ANEXĂ

Denumire comună	Denumire IUPAC Numere de identificare	Gradul minim de puritate a substanței active (1)	Data aprobării	Data de expirare a aprobării	Tip de produs	Condiții specifice
PHMB (1415; 4.7) [hidroclorură de polihexametilen biguanidă cu o masă moleculară medie numerică (Mn) de 1415 și o polidispersie medie (PDI) de 4.7]	Denumire IUPAC: CoPoli(bisiminoimidocarbonil, hidroclorură de hexametilen), (iminoimidocarbonil, hidroclorură de hexametilen) Nr. CE: nu este disponibil Nr. CAS: 32289-58-0 și 1802181-67-4	943 g/kg (specificație calculată pe bază de greutate uscată). Substanța activă, astfel cum este rezultată din procesul de fabricație, este o soluție apoasă de 20 % G/G de PHMB (1415; 4.7)	1 noiembrie 2019	31 octombrie 2026	2	PHMB (1415; 4.7) este considerată susceptibilă de înlocuire în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012. Autorizarea produselor biocide este supusă următoarelor condiții: 1. Evaluarea produsului acordă o atenție deosebită expunerilor, riscurilor și eficacității aferente oricăror utilizări care fac obiectul unei cereri de autorizare, dar care nu sunt abordate în evaluarea efectuată la nivelul Uniunii a riscurilor determinate de substanța activă. 2. Având în vedere riscurile identificate pentru utilizările evaluate, în cadrul evaluării produsului se acordă o atenție deosebită: (a) utilizatorilor profesionali; (b) utilizatorilor neprofesionali; (c) expunerii secundare a publicului larg și a copiilor de vârstă mică; (d) mediului: apelor de suprafață, sedimentelor și solului. Introducerea pe piață a articolelor tratate este supusă următoarei condiții: Persoana responsabilă de introducerea pe piață a articolului care a fost tratat cu sau care conține PHMB (1415; 4.7) se asigură că eticheta acestui articol tratat oferă informațiile enumerate la articolul 58 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 528/2012
					4	PHMB (1415; 4.7) este considerată susceptibilă de înlocuire în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012. Autorizarea produselor biocide este supusă următoarelor condiții: 1. Evaluarea produsului acordă o atenție deosebită expunerilor, riscurilor și eficacității aferente oricăror utilizări care fac obiectul unei cereri de autorizare, dar care nu sunt abordate în evaluarea efectuată la nivelul Uniunii a riscurilor determinate de substanța activă. 2. Având în vedere riscurile identificate pentru utilizările evaluate, în cadrul evaluării produsului se acordă o atenție deosebită: (a) utilizatorilor profesionali; (b) utilizatorilor neprofesionali; (c) expunerii secundare a publicului larg; (d) mediului: apelor de suprafață, sedimentelor și solului. 3. Pentru produsele care pot lăsa reziduuri în alimente sau în hrana pentru animale, se verifică necesitatea de a stabili noi limite maxime pentru reziduuri (LMR) sau de a le modifica pe cele existente, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 470/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (2) sau cu Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului (3), și se iau orice măsuri adecvate de atenuare a riscurilor pentru a se garanta că LMR aplicabile nu sunt depășite. 4. Produsele nu se încorporează în materialele și obiectele destinate să vină în contact cu alimentele în sensul articolului 1 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1935/2004, cu excepția cazului în care Comisia a stabilit limite specifice privind migrarea PHMB (1415; 4.7) în alimente sau s-a stabilit, în temeiul regulamentului respectiv, că astfel de limite nu sunt necesare. Introducerea pe piață a articolelor tratate este supusă următoarei condiții: Persoana responsabilă de introducerea pe piață a articolului care a fost tratat cu sau care conține PHMB (1415; 4.7) se asigură că eticheta acestui articol tratat oferă informațiile enumerate la articolul 58 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 528/2012

---

(1)  Puritatea indicată în această coloană a fost gradul minim de puritate a substanței active evaluate. Substanța activă din produsul introdus pe piață poate avea o puritate egală sau diferită dacă s-a demonstrat că este echivalentă din punct de vedere tehnic cu substanța activă evaluată.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 470/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 mai 2009 de stabilire a procedurilor comunitare în vederea stabilirii limitelor de reziduuri ale substanțelor farmacologic active din alimentele de origine animală, de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2377/90 al Consiliului și de modificare a Directivei 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 152, 16.6.2009, p. 11).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE (JO L 70, 16.3.2005, p. 1).

ANEXĂ

Denumire comună	Denumire IUPAC Numere de identificare	Gradul minim de puritate a substanței active (1)	Data aprobării	Data de expirare a aprobării	Tip de produs	Condiții specifice
Azoxistrobin	Denumire IUPAC: Metil(E)-2-{2[6-(2-cianofenoxi)pirimidin-4-iloxi]fenil}-3-metoxiacrilat Nr. CE: nu este disponibil Nr. CAS: 131860-33-8	965 g/kg	1 noiembrie 2018	31 octombrie 2025	7	Azoxistrobinul este considerat ca fiind o substanță susceptibilă de înlocuire în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012. Autorizarea produselor biocide este supusă următoarelor condiții: Evaluarea produsului acordă o atenție deosebită expunerilor, riscurilor și eficacității aferente oricăror utilizări care fac obiectul unei cereri de autorizare, dar care nu sunt abordate în evaluarea efectuată la nivelul Uniunii a riscurilor determinate de substanța activă. Introducerea pe piață a articolelor tratate este supusă următoarei condiții: Persoana responsabilă de introducerea pe piață a articolului care a fost tratat cu sau care conține azoxistrobin se asigură că pe eticheta articolului tratat respectiv figurează informațiile prevăzute la articolul 58 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 528/2012.
					9	Azoxistrobinul este considerat ca fiind o substanță susceptibilă de înlocuire în conformitate articolul 10 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012. Autorizarea produselor biocide este supusă următoarelor condiții: Evaluarea produsului acordă o atenție deosebită expunerilor, riscurilor și eficacității aferente oricăror utilizări care fac obiectul unei cereri de autorizare, dar care nu sunt abordate în evaluarea efectuată la nivelul Uniunii a riscurilor determinate de substanța activă. Introducerea pe piață a articolelor tratate este supusă următoarei condiții: Persoana responsabilă de introducerea pe piață a articolului care a fost tratat cu sau care conține azoxistrobin se asigură că pe eticheta articolului tratat respectiv figurează informațiile prevăzute la articolul 58 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 528/2012.
					10	Azoxistrobinul este considerat ca fiind o substanță susceptibilă de înlocuire, în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012. Autorizarea produselor biocide este supusă următoarelor condiții: Evaluarea produsului acordă o atenție deosebită expunerilor, riscurilor și eficacității aferente oricăror utilizări care fac obiectul unei cereri de autorizare, dar care nu sunt abordate în evaluarea efectuată la nivelul Uniunii a riscurilor determinate de substanța activă. Introducerea pe piață a articolelor tratate este supusă următoarei condiții: Persoana responsabilă de introducerea pe piață a articolului care a fost tratat cu sau care conține azoxistrobin se asigură că pe eticheta articolului tratat respectiv figurează informațiile prevăzute la articolul 58 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 528/2012.

---

(1)  Puritatea indicată în această coloană a fost gradul minim de puritate a substanței active evaluate. Substanța activă din produsul introdus pe piață poate avea o puritate egală sau diferită dacă s-a demonstrat că este echivalentă din punct de vedere tehnic cu substanța activă evaluată.

PROIECT

---

(1)   JO L 356, 12.12.2014, p. 438.

(2)   JO L 13, 18.1.2006, p. 1.

(*1)  [Nu au fost semnalate obligații constituționale.] [Au fost semnalate obligații constituționale.]

(3)  JO L …

ANEXĂ

Operatorul în cauză ia toate măsurile de mai jos în ceea ce privește operațiunile pe care le efectuează pe baza derogării:

1.

Integrează sistemul biomatematic de evaluare a oboselii personalului aeronautic navigant (System for Aircrew Fatigue Evaluation – SAFE) sau un sistem echivalent de modelare a riscului de oboseală în planificarea zborurilor sale și în limitările privind perioada de zbor și de serviciu a piloților săi, pentru a anticipa și pentru a preveni nivelurile ridicate de oboseală.

2.	Stabilește parametri și valori-limită adecvate ale programelor de lucru, în scopul de a analiza planificarea orarului de lucru al echipajelor de zbor, și prezintă parametrii și valorile-limită respective autorității competente spre validare.

3.	Oferă piloților săi pregătire pe tema gestionării oboselii, astfel cum se menționează la punctul ORO.FTL.250 din Regulamentul (UE) nr. 83/2014 al Comisiei (1).

4.	Extinde perioada de repaus săptămânal la o perioadă de repaus de 72 de ore, care să includă două nopți locale.

5.	În cadrul sistemului său de management, monitorizează în permanență creșterea perioadei de serviciu totale a piloților săi.

6.	Monitorizează în permanență timpul de navetă, de poziționare și de călătorie petrecut de piloții săi înainte și în timpul intervalului de șapte zile consecutive de serviciu, ca sursă potențială de oboseală acumulată.

7.

Monitorizează și controlează în permanență cazarea piloților săi în afara bazei, în special probabilitatea ca aceștia să beneficieze de suficient somn, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ, în timpul intervalului de șapte zile consecutive de serviciu, prin colectarea datelor necesare din partea piloților săi sub forma unor jurnale de somn și a unor sondaje subiective privind vigilența.

8.	Analizează în permanență datele colectate cu ajutorul unor instrumente de colectare a datelor precum monitorizarea datelor de zbor, prin corelarea numărului de evenimente cu cerințele de performanță și interoperabilitate ale activităților de supraveghere legate de oboseală.

9.

Analizează în permanență orarul de lucru al piloților săi comparativ cu parametrii și valorile-limită ale programelor de lucru validate de autoritatea competentă în conformitate cu punctul 2, folosind sistemul de evaluare a oboselii personalului aeronautic navigant sau un sistem echivalent de modelare a riscului de oboseală.

10.

Monitorizează în permanență toate celelalte aspecte ale operațiunilor prin intermediul unei evaluări a riscurilor în vederea identificării eventualelor riscuri la adresa siguranței operațiunilor care pot apărea în urma aplicării derogării. Respectiva evaluare a riscurilor trebuie să fie considerată admisibilă de autoritatea competentă.

11.	Ia toate măsurile necesare pentru a reduce orice riscuri la adresa siguranței operațiunilor identificate prin măsurile menționate la punctele 5-10, inclusiv integrarea respectivelor măsuri necesare în planificarea zborurilor și în limitările privind perioada de zbor și de serviciu a piloților săi.

12.	Pune rezultatele măsurilor menționate la punctele 5-10 la dispoziția autorității competente în mod regulat și informează imediat autoritatea respectivă cu privire la orice măsură necesară pe care a luat-o în conformitate cu punctul 11.

---

(1)  Regulamentul (UE) nr. 83/2014 al Comisiei din 29 ianuarie 2014 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 965/2012 de stabilire a cerințelor tehnice și a procedurilor administrative referitoare la operațiunile aeriene în temeiul Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 28, 31.1.2014, p. 17).

ANEXĂ

Punctul 3 litera (b) din anexa II la Decizia de punere în aplicare 2012/535/UE se înlocuiește cu următorul text:

ANEXA I

CARACTERISTICI GENERALE ALE COMPONENTEI DE SERVICII A PROGRAMULUI COPERNICUS

1.   DOMENIUL DE APLICARE

Domeniul de aplicare exact și obiectivele fiecărui serviciu Copernicus specific sunt furnizate în următoarele anexele tematice II-VII.

2.   SPECIFICAȚII GENERALE PRIVIND SERVICIILE

2.1.   Arhitectură

Entitățile desemnate dezvoltă arhitectura diverselor servicii adaptate caracteristicilor lor specifice. Următoarele funcții generale se aplică tuturor serviciilor:

(a)	operațiuni integrate, pentru a furniza în timp util informații și produse aferente serviciului care să fie fiabile;

(b)	managementul calității produselor și a serviciilor, pentru a furniza informații verificate și de ultimă oră;

(c)	îmbunătățirea și evoluția continuă a serviciilor, pentru a răspunde cerințelor utilizatorilor;

(d)	adoptarea de către utilizatori și comunicarea, pentru a maximiza conștientizarea, utilizarea și exploatarea serviciului;

(e)	difuzarea și arhivarea produselor, pentru a ține evidența informațiilor furnizate și pentru a păstra seturile de date istorice și mai vechi disponibile pentru utilizatori.

În sensul prezentei anexe, „entitățile desemnate” înseamnă entitățile cărora Comisia le-a încredințat sarcini de implementare a componentei de servicii, inclusiv următoarele entități:

(a)	Agenția Europeană de Mediu (AEM) pentru componenta in situ a programului Copernicus și pentru componentele paneuropene și locale ale serviciului de monitorizare a suprafețelor terestre;

(b)	Centrul european pentru prognoza vremii pe termen mediu (ECMWF) pentru serviciul de monitorizare a atmosferei și pentru serviciul de monitorizare a schimbărilor climatice;

(c)	Mercator Océan pentru serviciul de monitorizare a mediului marin;

(d)	Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) pentru supravegherea frontierelor în cadrul serviciului de securitate al Copernicus;

(e)	Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA) pentru supravegherea maritimă în cadrul serviciului de securitate al Copernicus;

(f)	Centrul Satelitar al Uniunii Europene (Satcen) pentru sprijinirea acțiunii externe a Uniunii aferente serviciului de securitate al Copernicus.

2.2.   Operațiuni integrate

Serviciile trebuie concepute astfel încât să funcționeze în mod solid, eficient și durabil. Aceste servicii trebuie să își furnizeze produse cu proprietățile tehnice și promptitudinea care sunt specificate pentru fiecare dintre produsele lor în portofoliul Copernicus.

Conceperea și exploatarea serviciilor trebuie însoțite de toate precauțiile necesare pentru reducerea indisponibilității serviciului și a produselor sale, precum și a cazurilor de livrare cu întârziere în ceea ce privește respectarea termenelor specificate în portofoliu. Trebuie instituite procese de monitorizare tehnică (automatizate) adecvate pentru a detecta anomaliile cât mai rapid posibil.

Serviciile furnizează un serviciu de asistență pentru utilizatori, care trebuie să furnizeze cel puțin informații tehnice complete privind produsele aferente serviciului și operațiunile de prelucrare care duc la metadatele asociate și furnizate cu fiecare produs aferent serviciului. Trebuie pus la dispoziția utilizatorilor un serviciu de asistență conform unui calendar care este în concordanță cu termenele prevăzute pentru produsele serviciului propriu-zise.

Entitățile desemnate trebuie să sprijine coordonarea activităților lor cu Comisia, precum și între ele.

2.3.   Managementul calității produselor și serviciilor

Entitățile desemnate trebuie să pună în aplicare procese interne adecvate pentru a asigura un nivel ridicat de calitate a serviciilor. Acest lucru trebuie să abordeze cel puțin verificarea proprietăților tehnice ale tuturor (sau ale unui subset eșantionat de) produselor serviciului, inclusiv evaluarea cantitativă acolo unde este cazul, precum și colectarea de feedback cu privire la satisfacția utilizatorilor în legătură cu produsele serviciului.

Dincolo de procesul intern, serviciile trebuie să pună la dispoziție un set de indicatori ai nivelului de performanță pentru a sprijini monitorizarea la nivel de program (în conformitate cu secțiunea 4).

2.4.   Îmbunătățiri continue ale serviciului

Pe baza constatărilor funcției de asigurare a calității și a feedback-ului din partea utilizatorilor, serviciile elaborează, validează și pun în aplicare în mod periodic îmbunătățiri ale procesului pentru a ameliora calitatea produselor lor și/sau satisfacția utilizatorilor de bază. Entitățile desemnate trebuie să transmită în prealabil o notificare Comisiei înainte de a aduce modificări la producția operațională de produse ale serviciului.

Modificările care depășesc procesul de întreținere de rutină a produsului și evoluția deja prevăzută în respectivele acorduri de delegare dintre Comisie și entitățile desemnate vor trebui să fie convenite în prealabil între operatorul serviciului și Comisie. Această procedură trebuie să implice statele membre.

2.5.   Adoptarea de către utilizatori și comunicarea

Serviciile desfășoară activități cu scopul de a dezvolta și de a extinde comunitățile de utilizatori pentru serviciile lor. Aceste activități pot să acopere domenii cum ar fi organizarea de ateliere tematice, activități de formare, contribuții pentru mijloace de informare în masă tipărite și electronice, contribuții la conferințe și evenimente specifice domeniului de utilizare.

Într-un număr limitat de cazuri justificate, pot fi sprijinite activități-pilot și/sau anumite cazuri de utilizare pentru a stimula și încuraja anumite domenii de aplicare și pentru a demonstra utilitatea potențială a acestor activități din aval.

Activitățile la nivel de serviciu trebuie să fie coordonate cu activitățile Comisiei și cu planificarea la nivel de program.

2.6.   Difuzarea și arhivarea produselor

Strategia de difuzare a produselor serviciului se bazează pe un singur punct de intrare (ghișeu unic) pentru fiecare serviciu, pentru a permite accesul utilizatorilor la produse și la informații. Punctul de intrare pentru fiecare serviciu este un portal web care oferă o interfață armonizată pentru toate componentele serviciului, independent de localizarea fizică a surselor de date.

Cerințele importante includ o înregistrare nerestrictivă ca utilizator, o căutare eficace și o vizualizare rapidă a produselor, un acces facil la metadate, inclusiv la descrieri ale produselor, capacitatea de a vizualiza seturi de date, subsetări regionale și descărcarea de date în diverse formate.

Accesul utilizatorilor la datele și informațiile programului Copernicus se realizează prin intermediul unei colecții eterogene de interfețe care trebuie să fie instituite de diferitele entități desemnate.

Se dezvoltă un portal eficient care să cuprindă datele și informațiile Copernicus pentru a face interoperabile diferitele platforme de difuzare existente ale Copernicus și pentru a consolida sistemul global de difuzare al Copernicus. Acest obiectiv va fi îndeplinit prin înființarea de către Comisie a „Serviciului de acces la date și informații” (DIAS), care va pune datele și informațiile programului Copernicus la dispoziția utilizatorilor prin intermediul unei arhitecturi de tip „cloud computing”.

Toate produsele trebuie să fie arhivate și trebuie garantat un acces rapid la cele mai recente produse.

Strategia de arhivare este elaborată în funcție de necesitățile și cerințele utilizatorilor. Toate produsele de date generate de servicii trebuie să fie disponibile în mod permanent, pentru a permite trasabilitatea și reproductibilitatea rezultatelor și constatărilor. În special seturile de date observaționale în special, precum și reanalizele, sunt arhivate permanent. Trebuie implementate măsuri adecvate pentru a atenua riscul de pierdere sau de distrugere a datelor.

Întrebările, plângerile și sugestiile utilizatorilor sunt tratate de un sistem care permite trasabilitatea. O funcție de asistență pentru utilizatori tratează într-o manieră interactivă cererile de informații adresate de utilizatori. Această funcție este îndeplinită prin intermediul unor servicii de asistență aflate la sediile entităților desemnate, completate de servicii de asistență pentru utilizatori la sediul furnizorului de date.

Entitățile desemnate asigură interoperabilitatea portalurilor serviciilor cu „copernicus.eu” și armonizarea globală a serviciilor de difuzare, în coordonare cu Comisia.

3.   PORTOFOLIUL DE SERVICII TEHNICE

3.1.   Standardele generale aferente produselor serviciului – conformitatea cu INSPIRE

Informațiile și produsele de date spațiale generate în cadrul activităților componentei de servicii a programului Copernicus trebuie să fie compatibile și interoperabile cu sistemele de informații spațiale și de date furnizate de statele membre în temeiul Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1) și al Regulamentelor (CE) nr. 1205/2008 (2), (UE) nr. 1089/2010 (3) și (CE) nr. 976/2009 (4) ale Comisiei.

4.   MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA SERVICIILOR

Se utilizează indicatori-cheie de performanță (KPI – Key Performance Indicators) pentru a monitoriza calitatea și progresele înregistrate de serviciile Copernicus.

Acești indicatori-cheie de performanță contribuie în mod semnificativ la demonstrarea faptului că programul este pe calea cea bună și că se înregistrează progrese conform planului.

Servicii care oferă produse de rutină (suprafața terestră, schimbările climatice, monitorizarea maritimă, monitorizarea atmosferei)

ID	Indicator-cheie de performanță	Metoda de evaluare propusă
1	Calitatea și exhaustivitatea produselor	Calitatea și exhaustivitatea produselor
2	Disponibilitatea produsului într-un interval de timp adecvat (după caz)	Procentul de produse disponibile la timp pe portalul de difuzare al serviciilor Copernicus, în conformitate cu valorile de referință predefinite pentru fiecare produs
3	Disponibilitatea serviciilor	Procentul de timp în care portalul de difuzare al serviciilor Copernicus este disponibil pentru utilizatori (lunar)
4	Satisfacția utilizatorilor (în ceea ce privește asistența și serviciile)	Rezultatul la întrebarea „În general, în ce măsură sunteți satisfăcut de serviciul Copernicus X? (1 = nu sunt satisfăcut, 4 = sunt foarte satisfăcut)”, trebuie să fie inclus în ancheta anuală privind gradul de satisfacție a utilizatorilor pentru fiecare serviciu Copernicus.
5	Adoptarea serviciilor de către utilizatori	A/Numărul utilizatorilor înregistrați
		B/Numărul de utilizatori activi (care au descărcat sau au căutat produse în ultimele trei luni)

Servicii care furnizează produse la cerere (de exemplu, pentru securitate, în caz de urgență)

ID	Indicator-cheie de performanță	Metoda de evaluare propusă
1	Calitatea și exhaustivitatea produselor	Calitatea și exhaustivitatea produselor
2	Disponibilitatea produsului într-un interval de timp adecvat (după caz)	Procentul de produse disponibile la timp pe portalul de difuzare al serviciilor Copernicus, în conformitate cu valorile de referință predefinite pentru fiecare produs
3	Disponibilitatea serviciului	Procentul de timp în care portalul de difuzare al serviciilor Copernicus este disponibil pentru utilizatori (lunar)
4	Satisfacția utilizatorilor (în ceea ce privește asistența și serviciile)	Rezultatul la întrebarea „În general, în ce măsură sunteți satisfăcut de serviciul Copernicus X? (1 = nu sunt satisfăcut, 4 = sunt foarte satisfăcut)”, care trebuie pusă după fiecare activare sau inclusă în cadrul unui sondaj anual privind satisfacția utilizatorilor.
5	Adoptarea serviciilor de către utilizatori	Numărul de activări

Rezultatele măsurătorilor indicatorilor-cheie de performanță trebuie raportate Comisiei. Entitățile desemnate pot utiliza orice alți indicatori-cheie de performanță relevanți în funcție de situația lor specifică.

5.   NEVOILE ÎN MATERIE DE DATE PENTRU COPERNICUS

Cerințele utilizatorilor și specificațiile serviciilor servesc ca bază pentru o adaptare permanentă a necesităților în materie de date ale programului Copernicus. Datele de intrare pentru serviciile Copernicus se împart în două categorii mari:

(a)	datele provenite din observațiile prin satelit;

(b)	datele in situ.

5.1.   Datele provenite din observațiile prin satelit

Furnizarea de date spațiale pentru serviciile Copernicus este gestionată de:

(a)	Comisie, prin intermediul Specificațiilor privind accesul la date Copernicus referitoare la necesitățile misiunilor spațiale de observare a Pământului pentru perioada 2014-2020;

(b)	ESA pentru coordonarea tehnică a componentei spațiale a programului Copernicus, pentru definirea arhitecturii sale, pentru dezvoltarea și achiziționarea de active spațiale, pentru accesul la date și pentru exploatarea misiunilor dedicate ale programului Copernicus;

(c)	EUMETSAT pentru exploatarea misiunilor dedicate ale programului Copernicus.

Specificațiile privind accesul la datele Copernicus referitoare la necesitățile misiunilor spațiale de observare a Pământului pentru perioada 2014-2020 sunt acoperite prin intermediul mecanismului Depozitul de date, instituit pe baza acordului de delegare între Copernicus și ESA.

5.2.   Datele de la observații in situ

Accesul la date in situ care fac obiectul unei licențe sau sunt furnizate pentru a fi utilizate în cadrul programului Copernicus se coordonează în primul rând pentru necesitățile serviciilor Copernicus.

Furnizarea de date in situ se bazează pe diferite surse de date, inclusiv pe surse de date ale statelor membre. Componenta in situ a programului Copernicus se bazează în principal pe surse de date și capacități deja existente. Aceasta include diferite categorii de date (măsurători in situ și date de observare regulate și frecvente, date compilate periodic sau date de acțiune punctuală). Componenta in situ a programului Copernicus integrează la nivel european datele in situ și de referință existente. În unele cazuri, este posibil ca serviciile să aibă, de asemenea, propriile lor acorduri specifice cu furnizorii de date in situ în domeniul lor tematic specific.

6.   EVOLUȚIA COMPONENTEI DE SERVICII COPERNICUS PÂNĂ ÎN 2020

Serviciile operaționale din cadrul programului Copernicus, programate în contextul actualului cadru financiar multianual (CFM), vor evolua în conformitate cu cerințe recunoscute și emergente ale utilizatorilor și cu metodologiile de ultimă oră.

Entitățile desemnate își adaptează în permanență portofoliul pe baza feedback-ului primit de la utilizatori, a progreselor înregistrate în tehnologia de ultimă oră, precum și a constatărilor rezultate în urma proceselor de validare, în vederea menținerii relevanței diverselor produse. Mentenanța și ameliorarea imediate ale serviciilor ca răspuns la programul de lucru Copernicus trebuie să facă parte din sarcinile operaționale. Acolo unde este cazul, evoluțiile pe termen lung trebuie să țină seama de informațiile rezultate din activitățile desfășurate în cadrul programului Orizont 2020 și al altor programe de cercetare.

În acest CFM, se pot preconiza trei schimbări majore de situație:

(a)	evoluția produselor existente vizează ameliorarea produsului;

(b)	pe timpul perioadei de programare pot fi introduse noi grupuri de produse și de servicii;

(c)	nevoile noi și emergente care decurg din punerea în aplicare a politicii ar putea duce la posibilitatea de a adăuga noi grupuri de produse care nu sunt prevăzute deocamdată în prezentele specificații tehnice ale serviciului.

În cazurile menționate la litera (c), entitatea desemnată analizează beneficiile, costurile și impacturile preconizate asupra operațiunilor. Pe această bază, se va organiza o dezbatere în cadrul forumului utilizatorilor programului Copernicus și al Comitetului Copernicus pentru a decide cu privire la punerea în aplicare a unui astfel de grup de produse nou.

Situațiile menționate la literele (a), (b) și (c) de mai sus iau în considerare următorii factori:

(a)	evoluția politicii Uniunii;

(b)	cerințele în schimbare ale utilizatorilor;

(c)	feedback-ul din partea utilizatorilor cu privire la serviciul actual;

(d)	disponibilitatea unor noi date de observare;

(e)	recomandări din partea experților;

(f)	noi metode care rezultă din proiecte de cercetare, precum Orizont 2020.

---

(1)  Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE) (JO L 108, 25.4.2007, p. 1).

(2)  Regulamentul (CE) nr. 1205/2008 al Comisiei din 3 decembrie 2008 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește metadatele (JO L 326, 4.12.2008, p. 12).

(3)  Regulamentul (UE) nr. 1089/2010 al Comisiei din 23 noiembrie 2010 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește interoperabilitatea seturilor și serviciilor de date spațiale (JO L 323, 8.12.2010, p. 11).

(4)  Regulamentul (CE) nr. 976/2009 al Comisiei din 19 octombrie 2009 de aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește serviciile de rețea (JO L 274, 20.10.2009, p. 9).

ANEXA II

SPECIFICAȚIILE TEHNICE PENTRU SERVICIUL COPERNICUS DE MONITORIZARE A ATMOSFEREI

1.   DOMENIUL DE APLICARE

Serviciul Copernicus de monitorizare a atmosferei (CAMS – Copernicus Atmosphere Monitoring Service) trebuie să furnizeze informații bazate pe date satelitare pentru a facilita monitorizarea compoziției atmosferei terestre. În plus, acesta își dezvoltă propria capacitate de a monitoriza în permanență compoziția chimică a atmosferei terestre la nivel global și regional prin mijloace care folosesc date satelitare. Această capacitate include descrierea situației actuale a atmosferei (analiză), anticiparea situației atmosferei cu câteva zile înainte (prognoză) și furnizarea de înregistrări de date pentru ultimii ani (reanaliză). Serviciul generează produse geofizice care pot fi folosite la prelucrări tehnice ulterioare, precum și informații de nivel înalt în diferite forme în vederea unei evaluări suplimentare la nivel de experți pentru a sprijini factorii de decizie. Produsele sunt supuse unor verificări riguroase de calitate pentru a asigura cel mai înalt nivel de calitate.

CAMS sprijină numeroase aplicații dezvoltate de părțile interesate în diverse domenii, precum sănătatea, monitorizarea mediului, energia din surse regenerabile, meteorologia și climatologia. El furnizează zilnic informații privind compoziția atmosferei la nivel global, pe baza datelor satelitare prelucrate și prin monitorizarea și prognozarea constituenților de deasupra Europei, cum ar fi gazele cu efect de seră (metan și dioxid de carbon), gazele reactive și aerosolii, inclusiv polenurile.

CAMS trebuie dezvoltat în continuare pentru a răspunde nevoilor de date și de informații prelucrate legate de preocupările legate de mediu. CAMS oferă inventare ale emisiilor și estimări ale fluxurilor nete de CO2, CH4 și N2O care ajung la suprafața Pământului. CAMS vizează promovarea participării la comunitatea FAIRMODE pentru a contribui la armonizarea modelelor regionale.

2.   CERINȚELE UTILIZATORILOR ȘI PRINCIPALELE DOMENII DE APLICARE

CAMS furnizează servicii împărțite în următoarele cinci domenii tematice - un ansamblu de date și/sau de produse de informare în funcție de principalul lor domeniu de aplicare:

(a)

calitatea aerului și compoziția atmosferică: aceste produse caracterizează compoziția chimică a atmosferei și furnizează informații cu privire la gazele cu efect de seră, gazele reactive și aerosolii; produsele trebuie să fie puse la dispoziție la nivel mondial pentru întreaga atmosferă și într-o rezoluție orizontală rafinată deasupra unui domeniu regional care acoperă Uniunea și zonele învecinate, inclusiv statele membre ale SEE; produsele includ mai ales speciile chimice relevante pentru legislația Uniunii și a statelor membre, precum și pentru tratatele internaționale;

(b)	mecanisme de forțare climatică: Se furnizează produse specializate pentru a cuantifica forțarea asupra sistemului terestru, ca urmare a modificărilor compoziției atmosferei induse de activitățile umane;

(c)	stratul de ozon și razele ultraviolete: se furnizează informații privind constituenții atmosferici de importanță deosebită pentru stratul de ozon stratosferic, precum și privind radiațiile ultraviolete;

(d)	radiațiile solare: domeniul acoperă produsele de radiații care sunt relevante în contextul energiei solare;

(e)	emisiile și fluxurile de suprafață: CAMS trebuie să furnizeze, de asemenea, informații privind sursele de suprafață și absorbanții principalelor gaze cu efect de seră.

Domeniile nu se exclud reciproc și unele produse pot apărea în diferite domenii.

3.   ARHITECTURA SERVICIULUI

Proiectarea arhitecturii serviciului asigură coerența cu viziunea și cu strategia de dezvoltare globală ale programului Copernicus.

Există patru elemente principale ale serviciului:

(a)	achiziționarea și anteprelucrarea datelor de intrare, în principal observații (atât prin satelit, cât și de la instrumente in situ) și date auxiliare necesare pentru a estima emisiile de poluanți și pentru a evalua concentrațiile de poluanți în atmosferă;

(b)

prelucrarea la nivel mondial: se efectuează în trei moduri pentru a livra produsele necesare utilizatorilor: 1. producția zilnică pentru analizele și previziunile în timp aproape real; 2. producția zilnică pentru analizele și previziunile în timp decalat; 3. reanalize ale fluxului de producție care generează seturi de date multianuale coerente cu un model fix/sistem de asimilare;

(c)	prelucrare la nivel regional: acest element beneficiază de o rezoluție spațială mai mare și sprijină în special activitățile de modelizare din aval pentru subregiuni la o scară și mai precisă, precum și monitorizarea calității aerului și a polenurilor și activitățile naționale de prognoză;

(d)	servicii suplimentare: se referă la prelucrarea cererilor, la serviciile și la produsele care sunt integrate în sau fondate pe principalele date de ieșire prelucrate regionale din Uniune și din lume.

Cele patru funcții transversale abordează următoarele elemente:

(a)	controlul și asigurarea calității;

(b)	arhivarea;

(c)	difuzarea produselor;

(d)	comunicarea și interacțiunea cu utilizatorii, precum și formarea utilizatorilor.

4.   PORTOFOLIUL DE SERVICII TEHNICE

Produsele CAMS trebuie să fie gratuite pentru utilizatorii înregistrați prin intermediul unui catalog interactiv disponibil pe portalul web CAMS.

Portofoliul de produse CAMS este organizat în patru categorii principale și 13 linii de produse.

1.   Produse regionale

Produsele regionale sunt furnizate de un ansamblu de modele de calitate a aerului (până la 10 membri) pentru domeniul european și pentru mai multe specii chimice, cum ar fi: episoade și concentrații de fond de NO, NO2, O3, CO, SO2, NH3, COV, PAN, PM2,5, PM10, polenuri (principalii alergeni).

Serviciile includ:

(a)	analize și previziuni zilnice în timp aproape real;

(b)	reanalize intermediare zilnice în timp decalat bazate pe observații in situ într-o etapă intermediară de validare;

(c)	reanalize anuale pe baza observațiilor in situ validate integral.

2.   Produse globale

Produsele globale trebuie furnizate utilizând Sistemul de prognoză integrat al ECMWF, care este utilizat și pentru activitățile de prognoză meteorologică numerică ale Centrului. Serviciile constau în analize și prognoze zilnice în timp aproape real și în timp decalat, precum și în reanalize, care acoperă perioada începând din 2003. Speciile chimice includ aerosolii, gazele reactive (doar un subset de gaze reactive este limitat în mod direct de observații), CO2 și CH4. Produsele globale acoperă atât troposfera, cât și stratosfera.

3.   Produse suplimentare

Produsele suplimentare sunt integrate în sau fondate pe cele globale și cele regionale.

Produsele de sprijin al politicilor constau în rapoarte de evaluare care examinează datele reanalizelor regionale în vederea utilizării de către experții tehnici care oferă consiliere factorilor de decizie politică, scenarii zilnice de prognoză a episoadelor de poluare al căror scop este evaluarea eficacității strategiilor de reducere a emisiilor pe termen scurt, și calcule sursă-receptor care oferă informații privind originea episoadelor de poluare atmosferică.

(a)	rapoarte de evaluare intermediară pe baza reanalizelor europene intermediare;

(b)	rapoarte de evaluare pe baza reanalizelor europene efectuate cu date validate;

(c)	previziuni zilnice de „scenarii ecologice” cu nivel redus de emisii antropice;

(d)	calcule naționale sursă-receptor la cerere;

(e)	calculele regionale sursă-receptor zilnice (repartizarea produselor locale și a produselor transportate pentru un număr mare de aglomerări urbane europene).

Produsele de radiații solare includ prognoze globale ale radiațiilor ultraviolete în sprijinul sectorului de sănătate, precum și bazele de date privind radiațiile solare pe timp senin și pe timp noros și pentru a sprijini energia solară și alte sectoare

(a)	prognoza indicelui UV solar global;

(b)	radiația solară globală de suprafață pe timp senin;

(c)	radiația solară totală de suprafață pe timp noros (peste zone acoperite de sateliți geostaționari).

Produsele de inversare a fluxului de gaze cu efect de seră constau în estimări ale fluxurilor de suprafață pentru unele dintre principalele gaze cu efect de seră obținute prin modelare inversă.

(a)	fluxuri lunare de metan la nivel global (2000-2015);

(b)	fluxuri lunare de oxid de azot la nivel global (1996-2015);

(c)	fluxuri lunare de dioxid de carbon la nivel global (1979-2015).

Elementele serviciului privind forțarea climatică oferă estimări ale forțării climatice a aerosolilor pe baza ultimelor reanalize la nivel global.

(a)	forțare cauzată de interacțiunea aerosol-radiație;

(b)	forțare cauzată de interacțiunea aerosol-nor;

(c)	forțare cauzată de CO2;

(d)	forțare cauzată de CH4;

(e)	forțare cauzată de ozonul stratosferic;

(f)	forțare cauzată de ozonul troposferic.

4.   Produsele de emisii

Produsele de emisii ale CAMS reprezintă o contribuție importantă la sistemele globale și regionale de evaluare. În paralel, ele trebuie furnizate sub formă de produse finale pentru utilizatori. Produsele de emisii sunt următoarele:

(a)	emisii antropice: 1. emisiile antropice europene; 2. emisiile antropice și naturale la nivel global;

(b)	emisiile cauzate de incendii și de arderea de biomasă, pe baza observațiilor prin satelit ale energiei radiative a incendiilor.

5.   NECESITĂȚILE DE DATE

Achiziția și anteprelucrarea datelor constituie interfața directă a componentelor de observare in situ și spațială.

CAMS trebuie să aibă două seturi de cerințe în ceea ce privește actualitatea fluxului de date de observație.

(a)

Componentele CAMS care funcționează pe baza unei rutine zilnice au nevoie de date disponibile în timp aproape real (NRT), în termen de câteva ore de la momentul observării, astfel încât cerințele corespunzătoare privind controlul calității datelor trebuie să fie compatibile cu NRT și cu prelucrarea automată;

(b)	Componentele CAMS care trebuie să funcționeze în mod decalat (disponibilitate în termen de câteva săptămâni sau câteva luni).

5.1.   Datele provenite din observațiile prin satelit

Nucleul producției CAMS constă în asimilarea datelor și în sisteme de prognoză. Sistemul CAMS de asimilare a datelor utilizează observațiile prin satelit pentru a ajusta modelul de previziuni astfel încât să rămână cât mai aproape de condițiile atmosferice reale. Modelele trebuie inițializate zilnic. În acest sens, previziunile din ziua anterioară sunt fuzionate cu observații pentru a oferi o mai bună estimare a condițiilor atmosferice la începutul noilor previziuni.

Serviciile de previziuni globale ale CAMS acționează în timp real, în timp decalat și aplicând configurații de reanalize și utilizează date satelitare atât pentru observații meteorologice, cât și pentru compoziția atmosferei.

Categoriile de observații care urmează să fie utilizate trebuie să includă:

(a)	observațiile operaționale sunt observațiile care sunt utilizate în prezent în sistemele de asimilare a datelor și de prognoză ale CAMS;

(b)	observațiile preoperaționale sunt observațiile care sunt evaluate în prezent cu scopul de a demonstra disponibilitatea pentru utilizare operațională;

(c)	Observațiile planificate sunt observații avute în vedere pentru a fi implementate în sistemele CAMS.

Serviciul CAM sprijină prelucrarea „ad hoc” în timp aproape real pentru unele observații care nu sunt în mod obișnuit prelucrate de infrastructura spațială a Copernicus sau, mai general, de către agențiile spațiale internaționale în ceea ce privește colectarea datelor prin satelit. Datele provenite de la misiunile atmosferice Sentinel 5p, 4 și 5 trebuie să fie luate în considerare în cadrul elaborării serviciului CAM.

5.2.   Datele de la observații in situ

CAMS nu exploatează sisteme de observare in situ și colectează observațiile provenite de la o gamă largă de furnizori de date pentru scopuri de validare și de asimilare a datelor. Acest serviciu trebuie să utilizeze infrastructurile de cercetare europene și internaționale existente. CAMS nu acordă sprijin financiar pentru achiziționarea de date propriu-zise, însă finanțează activități specifice pentru îmbunătățirea prelucrării lor într-un context operațional. În acest scop, se încheie contracte specifice cu instituțiile și organizațiile europene și internaționale.

ANEXA III

SPECIFICAȚIILE TEHNICE PENTRU SERVICIUL COPERNICUS DE MONITORIZARE A MEDIULUI MARIN

1.   DOMENIUL DE APLICARE

Serviciul Copernicus de monitorizare a mediului marin (CMEMS – Copernicus Marine Environment Monitoring Service) furnizează informații de referință periodice și sistematice privind starea fizică și biogeochimică, variabilitatea și dinamica oceanelor și ecosistemelor marine pentru oceanul planetar și pentru mările regionale europene. CMEMS furnizează produse care pot fi utilizate în diferite domenii de aplicare și include descrierea situației actuale a oceanelor (analiză), anticiparea situației atmosferei cu câteva zile înainte (prognoză) și furnizarea de înregistrări de date coerente pentru ultimii ani (reprelucrarea observațiilor și reanalize ale modelului). Serviciul generează produse care pot fi folosite la prelucrări tehnice ulterioare, precum și informații de nivel înalt în diferite forme în vederea unei evaluări suplimentare la nivel de experți pentru a sprijini factorii de decizie.

Serviciul de monitorizare a mediului marin oferă un răspuns durabil nevoilor utilizatorilor europeni, în special în domeniile siguranței marine, resurselor marine, mediului marin și de coastă și previziunilor meteorologice, climatice și sezoniere. Acesta oferă informații generice și fiabile, provenite din observații spațiale și in situ și pe baza unor modele – inclusiv prognoze, analize și reanalize – privind starea fizică și caracteristicile biogeochimice marine ale oceanului planetar și mărilor regionale europene.

2.   CERINȚELE UTILIZATORILOR ȘI PRINCIPALELE DOMENII DE APLICARE

CMEMS furnizează servicii grupate în următoarele patru domenii tematice.

1.   Siguranța marină

Produsele furnizează informații în sprijinul activităților în condiții de siguranță pe mare, cum ar fi operațiunile marine, previziunile meteorologice marine, previziunile privind gheața marină, combaterea scurgerilor de petrol, direcționarea traficului naval, operațiunile de căutare și de salvare, platformele eoliene offshore și toate activitățile care necesită operațiuni offshore în condiții de siguranță.

2.   Resurse marine

Produsele se axează pe gestionarea durabilă a resurselor marine vii, intervenind în domeniul pescuitului și al mariculturii, și, de asemenea, sprijină zonele marine protejate. Principalele obiective ale gestionării activităților de pescuit sunt serviciile de pescuit ecosistemice și durabile, care asigură un randament maxim durabil, contribuind în același timp și la refacerea stocurilor supraexploatate. Organismele de gestionare a mariculturii trebuie să furnizeze consiliere privind evaluarea productivității multitrofice și impactul acvaculturii marine asupra mediului.

3.   Mediul marin și de coastă

Acest serviciu răspunde nevoilor utilizatorilor din diferite domenii: turismul durabil și maricultura, protecția zonelor de coastă împotriva eroziunii și a surselor terestre de poluare, sănătatea oamenilor și a ecosistemelor. Produsele și informațiile sunt necesare pentru a susține dezvoltarea unor concepte de management integrat al zonelor costiere și al unor sisteme de asistență decizională eficace.

4.   Previziuni meteorologice, climatice și sezoniere

Acest serviciu trebuie să garanteze o furnizare sigură și fiabilă de informații marine controlate din punct de vedere calitativ, zilnic sau la fiecare șase ore. El cuprinde câmpuri de suprafață drept condiții limită, precum și observațiile oceanice la suprafață și date privind oceanul modelate sub suprafață.

3.   ARHITECTURA SERVICIULUI

CMEMS cuprinde trei elemente principale de serviciu.

1.   Prelucrare

Centrele de prelucrare prelucrează din diverse seturi de date de intrare produse de bază care descriu starea oceanelor, în timp aproape real și în mod decalat. Prelucrarea este furnizată de către Centrele de asamblare tematică și Centrele de monitorizare și prognoză.

(a)

Centrele de asamblare tematică (TAC – Thematic Assembly Centres) se concentrează în principal asupra prelucrării directe de date in situ și anume privind temperatura, salinitatea și variabilele biogeochimice, precum și datele de la satelitul L2 pentru mai multe variabile oceanice, cum ar fi, de exemplu, temperatura la suprafața mării, culoarea oceanelor, parametrii privind gheața marină și nivelul mării, oxigenul dizolvat, proprietățile optice sau alte componente biogeochimice. Rezultatele acestei prelucrări tematice sunt produse care servesc drept contribuție directă la prelucrarea ulterioară de către Centrele de monitorizare și de prognoză, precum și produse destinate utilizării externe.

(b)

Centrele de monitorizare și de prognoză (MFC – Monitoring and Forecasting Centres) furnizează descrierea tridimensională a stării oceanelor: analize și previziuni ale parametrilor marini (temperatură, salinitate, curenți, nivelul mării, gheața marină, valuri și biogeochimie). Există șapte MFC care acoperă oceanul planetar și mările regionale europene: oceanul planetar, Oceanul Arctic, Marea Baltică, platoul nord-vestic, regiunea care cuprinde coasta iberică, Golful Biscaya și apele irlandeze, Marea Mediterană și Marea Neagră.

2.   Managementul produselor

Managementul produselor gestionează toate datele și produsele privind mediul marin în timp real sau în mod decalat și, de asemenea, gestionează arhivele acestora și furnizează capacitățile necesare pentru descoperirea, vizualizarea, accesarea și descărcarea fiabile a acestor date și informații, în orice moment de către operatorii de servicii și utilizatorii externi; el se bazează pe menținerea și actualizarea categoriilor de date și a variabilelor existente în catalog, precum și a informațiilor din gamele de servicii.

3.   Comunicare și formare

Comunicarea și formarea pun la dispoziția utilizatorilor un acces facil și eficient la aceste date și produse, precum și posibilități de a descoperi serviciul (fie online, fie prin activități specializate de formare și evenimente), de a-și îmbunătăți competențele în ceea ce privește utilizarea acestuia și de a-și exprima cerințele și opiniile. Activitățile de comunicare trebuie să fie parte integrantă a serviciului pentru a oferi o legătură directă cu expertiza tehnică și științifică inerentă serviciului. Următoarele două aspecte pot fi luate în considerare: interacțiunea cu utilizatorii și comunicarea.

Entitatea desemnată are o dublă responsabilitate pentru implementarea acestor funcții primare și a funcțiilor generale transversale de care este nevoie pentru a asigura un serviciu eficient și fiabil de monitorizare a mediului marin.

Funcționalitățile transversale au trei cerințe principale:

(a)	operațiuni integrate, pentru a furniza un serviciu fiabil și în timp util;

(b)	managementul calității produselor și serviciilor, pentru a furniza informații de ultimă oră și verificate din punct de vedere științific, precum și un nivel ridicat de calitate și de continuitate a serviciilor;

(c)	îmbunătățirea continuă a serviciilor, pentru a răspunde cerințelor utilizatorilor.

4.   PORTOFOLIUL DE SERVICII TEHNICE

Serviciile CMEMS oferă produse gratuite pentru utilizatorii înregistrați prin intermediul unui catalog interactiv disponibil pe portalul web CMEMS. CMEMS furnizează periodic și sistematic informații de referință esențiale privind starea fizică și biogeochimică a oceanului planetar și a mărilor regionale. Observațiile și previziunile elaborate de acest serviciu sprijină toate aplicațiile marine. CMEMS se bazează pe calitate și pe simplitate: calitatea informațiilor privind oceanele furnizate utilizatorilor și simplitatea accesului la informații.

Catalogul interactiv trebuie să permită utilizatorilor să selecteze produse în conformitate cu următoarele criterii:

(a)	zonele geografice; Oceanul planetar sau zonele regionale: Oceanul Arctic, Marea Baltică, Oceanul Atlantic - platoul Europei de Nord-Vest, Oceanul Atlantic - platoul Europei de Sud-Vest, Marea Mediterană, Marea Neagră;

(b)

parametri: temperatura, salinitatea, curenții, parametrii privind gheața marină (concentrația, marginea, deriva, grosimea, tipul), nivelul mării (înălțime, anomalie, înălțime geopotențială, zgomotul măsurării anomaliei), zona eufotică, adâncimea stratului de amestec, vântul, valurile, proprietățile optice ale apei, proprietățile chimice oceanice (N, P, Fe, O2, Si, NH4, RadFlux, PCO2, pH), biologia oceanică (clorofila-a, organisme fito și zoo, producția primară);

(c)	perioada acoperită: prognoze, în timp aproape real, pe mai mulți ani, produse invariabile în timp (din observarea sau din modelare);

(d)	modele sau observații (produse livrate în urma unei simulări pe bază de modele, măsurători făcute din satelit, observare in situ sau o combinație produse pe bază de modele și de observații);

(e)	tipul de rețea;

(f)	perioada de timp;

(g)	acoperirea verticală;

(h)	nivelul de prelucrare;

(i)	rezoluția temporală.

5.   NECESITĂȚILE DE DATE

CMEMS se bazează pe observațiile oceanice dintr-o varietate de surse, inclusiv instrumente satelitare (misiuni Sentinel și alte misiuni contribuitoare esențiale, cum ar fi seria Jason), platforme in situ, cum ar fi balizele și flotoarele la suprafață și sub suprafață și nave de observare voluntare.

5.1.   Datele provenite din observațiile prin satelit

CMEMS furnizează produse pe bază de sateliți operaționali. El utilizează și mai multe observații prin satelit în scopuri legate de climatologie, pentru reanalize și validare, provenite din misiunile anterioare sau de la sateliți care nu furnizează date în timp real.

Cele mai importante tipuri de date utilizate în CMEMS provin de la spectroradiometre (pentru a măsura conținutul de clorofilă și de compuși organici și minerali, temperatura la suprafața mării și calota de gheață), radiometre cu infraroșu (pentru a măsura temperatura la suprafața mării), radiometre cu microunde [pentru a măsura conținutul de vapori de apă din atmosferă, conținutul de apă lichidă din atmosferă (nori), pluviometria, concentrația de gheață marină, tipul, amploarea, temperatura la suprafața mării, salinitatea], altimetre (înălțimea la suprafața oceanelor, viteza vântului la suprafață, înălțimea valurilor, gheața marină), difuzometre (pentru a măsura viteza și direcția vântului, precipitațiile, concentrația de gheață pe mare) și radare cu apertură sintetică (pentru măsurarea vântului și a câmpului valurilor de suprafață și pentru a asigura monitorizarea gheții marine).

Observațiile spațiale ale misiunilor Sentinel-1, Sentinel-3 și Jason-3 sunt pe deplin integrate în produsele CMEMS, iar portofoliul trebuie îmbogățit cu date privind valurile și noi produse biogeochimice. Observațiile misiunii Sentinel-2 sunt integrate treptat în vederea îmbunătățirii portofoliului de produse biogeochimice.

5.2.   Datele de la observații in situ

CMEMS nu exploatează sisteme de observații in situ și colectează observații de la furnizori de date, în special de la EuroGOOS, rețelele JCOMM, SeaDataNet și EMODnet.

ANEXA IV

SPECIFICAȚIILE TEHNICE PENTRU SERVICIUL COPERNICUS DE MONITORIZARE TERESTRĂ

1.   DOMENIUL DE APLICARE

Serviciul Copernicus de monitorizare terestră trebuie să furnizeze utilizatorilor din domeniul mediului și al altor aplicații terestre informații de înaltă calitate bazate pe date spațiale combinate cu alte surse de date.

Serviciul abordează o gamă largă de politici, cum ar fi mediul, agricultura, dezvoltarea regională, transporturile, energia, precum și schimbările climatice, la nivelul Uniunii și la nivel mondial, având în vedere, de asemenea, angajamentele Uniunii Europene în cadrul tratatelor și convențiilor internaționale.

Serviciul de monitorizare terestră se axează pe prioritățile deja definite în urma unei ample consultări în rândul utilizatorilor principali: serviciile relevante ale Comisiei, forumul utilizatorilor Copernicus, Rețeaua europeană de informare și observare pentru mediu (EIONET), punctele focale naționale (NFP – National Focal Points), centrele de referință (NRC – National Reference Centres) și părți interesate de la nivel internațional, inclusiv agenții ale Organizației Națiunilor Unite.

2.   CERINȚELE UTILIZATORILOR ȘI PRINCIPALELE DOMENII DE APLICARE

Serviciul Copernicus de monitorizare terestră cuprinde o componentă globală care include un element de monitorizare sistematică și de monitorizare a zonelor critice, o componentă paneuropeană și o componentă locală.

Componenta de monitorizare terestră la nivel mondial trebuie să sprijine Comisia în mai multe domenii de aplicare. Produsele sunt folosite, printre altele, pentru monitorizarea pășunilor, a culturilor și a secetei, pentru sprijinirea gestionării șeptelului, pentru studii în domeniul climei, pentru evaluarea calității apelor, pentru navigația pe apele interioare și cea fluvială, pentru monitorizarea hidrologică, pentru irigații, pentru sisteme de avertizare timpurie cu privire la lăcuste, în studii privind sănătatea, pentru conservarea biodiversității, pentru transporturi și pentru previziuni legate de degradarea terenurilor și de eroziunea solului. Produsele trebuie să fie puse la dispoziția statelor membre, a țărilor terțe, a instituțiilor ONU (FAO, PAM) și a instituțiilor publice, de cercetare și private.

În cadrul elementului de monitorizare sistematică, componenta de monitorizare terestră la nivel mondial produce o gamă largă de variabile biofizice la nivel mondial, care descriu situația vegetației, a bugetului energetic și a circuitului apei. În cadrul elementului de monitorizare a zonelor critice, componenta de monitorizare terestră la nivel mondial furnizează, la cerere, informații detaliate privind terenurile din regiuni specifice care sunt situate în afara teritoriului Uniunii și care prezintă interes pentru Uniune, cu scopul de a sprijini politica Uniunii în materie de mediu sau de dezvoltare sau alte politici. Aceste informații completează activitatea de monitorizare sistematică. Al treilea element al componentei de monitorizare terestră la nivel global este reprezentat de producția de date gata de analiză, provenite din datele satelitare ale misiunilor Sentinel.

Componenta paneuropeană produce cinci straturi tematice de înaltă rezoluție (HRL – high resolution thematic layers) care descriu principalele caracteristici ale ocupării terenurilor: suprafețe artificiale, zone împădurite, zone agricole (pajiști), zone umede și corpuri de apă de mici dimensiuni. HRL furnizează informații complementare care includ nomenclaturile legate de utilizarea și de ocuparea terenurilor, cum ar fi programul Corine Land Cover (CLC). HRL se actualizează într-un ciclu de 3 ani. Un set de noi produse HRL prevăd elaborarea unui HRL pentru zone împădurite de mici dimensiuni și pentru fenologie.

Componenta paneuropeană întreține și actualizează setul de date al programului Corine Land Cover (CLC) o dată la șase ani, în funcție de anii de referință 2012 și 2018. Aceasta include producția de informații cu privire la schimbările survenite în ocuparea și utilizarea terenurilor. CLC este un set de date de intrare esențiale necesare pentru calcularea setului de bază de indicatori ai SEE (CSI – Core Set of Indicators) și reprezintă o sursă de informații de referință pentru o serie de rapoarte de mediu tematice.

Începând din 2018, o nouă generație de produse CLC sunt introduse în paralel, pornind de la conceptul pe bază de obiecte, astfel cum a fost elaborat în cadrul grupului de acțiune privind ocuparea terenurilor în Europa al Einoet (EAGLE – Eionet Action Group on Land cover in Europe). Noul produs privind ocuparea terenurilor trebuie să abordeze evoluția cerințelor utilizatorilor, astfel cum sunt prezentate de monitorizarea privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura (LULUCF – Land Use Land Use Change and Forestry).

Componenta locală furnizează informații specifice și mai detaliate privind ocuparea și utilizarea terenurilor, care vin în completarea informațiilor obținute prin intermediul componentei paneuropene. Aceasta se concentrează pe domenii de interes specifice sau „zone critice” care sunt predispuse la anumite probleme de mediu. Produsul „Atlasul urban” (UA – Urban Atlas) include informații tridimensionale privind zonele urbane. Atlasul urban vine în sprijinul politicilor regionale și urbane ale Uniunii, precum și al elaborării seriei de rapoarte privind coeziunea economică, socială și teritorială în cadrul Uniunii.

Componenta locală se axează pe cartografierea și pe monitorizarea cu regularitate a zonelor critice din punctul de vedere al mediului prin actualizarea zonelor riverane, în temeiul acțiunii 5 din strategia Uniunii în domeniul biodiversității pentru 2020.

Sprijinirea și evaluarea instrumentului de politică comunitară Natura 2000 trebuie să fie scopul principal al monitorizării schimbărilor terenurilor și ale utilizării terenurilor în anumite situri Natura 2000, inclusiv potențialele amenințări din apropierea acestora din perspectiva utilizării terenului.

Evoluția componentei locale va permite dezvoltarea produsului de monitorizare a zonelor de coastă (în colaborare cu serviciul Copernicus de monitorizare a mediului marin). Un serviciu de monitorizare a zăpezii și a gheții analizează economiile de scară în cooperare cu serviciile de monitorizare a zăpezii și a gheții existente la nivelul statelor membre.

3.   ARHITECTURA SERVICIULUI

Serviciul de monitorizare terestră este organizat în două componente principale: Componenta de monitorizare terestră globală și componenta de monitorizare terestră europeană.

1.

Componenta de monitorizare terestră globală cuprinde trei elemente. (a) Monitorizarea sistematică generează în mod sistematic și în timp aproape real variabile terestre bio-geofizice care au o prioritate ridicată pentru asigurarea sprijinului pentru politicile UE. Activitatea trebuie să prezinte un set de variabile biofizice relevante pentru supravegherea culturilor, pentru previziunile randamentului culturilor, pentru bugetul de carbon, pentru biodiversitate, pentru resursele disponibile de apă și calitatea apei și pentru monitorizarea zăpezii și a schimbărilor climatice la nivel mondial, precum și variabile biofizice suplimentare relevante pentru scopuri de monitorizare a mediului la nivel global și la nivel continental. Componenta de monitorizare terestră globală furnizează în principal produse de rezoluție medie (300 m), însă și produse specifice cu o rezoluție mai înaltă, cum ar fi produsul de ocupare a terenurilor dinamic cu o rezoluție de 100 m, profitând de capacitățile satelitare și de disponibilitatea datelor Sentinel. Activitatea de monitorizare terestră sistematică la nivel global oferă o acoperire completă a Pământului, în comparație cu acoperirea orientată și exactă a activităților paneuropene și locale. Calitatea variabilelor este monitorizată constant și se acordă o atenție specială constituirii unei serii cronologice coerente, care este de o importanță crucială pentru multe aplicații de monitorizare și de avertizare timpurie. (b) Monitorizarea zonelor critice furnizează informații de referință tematice și privind ocuparea terenurilor care sunt detaliate și la rezoluție înaltă și foarte înaltă, pentru zone specifice de interes pentru UE situate în afara teritoriului Uniunii Europene, în special în domeniul gestionării durabile a resurselor naturale. Activitatea se referă la cartografierea ocupării terenurilor și a schimbările survenite în ocuparea terenurilor în zonele protejate și în zonele peisagistice importante în Africa, precum și pentru dezvoltarea rurală din Asia. Activitatea sprijină monitorizarea pădurilor, inclusiv procesul de reducere a emisiilor cauzate de despăduriri și de degradarea pădurilor (REDD – Reducing Emission from Deforestation and Forest Degradation). Lista zonelor de interes care trebuie să fie monitorizate și cartografiate este definită în colaborare cu serviciile UE și cu delegațiile UE, în urma unor activități pe teren care sunt desfășurate în prezent în acest context și în parteneriat cu programe/instituții relevante. Pentru zonele protejate și împrejurimile acestora se vor elabora hărți adaptate privind ocuparea terenurilor și schimbările în ocuparea terenurilor, pentru a sprijini strategia privind biodiversitatea și activitățile de dezvoltare, însă și pentru zonele de interes pentru procesul REDD+. (c) Date gata de analiză (ARD - Analysis Ready Data): ARD vor facilita adoptarea datelor de la Sentinel 2, sprijinind comunitățile de utilizatori, precum REDD+ pentru păduri și agricultura, sau evaluarea de mediu cu variabile specifice. Activitatea oferă întreaga arhivă de date Sentinel 2 de nivel 3. Mozaicul de date de la Sentinel 1 poate fi furnizat la cerere.

2.

Monitorizarea terestră europeană include două componente. (a) Componenta paneuropeană a monitorizării terestre: furnizează un portofoliu de servicii, de la mozaicuri de imagini la cartografierea ocupării terenurilor și a schimbărilor în ocuparea terenurilor, incluzând cartografierea caracteristicilor de ocupare a terenurilor tematice complementare. Un prim set de sarcini ale componentei paneuropene abordează post-prelucrarea datelor spațiale, producția de mozaicuri paneuropene de imagini ortorectificate și produsele intermediare precum variabilele biofizice. Un al doilea set de sarcini trebuie să actualizeze și să îmbunătățească HRL în ceea ce privește caracteristicile ocupării terenurilor. HRL se actualizează o dată la 3 ani. Ca un al treilea set de sarcini, seriile cronologice ale programului CORINE Land Cover (CLC) vor fi menținute și actualizate. Programul CLC este un produs emblematic al serviciilor de monitorizare terestră și este actualizat la fiecare șase ani. (b) Componenta locală a monitorizării terestre oferă mai multe informații detaliate privind ocuparea și utilizarea terenurilor, care vin în completarea componentei paneuropene privind zonele specifice de interes, așa-numitele „zone critice”. Componenta acoperă și se concentrează pe cartografierea și analiza modificărilor din zonele urbane mai mari ca urmare a exercițiilor din Atlasul urban din 2006 și din 2012 (în prezent actualizat o dată la cinci ani). Componenta locală de monitorizare terestră cartografiază și monitorizează zonele critice din punctul de vedere al mediului, actualizând regulat datele privind zonele riverane. Serviciul privind zonele riverane furnizează informații cruciale pentru monitorizarea și evaluarea funcționării ecosistemelor și pentru monitorizarea biodiversității, astfel cum sunt definite în cadrul MAES. Produsele de schimbări ale ocupării terenului trebuie să fie, de asemenea, furnizate în acest context. În plus, se realizează lucrări similare pentru a monitoriza modificările în cadrul siturilor Natura 2000 și potențialele amenințări din jurul acestora din perspectiva utilizării terenurilor. Monitorizarea zonelor de coastă abordează, în cooperare cu serviciul Copernicus de monitorizare a mediului marin, specificul zonei de coastă ca zonă critică având o complexitate, pante, o dinamică, presiuni și riscuri sociale extreme.

4.   PORTOFOLIUL DE SERVICII TEHNICE

Componenta Copernicus de monitorizare terestră la nivel mondial, cu elementul de monitorizare sistematică, furnizează un set de variabile biofizice globale care descriu în mod sistematic situația și evoluția vegetației și solurilor, bugetul energetic la suprafață și circuitul apei. Familia de produse privind vegetația include următoarele variabile:

(a)	indicele normalizat de diferențiere al vegetației (NDVI – Normalized Difference Vegetation Index);

(b)	indicele suprafeței foliare (LAI – Leaf Area Index);

(c)	fracțiunea de radiație activă absorbită fotosintetic (FaPar – Fraction of absorbed photosynthetically active radiation);

(d)	fracțiunea de acoperire cu vegetație (FCover – Fraction of Vegetation Cover);

(e)	indicele stării vegetației (VCI – Vegetation Condition Index);

(f)	indicele productivității vegetației (VCI – Vegetation Productivity Index);

(g)	indicele de evoluție a suprafeței verzi (GEI – Greenness Evolution Index);

(h)	productivitatea materiei uscate (DMP – Dry Matter Productivity);

(i)	parametri de fenologie (PHENO);

(j)	evapotranspirația (ET);

(k)	fluxuri de radiații;

(l)	ocuparea terenurilor la nivel mondial (CGL – Global Land Cover);

(m)	zone arse (BA – Burnt areas).

Familia de produse privind bugetul energetic include:

(a)	reflectanța coronamentului (ToC-R – Top of Canopy Reflectance);

(b)	albedo de suprafață (SA – Surface Albedo);

(c)	temperatura suprafeței terestre (LST – Land Surface Temperature).

Familia de produse privind apa include:

(a)	umiditatea de suprafață a terenurilor (SSM – Surface Soil Moisture);

(b)	indicele de apă din sol (SWI – Soil water Index);

(c)	corpurile de apă (WB – Water bodies).

Familia de produse privind criosfera include:

(a)	întinderea stratului de zăpadă (SE – snow extent);

(b)	echivalentul în apă al stratului de zăpadă (SWE – Snow water equivalent).

Familia de produse privind lacurile include:

(a)	stratul de gheață de pe lacuri;

(b)	temperatura apei la suprafața lacurilor;

(c)	nivelul apei lacurilor și râurilor;

(d)	reflexia de suprafață a lacurilor;

(e)	turbiditatea lacurilor;

(f)	starea trofică a lacurilor.

Familia de produse legate de zonele critice se bazează pe imagini cu rezoluție mare și pe imagini cu rezoluție foarte mare, beneficiind de o rezoluție spațială de aproximativ 1-30 de metri, cu o frecvență de evaluare a schimbărilor între 1 și 20 de ani, obținute pentru zonele de interes.

Componenta paneuropeană produce mozaicuri de imagini satelitare, informații privind ocuparea/utilizarea terenurilor (LC/LU) cuprinse în datele CORINE Land Cover și straturile de înaltă rezoluție (HRL).

(a)	Straturile de înaltă rezoluție și mozaicurile de imagini de rezoluție foarte înaltă trebuie să fie mozaicuri de date raster ortorectificate paneuropene integrate, bazate pe imagistica prin satelit care acoperă 39 de țări.

(b)	Datele CORINE Land Cover trebuie furnizate în mod regulat. Seria cronologică trebuie să includă, de asemenea, un strat de modificare care evidențiază schimbările ce survin în ocuparea și utilizarea terenurilor.

(c)	CLC+ trebuie să furnizeze următoarea generație de produse CLC, reducând unitatea minimă de cartografiere la ± 0,5 ha și aplicând un model de date bazat pe conceptul EAGLE.

(d)

Straturile de înaltă rezoluție (HRL) trebuie să fie seturi de date raster care furnizează informații cu privire la diferite caracteristici de ocupare a terenurilor ce vin în completarea seturilor de date legate de cartografierea ocupării terenurilor. HRL trebuie să furnizeze câteva dintre principalele caracteristici de ocupare a terenurilor: suprafețe impermeabile (etanșe); zone forestiere (acoperire cu arbori, densitatea coroanei de frunze și tipul de frunze); pajiști; zone umede și corpuri de apă; mici suprafețe împădurite.

Componenta locală trebuie să furnizeze informații specifice și mai detaliate care vin în completarea informațiilor obținute prin intermediul componentei paneuropene. Componenta locală trebuie să se axeze pe diferite tipuri de zone critice, și anume zonele care sunt predispuse la anumite provocări și probleme de mediu. Aceasta trebuie să se bazeze pe imagini de înaltă rezoluție (2,5 × 2,5 m pixeli), în combinație cu alte seturi de date disponibile (imagini de rezoluție înaltă și medie) care acoperă zona paneuropeană.

Produsele componentei locale includ următoarele:

(a)	Atlasul urban furnizează date paneuropene comparabile privind utilizarea terenurilor și ocuparea terenurilor (inclusiv date tridimensionale) care acoperă o serie de zone urbane funcționale (FUA – Functional Urban Areas).

(b)	Zonele riverane trebuie să vizeze ocuparea și utilizarea terenurilor în zonele de-a lungul râurilor.

(c)	Siturile rețelei Natura 2000 (N2K).

5.   NECESITĂȚILE DE DATE

5.1.   Datele provenite din observațiile prin satelit

Datele satelitare necesare pentru dezvoltarea de produse trebuie să fie furnizate de Agenția Spațială Europeană (ESA) in contextul arhivei de date (Data Warehouse – DWH) care conține imaginile prin satelit ale Copernicus. Trebuie luată în considerare următoarea listă de senzori de date: Senzori optici de înaltă rezoluție și senzori optici de rezoluție foarte mare în infraroșu vizibil/apropiat (VNIR), completate cu senzori SAR de înaltă rezoluție și cu senzori optici de rezoluție medie simplificat în infraroșu de undă scurtă (SWIR).

Monitorizarea terestră sistematică la nivel mondial a planetei se bazează pe compușii spațiali și temporali de date provenite din spectroradiometre, radiometre cu microunde, altimetre și radare cu apertură sintetică. Trebuie utilizați sateliții geostaționari și în orbită polară pentru a produce și emite date în timp aproape real pentru a furniza variabilele utilizatorilor în mai puțin de trei zile după fiecare perioadă de 10 zile. Pentru a asigura continuitatea și disponibilitatea unor serii cronologice lungi, trebuie combinați mai mulți senzori. Datele intercalibrate trebuie solicitate.

Elementele de cartografiere a ocupării și utilizării terenurilor ale componentelor locale, paneuropene și globale trebuie să se bazeze pe date satelitare de foarte înaltă rezoluție și rezoluție foarte mare provenite de la spectroradiometre și radare cu apertură sintetică. Sunt de asemenea necesare date istorice pentru analize privind modificările. Proiectul paneuropean de cartografiere se bazează pe o acoperire completă multi-temporală care acoperă 39 de țări europene. Misiunile Sentinel 1 și 2 trebuie să fie integrate în proces din punct de vedere operațional. Acestea trebuie completate cu date satelitare în rezoluție VHR pentru aplicații specifice și în scopul validării.

5.2.   Datele de la observații in situ

Serviciile de monitorizare terestră Copernicus trebuie să utilizeze date in situ pentru activitățile de calibrare și de validare.

ANEXA V

SPECIFICAȚIILE TEHNICE PENTRU SERVICIUL COPERNICUS PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE

1.   DOMENIUL DE APLICARE

Serviciul Copernicus privind schimbările climatice (C3S) trebuie să combine observații și modele ale sistemului climatic cu cele mai recente evoluții științifice, pentru a produce informații autoritative și de calitate despre stările trecute, actuale și viitoare ale climei în Europa și în întreaga lume.

C3S trebuie să îndeplinească următoarele obiective:

(a)	să documenteze situația anterioară și actuală a climei (pe baza observațiilor și a noilor analize);

(b)	să genereze previziuni sezoniere pe 6 luni (utilizând o abordare generală multi-model);

(c)	să furnizeze previziuni climatice (pe baza mai multor scenarii).

Serviciul trebuie să ofere acces la mai mulți indicatori și indici climatici atât pentru factorii schimbărilor climatice identificați, cât și pentru impacturile preconizate asupra climei.

Scopul serviciului este acela de a furniza informații care vor ajuta sectoare ale societății și ale mediului de afaceri să îmbunătățească procesul decizional și planificarea în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea. Serviciul trebuie să ia în considerare acțiunile relevante ale programului-cadru pentru cercetare și inovare al Uniunii Europene (Orizont 2020), instalațiile existente la nivel național și, în cazul în care este posibil, să contribuie la prioritățile Cadrului global pentru serviciile climatice (GFCS) al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM).

2.   CERINȚELE UTILIZATORILOR ȘI PRINCIPALELE DOMENII DE APLICARE

Serviciul C3 vine în primul rând în sprijinul responsabililor politici europeni, al furnizorilor de servicii climatice naționali/regionali și al intermediarilor care deservesc guverne naționale. C3S furnizează informații privind schimbările climatice la nivel mondial și european, completate de informații adaptate la nivel local, puse la dispoziție de către furnizori naționali și regionali de servicii în domeniul climei. Serviciul C3 trebuie să fie o platformă europeană pentru promovarea coerenței și a celor mai bune practici, precum și pentru furnizarea de informații de referință comune și de capacități de formare pentru a facilita înțelegerea între statele membre și în interiorul acestora. Nu în ultimul rând, C3S trebuie să faciliteze utilizarea de către serviciile naționale din domeniul schimbărilor climatice a infrastructurii sale, inclusiv a seturilor de date climatice, îndrumării, expertizei și instrumentelor.

3.   ARHITECTURA SERVICIULUI

Infrastructura serviciului C3 este concepută pentru a servi tuturor elementelor serviciului prin furnizarea unor seturi de date comune, instrumente și sisteme interoperabile, instalații informatice, servicii internet și servicii de date. Infrastructura C3S facilitează schimbul de resurse și de cele mai bune practici cu alte servicii Copernicus, este distribuită mai multor furnizori de date și reutilizează cât mai mult cu putință infrastructura și software-ul existente.

Arhitectura propusă pentru C3S se articulează în jurul a patru piloni complementari:

(a)

Memoria de date climatice (CDS – Climate Data Store) conține informații climatice esențiale pentru îndeplinirea cerințelor din aval. CDS trebuie proiectată și construită pentru a include o serie de variabile climatice geofizice, majoritatea fiind enumerate ca variabile climatice esențiale (VCE – Essential Climate Variables) sau ca registre de date climatice tematice (TCDR – Thematic Climate Data Records), previziuni sezoniere, proiecții climatice și indicatori climatici pentru diverse sectoare.

(b)

Sistemul sectorial de informații (SIS – Sectoral Information System) furnizează informații și analize personalizate, adaptate la nevoile utilizatorilor finali și ale clienților serviciului pentru diverse politici sectoriale ale UE. SIS primește în principal date și produse geofizice disponibile de la CDS și completate, dacă este cazul, cu seturi de date auxiliare necesare pentru a aborda, de exemplu, efectele schimbărilor climatice specifice per sector la nivel european. SIS este conceput pentru a sprijini principalele politici europene sectoriale legate de schimbările climatice.

(c)

Funcția de evaluare și de control al calității (EQC – Evaluation and Quality Control) este o funcție polivalentă care trebuie să evalueze calitatea științifică și tehnică a serviciilor, inclusiv valoarea pentru utilizatori. Funcția de EQC este vehiculul natural care declanșează acțiuni pentru a îmbunătăți serviciul și interfața cu evaluările externe realizate eventual de Comisie.

(d)

Platforma pentru activități de comunicare și difuzare (platforma O&D – Outreach and Dissemination) trebuie concepută astfel încât să asigure o difuzare promptă și eficientă a informațiilor către instituțiile europene, autoritățile publice și publicul larg (după caz), prin utilizarea tuturor instrumentelor moderne de comunicare. Această componentă trebuie să constituie, de asemenea, interfața cu alte instituții responsabile la nivel mondial pentru monitorizarea și raportarea cu privire la schimbările climatice și la chestiunile conexe.

4.   PORTOFOLIUL DE SERVICII TEHNICE

Serviciul Copernicus privind schimbările climatice trebuie să combine observații și diferite categorii de modele ale sistemului climatic cu cele mai recente evoluții științifice pentru a produce informații autoritative și de calitate despre stările trecute, actuale și viitoare ale climei în Europa și în întreaga lume.

Memoria de date privind schimbările climatice trebuie să conțină informațiile geofizice necesare pentru a analiza într-un mod coerent și armonizat indicatorii legați de schimbările climatice; CDS trebuie să furnizeze estimări coerente privind variabilele climatice esențiale, indicatorii climatici și alte informații relevante despre evoluția trecută, prezentă și viitoare a sistemului climatic, asociat la nivel mondial, continental și regional.

Elementul central al CDS trebuie să cuprindă patru categorii.

1.   Observații privind clima

Acest element al serviciului contribuie la crearea și la acordarea accesului la seturi de date cuprinzătoare și pe termen lung, care oferă informații cu privire la o serie de VCE (temperatura aerului, precipitațiile la suprafață, vaporii de apă, bilanțul radiativ al suprafeței, bilanțul radiativ al suprafeței terestre, dioxidul de carbon, metanul, ozonul, aerosolii, proprietățile norilor, viteza și direcția vântului, culoarea oceanelor, gheața marină, nivelul mării, temperatura la suprafața mării, conținutul de căldură al oceanelor la nivel mondial, stratul de zăpadă, ghețarii și calotele glaciare, albedo, fracția de radiații active absorbite fotosintetic, perturbările cauzate de foc și straturile de gheață). Acesta trebuie să abordeze în special multiplele seturi de date cu privire la VCE care sunt derivate direct din înregistrările de date istorice privind observarea Pământului și nu sunt generate de noi analize și simulări.

2.   Noi analize climatice

Această componentă oferă resurse pentru dezvoltarea tehnică, producția, monitorizarea, evaluarea și punerea în aplicare a următoarelor aspecte:

(a)

următoarele seturi de date și produse ale noilor analize climatice la nivel mondial: 1. o nouă analiză atmosferică ce acoperă o perioadă de cel puțin 30 de ani destinată monitorizării în timp aproape real (mai puțin de cinci zile) a sistemului climatic pe baza sistemului global de observare la nivel planetar, inclusiv observații prin satelit și in situ; 2. noi analize extinse (> 100 de ani) ale sistemului climatic; 3. noi analize la nivel mondial calculate la înaltă rezoluție privind suprafața oceanelor și suprafața terestră. Trebuie utilizate informații meteorologice din noi analize atmosferice pentru a obține estimări coerente ale VCE terestre și oceanice la înaltă rezoluție spațială (inițial 16 km);

(b)	seturi de date și produse ale noilor analize climatice regionale.

Noile analize trebuie elaborate prin asimilarea unor observații climatice de înaltă calitate, în cadrul unui model atmosferă/sol/ocean/gheață marină asociat, compatibil cu sistemul de previziuni sezoniere al ECMWF. Noile analize regionale trebuie să utilizeze observații de înaltă rezoluție și să furnizeze produse de date pentru regiunea europeană cu o rezoluție mai înaltă decât cea a noilor analize la nivel mondial. Trebuie stabilit un ciclu de regenerare de aproximativ cinci ani pentru a beneficia de toate informațiile care contribuie la generarea de noi analize regionale.

3.   Previziuni climatice

Această componentă a elementului de servicii oferă sprijin pentru integrarea contribuțiilor europene în cele mai avansate previziuni climatice la nivel global și regional. Aceste date, care se află în prezent pe ESGF (Earth System Grid Federation), trebuie să fie accesibile într-o manieră operațională. Acest element de serviciu sprijină, de asemenea, dezvoltarea de produse și de indicatori climatici multi-model, atât generali, cât și specifici sectorului. Un sprijin similar trebuie acordat în vederea integrării scenariilor de previziuni regionale de înaltă rezoluție în dezvoltarea asociată a unor indicatori privind schimbările climatice.

4.   Previziuni sezoniere

Această componentă trebuie să furnizeze resurse pentru producția de produse care cuprind seturi multi-model bine etalonate și de înaltă calitate și pentru a asigura accesul liber la datele prognozate sezoniere. Acest lucru se realizează prin sprijinirea activităților periodice de reevaluare a previziunilor la mai multe situri ale furnizorilor europeni, la o rezoluție și la o frecvență care nu ar fi posibile fără acest sprijin. Această componentă furnizează, de asemenea, o dată pe lună, un set de produse multi-model care utilizează aceste reevaluări ale previziunilor și previziunile de producție ale centrelor.

5.   NEVOILE ÎN MATERIE DE DATE

Acest serviciu este fondat pe capacitățile existente la nivel național, pe care le completează, și este dezvoltat prin intermediul unei serii de inițiative de cercetare în materie de schimbări climatice.

Serviciul furnizează informații cuprinzătoare privind clima, care acoperă o gamă largă de elemente componente ale sistemului Pământului (atmosfera, suprafețele terestre, oceanul, gheața marină și carbonul) și calendare care se întind pe mai multe decenii și secole. Acesta maximizează utilizarea observațiilor trecute, actuale și viitoare ale Pământului (de la sisteme de observare prin satelit și in situ), în coroborare cu modelarea, capacitățile de calcul intensiv și crearea de rețele. Această combinație trebuie să producă o descriere coerentă, globală și credibilă a climei din trecut, din prezent și din viitor.

5.1.   Observații prin satelit

C3S utilizează instrumente operaționale și vechi instrumente satelitare pentru a furniza produse în scopuri de climatologie, de noi analize și de validare.

C3S utilizează următoarele categorii de date:

(a)	date de la spectrometre și radiometre obținute în domeniul care acoperă lungimile de undă de la infraroșu la microunde, pentru a măsura luminozitatea temperaturii și apoi pentru a obține mai mulți parametri geofizici (vectorul de vânt, ozonul, temperatura la suprafață);

(b)	date obținute prin radio-ocultarea semnalului GPS pentru a obține informații cu privire la temperatura, presiunea și conținutul de vapori de apă ale atmosferei;

(c)	date de la difuzometre pentru a măsura viteza și direcția vântului în apropierea suprafeței;

(d)	date de la altimetre pentru a măsura înălțimea valurilor oceanelor.

Serviciul este sprijinit, de asemenea, de date și de produse provenind de la sateliții Sentinel.

5.2.   Observații in situ

C3S nu exploatează sisteme de observare in situ, însă colectează observații din partea furnizorilor de date. Acesta trebuie să utilizeze infrastructurile europene și internaționale existente. C3S nu acordă sprijin financiar pentru achiziționarea de date în sine, ci doar pentru activități care permit prelucrarea datelor (controlul calității, formatul și aspectele legate de difuzare) pentru îndeplinirea cerințelor operaționale.

Mai multe tipuri de observare (presiunea la suprafață, temperatura, vântul, umiditatea, profilurile vântului) trebuie colectate de la stații terestre, balize plutitoare, radiosonde, nave și aeronave.

ANEXA VI

SPECIFICAȚIILE TEHNICE PENTRU SERVICIUL COPERNICUS DE GESTIONARE A SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ

1.   DOMENIUL DE APLICARE

Serviciul Copernicus de gestionare a situațiilor de urgență (CEMS) pune la dispoziția tuturor actorilor autorizați din întreaga lume care sunt implicați în gestionarea catastrofelor naturale, a situațiilor de urgență provocate de om și a crizelor umanitare informații geospațiale precise și în timp util obținute prin teledetecție prin satelit și completate cu surse de date disponibile in situ sau cu surse de date deschise.

Serviciul furnizează analize și hărți bazate pe imagistica prin satelit (înaintea, în timpul sau ulterior unei crize), precum și servicii de avertizare timpurie pentru inundații, secetă și incendiu. Serviciul oferă sprijin pentru managerii de criză, pentru autoritățile de protecție civilă, pentru actorii implicați în acordarea de ajutor umanitar care se ocupă cu gestionarea catastrofelor naturale și provocate de om și a crizelor umanitare, precum și pentru cei implicați în activitățile de redresare, de reducere a riscului de producere a dezastrelor și de pregătire.

2.   CERINȚELE UTILIZATORILOR ȘI PRINCIPALELE DOMENII DE APLICARE

Serviciul Copernicus de gestionare a situațiilor de urgență (CEMS) oferă o serie de beneficii pentru utilizatori în ceea ce privește răspunsul în situații de urgență, gestionarea crizelor, ajutorul umanitar și reducerea riscului de dezastre, nivelul de pregătire și de prevenire și oferă informații utile și în timp real, în principal autorităților de protecție civilă și agențiilor de ajutor umanitar.

3.   ARHITECTURA SERVICIULUI

CEMS se bazează pe două componente: serviciul de cartografiere și sistemele de avertizare timpurie.

1.   Componenta de cartografiere

Componenta de cartografiere trebuie să sprijine toate fazele ciclului de gestionare a situațiilor de urgență: pregătirea, prevenirea, reducerea riscului de dezastre, intervențiile de urgență și redresarea. Serviciul de cartografiere al CEMS trebuie să funcționeze în modul rapid, pentru activitățile de gestionare a situațiilor de urgență care necesită o reacție imediată, sau în modul care nu este considerat urgent, pentru a sprijini activitățile de gestionare a situațiilor de urgență care nu necesită o reacție imediată.

Serviciul trebuie să fie oferit în două module.

(a)

Cartografierea rapidă (Rapid Mapping – RM) asigură o prestare a serviciului foarte rapidă în timpul unei catastrofe naturale sau al unei crize umanitare sau imediat după aceasta și este disponibilă 24 de ore din 24, 7 zile din 7, 365 de zile pe an. Acest serviciu furnizează hărți (și analize) în orele sau în zilele imediat următoare unei catastrofe. Serviciul trebuie să se bazeze pe obținerea, prelucrarea și analizarea cu rapiditate a imaginilor satelitare și a altor date geospațiale și trebuie să ofere utilizatorilor produsele sub formă de hărți și de scurte analize.

(b)

Cartografierea riscurilor și a redresării (RRM – Risk & recovery mapping) este concepută pentru situații post-criză sau pentru a sprijini activitățile de redresare, de reducere a riscului de dezastre, de prevenire și de pregătire. RRM furnizează hărți (și analize) în săptămâni sau luni, în scopul sprijinirii activităților care se ocupă cu fazele de redresare, de reducere a riscului de dezastre, de prevenire și de pregătire. Pot fi solicitate informații în legătură cu diferite riscuri privind expunerea, vulnerabilitatea și reziliența persoanelor și clădirilor.

O componentă specifică de validare se utilizează pentru verificarea independentă a unui eșantion de produse ale serviciului realizate de către modulele RM și RRM, în scopul îmbunătățirii continue a calității serviciilor.

2.    Componenta de avertizare timpurie emite alerte și evaluări ale riscurilor de inundații, de incendii forestiere și de secetă.

Serviciul se bazează pe trei module principale.

(a)

Sistemul european de avertizare în caz de inundații (EFAS – European Flood Awareness System), care oferă prognoze privind probabilitatea inundațiilor pentru toate râurile europene. EFAS trebuie să furnizeze produse cu valoare adăugată de prognozare timpurie a inundațiilor și produse unice care oferă o vedere de ansamblu asupra inundațiilor în curs și a celor prevăzute pentru Europa cu cel puțin trei zile în avans.

(b)

Sistemul european de informații privind incendiile forestiere (EFFIS – European Forest Fire Information System) este un sistem de informații geografice online care oferă prognoze cu până la 10 zile în avans și informații istorice și în timp aproape real privind incendiile forestiere și regimurile lor în Europa, în Orientul Mijlociu și în Africa de Nord. Monitorizarea incendiilor forestiere în cadrul EFFIS cuprinde întregul ciclu de incendiu, iar serviciul furnizează informații privind atât condițiile de dinaintea incendiului, cât și daunele cauzate. EFFIS trebuie extins în direcția unui sistem mondial privind incendiile forestiere (GWIS - Global Wildfire Information System).

(c)

Observatorul european al secetei (EDO – European Drought Observatory) trebuie să fie coordonat cu alte module de avertizare timpurie EMS ale Copernicus. Acesta utilizează datele provenite din colectarea datelor meteorologice pentru EFAS și EFFIS și rezultatele modelului EFAS hidrologic distribuit în ceea ce privește umiditatea solului și debitele râurilor. Aceste produse trebuie să fie prelucrate ulterior pentru a se obține indicatori relevanți pentru secetă și combinate cu indicatori satelitari privind starea vegetației. Observatorul european al secetei (GDO) furnizează indicatori sectoriali privind impactul secetei în întreaga lume, precum și rapoarte de analiză specifice pentru perioade de secetă continuă.

3.1.   Difuzarea produselor

Informațiile produse de serviciul Copernicus de gestionare a situațiilor de urgență trebuie puse la dispoziția publicului în mod integral, deschis și gratuit, prin intermediul portalului web public specializat. În situații excepționale, pot fi impuse restricții de difuzare din motive de securitate sau de protecție a drepturilor unor părți terțe.

În ceea ce privește produsele de cartografiere, ERCC efectuează un control al sensibilității și, dacă sunt validate, produsele vor fi puse la dispoziție pe portalul CEMS. În cazul în care activarea și produsele sunt considerate sensibile, prestatorul de servicii informează utilizatorul autorizat prin e-mail cu privire la disponibilitatea produselor pe un server de transfer de documente securizat (sftp) (server cu parolă).

4.   PORTOFOLIUL DE SERVICII TEHNICE

1.   CEMS – produse de cartografiere rapidă

Utilizatorul trebuie să aibă posibilitatea de a alege între trei tipuri diferite de hărți.

(a)

Hărțile de referință oferă cunoștințe actualizate rapide privind teritoriul și activele utilizând date anterioare catastrofei. Conținutul constă în anumite caracteristici topografice pe zona afectată, în special activele expuse și alte informații disponibile care pot ajuta utilizatorii în misiunile lor specifice de gestionare a crizelor.

(b)

Hărțile de demarcare furnizează o evaluare a amplorii evenimentului (și a evoluției sale, dacă se solicită). Hărțile de demarcare trebuie să fie derivate din imagini prin satelit ulterioare catastrofelor. Acestea variază în funcție de tipul de catastrofă și de delimitarea zonelor afectate de catastrofă.

(c)

Hărțile de clasificare furnizează o evaluare a nivelului daunelor (și a evoluției sale, dacă se solicită). Hărțile de clasificare trebuie să fie derivate din imagini prin satelit ulterioare evenimentului. Hărțile de clasificare includ amploarea, magnitudinea sau nivelurile de daune specifice fiecărui tip de catastrofă. Acestea pot, de asemenea, să ofere informații actualizate și relevante care sunt specifice populației și activelor afectate.

2.   CEMS – Produse de cartografiere a riscurilor și a redresării

Acest serviciu constă în furnizarea, la cerere, de informații geospațiale. Aceste informații trebuie să sprijine activitățile de gestionare a situațiilor de urgență care nu sunt legate de etapa de reacție imediată. Produsele pot fi solicitate în două moduri: prin alegerea unui set predefinit de caracteristici topografice detaliate (în special în ceea ce privește infrastructurile) și informații privind riscurile de dezastre (pericolele, expunerea, riscul) sau descrierea liberă a nevoilor de informații specifice pentru anumite situații și a tipurilor de produse căutate.

Următoarele categorii de produse trebuie să fie disponibile:

(a)	hărți de referință care oferă cunoștințe exhaustive și actualizate cu privire la teritoriu și la activele relevante într-un context de reducere a riscurilor de dezastre;

(b)	hărți situaționale care prezintă situația anterioară catastrofei și care oferă informații tematice relevante și actualizate ce pot contribui la planificarea pentru situații neprevăzute în zonele vulnerabile la pericole, vizând reducerea la minimum a pierderilor de vieți omenești și a daunelor;

(c)	hărți situaționale care prezintă situația ulterioară catastrofei și care oferă informații tematice relevante și actualizate pentru nevoile de reconstrucție, de planificare și de monitorizare a progreselor înregistrate, cartografiind impactul pe termen lung.

Hărțile menționate la literele (a), (b) și (c) trebuie să fie actualizate în mod frecvent.

Hărțile trebuie să conțină următoarele informații:

(a)	caracteristici topografice privind zonele vulnerabile la riscuri, în special în ceea ce privește infrastructurile;

(b)	informații privind riscurile de dezastre;

(c)

alte informații disponibile care pot ajuta utilizatorii în activitățile specifice de planificare a crizelor, cum ar fi furnizarea de protecție împotriva potențialelor dezastre, inclusiv măsuri tehnice și alte măsuri de protecție, luarea de măsuri legislative, organizarea de campanii de sensibilizare.

3.   CEMS – EFAS

EFAS furnizează informații complementare de avertizare timpurie privind inundațiile pentru serviciile hidrologice naționale/regionale și pentru Centrul european de coordonare a răspunsului la situații de urgență (ERCC). EFAS include următoarele module care furnizează date cu până la 10 zile în avans:

(a)	prognoza inundațiilor: furnizarea de informații de avertizare timpurie la nivel paneuropean și global;

(b)	avertizare de inundații: furnizează informații și produce alerte de genul alertelor privind viiturile rapide;

(c)	monitorizarea inundațiilor: monitorizarea inundațiilor în curs de desfășurare.

4.   CEMS – EFFIS

EFFIS sprijină protecția pădurilor împotriva incendiilor în Uniune prin furnizarea a patru module, de la etapele de dinainte de incendiu până la cele de după incendiu.

(a)

Evaluarea pericolului de incendiu: furnizarea de date paneuropene și globale în sprijinul activităților de prevenire și de pregătire împotriva incendiilor. Hărți zilnice care proiectează pericolul de incendii preconizat pe 1-6 zile la nivelul UE prin utilizarea datelor privind prognozele meteorologice. Modulul trebuie să fie activ în perioada 1 martie-31 octombrie.

(b)	Cartografierea incendiilor active: furnizarea de date paneuropene și globale în sprijinul activităților de luptă împotriva incendiilor. Hărți zilnice ale incendiilor active care oferă o imagine sinoptică a incendiilor actuale din lume.

(c)	Evaluarea rapidă a daunelor: Furnizarea de date paneuropene de evaluare a situației post-incendiu. Actualizări zilnice ale perimetrelor zonelor arse din Europa pentru incendii de aproximativ 40 ha sau mai mari.

(d)	Evaluarea săptămânală a daunelor: furnizarea de date paneuropene de evaluare a situației post-incendiu. Actualizarea săptămânală a perimetrelor zonelor arse din Europa.

5.   CEMS – Observatorul european al secetei (EDO)

EDO oferă patru module pentru comunicările privind deficitul de apă și seceta.

(a)

Modulul de monitorizare și de cartografiere: permite vizualizarea evoluției spațiale și temporale a secetei, utilizând indicatori diferiți pentru precipitații, stratul de zăpadă, temperatură, umiditatea solului, apele subterane, debitul cursurilor de apă și sănătatea vegetației. Indicatorii se calculează pe baza măsurătorilor in situ (date meteorologice, ape subterane), a rezultatelor modelului (umiditatea solului, debitul cursurilor de apă) și a datelor obținute prin satelit (stresul vegetației, umiditatea solului, temperaturile la suprafața terestră). Indicatorii selectați sunt combinați în niveluri de avertizare pentru impacturile asupra agriculturii și ecosistemului.

(b)	Modulul de prognoză: furnizarea de previziuni ale anumitor indicatori de secetă.

(c)	Modulul de analiză a datelor: permite analizarea și compararea profilurilor temporale ale indicatorilor disponibili, comparații spațiale ale acestora, precum și agregarea acestora la unități administrative.

(d)	Rapoarte analitice pentru situații grave de secetă, în care se analizează amploarea și gravitatea problemei, precum și potențialele impacturi.

5.   NECESITĂȚILE DE DATE

5.1.   Observații prin satelit și observații in-situ

Majoritatea informațiilor geospațiale furnizate de componenta de cartografiere a serviciului Copernicus de gestionare a situațiilor de urgență (CEMS) sunt derivate din datele obținute prin teledetecție prin satelit și completate cu surse de date disponibile in situ sau cu surse de date deschise. Imaginile prin satelit sunt furnizate prin intermediul misiunilor contribuitoare Copernicus (CCM), precum și observațiile misiunilor Sentinel 1 și 2 care asigură întreaga gamă a cerințelor de observație necesare. Datele in situ pentru componenta de cartografiere sunt furnizate prin intermediul unor surse deschise și/sau al unor date puse la dispoziție de către agențiile naționale de cartografiere și cadastru (NMCA – national mapping and cadaster agencies), în conformitate cu un acord bilateral între NMCA și SEE.

Componenta de avertizare timpurie a CEMS utilizează toate imaginile disponibile de la sateliții Sentinel, actualmente Sentinel-1 și Sentinel-2 (incendii de pădure) și Sentinel 3. Datorită nevoii de obținere a unor date cu o frecvență foarte mare pentru evaluarea în timp aproape real a daunelor produse de incendii, se folosesc și alți senzori, cum ar fi MODIS și VIIRS pentru rezoluție spațială medie, și o serie de imagini de înaltă rezoluție spațială de la sateliții Landsat, SPOT și IRS, printre altele. Variabilele precum echivalentul în apă al zăpezii și umiditatea solului, care sunt folosite în componenta de avertizare timpurie pentru inundații, sunt derivate din senzori de la bordul sateliților Metop și DMSP.

Datele in situ includ observații aeriene (efectuate de avioane și de vehicule aeriene fără pilot. Pentru componenta de avertizare timpurie, componenta in situ include observațiile hidrometeorologice provenite de la autoritățile naționale și regionale relevante.

ANEXA VII

SPECIFICAȚIILE TEHNICE PENTRU SERVICIUL DE SECURITATE AL PROGRAMULUI COPERNICUS

OBIECTIVELE ȘI DOMENIUL DE APLICARE ALE SERVICIULUI DE SECURITATE AL PROGRAMULUI COPERNICUS

Serviciul de securitate al programului Copernicus este menit să asigure furnizarea de date și de informații relevante și adecvate care să permită Uniunii să răspundă provocărilor legate de securitatea civilă și să amelioreze capacitățile de prevenire, de pregătire și de răspuns la crize, în special prin consolidarea frontierelor și prin supravegherea maritimă, precum și sprijinul Copernicus pentru acțiunea externă a Uniunii. Serviciul de securitate al programului Copernicus este structurat în următoarele componente:

(a)	componenta de supraveghere a frontierelor, care funcționează ca o entitate desemnată prin delegare de către Frontex;

(b)	componenta de supraveghere maritimă, care funcționează ca o entitate desemnată prin delegare de către EMSA;

(c)	componenta de sprijin pentru acțiunea externă a Uniunii, care funcționează ca o entitate desemnată prin delegare de către SATCEN.

Integrarea diferitelor capacități de observare a celor trei entități desemnate trebuie să aibă ca rezultat o gamă sincronizată de produse, dezvoltate la un cost minim, astfel cum este permis de sinergiile operaționale.

PARTEA I

Componenta de supraveghere a frontierelor a serviciului de securitate al programului Copernicus

1.   DOMENIUL DE APLICARE

Elementul de supraveghere a frontierelor al serviciului de securitate al programului Copernicus este conceput astfel încât să contribuie la ameliorarea cunoașterii situației, oferind un sprijin valoros pentru răspunsul la provocările în materie de securitate la frontierele externe ale Uniunii, datorită detectării și supravegherii amenințărilor la adresa securității transfrontaliere, evaluării riscurilor și sistemelor de avertizare timpurie, cartografierii și monitorizării.

2.   CERINȚELE UTILIZATORILOR ȘI PRINCIPALELE DOMENII DE APLICARE

Ca răspuns la cerințele colectate ale utilizatorilor, componenta de supraveghere a frontierelor trebuie să furnizeze servicii în următoarele domenii tematice, grupând date și/sau produse de informare în funcție de principalul lor domeniu de aplicare:

(a)	serviciile terestre (S1, S2, S3) se bazează pe imagini prin satelit și includ o analiză a porturilor, a zonelor de coastă, a plajelor și a punctelor de trecere a frontierei care necesită interpretare umană de către specialiști;

(b)	serviciile maritime (S4, S5, S6, S7) se bazează pe sistemele de raportare a navelor și pe detectarea navelor în imaginile satelitare și trebuie să fie semiautomate;

(c)	serviciul de mediu (S8) furnizează analize ale variabilelor de mediu, inclusiv informații privind terenul și condițiile meteorologice.

3.   ARHITECTURA SERVICIULUI

Componenta de supraveghere a frontierelor se împarte în următoarele domenii de activitate:

(a)	gestionarea generală a activităților delegate, inclusiv achizițiile publice, administrarea contractelor și raportarea;

(b)	gestionarea serviciilor, inclusiv definirea necesităților, achiziționarea, asigurarea calității și furnizarea de servicii de supraveghere a frontierelor;

(c)	evoluția serviciilor pe baza evoluției nevoilor de servicii ale utilizatorilor (autoritățile de control la frontieră și Frontex);

(d)	adoptarea de către utilizatori și formarea acestora, incluzând toate activitățile necesare pentru formarea utilizatorilor, precum și evaluarea nivelului de utilizare a fiecăruia dintre serviciile furnizate.

Serviciile Copernicus de supraveghere a frontierelor trebuie să fie mobilizate în cadrul serviciilor de fuziune ale Frontex aflate deja în vigoare în cadrul agenției.

Următoarele activități sunt tratate în principal de Frontex, cu sprijin din partea contractanților, și cuprind, atunci când este necesar:

(a)	operațiuni curente și relațiile cu utilizatorii;

(b)	planificarea, comandarea, achiziționarea și facturarea de produse (produse obținute din observarea Pământului și altele);

(c)	gestionarea operațiunilor IT, inclusiv gestionarea incidentelor și a problemelor;

(d)	asigurarea calității produselor livrate;

(e)	punerea în aplicare a corecțiilor și a îmbunătățirilor aduse serviciilor;

(f)	monitorizarea furnizării de servicii.

În sprijinul activităților de mai sus, Frontex încheie acorduri privind nivelul serviciilor cu EUSC și EMSA, parțial finanțate de programul Copernicus, pentru analiza zonelor terestre și maritime, respectiv.

Punerea în aplicare a proiectelor de validare a conceptului și pre-operaționale poate fi utilizată pentru a testa și a valida noile cerințe ale utilizatorilor.

4.   PORTOFOLIUL DE SERVICII TEHNICE

Activările specifice ale serviciului programului Copernicus în scopul supravegherii frontierelor sunt stabilite de către FRONTEX, pe baza propriei sale evaluări de risc a situației actuale. Supravegherea frontierelor constă în următoarele servicii:

(a)

(S1) monitorizarea zonelor de coastă – produsele Copernicus dezvoltate în domeniul monitorizării zonelor de coastă constau în rapoarte ad-hoc și punctuale de analiză a imaginilor, date vectoriale și imagini de teren din zonele de coastă (plaje și porturi) identificate pe baza unei analize de risc, pentru a sprijini evaluarea operațională a migrației neregulamentare și a activităților aferente criminalității transfrontaliere;

(b)

(S2) monitorizarea înainte de frontieră – rapoarte ad-hoc și punctuale de analiză a imaginilor, date vectoriale și imagini ale zonelor dinainte de frontieră identificate pe baza unei analize de risc, pentru a sprijini evaluarea operațională a migrației neregulamentare și a activităților aferente criminalității transfrontaliere;

(c)	(S3) imagistică de referință/cartografie – produsele Copernicus dezvoltate în ceea ce privește imagistica de referință/cartografia se bazează pe imagini satelitare VHR și pe date vectoriale care acoperă anumite țări terțe identificate prin analiza de risc;

(d)

(S4) supravegherea maritimă a unei zone de interes – produsele Copernicus dezvoltate în domeniul supravegherii maritime a unei zone de interes trebuie să cuprindă identitatea și urmărirea navelor care prezintă interes utilizând datele de observare a Pământului combinate cu date in-situ furnizate de surse deschise, precum și de platforme și senzori;

(e)	(S5) serviciul de detectare a navelor – produsele Copernicus dezvoltate în cadrul Serviciului de detectare a navelor cuprind sisteme de detectare și de identificare (optică) a navelor prin satelit (SAR), corelate cu sisteme de colaborare (AIS, LRIT);

(f)	(S6) serviciul de urmărire și de raportare a navelor – produsele Copernicus dezvoltate în cadrul serviciului de urmărire și de raportare a navelor cuprinde date terestre/prin satelit combinate de la serviciul VMS și de la sistemele AIS și LRIT;

(g)	(S7) serviciul de detectare a unei anomalii pe o navă – produsele Copernicus dezvoltate în cadrul Serviciului de detectare a unei anomalii pe o navă cuprinde alerte generate automat atunci când se depistează comportamente suspecte;

(h)

(S8) Evaluarea de mediu pentru analiza riscurilor – produsele Copernicus în domeniul evaluării de mediu pentru analiza riscurilor trebuie să cuprindă informații despre mediu (condiții meteorologice actuale și prognozate și starea mării) pentru a sprijini planificarea operațională, procesele de luare a deciziilor, precum și planificarea achizițiilor prin satelit;

(i)

(S9) evaluarea de mediu a zonelor mari pentru analiza de riscuri – serviciul este livrat la cerere și poate fi solicitat prin intermediul serviciilor de fuziune Eurosur; el trebuie furnizat prin analize de imagini bazate pe monitorizarea unor zone specifice, utilizând în același timp arhive și imagini noi;

(j)

(S10) serviciul de recunoaștere de observare a Pământului – serviciul este livrat la cerere și poate fi solicitat de NCC prin intermediul serviciilor de fuziune Eurosur; serviciul de recunoaștere de observare a Pământului emite o evaluare inițială și o identificare a zonelor specifice și obiectivelor de interes în cadrul unor zone de mari dimensiuni; zonele și obiectele identificate trebuie să fie validate de către solicitant și, dacă este necesar, analizate în continuare prin servicii de monitorizare regulată;

(k)

(S11) analiza rețelelor migratorii și infracționale transfrontaliere – serviciul este livrat la cerere și poate fi solicitat de NCC prin intermediul serviciilor de fuziune Eurosur; acest serviciu trebuie să furnizeze o bază socioeconomică și o analiză inițială privind o anumită zonă, activitate și/sau un grup infracțional organizat asociat cu migrația ilegală sau cu activitățile infracționale transfrontaliere. El se bazează pe surse multiple.

5.   NECESITĂȚILE DE DATE

Pentru a furniza informații de supraveghere a frontierelor, Frontex trebuie să colecteze date dintr-o gamă largă de surse și să genereze valoare adăugată prin intermediul serviciului său de fuziune a datelor.

Serviciul trebuie să utilizeze următoarele date de intrare:

(a)	imagini prin satelit (cu senzori optici și cu radar);

(b)	date de la sistemele specializate de detectare a navelor;

(c)	informații meteorologice;

(d)	informații provenite de la serviciile de informații.

PARTEA II

Componenta de supraveghere maritimă a programului Copernicus

1.   DOMENIUL DE APLICARE

Componenta de supraveghere maritimă a programului Copernicus este concepută pentru a îmbunătăți prevenirea crizelor, pregătirea pentru acestea și capacitățile de reacție ale Uniunii printr-o supraveghere maritimă consolidată care se bazează pe utilizarea datelor și a informațiilor programului Copernicus și pentru a îmbunătăți detectarea și monitorizarea amenințărilor transregionale pentru securitate, evaluarea riscurilor și sistemele de avertizare timpurie, cartografierea și monitorizarea zonelor maritime.

2.   CERINȚELE UTILIZATORILOR ȘI PRINCIPALELE DOMENII DE APLICARE

Componenta de supraveghere maritimă trebuie să răspundă cerințelor de monitorizare ale următoarelor comunități de utilizatori:

(a)	controlul activităților de pescuit;

(b)	securitatea și siguranța maritimă;

(c)	autoritățile vamale și de aplicare a legii;

(d)

apărare.

3.   ARHITECTURA SERVICIULUI

Serviciile de supraveghere maritimă din cadrul programului Copernicus se bazează pe actuala structură din cadrul EMSA, pentru a combina diferite elemente ale serviciului, inclusiv observarea Pământului, și furnizează servicii adaptate la diferite comunități de utilizatori. Aceste elemente ale serviciilor trebuie să fie împărțite în intrări ale serviciilor și module de servicii.

Intrările de servicii cuprind următoarele categorii:

(a)	observarea Pământului;

(b)	cunoștințe specifice domeniului maritim (MDA).

Modulele de servicii includ următoarele module:

(a)	module de servicii generice;

(b)	module de servicii de integrare.

Combinația de intrări de servicii cu capacitățile adecvate (module) permite furnizarea de servicii adaptate și rentabile către toate comunitățile de utilizatori autorizați.

EMSA are următoarele sarcini specifice:

(a)	gestionarea generală a activităților delegate;

(b)	sarcini administrative și de gestionare, care includ achiziții publice, gestionarea contractelor și raportarea și asigurarea calității;

(c)	dezvoltarea serviciilor, care include elaborarea, testarea și implementarea acestora;

(d)	exploatarea serviciilor, care include operațiuni curente, gestionarea incidentelor și a problemelor și continua îmbunătățire a serviciilor. Exploatarea serviciilor include toate activitățile legate de planificarea, organizarea și validarea produselor satelitare;

(e)	adoptarea de către utilizatori și formarea acestora, care includ toate activitățile necesare pentru formarea utilizatorilor, precum și evaluarea nivelului de utilizare a fiecăruia dintre serviciile furnizate.

În plus față de aceste activități, dar în legătură cu furnizarea de servicii, o altă sarcină este punerea în aplicare a proiectelor de validare a conceptului și pre-operaționale, care pot fi utilizate pentru a testa și a valida noile cerințe ale utilizatorilor într-un anumit domeniu.

4.   PORTOFOLIUL DE SERVICII TEHNICE

Produsele livrate în cadrul componentei de supraveghere maritimă a Serviciului de securitate al programului Copernicus cuprind următoarele servicii.

1.   Servicii de control al pescuitului

Activitățile de pescuit ilegal pot compromite implementarea planurilor de gestionare și pot submina exploatarea rațională a resurselor piscicole. Aceste servicii iau în considerare următoarele tipuri de cerințe:

(a)	monitorizarea zonelor de pescuit;

(b)	monitorizarea porturilor de pescuit pentru a supraveghea și a controla plecarea sau debarcarea navelor de pescuit.

2.   Serviciile de siguranță și de securitate maritimă

Serviciile de siguranță și de securitate maritimă satisfac două categorii principale de nevoi ale utilizatorilor.

(a)

Căutare și salvare. Operațiunea de căutare și de salvare (S & R – Search & Rescue) este căutarea și furnizarea de asistență pentru salvarea persoanelor aflate în pericol și risc iminent de a-și pierde viața. Activitățile S&R includ operațiuni în zone îndepărtate, operațiuni de salvare pe mare, precum și necesitatea unor instalații specializate S & R care nu sunt disponibile în mod normal pentru servicii de urgență. Un serviciu S & R trebuie să includă prelucrări rapide ale resurselor satelitare, utilizarea vehiculelor aeriene fără pilot pentru monitorizarea unor zone extinse și pentru vizualizarea poziției activelor S & R, precum și tiparul de căutare respectiv, pentru o mai bună coordonare a operațiunilor.

(b)

Siguranța navelor. Serviciul constă în căutarea și furnizarea de imagini îmbunătățite privind traficul maritim, utilizând produsele provenite din observarea Pământului. Acesta trebuie să aibă un domeniu de aplicare global, cu un accent mai mare pe zonele îndepărtate și, în special, pe regiunile polare.

3.   Serviciile vamale

Serviciile vamale se asigură că se utilizează date cooperative pentru a urmări navele și pentru a corela traiectoriile și porturile de sosire cu informațiile din sistemele deja existente pentru o serie de scopuri.

Monitorizarea traficului ilegal de mărfuri se axează pe extinderea reprezentării domeniului maritim și verificarea încrucișată cu registrele de bază, informațiile aferente navelor informații și datele de raportare. Serviciul sprijină operațiunile/intervențiile specifice în cazul în care acțiunea rapidă și monitorizarea sunt o cerință importantă. Activitățile de punere în aplicare includ monitorizarea plajelor și porturilor din țări terțe cu privire la plecarea unor anumite nave, precum și detectarea unui comportament anormal.

4.   Serviciile de aplicare a legii

Serviciile de aplicare a legii se axează pe extinderea reprezentării domeniului maritim pe baza resurselor și capacităților civile existente, precum și pe adoptarea și integrarea în continuare a informațiilor. Acestea trebuie să se bazeze pe modalitățile de atribuire rapidă a sarcinilor și de monitorizare rapidă aferente unor operațiuni specifice.

5.   Servicii pentru mediul marin

Serviciile pentru mediul marin cuprind activitățile serviciilor CleanSeaNet. Acestea trebuie să ofere asistență statelor participante pentru următoarele activități:

(a)	identificarea și urmărirea poluării cu hidrocarburi la suprafața mării;

(b)	monitorizarea poluării accidentale în timpul situațiilor de urgență;

(c)	contribuirea la identificarea poluatorilor.

5.   NECESITĂȚILE DE DATE

Serviciile Copernicus de supraveghere maritimă cuprind atât date Copernicus, cât și date care nu țin de Copernicus, ca intrări pentru furnizarea produselor.

1.	Date provenite din observarea Pământului și produse derivate, din: (a) imaginile SAR; (b) imagistică optică; (c) video prin satelit.

2.

Date care nu provin din observarea Pământului și produse cu valoare adăugată. (a) sisteme de aeronave pilotate de la distanță (RPAS); (b) satelitul AIS (SAT-AIS); (c) sistemele de raportare a navelor, în conformitate cu temeiurile juridice proprii respective ale acestora; (d) informații referitoare la nave (din bazele de date privind navele).

3.	Date in situ provenite din alte surse – senzori montați pe orice vehicul, navă sau altă ambarcațiune.

PARTEA III

Sprijin pentru componenta de acțiune externă a Uniunii din cadrul Serviciului de securitate al programului Copernicus

1.   DOMENIUL DE APLICARE

Instituirea serviciului SEA se întemeiază pe ipoteza unei strânse cooperări cu serviciul Copernicus de gestionare a situațiilor de urgență. Coordonarea dintre SEA și EMS trebuie să se bazez pe următoarele principii:

(a)	integrarea portofoliilor SEA și EMS trebuie să țină seama de nevoile ambelor comunități de utilizatori;

(b)	coordonarea serviciilor nu trebuie să compromită rapiditatea, caracteristicile sau calitatea portofoliilor de servicii respective și sensibilitatea cererii;

(c)	coordonarea trebuie să vizeze potențiale economii de costuri prin punerea în comun a resurselor.

2.   CERINȚELE UTILIZATORILOR ȘI PRINCIPALELE DOMENII DE APLICARE

Serviciul trebuie să acopere următoarele domenii principale:

(a)	informarea în caz de criză;

(b)	prevenirea crizelor și gradul de pregătire;

(c)	note de informare și analiza activităților.

Produsele serviciului SEA trebuie să fie disponibile numai pentru următorii utilizatori autorizați:

(a)	Serviciul European de Acțiune Externă (structurile SEAE de gestionare a crizelor; delegațiile UE și birourile regionale SEAE);

(b)	misiunile și operațiunile PSAC;

(c)	următoarele servicii ale Comisiei: 1. DG-ECHO; 2. DG-DEVCO;

(d)	ministerele apărării, ministerele afacerilor externe și centrele de informații din statele membre;

(e)	Organizația Națiunilor Unite.

3.   ARHITECTURA SERVICIULUI

Serviciul constă în furnizarea, la cerere, de informații geospațiale pentru a sprijini procesul decizional și operațiunile în timpul unei crize. Serviciul se bazează pe obținerea, prelucrarea și analizarea imaginilor prin satelit și a informațiilor colaterale.

Produsele trebuie să fie o combinație de straturi de informații standardizate care să răspundă nevoilor utilizatorilor. Aceste straturi pot fi grupate în diferite formate finale, cum ar fi hărți, seturi de date geospațiale (date vectoriale și raster) și/sau servicii accesibile prin internet (hărți web). Utilizatorii pot alege produse din portofoliul SEA și își pot exprima nevoile specifice.

Serviciul vizează disponibilitatea 24 de ore pe zi și 7 zile din 7 și include serviciul de „reacție rapidă”.

Operațiunile serviciului trebuie să includă:

(a)	exploatarea punctului focal al serviciului pentru toate activările SEA;

(b)	serviciu de asistență Copernicus;

(c)	concepția produsului;

(d)	cererea/manipularea de date CSCDA;

(e)	ghidarea contractantului cu privire la generarea produselor;

(f)	analize interne și valoarea adăugată, ori de câte ori este oportun, pentru toate activările conforme cu guvernanța SATCEN;

(g)	validarea și distribuirea produselor;

(h)	coordonarea cu serviciul EMS al Copernicus;

(i)	coordonarea cu alte servicii ale Copernicus relevante pentru acțiunea externă și utilizatorii PSAC/PESC;

(j)	difuzarea și punerea în aplicare a politicilor, ținând seama de profilurile utilizatorilor și de sensibilitatea datelor.

Activitățile de exploatare a serviciului trebuie să pună în aplicare și să utilizeze toate procedurile pentru serviciul SEA în conformitate cu cadrul definit la nivelul de gestionare și de coordonare.

Coordonatorul serviciului SEA (SSC) este responsabil cu următoarele măsuri pentru fiecare activare:

(a)	estimarea costurilor pentru un compromis costuri-beneficii sau o evaluare a impactului;

(b)	gestionarea aspectelor sensibile;

(c)	gestionarea incidentelor și a problemelor;

(d)	monitorizarea furnizării serviciului.

4.   PORTOFOLIUL DE SERVICII TEHNICE

Portofoliul detaliat al serviciului SEA al Copernicus este format din următoarele produse.

1.   Hărți de referință:

Hărțile de referință trebuie să fie produse cartografice de înaltă calitate care cuprind o gamă largă de elemente observabile. Diferitele straturi de informații trebuie să includă tipuri de bază cum ar fi rețeaua rutieră, frontierele, hidrografia, terenurile etc. Informațiile conținute în hărțile de referință sprijină orientarea, navigarea locală, luarea de decizii strategice și desfășurarea logistică. În funcție de circumstanțe, straturile de informații din harta de referință pot fi îmbogățite cu straturi specifice impuse de situație.

2.   Evaluarea stării rețelei rutiere:

Evaluarea stării rețelei rutiere le furnizează utilizatorilor o hartă care conține diferite tipuri de informații privind starea rețelei rutiere.

3.   Evaluarea daunelor asociate unui conflict:

Evaluarea daunelor asociate unui conflict utilizează detectarea schimbărilor pentru a furniza o interpretare vizuală care conține informații privind distribuția daunelor într-o zonă de criză. În zonele urbane, blocurile urbane trebuie să fie codate cromatic pentru a arăta intensitatea daunelor. În zonele dispersate, trebuie utilizată o hartă a energiei termice pentru a reprezenta daunele, cu o scară de culori pentru a evidenția modul în care au fost afectate diferitele secțiuni ale fiecărei zone.

4.   Analiza infrastructurii critice:

Analiza infrastructurii critice trebuie să identifice cele mai relevante componente ale unei infrastructuri naturale sau artificiale considerate critice și să evalueze starea de funcționare a acesteia.

5.   Sprijin pentru planul de evacuare:

Sprijinul pentru planul de evacuare trebuie să furnizeze informații geospațiale pentru a sprijini evacuarea persoanelor din zonele de criză. Produsele dezvoltate, pe baza unei analize preliminare efectuate în conformitate cu tipurile de riscuri asociate cu o anumită locație, includ informații cum ar fi punctele potențiale de adunare, zonele de aterizare pentru elicoptere, precum și punctele și rutele de evacuare.

6.   Harta frontierelor din afara UE:

Harta frontierelor din afara UE trebuie să ofere utilizatorilor posibilitatea de a obține informații specifice pentru a sprijini deciziile privind chestiunile legate de frontiere din afara UE.

7.   Analiza de tabără de refugiați:

Analiza de tabără este un produs orientat către sprijinirea procesului de luare a deciziilor în ceea ce privește populația strămutată (fie persoane strămutate intern, fie refugiați). Produsele se axează pe caracterizarea instalațiilor unei tabere, pe identificarea locuințelor și a clădirilor cu alte funcții și, eventual, pe dimensiunea estimată a populației.

8.   Analiza situației de criză:

Analiza situației de criză este un produs conceput pentru aprecierea globală a gravității unui conflict/a unei crize și a consecințelor acestora. În acest scop, produsul trebuie să fie compus dintr-o colecție de informații auxiliare referitoare la criză. Informațiile auxiliare găsite trebuie colectate, omogenizate și pregătite într-o imagine de ansamblu (alcătuită din hărți situaționale și, opțional, un raport).

9.   Raportul de activitate:

Raportul de activitate este un produs al cărui scop este de a furniza utilizatorului o analiză a unei anumite activități umane. Produsul trebuie să fie foarte flexibil.

5.   NECESITĂȚILE DE DATE

Serviciul necesită utilizarea de date de foarte înaltă rezoluție.

ANEXĂ

1.   DOMENIUL DE APLICARE AL SPECIFICAȚIILOR TEHNICE PENTRU COMPONENTA SPAȚIALĂ

Componenta spațială a programului Copernicus cuprinde următoarele activități:

(a)	Dezvoltarea, lansarea și exploatarea sateliților Copernicus dedicați (Sentinel);

(b)	Procesarea și generarea de produse de date Sentinel pe baza datelor obținute;

(c)	Difuzarea datelor;

(d)	Procedurile de achiziție și furnizare de date din misiunile sateliților părților terțe (misiunile contribuitoare Copernicus), în cazul în care datele solicitate de serviciile Copernicus nu pot fi furnizate de sateliții Sentinel.

Produsele de date de la sateliți sunt utilizate de serviciile Copernicus și de alți utilizatori care, în combinație cu date din surse multiple, convertesc datele în variabile geofizice uniforme sau în produse de informare la nivel mai înalt.

Componenta spațială a programului Copernicus este concepută pe baza cerințelor în materie de date și observații ale utilizatorilor de bază ai programului Copernicus (instituțiile și organismele Uniunii, autoritățile europene, naționale, regionale sau locale responsabile cu monitorizarea atmosferei, monitorizarea mediului marin, monitorizarea suprafeței terestre, schimbările climatice, gestionarea situațiilor de urgență și securitatea). Ele constituie baza utilizată pentru definirea cerințelor sistemului componentei spațiale a programului Copernicus.

Cerințele Copernicus privind datele spațiale de observare a Pământului care acoperă perioada 2014-2020 sunt consemnate în „Documentul privind cerințele legate de depozitul de date” (Data Warehouse Requirements document) (versiunea 2.x). Acesta conține cerințele colectate de la serviciile Copernicus și de la utilizatorii Copernicus care solicită datele de observare a Pământului. Actualizările documentului trebuie să fie luate în considerare pentru evoluția componentei spațiale a programului Copernicus. Cerințele în materie de date sunt prevăzute în tabelul 1.

Tabelul 1

Tabel de sinteză a setului de date necesare pentru serviciile Copernicus

Principalele cerințe în materie de date (1)	Posibile surse de date Copernicus
Suprafața terestră
Acoperire paneuropeană (EEA39) de imagini fără nori de înaltă rezoluție (HR)	Misiuni dedicate Misiuni contribuitoare
Acoperire completă a teritoriului Europei (EEA39) de foarte mare rezoluție (VHR)	Misiuni contribuitoare
Acoperire optică de înaltă rezoluție a întregii planete	Misiuni dedicate
Acoperire optică de rezoluție medie a întregii planete	Misiuni dedicate Misiuni contribuitoare
Acoperire la nivel mondial prin radar cu apertură sintetică de rezoluție medie	Misiuni dedicate
Acoperire prin radar cu apertură sintetică (SAR) de rezoluție joasă	Misiuni contribuitoare
Acoperire la nivel mondial prin altimetrie cu radar cu apertură sintetică de rezoluție medie	Misiuni dedicate
Supravegherea mediului marin
Monitorizarea prin SAR de rezoluție medie a banchizei	Misiuni dedicate Misiuni contribuitoare
Colectare sistematică de date privind culoarea oceanelor la nivel regional/global	Misiuni dedicate Misiuni contribuitoare
Colectare sistematică de date privind temperatura la suprafața mării la nivel global și regional	Misiuni dedicate Misiuni contribuitoare
Colectare sistematică de date privind altimetria/nivelul mării la nivel global și regional	Misiuni dedicate Misiuni contribuitoare
Supravegherea atmosferei
Date privind monitorizarea și prognozarea aerosolilor	Misiuni dedicate Misiuni contribuitoare
Datele privind monitorizarea și prognozarea nivelului de dioxid de sulf (SO2) în atmosferă	Misiuni dedicate Misiuni contribuitoare
Date privind monitorizarea și prognozarea nivelului de formaldehidă (HCHO) în atmosferă	Misiuni dedicate Misiuni contribuitoare
Datele privind monitorizarea și prognozarea nivelului de ozon (O3) în atmosferă	Misiuni dedicate Misiuni contribuitoare
Date privind monitorizarea și prognozarea nivelului de monoxid de carbon (CO) în atmosferă	Misiuni dedicate Misiuni contribuitoare
Datele privind monitorizarea și prognozarea nivelului de dioxid de carbon (CO2) în atmosferă	Misiuni dedicate Misiuni contribuitoare
Datele privind monitorizarea și prognozarea nivelului de metan (CH4) în atmosferă	Misiuni dedicate Misiuni contribuitoare
Datele privind monitorizarea și prognozarea nivelului de dioxid de azot (NO2) în atmosferă	Misiuni dedicate Misiuni contribuitoare
Supravegherea climei
Date pentru obținerea variabilelor climatice esențiale (VCE)	Misiuni dedicate Misiuni contribuitoare
Gestionarea situațiilor de urgență
Seturi de date cu specificații flexibile (în modul rapid, modul standard, rezoluție mare/foarte înaltă, optic/SAR, arhivă/noi achiziții)	Misiuni dedicate Misiuni contribuitoare

2.   IMAGINE DE ANSAMBLU PRIVIND COMPONENTA SPAȚIALĂ A PROGRAMULUI COPERNICUS

2.1.   Considerații generale

Componenta spațială a programului Copernicus (CSC) asigură o capacitate autonomă de observare spațială, în scopul îndeplinirii obiectivelor programului Copernicus, servind în principal componentei de servicii a acestuia. Componenta spațială este formată dintr-un segment spațial al misiunilor satelitare și dintr-un segment terestru destinat să sprijine aceste misiuni.

Segmentul spațial include două tipuri de misiuni satelitare, și anume:

1.

Misiuni satelitare dedicate, care poartă numele Sentinel, organizate în șase „familii” distincte: Sentinel-1, Sentinel-2 și Sentinel-3 (fiecare alcătuită din patru unități, capacitatea operațională completă fiind reprezentată de două unități care zboară simultan, înlocuite cu două unități pentru asigurarea continuității observațiilor), Sentinel-4 (cu două unități), Sentinel-5 (cu trei unități) și Sentinel-6 (cu două unități). La acestea se adaugă Jason-3 și Sentinel-5p, dezvoltate de părți terțe, dar operate de Copernicus;

2.	misiuni ale unor părți terțe, care constau în utilizarea unor sateliți de observare a Pământului aparținând unor organizații europene, naționale sau comerciale, de exemplu în cadrul misiunilor contribuitoare Copernicus (CCM).

Segmentul terestru exploatează misiunile Sentinel, recepționează date de la sateliți, le prelucrează, le arhivează și le distribuie serviciilor Copernicus și comunităților de utilizatori și generează un flux coordonat de date pentru a satisface necesitățile în materie de date ale programului Copernicus.

Componenta spațială a programului Copernicus cuprinde următoarele activități:

(a)	furnizarea de observații spațiale provenite din misiunile dedicate. Printre acestea se numără încheierea, întreținerea, exploatarea, validarea și calibrarea misiunilor Sentinel, a segmentului terestru și a produselor de date asociate, precum și protecția spectrelor de frecvență necesare;

(b)	furnizarea, arhivarea și difuzarea datelor provenite de la misiunile contribuitoare;

(c)	activități pregătitoare legate de evoluția componentei spațiale ca răspuns la nevoile în continuă schimbare, inclusiv specificarea noilor misiuni dedicate;

(d)	protejarea sateliților împotriva riscurilor de coliziune;

(e)	dezafectarea în condiții de siguranță a sateliților la sfârșitul ciclului de viață al acestora.

2.2.   Finanțarea componentei spațiale a programului Copernicus

Activitățile finanțate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 377/2014 includ operațiunile tuturor misiunilor Sentinel și Jason-3, achiziționarea unităților C și D ale misiunilor Sentinel-1, -2, -3, achiziționarea unităților B și C ale misiunii Sentinel-5, achiziționarea unității B a misiunii Sentinel-6, serviciile de lansare, difuzarea datelor și achiziția datelor misiunilor contribuitoare.

Activitățile finanțate în temeiul acordului Copernicus trebuie să fie strâns legate de activitățile finanțate prin programul privind componenta spațială GMES al ESA și programele opționale Jason-3 și -CS ale EUMETSAT.

2.3.   Guvernanța și punerea în aplicare

Punerea în aplicare a majorității activităților componentei spațiale a programului Copernicus este delegată ESA și EUMETSAT.

Activitățile delegate ESA includ coordonarea tehnică globală a componentei spațiale și definirea arhitecturii generale a acesteia. ESA are următoarele sarcini:

(a)	achiziționarea și dezvoltarea unităților recurente C și D ale sateliților Sentinel-1, -2 și -3;

(b)	achiziționarea unităților B și C ale instrumentului Sentinel-5;

(c)	achiziționarea unității B a satelitului Sentinel-6;

(d)	achiziționarea de servicii de lansare și de pregătire a lansării (inclusiv activitățile începând de la etapa controlului pentru aprobarea planului de zbor și până la etapa controlului operativității în orbită);

(e)	operațiunile componentei spațiale a programului Copernicus specificate în secțiunea 3.5;

(f)	circulația datelor și operațiunile serviciilor de rețea;

(g)	difuzarea datelor privind Sentinel-1, -3, -2 (partea terestră), și Sentinel-5p, precum și serviciile de acces la date și informații;

(h)	achizițiile în materie de acces la date provenite din misiunile contribuitoare ale Copernicus;

(i)	întreținerea elementelor relevante ale componentei spațiale a programului Copernicus;

(j)	evoluția elementelor relevante ale componentei spațiale;

(k)	sprijin acordat Comisiei pentru stabilirea cerințelor utilizatorilor, a specificațiilor în materie de servicii și a cerințelor în materie de servicii de date pentru infrastructura spațială.

Activitățile delegate EUMETSAT includ exploatarea misiunilor dedicate și asigurarea accesului la datele din misiunile contribuitoare, în conformitate cu mandatul și cu expertiza sa. EUMETSAT are următoarele sarcini:

(a)	exploatarea și întreținerea seriei de sateliți Sentinel-3 în coordonare cu ESA;

(b)	exploatarea și întreținerea instrumentelor Sentinel-4 și Sentinel-5 incluse în sateliții MTG și METOP-SG;

(c)	exploatarea și întreținerea satelitului Jason-3 pe baza cooperării cu organizațiile partenere;

(d)	exploatarea și întreținerea misiunii Sentinel-6 în coordonare cu ESA și cu alte organizații partenere;

(e)	furnizarea segmentului terestru, a operațiunilor de acces la date și a difuzării datelor pentru Jason-3, Sentinel-3 (mediul marin), Sentinel-4, Sentinel-5 și Sentinel-6, precum și a serviciilor de acces la date și informații;

(f)	întreținerea și evoluția segmentului terestru și a infrastructurii la sol;

(g)	furnizarea de date relevante provenind de la misiunile contribuitoare selectate legate de serviciile privind mediul marin, atmosfera și schimbările climatice;

(h)	sprijin oferit ESA pentru dezvoltarea, lansarea și debutul fazei în orbită a unităților C și D ale Sentinel-3 și ale unității B a Sentinel-6;

(i)	sprijin oferit ESA pentru dezvoltarea unităților B și C ale Sentinel-5;

(j)	sprijin acordat Comisiei pentru stabilirea cerințelor utilizatorilor, a specificațiilor privind serviciile și a cerințelor în materie de date privind serviciile (la cerere și sub rezerva alocării unor fonduri suplimentare de către Comisie);

(k)	sprijin pentru serviciul de monitorizare a schimbărilor climatice al programului Copernicus, reprelucrarea datelor de la EUMETSAT și a datelor stabilite de comun acord provenind de la Copernicus și de la terți (la cerere și sub rezerva alocării unor fonduri suplimentare de către Comisie).

Gestionarea acestor activități include interacțiuni operaționale zilnice cu furnizorii și utilizatorii relevanți ai serviciilor, gestionarea riscurilor, activități de comunicare și sprijinirea Comisiei în interacțiunile acesteia cu părțile interesate ale programului Copernicus.

Coordonarea între ESA și EUMETSAT este gestionată prin intermediul unui plan comun de gestionare a operațiunilor (JOMP).

2.4.   Calendar de desfășurare orientativ

Activitățile și sarcinile componentei spațiale a Copernicus și sarcinile vizate de finanțare din partea CFM (2014-2020) trebuie puse în aplicare într-o perspectivă multianuală, în special programul de achiziții de unități recurente.

Principalele etape pentru componenta spațială a Copernicus trebuie să includă etapele și realizările, așa cum se arată în figura de mai jos.

Figura 1

Calendar indicativ pentru activitățile componentei spațiale a Copernicus

Dezvoltarea Sentinel-6 B

Misiunicontribuitoare

Rezoluție foarte înaltă

Acoperire la nivel european 2018 completă

Achiziții continue de date CCM

Operațiuni Sentinel-6

S6-A

Operațiuni Jason-3

Livrarea S-5 la METOP-SG

Livrarea S-5 B la METOP-SG

Operațiuni Sentinel-4A

Operațiuni Sentinel-5A

Operațiuni Sentinel-5p

Livrarea S-4B la MTG-S2

Livrarea S-4Ala MTG-S1

Integrare

Integrare

Dezvoltarea S-3 C/D

Operațiuni Sentinel-3 A, B

Dezvoltarea S-2 C/D

Operațiuni Sentinel-2 A, B

S3-B

S3-C

S2-C

S1-C

Dezvoltarea S-1 C/D

Operațiuni Sentinel-1 A, B

Misiuni dedicate

Sentinel-6

Sentinel-5

Sentinel-4

Sentinel-3

Sentinel-2

Sentinel-1

2025

2024

2023

2022

2021

2019

2020

2018

Calendarul se actualizează după punerea în aplicare la nivel tehnic a activităților și după evaluarea opțiunilor programului.

2.5.   Politica în materie de date și informații privind Copernicus

Utilizarea datelor trebuie să facă obiectul unui aviz juridic care indică faptul că:

(a)	utilizatorii dispun de acces gratuit, integral și deschis la datele provenite din misiunile Sentinel ale programului Copernicus și la informațiile serviciilor Copernicus, fără nicio garanție explicită sau implicită, inclusiv în ceea ce privește calitatea și pertinența lor pentru orice scop;

(b)

Dreptul Uniunii acordă accesul liber la datele provenite din misiunile Sentinel ale programului Copernicus și la informațiile serviciilor Copernicus pentru utilizările următoare, în măsura în care acestea sunt legale: 1. reproducere; 2. distribuire; 3. comunicare către public; 4. adaptare, modificare și combinare cu alte date și informații; 5. orice combinație a punctelor (1)-(4).

(c)	prin utilizarea datelor provenite din misiunile Sentinel și a informațiilor serviciilor Copernicus, utilizatorul trebuie să confirme că aceste condiții sunt aplicabile și că renunță la orice cereri de despăgubire din partea Uniunii și a furnizorilor de date și informații.

2.6.   Standarde

Informațiile și produsele de date generate în activitățile componentei spațiale a programului Copernicus trebuie să fie compatibile și interoperabile cu sistemele de date și informații spațiale furnizate de statele membre în temeiul Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European și al Consiliului (2) și al Regulamentelor (CE) nr. 1205/2008 (3), (UE) nr. 1089/2010 (4) și (CE) nr. 976/2009 (5) ale Comisiei.

2.7.   Monitorizare și evaluare

Punerea în aplicare a activităților CSC este monitorizată de către Comisie. Atât ESA, cât și EUMETSAT prezintă o dată la trei luni un raport cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a activităților care le-au fost încredințate. Comisia prelucrează rapoartele și solicită clarificări dacă este necesar. Rapoartele trimestriale trebuie să conțină, printre altele, indicatorii-cheie de performanță (ICP), care vor fi utilizați pentru a monitoriza punerea în aplicare a componentei spațiale a programului Copernicus. Indicatorii-cheie de performanță includ:

(a)	numărul de misiuni Sentinel și numărul unităților Sentinel în misiune;

(b)	numărul de misiuni care au ajuns la capacitatea operațională completă (2 unități care se află pe orbită simultan în cazul unităților Sentinel-1, -2 și -3);

(c)	numărul de unități recurente în curs de dezvoltare;

(d)	disponibilitatea unităților și a instrumentelor Sentinel;

(e)	volumul de date distribuite către utilizatori;

(f)	numărul de utilizatori;

(g)	disponibilitatea și continuitatea de la un capăt la altul ale serviciului de acces la datele Sentinel;

(h)	disponibilitatea și continuitatea de la un capăt la altul ale serviciului de acces la datele misiunilor contribuitoare;

(i)	volumul de date din misiunile contribuitoare ale Copernicus la care este furnizat accesul;

(j)	numărul de licențe semnate în legătură cu misiunile contribuitoare Copernicus;

(k)	rapiditatea livrării datelor;

(l)	performanța sprijinului oferit utilizatorilor și a helpdesk-ului.

Indicatorii-cheie de performanță trebuie raportați de EUMETSAT și ESA în conformitate cu activitățile care le sunt încredințate.

În afară de monitorizarea operațională a performanței componentei spațiale, se evaluează îndeplinirea obiectivelor tuturor sarcinilor finanțate de programul Copernicus la nivelul rezultatelor și efectelor, valoarea europeană adăugată a acestora și nivelul eficienței utilizării resurselor. Această evaluare se efectuează în strânsă cooperare cu operatorii Copernicus (EUMETSAT și ESA, pentru componenta spațială) și cu utilizatorii programului Copernicus.

3.   MISIUNI COPERNICUS DEDICATE (SENTINEL)

3.1.   Considerații generale

Misiunile dedicate constau într-un segment spațial și un segment terestru, fiecare având propriile funcții și caracteristici. Segmentul spațial include satelitul și/sau instrumentul, iar segmentul terestru cuprinde toate infrastructurile situate la sol, inclusiv radioreceptoarele, centrele de prelucrare, segmentele operațiunilor de zbor și centrele de performanță a misiunii.

Resursele segmentului terestru sub controlul ESA sunt furnizate ca și serviciu. Atât operațiunile segmentului terestru, cât și cele ale segmentului spațial sunt finanțate în cadrul programului Copernicus.

O descriere detaliată a tuturor elementelor tehnice ale componentei spațiale a Copernicus trebuie pusă la dispoziția publicului.

3.2.   Segmentul spațial – misiunile Sentinel

3.2.1.   Descrierea generală a segmentului spațial

Misiunile dedicate Sentinel sunt dotate cu o serie de tehnologii, inclusiv radare și instrumente de imagistică multispectrale pentru monitorizarea suprafeței terestre, a oceanelor și a atmosferei. Acestea sunt elaborate de ESA și sunt organizate în șase familii diferite de misiuni.

Misiunea Sentinel-1: cuprinde o constelație de cel puțin doi sateliți cu orbită polară pentru a ajunge la capacitate operațională deplină (FOC), care funcționează pe timp de zi și de noapte și generează imagini radar cu apertură sintetică în banda C, ceea ce le permite să înregistreze imagini indiferent de condițiile meteorologice;

Misiunea Sentinel-2: cuprinde o constelație de cel puțin doi sateliți cu orbită polară al căror scop este de a monitoriza variațiile condițiilor de suprafață ale terenurilor pentru a sprijini monitorizarea modificărilor vegetației în sezonul de creștere;

Misiunea Sentinel-3: cuprinde o constelație de cel puțin doi sateliți cu orbită polară al căror obiectiv este de a monitoriza oceanele și suprafețele terestre la nivel mondial. Segmentul marin al unității Sentinel-3 evaluează topografia suprafeței mării, temperatura de la suprafața mării și culoarea suprafeței oceanice cu scopul de a sprijini sistemele de prognoză oceanografică, monitorizarea mediului și monitorizarea climatică. Segmentul terestru al unității Sentinel-3 evaluează altitudinea terenurilor și a suprafeței apelor interioare, temperatura și culoarea suprafeței terestre;

Misiunea Sentinel-4: Venind în sprijinul serviciului Copernicus de monitorizare a calității aerului, unitatea Sentinel-4 furnizează date de înaltă rezoluție spațială și cu o frecvență de revizuire rapidă cu privire la aerosolii și gazele remanente deasupra Europei, care constituie indicatori-cheie ai calității aerului. Sentinel-4 este pusă în aplicare în cadrul sistemului de sateliți geostaționari Meteosat de generația a treia ai EUMETSAT. Instrumentele misiunii Sentinel-4 sunt găzduite pe sateliții MTG-S-1 (Sentinel-4A) și MTG-S-2 (Sentinel-4B) ai EUMETSAT, durata prevăzută combinată de exploatare pentru ambii sateliți fiind de 15,5 ani;

Misiunea Sentinel-5: Sentinel-5 furnizează măsurători exacte ale principalelor componente atmosferice, cum ar fi ozonul, dioxidul de azot, dioxidul de sulf, monoxidul de carbon, metanul, formaldehida, precum și măsurători privind proprietățile aerosolilor. Sentinel-5 este pusă în aplicare ca parte a Sistemului polar al EUMETSAT de a doua generație (EPS-SG). Instrumentele Sentinel-5 sunt găzduite pe sateliții METOP-SG-A-3 METOP-SG-A-1, METOP-SG-A-2 ai EUMETSAT (fiecare cu o durată de viață proiectată de 7,5 ani și găzduind Sentinel-5A, -5B și, respectiv, -5C). Sentinel-5p (6) este misiunea precursoare a Sentinel-5;

Misiunea Sentinel-6: este o misiune de altimetrie radar de referință, cu obiectivul de a furniza măsurători de înaltă precizie ale nivelului mării la nivel mondial. Sentinel-6 este formată din 2 unități (A și B, fiecare cu o durată de viață proiectată de 5 ani) care acoperă 10 ani de observații.

Sentinel-1, Sentinel-2 și Sentinel-3 constau fiecare în 4 sateliți, fiind necesare 2 unități pentru a ajunge la capacitatea operațională deplină (FOC) și 2 unități se pentru a asigura capacitatea de observare recurentă după sfârșitul ciclului de viață al primelor 2 unități.

Operațiunile misiunii Jason-3  (7) trebuie incluse în componenta spațială a programului Copernicus pentru a furniza continuitatea observațiilor între Jason-2 și Sentinel-6 ca misiune de altimetrie de referință.

Caracteristicile misiunilor dedicate ale programului Copernicus sunt specificate în tabelul 2.

Tabelul 2

Caracteristicile misiunilor dedicate ale programului Copernicus

Misiunea Sentinel	Caracteristici principale și scop	Numărul de unități	Sarcini utile	Orbita sateliților	Perioada aproximativă de exploatare (8)
Sentinel-1	Misiunea RADAR	4 unități (A, B, C, D); două unități zboară în paralel pentru a asigura capacitatea deplină	Sarcina utilă SAR în banda C cu frecvența centrală de 5,405 GHz (4 polarizări) și patru moduri de funcționare: — Modul cartografiere în bandă (Strip Map) cu o baleiere de 80 km și o rezoluție spațială de 5 × 5 m — Modul interferometric cu baleiere largă (250 km) și o rezoluție spațială de 5 × 20 m — Modul interferometric cu baleiere extralargă (400 km) și o rezoluție spațială de 20 × 40 m — Modul de tip val cu o rezoluție spațială de 5 × 5 m la 100 km de-a lungul orbitei	Orbită heliosincronă la aproximativ 693 km	A, B: 2014 – 2022 C, D: 2022-2030
Sentinel-2	Misiune de imagistică optică de înaltă rezoluție pentru observarea suprafeței terestre	4 unități (A, B, C, D); două unități zboară în paralel pentru a asigura capacitatea deplină	— MSI (Multi Spectral Imager) – dispozitiv de imagistică multispectrală cu 13 canale multispectrale între 400 nm și 2 300 nm, rezoluție spectrală cuprinsă între 1 nm și 180 nm și rezoluții spațiale de 10 m, 20 m și 60 m. Include o sarcină utilă de comunicare optică pentru transferul datelor misiunii prin intermediul sistemului EDRS.	Orbită heliosincronă la aproximativ 786 km	A, B: 2015 – 2023 C, D: 2023-2030
Sentinel-3	Imagistică a oceanelor și a suprafeței terestre la nivel planetar	patru unități (A, B, C, D); două unități zboară în paralel pentru a asigura capacitatea deplină	— OLCI (Ocean and Land Colour Instrument) – instrument dedicat culorii oceanelor și suprafeței terestre, cu 21 de benzi și rezoluție spațială de 300 m — SLSTR (Sea and Land Surface Temperature Radiometer) – radiometru pentru măsurarea temperaturii la suprafața mărilor și a temperaturii suprafeței terestre cu 9 benzi și rezoluție spațială de 500 m (VIS, SWIR) și 1 km (MWIR, TIR) (9) — SRAL (SAR Radar Altimeter) – radioaltimetru cu apertură sintetică în benzile duale CX și Ku — MWR (Microwave Radiometer) – radiometru cu microunde, cu o frecvență de operare duală de 23,8 GHz și 36,5 GHz	Orbită heliosincronă la aproximativ 814,5 km	A, B: 2016 – 2023 C, D: 2023-2030
Sentinel-4	Monitorizarea atmosferei	2 instrumente (A, B), la bordul sateliților succesivi Meteosat din a treia generație (Meteosat Third Generation – Sounder)	Instrumentul Sentinel-4 este un spectrometru de imagini de înaltă rezoluție (rezoluție spațială de 8 × 8 km) care acoperă trei benzi de lungime de undă: — Ultraviolete (305-400 nm) — Vizibile (400-500 nm) — În spectrul infraroșu apropiat (750-775 nm)	La bordul sateliților Meteosat din a treia generație în orbită geostaționară la o altitudine de aproximativ 35 786 km. Acoperire: Europa și Africa de Nord cu un ciclu de reobservare de aproximativ 60 de minute.	2022-2040
Sentinel-5	Monitorizarea atmosferei	3 unități (A, B, C), la bordul sateliților succesivi METOP-A din a doua generație	Instrumentul Sentinel-5 UVNS este un spectometru de înaltă rezoluție (rezoluție spațială de cca 7 km) care acoperă următoarele benzi de lungime de undă: — Ultraviolete (270-370 nm) — Vizibile (370-500 nm) — În spectrul infraroșu apropiat (685-773 nm) — În infraroșu pe unde scurte (1 590 -1 675 ; 2 305 -2 385  nm)	Parte din a doua generație a Sistemului polar EUMETSAT (EPS-SG) la aproximativ 817 km	2022-2040
Sentinel-5p	Monitorizarea atmosferei	Satelit precursor pentru Sentinel-5	— TROPOMI – Instrumentul de monitorizare troposferic cu patru canale în următoarele intervale spectrale: 270-500 nm, 675-775 nm, 2 305 -2 385  nm și rezoluție spațială de 7 × 7 km	Orbită heliosincronă la aproximativ 824 km	2017-2024
Sentinel-6	Altimetrie de înaltă precizie a oceanelor	două unități (A, B)	— POSEIDON-4 – Altimetrie radar cu apertură sintetică — AMRC-C – radiometru cu microunde pentru observarea calității climatului, o contribuție a NOAA/LJP	Orbită neheliosincronă la aproximativ 1 336  km	A: 2020 – 2025 B: 2025-2030

3.2.2.   Activități ale segmentului spațial

ESA este responsabilă pentru achizițiile și lansarea următorilor sateliți și instrumente:

(a)	dezvoltarea unităților C și D ale misiunilor Sentinel-1, -2 și -3;

(b)	instrumentele misiunilor Sentinel-5B și -5C;

(c)	unitatea Sentinel-6B;

(d)	servicii de lansare.

Achizițiile și dezvoltarea unităților C și D ale sateliților Sentinel-1, -2, -3

ESA este responsabilă de achiziționarea, dezvoltarea, acceptarea și revizuirea planului de zbor pentru unitățile C și D ale Sentinel-1, -2 și -3. În plus, activitățile de pregătire a lansării unităților C sunt acoperite de programul Copernicus, în cazul în care vor avea loc înainte de 31 decembrie 2021.

Unitățile C și D sunt achiziționate cu specificații tehnice echivalente celor pentru unitățile A și B, pentru a asigura coerența tehnică și operațională. Cu toate acestea, dezvoltarea unităților A, B și C, D trebuie să țină seama de uzura componentelor cauzată de decalajul în timp față de dezvoltarea unităților A și B. Unitățile C și D ale Sentinel-1 ar trebui să fie echipate cu un sistem de identificare automată (AIS) pentru a consolida datele sarcinii utile SAR pentru aplicațiile în domeniul traficului maritim, iar toate unitățile C și D trebuie să fie echipate cu receptoare GNSS. Unitățile C și D ale Sentinel-1 și -2 trebuie să includă o sarcină utilă de comunicare optică, iar unitățile C și D ale Sentinel-3 trebuie să includă o sarcină utilă DORIS, toate achiziționate ca parte din contract și finanțate în cadrul programului Copernicus.

Dezvoltarea și achiziționarea de instrumente Sentinel-5B și -5C

ESA este responsabilă pentru achiziționarea, dezvoltarea și sprijinirea integrării pe METOP-SG a Sentinel 5B și -5 C, inclusiv pentru verificarea performanței instrumentului de la un capăt la altul (end-to-end).

Dezvoltarea și achiziționarea unității Sentinel-6B

Sentinel 6B este o unitate recurentă integrală a Sentinel-6A. Sentinel-6B este inclusă ca o opțiune în contractul de dezvoltare a Sentinel-6A.

Servicii de lansare

Serviciile pentru lansarea unităților A și B ale Sentinel-1, -2 și -3 care au demarat în cadrul acordului cu ESA privind componenta spațială a GMES vor continua în cadrul programului Copernicus. Ca parte a programului Copernicus, ESA își asumă întreaga responsabilitate pentru achiziționarea serviciilor de lansare ale Sentinel-1B, -2A și -3B. Achiziționarea de servicii de lansare include fabricarea lansatorului, adaptorul vehiculului spațial, lansarea, sprijinul campaniei de lansare, ingineria de interfață lansator/satelit și toate activitățile de la aprobarea planului de zbor până la sfârșitul perioadei de control al operativității în orbită (inclusiv lansarea și începutul funcționării pe orbită).

3.3.   Segmentul terestru – misiunile Sentinel

3.3.1.   Descriere generală

Segmentul terestru Sentinel asigură accesul primar la misiunile Sentinel. Componentele primare ale segmentelor terestre Sentinel sunt următoarele:

(a)	segmentul operațiunilor de zbor (FOS – Flight Operations Segment) Sentinel;

(b)	segmentul terestru de gestionare a datelor referitoare la sarcina utilă (PDGS – Payload Data Ground Segment) Sentinel.

Operațiunile Sentinel PDGS se bazează pe o rețea de arie largă (Wide Area Network -WAN) și pe servicii de acces la date.

3.3.2.   Segmentul operațiunilor de zbor

Segmentul operațiunilor de zbor (FOS) furnizează capacitatea de a programa operațiile misiunii și de a monitoriza și a controla nava spațială și sarcina utilă în timpul tuturor fazelor misiunii. FOS este responsabil pentru activitățile de comandă a vehiculului spațial și achiziționarea de date telemetrice în bandă S. Acesta oferă funcționalitatea necesară pentru generarea și legătura ascendentă a programelor de comandă de rutină cu platforma și cu instrumentele și pentru arhivarea/analiza sistematică a datelor telemetrice de mentenanță achiziționate. FOS include un sistem de dinamică a zborului care permite stabilirea și prognozarea orbitei, precum și generarea de informații privind controlul atitudinii și al orbitei.

Funcțiile și activitățile FOS includ planificarea segmentelor de vizibilitate de la stațiile terestre în banda S și organizarea accesului utilizatorilor externi autorizați la datele telemetrice de mentenanță arhivate. Pe lângă efectuarea acestor sarcini de rutină, echipa FOS de control al misiunii este responsabilă cu monitorizarea stării de sănătate a sateliților și cu punerea în aplicare a tuturor acțiunilor de recuperare necesare în caz de anomalii, precum și cu verificarea și transmiterea ascendentă a programelor de corectare a software-ului de la bord.

Serviciul de prevenire a coliziunilor cu deșeuri al FOS calculează probabilitatea de coliziune a sateliților Sentinel cu alți sateliți și/sau deșeuri și furnizează rapoarte de prognoză corespunzătoare pentru evitarea coliziunilor. Acestea sunt analizate și transpuse în manevre de evitare a coliziunilor sateliților atunci când este cazul.

FOS sprijină măsuri sigure și fiabile de scoatere din uz a vehiculelor spațiale, inclusiv revenirea și eliminarea acestora.

3.3.3.   Segmentul terestru de gestionare a datelor referitoare la sarcina utilă

Segmentul terestru de gestionare a datelor referitoare la sarcina utilă include următoarele componente:

(a)	stațiile de bază la sol Sentinel (SGC – Core Ground Stations);

(b)	centrele de prelucrare și de arhivare Sentinel (PAC – Processing and Archiving Centres);

(c)	centrele de performanță a misiunilor Sentinel (MPC – Mission Performance Centres);

(d)	centrele de gestionare a datelor referitoare la sarcina utilă Sentinel (PDMG – Payload Data Management Centres);

(e)	serviciul de determinare exactă a orbitelor Sentinel (POD – Precise Orbit Determination Service).

Stațiile de bază la sol Sentinel (SGC – Core Ground Stations)

ESA gestionează rețeaua globală de stații de bază la sol în banda X. O infrastructură dedicată permite efectuarea următoarelor acțiuni:

(a)	achiziționarea de date Sentinel cu legătură descendentă;

(b)	demodularea și stocarea de date ISP (Instrument Source Packets);

(c)	furnizarea de date ISP către procesorul de nivel 0 și către și EUMETSAT pentru Sentinel-3;

(d)	transferul de date L0 la centrele de prelucrare și arhivare;

(e)	producerea în timp aproape real de date de nivel 1/nivel 2 și punerea acestora la dispoziția utilizatorilor și a centrelor de prelucrare și arhivare.

Centrele de prelucrare și arhivare Sentinel (PAC – Processing and Archiving Centres)

Centrele de prelucrare și arhivare asigură arhivarea datelor Sentinel, prelucrarea sistematică a datelor fără caracter urgent și/sau prelucrarea în timpul procesului, accesul online la produsele și difuzarea datelor către alte elemente ale CSC.

Centrele de performanță a misiunilor Sentinel (MPC – Mission Performance Centres)

Activitățile de etalonare și validare pentru Sentinel-1, -2, -3 și -5p se efectuează de către centrele de performanță a misiunilor. Activitățile includ, printre altele, mentenanța și evoluția algoritmilor, controlul calității operaționale și monitorizarea de la un capăt la altul a performanțelor sistemului. MPC se bazează pe furnizarea de servicii de calitate complementare din partea laboratoarelor de sprijin specializate și a grupurilor CAL/VAL dedicate pentru a menține calitatea necesară a performanțelor misiunii.

Centrele de gestionare a datelor referitoare la sarcina utilă Sentinel (PDMG – Payload Data Management Centres)

Centrele de gestionare a datelor referitoare la sarcina utilă (PDMC) asigură interfața cu FOS pentru programarea sarcinilor satelitului și planificarea legăturilor descendente. PDMC sunt responsabile de planificarea misiunii Sentinel și de planificarea sistematică a producției, în conformitate cu cerințele misiunii și cu cerințele privind accesul la date, precum și de configurația PDGS, inclusiv organizarea producției, circulația și difuzarea.

Serviciul de determinare exactă a orbitelor Sentinel (POD – Precise Orbit Determination Service)

Serviciul POD al Sentinel furnizează date exacte privind orbita pentru a sprijini prelucrarea decalată în timp de către PDGS. Centrul POD este comun misiunilor Sentinel-1, -2 și -3. Acesta primește date GPS de nivelul 0 de la stațiile de bază de la sol și generează date exacte privind orbita pentru PAC în scopul prelucrării de date offline.

3.4.   Funcționarea segmentului terestru al EUMETSAT

Segmentul terestru al EUMETSAT se bazează pe serviciile instituite și furnizate de ESA, inclusiv stațiile de bază de la sol pentru recepționarea de date de la Sentinel-3. Segmentul terestru Copernicus al EUMETSAT poate include funcții și infrastructuri comune cu alte misiuni care nu au legătură cu Copernicus, însă fac parte din programe EUMETSAT. Segmentul terestru Copernicus al EUMETSAT furnizează date provenite de la misiuni dedicate (Sentinel-3 Marine, -4, -5, -6 și Jason-3) și misiuni contribuitoare, și include accesul utilizatorilor la date. Seturile de date și serviciile furnizate de EUMETSAT trebuie să fie documentate în specificațiile privind nivelul serviciilor (SLS).

3.5.   Sistemul european de retransmisie a datelor (EDRS)

Sistemul european de retransmisie a datelor (EDRS) furnizează capacitatea pentru achiziționarea de date Sentinel complementare stațiilor de bază de la sol în bandă X, care să permită satisfacerea în special a nevoilor de observare în timp cvasi-real (Quasi-real Time înseamnă observații furnizate în termen de mai puțin de o oră). În special, EDRS furnizează următoarele capacități:

(a)	introducerea flexibilității în scenariul global privind achiziționarea de date, ceea ce conduce la o disponibilitate sporită a datelor Sentinel;

(b)	transmiterea de date prin legătură descendentă către sol în timp ce unitățile Sentinel se află în afara câmpului vizual al stațiilor de bază de la sol care utilizează banda X;

(c)	în combinație cu rețeaua de stații de bază în bandă X, sprijinirea și îmbunătățirea de la un capăt la altul a disponibilității și fiabilității furnizării de date către utilizatorul final;

(d)	oferirea unei flexibilități mai mari pentru a răspunde cerințelor în materie de securitate ale Copernicus prin „protejarea” recepției de date provenite de la misiune cu ajutorul legăturii descendente criptate în banda Ka a sistemului EDRS.

Utilizarea serviciului EDRS în sprijinul misiunilor Sentinel-1 și Sentinel-2 oferă noi oportunități pentru îmbunătățirea actualității produsului, inclusiv dincolo de actualul angajament oficial privind timpul aproape real (Near Real Time), care corespunde unui termen de trei ore.

EDRS permite efectuarea rapidă a legăturii descendente a datelor obținute în afara câmpului de vizibilitate a stațiilor de bază în banda X. Datele sunt transmise la sol în mod pass-through prin intermediul EDRS, dacă sunt observate astfel de zone. Acest lucru ar trebui, la rândul său, să îmbunătățească actualitatea produselor de bază. În plus, acest lucru ar permite partenerilor colaborativi să creeze produse în QRT/NRT.

Sistemul EDRS ar trebui utilizat pentru transmite la sol un procent ridicat de date înregistrate în memorie, în afara câmpului de vizibilitate al stațiilor de bază în banda X. Acest lucru, la rândul său, va spori volumul de date transmise la sol și, prin urmare, volumul de date NRT generate de segmentul terestru al CSC.

Principalele sarcini funcționale efectuate de sistemul EDRS trebuie să fie:

(a)	transmiterea de date de la sateliții Sentinel-1și -2 prin intermediul legăturii optice (laser) între OCP de la bordul sateliților pe orbita terestră joasă (LEO) și unitățile echivalente de la bordul sateliților GEO (EDRS-A și EDRS-C);

(b)	retransmisia datelor misiunii între sateliții GEO și terminalele de recepție terestre în banda Ka;

(c)	recepția, demultiplexarea și furnizarea datelor misiunii la punctul de interfață a serviciului, inclusiv rețeaua de circulație a datelor.

Serviciul trebuie să fie relevant pentru misiunile Sentinel-1 și Sentinel-2 (alte misiuni Sentinel nu au la bord sarcina utilă de comunicare optică necesară). Zona de acoperire geografică pentru a descărca datele Sentinel către stațiile de recepție EDRS acoperă cel puțin Europa.

Serviciul furnizat de EDRS se achiziționează printr-un acord dedicat privind nivelul serviciului, gestionat în conformitate cu un set de indicatori de performanță stricți.

3.6.   Strategia globală de exploatare și achiziție de date pentru misiunile dedicate ale programului Copernicus

Strategia de exploatare pentru toate unitățile Sentinel are următoarele obiective:

(a)	să furnizeze date pentru Copernicus și pentru alți utilizatori în conformitate cu cerințele specificate;

(b)	să asigure activitățile operaționale sistematice și de rutină cu un nivel ridicat de automatizare și cu un mod de operare predefinit în cea mai mare măsură posibilă.

Strategia de exploatare a Sentinel trebuie să fie documentată în planul de exploatare la nivel înalt (HLOP), care trebuie pus la dispoziția publicului. HLOP include informații cu privire la observare/planificare, achiziție, prelucrare și difuzare.

Planul de exploatare la nivel înalt este definit în funcție de cerințele de observare exprimate în primul rând de către serviciile Copernicus, de cerințele naționale ale statelor participante la programul Copernicus, în funcție de nevoile instituțiilor relevante ale Uniunii și ale altor utilizatori, inclusiv pe baza acordurilor internaționale, a utilizării științifice și a valorii adăugate comerciale. În funcție de cerințele de observare colectate, se efectuează o serie de simulări pentru a elabora scenarii de observare, luând în considerare sistemele prioritare și constrângerile de ordin tehnic. Consultarea cu statele participante la programul Copernicus atât în ceea ce privește colectarea cerințelor de observare, cât și în ceea ce privește planurile de observare se efectuează de obicei o dată pe an, în cadrul forumului utilizatorilor.

Strategia de achiziție trebuie să respecte următoarele principii:

(a)	achizițiile pentru Sentinel-1 sunt efectuate conform unui plan de misiune de referință;

(b)	datele de la Sentinel-2 se achiziționează în mod sistematic între 56° S și 84° N deasupra suprafețelor terestre, a zonelor de coastă și a insulelor de dimensiuni mai mari;

(c)	Sentinel-3, -5p, -5 și -6 trebuie să achiziționeze în mod sistematic date pentru întregul glob;

(d)	Sentinel-4 trebuie să achiziționeze în mod sistematic date deasupra Europei dintr-o orbită geostaționară.

3.7.   Lista produselor de date din misiunile dedicate ale programului Copernicus

Datele obținute de la sateliții Sentinels se transmit automat prin legătură descendentă la stațiile de bază de la sol și sunt prelucrate în mod sistematic de PDGS. Datele sunt prelucrate în mod sistematic pentru a genera un set de produse de bază predefinite (denumite nivelul 0, nivelul 1 și nivelul 2). Aceste produse de bază sunt puse la dispoziția utilizatorilor serviciilor Copernicus („produse pentru utilizatori”) în conformitate cu termene bine definite care variază de la furnizarea de date în timp aproape real (NRT) la furnizarea de date pentru care factorul timp nu este critic (NTC – Non-Time Critical), disponibile, de regulă, în termen de 3 până la 24 sau 48 de ore de la detectarea lor de către satelit.

Tabelul 3 enumeră produsele de date care sunt puse la dispoziție prin intermediul misiunilor dedicate ale programului Copernicus. Produsele pentru utilizatori în ceea ce privește Sentinel-4, -5 și -6 sunt specificate în timpul fazei de dezvoltare. O listă detaliată a tuturor produselor respective trebuie pusă la dispoziția publicului.

Tabelul 3

Lista recapitulativă a produselor de date din misiunile dedicate ale programului Copernicus

	Categoria de produse pentru utilizatori	Conținutul produsului/Descrierea produsului
Sentinel-1
	SAR nivelul 0	Date brute SAR, nefocalizate, comprimate
	Produs SAR de nivel 1, unic, complex	Date SAR focalizate, complexe, georeferențiale, furnizate în geometrie distanță-timp
	Produs SAR de nivelul 1, rezoluție integrală, detectare în distanță-sol	Date SAR focalizate, complexe, georeferențiale, multivizate și cu proiecție în geometrie distanță-sol
	Produs de date oceanice SAR de nivelul 2	Parametri geofizici geolocalizați (de exemplu, câmpul vântului oceanic, spectre de valuri și viteza radială)
Sentinel-2
	Instrument multispectral de nivel -1	Reflexia stratului superior al atmosferei în geometria cartografică
	Instrument multispectral de nivel-2 (10)	Reflexia stratului inferior al atmosferei în geometria cartografică
Sentinel-3 (comun pentru segmentul marin și segmentul terestru)
	Instrument dedicat culorii oceanelor și a pământului (OLCI) de nivel 1	Date OLCI privind luminanța stratului superior al atmosferei, ortogeolocalizate și reeșantionate
	Radiometru pentru măsurarea temperaturii suprafețelor oceanelor și a suprafețelor terestre (SLSTR) de nivel 1	Date SLSTR privind temperaturile strălucirii și luminanței stratului superior al atmosferei, ortogeolocalizate și reeșantionate
Sentinel-3 segmentul marin
	Misiunea de topografie a suprafeței (STM) de nivel 2	Parametri geofizici deasupra oceanului (de exemplu, retrodifuzia la suprafață, înălțimea suprafeței mărilor, înălțimea valurilor semnificative, adâncimea oceanelor, înălțimea mareelor, concentrația calotei de gheață din mare, bordul liber al gheții din mare, viteza vântului la suprafață, rata precipitațiilor)
	OLCI de nivel 2	Parametri geofizici deasupra oceanului (de exemplu, reflecția suprafeței mării, concentrația pigmentului de alge, concentrațiile de materii în suspensie)
	SLSTR de nivel -2	Temperatura la suprafața mării
Sentinel-3 segmentul terestru
	Misiunea de topografie a suprafeței (STM) de nivel 2	Parametri geofizici tereștri (de exemplu, retrodifuzia la suprafață, intervalul altimetriei, înălțimea suprafeței, densitatea și adâncimea stratului de zăpadă)
	OLCI de nivel 2	Parametri geofizici tereștri (de exemplu, radiația activă fotosintetică, indicele global de vegetație)
	SLSTR de nivel -2	Temperatura suprafeței terestre
	Produse de sinergie OLCI și SLSTR	Parametri geofizici tereștri (reflecția suprafeței pământului și conținutul în aerosoli deasupra pământului)
Sentinel-5p
	Instrumentul TROPOMI de nivel 2	Ozon, dioxid de azot, dioxid de sulf, formaldehidă, monoxid de carbon, metan, aerosoli, nori
Jason-3 (misiune de cooperare Europa-SUA, operațiunile sunt finanțate de programul Copernicus)
	Date geofizice înregistrate de nivel 2	Produse geocodate care corespund parametrilor altimetrici.

Notă: Nivelul 0 (L0), nivelul 1 (L1) și nivelul 2 (L2) din nomenclatură se referă la nivelul ulterior de prelucrare a unui produs, unde L0 indică instrumentul neprelucrat și datele privind sarcina utilă, L1 indică datele calculate georeferențiale și etalonate și L2 se referă la variabilele geofizice derivate. În ceea ce privește misiunea de topografie a suprafeței (STM), produsele de nivelul 2 P & 3 sunt, de asemenea, generate pe baza produselor L2 cu corecții geofizice consolidate și ajustări ale erorilor pe orbită

3.8.   Evoluții care vizează modernizarea componentei spațiale a programului Copernicus

Modificările (cu excepția schimbărilor de strategie care sunt convenite la nivel politic) ca răspuns la noile cerințe ale utilizatorilor sau la evoluția cerințelor actuale, care ar putea fi abordate prin evoluția progresivă a infrastructurii actuale a componentei spațiale a Copernicus pot include:

(a)	modernizarea infrastructurii de prelucrare și difuzare pentru creșterea performanței;

(b)	fabricarea de produse noi pe baza capacităților existente;

(c)	achiziționarea de noi seturi de date pe baza misiunilor existente ale părților terțe.

Actualizările pe termen scurt ale componentei spațiale a programului Copernicus trebuie să urmeze un proces de gestionare a modificărilor care include următoarele etape generice:

1.	identificarea schimbărilor necesare;

2.	inițializarea cererii de modificare de către Comisie, ESA sau EUMETSAT;

3.	analiza cererii de modificare, inclusiv o analiză a impactului (aspecte tehnice, costuri și grafic);

4.	acordul Comisiei cu privire la punerea în aplicare a modificărilor propuse;

5.	punerea în aplicare a modificărilor.

3.9.   Activități de dezvoltare menite să reducă riscurile operaționale

Pentru a asigura protecția sateliților Copernicus împotriva riscurilor de coliziune, ESA și EUMETSAT trebuie să țină seama de cadrul de sprijin al Uniunii pentru supravegherea și urmărirea spațială (SST) instituit în temeiul Deciziei 541/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului (11). Măsurile respective trebuie să aibă un impact asupra componentei spațiale a programului Copernicus, cu includerea unei funcții de furnizare de servicii SST operatorilor de vehicule spațiale și autorităților publice.

4.   MISIUNI CONTRIBUITOARE COPERNICUS

4.1.   Considerații generale

„Misiuni contribuitoare Copernicus” (CCM) înseamnă misiunile spațiale de observare a Pământului care oferă date pentru programul Copernicus, completând datele furnizate de misiunile dedicate.

Datele provenite de la CCM se obțin de către Copernicus pentru a îndeplini cerințele în materie de date, astfel cum sunt descrise în secțiunea 1, ori de câte ori acestea nu pot fi îndeplinite cu ajutorul sateliților Sentinel.

Datele provenite de la CCM ar putea fi gratuite sau achiziționate în cadrul condițiilor de licențiere specifice.

În ceea ce privește seturile de date supuse unor condiții de difuzare restrictive de către CCM, se aplică următoarele categorii de utilizatori:

(a)	Serviciile Copernicus;

(b)	Instituții și organisme ale UE;

(c)	Participanți la un proiect de cercetare finanțat în cadrul programelor de cercetare ale Uniunii;

(d)	Autorități publice din statele membre ale UE și statele participante la programul Copernicus;

(e)	Organizații internaționale și ONG-uri internaționale;

(f)	Publicul larg.

4.2.   Procesul global

Pe baza documentului Data Warehouse (a se vedea secțiunea1), ESA și EUMETSAT efectuează o analiză comună pentru identificarea seturilor de date care ar trebui să fie achiziționate și a seturilor de date care ar putea fi oferite fără achiziție de la misiunile părților terțe. Rezultatele acestei analize sunt consemnate în documentul comun privind trasabilitatea legat de depozitul de date (joint Data Warehouse Traceability Document). Seturile de date sunt descrise în detaliu în documentul privind portofoliul de date accesibile (Data Access Portfolio – DAP) pentru seturile de date furnizate de ESA, precum și în documentul specificațiilor privind nivelul serviciilor (Service Level Specification – SLS) pentru seturile de date furnizate de EUMETSAT. Utilizarea seturilor de date se raportează de către ESA și EUMETSAT pe o bază trimestrială. În funcție de utilizarea datelor și de o analiză a nevoilor, achizițiile/obținerea de date de la părțile terțe se adaptează, după caz.

4.3.   Obținerea de date din misiunile contribuitoare ale Copernicus

Condițiile de acordare a licențelor pentru date se negociază cu furnizorii de date de la misiunile contribuitoare pentru datele care trebuie să fie achiziționate. Aceste condiții de acordare a licențelor ar putea fi o derogare de la politica în materie de acces liber la date.

Activitățile de achiziții de date se efectuează sub responsabilitatea AESA și se axează pe furnizarea de date de observare a Pământului din misiuni la nivel național sau misiuni internaționale, atât private, cât și instituționale. Seturile de date ESENȚIALE sunt achiziționate pe baza unor specificații predefinite, în timp ce seturile de date SUPLIMENTARE sunt achiziționate prin intermediul unui mecanism de cote și acorduri cu furnizorii de date pentru furnizarea de date în cadrul unui pachet financiar.

Activitățile de achiziții includ:

(a)	analiza cerințelor, elaborarea specificațiilor pentru achiziționarea de date și selectarea furnizorilor relevanți;

(b)	achiziția de date reale pe baza unor licențe sau achiziția de resurse;

(c)	integrarea/retragerea misiunilor contribuitoare în/din infrastructura terestră a componentei spațiale a programului Copernicus;

(d)	armonizarea și furnizarea omogenă de date, chiar și în cazul unor colectări importante de date din misiuni diferite.

Seturile de date achiziționate pot include date din misiunile contribuitoare următoare (listă neexhaustivă; lista completă este disponibilă la http://spacedata.copernicus.eu): Pleiades 1 A/B, Deimos-2, Worldview-1/2, Radarsat-2, TerraSAR-X, COSMO-Skymed (1/2/3/4), RISAT-1, Proba-V, GeoEye-1, SPOT-5/6/7 etc.

4.4.   Accesul la datele misiunilor contribuitoare care nu necesită achiziții

Accesul la datele misiunilor părților terțe care nu implică achiziția de date este furnizat de către ESA, inclusiv la date provenite de la misiuni de explorare a Pământului, și de către EUMETSAT, inclusiv la date din misiunile EUMETSAT.

EUMETSAT ar trebui să asigure accesul la datele din misiunile sale, precum și la cele din unele misiuni selectate ale părților terțe legate de serviciile de supraveghere a mediului marin, a atmosferei și a schimbărilor climatice. În acest context, misiunile părților terțe se referă la misiunile desfășurate de operatorii de sateliți cu care EUMETSAT cooperează în mod oficial și/sau are acorduri privind schimbul de date.

Activitatea cuprinde următoarele elemente:

(a)	accesul și furnizarea de date din misiunile contribuitoare Copernicus pentru serviciile Copernicus și pentru utilizatori;

(b)	prelucrarea acestor date în produse relevante, atunci când este cazul;

(c)	difuzarea acestor date și produse cu ajutorul infrastructurii și serviciilor de difuzare multimisiune ale EUMETSAT.

Seturile de date din cadrul acestei secțiuni pot include date din următoarele misiuni: Meteosat, Metop, Suomi-NPP, Landsat, Cryosat și altele.

5.   DIFUZAREA DATELOR PROVENITE DE LA COMPONENTA SPAȚIALĂ A PROGRAMULUI COPERNICUS

Difuzarea datelor trebuie să acopere toate activitățile și funcțiile de punere în aplicare și susținere a furnizării de acces (serviciu de tip „pull”) și/sau furnizare (serviciu de tip „push”) de date din misiunile dedicate și din misiunile contribuitoare pentru utilizatorii programului Copernicus. Difuzarea datelor CSC include:

(a)	infrastructuri dedicate de acces la date;

(b)	servicii pentru utilizatori.

Infrastructurile de acces la datele programului Copernicus trebuie să implementeze politica Copernicus în materie de date și trebuie adaptate la nevoile unui set predefinit de tipologii de utilizatori, și anume la serviciile Copernicus, la statele membre și la utilizările științifice/la alte utilizări. Infrastructura de acces la date și de difuzare trebuie să includă următoarele elemente:

(a)	Infrastructura de acces la date („centre” Sentinel);

(b)	Acces online la date (ODA);

(c)	Acces online la datele programului Copernicus (CODA);

(d)	Sistem coordonat de acces la date (CDS) pentru datele din misiunile contribuitoare;

(e)	Sistemul european de sateliți-releu pentru retransmiterea datelor (EDRS);

(f)	EUMETCast;

(g)	Centrul de date EUMETSAT;

(h)	Infrastructura de servicii de acces la date și informații.

Sistemele de difuzare a datelor componentei spațiale a programului Copernicus includ produsele de date disponibile enumerate în lista din Tabelul 4.

Tabelul 4

Tabel recapitulativ al sistemelor de difuzare a datelor componentei spațiale a programului Copernicus

Sistemul de difuzare a datelor	Descriere	Produse de date disponibile (stadiul actual)
Centre Sentinel	Infrastructură de acces la date exploatată de către ESA care permite extragerea datelor Copernicus pentru:   Serviciile Copernicus („centru de date ale serviciilor Copernicus”)   Statele participante la Copernicus („centru colaborativ de date”)   Parteneri internaționali („centru internațional de date”)   Acces liber („centru de acces liber Copernicus”)	Segmentul terestru al Sentinel-1, Sentinel-2, Sentinel-3
Acces online la datele programului Copernicus (CODA)	Infrastructură de acces la date exploatată de către EUMETSAT care permite extragerea datelor Copernicus	Sentinel-3 segmentul marin, Jason-3 în timp aproape real
Acces online la date (ODA)	Infrastructură de acces la date exploatată de către EUMETSAT care permite serviciilor Copernicus și membrilor echipei de validare să extragă date Copernicus	Sentinel-3 segmentul marin, Jason-3 în timp aproape real
Sistemul coordonat de acces la date (CDS)	Infrastructură de acces la date exploatată de către ESA care permite utilizatorilor să descarce date din misiunile contribuitoare.	Date din misiunile contribuitoare
EUMETCast	Serviciu satelitar și terestru de multidifuziune gestionat de EUMETSAT pentru furnizarea de produse Copernicus de observare a Pământului în timp aproape real	Datele în timp aproape real de la Sentinel-3 segmentul marin, Jason-3 și misiunile contribuitoare distribuite de EUMETSAT
Centrul de date EUMETSAT	Furnizarea de seturi de date și produse Copernicus pentru întreaga viață a misiunii și care pot fi comandate de către utilizatorii finali folosind un mecanism de căutare, filtrare și ordonare.	Datele arhivate de la Sentinel-3 marin, Jason-3 și misiunile contribuitoare distribuite de EUMETSAT
Infrastructura de servicii de acces la date și informații	Infrastructură care permite utilizatorilor să acceseze, să prelucreze și să analizeze datele și informațiile programului Copernicus	Date și informații de la componenta spațială și de servicii a programului Copernicus

Sistemele de difuzare a datelor Copernicus servesc diferite comunități de utilizatori; datele disponibile în fiecare dintre aceste sisteme trebuie optimizate ca urmare a nevoilor comunităților respective.

Centrele Sentinel ale ESA trebuie adaptate în funcție de diferitele tipologii de utilizatori (serviciile Copernicus, statele participante, partenerii internaționali și alții). Acestea pot fi diferite în ceea ce privește configurația lor în termeni de performanță garantată, oferte de produse și numărul permis de descărcări simultane.

Centrele de date ale serviciilor Copernicus oferă acces la toate produsele Sentinel într-un anumit interval de timp (în funcție de produs) și o disponibilitate a serviciilor de la un capăt la altul (disponibilitate de cel puțin 94 % pentru fiecare constelație de misiune Sentinel). Centrul colaborativ de date și centrul internațional de date furnizează accesul la o arhivă de produse Sentinel cu performanțe țintă, actualizată în permanență. Centrul de acces liber Copernicus trebuie configurat pentru a se evita saturarea resurselor care poate apărea în urma descărcărilor masive de către un număr limitat de utilizatori.

Infrastructura de difuzare a datelor Copernicus trebuie actualizată și îmbunătățită permanent pentru a face față creșterii volumelor de date descărcate de utilizatori și volumelor de date tot mai mari care urmează a fi distribuite.

Serviciile pentru utilizatori includ caracteristici precum înregistrarea ca utilizator și gestionarea, descoperirea, servicii de vizualizare și descărcare, servicii de asistență și servicii găzduite de prelucrare a datelor.

Cataloagele serviciilor de distribuție Copernicus trebuie să fie interoperabile între ele și să furnizeze catalogul complet de informații.

Descrierile tehnice detaliate privind infrastructura și activitățile de difuzare a datelor Copernicus trebuie puse la dispoziția publicului.

6.   EVOLUȚIA COMPONENTEI SPAȚIALE A PROGRAMULUI COPERNICUS PE BAZA CERINȚELOR UTILIZATORILOR

6.1.   Contextul general și procesul

Evoluția componentei spațiale a programului Copernicus se referă la adaptări ale componentei spațiale după 2020 și dincolo de actualul CFM. Prezentul capitol detaliază activitățile pregătitoare necesare pentru a sprijini o decizie asupra evoluției viitoare a componentei spațiale a programului Copernicus în cadrul strategiei spațiale. Acesta prezintă informații detaliate cu privire la activitățile legate de cerințele utilizatorilor, activități care urmează să fie desfășurate în cadrul actualului CFM ca acțiuni pregătitoare pentru evoluția componentei spațiale a programului Copernicus. Aceste activități țin seama, după caz, de elementele scenariului ESA pe termen lung. Adaptările ar putea include:

(a)	Modificări ale actualei infrastructuri a componentei spațiale;

(b)	Dezvoltarea misiunilor dedicate ale programului Copernicus;

(c)	Acorduri pentru a obține date din misiunile contribuitoare.

Activitățile legate de cerințele utilizatorilor care urmează să fie desfășurate pentru a defini evoluția componentei spațiale a programului Copernicus (figura 2) includ:

(a)	Identificarea lacunelor și cerințelor viitoare în materie de observare;

(b)	Analiza opțiunilor pentru satisfacerea nevoilor de observare în schimbare; aceste opțiuni ar putea include adaptările enumerate mai sus.

Figura 2

Procesul de evoluție a componentei spațiale a programului Copernicus

Dispoziții pentrumisiunilecontribuitoare

Perspectiva evoluției Copernicus

Dezvoltarea misiunilor dedicateCopernicus

Analiza opțiunilor

Modificări la CSC actual

Identificarea viitoarelor cerințe în materie de observare și a lacunelor

6.2.   Identificarea lacunelor și cerințelor viitoare în materie de observare

Identificarea lacunelor și cerințelor viitoare în materie de observare trebuie să fie un proces coordonat de Comisie care trebuie susținut de activitățile legate de evoluție desfășurate de entităților însărcinate cu programul Copernicus.

Procesul constă în trei activități principale:

(a)	consultarea părților interesate;

(b)	consolidarea și prioritizarea cerințelor utilizatorilor;

(c)	stabilirea cerințelor de observare.

Figura 3 ilustrează procesul general de stabilire a cerințelor și a lacunelor în materie de date.

Figura 3

Procesul general de stabilire a cerințelor în materie de date

Cerințele în materie de observare

Consolidarea și prioritizarea nevoilor în materie de observare

Cerințelor utilizatorilor

Consultarea părților interesate

Consultarea părților interesate

Comisia va efectua o amplă consultare a părților interesate cu privire la cerințele utilizatorilor. Cerințele în materie de observare și servicii se colectează prin intermediul unor sondaje online, ateliere, activități de adoptare de către utilizatori și piață, întâlniri și procese și documentații existente. Consultarea se adresează comunității Copernicus în ansamblu, care implică în mod specific serviciile Copernicus și statele membre. Setul final de documente acoperă Cerințele utilizatorilor pentru toate domeniile tematice Copernicus (marin, atmosferic, terestru, de urgență, de securitate și schimbările climatice). Cerințele utilizatorilor sunt incluse în activitatea de consolidare și prioritizare a nevoilor de observare.

Consolidarea și prioritizarea cerințelor utilizatorilor

Cerințele utilizatorilor trebuie consolidate și ierarhizate în funcție de priorități. Această activitate urmează un proces iterativ, sub îndrumarea Comisiei, între agențiile spațiale (ESA și EUMETSAT) și utilizatorii de bază ai Copernicus (cu accent pe serviciile Copernicus, instituțiile Uniunii și statele membre, reprezentate de Forumul utilizatorilor). Documentele de consultare a părților interesate vor necesita o analiză aprofundată în scopul de a identifica și de a organiza cerințele utilizatorilor în funcție de nevoile de observare subiacente. Această analiză include specificații cu privire la detaliile tehnice privind actualitatea, zonele geografice care trebuie acoperite, frecvența de actualizare în funcție de rezoluția temporală, conținutul în ceea ce privește observațiile și precizia necesară.

Ca parte a procesului, cerințele trebuie să fie prioritizate pentru a permite o evaluare eficientă a diferitelor opțiuni tehnologice. Prioritizarea se efectuează de către Comisie și se evaluează de către ESA și EUMETSAT (evaluarea aspectelor tehnologice) și de grupul de experți ai utilizatorilor de bază (evaluarea aspectelor legate de utilizatori).

6.3.   Analiza opțiunilor pentru satisfacerea nevoilor în materie de date în continuă evoluție

Analiza opțiunilor pentru satisfacerea nevoilor în materie de date în continuă evoluție trebuie să ia în considerare:

(a)	modificările actualei infrastructuri a componentei spațiale;

(b)	dezvoltarea misiunilor dedicate ale programului Copernicus; precum și

(c)	măsuri viitoare pentru a obține date din misiunile contribuitoare.

Modificările la actuala infrastructură a componentei spațiale pot include adăugarea de noi produse pe baza misiunii Sentinel existente. Alte posibile adaptări pot include creșterea unei constelații Sentinel, de la doi la trei sateliți pentru perioada de după 2020, pentru a aborda potențialele cerințe de furnizare mai frecventă a datelor.

Măsurile viitoare pentru a obține date din misiunile contribuitoare trebuie să țină seama de datele disponibile de la terți și de nevoile de observare identificate.

Dezvoltarea misiunilor dedicate ale programului Copernicus trebuie să aibă în vedere:

(a)	definirea sateliților Sentinel de nouă generație, pentru continuitatea observațiilor după 2030;

(b)	definiția unităților Sentinel de extindere pentru a aborda lacunele de observare începând cu 2022-2025.

Analiza opțiunilor pentru a îndeplini cerințele de observare existente trebuie să în considerare și următoarele elemente:

(a)	specificațiile scenariului tehnic de referință Copernicus și ale componentei spațiale Copernicus;

(b)	rezultatele evaluării la jumătatea perioadei a programului Copernicus;

(c)	evaluarea impactului mai multor scenarii de evoluție, inclusiv o analiză costuri-beneficii.

De asemenea, analiza trebuie să ia în considerare elemente tehnice, cum ar fi disponibilitatea misiunilor părților terțe și nivelurile de maturitate tehnologică.

6.4.   Stabilirea unor cerințe tehnice pentru noi misiuni dedicate

Ori de câte ori se selectează opțiunea pentru noi misiuni dedicate, se efectuează o analiză a misiunii care include:

(a)	elaborarea declarației de misiune pe baza cerințelor de date, inclusiv nivelul de performanță estimat;

(b)	specificarea cerințelor tehnice;

(c)	identificarea unor posibile concepte ale misiunii;

(d)	evaluarea aspectelor programului;

(e)	evaluarea riscurilor.

Rezultatul acestei analize trebuie să fie detaliat în documentul privind cerințele misiunii și constituie baza pentru eventuale etape ulterioare de dezvoltare și exploatare a sateliților.

6.5.   Calendarul și progresul realizat în ceea ce privește activitățile componentei spațiale Copernicus

6.5.1.   Calendar general

Calendarul general pentru evoluția componentei spațiale include următoarele activități conform tabelului de mai jos.

Termen	Activitate
până în 2018	— Consultări cu părțile interesate
până în 2018	— Referința tehnică a programului Copernicus — Cerințele și observațiile utilizatorului — Evaluarea la jumătatea perioadei a programului Copernicus — Evaluarea impactului scenariilor de evoluție a programului Copernicus
până în 2018	— Propunere legislativă pentru Regulamentul Copernicus pentru perioada 2021-2027 — Stabilirea unor cerințe tehnice pentru noi misiuni
2019-2020	— Activități pregătitoare pentru eventuale evoluții ale CSC

6.5.2.   Progresul activităților componentei spațiale Copernicus

Activitățile pregătitoare ale evoluției componentei spațiale a programului Copernicus trebuie să răspundă orientărilor generale astfel cum se prevede în Strategia spațială din 2016; în special, activitățile pregătitoare trebuie să ia în considerare cerințele utilizatorilor în ceea ce privește:

(a)	„îmbunătățirea continuă a serviciilor și a infrastructurii actuale”; și

(b)

„serviciile suplimentare pentru a satisface nevoi emergente din domenii prioritare specifice”: 1. schimbările climatice și dezvoltarea durabilă, cu scopul de a monitoriza emisiile de CO2 și alte emisii de gaze cu efect de seră, exploatarea terenurilor și silvicultura, precum și schimbările din Arctica; 2. securitatea și apărarea, cu scopul de a îmbunătăți capacitatea Uniunii de a răspunde la provocările în continuă schimbare legate de controalele la frontieră și de supravegherea maritimă.

Următoarele nevoi generice de observație trebuie să fie luate în considerare la definirea scenariilor evoluției viitoare:

(a)	Continuitatea observațiilor: Ca o prioritate-cheie, utilizatorii au indicat necesitatea de a asigura continuitatea observațiilor, dincolo de ceea ce este planificat în prezent, îmbunătățiri potențiale pe termen lung în materie de rezoluție spațială, actualitate, frecvență de actualizare.

(b)

Noi observații ca răspuns la necesitățile emergente: 1. monitorizarea emisiilor antropice de CO2; 2. monitorizarea zonelor polare pentru a sprijini monitorizarea operațională (a gheții) și/sau aplicațiile privind schimbările climatice în contextul politicii UE privind regiunea arctică; 3. o monitorizare consolidată pentru agricultură și silvicultură, în special pentru a sprijini aplicațiile din domeniul apei și al biodiversității; 4. observații, indisponibile în prezent, care permit noi aplicații pentru minerit, monitorizarea secetei, patrimoniul cultural, hidrologie, biodiversitate, umiditatea solului și alți parametri; 5. aplicații de securitate consolidate; 6. monitorizarea respectării politicilor de mediu și monitorizarea infracțiunilor în domeniul mediului.

Activitățile pregătitoare pentru a sprijini viitoarele scenarii legate de componenta spațială a programului Copernicus pot să includă:

(a)

grupuri de experți pe domeniu, pentru a analiza contextul programatic de înalt nivel, cele mai recente descoperiri tehnologice și fezabilitatea conceptului pentru a contribui la definirea unor grupuri operative. Grupurile de experți pe domeniu trebuie create pentru a evalua nevoile de monitorizare legate de securitate și emisiile antropice de CO2;

(b)

grupuri operative (task forces), pentru a elabora și perfecționa în continuare cerințele de observare, precum și pentru a analiza potențiale soluții tehnice cu scopul de a specifica cerințele misiunii inițiale. Aceste analize trebuie să țină cont de actualele capacități de observare și de reînnoirea/modernizarea infrastructurii existente, de maturitatea tehnologică și potențialul de cooperare internațională. În special, trebuie create următoarele grupuri operative: 1. monitorizarea emisiilor antropice de CO2; 2. observațiile polare; 3. monitorizarea temperaturii la suprafața terestră în rezoluție înaltă spațio-temporală care să servească unor aplicații în agricultură, hidrologie, silvicultură și mediul înconjurător în general; 4. imagistică hiperspectrală care să permită crearea unor aplicații inovatoare în domeniul biodiversității, în minerit, agricultură și silvicultură;

(c)	studii pregătitoare, ca o contribuție la lucrările grupurilor operative;

(d)	consultarea cu statele membre ale UE, cu statele participante la programul Copernicus, cu statele membre ale ESA și cu EUMETSAT, pentru a asigura alinierea prioritățile și coerența cu conținutul scenariului pe termen lung al ESA.

Pe baza acestor activități, se examinează scenarii privind evoluția componentei spațiale a programului Copernicus, inclusiv o analiză costuri-beneficii aprofundată.

Evoluția componentei spațiale a programului Copernicus trebuie ajustată în funcție de bugetul disponibil din următorul cadru financiar multianual și de fondurile mobilizate de UE, ESA, statele membre participante și de potențialele surse de finanțare suplimentare. Având în vedere aceste constrângeri, scenariile de evoluție ar putea fi:

(a)   scenariul de evoluție de referință: un program Copernicus durabil, care prevede un program la nivelul său actual de performanță, inclusiv în ceea ce privește prestarea continuă de servicii, reînnoirea/modernizarea necesară a infrastructurii existente, acțiuni de sprijinire a accesului la date și de îmbunătățire a distribuției datelor, precum și sprijin pentru adoptarea de către utilizatori după 2020;

(b)   scenariul de evoluție și extindere: un program Copernicus durabil și extins în funcție de două domenii prioritare pentru a răspunde necesităților emergente:

1.

noi capacități de observare în sprijinul necesităților în materie de mediu axate pe schimbările climatice (de exemplu, monitorizarea emisiilor de CO2 și a altor emisii de gaze cu efect de seră pentru care nu sunt disponibile în prezent observații prin satelit), observarea regiunilor polare (axată pe monitorizarea gheții și a condițiilor meteorologice în regiunea arctică) și sprijin pentru agricultură, inclusiv monitorizarea parametrilor legați de apă care ar putea fi realizată prin observații pe baza termografiei în infraroșu;

2.	noi capacități de observare în sprijinul securității și/sau al necesităților din sectorul apărării pentru a răspunde noilor provocări cu care se confruntă Uniunea în ceea ce privește securitatea, migrația sau controlul la frontiere.

Rezultatele procesului privind cerințele utilizatorilor, al analizei costuri-beneficii, al studiului privind fezabilitatea tehnică, maturitatea soluțiilor tehnologice și caracterul accesibil general vor determina condițiile tehnice minime pentru evoluția componentei spațiale a programului Copernicus după 2020.

---

(1)  Rezoluția spațială a imaginilor de foarte mare rezoluție (VHR), înaltă rezoluție (HR), rezoluție medie (5MR) și rezoluție joasă (LR) este definită după cum urmează: VHR: <= 4m; HR: > 4m și < = 30 m; MR > 30 m și <= 300 m; LR > 300 m.

(2)  Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE) (JO L 108, 25.4.2007, p. 1).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 1205/2008 al Comisiei din 3 decembrie 2008 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește metadatele (JO L 326, 4.12.2008, p. 12).

(4)  Regulamentul (UE) nr. 1089/2010 al Comisiei din 23 noiembrie 2010 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește interoperabilitatea seturilor și serviciilor de date spațiale (JO L 323, 8.12.2010, p. 11).

(5)  Regulamentul (CE) nr. 976/2009 al Comisiei din 19 octombrie 2009 de aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește serviciile de rețea (JO L 274, 20.10.2009, p. 9).

(6)  Misiunea precursoare a Sentinel-5 (Sentinel-5p) este o inițiativă comună între ESA și Regatul Țărilor de Jos.

(7)  Jason-3 este rezultatul unei cooperări de lungă durată între EUMETSAT, NOAA, CNES și NASA. Este vorba de o misiune de altimetrie oceanică de înaltă precizie, care asigură continuitatea între Jason-2 și Sentinel-6 și este operațională din 2016, cu o existență preconizată de cinci ani.

(8)  Perioada de exploatare poate varia în funcție de durata de viață reală a fiecărei unități individuale a satelitului și de evaluarea opțiunilor programului.

(9)  Abrevieri: VIS = Visual Range Bands (partea vizibilă a spectrului); SWIR = Short Wave Infrared (infraroșii de undă scurtă); MWIR = Mid-Wave Infrared (infraroșii de undă mijlocie); TIR = Thermal Infrared (infraroșii termice).

(10)  Generarea de date Sentinel-2 de nivel 2 este pusă la dispoziție prin intermediul segmentului terestru de bază al Sentinel sau trebuie să fie activată printr-un set de instrumente aflat la dispoziția utilizatorilor.

(11)  Decizia nr. 541/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de stabilire a unui cadru de sprijin pentru supravegherea și urmărirea spațială (JO L 158, 27.5.2014, p. 227).