15.3.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 72/3

ACORD

între Uniunea Europeană și Islanda privind normele suplimentare referitoare la Instrumentul de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize, în cadrul Fondului pentru securitate internă, pentru perioada 2014-2020

UNIUNEA EUROPEANĂ, denumită în continuare „Uniunea”

și

ISLANDA,

denumite în continuare, împreună, „părțile”,

AVÂND ÎN VEDERE Acordul încheiat de Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestora din urmă la implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (1), (denumit în continuare „Acordul de asociere cu Islanda și Norvegia”),

întrucât:

(1)	Prin Regulamentul (UE) nr. 515/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (2), Uniunea a instituit Instrumentul de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize în cadrul Fondului pentru securitate internă.

(2)	Regulamentul (UE) nr. 515/2014 constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen, în sensul Acordului de asociere cu Islanda și Norvegia.

(3)

Întrucât Regulamentul (UE) nr. 514/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (3) are un impact direct asupra aplicării dispozițiilor Regulamentului (UE) nr. 515/2014, afectând astfel cadrul juridic al acestuia, și întrucât procedurile prevăzute de Acordul de asociere cu Islanda și Norvegia au fost aplicate pentru adoptarea Regulamentului (UE) nr. 514/2014, care a fost notificat Islandei, părțile recunosc că Regulamentul (UE) nr. 514/2014 constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen în sensul Acordului de asociere cu Islanda și Norvegia în măsura în care acest lucru este necesar pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 515/2014.

(4)

Articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 515/2014 prevede participarea la instrument, în conformitate cu dispozițiile regulamentului respectiv, a țărilor asociate la implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, printre care se numără și Islanda, precum și încheierea de acorduri pentru a preciza contribuțiile lor financiare și normele suplimentare necesare unei asemenea participări, inclusiv dispozițiile care să asigure protejarea intereselor financiare ale Uniunii și a competențelor de audit ale Curții de Conturi.

(5)

Instrumentul de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize, în cadrul Fondului pentru securitate internă, (denumit în continuare „FSI – Frontiere și vize”) constituie un instrument specific în contextul acquis-ului Schengen, conceput să asigure repartizarea efortului și sprijinul financiar în domeniul frontierelor externe și al politicii în domeniul vizelor în statele membre și statele asociate.

(6)	Articolul 60 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (4) prevede norme privind gestiunea indirectă care sunt aplicabile în cazul în care se încredințează sarcini de execuție bugetară țărilor terțe, inclusiv statelor asociate.

(7)

Articolul 17 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 514/2014 prevede eligibilitatea cheltuielilor efectuate în 2014 de către o autoritate responsabilă care nu a fost încă desemnată în mod oficial, asigurând astfel o tranziție lină între Fondul pentru frontierele externe și Fondul pentru securitate internă. De asemenea, este important ca aceeași dispoziție să se regăsească și în prezentul acord. Având în vedere că prezentul acord nu a intrat în vigoare înainte de sfârșitul anului 2014, este esențial să se asigure eligibilitatea cheltuielilor efectuate înainte de și până la desemnarea oficială a autorității responsabile, cu condiția ca sistemele de gestionare și control aplicate înainte de desemnarea oficială să fie, în esență, aceleași cu cele în vigoare după desemnarea oficială a autorității responsabile.

(8)

Pentru a facilita calcularea și utilizarea contribuțiilor anuale datorate de Islanda pentru FSI – Frontiere și vize, contribuțiile sale pentru perioada 2014-2020 vor fi plătite în cinci tranșe anuale, în perioada 2016-2020. Din 2016 până în 2018, contribuțiile anuale sunt stabilite în cuantum fix, în timp ce contribuțiile datorate pentru anii 2019 și 2020 vor fi stabilite în 2019, pe baza produsului intern brut al tuturor statelor participante la FSI – Frontiere și vize, luând în considerare plățile realizate efectiv,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

Articolul 1

Domeniul de aplicare

Prezentul acord stabilește normele suplimentare necesare pentru participarea Islandei la FSI – Frontiere și vize în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 515/2014.

Articolul 2

Gestiunea financiară și controlul

(1) Islanda ia măsurile necesare în vederea asigurării respectării dispozițiilor relevante privind gestiunea financiară și controlul prevăzute în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și în dreptul Uniunii întemeiat pe TFUE.

Dispozițiile TFUE și ale legislației secundare la care se face referire în primul paragraf sunt următoarele:

(a)	articolul 287 alineatele (1), (2) și (3) din TFUE;

(b)	articolele 30, 32 și 57, articolul 58 alineatul (1) litera (c) punctul (i), articolul 60, articolul 79 alineatul (2) și articolul 108 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012;

(c)	articolele 32, 38, 42, 84, 88, 142 și 144 din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei (5);

(d)	Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului (6);

(e)	Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (7).

Părțile pot decide, de comun acord, să modifice această listă.

(2) Islanda aplică pe teritoriul său, în conformitate cu prezentul acord, dispozițiile menționate la alineatul (1).

Articolul 3

Respectarea principiului bunei gestiuni financiare

Fondurile alocate Islandei în cadrul FSI – Frontiere și vize se utilizează în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare.

Articolul 4

Respectarea principiului evitării conflictelor de interese

Tuturor actorilor financiari și oricărei alte persoane implicate în executarea, gestionarea, inclusiv în actele pregătitoare, auditarea sau controlul bugetului, care își desfășoară activitatea pe teritoriul Islandei le este interzis să ia orice măsură care poate duce la un conflict între propriile interese și cele ale Uniunii.

Articolul 5

Executarea

Deciziile luate de către Comisie care impun o obligație pecuniară unor persoane, altele decât statele, au caracter executoriu pe teritoriul Islandei.

Executarea este reglementată prin normele de procedură civilă aflate în vigoare în Islanda. Ordinul de executare a unei decizii se atașează deciziei respective, fără altă formalitate în afară de verificarea autenticității deciziei de către autoritatea națională pe care guvernul Islandei a desemnat-o în acest scop și a notificat-o Comisiei.

După îndeplinirea respectivelor formalități la cererea Comisiei, Comisia poate proceda la executare în conformitate cu dreptul intern, prin sesizarea directă a autorității competente.

Executarea poate fi suspendată numai printr-o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Cu toate acestea, controlul legalității măsurilor de executare este de competența instanțelor Islandei.

Articolul 6

Protecția intereselor financiare ale Uniunii împotriva fraudei

(1) Islanda:

(a)	combate frauda și orice alte activități ilegale care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, prin măsuri care să descurajeze și care să asigure o protecție eficace în Islanda;

(b)	adoptă aceleași măsuri de combatere a fraudei care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii ca cele pe care le adoptă pentru a combate frauda care aduce atingere propriilor interese financiare; și

(c)	coordonează, împreună cu statele membre și Comisia, acțiunile ce vizează protejarea intereselor financiare ale Uniunii.

(2) Islanda adoptă măsuri echivalente celor adoptate de Uniune în conformitate cu articolul 325 alineatul (4) din TFUE care sunt în vigoare la momentul semnării prezentului acord.

Părțile pot decide, de comun acord, să adopte măsuri echivalente oricăror măsuri ulterioare adoptate de Uniune în conformitate cu prezentul articol.

Articolul 7

Controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie (OLAF)

Fără a aduce atingere drepturilor care îi revin în temeiul articolului 5 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 514/2014, Comisia [Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF)] este autorizată să efectueze controale și inspecții la fața locului pe teritoriul Islandei în ceea ce privește FSI – Frontiere și vize, în conformitate cu termenii și condițiile prevăzute în Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96.

Autoritățile Islandei facilitează efectuarea controalelor și a inspecțiilor la fața locului, care, dacă autoritățile doresc acest lucru, pot fi efectuate în comun cu acestea.

Articolul 8

Curtea de Conturi

Conform dispozițiilor articolului 287 alineatul (3) din TFUE și ale părții I titlul X capitolul 1 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, Curtea de Conturi are posibilitatea de a efectua audituri la fața locului pe teritoriul Islandei la sediul oricărui organism care gestionează venituri sau cheltuieli în numele Uniunii cu privire la FSI – Frontiere și vize, inclusiv la sediul oricărei persoane fizice sau juridice care primește plăți de la buget.

În Islanda, auditurile Curții de Conturi se efectuează în colaborare cu organismele de audit naționale sau, în cazul în care acestea nu au competențele necesare, cu serviciile naționale competente. Curtea de Conturi și organismele de audit naționale ale Islandei cooperează în spiritul încrederii reciproce, menținându-și totodată independența. Respectivele organisme sau servicii informează Curtea de Conturi în cazul în care intenționează să participe la audit.

Curtea de Conturi are cel puțin aceleași drepturi ca cele conferite Comisiei prin articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 514/2014 și prin articolul 7 din prezentul acord.

Articolul 9

Achiziții publice

Islanda aplică dispozițiile legislației sale privind achizițiile publice în conformitate cu anexa XVI la Acordul privind Spațiul Economic European (8).

Articolul 10

Contribuții financiare

(1) Pentru perioada 2016-2018, Islanda efectuează plăți anuale la bugetul FSI – Frontiere și vize în conformitate cu tabelul următor:

(Toate cuantumurile sunt exprimate în EUR)
	2016	2017	2018
Islanda	563 999	563 999	563 999

(2) Contribuțiile din partea Islandei pentru anii 2019 și 2020 se calculează pe baza produsului său intern brut (PIB), ca procent din PIB-ul tuturor statelor participante la FSI – Frontiere și vize, în conformitate cu formula descrisă în anexă.

(3) Contribuțiile financiare menționate la prezentul articol sunt datorate de către Islanda indiferent de data adoptării programului său național menționat la articolul 14 din Regulamentul (UE) nr. 514/2014.

Articolul 11

Utilizarea contribuțiilor financiare

(1) Totalul plăților anuale aferente anilor 2016 și 2017 se alocă astfel:

(a)	75 % reexaminării intermediare menționate la articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 515/2014;

(b)	15 % dezvoltării sistemelor informatice menționate la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 515/2014, sub rezerva adoptării actelor legislative relevante ale Uniunii până la 30 iunie 2017;

(c)	10 % acțiunilor Uniunii menționate la articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. 515/2014 și asistenței de urgență menționate la articolul 14 din Regulamentul (UE) nr. 515/2014.

Atunci când cuantumul menționat la litera (b) nu este alocat sau cheltuit, Comisia îl realocă, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 5 alineatul (5) litera (b) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 515/2014, acțiunilor specifice menționate la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 515/2014.

În cazul în care prezentul acord nu intră în vigoare sau nu se aplică cu titlu provizoriu până la 1 iunie 2017, întreaga contribuție din partea Islandei se utilizează în conformitate cu alineatul (2) al prezentului articol.

(2) Totalul plăților anuale aferente anilor 2018, 2019 și 2020 se alocă astfel:

(a)	40 % acțiunilor specifice menționate la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 515/2014;

(b)	50 % dezvoltării sistemelor informatice menționate la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 515/2014, sub rezerva adoptării actelor legislative relevante ale Uniunii până la 31 decembrie 2018;

(c)	10 % acțiunilor Uniunii menționate la articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. 515/2014 și asistenței de urgență menționate la articolul 14 din Regulamentul (UE) nr. 515/2014.

(3) Cuantumurile suplimentare alocate reexaminării intermediare, acțiunilor Uniunii, acțiunilor specifice sau programului privind dezvoltarea sistemelor informatice se utilizează în conformitate cu procedura relevantă prevăzută în una dintre următoarele dispoziții:

(a)	articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 514/2014;

(b)	articolul 8 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 515/2014;

(c)	articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 515/2014;

(d)	articolul 15 al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 515/2014.

(4) Comisia poate utiliza până la 4 076 EUR din plățile efectuate de Islanda în fiecare an pentru a finanța cheltuielile administrative legate de personal sau de personalul extern necesar pentru sprijinirea punerii în aplicare de către Islanda a Regulamentului (UE) nr. 515/2014 și a prezentului acord.

Articolul 12

Confidențialitate

Informațiile comunicate sau obținute, sub orice formă, în temeiul prezentului acord intră în categoria secretului profesional și sunt protejate în același mod în care sunt protejate informațiile similare prin dispozițiile aplicabile instituțiilor Uniunii și prin legislația Islandei. Aceste informații nu pot fi comunicate altor persoane în afara celor ale căror funcții în cadrul instituțiilor Uniunii, în statele membre sau în Islanda, necesită cunoașterea lor și nu pot fi utilizate în alte scopuri decât pentru a asigura o protecție eficace a intereselor financiare ale părților.

Articolul 13

Desemnarea autorității responsabile

(1) Comisiei îi este notificată de către Islanda, cât mai curând posibil după aprobarea programului național, desemnarea oficială la nivel ministerial a autorității responsabile care are atribuția de a gestiona și a controla cheltuielile efectuate în cadrul FSI – Frontiere și vize.

(2) Desemnarea menționată la alineatul (1) se efectuează sub rezerva respectării de către organism a criteriilor de desemnare privind mediul intern, activitățile de control, informarea, comunicarea și monitorizarea stabilite de Regulamentul (UE) nr. 514/2014 sau în baza acestuia.

(3) Desemnarea autorității responsabile se bazează pe avizul unui organism de audit, care poate fi autoritatea de audit, care evaluează dacă autoritatea responsabilă respectă criteriile de desemnare. Organismul respectiv poate fi instituția publică autonomă responsabilă de monitorizarea, evaluarea și auditarea administrației. Organismul de audit funcționează independent de autoritatea responsabilă și își desfășoară activitatea în conformitate cu standarde de auditare acceptate la nivel internațional. La adoptarea deciziei de desemnare, Islanda se poate baza pe aprecierea similitudinii, în ceea ce privește aspectele principale, dintre sistemele de gestionare și control curente și cele existente în perioada anterioară, precum și pe evaluarea eficacității funcționării acestora. În cazul în care rezultatele auditului și ale controalelor existente arată că organismul desemnat nu mai respectă criteriile de desemnare, Islanda ia măsurile necesare pentru a se asigura că deficiențele în ceea ce privește îndeplinirea de către organismul respectiv a sarcinilor sale sunt remediate, inclusiv prin retragerea desemnării.

Articolul 14

Definiția exercițiului financiar

În sensul prezentului acord, exercițiul financiar menționat la articolul 60 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 acoperă cheltuielile efectuate și veniturile încasate și înregistrate în conturile autorității responsabile în perioada care începe la 16 octombrie a anului „N – 1” și se încheie la data de 15 octombrie a anului „N”.

Articolul 15

Eligibilitatea cheltuielilor

Prin derogare de la articolul 17 alineatul (3) litera (b) și de la articolul 17 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 514/2014, cheltuielile sunt eligibile dacă au fost plătite de autoritatea responsabilă înainte de desemnarea sa oficială în conformitate cu articolul 13 din prezentul acord, cu condiția ca sistemele de gestionare și control aplicate înainte de desemnarea oficială să fie, în esență, aceleași cu cele în vigoare după desemnarea oficială a autorității responsabile.

Articolul 16

Solicitarea plății soldului anual

(1) Până la data de 15 februarie a anului următor exercițiului financiar, Islanda transmite Comisiei documentele și informațiile solicitate la articolul 60 alineatul (5) primul paragraf literele (b) și (c) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

Prin derogare de la articolul 44 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 514/2014 și în conformitate cu articolul 60 alineatul (5) al treilea paragraf din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, Islanda prezintă Comisiei avizul menționat la articolul 60 alineatul (5) al doilea paragraf din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 până la data de 15 martie a anului următor exercițiului financiar.

Documentele transmise, menționate la prezentul alineat, reprezintă cererea de plată a soldului anual.

(2) Documentele menționate la alineatul (1) se elaborează în conformitate cu modelele adoptate de Comisie în baza articolului 44 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 514/2014.

Articolul 17

Raportul privind punerea în aplicare

Prin derogare de la articolul 54 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 514/2014 și în conformitate cu articolul 60 alineatul (5) al treilea paragraf din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, Islanda transmite Comisiei un raport anual privind punerea în aplicare a programului național în cursul exercițiului financiar precedent până la data de 15 februarie a fiecărui an, până în 2022 inclusiv, și poate publica informațiile respective la nivelul adecvat.

Primul raport anual privind punerea în aplicare a programului național se transmite la data de 15 februarie după intrarea în vigoare a prezentului acord sau după începerea aplicării sale cu titlu provizoriu.

Primul raport vizează următoarele exerciții financiare: de la exercițiul 2014 până la exercițiul financiar ce precede anul în care trebuie trimis primul raport anual, în conformitate cu al doilea paragraf. Până la 31 decembrie 2023, Islanda transmite un raport final privind punerea în aplicare a programului național.

Articolul 18

Sistemul de schimb electronic de date

În conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 514/2014, toate schimburile oficiale de informații dintre Islanda și Comisie se efectuează prin intermediul unui sistem de schimb electronic de date prevăzut de Comisie în acest scop.

Articolul 19

Intrarea în vigoare

(1) Secretarul General al Consiliului Uniunii Europene este depozitarul prezentului acord.

(2) Părțile aprobă prezentul acord în conformitate cu propriile proceduri. Părțile se notifică reciproc cu privire la îndeplinirea procedurilor respective.

(3) Prezentul acord intră în vigoare în prima zi a primei luni de după data ultimei notificări menționate la alineatul (2).

(4) Cu excepția articolului 5, părțile aplică prezentul acord cu titlu provizoriu din ziua următoare semnării, fără a se aduce atingere cerințelor constituționale.

Articolul 20

Valabilitate și încetare

(1) Atât Uniunea, cât și Islanda pot determina încetarea prezentul acord prin notificarea deciziei sale celeilalte părți. Acordul încetează să se aplice la trei luni de la data unei astfel de notificări. Proiectele și activitățile aflate în desfășurare în momentul încetării sunt continuate în conformitate cu condițiile stabilite de prezentul acord. Părțile soluționează de comun acord orice alte consecințe ale încetării acordului.

(2) Prezentul acord încetează atunci când Acordul de asociere încheiat cu Islanda și Norvegia încetează, în conformitate cu articolul 8 alineatul (4), cu articolul 11 alineatul (3) sau cu articolul 16 din Acordul de asociere cu Islanda și Norvegia.

Articolul 21

Limbile

Prezentul acord este întocmit într-un singur exemplar, în limbile bulgară, cehă, croată, daneză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, italiană, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, neerlandeză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă, suedeză și islandeză, toate textele fiind în egală măsură autentice.

Съставено в Брюксел на втори март две хиляди и осемнадесета година.

Hecho en Bruselas, el dos de marzo de dos mil dieciocho.

V Bruselu dne druhého března dva tisíce osmnáct.

Udfærdiget i Bruxelles den anden marts to tusind og atten.

Geschehen zu Brüssel am zweiten März zweitausendachtzehn.

Kahe tuhande kaheksateistkümnenda aasta märtsikuu teisel päeval Brüsselis.

Έγινε στις Βρυξέλλες, στις δύο Μαρτίου δύο χιλιάδες δεκαοκτώ.

Done at Brussels on the second day of March in the year two thousand and eighteen.

Fait à Bruxelles, le deux mars deux mille dix-huit.

Sastavljeno u Bruxellesu drugog ožujka godine dvije tisuće osamnaeste.

Fatto a Bruxelles, addì due marzo duemiladiciotto.

Briselē, divi tūkstoši astoņpadsmitā gada otrajā martā.

Priimta du tūkstančiai aštuonioliktų metų kovo antrą dieną Briuselyje.

Kelt Brüsszelben, a kétezer-tizennyolcadik év március havának második napján.

Magħmul fi Brussell, fit-tieni jum ta' Marzu fis-sena elfejn u tmintax.

Gedaan te Brussel, twee maart tweeduizend achttien.

Sporządzono w Brukseli dnia drugiego marca roku dwa tysiące osiemnastego.

Feito em Bruxelas, em dois de março de dois mil e dezoito.

Întocmit la Bruxelles la doi martie două mii optsprezece.

V Bruseli druhého marca dvetisícosemnásť.

V Bruslju, dne drugega marca leta dva tisoč osemnajst.

Tehty Brysselissä toisena päivänä maaliskuuta vuonna kaksituhattakahdeksantoista.

Som skedde i Bryssel den andra mars år tjugohundraarton.

Gjört í Brussel hinn annan dag marsmánaðar árið tvö þúsund og átján.

За Европейския съюз

Рог la Unión Europea

Za Evropskou unii

For Den Europæiske Union

Für die Europäische Union

Euroopa Liidu nimel

Για την Ευρωπαϊκή Ένωση

For the European Union

Pour l'Union européenne

Za Europsku uniju

Per l'Unione europea

Eiropas Savienības vārdā –

Europos Sąjungos vardu

Az Európai Unió részéről

Għall-Unjoni Ewropea

Voor de Europese Unie

W imieniu Unii Europejskiej

Pela União Europeia

Pentru Uniunea Europeană

Za Európsku úniu

Za Evropsko unijo

Euroopan unionin puolesta

För Europeiska unionen

Fyrir hönd Evrópusambandsins

За Исландия

Por Islandia

Za Island

For Island

Für Island

Islandi nimel

Για τηv Ισλανδία

For Iceland

Pour l'Islande

Za Island

Per l'Islanda

Islandes vārdā –

Islandijos vardu

Izland részéről

Għall-Iżlanda

Voor IJsland

W imieniu Islandii

Pela Islândia

Pentru Islanda

Za Island

Za Islandijo

Islannin puolesta

För Island

Fyrir hönd Íslands

(1) JO L 176, 10.7.1999, p. 36.

(2) Regulamentul (UE) nr. 515/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire, în cadrul Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize și de abrogare a Deciziei nr. 574/2007/CE (JO L 150, 20.5.2014, p. 143).

(3) Regulamentul (UE) nr. 514/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de stabilire a dispozițiilor generale privind Fondul pentru azil, migrație și integrare, precum și instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor (JO L 150, 20.5.2014, p. 112).

(4) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).

(5) Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L 362, 31.12.2012, p. 1).

(6) Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).

(7) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

(8) JO L 1, 3.1.1994, p. 461.

ANEXĂ

FORMULA DE CALCUL AL CONTRIBUȚIILOR FINANCIARE PENTRU ANII 2019 ȘI 2020 ȘI MODALITĂȚILE DE PLATĂ

Contribuția financiară a Islandei la FSI – Frontiere și vize, menționată la articolul 5 alineatul (7) al doilea și al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 515/2014, se calculează pentru anii 2019 și 2020 după cum urmează:

Pentru fiecare an din perioada 2013-2017, valoarea finală a produsului intern brut (PIB) al Islandei disponibilă la data de 31 martie 2019 se împarte la suma PIB-urilor tuturor statelor participante la FSI – Frontiere și vize din anul respectiv. Se face media celor cinci procente obținute pentru anii 2013-2017 și aceasta se aplică sumei dintre creditele anuale efective pentru FSI – Frontiere și vize pentru anii 2014-2019 și creditul de angajament anual pentru FSI – Frontiere și vize pentru anul 2020, astfel cum este inclus în proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020 adoptat de Comisie, pentru a se obține cuantumul total care trebuie plătit de Islanda pe întreaga perioadă de implementare a FSI – Frontiere și vize. Din acest cuantum se scad plățile anuale achitate efectiv de către Islanda în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din prezentul acord, pentru a se obține valoarea totală a contribuțiilor sale pentru anii 2019 și 2020. Jumătate din acest cuantum se plătește în 2019, iar cealaltă jumătate, în 2020.

Contribuția financiară se plătește în euro.

Islanda își achită contribuția financiară care îi revine în termen de cel mult 45 de zile de la data la care primește nota de debit. Orice întârziere în ceea ce privește plata contribuției duce la plata de către Islanda a unei dobânzi penalizatoare, care se aplică soldului începând cu data scadenței. Rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în vigoare în prima zi calendaristică a lunii în care cade data scadenței, majorată cu 3,5 puncte procentuale.

15.3.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 72/20

DECIZIA (UE) 2018/402 A COMISIEI

din 13 martie 2018

de instituire a Grupului consultativ european pentru Autoritatea Europeană a Muncii

(Text cu relevanță pentru SEE și Elveția)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 46, articolul 48, articolul 53 alineatul (1), articolul 62 și articolul 91 alineatul (1),

întrucât:

(1)	În discursul său din 2017 privind starea Uniunii (1), președintele Juncker a propus crearea unei Autorități Europene a Muncii, pentru a consolida echitatea pe piața internă și a asigura punerea în aplicare într-un mod corect, simplu și eficient a normelor UE privind mobilitatea forței de muncă.

(2)

La 13 martie 2018, Comisia a propus înființarea Autorității Europene a Muncii (2), pentru a sprijini statele membre și Comisia să faciliteze accesul persoanelor fizice și a angajatorilor la informații privind drepturile de care se bucură și obligațiile care le revin, precum și la serviciile relevante pentru situațiile de mobilitate transfrontalieră a forței de muncă, pentru a susține cooperarea dintre statele membre în ceea ce privește asigurarea respectării legislației UE în context transfrontalier și pentru a media și a facilita găsirea de soluții în caz de litigii transfrontaliere sau perturbări ale pieței muncii.

(3)

Ar trebui instituit un grup consultativ a cărui misiune ar fi să ofere consiliere și asistență Comisiei în ceea ce privește înființarea rapidă și funcționarea viitoare a Autorității Europene a Muncii și care ar trebui să se numească Grupul consultativ european pentru Autoritatea Europeană a Muncii (denumit în continuare „grupul”). Fără a participa la procesul legislativ care conduce la adoptarea propunerii de regulament de instituire a Autorității Europene a Muncii, grupul ar trebui să contribuie la punerea bazelor pentru crearea Autorității Europene a Muncii.

(4)

Grupul ar trebui, în special, să creeze condiții pentru schimburi de bune practici și experiențe privind cooperarea în domenii ce țin de mobilitatea transfrontalieră a forței de muncă și de coordonarea sistemelor de securitate socială, aspecte care ar putea fi dezvoltate ulterior de Autoritatea Europeană a Muncii, precum și pentru examinarea unor chestiuni de ordin general, chestiuni de principiu și aspecte practice care decurg din punerea în aplicare a legislației europene relevante. Grupul ar trebui să contribuie, totodată, la identificarea mijloacelor de cooperare și a contribuțiilor organismelor relevante existente, inclusiv a agențiilor UE, la înființarea și la buna funcționare a Autorității Europene a Muncii.

(5)

Grupul ar trebui să fie prezidat de Comisie (DG Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune) și să fie alcătuit din reprezentanți de rang înalt ai autorităților statelor membre, ai partenerilor sociali din Uniune, ai Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound), ai Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop), ai Fundației Europene de Formare (ETF) și ai Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA). Partenerii sociali din UE ar trebui să reprezinte în egală măsură sindicatele și organizațiile patronale.

(6)	Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS) și Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) ar trebui să primească statut de observator.

(7)	Grupul ar trebui să coopereze cu organismele existente în domeniul mobilității forței de muncă și al coordonării sistemelor de securitate socială.

(8)	Ar trebui să se prevadă norme privind divulgarea de informații de către membrii grupului și observatori.

(9)	Datele cu caracter personal ar trebui prelucrate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (3).

(10)	Prezenta decizie ar trebui să se aplice până la înființarea Autorității Europene a Muncii,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Obiectul

Se instituie Grupul consultativ european pentru Autoritatea Europeană a Muncii (denumit în continuare „grupul”).

Articolul 2

Sarcinile

Grupul oferă consiliere și asistență Comisiei (DG Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune) în ceea ce privește înființarea rapidă și funcționarea viitoare a Autorității Europene a Muncii.

În special, sarcinile grupului sunt:

(a)	să faciliteze cooperarea dintre autoritățile naționale și părțile interesate și să ofere consiliere Comisiei în ceea ce privește înființarea rapidă și funcționarea operațională viitoare a Autorității Europene a Muncii;

(b)

să examineze chestiuni de ordin general, chestiuni de principiu și aspecte practice care decurg din punerea în aplicare a legislației europene în domeniul mobilității transfrontaliere a forței de muncă și al coordonării sistemelor de securitatea socială și impactul acestora asupra activităților Autorității Europene a Muncii;

(c)	să facă schimb de opinii și să identifice cele mai bune practici și exemple de bună cooperare în materie de mobilitate transfrontalieră a forței de muncă și de coordonare a sistemelor de securitate socială în vederea elaborării activităților Autorității Europene a Muncii;

(d)	să identifice mijloacele de cooperare și contribuțiile organismelor existente, inclusiv a agențiilor UE descentralizate, la înființarea și la buna funcționare a Autorității Europene a Muncii.

Articolul 3

Componența

(1) Grupul are următoarea componență:

—	un reprezentant din fiecare stat membru;

—	șase reprezentanți ai partenerilor sociali din UE reprezentând în egală măsură sindicatele și organizațiile patronale;

—	câte un reprezentant din fiecare agenție a UE în domeniul ocupării forței de muncă și al afacerilor sociale.

(2) Membrii își numesc reprezentanții dintre persoanele cu rang înalt și au responsabilitatea de a se asigura că reprezentanții lor oferă un nivel înalt de cunoștințe de specialitate.

(3) Reprezentanții sunt numiți în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei decizii. Reprezentanții pot fi însoțiți de experți.

(4) Membrii care nu mai sunt în măsură să contribuie în mod eficace la deliberările grupului de experți, care, în opinia Comisiei (DG Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune), nu îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 339 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene sau care demisionează nu mai sunt invitați să participe la reuniunile grupului și pot fi înlocuiți pentru perioada rămasă până la încheierea mandatului lor.

Articolul 4

Președintele

Grupul este prezidat de un reprezentant al Comisiei (DG Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune).

Articolul 5

Modul de funcționare

(1) Grupul acționează la cererea Comisiei (DG Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune) în conformitate cu normele orizontale (4).

(2) Grupul se reunește de cel puțin trei ori pe an. Reuniunile grupului au loc, în principiu, la sediul Comisiei.

(3) Comisia (DG Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune) asigură serviciile de secretariat. La reuniunile grupului pot participa funcționari din alte servicii ale Comisiei care sunt interesați de activitățile acestuia.

(4) Cu acordul Comisiei (DG Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune), grupul poate decide, cu majoritatea simplă a membrilor săi, ca deliberările să fie publice.

(5) Procesele-verbale ale discuțiilor pe marginea fiecărui punct de pe ordinea de zi și ale avizelor emise de grup sunt concludente și complete. Procesele-verbale se întocmesc de secretariat, sub responsabilitatea președintelui.

(6) Grupul adoptă prin consens avizele, recomandările și rapoartele sale.

(7) Participarea experților Parlamentului European la activitățile grupului intră sub incidența punctului 15 din Acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană (5) și a anexei I la acest acord.

Articolul 6

Experții invitați

Comisia (DG Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune) poate invita experți care dețin cunoștințe de specialitate cu privire la un anumit subiect de pe ordinea de zi, pentru a participa, ad-hoc, la activitățile grupului.

Articolul 7

Observatorii

(1) Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) și Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii li se acordă statutul de observator, în urma unei invitații directe, în conformitate cu normele orizontale.

(2) Observatorii își desemnează propriii reprezentanți.

(3) Reprezentanții observatorilor pot fi autorizați de președinte să participe la discuțiile grupului și să ofere cunoștințe de specialitate. Aceștia nu participă însă la formularea recomandărilor sau a avizelor grupului.

Articolul 8

Regulamentul de procedură

La propunerea și cu acordul Comisiei (DG Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune), grupul își adoptă regulamentul de procedură cu majoritatea simplă a membrilor săi, pe baza regulamentului de procedură standard pentru grupurile de experți, în conformitate cu normele orizontale.

Articolul 9

Secretul profesional și gestionarea informațiilor clasificate

Membrii grupului și reprezentanții acestora, precum și experții și observatorii invitați respectă obligațiile privind secretul profesional, care, în temeiul tratatelor și al normelor de aplicare a acestora, se aplică tuturor membrilor instituțiilor și personalului acestora, precum și normele de securitate ale Comisiei privind protecția informațiilor clasificate ale Uniunii, prevăzute în Deciziile (UE, Euratom) 2015/443 (6) și (UE, Euratom) 2015/444 (7) ale Comisiei. Dacă aceste obligații nu sunt respectate, Comisia poate lua toate măsurile care se impun.

Articolul 10

Transparența

(1) Grupul este înscris în registrul grupurilor de experți ai Comisiei și al altor entități similare (denumit în continuare „registrul grupurilor de experți”).

(2) În ceea ce privește componența grupului, în registrul grupurilor de experți se publică următoarele date:

(a)	denumirea statelor membre;

(b)	numele partenerilor sociali; interesul reprezentat se divulgă;

(c)	numele agențiilor din domeniul ocupării forței de muncă și al afacerilor sociale;

(d)	numele observatorilor, inclusiv denumirea țărilor terțe.

(3) Toate documentele relevante, incluzând ordinile de zi, procesele-verbale și contribuțiile participanților, se publică fie în registrul grupurilor de experți, fie prin intermediul unui link din registru către un site web specializat care conține informațiile respective. Accesul la site-urile web specializate nu este condiționat de înregistrarea ca utilizator sau de alte restricții. În special, ordinea de zi și alte documente de referință relevante se publică în timp util înainte de reuniune, iar procesele-verbale se publică fără întârziere după reuniune. Se prevăd excepții de la publicare numai dacă se consideră că divulgarea unui document ar putea submina protecția unui interes public sau privat, astfel cum este definit la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (8).

Articolul 11

Cheltuielile aferente reuniunilor

(1) Participanții la activitățile grupului nu sunt remunerați pentru serviciile prestate.

(2) Cheltuielile de călătorie și diurnele participanților la activitățile grupului sunt rambursate de către Comisie. Rambursarea se face în conformitate cu dispozițiile în vigoare ale Comisiei și în limita creditelor disponibile alocate serviciilor Comisiei în cadrul procedurii anuale de alocare a resurselor.

Articolul 12

Aplicabilitatea

Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică până la înființarea Autorității Europene a Muncii.

Adoptată la Strasbourg, 13 martie 2018.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) Discursul din 2017 privind Starea Uniunii este disponibil la adresa: https://ec.europa.eu/commission/state-union-2017_ro.

(2) COM(2018) 131.

(3) Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).

(4) C(2016) 3301, articolul 13 alineatul (1).

(5) JO L 304, 20.11.2010, p. 47.

(6) Decizia (UE, Euratom) 2015/443 a Comisiei din 13 martie 2015 privind securitatea în cadrul Comisiei (JO L 72, 17.3.2015, p. 41).

(7) Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei din 13 martie 2015 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 72, 17.3.2015, p. 53).

(8) Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).

15.3.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 72/24

DECIZIA NR. 2/2017 A COMITETULUI INSTITUIT ÎN TEMEIUL ACORDULUI ÎNTRE COMUNITATEA EUROPEANĂ ȘI CONFEDERAȚIA ELVEȚIANĂ PRIVIND RECUNOAȘTEREA RECIPROCĂ ÎN MATERIE DE EVALUARE A CONFORMITĂȚII

din 22 decembrie 2017

de modificare a capitolului 2 privind echipamentele individuale de protecție, a capitolului 4 privind dispozitivele medicale, a capitolului 5 privind aparatele de uz casnic pe bază de gaz și boilerele și a capitolului 19 privind instalațiile pe cablu [2018/403]

COMITETUL,

având în vedere Acordul între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind recunoașterea reciprocă în materie de evaluare a conformității (denumit în continuare „acordul”), în special articolul 10 alineatele (4) și (5) și articolul 18 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Uniunea Europeană a adoptat un nou regulament privind echipamentele individuale de protecție (1), iar Elveția și-a modificat actele cu putere de lege și actele administrative considerate echivalente, în temeiul articolului 1 alineatul (2) din acord, cu legislația menționată mai sus a Uniunii Europene.

(2)	Capitolul 2 „Echipamente individuale de protecție” din anexa 1 ar trebui modificat pentru a reflecta aceste evoluții.

(3)

Uniunea Europeană a adoptat un nou regulament privind dispozitivele medicale (2) al cărui capitol IV se aplică în mod obligatoriu de la 26 noiembrie 2017, precum și un nou regulament privind dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro (3) al cărui capitolul IV se aplică în mod obligatoriu de la 26 noiembrie 2017. În plus, producătorii au posibilitatea de a aplica aceste regulamente în mod voluntar începând cu această dată. Elveția și-a modificat dispozițiile de reglementare considerate echivalente, în temeiul articolului 1 alineatul (2) din acord, cu dispozițiile menționate mai sus din legislația Uniunii Europene care se aplică în mod obligatoriu de la 26 noiembrie 2017.

(4)	Capitolul 4 „Dispozitive medicale” din anexa 1 ar trebui modificat pentru a reflecta aceste evoluții.

(5)

Uniunea Europeană a adoptat un nou regulament privind aparatele consumatoare de combustibili gazoși (4), iar Elveția și-a modificat actele cu putere de lege și actele administrative considerate echivalente, în temeiul articolului 1 alineatul (2) din acord, cu legislația menționată mai sus a Uniunii Europene.

(6)	Capitolul 5 „Aparate de uz casnic pe bază de gaz și boilere” din anexa 1 ar trebui modificat pentru a reflecta aceste evoluții.

(7)	Uniunea Europeană a adoptat un nou regulament privind instalațiile pe cablu (5), iar Elveția și-a modificat actele cu putere de lege și actele administrative considerate echivalente, în temeiul articolului 1 alineatul (2) din acord, cu legislația menționată mai sus a Uniunii Europene.

(8)	Capitolul 19 „Instalații pe cablu” din anexa 1 ar trebui modificat pentru a reflecta aceste evoluții.

(9)	În temeiul articolului 10 alineatul (5) din acord, comitetul poate modifica anexele la acord, la propunerea uneia dintre părți,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

1.	Capitolul 2 „Echipamente individuale de protecție” din anexa 1 la acord se modifică în conformitate cu dispozițiile prevăzute în apendicele A la prezenta decizie.

2.	Capitolul 4 „Dispozitive medicale” din anexa 1 la acord se modifică în conformitate cu dispozițiile prevăzute în apendicele B la prezenta decizie.

3.	Capitolul 5 „Aparate de uz casnic pe bază de gaz și boilere” din anexa 1 la acord se modifică în conformitate cu dispozițiile prevăzute în apendicele C la prezenta decizie.

4.	Capitolul 19 „Instalații pe cablu” din anexa 1 la acord se modifică în conformitate cu dispozițiile prevăzute în apendicele D la prezenta decizie.

5.	Prezenta decizie, întocmită în două exemplare, este semnată de reprezentanții comitetului care sunt împuterniciți să acționeze în numele părților. Prezenta decizie produce efecte începând cu data ultimei semnături.

În numele Confederației Elvețiene

Christophe PERRITAZ

Semnată la Berna, la 22 decembrie 2017.

În numele Uniunii Europene

Ignacio IRUARRIZAGA

Semnată la Bruxelles, la 21 decembrie 2017.

(1) Regulamentul (UE) 2016/425 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind echipamentele individuale de protecție și de abrogare a Directivei 89/686/CEE a Consiliului (JO L 81, 31.3.2016, p. 51).

(2) Regulamentul (UE) 2017/745 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 aprilie 2017 privind dispozitivele medicale, de modificare a Directivei 2001/83/CE, a Regulamentului (CE) nr. 178/2002 și a Regulamentului (CE) nr. 1223/2009 și de abrogare a Directivelor 90/385/CEE și 93/42/CEE ale Consiliului (JO L 117, 5.5.2017, p. 1).

(3) Regulamentul (UE) 2017/746 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 aprilie 2017 privind dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro și de abrogare a Directivei 98/79/CE și a Deciziei 2010/227/UE a Comisiei (JO L 117, 5.5.2017, p. 176).

(4) Regulamentul (UE) 2016/426 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind aparatele consumatoare de combustibili gazoși și de abrogare a Directivei 2009/142/CE (JO L 81, 31.3.2016, p. 99).

(5) Regulamentul (UE) 2016/424 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind instalațiile pe cablu și de abrogare a Directivei 2000/9/CE (JO L 81, 31.3.2016, p. 1).

APENDICELE A

În anexa 1, „Sectoare de produse”, capitolul 2 „Echipamente individuale de protecție” ar trebui eliminat și înlocuit cu următorul text, care produce efecte începând cu 21 aprilie 2018, dată la care Regulamentul (UE) 2016/425 și legislația elvețiană corespunzătoare devin aplicabile, cu excepția secțiunii IV, care intră în vigoare la aceeași dată ca decizia:

„CAPITOLUL 2

ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECȚIE

SECȚIUNEA I

Acte cu putere de lege și acte administrative

Dispoziții prevăzute la articolul 1 alineatul (2)

Uniunea Europeană	1.	Regulamentul (UE) 2016/425 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind echipamentele individuale de protecție și de abrogare a Directivei 89/686/CEE a Consiliului (JO L 81, 31.3.2016, p. 51).
Elveția	100.	Legea federală din 12 iunie 2009 privind siguranța produselor (RO 2010 2573)
	101.	Ordonanța din 19 mai 2010 privind siguranța produselor (RO 2010 2583), astfel cum a fost modificată ultima dată la 25 octombrie 2017 (RO 2017 5865)
	102.	Ordonanța din 25 octombrie 2017privind siguranța echipamentelor individuale de protecție (RO 2017 5859)
	103.	Ordonanța din 17 iunie 1996 privind sistemul elvețian de acreditare și desemnarea laboratoarelor de testare și a organismelor de evaluare a conformității (RO 1996 1904), astfel cum a fost modificată ultima dată la 25 noiembrie 2015 (RO 2016 261)

SECȚIUNEA II

Organisme de evaluare a conformității

Comitetul instituit în conformitate cu articolul 10 din prezentul acord stabilește și actualizează, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 11 din acord, o listă a organismelor de evaluare a conformității.

SECȚIUNEA III

Autorități de desemnare

Comitetul instituit în conformitate cu articolul 10 din prezentul acord stabilește și actualizează o listă a autorităților de desemnare notificate de către părți.

SECȚIUNEA IV

Reguli speciale privind desemnarea organismelor de evaluare a conformității

Pentru desemnarea organismelor de evaluare a conformității, autoritățile de desemnare respectă principiile generale enunțate în anexa 2 la prezentul acord, precum și criteriile de evaluare stabilite la capitolul V din Regulamentul (UE) 2016/425.

SECȚIUNEA V

Dispoziții suplimentare

1. Operatori economici

1.1. Obligații specifice ale operatorilor economici în temeiul legislației de la secțiunea I

În temeiul legislației de la secțiunea I, operatorii economici stabiliți în UE sau în Elveția sunt supuși unor obligații echivalente.

Pentru a evita suprapunerea inutilă a obligațiilor:

(a)

în sensul obligațiilor de la articolul 8 alineatul (6) și de la articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/425, precum și în sensul dispozițiilor elvețiene echivalente, este suficient să se indice numele, denumirea comercială înregistrată sau marca înregistrată și adresa poștală la care poate fi contactat producătorul stabilit pe teritoriul Uniunii Europene sau al Elveției. În cazul în care producătorul nu este stabilit pe teritoriul Uniunii Europene sau al Elveției, este suficient să se indice numele, denumirea comercială înregistrată sau marca înregistrată și adresa poștală la care poate fi contactat importatorul stabilit pe teritoriul Uniunii Europene sau al Elveției;

(b)

în sensul obligațiilor de la articolul 8 alineatul (3) și de la articolul 10 alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2016/425, precum și în sensul dispozițiilor elvețiene echivalente, este suficient ca producătorul stabilit pe teritoriul Uniunii Europene sau al Elveției să păstreze documentația tehnică și declarația de conformitate UE timp de 10 ani după introducerea pe piață a echipamentului individual de protecție în Uniunea Europeană sau în Elveția. În cazul în care producătorul nu este stabilit pe teritoriul Uniunii Europene sau al Elveției, este suficient ca importatorul stabilit pe teritoriul Uniunii Europene sau al Elveției să păstreze o copie a declarației de conformitate UE pentru a fi pusă la dispoziția autorităților de supraveghere a pieței și să se asigure că documentația tehnică poate fi pusă la dispoziția acestor autorități, la cerere, timp de 10 ani după introducerea pe piață a echipamentului individual de protecție în Uniunea Europeană sau în Elveția;

(c)

în sensul obligațiilor de la articolul 8 alineatul (4) al doilea paragraf și de la articolul 10 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2016/425, precum și al dispozițiilor elvețiene echivalente, este suficient ca astfel de obligații să fie îndeplinite de către producătorul stabilit pe teritoriul Uniunii Europene sau al Elveției sau, în cazul în care producătorul nu este stabilit pe teritoriul Uniunii Europene sau al Elveției, de către importatorul stabilit pe teritoriul Uniunii Europene sau al Elveției.

1.2. Reprezentantul autorizat

În sensul obligației de la articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/425 și al dispozițiilor elvețiene echivalente, reprezentant autorizat înseamnă orice persoană fizică sau juridică stabilită în Uniunea Europeană sau în Elveția, care a primit un mandat scris din partea unui producător pentru a acționa în numele acestuia în temeiul articolului 9 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/425 sau al dispozițiilor elvețiene echivalente.

1.3. Cooperarea cu autoritățile de supraveghere a pieței

Autoritatea națională competentă de supraveghere a pieței dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau din Elveția poate solicita operatorilor economici relevanți din Uniunea Europeană și din Elveția, în baza unei cereri motivate, să ofere toate informațiile și documentele necesare pentru a demonstra conformitatea echipamentului individual de protecție cu legislația prevăzută la secțiunea I.

Autoritatea respectivă poate contacta operatorul economic stabilit pe teritoriul celeilalte părți fie direct, fie cu asistența autorității naționale competente de supraveghere a pieței a celeilalte părți. Aceasta poate solicita producătorilor sau, după caz, reprezentanților autorizați și importatorilor să prezinte documentația într-o limbă care este ușor de înțeles de către autoritatea respectivă. Aceasta poate solicita operatorilor economici să coopereze cu privire la orice măsură luată pentru eliminarea riscurilor pe care le prezintă echipamentul individual de protecție.

2. Schimbul de experiență

Autoritățile de desemnare elvețiene pot lua parte la schimbul de experiență între autoritățile naționale ale statelor membre menționat la articolul 35 din Regulamentul (UE) 2016/425.

3. Coordonarea organismelor de evaluare a conformității

Organismele elvețiene de evaluare a conformității desemnate pot participa la mecanismele de cooperare și coordonare prevăzute la articolul 36 din Regulamentul (UE) 2016/425, în mod direct sau prin intermediul unor reprezentanți desemnați.

4. Asistența reciprocă acordată de autoritățile de supraveghere a pieței

În temeiul articolului 9 alineatul (1) din acord, părțile asigură cooperarea și schimbul de informații eficient între autoritățile lor de supraveghere a pieței. Autoritățile de supraveghere a pieței ale statelor membre și ale Elveției cooperează și fac schimb de informații. Acestea își oferă reciproc asistență într-o măsură suficientă, furnizând informații sau documente cu privire la operatorii economici care au sediul într-un stat membru sau în Elveția.

5. Procedura aplicabilă echipamentelor individuale de protecție care prezintă un risc fără limitare la teritoriul național

În conformitate cu articolul 12 alineatul (4) din prezentul acord, în cazul în care autoritățile de supraveghere a pieței dintr-un stat membru sau din Elveția adoptă măsuri sau au suficiente motive să creadă că un echipament individual de protecție vizat de prezentul capitol prezintă un risc pentru sănătatea sau siguranța persoanelor vizate de legislația de la secțiunea I din prezentul capitol și în cazul în care acestea consideră că neconformitatea nu se limitează la teritoriul lor național, acestea informează Comisia Europeană, celelalte state membre și Elveția fără întârziere cu privire la:

—	rezultatele evaluării efectuate și ale acțiunilor pe care le-au solicitat din partea operatorului economic relevant;

—

în cazul în care operatorul economic relevant nu întreprinde acțiunile corective adecvate, toate măsurile provizorii adecvate luate pentru a interzice sau a restricționa punerea la dispoziție a echipamentelor individuale de protecție pe piața lor națională, pentru a retrage echipamentele individuale de protecție respective de pe piață sau pentru a le rechema.

Aceste informații includ toate detaliile disponibile, în special datele necesare pentru identificarea echipamentului individual de protecție neconform, a originii acestuia, a naturii presupusei neconformități și a riscului pe care acesta îl prezintă, a naturii și duratei măsurilor naționale adoptate, precum și a argumentelor prezentate de operatorul economic relevant. În mod specific, se indică dacă neconformitatea se datorează fie:

—	neîndeplinirii de către echipamentul individual de protecție a cerințelor cu privire la sănătatea sau la siguranța persoanelor menționate în legislația de la secțiunea I, fie

—	deficiențelor de la nivelul standardelor armonizate menționate în legislația de la secțiunea I.

Elveția sau statele membre comunică fără întârziere Comisiei Europene și celorlalte autorități naționale măsurile adoptate și informațiile suplimentare aflate la dispoziția lor referitoare la neconformitatea echipamentului individual de protecție în cauză.

Statele membre și Elveția se asigură că se iau măsuri restrictive corespunzătoare în legătură cu echipamentul individual de protecție în cauză, cum ar fi retragerea fără întârziere a echipamentului individual de protecție respectiv de pe piețele lor.

6. Procedura de salvgardare în caz de obiecții împotriva măsurilor naționale

În cazul în care Elveția sau un stat membru nu sunt de acord cu măsura națională de la punctul 5, aceasta (acesta) informează Comisia Europeană cu privire la obiecțiile sale în termen de trei luni de la primirea informațiilor.

În cazul în care, după încheierea procedurii prevăzute la punctul 5, un stat membru sau Elveția exprimă obiecții împotriva unei măsuri adoptate de Elveția sau de un stat membru, sau în cazul în care Comisia Europeană consideră că o măsură națională este contrară legislației relevante menționate în secțiunea I, Comisia Europeană inițiază fără întârziere consultări cu statele membre, cu Elveția și, prin intermediul autorităților elvețiene, cu operatorul sau operatorii economici relevanți. Comisia evaluează măsura națională pentru a determina dacă este sau nu justificată.

În cazul în care măsura națională este considerată:

—	justificată, toate statele membre și Elveția adoptă măsurile necesare pentru a asigura retragerea de pe piețele lor a echipamentului individual de protecție neconform și informează Comisia în consecință;

—	nejustificată, statul membru în cauză sau Elveția retrage respectiva măsură.

O parte poate înainta problema comitetului instituit în temeiul articolului 10 din acord, în conformitate cu punctul 8.

7. Echipamente individuale de protecție conforme care prezintă, totuși, un risc

În cazul în care un stat membru sau Elveția constată că, deși un echipament individual de protecție pe care un operator economic l-a pus la dispoziție pe piața din UE și din Elveția este în conformitate cu legislația menționată la secțiunea I din prezentul capitol, el prezintă un risc pentru sănătatea sau siguranța persoanelor, acesta sau aceasta ia toate măsurile adecvate și informează de îndată Comisia, alte state membre și Elveția în acest sens. Informațiile respective includ toate detaliile disponibile, în special datele necesare pentru identificarea echipamentului în cauză, originea și lanțul de aprovizionare aferente echipamentului respectiv, natura riscului implicat, precum și natura și durata măsurilor naționale luate.

Comisia Europeană inițiază fără întârziere consultări cu statele membre, cu Elveția și, prin intermediul autorităților elvețiene, cu operatorul sau operatorii economici relevanți și evaluează măsurile naționale luate pentru a stabili dacă măsura națională este sau nu justificată și, dacă este necesar, propune măsuri adecvate.

O parte poate înainta problema comitetului instituit în temeiul articolului 10 din prezentul acord, în conformitate cu punctul 8.

8. Clauza de salvgardare în cazul în care persistă un dezacord între părți

În cazul unui dezacord între părți referitor la măsurile prevăzute la punctele 6 și 7 de mai sus, problema va fi transmisă comitetului instituit în temeiul articolului 10 din acord, care va hotărî cu privire la măsurile adecvate, inclusiv cu privire la posibilitatea de a solicita realizarea unei expertize.

În cazul în care comitetul consideră că măsura este:

(a)	justificată, părțile iau măsurile necesare pentru a se asigura că echipamentul individual de protecție este retras de pe piețele lor;

(b)	nejustificată, autoritatea națională din statul membru sau din Elveția retrage măsura respectivă.”

APENDICELE B

În anexa 1, „Sectoare de produse”, capitolul 4 „Dispozitive medicale” ar trebui să fie eliminat și înlocuit cu următorul text:

„CAPITOLUL 4

DISPOZITIVE MEDICALE

SECȚIUNEA I

Acte cu putere de lege și acte administrative

Dispoziții prevăzute la articolul 1 alineatul (2)

Uniunea Europeană	1.	Directiva 90/385/CEE a Consiliului din 20 iunie 1990 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la dispozitivele medicale active implantabile, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 septembrie 2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1)
	2.	Directiva 93/42/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 privind dispozitivele medicale, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 septembrie 2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1)
	3.	Directiva 98/79/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 octombrie 1998 privind dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro (JO L 331, 7.12.1998, p. 1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 septembrie 2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1) și corectată prin rectificări (JO L 22, 29.1.1999, p. 75 și JO L 6, 10.1.2002, p. 70)
	4.	Decizia 2002/364/CE a Comisiei din 7 mai 2002 privind specificațiile tehnice comune ale dispozitivelor medicale pentru diagnosticare in vitro (JO L 131, 16.5.2002, p. 17)
	5.	Directiva 2003/12/CE a Comisiei din 3 februarie 2003 de reclasificare a implanturilor mamare în cadrul Directivei 93/42/CEE privind dispozitivele medicale (JO L 28, 4.2.2003, p. 43)
	6.	Regulamentul (UE) nr. 722/2012 al Comisiei din 8 august 2012 privind cerințe speciale în ceea ce privește cerințele prevăzute în Directivele 90/385/CEE și 93/42/CEE ale Consiliului cu privire la dispozitivele medicale implantabile active și la dispozitivele medicale fabricate utilizând țesuturi de origine animală (JO L 22, 9.8.2012, p. 3)
	7.	Directiva 2005/50/CE a Comisiei din 11 august 2005 privind reclasificarea protezelor articulare pentru șold, genunchi și umăr în cadrul Directivei 93/42/CEE a Consiliului referitoare la dispozitivele medicale (JO L 210, 12.8.2005, p. 41)
	8.	Regulamentul (CE) nr. 2007/2006 al Comisiei din 22 decembrie 2006 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește importul și tranzitul anumitor produse intermediare derivate din materiale de categoria 3 destinate utilizării în scopuri tehnice în dispozitive medicale, în produse pentru diagnostic in vitro și reactivi de laborator și de modificare a acestui regulament (JO L 379, 28.12.2006, p. 98)
	9.	Directiva 2007/47/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 septembrie 2007 de modificare a Directivei 90/385/CEE a Consiliului privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la dispozitivele medicale active implantabile, a Directivei 93/42/CEE a Consiliului privind dispozitivele medicale și a Directivei 98/8/CE privind comercializarea produselor biodestructive (JO L 247, 21.9.2007, p. 21)
	10.	Decizia 2011/869/UE a Comisiei din 20 decembrie 2011 de modificare a Deciziei 2002/364/CE privind specificațiile tehnice comune ale dispozitivelor medicale pentru diagnosticare in vitro (JO L 341, 22.12.2011, p. 63)
	11.	Directiva 2011/100/UE a Comisiei din 20 decembrie 2011 de modificare a Directivei 98/79/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro (JO L 341, 22.12.2011, p. 50)
	12.	Directiva 2011/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2011 privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice (JO L 174, 1.7.2011, p. 88)
	13.	Decizia 2010/227/UE a Comisiei din 19 aprilie 2010 cu privire la Banca europeană de date referitoare la dispozitivele medicale (Eudamed) (JO L 102, 23.4.2010, p. 45)
	14.	Regulamentul (UE) nr. 207/2012 al Comisiei din 9 martie 2012 privind instrucțiunile electronice de utilizare a dispozitivelor medicale (JO L 72, 10.3.2012, p. 28)
	15.	Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 920/2013 al Comisiei din 24 septembrie 2013 privind desemnarea și supravegherea organismelor notificate în temeiul Directivei 90/385/CEE a Consiliului privind dispozitivele medicale active implantabile și al Directivei 93/42/CEE a Consiliului privind dispozitivele medicale (JO L 253, 25.9.2013, p. 8)
	16.	Capitolul IV și anexa VII la Regulamentul (UE) 2017/745 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 aprilie 2017 privind dispozitivele medicale, de modificare a Directivei 2001/83/CE, a Regulamentului (CE) nr. 178/2002 și a Regulamentului (CE) nr. 1223/2009 și de abrogare a Directivelor 90/385/CEE și 93/42/CEE ale Consiliului (JO L 117, 5.5.2017, p. 1)
	17.	Capitolul IV și anexa VII la Regulamentul (UE) 2017/746 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 aprilie 2017 privind dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro și de abrogare a Directivei 98/79/CE și a Deciziei 2010/227/UE a Comisiei (JO L 117, 5.5.2017, p. 176)
Elveția	100.	Legea federală din 15 decembrie 2000 privind medicamentele și dispozitivele medicale (RO 2001 2790), astfel cum a fost modificată ultima dată la 1 ianuarie 2014(RO 2013 4137)
	101.	Legea federală din 24 iunie 1902 privind instalațiile electrice de curenți slabi și puternici (RO 19252 și RS 4798), astfel cum a fost modificată ultima dată la 20 martie 2008 (RO 2008 3437)
	102.	Legea federală din 9 iunie 1977 privind metrologia (RO 1977 2394), astfel cum a fost modificată ultima dată la 17 iunie 2011 (RO 2012 6235)
	103.	Legea federală din 22 martie 1991 privind radioprotecția (RO 1994 1933), astfel cum a fost modificată ultima dată la 10 decembrie 2004 (RO 2004 5391)
	104.	Ordonanța din 17 octombrie 2001 privind dispozitivele medicale (RO 2001 3487), astfel cum a fost modificată ultima dată la 25 octombrie 2017 (RO 2017 5935)
	105.	Ordonanța din 18 aprilie 2007 privind importul, tranzitul și exportul de animale și produse de origine animală (RO 2007 1847), astfel cum a fost modificată ultima dată la 4 septembrie 2013 (RS 2013 3041)
	106.	Ordonanța din 17 iunie 1996 privind sistemul elvețian de acreditare și desemnarea laboratoarelor de testare și a organismelor de evaluare a conformității (RO 1996 1904), astfel cum a fost modificată ultima dată la 25 noiembrie 2015 (RO 2016 261)
	107.	Legea federală privind protecția datelor din 19 iunie 1992 (RO 1992 1945), astfel cum a fost modificată ultima dată la 30 septembrie 2011 (RO 2013 3215)

SECȚIUNEA II

Organisme de evaluare a conformității

SECȚIUNEA III

Autorități de desemnare

Comitetul instituit în conformitate cu articolul 10 din prezentul acord stabilește și actualizează o listă a autorităților de desemnare notificate de către părți.

SECȚIUNEA IV

Reguli speciale privind desemnarea organismelor de evaluare a conformității

Pentru desemnarea organismelor de evaluare a conformității în temeiul prezentului capitol, autoritățile de desemnare:

—	respectă principiile generale enunțate în anexa 2 la prezentul acord,

—	după cum prevede Regulamentul (UE) nr. 920/2013, se conformează criteriilor de evaluare stabilite în anexa XI la Directiva 93/42/CEE, în anexa 8 la Directiva 90/385/CEE și în anexa IX la Directiva 98/79/CE și

—	respectă criteriile de evaluare enunțate în capitolul IV și în anexa VII la Regulamentul (UE) 2017/745 și la Regulamentul (UE) 2017/746.

Părțile pun la dispoziție evaluatori pentru rezerva constituită în temeiul Regulamentului (UE) nr. 920/2013, la articolul 40 din Regulamentul (UE) 2017/745 și la articolul 36 din Regulamentul (UE) 2017/746. Autoritățile de desemnare ale părților cooperează pentru evaluarea organismelor notificate în conformitate cu articolul 39 din Regulamentul (UE) 2017/745 și cu articolul 35 din Regulamentul (UE) 2017/746. Acestea participă la evaluări inter pares în conformitate cu articolul 48 din Regulamentul (UE) 2017/745 și cu articolul 44 din Regulamentul (UE) 2017/746.

SECȚIUNEA V

Dispoziții suplimentare

1. Înregistrarea persoanei responsabile cu introducerea pe piață a dispozitivelor

Orice producător sau mandatarul acestuia, care introduce pe piața uneia dintre părți dispozitivele medicale menționate la articolul 14 din Directiva 93/42/CEE sau la articolul 10 din Directiva 98/79/CE, notifică autorităților competente ale părții pe teritoriul căreia își are sediul social informațiile prevăzute la articolele respective. Părțile recunosc reciproc această înregistrare. Producătorul nu este obligat să numească o persoană responsabilă cu introducerea pe piață a dispozitivelor având domiciliul pe teritoriul celeilalte părți.

2. Etichetarea dispozitivelor medicale

Producătorii celor două părți menționează numele lor sau denumirea societății comerciale, precum și adresa, pe etichetele dispozitivelor medicale prevăzute în anexa 1 punctul 13.3 litera (a) din Directiva 93/42/CEE și pe cele ale dispozitivelor medicale pentru diagnostic in vitro prevăzute în anexa 1 punctul 8.4 litera (a) din Directiva 98/79/CE. Ei nu sunt obligați să menționeze, pe etichetă, pe ambalajul exterior sau în instrucțiunile de utilizare, numele și adresa persoanei responsabile cu introducerea pe piață a dispozitivului, ale mandatarului sau ale importatorului stabilit pe teritoriul celeilalte părți.

În ceea ce privește dispozitivele importate din țări terțe pentru a fi distribuite în Uniune și în Elveția, eticheta, ambalajul exterior sau instrucțiunile de utilizare menționează numele și adresa mandatarului unic al producătorului stabilit, după caz, în Uniune sau în Elveția.

3. Schimbul de informații și cooperarea

În conformitate cu articolul 9 din acord:

—	părțile își comunică, în special, informațiile menționate la articolul 8 din Directiva 90/385/CEE, la articolul 10 din Directiva 93/42/CEE, la articolul 11 din Directiva 98/79/CE și la articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 920/2013;

—	în special, părțile cooperează în conformitate cu articolele 102 și 103 din Regulamentul 2017/745 și cu articolele 97 și 98 din Regulamentul (UE) 2017/746;

—	Elveția poate depune cereri pentru desemnarea de către Comisie a laboratoarelor de expertiză în conformitate cu articolul 106 din Regulamentul (UE) 2017/745 sau pentru desemnarea de către Comisie a laboratoarelor de referință în conformitate cu articolul 100 din Regulamentul (UE) 2017/746.

4. Baze de date europene

Autoritățile competente elvețiene au acces la bazele de date europene stabilite în temeiul articolului 12 din Directiva 98/79/CE, al articolului 14a din Directiva 93/42/CEE, al articolului 3 din Regulamentul (UE) nr. 920/2013, al articolului 33 din Regulamentul (UE) 2017/745 și al articolului 30 din Regulamentul (UE) 2017/746. Ele transmit Comisiei și/sau organismului responsabil cu gestionarea bazelor de date informațiile prevăzute la articolele respective și colectate în Elveția pentru a fi introduse în bazele de date europene.

5. Dispoziții tranzitorii

Prin derogare de la legislația menționată la secțiunea I, dispozitivele care sunt conforme cu Regulamentul (UE) 2017/745 și cu Regulamentul (UE) 2017/746 pot fi introduse, respectiv, pe piețele ambelor părți.

Prin derogare de la legislația menționată la secțiunea I, organismele notificate care sunt desemnate și notificate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/745 și cu Regulamentul (UE) 2017/746 pot desfășura procedurile de evaluare prevăzute în regulamentele respective și să elibereze certificate în conformitate cu acestea. Certificatele respective sunt recunoscute de părți.”

APENDICELE C

În anexa 1, „Sectoare de produse”, capitolul 5 „Aparate de uz casnic pe bază de gaz și boilere” ar trebui eliminat și înlocuit cu următorul text, care produce efecte începând cu 21 aprilie 2018, dată la care Regulamentul (UE) 2016/426 și legislația elvețiană corespunzătoare devin aplicabile, cu excepția secțiunii IV, care intră în vigoare la aceeași dată ca prezenta decizie:

„CAPITOLUL 5

APARATE DE UZ CASNIC PE BAZĂ DE GAZ ȘI BOILERE

SECȚIUNEA I

Acte cu putere de lege și acte administrative

Dispoziții prevăzute la articolul 1 alineatul (1)

Uniunea Europeană	1.	Directiva 92/42/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind cerințele de randament pentru cazanele noi de apă caldă cu combustie lichidă sau gazoasă (JO L 167, 22.6.1992, p. 17), astfel cum a fost modificată ulterior
Elveția	100.	Ordonanța din 16 decembrie 1985 privind controlul poluării atmosferice (anexele 3 și 4) (RS 814.318.142.1), astfel cum a fost modificată ulterior

Dispoziții prevăzute la articolul 1 alineatul (2)

Uniunea Europeană	1.	Regulamentul (UE) 2016/426 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind aparatele consumatoare de combustibili gazoși și de abrogare a Directivei 2009/142/CE (JO L 81, 31.3.2016, p. 99)
Elveția	100.	Legea federală din 12 iunie 2009 privind siguranța produselor (RO 2010 2573)
	101.	Ordonanța din 19 mai 2010 privind siguranța produselor (RO 2010 2583), astfel cum a fost modificată ultima dată la 25 octombrie 2017 (RO 2017 5865)
	102.	Ordonanța din 25 octombrie 2017 privind aparatele de uz casnic pe bază de gaz (RO 2017 5865)
	103.	Ordonanța din 17 iunie 1996 privind sistemul elvețian de acreditare și desemnarea laboratoarelor de testare și a organismelor de evaluare a conformității (RO 1996 1904), astfel cum a fost modificată ultima dată la 25 noiembrie 2015 (RO 2016 261)

SECȚIUNEA II

Organisme de evaluare a conformității

SECȚIUNEA III

Autorități de desemnare

Comitetul instituit în conformitate cu articolul 10 din prezentul acord stabilește și actualizează o listă a autorităților de desemnare notificate de către părți.

SECȚIUNEA IV

Reguli speciale privind desemnarea organismelor de evaluare a conformității

SECȚIUNEA V

Dispoziții suplimentare

1. Operatori economici

1.1. Obligații specifice ale operatorilor economici în temeiul legislației de la secțiunea I

În temeiul legislației de la secțiunea I, operatorii economici stabiliți în UE sau în Elveția sunt supuși unor obligații echivalente.

Pentru a evita suprapunerea inutilă a obligațiilor:

(a)

în sensul obligațiilor de la articolul 7 alineatul (6) și de la articolul 9 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/426, precum și în sensul dispozițiilor elvețiene echivalente, este suficient să se indice numele, denumirea comercială înregistrată sau marca înregistrată și adresa poștală la care poate fi contactat producătorul stabilit pe teritoriul Uniunii Europene sau al Elveției. În cazul în care producătorul nu este stabilit pe teritoriul Uniunii Europene sau al Elveției, este suficient să se indice numele, denumirea comercială înregistrată sau marca înregistrată și adresa poștală la care poate fi contactat importatorul stabilit pe teritoriul Uniunii Europene sau al Elveției;

(b)

în sensul obligațiilor de la articolul 7 alineatul (3) și de la articolul 9 alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2016/426, precum și în sensul dispozițiilor elvețiene echivalente, este suficient ca producătorul stabilit pe teritoriul Uniunii Europene sau al Elveției să păstreze documentația tehnică și declarația de conformitate UE timp de 10 ani după introducerea pe piață a aparatului sau a accesoriului în Uniunea Europeană sau în Elveția. În cazul în care producătorul nu este stabilit pe teritoriul Uniunii Europene sau al Elveției, este suficient ca importatorul stabilit pe teritoriul Uniunii Europene sau al Elveției să păstreze o copie a declarației de conformitate UE pentru a fi pusă la dispoziția autorităților de supraveghere a pieței și să se asigure că documentația tehnică poate fi pusă la dispoziția acestor autorități, la cerere, timp de 10 ani după introducerea pe piață a aparatului sau a accesoriului în Uniunea Europeană sau în Elveția;

(c)

în sensul obligațiilor de la articolul 7 alineatul (4) al doilea paragraf și de la articolul 9 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2016/426, precum și al dispozițiilor elvețiene echivalente, este suficient ca astfel de obligații să fie îndeplinite de către producătorul stabilit pe teritoriul Uniunii Europene sau al Elveției sau, în cazul în care producătorul nu este stabilit pe teritoriul Uniunii Europene sau al Elveției, de către importatorul stabilit pe teritoriul Uniunii Europene sau al Elveției.

1.2. Reprezentantul autorizat

În sensul obligației de la articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/426 și al dispozițiilor elvețiene echivalente, reprezentant autorizat înseamnă orice persoană fizică sau juridică stabilită în Uniunea Europeană sau în Elveția, care a primit un mandat scris din partea unui producător pentru a acționa în numele acestuia în temeiul articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/426 sau al dispozițiilor elvețiene echivalente.

1.3. Cooperarea cu autoritățile de supraveghere a pieței

Autoritatea națională competentă de supraveghere a pieței dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau din Elveția poate solicita operatorilor economici relevanți din Uniunea Europeană și din Elveția, în baza unei cereri motivate, să ofere toate informațiile și documentele necesare pentru a demonstra conformitatea echipamentului sau a accesoriului cu legislația prevăzută la secțiunea I.

Autoritatea respectivă poate contacta operatorul economic stabilit pe teritoriul celeilalte părți fie direct, fie cu asistența autorității naționale competente de supraveghere a pieței a celeilalte părți. Autoritatea poate solicita producătorilor sau, după caz, reprezentanților autorizați și importatorilor să prezinte documentația într-o limbă care este ușor de înțeles de către autoritatea respectivă. Aceasta poate solicita operatorilor economici să coopereze cu privire la orice măsură luată pentru eliminarea riscurilor pe care le prezintă aparatul sau accesoriul.

2. Schimbul de experiență

Autoritățile de desemnare elvețiene pot lua parte la schimbul de experiență între autoritățile naționale ale statelor membre menționat la articolul 34 din Regulamentul (UE) 2016/426.

3. Coordonarea organismelor de evaluare a conformității

Organismele elvețiene de evaluare a conformității desemnate pot participa la mecanismele de cooperare și coordonare prevăzute la articolul 35 din Regulamentul (UE) 2016/426, în mod direct sau prin intermediul unor reprezentanți desemnați.

4. Asistența reciprocă acordată de autoritățile de supraveghere a pieței

5. Procedura aplicabilă aparatelor sau accesoriilor care prezintă un risc fără limitare la teritoriul național

În conformitate cu articolul 12 alineatul (4) din prezentul acord, în cazul în care autoritățile de supraveghere a pieței dintr-un stat membru sau din Elveția adoptă măsuri sau au suficiente motive să creadă că un aparat sau un accesoriu vizat de prezentul capitol prezintă un risc pentru sănătatea sau siguranța persoanelor sau a animalelor domestice sau a bunurilor vizate de legislația de la secțiunea I din prezentul capitol și în cazul în care acestea consideră că neconformitatea nu se limitează la teritoriul lor național, acestea informează Comisia Europeană, celelalte state membre și Elveția fără întârziere cu privire la:

—	rezultatele evaluării efectuate și ale acțiunilor pe care le-au solicitat din partea operatorului economic relevant;

—

în cazul în care operatorul economic relevant nu întreprinde acțiunile corective adecvate, toate măsurile provizorii adecvate luate pentru a interzice sau a restricționa punerea la dispoziție a aparatelor sau a accesoriilor pe piața lor națională, pentru a retrage aparatul sau accesoriul respectiv de pe piață sau pentru a-l rechema.

Aceste informații includ toate detaliile disponibile, în special datele necesare pentru identificarea aparatului sau a accesoriului neconform, a originii acestuia, a naturii presupusei neconformități și a riscului pe care acesta îl prezintă, a naturii și duratei măsurilor naționale adoptate, precum și a argumentelor prezentate de operatorul economic relevant. În special, se indică dacă neconformitatea se datorează fie:

—	neîndeplinirii de către aparat sau accesoriu a cerințelor cu privire la sănătatea sau la siguranța persoanelor sau a animalelor domestice, sau a bunurilor prevăzute în legislația de la secțiunea I, fie

—	deficiențelor de la nivelul standardelor armonizate menționate în legislația de la secțiunea I.

Statele membre și Elveția se asigură că se iau măsurile restrictive corespunzătoare în legătură cu aparatul sau accesoriul în cauză, cum ar fi retragerea fără întârziere a aparatului sau a accesoriului de pe piețele lor.

6. Procedura de salvgardare în caz de obiecții împotriva măsurilor naționale

În cazul în care măsura națională legată de un aparat sau un accesoriu este considerată:

—	justificată, toate statele membre și Elveția adoptă măsurile necesare pentru a asigura retragerea de pe piețele lor a aparatului sau a accesoriului neconform și informează Comisia în consecință;

—	nejustificată, statul membru în cauză sau Elveția retrage respectiva măsură.

O parte poate înainta problema comitetului instituit în temeiul articolului 10 din prezentul acord, în conformitate cu punctul 8.

7. Aparate sau accesorii conforme care prezintă, totuși, un risc

În cazul în care un stat membru sau Elveția constată că, deși un aparat sau un accesoriu pe care un operator economic l-a pus la dispoziție pe piața din UE și din Elveția este în conformitate cu legislația menționată la secțiunea I din prezentul capitol, el prezintă un risc pentru sănătatea sau siguranța persoanelor sau pentru animalele domestice sau pentru bunuri, acesta sau aceasta ia toate măsurile adecvate și informează de îndată Comisia, alte state membre și Elveția în acest sens. Informațiile includ toate detaliile disponibile, în special datele necesare pentru identificarea aparatului sau accesoriului respectiv, originea și lanțul de distribuție aferent aparatului sau accesoriul în cauză, natura riscului implicat, natura și durata măsurilor naționale luate.

O parte poate înainta problema comitetului instituit în temeiul articolului 10 din prezentul acord, în conformitate cu punctul 8.

8. Clauza de salvgardare în cazul în care persistă un dezacord între părți

În cazul unui dezacord între părți referitor la măsurile prevăzute la punctele 6 și 7 de mai sus, problema va fi transmisă comitetului instituit în temeiul articolului 10 din prezentul acord, care va hotărî cu privire la măsurile adecvate, inclusiv cu privire la posibilitatea de a solicita realizarea unei expertize.

În cazul în care comitetul consideră că măsura este:

(a)	justificată, părțile iau măsurile necesare pentru a se asigura că aparatul sau accesoriul este retras de pe piețele lor;

(b)	nejustificată, autoritatea națională din statul membru sau din Elveția retrage măsura respectivă.

9. Schimbul de informații

În conformitate cu articolul 12 din prezentul acord, părțile fac schimb de informații cu privire la tipurile de gaz și la presiunile de alimentare corespunzătoare ale combustibililor gazoși utilizate pe teritoriul lor menționate în anexa II la Regulamentul (UE) 2016/426. De asemenea, Elveția informează cu privire la modificările aduse acestor elemente, în termen de șase luni de la anunțarea modificărilor avute în vedere. Uniunea Europeană informează cu privire la modificările aduse acestor elemente în termen de șase luni de la data primirii notificării din partea unui stat membru.”

APENDICELE D

În anexa 1, „Sectoare de produse”, capitolul 19 „Instalații pe cablu” ar trebui eliminat și înlocuit cu următorul text, care produce efecte începând cu 21 aprilie 2018, dată la care Regulamentul (UE) 2016/424 și legislația elvețiană corespunzătoare devin aplicabile, cu excepția secțiunii IV, care intră în vigoare la aceeași dată ca prezenta decizie:

„CAPITOLUL 19

INSTALAȚII PE CABLU

SECȚIUNEA I

Acte cu putere de lege și acte administrative

Dispoziții prevăzute la articolul 1 alineatul (2)

Uniunea Europeană	1.	Regulamentul (UE) 2016/424 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind instalațiile pe cablu și de abrogare a Directivei 2000/9/CE (JO L 81, 31.3.2016, p. 1)
Elveția	100.	Legea federală din 23 iunie 2006 privind instalațiile pe cablu pentru transportul de persoane (RO 2006 5753) astfel cum a fost modificată ultima dată la 20 martie 2009(RO 2009 5597)
	101.	Ordonanța din 21 decembrie 2006 privind instalațiile pe cablu pentru transportul de persoane (RO 2007 39) astfel cum a fost modificată ultima dată la 11 octombrie 2017 (RO 2017 5831)
	102.	Ordonanța din 17 iunie 1996 privind sistemul elvețian de acreditare și desemnarea laboratoarelor de testare și a organismelor de evaluare a conformității (RO 1996 1904), astfel cum a fost modificată ultima dată la 25 noiembrie 2015 (RO 2016 261)

SECȚIUNEA II

Organisme de evaluare a conformității

SECȚIUNEA III

Autorități de desemnare

Comitetul instituit în conformitate cu articolul 10 din prezentul acord stabilește și actualizează o listă a autorităților de desemnare notificate de către părți.

SECȚIUNEA IV

Reguli speciale privind desemnarea organismelor de evaluare a conformității

SECȚIUNEA V

Dispoziții suplimentare

1. Operatori economici

1.1. Obligații specifice ale operatorilor economici în temeiul legislației de la secțiunea I

În temeiul legislației de la secțiunea I, operatorii economici stabiliți în UE sau în Elveția sunt supuși unor obligații echivalente.

Pentru a evita suprapunerea inutilă a obligațiilor:

(a)

în sensul obligațiilor de la articolul 11 alineatul (6) și de la articolul 13 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/424, precum și în sensul dispozițiilor elvețiene echivalente, este suficient să se indice numele, denumirea comercială înregistrată sau marca înregistrată și adresa poștală la care poate fi contactat producătorul stabilit pe teritoriul Uniunii Europene sau al Elveției. În cazul în care producătorul nu este stabilit pe teritoriul Uniunii Europene sau al Elveției, este suficient să se indice numele, denumirea comercială înregistrată sau marca înregistrată și adresa poștală la care poate fi contactat importatorul stabilit pe teritoriul Uniunii Europene sau al Elveției;

(b)

în sensul obligațiilor de la articolul 11 alineatul (3) și de la articolul 13 alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2016/424, precum și în sensul dispozițiilor elvețiene echivalente, este suficient ca producătorul stabilit pe teritoriul Uniunii Europene sau al Elveției să păstreze documentația tehnică și declarația de conformitate UE timp de 30 de ani după introducerea pe piață a subsistemului sau a componentei de securitate în Uniunea Europeană sau în Elveția. În cazul în care producătorul nu este stabilit pe teritoriul Uniunii Europene sau al Elveției, este suficient ca importatorul stabilit pe teritoriul Uniunii Europene sau al Elveției să păstreze o copie a declarației de conformitate UE pentru a fi pusă la dispoziția autorităților de supraveghere a pieței și să se asigure că documentația tehnică poate fi pusă la dispoziția acestor autorități, la cerere, timp de 30 de ani după introducerea pe piață a subsistemului sau a componentei de securitate în Uniunea Europeană sau în Elveția;

(c)

în sensul obligațiilor de la articolul 11 alineatul (4) al doilea paragraf și de la articolul 13 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2016/424, precum și al dispozițiilor elvețiene echivalente, este suficient ca astfel de obligații să fie îndeplinite de către producătorul stabilit pe teritoriul Uniunii Europene sau al Elveției sau, în cazul în care producătorul nu este stabilit pe teritoriul Uniunii Europene sau al Elveției, de către importatorul stabilit pe teritoriul Uniunii Europene sau al Elveției.

1.2. Reprezentantul autorizat

În sensul obligației de la articolul 12 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/424 și al dispozițiilor elvețiene echivalente, reprezentant autorizat înseamnă orice persoană fizică sau juridică stabilită în Uniunea Europeană sau în Elveția, care a primit un mandat scris din partea unui producător pentru a acționa în numele acestuia în temeiul articolului 12 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/424 sau al dispozițiilor elvețiene echivalente.

1.3. Cooperarea cu autoritățile de supraveghere a pieței

Autoritatea națională competentă de supraveghere a pieței dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau din Elveția poate solicita operatorilor economici relevanți din Uniunea Europeană și din Elveția, în baza unei cereri motivate, să ofere toate informațiile și documentele necesare pentru a demonstra conformitatea subsistemului sau a componentei de securitate cu legislația prevăzută la secțiunea I.

Autoritatea respectivă poate contacta operatorul economic stabilit pe teritoriul celeilalte părți fie direct, fie cu asistența autorității naționale competente de supraveghere a pieței a celeilalte părți. Autoritatea poate solicita producătorilor sau, după caz, reprezentanților autorizați și importatorilor să prezinte documentația într-o limbă care este ușor de înțeles de către autoritatea respectivă. Aceasta poate solicita operatorilor economici să coopereze cu privire la orice măsură luată pentru eliminarea riscurilor pe care le prezintă subsistemul sau componenta de securitate.

2. Schimbul de experiență

Autoritățile de desemnare elvețiene pot lua parte la schimbul de experiență între autoritățile naționale ale statelor membre menționat la articolul 37 din Regulamentul (UE) 2016/424.

3. Coordonarea organismelor de evaluare a conformității

Organismele elvețiene de evaluare a conformității desemnate pot participa la mecanismele de cooperare și de coordonare prevăzute la articolul 38 din Regulamentul (UE) 2016/424, în mod direct sau prin intermediul unor reprezentanți desemnați.

4. Asistența reciprocă acordată de autoritățile de supraveghere a pieței

5. Procedura aplicabilă subsistemelor sau componentelor de securitate care prezintă un risc fără limitare la teritoriul național

În conformitate cu articolul 12 alineatul (4) din prezentul acord, în cazul în care autoritățile de supraveghere a pieței dintr-un stat membru sau din Elveția adoptă măsuri sau au suficiente motive să creadă că un subsistem sau o componentă de securitate vizate de prezentul capitol prezintă un risc pentru sănătatea sau siguranța persoanelor sau a bunurilor vizate de legislația de la secțiunea I din prezentul capitol și în cazul în care acestea consideră că neconformitatea nu se limitează la teritoriul lor național, acestea informează Comisia Europeană, celelalte state membre și Elveția fără întârziere cu privire la:

—	rezultatele evaluării efectuate și ale acțiunilor pe care le-au solicitat din partea operatorului economic relevant;

—

în cazul în care operatorul economic relevant nu întreprinde acțiunile corective adecvate, toate măsurile provizorii adecvate luate pentru a interzice sau a restricționa punerea la dispoziție a subsistemului sau a componentei de securitate pe piața lor națională, pentru a retrage subsistemul sau componenta de securitate respective de pe piață sau pentru a le rechema.

Aceste informații includ toate detaliile disponibile, în special datele necesare pentru identificarea subsistemului sau a componentei de securitate neconforme, a originii acestuia/acesteia, a naturii presupusei neconformități și a riscului pe care acesta/aceasta îl prezintă, a naturii și duratei măsurilor naționale adoptate, precum și a argumentelor prezentate de operatorul economic relevant. În special, se indică dacă neconformitatea se datorează fie:

—	neîndeplinirii de către subsistem sau de către componenta de securitate a cerințelor cu privire la sănătatea sau la siguranța persoanelor sau a bunurilor, prevăzute în legislația de la secțiunea I, fie

—	deficiențelor de la nivelul standardelor armonizate menționate în legislația de la secțiunea I.

Elveția sau statele membre comunică fără întârziere Comisiei Europene și celorlalte autorități naționale măsurile adoptate și informațiile suplimentare aflate la dispoziția lor referitoare la neconformitatea subsistemului sau a componentei de securitate în cauză.

Statele membre și Elveția se asigură că se iau măsurile restrictive corespunzătoare în legătură cu subsistemul sau componenta de securitate în cauză, cum ar fi retragerea fără întârziere a subsistemelor sau a componentelor de securitate de pe piețele lor.

6. Procedura de salvgardare în caz de obiecții împotriva măsurilor naționale

În cazul în care măsura națională legată de un subsistem sau de o componentă de securitate este considerată:

—	justificată, toate statele membre și Elveția adoptă măsurile necesare pentru a asigura retragerea de pe piețele lor a subsistemului sau a componentei de securitate neconforme și informează Comisia în consecință;

—	nejustificată, statul membru în cauză sau Elveția retrage respectiva măsură.

O parte poate înainta problema comitetului instituit în temeiul articolului 10 din prezentul acord, în conformitate cu punctul 8.

7. Subsisteme sau componente de securitate conforme care prezintă, totuși, un risc

În cazul în care un stat membru sau Elveția constată că, deși un subsistem sau o componentă de securitate pe care un operator economic le-a pus la dispoziție pe piața din UE și pe piața din Elveția sunt în conformitate cu legislația menționată la secțiunea I din prezentul capitol, ele prezintă un risc pentru sănătatea sau siguranța persoanelor sau pentru bunuri, acesta sau aceasta ia toate măsurile adecvate și informează de îndată Comisia, alte state membre și Elveția în acest sens. Informațiile respective includ toate detaliile disponibile, în special datele necesare pentru identificarea subsistemului sau a componentei de securitate în cauză, originea și lanțul de aprovizionare aferente subsistemului sau componentei de securitate respective, natura riscului implicat, precum și natura și durata măsurilor naționale luate.

O parte poate înainta problema comitetului instituit în temeiul articolului 10 din prezentul acord, în conformitate cu punctul 8.

8. Clauza de salvgardare în cazul în care persistă un dezacord între părți

În cazul în care comitetul consideră că măsura este:

(a)	justificată, părțile iau măsurile necesare pentru a se asigura că subsistemul sau componenta de securitate în cauză sunt retrase de pe piețele lor;

(b)	nejustificată, autoritatea națională din statul membru sau din Elveția retrage măsura respectivă.”

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 72

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 61 15 martie 2018

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		ACORDURI INTERNAŢIONALE
	*	Decizia (UE) 2018/398 a Consiliului din 12 iunie 2017 privind semnarea, în numele Uniunii Europene, și aplicarea cu titlu provizoriu a Acordului dintre Uniunea Europeană și Islanda privind normele suplimentare referitoare la Instrumentul de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize, în cadrul Fondului pentru securitate internă, pentru perioada 2014-2020	1
	*	Acord între Uniunea Europeană și Islanda privind normele suplimentare referitoare la Instrumentul de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize, în cadrul Fondului pentru securitate internă, pentru perioada 2014-2020	3
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/399 al Comisiei din 1 martie 2018 de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Beelitzer Spargel (IGP)]	12
	*	Regulamentul (UE) 2018/400 al Comisiei din 14 martie 2018 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1126/2008 de adoptare a anumitor standarde internaționale de contabilitate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardul internațional de contabilitate (IAS) 40 ( 1 )	13
	*	Regulamentul (UE) 2018/401 al Comisiei din 14 martie 2018 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 139/2014 în ceea ce privește clasificarea pistelor	17
		DECIZII
	*	Decizia (UE) 2018/402 a Comisiei din 13 martie 2018 de instituire a Grupului consultativ european pentru Autoritatea Europeană a Muncii ( 2 )	20
		ACTE ADOPTATE DE ORGANISME CREATE PRIN ACORDURI INTERNAŢIONALE
	*	Decizia nr. 2/2017 a comitetului instituit în temeiul Acordului între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind recunoașterea reciprocă în materie de evaluare a conformității din 22 decembrie 2017 de modificare a capitolului 2 privind echipamentele individuale de protecție, a capitolului 4 privind dispozitivele medicale, a capitolului 5 privind aparatele de uz casnic pe bază de gaz și boilerele și a capitolului 19 privind instalațiile pe cablu [2018/403]	24


	(1) Text cu relevanță pentru SEE.
	(2) Text cu relevanță pentru SEE și Elveția.