(1)

Pentru a asigura aplicarea uniformă a Nomenclaturii combinate anexate la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (2), este necesar să se adopte măsuri privind clasificarea mărfurilor menționate în anexa la prezentul regulament.

(2)

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 stabilește regulile generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate. Aceste reguli se aplică, de asemenea, oricăror alte nomenclaturi bazate integral sau parțial pe aceasta sau care îi adaugă acesteia subdiviziuni suplimentare și care sunt stabilite prin dispoziții specifice ale Uniunii, în vederea aplicării de măsuri tarifare sau de altă natură privind comerțul cu mărfuri.

(3)

În temeiul acestor reguli generale, mărfurile descrise în coloana (1) a tabelului din anexă ar trebui clasificate la codul NC indicat în coloana (2), pe baza motivelor care figurează în coloana (3) a tabelului menționat.

(4)

Este necesar să se prevadă posibilitatea invocării în continuare de către titular, pentru o anumită perioadă de timp, în conformitate cu articolul 34 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, a informațiilor tarifare obligatorii care sunt emise în legătură cu mărfurile vizate de prezentul regulament, dar care nu sunt conforme cu acesta. Perioada respectivă ar trebui să fie de trei luni.

(5)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului vamal,

1.

Articolul 1 alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

2.

Textul anexei la prezentul regulament se adaugă ca anexa II.

(1)

În conformitate cu articolul 193 din Directiva 2006/112/CE, orice persoană impozabilă care efectuează o livrare de bunuri sau o prestare de servicii impozabilă are în general obligația de a plăti taxa pe valoarea adăugată (TVA) către autoritățile fiscale.

(2)

Prin scrisoarea înregistrată la Comisie la 13 iulie 2017, Ungaria a solicitat autorizarea de a introduce o măsură de derogare de la articolul 193 din Directiva 2006/112/CE (denumită în continuare „măsura specială”) în ceea ce privește persoana care are obligația de a plăti TVA în cazul anumitor livrări efectuate de o persoană impozabilă aflată în proces de lichidare sau vizată de oricare alte proceduri care îi stabilesc în mod legal insolvabilitatea.

(3)

În conformitate cu articolul 395 alineatul (2) al doilea paragraf din Directiva 2006/112/CE, prin scrisorile din data de 15 ianuarie 2018, Comisia a transmis cererea prezentată de Ungaria celorlalte state membre. Prin scrisoarea din 16 ianuarie 2018, Comisia a notificat Ungariei că dispune de toate informațiile necesare pentru a analiza cererea.

(4)

Ungaria susține că, adesea, persoanele impozabile aflate în proces de lichidare sau în procedură de insolvabilitate nu plătesc TVA-ul datorat autorităților fiscale. În același timp, cumpărătorul, fiind o persoană impozabilă cu drept de deducere, poate totuși să deducă TVA-ul datorat, producându-se astfel un efect negativ asupra bugetului și finanțându-se lichidarea. Ungaria a înregistrat și cazuri de fraudă în care societăți aflate în proces de lichidare au emis facturi fictive către societăți active, reducându-și în mare măsură taxele de plătit, fără garanția că emitentul va plăti TVA-ul datorat.

(5)

În conformitate cu articolul 199 alineatul (1) litera (g) din Directiva 2006/112/CE, statele membre pot să desemneze ca persoană care are obligația de a plăti TVA persoana impozabilă către care se face livrarea unui bun imobil vândut de un debitor împotriva căruia s-a pronunțat o hotărâre în cadrul unei proceduri de vânzare silită („mecanismul de taxare inversă”). În scopul de a se găsi o soluție la pierderile pentru veniturile publice, Ungaria a solicitat o derogare de la articolul 193 din Directiva 2006/112/CE prin care să fie autorizată să introducă mecanismul de taxare inversă în cazul altor livrări realizate de persoane impozabile aflate în procedura de insolvabilitate, și anume livrarea de bunuri de capital și livrarea de alte bunuri sau prestarea de alte servicii care au o valoare de piață mai mare de 100 000 HUF.

(6)

Pe baza informațiilor furnizate de Ungaria, desemnarea beneficiarului care este o persoană impozabilă ca persoana având obligația de a plăti TVA în acele cazuri speciale va duce la simplificarea procedurii de colectare a TVA-ului și la prevenirea evaziunii fiscale și a fraudei. Ungaria consideră că măsura specială va avea totodată ca efect limitarea pierderilor pentru veniturile publice și va avea ca rezultat generarea de venituri suplimentare.

(7)

Prin urmare, Ungaria ar trebui să fie autorizată să aplice mecanismul de taxare inversă pentru livrarea de bunuri de capital sau pentru livrarea de bunuri sau prestări de servicii cu o valoare de piață mai mare de 100 000 HUF efectuate de o persoană impozabilă aflată în proces de lichidare sau vizată de oricare alte proceduri care îi stabilesc în mod legal insolvabilitatea.

(8)

Măsura specială ar trebui să fie limitată în timp.

(9)

Dat fiind domeniul de aplicare și elementul de noutate al măsurii speciale, este important ca efectul măsurii să fie evaluat. Prin urmare, în cazul în care Ungaria ar avea în vedere solicitarea unei prelungiri a măsurii speciale după 2021, această țară ar trebui să transmită Comisiei, până la 31 decembrie 2020 cel târziu, un raport care să includă reexaminarea măsurii speciale, împreună cu cererea de prelungire.

(10)

Măsura specială va avea doar un efect neglijabil asupra cuantumului total al încasărilor din impozite colectate în etapa de consum final și nu va afecta resursele proprii ale Uniunii provenite din TVA,

(a)

livrarea de bunuri de capital efectuată de către o persoană impozabilă aflată în proces de lichidare sau vizată de oricare alte proceduri care îi stabilesc în mod legal insolvabilitatea;

(b)

livrarea de alte bunuri și prestarea de alte servicii care au o valoare de piață mai mare de 100 000 HUF la momentul livrării/prestării de către o persoană impozabilă aflată în proces de lichidare sau vizată de oricare alte proceduri care îi stabilesc în mod legal insolvabilitatea.

(1)

În iulie 2012, Comisia Europeană a adoptat un pachet de informații științifice, care constă dintr-o comunicare intitulată „Către un acces mai bun la informațiile științifice: Sporirea beneficiilor rezultate din investițiile publice în cercetare” (1), și Recomandarea 2012/417/UE (2). Recomandarea 2012/417/UE prevede că progresele înregistrate în întreaga Uniune vor fi examinate de către Comisie pentru a stabili dacă sunt necesare măsuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor stabilite în respectiva recomandare.

(2)

Comunicarea „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” (3) subliniază importanța difuzării de date ca un catalizator pentru creștere economică, inovare și digitalizare în toate sectoarele economice, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (și pentru întreprinderile nou-înființate), precum și pentru societate, în ansamblu. În comunicare se recunoaște că volumele mari de date (Big Data) și calculul de înaltă performanță (High Performance Computing) modifică modul în care se realizează cercetarea și se face schimb de cunoștințe, ca parte a tranziției către o „știință deschisă” mai eficientă și cu o mai mare capacitate de reacție (4). Comunicarea anunță că accesul la datele publice va fi încurajat de Comisie pentru a contribui la stimularea inovării și a avansa în direcția unui cloud pentru cercetare destinat științei deschise ca parte din Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului. În evaluarea la jumătatea perioadei a Strategiei privind piața unică digitală (5), Comisia își anunță intenția de a îmbunătăți în continuare „accesibilitatea și reutilizarea datelor publice și a celor finanțate în mod public”.

(3)

Comunicarea privind inițiativa europeană în domeniul cloud computingului, și anume „Dezvoltarea unei economii competitive bazate pe date și pe cunoaștere în Europa” (6) prezintă planul rațional și amplu pentru dezvoltarea cloudului european pentru știința deschisă (EOSC) ca mediu de încredere, deschis, care să permită comunității științifice să stocheze, să facă schimb și să reutilizeze datele și rezultatele științifice. De asemenea, comunicarea anunță revizuirea de către Comisie a Recomandării 2012/417/UE privind accesul la informațiile științifice și conservarea acestora pentru a încuraja schimbul de date științifice și crearea de sisteme de stimulare, de sisteme de recompensare și de programe de educație și de formare care să permită cercetătorilor și întreprinderilor să facă schimb de date. Documentul de lucru al serviciilor Comisiei – „Foaie de parcurs privind punerea în aplicare EOSC” (7) – prezintă rezultatele explorării, împreună cu state membre și cu părți interesate, a unor posibile mecanisme de guvernanță și de finanțare pentru EOSC și detalii suplimentare privind liniile de acțiune pentru dezvoltarea EOSC ca o grupare de infrastructuri de date în domeniul cercetării.

(4)

Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (8) stabilește principiul conform căruia toate datele disponibile deținute de un organism din sectorul public trebuie să fie, de asemenea, reutilizabile în scopuri comerciale și necomerciale de către toate părțile interesate, în condiții nediscriminatorii în ceea ce privește categoriile comparabile de reutilizare și la costurile marginale legate de distribuirea datelor, la maxim.

(5)

Politicile privind liberul acces (9) urmăresc să ofere cercetătorilor și publicului larg un acces gratuit la publicațiile științifice evaluate inter pares, la datele cercetărilor și la alte rezultate ale cercetării în mod deschis și nediscriminatoriu, cât mai rapid posibil în cadrul procesului de diseminare și să permită utilizarea și reutilizarea rezultatelor cercetării științifice. Accesul liber contribuie la îmbunătățirea calității, la reducerea necesității de a se duplica în mod inutil cercetarea, la accelerarea progresului științific, contribuie la combaterea fraudei în domeniul științei și, în ansamblu, poate favoriza creșterea economică și inovarea. Pe lângă accesul liber, planificarea gestionării datelor devine o practică științifică standard.

(6)

Accesul liber este un mijloc de difuzare pentru cercetători, care pot decide să publice rezultatele activității lor, în special în contextul cercetării finanțate din fonduri publice. Soluțiile privind acordarea de licențe ar trebui să vizeze facilitarea difuzării și reutilizării publicațiilor științifice.

(7)

Conservarea rezultatelor științifice este de interes public. Prin tradiție, aceasta a fost responsabilitatea bibliotecilor sau a arhivelor, în special a Serviciului de depozit legal al bibliotecilor naționale. Volumul rezultatelor generate de cercetare crește în mod constant. Ar trebui instituite mecanisme, infrastructuri și soluții de software care să permită conservarea pe termen lung a rezultatelor cercetării sub formă digitală. Finanțarea sustenabilă a conservării reprezintă un imperativ, deoarece costurile curării conținutului digital sunt încă relativ ridicate. Având în vedere rolul important al conservării pentru utilizarea viitoare a rezultatelor cercetării, ar trebui ca statelor membre să le fie adresată o recomandare privind instituirea sau consolidarea unor politici în acest domeniu.

(8)

Progresul tehnologic a permis crearea unor infrastructuri de cercetare online instituite de către guvernele naționale, universități și organizații de cercetare. Acestea sprijină obiectivele prezentei recomandări, ajutând cercetătorii să gestioneze rezultatele activităților lor de cercetare și diseminare. Comunicarea privind inițiativa europeană în materie de cloud computing a anunțat că acest „cloud european destinat științei deschise va începe prin unificarea infrastructurilor existente de date științifice, care în prezent sunt dispersate între diferite discipline și în diferite state membre.” Este oportun să se identifice și să se recomande măsuri la nivel național de natură să permită funcționarea corespunzătoare a EOSC.

(9)

Progresul tehnologic a determinat o schimbare majoră în timp în lumea științifică în sensul creșterii metodelor de colaborare și a contribuit în mod constant la sporirea volumului de material științific. În cadrul unei abordări științifice în care cooperarea și transparența sunt tot mai pregnante, ar trebui să se asigure că cercetătorii au acces, în toate etapele educației și carierei lor, la dezvoltare profesională, inclusiv prin programe de învățământ superior. Aceștia ar trebui să aibă, de asemenea, posibilitatea de a-și dezvolta competențele corespunzătoare care să le permită să se implice pe deplin în știința deschisă, astfel cum se subliniază în „Planul de acțiune pentru educație digitală” (10).

(10)

Stimulentele și recompensele reprezintă aspecte esențiale pentru o carieră profesională. Chiar dacă cercetătorii sunt încurajați să se deplaseze dincolo de frontiere, discipline și sectoare, și să participe la cultura partajării rezultatelor obținute, adeseori acestea nu sunt recompensate sau reflectate în dezvoltarea carierei lor profesionale. Se elaborează indicatori transparenți și responsabili în scopul de a se sprijini punerea în aplicare a practicilor moderne ale științei deschise în universitățile moderne. Ar putea fi utilizate mecanisme modernizate de recompensare care să ia în considerare indicatori de nouă generație pentru a se aprecia mai bine calitatea cercetării europene și pentru a stimula cercetătorii să împărtășească rezultatele cercetării lor, iar universitățile să devină mai antreprenoriale, încurajând în același timp concurența în cadrul pieței interne.

(11)

Statele membre ar trebui să sprijine în continuare știința deschisă și accesul liber, după cum se precizează în concluziile Consiliului privind „c cercetarea deschisă, interconectată și care utilizează în mod intensiv datele, ca motor pentru o inovare mai rapidă și mai extinsă” (11) și privind „tranziția către un sistem al științei deschise” (12).

(12)

Trecerea la accesul liber este o tendință la nivel mondial. Statele membre contribuie la acest efort și ar trebui să fie sprijinite prin stimularea unui mediu de cercetare deschis și bazat pe cooperare și pe reciprocitate la scară mondială. Știința deschisă este o caracteristică esențială a politicilor statelor membre pentru o cercetare responsabilă și inovare deschisă. Pe măsură ce devin disponibile, noile tehnologii digitale, politicile în materie de cercetare și finanțare trebuie să se adapteze acestui nou mediu.

(13)

Comisia a fost un model de urmat în ceea ce privește maximizarea accesului și reutilizarea rezultatelor generate de cercetare într-un mediu al științei deschise, inclusiv în programele-cadru, precum și prin aplicarea unei politici a datelor deschise cu privire la datele de cercetare a Centrului Comun de Cercetare al Comisiei.

(14)

S-au înregistrat numeroase progrese în domeniile abordate în Recomandarea 2012/417/UE și în alte documente menționate la considerentele precedente, dar nu toate obiectivele au fost îndeplinite, iar progresele înregistrate au fost inegale între statele membre. Este necesar un efort mai mare al tuturor statelor membre în vederea valorificării la maximum a potențialului de cercetare și inovare al Europei.

(15)

Prezenta recomandare valorifică și înlocuiește Recomandarea 2012/417/UE,