|
ISSN 1977-0782 |
||
|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 113 |
|
|
||
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 61 |
|
Cuprins |
|
II Acte fără caracter legislativ |
Pagina |
|
|
|
REGULAMENTE |
|
|
|
* |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/670 al Comisiei din 30 aprilie 2018 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește prelungirea perioadelor de aprobare ale substanțelor active bromuconazol, buprofezin, haloxifop-P și napropamid ( 1 ) |
|
|
|
* |
||
|
|
|
DECIZII |
|
|
|
* |
|
|
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE. |
|
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
REGULAMENTE
|
3.5.2018 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 113/1 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/670 AL COMISIEI
din 30 aprilie 2018
de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește prelungirea perioadelor de aprobare ale substanțelor active bromuconazol, buprofezin, haloxifop-P și napropamid
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (1), în special articolul 17 primul paragraf,
întrucât:
|
(1) |
Partea A din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (2) stabilește substanțele active considerate a fi fost aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009. |
|
(2) |
Perioadele de aprobare ale substanțelor haloxifop-P și napropamid vor expira la 31 decembrie 2020. |
|
(3) |
Perioadele de aprobare ale substanțelor bromuconazol și buprofezin vor expira la 31 ianuarie 2021. |
|
(4) |
Cererile de reînnoire a aprobării substanțelor active incluse în prezentul regulament au fost prezentate în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012 al Comisiei (3). Totuși, este posibil ca aprobarea substanțelor respective să expire din motive independente de solicitant, înainte de a se lua o decizie privind reînnoirea aprobării lor. Prin urmare, este necesar să se prelungească perioadele lor de aprobare în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. |
|
(5) |
Având în vedere timpul și resursele necesare pentru finalizarea evaluării cererilor de reînnoire a aprobărilor pentru un număr mare de substanțe active ale căror aprobări vor expira între 2019 și 2021, Decizia de punere în aplicare C(2016) 6104 a Comisiei (4) a stabilit un program de lucru implicând gruparea substanțelor active similare și stabilirea de priorități în funcție de preocupările legate de siguranța pentru sănătatea oamenilor și a animalelor sau pentru mediu, astfel cum se prevede la articolul 18 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. |
|
(6) |
Deoarece substanțele active incluse în prezentul regulament nu intră în categoriile prioritare din Decizia de punere în aplicare C(2016)6104, perioadele lor de aprobare ar trebui să fie prelungite cu doi sau trei ani, ținând seama de data de expirare actuală, de faptul că, în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012, dosarul suplimentar pentru o substanță activă trebuie depus cel târziu cu 30 de luni înainte de expirarea aprobării, de necesitatea de a se asigura o distribuție echilibrată a responsabilităților și a sarcinilor între statele membre care acționează ca raportori și coraportori și de resursele disponibile necesare pentru evaluare și luarea deciziilor. Prin urmare, este oportun să se prelungească perioada de aprobare a substanței active buprofezin cu doi ani și să se prelungească perioadele de aprobare ale substanțelor active bromuconazol, haloxifop-P și napropamid cu trei ani. |
|
(7) |
Având în vedere scopul articolului 17 primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, în ceea ce privește cazurile în care nu se depune un dosar suplimentar în conformitate cu dispozițiile Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012 cel târziu cu 30 de luni înainte de data de expirare respectivă stabilită în anexa la prezentul regulament, Comisia va stabili data de expirare ca fiind data prevăzută înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament sau cea mai apropiată dată ulterioară acesteia. |
|
(8) |
Având în vedere obiectivul articolului 17 primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, în ceea ce privește cazurile în care Comisia va adopta un regulament care prevede că aprobarea unei substanțe active menționate în anexa la prezentul regulament nu se reînnoiește deoarece nu sunt îndeplinite criteriile de aprobare, Comisia va stabili ca dată de expirare fie data prevăzută înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament, fie data intrării în vigoare a regulamentului care prevede că aprobarea substanței active nu se reînnoiește, oricare dintre aceste date survine mai târziu. În ceea ce privește cazurile în care Comisia va adopta un regulament care prevede reînnoirea aprobării unei substanțe active menționate în anexa la prezentul regulament, Comisia va depune eforturi pentru a stabili, în funcție de circumstanțe, cea mai timpurie dată posibilă de punere în aplicare. |
|
(9) |
Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 ar trebui modificat în consecință. |
|
(10) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Partea A din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 30 aprilie 2018.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 309, 24.11.2009, p. 1.
(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei din 25 mai 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește lista substanțelor active aprobate (JO L 153, 11.6.2011, p. 1).
(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012 al Comisiei din 18 septembrie 2012 de stabilire a dispozițiilor necesare pentru punerea în aplicare a procedurii de reînnoire pentru substanțele active, prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare (JO L 252, 19.9.2012, p. 26).
(4) Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 28 septembrie 2016 privind stabilirea unui program de lucru pentru evaluarea cererilor de reînnoire a aprobărilor substanțelor active care expiră în 2019, 2020 și 2021, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (JO C 357, 29.9.2016, p. 9).
ANEXĂ
Partea A din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 se modifică după cum urmează:
|
1. |
în a șasea coloană, „Expirarea aprobării”, la rândul 309, „Haloxifop-P”, data se înlocuiește cu „31 decembrie 2023”; |
|
2. |
în a șasea coloană, „Expirarea aprobării”, la rândul 310, „Napropamid”, data se înlocuiește cu „31 decembrie 2023”; |
|
3. |
în a șasea coloană, „Expirarea aprobării”, la rândul 318, „Bromuconazol”, data se înlocuiește cu „31 ianuarie 2024”; |
|
4. |
în a șasea coloană, „Expirarea aprobării”, la rândul 320, „Buprofezin”, data se înlocuiește cu „31 ianuarie 2023”. |
|
3.5.2018 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 113/4 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/671 AL COMISIEI
din 2 mai 2018
de supunere la înregistrare a importurilor de biciclete electrice originare din Republica Populară Chineză
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul antidumping de bază”), în special articolul 14 alineatul (5),
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „regulamentul antisubvenție de bază”), în special articolul 24 alineatul (5),
după informarea statelor membre,
întrucât:
|
(1) |
La 20 octombrie 2017, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (3) (denumit în continuare „avizul de deschidere AD”), deschiderea unei proceduri antidumping (denumită în continuare „procedura antidumping”) privind importurile în Uniune de biciclete electrice originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”), în urma unei plângeri depuse la 8 septembrie 2017 de Asociația Europeană a Producătorilor de Biciclete (denumită în continuare „reclamantul” sau „EBMA”) în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală de biciclete electrice a Uniunii. |
|
(2) |
La 21 decembrie 2017, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (4) (denumit în continuare „avizul de deschidere AS”), deschiderea unei proceduri antisubvenție (denumită în continuare „procedura antisubvenție”) privind importurile în Uniune de biciclete electrice originare din RPC, în urma unei plângeri depuse la 8 noiembrie 2017 de reclamant în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală de biciclete electrice a Uniunii. |
1. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR
|
(3) |
Produsul care face obiectul înregistrării (denumit în continuare „produsul în cauză”) pentru ambele proceduri este reprezentat de biciclete, cu pedalare asistată, cu un motor electric auxiliar, originare din RPC, încadrate în prezent la codurile NC 8711 60 10 și ex 8711 60 90 (codul TARIC 8711609010). Aceste coduri NC și TARIC sunt menționate doar cu titlu informativ. |
2. CEREREA
|
(4) |
Reclamantul a indicat în reclamațiile sale intenția sa de a solicita înregistrarea. La 31 ianuarie 2018, reclamantul a depus cereri de înregistrare în conformitate cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul antidumping de bază și cu articolul 24 alineatul (5) din regulamentul antisubvenție de bază. Reclamantul a solicitat ca importurile produsului în cauză să fie supuse înregistrării, astfel încât ulterior să poată fi aplicate măsuri împotriva respectivelor importuri, începând cu data înregistrării lor, în măsura în care toate condițiile prevăzute în regulamentul de bază sunt îndeplinite. |
3. MOTIVE PENTRU ÎNREGISTRARE
|
(5) |
În conformitate cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul antidumping de bază și cu articolul 24 alineatul (5) din regulamentul antisubvenție de bază, Comisia poate să dea instrucțiuni autorităților vamale în vederea adoptării măsurilor adecvate pentru a înregistra importurile, astfel încât ulterior să poată fi aplicate măsuri împotriva respectivelor importuri, începând cu data înregistrării lor, în măsura în care toate condițiile prevăzute în regulamentul de bază sunt îndeplinite. Importurile pot fi supuse înregistrării în urma unei cereri din partea industriei din Uniune care conține suficiente elemente de probă pentru a justifica o astfel de acțiune. |
|
(6) |
Potrivit reclamantului, înregistrarea este justificată deoarece produsul în cauză face obiectul unui dumping și al unei subvenții. Industria din Uniune înregistrează prejudicii importante cauzate de o creștere a importurilor la prețuri reduse care va submina efectele corective ale eventualelor taxe definitive, permițând constituirea de stocuri înainte de sezonul de vânzări 2018. |
|
(7) |
Comisia a examinat cererea în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din regulamentul antidumping de bază și cu articolul 16 alineatul (4) din regulamentul antisubvenție de bază. |
|
(8) |
Cu privire la partea din cerere care se referă la dumping, Comisia a verificat dacă importatorii erau conștienți sau ar fi trebuit să fie conștienți de dumping, în ceea ce privește amploarea acestuia și prejudiciul presupus sau stabilit. Ea a analizat, de asemenea, dacă s-a înregistrat o nouă creștere substanțială a importurilor care, ținând seama de perioada în care a avut loc, de volumul său și de alte circumstanțe, este de natură să compromită grav efectul corectiv al taxei antidumping definitive care trebuie să fie aplicată. |
|
(9) |
În ceea ce privește partea din cerere care se referă la subvenții, Comisia a verificat dacă există circumstanțe critice în care, pentru produsul subvenționat în cauză, prejudiciile dificil de remediat sunt cauzate de importuri masive, efectuate într-un timp relativ scurt, ale unui produs care beneficiază de subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii și dacă se consideră necesar să se impună retroactiv taxe compensatorii asupra acestor importuri, pentru a împiedica repetarea unui astfel de prejudiciu. |
3.1. Cunoașterea de către importatori a situației privind dumpingul, a amplorii acestuia și a prejudiciului presupus
|
(10) |
În ceea ce privește dumpingul, în acest stadiu, Comisia dispune de suficiente dovezi potrivit cărora importurile produsului în cauză originar din RPC fac obiectul unui dumping. În special, reclamantul a furnizat dovezi privind valoarea normală bazată pe prețurile de pe piața internă și pe alegerea Elveției în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul antidumping de bază. |
|
(11) |
Dovezile referitoare la dumping se bazează pe comparația dintre valoarea normală astfel stabilită și prețul de export (la nivel franco fabrică) al produsului în cauză în momentul vânzării acestuia pentru export către Uniune. În ansamblu, și dată fiind proporția marjelor de dumping presupuse, cuprinse între 193 % și 430 %, aceste dovezi sunt suficiente în acest stadiu pentru a susține afirmația că producătorii-exportatori practică dumpingul. |
|
(12) |
Informațiile respective au fost incluse în avizul de deschidere pentru prezenta procedură din 20 octombrie 2017. |
|
(13) |
Giant, un producător-exportator având un importator afiliat, a afirmat că deschiderea unei anchete antidumping nu era suficientă pentru a stabili cunoașterea situației privind dumpingul. |
|
(14) |
Prin publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, avizul de deschidere este un document public, accesibil tuturor importatorilor. Mai mult, în calitate de părți interesate în cadrul anchetei, importatorii au acces la versiunea neconfidențială a plângerii. Prin urmare, Comisia a considerat că importatorii au fost conștienți sau ar fi trebuit să fie conștienți de practicile de dumping presupuse, de amploarea acestora și de prejudiciul presupus, cel târziu la momentul respectiv. |
|
(15) |
Aceeași parte interesată a susținut că nu este de așteptat ca un importator să aibă cunoștință de aplicarea articolului 2 alineatul (7) din regulamentul antidumping de bază și cu atât mai puțin să anticipeze valoarea normală pe baza căreia ar trebui evaluate prețurile chineze la exportul către Uniune. |
|
(16) |
Comisia a remarcat că aplicarea articolului 2 alineatul (7) din regulamentul antidumping de bază a fost menționată în reclamație și, de asemenea, în avizul de deschidere. |
|
(17) |
Plângerea a furnizat, de asemenea, suficiente dovezi privind prejudiciul presupus, indicând un declin puternic al cotei de piață a industriei din Uniune de la 42,5 % în 2014 la 28,6 % în perioada utilizată pentru plângere, niveluri reduse și în scădere ale rentabilității de la 3,4 % din cifra de afaceri în 2014 la 2,1 % în perioada utilizată pentru plângere, precum și calcule ale subcotării cuprinse între 153 % și 206 %. |
|
(18) |
Astfel, Comisia a concluzionat că a fost îndeplinit primul criteriu pentru înregistrare în ceea ce privește partea din cerere care se referă la dumping. |
3.2. O nouă creștere substanțială a importurilor
|
(19) |
Datele Eurostat nu permit o analiză completă a evoluției importurilor de biciclete electrice în Uniune. Într-adevăr, deși perioada de anchetă începe în octombrie 2016, aproximativ 99 % din importurile de biciclete electrice au fost clasificate până în ianuarie 2017 sub un cod NC care a inclus și alte produse. |
|
(20) |
În acest context, reclamantul a furnizat cifre detaliate pe baza datelor de export ale autorităților vamale chineze din ianuarie 2014 până în februarie 2018. Pe baza datelor prezentate de părțile interesate și a unei reconcilieri a statisticilor, Comisia a considerat că există o întârziere de două luni între exporturile din RPC și importurile în Uniune. |
|
(21) |
Prin urmare, în analiza sa, Comisia a considerat că datele autorităților vamale chineze privind exporturile au furnizat suficiente dovezi prima facie privind importurile în Uniune cu o întârziere de două luni pentru expediere. Astfel, pentru a determina volumul importurilor în cursul perioadei de anchetă (și anume, 1 octombrie 2016-30 septembrie 2017), Comisia a utilizat datele autorităților vamale chineze din perioada cuprinsă între august 2016 și iulie 2017. |
|
(22) |
Volumul exporturilor din RPC către Uniune a crescut cu 82 % în perioada cuprinsă între noiembrie 2017 și februarie 2018, în comparație cu perioada cuprinsă între noiembrie 2016 și februarie 2017. În plus, volumul mediu lunar al exporturilor din RPC către Uniune în perioada cuprinsă între noiembrie 2017 și februarie 2018 a fost cu 64 % mai mare decât volumul mediu lunar al importurilor în Uniune în cursul perioadei de anchetă. Comisia a considerat că aceste cifre au furnizat dovada unei creșteri substanțiale a importurilor. |
|
(23) |
Unii importatori neafiliați și societatea Giant au invocat faptul că datele brute privind exporturile chineze pe care s-a bazat reclamantul pentru sprijinirea cererii sale de înregistrare ar trebui să fie dezvăluite în dosarul neconfidențial pentru a se asigura fiabilitatea sursei și a datelor furnizate. Importatorii susțin că codurile utilizate nu au fost menționate și ar putea include alte produse. |
|
(24) |
Reclamantul a pus la dispoziția Comisiei statisticile detaliate utilizate în sprijinul cererii sale. Dezvăluirea acestor date ar încălca drepturile de autor. Cu toate acestea, reclamantul a pus la dispoziție, în versiunea neconfidențială a cererii, cifrele de export agregate lunare și anuale. Reclamantul a indicat, de asemenea, că sursa a fost reprezentată de autoritățile vamale chineze, a menționat codurile utilizate și și-a explicat metodologia pentru a exclude alte produse decât produsul în cauză. Ca atare, sursa era cunoscută și publică și contra cost. Mai mult, aceste cifre au fost coroborate pe larg de Eurostat pentru perioada disponibilă. Nicio altă parte interesată nu a propus cifre alternative sau o altă metodologie. În aceste împrejurări și având în vedere nivelul de dezvăluire a datelor agregate și a metodologiei cu privire la dosarul neconfidențial, Comisia consideră că datele comunicate nu servesc neapărat părții în cauză pentru a-și exercita drepturile la apărare. Prin urmare, argumentul a trebuit să fie respins. |
|
(25) |
În continuare, unii importatori neafiliați au afirmat că stocarea nu a fost posibilă din cauza perioadelor îndelungate între proiectare și livrare. În această privință, Comisia a considerat că intervalul de timp dintre proiectarea unei biciclete electrice și livrarea sa efectivă nu a împiedicat posibilitatea stocării unei biciclete electrice deja proiectate, luând în considerare, în special, informațiile conținute în plângere privind capacitățile neutilizate din RPC. Mai mult, elementele de probă statistice disponibile au sprijinit afirmația că a existat o creștere substanțială a importurilor. Prin urmare, argumentul a fost respins. |
|
(26) |
Unii importatori neafiliați și societatea Giant au negat faptul că creșterea exporturilor chineze a furnizat dovada unei creșteri substanțiale ulterioare a importurilor și au susținut faptul că aceasta a reflectat caracterul sezonier al vânzărilor de biciclete electrice. Comisia a considerat că o comparație pe bază anuală nu a fost influențată de efectele caracterului sezonier și a furnizat elemente de probă privind o creștere cu 82 % a volumului importurilor de la deschiderea procedurii. Prin urmare, argumentul a fost respins. |
|
(27) |
Societatea Giant a negat faptul că creșterea importurilor a fost substanțială și a afirmat că aceasta a fost inferioară sau conformă cu creșterea generală a cererii de biciclete electrice din Uniune. Giant a citat publicațiile Confederației industriei europene a bicicletelor („CONEBI”) care au estimat această creștere ca fiind de 22,2 % în 2016, în comparație cu 2015, și cele ale Asociației europene a producătorilor de biciclete („EBMA”, reclamantul) care au estimat o rată de creștere de 23 % pentru anul 2017, în comparație cu 2016. Giant a susținut că luna octombrie 2017 constituie punctul de plecare adecvat pentru evaluarea creșterii importurilor. Giant a calculat că, pe baza datelor Eurostat privind importurile, importurile lunare de biciclete electrice au crescut cu 8,7 % în perioada cuprinsă între octombrie 2017 și ianuarie 2018. |
|
(28) |
Comisia a remarcat că Giant a susținut că durata transportului între exporturile din RPC și importurile în Uniune a fost de „cel puțin una sau două luni”. Drept rezultat, importurile din octombrie 2017 au corespuns exporturilor din RPC efectuate în august 2017, înainte de deschiderea anchetei. În plus, volumul mediu lunar al exporturilor din RPC către Uniune în perioada cuprinsă între august 2017 și februarie 2018 a fost cu 36 % mai mare decât volumul mediu lunar al importurilor în Uniune în cursul perioadei de anchetă. Această rată de creștere nu ia în considerare creșterea foarte semnificativă a importurilor care a avut deja loc în cursul perioadei de anchetă și este, totuși, cu mult peste ratele de creștere ale cererii din 2016 și 2017 de pe piața Uniunii. |
|
(29) |
Prin urmare, Comisia a concluzionat că a fost îndeplinit și cel de-al doilea criteriu pentru înregistrare în ceea ce privește partea din cerere care se referă la dumping. |
3.3. Compromiterea efectului corectiv al taxei
|
(30) |
Comisia dispune de suficiente dovezi conform cărora un prejudiciu suplimentar ar fi cauzat de o creștere continuă a importurilor din RPC la prețuri în continuă scădere. |
|
(31) |
Astfel cum s-a stabilit în considerentele 19-29, există suficiente dovezi care indică o creștere substanțială a importurilor produsului în cauză. |
|
(32) |
În plus, există dovezi referitoare la o tendință de scădere a prețurilor de import ale produsului în cauză. Prețul mediu în EUR al importurilor din RPC către Uniune a fost, într-adevăr, cu 8 % mai mic în perioada cuprinsă între noiembrie 2017 și februarie 2018 decât în perioada cuprinsă între noiembrie 2016 și februarie 2017 și cu 7 % mai mic în comparație cu perioada de anchetă. |
|
(33) |
Împrejurări suplimentare arată că o creștere suplimentară substanțială a importurilor este susceptibilă de a submina în mod grav efectul corectiv al taxelor care trebuie aplicate. Într-adevăr, se poate presupune în mod rezonabil că importurile produsului în cauză ar putea crește în continuare înainte de adoptarea de eventuale măsuri provizorii, întrucât acestea din urmă ar interveni cel târziu în jurul datei de 20 iulie, ceea ce ar coincide cu sfârșitul sezonului de vânzare 2018 pentru bicicletele electrice. |
|
(34) |
Prin urmare, există probabilitatea ca o astfel de creștere suplimentară a importurilor după deschiderea anchetei, având în vedere perioada în care a avut loc, volumul său și alte împrejurări (cum ar fi capacitatea neutilizată din RPC și comportamentul în materie de prețuri al producătorilor-exportatori chinezi) să submineze în mod grav efectul corectiv al oricărei taxe definitive, cu excepția cazului în care o astfel de taxă ar fi aplicată retroactiv. |
|
(35) |
Prin urmare, Comisia a concluzionat că a fost îndeplinit și cel de-al treilea criteriu pentru înregistrare în ceea ce privește partea din cerere care se referă la dumping. |
3.4. Prejudiciul, care este dificil de reparat, este cauzat de importurile masive ale unui produs subvenționat într-o perioadă scurtă de timp
|
(36) |
În ceea ce privește subvenționarea, Comisia dispune de suficiente dovezi potrivit cărora importurile produsului în cauză originar din RPC fac obiectul unor subvenții. Presupuse subvenții consistă, între altele, din (i) transferul direct de fonduri și pasive, cum ar fi granturi, împrumuturi preferențiale, credite dirijate de către bănci deținute de stat și de către bănci private, precum și credite la export și garanții și asigurări la export; (ii) venituri publice nepercepute sau necolectate, de exemplu reduceri și scutiri ale impozitelor pe venit, reduceri tarifare la import, reduceri ale reținerilor la sursă și scutiri și reduceri de TVA; și (iii) furnizarea de către stat a materiilor prime, terenurilor și energiei pentru o remunerație mai mică decât cea corespunzătoare. Astfel de dovezi au fost puse la dispoziție în versiunea deschisă a plângerii și în memorandumul privind dovezile suficiente. |
|
(37) |
Se afirmă că regimurile menționate anterior reprezintă subvenții, deoarece acestea implică o contribuție financiară din partea guvernului RPC sau din partea altor autorități regionale (inclusiv organisme publice) și conferă un avantaj producătorilor-exportatori ai produsului în cauză. Se afirmă că aceste subvenții sunt condiționate de rezultatele la export și/sau de utilizarea produselor naționale în locul produselor importate și/sau se limitează la anumite sectoare și/sau anumite tipuri de întreprinderi și/sau anumite locații și, prin urmare, sunt specifice și pot face obiectul unor măsuri compensatorii. |
|
(38) |
Prin urmare, dovezile disponibile în acest stadiu arată că exporturile produsului în cauză beneficiază de subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii. |
|
(39) |
În plus, Comisia dispune de suficiente dovezi potrivit cărora practicile de subvenționare ale producătorilor-exportatori cauzează un prejudiciu important industriei din Uniune. În plângere și în observațiile ulterioare legate de cererile de înregistrare, dovezile referitoare la volumul importurilor arată o creștere masivă a importurilor, atât în valoare absolută, cât și în ceea ce privește cota de piață, în perioada cuprinsă între 2014 și perioada de anchetă, precum și în ultimele luni. În special, dovezile disponibile arată că volumul exporturilor produsului în cauză către Uniune efectuate de producătorii-exportatori chinezi a crescut de peste trei ori, de la 219 000 de unități la 703 000 de unități (+ 484 mii de unități), ceea ce a dus la o creștere importantă a cotei de piață, de la 19,2 % la 33 %. Mai mult, astfel cum s-a menționat în considerentul 22 de mai sus, aceeași tendință a continuat în perioada cuprinsă între noiembrie 2017 și februarie 2018. În ansamblu, dovezile arată că creșterea masivă a importurilor de biciclete electrice din RPC produce efecte negative semnificative asupra situației industriei din Uniune, inclusiv niveluri scăzute ale rentabilității. Dovezile privind factorii care determină prejudiciul prevăzuți la articolul 3 alineatul (5) din regulamentul antidumping de bază și la articolul 8 alineatul (4) din regulamentul antisubvenție de bază constau în datele conținute în plângeri și în observațiile ulterioare cu privire la înregistrare. |
|
(40) |
În plus, Comisia a evaluat, în acest stadiu, dacă prejudiciul suferit era greu de reparat. Odată ce furnizorii chinezi sunt integrați în liniile de aprovizionare ale clienților industriei din Uniune, aceștia din urmă pot fi reticenți să schimbe furnizorii în favoarea producătorilor din Uniune. În plus, este puțin probabil ca clienții industriei din Uniune să accepte prețurile mai mari practicate de industria din Uniune, chiar dacă, ipotetic, Comisia ar impune în viitor măsuri compensatorii fără efect retroactiv. O astfel de amenințare de pierdere permanentă a cotei de piață sau de venituri reduse constituie un prejudiciu care este greu de reparat. |
3.5. Excluderea reapariției prejudiciului
|
(41) |
În sfârșit, având în vedere datele menționate în considerentul 39 și considerațiile prezentate în considerentul 40, Comisia a apreciat că este necesar să pregătească potențiala instituire retroactivă de măsuri prin impunerea obligației de înregistrare pentru a preveni reapariția unui astfel de prejudiciu. |
4. PROCEDURĂ
|
(42) |
În consecință, Comisia a concluzionat că există suficiente dovezi pentru a justifica supunerea la înregistrare a importurilor produsului în cauză, în conformitate cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul antidumping de bază și cu articolul 24 alineatul (5) din regulamentul antisubvenție de bază. |
|
(43) |
Toate părțile interesate sunt invitate să își prezinte în scris punctele de vedere și să pună la dispoziție elemente de probă justificative. În plus, Comisia poate audia părțile interesate, cu condiția ca acestea să prezinte o cerere scrisă din care să reiasă că există motive speciale pentru care ar trebui să fie audiate. |
5. ÎNREGISTRAREA
|
(44) |
În conformitate cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul antidumping de bază și cu articolul 24 alineatul (5) din regulamentul antisubvenție de bază, importurile produsului în cauză ar trebui să facă obiectul unei înregistrări pentru a garanta că, în cazul în care anchetele ar avea ca rezultat constatări care ar conduce la instituirea unor taxe antidumping și/sau compensatorii și în cazul în care sunt îndeplinite condițiile necesare, taxele respective pot fi percepute retroactiv pentru importurile înregistrate, în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile. |
|
(45) |
Orice taxă ulterioară va decurge din constatările anchetei antidumping și, respectiv, ale anchetei antisubvenții. |
|
(46) |
Conform afirmațiilor din plângerea prin care se solicită deschiderea unei anchete antidumping, se estimează o marjă de dumping medie de aproximativ 193 % până la 430 % și un nivel mediu de eliminare a prejudiciului de 189 % pentru produsul în cauză. Valoarea taxelor care ar putea fi achitate în viitor este stabilită la nivelul de eliminare a prejudiciului estimat pe baza plângerii, și anume la 189 % ad valorem din valoarea CIF la importul produsului în cauză. |
|
(47) |
În acest stadiu al anchetei încă nu este posibil să se estimeze valoarea subvenționării. Potrivit afirmațiilor din plângere prin care se solicită deschiderea unei anchete antisubvenție, se estimează că nivelul de eliminare a prejudiciului este de 189 % pentru produsul în cauză. Valoarea taxelor care ar putea fi achitate în viitor este stabilită la nivelul de eliminare a prejudiciului estimat pe baza plângerii antisubvenție, și anume la 189 % ad valorem din valoarea CIF la importul produsului în cauză. |
6. PRELUCRAREA DATELOR CU CARACTER PERSONAL
|
(48) |
Toate datele cu caracter personal colectate în contextul acestei înregistrări vor fi prelucrate în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (5), |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
(1) În conformitate cu articolul 14 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2016/1036 și cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2016/1037, autoritățile vamale sunt invitate să ia măsurile corespunzătoare pentru a înregistra importurile în Uniune de biciclete, cu pedalare asistată, cu un motor electric auxiliar, încadrate în prezent la codurile NC 8711 60 10 și ex 8711 60 90 (codul TARIC 8711609010) și originare din Republica Populară Chineză.
(2) Înregistrarea expiră după nouă luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
(3) Toate părțile interesate sunt invitate să își prezinte în scris punctele de vedere, să furnizeze elemente de probă pentru susținerea lor sau să solicite să fie audiate în termen de 21 de zile de la data publicării prezentului regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 2 mai 2018.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 176, 30.6.2016, p. 21.
(2) JO L 176, 30.6.2016, p. 55.
(3) JO C 353, 20.10.2017, p. 19.
DECIZII
|
3.5.2018 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 113/10 |
DECIZIA (UE) 2018/672 A COMISIEI
din 15 decembrie 2016
privind schema de ajutor național pe termen lung pentru agricultură în regiunile nordice ale Finlandei
[notificată cu numărul C(2016) 8419]
(Numai textele în limbile finlandeză și suedeză sunt autentice)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Actul de aderare la Uniunea Europeană a Austriei, Finlandei și Suediei, în special articolul 142,
întrucât:
|
(1) |
Prin Decizia 95/196/CE (1), Comisia a aprobat schema de ajutor național pe termen lung pentru agricultură în regiunile nordice ale Finlandei („schema de ajutor nordic”), astfel cum a fost notificată de Finlanda în temeiul articolului 143 din Actul de aderare în vederea autorizării în temeiul articolului 142 din Actul de aderare. Decizia 95/196/CE a fost înlocuită prin Decizia C(2009) 3067 a Comisiei din 30 aprilie 2009 (2). Respectiva decizie a fost revizuită cel mai recent prin Decizia C(2015) 2790 a Comisiei din 30 aprilie 2015. |
|
(2) |
La 12 octombrie 2015, Finlanda a propus Comisiei modificarea Deciziei C(2009) 3067 pentru a simplifica administrarea schemei și pentru a lua în considerare modificările politicii agricole comune, precum și evoluțiile economice ale agriculturii din regiunile nordice ale Finlandei. Prin scrisoarea din 8 iunie 2016, Finlanda a modificat propunerea și a transmis informații suplimentare privind producția agricolă în regiunile sale nordice. |
|
(3) |
Având în vedere modificările rezultate la Decizia C(2009) 3067 și numărul de modificări precedente, este adecvat să se înlocuiască respectiva decizie cu o nouă decizie. |
|
(4) |
Ajutorul național pe termen lung menționat la articolul 142 din Actul de aderare este menit să asigure menținerea activității agricole în regiunile nordice, astfel cum sunt stabilite de către Comisie. |
|
(5) |
Ținând seama de factorii menționați la articolul 142 alineatele (1) și (2) din actul de aderare, ajutorul național prevăzut la articolul respectiv ar trebui să fie limitat la zonele care sunt situate la nord de paralela 62 sau în apropierea acesteia și care sunt afectate de condiții climatice comparabile care determină ca activitatea agricolă să fie deosebit de dificilă. Municipalitatea (kunta) ar trebui să fie aleasă ca unitate administrativă relevantă, inclusiv municipalitățile care sunt înconjurate de alte municipalități din cadrul acestor zone, chiar dacă nu prezintă aceleași caracteristici. |
|
(6) |
Pentru a facilita administrarea schemei și pentru a o coordona cu sprijinul acordat în temeiul Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 (3) și (UE) nr. 1307/2013 ale Parlamentului European și ale Consiliului (4), precum și cu schemele de ajutor național, este adecvat să se includă în zonele care beneficiază de ajutor în temeiul prezentei decizii aceleași municipalități ca cele care aparțin zonei delimitate în conformitate cu articolul 32 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 în Programul de dezvoltare rurală pentru Finlanda continentală 2014-2020. |
|
(7) |
Perioada de referință în raport cu care trebuie examinate evoluția producției agricole și nivelul de sprijin global, folosind statisticile naționale disponibile ca bază, ar trebui să rămână aceleași ca în Decizia C(2009) 3067 și să acopere anii 1991, 1992 și 1993 în ceea ce privește producția agricolă. |
|
(8) |
În conformitate cu articolul 142 din Actul de aderare, cuantumul total al ajutorului acordat ar trebui să fie suficient pentru a menține activitatea agricolă în regiunile nordice ale Finlandei, însă nu poate conduce la o situație în care sprijinul global depășește nivelul sprijinului din cursul unei perioade de referință anterioare aderării. Prin urmare, este necesar să se ia în considerare ajutorul pentru venit din cadrul politicii agricole comune atunci când se stabilește nivelul maxim admisibil de ajutor în temeiul articolului respectiv. Pe baza datelor din 2016, cuantumul maxim anual al ajutorului ar trebui să fie stabilit la 563,9 milioane de euro, calculat ca medie pe o perioadă de 5 ani, începând de la 1 ianuarie 2017 până la 31 decembrie 2021. |
|
(9) |
Pentru a simplifica schema de ajutor nordic și pentru a permite Finlandei să aibă flexibilitate în ceea ce privește direcționarea ajutorului către diferite sectoare de producție, asigurând în același timp o distribuire echilibrată a ajutorului între sectoare, cuantumul mediu maxim anual al ajutorului ar trebui împărțit între categoriile de ajutor: creșterea animalelor, producția agricolă vegetală și alte ajutoare nordice. Pentru producția de lapte de vacă, este oportun să se stabilească un cuantum mediu maxim anual separat al ajutorului, ceea ce este suficient pentru a menține producția în regiunile nordice ale Finlandei. |
|
(10) |
Ajutorul ar trebui acordat în fiecare an pe baza factorilor de producție (cum ar fi unitățile vită mare și ha) în limitele totale stabilite prin prezenta decizie. |
|
(11) |
Ajutorul pentru reni ar trebui acordat pe cap de animal și limitat la numărul tradițional de reni din regiunile nordice ale Finlandei. Pentru depozitarea bacelor și a ciupercilor sălbatice, ar trebui să se permită plata ajutorului pe kg, iar în ceea ce privește transportul laptelui și al cărnii, precum și serviciile indispensabile pentru creșterea animalelor, în funcție de costurile suportate, cu deducerea oricărei alte plăți din fonduri publice care acoperă aceleași costuri. |
|
(12) |
Pentru lapte de vacă, ar trebui să se permită plata ajutorului la kg/lapte pentru a menține un stimulent pentru o producție rațională. |
|
(13) |
Din datele finlandeze privind veniturile agricole reiese că ele prezintă o volatilitate anuală considerabilă în regiunile nordice, în special începând cu 2008. Pentru a permite reacții prompte la fenomenul de volatilitate și pentru a menține activitățile agricole în regiunile nordice ale Finlandei, este adecvat să se permită Finlandei să stabilească, pentru fiecare an calendaristic, cuantumul ajutorului per sector în cadrul unei categorii de ajutoare și per unitate de producție. |
|
(14) |
În acest sens, Finlanda ar trebui să diferențieze ajutoarele acordate în regiunile sale nordice și să stabilească cuantumurile anuale ale ajutoarelor în funcție de gravitatea handicapurilor naturale și de alte criterii obiective, transparente și justificate legate de obiectivele stabilite la articolul 142 alineatul (3) al treilea paragraf din Actul de aderare și anume, menținerea producției și prelucrării primare tradiționale adaptate în mod special la condițiile climatice ale regiunilor în cauză, îmbunătățirea structurilor de producție, de comercializare și de prelucrare a produselor agricole, facilitarea eliminării produselor menționate și asigurarea protecției mediului înconjurător și a conservării mediului rural. |
|
(15) |
Pentru a asigura plăți regulate pe parcursul anului calendaristic, Finlanda ar trebui să aibă posibilitatea de a efectua plata ajutorului pentru un anumit an utilizând plățile în avans pe baza estimărilor inițiale ale numărului de factori de producție și de unități de producție și să facă plata ajutorului pentru producția de lapte în tranșe lunare, în funcție de producția efectivă. |
|
(16) |
Supracompensarea producătorilor ar trebui să fie evitată prin recuperarea plăților necuvenite până la data de 1 iunie a anului următor. |
|
(17) |
În conformitate cu articolul 142 alineatul (2) din Actul de aderare, ajutorul acordat în temeiul prezentei decizii nu ar trebui să conducă la o creștere a producției globale peste nivelul producției tradiționale în zona vizată de schema de ajutor nordic. |
|
(18) |
Prin urmare, este necesar să se stabilească un număr maxim anual de factori de producție eligibili pentru fiecare categorie de ajutoare, inclusiv un maximum separat pentru numărul de vaci de lapte, la un nivel egal cu sau mai mic decât cel din perioadele de referință. |
|
(19) |
În ceea ce privește numărul de vaci de lapte, ar trebui să se țină seama de evoluția cantității produse pe factor de producție de la perioadele de referință. Prin urmare, numărul maxim eligibil de vaci de lapte ar trebui să fie stabilit pe baza producției medii pe cap de vacă în perioada cuprinsă între 2004 și 2013. |
|
(20) |
Ajutorul pentru creșterea, prelucrarea și comercializarea renilor ar trebui acordat astfel încât să se evite supracompensarea împreună cu ajutorul acordat în conformitate cu articolul 213 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5). |
|
(21) |
În ceea ce privește producția agricolă vegetală, pentru a permite o anumită flexibilitate în utilizarea terenurilor agricole între diferite sectoare de producție, suprafața maximă permisă ar trebui să fie de 944 300 ha, stabilită în anexa II la Decizia C(2009) 3067, astfel cum a fost modificată prin Decizia C(2015) 2790, care poate include maximum 481 200 ha de pășune. |
|
(22) |
Pentru culturile din sere, suprafața maximă permisă ar trebui să fie stabilită la 203 ha, care corespunde suprafeței tradiționale de producție în regiunile nordice ale Finlandei. |
|
(23) |
În cazul în care numărul de factori de producție dintr-o categorie depășește numărul maxim într-un anumit an, numărul de factori de producție eligibili ar trebui să fie redus cu un număr corespunzător de factori de producție în anul calendaristic următor anului în care valoarea maximă a fost depășită. |
|
(24) |
În conformitate cu articolul 143 alineatul (2) din Actul de aderare, Finlanda trebuie să furnizeze Comisiei informații cu privire la punerea în aplicare și la efectele ajutorului. Pentru a evalua mai bine efectele pe termen lung ale ajutorului și pentru a stabili nivelurile ajutoarelor ca medie pe 5 ani, este adecvat să se raporteze cu privire la efectele socioeconomice ale ajutorului la fiecare cinci ani și să se prezinte rapoarte anuale care să conțină informațiile financiare și alte informații referitoare la punerea în aplicare care sunt necesare pentru a se asigura respectarea condițiilor prevăzute în prezenta decizie. |
|
(25) |
Finlanda ar trebui să garanteze faptul că se aplică măsuri adecvate de control în ceea ce privește beneficiarii ajutorului. Pentru a asigura eficacitatea respectivelor măsuri și transparența în punerea în aplicare a schemei, măsurile de control respective ar trebui să fie, pe cât posibil, aliniate la cele aplicate în cadrul politicii agricole comune. |
|
(26) |
Prin urmare, Decizia C(2009) 3067 ar trebui abrogată, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Ajutor autorizat
(1) De la 1 ianuarie 2017 până la 31 decembrie 2021, Finlanda este autorizată să pună în aplicare schema de ajutor pe termen lung pentru agricultură în regiunile sale nordice care cuprind unitățile municipale (kunta) enumerate în anexa I.
(2) Cuantumul total al ajutorului acordat nu poate depăși 563,9 milioane EUR într-un an calendaristic, din care o sumă maximă de 216,9 milioane EUR este destinată producției de lapte de vacă. Sumele respective sunt considerate ca medii anuale din ajutorul acordat în perioada de cinci ani calendaristici care intră sub incidența prezentei decizii.
(3) Categoriile de ajutoare și sectoarele de producție pentru fiecare categorie, cuantumurile medii maxime anuale permise pentru fiecare categorie de ajutoare, calculate așa cum se prevede la alineatul (2), precum și numărul maxim anual de factori de producție eligibili pentru fiecare categorie de ajutoare figurează în anexa II.
(4) Ajutorul se acordă pe baza factorilor de producție eligibili, după cum urmează:
|
(a) |
per unitate vită mare pentru creșterea animalelor; |
|
(b) |
per hectar pentru producția agricolă vegetală; |
|
(c) |
per m2 pentru culturile în sere; |
|
(d) |
per m3 pentru depozitarea produselor horticole și |
|
(e) |
sub formă de compensație pentru costurile reale suportate pentru transportul laptelui și al cărnii și pentru serviciile indispensabile pentru producția animalieră, cu deducerea oricăror alte tipuri de sprijin public pentru aceleași costuri. |
Ajutorul pentru producția de lapte de vacă și ajutorul pentru depozitarea bacelor și a ciupercilor sălbatice pot fi acordate per kilogram de producție efectivă.
Ajutorul pentru creșterea renilor nu conduce la supracompensare în combinație cu ajutorul acordat în temeiul articolului 213 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
Ratele de conversie în unități vită mare (UVM) pentru diversele tipuri de animale sunt stabilite în anexa III.
(5) În conformitate cu alineatul (3) și în limitele prevăzute în anexa II, Finlanda diferențiază ajutoarele în regiunile sale nordice și stabilește anual cuantumurile ajutoarelor pentru fiecare factor de producție, cost sau unitate de producție pe baza unor criterii obiective legate de gravitatea handicapului natural și a altor factori care contribuie la realizarea obiectivelor prevăzute la articolul 142 alineatul (3) al treilea paragraf din Actul de aderare.
Articolul 2
Perioadele de referință și numărul maxim de factori de producție
(1) Perioada de referință menționată la a doua liniuță din articolul 142 alineatul (3) primul paragraf din Actul de aderare acoperă:
|
(a) |
în ceea ce privește producția: anul 1992 pentru laptele de vacă și bovine, anul 1993 pentru horticultură și media anilor 1991, 1992 și 1993 pentru alte produse; |
|
(b) |
în ceea ce privește nivelul de sprijin global: anul 1993. |
(2) Numărul maxim de vaci de lapte eligibile este de 227 200.
(3) Numărul maxim de hectare eligibile de producție agricolă vegetală este de 944 300 ha, dintre care un maximum de 481 200 ha pășune și de 203 ha pentru culturile în sere.
Articolul 3
Condiții de acordare a ajutorului
(1) Finlanda stabilește, în limitele prevăzute în prezenta decizie, condițiile de acordare a ajutorului pentru diferitele categorii de beneficiari. Aceste condiții cuprind criteriile de eligibilitate și de selecție aplicate și asigură egalitatea de tratament pentru beneficiari.
(2) Finlanda plătește ajutorul anual beneficiarilor, pe baza factorilor de producție reali sau a unităților de producție menționate la articolul 1 alineatul (3). Plățile în avans din ajutor pot fi plătite pe baza estimărilor inițiale pentru un anumit an.
(3) Pentru laptele de vacă, ajutorul poate fi plătit în rate lunare pe baza cifrelor reale de producție.
(4) O depășire a numărului maxim anual de factori de producție eligibili pentru ajutor, astfel cum figurează în anexa II, este contabilizată sub formă de reducere corespunzătoare a numărului de factori de producție eligibili pentru ajutor în anul următor anului depășirii.
(5) O plată excedentară sau o plată necuvenită către un beneficiar se recuperează prin deducerea sumelor corespunzătoare din ajutor plătite beneficiarului în anul următor sau se recuperează în alt mod în anul respectiv în cazul în care beneficiarul nu primește niciun ajutor.
Articolul 4
Informare și măsuri de control
(1) Finlanda, ca parte a informațiilor furnizate în conformitate cu articolul 143 alineatul (2) din Actul de aderare, transmite Comisiei în fiecare an, până la 1 iunie, informațiile referitoare la punerea în aplicare a ajutorului acordat în temeiul prezentei decizii în cursul anului calendaristic precedent.
Informațiile includ, în special:
|
(a) |
identificarea municipalităților în care s-a plătit ajutorul, prin intermediul unei hărți detaliate și, dacă este necesar, prin intermediul altor date; |
|
(b) |
producția totală, din anul de raportare, pentru regiunile eligibile pentru ajutor în temeiul prezentei decizii, exprimată în cantități pentru fiecare dintre produsele menționate în anexa II; |
|
(c) |
numărul total de factori de producție, numărul de factori de producție eligibili pentru ajutor și numărul de factori de producție care au beneficiat de sprijin pentru fiecare sector de producție menționat în anexa II, cu o defalcare per produs în cadrul fiecărui sector, inclusiv indicarea oricărei depășiri a factorilor de producție maximă anuală autorizată; |
|
(d) |
valoarea totală a ajutorului plătit, cuantumul total al ajutorului per categorie și tip de producție, sumele plătite beneficiarilor per factor de producție/altă unitate, precum și criteriile pentru diferențierea ajutoarelor pe subregiuni și tipuri de exploatații agricole sau pe baza altor considerații; |
|
(e) |
sistemul de plată aplicat, cu detalii referitoare la eventualele avansuri bazate pe estimări, plăți finale, precum și plăți excedentare constatate și recuperarea lor; |
|
(f) |
cuantumurile ajutorului în temeiul articolului 32 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 și în conformitate cu articolul 213 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, plătite în municipalitățile vizate de prezenta decizie și |
|
(g) |
trimiterile la legislația națională în baza căreia este acordat ajutorul. |
(2) Înainte de 1 iunie 2022, Finlanda, în plus față de raportul anual care vizează anul 2021, transmite Comisiei un raport care vizează perioada de 5 ani de la 1 ianuarie 2017 până la 31 decembrie 2021.
Raportul indică, în special:
|
(a) |
valoarea totală a ajutoarelor plătite în cursul perioadei de 5 ani și defalcarea acesteia pe categorii de ajutor, tipuri de producție și subregiuni; |
|
(b) |
producția totală, numărul factorilor de producție și nivelul veniturilor agricultorilor din regiunile eligibile pentru ajutor; |
|
(c) |
evoluția producției agricole, a prelucrării și a comercializării în contextul social și economic din regiunile nordice; |
|
(d) |
efectele ajutorului asupra protecției mediului înconjurător și asupra conservării mediului rural și |
|
(e) |
propuneri pentru extinderea ajutorului pe baza datelor prezentate în raport, în funcție de contextul producției agricole la nivel național și la nivelul Uniunii, precum și pe baza altor factori relevanți. |
(3) Finlanda furnizează date într-o formă compatibilă cu standardele statistice utilizate de către Uniune.
(4) Finlanda ia toate măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei decizii și măsurile adecvate de control referitoare la beneficiarii ajutoarelor.
(5) În măsura posibilului, măsurile de control se armonizează cu sistemele de control aplicate în cadrul schemelor de sprijin acordat de Uniune.
Articolul 5
Aplicarea oricăror modificări
În cazul în care Comisia decide să modifice prezenta decizie, în special pe baza oricăror modificări în ceea ce privește organizările comune ale piețelor, schema de ajutor direct sau o modificare a cotei oricărui ajutor de stat național autorizat acordat în sectorul agricol, orice modificare a ajutorului autorizat prin prezenta decizie se aplică doar începând cu anul ulterior celui în care a fost adoptată modificarea.
Articolul 6
Abrogare
Decizia C(2009) 3067 se abrogă.
Articolul 7
Destinatar
Prezenta decizie se adresează Republicii Finlanda.
Adoptată la Bruxelles, 15 decembrie 2016.
Pentru Comisie
Phil HOGAN
Membru al Comisiei
(1) Decizia 95/196/CE a Comisiei din 4 mai 1995 privind o schemă de ajutor național pe termen lung pentru agricultură în regiunile nordice ale Finlandei (JO L 126, 9.6.1995, p. 35).
(2) Decizia C(2009) 3067 a Comisiei din 30 aprilie 2009 privind schema de ajutor național pe termen lung pentru agricultură în regiunile nordice ale Finlandei.
(3) Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 487).
(4) Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 608).
(5) Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 671).
ANEXA I
MUNICIPALITĂȚILE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 1 ALINEATUL (1)
Enonkoski, Hankasalmi, Heinävesi, Ilmajoki, Isokyrö, Joensuu, Joroinen, Juva, Jyväskylä, Jämsä (1), Kaskinen, Kauhajoki, Kauhava, Kitee, Korsnäs, Kristiinankaupunki, Kuopio, Kuortane, Kurikka, Laihia, Lapua, Laukaa, Leppävirta, Liperi, Maalahti, Mikkeli, Mustasaari, Muurame, Mänttä-Vilppula, Närpiö, Outokumpu, Parikkala, Pieksämäki, Puumala, Rantasalmi, Rautjärvi, Ruokolahti, Ruovesi, Rääkkylä, Savitaipale, Savonlinna, Seinäjoki, Siilinjärvi, Sulkava, Suonenjoki, Taipalsaari, Teuva, Tuusniemi, Uusikaarlepyy, Vaasa, Varkaus, Vöyri, Alajärvi, Alavieska, Alavus, Evijärvi, Haapajärvi, Haapavesi, Halsua, Hirvensalmi, Honkajoki, Iisalmi, Isojoki, Joutsa, Juankoski, Kaavi, Kalajoki, Kangasniemi, Kannonkoski, Kannus, Karijoki, Karstula, Karvia, Kaustinen, Keitele, Kempele, Keuruu, Kihniö, Kinnula, Kiuruvesi, Kivijärvi, Kokkola, Konnevesi, Kontiolahti, Kruunupyy, Kyyjärvi, Kärsämäki, Lapinlahti, Lappajärvi, Lestijärvi, Liminka, Luhanka, Lumijoki, Luoto, Merijärvi, Merikarvia, Muhos, Multia, Nivala, Oulainen, Parkano, Pedersören kunta, Perho, Pertunmaa, Petäjävesi, Pielavesi, Pietarsaari, Pihtipudas, Polvijärvi, Pyhäjoki, Pyhäjärvi, Pyhäntä, Raahe, Rautalampi, Reisjärvi, Saarijärvi, Sievi, Siikainen, Siikajoki, Siikalatva, Soini, Sonkajärvi, Tervo, Tohmajärvi, Toholampi, Toivakka, Tyrnävä, Uurainen, Vesanto, Veteli, Vieremä, Viitasaari, Vimpeli, Virrat, Ylivieska, Ylöjärvi (2), Ähtäri, Äänekoski, Ilomantsi, Juuka, Kajaani, Lieksa, Nurmes, Paltamo, Rautavaara, Ristijärvi, Sotkamo, Vaala, Valtimo, Oulu, Utajärvi, Hailuoto, Hyrynsalmi, Ii, Kemi, Keminmaa, Kuhmo, Simo, Tervola, Tornio, Kemijärvi, Pello, Pudasjärvi, Puolanka, Ranua, Rovaniemi, Suomussalmi, Taivalkoski, Ylitornio, Kuusamo, Posio, Kittilä, Kolari, Pelkosenniemi, Salla, Savukoski, Sodankylä, Enontekiö, Inari, Muonio, Utsjoki.
(1) Numai zona fostelor municipalități Jämsänkoski și Kuorevesi.
(2) Numai zona fostei municipalități Kuru.
ANEXA II
DETALIILE AJUTORULUI MENȚIONATE LA ARTICOLUL 1 ALINEATUL (3)
|
Categorie de ajutoare |
Sectoarele de producție |
Ajutor mediu maxim anual în perioada 1 ianuarie 2017-31 decembrie 2021 (mil. EUR) (1) |
Număr anual maxim de factori de producție eligibili |
||
|
Lapte de vacă, bovine, oi și capre, cabaline, porcine și păsări de curte, |
433,7 din care lapte de vacă 216,9 |
227 200 vaci de lapte 181 000 alte UVM 139 200 UVM porci și păsări de curte (1) |
||
|
Culturi pe câmp și culturi în sere, stocarea produselor horticole |
110,5 |
944 300 ha de culturi pe câmp, din care 481 200 ha pășune; 203 ha de culturi în sere |
||
|
Renii, transportul laptelui și al cărnii, serviciile indispensabile pentru producția animală, depozitarea bacelor și a ciupercilor sălbatice |
19,7 |
171 100 de reni |
||
|
Ajutor total |
|
563,9 |
|
(1) Cantitatea de referință pentru ajutorul decuplat pentru porcine și păsări de curte.
ANEXA III
COEFICIENȚI DE CONVERSIE ÎN UAV, MENȚIONAȚI LA ARTICOLUL 1 ALINEATUL (4)
Tabelul de mai jos trebuie utilizat atunci când se determină numărul mediu de unități vită mare (UVM)
Numărul maxim de unități vită mare
|
|
UVM |
||
|
Bovine de mai mult de doi ani și vaci care alăptează |
1,0 |
||
|
Juninci care alăptează între opt luni și doi ani |
0,6 |
||
|
Alte bovine între șase luni și doi ani |
0,6 |
||
|
Oi |
0,2 |
||
|
Capre |
0,2 |
||
|
Cabaline (peste 6 luni): |
|
||
|
1,0 |
||
|
1,0 |
||
|
0,6 |