496 968,70		162 496 968,70	162 496 968,70	0,00
MT	2014MT06RDNP001	2 170 944,28		2 170 944,28		2 170 944,28	2 170 973,36	– 29,08
NL	2014NL06RDNP001	57 608 890,90		57 608 890,90		57 608 890,90	57 608 528,55	362,35
PL	2014PL06RDNP001	573 603 683,32		573 603 683,32		573 603 683,32	573 605 136,61	– 1 453,29
PT	2014PT06RDRP001	40 591 687,21		40 591 687,21		40 591 687,21	40 591 287,69	399,52
PT	2014PT06RDRP002	468 845 467,33		468 845 467,33		468 845 467,33	468 844 377,37	1 089,96
PT	2014PT06RDRP003	15 384 146,74		15 384 146,74		15 384 146,74	15 384 144,04	2,70
RO	2014RO06RDNP001	1 550 387 153,79	– 7 674 875,25	1 542 712 278,54		1 542 712 278,54	1 542 816 218,84	– 103 940,30
SE	2014SE06RDNP001	104 275 242,46		104 275 242,46		104 275 242,46	104 276 388,48	– 1 146,02
SI	2014SI06RDNP001	80 270 639,58		80 270 639,58		80 270 639,58	80 270 674,15	– 34,57
SK	2014SK06RDNP001	167 863 129,03		167 863 129,03		167 863 129,03	167 863 195,69	– 66,66
UK	2014UK06RDRP001	374 056 682,70		374 056 682,70		374 056 682,70	374 089 621,24	– 32 938,54
UK	2014UK06RDRP002	16 450 919,98		16 450 919,98		16 450 919,98	16 450 370,55	549,43
UK	2014UK06RDRP003	88 991 847,54	43 923,38	89 035 770,92		89 035 770,92	89 251 291,63	– 215 520,71
UK	2014UK06RDRP004	62 590 710,66		62 590 710,66		62 590 710,66	62 590 711,40	– 0,74

ANEXA II

VERIFICAREA CONTURILOR AGENȚIILOR DE PLĂȚI

EXERCIȚIUL FINANCIAR 2017 – FEADR

Lista agențiilor de plăți și a programelor pentru care conturile sunt disociate și fac obiectul unei decizii ulterioare de verificare

Stat membru	Agenție de plăți	Program
Danemarca	Agenția daneză pentru agricultură	2014DK06RDNP001
Franța	Office du Développement Agricole et Rural de Corse	2014FR06RDRP094
Germania	EU-Zahlstelle der Freien und Hansestadt Hamburg
Italia	Agenzia della regione Calabria per le Erogazioni in Agricoltura	2014IT06RDRP018
Spania	Islas Canarias	2014ES06RDRP005

ANEXA III

VERIFICAREA CONTURILOR AGENȚIILOR DE PLĂȚI

EXERCIȚIUL FINANCIAR 2017 – FEADR

Corecții în conformitate cu articolul 54 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 (*1)

		Corecții legate de perioada de programare 2014-2020		Corecții legate de perioada de programare 2007-2013
Stat membru	Moneda	(moneda națională)	(EUR)	(moneda națională)	(EUR)
AT	EUR	—	—	—	—
BE	EUR	—	—	—	299,66
BG	BGN	—	—	51 922,70	—
CY	EUR	—	—	—	—
CZ	CZK	—	—	486 389,94	—
DE (*1)	EUR	—	—	—	48 081,10
DK (*1)	DKK	—	—	—	—
EE	EUR	—	—	—	527 298,68
ES (*1)	EUR	—	—	—	364 234,54
FI	EUR	—	—	—	38 756,20
FR (*1)	EUR	—	—	—	1 835 310,17
UK	GBP	—	—	41 093,19	—
EL	EUR	—	—	—	473 028,15
HR	HRK	—	—	—	—
HU	HUF	—	—	428 063 977,00	—
IE	EUR	—	—	—	95 744,91
IT (*1)	EUR	—	—	—	334 023,46
LT	EUR	—	—	—	2 332,84
LU	EUR	—	—	—	—
LV	EUR	—	—	—	5 032,42
MT	EUR	—	—	—	1 129,66
NL	EUR	—	—	—	367,70
PL	PLN	—	—	2 193 312,18	—
PT	EUR	—	—	—	68 876,07
RO	RON	—	—	178 860,25	—
SE	SEK	—	—	321 280,06	—
SI	EUR	—	—	—	430,13
SK	EUR	—	—	—	385 822,30

(*1) În ceea ce privește agențiile de plăți ale căror conturi au fost disociate, reducerea prevăzută la articolul 54 alineatul (2) trebuie aplicată după ce conturile sunt propuse pentru verificare.

1.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 136/21

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/794 A COMISIEI

din 28 mai 2018

privind verificarea conturilor agențiilor de plăți din statele membre referitoare la cheltuielile finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) pentru exercițiul financiar 2017

[notificată cu numărul C(2018) 3194]

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

după consultarea Comitetului pentru fondurile agricole,

întrucât:

(1)

(2)

În conformitate cu articolul 39 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, exercițiul financiar agricol începe la data de 16 octombrie a anului N – 1 și se sfârșește la data de 15 octombrie a anului N. La verificarea conturilor pentru exercițiul financiar 2017, ar trebui să se țină seama de cheltuielile efectuate de statele membre între 16 octombrie 2016 și 15 octombrie 2017, în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 908/2014 al Comisiei (2).

(3)

Articolul 33 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 908/2014 prevede că sumele care trebuie recuperate de la fiecare stat membru sau plătite acestuia, în conformitate cu decizia privind verificarea conturilor menționată la articolul 33 alineatul (1) din regulamentul respectiv, se calculează prin scăderea plăților lunare pentru exercițiul financiar în cauză, și anume 2017, din cheltuielile recunoscute pentru exercițiul financiar respectiv în conformitate cu articolul 33 alineatul (1). Comisia deduce suma respectivă din plata lunară legată de cheltuielile efectuate în a doua lună care urmează după decizia privind verificarea conturilor sau adaugă suma respectivă la plata menționată.

(4)	Comisia a verificat informațiile prezentate de statele membre și le-a comunicat acestora, înainte de 30 aprilie 2018, rezultatele verificărilor sale, însoțite de modificările necesare.

(5)	În cazul anumitor agenții de plăți, conturile anuale și documentele însoțitoare permit Comisiei să ia o decizie în ceea ce privește integralitatea, exactitatea și veridicitatea conturilor anuale prezentate.

(6)	Informațiile prezentate de alte agenții de plăți necesită investigații suplimentare, conturile acestora neputând fi validate prin prezenta decizie.

(7)

În conformitate cu articolul 5 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) nr. 907/2014 al Comisiei (3), decizia de verificare a conturilor trebuie să ia în considerare eventualele depășiri de termene intervenite în lunile august, septembrie și octombrie. Unele dintre cheltuielile declarate de anumite state membre în aceste luni ale anului 2017 au fost efectuate după termenele aplicabile. Prin urmare, prezenta decizie ar trebui să stabilească reducerile corespunzătoare.

(8)

În conformitate cu articolul 41 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, Comisia a redus sau a suspendat deja o serie de plăți lunare pentru exercițiul financiar 2017, din cauza nerespectării plafoanelor financiare sau a termenelor de plată sau din cauza deficiențelor sistemelor de control. La adoptarea prezentei decizii, Comisia ar trebui să țină seama de sumele reduse sau suspendate, pentru a evita orice plată necorespunzătoare sau neefectuată la timp sau rambursarea unor sume care ar putea face, mai târziu, obiectul unei corecții financiare. Sumele în cauză pot fi examinate mai în detaliu, acolo unde este cazul, în conformitate cu procedurile de verificare a conformității în temeiul articolului 52 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

(9)

(10)

În conformitate cu articolul 54 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, pe baza unor argumente bine justificate, statele membre pot decide să nu inițieze procedurile de recuperare. O asemenea decizie poate fi luată numai în cazul în care costurile deja suportate și cele susceptibile de a fi suportate se ridică la o sumă mai mare decât suma care trebuie recuperată sau în cazul în care recuperarea se dovedește a fi imposibilă din cauza insolvenței, înregistrate și recunoscute în temeiul dreptului național, a debitorului sau a persoanelor responsabile din punct de vedere juridic pentru neregularitate. Dacă decizia a fost luată în termen de patru ani de la constatarea primară administrativă sau judiciară sau în decurs de opt ani în cazul în care se inițiază o acțiune de recuperare în fața unei instanțe naționale, consecințele financiare ale nerecuperării ar trebui suportate în proporție de 100 % din bugetul Uniunii. Sumele pentru care un stat membru a decis să nu inițieze procedurile de recuperare și motivele acestei decizii se includ în raportul de sinteză menționat la articolul 54 alineatul (4) coroborat cu articolul 102 alineatul (1) litera (c) punctul (iv) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013. Prin urmare, aceste sume nu ar trebui suportate de statele membre respective și, în consecință, sunt suportate din bugetul Uniunii.

(11)

Reducerile în conformitate cu articolul 54 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 prezentate în anexa I coloana (e) se referă la Fondul european de garantare agricolă (FEGA). Sumele imputabile statelor membre, rezultate din aplicarea articolului 54 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 în ceea ce privește Instrumentul temporar pentru dezvoltare rurală (ITDR), finanțat prin Fondul european de orientare și garantare agricolă (FEOGA) (4), sunt prezentate în anexa III.

(12)	În conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, prezenta decizie nu aduce atingere deciziilor ulterioare pe care le-ar putea lua Comisia pentru a exclude de la finanțarea de către Uniune cheltuielile care nu au fost efectuate în conformitate cu normele Uniunii,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Cu excepția agențiilor de plăți menționate la articolul 2, conturile agențiilor de plăți ale statelor membre în ceea ce privește cheltuielile finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA), aferente exercițiului financiar 2017, sunt validate.

Sumele recuperabile de la fiecare stat membru sau plătibile acestuia în temeiul prezentei decizii, inclusiv sumele rezultate din aplicarea articolului 54 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, sunt stabilite în anexele I și III la prezenta decizie.

Articolul 2

Pentru exercițiul financiar 2017, în ceea ce privește cheltuielile finanțate de FEGA, conturile agențiilor de plăți ale statelor membre stabilite în anexa II nu fac obiectul prezentei decizii, urmând să facă obiectul unei decizii ulterioare de verificare a conturilor.

Articolul 3

Articolul 4

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 28 mai 2018.

Pentru Comisie

Phil HOGAN

Membru al Comisiei

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 549.

(3) Regulamentul delegat (UE) nr. 907/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește agențiile de plăți și alte organisme, gestiunea financiară, verificarea și închiderea conturilor, garanțiile și utilizarea monedei euro (JO L 255, 28.8.2014, p. 18).

(4) Regulamentul (CE) nr. 27/2004 al Comisiei din 5 ianuarie 2004 de stabilire a normelor tranzitorii de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1257/1999 al Consiliului în ceea ce privește finanțarea de către FEOGA, secțiunea Garantare, a măsurilor de dezvoltare rurală pentru Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia și Slovacia (JO L 5, 9.1.2004, p. 36).

ANEXA I

VERIFICAREA CONTURILOR AGENȚIILOR DE PLĂȚI

EXERCIȚIUL FINANCIAR 2017

Suma care trebuie recuperată de la statul membru sau plătită acestuia

SM		2017 – Cheltuieli/Venituri alocate pentru agențiile de plăți ale căror conturi sunt		Total = a + b	Reduceri și suspendări pentru întregul exercițiu financiar (1)	Reduceri în conformitate cu articolul 54 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013	Total, inclusiv reduceri și suspendări	Plăți efectuate către statul membru pentru exercițiul financiar	Sumă de recuperat (–) de la statul membru sau plătită (+) acestuia (2)
		verificate	disociate
		= cheltuieli/venituri alocate declarate în declarația anuală	= total cheltuieli/venituri alocate în declarațiile lunare
		a	b	c = a + b	d	e	f = c + d + e	g	h = f – g
BE	EUR	588 102 324,63	0,00	588 102 324,63	0,00	– 991,56	588 101 333,07	588 546 187,63	– 444 854,56
BG	EUR	797 281 214,01	0,00	797 281 214,01	– 17 389,41	0,00	797 263 824,60	798 086 440,51	– 822 615,91
CZ	CZK	0,00	0,00	0,00	0,00	– 8 342,14	– 8 342,14	0,00	– 8 342,14
CZ	EUR	854 448 923,01	0,00	854 448 923,01	0,00	0,00	854 448 923,01	854 448 923,20	– 0,19
DK	DKK	0,00	0,00	0,00	0,00	– 164 574,66	– 164 574,66	0,00	– 164 574,66
DK	EUR	858 708 631,07	0,00	858 708 631,07	0,00	0,00	858 708 631,07	858 670 732,41	37 898,66
DE	EUR	5 030 903 943,84	0,00	5 030 903 943,84	– 6 977,89	– 45 644,72	5 030 851 321,24	5 027 999 451,51	2 851 869,72
EE	EUR	124 071 973,61	0,00	124 071 973,61	0,00	– 16 983,75	124 054 989,86	123 977 546,02	77 443,84
IE	EUR	1 229 287 920,82	0,00	1 229 287 920,82	– 95 679,67	– 43 841,63	1 229 148 399,52	1 228 321 811,74	826 587,78
EL	EUR	2 074 885 739,79	0,00	2 074 885 739,79	– 20 843,71	– 1 821 898,16	2 073 042 997,92	2 074 864 896,08	– 1 821 898,16
ES	EUR	5 436 124 554,19	2 768 594,78	5 438 893 148,97	– 2 239 204,13	– 2 159 384,45	5 434 494 560,39	5 437 757 758,27	– 3 263 197,88
FR	EUR	7 177 885 922,21	310 949 997,08	7 488 835 919,29	– 184 123 288,02	– 91 535,53	7 304 621 095,74	7 308 565 960,41	– 3 944 864,67
HR	EUR	208 140 268,86	0,00	208 140 268,86	– 84 515,74	0,00	208 055 753,12	208 189 461,36	– 133 708,24
IT	EUR	4 310 772 062,39	0,00	4 310 772 062,39	– 93 059 323,84	– 1 812 362,90	4 215 900 375,65	4 249 111 348,36	– 33 210 972,71
CY	EUR	55 777 706,48	0,00	55 777 706,48	– 35 861,66	0,00	55 741 844,82	55 730 155,42	11 689,40
LV	EUR	217 990 354,60	0,00	217 990 354,60	– 181,15	– 6 247,62	217 983 925,83	217 993 173,12	– 9 247,29
LT	EUR	443 325 522,51	0,00	443 325 522,51	– 71 548,65	– 374,27	443 253 599,59	443 272 271,92	– 18 672,33
LU	EUR	34 473 355,85	0,00	34 473 355,85	0,00	0,00	34 473 355,85	34 401 229,19	72 126,66
HU	HUF	0,00	0,00	0,00	0,00	– 68 059 521,50	– 68 059 521,50	0,00	– 68 059 521,50
HU	EUR	1 288 054 472,53	0,00	1 288 054 472,53	– 4 569 620,93	0,00	1 283 484 851,60	1 284 228 855,44	– 744 003,84
MT	EUR	0,00	5 317 298,97	5 317 298,97	0,00	0,00	5 317 298,97	5 317 298,97	0,00
NL	EUR	815 897 786,62	0,00	815 897 786,62	– 422 705,99	0,00	815 475 080,63	815 494 995,16	– 19 914,53
AT	EUR	706 529 712,22	0,00	706 529 712,22	– 264 876,95	0,00	706 264 835,27	706 343 282,70	– 78 447,43
PL	PLN	0,00	0,00	0,00	0,00	– 885 655,91	– 885 655,91	0,00	– 885 655,91
PL	EUR	3 409 425 215,53	0,00	3 409 425 215,53	– 3 007 191,14	0,00	3 406 418 024,39	3 406 561 289,51	– 143 265,12
PT	EUR	705 330 241,25	0,00	705 330 241,25	– 607 631,63	– 1 086 013,11	703 636 596,51	704 169 188,62	– 532 592,11
RO	RON	0,00	0,00	0,00	0,00	– 491 230,99	– 491 230,99	0,00	– 491 230,99
RO	EUR	1 775 087 767,15	0,00	1 775 087 767,15	– 15 068 445,66	0,00	1 760 019 321,49	1 772 508 497,61	– 12 489 176,12
SI	EUR	143 152 666,80	0,00	143 152 666,80	0,00	0,00	143 152 666,80	143 152 639,38	27,42
SK	EUR	438 421 061,90	0,00	438 421 061,90	– 4 578,15	– 33 438,11	438 383 045,64	438 416 483,75	– 33 438,11
FI	EUR	537 087 368,44	0,00	537 087 368,44	– 2 999,21	– 51 789,44	537 032 579,79	537 056 724,90	– 24 145,11
SE	SEK	0,00	0,00	0,00	0,00	– 393 612,02	– 393 612,02	0,00	– 393 612,02
SE	EUR	707 756 620,41	0,00	707 756 620,41	– 4 058 311,47	0,00	703 698 308,94	703 708 425,10	– 10 116,16
UK	GBP	0,00	0,00	0,00	0,00	– 64 111,45	– 64 111,45	0,00	– 64 111,45
UK	EUR	3 151 920 238,93	0,00	3 151 920 238,93	– 29 423 486,72	0,00	3 122 496 752,21	3 127 019 638,34	– 4 522 886,13

Cheltuieli (3)

Venituri alocate (3)

Articolul 54 alineatul (2) (= e)

Total (= h)

05 07 01 06

6701

6702

l = i + j + k

EUR

0,00

– 443 863,00

– 991,56

– 444 854,56

EUR

0,00

– 822 615,91

0,00

– 822 615,91

CZK

0,00

– 8 342,14

EUR

0,00

– 0,19

0,00

– 0,19

DKK

0,00

– 164 574,66

EUR

37 898,66

0,00

37 898,66

EUR

2 897 514,44

0,00

– 45 644,72

2 851 869,72

EUR

94 427,59

0,00

– 16 983,75

77 443,84

EUR

870 429,41

0,00

– 43 841,63

826 587,78

EUR

0,00

– 1 821 898,16

EUR

0,00

– 1 103 813,43

– 2 159 384,45

– 3 263 197,88

EUR

0,00

– 3 853 329,14

– 91 535,53

– 3 944 864,67

EUR

0,00

– 133 708,24

0,00

– 133 708,24

EUR

0,00

– 31 398 609,81

– 1 812 362,90

– 33 210 972,71

EUR

11 689,40

0,00

11 689,40

EUR

0,00

– 2 999,67

– 6 247,62

– 9 247,29

EUR

0,00

– 18 298,06

– 374,27

– 18 672,33

EUR

72 126,66

0,00

72 126,66

HUF

0,00

– 68 059 521,50

EUR

0,00

– 744 003,84

0,00

– 744 003,84

EUR

0,00

EUR

0,00

– 19 914,53

0,00

– 19 914,53

EUR

0,00

– 78 447,43

0,00

– 78 447,43

PLN

0,00

– 885 655,91

EUR

0,00

– 143 265,12

0,00

– 143 265,12

EUR

553 421,00

0,00

– 1 086 013,11

– 532 592,11

RON

0,00

– 491 230,99

EUR

0,00

– 12 489 176,12

0,00

– 12 489 176,12

EUR

27,42

0,00

27,42

EUR

0,00

– 33 438,11

EUR

114 932,37

– 87 288,04

– 51 789,44

– 24 145,11

SEK

0,00

– 393 612,02

EUR

0,00

– 10 116,16

0,00

– 10 116,16

GBP

0,00

– 64 111,45

EUR

0,00

– 4 522 886,13

0,00

– 4 522 886,13

(1)	Reducerile și suspendările sunt cele luate în calcul în sistemul de plăți, la care se adaugă în special corecțiile pentru nerespectarea termenelor de plată stabilite în august, septembrie și octombrie 2017 și alte reduceri în contextul articolului 41 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

(2)

Pentru calculul sumei care trebuie recuperată de la statul membru sau plătită acestuia, suma luată în considerare este totalul declarației anuale pentru cheltuielile verificate (coloana a) sau totalul declarațiilor lunare pentru cheltuielile disociate (coloana b).

Cursul de schimb aplicabil: Articolul 11 alineatul (1) primul paragraf a doua teză din Regulamentul delegat (UE) nr. 907/2014.

NB:	Nomenclatura 2018: 05 07 01 06 , 6701 , 6702

(3) BL 05 07 01 06 se repartizează între corecțiile negative care devin venituri alocate în cadrul BL 67 01 și cele pozitive în favoarea SM care trebuie acum incluse în partea de cheltuieli din cadrul 05 07 01 06, conform articolului 43 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

ANEXA II

VERIFICAREA CONTURILOR AGENȚIILOR DE PLĂȚI

EXERCIȚIUL FINANCIAR 2017 – FEGA

Lista agențiilor de plăți pentru care conturile sunt disociate și fac obiectul unei decizii ulterioare de verificare

Stat membru	Agenție de plăți
Franța	FranceAgriMer
Germania	EU-Zahlstelle der Freien und Hansestadt Hamburg
Malta	Agenția pentru agricultură și plăți rurale
Spania	Fondo Español de Garantía Agraria

ANEXA III

VERIFICAREA CONTURILOR AGENȚIILOR DE PLĂȚI

EXERCIȚIUL FINANCIAR 2017 – FEGA

Corecții în conformitate cu articolul 54 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 (*1)

Stat membru	Moneda	În moneda națională	În EUR
AT	EUR
BE	EUR
BG	BGN
CY	EUR	—	—
CZ	CZK	—	—
DE	EUR
DK	DKK
EE	EUR	—	—
ES	EUR
FI	EUR
FR	EUR
UK	GBP
EL	EUR
HR	HRK
HU	HUF	9 350 125,00	—
IE	EUR
IT	EUR
LT	EUR	—	45 630,25
LU	EUR
LV	EUR	—	119 855,63
MT	EUR	—	—
NL	EUR
PL	PLN	641 474,86	—
PT	EUR
RO	RON
SE	SEK
SI	EUR	—	—
SK	EUR	—	481 101,41

(*1) În prezenta anexă sunt comunicate numai corecțiile legate de ITDR.

1.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 136/31

DECIZIA (UE) 2018/795 A AUTORITĂȚII EUROPENE PENTRU VALORI MOBILIARE ȘI PIEȚE

din 22 mai 2018

pentru interzicerea temporară a comercializării, distribuției sau vânzării de opțiuni binare clienților de retail din Uniune în conformitate cu articolul 40 din Regulamentul (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului

CONSILIUL SUPRAVEGHETORILOR AUTORITĂȚII EUROPENE PENTRU VALORI MOBILIARE ȘI PIEȚE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei (1), în special articolul 9 alineatul (5), articolul 43 alineatul (2) și articolul 44 alineatul (1),

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (2), în special articolul 40,

având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2017/567 al Comisiei din 18 mai 2016 de completare a Regulamentului (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește definițiile, transparența, comprimarea portofoliilor și măsurile de supraveghere privind intervenția asupra produselor și pozițiile (3), în special articolul 19,

întrucât:

1. INTRODUCERE

(1)

În ultimii ani, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) și mai multe autorități naționale competente (ANC-uri) au observat o creștere rapidă a comercializării, distribuției sau vânzării de opțiuni binare pentru clienții de retail din Uniune. Opțiunile binare sunt produse în mod inerent riscante și complexe și sunt adesea tranzacționate în mod speculativ. ESMA și ANC-urile au constatat, de asemenea, că oferta lor către clienții de retail a fost din ce în ce mai mult caracterizată de tehnici de comercializare agresive, precum și de lipsa unor informații transparente care nu permit clientului de retail să înțeleagă riscurile care stau la baza acestor produse. ESMA și ANC-urile și-au exprimat preocupările pe scară largă cu privire la numărul tot mai mare de clienți de retail care comercializează aceste produse și își pierd banii. Aceste preocupări sunt susținute, de asemenea, de numeroasele plângeri primite de la clienții de retail din întreaga UE care au suferit prejudicii semnificative atunci când au tranzacționat opțiuni binare.

(2)

Aceste preocupări semnificative în legătură cu protecția investitorilor au determinat ESMA să ia o serie de măsuri fără caracter obligatoriu. Începând din iunie 2015, ESMA coordonează activitatea unui grup mixt înființat pentru a aborda aspecte legate de o serie de furnizori din Cipru care oferă opțiuni binare, contracte financiare pentru diferență (CFD-uri) și alte produse speculative către clienții de retail pe o bază transfrontalieră în întreaga Uniune (4). În plus, începând din iulie 2015, ESMA coordonează un grup de lucru alcătuit din ESMA și ANC-urile a căror activitate urmărește monitorizarea ofertei de opțiuni binare și CFD-uri pe piața de retail de masă, precum și promovarea unor abordări uniforme de supraveghere în acest domeniu în întreaga Uniune. ESMA a promovat, de asemenea, convergența în materie de supraveghere în Uniune în ceea ce privește oferta de opțiuni binare pentru clienții de retail formulând un aviz (5), precum și o serie de întrebări și răspunsuri (Q&A) (6) în conformitate cu articolul 29 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. În cele din urmă, ESMA a publicat avertismente (7) în care și-a subliniat preocupările cu privire la riscurile pe care le prezintă oferta necontrolată, printre altele, de opțiuni binare pentru clienții de retail.

(3)	Cu toate că aceste măsuri au avut unele efecte pozitive (8), ESMA consideră că preocupările semnificative privind protecția investitorilor persistă.

(4)

La 18 ianuarie 2018, ESMA a lansat o cerere de contribuții privind posibilele sale măsuri de intervenție asupra produsului în ceea ce privește comercializarea, distribuția sau vânzarea de opțiuni binare și CFD-uri către clienții de retail (denumită în continuare „cererea de contribuții”) (9). Cererea de contribuții s-a încheiat la 5 februarie 2018. ESMA a primit aproximativ 18 500 (10) de răspunsuri. Printre aceste răspunsuri, 82 au fost de la furnizori, organizații de comerț, burse și brokeri implicați în opțiunile binare și/sau CFD-uri, 10 au fost din partea reprezentanților consumatorilor, iar răspunsurile rămase au venit de la persoane fizice. O mare parte a răspunsurilor din partea persoanelor fizice au fost facilitate și canalizate prin intermediul furnizorilor de opțiuni binare și/sau CFD-uri. Cererea de contribuții a dezvăluit o preocupare generală din partea primei categorii de respondenți și, în special, a furnizorilor de produse, cu privire la faptul că măsura propusă ar avea un impact negativ asupra afacerii lor. De asemenea, o serie de persoane fizice s-au plâns de măsura propusă și și-au exprimat dorința de a continua tranzacționarea cu opțiuni binare.

(5)

ESMA a luat în considerare în mod corespunzător aceste preocupări. Cu toate acestea, după ce au fost analizate în raport cu preocuparea semnificativă identificată în legătură cu protecția investitorilor, care a fost confirmată în continuare de răspunsurile primite de la aproape toți reprezentanții consumatorilor și de la o serie de persoane fizice care susțin în mod ferm măsurile propuse, ESMA consideră că este necesar să se impună o interdicție temporară asupra comercializării, distribuției sau vânzării de opțiuni binare pentru clienții de retail în conformitate cu articolul 40 din Regulamentul (UE) nr. 600/2014.

(6)	O măsură impusă în temeiul articolului 40 din Regulamentul (UE) nr. 600/2014 trebuie revizuită la intervale corespunzătoare și cel puțin o dată la trei luni. În revizuirea acestei măsuri, ESMA va aborda practicile evazive care pot apărea. Dacă nu va fi reînnoită după trei luni, măsura va expira.

(7)	Pentru evitarea oricărei ambiguități, termenii utilizați în prezenta decizie au același sens ca în Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului (11) și în Regulamentul (UE) nr. 600/2014, inclusiv definiția instrumentelor financiare derivate.

(8)	Interdicția temporară a ESMA îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 40 din Regulamentul (UE) nr. 600/2014, din motivele explicate mai jos.

2. DESCRIEREA PIEȚEI DE RETAIL A OPȚIUNILOR BINARE ȘI EXISTENȚA UNEI PREOCUPĂRI SEMNIFICATIVE ÎN LEGĂTURĂ CU PROTECȚIA INVESTITORILOR [ARTICOLUL 40 ALINEATUL (2) LITERA (a) DIN REGULAMENTUL (UE) NR. 600/2014]

(9)

O opțiune binară este definită ca orice instrument financiar derivat decontat în numerar în care plata unei sume monetare fixe depinde de apariția unuia sau mai multor evenimente specificate în raport cu prețul, nivelul sau valoarea activului suport la data de scadență a instrumentului financiar derivat (12) sau înainte [de exemplu, activul suport a atins un preț specificat („prețul de exercitare”) la scadență].

(10)

Opțiunile binare oferă posibilitatea unui investitor de a face un pariu cu privire la apariția unui eveniment specific în raport cu prețul, nivelul sau valoarea unuia sau a mai multor active suport (de exemplu, o acțiune, o monedă, o marfă sau un indice). Dacă evenimentul nu se produce, investitorul își pierde banii [și anume opțiunea se termină în afara banilor („out of the money”)]. Dacă evenimentul are loc, opțiunea se plătește sau contractul rămâne deschis cu posibilitatea de a primi o plată dacă apare un eveniment separat [opțiunea se termină în bani („in the money”)]. În acest sens, opțiunile binare pot fi considerate drept „propuneri da/nu”. Adesea, „propunerea da/nu” este dacă prețul activului suport la scadența opțiunii binare este mai mare sau mai mic decât un anumit preț (așa-numitul „preț de exercitare”). În unele cazuri, „prețul de exercitare” corespunde cu prețul de piață al activului suport la momentul intrării în opțiunea binară sau la un timp precizat în viitor. Cu toate acestea, furnizorii de opțiuni binare oferă o gamă de rezultate potențiale de piață cu privire la care investitorii pot să parieze (13).

(11)

Este necesar să se clarifice faptul că toate opțiunile binare, deși sunt comercializate, distribuite sau vândute sub alte denumiri, intră în domeniul de aplicare a prezentei decizii. Se face trimitere, de exemplu, la opțiunile „totul sau nimic”, opțiunile „up-or-down”, opțiunile de tendință, opțiunile digitale și opțiunile „one-touch”.

(12)

De asemenea, este necesar să se asigure că prezenta decizie include opțiuni binare care au mai multe condiții diferite determinate în prealabil care trebuie să fie îndeplinite (sau să nu fie îndeplinite) înainte de furnizarea plății. Unii respondenți la cererea de contribuții au indicat, de exemplu, cazul unei opțiuni binare care prevede plata (i) unei sume determinate în prealabil dacă activul suport întrunește o anumită condiție determinată în prealabil (de exemplu, valoarea activului suport crește la o anumită dată), precum și (ii) a unei sume suplimentare stabilite în prealabil (un „bonus”) dacă activul suport întrunește o altă condiție determinată în prealabil (de exemplu, valoarea activului suport crește peste un anumit procent). În acest caz și în cazuri similare, plata valorii celor două sume stabilite în prealabil prevăzute la punctele (i) și (ii) ar constitui plata unei sume fixe determinate în prealabil în sensul articolului 1 alineatul (2) litera (c) din prezenta decizie.

(13)

Mai multe ANC-uri și-au exprimat preocuparea cu privire la opțiunile binare care nu îndeplinesc nevoile reale de investiții pentru clienții de retail (spre deosebire de alte tipuri de opțiuni, care pot servi un rol important în acoperirea riscurilor expunerii la anumite active) (14). În plus, mai multe ANC-uri și-au exprimat preocuparea cu privire la riscurile legate de caracteristicile inerente ale opțiunilor binare, precum și de conflictele de interese interioare și dificile legate de oferta acestor produse către clienții de retail. Aceste riscuri sunt adesea amplificate de tehnicile de comercializare agresive utilizate de furnizorii de opțiuni binare. Mai multe ANC-uri au indicat, de asemenea, că aceste produse atrag dependența de jocurile de noroc Un studiu al UK-FCA a demonstrat că unii investitori plasează multe pariuri în interval de câteva zile sau săptămâni, în pofida faptului că pierd bani pe bază cumulată. Studiul a constatat, de asemenea, o asemănare apropiată între structura plăților și orizontul de timp dintre opțiunile binare și produsele jocurilor de noroc (15). Aceste preocupări s-au concretizat în mai multe jurisdicții, marea majoritate a clienților de retail din respectivele jurisdicții pierzând de obicei bani, după cum reiese din prezenta decizie (16).

(14)

Astfel cum s-a demonstrat în raportul IOSCO privind ancheta IOSCO cu privire la produsele de retail extrabursiere supuse unui efect de levier (17) (denumit în continuare „raportul IOSCO”), acest sector al pieței a făcut obiectul, de asemenea, unei analize de reglementare semnificativă în mai multe jurisdicții din afara UE din cauza complexității și a caracterului riscant, printre altele, al opțiunilor binare și a dimensiunii frecvent transfrontaliere a furnizorilor de produse care operează în mod preponderent pe interne (18). Potrivit raportului IOSCO, „rapoartele recente de cercetare de pe mai multe piețe naționale au arătat că o mare majoritate a investitorilor în [opțiuni binare și alte produse speculative] pierd bani foarte des” (19).

(15)

Condiția menționată la articolul 40 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 600/2014 este că trebuie să existe, printre altele, o preocupare semnificativă în legătură cu protecția investitorilor. Pentru a determina dacă există o preocupare semnificativă în legătură cu protecția investitorilor, ESMA a evaluat relevanța criteriilor și a factorilor enumerați la articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2017/567. După ce a luat în considerare criteriile și factorii relevanți, ESMA a concluzionat că există o preocupare semnificativă în legătură cu protecția investitorilor din următoarele motive.

2.1. Nivelul de complexitate și de transparență al opțiunilor binare

(16)

Opțiunile binare sunt instrumente financiare complex (20). Complexitatea structurii de stabilire a prețurilor prezintă un risc de asimetrie semnificativă a informațiilor între furnizori și clienții de retail și, prin urmare, ridică probleme semnificative în legătură cu protecția investitorilor. În plus, există o serie de caracteristici inerente ale opțiunilor binare care fac înțelegerea acestora de către clienții de retail complexă și dificilă.

(17)

Furnizorii de opțiuni binare stabilesc de obicei prețul pentru opțiunile binare pe baza probabilității implicite de piață sau modelată a unui eveniment specificat care apare înainte de aplicarea unui spread sau a oricărei alte forme de comision de tranzacție pentru fiecare opțiune astfel încât să rezulte un randament estimat negativ pentru client (21).

(18)	Opțiunile binare cele mai frecvente oferă un randament relativ mare pentru un eveniment mai puțin probabil din punct de vedere statistic și invers (22).

(19)

Această structură de stabilire a prețului opțiunilor binare prezintă o serie de provocări pentru clienții de retail. În special, structura de stabilire a prețurilor impune clienților de retail să evalueze cu precizie valoarea opțiunii în raport cu probabilitatea preconizată ca evenimentul de referință să se producă. Deși clienții de retail pot utiliza instrumente comune de cercetare și de stabilire a prețurilor, cum ar fi formula Black-Scholes, pentru a stabili prețul opțiunilor binare, clienții de retail se confruntă cu asimetrii semnificative de informații în raport cu furnizorii. Furnizorii au un acces mult mai mare la informații și sisteme pentru a stabili prețul și pentru a valoriza în mod corect aceste produse. În special, furnizorii de opțiuni binare au acces la date istorice privind prețurile - de exemplu, informații înregistrate privind prețurile de la un furnizor de date de schimb sau comerciale în raport cu activul suport - care în general nu sunt disponibile clienților de retail. De asemenea, furnizorii de opțiuni binare au mult mai multă experiență în ceea ce privește contractele de stabilire a prețurilor decât au clienții de retail și sunt mai predispuși să dezvolte metodologii sofisticate de stabilire a prețurilor. În plus, clienții de retail pot să nu aprecieze faptul că, dacă o tranzacție are un termen foarte scurt sau dacă o poziție este închisă aproape de scadență, factorii utilizați pentru opțiunile de preț, cum ar fi volatilitatea istorică, au un impact redus asupra valorii opțiunii. Acest lucru limitează capacitatea clienților de retail de a evalua în mod corespunzător opțiunea, chiar și atunci când utilizează instrumentele disponibile de stabilire a prețurilor. În plus, datorită aplicării spread-urilor și a altor comisioane de tranzacție, clienții de retail ar trebui să depășească în mod semnificativ randamentele preconizate ale investițiilor („să învingă sorții”) pentru a obține profit din tranzacționare. Prin urmare, în opinia ESMA, este dificil pentru clienții de retail să efectueze o evaluare în cunoștință de cauză a profilului risc-randament al produsului.

(20)

Efectul combinat al structurii de stabilire a prețurilor și al aplicării comisioanelor de tranzacție asupra fiecărei tranzacții constă în faptul că o mare majoritate a conturilor clienților de retail pierd bani în agregat (chiar dacă pot obține profituri pe termen scurt), iar furnizorii, care de obicei sunt parteneri contractuali direcți la comerț, obțin profit de la clienți pe termen lung prin pierderile lor din tranzacționare și prin comisioane de tranzacție.

(21)

Unii furnizori oferă stabilirea bidirecțională continuă a prețului și capacitatea clienților de a intra și de a părăsi schimbul comercial pe parcursul termenului unei opțiuni binare. Într-un astfel de caz, un client poate ieși din poziția sa înainte de scadența opțiunii binare, vânzând-o înapoi furnizorului sau renunțând la plata condiționată la scadență. În schimb, clientul primește o anumită plată de la furnizor, în conformitate cu prețul continuu oferit de furnizor, în funcție de diferența dintre prețul curent de piață și prețul fix de exercitare al activului suport și timpul de expirare.

(22)

Stabilirea bidirecțională continuă a prețului este o caracteristică suplimentară care poate fi oferită de furnizorii de opțiuni binare. Această caracteristică oferă un nivel suplimentar de complexitate, ceea ce face dificil pentru clienții de retail să evalueze cu precizie aceste produse sau să obțină un randament pozitiv al investiției. Acest lucru este cauzat de faptul că respectivii clienți de retail ar trebui să monitorizeze în mod continuu prețurile și să estimeze rezultatul preconizat. În plus, ieșirea dintr-un schimb comercial și intrarea într-unul nou aduce un cost suplimentar pentru client, din cauza aplicării unui spread la prețul de ofertă sau prin comisioane de tranzacție (23).

(23)

În plus, clienții de retail din UE investesc de obicei în opțiunile binare extrabursiere. Ca atare, stabilirea prețurilor, performanța și decontarea opțiunilor binare nu este standardizată. Acest lucru afectează capacitatea clienților de retail de a înțelege termenii produsului. Pe lângă diferențele dintre tipul de „propuneri da/nu” care formează baza unei opțiuni binare, structura complexă de stabilire a prețurilor (uneori inclusiv stabilirea bidirecțională a prețurilor) și existența unor oferte și mai complexe (cum ar fi opțiunile care îmbină un set de opțiuni binare), acest lucru sporește respectiva complexitate a acestor produse și subminează în continuare capacitatea clienților de retail de a înțelege că respectivele caracteristici specifice ale unui tip de opțiune binară nu apar în mod necesar în altul.

(24)

În plus, furnizorii de opțiuni binare sunt în mod obișnuit partenerii contractuali ai tranzacțiilor clienților de retail, furnizorul determinând prețul la execuție și plata la scadență. În plus, furnizorii solicită de multe ori clienților să recunoască faptul că prețurile utilizate pentru a determina valoarea opțiunii binare pot diferi de prețul disponibil pe piața respectivă. Acest lucru înseamnă că nu este întotdeauna posibil ca respectivii clienți de retail să verifice acuratețea prețurilor primite de la furnizor. Acești factori fac extrem de complexă valorificarea în mod obiectiv de către clienții de retail a opțiunilor binare. Nivelul ridicat de complexitate și nivelul scăzut de transparență asociat opțiunii binare confirmă, prin urmare, că există o preocupare semnificativă în legătură cu protecția investitorilor.

(25)

Ca răspuns la cererea de contribuții, o serie de întreprinderi și organizații comerciale au pus sub semnul întrebării faptul dacă ESMA ar trebui să facă diferența între opțiunile binare tranzacționate pe piețele extrabursiere și cele tranzacționate într-un loc de tranzacționare. Unele organizații comerciale au solicitat excluderea explicită a instrumentelor financiare derivate securitizate, a opțiunilor touch și a opțiunilor digitale, pe motiv că aceste produse au fost utilizate ca alternativă pentru un ordin de stopare a pierderii sau ar putea servi drept acoperire a riscurilor.

(26)

ESMA a luat în considerare în mod corespunzător aceste răspunsuri. Cu toate acestea, trăsăturile și caracteristicile opțiunilor binare, care reprezintă sursa fundamentală a prejudiciului identificat pentru clienții de retail, rămân aceleași indiferent dacă aceste produse sunt sau nu tranzacționate într-un loc de tranzacționare sau sunt securitizate. Cu alte cuvinte, opțiunile binare într-un loc de tranzacționare ar prezenta în continuare un randament estimat negativ pentru investitori, oferind în același timp o structură a randamentului care nu este adecvată pentru acoperirea riscurilor sau pentru îndeplinirea altor funcții economice care ar putea constitui un beneficiu compensatoriu. În mod special, aceste proprietăți sunt valabile în orice moment înainte de scadența opțiunii. Prin urmare, existența unei piețe secundare în special nu modifică respectivele caracteristici fundamentale care provoacă prejudiciul clienților de retail.

2.2. Caracteristicile sau componentele specifice ale opțiunilor binare

(27)	De obicei, opțiunile binare sunt investiții pe termen foarte scurt, în unele cazuri expirând la câteva minute de la intrarea în acestea, ceea ce le face extrem de speculative.

(28)

Natura binară a rezultatelor opțiunilor binare înseamnă că acestea sunt utilizate în principal în scopuri speculative. Plata unei sume monetare fixe sau zero limitează valoarea opțiunilor binare ca instrument de acoperire a riscurilor, spre deosebire de opțiunile tradiționale, care permit clientului să își gestioneze riscul prin stabilirea unei „limite superioare” sau a unei „limite inferioare” pentru un anumit activ la care acesta pot avea o expunere directă. Acest lucru este exacerbat de termenul scurt tipic al opțiunilor binare.

(29)

În plus, opțiunile binare sunt evaluate în funcție de probabilitatea producerii unui eveniment, citând randamente în mod similar cu pariurile tradiționale cu cote fixe (de exemplu, pariuri privind evenimente sportive sau rezultate ale alegerilor). Tranzacțiile sunt în mare parte pe termen foarte scurt, iar investitorii fie pot obține un randament foarte mare, fie își pot pierde întreaga investiție. Aceste caracteristici fundamentale se regăsesc, de asemenea, în produsele de jocuri de noroc, care sunt legate de comportamentul de dependență și de rezultatele slabe pentru consumatori.

(30)

După cum am menționat mai sus, furnizorii de opțiuni binare acționează de obicei ca un partener contractual direct la schimbul comercial al clientului, preluând astfel schimbul comercial al clientului în propriul registru contabil. Acest model de afaceri plasează interesele furnizorului în conflict direct cu cele ale clienților săi, ceea ce crește riscul ca furnizorul să manipuleze prețul activului suport la scadența opțiunii binare sau să extindă termenul opțiunii binare cu secunde sau milisecunde, astfel încât să evite să plătească contractul pe opțiuni. Riscul de conflict de interese este deosebit de acut pentru opțiunile binare, întrucât structura de plată a acestor produse este determinată de faptul dacă activul suport a ajuns la prețul de exercitare stabilit la scadență. ANC-urile au identificat, de asemenea, practici prin care furnizorii de opțiuni binare aplică o marcă asimetrică sau incoerentă spread-urilor de bază ale activului suport, ceea ce conduce la opțiunea de a fi „în afara banilor” sau de a fi „în bani” la scadență. În plus, modelele de distribuție observate de ESMA în acest sector al pieței prezintă anumite conflicte de interese uneori inerente (24), iar presiunea de a menține o serie de noi clienți crește potențialul apariției conflictelor de interese.

(31)	Având în vedere că opțiunile binare au în mod structurat randamente estimate negative, cu cât un investitor adoptă mai multe poziții, cu atât este mai mare probabilitatea ca acesta să piardă bani cumulativ (25).

(32)	Riscul ridicat al tranzacționării speculative a opțiunilor binare, precum și al conflictului de interese dintre furnizorii de opțiuni binare și clienții acestora confirmă existența unei preocupări semnificative în legătură cu protecția investitorilor.

2.3. Amploarea potențialelor consecințe negative și a nivelului de discrepanță dintre randamentele pentru investitori și riscul de pierdere

(33)

Numerele clienților în raport cu aceste produse sunt fluide din cauza duratei relativ scurte de viață a conturilor clienților de opțiuni binare și a naturii transfrontaliere a activităților. Pe baza datelor colectate de ESMA de la un număr de ANC-uri (26), ESMA estimează că numărul conturilor de tranzacționare ale clienților de retail ale furnizorilor de contracte pentru diferență și de opțiuni binare din SEE a crescut de la 1,5 milioane în 2015 (27) la aproximativ 2,2 milioane în 2017 (28).

(34)

În special, următoarele informații furnizate de ANC-uri către ESMA confirmă faptul că sectorul pieței opțiunilor binare a crescut în întreaga Uniune:

(i)	Comisia pentru Valori Mobiliare și Schimb din Cipru (CY-CySEC), ANC-ul din Cipru, a estimat numărul total de clienți activi din Cipru în opțiuni binare, până la sfârșitul celui de-al doilea trimestru al anului 2017 ca fiind de 401 378, comparativ cu 140 205 în 2015 (29);

(ii)	Bundesanstalt für Finanzdienstleistungsaufsicht (DE-BaFin), ANC-ul din Germania, estimează că în Germania există până la 30 000 de clienți de opțiuni binare, piața totală din Germania crescând cu o rată anuală de 4-5 % (30);

(iii)

din datele eșantion cu privire la clienți furnizate de Autoritatea de conduită financiară (Financial Conduct Authority - UK-FCA), ANC-ul din Regatul Unit, se estimează că numărul de clienți care tranzacționează cu furnizori de opțiuni binare din Regatul Unit este de aproximativ 40 000;

(iv)

Commissione Nazionale per le Società e la Borsa (IT-CONSOB), ANC-ul din Italia, a constatat pe baza unui sondaj realizat în martie 2017 la cinci sucursale ale furnizorilor de opțiuni binare din UE că în 2016 exista o creștere de 2,4 % a numărului de clienți italieni de retail care tranzacționează opțiuni binare;

(v)	o serie de ANC-uri au raportat că opțiunile binare sunt comercializate pe scară largă și vândute în jurisdicțiile lor (31);

(vi)

aproape toate ANC-urile (32) au raportat că furnizorii de opțiuni binare care oferă „proceduri de pașaport” din alte state membre furnizează servicii în opțiuni binare în jurisdicțiile lor. Unele ANC-uri (33) au menționat, de asemenea, furnizorii de opțiuni binare care utilizează sucursale sau agenți delegați la „procedura de pașaport” pentru a găzdui jurisdicții; și

(vii)

ANC-urile au observat o creștere a numărului de cereri de autorizare pentru firmele de investiții care oferă produsele în cauză (34).

(35)

Potrivit raportului IOSCO, printre cele mai frecvente plângeri din partea jurisdicțiilor în ceea ce privește furnizorii autorizați sunt cele legate de performanța produsului (pierderile investitorilor sunt suportate), clienții care nu înțeleg produsul sau serviciul furnizat (și riscurile acestuia), dificultăți în retragerea fondurilor, comercializarea agresivă/înșelătoare și manipularea prețurilor sau a schimbului comercial (35).

(36)

Analiza ESMA privind randamentele estimate negative ale clienților (36) menționată anterior este coroborată, de asemenea, cu datele privind pierderile suferite de clienții de retail care au fost raportate ESMA de anumite ANC-uri:

(i)

CY-CySEC a efectuat o analiză a unui eșantion de conturi de clienți de opțiuni binare pentru 10 furnizori de opțiuni binare pentru perioada 1 ianuarie 2017-31 august 2017. Aceasta a constatat că, în medie, 87 % din conturile clienților au înregistrat o pierdere în această perioadă. În medie, pierderea pentru fiecare cont a fost de aproximativ 480 EUR;

(ii)	Komisja Nadzoru Finansowego (PL-KNF), ANC-ul din Polonia, pe baza datelor de la o firmă de investiții poloneză, a constatat că 86,3 % dintre clienți au pierdut bani în 2016 și 86,4 % au pierdut bani în 2017;

(iii)

IT-CONSOB a constatat pe baza unui sondaj efectuat în martie 2017 la cinci sucursale ale unor firme de investiții din UE active în opțiuni binare că respectivii clienți italieni de retail care investesc în opțiuni binare au înregistrat pierderi relevante în 2016 de până la 74 %, cu o pierdere medie de aproximativ 590 EUR; și

(iv)

UK-FCA a constatat dintr-o analiză a datelor firmelor cu privire la performanța contului clienților în 2016 că între 81 % și 85 % din conturile clienților au pierdut bani și că, în medie, clienții au înregistrat o pierdere între 400 și 1 200 GBP. Cifrele raportate indică faptul că respectivii clienți au obținut un profit din tranzacționare, dar au înregistrat o pierdere atunci când se ia în considerare impactul comisioanelor de tranzacție. Acest lucru indică faptul că este posibil ca respectivii clienți să nu înțeleagă impactul comisioanelor de tranzacție asupra performanței contului lor.

2.4. Tipul clienților implicați

(37)

Opțiunile binare sunt comercializate pe scară largă, distribuite sau vândute pe piața de retail de masă. Cu toate acestea, complexitatea opțiunilor binare, astfel cum este descrisă în prezenta decizie, îngreunează înțelegerea corectă de către majoritatea clienților de retail (spre deosebire de profesioniști) și evaluarea riscului real pe care aceștia îl asumă atunci când se ocupă de aceste produse. Dovada pierderilor observate de ESMA în conturile clienților de retail în prezenta decizie demonstrează că opțiunile binare nu sunt potrivite clienților de retail.

2.5. Activitățile de comercializare și distribuție în legătură cu opțiunile binare

(38)

În ciuda faptului că opțiunile binare sunt produse complexe, acestea sunt oferite clienților de retail cel mai frecvent prin intermediul platformelor electronice de tranzacționare, fără furnizarea de consiliere pentru investiții sau administrarea portofoliului. În astfel de cazuri, este necesară o evaluare a adecvării, în conformitate cu articolul 25 alineatul (3) din Directiva 2014/65/UE (37). Această evaluare nu împiedică însă furnizorii de opțiuni binare sau clienții sau clienții potențiali să procedeze la o tranzacție, sub rezerva unui avertisment simplu către client. Acest lucru se poate întâmpla dacă clientul nu a oferit furnizorilor nicio informație sau a oferit informații insuficiente cu privire la cunoștințele și experiența sa în domeniul investițiilor relevante pentru tipul specific de produs, precum și dacă furnizorul a ajuns la concluzia că produsul nu este adecvat pentru client. Acest lucru permite clienților de retail să acceseze produse, cum ar fi opțiuni binare, care, prin caracteristicile lor, nu ar trebui să fie distribuite acestora (38).

(39)

De asemenea, în lumina întrebărilor și răspunsurilor (Q&A) ESMA (39), ANC-urile au observat practici de comercializare agresive, precum și comunicări de comercializare înșelătoare în acest sector al pieței (40). Acestea includ, de exemplu, utilizarea acordurilor de sponsorizare sau a afilierilor cu echipe sportive mari care dau impresia înșelătoare că produsele complexe și speculative, cum ar fi opțiunile binare, sunt potrivite pentru piața de retail de masă prin promovarea conștientizării generale cu privire la numele mărcii.

(40)

În plus, unele ANC-uri au evidențiat nu numai utilizarea regulată a materialelor de comercializare înșelătoare, ci și caracterul amplu și intensiv al activităților de comercializare desfășurate:

(i)

Autorité des Marchés Financiers (FR-AMF), ANC-ul din Franța, a declarat că pentru anul 2016 numărul de anunțuri publicitare noi (TV, radio, internet) pentru tranzacții speculative (opțiuni binare, CFD-uri, valută) a reprezentat 36 % domeniul financiar și 45 % din toate anunțurile publicitare noi pentru instrumente financiare (41);

(ii)	DE-BaFin a observat că firmele de investiții cu sediul într-o altă jurisdicție a Uniunii Europene, deși sunt de dimensiuni reduse, pot utiliza simultan până la 200 de brokeri noi (42) și

(iii)

unele ANC-uri au constatat că distribuția opțiunilor binare poate apărea prin jocurile electronice sau jocurile de tip „slot machine” (43).

(41)	Aceste evoluții prezintă o preocupare deosebită din cauza creșterii numărului de clienți de retail care participă la acest sector al pieței.

(42)

De asemenea, în acest context, unele ANC-uri au exprimat, de asemenea, preocuparea cu privire la natura „frauduloasă” a modelelor de afaceri (44). Deoarece durata medie de viață a unui cont de client poate fi scurtă, acest lucru poate pune o anumită presiune asupra furnizorilor pentru a menține un flux constant de clienți noi, ceea ce ar putea stimula furnizorii să adopte tehnici de comercializare agresive și tehnici de vânzare care nu sunt în interesul clienților de retail.

(43)

O caracteristică comună tehnicilor de comercializare și de vânzare adoptate de industria opțiunilor binare este oferirea de beneficii comerciale (monetare și nemonetare), cum ar fi bonusuri pentru a atrage și a încuraja clienții de retail să investească în opțiuni binare, oferirea de cadouri de exemplu, vacanțe, mașini, bunuri electronice), tutoriale de tranzacționare sau costuri reduse (de exemplu, spread sau comisioane) (45).

(44)

Bonusurile și alte beneficiile comerciale pot constitui o distragere de la natura cu risc ridicat a produsului. De obicei, acestea sunt orientate către atragerea clienților de retail și stimularea tranzacționării. Clienții de retail pot lua în considerare aceste promoții ca o caracteristică centrală a produsului până la punctul în care nu pot evalua în mod corespunzător nivelul riscurilor asociate produsului.

(45)

Practica sistemelor bonus este inspirată de industria de pariuri online. Unii furnizori care comercializează produsele relevante oferă „bonusuri de bun venit” (pentru orice deschidere de cont), precum și bonusuri bazate pe sumele investite (bonusuri de volum), de exemplu, sau ca sume suplimentare de „bani virtuali” în anumite condiții.

(46)

Activitatea de supraveghere efectuată de mai multe ANC-uri a descoperit că termenii și condițiile ofertelor promoționale sunt adesea înșelătoare și faptul că mulți clienți au raportat dificultăți în retragerea fondurilor atunci când încearcă să utilizeze astfel de bonusuri sau nu sunt conștienți de faptul că accesul la oferta sau fondurile bonus depinde de un volum specificat de tranzacții. Având în vedere caracteristica randamentelor estimate negative asociată tranzacționării opțiunilor binare, acest lucru înseamnă adesea că respectivii clienți pierd mai mulți bani din tranzacționarea mai frecvent decât ar pierde în mod normal fără a primi o ofertă bonus.

(47)

În mod special (46):

(i)	FR-AMF a subliniat că una dintre principalele probleme legate de bonusuri este faptul că, de obicei, clientul trebuie să investească de 20 sau de 30 de ori suma bonusului pentru a avea dreptul de a retrage banii;

(ii)	Autoritatea pentru Servicii Financiare și Piețe („BE-FSMA”), ANC-ul din Belgia, a anunțat că a primit multe plângeri din partea investitorilor care nu pot recupera banii din cauza condițiilor aplicabile bonusurilor;

(iii)

PL-KNF a raportat că furnizorii oferă cadouri cum ar fi tablete sau telefoane pentru a atrage clienți noi și că furnizorii pretind că respectivele cadouri sporesc respectiva capacitate a clientului de a contacta firma de investiții; și

(iv)

DE-BaFin a declarat că, în majoritatea cazurilor care implică bonusuri înregistrate până în prezent, bonusurile sunt oferite de furnizorii de opțiuni binare care acționează la nivel transfrontalier pentru a convinge clienții lipsiți de experiență să speculeze în ceea ce privește produsele relevante pe care nu le înțeleg pe deplin.

(48)

În plus, ANC-urile și-au exprimat preocuparea în ceea ce privește respectarea de către furnizorii de opțiuni binare a obligațiilor lor de a oferi clienților informații corecte, clare și care nu induc în eroare sau de a acționa în interesul clienților (47). De asemenea, ANC-urile sunt îngrijorate de calitatea informațiilor furnizate clienților de retail (de exemplu, pe site-urile furnizorilor) despre modul în care funcționează opțiunile binare și, în special, despre informațiile prezentate cu privire la riscurile implicate (48). Câteva exemple care nu respectă obligația ca informațiile să fie corecte, clare și să nu inducă în eroare și care utilizează tehnici care atrag atenția clienților, dar care nu reflectă în mod neapărat adecvarea sau calitatea generală a instrumentului sau a practicii financiare se referă la:

(i)

conținutul site-ului sau informațiile prezentate într-o limbă care nu este limba națională a statului membru în care vor fi furnizate serviciile sau sunt prezentate în limba oficială, dar pe baza traducerilor de calitate insuficientă, astfel încât acestea pot împiedica înțelegerea informațiilor prezentate; și

(ii)

prezentarea de informații care subliniază posibilele beneficii asociate investiției în opțiuni binare, fără a oferi, de asemenea, o indicație corectă și proeminentă a riscurilor relevante, sugerând faptul că aceste produse speculative sunt potrivite sau adecvate pentru toți investitorii sau că realizarea unui randament este o sarcină simplă. De exemplu: „Tranzacționarea opțiunilor binare este la fel de ușoară ca 1-2-3”; „Tranzacționarea nu a fost niciodată mai ușoară”, „Începeți cariera dumneavoastră ca trader chiar acum”, „Câștigați până la 85 % randament la fiecare 60 de secunde”, „Randament de 95 % în câteva minute” și „Ce puteți face în 60 de secunde? Tranzacționați opțiuni binare și dublați-vă banii” (49).

(49)	Practicile de comercializare și de distribuție asociate opțiunilor binare descrise mai sus confirmă existența unei preocupări semnificative în legătură cu protecția investitorilor.

2.6. Nivelul la care instrumentul financiar poate amenința încrederea investitorilor în sistemul financiar

(50)

Combinația dintre nivelul de complexitate și lipsa de transparență a opțiunilor binare, randamentul estimat negativ al produsului pentru investitori, lipsa unor obiective de investiții rezonabile; natura înșelătoare și agresivă a multor activități de comercializare și distribuție, conflictele de interese pentru furnizori, precum și amploarea potențialelor consecințe dăunătoare, toate contribuie la pierderea încrederii clienților în sistemul financiar.

(51)

Având în vedere probabilitatea foarte mare ca respectivii clienți să sufere pierderi, astfel cum reiese din prezenta decizie, investitorii care nu au avut altă experiență de a investi în instrumente financiare și care au fost atrași de comercializarea agresivă realizată de furnizorii de opțiuni binare pot ajunge la concluzia că aceste produse sunt reprezentative pentru toate instrumentele financiare. Această preocupare este și mai semnificativă având în vedere numărul mare de clienți de retail ai furnizorilor de opțiuni binare și numărul plângerilor cu privire la aceste produse.

3. CERINȚELE DE REGLEMENTARE APLICABILE EXISTENTE ÎN TEMEIUL DREPTULUI UNIUNII NU ABORDEAZĂ PREOCUPAREA SEMNIFICATIVĂ IDENTIFICATĂ ÎN LEGĂTURĂ CU PROTECȚIA INVESTITORILOR [ARTICOLUL 40 ALINEATUL (2) LITERA (b) DIN REGULAMENTUL (UE) NR. 600/2014]

(52)

În conformitate cu articolul 40 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 600/2014, ESMA a examinat dacă cerințele de reglementare existente în Uniune aplicabile instrumentului sau activității financiare în cauză nu contracarează amenințarea. Cerințele de reglementare existente aplicabile sunt stabilite în Directiva 2014/65/UE, în Regulamentul (UE) nr. 600/2014 și în Regulamentul (UE) nr. 1286/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (50). În special, acestea includ: (i) cerința de a furniza clienților informații adecvate în conformitate cu articolul 24 alineatele (3) și (4) din Directiva 2014/65/UE (51); (ii) cerința privind caracterul adecvat prevăzută la articolul 25 alineatele (2) și (3) din Directiva 2014/65/UE (52); (iii) cerințele privind buna executare prevăzute la articolul 27 din Directiva 2014/65/UE (53) (iv) cerințele privind guvernanța produsului de la articolul 16 alineatul (3) și articolul 24 alineatul (2) din Directiva 2014/65/UE; și (v) cerințele de publicare prevăzute la articolele 5-14 din Regulamentul (UE) nr. 1286/2014.

(53)

Unii furnizori, brokeri și organizații comerciale au menționat în mod explicit în răspunsurile lor la cererea de contribuții că ESMA trebuie să ia în considerare efectele noii legislații înainte de aplicarea unor măsuri de intervenție asupra produselor, în special recenta introducere a MiFID II (în special normele de guvernanță a produselor) și PRIIP.

(54)

Trebuie remarcat faptul că domeniul de aplicare și conținutul mai multor cerințe de reglementare aplicabile în temeiul Directivei 2014/65/UE și al Regulamentului (UE) nr. 600/2014 sunt similare cu cele existente în temeiul Directivei 2004/39/CE (54). Deși adoptarea Directivei 2014/65/UE și a Regulamentului (UE) nr. 600/2014 a vizat îmbunătățirea mai multor aspecte semnificative ale serviciilor și ale activităților de investiții pentru consolidarea protecției investitorilor (inclusiv prin competențe în ceea ce privește intervenția asupra produselor), îmbunătățirea anumitor dispoziții relevante nu abordează preocupările specifice descrise în prezenta decizie. Prin urmare, din perspectiva riscurilor și a prejudiciului investitorului abordate în prezenta decizie, mai multe dispoziții au rămas neschimbate în mod substanțial.

(55)

Cerințele privind furnizarea de informații adecvate clienților au fost detaliate în continuare în Directiva 2014/65/UE, cu o îmbunătățire semnificativă în ceea ce privește publicarea costurilor și a cheltuielilor, firmele de investiții fiind obligate să furnizeze clienților informații agregate cu privire la toate costurile și cheltuielile aferente serviciilor de investiții și instrumentelor financiare. Cu toate acestea, normele privind publicarea singure – inclusiv informații îmbunătățite cu privire la costuri - sunt în mod clar insuficiente pentru a aborda riscurile complexe generate de comercializarea, distribuția sau vânzarea opțiunilor binare către clienții de retail.

(56)

În special, articolul 24 alineatul (3) din Directiva 2014/65/UE impune întreprinderilor de investiții, printre altele, să se asigure că toate informațiile, inclusiv informațiile publicitare, adresate clienților sau clienților potențiali sunt corecte, clare și neînșelătoare. Articolul 24 alineatul (4) din Directiva 2014/65/UE impune în continuare firmelor de investiții să furnizeze clienților sau clienților potențiali în timp util informații adecvate privind firma de investiții și serviciile sale, instrumentele financiare și strategiile propuse, locurile de executare, precum și toate costurile și cheltuielile aferente, inclusiv orientări și avertizări adecvate privind riscurile inerente investiției în aceste instrumente și să arate dacă instrumentul financiar este destinat clienților de retail sau clienților profesionali. Pe baza descrierii preocupărilor în legătură cu protecția investitorilor în ceea ce privește opțiunile binare (în special complexitatea acestora, riscul și randamentul estimat negativ), este clar că un astfel de prejudiciu al investitorilor nu poate fi controlat integral și în mod corespunzător prin simpla aplicare a acestor norme. Acest tip de comunicare a informațiilor nu atrage în mod suficient atenția clienților asupra consecințelor concrete (randament estimat negativ) ale investițiilor în aceste produse și nu abordează preocupările inerente caracteristicilor produsului.

(57)

ESMA a luat în considerare, de asemenea, relevanța normelor de comunicare a informațiilor în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1286/2014. Regulamentul (UE) nr. 1286/2014 stabilește norme uniforme privind formatul și conținutul documentului cu informații esențiale care este elaborat de creatorii de produse de investiții individuale structurate și bazate pe asigurări („PRIIP”) investitorilor individuali pentru a oferi acestora posibilitatea de a înțelege și de a compara caracteristicile esențiale și riscurile PRIIP. În special, articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1286/2014, astfel cu a fost pus în aplicare în continuare în Regulamentul delegat (UE) 2017/653 al Comisiei (55), stabilește, printre altele, o metodologie pentru prezentarea indicatorului de risc sintetic și a explicațiilor însoțitoare, inclusiv posibilitatea ca investitorul să piardă întregul capital investit sau să își asume riscul unor angajamente financiare suplimentare. Cu toate acestea, acest tip de comunicare a informațiilor nu atrage atenția clienților de retail în mod suficient asupra consecințelor investiției în opțiuni binare în special. De exemplu, raportul de performanță se referă numai la produsul opțional binar individual și nu oferă clientului procentajul global al conturilor clienților de retail care pierd bani.

(58)	În termeni mai generali, o soluție de reglementare bazată pe comunicarea informațiilor nu este adecvată pentru aceste produse, care în sine sunt inadecvate pentru clienții de retail.

(59)

Cerințele privind caracterul adecvat au fost consolidate, de asemenea, în Directiva 2014/65/UE prin solicitarea furnizării unui raport de adecvare clientului și perfecționarea evaluării caracterului adecvat. În special, articolul 25 alineatul (2) din Directiva 2014/65/UE impune furnizorilor de opțiuni binare să obțină informațiile necesare privind cunoștințele și experiența clientului sau ale potențialului client în materie de investiții, printre altele, în raport cu tipul specific de produs, situația financiară a clientului sau a clientului potențial, inclusiv capacitatea sa de a suporta pierderi, toleranța sa la risc și obiectivele sale de investiții, pentru a permite furnizorului de opțiuni binare să îi poată recomanda clientului sau clientului potențial instrumentele financiare care îi sunt potrivite și, în special, care corespund toleranței sale la risc și capacității sale de a suporta pierderi. Cu toate acestea, cerințele privind caracterul adecvat sunt valabile doar pentru furnizarea de consultanță de investiții și administrarea portofoliului și, prin urmare, de obicei, acestea nu sunt relevante în ceea ce privește comercializarea, distribuția sau vânzarea opțiunilor binare, care se desfășoară în cea mai mare parte pe platforme electronice, fără furnizarea de consultanță de investiții sau gestionarea portofoliului.

(60)

În plus, obiectivele evaluării caracterului adecvat (luarea în considerare a produselor în raport cu respectivele cunoștințe și experiența clienților, situația financiară și obiectivele de investiții) au rămas neschimbate la nivel substanțial în comparație cu regimul din Directiva 2004/39/CE și, după cum reiese din prezenta decizie, nu au fost suficiente pentru a evita prejudiciul identificat al investitorilor.

(61)

În mod similar, cerințele privind caracterul adecvat au fost consolidate în temeiul Directivei 2014/65/UE, în special prin restrângerea listei de produse care nu sunt complexe și, prin urmare, prin restricționarea domeniului de aplicare a produselor pentru serviciile exclusiv de executare. Articolul 25 alineatul (3) din Directiva 2014/65/UE impune furnizorilor de opțiuni binare să solicite clientului sau clientului potențial furnizarea de informații privind cunoștințele și experiența sa în materie de investiții în raport, printre altele, cu tipul specific de produs propus sau solicitat, pentru ca furnizorul să fie în măsură să stabilească dacă produsul avut în vedere îi este potrivit clientului sau clientului potențial. Dacă furnizorul consideră că produsul este necorespunzător pentru clientul sau clientul potențial, furnizorii îl avertizează. Opțiunile binare se califică drept produse financiare complexe și, prin urmare, fac obiectul analizei privind caracterul adecvat în conformitate cu articolul 25 alineatul (3) din Directiva 2014/65/UE.

(62)

Cu toate acestea, acesta era deja cazul în temeiul Directivei 2004/39/CE, care prevedea în mod substanțial aceeași analiză privind caracterul adecvat precum cea prevăzută în Directiva 2014/65/UE. După cum reiese din prezenta decizie și din experiența de supraveghere a ANC (56), analiza privind caracterul adecvat nu a fost suficientă pentru a aborda preocupările în legătură cu protecția investitorilor descrise în prezenta decizie.

(63)	Prin urmare, este puțin probabil ca testele privind caracterul adecvat în temeiul cerințelor de reglementare existente să împiedice clienții de retail să tranzacționeze opțiuni binare într-un mod care să garanteze că se abordează o preocupare importantă în legătură cu protecția investitorilor.

(64)

În ceea ce privește buna executare, majoritatea normelor privind buna executare în sine au existat deja în temeiul Directivei 2004/39/CE. Cu toate acestea, aceste norme au fost consolidate în temeiul Directivei 2014/65/UE. În special, articolul 27 din Directiva 2014/65/UE prevede faptul că firmele de investiții trebuie să ia „măsuri suficiente” (și nu „toți pașii rezonabili”) pentru a obține cel mai bun rezultat posibil pentru clienții lor atunci când execută ordine. În plus, trebuie să se publice informații suplimentare de către participanții la piață și, în special, firmele de investiții trebuie să raporteze primele cinci locuri unde au executat ordinele clienților și rezultatele obținute în momentul executării acestor ordine.

(65)

ESMA a examinat dacă normele revizuite privind buna executare ar putea să abordeze cel puțin unele dintre preocupările identificate în legătură cu respectiva comercializare, distribuție sau vânzare de opțiuni binare către clienții de retail. O mai mare transparență în ceea ce privește executarea ordinelor sprijină clienții să înțeleagă mai bine și să evalueze calitatea practicilor de executare ale firmei și, astfel, să evalueze mai bine calitatea serviciului general oferit acestora. În plus, informațiile îmbunătățite cu privire la modul în care firmele execută ordinele clienților sprijină clienții atunci când monitorizează faptul dacă firma ia măsuri suficiente pentru a obține cele mai bune rezultate posibile pentru client. Cerințele în ceea ce privește buna executare consolidează, de asemenea, standardul de bună executare în raport cu produsele extrabursiere, cerând firmelor să verifice corectitudinea prețului propus clientului atunci când execută ordine sau iau decizii referitoare la tranzacționarea produselor extrabursiere, inclusiv a produselor personalizate. Cerințele din Directiva 2014/65/UE presupun colectarea de date de piață, care sunt utilizate pentru estimarea prețului respectivelor produse și, dacă este posibil, prin compararea acestuia cu produse similare sau comparabile. Cu toate acestea, normele privind buna executare nu abordează riscurile legate de caracteristicile produsului, altele decât executarea, și de comercializarea, distribuția sau vânzarea la scară largă a acestor produse clienților de retail.

(66)

În ceea ce privește aceste cerințe de reglementare în esență similare, ESMA a luat în considerare în mod repetat riscurile descrise mai sus în avertismentele pentru investitori (57), în întrebări și răspunsuri (Q&A) (58) și în avizul său privind „Practicile MiFID pentru firmele care vând produse complexe” (59). ESMA a efectuat, de asemenea, o convergență în materie de supraveghere, printre altele, prin intermediul Grupului mixt. În ciuda utilizării pe scară largă de către ESMA a instrumentelor sale neobligatorii pentru a asigura o aplicare consecventă și eficientă a cerințelor de reglementare aplicabile existente, preocupările privind protecția investitorilor persistă. Acest lucru evidențiază faptul că, din motivele prezentate în prezenta secțiune, aceste cerințe nu abordează preocuparea identificată.

(67)

Într-adevăr, ESMA a luat în considerare impactul potențial al normelor de guvernanță a produselor prevăzute la articolul 16 alineatul (3) și la articolul 24 alineatul (2) din Directiva 2014/65/UE. Aceste norme impun ca furnizorii care produc instrumente financiare (prin urmare, inclusiv opțiuni binare) pentru vânzarea către clienți să garanteze că respectivele produse sunt create pentru a răspunde nevoilor unei piețe-țintă de clienți finali identificate în cadrul categoriei pertinente de clienți; că strategia de distribuție a produselor este compatibilă cu piața-țintă identificată; și că furnizorii adoptă măsuri rezonabile pentru a garanta că instrumentele financiare sunt distribuite pe piața-țintă identificată și revizuiesc periodic identificarea pieței-țintă, precum și performanța produsului. Furnizorii de opțiuni binare înțeleg instrumentele financiare pe care le oferă sau le recomandă, evaluează compatibilitatea instrumentului cu nevoile clientului căruia îi furnizează servicii de investiții, luând în considerare, de asemenea, piața-țintă identificată a clienților finali și se asigură că instrumentele financiare sunt oferite sau recomandate numai atunci când este în interesul clientului În plus, furnizorii de opțiuni binare care ar distribui un instrument financiar care nu este produs de către aceștia instituie mecanisme adecvate pentru a obține și a înțelege informațiile pertinente privind procesul de aprobare a produsului, inclusiv piața-țintă identificată și caracteristicile produsului pe care aceștia îl oferă sau îl recomandă. Furnizorii de opțiuni binare care distribuie instrumente financiare produse de furnizori care nu fac obiectul cerințelor privind guvernanța produsului stabilite în Directiva 2014/65/UE sau de furnizori din țările terțe dispun, de asemenea, de mecanisme adecvate pentru a obține informații suficiente cu privire la instrumentele financiare.

(68)

ESMA ia act de faptul că cerințele privind guvernanța produselor sunt introduse pentru prima dată în dreptul Uniunii în temeiul Directivei 2014/65 / UE. La 2 iunie 2017, ESMA a publicat „Orientările privind cerințele de guvernanță a produsului conform MiFID II” (60), în care sunt furnizate orientări pentru evaluarea pieței-țintă producătorilor și dezvoltatorilor.

(69)

Scopul cerințelor privind guvernanța produselor este de a restrânge tipul de clienți (și anume piața-țintă) pentru care instrumentele financiare ar fi adecvate și, prin urmare, cărora acestea ar trebui să fie distribuite. Având în vedere caracteristicile opțiunilor binare (nivel ridicat de pierderi, randament estimat negativ, termen scurt al contractelor, complexitatea structurilor de stabilire a prețurilor și, în general, lipsa obiectivelor rezonabile de investiții), ANC-urile și ESMA consideră că nu s-ar putea stabili o piață-țintă de vânzare de retail pozitivă. După punerea în aplicare a Directivei 2014/65/UE și a cerințelor privind guvernanța produselor, mai multe firme comercializează în continuare opțiuni binare pe piața de masă.

(70)	În ciuda existenței acestor cerințe de reglementare, dovezile arată că respectivii clienți de retail continuă și vor continua să piardă bani în opțiunile binare. Prin urmare, această măsură este necesară pentru a aborda amenințarea.

4. AUTORITĂȚILE COMPETENTE NU AU LUAT MĂSURI PENTRU CONTRACARAREA AMENINȚĂRII SAU ACȚIUNILE ÎNTREPRINSE NU CONTRACAREAZĂ ÎN MOD CORESPUNZĂTOR AMENINȚAREA [ARTICOLUL 40 ALINEATUL (2) LITERA (c) DIN REGULAMENTUL (UE) NR. 600/2014]

(71)	Una dintre condițiile pentru ca ESMA să adopte restricția din prezenta decizie este ca o autoritate competentă sau autorități competente să nu fi luat măsuri pentru a contracara amenințarea sau ca acțiunile întreprinse să nu contracareze în mod adecvat această amenințare.

(72)

Preocupările în legătură cu protecția investitorilor descrise în prezenta decizie au determinat unele ANC-uri să consulte sau să întreprindă acțiuni naționale menite să restricționeze comercializarea, distribuția sau vânzarea de opțiuni binare clienților de retail:

(i)

începând din august 2016, Autoritatea pentru Servicii Financiare și Piețe („BE-FSMA”), ANC-ul din Belgia, a pus în aplicare o interdicție privind comercializarea anumitor contracte derivate extrabursiere (inclusiv opțiuni binare) către clienți de retail. În plus, FSMA a interzis o serie de tehnici de distribuție agresive sau necorespunzătoare, cum ar fi oferte telefonice nesolicitate prin centre externe de intermediere telefonică, forme necorespunzătoare de remunerare și cadouri sau bonusuri fictive (61);

(ii)	din decembrie 2016, în Franța, legislația prevede interzicerea comunicărilor de comercializare ale furnizorilor de servicii de investiții către persoane fizice privind, printre altele, contractele binare (62);

(iii)

în Spania, din martie 2017, Comisión Nacional del Mercado de Valores (ES-CNMV), ANC-ul din Spania, a cerut entităților care comercializează, în rândul clienților de retail stabiliți în Spania, CFD-uri sau produse de valută, cu un efect de levier de peste zece ori sau opțiuni binare să informeze în mod expres acești clienți că ES-CNMV consideră că, din cauza complexității și a nivelului de risc al acestor produse, achiziția lor nu este adecvată clienților de retail. De asemenea, acestor entități li s-a solicitat să se asigure că respectivii clienții sunt informați cu privire la costul pe care ar trebui să și-l asume în cazul în care au decis să își închidă poziția la achiziționarea acestor produse și, în cazul CFD-urilor și al produselor de valută, sunt avertizați că, din cauza efectului de levier, pierderile ar putea fi mai mari decât suma plătită inițial pentru achiziționarea produsului relevant. În plus, aceștia trebuie să obțină de la client o declarație verbală scrisă sau înregistrată care să le permită să dovedească faptul că respectivul client este conștient că produsul pe care îl achiziționează este deosebit de complex și că ES-CNMV consideră că nu este adecvat pentru un client de retail. În plus, materialul publicitar utilizat de entitățile care fac obiectul acțiunii CNMV de promovare a acestor produse trebuie să conțină întotdeauna un avertisment cu privire la dificultatea de înțelegere a produselor și faptul că ES-CNMV consideră că aceste produse nu sunt adecvate pentru clienții de retail din cauza complexității și a nivelul de risc pe care îl prezintă. ES-CNMV a solicitat, de asemenea, CY-CySEC și UK-FCA să informeze furnizorii de opțiuni binare în legătură cu aceste cerințe, încurajând furnizorii care oferă servicii în Spania să afișeze același avertisment (63);

(iv)	în Italia, în februarie 2017, IT-CONSOB a emis o comunicare specifică pentru a avertiza clienții italieni de retail cu privire la riscurile asociate opțiunilor binare;

(v)

în februarie 2018, Comissão do Mercado de Valores Mobiliários („PT-CMVM”) ANC-ul din Portugalia, a emis o scrisoare circulară prin care afirma că firmele de investiții trebuie să se abțină de la furnizarea de servicii de tranzacționare aferente instrumentelor financiare derivate legate de criptomonede dacă nu sunt în măsură să asigure respectarea tuturor obligațiilor de informare față de clienți cu privire la caracteristicile produselor;

(vi)

la 10 mai 2017, Ελληνική Επιτροπή Κεφαλαιαγοράς („EL-HCMC”), ANC-ul din Grecia, a emis o scrisoare circulară privind furnizarea de servicii de investiții în instrumente financiare derivate tranzacționate pe piața la ghișeu (inclusiv valută, CFD-uri și opțiuni binare) prin intermediul platformelor electronice de tranzacționare (64).

(vii)

în Republica Cehă, Banca Națională Centrală (CZ-CNB), ANC-ul din Cehia, a emis o declarație în octombrie 2015 pentru a avertiza investitorii de retail în legătură cu riscurile asociate opțiunilor binare;

(viii)

în Țările de Jos, în februarie 2017, Autoriteit Financiele Markten (NL-AFM), ANC-ul din Țările de Jos, a lansat un document de consultare care propune ca anumite produse, inclusiv opțiunile binare, să facă obiectul unei interdicții de publicitate;

(ix)	în Cipru, în februarie 2017, CY-CySEC a emis un document de consultare care propune interzicerea distribuției și a comercializării opțiunilor binare în forma lor actuală, astfel încât produsul final să preia caracteristicile unui produs derivat bursier (65);

(x)

în decembrie 2016, UK-FCA, anticipând faptul că opțiunile binare vor intra în domeniul de aplicare a regulamentului lor de la 3 ianuarie 2018, au oferit consultații cu privire la considerentele timpurii ale politicii pentru potențialele reguli de conduită îmbunătățite pentru opțiunile binare, inclusiv posibila utilizare a atribuțiilor în ceea ce privește intervenția asupra produselor pentru a modifica caracteristicile specifice ale produsului ale opțiunilor binare sau pentru a pune restricții pe vânzarea și comercializarea acestor produse către investitorii de retail. De asemenea, UK FCA a emis un avertisment pentru consumatori privind riscurile investițiilor în opțiuni binare la 14 noiembrie 2017 (66); și

(xi)	în decembrie 2016, AT-FMA, ANC-ul din Austria, a emis un avertisment cu privire la riscurile asociate CFD-urilor, cursului valutar la fața locului și opțiunilor binare.

(73)

În plus față de acestea, Finanstilsynet („NO-Finanstilsynet”), ANC-ul din Norvegia, a publicat la 26 februarie 2018 un document de consultare în care propune, printre altele, o interzicere a comercializării, a distribuției sau a vânzării de opțiuni binare pentru clienții de retail, astfel cum a fost propus de ESMA în cererea de contribuții. Perioada de consultare este 26 februarie 2018-26 martie 2018 (67).

(74)

Aceste măsuri naționale pot aborda anumite preocupări în mod izolat, dar nu sunt suficiente pentru a aborda preocuparea semnificativă în legătură cu protecția investitorilor descrisă în prezenta decizie la un nivel transfrontalier. După cum reiese din prezenta decizie, opțiunile binare sunt comercializate, distribuite sau vândute cel mai frecvent prin intermediul conturilor de tranzacționare online și pe bază transfrontalieră (68). Prin urmare, o interdicție națională nu ar fi adecvată pentru a proteja clienții de retail din alte state membre decât statul membru în care se ia măsura atunci când furnizorii de opțiuni binare operează în celelalte state membre, așa cum se întâmplă frecvent (69).

(75)

Având în vedere considerațiile de mai sus, pentru ca măsurile naționale să fie eficiente pentru clienții de retail din întreaga Uniune, ar fi necesar ca ANC-urile din toate statele membre să ia măsuri menite să introducă nivelul minim comun de protecție a investitorilor prevăzut în prezenta decizie într-o perioadă scurtă de timp. Întrucât acest lucru nu s-a întâmplat și având în vedere urgența de a aborda preocupările identificate în legătură cu protecția investitorilor, ESMA consideră că este necesar să își exercite abilitățile de intervenție temporară asupra produselor. Cadrul fragmentat actual nu furnizează clienților de retail un nivel de protecție sau furnizează un nivel de protecție diferit în întreaga Uniune atunci când investesc în aceleași produse complexe, uneori de la aceiași furnizori.

(76)

Având în vedere caracterul semnificativ și persistența preocupărilor în legătură cu protecția investitorilor, caracterul transfrontalier al acestor activități, faptul că acestea afectează mai multe țări și dovezile privind răspândirea distribuției opțiunilor binare în noile jurisdicții care conduc la creșterea volumului de măsuri naționale diferite pentru a aborda preocupări similare în legătură cu protecția investitorilor, sunt necesare măsuri la nivelul UE pentru a asigura un nivel minim comun de protecție în UE.

(77)

(78)

Prin abordarea în Uniune a riscurilor care rezultă din oferta opțiunilor binare pentru clienții de retail, măsura de intervenție este mai eficace decât ANC-urile care încearcă să acționeze în mod individual împotriva fiecărei firme. După cum s-a menționat mai sus, dovezile arată că acesta este un aspect la nivel de piață, întrucât problema nu se limitează la particularitățile anumitor furnizori, precum și faptul că riscurile-cheie sunt inerente modelului de afaceri al produselor și furnizorilor. Există îngrijorări reale că distribuția opțiunilor binare către clienții de retail nu permite furnizorului să acționeze în interesul superior al clienților sau să permită furnizarea de informații corecte, clare și neînșelătoare. Astfel, diferitele acțiuni individuale de supraveghere nu ar asigura imediat faptul că ar fi împiedicat prejudiciul în continuare al clienților de retail și nu ar furniza o alternativă adecvată la utilizarea competențelor de intervenție ale ESMA. Caracterul transfrontalier al distribuției opțiunilor binare, faptul că acestea afectează mai mult de un stat membru, răspândirea distribuției opțiunilor binare în noile jurisdicții și proliferarea diferitelor măsuri naționale pentru a aborda preocupări similare în legătură cu protecția investitorilor (care, la rândul lor, pot contribui la riscul arbitrajului de reglementare) conduc la concluzia că sunt necesare măsuri la nivelul întregii Uniuni pentru a asigura un nivel comun de protecție în întreaga Uniune.

5. MĂSURA ESMA ABORDEAZĂ PREOCUPAREA SEMNIFICATIVĂ ÎN LEGĂTURĂ CU PROTECȚIA INVESTITORILOR IDENTIFICATĂ ȘI NU ARE UN EFECT NEGATIV ASUPRA EFICIENȚEI PIEȚELOR FINANCIARE SAU ASUPRA INVESTITORILOR CARE SĂ FIE DISPROPORȚIONAT FAȚĂ DE BENEFICIILE ACESTEIA [ARTICOLUL 40 ALINEATUL (2) LITERA (a) ȘI ALINEATUL (3) LITERA (a) DIN REGULAMENTUL (UE) NR. 600/2014)

(79)

Având în vedere dimensiunea și natura preocupării semnificative în legătură cu protecția investitorilor identificate, ESMA consideră necesară și proporțională interzicerea temporară a comercializării, distribuției sau vânzării de opțiuni binare către clienții de retail. Această interdicție abordează preocuparea prin acordarea unui nivel adecvat și uniform de protecție clienților de retail care tranzacționează opțiuni binare în Uniune. Aceasta nu are un efect negativ asupra eficienței piețelor financiare sau asupra investitorilor care este disproporționat în raport cu beneficiile sale.

(80)

Pentru a evalua modul și nivelul la care opțiunile binare reprezintă un risc pentru protecția investitorilor, ESMA a analizat distribuția randamentelor investitorilor (70). Analiza a identificat două caracteristici importante (71). Prima caracteristică importantă este nivelul ridicat de risc implicat în opțiunile binare: o caracteristică generală a opțiunilor binare este aceea că investitorul poate pierde întreaga sumă investită.

(81)

A doua caracteristică, randamentul estimat negativ al produsului, este o sursă importantă de prejudiciu în acest context și se aplică tuturor opțiunilor binare. Spre deosebire de investițiile financiare, de obicei, contractele sunt pe termen foarte scurt și nu oferă participarea la creșterea valorii activului suport. Spre deosebire de opțiunile tradiționale, care sunt adesea utilizate în scopuri de acoperire a riscurilor, opțiunile binare oferă o sumă fixă dacă are loc un eveniment specific. În schimb, plata unei opțiuni tipice este condiționată de modificarea prețului activului suport odată ce opțiunea este în bani (și anume plata este variabilă). Această caracteristică inerentă a produselor limitează valoarea produsului ca instrument de acoperire a riscurilor, în timp ce alte tipuri de opțiuni au fost utilizate pentru a echilibra sau pentru a limita prețul unui activ la care o firmă sau un investitor este expus în mod direct.

(82)

În plus, termenul tipic scurt al opțiunilor binare permite unui investitor să introducă secvențial multe tranzacții. Acest lucru, combinat cu randamentul estimat negativ, conduce la o probabilitate crescândă de a pierde pe o bază cumulativă pe măsură ce se plasează mai multe tranzacții. Aceasta este o proprietate statistică a tranzacțiilor cu randament estimat negativ repetat.

(83)

Este important ca randamentul estimat negativ să fie în general integrat modelului de afaceri al unui furnizor, întrucât, în general, este sursa profitului estimat. O opțiune binară obligă furnizorul de opțiuni binare să plătească investitorului o sumă fixă dacă are loc un anumit eveniment, astfel încât, pentru ca furnizorul să obțină un profit așteptat, investitorul trebuie să facă o pierdere așteptată. În plus, este posibil ca și furnizorii să impună cheltuieli suplimentare.

(84)

În special pentru opțiunile binare oferite prin stabilirea bidirecțională a prețurilor, întrucât furnizorul va trebui să ofere prețuri care să le permită să obțină un profit așteptat, furnizarea acestor prețuri nu poate îmbunătăți randamentele așteptate ale investitorului. Într-adevăr, în măsura în care investitorii ies din poziții înainte de scadență, randamentul așteptat al acestora este mai mic decât dacă aceștia își mențin poziția până la scadență. Amploarea acestei pierderi incrementale așteptate va varia de la furnizor la furnizor și de la caz la caz, însă valoarea așteptată a unui investitor rezultată prin stabilirea bidirecțională a prețurilor trebuie să fie în mod tipic negativă, astfel cum prețul inițial al unui produs implică un randament estimat negativ pentru investitor.

(85)

Efectul combinat ilustrează un element esențial al opțiunilor binare din cauza randamentelor estimate negative: dacă clientul de retail face un număr foarte mare de investiții sau dacă un număr foarte mare de investitori fac fiecare o singură investiție, probabilitatea de a obține un profit global este foarte scăzută.

(86)

Analiza distribuției randamentului opțiunilor binare se corelează cu datele furnizate de ANC-uri în ceea ce privește evidențierea nivelului ridicat de risc pentru clienții de retail de a pierde o parte substanțială (adesea totală) a investiției lor și randamentul estimat negativ. De asemenea, aceste caracteristici sunt combinate cu o complexitate generală și lipsa de transparență în ceea ce privește caracteristicile produsului opțiunilor binare, practicile slabe de comercializare și de distribuție și conflicte de interese inerente. Nu există nicio compensație prin niciun beneficiu corespunzător. Împreună, aceste caracteristici constituie o sursă majoră de prejudicii pentru clienții actuali și potențiali de retail.

(87)

Un motiv principal pentru care sectorul financiar este foarte reglementat este acela că acest lucru servește intereselor și obiectivelor generale importante. O atenție specială în acest context este dedicată protecției clienților de retail. Comercializarea, distribuția sau vânzarea unui produs de investiții presupune că un produs este capabil, cel puțin potențial, să servească intereselor și obiectivelor generale și nu pune în pericol, în mod disproporționat, necesitatea de a asigura un nivel minim de protecție a investitorilor.

(88)

ESMA a atins limita eficacității instrumentelor sale neobligatorii în acest domeniu. În acest context, în special în ceea ce privește guvernanța produselor, ESMA recunoaște, de asemenea, că principiile de guvernanță a produselor fac parte deja din cultura de supraveghere a serviciilor financiare din Uniune. În noiembrie 2013, Autoritățile europene de supraveghere („AES”) au emis o poziție comună privind „Procesele de monitorizare și guvernanță a produselor producătorilor”, care stabilesc principii la nivel înalt aplicabile proceselor de monitorizare și de guvernanță ale instrumentelor financiare (72). În februarie 2014, ESMA a emis un aviz cu privire la „Practicile în temeiul Directivei privind piețele instrumentelor financiare (MiFID) pentru firmele care vând produse complexe” (73) și, în martie 2014, a emis un aviz cu privire la „Produsele structurate de retail – bune practici pentru mecanismele de guvernanță a produselor” (74). În plus, începând din martie 2007, în Regatul Unit există orientări care stabilesc principiile de guvernanță a produselor (75).

(89)	În ciuda acestor principii de supraveghere și a cerințelor de reglementare descrise în prezenta decizie, prejudiciul cu privire la comercializarea, distribuția sau vânzarea de opțiuni binare către clienții de retail a continuat să se dezvolte în ultimii ani.

(90)

Prin urmare, ESMA consideră că măsurile de intervenție pentru interzicerea comercializării, a distribuției sau vânzării către clienții de retail a tuturor tipurilor de opțiuni binare (fie că sunt tranzacționate sau nu într-un loc de tranzacționare) sunt adecvate pentru a aborda riscurile în legătură cu protecția investitorilor. Ar trebui menționat faptul că respectivii clienți de retail vor putea achiziționa produse similare în sfera jocurilor de noroc, atunci când aceste produse sunt permise în conformitate cu legislația aplicabilă relevantă.

(91)

Au fost luate în considerare măsuri mai puțin restrictive, cum ar fi obligația de a vinde și de a distribui aceste produse prin intermediul serviciilor de consultanță. Cu toate acestea, din cauza caracteristicilor lor, aceste produse sunt potrivite pentru clienții de retail. Prin urmare, o astfel de măsură ar impune o evaluare de la caz la caz, împovărătoare pentru furnizori și ANC, al cărei rezultat, din cauza caracteristicilor acestor produse, nu ar trebui să difere în mod semnificativ de măsurile propuse în prezenta decizie. O altă măsură luată în considerare este stabilirea unui termen minim al opțiunilor binare. Cu toate acestea, preocupările-cheie legate de acest produs nu se vor schimba datorită unei astfel de măsuri. În special, structura de stabilire a prețului produsului înseamnă că, în medie, investitorii vor avea parte de randamente estimate negative fără a primi beneficii compensatorii clare (de exemplu, funcția de acoperire a riscurilor deservită de opțiunile tradiționale).

(92)

ESMA a examinat, de asemenea, meritele măsurilor mai stricte, în special extinderea interdicției la comercializarea, distribuția sau vânzarea de opțiuni binare, de asemenea, către clienții care nu sunt clienți de retail. În această etapă, nu există dovezi conform cărora clienții care nu sunt clienți de retail sunt vizați de firmele de investiții care se ocupă de aceste produse. Prin urmare, opțiunile binare vor rămâne disponibile pentru clienții clasificați ca fiind clienți profesioniști și partenerii contractuali eligibili care, în orice caz, sunt mai în măsură să evalueze caracteristicile tehnice ale produselor financiare. Acest grup de clienți include, de asemenea, respectivii clienți de retail care au cunoștințe și experiență suficiente pentru a solicita să fie clasificați ca fiind clienți profesioniști la cerere.

(93)	ESMA este conștientă de faptul că furnizorii se vor confrunta cu posibilele consecințe financiare și costuri care rezultă din concentrarea afacerilor lor și orientarea clienților către alte instrumente și produse financiare.

(94)

Cu toate acestea, ESMA consideră că următoarele beneficii obținute în urma abordării preocupării identificate în legătură cu protecția investitorilor depășesc impactul potențial negativ al măsurilor:

(i)	reducerea riscului de vânzare necorespunzătoare și a consecințelor financiare aferente, ceea ce reprezintă un beneficiu major pentru clienții de retail și pentru piețele financiare în ansamblu;

(ii)	reducerea riscurilor legate de arbitrajul de reglementare sau de supraveghere între diferite entități și jurisdicții; și

(iii)

restabilirea încrederii clienților de retail în piețele financiare.

(95)

Măsura ESMA se va aplica de la o lună de la data publicării prezentei decizii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE). Aceasta implică o perioadă de preaviz de o lună de la publicarea oficială, care vizează echilibrarea intereselor clienților de retail cu privire la o reducere imediată a prejudiciului rezultat din tranzacționarea curentă a opțiunilor binare și necesitatea de a acorda suficient timp participanților relevanți pe piață pentru a-și organiza și modifica modele de afaceri într-un mod ordonat.

6. MĂSURILE NU CREEAZĂ UN RISC DE ARBITRAJ DE REGLEMENTARE [ARTICOLUL 40 ALINEATUL (3) LITERA (b) DIN REGULAMENTUL (UE) NR. 600/2014]

(96)

Având în vedere natura riscurilor identificate și numărul și tipul investitorilor afectați, precum și măsurile naționale propuse de mai multe state membre, măsura ESMA va asigura o abordare minimă comună în întreaga Uniune. De asemenea, ESMA a luat în considerare riscul ca furnizorii care oferă în prezent opțiuni binare să poată să încerce să ofere produse cu caracteristici comparabile. De asemenea, ESMA și ANC-urile vor monitoriza îndeaproape dacă astfel de noi tendințe de distribuție dau naștere unor consecințe negative similare în creștere pentru clienții de retail și dacă există astfel de eforturi din partea furnizorilor de opțiuni binare pentru a eluda aceste măsuri de intervenție și vor acționa după cum este necesar.

(97)

În plus, măsurile de intervenție temporară ale ESMA se aplică tuturor furnizorilor de opțiuni binare și oricăror alte persoane care contribuie în mod conștient și intenționat la încălcarea măsurilor care intră în domeniul de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 600/2014. În timp ce sfera de aplicare a entităților care intră sub incidența articolului 40 din regulamentul menționat în ceea ce privește societățile de administrare a fondurilor trebuie să fie abordat în cele din urmă la nivel legislativ pentru a îmbunătăți certitudinea juridică (76), ESMA a analizat domeniul de aplicare a arbitrajului de reglementare. EMA a stabilit că, având în vedere prejudiciul investitorului evidențiat mai sus, măsurile propuse au un domeniu de aplicare suficient de larg și, prin urmare, sunt capabile să abordeze preocuparea semnificativă în legătură cu protecția investitorilor care rezultă din comercializarea, distribuția sau vânzarea opțiunilor binare.

7. CONSULTARE ȘI INFORMARE [ARTICOLUL 40 ALINEATUL (3) LITERA (c) ȘI ALINEATUL (4) DIN REGULAMENTUL (UE) NR. 600/2014]

(98)

Întrucât măsurile propuse se pot referi, într-o măsură limitată, la instrumente financiare derivate pe mărfuri agricole, ESMA a consultat organismele publice competente în supravegherea, administrarea și reglementarea piețelor agricole fizice în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului (77). ESMA a primit răspunsuri din partea Bundesministerium für Ernährung und Landwirtschaft (Germania), a Ministerului Agriculturii (Letonia) și a Ministerului Agriculturii și Pădurilor (Finlanda). Acești respondenți nu au ridicat nicio obiecție față de adoptarea măsurilor propuse.

(99)	ESMA a comunicat ANC-urilor prezenta propunere de decizie,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Interdicția temporară a opțiunilor binare în ceea ce privește clienții de retail

(1) Este interzisă comercializarea, distribuția sau vânzarea către clienții de retail a opțiunilor binare.

(2) În sensul alineatului (1), indiferent dacă este tranzacționată într-un loc de tranzacționare, o opțiune binară este un instrument financiar derivat care îndeplinește următoarele condiții:

(a)	trebuie să fie decontată în numerar sau poate fi decontată în numerar la alegerea uneia dintre părți, alta decât din cauza neîndeplinirii obligațiilor de plată sau a altui eveniment de reziliere;

(b)	prevede plata numai la lichidare sau la scadență sa;

(c)

plata acesteia este limitată la:

(i)	o sumă fixă determinată în prealabil sau egală cu zero, dacă activul suport al instrumentului financiar derivat întrunește una sau mai multe condiții determinate în prealabil; și

(ii)	o sumă fixă determinată în prealabil sau egală cu zero, dacă activul suport al instrumentului financiar derivat nu întrunește una sau mai multe condiții determinate în prealabil.

Articolul 2

Interzicerea participării la activități de eludare

Se interzice participarea, cu bună știință și în mod intenționat, la activități care au ca obiect sau efect eludarea cerințelor de la articolul 1, inclusiv prin acționarea ca înlocuitor pentru furnizorul de opțiuni binare.

Articolul 3

Intrarea în vigoare și aplicarea

(1) Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(2) Prezenta decizie se aplică de la 2 iulie 2018 pentru o perioadă de trei luni.

Adoptată la Paris, 22 mai 2018.

Pentru Consiliul supraveghetorilor

Steven MAIJOOR

Președintele

(1) JO L 331, 15.12.2010, p. 84.

(2) JO L 173, 12.6.2014, p. 84.

(3) JO L 87, 31.3.2017, p. 90.

(4) Grupul mixt este alcătuit din reprezentantul ANC-ului din Cipru „Cyprus Securities and Exchange Commission” (Comisia pentru Valori Mobiliare și Schimb din Cipru, CY-CySEC), precum și din reprezentanții a opt ANC-uri ale căror jurisdicții au fost afectate de serviciile furnizate de furnizorii din Cipru. Activitatea grupului mixt a dus la elaborarea unui plan de acțiune de către CY-CySEC care a inclus, printre altele, investigații extinse privind furnizorii de CFD-uri, precum și revizuiri tematice ale unui eșantion de firme autorizate de CY-CySEC.

(5) Avizul privind practicile în temeiul Directivei privind piețele instrumentelor financiare (MiFID) pentru firmele care vând produse financiare complexe din 7 februarie 2014 (ESMA/2014/146).

(6) Întrebări și răspunsuri (Q&A) referitoare la furnizarea de CFD-uri și de alte produse speculative investitorilor de retail în temeiul MiFID (ESMA35-36-794). Întrebările și răspunsurile au fost actualizate ultima dată la 31 martie 2017.

(7) Avertismentul ESMA în atenția investitorilor privind „riscurile investițiilor în produse complexe” din 7 februarie 2014 (https://www.esma.europa.eu/sites/default/files/library/2015/11/investor_warning_-_complex_products_20140207_-_en_0.pdf) și avertismentul ESMA în atenția investitorilor privind „CFD, opțiuni binare și alte produse speculative” din 25 iulie 2016 (disponibil la adresa: https://www.esma.europa.eu/sites/default/files/library/2016-1166_warning_on_cfds_binary_options_and_other_speculative_products_0.pdf).

(8) De exemplu, activitatea grupului mixt a dus la adoptarea de către CY-CySEC a unei serii de măsuri de executare care vizează creșterea conformității de către furnizorii care oferă produse speculative, cum ar fi opțiunile binare.

(9) Cerere de contribuții privind posibile măsuri de intervenție asupra produsului în contracte pentru diferență și opțiuni binare pentru clienții de retail din 18 ianuarie 2018 (ESMA35-43-904).

(10) Numărul de respondenți este mai scăzut decât această cifră, întrucât ESMA a primit de asemenea (i) răspunsuri multiple de la aceiași respondenți (de exemplu, un răspuns la fiecare dintre măsurile propuse pentru CFD-uri într-un e-mail separat) și (ii) răspunsuri repetitive de la aceiași respondenți.

(11) Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE (JO L 173, 12.6.2014, p. 349).

(12) De obicei, cea mai mică dintre cele două plăți monetare este zero, dar nu este întotdeauna astfel. Opțiunile binare se deosebesc de alte produse speculative vândute clienților de retail, cum ar fi CFD-urile, întrucât plata este o sumă monetară stabilită în prealabil care nu este direct legată de amploarea modificării în ceea ce privește prețul, nivelul sau valoarea activului suport.

(13) De exemplu, investitorii pot paria că prețul activelor suport se va încadra într-un interval de prețuri specificat sau dacă activul suport va ajunge la un anumit nivel de preț la un moment dat pe durata opțiunii binare.

(14) De exemplu, FR-AMF, BE-FSMA, UK-FCA, IT-CONSOB.

(15) De exemplu, UK-FCA.

(16) Vezi considerentul 35.

(17) Raportul IOSCO privind ancheta IOSCO cu privire la produsele de retail extrabursiere supuse unui efect de levier, decembrie 2016 (disponibil la adresa: https://www.iosco.org/library/pubdocs/pdf/IOSCOPD550.pdf).

(18) De exemplu, Quebec Autorité des Marchés Financiers și Capital Markets Board (CMB) din Turcia (pagina 2), Financial Futures Association din Japonia (pagina 6), Comisia pentru tranzacții cu contracte futures pe mărfuri (Commodity Futures Trading Commission – CFTC) și Comisia pentru Valori Mobiliare și Schimb (Securities and Exchange Commission – SEC) din SUA (pagina 55 din raportul IOSCO). În Québec, opțiunile binare nu au fost autorizate de autoritatea competentă din Québec pentru a fi vândute investitorilor de retail. CMB a decis să nu permită ca opțiunile binare să fie vândute investitorilor de retail. În Israel a fost aprobată interzicerea vânzării opțiunilor binare către investitori. Disponibil la adresa: http://www.isa.gov.il/sites/ISAEng/1489/1511/Pages/eitonot25102017_1.aspx. Biroul de asistență pentru consumatori din cadrul CFTC al SUA și Biroul de educare și promovare a investitorilor din cadrul SEC au emis un avertisment pentru investitori cu scopul de a emite un avertisment cu privire la sistemele frauduloase care implică opțiuni binare și platformele lor de tranzacționare. Disponibil la adresa: http://www.cftc.gov/ConsumerProtection/FraudAwarenessPrevention/CFTCFraudAdvisories/fraudadv_binaryoptions.

(19) Raportul IOSCO, pagina iii.

(20) De exemplu, opțiunile binare nu îndeplinesc criteriile pentru a nu fi considerate instrumente financiare complexe în conformitate cu lectura combinată a articolului 25 alineatul (4) din Directiva 2014/65/UE și a articolului 57 din Regulamentul delegat (UE) 2017/565 al Comisiei din 25 aprilie 2016 de completare a Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele organizatorice și condițiile de funcționare aplicabile firmelor de investiții și termenii definiți în sensul directivei menționate (JO L 87, 31.3.2017, p. 1).

(21) Pe lângă estimarea probabilităților evenimentului pe baza stabilirii prețurilor de piață ale opțiunilor relevante, furnizorii pot utiliza modele de stabilire a prețului, cum ar fi modelul Black-Scholes sau modele care includ aspecte ale stabilirii prețului conform Black-Scholes. În modelul Black-Scholes, timpul până la scadență, prețul inițial al activului suport și prețul de exercitare sunt variabile cunoscute. Schimbarea de direcție a procesului stocastic prezentat în model este estimată în mod obișnuit fie de rata dobânzii fără risc sau de performanța istorică a activului suport sau de ambele.

(22) De exemplu, pentru o opțiune binară oferită la o diferență mare de prețul de exercitare, furnizorul poate oferi clientului dreptul de a cumpăra opțiunea la 22 EUR pentru un profit de 100 EUR pentru un eveniment care ar putea apărea în 20 % din timp (echivalentul unei valori juste de 20 EUR).

(23) Dacă un furnizor de opțiuni binare oferă o stabilire bidirecțională continuă a prețurilor, se poate observa un spread între prețul la care clienții pot cumpăra opțiunea binară de la furnizor („prețul de cumpărare”) și prețul la care clienții pot vinde opțiunea către furnizor („prețul de vânzare”). Aceste două prețuri diferă, în general, de „prețul de randament preconizat la zero”, și anume prețul la care achiziționarea opțiunii binare ar da un randament preconizat la zero pentru cumpărător, prețul de vânzare fiind în mod obișnuit mai mic și prețul de cumpărare fiind în mod obișnuit mai mare decât prețul de randament preconizat la zero. Acest spread în jurul prețului de randament preconizat la zero ilustrează faptul că un client de retail va înregistra, în medie, o pierdere atât pentru a intra într-o opțiune binară, cât și pentru a ieși din aceasta înainte de scadență.

(24) Secțiunea 2 a întrebărilor și răspunsurilor (Q&A) ale ESMA privind furnizarea de contracte pentru diferență și de alte produse speculative către investitorii de retail în conformitate cu MiFID (ESMA35-36-794), astfel cum a fost actualizată la 31 martie 2017, discută în detaliu unele dintre aceste conflicte de interese.

(25) De exemplu, pentru o opțiune binară cu o probabilitate de câștig de 50 % și un randament de 80 % din suma investită, dacă la scadență opțiunea este „în bani”, un investitor se confruntă cu o probabilitate de 75 % de a suferi o pierdere cumulată la 20 de schimburi comerciale. Vezi Product Intervention Analysis: Measure on Binary Options a ESMA, 2018.

(26) Date furnizate în 2015 de: BG-FSC, CY-CySEC, CZ-CNB, FR-AMF, IE-CBI, IS-FME, LU-CSSF, MT-MFSA, NL-AFM, PT-CMVM, RO-ASF, UK-FCA; date furnizate în 2017 de către: CY-CySEC, CZ-CNB, ES-CNMV, FR-AMF, IE-CBI, LU-CSSF, NL-AFM, MT-MFSA, NO-Finanstilsynet, SK-NBS, UK-FCA.

(27) Având în vedere dimensiunea transfrontalieră frecventă a activității furnizorilor de produse, această cifră poate include clienți din state din afara SEE. În special în ceea ce privește Regatul Unit, numărul de conturi de client finanțate prin contracte pentru diferență a crescut de la 657 000 în 2011 la 1 051 000 la sfârșitul anului 2016. Aceste cifre nu exclud însă conturile inactive ale clienților sau conturile multiple utilizate de același client de retail. Cifrele furnizate de CY-CySEC au fost compilate pe baza conturilor deschise de furnizorii autorizați CY-CySEC care oferă aceste produse.

(28) În ceea ce privește Regatul Unit, această cifră nu include clienții din afara Regatului Unit ai firmelor autorizate în Regatul Unit care, în 2016, au fost estimați la aproximativ 400 000. Pentru celelalte state membre care au furnizat date către ESMA, cifra poate include clienți din state din afara SEE.

(29) CY-CySEC a menționat, de asemenea, că cifrele furnizate includ clienți din state din afara SEE.

(30) Pe baza informațiilor furnizate de DE-BaFin în ianuarie 2017, care acoperă date din 2016.

(31) Vezi raportul IOSCO. Deși nu sunt disponibile statistici globale, o serie de ANC-uri au raportat ESMA că în 2016 piața a crescut în ceea ce privește numărul de clienți aflați în jurisdicția lor. De exemplu, Polonia și Lituania au remarcat o creștere a valorii tranzacțiilor efectuate de furnizorii de opțiuni binare, în timp ce Portugalia a înregistrat o creștere a numărului de firme care furnizează aceste servicii. În plus, două ANC-uri care nu au remarcat anterior nicio piață reală pentru aceste instrumente pentru clienții de retail din jurisdicția lor au făcut referire în mod specific la o piață în creștere în acest domeniu.

(32) AT-FMA, BE-FSMA,CY-CySEC, CZ-CNB, DE-BaFin, DK-Finanstilsynet, EE-FSA, EL-HCMC, ES-CNMV, FI-FSA. FR-AMF, IE-CBI, IS-FME, IT-CONSOB, LI-FMA, LT-Lietuvos Bankas, MT-MFSA, NL-AFM, NO-Finanstilsynet, PT-CMVM, RO-ASF, SE-FI, SI-ATVP, UK-FCA.

(33) CZ-CNB, IT-CONSOB.

(34) În Cipru, în 2016 au fost primite 42 de cereri, în comparație cu 16 în 2015 și 28 în 2014. În Regatul Unit, FCA a primit în total de 27 de cereri din partea firmelor care doresc să fie autorizate pentru a oferi opțiuni binare clienților de retail (20 dintre aceste cereri provin de la firme care solicită modificări ale autorizațiilor, iar 7 au fost din partea unor solicitanți noi de autorizație). În acest sens, ar trebui remarcat faptul că opțiunile binare se încadrează în domeniul de competență al UK-FCA de la 3 ianuarie 2018. Înainte de data respectivă, au fost reglementate de către Comisia pentru jocuri de noroc din Regatul Unit.

(35) Raportul IOSCO, pagina 46.

(36) Vezi Product Intervention Analysis: Measure on Binary Options a ESMA, 2018.

(37) Anterior, articolul 19 alineatul (5) din Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind piețele instrumentelor financiare, de modificare a Directivelor 85/611/CEE și 93/6/CEE ale Consiliului și a Directivei 2000/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 93/22/CEE a Consiliului (JO L 145, 30.4.2004, p. 1).

(38) Acest risc poate fi amplificat de eroarea încrederii exagerate în sine care a fost adesea observată în studiile comportamentale recente. Potrivit unui studiu recent [Li, Mingsheng și Li, Qian și Li, Yan, The Danger of Investor Overconfidence (14 noiembrie 2016)] disponibil pe SSRN: https://ssrn.com/abstract=2932961 cu privire la efectele sentimentului investitorilor asupra eficienței pieței în legătură cu prăbușirile pieței, încrederea exagerată a investitorul împiedică descoperirea prețurilor, crește riscurile idiosincratice și reduce răspunsurile de piață înainte de prăbușirea pieței din cauza reducerii influenței obiectivității informațiilor (Peng, Lin, Wei Xiong, 2006. Investor attention, overconfidence and category learning. Journal of Financial Economics 80, 563-602), precum și eroarea sistematică legată de atribuția investitorului (Gervais, S. și T. Odean, 2001. Learning to be Overconfident. The Review of Financial Studies, 14, 1-27.) și riscul ridicat de arbitraj (Benhabit, Jess, Xuewen Liu și Penfei Wang, 2016. Sentiments, financial markets, and macroeconomic fluctuations. Journal of Financial Economics 120, 420-443. Pe aceeași temă, vezi, printre altele: Ricciardi, Victor, capitolul 26: The Psychology of Speculation in the Financial Markets (1 iunie 2017). Financial Behavior: Players, Services, Products, and Markets. H. Kent Baker, Greg Filbeck și Victor Ricciardi, editori, 481-498, New York, NY: Oxford University Press, 2017.; N. Barberis și R. H. Thaler (2003), A Survey of Behavioral Finance, în M. Harris, G.M. Constantinides and R. Stultz, „Handbook of the Economics of Finance”; D. Dorn și G. Huberman (2005), Talk and action: What individual investors say and what they do; C.H. Pan și M. Statman (2010) Beyond Risk Tolerance: Regret, Overconfidence, and Other Investor Propensities, Working Paper; A. Nosic și M. Weber (2010), How Risky do I invest: The Role of Risk Attitudes, Risk Perceptions and Overconfidence; N. Linciano (2010), How Cognitive Biases and Instability of Preferences in the Portfolio Choices of Retail Investors – Policy Implications of Behavioural Finance, A. Lefevre și M. Chapman (2017), „Behavioural economics and financial consumer protection”, documentele de lucru ale OCDE privind finanțele, asigurările și pensiile private, nr. 42 OECD Publishing.

(39) Secțiunea 3 a întrebărilor și răspunsurilor (Q&A) ESMA privind furnizarea de contracte pentru diferență și de alte produse speculative către investitorii de retail în conformitate cu MiFID (ESMA35-36-794), astfel cum a fost actualizată la 31 martie 2017.

(40) De exemplu, BE-FSMA, ES-CNMV, FR-AMF și IT-CONSOB.

(41) Raportul IOSCO, pagina 5.

(42) Ibidem.

(43) După cum a fost identificat de DE-BaFin și PL-KNF.

(44) De exemplu, UK-FCA și NO-Finanstilsynet.

(45) Secțiunea 6 din întrebările și răspunsurile ESMA privind furnizarea de CFD-uri și alte produse speculative către investitorii de retail în conformitate cu MiFID (ESMA35-36-794), astfel cum a fost actualizată la 31 martie 2017, prevede că este puțin probabil ca o firmă care oferă un bonus destinat stimulării clienților de retail să tranzacționeze produse speculative complexe cum ar fi CFD-uri, opțiuni binare și curs valutar la fața locului să poată demonstra că acționează în mod onest, corect și profesional și în interesul clienților săi de retail.

(46) Astfel cum se descrie în raportul IOSCO, pagina 32.

(47) De exemplu BE-FSMA, ES-CNMV, FR-AMF, IT-CONSOB.

(48) Secțiunea 2 din întrebările și răspunsurile ESMA privind furnizarea de contracte pentru diferență, de opțiuni binare și de alte produse speculative către investitorii de retail în conformitate cu MiFID (ESMA35-36-794), astfel cum a fost actualizată la 31 martie 2017, discută mai detaliat informațiile care trebuie furnizate clienților și potențialilor clienți.

(49) Secțiunea 3 din întrebările și răspunsurile ESMA privind furnizarea de contracte pentru diferență și de alte produse speculative către investitorii de retail în conformitate cu MiFID (ESMA35-36-794), astfel cum a fost actualizată la 31 martie 2017.

(50) Regulamentul (UE) nr. 1286/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 noiembrie 2014 privind documentele cu informații esențiale referitoare la produsele de investiții individuale structurate și bazate pe asigurări (PRIIP) (JO L 352, 9.12.2014, p. 1).

(51) [Ex-articolul 19 alineatele (2) și (3) din Directiva 2004/39/CE.

(52) [Ex-articolul 19 alineatele (4) și (5) din Directiva 2004/39/CE.

(53) Ex-articolul 21 din Directiva 2004/39/CE.

(54) Directiva 2004/39/CE. Anexa IV la Directiva 2014/65/UE furnizează un tabel de corespondență între cerințele Directivei 2004/39 /CE și cerințele Directivei 2014/65/UE și ale Regulamentului (UE) nr. 600/2014.

(55) Regulamentul delegat (EU) 2017/653 al Comisiei din 8 martie 2017 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1286/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind documentele cu informații esențiale referitoare la produsele de investiții individuale structurate și bazate pe asigurări (PRIIP), prin stabilirea unor standarde tehnice de reglementare privind modul de prezentare, conținutul, revizuirea și modificarea documentelor cu informații esențiale, precum și condițiile de îndeplinire a cerinței de a furniza astfel de documente (JO L 100, 12.4.2017, p. 1).

(56) De exemplu, IE-CBI și-a exprimat îngrijorarea cu privire la criteriile utilizate pentru a evalua cunoștințele și experiența în vederea evaluării în urma inspecției lor tematice (disponibilă la: https://www.centralbank.ie/news/article/inspection-finds-75-percent-of-cfd-clients-lost-money). În plus, UK-FCA a observat eșecuri repetate ale furnizorilor în ceea ce privește adecvarea evaluărilor lor privind caracterul adecvat și a politicilor și procedurilor conexe (vezi mai sus).

(57) Avertisment în atenția investitorilor ESMA privind „riscurile în investițiile în produse complexe” din 7 februarie 2014 (https://www.esma.europa.eu/sites/default/files/library/2015/11/investor_warning_-_complex_products_20140207_-_en_0.pdf) și avertisment în atenția investitorilor ESMA privind „CFD-uri, opțiuni binare și alte produse speculative” din 25 iulie 2016 (disponibil la adresa: https://www.esma.europa.eu/sites/default/files/library/2016-1166_warning_on_cfds_binary_options_and_other_speculative_products_0.pdf).

(58) Întrebăril și răspunsuri (Q&A) ale ESMA privind furnizarea de contracte pentru diferență și de alte produse speculative către investitorii de retail în conformitate cu MiFID (ESMA35-36-794), atfel cum au fost actualizate la 31 martie 2017.

(59) Avizul privind practicile în temeiul Directivei privind piețele instrumentelor financiare (MiFID) pentru firmele care vând produse financiare complexe din 7 februarie 2014 (ESMA/2014/146).

(60) Orientările ESMA privind cerințele de guvernanță a produsului conform MiFID II din 2 iunie 2017, (ESMA35-43-620).

(61) Regulamentul Autorității pentru Servicii Financiare și Piețe care reglementează distribuția către clienți a unor instrumente financiare derivate.

(62) Article 72 de LOI no 2016-1691 du 9 décembre 2016 relative à la transparence, à la lutte contre la corruption et à la modernisation de la vie économique.

(63) Măsurile intenționate au fost anunțate de comunicarea ES-CNMV privind măsuri cu privire la comercializarea CFD-urilor și a altor produse speculative către investitorii de retail din data de 21 martie 2017.

(64) Scrisoarea circulară nr. 56/10.5.2017.

(65) Disponibil la adresa: https://www.cysec.gov.cy/CMSPages/GetFile.aspx?guid=ebf53e28-2bb7-4494-bb3a-4cced2e3c8ba.

(66) UK FCA, „Avertisment pentru consumatori privind riscurile investițiilor în opțiuni binare”, 14 noiembrie 2017. Disponibil la:https://www.fca.org.uk/news/news-stories/consumer-warning-about-risks-investing-binary-options.

(67) Disponibil la adresa: https://www.finanstilsynet.no/contentassets/455795d40fe4445f88a3b71b35079c94/horingsnotat---produktintervensjon.pdf.

(68) De exemplu, UK-FCA, IT-CONSOB, ES-CNMV, BE-FSMA, FR-AMF, DE- BaFin, DK- Finanstilsynet, LU-CSSF, NL-AFM.

(69) Vezi considerentul 34 punctul (vi).

(70) Vezi Product Intervention Analysis: Measure on Binary Options a ESMA, 2018.

(71) Ibidem.

(72) Poziție comună privind „Procesele de monitorizare și guvernanță a produselor producătorilor” (JC-2013-77).

(73) Aviz privind Practicile în temeiul Directivei privind piețele instrumentelor financiare (MiFID) pentru firmele care vând produse complexe din 7 februarie 2014 (ESMA/2014/146). Acest aviz a inclus în mod expres trimiteri la CFD-uri și opțiuni binare.

(74) Aviz privind Produsele structurate de retail – bune practici pentru mecanismele de guvernanță a produselor din 27 martie 2014 (ESMA/2014/332).

(75) The Responsibilities of Providers and Distributors for the Fair Treatment of Customers (Responsabilitatea furnizorilor și a distribuitorilor pentru tratamentul echitabil al clienților). Disponibil la adresa: https://www.handbook.fca.org.uk/handbook/document/RPPD_FCA_20130401.pdf. Orientarea este legată de principiile pentru afaceri ale Regatului Unit (PRIN). Disponibil la adresa: https://www.handbook.fca.org.uk/handbook/document/rppd/RPPD_Full_20180103.pdf.

(76) ESMA a subliniat riscul arbitrajului de reglementare în avizul său privind impactul excluderii societăților de administrare a fondurilor din domeniul de aplicare a competențelor de intervenție ale MiFIR din 12 ianuarie 2017 (ESMA50-1215332076-23), în care a exprimat preocupări cu privire la riscul de arbitraj de reglementare și reducerea potențială a eficacității viitoarelor măsuri de intervenție care rezultă din excluderea anumitor entități din domeniul de aplicare a măsurilor relevante (societățile de administrare ale OPCVM și administratorii fondurilor de investiții alternative). Comisia a propus modificări pentru a spori certitudinea juridică în acest sens prin modificarea Regulamentului (UE) nr. 600/2014 [COM (2017) 536/948972].

(77) Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP) (JO L 299, 16.11.2007, p. 1).

1.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 136/50

DECIZIA (UE) 2018/796 A AUTORITĂȚII EUROPENE PENTRU VALORI MOBILIARE ȘI PIEȚE

din 22 mai 2018

pentru restricționarea temporară a contractelor pentru diferență în Uniune în conformitate cu articolul 40 din Regulamentul (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului

CONSILIUL SUPRAVEGHETORILOR AUTORITĂȚII EUROPENE PENTRU VALORI MOBILIARE ȘI PIEȚE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

întrucât:

1. INTRODUCERE

(1)

În ultimii ani, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) și mai multe autorități naționale competente (ANC-uri) au observat o creștere rapidă a comercializării, distribuției sau vânzării de contracte pentru diferență (CFD-uri) pentru clienții de retail din Uniune. CFD-urile sunt produse în mod inerent riscante și complexe și sunt adesea tranzacționate în mod speculativ. ESMA și ANC-urile au constatat, de asemenea, că oferta lor către clienții de retail a fost din ce în ce mai mult caracterizată de tehnici de comercializare agresive, precum și de lipsa unor informații transparente care nu permit clientului de retail să înțeleagă riscurile care stau la baza acestor produse. ESMA și ANC-urile și-au exprimat preocupările pe scară largă cu privire la numărul tot mai mare de clienți de retail care comercializează aceste produse și își pierd banii. Aceste preocupări sunt susținute, de asemenea, de numeroasele plângeri primite de la clienții de retail din întreaga UE care au suferit prejudicii semnificative atunci când au tranzacționat CFD-uri.

(2)

Aceste preocupări semnificative în legătură cu protecția investitorilor au determinat ESMA să ia o serie de măsuri fără caracter obligatoriu. Începând din iunie 2015, ESMA coordonează activitatea unui grup mixt înființat pentru a aborda aspecte legate de o serie de furnizori din Cipru care oferă CFD-uri, opțiuni binare și alte produse speculative către clienții de retail pe o bază transfrontalieră în întreaga Uniune (4). În plus, începând din iulie 2015, ESMA coordonează un grup de lucru alcătuit din ESMA și ANC-urile a căror activitate urmărește monitorizarea ofertei de CFD-uri și opțiuni binare pe piața de retail de masă, precum și promovarea unor abordări uniforme de supraveghere în acest domeniu în întreaga Uniune. ESMA a promovat, de asemenea, convergența în materie de supraveghere în Uniune în ceea ce privește oferta de CFD-uri pentru clienții de retail formulând un aviz (5), precum și o serie de întrebări și răspunsuri (Q&A) (6) în conformitate cu articolul 29 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. În cele din urmă, ESMA a publicat avertismente (7) în care și-a subliniat preocupările cu privire la riscurile pe care le prezintă oferta necontrolată, printre altele, de CFD-uri pentru clienții de retail. Cu toate că aceste măsuri au avut unele efecte pozitive (8), ESMA consideră că preocupările semnificative în legătură cu protecția investitorilor persistă.

(3)

La 18 ianuarie 2018, ESMA a lansat o cerere de contribuții privind posibilele sale măsuri de intervenție asupra produsului în ceea ce privește comercializarea, distribuția sau vânzarea de CFD-uri și opțiuni binare către clienții de retail (9) (denumită în continuare „cererea de contribuții”). Cererea de contribuții s-a încheiat la 5 februarie 2018. ESMA a primit aproximativ 18 500 (10) de răspunsuri. Printre aceste răspunsuri, 82 au fost de la furnizori, organizații de comerț, burse și brokeri implicați în CFD-uri și/sau opțiuni binare, 10 au fost din partea reprezentanților consumatorilor, iar răspunsurile rămase au venit de la persoane fizice. O mare parte a răspunsurilor din partea persoanelor fizice au fost facilitate și canalizate prin intermediul furnizorilor de CFD-uri și/sau opțiuni binare. Cererea de contribuții a dezvăluit o preocupare generală din partea primei categorii de respondenți și, în special, a furnizorilor de produse, cu privire la scăderea veniturilor pe care ar putea-o provoca măsurile propuse, precum și la costurile legate de punerea în aplicare a acestora. În plus, de asemenea, au fost exprimate preocupări de către un număr mare de respondenți individuali, în special cu privire la limitele propuse ale efectului de levier care ar fi prea scăzute.

(4)

ESMA a luat în considerare în mod corespunzător aceste preocupări. Cu toate acestea, după ce au fost analizate în raport cu preocuparea semnificativă identificată în legătură cu protecția investitorilor, care a fost confirmată în continuare de răspunsurile primite de la reprezentanți ai consumatorilor și persoane fizice care susțin măsurile propuse și solicită măsuri mai stricte, ESMA consideră că este necesar să se impună o interdicție temporară asupra comercializării, distribuției sau vânzării de CFD-uri pentru clienții de retail în conformitate cu articolul 40 din Regulamentul (UE) nr. 600/2014.

(5)	O măsură impusă în temeiul articolului 40 din Regulamentul (UE) nr. 600/2014 trebuie revizuită la intervale corespunzătoare și cel puțin o dată la trei luni. În revizuirea acestei măsuri, ESMA va aborda practicile evazive care pot apărea. Dacă nu va fi reînnoită după trei luni, măsura va expira.

(6)	Pentru evitarea oricărei ambiguități, termenii utilizați în prezenta decizie au același sens ca în Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului (11) și în Regulamentul (UE) nr. 600/2014, inclusiv definiția instrumentelor financiare derivate.

(7)	Restricția temporară a ESMA îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 40 din Regulamentul (UE) nr. 600/2014 din motivele explicate mai jos.

2. DESCRIEREA PIEȚEI DE RETAIL A CFD-URILOR ȘI EXISTENȚA UNEI PREOCUPĂRI SEMNIFICATIVE ÎN LEGĂTURĂ CU PROTECȚIA INVESTITORILOR [ARTICOLUL 40 ALINEATUL (2) LITERA (a) DIN REGULAMENTUL (UE) NR. 600/2014]

(8)

Prezenta decizie se referă la CFD-uri, care sunt contracte derivate în numerar, cu scopul de a oferi titularului o expunere, care poate fi lungă sau scurtă, la fluctuațiile prețului, ale nivelului sau ale valorii unui activ suport. Aceste CFD-uri includ, printre altele, produse de schimb valutar la vedere cu reînnoire și speculații financiare de tip spread bet. Prezenta decizie nu se referă la opțiuni, contracte futures, swap-uri și contracte forward pe rata dobânzii.

(9)

Unii respondenți la cererea de contribuții au cerut clarificări suplimentare cu privire la domeniul de aplicare a măsurii. Unii dintre respondenți au sugerat că definiția ESMA privind CFD-urile din cererea de contribuții a exclus în mod explicit instrumentele financiare derivate securitizate din domeniul de aplicare a măsurii, în timp ce alții au semnalat asemănările dintre CFD-uri și alte produse de investiții și au solicitat să se aplice aceleași măsuri.

(10)

ESMA confirmă faptul că numai CFD-urile intră în domeniul de aplicare a prezentei decizii. Certificatele cu opțiune și cele turbo nu intră în domeniul de aplicare. ESMA recunoaște faptul că există asemănări între CFD-uri și certificatele cu opțiune și turbo, dar, de asemenea, produsele diferă în mai multe privințe. ESMA va monitoriza îndeaproape dacă consecințe negative similare pentru clienții de retail se dezvoltă pe o bază paneuropeană și va acționa după cum este necesar. Instrumentele financiare derivate securitizate care sunt CFD-uri nu sunt excluse în mod explicit din definiția unui CFD. Deși ESMA nu are cunoștință de CFD-uri securitizate în acest stadiu, asigurarea unui titlu de valoare și posibilitatea de a negocia într-un loc de tranzacționare nu modifică respectivele caracteristici-cheie ale unui CFD. Dacă s-ar lansa aceste produse, ele ar intra în domeniul de aplicare a prezentei decizii.

(11)

CFD-urile care oferă o expunere cu efect de levier asupra modificărilor de preț, nivel sau valoare ale clasei de active suport au existat ca un produs de investiții speculativ pe termen scurt oferit unei baze de clienți de nișă în anumite jurisdicții timp de mai mulți ani. Cu toate acestea, în ultimii ani, un număr mare de ANC-uri și-au exprimat preocuparea cu privire la extinderea distribuției de CFD-uri pe o piață de retail de masă, în pofida faptului că aceste produse sunt complexe și nu sunt adecvate pentru marea majoritate a clienților de retail. Pe baza informațiilor furnizate de mai multe ANC-uri, ESMA a observat, de asemenea, o creștere a nivelurilor efectului de levier acordat clienților de retail în astfel de produse și a nivelurilor de pierderi ale clienților generate de investițiile în aceste produse (12). Aceste preocupări sunt amplificate de tehnicile de comercializare adesea agresive și de practicile necorespunzătoare ale furnizorilor care comercializează, distribuie sau vând CFD-uri, cum ar fi oferirea de plăți, de beneficii monetare sau nemonetare sau prezentarea necorespunzătoare a riscurilor.

(12)

Aceste preocupări s-au concretizat în mai multe jurisdicții, majoritatea clienților de retail din respectivele jurisdicții pierzând de obicei bani, după cum au subliniat mai multe ANC-uri (13). În încercarea de a aborda aceste preocupări, unele ANC-uri au luat măsuri în acest domeniu (14). Cu toate acestea, având în vedere, printre altele, caracterul transfrontalier al acestor activități, restricția temporară a ESMA este instrumentul cel mai adecvat și eficace pentru a aborda preocupările semnificative în legătură cu protecția investitorilor și pentru a asigura un nivel minim comun de protecție a investitorilor în întreaga Uniune, în conformitate cu condițiile de la articolul 40 din Regulamentul (UE) nr. 600/2014.

(13)

2.1. Nivelul de complexitate și de transparență al CFD-urilor

(14)

CFD-urile sunt produse complexe (15), care de regulă nu sunt tranzacționate într-un loc de tranzacționare. Prețurile, condițiile de tranzacționare și decontarea acestor produse nu sunt standardizate, afectând capacitatea clienților de retail de a înțelege termenii produsului. În plus, furnizorii de CFD-uri solicită adesea clienților să recunoască faptul că prețurile de referință utilizate pentru a determina valoarea unui CFD pot varia față de prețul disponibil pe piața respectivă unde se tranzacționează activul suport, ceea ce face dificilă verificarea și controlarea acurateței prețurilor primite de la furnizor.

(15)

Costurile și comisioanele aplicabile tranzacționării de CFD-uri sunt complexe și lipsite de transparență pentru clienții de retail. În special, clienții de retail întâmpină de regulă dificultăți în a înțelege și a evalua performanța preconizată a unui CFD, luând în considerare, de asemenea, complexitatea care rezultă din impactul comisioanelor de tranzacție asupra acestei performanțe. Comisioanele de tranzacționare în CFD-uri sunt aplicate, în mod normal, la valoarea noțională completă a schimbului comercial și, în consecință, investitorii plătesc comisioane de tranzacție mai mari decât fondurile lor investite la niveluri mai ridicate ale efectului de levier. Comisioanele de tranzacție sunt deduse de regulă din marja inițială depusă de un client, iar un efect de levier ridicat poate duce la o situație în care clientul, la momentul deschiderii unui CFD, constată o pierdere semnificativă din contul său de tranzacționare, cauzată de aplicarea unor comisioane ridicate de tranzacție. Întrucât comisioanele de tranzacție la un efect de levier mai ridicat vor eroda mai mult marja inițială a clientului, clienții vor trebui să câștige mai mulți bani din schimbul comercial în sine pentru a realiza profit. Acest lucru scade șansele clientului de a realiza un profit net din comisioanele de tranzacție, expunând clienții la un risc mai mare de pierdere.

(16)

În plus față de comisioanele de tranzacție, se pot aplica spreaduri și diverse alte costuri și comisioane de finanțare (16). Printre ele se numără comisioane (un comision general sau un comision pentru fiecare schimb comercial sau pentru deschiderea și închiderea unui cont de CFD-uri) și/sau comisioanele de administrare a contului. De asemenea, de regulă se aplică taxe de finanțare pentru a menține un CFD deschis, cum ar fi taxe zilnice sau overnight, cărora li se poate adăuga o marjă comercială. Numărul și complexitatea diferitelor costuri și comisioane și impactul acestora asupra performanței de tranzacție a clienților contribuie la lipsa unei transparențe suficiente în ceea ce privește CFD-urile pentru a permite unui client de retail să ia o decizie de investiție în cunoștință de cauză.

(17)

O altă complexitate rezultă din utilizarea ordinelor de stopare a pierderii. Această caracteristică a produsului poate oferi clienților de retail impresia înșelătoare că un ordin de stopare a pierderii garantează executarea la prețul pe care l-au stabilit (nivelul stopării pierderii). Cu toate acestea, ordinele de stopare a pierderii nu garantează un nivel de protecție, ci declanșarea unui „ordin la piață” atunci când prețul CFD-ului ajunge la prețul stabilit de client. În consecință, prețul primit de client (prețul de execuție) poate fi diferit de prețul la care a fost stabilită stoparea pierderii (17). Deși stopările pierderilor nu sunt unice pentru CFD-uri, efectul de levier mărește sensibilitatea marjei unui investitor la variațiile de preț ale activului suport, mărind riscul de pierderi bruște și înseamnă că anumite controale tradiționale de tranzacționare, cum ar fi stopările pierderilor, nu sunt suficiente pentru a gestiona preocuparea în legătură cu protecția investitorilor.

(18)

O altă complexitate-cheie asociată cu CFD-urile poate apărea de la piața relevantă de active suport. De exemplu, prin tranzacționarea FX, clienții speculează în ceea ce privește o monedă în raport cu alta. Dacă niciuna din aceste monede nu este moneda utilizată de client pentru a deschide o poziție CFD, orice randament primit de client va depinde de măsurile luate de client pentru a evalua mișcarea celor trei monede. Acest lucru sugerează că este necesar un nivel ridicat de cunoaștere a tuturor monedelor implicate pentru a naviga cu succes în complexitatea acestei tranzacționări în valută. În mod normal, clienții de retail nu au astfel de cunoștințe.

(19)

CFD-urile având criptomonede ca activ suport ridică preocupări diferite și semnificative. Criptomonedele sunt o clasă de active relativ imature care prezintă riscuri majore pentru investitori. ESMA și alte autorități de reglementare au avertizat (18) în mod repetat asupra riscurilor legate de investițiile în criptomonede. Pentru CFD-urile privind criptomonede, multe dintre aceste preocupări rămân prezente. Acest lucru este din cauză că, de regulă, clienții de retail nu înțeleg riscurile implicate atunci când se speculează în ceea ce privește o clasă de active extrem de volatile și relativ imature, care sunt exacerbate prin tranzacționarea pe marjă, întrucât clienții trebuie să reacționeze într-o perioadă foarte scurtă de timp. Din cauza caracteristicilor specifice ale criptomonedelor drept clasă de active, măsurile din prezenta decizie vor fi monitorizate îndeaproape și revizuite, dacă se consideră necesar.

(20)	Nivelul ridicat de complexitate, gradul scăzut de transparență, natura riscurilor și tipul de active suport confirmă existența unei preocupări semnificative în legătură cu protecția investitorilor în ceea ce privește aceste CFD-uri.

2.2. Caracteristicile sau componentele specifice ale CFD-urilor

(21)

Caracteristica principală a CFD-urilor este capacitatea acestora de a opera cu efect de levier. În general, deși efectul de levier poate mări profitul potențial pentru clienți, acesta poate mări și posibilele pierderi. ANC-urile au observat că nivelurile efectului de levier aplicate la CFD-uri în întreaga Uniune variază de la 3:1 la 500:1 (19). În ceea ce privește clienții de retail, aplicarea efectului de levier poate mări probabilitatea unei pierderi mai mari într-o măsură mai mare decât probabilitatea unui câștig mai mare din motivele prezentate mai jos.

(22)	Efectul de levier influențează performanța unei investiții prin sporirea impactului comisioanelor de tranzacție plătite de clienții de retail (20).

(23)

Un alt risc legat de tranzacționarea cu produse cu efect de levier este legat de interacțiunea dintre efectul ridicat de levier și practica închiderii automate a marjei. În condițiile contractuale aplicate în mod obișnuit, furnizorilor de CFD-uri li se acordă puterea discreționară de a închide contul unui client de îndată ce capitalul net al clientului atinge un procent specificat din marja inițială pe care clientul trebuie să o plătească pentru a deschide o poziție (poziții) CFD (21).

(24)

Interacțiunea dintre efectul de levier ridicat și închiderea automată a marjei constă în faptul că aceasta mărește probabilitatea ca poziția unui client să fie închisă automat de furnizorul de CFD-uri într-un interval scurt de timp sau un client trebuie să înregistreze o marjă suplimentară în speranța de a schimba o poziție pierzătoare. Efectul de levier ridicat mărește probabilitatea ca un client să aibă o marjă insuficientă pentru a-și susține CFD-urile deschise, făcând poziția (pozițiile) clientului sensibilă (sensibile) la fluctuațiile mici ale prețului activului suport în dezavantajul clientului.

(25)

ESMA observă că, în practica de piață, marja de închidere pare să fi fost introdusă de furnizorii de CFD-uri în principal pentru a le permite acestora să gestioneze mai ușor expunerile clienților și riscul de credit al furnizorului prin închiderea unei poziții a clientului înainte ca respectivul client să aibă fonduri insuficiente pentru a acoperi expunerea curentă. Închiderea automată a marjelor oferă, de asemenea, un nivel de protecție pentru clienți, întrucât reduce, dar nu elimină, riscul ca un client (în special la niveluri ridicate de efect de levier) să piardă întreaga marjă inițială sau mai mult.

(26)

Anumite ANC-uri au raportat la ESMA (22) că nivelul la care se aplică închiderea automată a marjei este inconsecvent în rândul furnizorilor de CFD-uri (23). Furnizorii de CFD-uri care au clienți care de regulă tranzacționează la dimensiuni de ordine de valoare inferioară și care acționează în mod obișnuit ca parteneri contractuali direcți la tranzacțiile clienților au stabilit anterior regula de închidere a marjei între 0 și 30 % din marja inițială necesară. Prin erodarea fondurilor clientului la aproape 0, furnizorul supune clientul la un risc sporit de a pierde mai mulți bani decât a investit. Unele ANC-uri observă, de asemenea, că practica standard de piață este să se aplice închiderea marjei pe baza unui cont (24). Acest lucru înseamnă că se aplică cerințe minime de marjă pe baza marjei combinate necesare pentru toate pozițiile deschise ale unui client conectate la contul de CFD, inclusiv pentru diferite clase de active. Acest lucru permite poziții profitabile pentru a compensa pierderea de poziții din contul clientului.

(27)

Un risc asociat de efect de levier îl reprezintă faptul că acesta supune clienții la riscul de a pierde mai mulți bani decât au investit. Acesta este un risc-cheie pe care clienții de retail este posibil să nu îl înțeleagă, chiar și în pofida avertismentelor scrise. Marja înregistrată de un client este înregistrată ca garanție pentru a sprijini poziția clientului. Dacă prețul activului suport, de exemplu, se deplasează împotriva poziției clientului peste marja inițială înregistrată (25), clientul poate fi răspunzător pentru pierderile care depășesc fondurile din contul său de tranzacționare a CFD-urilor, inclusiv după închiderea tuturor celorlalte poziții de CFD deschise. Unele ANC-uri au raportat la ESMA că o serie de clienți de retail au pierdut sume importante de bani în timpul dezancorării francului elvețian în ianuarie 2015 (26). Mulți clienți de retail nu știau că ar putea pierde mai mulți bani decât au investit (27).

(28)

Tranzacționarea la niveluri ridicate de efect de levier mărește, de asemenea, impactul „creării de decalaje” în perioade de volatilitate semnificativă a pieței (de exemplu, crahul fulger al lirei sterline și dezancorarea francului elvețian). Crearea de decalaje apare atunci când există o mișcare bruscă a prețului activului suport. Crearea de decalaje nu este unică pentru CFD-uri, dar riscurile legate de astfel de evenimente sunt exacerbate de efectul de levier ridicat. Dacă are loc un decalaj, clientul de pe partea care pierde poate să nu fie în măsură să închidă un CFD deschis la prețul preferat de acesta și acest lucru poate duce la pierderi semnificative ale clientului (28) atunci când se tranzacționează la un nivel ridicat de efect de levier. De exemplu, în cazul șocului francului elvețian din 2015, acest lucru a dus la pierderea de către clienții de retail a unei sume semnificativ mai mari decât suma investită inițial (29).

(29)

Nivelurile adesea ridicate de efect de levier oferite clienților de retail, volatilitatea anumitor active suport, precum și aplicarea comisioanelor de tranzacție care influențează performanța investiției pot avea ca rezultat modificări rapide ale poziției investiționale a unui client. Acest lucru are ca rezultat faptul că respectivul client trebuie să ia măsuri rapide pentru a gestiona expunerea la risc prin înregistrarea unei marje suplimentare pentru a evita închiderea automată a poziției. În astfel de situații, efectul ridicat de levier poate duce la pierderi mari pentru clienții de retail într-o perioadă foarte scurtă de timp și exacerbează riscul ca acești clienți să piardă mai mult decât fondurile plătite pentru tranzacționarea de CFD-uri.

(30)	Factorii de mai sus confirmă existența unei preocupări semnificative în legătură cu protecția investitorilor în ceea ce privește aceste CFD-uri.

2.3. Amploarea potențialelor consecințe negative și a nivelului de discrepanță dintre randamentele sau profiturile preconizate pentru investitori și riscul de pierdere

(31)

Următoarele informații furnizate ESMA de ANC-uri indică faptul că numărul clienților de retail care investesc în CFD-uri, precum și numărul de furnizori care oferă aceste produse în întreaga Uniune a crescut:

(i)

majoritatea ANC-urilor au raportat ESMA că au observat că furnizorii oferă CFD-uri clienților de retail care sunt autorizați în jurisdicția lor (30). Aproape toate ANC-urile au raportat ESMA că furnizorii de CFD-uri care oferă proceduri de „pașaport” din alte state membre oferă CFD-uri în jurisdicția lor (31). Unele ANC-uri au menționat, de asemenea, furnizorii de CFD-uri care utilizează sucursale sau agenți delegați pentru a utiliza procedura de „pașaport” în jurisdicții gazdă (32);

(ii)

Comisia pentru Valori Mobiliare și Schimb („CY-CySEC”), ANC-ul din Cipru, și Autoritatea de conduită financiară („UK-FCA”), ANC-ul din Regatul Unit, au raportat o creștere a numărului de furnizori de CFD-uri specializați în vânzarea acestor produse către clienți de retail, la nivel transfrontalier, de la 103 la 138 de furnizori în Cipru și de la 117 la 143 de furnizori în Regatul Unit în perioada 2016-2017;

(iii)

UK-FCA a observat, de asemenea, o creștere a numărului de cereri de autorizare pentru firmele de investiții care oferă CFD-uri. Piețele mai noi, cum ar fi Grecia, Ungaria, Portugalia și Slovacia au înregistrat, de asemenea, o creștere a cererilor de autorizare pentru firmele de investiții care oferă CFD-uri (33).

(32)

Numerele clienților activi în raport cu aceste produse sunt fluide din cauza duratei relativ scurte de viață a conturilor clienților de CFD-uri și a naturii transfrontaliere a activităților. Pe baza datelor colectate de ESMA de la o serie de ANC-uri (34), ESMA estimează că numărul conturilor de tranzacționare ale clienților de retail ale furnizorilor de contracte pentru diferență și de opțiuni binare din SEE a crescut de la 1,5 milioane în 2015 (35) la aproximativ 2,2 milioane în 2017 (36).

(33)	Datele referitoare la plângerile clienților de retail indică, de asemenea, preocupări ale consumatorilor în acest domeniu (37).

(34)	ANC-urile (38) au raportat la ESMA preocuparea conform căreia, pe măsură ce unele piețe naționale devin restricționate din cauza măsurilor naționale [de exemplu Belgia (39) și Franța (40)], furnizorii de CFD-uri vor căuta clienți din alte state membre.

(35)

Studiile specifice efectuate de următoarele ANC-uri privind rezultatele investitorilor pentru clienții de retail care investesc în CFD-uri arată că majoritatea clienților de retail din aceste state membre care investesc în aceste produse pierd bani din tranzacționare:

(i)

CY-CySEC a efectuat o analiză a unui eșantion de conturi de clienți de retail (aproximativ 290 000 de conturi de client) pentru 18 furnizori importanți de CFD-uri pentru perioada 1 ianuarie 2017-31 august 2017. S-a constatat că, în medie, 76 % din conturile de client au înregistrat o pierdere în general în perioada respectivă, aproximativ 24 % din conturile de client înregistrând un profit. În medie, pierderea pentru fiecare cont a fost de aproximativ 1 600 EUR;

(ii)

Comisión Nacional del Mercado de Valores („ES-CNMV”), ANC-ul din Spania, a constatat că aproximativ 82 % din clienții de retail (41) au pierdut bani în general într-o perioadă de 21 de luni de la începutul anului 2015 până la sfârșitul anului 2016. Pierderea medie per client de retail a fost de 4 700 EUR (42);

(iii)

Autorité des marchés financiers („FR-AMF”), ANC-ul din Franța, a constatat că peste 89 % din investitorii de retail au pierdut bani în ansamblu pe o perioadă de patru ani din 2009 până în 2013 și că pierderea medie per client de retail a fost de 10 887 EUR (43). În plus, datele furnizate de FR-AMF de la Ombudsman au identificat faptul că pierderea medie globală pe an pentru persoanele care au depus plângeri privind CFD-urile a fost de 15 207 EUR în 2016. În plus, Ombudsmanul a remarcat că, în special în 2016 și 2017, practicile furnizorilor reglementați au devenit și mai agresive și au vizat din ce în ce mai mult investitorii care puteau efectua plăți semnificative. Mai multe plângeri privind incidentele de hărțuire și manipulare au fost formulate de solicitanții cu economii substanțiale. Cifrele pentru medierile din 2016 care au ajuns la Ombudsmanul francez par să sprijine acest lucru, suma medie recuperată crescând la 11 938 EUR, jumătate din toate cazurile referindu-se la o sumă de peste 5 000 EUR. Pierderile înregistrate de unii investitori au depășit 90 000 EUR, iar pierderile cumulate din cazurile gestionate pe fond, care implică companii autorizate, au depășit 1 milion EUR. FRF-AMF a constatat, de asemenea, că investitorii de retail care tranzacționează cel mai mult (în funcție de numărul tranzacțiilor, volumul mediu al tranzacțiilor sau volumul cumulat) pierd cel mai mult. Același lucru se aplică și celor care continuă în timp, indicând faptul că nu există o curbă de învățare;

(iv)

Hrvatska agencija za nadzor financijskih usluga („HR-HANFA”), ANC-ul din Croația, a efectuat un studiu privind pierderile per client pentru o firmă de investiții croată care oferă CFD-uri clienților săi. Studiul a evaluat 267 de pierderi sau câștiguri ale clienților de retail pentru perioada de tranzacționare cuprinsă între ianuarie și septembrie 2016. HR-HANFA a constatat că pierderile totale ale clienților pentru această perioadă au fost de aproximativ 1 017 900 EUR, în timp ce câștigurile totale ale clienților de retail au fost de aproximativ 420 000 EUR;

(v)

Banca Centrală a Irlandei („IE-CBI”), ANC-ul din Irlanda, a efectuat o analiză tematică în 2015, care a arătat că 75 % din clienții de retail care au tranzacționat CFD-uri în 2013 și 2014 au suferit pierderi, pierderea medie în rândul respectivilor clienți fiind de 6 900 EUR. O analiză ulterioară a unui eșantion al celor mai mari furnizori de CFD-uri din Irlanda a constatat că, în perioada de doi ani 2015-2016, 74 % din clienții de retail au pierdut bani, cu o pierdere medie de 2 700 EUR (44);

(vi)

activitatea Commisione Nazionale per le Società e la Borsa („IT-CONSOB”), ANC-ul din Italia, efectuată în timpul anului 2016, a demonstrat că, în perioada 2014-2015, 78 % din clienții italieni de retail ai unui anumit furnizor de CFD-uri au pierdut bani investind în CFD-uri și 75 % au pierdut bani investind în schimb valutar la vedere cu reînnoire, cu o pierdere medie de 2 800 EUR. De asemenea, s-a constatat că există o corelație pozitivă între numărul tranzacțiilor efectuate de clienții de retail și valoarea pierderilor suferite. Un studiu ulterior efectuat pentru IT-CONSOB în martie 2017 privind cinci sucursale italiene de furnizori care operează în CFD-uri a constatat că în 2016 pierderile pentru clienții de retail au fost de până la 83 %, pierderea medie per client fiind de aproximativ 7 000 EUR;

(vii)

Komisja Nadzoru Finansowego („PL-KNF”), ANC-ul din Polonia, a efectuat în trimestrul 1 al anului 2017 un studiu (45) bazat pe datele furnizate de 10 firme de investiții care oferă CFD-uri (pe baza a 130 399 de conturi de client, din care 38 691 de conturi active) și a concluzionat că 79,28 % din clienți au pierdut bani în 2016. Rezultatul mediu a fost o pierdere de 10 060 PLN per client. În plus, un studiu similar efectuat de PL-KNF în trimestrul 1 al anului 2018 pe baza datelor furnizate de șapte firme de investiții care oferă CFD-uri în Polonia în 2017 (177 883 de conturi de client, dintre care 40 209 de conturi active) a arătat că 79,69 % din clienți au pierdut bani în 2017. Rezultatul mediu a fost o pierdere per client de 12 156 PLN în 2017. Procentul clienților activi (46) care au pierdut bani a fost de 81 % (2012), 81 % (2013), 80 % (2014), 82 % (2015), 79 % (2016) și 80 % (2017);

(viii)

un studiu efectuat de Commission de Surveillance du Secteur Financier („LU-CSSF”), ANC-ul din Luxemburg, a constatat în septembrie 2017 că, de la doi furnizori autorizați de LU-CSSF care furnizează CFD-uri, pierderile medii per client de retail sunt de 4 500 EUR și aproximativ 1 700 EUR;

(ix)

o analiză efectuată de UK-FCA în 2014 cu privire la un eșantion de conturi de client fără consultanță de la 8 furnizori de CFD-uri a sugerat că 82 % din clienții de retail au pierdut bani pe aceste produse și că venitul mediu a fost o pierdere de 2 200 GBP per client de retail în cursul unui an. Informațiile primite în timpul procesului de consultare din decembrie 2016 al UK-FCA au identificat, de asemenea, o corelație între niveluri mai ridicate ale efectului de levier și creșterea probabilității și dimensiunea pierderilor (47). Un studiu suplimentar realizat de UK-FCA în 2016/2017 în legătură cu serviciile consultative și discreționare oferite pentru CFD-uri pe o perioadă de 12 luni a constatat dovezi suplimentare privind rezultatele slabe pentru clienții de retail. Analiza a constatat că, în rândul populației firmelor care oferă CFD-uri cu servicii de consiliere și discreționare, 76 % din clienții de retail au pierdut bani, înregistrând o pierdere medie de 9 000 GBP. Chiar și atunci când au fost luați în considerare clienții de retail care au obținut un profit, în medie, un client de retail obișnuit care a investit într-un cont gestionat în consultanță și în mod discreționar a pierdut aproximativ 4 100 GBP (48);

(x)

Comissãdo Mercado de Valores Mobiliários (PT-CMVM), ANC-ul din Portugalia, a constatat că, pe o valoare noțională a poziției investitorilor în valoare de 44 700 milioane EUR în 2016 și 44 200 milioane EUR în 2017, pierderile asociate pentru investitorii de retail au fost de 66,8 milioane EUR și de 47,7 milioane EUR pentru anii 2016 și, respectiv, 2017.

(36)

În plus, un studiu realizat de Finanstilsynet („NO-Finanstilsynet”), ANC-ul din Norvegia, a analizat rezultatele tranzacțiilor a 6 clienți ai furnizorilor de CFD-uri în 2016. Studiul a inclus aproximativ 1 000 de clienți de retail (49) care au tranzacționat CFD-uri pe o perioadă de unul până la doi ani, data de începere fiind luna ianuarie 2014 și data de încheiere fiind cuprinsă între decembrie 2014 și decembrie 2015 (în medie, o perioadă de tranzacționare de 1,5 ani). Acesta a arătat că 82 % din respectivii clienți au pierdut bani cu o pierdere medie per client de 29 000 EUR. Costurile medii de tranzacție aferente unui capital propriu al unui client au fost de 37 % (din cauza efectului ridicat de levier și a tranzacționării frecvente) (50).

(37)

În special, modelul consecvent al pierderilor medii pentru clienții de retail în CFD-uri în timp și între țări se realizează în pofida profiturilor pozitive pentru clienții de retail din alte produse financiare în mulți dintre anii în cauză. Procentul clienților de retail care pierd bani din studiul AMF menționat la considerentul 35 punctul (iii) în fiecare an în perioada 2009-2013 este remarcabil de consecvent, în pofida variației randamentelor anuale pe piața titlurilor de capital și a indicilor de mărfuri în aceeași perioadă, de exemplu (51). Persistența modelului de pierderi pentru clienții de retail în CFD-uri indică o caracteristică structurală a profilului de randament, spre deosebire de randamentele istorice pozitive ale investițiilor (pe termen lung) în alte produse financiare, cum ar fi fonduri de investiție în capitaluri proprii.

(38)	Aceste studii prezintă o imagine clară a preocupării semnificative în legătură cu protecția investitorilor ridicată de oferta acestor CFD-uri pentru clienții de retail.

2.4. Tipul clienților implicați

(39)

CFD-urile sunt comercializate, distribuite și vândute atât clienților de retail, cât și celor profesioniști. Cu toate acestea, clienții de retail (spre deosebire de cei profesioniști) nu posedă în mod normal experiența, cunoștințele și expertiza necesară pentru a lua decizii de investiții care să evalueze în mod corespunzător riscurile la care se expun în ceea ce privește CFD-urile complexe care sunt restricționate prin prezenta decizie.

(40)

Într-adevăr, un studiu efectuat într-un stat membru a indicat că cele mai mari niveluri maxime de efect de levier au fost oferite adesea clienților de retail, în timp ce clienților profesioniști și partenerilor contractuali eligibili li s-au oferit niveluri maxime ale efectului de levier mai scăzute (52). Având în vedere dovezile privind pierderile observate de ESMA în conturile clienților de retail descrise în prezenta decizie, este clar că există o preocupare semnificativă în legătură cu protecția investitorilor în ceea ce privește comercializarea, distribuția sau vânzarea fără restricții a CFD-urilor acestei categorii de clienți.

2.5. Activitățile de comercializare și distribuție în legătură cu CFD-urile

(41)

În ciuda faptului că CFD-urile sunt produse complexe, acestea sunt oferite clienților de retail cel mai frecvent prin intermediul platformelor electronice de tranzacționare, fără furnizarea de consiliere pentru investiții sau administrarea portofoliului. În astfel de cazuri, este necesară o evaluare a adecvării, în conformitate cu articolul 25 alineatul (3) din Directiva 2014/65/UE (53). Această evaluare nu împiedică însă furnizorii de CFD-uri sau clienții sau clienții potențiali să procedeze la o tranzacție, sub rezerva unui avertisment simplu către client. Acest lucru se poate întâmpla dacă clientul nu a oferit furnizorilor nicio informație sau a oferit informații insuficiente cu privire la cunoștințele și experiența sa în domeniul investițiilor relevante pentru tipul specific de produs, precum și dacă furnizorul a ajuns la concluzia că produsul nu este adecvat pentru client. Acest lucru permite clienților de retail să acceseze produse, cum ar fi CFD-uri, care, prin caracteristicile lor, nu ar trebui să fie distribuite acestora (54).

(42)

UK-FCA a observat eșecuri repetate prin abordarea furnizorilor de CFD-uri în completarea evaluării caracterului adecvat, inclusiv inadvertențe în evaluarea în sine, avertismente inadecvate privind riscurile pentru clienții de retail care nu au reușit să evalueze caracterul adecvat și lipsa stabilirii unui proces pentru a evalua dacă respectivii clienți care nu reușesc să evalueze caracterul adecvat, dar care totuși doresc să tranzacționeze CFD-uri ar trebui să aibă posibilitatea de a proceda la tranzacțiile de CFD-uri (55). Revenind la această problemă la sfârșitul anului 2016, UK-FCA a constatat că un număr semnificativ de firme nu au reușit să abordeze aceste deficiențe ca urmare a feedback-ului anterior oferit acestora (56).

(43)

În plus, ANC-urile și-au exprimat preocuparea în ceea ce privește respectarea de către furnizorii de CFD-uri a obligațiilor lor de a oferi clienților informații clare și care nu induc în eroare sau de a acționa în interesul clienților (57). De asemenea, ANC-urile și-au exprimat preocuparea în ceea ce privește performanța inadecvată a testelor privind caracterul adecvat (58) în practică și avertismentele inadecvate către clienți atunci când aceștia nu trec testul privind caracterul adecvat (59). Exemple ale acestor practici defectuoase sunt descrise și au dat naștere la întrebările și răspunsurile ESMA referitoare la furnizarea de CFD-uri și de alte produse speculative clienților de retail în conformitate cu directiva privind piețele instrumentelor financiare (MiFID) (60).

(44)

ANC-urile au observat, de asemenea, practici de comercializare agresive, precum și comunicări de comercializare înșelătoare în acest sector al pieței (61). Acestea includ, de exemplu, utilizarea acordurilor de sponsorizare sau a afilierilor cu echipe sportive mari care dau impresia înșelătoare că produsele complexe și speculative, cum ar fi CFD-urile, sunt potrivite pentru piața de retail de masă prin promovarea conștientizării generale cu privire la numele mărcii. În plus, acestea includ, de asemenea, utilizarea unor declarații înșelătoare, cum ar fi „Tranzacționarea nu a fost niciodată mai ușoară”, „Începeți acum cariera dumneavoastră de trader”, „Câștigați 13 000 GBP în 24 de ore! Începeți acum” (62).

(45)

În contextul dezvoltării de întrebări și răspunsuri privind CFD-urile, unele ANC-uri au raportat ESMA că furnizorii de CFD-uri adesea nu reușesc să dezvăluie în mod adecvat riscurile acestor produse (63). În special, unele ANC-uri (64) au constatat că furnizorii de CFD-uri nu descriu în mod adecvat potențialul pierderilor rapide care ar putea depăși fondurile investite ale acestora.

(46)

De asemenea, în acest context, unele ANC-uri și-au exprimat, de asemenea, preocuparea cu privire la natura „frauduloasă” a modelelor de afaceri ale unor furnizori de CFD-uri (65). Deoarece durata medie de viață a unui cont de client poate fi scurtă, acest lucru poate pune o anumită presiune asupra furnizorilor pentru a menține un flux constant de clienți noi, ceea ce ar putea stimula furnizorii să adopte tehnici de comercializare agresive și tehnici de vânzare care nu sunt în interesul clienților de retail.

(47)

O caracteristică comună tehnicilor de comercializare și de vânzare adoptate de industria CFD-urilor este oferirea de beneficii comerciale (monetare și nemonetare), cum ar fi bonusuri, pentru a atrage și a încuraja clienții de retail să investească în CFD-uri, oferirea de cadouri de exemplu, vacanțe, mașini, bunuri electronice), tutoriale de tranzacționare sau costuri reduse (de exemplu, spread sau comisioane) (66).

(48)

(49)

În plus, astfel de beneficii comerciale pentru deschiderea conturilor de tranzacționare de CFD-uri necesită de multe ori ca respectivii clienți să plătească fonduri furnizorului și să efectueze un anumit număr de tranzacții într-o anumită perioadă de timp. Având în vedere că dovezile demonstrează că majoritatea clienților de retail pierd bani tranzacționând CFD-uri, acest lucru înseamnă adesea că respectivii clienți pierd mai mulți bani din tranzacționarea mai frecventă de CFD-uri decât ar pierde în mod normal fără a primi o ofertă bonus.

(50)

Activitatea de supraveghere efectuată de mai multe ANC-uri a descoperit că termenii și condițiile ofertelor promoționale sunt adesea înșelătoare și că mulți clienți nu au fost conștienți de condițiile de acces la beneficiile/bonusurile oferite. În cele din urmă, o serie de clienți au raportat dificultăți în retragerea fondurilor atunci când au încercat să utilizeze astfel de bonusuri (67).

(51)

Pe lângă factorii menționați mai sus, multe ANC-uri (68) subliniază că modelele de distribuție observate în acest sector al pieței prezintă anumite conflicte de interese (69). Presiunea de a menține o serie de noi clienți mărește potențialul de apariție a conflictelor de interese. Conflictele de interese au apărut și ar putea să apară din cauza faptului că unii furnizori de CFD-uri sunt parteneri contractuali la schimburile comerciale ale clienților fără a-și acoperi riscurile expunerii, plasându-și astfel interesele în conflict direct cu cele ale clienților lor. Pentru acești furnizori există un risc și un stimulent mai mare de a manipula sau de a utiliza prețuri de referință mai puțin transparente sau de a urmări alte practici îndoielnice, cum ar fi anularea tranzacțiilor profitabile pe baza unor pretexte false. De asemenea, există riscul ca furnizorii să încerce să exploateze derapajul asimetric (de exemplu, să transfere orice pierdere ca urmare a derapajului către client, păstrând în același timp profitul obținut ca urmare a derapajului). Furnizorii pot întârzia în mod intenționat timpul între cotații și executarea tranzacțiilor CFD-urilor pentru a exploata în continuare această practică. ANC-urile au identificat, de asemenea, practici prin care furnizorii de CFD-uri aplică o marcă asimetrică sau incoerentă până la spread-urile de bază.

(52)	Practicile de comercializare și de distribuție asociate CFD-urilor descrise mai sus confirmă existența unei preocupări semnificative în legătură cu protecția investitorilor în ceea ce privește aceste CFD-uri.

(53)

În conformitate cu articolul 40 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) 600/2014, ESMA a examinat dacă cerințele de reglementare existente în Uniune aplicabile instrumentului sau activității financiare în cauză nu contracarează amenințarea. Cerințele de reglementare existente aplicabile sunt stabilite în Directiva 2014/65/UE, în Regulamentul (UE) nr. 600/2014 și în Regulamentul (UE) nr. 1286/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (70). În special, acestea includ: (i) cerința de a furniza clienților informații adecvate în conformitate cu articolul 24 alineatele (3) și (4) din Directiva 2014/65/UE (71); (ii) cerința privind caracterul adecvat prevăzută la articolul 25 alineatele (2) și (3) din Directiva 2014/65/UE (72); (iii) cerințele privind buna executare prevăzute la articolul 27 din Directiva 2014/65/UE (73); (iv) cerințele privind guvernanța produsului de la articolul 16 alineatul (3) și articolul 24 alineatul (2) din Directiva 2014/65/UE; și (v) cerințele de publicare prevăzute la articolele 5-14 din Regulamentul (UE) nr. 1286/2014.

(54)

(55)

Trebuie remarcat faptul că domeniul de aplicare și conținutul mai multor cerințe de reglementare aplicabile în temeiul Directivei 2014/65/UE și al Regulamentului (UE) nr. 600/2014 sunt similare cu cele existente în temeiul Directivei 2004/39/CE (74). Deși adoptarea Directivei 2014/65/UE și a Regulamentului (UE) nr. 600/2014 a vizat îmbunătățirea mai multor aspecte semnificative ale serviciilor și ale activităților de investiții pentru consolidarea protecției investitorilor (inclusiv prin competențe în ceea ce privește intervenția asupra produselor), îmbunătățirea anumitor dispoziții relevante nu abordează preocupările specifice descrise în prezenta decizie. Prin urmare, din perspectiva riscurilor și a prejudiciului investitorului abordate în prezenta decizie, mai multe dispoziții au rămas neschimbate în mod substanțial.

(56)

Cerințele privind furnizarea de informații adecvate clienților au fost detaliate în continuare în Directiva 2014/65/UE, cu o îmbunătățire semnificativă în ceea ce privește publicarea costurilor și a cheltuielilor, firmele de investiții fiind obligate să furnizeze clienților informații agregate cu privire la toate costurile și cheltuielile aferente serviciilor de investiții și instrumentelor financiare. Cu toate acestea, normele privind publicarea singure – inclusiv informații îmbunătățite cu privire la costuri – sunt în mod clar insuficiente pentru a aborda riscurile complexe generate de comercializarea, distribuția sau vânzarea de CFD-uri către clienții de retail.

(57)

(58)

ESMA a luat în considerare, de asemenea, relevanța normelor de comunicare a informațiilor în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1286/2014. Regulamentul (UE) nr. 1286/2014 stabilește norme uniforme privind formatul și conținutul documentului cu informații esențiale care este elaborat de creatorii de produse de investiții individuale structurate și bazate pe asigurări („PRIIP”) investitorilor individuali pentru a oferi acestora posibilitatea de a înțelege și de a compara caracteristicile esențiale și riscurile PRIIP. În special, articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1286/2014, astfel cum a fost pus în aplicare în continuare în Regulamentul delegat (UE) 2017/653 al Comisiei (75), stabilește, printre altele, o metodologie pentru prezentarea indicatorului de risc sintetic și a explicațiilor însoțitoare, inclusiv posibilitatea ca investitorul să piardă întregul capital investit sau să își asume riscul unor angajamente financiare suplimentare. Totuși, acest tip de comunicare a informațiilor nu atrage atenția clienților de retail în mod suficient asupra consecințelor investiției în CFD-uri în special. De exemplu, raportul de performanță se referă numai la produsul CFD individual, iar acest lucru nu furnizează clientului procentul global al conturilor clienților de retail care pierd bani atunci când tranzacționează CFD-uri. În plus, indicatorul de risc sintetic nu include informații directe privind performanța trecută a produsului și aceste informații pot să nu fie furnizate în explicațiile însoțitoare, întrucât creatorului de PRIIPS i se acordă o anumită discreție cu privire la măsura în care ar trebui incluse anumite explicații.

(59)

ESMA a examinat dacă aceste cerințe ar putea să abordeze integral sau parțial preocupările legate de comercializarea, distribuția sau vânzarea de CFD-uri către clienții de retail sau cel puțin să elimine necesitatea introducerii avertismentelor cu privire la riscuri din prezenta decizie. Cu toate acestea, cerințele respective nu asigură faptul că acești clienți de retail din întreaga Uniune beneficiază de informații uniforme și eficace cu privire la riscurile legate de tranzacționarea de CFD-uri. În special, orientările și avertismentele menționate la articolul 24 alineatul (4) din Directiva 2014/65/UE nu par să răspundă acestor preocupări, având în vedere divergența dintre informațiile care ar putea fi furnizate clienților și care nu atrag suficient atenția clienților asupra consecințelor concrete care rezultă din tranzacționarea de CFD-uri. Avertismentele privind riscurile introduse în prezenta decizie ar oferi clienților de retail informații importante, și anume procentul de conturi de retail care pierd bani atunci când tranzacționează CFD-uri cu fiecare firmă individuală. În plus, acestea ar armoniza practicile din domeniul afacerilor transfrontaliere, asigurând astfel un nivel egal de informare a investitorilor în întreaga Uniune.

(60)

Cerințele privind caracterul adecvat au fost consolidate, de asemenea, în Directiva 2014/65/UE prin solicitarea furnizării unui raport de adecvare clientului și perfecționarea evaluării caracterului adecvat. În special, articolul 25 alineatul (2) din Directiva 2014/65/UE impune furnizorilor de CFD-uri să obțină informațiile necesare privind cunoștințele și experiența clientului sau ale potențialului client în materie de investiții, printre altele, în raport cu tipul specific de produs, situația financiară a clientului sau a clientului potențial, inclusiv capacitatea sa de a suporta pierderi, toleranța sa la risc și obiectivele sale de investiții, pentru a permite furnizorului de CFD-uri să îi poată recomanda clientului sau clientului potențial instrumentele financiare care îi sunt potrivite și mai ales care corespund toleranței sale la risc și capacității sale de a suporta pierderi. Cu toate acestea, cerințele privind caracterul adecvat sunt valabile doar pentru furnizarea de consultanță de investiții și administrarea portofoliului și, prin urmare, de regulă, acestea nu sunt relevante în ceea ce privește tranzacționarea de CFD-uri, care se desfășoară în cea mai mare parte pe platforme electronice, fără furnizarea de consultanță de investiții sau administrarea portofoliului.

(61)

(62)

În mod similar, cerințele privind caracterul adecvat au fost consolidate în temeiul Directivei 2014/65/UE, în special prin restrângerea listei de produse care nu sunt complexe și, prin urmare, prin restricționarea domeniului de aplicare a produselor pentru serviciile exclusiv de executare. Articolul 25 alineatul (3) din Directiva 2014/65/UE impune furnizorilor de CFD-uri să solicite clientului sau clientului potențial furnizarea de informații privind cunoștințele și experiența sa în materie de investiții în raport, printre altele, cu tipul specific de produs propus sau solicitat, pentru ca furnizorul să fie în măsură să stabilească dacă produsul avut în vedere îi este potrivit clientului sau clientului potențial. Dacă furnizorul consideră că produsul este necorespunzător pentru clientul sau clientul potențial, furnizorii îl avertizează. CFD-urile se califică drept produse financiare complexe și, prin urmare, fac obiectul analizei privind caracterul adecvat în conformitate cu articolul 25 alineatul (3) din Directiva 2014/65/UE.

(63)

Cu toate acestea, acesta era deja cazul în temeiul Directivei 2004/39/CE, care prevedea în mod substanțial aceeași analiză privind caracterul adecvat precum cea prevăzută în Directiva 2014/65/UE. Astfel cum reiese din prezenta decizie și din experiența de supraveghere a ANC-urilor (76), analiza privind caracterul adecvat nu a fost suficientă pentru a aborda preocuparea în legătură cu protecția investitorilor descrisă în prezenta decizie.

(64)	Prin urmare, este puțin probabil ca testele privind caracterul adecvat în temeiul cerințelor de reglementare existente să împiedice clienții de retail să tranzacționeze CFD-uri într-un mod care să garanteze că se abordează o preocupare importantă în legătură cu protecția investitorilor.

(65)

În ceea ce privește buna executare, majoritatea normelor privind buna executare în sine au existat deja în temeiul Directivei 2004/39/CE. Cu toate acestea, aceste norme au fost consolidate în temeiul Directivei 2014/65/UE. În special, articolul 27 din Directiva 2014/65/UE prevede că firmele de investiții trebuie să ia „măsuri suficiente (și nu „toți pașii rezonabili”) pentru a obține cel mai bun rezultat posibil pentru clienții lor atunci când execută ordine. În plus, trebuie să se publice informații suplimentare de către participanții la piață și, în special, firmele de investiții trebuie să raporteze primele cinci locuri unde au executat ordinele clienților și rezultatele obținute în momentul executării acestor ordine.

(66)

ESMA a examinat dacă normele revizuite privind buna executare ar putea să abordeze cel puțin unele dintre preocupările identificate în legătură cu respectiva comercializare, distribuție sau vânzare de CFD-uri către clienții de retail. O mai mare transparență în ceea ce privește executarea ordinelor sprijină clienții să înțeleagă mai bine și să evalueze calitatea practicilor de executare ale firmei și, astfel, să evalueze mai bine calitatea serviciului general oferit acestora. În plus, informațiile îmbunătățite cu privire la modul în care firmele execută ordinele clienților sprijină clienții atunci când monitorizează faptul dacă firma ia măsuri suficiente pentru a obține cele mai bune rezultate posibile pentru client. Cerințele în ceea ce privește buna executare consolidează, de asemenea, standardul de bună executare în raport cu produsele extrabursiere, cerând firmelor să verifice corectitudinea prețului propus clientului atunci când execută ordine sau iau decizii referitoare la tranzacționarea produselor extrabursiere, inclusiv a produselor personalizate. Cerințele din Directiva 2014/65/UE presupun colectarea de date de piață, care sunt utilizate pentru estimarea prețului respectivelor produse și, dacă este posibil, prin compararea acestuia cu produse similare sau comparabile. Cu toate acestea, normele privind buna executare nu abordează riscurile legate de caracteristicile produsului, altele decât executarea, și de comercializarea, distribuția sau vânzarea la scară largă a acestor produse clienților de retail.

(67)

În ceea ce privește aceste cerințe de reglementare în esență similare, ESMA a luat în considerare în mod repetat riscurile descrise mai sus în avertismentele pentru investitori, în întrebări și răspunsuri (Q&A) (77) și în avizul său privind „Practicile MiFID pentru firmele care vând produse complexe”. ESMA a efectuat, de asemenea, o convergență în materie de supraveghere, printre altele, prin intermediul Grupului mixt și al grupului operativ privind CFD-urile. În pofida utilizării pe scară largă de către ESMA a instrumentelor sale neobligatorii pentru a asigura o aplicare consecventă și eficientă a cerințelor de reglementare aplicabile existente, preocuparea în legătură cu protecția investitorilor persistă. Acest lucru evidențiază faptul că, din motivele prezentate în prezenta secțiune, aceste cerințe nu abordează preocuparea identificată.

(68)

Într-adevăr, ESMA a luat în considerare impactul potențial al normelor de guvernanță a produselor prevăzute la articolul 16 alineatul (3) și la articolul 24 alineatul (2) din Directiva 2014/65/UE. Aceste norme impun ca furnizorii care produc instrumente financiare (prin urmare, inclusiv CFD-uri) pentru vânzarea către clienți să garanteze că respectivele produse sunt create pentru a răspunde nevoilor unei piețe-țintă de clienți finali identificate în cadrul categoriei pertinente de clienți; că strategia de distribuție a produselor este compatibilă cu piața-țintă identificată; și că furnizorii adoptă măsuri rezonabile pentru a garanta că instrumentele financiare sunt distribuite pe piața-țintă identificată și revizuiesc periodic identificarea pieței-țintă, precum și performanța produsului. Furnizorii de CFD-uri înțeleg instrumentele financiare pe care le oferă sau le recomandă, evaluează compatibilitatea instrumentului cu nevoile clientului căruia îi furnizează servicii de investiții, luând în considerare, de asemenea, piața-țintă identificată a clienților finali și se asigură că instrumentele financiare sunt oferite sau recomandate numai atunci când acest lucru este în interesul clientului. În plus, furnizorii de CFD-uri care ar distribui un instrument financiar care nu este produs de ei instituie mecanisme adecvate pentru a obține și a înțelege informațiile pertinente privind procesul de aprobare a produsului, inclusiv piața-țintă identificată și caracteristicile produsului pe care îl oferă sau îl recomandă. Furnizorii de CFD-uri care distribuie instrumente financiare produse de furnizori care nu fac obiectul cerințelor privind guvernanța produsului stabilite în Directiva 2014/65/UE sau de furnizori din țările terțe dispun, de asemenea, de mecanisme adecvate pentru a obține informații suficiente cu privire la instrumentele financiare.

(69)

ESMA ia act de faptul că cerințele privind guvernanța produselor sunt introduse pentru prima dată în dreptul Uniunii în temeiul Directivei 2014/65/UE. La 2 iunie 2017, ESMA a publicat „Ghidul privind cerințele de guvernanță a produselor MiFID II\” (78), în care sunt furnizate orientări pentru evaluarea pieței-țintă producătorilor și dezvoltatorilor.

(70)

Deși aceste cerințe ar putea restrânge tipul de clienți (piața-țintă) pentru care CFD-urile ar fi adecvate și, prin urmare, la care ar trebui distribuite, ele nu abordează riscurile-cheie descrise în prezenta decizie legate de caracteristicile produsului (de exemplu, efectul de levier ridicat) sau practicile asociate (de exemplu, permiterea unor obligații suplimentare de plată sau oferirea de bonusuri). De asemenea, acestea nu limitează în mod specific distribuția produselor cu respectivele caracteristici de mai sus pe piața de masă. În schimb, prejudiciul cauzat clienților arată că respectiva comercializare, distribuție sau vânzare de CFD-uri nu este adecvată pieței de retail de masă, cu excepția cazului în care sunt însoțite de anumite restricții pe care cerințele de guvernanță a produselor nu le detaliază. Dacă respondenții la cererea de contribuții demonstrează în mod corect că cerințele privind guvernanța produselor sunt aspecte importante în stabilirea pieței-țintă și alinierea strategiei de distribuție la această piață-țintă, este, de asemenea, clar din cererea de contribuții că anumiți furnizori au indicat în răspunsul lor că respectivele CFD-uri cu limite ridicate de efect de levier (de exemplu, 100:1) (79) sunt un produs adecvat pentru clienții de retail chiar și atunci când se aplică cerințele de guvernanță a produselor (aceștia concluzionează că piața-țintă pentru CFD-uri cu acest efect de levier este o piață de masă). După punerea în aplicare a Directivei 2014/65/UE și a cerințelor sale privind guvernanța produselor, mai multe firme comercializează în continuare CFD-uri cu astfel de efecte ridicate de levier pe piața de masă (evaluând numai caracterul adecvat). ESMA și ANC-urile nu sunt de acord cu o astfel de abordare. Acest lucru demonstrează că cerințele de guvernanță a produselor încă oferă o anumită marjă de apreciere furnizorilor individuali pentru a identifica respectivele caracteristici ale produselor pe care intenționează să le ofere clienților lor. În consecință, există în continuare o lipsă a unui nivel minim comun de protecție a investitorilor în întreaga Uniune.

(71)	În pofida existenței acestor cerințe de reglementare, dovezile arată că respectivii clienți de retail continuă și vor continua să piardă bani din CFD-uri. Prin urmare, această măsură este necesară pentru a aborda amenințarea.

(72)	Una dintre condițiile pentru ca ESMA să adopte restricția din prezenta decizie este ca o autoritate competentă sau autorități competente să nu fi luat măsuri pentru a contracara amenințarea sau ca acțiunile întreprinse să nu contracareze în mod adecvat această amenințare.

(73)

Preocuparea în legătură cu protecția investitorilor descrisă în prezenta decizie au determinat unele ANC-uri să se consulte cu privire la măsuri naționale menite să restricționeze comercializarea, distribuția sau vânzarea de CFD-uri clienților de retail sau să adopte măsuri de acest gen:

(i)

începând din august 2016, Autoritatea pentru Servicii Financiare și Piețe („BE-FSMA”), ANC-ul din Belgia, a pus în aplicare o interdicție privind comercializarea anumitor contracte derivate extrabursiere (inclusiv CFD-uri) clienților de retail. În plus, FSMA a interzis o serie de tehnici agresive sau necorespunzătoare de distribuție, cum ar fi oferte telefonice nesolicitate prin centre externe de intermediere telefonică, forme necorespunzătoare de remunerare și cadouri sau bonusuri fictive (80);

(ii)

din noiembrie 2016, CY-CySEC impune furnizorilor de CFD-uri să stabilească o politică privind efectul de levier și să aplice limite ale efectului de levier care să nu depășească 50:1 pentru clienții de retail, cu excepția cazului în care un client, care deține cunoștințele și experiența relevantă, solicită un nivel mai ridicat al efectului de levier (81). CY-CySEC solicită, de asemenea, furnizorilor să aibă o protecție împotriva soldului negativ pentru fiecare cont de client. În plus, de la jumătatea lunii martie 2017, există în vigoare o interdicție privind promoțiile bonus (82);

(iii)

din decembrie 2016, în Franța, legislația prevede interzicerea comunicărilor de comercializare ale furnizorilor de servicii de investiții către persoane fizice în ceea ce privește CFD-urile care nu limitează pierderile clientului pentru fiecare poziție (83);

(iv)

din iulie 2015, PL-KNF impune furnizorilor de CFD-uri să aibă limite ale efectului de levier pentru CFD-uri pentru clienții de retail, care să nu depășească 100:1 (84). În iulie 2017, Ministerul Finanțelor din Polonia a lansat un proiect de modificare a Legii privind tranzacționarea instrumentelor financiare pentru a stabili un efect de levier maxim de 25:1 pentru toate clasele de active și instrumente financiare tranzacționate de clienții de retail fără decontarea contrapărților centrale (85). În urma consultării sale publice largi din perioada iulie-noiembrie 2017, la 13 decembrie 2017, Ministerul Finanțelor din Polonia a anunțat o actualizare a proiectului cu o consultare publică deschisă în perioada 13-22 decembrie 2017. Noul proiect va introduce două limite maxime diferite ale efectului de levier: 100:1 pentru clienții de retail cu experiență (cei care au încheiat cel puțin 40 de tranzacții în cele 24 de luni anterioare efectuării unei noi tranzacții pentru care se stabilește o limită a efectului de levier) și 50:1 pentru clienții de retail neexperimentați (86);

(v)

din octombrie 2017, Autoritatea pentru Servicii Financiare din Malta („MT-MFSA”), ANC-ul din Malta, dispune de o politică online privind valuta care impune furnizorilor de CFD-uri, de schimb valutar la vedere cu reînnoire și de alte produse speculative complexe să stabilească următoarele limite: 50:1 pentru clienții de retail și 100:1 pentru clienții de retail care aleg să fie tratați drept clienți profesioniști (87);

(vi)	în mai 2017, Bundesanstalt für Finanzdienstleistungsaufsicht („DE-BaFin”), ANC-ul din Germania, a interzis comercializarea, distribuția sau vânzarea de CFD-uri clienților de retail care nu exclud obligațiile suplimentare de plată (88);

(vii)

în martie 2017, ES-CNMV a cerut entităților care comercializează clienților de retail stabiliți în Spania CFD-uri sau produse de valută, cu un efect de levier de peste zece ori sau opțiuni binare, să informeze în mod expres acești clienți că ES-CNMV consideră că, din cauza complexității și a nivelului de risc al acestor produse, achiziția lor nu este adecvată clienților de retail. De asemenea, acestor entități li s-a solicitat să se asigure că respectivii clienții sunt informați cu privire la costul pe care ar trebui să și-l asume dacă au decis să își închidă poziția la achiziționarea acestor produse și, în cazul CFD-urilor și al produselor de valută, sunt avertizați că, din cauza efectului de levier, pierderile ar putea fi mai mari decât suma plătită inițial pentru achiziționarea produsului relevant. În plus, aceștia trebuie să obțină de la client o declarație verbală scrisă sau înregistrată care să le permită să dovedească faptul că respectivul client este conștient că produsul pe care îl achiziționează este deosebit de complex și că ES-CNMV consideră că nu este adecvat pentru un client de retail. În plus, materialul publicitar utilizat de entitățile care fac obiectul acțiunii ES-CNMV de promovare a acestor produse trebuie să conțină întotdeauna un avertisment cu privire la dificultatea de înțelegere a produselor și faptul că ES-CNMV consideră că aceste produse nu sunt adecvate pentru clienții de retail din cauza complexității și a nivelului de risc pe care îl prezintă. ES-CNMV a solicitat, de asemenea, CY-CySEC și UK-FCA să informeze furnizorii de CFD-uri în legătură cu aceste cerințe, încurajând furnizorii care oferă servicii în Spania să afișeze același avertisment (89);

(viii)

la 6 martie 2017, IE-CBI a emis un document de consultare care a solicitat opinii cu privire la două opțiuni principale: (i) interzicerea vânzării sau distribuirii de CFD-uri clienților de retail; sau (ii) punerea în aplicare a unor măsuri consolidate de protecție a investitorilor, o limitare a efectului de levier și o cerință conform căreia clienții de retail nu pot pierde mai mult decât suma pe care au depus-o pe bază de poziție (90);

(ix)

(x)

în februarie 2018, PT-CMVM a emis o scrisoare circulară prin care afirma că firmele de investiții trebuie să se abțină de la furnizarea de servicii de tranzacționare aferente instrumentelor financiare derivate legate de criptomonede dacă nu sunt în măsură să asigure respectarea tuturor obligațiilor de informare față de clienți cu privire la caracteristicile produselor.

(74)

În plus față de acestea, Finanstilsynet („NO-Finanstilsynet”), ANC-ul din Norvegia, a publicat la 26 februarie 2018 un document de consultare în care propune, printre altele, măsuri în legătură cu CFD-urile similare celor propuse de ESMA în cererea de contribuții. Perioada de consultare este 26 februarie 2018-26 martie 2018 (92).

(75)

Alte ANC-uri au avertizat clienții de retail în ceea ce privește CFD-urile. În mod special:

(i)	în decembrie 2016, AT-FMA a emis un avertisment cu privire la riscurile asociate CFD-urilor, schimbului valutar la vedere cu reînnoire și opțiunilor binare;

(ii)	în februarie 2017, IT-CONSOB a emis o comunicare specifică pentru a avertiza clienții italieni de retail cu privire la riscurile asociate CFD-urilor (93); și

(iii)

în noiembrie 2017, UK-FCA a emis un avertisment cu privire la riscurile asociate CFD-urilor privind criptomonedele (94).

(76)	În plus, NO-Finanstilsynet a revocat autorizația unui furnizor de CFD-uri după o inspecție la fața locului.

(77)

Astfel cum s-a arătat mai sus, în 13 din cele 28 de state membre ANC-urile au adoptat sau luat în considerare unele acțiuni de combatere a preocupărilor în legătură cu protecția investitorilor care rezultă din comercializarea, distribuția sau vânzarea de CFD-uri clienților de retail. Aceste măsuri variază în mod semnificativ și includ, printre altele, interzicerea comercializării de CFD-uri clienților de retail, introducerea anumitor limite privind efectul de levier, restricții de comercializare și o cerință pentru asigurarea unei protecții împotriva soldului negativ. Cu toate acestea, deși aceste măsuri au avut unele efecte, preocuparea semnificativă în legătură cu protecția investitorilor persistă.

(78)

De exemplu, în Franța, unde a fost adoptată una dintre cele mai puternice măsuri din Uniune, FR-AMF confirmă faptul că are în continuare preocupări legate de caracteristicile acestor produse și de oferta continuă a acestor produse către clienții de retail. Cu titlu de exemplu, deși FR-AMF a înregistrat o reducere a numărului de plângeri în 2017, aceasta observă în continuare un număr semnificativ (33 %) (95) de plângeri legate de aceste produse, comparativ cu numărul total de plângeri pe care le primește în legătură cu alte produse și servicii de investiții. În Polonia, adoptarea unor măsuri în iulie 2015 nu a fost suficientă pentru a aborda preocuparea în legătură cu protecția investitorilor. După cum s-a menționat anterior, un studiu realizat de PL-KNF în primul trimestru al anului 2018 a arătat că 79,69 % din clienți au pierdut bani în 2017, iar pierderea medie per client a crescut.

(79)	În schimb, în Belgia, BE-FSMA este mulțumită de rezultatul acțiunii sale; cu toate acestea, BE-FSMA a introdus o interdicție de comercializare a CFD-urilor către clienți de retail și, prin urmare, aceste produse nu mai pot fi oferite în mod legal clienților de retail din Belgia.

(80)

ESMA nu dispune de nicio dovadă că în acest stadiu este necesară interzicerea, spre deosebire de restricții privind comercializarea, distribuția sau vânzarea de CFD-uri către clienții de retail la nivelul Uniunii. Cu toate acestea, având în vedere că restricțiile individuale aplicate în măsurile naționale luate până în prezent, care au inclus numai unele dintre elementele incluse în această măsură (de exemplu, limitele specifice ale efectului de levier sau restricții de comercializare) s-au dovedit a fi insuficiente pentru a rezolva problema identificată în legătură cu protecția investitorilor, ESMA consideră că este necesar să se impună fiecare cerință din prezenta decizie ca un pachet care să permită atingerea unui nivel minim de protecție a clienților de retail din întreaga Uniune.

(81)

În plus, CFD-urile sunt comercializate, distribuite sau vândute în mod obișnuit prin conturi de tranzacționare online. Prin urmare, o interdicție sau o restricție națională nu ar fi adecvată pentru a proteja clienții de retail din alte state membre, altele decât statul membru în care se ia măsura atunci când furnizorii de CFD-uri operează în alte state membre. După cum reiese din datele colectate de UK-FCA și CY-CSSEC (96), furnizorii de CFD-uri au reușit să ajungă la noi clienți din întreaga Uniune cu ușurință și în mod rapid, operând online. Ca un alt exemplu de confirmare a dimensiunii UE care persistă în acest domeniu, IT-CONSOB a informat ESMA că toate plângerile pe care le-a primit cu privire la CFD-uri și opțiuni binare în perioada septembrie 2017-februarie 2018 au vizat în totalitate furnizorii de CFD-uri care operează în Italia din cinci state membre diferite în virtutea libertății de a furniza servicii sau activități de investiții sau de a înființa o sucursală în alte state membre (97).

(82)

Având în vedere considerațiile de mai sus, pentru ca măsurile naționale să fie eficiente pentru clienții de retail din întreaga Uniune, ar fi necesar ca ANC-urile din toate statele membre să ia măsuri menite să introducă nivelul minim comun de protecție a investitorilor prevăzut în prezenta decizie într-o perioadă scurtă de timp. Întrucât acest lucru nu s-a întâmplat și având în vedere urgența de a aborda preocuparea identificată în legătură cu protecția investitorilor, ESMA consideră că este necesar să își exercite abilitățile de intervenție temporară asupra produselor. Cadrul fragmentat actual nu furnizează clienților de retail un nivel de protecție sau furnizează un nivel de protecție diferit în întreaga Uniune atunci când investesc în aceleași produse complexe, uneori de la aceiași furnizori.

(83)

În cele din urmă, utilizarea competențelor de supraveghere de către ANC-uri în temeiul articolului 69 din Directiva 2014/65/UE, de exemplu, în temeiul alineatului (2) litera (f) (interzicerea temporară a exercitării activității profesionale) și litera (t) (suspendarea activităților de comercializare sau de vânzare din cauza unei nerespectări a cerințelor procesului de aprobare a produselor) nu ar aborda nici ea preocupările semnificative în legătură cu protecția investitorilor. O măsură de intervenție asupra produsului se aplică unui produs sau unei activități referitoare la respectivul produs și, prin urmare, se aplică tuturor firmelor de investiții care furnizează respectivul produs sau activitate, mai degrabă decât unei singure neconformități a unei firme individuale de investiții. Prin abordarea în Uniune a riscurilor care rezultă din oferta de CFD-uri pentru clienții de retail, măsura de intervenție este mai eficace decât încercările ANC-urilor de a acționa în mod individual împotriva fiecărei firme. După cum s-a menționat mai sus, dovezile arată că acesta este un aspect la nivel de piață, întrucât problema nu se limitează la particularitățile anumitor furnizori, precum și faptul că riscurile-cheie sunt inerente modelului de afaceri al produselor și furnizorilor. Astfel, diferitele acțiuni individuale de supraveghere nu ar asigura imediat faptul că ar fi împiedicat prejudiciul în continuare al clienților de retail și nu ar furniza o alternativă adecvată la utilizarea competențelor de intervenție ale ESMA. Caracterul transfrontalier al distribuției de CFD-uri, faptul că acestea afectează mai mult de un stat membru, răspândirea distribuției de CFD-uri în noile jurisdicții și proliferarea diferitelor măsuri naționale pentru a aborda preocupări similare în legătură cu protecția investitorilor (care, la rândul lor, pot contribui la riscul arbitrajului de reglementare) duc la concluzia că sunt necesare măsuri la nivelul întregii Uniuni pentru a asigura un nivel comun de protecție în întreaga Uniune.

(84)

Având în vedere dimensiunea și natura preocupării semnificative în legătură cu protecția investitorilor identificată, ESMA consideră necesară și proporțională restricționarea temporară a comercializării, distribuției sau vânzării de CFD-uri clienților de retail în situații în care sunt îndeplinite anumite condiții.

(85)

Restricția ESMA abordează preocuparea semnificativă în legătură cu protecția investitorilor identificată prin acordarea unui nivel minim adecvat și uniform de protecție a clienților de retail care tranzacționează CFD-uri în Uniune. În plus, aceasta nu are un efect negativ asupra eficienței piețelor financiare sau asupra investitorilor care să fie disproporționat în raport cu beneficiile sale.

(86)

Principalele beneficii legate de măsurile de intervenție temporară ale ESMA sunt următoarele:

(i)	reducerea riscului de vânzare necorespunzătoare a CFD-urilor și a consecințelor financiare aferente acestora. Acesta este un beneficiu major pentru clienții de retail și pentru piețele financiare în ansamblu;

(ii)	reducerea riscurilor legate de arbitrajul de reglementare sau de supraveghere între diferite entități și jurisdicții;

(iii)

restabilirea încrederii investitorilor în piețele financiare, inclusiv încrederea în furnizorii activi din acest sector, care ar fi putut suferi prejudicii reputaționale repetate din cauza problemelor întâmpinate de investitori.

(87)

ESMA consideră că eventualele consecințe și costuri financiare pe care le vor întâmpina furnizorii în momentul punerii în aplicare a măsurilor de intervenție prevăzute în prezenta decizie ar putea fi atât de natură unică, cât și continuă, fiind legate, printre altele, de:

(i)	costuri informatice inițiale și continue;

(ii)	actualizarea/revizuirea măsurilor procedurale și organizaționale existente;

(iii)

costurile relevante ale resurselor umane legate de punerea în aplicare a măsurilor de intervenție ale ESMA (inclusiv personalul din cadrul funcției de conformitate și personalul care furnizează servicii relevante de investiții sau informații privind produsele);

(iv)	potențiala revizuire și actualizare a contractelor existente (reprelucrare); și

(v)	reducerea volumelor de vânzări ale produselor acoperite de măsurile de intervenție ale ESMA.

(88)	Este posibil ca unele dintre aceste costuri să fie transferate investitorilor.

(89)	Referirea ulterioară la impactul preconizat al măsurilor de intervenție este prezentată mai jos.

5.1. Protecția marjei inițiale

(90)	ESMA consideră că este necesar să se limiteze comercializarea, distribuția sau vânzarea de CFD-uri clienților de retail prin aplicarea anumitor limite specifice ale efectului de levier în funcție de natura activului suport.

(91)

Introducerea acestor limite ale efectului de levier va proteja clienții solicitând acestora să plătească o marjă inițială minimă pentru a încheia un CFD. Această cerință este cunoscută sub denumirea de „protecție a marjei inițiale”. Aceasta limitează expunerea noțională a investiției clientului în raport cu suma de bani investită Întrucât respectivele costuri cu care se confruntă un client sunt în creștere în expunerea noțională a investiției, protecția marjei inițiale va reduce probabilitatea pierderilor clientului în comparație cu cele care ar fi preconizate dacă clientul ar tranzacționa la un efect de levier mai ridicat (98). După cum se explică în continuare mai jos, cercetările academice empirice confirmă această analiză și stabilesc faptul că limitele efectului de levier îmbunătățesc rezultatele medii pentru investitori (99).

(92)

Pentru a ajunge la această concluzie, ESMA a luat în considerare răspunsurile din cererea sa de contribuții. Răspunsurile din partea furnizorilor, a organizațiilor profesionale și a altor entități interesate la cererea de contribuții, cu câteva excepții, au fost în general negative în ceea ce privește limitele propuse ale efectului de levier. Impactul principal asupra furnizorilor al impunerii unor limite ale efectului de levier astfel cum s-a propus a fost o scădere preconizată a veniturilor. Cu toate acestea, mulți dintre aceștia au indicat că – în general – nu se opun limitelor efectului de levier ca măsură de intervenție, dar nu sunt de acord cu limitele specifice propuse.

(93)

Reprezentanții consumatorilor au avut în general o atitudine pozitivă față de măsurile propuse privind CFD-urile, inclusiv limitele efectului de levier propuse de ESMA. Cu toate acestea, în aproape jumătate din răspunsurile reprezentanților consumatorilor s-a propus depășirea măsurilor propuse de ESMA prin adoptarea de măsuri mai stricte, cum ar fi limite mai stricte ale efectului de levier sau interzicerea totală a comercializării, distribuției sau vânzării de CFD-uri clienților de retail.

(94)

Marea majoritate a răspunsurilor din partea persoanelor fizice au exprimat o aprobare sau o dezaprobare generică, adesea foarte scurtă, cu privire la măsurile propuse și numai un număr foarte limitat și-au dezvoltat observațiile într-un mod mai substanțial. O mare majoritate a acestor persoane fizice au avut o atitudine negativă față de limitele propuse ale efectului de levier. Dintre puținele persoane fizice care au sprijinit măsurile propuse de ESMA în ceea ce privește CFD-urile, unele au menționat că sunt de opinie că este necesar un nou nivel de protecție al clienților de retail atunci când tranzacționează aceste instrumente. Unele dintre acestea s-au referit la valoarea pierderilor rezultate din tranzacționarea CFD-urilor sau s-au plâns de comportamentul agresiv al unor firme. În unele cazuri, investitorii au susținut că au fost victime ale fraudei.

(95)

Unii respondenți la cererea de contribuții au indicat că ar aprecia reglajul fin în continuare al categoriilor utilizate pentru protecția marjei inițiale. Unul dintre respondenți a indicat mai multe active suport specifice pentru reclasificare din cauza volatilității lor. În urma unei analize cantitative suplimentare, ESMA a reatribuit EuroSTOXX50 la clasa de active a indicilor majori. De asemenea, NASDAQ-100 se adaugă la clasa de active a indicilor majori.

(96)	Cercetările existente indică faptul că efectul de levier mai scăzut este asociat cu rezultate mai bune ale clienților, inclusiv pierderi mai mici la fiecare tranzacție și comisioane totale de tranzacție mai mici ca o funcție a volumelor reduse de tranzacționare (100).

(97)

În special, cercetarea detaliată realizată de Rawley Z. Heimer și Alp Simsek, prin compararea rezultatelor clientului înainte și după aplicarea limitelor efectului de levier pe piața americană, concluzionează că limitele efectului de levier au îmbunătățit rezultatele obținute pentru clienții cu cele mai mari efecte de levier cu 18 puncte procentuale pe lună și au atenuat pierderile acestora cu 40 % (101). Acest studiu academic aprofundat demonstrează o relație pozitivă între un efect de levier mai scăzut și un volum redus de tranzacționare, care a contribuit la îmbunătățirea rezultatelor pentru consumatori.

(98)	În timpul cererii de contribuții, ESMA nu a primit date cantitative care să ateste că introducerea protecției marjei inițiale atrage după sine randamente reduse ale investițiilor pentru clienții de retail.

(99)	În plus, solicitarea unei marje inițiale minime va aborda unele dintre riscurile distribuției referitoare la CFD-uri, asigurându-se că numai clienții de retail care sunt capabili să înregistreze o marjă suficient de ridicată pot tranzacționa aceste produse (102).

(100)

În mod similar, se așteaptă, de asemenea, ca protecția marjei inițiale să reducă probabilitatea ca furnizorii de CFD-uri să vizeze un client de retail de masă prin dimensiuni mai mici ale contului, susținute de un efect de levier mai ridicat. Aceasta va încuraja probabil firmele să se concentreze asupra clienților sofisticați de retail și asupra clienților profesioniști, mai degrabă decât să „abordeze în mod fraudulos” clienți mai puțin sofisticați de retail. Prin urmare, protecția marjei inițiale propusă va contribui la asigurarea faptului că furnizorii de CFD-uri acționează în condiții care sunt în interesul superior al clienților lor, în loc să caute să atragă noi clienți sau să își extindă cota de piață prin niveluri mai ridicate ale efectului de levier.

(101)

Protecția marjei inițiale va contribui, de asemenea, la reducerea riscului potențial al conflictelor de interese, în special atunci când furnizorii de CFD-uri nu acoperă riscurile tranzacțiilor clienților lor și astfel beneficiază direct de pierderile clienților, reducând riscul ca firmele să profite de pierderea tranzacțiilor clienților și de profiturile preconizate din tranzacționare. Acest lucru reflectă o abordare comună a protecției investitorilor adoptată de o serie de alte jurisdicții internaționale (103).

(102)

Protecția marjei inițiale pentru fiecare activ suport a fost stabilită în funcție de volatilitatea respectivului activ suport utilizând un model de simulare pentru a evalua probabilitatea ca un client să își piardă 50 % din investiția inițială într-o perioadă de acoperire a riscurilor corespunzătoare (104). În mod specific, ESMA a efectuat o simulare cantitativă a distribuției randamentelor pe care un investitor într-un singur CFD s-ar putea aștepta să le primească la diferite niveluri ale efectului de levier. Punctul de pornire al simulării au fost datele pentru aproximativ 10 ani privind prețul de piață zilnic (în majoritatea cazurilor) pentru diferite tipuri de active suport utilizate în mod obișnuit în CFD-urile vândute clienților de retail (105). În scopul analizei, ESMA a considerat că un CFD este închis automat dacă marja atinge 50 % din valoarea sa inițială. Probabilitatea simulată cu care se produce închiderea depinde (și crește) de efectul de levier în cauză. O valoare examinată a fost probabilitatea închiderii (automate) ca funcție a efectului de levier. Această valoare permite stabilirea limitelor efectului de levier în conformitate cu un model care se preconizează să abordeze prejudiciul pe o bază consecventă pe diferite tipuri de active suport.

(103)

ESMA a considerat că, având în vedere investitorii de retail și statisticile privind distribuția perioadelor de deținere a CFD-urilor (utilizând datele colectate de ANC-uri), era adecvată stabilirea protecției marjei inițiale presupunând că respectivii clienți de retail dețin un activ timp de cel puțin o zi. Pentru a furniza un punct de referință consecvent, ESMA a simulat apoi efectul de levier care ar conduce la închiderea la marjă cu o probabilitate de 5 % pentru diferite active suport. Intervalul de rezultate din cadrul fiecărei clase de active a furnizat ulterior informații despre selectarea limitelor efectului de levier. În majoritatea cazurilor, limitele au fost stabilite în mod conservator către capătul inferior al intervalului. Frecvența tranzacționării activelor a fost luată în considerare. De exemplu, dintre CFD-urile pe mărfuri, petrolul și aurul sunt tranzacționate în mod obișnuit de clienți de retail, însă simulările indică faptul că efectul de levier care presupune o probabilitate de 5 % de închidere la marjă pentru CFD-urile în aur este de aproximativ două ori mai mare decât CFD-urile în petrol. Prin urmare, limita efectului de levier pentru CFD-urile în aur este diferită de cea pentru cele în petrol și alte mărfuri. Determinarea protecției marjei inițiale în acest mod, în special prin poziții simulate cu o durată de cel puțin o zi, asigură un nivel de protecție consistent și necesar pentru clienții de retail care nu pot monitoriza în mod activ poziția lor pe parcursul unei zile de tranzacționare sau ar putea să nu fie în măsură să evalueze necesitatea unor reacții rapide în lumina volatilității pieței activelor suport. În cazul CFD-urilor pe acțiuni, datele sugerează că participările sunt de regulă mai lungi decât cele pentru alte active și se acordă atenție perioadelor de deținere de până la 5 zile.

(104)

ESMA a luat în considerare abordări alternative la calibrarea protecției marjei inițiale. De exemplu, o alternativă ar fi stabilirea unei limite unice a efectului de levier pentru toate CFD-urile, indiferent de activul lor suport. Cu toate acestea, ESMA a considerat că este adecvat să se facă diferența între diferitele tipuri de active suport, având în vedere diferențele dintre volatilitatea istorică a prețurilor dintre diferitele categorii de active suport, pe lângă diferențele dintre structurile tipice de taxe din cadrul populației actuale a firmei de CFD-uri și comportamentul tipic al clientului (106).

(105)

În timp ce punerea în aplicare a protecției marjei inițiale va implica anumite costuri pentru respectivii furnizori de CFD-uri care ar trebui să ajusteze limitele efectului de levier puse în prezent la dispoziția clienților de retail, ESMA se așteaptă ca aceste costuri să nu fie disproporționate față de beneficiile introducerii unei astfel de protecții. ESMA remarcă, de asemenea, că este deja o practică standard pentru furnizorii de CFD-uri să modifice în mod curent efectul de levier oferit clienților lor pe baza profilului de risc în continuă schimbare al anumitor active.

5.2. Protecția de închidere la marjă

(106)

O altă măsură de protejare a clienților de retail este protecția de închidere la marjă. Această măsură completează introducerea protecției marjei inițiale și reduce riscul ca respectivii clienți de retail să piardă fonduri semnificative care depășesc fondurile pe care le-au investit într-un CFD, în condiții normale de piață.

(107)

Asigurarea unei protecții de închidere la marjă și standardizarea procentului la care furnizorii de CFD-uri sunt obligați să închidă CFD-ul deschis al unui client (la 50 % din marja inițială cerută) sunt concepute, de asemenea, pentru a aborda aplicarea inconsecventă a practicilor de închidere la marjă de către furnizorii de CFD-uri. Unele ANC-uri au observat că furnizorii de CFD-uri permit ca fondurile clienților lor să scadă la 0-30 % din marja inițială necesară pentru a deschide un CFD (107). Permițându-le clienților să își erodeze marja aproape de zero, furnizorii supun clienții la riscul de a pierde mai mult decât fondurile depuse, în special în timpul unui eveniment care creează decalaje. În schimb, un nivel prea ridicat de închidere la marjă ar expune clienții la închiderea frecventă, ceea ce ar putea să nu fie în interesul acestora. Pragul de 50 % stabilit în măsura ESMA atenuează riscul pierderii substanțiale de către clienții de retail și, prin urmare, este proporțional.

(108)

În cererea de contribuții, ESMA a descris o protecție de închidere la marjă pentru fiecare poziție individuală. O astfel de abordare a fost destinată să abordeze o serie de preocupări legate de aplicarea acestei măsuri unui cont de tranzacționare de CFD-uri pe piața actuală. În special, întrucât se aplică protecția marjei inițiale pe baza activului suport a CFD-ului, aplicarea unei reguli privind închiderea la marjă la fiecare poziție ar asigura aplicarea efectivă a protecției marjei inițiale pentru fiecare clasă de active suport și ar asigura un plafon dur pentru efectul de levier disponibil pentru fiecare clasă de active suport. Un alt motiv pentru o astfel de abordare a fost intenția de a contribui la asigurarea faptului că respectivii clienți de retail cunosc și înțeleg expunerea lor la fiecare activ suport individual. ESMA a propus inițial aplicarea unei norme de închidere la marjă la 50 % din marja inițială la fiecare poziție pentru a oferi o protecție eficientă clienților de retail, reducând în același timp complexitatea produsului și îmbunătățind înțelegerea de către clienții de retail a expunerii lor.

(109)

ESMA a luat în considerare răspunsurile furnizate la cererea sa de contribuții. Marea majoritate a furnizorilor, brokerilor și organizațiilor profesionale care au răspuns cererii de contribuții și-au enumerat preocupările cu privire la o regulă de închidere la marjă la fiecare poziție. În ceea ce privește impactul asupra firmelor, punctele-cheie exprimate au fost perspectiva aplicării unor costuri informatice semnificative și a costurilor continue de monitorizare. Multe răspunsuri din partea firmelor, de asemenea, au semnalat preocupări cu privire la clienții existenți care sunt familiarizați cu închiderea fiecărui cont. În plus, respondenții au subliniat faptul că investitorii care aplică strategii de tranzacționare specifice nu vor mai putea utiliza aceste strategii în mod eficace, întrucât pozițiile individuale ar putea fi închise la un moment dat, dacă respectivii clienți nu își completează marjele pentru poziția specifică, rezultând astfel o expunere neașteptată la piață în ceea ce privește pozițiile rămase. Un alt argument care identifica eventualele consecințe negative ale închiderii la marjă la fiecare poziție a fost că, din cauza închiderii pozițiilor, clienților li s-ar cere să redeschidă poziții, ceea ce ar putea conduce la costuri mai mari de tranzacționare.

(110)

Preocupări similare cu privire la consecințele negative asupra investitorilor de închiderea la marjă la fiecare poziție au fost menționate într-o parte semnificativă a răspunsurilor investitorilor individuali la cererea de contribuții. Cele mai frecvente argumente au fost că o regulă privind fiecare poziție ar împiedica utilizarea anumitor strategii de tranzacționare și ar impune investitorilor să își monitorizeze în mod continuu pozițiile, întrucât este posibil ca aceștia să nu se mai poată baza pe anumite acoperiri ale riscurilor pe care le-au plasat.

(111)

Majoritatea reprezentanților consumatorilor au fost în favoarea măsurilor propuse sau chiar au propus măsuri considerabil mai restrictive în ceea ce privește CFD-urile (cum ar fi interzicerea completă a comercializării, distribuției sau vânzării acestor instrumente financiare clienților de retail).

(112)

De asemenea, au existat răspunsuri la cererea de contribuții din partea firmelor care au fost în favoarea regulii de închidere la marjă la fiecare poziție propusă în cererea de contribuții. Aceste firme au indicat că aplică deja o astfel de abordare și sunt mulțumite de rezultatele acesteia.

(113)

ESMA a efectuat o analiză a rezultatelor preconizate ale investitorilor în funcție de faptul dacă o regulă de închidere la marjă a fost aplicată la fiecare poziție (un CFD va fi închis atunci când valoarea sa scade sub 50 % din valoarea marjei inițiale) sau la contul de tranzacționare a CFD-ului (un CFD va fi închis atunci când valoarea tuturor CFD-urilor deschise legate de contul de tranzacționare împreună cu toate fondurile din respectivul cont scad sub 50 % din valoarea marjei inițiale totale pentru toate CFD-urile deschise). În special, aceasta a evaluat frecvența închiderii și impactul cristalizării pierderilor clienților pentru un portofoliu simulat de poziții CFD în cadrul fiecărui scenariu. Această analiză nu a estimat rezultate numerice exacte, reflectând faptul că există o gamă extrem de mare de potențiale portofolii diferite pe care un investitor ar putea să le dețină. În schimb, analiza a analizat dacă se poate aștepta ca oricare dintre cele două baze să conducă în general la rezultate mai bune pentru investitori. Concluzia generală a fost că un rezultat mai bun al investitorului pentru fiecare poziție sau pentru fiecare cont a închiderii la marjă depinde de variațiile de preț ale activelor suport ale CFD-urilor din portofoliile de investiții. Acest lucru se datorează faptului că, în urma unei închideri care ar avea loc pe o bază, dar nu și pe cealaltă, prețul unui activ suport se poate redresa sau se poate deteriora.

(114)

În general, se preconizează ca închiderea va avea loc puțin mai frecvent la fiecare poziție, presupunând că portofoliul unui investitor este același în fiecare caz. Cu toate acestea, se preconizează ca închiderea să fie rară în ambele cazuri, datorită protecției marjei inițiale. Pentru clienții cu o singură poziție în contul lor de tranzacționare de CFD-uri, nu ar exista nicio diferență între baza contului și baza poziției. Din cererea de contribuții, este clar că există multe conturi de tranzacționare cu CFD-uri la nivel de retail care includ doar o singură poziție.

(115)

Deși se așteaptă ca diferența de rezultate care rezultă din baza fiecărei poziții în comparație cu baza fiecărui cont să fie mică pentru mulți investitori (dar nu poate fi cuantificată cu precizie în absența unui portofoliu reprezentativ), răspunsurile la cererea de contribuții au evidențiat motive suplimentare pentru care o bază a fiecărui cont poate fi mai bună pentru unii investitori. În primul rând, permițând obținerea de câștiguri de la o singură poziție pentru a compensa pierderile de la o altă poziție, o bază a contului sprijină un portofoliu divers de investiții. În al doilea rând, în măsura în care închiderea are loc mai puțin frecvent pe baza contului, aceasta reduce posibilitățile investitorilor de a suporta costurile generate de reintrarea în poziții.

(116)

Având în vedere analiza de mai sus și răspunsurile din cererea de contribuții, ESMA consideră că o regulă standardizată de închidere la marjă pe baza contului la 50 % din valoarea totală a protecției marjei inițiale ca o măsură individuală luată pentru completarea celorlalte măsuri descrise în prezenta decizie este mai proporțională ca protecție minimă care trebuie aplicată. În special, această regulă ar trebui să prevadă închiderea uneia sau mai multor CFD-uri în termenii cei mai favorabili pentru clientul de retail pentru a se asigura că valoarea contului nu scade sub 50 % din valoarea totală a protecției marjei inițiale plătite pentru intrarea în toate CFD-urile deschise în prezent în orice moment. Valoarea contului în aceste scopuri ar trebui să fie determinată de fondurile din respectivul cont, împreună cu orice profit net nerealizat din CFD-urile deschise conectate la respectivul cont.

(117)

Protecția de închidere la marjă propusă de ESMA nu împiedică un furnizor să aplice o regulă de închidere per poziție la 50 % din cerința privind marja inițială a poziției specifice în schimbul unei reguli de închidere per cont; într-adevăr, acest lucru ar putea reduce complexitatea pentru clienții de retail. Mai mult, prin aplicarea unei reguli de închidere per poziție la 50 %, furnizorul îndeplinește în mod inerent cerința de închidere per cont, întrucât toate pozițiile unice vor fi închise în conformitate cu regula de închidere la 50 %.

5.3. Protecția împotriva soldului negativ

(118)

Protecția împotriva soldului negativ urmărește protejarea clienților de retail în situații excepționale în care există o modificare a prețului activului suport care este suficient de mare și bruscă pentru a împiedica furnizorul de CFD-uri să închidă poziția, astfel cum este impus de protecția de închidere la marjă, astfel încât respectivul client are o valoare negativă a contului. Cu alte cuvinte, evenimentele mari de pe piață pot provoca decalaje, prevenind eficacitatea protecției automate de închidere la marjă. O serie de ANC-uri (108) au observat că, în urma acestor evenimente, clienții au datorat mult mai mult decât au investit, ajungând la un sold negativ în contul lor de tranzacționare a CFD-urilor.

(119)

Scopul protecției împotriva soldului negativ este de a se asigura că pierderile maxime ale unui investitor în tranzacționarea CFD-urilor, inclusiv toate costurile aferente, sunt limitate la fondurile totale legate de tranzacționarea CFD-urilor care se află în contul de tranzacționare de CFD-uri al investitorului. Acest lucru ar trebui să includă toate fondurile care urmează să fie plătite în contul respectiv datorită profiturilor nete rezultate din închiderea CFD-urilor deschise legate la respectivul cont. Un investitor nu ar trebui să suporte nicio răspundere suplimentară legată de tranzacționarea sa de CFD-uri. Alte conturi nu ar trebui să facă parte din capitalul de risc al investitorului. În cazul în care un cont de tranzacționare include, de asemenea, alte instrumente financiare (de exemplu, OPCVM sau acțiuni), sunt expuse riscurilor doar fondurile dedicate în mod explicit tranzacției de CFD-uri și nu cele dedicate altor instrumente financiare.

(120)

Scopul protecției împotriva soldului negativ este de a oferi, de asemenea, o „protecție” în caz de condiții de piață extreme. ESMA a efectuat o analiză a evenimentului privind francul elvețian în ianuarie 2015 pentru a examina impactul său direct asupra investitorilor într-o serie de scenarii (109). Aceste scenarii au fost următoarele:

(i)	protecția împotriva oricărui sold negativ al unui cont de tranzacționare de CFD-uri deținut de un client de retail;

(ii)	protecția împotriva oricărui sold negativ al fiecărei poziții CFD deținute de un client de retail; și

(iii)

nicio protecție împotriva soldului negativ.

(121)

În evaluarea acestor opțiuni, ESMA a constatat că impactul direct asupra investitorilor care a rezultat din diferite opțiuni în cazul unor evenimente de piață extreme trebuia să fie examinat în raport cu respectivele costuri curente rezultate din furnizarea acestei protecții. În special, furnizorii de CFD-uri s-ar confrunta cu unele costuri curente care pot fi atribuite capitalului suplimentar sau acoperirii riscurilor, ca parte a administrării riscurilor. O parte din aceste costuri ar putea fi transmise, la rândul lor, investitorilor înșiși sub forma unor spreaduri mai mari sau a altor taxe.

(122)

Pe de altă parte, un risc important de prejudiciu major al consumatorului care apare în absența unei protecții împotriva soldului negativ este potențialul unui investitor de a datora bani unei firme ca urmare a condițiilor de piață extreme. O astfel de situație este deosebit de dăunătoare pentru investitorii fără o avere lichidă considerabilă (110). ESMA a decis să adopte o protecție împotriva soldului negativ pentru fiecare cont de tranzacționare de CFD-uri ca o modalitate de abordare a acestei surse de prejudicii majore potențiale, reducând la minimum în același timp costurile asociate firmelor și investitorilor. În special, ESMA a considerat că instituirea unei protecții împotriva soldului negativ pentru fiecare CFD ar fi riscat impunerea de costuri disproporționate investitorilor și firmelor. Dacă ar fi introdusă o protecție împotriva soldului negativ pentru fiecare poziție, firmele ar trebui să ierte orice pierdere a clientului care depășește fondurile dedicate respectivei poziții, inclusiv marja inițială și orice marjă suplimentară plătită de client. Întrucât protecția împotriva soldului negativ nu ar permite compensarea unei pierderi semnificative cu alte poziții din portofoliul unui client, o regulă pentru fiecare poziție ar crește riscul de piață asumat de firme. Acest lucru ar conduce probabil la o creștere a cerințelor de capital pentru firme, ale căror costuri ar fi probabil transferate clienților de retail.

(123)

În ceea ce privește propunerea privind protecția împotriva soldului negativ, majoritatea furnizorilor, brokerilor și organizațiilor profesionale au exprimat o opinie pozitivă. Unii furnizori au solicitat clarificări suplimentare cu privire la această regulă. Preocupările semnalate au fost legate de impactul măsurilor asupra cerințelor de capital ale firmelor și de posibilitatea ca unii clienți să poată utiliza acest lucru pentru a specula împotriva furnizorilor introducând două poziții opuse la același broker pe conturi diferite. Reprezentanții consumatorilor au avut o atitudine pozitivă în ceea ce privește măsurile propuse, inclusiv protecția împotriva soldului negativ. În general, persoanele care au răspuns cererii de contribuții și care au făcut referire în mod explicit în răspunsul lor la propunerile privind o protecție împotriva soldului negativ au avut o atitudine pozitivă în privința acestor propuneri.

(124)

ESMA a luat în considerare efectele asupra furnizorilor de CFD-uri în ceea ce privește asigurarea unei protecții împotriva soldului negativ, precum și prejudiciul substanțial cauzat clienților de retail, care poate apărea fără această protecție. În același timp, ESMA consideră că protecția împotriva soldului negativ pe baza contului abordează preocuparea identificată în legătură cu protecția investitorilor și este proporțională.

5.4. Avertismentele privind riscurile

(125)

O altă măsură de abordare a riscurilor pentru clienții de retail în ceea ce privește CFD-urile este aceea de a solicita furnizarea de avertismente standardizate și eficace privind riscurile specifice firmelor, inclusiv informații privind procentul de pierderi ale conturilor clienților de retail. Astfel cum s-a observat anterior, mai multe ANC-uri au remarcat calitatea scăzută a avertismentelor privind riscurile furnizate clienților și au raportat că adesea furnizorii de CFD-uri nu reușesc să prezinte în mod clar caracterul de risc ridicat și complex al produselor. În special, avertismentele privind riscurile nu explică în mod clar potențialul pierderilor rapide care ar putea depăși banii investiți de clienți sau mesajele sunt atenuate de modul în care sunt prezentate avertismentele sau prin declarații despre profiturile potențiale.

(126)

În răspunsurile lor la cererea de contribuții, doar o mică parte dintre furnizori și brokeri s-au opus introducerii unui avertisment standardizat privind riscurile. Unele firme au semnalat faptul că apreciază un procent de pierdere specific firmei în schimbul unui avertisment mai standardizat. Reprezentanții consumatorilor au avut opinii mixte, întrucât aproape jumătate din răspunsuri au indicat faptul că aceștia sunt în favoarea unor măsuri mai stricte privind CFD-urile (de exemplu, o interdicție). Reprezentanții consumatorilor care au menționat în mod explicit avertismentul privind riscurile în răspunsul lor au avut o atitudine pozitivă cu privire la propunere, atât timp cât aceasta este luată în considerare în combinație cu celelalte măsuri propuse.

(127)

Avertismentele privind riscurile specifice firmelor prevăzute în prezenta decizie ar oferi clienților de retail informații esențiale despre aceste produse specifice, și anume procentul de conturi de retail care pierd bani atunci când tranzacționează CFD-uri. Un studiu a constatat că un avertisment standardizat privind riscurile a îmbunătățit semnificativ înțelegerea produsului de către clientul de retail, inclusiv posibilitatea de a pierde mai mulți bani decât a investit și probabilitatea de a obține un profit (111).

(128)

O cerință pentru furnizorii de CFD-uri de a preciza procentul de conturi de clienți de retail care sunt în pierdere este elaborată pentru a compensa tendința furnizorilor de CFD-uri de a evidenția profiturile potențiale înaintea pierderilor.

(129)

În plus, se preconizează că avertismentele vor sprijini clienții de retail în luarea unei decizii în cunoștință de cauză cu privire la faptul dacă doresc să utilizeze un produs cu un nivel ridicat de risc, care este mai susceptibil să conducă la o pierdere decât la un câștig.

(130)

Pentru a avertiza investitorii cu privire la riscul pierderilor legate de investirea în CFD-uri, ESMA consideră că fiecare furnizor de CFD ar trebui să își informeze clienții cu privire la procentul conturilor de tranzacționare de CFD ale clienților săi care au pierdut bani în ultimele 12 luni. Pentru a se asigura că cifra este actualizată, acest calcul ar trebui actualizat trimestrial. Procentul arătat ar trebui prezentat într-o manieră simplă și clară, ca parte a unui avertisment privind riscurile în fiecare comunicare a furnizorului.

(131)

Pentru a determina dacă un cont a pierdut bani, trebuie să fie luate în considerare profiturile sau pierderile realizate și nerealizate. Profitul și pierderile realizate se referă la pozițiile CFD-urilor care au fost închise în perioada de calcul. Profitul și pierderile nerealizate se referă la valoarea pozițiilor deschise la sfârșitul perioadei de calcul. Pentru a furniza o imagine completă a procentului conturilor care au avut ca rezultat un profit sau o pierdere, toate costurile legate de tranzacționarea CFD-urilor ar trebui luate în considerare în calcul.

(132)

Pentru furnizorii de CFD-uri nou stabiliți și furnizorii de CFD-uri care nu au avut poziții CFD deschise în ultimele 12 luni, nu este posibil să se calculeze un astfel de procent pentru ultimele 12 luni. Prezenta decizie prevede pentru aceste firme un avertisment standardizat privind riscurile, în care se face trimitere la procentele constatate de ANC-uri în studiile lor existente.

(133)

Astfel cum s-a menționat mai sus, aproape toți furnizorii care au răspuns cererii de contribuții au susținut sau au avut o atitudine neutră față de un avertisment standardizat privind riscurile. Respondenții care au avut o atitudine negativă fie au pus la îndoială eficacitatea unui avertisment privind riscurile sau nu au fost de acord cu procentele constatate de studiile ANC-urilor. O observație formulată frecvent este că firmele au solicitat o versiune mai simplificată a avertismentului privind riscurile care ar putea fi utilizată pentru comercializarea digitală de către firme.

(134)

ESMA a luat în considerare posibilitatea de a solicita un avertisment generic privind riscurile, care să menționeze doar riscul ca respectivii clienți de retail să își piardă rapid banii din cauza efectului de levier al CFD-urilor, sau a unui avertisment mai specific privind riscurile bazat pe pierderile medii pentru clienții de retail, pe baza studiilor ANC-urilor. Prima opțiune a fost eliminată deoarece nu atrage atenția clienților de retail asupra riscurilor reale, specifice tranzacționării de CFD-uri. Ultima opțiune a fost eliminată întrucât aceste studii nu reflectă nicio particularitate (de exemplu, o firmă care oferă numai anumite tipuri de CFD-uri). Deși calculele specifice firmelor pot fi mai împovărătoare pentru furnizori decât un avertisment generic privind riscurile, în conformitate cu feedback-ul din cererea de contribuții, ESMA consideră că acestea sunt necesare pentru a avertiza în mod corespunzător investitorii cu privire la riscul pierderilor.

(135)

Unul dintre riscurile pe care ESMA și ANC-urile le recunosc pentru procentele pierderilor specifice firmei este faptul că aceste procente vor fi utilizate pentru comercializare în loc să fie utilizate în scopului inițial, și anume avertismentul privind riscurile. Din aceste motive, ANC-urile ar trebui să monitorizeze ca firmele de investiții să nu utilizeze procentele specifice unei firme în mod necorespunzător și vor examina aplicarea acestei măsuri.

(136)

În conformitate cu feedback-ul din cererea de contribuții, ESMA consideră că o abordare mai proporțională ar adapta, de asemenea, avertismentul privind riscurile la tipul de canale de comunicare utilizate. Din acest motiv, în prezenta decizie este prevăzută un avertisment sintetizat privind riscurile pentru comunicații prin intermediul unui suport durabil, cum ar fi aplicațiile mobile sau posturile sociale.

5.5. Interzicerea beneficiilor monetare și nemonetare

(137)

O măsură definitivă de abordare a riscurilor legate de distribuția CFD-urilor către clienții de retail este o interdicție a beneficiilor monetare (de exemplu așa-numitele „bonusuri de tranzacționare”) și anumite tipuri de beneficii nemonetare. Promoțiile financiare care oferă bonusuri sau alte stimulente pentru tranzacționarea de CFD-uri deseori distrag atenția clienților de retail de la natura cu risc ridicat a produselor de CFD-uri. Acestea atrag clienți de retail, care altfel nu ar alege să investească în astfel de produse. Aceste beneficii sunt adesea dependente de depunerea banilor în cont de către clienți sau de executarea unui anumit volum de tranzacții.

(138)

Cu toate acestea, interzicerea beneficiilor de către ESMA nu acoperă instrumentele de informare și de cercetare oferite clienților de retail în măsura în care acestea se referă la CFD-uri (beneficii nemonetare excluse), întrucât acestea ar contribui la procesul de luare a deciziilor al clienților.

(139.

Majoritatea răspunsurilor din partea furnizorilor, a organizațiilor profesionale și a brokerilor au fost în favoarea măsurilor legate de stimularea clienților. Reprezentanții consumatorilor care au făcut referire în mod explicit la aceste măsuri, de asemenea, au avut o atitudine pozitivă. Având în vedere riscurile pe care le prezintă aceste beneficii pentru clienții de retail, ESMA consideră că este necesar și proporțional să le restricționeze.

5.6. Proporționalitatea generală

(140)

ESMA a atins limita eficacității instrumentelor sale neobligatorii în acest domeniu. În acest context, în special în ceea ce privește guvernanța produselor, ESMA recunoaște, de asemenea, că principiile de guvernanță a produselor fac parte deja din cultura de supraveghere a serviciilor financiare din Uniune. În noiembrie 2013, Autoritățile europene de supraveghere („AES”) au emis o poziție comună privind „Procesele de monitorizare și guvernanță a produselor producătorilor”, care stabilește principii la nivel înalt aplicabile proceselor de monitorizare și de guvernanță ale instrumentelor financiare (112). În februarie 2014, ESMA a emis un aviz cu privire la „Practicile în temeiul Directivei privind piețele instrumentelor financiare (MiFID) pentru firmele care vând produse complexe” (113) și, în martie 2014, a emis un aviz cu privire la „Produsele structurate de retail – bune practici pentru mecanismele de guvernanță a produselor” (114). În plus, începând din martie 2007, în Regatul Unit există orientări care stabilesc principiile de guvernanță a produselor (115).

(141)

În pofida acestor principii de supraveghere și a cerințelor de reglementare descrise în prezenta decizie, prejudiciul cu privire la comercializarea, distribuția sau vânzarea de CFD-uri către clienții de retail a continuat să se dezvolte în ultimii ani.

(142)

Măsura globală a ESMA este necesară și proporțională pentru a aborda preocuparea identificată în legătură cu protecția investitorilor. În general, se așteaptă ca aceasta să reducă pierderile anormale și semnificative cu care se confruntă clienții de retail în ceea ce privește CFD-urile, precum și să sporească nivelul de conștientizare în rândul clienților de retail cu privire la riscurile legate de aceste produse. Beneficiile obținute din abordarea preocupării în legătură cu protecția investitorilor identificată în modul propus depășesc consecințele potențiale pentru furnizorii de CFD-uri, inclusiv prin costurile de punere în aplicare asociate cu respectarea acestor cerințe și o reducere potențială a veniturilor furnizorilor de CFD-uri (prin volume mai scăzute de tranzacționare, comisioane de tranzacție plătite de clienți și pierderi mai mici ale clienților).

(143)

În plus, măsura ESMA se va aplica la două luni de la data publicării prezentei decizii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE). Acest lucru implică o perioadă de preaviz de două luni de la publicarea oficială, care vizează echilibrarea intereselor clienților de retail cu privire la o reducere imediată a prejudiciului rezultat din tranzacționarea curentă a CFD-urilor și necesitatea de a acorda suficient timp participanților relevanți pe piață pentru a-și organiza și a-și modifica modelele de afaceri într-un mod ordonat.

(144)

Prezenta decizie stabilește cerințe comune care vizează asigurarea unui nivel minim necesar de protecție pentru clienții de retail din întreaga Uniune, în plus față de cerințele existente. Aceasta nu intenționează să împiedice ANC-urile sau furnizorii de CFD-uri să asigure un nivel mai ridicat de protecție a investitorilor, de exemplu prin aplicarea unor cerințe privind marje inițiale mai ridicate.

6. MĂSURILE NU CREEAZĂ UN RISC DE ARBITRAJ DE REGLEMENTARE [ARTICOLUL 40 ALINEATUL (3) LITERA (b) DIN REGULAMENTUL (UE) NR. 600/2014]

(145)

Având în vedere natura riscurilor identificate și numărul și tipul investitorilor afectați, precum și măsurile naționale propuse de mai multe state membre, măsura ESMA va asigura o abordare minimă comună în întreaga Uniune. De asemenea, ESMA a luat în considerare riscul ca furnizorii care oferă în prezent CFD-uri să poată încerca să ofere produse cu caracteristici comparabile, cum ar fi opțiuni, contracte futures, swapuri și contracte forward pe rata dobânzii. Respondenții la cererea de contribuții au confirmat că există asemănări între CFD-uri și aceste produse. Prin urmare, în timp ce contribuțiile ESMA se referă în principal la tranzacționarea de CFD-uri, ESMA și ANC-urile vor monitoriza îndeaproape dacă astfel de noi tendințe de distribuție dau naștere unor consecințe negative similare în creștere pentru clienții de retail și dacă există astfel de eforturi din partea furnizorilor de opțiuni binare pentru a eluda aceste măsuri de intervenție și vor acționa după cum este necesar.

(146)

În plus, măsurile de intervenție temporară ale ESMA se aplică tuturor furnizorilor de CFD-uri și oricăror alte persoane care contribuie în mod conștient și intenționat la încălcarea măsurilor care intră în domeniul de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 600/2014. În timp ce domeniul de aplicare a entităților care intră sub incidența articolului 40 din regulamentul menționat în ceea ce privește societățile de administrare a fondurilor trebuie să fie abordat în cele din urmă la nivel legislativ pentru a îmbunătăți certitudinea juridică (116), ESMA a analizat domeniul de aplicare a arbitrajului de reglementare. EMA a stabilit că, având în vedere prejudiciul investitorului evidențiat mai sus, măsurile propuse au un domeniu de aplicare suficient de larg și, prin urmare, sunt capabile să abordeze preocuparea semnificativă în legătură cu protecția investitorilor care rezultă din comercializarea, distribuția sau vânzarea de CFD-uri.

7. CONSULTARE ȘI INFORMARE [ARTICOLUL 40 ALINEATUL (3) LITERA (c) ȘI ALINEATUL (4) DIN REGULAMENTUL (UE) NR. 600/2014]

(147)

Întrucât măsurile propuse se pot referi, într-o măsură limitată, la instrumente financiare derivate pe mărfuri agricole, ESMA a consultat organismele publice competente în supravegherea, administrarea și reglementarea piețelor agricole fizice în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului (117). ESMA a primit răspunsuri din partea Bundesministerium für Ernährung und Landwirtschaft (Germania), Ministerului Agriculturii (Letonia) și Ministerului Agriculturii și Pădurilor (Finlanda). Acești respondenți nu au ridicat nicio obiecție față de adoptarea măsurilor propuse.

(148)

ESMA a comunicat ANC-urilor prezenta propunere de decizie,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Definiții

În sensul prezentei directive:

(a)

„contract pentru diferență” sau „CFD” înseamnă un instrument financiar derivat, altul decât o opțiune, un contract futures, un swap sau un contract forward pe rata dobânzii al cărui scop este de a oferi titularului o expunere lungă sau scurtă la fluctuațiile prețului, ale nivelului sau ale valorii unui activ suport, indiferent dacă acesta este tranzacționat într-un loc de tranzacționare și care trebuie decontat în numerar sau poate fi decontat în numerar la alegerea uneia dintre părți, din alt motiv decât neîndeplinirea obligațiilor de plată sau al altui tip de eveniment de reziliere;

(b)	„beneficiu nemonetar exclus” înseamnă orice beneficiu nemonetar, altul decât, în măsura în care se referă la CFD-uri, instrumentele de informare și de cercetare;

(c)	„marjă inițială” înseamnă orice plată în scopul intrării într-un CFD, excluzând comisionul, taxele de tranzacție și orice alte costuri aferente;

(d)	„protecție a marjei inițiale” înseamnă marja inițială stabilită în anexa I;

(e)

„protecție de închidere la marjă” înseamnă închiderea unuia sau mai multor CFD-uri deschise ale unui client de retail în condițiile cele mai favorabile pentru client în conformitate cu articolele 24 și 27 din Directiva 2014/65/UE atunci când suma fondurilor din contul de tranzacționare de CFD-uri și profiturile nete nerealizate ale tuturor CFD-urilor deschise conectate la contul respectiv scad la mai puțin de jumătate din valoarea totală a protecției marjei inițiale pentru toate respectivele CFD-uri deschise;

(f)	„protecție împotriva soldului negativ” înseamnă limita unui pasiv agregat al unui client de retail pentru toate CFD-urile conectate la un cont de tranzacționare de CFD-uri cu un furnizor de CFD-uri la fondurile din respectivul cont de tranzacționare de CFD-uri.

Articolul 2

Restricție temporară a CFD-urilor în ceea ce privește clienții de retail

Comercializarea, distribuția sau vânzarea către clienți de retail a CFD-urilor este restricționată la situațiile în care sunt îndeplinite cel puțin toate condițiile următoare:

(a)	furnizorul de CFD-uri solicită clientului de retail să plătească protecția marjei inițiale;

(b)	furnizorul de CFD-uri asigură clientului de retail protecția de închidere la marjă;

(c)	furnizorul de CFD-uri asigură clientului de retail protecția împotriva soldului negativ;

(d)	furnizorul de CFD-uri nu furnizează clientului de retail direct sau indirect o plată sau un beneficiu monetar sau nemonetar exclus în legătură cu respectiva comercializare, distribuție sau vânzare a unui CFD, altul decât profiturile realizate cu privire la orice CFD furnizat; și

(e)

furnizorul de CFD nu transmite direct sau indirect o comunicare clientului de retail sau nu publică informații accesibile acestuia cu privire la comercializarea, distribuția sau vânzarea unui CFD, cu excepția cazului în care acesta include avertismentul privind riscurile specificat și respectă condițiile din anexa II.

Articolul 3

Interzicerea participării la activități de eludare

Se interzice participarea, cu bună știință și în mod intenționat, la activități care au ca obiect sau efect eludarea cerințelor de la articolul 2, inclusiv prin acționarea ca înlocuitor pentru furnizorul de CFD-uri.

Articolul 4

Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezenta decizie se aplică de la 1 august 2018 pentru o perioadă de trei luni.

Adoptată la Paris, 22 mai 2018.

Pentru Consiliul supraveghetorilor

Steven MAIJOOR

Președintele

(1) JO L 331, 15.12.2010, p. 84.

(2) JO L 173, 12.6.2014, p. 84.

(3) JO L 87, 31.3.2017, p. 90.

(5) Avizul privind practicile în temeiul Directivei privind piețele instrumentelor financiare (MiFID) pentru firmele care vând produse financiare complexe (ESMA/ 2014/146).

(6) Întrebări și răspunsuri (Q&A) referitoare la furnizarea de CFD-uri și de alte produse speculative clienților de retail în temeiul MiFID (ESMA-35-36-794). Întrebările și răspunsurile au fost actualizate ultima dată la 31 martie 2017.

(7) Avertismentul ESMA și ABE în atenția investitorilor privind „contractele pentru diferență (CFD-uri)” din 28 februarie 2013 (disponibil la adresa: https://www.esma.europa.eu/sites/default/files/library/2015/11/2013-267.pdf); Avertismentul ESMA în atenția investitorilor privind „riscurile investițiilor în produse complexe” din 7 februarie 2014 (disponibil la adresa: https://www.esma.europa.eu/sites/default/files/library/2015/11/investor_warning_-_complex_products_20140207_-_en_0.pdf); Avertismentul ESMA în atenția investitorilor privind „CFD-uri, opțiuni binare și alte produse speculative” din 25 iulie 2016 (disponibil la adresa: https://www.esma.europa.eu/sites/default/files/library/2016-1166_warning_on_cfds_binary_options_and_other_speculative_products_0.pdf).

(8) De exemplu, activitatea grupului mixt a dus la adoptarea de către CY-CySEC a unei serii de măsuri de executare care vizează creșterea conformității de către firmele de investiții care oferă produse speculative, cum ar fi CFD-urile.

(9) Cerere de contribuții privind posibile măsuri de intervenție asupra produsului în contracte pentru diferență și opțiuni binare pentru clienții de retail (ESMA35-43-904).

(10) Numărul de respondenți este mai scăzut decât această cifră, întrucât ESMA a primit, de asemenea, (i) răspunsuri multiple de la aceiași respondenți (de exemplu, un răspuns la fiecare dintre restricțiile propuse pentru CFD-uri într-un e-mail separat) și (ii) răspunsuri repetitive de la aceiași respondenți.

(12) Vezi considerentul 35.

(13) Vezi considerentul 35.

(14) Vezi considerentele 73 și 75.

(15) CFD-urile nu îndeplinesc criteriile pentru a fi considerate instrumente financiare care nu sunt complexe în conformitate cu lectura combinată a articolului 25 alineatul (4) din Directiva 2014/65/UE și a articolului 57 din Regulamentul delegat (UE) 2017/565 al Comisiei din 25 aprilie 2016 de completare a Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele organizatorice și condițiile de funcționare aplicabile firmelor de investiții și termenii definiți în sensul directivei menționate (JO L 87, 31.3.2017, p. 1).

(16) Un spread citat de un furnizor de CFD-uri clienților de retail poate include o marjă comercială a prețurilor de piață cu care se confruntă furnizorul dintr-o sursă externă, cum ar fi un furnizor de lichiditate.

(17) Vezi și articolul 19 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul delegat (UE) 2017/567 și, în special, ultimul subfactor enumerat aici, și anume utilizarea, printre altele, a unor termeni care implică un nivel mai ridicat de securitate decât cel care este posibil sau probabil în mod real.

(18) Vezi, de exemplu, Avertismentul comun al ESMA, ABE și EIOPA privind monedele virtuale, disponibil la adresa: https://www.esma.europa.eu/sites/default/files/library/esma50-164-1284_joint_esas_warning_on_virtual_currenciesl.pdf; Avertismentul ABE din 2013, disponibil la adresa: https://www.eba.europa.eu/documents/10180/598344/EBA+Warning+on+Virtual+Currencies.pdf și vezi pagina web a IOSCO pentru o prezentare generală a avertismentelor autorității de reglementare cu privire la monedele virtuale și ofertele inițiale de monede, disponibilă la adresa: http://www.iosco.org/publications/?subsection=ico-statements

(19) Financial Conduct Authority (Autoritatea de conduită financiară – UK-FCA), ANC-ul din Regatul Unit, a remarcat niveluri ale efectului de levier de 200:1 pentru dimensiuni de poziții mai mici. În plus, UK-FCA a observat, de asemenea, că 200:1 este efectul de levier tipic în monedele „majore”, dar 500:1 și uneori mai mare este disponibil de la furnizorii care vizează clienți de retail mai mici. L'Autorité des marchés financiers (FR-AMF), ANC-ul din Franța, a observat un efect de levier de până la 400:1 pentru cele mai lichide perechi de valute. Central Bank of Ireland (Banca Centrală a Irlandei – IE-CBI), ANC-ul din Irlanda, a observat un efect de levier de până la 400:1. Bundesanstalt für Finanzdienstleistungsaufsicht (DE-BaFin), ANC-ul din Germania, a evidențiat un caz special în Germania al unei firme care oferă un efect de levier de 400:1 fără niciun apel în marjă. Commissione Nazionale per le Società e la Borsa (IT-CONSOB), ANC-ul din Italia și Комисията за финансов надзор (BG-FSC), ANC-ul din Bulgaria, au observat un efect de levier de până la 500:1.

(20) Vezi considerentul 15.

(21) Cu toate acestea, este, de asemenea, practica pieței ca furnizorii de CFD-uri să stabilească un nivel de apel în marjă care să fie mai mare decât nivelul de închidere a marjei și care oferă clientului posibilitatea de a înregistra o marjă mai mare pentru a-și susține schimbul comercial. Clientul poate alege să facă acest lucru cu riscul de a pierde mai mulți bani. De exemplu, dacă un furnizor stabilește nivelul de apel în marjă la 70 % dintr-o marjă inițială de 100, clientului i se va solicita să pună mai mulți bani în contul de tranzacționare, odată ce soldul scade la 70 sau mai mic.

(22) ESMA și ANC-urile au făcut schimb de informații, inclusiv prin discuții, în mod continuu cu privire la oferirea de CFD-uri în întreaga Uniune.

(23) Ceská národní banka (CZ-CBN), ANC-ul din Cehia, a observat că furnizorii de CFD-uri din Cehia închid, de regulă, poziții atunci când marja scade sub 15 %. DE-BaFIN și BG-FSC au observat că pozițiile clienților vor fi închise atunci când fondurile din contul unui client se situează între 30 % și 50 % din marja minimă. Commission de Surveillance du Secteur Financier (LU-CSSF), ANC-ul din Luxemburg, și l'Autorité des marchés financiers (FR-AMF), ANC-ul din Franța, au remarcat faptul că închiderea automată stabilită de furnizori se încadrează de regulă între 120 % și 150 % din marja inițială.

(24) CY-CySEC și UK-FCA.

(25) De exemplu, la un efect de levier de 50:1, o modificare a prețului depășește 2 %.

(26) De exemplu, FR-AMF, DE-BaFIN și UK-FCA.

(27) Potrivit DE-BaFin, „aceste produse (CFD-urile) au atras atenția publicului în primul rând ca urmare a șocului francului elvețian de la începutul anului 2015, când Banca Națională a Elveției a abandonat plafonul valorii francului elvețian față de euro și mulți investitori de CFD-uri au suferit pierderi importante ca urmare a necesității de a efectua ulterior plăți suplimentare”. Disponibil la adresa: https://www.bafin.de/SharedDocs/Veroeffentlichungen/EN/Pressemitteilung/2016/pm_161208_allgvfg_cfd_en.html

(28) Unii respondenți la cererea de contribuții au semnalat că au pierdut peste 100 000 EUR în timp ce tranzacționau CFD-uri.

(29) Vezi un exemplu în care un investitor a pierdut 280 000 EUR, cu doar 2 800 EUR investiți. Disponibil la adresa: https://www.bafin.de/SharedDocs/Veroeffentlichungen/EN/Pressemitteilung/2016/pm_161208_allgvfg_cfd_en.html

(30) Austria, Belgia, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Lituania, Malta, Țările de Jos, România, Spania, Slovenia și Regatul Unit, precum și Norvegia, Liechtenstein și Islanda.

(31) AT-FMA, BE-FSMA (cu măsuri naționale introduse pentru a restricționa aceste produse), CY-CySEC, CZ-CNB,DE-BaFin, DK- Finanstilsynet, EE-FSA, EL-HCMC, ES-CNMV, FI-FSA. FR-AMF, IE-CBI, IS-FME, IT-CONSOB, LI-FMA, LT- Lietuvos Bankas, MT-MFSA, NL-AFM, NO- Finanstilsynet, PT-CMVM, RO-ASF, SE-FI, SI-ATVP, UK-FCA.

(32) IT-CONSOB, IE-CBI, FR-AFM și CZ-CNB.

(33) În 2017, Ελληνική Επιτροπή Κεφαλαιαγοράς (EL-HCMC), ANC-ul din Grecia, Magyar Nemzeti Bank (HU-MNB), ANC-ul din Ungaria, și Národná Banka Slovenska (SK-NBS), ANC-ul din Slovacia, au raportat ESMA că au observat o creștere a numărului de cereri de autorizare a furnizorilor de CFD-uri.

(34) Date furnizate în 2015 de: BG-FSMA, CY-CySEC, CZ-CNB, FR-AMF, IE-CBI, IS-FME, LU-CSSF, NL-AFM, MT-MFSA, PT-CMVM, RO-ASF, UK-FCA. Date furnizate în 2017 de: CY-CySEC,CZ-CNB, ES-CNMV, FR-AMF, IE-CBI, LU-CSSF, NL-AFM, MT-MFSA, NO- Finanstilsynet, SK-NBS, UK-FCA.

(35) Având în vedere dimensiunea transfrontalieră frecventă a activității furnizorilor de produse, această cifră poate include clienți din state din afara SEE. În special în ceea ce privește Regatul Unit, numărul de conturi de client finanțate prin contracte pentru diferență a crescut de la 657 000 în 2011 la 1 051 000 la sfârșitul anului 2016. Aceste cifre nu exclud însă conturile inactive ale clienților sau conturile multiple utilizate de același client de retail. Cifrele furnizate de CY-CySEC au fost compilate pe baza conturilor deschise de furnizorii autorizați de CY-CySEC care oferă aceste produse.

(36) În ceea ce privește Regatul Unit, această cifră nu include clienții din afara Regatului Unit ai furnizorilor autorizați în Regatul Unit care, în 2016, au fost estimați la aproximativ 400 000. Pentru celelalte state membre care au furnizat date către ESMA, cifra poate include clienți din state din afara SEE.

(37) Plângeri referitoare la CFD-uri au fost primite de AT-FMA, BE-FSMA, BG-FSC, HR- HANFA, CZ-CNB, CY-CySEC, DE-Bain, DK-Finanstilsynet, EE-Finantsinspektsioon, EL-HCMC, ES-CNMV), FI-Finanssivalvonta, FR-AMF, the IE-CBI), IT-CONSOB, LT-Lietuvos Bankas, MT-MFSA, NL-AFM, the PL-KNF), PT-CMVM), RO-ASF, SE-Finansinspektionen, SI-ATVP, UK-FCA și de NO-Finanstilsynet.

(38) De exemplu, Banca Națională a Cehiei, KNF din Polonia și CNMV din Spania.

(39) Disponibil la adresa: https://www.fsma.be/en/news/fsma-regulation-establishes-framework-distribution-otc-derivatives-binary-options-cfds.

(40) Disponibil la adresa: http://www.amf-france.org/en_US/Actualites/Communiques-de-presse/AMF/annee-2016.html?docId=workspace%3A%2F%2FSpacesStore%2Fad42eecc-9720-49da-82a8-2ddcb72fbf1d.

(41) Într-un studiu privind 30 000 de clienți reprezentând aproximativ 100 % din clienții de retail ai furnizorilor de CFD-uri autorizați de CNMV.

(42) Publicat în limba spaniolă la adresa: http://www.cnmv.es/Portal/verDoc.axd?t=%7bf1a92bb1-5f1b-420b-b58c-122d64a1ed9a%7d

(43) Disponibil la adresa: http://www.amf-france.org/technique/multimedia%3FdocId%3Dworkspace%253A%252F%252FSpacesStore%252F9bf2caa8-1ce4-4832-85f4-4dffcace8644%26

(44) Disponibilă la adresa: https://www.centralbank.ie/docs/default-source/publications/Consultation-Papers/cp107/consultation-paper-107.pdf?sfvrsn=4. Vezi paginile 1 și 2.

(45) Disponibil la adresa: https://www.knf.gov.pl/o_nas/komunikaty?articleId=50315&p_id=18 (disponibil numai în limba polonă).

(46) Acești clienți au investit în principal în CFD-uri. Aceste date includ, de asemenea, investitorii care investesc în opțiuni binare care au constituit mai puțin de 4 % din clienții activi în 2017.

(47) Disponibil la adresa: https://www.fca.org.uk/publication/consultation/cp16-40.pdf. Vezi paginile 23 și 35.

(48) Disponibilă la adresa: https://www.fca.org.uk/publication/correspondence/dear-ceo-letter-cfd-review-findings.pdf.

(49) Reprezentând aproximativ 33 % până la 50 % din toți clienții de retail de CFD-uri care activează în Norvegia.

(50) Publicat în limba norvegiană: https://www.finanstilsynet.no/nyhetsarkiv/nyheter/2017/finanstilsynet-advarer-mot-handel-i-cfd

(51) De exemplu, pe baza datelor de la Thomson Reuters Lipper privind clasele de acțiuni de retail ale universului fondului OPCVM cu sediul în UE, ESMA estimează că randamentul mediu anual al investitorilor, ponderat la active, după deducerea taxelor și a alimentărilor anticipate și la sfârșitul perioadei, a fost de aproximativ 3 % în perioada 2008-2017, cu un randament de peste 5 % în medie pentru fondul de investiție în capitaluri proprii. Date suplimentare despre performanțele și costurile legate de OPCVM al UE pot fi găsite în Raportul ESMA cu privire la tendințe, riscuri și vulnerabilități nr.2, 2017, paginile 36-44, disponibil la adresa https://www.esma.europa.eu/sites/default/files/library/esma50-165-416_trends_risks_and_vulnerabilities_no.2_2017.pdf

(52) Un studiu privind oferta de CFD-uri și schimb valutar la vedere cu reînnoire pentru clienții de retail a fost realizat de MT-MFSA.

(53) Ex articolul 19 alineatul (5) din Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind piețele instrumentelor financiare, de modificare a Directivelor 85/611/CEE și 93/6/CEE ale Consiliului și a Directivei 2000/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 93/22/CEE a Consiliului (JO L 145, 30.4.2004, p. 1). Anexa IV la Directiva 2014/65/UE furnizează un tabel de corespondență între cerințele Directivei 2004/39/CE și cerințele Directivei 2014/65/UE și ale Regulamentului (UE) nr. 600/2014.

(54) Acest risc poate fi amplificat de eroarea încrederii exagerate în sine care a fost adesea observată în studiile comportamentale recente. Un studiu recent care se concentrează pe piețele valutare demonstrează că efectul de levier este un indicator semnificativ al excesului de încredere: Forman, John H. și Horton, Joanne, Is Leverage Use a Better Indication for Overconfidence? Evidence from the Forex Market (30 august 2017). Disponibil pe SSRN: https://ssrn.com/abstract=2860103. Potrivit unui studiu recent [Li, Mingsheng, Li, Qian și Li, Yan, The Danger of Investor Overconfidence (14 noiembrie 2016)] disponibil pe SSRN: https://ssrn.com/abstract=2932961 cu privire la efectele sentimentelor investitorilor asupra eficienței pieței în legătură cu prăbușirile pieței, încrederea exagerată a investitorului împiedică descoperirea prețurilor, mărește riscurile idiosincratice și reduce răspunsurile de piață înainte de prăbușirea pieței din cauza reducerii influenței obiectivității informațiilor (Peng, Lin, Wei Xiong, 2006, „Investor attention, overconfidence and category learning”, Journal of Financial Economics, 80, 563-602), precum și eroarea sistematică legată de atribuția investitorului (Gervais, S. și T. Odean, 2001, „Learning to be Overconfident”, The Review of Financial Studies, 14, 1-27) și riscul ridicat de arbitraj (Benhabit, Jess, Xuewen Liu și Penfei Wang, 2016, „Sentiments, financial markets, and macroeconomic fluctuations”, Journal of Financial Economics, 120, 420-443). Pe aceeași temă, vezi, printre altele: Ricciardi, Victor, capitolul 26: The Psychology of Speculation in the Financial Markets (1 iunie 2017). Financial Behavior: Players, Services, Products, and Markets. H. Kent Baker, Greg Filbeck și Victor Ricciardi, editori, 481-498, New York, NY: Oxford University Press, 2017.; N. Barberis și R. H. Thaler (2003), A Survey of Behavioral Finance, în M. Harris, G.M. Constantinides and R. Stultz, „Handbook of the Economics of Finance”; D. Dorn și G. Huberman (2005), Talk and action: What individual investors say and what they do; C.H. Pan și M. Statman (2010) Beyond Risk Tolerance: Regret, Overconfidence, and Other Investor Propensities, Working Paper; A. Nosic și M. Weber (2010), How Risky do I invest: The Role of Risk Attitudes, Risk Perceptions and Overconfidence; N. Linciano (2010), How Cognitive Biases and Instability of Preferences in the Portfolio Choices of Retail Investors – Policy Implications of Behavioural Finance, A. Lefevre și M. Chapman (2017), „Behavioural economics and financial consumer protection”, documentele de lucru ale OCDE privind finanțele, asigurările și pensiile private, nr. 42 OECD Publishing.

(55) UK-FCA, Scrisoare către directorul general, „Client take-on review in firms offering contract for difference (CFD) products” [Analiza atragerii de clienți în cadrul firmelor care oferă produse de contracte pentru diferență (CFD-uri)], 2 februarie 2016. Vezi: https://www.fca.org.uk/publication/correspondence/dear-ceo-letter-cfd.pdf

(56) UK-FCA, „CFD firms fail to meet our expectations on appropriateness assessments” (Firmele de CFD-uri nu reușesc să răspundă așteptărilor noastre în ceea ce privește caracterul adecvat), 29 iunie 2017. Vezi: https://www.fca.org.uk/publications/multi-firm-reviews/cfd-firms-fail-expectations-appropriateness-assessments

(57) De exemplu, DE-BaFin, DK- Finanstilsynet, ES-CNMV, IE-CBI, FR-AMF, LU-CSSF NL-AFM.

(58) De exemplu, IE-CBI.

(59) De exemplu, UK-FCA.

(60) Întrebări și răspunsuri (Q&A) ale ESMA referitoare la furnizarea de contracte pentru diferență și de alte produse speculative investitorilor de retail în temeiul MiFID (ESMA-35-36-794), astfel cum au fost actualizate la 31 martie 2017.

(61) De exemplu, BE-FSMA, ES-CNMV, FR-AMF și IT-CONSOB.

(62) Secțiunea 3 a întrebărilor și răspunsurilor referitoare la furnizarea de contracte pentru diferență și de alte produse speculative investitorilor de retail în temeiul MiFID (ESMA-35-36-794), astfel cum a fost actualizată la 31 martie 2017 și un exemplu din partea UK-FCA.

(63) De exemplu, ES-CNMV. UK-FCA, CY-CySEC și DE-BaFin.

(64) În special, UK-FCA. În Germania, a fost introdusă legislație pentru a proteja clienții de pierderi (Legea administrativă generală a DE-BaFin publicată la 8 mai 2017. Aceasta interzice comercializarea, distribuția sau vânzarea de CFD-uri clienților de retail care nu exclud obligațiile suplimentare de plată).

(65) De exemplu, ES-CNMV a constatat că, de regulă, clienții operează pentru o perioadă scurtă de timp, având în vedere rezultatele negative obținute.

(66) Secțiunea 6 din întrebările și răspunsurile referitoare la furnizarea de CFD-uri și de alte produse speculative investitorilor de retail în temeiul MiFID (ESMA-35-36-794), astfel cum a fost actualizată la 31 martie 2017, prevede că este puțin probabil ca o firmă care oferă un bonus destinat stimulării clienților de retail să tranzacționeze produse speculative complexe cum ar fi CFD-uri, CFD-uri și schimb valutar la vedere cu reînnoire să poată demonstra că acționează în mod onest, corect și profesional și în interesul clienților săi de retail.

(67) De exemplu, FR-AMF, UK-FCA și ES-CNMV.

(68) De exemplu, CZ-CNB, FR-AMF, HU-MNB, LU-CSSF și UK-FCA.

(69) Secțiunea 2 a întrebărilor și răspunsurilor (Q&A) referitoare la furnizarea de contracte pentru diferență și de alte produse speculative investitorilor de retail în temeiul MiFID (ESMA35-36-794), astfel cum a fost actualizată la 31 martie 2017, discută în detaliu unele dintre aceste conflicte de interese.

(70) Regulamentul (UE) nr. 1286/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 noiembrie 2014 privind documentele cu informații esențiale referitoare la produsele de investiții individuale structurate și bazate pe asigurări (PRIIP) (JO L 352, 9.12.2014, p. 1).

(71) Ex articolul 19 alineatele (2) și (3) din Directiva 2004/39/CE.

(72) Ex articolul 19 alineatele (4) și (5) din Directiva 2004/39/CE.

(73) Ex articolul 21 din Directiva 2004/39/CE.

(74) Anexa IV la Directiva 2014/65/UE furnizează un tabel de corespondență între cerințele Directivei 2004/39/CE și cerințele Directivei 2014/65/UE și ale Regulamentului (UE) nr. 600/2014.

(75) Regulamentul delegat (UE) 2017/653 al Comisiei din 8 martie 2017 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1286/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind documentele cu informații esențiale referitoare la produsele de investiții individuale structurate și bazate pe asigurări (PRIIP), prin stabilirea unor standarde tehnice de reglementare privind modul de prezentare, conținutul, revizuirea și modificarea documentelor cu informații esențiale, precum și condițiile de îndeplinire a cerinței de a furniza astfel de documente (JO L 100, 12.4.2017, p. 1).

(76) De exemplu, IE-CBI și-a exprimat preocuparea cu privire la criteriile utilizate pentru a evalua cunoștințele și experiența necesară în vederea evaluării în urma inspecției sale tematice (https://www.centralbank.ie/news/article/inspection-finds-75-percent-of-cfd-clients-lost-money). În plus, datele cu privire la firme primite de UK-FCA în trimestrul 1 al anului 2017 arată că, la unii dintre cei mai mari furnizori de retail de din Regatul Unit (reprezentând aproximativ 70 % din piața din Regatul Unit), aproximativ 50 % din clienți nu au trecut testul privind caracterul adecvat, dar au continuat să tranzacționeze după ce au primit un avertisment privind riscurile sporite. În plus, UK-FCA a observat eșecuri repetate ale firmelor în ceea ce privește adecvarea evaluărilor lor privind caracterul adecvat și a politicilor și procedurilor conexe (vezi mai sus).

(77) Întrebările și răspunsuri (Q&A) ale ESMA privind furnizarea de contracte pentru diferență și de alte produse speculative către investitorii de retail în conformitate cu MiFID (ESMA35-36-794), astfel cum au fost actualizate la 31 martie 2017.

(78) „Ghidul ESMA privind cerințele de guvernanță a produselor MiFID II” din 2 iunie 2017, (ESMA35-43-620).

(79) De exemplu, London Capital Group Ltd, Dom Maklerski TMS Brokers S.A., GKFX Financial Services Limited, AxiCorp Financial Services Pty Ltd, Swissquote și, de asemenea, câteva răspunsuri confidențiale au menționat în mod explicit un efect de levier de 100:1.

(80) Regulamentul BE-FSMA de reglementare a distribuției către clienți a unor instrumente financiare derivate.

(81) CY-CySEC Circular nr. C168, din 30 noiembrie 2016.

(82) CY-CySEC Circular nr. C168, din 30 noiembrie 2016.

(83) Article 72 de la Loi no 2016-1691 du 9 décembre 2016 relative à la transparence, à la lutte contre la corruption et à la modernisation de la vie économique.

(84) Disponibil la adresa: http://prawo.sejm.gov.pl/isap.nsf/DocDetails.xsp?id=WDU20150000073

(85) Disponibil la adresa: http://legislacja.gov.pl/docs//2/12300403/12445426/12445427/dokument298571.pdf

(86) Disponibil la adresa: https://legislacja.rcl.gov.pl/docs//2/12300403/12445438/12445439/dokument321489.pdf

(87) MT-MFSA: Cerințe pentru firmele de servicii de investiții de categoria 2 sau 3 care distribuie sau intenționează să distribuie contracte CFD i/sau contracte de schimb valutar la vedere cu reînnoire în conformitate cu regimul în temeiul MiFID, 3 aprilie 2017; disponibile la adresa: https://www.mfsa.com.mt/pages/readfile.aspx?f=/files/Announcements/Consultation/2017/20170403_Revised%20online%20forex%20policy_clean.pdf

(88) Legea administrativă generală a DE-BaFin a fost publicată la 8 mai 2017, iar furnizorii de CFD-uri au trebuit să pună în aplicare măsurile relevante până la 10 august 2017, legea fiind disponibilă la adresa: https://www.bafin.de/SharedDocs/Veroeffentlichungen/DE/Aufsichtsrecht/Verfuegung/vf_170508_allgvfg_cfd_wa.html;jsessionid=BEF7FF8ADA6FF31D076D4DE32FBF8025.2_cid290?nn=7846960

(89) Măsurile intenționate au fost anunțate de comunicarea ES-CNMV privind măsuri cu privire la comercializarea CFD-urilor și a altor produse speculative către investitorii de retail din data de 21 martie 2017.

(90) Documentul de consultare 107 privind protecția investitorilor de retail în legătură cu distribuția de CFD-uri.

(91) Scrisoarea circulară nr. 56/10.5.2017.

(92) Disponibil la adresa: https://www.finanstilsynet.no/contentassets/455795d40fe4445f88a3b71b35079c94/horingsnotat---produktintervensjon.pdf

(93) Comunicarea CONSOB a fost publicată la 13 februarie 2017 în buletinul informativ al CONSOB, disponibil la adresa: (versiunea în limba italiană) http://www.consob.it/web/area-pubblica/avvisi-ai-risparmiatori/documenti/tutela/cns/2017/ct20170207.html; (versiunea în limba engleză) http://www.consob.it/web/consob-and-its-activities/newsletter/documenti/english/en_newsletter/2017/year_23_n-05_13_february_2017.html#news2

(94) Disponibil la adresa: https://www.fca.org.uk/news/news-stories/consumer-warning-about-risks-investing-cryptocurrency-cfds

(95) 33 % din toate plângerile primite de AMF în 2017 se referă la CFD-uri și opțiuni binare.

(96) În Regatul Unit și Cipru, CY-CySEC și UK-FCA au raportat o creștere a numărului de furnizori specializați în vânzarea de CFD-uri clienților de retail, la nivel transfrontalier, de la 103 la 138 de furnizori și, respectiv, de la 117 la 143 de furnizori în perioada 2016-2017.

(97) Articolele 34 și 35 din Directiva 2014/65/UE.

(98) Cu cât efectul de levier este mai ridicat, cu atât sunt mai mari pierderile clienților din cauza faptului că spreadurile și comisioanele reprezintă o proporție mai mare din marja inițială. Efectele de levier mai ridicate sporesc, de asemenea, susceptibilitatea ca un client să piardă un anumit procent din marjă, mărind riscul de prejudicii materiale pentru investitor.

(99) Should Retail Investors' Leverage Be Limited? Rawley Z. Heimer și Alp Simsek. Documentul de lucru al NBER nr. 24176, emis în decembrie 2017 și disponibil la adresa: https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=2150980

(100) Vezi Heimer, Rawley și Simsek, Alp, Should Retail Investors' Leverage Be Limited? Document de lucru al NBER nr. 24176, emis în decembrie 2017 și disponibil la adresa: https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=2150980

(101) Should Retail Investors' Leverage Be Limited? Rawley Z. Heimer și Alp Simsek. Document de lucru al NBER nr. 24176, emis în decembrie 2017 și disponibil la adresa: https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=2150980

(102) Ca atare, protecția marjei inițiale ar trebui să reducă, de asemenea, măsura în care aceste produse sunt distribuite unor investitori deosebit de vulnerabili, cum ar fi grupurile de clienți cu venituri reduse.

(103) De exemplu, limite ale efectului de levier sunt în vigoare în SUA, Japonia, Hong Kong și Singapore. Limitele de levier și cerințele minime de marjă, de asemenea, sunt incluse în documentul de consultare al IOSCO din februarie 2018, disponibil la adresa: http://www.iosco.org/library/pubdocs/pdf/IOSCOPD592.pdf

(104) Un cadru analitic similar a fost utilizat de FCA în consultările sale publicate în decembrie 2016. Disponibil la adresa: https://www.fca.org.uk/publication/consultation/cp16-40.pdf

(105) În cele mai multe cazuri, au fost utilizate date pentru aproximativ 10 ani. Excepția a fost pentru unele acțiuni, pentru care datele privind prețurile erau disponibile numai pentru perioada începând cu oferta publică inițială relevantă, precum și pentru criptomonede.

(106) Ipotezele utilizate privind costurile s-au bazat pe datele privind costurile din partea furnizorilor de CFD-uri. Ipotezele privind costurile au fost modificate ca parte a verificărilor privind robustețea, care nu au condus la modificări semnificative ale rezultatelor. Acest lucru nu indică faptul că spreadurile, taxele și comisioanele nu sunt o sursă de prejudicii materiale în general, în special în cazul unui efect de levier ridicat. Într-adevăr, aceste costuri reprezintă un motiv-cheie pentru care majoritatea clienților de retail pierd bani și o sursă de pierderi substanțiale pentru clienții care tranzacționează frecvent multe poziții. Mai degrabă, verificările privind robustețea indică pur și simplu faptul că spreadurile, taxele și comisioanele tipice nu fac o închidere mult mai probabilă în ipotezele utilizate. În cadrul exercițiului de modelare, o simplă poziție CFD a fost simulată în toate cazurile.

(107) Vezi considerentul 26.

(108) De exemplu, DE-BaFin a declarat că unii investitori au pierdut mai mulți bani decât au investit din cauza deciziei Băncii Naționale a Elveției de a nu mai ancora francul elvețian la euro. Disponibil la adresa: https://www.bafin.de/SharedDocs/Veroeffentlichungen/EN/Aufsichtsrecht/Verfuegung/vf_170508_allgvfg_cfd_wa_en.html

(109) „Evenimentul privind francul elvețian” se referă la creșterea bruscă a francului elvețian în raport cu euro, de ordinul 15 %, în dimineața zilei de joi, 15 ianuarie 2015.

(110) Prejudiciul cauzat într-o astfel de situație a fost evident în legătură cu scăderea drastică a francului elvețian, unde unii investitori au devenit răspunzători în mod involuntar pentru zeci de mii de EUR, sumele pe care nu au putut să le plătească.

(111) În special, înainte de a le fi prezentat avertismentul standardizat privind riscurile, 66 % dintre participanții la studiu au afirmat cu exactitate că CFD-urile sunt mai riscante decât conturile de economii, obligațiuni și fondurile de indice, 50 % au afirmat cu exactitate că ar putea pierde mai mulți bani decât au investit în CFD-uri, iar 54 % au precizat cu exactitate că majoritatea clienților își pierd banii utilizând aceste produse. După ce le-a fost prezentat avertismentul standardizat privind riscurile pe pagina web a firmei, studiul a constatat că 90 % dintre participanți au descris cu exactitate profilul de risc al CFD-urilor (și anume faptul că acestea sunt mai riscante decât activele descrise mai sus). Pentru clienții care au declarat în mod incorect că toți investitorii fac bani, probabilitatea ca un client să răspundă cu precizie (prin a afirma că cei mai mulți investitori pierd bani) a fost de 91,5 %. Acest lucru indică faptul că avertismentele standardizate privind riscurile, inclusiv prezentarea de informații privind performanța contului de client, pot îmbunătăți în mod semnificativ înțelegerea clientului cu privire la produs. Din Mullett, T.L. & Stewart, N. (2017) The effect of risk warning content for contract for difference products. Document de lucru. Acest document a fost finanțat printr-un grant de cercetare publică, dar a fost dezvoltat în consultare cu UK-FCA.

(112) Poziție comună privind „Procesele de monitorizare și guvernanță a produselor producătorilor” (JC-2013-77).

(113) Avizul privind „Practicile în temeiul Directivei privind piețele instrumentelor financiare (MiFID) pentru firmele care vând produse complexe” (ESMA/2014/146. Acest aviz a inclus în mod specific trimiteri la CFD-uri și opțiuni binare.

(114) Aviz privind „Produsele structurate de retail – bune practici pentru mecanismele de guvernanță a produselor” (ESMA/2014/332).

(115) The Responsibilities of Providers and Distributors for the Fair Treatment of Customers (Responsabilitatea furnizorilor și a distribuitorilor pentru tratamentul echitabil al clienților) https://www.handbook.fca.org.uk/handbook/document/RPPD_FCA_20130401.pdf. Ghidul este legat de principiile pentru afaceri ale Regatului Unit (PRIN) https://www.handbook.fca.org.uk/handbook/document/rppd/RPPD_Full_20180103.pdf

(116) ESMA a subliniat riscul arbitrajului de reglementare în avizul său privind impactul excluderii societăților de administrare a fondurilor din domeniul de aplicare a competențelor de intervenție în temeiul MiFIR din 12 ianuarie 2017 (ESMA50-1215332076-23), în care a exprimat preocupări cu privire la riscul de arbitraj de reglementare și reducerea potențială a eficacității viitoarelor măsuri de intervenție care rezultă din excluderea anumitor entități din domeniul de aplicare a măsurilor relevante (societățile de administrare ale OPCVM și administratorii fondurilor de investiții alternative). Comisia a propus modificări pentru a spori certitudinea juridică în acest sens prin modificarea Regulamentului (UE) nr. 600/2014 [COM(2017) 536/948972].

(117) Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP) (JO L 299, 16.11.2007, p. 1).

ANEXA I

PROCENTELE MARJEI INIȚIALE ÎN FUNCȚIE DE TIPUL ACTIVULUI SUPORT

(a)	3,33 % din valoarea noțională a CFD-ului atunci când perechea valutară a activului suport este compusă din oricare două dintre următoarele monede: dolarul american, euro, yenul japonez, lira sterlină, dolarul canadian sau francul elvețian.

(b)

5 % din valoarea noțională a CFD-ului atunci când indicele, perechea valutară sau marfa activului suport este:

(i)

oricare dintre următorii indici ai titlurilor de capital: Financial Times Stock Exchange 100 (FTSE 100); Cotation Assistée en Continu 40 (CAC 40); Deutsche Bourse AG German Stock Index 30 (DAX30); Dow Jones Industrial Average (DJIA); Standard & Poors 500 (S&P 500); NASDAQ Composite Index (NASDAQ), NASDAQ 100 Index (NASDAQ 100); Nikkei Index (Nikkei 225); Standard & Poors / Australian Securities Exchange 200 (ASX 200); EURO STOXX 50 Index (EURO STOXX 50);

(ii)	o pereche valutară compusă din cel puțin o monedă care nu este menționată la litera (a) de mai sus; sau

(iii)

aur;

(c)	10 % din valoarea noțională a CFD-ului atunci când indicele de marfă sau al titlurilor de capitalului al activului suport este un indice de marfă sau orice indice al titlurilor de capital, alții decât cei enumerați la litera (b) de mai sus;

(d)	50 % din valoarea noțională a CFD-ului atunci când activul suport este o criptomonedă; sau

(e)

20 % din valoarea noțională a CFD-ului atunci când activul suport este:

(i)	o acțiune; sau

(ii)	nu este enumerat în prezenta anexă.

ANEXA II

AVERTISMENTELE PRIVIND RISCURILE

SECȚIUNEA A

Condițiile avertismentelor privind riscurile

Avertismentul privind riscurile are un aspect care să îi asigure o importanță deosebită, are o dimensiune a fontului cel puțin egală cu dimensiunea predominantă a fontului și este redactat în aceeași limbă ca cea utilizată în comunicare sau în informațiile publicate.

În cazul în care comunicarea sau informațiile publicate se află pe un suport durabil sau pe o pagină web, avertismentul privind riscurile este în formatul specificat în secțiunea B.

În cazul în care comunicarea sau informațiile publicate se află pe un suport, altul decât un suport durabil sau pe o pagină web, avertismentul privind riscurile este în formatul specificat în secțiunea C.

Avertismentul privind riscurile include un procent actualizat al pierderilor specifice furnizorului, bazat pe calculul procentului de conturi de tranzacționare de CFD-uri furnizate clienților de retail de către furnizorul de CFD-uri care a pierdut bani. Calculul se efectuează o dată la trei luni și acoperă perioada de 12 luni care precedă data la care este efectuată („perioada de calcul pe 12 luni”). În sensul calculului:

(a)	se consideră că un cont de tranzacționare de CFD-uri al unui client de retail individual a pierdut bani dacă suma tuturor profiturilor nete realizate și nerealizate privind CFD-urile conectate la contul de tranzacționare de CFD-uri în perioada de calcul de 12 luni este negativă;

(b)	orice costuri legate de CFD-urile conectate la contul de tranzacționare de CFD vor fi incluse în calcul, inclusiv toate cheltuielile, taxele și comisioanele;

(c)

următoarele elemente sunt excluse din calcul:

(i)	orice cont de tranzacționare de CFD-uri care nu a avut un CFD deschis în legătură cu acesta în perioada de calcul;

(ii)	orice profit sau pierdere din alte produse decât CFD-urile conectate la contul de tranzacționare de CFD-uri;

(iii)

orice depozit sau retragere de fonduri din contul de tranzacționare de CFD-uri;

Prin derogare de la punctele 2-4, dacă în ultima perioadă de calcul de 12 luni un furnizor de CFD-uri nu a furnizat un CFD deschis, conectat la un cont de tranzacționare de CFD-uri al unui client de retail, respectivul furnizor de CFD-uri utilizează avertismentul standard privind riscurile menționat în secțiunile D și E, după caz.

SECȚIUNEA B

Avertismentul privind riscurile specifice furnizorului pe un suport durabil și o pagină web

CFD-urile sunt instrumente complexe și au un risc ridicat de a pierde rapid bani din cauza efectului de levier.

[a se introduce procentul pentru fiecare furnizor] % din conturile investitorilor de retail pierd bani atunci când tranzacționează CFD-uri cu acest furnizor.

Ar trebui să luați în considerare dacă înțelegeți modul în care funcționează CFD-urile și dacă vă puteți permite să vă asumați riscul ridicat de a vă pierde banii.

SECȚIUNEA C

Avertisment sintetizat privind riscurile specifice furnizorului

[a se introduce procentul pentru fiecare furnizor] % din conturile investitorilor de retail pierd bani atunci când tranzacționează CFD-uri cu acest furnizor.

Ar trebui să luați în considerare dacă vă puteți permite să vă asumați riscul ridicat de a vă pierde banii.

SECȚIUNEA D

Avertismentul standard privind riscurile pe un suport durabil și o pagină web

CFD-urile sunt instrumente complexe și au un risc ridicat de a pierde rapid bani din cauza efectului de levier.

Între 74 % și 89 % din conturile investitorilor de retail pierd bani atunci când tranzacționează CFD-uri.

Ar trebui să luați în considerare dacă înțelegeți modul în care funcționează CFD-urile și dacă vă puteți permite să vă asumați riscul ridicat de a vă pierde banii.

SECȚIUNEA E

Avertisment standard sintetizat privind riscurile

Între 74 % și 89 % din conturile investitorilor de retail pierd bani atunci când tranzacționează CFD-uri.

Ar trebui să luați în considerare dacă vă puteți permite să vă asumați riscul ridicat de a vă pierde banii.

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 136

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 61 1 iunie 2018

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/791 al Comisiei din 31 mai 2018 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 690/2008 de identificare a zonelor comunitare protejate, expuse la anumite riscuri fitosanitare	1
		DECIZII
	*	Decizia (UE) 2018/792 a Consiliului din 28 mai 2018 de numire a unui membru, propus de Regatul Suediei, în cadrul Comitetului Regiunilor	9
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/793 a Comisiei din 28 mai 2018 privind verificarea conturilor agențiilor de plăți ale statelor membre în ceea ce privește cheltuielile finanțate de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) pentru exercițiul financiar 2017 [notificată cu numărul C(2018) 3174]	10
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/794 a Comisiei din 28 mai 2018 privind verificarea conturilor agențiilor de plăți din statele membre referitoare la cheltuielile finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) pentru exercițiul financiar 2017 [notificată cu numărul C(2018) 3194]	21
	*	Decizia (UE) 2018/795 a Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe din 22 mai 2018 pentru interzicerea temporară a comercializării, distribuției sau vânzării de opțiuni binare clienților de retail din Uniune în conformitate cu articolul 40 din Regulamentul (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului	31
	*	Decizia (UE) 2018/796 a Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe din 22 mai 2018 pentru restricționarea temporară a contractelor pentru diferență în Uniune în conformitate cu articolul 40 din Regulamentul (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului	50
		ORIENTĂRI
	*	Orientarea (UE) 2018/797 a Băncii Centrale Europene din 3 mai 2018 privind furnizarea de către Eurosistem de servicii de administrare a rezervelor în euro către bănci centrale și țări din afara zonei euro și către organizații internaționale (BCE/2018/14)	81

Orientarea BCE/2006/4	Prezenta orientare
Articolul 1	Articolul 1
Articolul 2	Articolul 2
Articolul 3	Articolul 3
Articolul 4	Articolul 4
Articolul 5	Articolul 5
Articolul 6	Articolul 6
Articolul 7	Articolul 7
Articolul 8	Articolul 8
Articolul 9	Articolele 9-11