ANEXA I

Modificări la Regulamentul delegat (UE) nr. 44/2014

Anexele IV și XII la Regulamentul (UE) nr. 44/2014 se modifică după cum urmează:

1.

În anexa IV, punctele 4.1.1.3.1.1.1.1.1, 4.1.1.3.1.1.1.1.2 și 4.1.1.3.1.1.1.1.3 se înlocuiesc cu următorul text: „4.1.1.3.1.1.1.1.1. În cazul în care este aplicabilă metoda de durabilitate prezentată la articolul 23 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 168/2013, factorii de deteriorare se calculează de la rezultatele încercării de tipul I privind emisiile, până la distanța totală menționată în secțiunea A din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 168/2013 inclusiv, conform metodei de calcul liniar menționate la punctul 4.1.1.3.1.1.1.1.2, rezultând valorile pantei și ale ordonatei la origine pentru fiecare element constitutiv al emisiilor. Rezultatele emisiilor de poluanți în scopul controlului conformității producției (CoP) se calculează cu următoarea formulă: Ecuația 4-1: Yfull = a (XFull – XCoP) + YCoP unde: a = valoarea pantei [(g/km)/km] determinată în conformitate cu încercarea de tip V prevăzută în partea A din anexa V la Regulamentul (UE) nr. 168/2013; XFull = kilometrajul de durabilitate (km) prevăzut în anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 168/2013; XCoP = kilometrajul vehiculului supus controlului CoP la momentul controlului CoP de tipul I; Yfull = rezultatul privind emisiile în urma controlului CoP, pe element constitutiv al emisiilor poluante, în mg/km. Rezultatele medii ale controlului CoP trebuie să fie mai reduse decât limitele emisiilor de poluanți stabilite în partea A din anexa VI la Regulamentul (UE) nr. 168/2013; YCoP = rezultatul încercării privind emisia de poluanți (THC, CO, NOx, NMHC și PM, dacă este cazul) (mg/km) de la încercarea de tipul I pentru fiecare element constitutiv al emisiilor vehiculului supus controlului CoP. 4.1.1.3.1.1.1.1.2. Dacă metoda durabilității prevăzută la articolul 23 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 168/2013 este aplicabilă, tendința de deteriorare este reprezentată de valoarea pantei a, astfel cum este descris la punctul 4.1.1.3.1.1.1.1.1, pentru fiecare element constitutiv al emisiilor, calculat conform încercării de tipul V în conformitate cu partea A din anexa V la Regulamentul (UE) nr. 168/2013. Pentru calculul rezultatelor emisiilor pe element constitutiv al emisiilor poluante (Yfull) în scopul controlului CoP, se folosește ecuația 4-1. 4.1.1.3.1.1.1.1.3. Dacă metoda durabilității prezentată la articolul 23 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 168/2013 este aplicabilă, factorii de deteriorare ficși prevăzuți în partea B din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 168/2013 se înmulțesc cu rezultatul încercării de tipul I a vehiculului supus controlului CoP (Ycop) pentru a calcula rezultatele emisiilor medii pentru controlul CoP pe element constitutiv al emisiilor poluante (Yfull).”

2.

Anexa XII se modifică după cum urmează: (a) se introduce următorul punct 3.2.3: 3.2.3.   Identificarea deteriorărilor sau a defecțiunilor poate fi, de asemenea, efectuată în afara unui ciclu de conducere (de exemplu, după oprirea motorului).”; (b) punctul 3.3.2.2 se înlocuiește cu următorul text: „3.3.2.2.   Rateuri de aprindere a motorului Existența rateurilor de aprindere a motorului atunci când acesta funcționează la un regim delimitat de următoarele drepte: (a) limita regimului de turații joase: o turație minimă de 2 500 min– 1 sau turația normală la ralanti + 1 000 min– 1, reținându-se valoarea cea mai joasă; (b) limita regimului de turații înalte: o turație maximă de 8 000 min– 1 sau o turație mai mare cu 1 000 min– 1 decât cea mai mare turație atinsă într-un ciclu de încercare de tipul I sau turația maximă prin construcție a motorului minus 500 min– 1, reținându-se valoarea cea mai joasă; (c) o dreaptă care unește următoarele puncte de funcționare a motorului: (i) un punct pe curba limită a regimului de turații joase definită la punctul (a) cu depresiunea în tubulatura de admisie mai joasă cu 3,3 kPa față de cea existentă la nivelul dreptei cuplului pozitiv; (ii) un punct pe curba limită a regimului de turații înalte definită la punctul (b) cu depresiunea în tubulatura de admisie mai joasă cu 13,3 kPa față de cea existentă la nivelul dreptei cuplului pozitiv. Domeniul de funcționare a motorului pentru detectarea rateurilor de aprindere este reprezentat în figura 10-1. Figura 10-1 Domeniul de funcționare pentru detectarea rateurilor de aprindere ”; (c) se introduce următorul punct 3.10: 3.10.   Dispoziții suplimentare pentru vehiculele care utilizează strategii de oprire a motorului 3.10.1.   Ciclul de conducere 3.10.1.1.   Redemarările autonome ale motorului comandate de sistemul de control al motorului în urma unei calări a acestuia pot fi considerate un nou ciclu de conducere sau continuarea ciclului de conducere în curs.”; (d) apendicele 1 se modifică după cum urmează: 1. punctul 3.2 se înlocuiește cu următorul text: 3.2.   În cazul în care sunt disponibile, pe lângă informațiile instantanee obligatorii, se comunică la cerere și următoarele semnale suplimentare, prin intermediul portului serial de pe conectorul standardizat de diagnosticare, cu condiția ca aceste informații să fie disponibile pe calculatorul de bord sau ca ele să poată fi determinate în funcție de informațiile disponibile pe calculatorul de bord: coduri de avarie de diagnosticare (DTC, diagnostic trouble code), temperatura lichidului de răcire, starea sistemului de control al alimentării (buclă închisă, buclă deschisă, alta), rectificarea combustibilului, avansul la aprindere, temperatura aerului de admisie, presiunea de admisie, debitul de aer, turația motorului, valoarea de ieșire a senzorului de poziție a clapetei de accelerație, starea aerului secundar (amonte, aval sau fără aer secundar), valoarea calculată a sarcinii, viteza vehiculului și presiunea combustibilului. Semnalele se furnizează în unități standardizate pe baza specificațiilor de la punctul 3.7. Semnalele efective trebuie identificate clar, separat față de semnalele de valoare implicită sau de avarie.”; 2. punctele 3.11, 3.12 și 3.13 se înlocuiesc după cum urmează: 3.11.   La înregistrarea unei avarii, producătorul o identifică cu ajutorul unui cod de eroare adecvat conform indicațiilor din standardul ISO 15031-6:2010 «Vehicule rutiere – Comunicarea între vehicul și echipamentele exterioare pentru diagnosticul referitor la emisii – Partea 6: Definirea codurilor de eroare la diagnosticare», referitor la «codurile de diagnosticare a defectelor sistemelor cu implicații pentru emisii». În cazul în care acest lucru nu este posibil, producătorul poate utiliza codurile de eroare la diagnosticare din standardul ISO DIS 15031-6:2010. Alternativ, codurile de eroare pot fi elaborate și raportate în conformitate cu standardul ISO14229:2006. Codurile de eroare trebuie să fie pe deplin accesibile prin echipamentele de diagnosticare standard conform dispozițiilor de la punctul 3.9. Producătorul vehiculelor trebuie să furnizeze unui organism național de standardizare detalii privind datele de diagnosticare legate de emisii, de exemplu PID-uri, ID-uri de monitoare OBD, ID-uri de încercare, nespecificate în ISO 15031-5:2011 sau ISO14229:2006, dar care sunt relevante pentru prezentul regulament. 3.12.   Interfața de legătură dintre vehicul și dispozitivul de diagnosticare trebuie să fie standardizată și să îndeplinească toate cerințele din standardul ISO 19689:2016 «Motociclete și mopede – Comunicarea între vehicul și echipamentele exterioare de diagnosticare – Conectorul de diagnosticare și circuitele electrice asociate, specificații și utilizare» sau din standardul ISO 15031-3:2004 «Vehicule rutiere – Comunicarea între vehicul și echipamentele exterioare pentru diagnosticul referitor la emisii – Partea 3: Conectorul de diagnosticare și circuitele electrice asociate: specificații și utilizare». Poziția de instalare preferabilă este sub locul șezând. Orice altă poziționare a conectorului de diagnosticare face obiectul acordului autorității de omologare și trebuie să fie accesibilă pentru personalul de întreținere, dar trebuie să fie protejată împotriva modificărilor neautorizate care ar putea fi efectuate de personalul necalificat. Poziția interfeței de legătură este indicată în mod clar în manualul utilizatorului. 3.13.   Până la implementarea pe vehicul a unui sistem OBD de etapa II pentru vehiculele din categoria L, poate fi instalată o interfață de conectare alternativă la cererea producătorului vehiculului. În cazul în care este instalată o astfel de interfață de conectare alternativă, producătorul vehiculului pune în mod gratuit la dispoziția producătorilor de echipamente de încercare informații detaliate privind configurația portizolatorilor conectori ai vehiculului. Producătorul vehiculului furnizează un adaptor care permite conectarea la instrumentul generic de scanare. Acest adaptor este de o calitate adecvată pentru utilizarea profesională în atelier. Se furnizează, la cerere, tuturor operatorilor independenți, în mod nediscriminatoriu. Producătorii pot percepe un preț rezonabil și proporțional pentru acest adaptor, ținând cont de costurile suplimentare la care este expus clientul prin această opțiune a producătorului. Interfața de conectare și adaptorul nu pot include niciun fel de elemente specifice de concepție care ar necesita o validare sau o certificare înainte de utilizare sau care ar limita schimbul de date cu vehiculul în cazul utilizării unui instrument generic de scanare.”; 3. punctul 4.1.4 se înlocuiește cu următorul text: 4.1.4.   Începând cu 1 ianuarie 2024, dacă, în conformitate cu cerințele din prezenta anexă, vehiculul este echipat cu un program de monitorizare specific M, IUPRM este mai mare sau egal cu 0,1 pentru toate programele de monitorizare M.”; 4. se introduce următorul punct 4.1.4.1: 4.1.4.1.   Până la 31 decembrie 2023, producătorul demonstrează autorității de omologare funcționalitatea determinării IUPR, și anume pentru noile tipuri de vehicule începând cu 1 ianuarie 2020 și pentru tipurile de vehicule existente începând cu 1 ianuarie 2021.” 5. punctele 4.5 și 4.5.1 se înlocuiesc cu următorul text: „4.5.   Numitorul general 4.5.1.   Numitorul general este un contor de măsurare a numărului de puneri în funcțiune ale unui vehicul. Acesta este incrementat în 10 secunde, dacă în cursul unui singur ciclu de conducere sunt îndeplinite următoarele criterii: (a) timpul cumulat de la pornirea motorului este mai mare sau egal cu 600 de secunde, la o altitudine mai mică de 2 440 m deasupra nivelului mării sau la o presiune de cel puțin 75,7 kPa și o temperatură ambiantă mai mare sau egală cu 266,2 K (– 7 °C); (b) perioada de funcționare cumulată a vehiculului la cel puțin 25 km/h este de cel puțin 300 de secunde, la o altitudine mai mică de 2 440 m deasupra nivelului mării sau la o presiune de cel puțin 75,7 kPa și o temperatură ambiantă mai mare sau egală cu 266,2 K (– 7 °C); (c) funcționarea continuă a vehiculului la ralanti (adică cu pedala de accelerație eliberată de către conducătorul auto și cu o viteză a vehiculului de cel mult 1,6 km/h) are loc timp de cel puțin 30 de secunde, la o altitudine mai mică de 2 440 m deasupra nivelului mării sau la o presiune de cel puțin 75,7 kPa și o temperatură ambiantă mai mare sau egală cu 266,2 K (– 7 °C). Numitorul general poate fi incrementat și în afara condițiilor limită de altitudine sau presiune ambiantă și temperatură ambiantă.”; 6. se introduce următorul punct 4.6.2.1: 4.6.2.1.   Numărătorii și numitorii programelor de monitorizare ale unor componente sau sisteme specifice care asigură monitorizarea continuă pentru defecțiuni de scurtcircuit sau de circuit deschis sunt scutiți de raportare. În sensul prezentului punct, «în mod continuu», înseamnă că monitorizarea este întotdeauna activată și că eșantionarea semnalelor utilizate pentru monitorizare are loc la o rată de cel puțin două eșantionări pe secundă și că prezența sau absența defecțiunii corespunzătoare monitorizării respective trebuie stabilită în termen de 15 de secunde. Dacă, în scopul controlului, componenta de intrare a calculatorului este eșantionată cu o frecvență mai mică, în mod alternativ, componenta semnalului poate fi evaluată ori de câte ori are loc eșantionarea. Nu este necesară activarea unei componente/a unui sistem de ieșire exclusiv în scopul monitorizării componentei/a sistemului de ieșire respectiv.”; 7. punctul 4.7.4 se înlocuiește cu următorul text: 4.7.4.   Sistemul OBD dezactivează incrementarea ulterioară a numitorului general în cel mult 10 secunde dacă se detectează o disfuncționalitate la oricare componentă utilizată pentru a determina dacă sunt îndeplinite criteriile de la punctul 4.5 (viteza vehiculului, temperatura ambiantă, înălțimea, funcționarea la ralanti sau timpul de funcționare) și dacă a fost înregistrat codul de eroare în așteptare corespunzător. Incrementarea numitorului general nu poate fi dezactivată în nicio altă situație. Incrementarea numitorului general se reia în 10 secunde de la dispariția defecțiunii (de exemplu, codul în curs se autoșterge sau este șters printr-o comandă a instrumentului de scanare).”; (e) apendicele 2 se modifică după cum urmează: (i) la punctul 1, se elimină nota de subsol; (ii) punctul 2.1 se înlocuiește cu următorul text: „2.1. Tabelul Ap2-1 Prezentarea de ansamblu a dispozitivelor care trebuie monitorizate prin OBD de etapa I și/sau de etapa II (dacă sunt montate) Nr. Circuitele dispozitivului   Continuitatea circuitului Logica circuitului Cerințele de monitorizare de bază Observația nr.     Nivelul (a se vedea 2.3) Circuit înalt Circuit scăzut Circuit deschis În afara intervalului Performanță/Plauzibilitate Semnal blocat Dispozitivul nu funcționează / Dispozitivul nu este prezent   1 Eroare internă la modulul de comandă (ECU/PCU) 3             I&II  (1) Senzor (intrări la unitățile de comandă) 1 Senzorul de poziție a acceleratorului (pedală/manetă) 1 I&II I&II I&II I&II I&II I&II    (2) 2 Senzorul de presiune barometrică 1 I&II I&II I&II   II       3 Senzorul de poziție a arborelui de distribuție 3             I&II   4 Senzorul de poziție a arborelui cotit 3             I&II   5 Senzorul de temperatură a lichidului de răcire a motorului 1 I&II I&II I&II II II II    (4) 6 Senzorul pentru unghiul supapei de control al evacuării 1 I&II I&II I&II II II II    (4) 7 Senzorul pentru recircularea gazelor de evacuare 1 II II II II II II    (4) 8 Senzorul de presiune a rampei de combustibil 1 I&II I&II I&II II II II    (4) 9 Senzorul de temperatură a rampei de combustibil 1 I&II I&II I&II II II II    (4) 10 Senzorul de poziție a schimbătorului de viteză (tip potențiometru) 1 I&II I&II I&II II II II    (4)  (5) 11 Senzorul de poziție a schimbătorului de viteză (tip comutator) 3         II   I&II  (5) 12 Senzorul de temperatură a aerului de admisie 1 I&II I&II I&II II II II    (4) 13 Senzor de detonație (tip fără rezonanță) 3             I&II   14 Senzor de detonație (tip cu rezonanță) 3         I&II       15 Senzorul de presiune absolută în galerie 1 I&II I&II I&II II II II    (4) 16 Senzorul pentru masa debitului de aer 1 I&II I&II I&II II II II    (4) 17 Senzorul de temperatură a uleiului de motor 1 I&II I&II I&II II II II    (4) 18 Semnalele senzorului de O2 (binare/lineare) 1 I&II I&II I&II II II II    (4) 19 Senzorul de presiune (înaltă) a combustibilului 1 I&II I&II I&II II II II    (4) 20 Senzorul de temperatură a rezervorului de combustibil 1 I&II I&II I&II II II II    (4) 21 Senzorul de poziție a acceleratorului 1 I&II I&II I&II I&II I&II I&II    (2) 22 Senzorul pentru viteza vehiculului 3         II   I&II  (5) 23 Senzorul pentru turația roților 3         II   I&II  (5) Actuatoare (unități de comandă de ieșire) 1 Supapa de control al purjării prin sistemul de emisie prin evaporare 2 II I&II II       I&II  (6) 2 Actuatorul supapei de control al evacuării (acționat de motor) 3         II   I&II   3 Controlul recirculării gazelor de evacuare 3         II       4 Injectorul de combustibil 2   I&II         I&II  (6) 5 Sistemul de control al aerului în regim de ralanti 1 I&II I&II I&II   II   I&II  (6) 6 Circuitele primare de control ale bobinei de aprindere 2   I&II         I&II  (6) 7 Încălzirea senzorului de O2 1 I&II I&II I&II   II   I&II  (6) 8 Sistemul de injectare a aerului secundar 2 II I&II II       I&II  (6) 9 Actuatorul prin cablu al clapetei de accelerație 3   I&II         I&II  (6) (iii) punctul 2.4 se înlocuiește cu următorul text: 2.4.   Se pot combina două din trei simptome în monitorizarea de diagnosticare a continuității și logicii circuitelor, de exemplu: — circuit înalt sau deschis și circuit scăzut; — circuit înalt și circuit scăzut sau circuit deschis; — semnal în afara limitelor sau a performanței circuitului și semnal blocat; — circuit înalt și în afara limitelor înalt sau circuit scăzut și în afara limitelor scăzut.”; (f) se adaugă următoarele apendice 3, 4 și 5: „ Apendicele 3 Raportul de performanță în funcționare 1.   Introducere 1.1.   Prezentul apendice stabilește cerințele pentru raportul de performanță în funcționare al unui program de monitorizare specific M al sistemelor OBD (IUPR M) pentru categoriile de vehiculele L3e, L5e-A și L7e-A omologate de tip în conformitate cu prezentul regulament. 2.   Auditul IUPR M 2.1.   La cererea autorității de omologare, producătorul raportează autorității responsabile cu omologarea de tip cu privire la cererile de garanție, la reparațiile efectuate în perioada de garanție și la avariile sistemului OBD înregistrate la reparare, în conformitate cu formatul agreat la data omologării de tip. Informațiile cuprind, în detaliu, frecvența și cauza avariilor apărute la componentele și sistemele referitoare la emisii. Rapoartele se completează cel puțin o dată în ciclul de producție al vehiculului, pentru fiecare model de vehicul la o vechime de cinci ani sau la distanța parcursă prevăzută în partea A a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 168/2013, în funcție de care din aceste condiții este satisfăcută prima. 2.2.   Parametri pentru definirea familiei IUPR Pentru definirea familiei IUPR, se utilizează parametrii familiei OBD enumerați în apendicele 5. 2.3.   Cerințe privind informarea Un audit al IUPR M va fi efectuat de către autoritatea de omologare pe baza informațiilor furnizate de producător. Aceste informații includ, în special, următoarele elemente: 2.3.1. denumirea și adresa producătorului; 2.3.2. numele, adresa, numerele de telefon și fax și adresa de e-mail a reprezentantului său autorizat pentru zonele incluse în informațiile producătorului; 2.3.3. denumirea (denumirile) modelului vehiculelor incluse în informațiile producătorului; 2.3.4. după caz, lista tipurilor de vehicule cuprinse în informațiile producătorului, și anume, pentru OBD și IUPR M, familia OBD în conformitate cu apendicele 5; 2.3.5. codurile numerelor de identificare ale vehiculului (VIN) aplicabile acestor tipuri de vehicule din cadrul familiei (prefixul VIN); 2.3.6. numerele omologărilor aplicabile acestor tipuri de vehicule din cadrul familiei IUPR, inclusiv, după caz, numerele tuturor extinderilor și reparațiilor la fața locului/retragerilor (ameliorări ulterioare); 2.3.7. detalii privind extensiile, reparațiile la fața locului/retragerile pentru omologările de tip ale vehiculelor care fac obiectul informațiilor furnizate de producător (dacă sunt solicitate de autoritatea de omologare); 2.3.8. perioada de timp pentru care au fost colectate informațiile furnizate de producător; 2.3.9. perioada de construcție a vehiculului menționată în cadrul informațiilor furnizate de producător (de exemplu, vehicule produse în timpul anului calendaristic 2017); 2.3.10. procedura de verificare a IUPR M aplicată de producător, cuprinzând: (a) metoda de localizare a vehiculului; (b) criteriile de selecție și respingere a vehiculului; (c) tipurile și procedurile de încercare folosite pentru program; (d) criteriile de acceptare/respingere de către producător a familiei de vehicule; (e) zona (zonele) geografice din cadrul căreia (cărora) producătorul și-a colectat informațiile; (f) dimensiunea eșantionului și planul de eșantionare utilizat; 2.3.11. rezultatele procedurii cu privire la IUPR M aplicate de producător, cuprinzând: (a) identificarea vehiculelor incluse în program (încercate sau nu). Identificarea cuprinde următoarele informații: — numele modelului; — numărul de identificare al vehiculului (VIN); — regiunea în care se utilizează (dacă se cunoaște); — data fabricației; (b) motivul (motivele) de respingere a unui vehicul din eșantion; (c) date despre încercări, inclusiv următoarele informații: — data încercării/descărcării datelor; — locul încercării/descărcării datelor; — toate datele necesare, în conformitate cu punctul 4.1.6 din apendicele 1, descărcate din vehicul; — pentru fiecare monitor, se raportează rata de performanță în funcționare; 2.3.12. pentru eșantionarea IUPRM, următoarele informații: (a) ratele medii de performanță în funcționare IUPR M ale tuturor vehiculelor selectate pentru fiecare program de monitorizare, în conformitate cu punctul 4.1.4 din apendicele 1; (b) procentul de vehicule selectate care au un IUPR M mai mare sau egal cu valoarea minimă aplicabilă programului de monitorizare în conformitate cu punctul 4.1.4 din apendicele 1. 3.   Selectarea vehiculelor pentru IUPR M 3.1.   Eșantionarea producătorului trebuie să provină din cel puțin două state membre care au condiții de utilizare a vehiculelor substanțial diferite (cu excepția cazului în care sunt disponibile pe piața unui singur stat membru). Factori precum diferențele între combustibili, condițiile ambiante, vitezele de rulare medii, raportul între rularea în localitate și în afara localității vor fi luați în considerare la alegerea statelor membre. Pentru încercările privind IUPR M, se includ în eșantion numai vehiculele care îndeplinesc criteriile de la punctul 2.3 din apendicele 4. 3.2.   La alegerea statelor membre pentru eșantionarea vehiculelor, producătorul poate selecta vehicule dintr-un stat membru care în mod special este considerat reprezentativ. În această situație, producătorul trebuie să îi demonstreze autorității care a acordat omologarea de tip faptul că selecția este reprezentativă (de exemplu, justificată de piața care are cel mai mare volum de vânzări anuale a unei familii de vehicule din Uniune). Atunci când, pentru o familie, sunt necesare mai multe loturi de eșantionare pentru a fi supuse încercării, astfel cum se definește la punctul 3.3, vehiculele din lotul al doilea și al treilea de eșantionare reflectă condiții diferite de funcționare față de cele selectate pentru primul eșantion. 3.3.   Dimensiunea eșantionului 3.3.1.   Numărul de loturi eșantionate depinde de volumul anual de vânzări în Uniune pentru o familie de OBD, astfel cum este definit în tabelul următor: Înregistrări în UE pe an calendaristic (pentru încercările de emisii la conducta de evacuare) ale vehiculelor unei familii OBD cu IUPR în zona de eșantionare Numărul loturilor de eșantionare până la 100 000 1 de la 100 001 la 200 000 2 peste 200 000 3 3.3.2.   Pentru IUPR, numărul de loturi de eșantioane care urmează a fi folosite este descris în tabelul de la punctul 3.3.1 și se bazează pe numărul de vehicule dintr-o familie IUPR care sunt omologate cu IUPR. Pentru prima perioadă de eșantionare a unei familii IUPR, toate tipurile de vehicule din familie care se omologhează cu IUPR se consideră a fi supuse eșantionării. Pentru perioadele de eșantionare ulterioare, numai tipurile de vehicule care nu au fost încercate anterior sau care sunt incluse în omologările de emisii care au fost extinse din perioada anterioară de eșantionare sunt considerate susceptibile a fi supuse eșantionării. Pentru familiile alcătuite din mai puțin de 5 000 de înmatriculări în UE, care sunt supuse eșantionării în perioada de eșantionare, numărul minim de vehicule într-un lot de eșantioane este de șase. Pentru toate celelalte familii, numărul minim de vehicule pe lot de eșantioane este de 15. Fiecare lot de eșantioane reflectă în mod adecvat structura vânzărilor, și anume sunt reprezentate cel puțin tipurile de vehicule cu volum mare de vânzări (≥ 20 % din totalul familiei). Vehiculele cu producție de serie mică, având mai puțin de 1 000 de vehicule pe familie de OBD, sunt scutite de cerințele IUPR minime, precum și de obligația de a demonstra respectarea acestor cerințe autorității de omologare de tip. 4.   Pe baza auditului menționat în secțiunea 2, autoritatea de omologare adoptă una dintre hotărârile sau acțiunile următoare: (a) fie decide că familia IUPR este satisfăcătoare și nu ia alte măsuri; (b) fie decide că datele furnizate de producător sunt insuficiente pentru a lua o hotărâre și solicită din partea producătorului informații sau date privind încercările suplimentare; (c) fie decide, pe baza informațiilor de la autoritatea de omologare sau din programele de supraveghere a încercărilor din statul membru, că informațiile furnizate de producător sunt insuficiente pentru a adopta o hotărâre și solicită informații suplimentare sau date despre încercări din partea producătorului; (d) fie decide că rezultatul auditului pentru familia IUPR este nesatisfăcător și procedează la efectuarea de încercări asupra tipului de vehicul sau familiei IUPR în cauză în conformitate cu apendicele 1. Dacă, conform auditului asupra IUPR M, criteriile de încercare specificate la punctul 3.2 din apendicele 4 sunt îndeplinite pentru vehiculele din lotul de eșantioane, autoritatea de omologare – de tip trebuie să efectueze în continuare acțiunea descrisă la litera (d) de la prezentul punct. 4.1.   În colaborare cu producătorul, autoritatea de omologare alege un eșantion de vehicule cu un număr suficient de kilometri parcurși a căror utilizare în condiții normale poate fi asigurată cu ușurință. Producătorul va fi consultat cu privire la alegerea vehiculelor din eșantion și i se va permite să participe la verificările de confirmare a vehiculelor. Apendicele 4 Criterii de selecție a vehiculelor în funcție de rapoartele de performanță în funcționare 1.   Introducere 1.1.   În prezentul apendice sunt descrise criteriile menționate în secțiunea 4 din apendicele 1 la prezenta anexă privind selecția vehiculelor pentru încercări și procedurile pentru IUPR M. 2.   Criterii de selecție Criteriile de acceptare a unui vehicul selecționat sunt definite pentru IUPR M în secțiunile 2.1-2.5. 2.1.   Vehiculul aparține unui tip de vehicule care a făcut obiectul unei omologări de tip în temeiul prezentului regulament și dispune de un certificat de conformitate conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 901/2014 (3). Pentru verificarea IUPR M, vehiculul trebuie să fie omologat în raport cu standardul OBD de etapa II sau ulterioară. El trebuie să fie înmatriculat și utilizat în Uniune. 2.2.   Vehiculul trebuie să fi parcurs cel puțin 3 000 km sau să fi fost în serviciu cel puțin 6 luni, în funcție de care din aceste condiții este satisfăcută ultima, și să nu fi depășit kilometrajele pentru încercarea de durabilitate prevăzută pentru categoria de vehicule în cauză în partea A din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 168/2013 sau să nu fi fost în serviciu mai mult de cinci ani, dintre aceste două condiții fiind luată în calcul cea care este satisfăcută mai întâi. 2.3.   Pentru verificarea IUPR M, eșantionul de încercare include numai vehicule care: (a) au colectat suficiente informații privind funcționarea vehiculului pentru programul de monitorizare supus încercării. Pentru programele de monitorizare care trebuie să atingă raportul de performanță în funcționare al monitorizării și să urmărească și să raporteze date cu privire la acest raport în conformitate cu punctul 4.6.1 din apendicele 1, date suficiente privind funcționarea vehiculului înseamnă că numitorul îndeplinește criteriile prezentate mai jos. Numitorul, astfel cum este definit la punctele 4.3 și 4.5 din apendicele 1, pentru programul de monitorizare supus încercării, trebuie să aibă o valoare mai mare sau egală cu una dintre valorile următoare: (i) 15 pentru programele de monitorizare ale sistemului de evaporare, pentru programele de monitorizare ale sistemului de aer secundar și pentru programele de monitorizare care folosesc un numitor incrementat în conformitate cu punctul 4.3.2 din apendicele 1 (de exemplu, programele de monitorizare pentru pornirea la rece, programele de monitorizare pentru sistemul de aer condiționat etc.); sau (ii) 5 pentru programele de monitorizare ale filtrului de particule și pentru programele de monitorizare ale catalizatorului de oxidare care folosesc un numitor incrementat în conformitate cu punctul 4.3.2 din apendicele 1; sau (iii) 30 pentru programele de monitorizare ale catalizatorului, ale senzorului de oxigen, ale sistemului EGR, ale sistemului VVT și ale tuturor celorlalte componente; (b) nu au fost manipulate în mod neautorizat sau nu au fost echipate cu piese adăugate sau modificate care ar face ca sistemul OBD să nu respecte cerințele din anexa XII. 2.3.   Dacă are loc o operație de întreținere, aceasta trebuie efectuată la intervalele pentru întreținere recomandate de producător. 2.4.   Vehiculul nu prezintă nici un fel de indicii de utilizare abuzivă (de exemplu, angajare în curse de viteză, suprasarcină, utilizarea unui combustibil neadecvat sau alte utilizări neconforme) sau de alte intervenții (de exemplu manipulări neautorizate) susceptibile să afecteze performanțele privind emisiile. Sunt luate în considerare informațiile privind codul de eroare și kilometrajul înregistrate de calculator. Un vehicul nu este selectat pentru încercări dacă informațiile înregistrate de calculator demonstrează că acesta a funcționat după înregistrarea unui cod de eroare și că nu a fost efectuată o reparație într-un timp relativ scurt. 2.5.   Nu a fost efectuată nicio reparație importantă neautorizată a motorului vehiculului și nicio altă reparație importantă a vehiculului însuși. 3.   Plan de măsuri de remediere 3.1.   Autoritatea de omologare de tip solicită producătorului să prezinte un plan de măsuri de remediere a neconformității în situația în care: 3.2.   Pentru IUPRM al unui anumit program de monitorizare M, sunt îndeplinite următoarele condiții statistice într-un eșantion de încercare a cărui dimensiune se determină în conformitate cu punctul 3.3.1 din apendicele 3. Pentru vehicule certificate pentru un raport de 0,1 în conformitate cu punctul 4.1.4 din apendicele 1, datele colectate de la vehicule indică, pentru cel puțin un program de monitorizare M în eșantionul de încercare, fie că raportul mediu de performanță în funcționare al eșantionului de încercare este mai mic de 0,1, fie că cel puțin 66 % dintre vehiculele din eșantionul de încercare au un raport de performanță în funcționare a monitorului mai mic de 0,1. 3.3.   Planul de măsuri de remediere se trimite autorității de omologare de tip cel târziu la 60 de zile lucrătoare de la data notificării prevăzute la punctul 3.1. În termen de 30 de zile lucrătoare, autoritatea de omologare de tip trebuie să își declare acordul sau dezacordul cu privire la planul de măsuri de remediere. Cu toate acestea, în cazul în care producătorul poate demonstra fără echivoc autorității de omologare de tip că este nevoie de mai mult timp pentru investigarea motivelor neconformității și pentru elaborarea unui plan de măsuri de remediere, se acordă o extindere. 3.4.   Măsurile de remediere se aplică tuturor vehiculelor care pot fi afectate de aceeași defecțiune. Trebuie evaluată necesitatea modificării documentelor de omologare. 3.5.   Producătorul trebuie să furnizeze o copie a tuturor comunicărilor referitoare la planul de măsuri de remediere, trebuie să păstreze un dosar al campaniei de rechemare și trebuie să furnizeze cu regularitate rapoarte de situație autorității de omologare de tip. 3.6.   Planul de măsuri de remediere conține cerințele prevăzute la punctele 3.6.1-3.6.11. Producătorul atribuie un nume sau un număr de identificare unic pentru planul măsurilor de remediere. 3.6.1.   O descriere a fiecărui tip de vehicul inclusă în planul măsurilor de remediere. 3.6.2.   O descriere a modificărilor, adaptărilor, reparațiilor, corecțiilor, reglajelor sau a altor modificări care trebuie efectuate pentru a aduce motorul în stare de conformitate, inclusiv un scurt rezumat al datelor și studiilor tehnice care sprijină decizia producătorului de a adopta măsurile specifice pentru remedierea neconformității. 3.6.3.   O descriere a metodei prin care producătorul informează proprietarii vehiculelor. 3.6.4.   O descriere, după caz, a întreținerii sau utilizării adecvate pe care producătorul o stipulează drept condiție de eligibilitate pentru repararea în cadrul planului de măsuri de remediere și prezentarea motivației producătorului pentru impunerea acestei condiții. Niciun fel de condiții privind întreținerea sau utilizarea nu pot fi impuse, decât dacă poate fi demonstrată legătura între acestea și neconformitatea și măsurile de remediere. 3.6.5.   O descriere a procedurii care trebuie urmată de către proprietarii vehiculelor pentru remedierea neconformității. Aceasta include o dată după care pot fi luate măsuri de remediere, timpul estimat pentru realizarea reparațiilor în atelier și unde pot fi efectuate acestea. Reparația se realizează rapid, într-o perioadă de timp rezonabilă după livrarea vehiculului. 3.6.6.   O copie a informațiilor transmise proprietarului vehiculului. 3.6.7.   O scurtă descriere a sistemului utilizat de producător pentru a asigura furnizarea corespunzătoare a componentei sau a sistemelor necesare pentru acțiunea de remediere. Este indicată data la care va exista o aprovizionare adecvată cu componente sau sisteme pentru inițierea campaniei. 3.6.8.   O copie a tuturor instrucțiunilor care vor fi trimise persoanelor care realizează reparația. 3.6.9.   O descriere a impactului măsurilor corective propuse asupra emisiilor, consumului de combustibil, manevrabilității și siguranței fiecărui tip de motor care intră sub incidența planului de măsuri remediere, împreună cu datele, studiile tehnice etc. care susțin aceste concluzii. 3.6.10.   Orice alte informații, rapoarte sau date pe care autoritatea de omologare de tip le consideră în mod rezonabil necesare pentru evaluarea planului de măsuri de remediere. 3.6.11.   În cazul în care planul de măsuri de remediere include o rechemare, trebuie prezentată autorității de omologare de tip o descriere a metodei de înregistrare a reparației. Dacă se utilizează o etichetă, se transmite un exemplar al acesteia. 3.7.   Producătorului i se poate cere să efectueze încercări necesare și concepute în mod rezonabil asupra componentelor și vehiculelor, incluzând schimbarea, reparația sau modificarea propusă, cu scopul de a demonstra eficiența schimbării, a reparației sau a modificării. 3.8.   Producătorului îi revine responsabilitatea de a întocmi un dosar cu toate vehiculele rechemate și reparate, cu precizarea atelierului care a efectuat reparațiile. Autoritatea de omologare trebuie să aibă acces la aceste înregistrări, la cerere, pe o perioadă de 5 ani de la aplicarea planului de măsuri de remediere. 3.9.   Repararea și/sau modificarea sau adăugarea de noi echipamente se înregistrează într-un certificat pus la dispoziția proprietarului vehiculului de către producător. Apendicele 5 Familia de sisteme de diagnosticare la bord 1.   Introducere 1.1.   În prezentul apendice sunt stabilite criteriile pentru a defini o familie de OBD, astfel cum se menționează în apendicele 3 și 4. 2.   Criterii de selecție Se consideră că tipurile de vehicule pentru care cel puțin parametrii descriși mai jos sunt identici dispun de aceeași combinație motor/control al emisiilor/sistem OBD. 2.2.   Motor: — proces de combustie (aprindere prin scânteie/aprindere prin compresie, doi timpi/patru timpi/rotativ); — metoda de alimentare a motorului (injecție unică sau multipunct); — tipul de combustibil (benzină, motorină, multicombustibil benzină/etanol, multicombustibil motorină/biomotorină, gaz natural/biogaz, GPL, bicombustibil benzină/gaz natural/biogaz, bicombustibil benzină/GPL). 2.3.   Sistemul de control al emisiilor: — tipul convertizorului catalitic (prin oxidare, cu trei căi, catalizator încălzit, SCR sau altele); — tipul captatorului de particule; — injecție secundară cu aer (cu/fără); — recircularea gazelor de evacuare (cu/fără). 2.4.   Componentele și funcționarea OBD: — metodele de monitorizare funcțională OBD, detectarea și indicarea disfuncționalităților către conducătorul vehiculului. ”

---

(1)  Doar în cazul în care se activează un regim implicit care duce la scăderea semnificativă a cuplului de propulsie sau dacă este montat un sistem de acționare prin cablu a clapetei de accelerație.

(2)  Dacă sunt montate mai multe APS sau TPS, controlul (controalele) încrucișat(e) trebuie să îndeplinească toate cerințele logicii circuitelor. Dacă este montat un singur APS sau TPS, monitorizarea logicii circuitelor APS sau TPS nu este obligatorie.

(3)

Eliminat.

(4)  OBD de etapa II: două din trei disfuncționalități ale logicii circuitelor, marcate cu «II», sunt monitorizate în plus față de monitorizarea continuității circuitelor.

(5)  Doar dacă este folosit ca intrare la ECU/PCU, având relevanță din punctul de vedere al performanței de mediu sau al siguranței în funcționare.

(6)  Se permite derogarea dacă producătorul solicită nivelul 3, semnalul sistemului de acționare este prezent doar dacă nu este prezentă indicația simptomului.”;

(3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 901/2014 al Comisiei din 18 iulie 2014 de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele administrative pentru omologarea și supravegherea pieței pentru vehiculele cu două sau trei roți și pentru cvadricicluri (JO L 249, 22.8.2014, p. 1).

ANEXA II

Modificări la Regulamentul delegat (UE) nr. 134/2014

Anexele II-VI, VIII și X la Regulamentul delegat (UE) nr. 134/2014 se modifică după cum urmează:

1.

Anexa II se modifică după cum urmează: (a) punctele 4.5.5.2.1.1 și 4.5.5.2.1.2 se înlocuiesc cu următorul text: „4.5.5.2.1.1.   Pasul 1 – Calculul vitezelor de schimbare a treptelor Vitezele pentru schimbarea înspre trepte superioare (v1→2 și vi→i + 1), în km/h, în timpul fazelor de accelerare se calculează conform formulelor: Ecuația 2-3: , i = 2 to ng – 1 Ecuația 2-4: unde:   «i» este numărul treptei de viteză (≥ 2)   «ng» este numărul total de trepte de viteză pentru mersul înainte   «Pn» este puterea nominală în kW   «mref» este masa de referință în kg   «nidle» este turația la ralanti în min– 1   «s» este turația nominală a motorului în min– 1   «ndvi» este raportul dintre turația motorului în min– 1 și viteza vehiculului în km/h în treapta «i» 4.5.5.2.1.2.   Vitezele de retrogradare spre trepte inferioare (vi→i – 1), în km/h, în timpul fazelor de croazieră sau decelerare, din treapta a 4-a (viteza a 4-a) în treapta ng se calculează cu formula: Ecuația 2-5: , i = 4 to ng unde:   «i» este numărul treptei de viteză (≥ 4)   «ng» este numărul total de trepte de viteză pentru mersul înainte   «Pn» este puterea nominală în kW   «Mref» este masa de referință în kg   «nidle» este turația la ralanti în min– 1   «s» este turația nominală a motorului în min– 1   «ndvi - 2» este raportul dintre turația motorului în min– 1 și viteza vehiculului în km/h în treapta i – 2 Viteza de retrogradare din treapta a 3-a în treapta a 2-a (v3→2) se calculează cu următoarea ecuație: Ecuația 2-6: unde:   «Pn» este puterea nominală în kW   «Mref» este masa de referință în kg   «nidle» este turația la ralanti în min– 1   «s» este turația nominală a motorului în min– 1   «ndv1» este raportul dintre turația motorului în min– 1 și viteza vehiculului în km/h în treapta 1 Viteza de retrogradare din treapta a 2-a în treapta 1 (v2→1) se calculează cu următoarea ecuație: Ecuația 2-7: unde:   «ndv2» este raportul dintre turația motorului în min– 1 și viteza vehiculului în km/h în treapta a 2-a Deoarece fazele de croazieră sunt definite de indicatorul de fază, este posibil să intervină o ușoară creștere a vitezei și ar putea fi necesară trecerea într-o treaptă superioară. Vitezele de trecere spre treptele superioare (v1→2, v2→3și vi→i+1), în km/h, în timpul fazelor de croazieră se calculează cu următoarele ecuații: Ecuația 2-7a: Ecuația 2-8: Ecuația 2-9: , i = 3 to ng”; (b) la ultimul paragraf de la punctul 4.5.6.1.2.2, textul „În mod alternativ, m r1 poate fi estimat ca f procente din m” se înlocuiește cu textul „În mod alternativ, m r1 poate fi estimat ca fiind egal cu 4 procente din m.”; (c) în tabelul 1-10 de la punctul 6.1.1.6.2.2, în rândurile corespunzătoare vehiculelor din categoriile L3a, L4e, L5e-A și L7e-A cu viteza maximă mai mică de 130 km/h, textul din coloana a cincea (factori de ponderare) se înlocuiește cu următorul text: „w1 = 0,30 w2 = 0,70”; (d) în secțiunea 3 din apendicele 6 [„ciclul de încercare armonizat la nivel mondial pentru motociclete (WMTC – World Harmonised Motorcycle Test Cycle), etapa 2”] punctul 4.1.1, în tabelul Ap6-19, la rubrica ce corespunde valorii 148 s, în coloana pentru viteza rolei în km/h, valoarea „75,4” se înlocuiește cu valoarea „85,4”.

2.

Anexa III se modifică după cum urmează: (a) punctul 4.2.2 se înlocuiește cu următorul text: „4.2.2. Pentru fiecare element de reglare a cărui poziție poate varia continuu, trebuie să se determine un număr suficient de poziții caracteristice. Încercarea este efectuată cu motorul aflat la o turație normală la ralanti și apoi la o turație înaltă la ralanti. Definiția poziției posibile de ajustare a componentelor de reglare pentru o «turație normală la ralanti» corectă este stabilită la punctul 4.2.5. Turația înaltă la ralanti este definită de producător, dar trebuie să fie mai mare de 2 000 min– 1. Turația înaltă la ralanti este atinsă și menținută la un nivel stabil prin acționarea manuală a pedalei sau a levierului clapetei de accelerație.”; (b) punctul 4.2.5.1 se înlocuiește cu următorul text: „4.2.5.1. cea mai mare dintre următoarele două valori: (a) cea mai mică turație la care motorul poate funcționa la ralanti; (b) turația recomandată de producător minus 100 rotații/min;”.

3.

Anexa IV se modifică după cum urmează: (a) punctul 2.2.1 se înlocuiește cu următorul text: „2.2.1. în ceea ce privește performanța de mediu, pentru noile tipuri de vehicule echipate cu un nou tip de sistem de ventilare a gazelor din carter, caz în care se poate selecta un vehicul prototip cu un concept de ventilare a gazelor de carter care să reprezinte tipul omologat, dacă producătorul dorește să demonstreze serviciului tehnic și autorității de omologare că rezultatul la încercarea de tip III a fost pozitiv;”; (b) punctul 4.1 se înlocuiește cu următorul text: „4.1.   Metoda de încercare 1 Încercarea de tip III se efectuează în conformitate cu următoarea procedură de încercare:”; (c) punctul 4.1.4.3 se înlocuiește cu următorul text: 4.1.4.3.   Vehiculul este considerat corespunzător în cazul în care, în toate condițiile de măsurare definite la punctul 4.1.2, presiunea medie măsurată în carter nu depășește valoarea presiunii atmosferice medii la momentul efectuării măsurării.”; (d) se introduce următorul punct 4.1.8: 4.1.8.   Dacă pentru una sau mai multe condiții de măsurare de la punctul 4.1.2, valoarea medie a presiunii măsurată în carter în cursul perioadei de timp prevăzute la punctul 4.1.7 depășește presiunea atmosferică, se efectuează încercarea suplimentară definită la punctul 4.2.3, ale cărei rezultate sunt considerate satisfăcătoare de către autoritatea de omologare.”; (e) punctele 4.2 și 4.2.1 se înlocuiesc cu următorul text: „4.2.   Metoda de încercare 2 4.2.1.   Încercarea de tipul III se efectuează în conformitate cu următoarea procedură de încercare.”; (f) punctul 4.2.1.2 se înlocuiește cu următorul text: 4.2.1.2.   Se racordează un sac flexibil la orificiul jojei, impermeabil la gazele de carter, având o capacitate egală cu de aproximativ 3 ori cilindreea motorului. Sacul se golește după fiecare măsurare.”; (g) punctul 4.2.1.4 se înlocuiește cu următorul text: 4.2.1.4.   Vehiculul este considerat corespunzător în cazul în care, după toate condițiile de măsurare definite la punctele 4.1.2 și 4.2.1.3 de mai sus, nu se produce nicio umflare vizibilă a sacului.”; (h) se introduce următorul punct 4.2.2.4: 4.2.2.4.   Dacă una sau mai multe dintre condițiile de încercare definite la punctul 4.2.1.2 nu sunt îndeplinite, se efectuează încercarea suplimentară definită la punctul 4.2.3, ale cărei rezultate sunt considerate satisfăcătoare de către autoritatea de omologare.”; (i) punctul 4.2.3 se înlocuiește cu următorul text: 4.2.3.   Metoda suplimentară de încercare de tipul III (nr. 3)”.

4.

Anexa V se modifică după cum urmează: (a) punctul 2.5 se înlocuiește cu următorul text: 2.5.   Vehicule din categoria L (sub)categoriile L1e, L2e, L5e-B, L6e-B, L7e-B și L7e-C se încearcă fie conform procedurii de încercare a permeabilității prevăzute în apendicele 2, fie conform procedurii de încercare SHED prevăzute în apendicele 3, la alegerea producătorului.”; (b) punctul 2.6. se elimină; (c) în apendicele 2, punctul 1.1 se înlocuiește cu următorul text: 1.1.   Începând cu data primei aplicări prevăzute în anexa IV la Regulamentul (UE) nr. 168/2013, permeabilitatea sistemului de combustibil face obiectul unei încercări în conformitate cu procedura de încercare stabilită la punctul 2. Această cerință de bază se aplică tuturor vehiculelor de categoria L echipate cu un rezervor de combustibil destinat stocării de combustibil lichid cu grad ridicat de volatilitate, astfel cum aceasta se aplică vehiculelor echipate cu motor cu aprindere prin scânteie, în conformitate cu partea B din anexa V la Regulamentul (UE) nr. 168/2013. În vederea îndeplinirii cerințelor de încercare a emisiilor prin evaporare prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 168/2013, vehiculele din (sub)categoriile L3e, L4e, L5e-A, L6e-A și L7e-A ale categoriei L trebuie încercate doar conform procedurii de încercare prevăzute în apendicele 3 la prezenta anexă.”

5.

Anexa VI se modifică după cum urmează: (a) punctul 3.3.1 se înlocuiește cu următorul text: 3.3.1.   Rezultatele privind emisiilor unui vehicul care a parcurs o distanță mai mare decât cea prevăzută la articolul 23 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 168/2013 după prima sa pornire la ieșirea din linia de producție, factorii de deteriorare aplicați prevăzuți în partea B din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 168/2013, rezultatul înmulțirii acestor două valori, precum și valoarea limită a emisiei prevăzută în anexa VI la Regulamentul (UE) nr. 168/2013 se adaugă la raportul de încercare.”; (b) punctul 3.4.2 se înlocuiește cu următorul text: „3.4.2.   Ciclul de acumulare a kilometrajului aprobat de Agenția pentru protecția mediului a SUA (EPA) La alegerea producătorului, ciclul aprobat al încercării de durabilitate cu acumularea kilometrajului (AMA – approved mileage accumulation) poate fi realizat ca alternativă la ciclul de acumulare de tipul V. Ciclul de durabilitate AMA se efectuează în conformitate cu detaliile tehnice prevăzute în apendicele 2.”; (c) se introduce următorul punct 3.4.3: 3.4.3.   Ciclul de durabilitate AMA este eliminat treptat pentru vehiculele din clasa III prevăzute în tabelul AP2-1 din apendicele 2, însă poate fi folosit în continuare, pe o perioadă tranzitorie, până la 31 decembrie 2024.”; (d) se adaugă următoarele punctele 3.6, 3.6.1, 3.6.2 și 3.7: „3.6.   Încercarea pe standul de încercare privind durabilitatea 3.6.1.   Ca soluție alternativă la punctul 3.1. sau 3.2., producătorul poate cere să utilizeze procedura de încercare de durabilitate pe stand stabilită în apendicele 3. Încercarea pe standul de încercări privind durabilitatea, astfel cum este prevăzută în apendicele 3, determină emisiile unui vehicul uzat prin îmbătrânirea catalizatorului vehiculului printr-un ciclu standard de încercare pe stand (SBC – standard bench cycle) pentru obținerea aceluiași nivel de deteriorare suferit de un catalizator ca urmare a dezactivării termice pe distanța de încercare atribuită prevăzută în partea A din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 168/2013. 3.6.2.   Rezultatele privind emisiile unui vehicul care a parcurs o distanță mai mare de 100 km după prima sa pornire de la ieșirea din linia de producție și ai cărui factori de deteriorare sunt determinați utilizând procedura prevăzută în apendicele 3 nu depășesc limitele de emisii ale ciclului de încercare de tipul I pentru măsurarea emisiilor în laborator, astfel cum este prevăzut în partea A din anexa VI la Regulamentul (UE) nr. 168/2013. Rezultatele emisiilor unui vehicul, care a parcurs o distanță mai mare de 100 km după prima sa pornire de la ieșirea din linia de producție, factorii de deteriorare determinați utilizând procedura prevăzută în apendicele 3 la prezenta anexă, totalul emisiilor (calculate cu ajutorul ecuațiilor multiplicative sau aditive) și limita de emisie stabilită în anexa VI la Regulamentul (UE) nr. 168/2013 se adaugă la raportul de încercare. 3.7.   La cererea producătorului, poate fi calculat și utilizat pentru procedura prevăzută la punctele 3.1 și 3.2 un factor de deteriorare aditiv al emisiilor (D.E.F.). Factorul de deteriorare se calculează pentru poluant după cum urmează: D. E. F.= Mi2 – Mi1 unde: Mi1 = emisiile masice ale poluantului i în g/kg după încercarea de tipul 1 asupra vehiculului în conformitate cu procedura prevăzută la punctele 3.1. și 3.2. Mi2 = emisiile masice ale poluantului i în g/kg după încercarea de tipul 1 asupra unui vehicul îmbătrânit în conformitate cu procedura prevăzută la punctul 3.1. sau 3.2.”; (e) în apendicele 1, punctul 2.6.1 se înlocuiește cu următorul text: 2.6.1.   În scopul acumulării distanței în ciclul SRC-LeCV, categoriile de vehicule L sunt grupate conform tabelului Ap1-1. Tabelul Ap1-1 Grupuri de categorii de vehicule L pentru ciclul SRC-LeCV Clasificarea ciclului SRC Clasificarea WTMC     1 Clasa 1 2 Clasa 2-1     2 Clasa 2-2 3 Clasa 3-1 4 Clasa 3-2” (f) apendicele 2 se modifică după cum urmează: (i) punctul 1.1 se înlocuiește cu următorul text: 1.1.   Ciclul încercării de durabilitate cu acumularea kilometrajului (AMA) aprobat de Agenția pentru protecția mediului (EPA – Environmental Protection Agency) a Statelor Unite ale Americii (SUA) este un ciclu de acumulare de kilometri utilizat pentru a uza vehiculele de încercare și dispozitivele acestora de control al poluării, de o manieră repetabilă, dar mult mai puțin reprezentativă pentru flota și traficul UE decât ciclul SRC-LeCV. Ciclul de durabilitate AMA este eliminat treptat pentru vehiculele din clasa III prevăzute la tabelul Ap2-1 din prezentul apendice; totuși, la cererea producătorului, acesta poate fi încă folosit pentru o perioadă tranzitorie, până la 31 decembrie 2024. Vehiculele de încercare de categoria L pot fi supuse ciclului de încercare pe drum, pe o pistă de încercare sau pe un stand cu rulouri folosit pentru acumularea de kilometri.”; (ii) punctul 2.1 se înlocuiește cu următorul text: 2.1.   În scopul acumulării kilometrajului în ciclul de durabilitate AMA, vehiculele de categoria L sunt grupate în modul următor: Tabelul Ap2-1 Gruparea vehiculelor din categoria L în scopul încercării de durabilitate AMA Clasa vehiculelor din categoria L Cilindreea motorului (cm3) Vmax (Km/h) I < 150 Nu se aplică II ≥ 150 < 130 III ≥ 150 ≥ 130” (g) se adaugă următoarele apendice 3 și 4: „ Apendicele 3 Încercarea de uzură pe standul de durabilitate 1.   Încercarea de uzură pe standul de durabilitate 1.1.   Vehiculul încercat în conformitate cu procedura prevăzută în prezentul apendice a parcurs o distanță mai mare de 100 km acumulată după prima sa pornire la ieșirea din linia de producție. 1.2.   Combustibilul folosit în timpul încercării este cel specificat în apendicele 2 la anexa II. 2.   Procedura pentru vehicule cu motor cu aprindere prin scânteie 2.1.   Se folosește următoarea procedură de încercare de uzură pe standul de încercare în cazul vehiculelor cu motor cu aprindere prin scânteie, inclusiv în cazul vehiculelor hibride care folosesc un catalizator ca principal dispozitiv posttratare de control al emisiilor. Pentru încercarea de uzură pe stand este necesară instalarea unui sistem cu catalizator și senzor de oxigen pe un stand de încercare de durabilitate a catalizatorului. Încercarea de durabilitate pe standul de încercare se efectuează cu ajutorul următorului ciclul standard de încercare pe stand (SBC) pe o durată calculată cu ajutorul ecuației (BAT) a timpului de uzură pe stand. În ecuația BAT sunt necesare, ca intrări, datele privind funcția timp-temperatură a catalizatorului, măsurate în cursul ciclului standard de drum (SRC-LeCV) descris în apendicele 1. Ca soluție alternativă, dacă este cazul, pot fi utilizate datele privind funcția timp-temperatură a catalizatorului măsurate în cursul ciclului de durabilitate AMA, astfel cum este descris în apendicele 2. 2.2.   Ciclul standard de încercare pe stand (SBC). Încercarea standard de durabilitate pe stand a catalizatorului se efectuează conform SBC. SBC se realizează pe perioada de timp calculată prin ecuația BAT. SBC este descris în apendicele 4. 2.3.   Date privind funcția timp-temperatură a catalizatorului. Temperatura catalizatorului se măsoară pe perioada a cel puțin două cicluri complete ale ciclului SRC-LeCV, astfel cum este descris în apendicele 1 sau, după caz, pe perioada a cel puțin două cicluri complete ale ciclului AMA, astfel cum este descris în apendicele 2. Temperatura catalizatorului se măsoară în punctul cu cea mai ridicată temperatură de pe catalizatorul cel mai fierbinte al vehiculului supus încercării. Ca soluție alternativă, temperatura poate fi măsurată în alt punct, cu condiția reglării acesteia astfel încât să reprezinte temperatura măsurată în punctul cel mai fierbinte, pe baza unui bun raționament tehnic. Temperatura catalizatorului se măsoară cu frecvența minimă de un hertz (o măsurare pe secundă). Rezultatele obținute la măsurarea temperaturii catalizatorului se introduc într-o histogramă cu plaje de temperatură de maximum 25 °C. 2.4.   Timpul pentru încercarea de durabilitate pe stand. Timpul pentru încercarea de durabilitate pe stand se calculează pe baza ecuației timpului de încercare de durabilitate pe stand (BAT), după cum urmează:   te pentru un interval de temperatură = th e[(R/Tr) - (R/Tv)]   te total = suma te a tuturor plajelor de temperatură   timpul încercării de durabilitate pe stand = A (te total) unde: A = 1,1 Această valoare servește la ajustarea timpului de uzură al catalizatorului pentru a ține cont de deteriorările cauzate de alte surse decât uzura termică a catalizatorului. R = reactivitatea termică a catalizatorului = 18 500 . th = Timpul (în ore) măsurat pentru intervalul de temperatură prevăzut în histograma de temperaturi ale catalizatorului vehiculului, ajustat pe baza duratei de viață utilă totale [de exemplu, dacă histograma reprezintă 400 km, iar durata de viață utilă este, de exemplu, pentru Le3, echivalentă cu 20 000 km, în conformitate cu anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 168/2013, atunci toate intrările de timp din histogramă se înmulțesc cu 50 (20 000 /400)]. Te total = Timpul echivalent (în ore) necesar pentru uzura catalizatorului la temperatura Tr pe standul de încercare privind uzura catalizatorului, utilizând ciclul de uzură pentru obținerea aceluiași nivel de deteriorare atins de catalizator din cauza dezactivării termice pe o distanță corespunzătoare duratei de viață utile specifice clasei de vehicule din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 168/2013, de exemplu, 20 000 km pentru Le3. te pentru un interval de temperatură = Timpul echivalent (în ore) necesar pentru uzura catalizatorului la temperatura Tr pe standul de încercare privind uzura catalizatorului, utilizând ciclul de uzură pentru obținerea aceluiași nivel de deteriorare atins de catalizator din cauza dezactivării termice la intervalul de temperatură Tv pe o distanță corespunzătoare duratei de viață utile specifice clasei de vehicule din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 168/2013, de exemplu, 20 000 km pentru Le3. Tr = temperatura de referință efectivă (în °K) a catalizatorului pe standul de încercare al catalizatorului în timpul ciclului încercării de durabilitate pe stand. Temperatura efectivă este temperatura constantă care ar provoca același nivel de uzură obținut la diferitele temperaturi observate pe perioada ciclului încercării de durabilitate pe stand. Tv = temperatura în punctul median (în °K) al intervalului de temperatură din histograma de temperaturi a catalizatorului vehiculului în cursul rulării pe drum. 2.5.   Temperatura de referință efectivă în ciclul standard de încercare pe stand (SBC). Temperatura efectivă de referință a SBC se determină, în funcție de modelul de catalizator real și de încercarea de uzură pe stand efectivă, pe baza următoarelor proceduri: (a) măsurarea datelor pentru funcția timp-temperatură din sistemul catalizatorului pe standul de uzură a catalizatorului, conform SBC. Temperatura catalizatorului se măsoară în punctul cu cea mai ridicată temperatură de pe catalizatorul cel mai fierbinte din sistem. Ca soluție alternativă, temperatura poate fi măsurată în alt punct, cu condiția ajustării acesteia astfel încât să reprezinte temperatura măsurată în punctul cel mai fierbinte. Temperatura catalizatorului se măsoară cu frecvența minimă de un hertz (o măsurare pe secundă) pentru o perioadă de cel puțin 20 de minute de încercare de durabilitate pe stand. Rezultatele obținute la măsurarea temperaturii catalizatorului se introduc într-o histogramă cu plaje de temperatură de maxim 10 °C; (b) ecuația BAT se folosește pentru calculul temperaturii de referință efective prin schimbări iterative ale temperaturii de referință (Tr) până când timpul de uzură calculat este cel puțin egal cu timpul reprezentat în histograma de temperaturi a catalizatorului. Temperatura rezultantă este temperatura efectivă de referință pe SBC pentru sistemul de catalizator și standul de durabilitate respective. 2.6.   Standul pentru încercarea de durabilitate a catalizatorului. Standul pentru încercarea de durabilitate a catalizatorului corespunde SBC și asigură debitul de evacuare și nivelul de emisii corespunzătoare debitului gazelor de evacuare ale motorului pentru care este conceput catalizatorul, gazelor de evacuare componente, precum și temperaturii gazelor de evacuare în amonte de catalizator. Toate echipamentele și procedurile pentru încercarea de durabilitate pe stand înregistrează informații adecvate (precum rapoartele A/F și timp-temperatură măsurate în catalizator) pentru a asigura atingerea efectivă a unui nivel de uzură suficient. 2.7.   Încercările necesare. Pentru calculul factorilor de deteriorare, trebuie efectuate cel puțin două încercări de tip 1 înaintea încercării de uzură pe standul de durabilitate a echipamentelor pentru controlul emisiilor și cel puțin două încercări de tip 1 după reinstalarea pe stand a echipamentelor pentru controlul emisiilor uzate. Calculul factorilor de deteriorare trebuie efectuat în conformitate cu metodele de calcul mai jos. Se calculează un factor de deteriorare multiplicativ pentru emisiile de gaze de evacuare pentru fiecare poluant, după cum urmează: unde: Mi1 = emisiile masice ale poluantului i în g/kg după încercarea de tipul 1 a vehiculului specificat la punctul 1.1 din prezentul apendice. Mi2 = emisiile masice ale poluantului i în g/kg după încercarea de tipul 1 a unui vehicul uzat conform procedurii prevăzute în prezenta anexă. Valorile interpolate trebuie înregistrate cu cel puțin patru zecimale, înainte de a fi împărțite una la alta pentru a determina factorul de deteriorare. Rezultatul trebuie să fie rotunjit la trei zecimale. În cazul în care un factor de deteriorare este mai mic decât 1, trebuie considerat egal cu 1. La cererea producătorului, poate fi utilizat un factor de deteriorare aditiv pentru emisiile de gaze de evacuare; pentru fiecare gaz poluant, acesta se calculează după cum urmează: D. E. F. = Mi2 – Mi1 Apendicele 4 Ciclul standard de încercare pe stand (SBC). 1.   Introducere Procedura standard privind încercarea de durabilitate constă în uzura unui sistem de catalizator/senzor(i) de oxigen pe un stand de durabilitate conform ciclului de încercare pe stand (SBC) descris în prezentul apendice. Ciclul SBC necesită un stand de durabilitate prevăzut cu un motor la sursa de alimentare a gazului pentru catalizator. SBC este un ciclu de 60 de secunde care se repetă pe standul de durabilitate de câte ori este necesar pentru ca încercarea de uzură să fie efectuată conform perioadei de timp prescrise. SBC se definește pe baza temperaturii catalizatorului, a raportului aer/combustibil pentru motor (A/C) și a cantității de injecție secundară cu aer adăugată în amonte de primul catalizator. 2.   Controlul temperaturii catalizatorului 2.1.   Temperatura catalizatorului se măsoară în patul catalizatorului în punctul cu cea mai ridicată temperatură al catalizatorului cel mai fierbinte. Ca soluție alternativă, temperatura gazului de alimentare poate fi măsurată și transformată în temperatură a patului catalizatorului folosind o transformare liniară calculată pe baza datelor de corelare colectate la standul de proiectare și de durabilitate a catalizatorului, care urmează a fi utilizat în procesul de uzură. 2.2.   Se reglează temperatura catalizatorului la funcționare stoichiometrică (de la 1 până la 40 de secunde pe ciclu) la o temperatură de minim 800 °C (± 10 °C) prin selectarea turației, sarcinii și timpului de aprindere prin scânteie adecvate ale motorului. Se reglează temperatura maximă din catalizator pe perioada ciclului la 890 °C (± 10 °C) prin selectarea raportului A/C adecvat în faza «îmbogățită» descrisă în tabelul de mai jos. 2.3.   Dacă se utilizează o temperatură de control joasă diferită de cea de 800 °C, atunci temperatura de control ridicată este cu 90 °C mai mare decât temperatura de control joasă. Ciclul standard de încercare pe stand (SBC) Timpul (secunde) Raportul aer/combustibil (A/C) Injecție de aer secundar 1-40 Stoichiometric cu sarcina, timpul de aprindere și turația motorului reglate pentru obținerea unei temperaturi minime de 800 °C în catalizator Nu există 41-45 «Îmbogățit» (raportul A/C selectat pentru a atinge o temperatură maximă a catalizatorului de-a lungul întregului ciclu de 890 °C sau cu 90 °C mai mare decât temperatura de control joasă) Nu există 46-55 «Îmbogățit» (raportul A/C selectat pentru a atinge o temperatură maximă a catalizatorului de-a lungul întregului ciclu de 890 °C sau cu 90 °C mai mare decât temperatura de control joasă) 3 % (± 0,1 %) 56-60 Stoichiometric cu aceeași sarcină, timp de aprindere și turație a motorului ca cele utilizate în intervalul 1-40 secunde al ciclului 3 % (± 0,1 %) 3.   Echipamentul și procedurile privind standul pentru încercări de durabilitate 3.1.   Configurația standului pentru încercări de durabilitate. Standul pentru încercări de durabilitate asigură debitul adecvat al gazelor de evacuare, temperatura, raportul aer-combustibil, componentele gazelor de evacuare și injecția secundară de aer la în catalizator. Standul pentru încercări de durabilitate standard constă într-un motor,un controlor al motorului și un dinamometru pentru motor. Se acceptă și alte configurații (de exemplu, instalarea întregului vehicul pe un stand cu role sau un arzător care asigură condiții de evacuare corecte), cu condiția îndeplinirii condițiilor privind intrarea în catalizator și caracteristicile de control specificate în prezentul apendice. Un singur stand de durabilitate poate avea debitul de evacuare împărțit în mai multe fluxuri, cu condiția ca fiecare dintre acestea să îndeplinească cerințele din prezentul apendice. Dacă standul are mai mult de un flux de evacuare, se pot uza simultan sisteme cu catalizatoare multiple. 3.2.   Instalarea sistemului de evacuare. Pe stand se instalează întregul sistem cu catalizator (catalizatoare) și senzor(i) de oxigen, împreună cu toate conductele de evacuare care conectează aceste componente. În cazul motoarelor cu fluxuri multiple de evacuare, fiecare bloc al sistemului de evacuare se instalează separat în paralel pe stand. În cazul sistemelor de evacuare care conțin mai multe catalizatoare dispuse în serie, întregul sistem catalizator, care include toate catalizatoarele, toți senzorii de oxigen și conductele de evacuare aferente, se instalează ca unitate pentru încercarea de durabilitate. În mod alternativ, fiecare catalizator individual poate fi uzat separat pentru o perioadă de timp corespunzătoare. 3.3.   Măsurarea temperaturii. Temperatura catalizatorului se măsoară cu ajutorul unui termocuplu amplasat în patul catalizatorului, la punctul cu temperatura cea mai ridicată de pe catalizatorul cel mai fierbinte. Ca o soluție alternativă, temperatura gazului de alimentare imediat în amonte de admisia catalizatorului poate fi măsurată și transformată în temperatură a patului catalizatorului folosind o transformare liniară calculată pe baza datelor de corelare colectate la standul de proiectare și durabilitate a catalizatorului care urmează a fi utilizat în procesul de uzură. Temperatura catalizatorului se înregistrează digital cu frecvența de 1 hertz (o măsurare pe secundă). 3.4.   Măsurarea raportului aer/combustibil. Se asigură toate condițiile pentru a măsura raportul aer/combustibil (A/C) cât mai aproape posibil de admisia catalizatorului și de flanșele de evacuare (prin utilizarea, de exemplu, a unui senzor de oxigen cu domeniu de măsurare larg). Informațiile furnizate de senzorii respectivi se înregistrează digital cu frecvența de 1 hertz (o măsurare pe secundă). 3.5.   Egalizarea debitului de evacuare. Se iau măsuri pentru a asigura trecerea unei cantități corespunzătoare din fluxul de gaze de evacuare (măsurat în grame/secundă la funcționare stoichiometrică, cu o toleranță de ± 5 grame/secundă) prin fiecare sistem catalizator care este uzat pe stand. Debitul corespunzător se determină pe baza debitului de evacuare înregistrat în motorul vehiculului original la viteză și sarcină constante selectate pentru încercarea de durabilitate pe stand specificată la punctul 3.6. 3.6.   Configurația. Turația motorului, sarcina și timpul de aprindere sunt selectate pentru obținerea unei temperaturi în patul catalizatorului de 800 °C (±10 °C) la funcționare stoichiometrică constantă. Sistemul de injecție a aerului este reglat pentru a asigura debitul de aer necesar pentru a produce 3,0 % oxigen (± 0,1 %) la un flux de evacuare stoichiometric constant în amonte de primul catalizator. O citire tipică la punctul de măsurare în amonte a raportului A/C (conform cerințelor de la punctul 5) este lambda 1,16 (ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 3 % oxigen). Cu injecția de aer activată, se reglează raportul A/C la poziția «îmbunătățit» pentru a produce o temperatură în patul catalizatorului de 890 °C (± 10 °C). O valoare A/F obișnuită pentru această etapă este lambda 0,94 (aproximativ 2 % CO). 3.7.   Ciclul de uzură. Procedurile standard de încercare de durabilitate pe stand folosesc ciclul standard de încercare pe stand (SBC). SBC se repetă până la obținerea gradului de uzură calculat prin ecuația timpului pentru încercarea de durabilitate pe stand (BAT). 3.8.   Asigurarea calității. Temperaturile și raporturile A/F de la punctele 3.3 și 3.4 se revizuiesc periodic (la cel mult 50 de ore) în timpul procesului de uzură. Se efectuează ajustările necesare pentru a asigura respectarea întru totul a SBC pe durata întregului proces de uzură. După finalizarea procesului de uzură, datele pentru funcția timp-temperatură colectate la catalizator pe parcursul procesului de uzură se introduc într-o histogramă cu grupe de temperatură care nu variază cu mai mult de 10 °C. Ecuația BAT și temperatura de referință efectivă calculată pentru ciclul de uzură în conformitate cu punctul 2.4 din apendicele 3 la anexa VI se utilizează pentru a stabili dacă, într-adevăr, catalizatorul a atins gradul corespunzător de uzură termică. Încercarea de durabilitate pe stand se extinde dacă efectul termic al timpului de uzură calculat nu este de cel puțin 95 % din uzura termică vizată. 3.9.   Pornirea și oprirea. Se iau toate măsurile pentru a garanta că la pornire sau oprire nu se atinge temperatura maximă de deteriorare rapidă a catalizatorului (de exemplu 1 050 °C). Pentru a micșora acest risc se pot utiliza proceduri speciale pentru porniri și opriri la temperaturi scăzute. 4.   Determinarea experimentală a factorului R pentru procedurile de încercare de uzură pe standul de încercare de durabilitate 4.1.   Factorul R este coeficientul de reactivitate termică a catalizatorului folosit în ecuația privind timpul de încercare de durabilitate pe stand (BAT). Producătorii pot determina experimental valoarea R prin următoarele proceduri. 4.2.   Pe baza ciclului de încercare aplicabil și a echipamentelor de încercare a anduranței pe stand, se uzează câteva catalizatoare (cel puțin 3 catalizatoare de același tip) la temperaturi de control diferite situate între temperatura normală de funcționare și temperatura limită de deteriorare. Se măsoară emisiile [sau ineficiența catalizatorului (eficiența catalizatorului 1)] corespunzătoare fiecărei componente a gazelor de evacuare. Se asigură obținerea la încercarea finală a unor date cuprinse între cele corespunzătoare unei emisii standard și cele corespunzătoare unei emisii duble față de cea standard. 4.3.   Se estimează valoarea R și se calculează temperatura de referință efectivă (Tr) pentru ciclul de încercare de durabilitate pe stand pentru fiecare temperatură de control, în conformitate cu punctul 2.4 din apendicele 3 la anexa VI. 4.4.   Se reprezintă grafic emisiile (sau ineficiența catalizatorului) în funcție de timpul de uzură, pentru fiecare catalizator. Se calculează dreapta celei mai bune aproximări liniare a acestei funcții prin metoda celor mai mici pătrate. Pentru ca setul de date să fie utilizabil în acest scop, datele trebuie să aibă o ordonată la origine cuprinsă între 0 și 6 400 km. A se vedea exemplul din graficul de mai jos. 4.5.   Se calculează panta dreptei celei mai bune aproximări liniare pentru fiecare temperatură de uzură. 4.6.   Se reprezintă grafic logaritmul natural (ln) al pantei dreptei corespunzătoare fiecărei aproximări liniare obținute prin metoda celor mai mici pătrate (determinate la punctul 4.5) pe axa verticală, în funcție de inversa temperaturii de uzură [1/(temperatura de uzură, în Kelvin)] pe axa orizontală. Se calculează pe baza datelor dreapta corespunzătoare celei mai bune aproximări liniare a acestei funcții prin metoda celor mai mici pătrate. Panta dreptei este factorul R. A se vedea următorul grafic ca exemplu. 4.7.   Se compară factorul R cu valoarea inițială care a fost utilizată în conformitate cu punctul 4.3. Dacă factorul R astfel calculat diferă de valoarea inițială cu mai mult de 5 %, se alege un nou factor R aflat între valoarea inițială si cea calculată și apoi se repetă pașii de la punctul 4 pentru a obține un nou factor R. Se repetă acest proces până când factorul R calculat diferă cu mai puțin de 5 % față de valoarea factorului R presupusă inițial. 4.8.   Se compară factorul R determinat separat pentru fiecare element constituent al gazelor de evacuare. Pentru ecuația BAT se folosește cel mai mic factor R (situația cea mai defavorabilă). ”

6.

Anexa VIII se modifică după cum urmează: (a) punctul 1.2 se înlocuiește cu următorul text: 1.2.   Producătorul pune la dispoziție componentele sau dispozitivele electrice defecte care vor fi utilizate pentru simularea defecțiunilor. La măsurarea efectuată în cadrul ciclului corespunzător de încercare de tipul I, astfel de componente sau dispozitive defecte nu trebuie să cauzeze emisii ale vehiculului care să depășească valorile limită OBD cu mai mult de 20 %, aceste valori fiind stabilite în partea B din anexa VI la Regulamentul (UE) nr. 168/2013. Pentru defecțiunile electrice (scurt circuit/circuit deschis), emisiile pot să depășească limitele emisiilor stabilite în partea B din anexa VI la Regulamentul (UE) nr. 168/2013 cu mai mult de 20 de procente. În cazul în care vehiculul este supus unei încercări fiind echipat cu componenta sau sistemul defect, sistemul OBD se omologhează dacă MI se activează. Sistemul OBD se omologhează, de asemenea, în cazul în care MI se activează sub valorile-limită ale OBD.”; (b) punctul 3.1.2 se înlocuiește cu următorul text: 3.1.2.   În cazul aplicării procedurii pentru încercarea de durabilitate prevăzute la articolul 23 alineatul (3) litera (a) sau (b) din Regulamentul (UE) nr. 168/2013 sau a celei prevăzute la punctul 3.6 din anexa VI la prezentul regulament, vehiculele de încercare se echipează cu componente pentru controlul emisiilor uzate utilizate pentru încercările de durabilitate, precum și în scopul aplicării prezentei anexe, iar încercările de mediu ale OBD sunt în final verificate și consemnate la încheierea încercărilor de durabilitate de tipul V. La cererea producătorului, se poate utiliza pentru aceste încercări demonstrative ale sistemului OBD un vehicul care prezintă caracteristici adecvate de uzură și reprezentativitate.”; (c) se introduce următorul punct 8.1.1: 8.1.1.   Pentru demonstrarea defecțiunilor electrice (scurt circuit/circuit deschis), nu este necesar să fie efectuată încercarea de tipul I. Producătorul poate demonstra aceste moduri de avarie în condiții de conducere în care este utilizată componenta în cauză și în care condițiile de monitorizare sunt îndeplinite. Aceste condiții trebuie să fie documentate în documentația de omologare de tip.”; (d) se introduce următorul punct 8.2.3: 8.2.3.   Utilizarea de cicluri de precondiționare suplimentare sau alte metode de precondiționare trebuie documentată în documentația de omologare de tip.”; (e) punctul 8.4.1.1 se înlocuiește cu următorul text: 8.4.1.1.   După precondiționarea vehiculului în conformitate cu punctul 8.2, vehiculul de încercare este supus unei încercări de tip I adecvate. Indicatorul de defecțiune trebuie să se declanșeze înainte de sfârșitul acestei încercări în toate condițiile menționate la punctele 8.4.1.2- 8.4.1.6. MI poate fi activat în timpul precondiționării. Autoritatea de omologare poate înlocui aceste condiții cu altele în conformitate cu punctul 8.4.1.6. Totuși, numărul total de defecțiuni simulate nu trebuie să fie mai mare de patru pentru procedura de omologare. Pentru vehicule cu bicombustibil pe gaz, ambele tipuri de combustibil vor fi folosite în cadrul numărului maxim de patru simulări de defecțiuni, la alegerea autorității de omologare.”

6.

Anexa X se modifică după cum urmează: (a) în apendicele 1, punctul 8.1 se înlocuiește cu următorul text: 8.1.   Viteza maximă a vehiculului, astfel cum a fost determinată de către serviciul tehnic și aprobată de autoritatea de omologare, poate să difere față de valoarea precizată la punctul 7 cu ± 10 % pentru vehicule cu Vmax ≤ 30 km/h și cu ± 5 % pentru vehicule cu Vmax > 30 km/h.”; (b) apendicele 4 se modifică după cum urmează: (i) titlul se înlocuiește cu următorul text: „Cerințe privind metoda de măsurare a puterii maxime continue nominale, a distanței de întrerupere și a factorului maxim de asistență pentru un vehicul din categoria L1e proiectat pentru a fi propulsat prin pedalare menționat la articolul 3 alineatul (94) litera (b) și pentru vehiculele cu pedale menționate la articolul alineatul (2) litera (h) din Regulamentul (UE) nr. 168/2013”; (ii) se introduce următorul punct 1.3: 1.3.   Vehiculele cu pedale cu pedalare asistată menționate la articolul 2 alineatul (2) litera (h) din Regulamentul (UE) nr. 168/2013.”; (iii) punctul 3.2 se înlocuiește cu următorul text: „3.2.   Procedură de încercare efectuată cu scopul de a măsura puterea maximă continuă nominală Puterea maximă continuă nominală se măsoară în conformitate cu apendicele 3 sau, în mod alternativ, în conformitate cu procedura de încercare prevăzută în secțiunea 4.2.7 a standardului EN 15194:2009.”

ANEXĂ

Sprijinul Uniunii pentru activitățile Comisiei Pregătitoare a CTBTO în vederea consolidării capacităților de monitorizare și verificare pentru consolidarea perspectivelor de intrare în vigoare rapidă și pentru sprijinirea universalizării CTBT și în cadrul punerii în aplicare a Strategiei Uniunii Europene împotriva proliferării armelor de distrugere în masă

1.   Sprijin pentru sistemul de monitorizare și tehnologiile de verificare

Proiectul 1: Îmbunătățirea susținerii stațiilor seismice auxiliare (AS) certificate ale IMS vizate

Context

Accentul principal se va pune pe abordarea în continuare a stațiilor AS care necesită acțiuni urgente de întreținere, în special cele situate în țări care se confruntă cu dificultăți financiare, inclusiv atunci când densitatea geografică a stațiilor AS operaționale este deficitară în regiuni de interes, continuându-se totodată întreținerea preventivă. Acest lucru se realizează prin abordarea obsolescenței echipamentelor și actualizări ale acestora, precum și prin îmbunătățirea furnizării de echipamente de schimb.

Ca și în programele anterioare, este nevoie de personal dedicat cu normă întreagă pentru a planifica și a executa proiecte de lucru la stațiile AS relevante, precum și de fonduri pentru piesele de schimb și călătorii.

Obiective

Principalul obiectiv este de a aduce stațiile AS vizate la un nivel tehnic compatibil cu cerințele IMS într-un mod durabil. Stațiile AS constituie coloana vertebrală a infrastructurii seismice a IMS și necesită întreținere continuă. Întreținerea preventivă adecvată și furnizarea conexă de echipamente de schimb pot contribui la atingerea acestui obiectiv. Acest lucru se realizează în coroborare cu alte sarcini precum formarea operatorilor stației AS. Se va acorda prioritate stațiilor AS în cazul cărora există o nevoie stringentă de sprijin tehnic și financiar, cum ar fi cele din Africa, țările în curs de dezvoltare din Asia și Asia Centrală.

Rezultate

Disponibilitate și calitate sporite ale datelor din rețeaua AS: rețeaua AS contribuie la îmbunătățirea preciziei rezultatelor pentru stațiile AS vizate, inclusiv în regiuni cu evenimente seismice detectate de rețeaua principală, ceea ce conduce la o acoperire seismică sporită a exploziilor nucleare. O structură de susținere consolidată pentru stațiile AS conduce la o vizibilitate sporită a Uniunii.

Proiectul 2: Contribuția la dezvoltarea sistemelor de prelevare a gazelor nobile prin studiul de materiale pentru o mai bună absorbție a xenonului

Context

Concentrația eficientă de izotopi de xenon radioactiv (133Xe, 133Xe, 133mXe și 131mXe) în volum mic în condiții fizice diferite și eliberarea eficientă și completă a acestor izotopi de xenon din materialele de absorbție sunt de o importanță deosebită pentru a îmbunătăți monitorizarea exploziilor nucleare și verificarea respectării la nivel mondial a Tratatului de interzicere totală a experiențelor nucleare (CTBT). Izotopii de xenon sus-menționați sunt radionuclizi de fisiune cheie monitorizați de componenta gazelor nobile din rețeaua privind radionuclizii a SIM și orice îmbunătățiri care pot fi introduse în sistemele viitoare vor fi extrem de prețioase.

Obiective

Obiectivul prezentei propuneri este de a obține o mai bună înțelegere a mecanismelor de adsorbție, a condițiilor de desorbție și a proprietăților materialelor relevante în funcție de o gamă de condiții importante pentru o concentrație de xenon extrem de eficientă în cadrul de verificare al CTBT. Va fi realizat un studiu de laborator pentru a investiga ce parametri sunt importanți și pentru a stabili informații fundamentale privind modul în care materialele pot fi modificate pentru a optimiza caracteristicile acestora, inclusiv, printre altele, capacitatea de absorbție și desorbție, densitatea și durabilitatea.

Rezultate

Vor fi elaborate un raport de laborator în care se detaliază aceste rezultate și recomandări pentru punerea în aplicare în instalațiile SIM, care să îmbunătățească înțelegerea modului în care pot fi optimizate actualele materiale de absorbție și pot fi identificate materiale mai noi pentru îmbunătățirea capacităților de detectare a xenonului radioactiv în instalațiile SIM.

Proiectul 3: Continuarea campaniilor de măsurare a fondului de xenon radioactiv în diferite regiuni ale lumii

Context

Comisia Pregătitoare a Organizației Tratatului de Interzicere Totală a Experiențelor Nucleare (CTBTO) efectuează măsurători privind xenonul radioactiv cu ajutorul unor sisteme foarte sensibile. Cu contribuția primită din partea Uniunii Europene în cadrul Acțiunii comune 2008/588/PESC, Comisia Pregătitoare a CTBTO a dezvoltat și a achiziționat două sisteme transportabile pentru a măsura133Xe, 135Xe, 133mXe și 131mXe. În cadrul Deciziei 2012/699/PESC, cele două sisteme de măsurare au funcționat în Kuweit, Jakarta, Mutsu și Manado. Acestea au oferit o cantitate considerabilă de informații privind fondul de xenon radioactiv.

În cadrul Deciziei (PESC) 2015/1837, ambele campanii de măsurare din Kuweit și Indonezia au fost extinse. Au fost inițiate contacte cu eventuale viitoare țări-gazdă, iar în prezent sunt în curs de dezbatere acorduri de cooperare.

Obiective

CTBTO intenționează să transfere cele două sisteme mobile achiziționate în temeiul Acțiunii comune 2008/588/PESC și care funcționează în prezent în Kuweit și Indonezia. Sunt în curs de dezbatere acorduri de cooperare cu viitoarele țări-gazdă.

Din punctul de vedere al acoperirii rețelei, regiunea Asiei de Sud-Est este de o importanță majoră pentru CTBTO întrucât niciun sistem de gaze nobile al SIM nu funcționează în prezent în această regiune. Pe lângă o consolidare semnificativă a acoperirii în această regiune a lumii, exploatarea unui sistem mobil pentru o campanie de fond va permite:

—	îmbunătățirea înțelegerii noastre în privința fondului regional de xenon radioactiv al regiunilor ecuatoriale, în care numeroase fenomene intense fac ca dispersia gazelor nobile să fie foarte complexă;

—	perfecționarea în continuare a modelelor atmosferice și de dispersie pentru a reprezenta mai bine mișcările maselor de aer în această regiune a globului.

CTBTO intenționează să desfășoare o campanie de măsurare în regiunea Asiei de Sud-Est, timp de cel puțin 12 luni, cu scopul de a acoperi întreaga variație sezonieră.

CTBTO urmărește să exploateze un alt sistem mobil în regiunea Asiei de Est. Informații importante privind caracterizarea fondului de xenon radioactiv au fost furnizate anterior de o scurtă campanie de măsurare finanțată de Uniune. O campanie de măsurare mai lungă este esențială pentru a completa și a perfecționa cunoștințele noastre privind fondul regional de xenon radioactiv. Principalul obiectiv al acestei campanii complementare este de a permite caracterizarea regiunii Asiei de Est pe durata unui întreg ciclu de 12 luni care acoperă toate condițiile sezoniere. Locația va fi selectată cu scopul exploatării unei rețele regionale intensificate de senzori (și anume cu densitate mai mare în comparație cu actuala rețea privind gazele nobile a SIM). Aceasta va fi prima dată când vor fi foarte apropiate unul de altul cel puțin două sisteme, ceea ce va permite mai multe studii științifice privind validarea încrucișată a sistemelor, corelarea încrucișată a detectărilor, evoluțiile tehnologiilor de modelare a transportului atmosferic (ATM) la scară mică etc. Acest studiu ar putea beneficia de un parteneriat cu statele din regiune care intenționează, de asemenea, să aducă contribuții voluntare pe această temă.

După încheierea acestor campanii, CTBTO intenționează să efectueze măsurători suplimentare în zonele în care fondul global de xenon radioactiv nu este cunoscut și înțeles suficient. Locațiile preferate sunt siturile ecuatoriale din America Latină, Asia și Africa.

Pentru a continua campaniile de măsurare, sunt necesare fonduri pentru transportul către locații noi, precum și pentru funcționarea și întreținerea celor două sisteme mobile de gaze nobile, pe o perioadă de doi ani.

Rezultate

Beneficiile sunt o mai bună înțelegere a variației fondului global al gazelor nobile și o mai bună acoperire a rețelei de monitorizare a gazelor nobile. În urma acestor campanii de măsurare, sistemele vor fi puse la dispoziție de către CTBTO pentru a fi utilizate în scopul studiilor de monitorizare privind fondul gazelor nobile la diferite scări geografice și drept sisteme de rezervă și/sau formare.

Proiectul 4: Sistemul de predicție de ansamblu (EPS) pentru a cuantifica incertitudinile și nivelul de încredere în simulările ATM

Context

Făcând referire la partea I punctul 18 litera (a) din protocolul la CTBT, Centrul internațional de date (IDC) ar trebui să furnizeze valori și incertitudini asociate calculate pentru fiecare eveniment localizat de IDC. Întrucât ATM contribuie la locația evenimentelor, ar trebui furnizate incertitudinile asociate.

Este recunoscut faptul că incertitudinile pot fi estimate utilizând un set de simulări echivalente, un ansamblu, mai degrabă decât o simulare unică. Acest proiect va utiliza datele meteorologice EPS (Centrul european pentru prognoze meteorologice pe termen mediu, centrele naționale de prognoză privind mediul, sau altele) pentru a genera un set de date care conține simulări multiple pentru aceleași cazuri. Acest set de date va fi apoi utilizat cu scopul de a dezvolta instrumente pentru estimarea incertitudinilor și a nivelurilor de încredere în simulările ATM. Un set de date independent va servi la validarea și demonstrarea noilor instrumente.

Obiective

—	Dezvoltarea unui prototip validat pentru estimarea incertitudinilor și a nivelului de încredere în simulările ATM.

—	Definirea nevoilor în colaborare cu utilizatorii.

—	Identificarea datelor meteorologice EPS de utilizat.

—	Crearea unui set de date de simulări ATM.

—	Elaborarea de instrumente pentru estimarea incertitudinilor și a nivelurilor de încredere.

—	Validarea instrumentelor.

—	Adaptarea noii interfețe de lansare pentru a produce incertitudini și nivelul de încredere.

—	Punerea la dispoziție a prototipului validat pentru testarea în cazuri reale.

Rezultate

Produsele bazate pe EPS vor contribui la luarea de decizii importante prin furnizarea de informații obiective pentru cuantificarea incertitudinilor și a nivelului de încredere în simulările ATM simulări pentru orice caz în parte. De asemenea, vor furniza o bază științifică pentru a demonstra modul de a extrage informații valoroase din orientările ATM în pofida incertitudinilor inerente asociate simulărilor atmosferice.

Proiectul 5: Evaluarea științifică a beneficiilor creșterii rezoluției pentru instrumentele ATM ale IDC

Context

Orientările rezultate din ATM beneficiază de obicei de o creștere a rezoluției câmpurilor meteorologice determinante și a ATM în sine, în special pentru intervale de timp mai scurte. Două proiecte în această direcție se apropie de finalizare la IDC; producerea din punct de vedere operațional a unor câmpuri de sensibilitate sursă-receptor (SRS) la o rezoluție mai înaltă (1 oră, 0,5o) și generarea unor câmpuri meteorologice de înaltă rezoluție (HR), la cerere, pentru evenimente specifice [inspecții la fața locului (OSI), experiențe nucleare, incidente nucleare etc.] oriunde pe glob. Aceste câmpuri meteorologice HR vor fi ingerate de Flexpart, un instrument software care utilizează un model lagrangian de transport și dispersie pentru realizarea produselor ATM de foarte înaltă rezoluție (aproximativ 0,05o), după cum este necesar. Va fi realizată o validare științifică pentru a demonstra și a cuantifica beneficiile acestor două proiecte privind produsele ATM.

Obiective

—	Demonstrarea valorii adăugate a creșterii rezoluției utilizând observațiile și comparațiile modelelor.

—	Elaborarea unei interfețe de lansare pentru a produce rapid simulări ATM înainte-înapoi, câmpuri meteorologice de înaltă rezoluție (HR) și orientări ATM bazate pe câmpuri meteorologice HR în orice locație.

Rezultate

Demonstrarea științifică a beneficiilor creșterii rezoluției privind orientările ATM va contribui la confirmarea utilității noilor capacități (SRS operațională la rezoluție mai înaltă, câmpuri meteorologice HR) în sistemul operațional.

Interfața de lansare va face posibilă producerea de orientări detaliate în timpul OSI sau în cursul altor evenimente excepționale (experiențe nucleare, incidente nucleare etc.).

Proiectul 6: Activități în pregătirea etapei a treia a reproiectării IDC

Context

Din ianuarie 2014 până în aprilie 2017, CTBTO a realizat proiectul de reproiectare a IDC, etapa a doua (RP2), cu scopul de a dezvolta o arhitectură software cuprinzătoare care să orienteze dezvoltarea de noi programe software și actualizări ale sistemelor existente în următorii zece ani.

Arhitectura rezultată aduce îmbunătățiri remarcabile față de cea existentă, printre altele:

—

Flexibilitate sporită a interfeței destinate utilizatorilor pentru instrumente ale analiștilor, un flux de lucru îmbunătățit pentru examinarea de către analiști, gestionarea evenimentelor, compararea și corelația încrucișată a evenimentelor, funcționalitatea și integrarea cartografică, vizualizarea și editarea funcțiilor de control al calității pentru forme de unde, afișajul frecvență-număr de undă (FK), sprijinul pentru formarea analiștilor.

—	Capturarea cuprinzătoare a provenienței datelor pentru a înțelege modul în care au fost obținute rezultatele prelucrării și pentru a analiza evoluția unui rezultat pe măsură ce informațiile disponibile se modifică.

—	Extensibilitatea ca trăsătură majoră integrată în toate componentele.

—	Configurarea flexibilă a conductelor de date seismice, hidroacustice și de infrasunete (SHI) sprijinită de instrumente grafice.

—	Facilitează un nou model de dezvoltare a programelor software prin colaborare, urmând bunele practici în dezvoltarea programelor software cu sursă deschisă.

—	Consolidarea capacităților de monitorizare și testare – Test Data Set Replay.

RP2 s-a desfășurat cu sprijin prin intermediul unei contribuții în natură (CIN) din partea SUA și din fonduri în temeiul Deciziei (PESC) 2015/1837. Fondurile respective au fost utilizate în special pentru a susține reuniunile tehnice cu experți din statele membre cu scopul de a asigura o participare largă la RP2. Aceste fonduri au sprijinit de asemenea activitățile de realizare a prototipurilor, pentru a arăta modul în care programele software cu care au contribuit centrele naționale de date pot fi integrate în arhitectura reproiectată.

În pregătirea celei de a treia etape a reproiectării IDC care va pune în aplicare coduri bazate pe arhitectura RP2, IDC urmărește să ridice nivelul de pregătire tehnologică pentru o serie de algoritmi care ar putea fi luați în considerare pentru a fi incluși în programul software reproiectat. Prezenta propunere abordează în mod specific algoritmi care oferă modalități mai bune de a prelucra secvențele de replici seismice în regim automat sau semiautomat.

Obiective

Obiectivul acestui proiect este de a realiza un prototip și de a compara performanța a până la trei abordări vizând îmbunătățirea prelucrării de secvențele de replici.

Algoritmii avuți în vedere sunt:

—	două abordări bazate pe corelarea încrucișată;

—	o abordare bazată pe metodele AIC autoregresive.

Rezultate preconizate:

—	Pentru fiecare dintre cele trei abordări de mai sus, vor fi create conducte experimentale de prelucrare automată, care integrează cei trei algoritmi avuți în vedere (fiecare într-o conductă separată). Aceasta presupune automatizarea anumitor pași manuali în aceste metode.

—	Fiecare conductă va funcționa pe același set de evenimente reprezentative care cauzează replicile.

—	Va fi conceput și pus în aplicare un set de teste automate, care va permite colectarea de informații statistice privind cei trei algoritmi atunci când rulează pe un set reprezentativ de evenimente, în scopul comparării performanței.

—	Datele statistice colectate ca urmare a testelor automate vor fi utilizate pentru a compara performanța algoritmilor pe seturi de date reprezentative.

—	Analiștii care analizează datele SHI utilizând MDA (Multiple Discriminant Analysis) vor evalua, de asemenea, rezultatele produse de cei trei algoritmi din punctul de vedere al calității lor, ca punct de plecare pentru examinarea de către analiști.

—

Rezultatele finale preconizate ar trebui să fie un raport și o recomandare care să sintetizeze constatările de mai sus, stabilind care dintre cele trei abordări (dacă este cazul) ar trebui urmată pentru dezvoltarea în continuare și punerea în aplicare într-un sistem operațional. Acestea ar trebui să includă estimări ale efortului necesar care rămâne de făcut pentru finalizarea dezvoltării.

Proiectul va fi executat pe o durată de 1,5 ani, începând din cel de al doilea trimestru al anului 2018. Se estimează că aproximativ 60 % din efortul total, în principal în primul an al proiectului, va fi dedicat creării conductelor experimentale. Partea rămasă din efortul total va fi dedicată proiectării testelor automate, colectării rezultatelor acestora și analizării rezultatelor.

Rezultate

Principalul beneficiu al proiectului constă în creșterea nivelului de pregătire tehnică al unui algoritm care are un mare potențial în ceea ce privește reducerea volumului de lucru pentru analiști. Programele software cu o pregătire tehnologică suficient de ridicată pot fi puse în aplicare într-un sistem reproiectat cu mai puține riscuri. Pe baza acestor lucrări, poate fi realizată o estimare mai solidă a efortului pentru acțiunile care au mai rămas de făcut pentru punerea în aplicare a algoritmului selectat în cadrul operațiunilor.

O parte din codul de prototip elaborat în cursul acestui proiect poate fi integrată în programul software operațional final.

2.   Consolidarea capacităților OSI

Proiect: Consolidarea detectării și a prelucrării gazelor nobile în cadrul OSI

Context

Sistemul de detectare a gazelor nobile în cadrul OSI deținut de Secretariatul tehnic provizoriu (PTS) pentru prelucrarea și detectarea xenonului radioactiv (sistemul OSI NG) a fost dezvoltat cu finanțare din partea Uniunii Europene (Decizia 2010/461/PESC). Sistemul a fost livrat la începutul anului 2014 și utilizat cu succes în același an pe parcursul IFE14, un exercițiu de teren integrat organizat în 2014 de către Comisia Pregătitoare a CTBTO pentru a simula o inspecție la fața locului (OSI) aproape integrală în Iordania. În timpul acestui exercițiu, sistemul OSI NG a determinat în mod fiabil și cu precizie raportul dintre 131mXe și133Xe. În plus, sistemul a îndeplinit cerințele tehnice privind activitatea detectabilă minimă pentru acești izotopi.

Deși exercițiul a arătat că sistemul OSI NG îndeplinește parametrii de performanță cheie ai detectării xenonului radioactiv, raportul tehnic al echipei de evaluare externă a IFE14 a identificat, de asemenea, o serie de parametri operaționali care trebuie abordați în dezvoltarea în continuare a capacităților de prelucrare și detectare a gazelor nobile. De asemenea, în 2016, atelierul 23 OSI privind dezvoltarea în continuare a listei de echipamente OSI a concluzionat că capacitățile de purificare și măsurare a xenonului radioactiv trebuie îmbunătățite în ceea ce privește soliditatea,simplitatea și proiectarea în mod prioritar în vederea sporirii performanței lor operaționale. Consolidarea sistemului OSI NG este necesară pentru a finaliza proiectarea și operaționalizarea laboratorului de teren OSI, care are implicații directe asupra capacităților necesare de desfășurare rapidă și de sprijin pe teren.

Obiective

În conformitate cu recomandările formulate în procesul de revizuire și de monitorizare a IFE14, obiectivul prezentei propuneri este de a consolida sistemul OSI NG existent. Proiectul urmărește să adapteze sistemul pentru transportul aerian și deplasarea cu ușurință către sau dinspre baza de operațiuni și în cadrul acesteia, precum și pentru o funcționare fiabilă și simplă într-un mediu de laborator de teren. În sprijinul proiectului 3.11 intitulat „Laboratorul de gaze nobile” din cadrul planului de acțiune OSI, care vizează, printre altele, sporirea ușurinței în utilizare, a modularității și a fiabilității sistemului, următoarele componente de sistem trebuie reproiectate și/sau dezvoltate:

—	standul detector și scutul de plumb, pentru a facilita instalarea și a ajusta centrul de greutate;

—	separarea gazelor, pentru a reduce consumul de energie și a schimba gazul purtător din heliu în materiale mai ușor disponibile în locații îndepărtate;

—	programele software, cu scopul de a simplifica procedurile adecvate pentru un sistem operat de un inspector;

—	proiectarea globală, pentru a maximiza integrarea în conformitate cu conceptul de desfășurare rapidă OSI.

Rezultate

Un laborator de gaze nobile pentru OSI deținut de PTS îmbunătățit, mai eficient și mai eficace, având o interacțiune cu utilizatorul simplificată și o fiabilitate și o soliditate îmbunătățite, va aduce îmbunătățiri activității inspectorilor în timpul unei OSI; prin urmare, acesta sprijină politica și determinarea Uniunii cu privire la intrarea în vigoare a CTBT.

3.   Activități integrate de informare și de consolidare a capacităților

A.   Dezvoltarea în continuare în cadrul implementării NDC-in-a-Box

Proiectul 1: Consolidarea capacităților de prelucrare automată și de integrare în NDC-in-a-Box de date SHI

Context

În iulie 2016, Comisia Pregătitoare a CTBTO a publicat versiunea 4.0 a NDC-in-a-Box care include noi module dezvoltate în timpul proiectului „NDC-in-a-Box extins”. Publicarea a îmbunătățit semnificativ capacitățile de prelucrare ale NDC-urilor (centrele naționale de date), cu instrumente de analiză automată și interactivă pentru datele de infrasunete și prin integrarea cu colecția de software SeisComP3 pentru prelucrarea automată a datelor seismo-acustice. Detectorul STA/LTA al IDC și detectorul DTK-PMCC au fost integrate cu conducta de prelucrare automată SeisComP. După această publicare, localizatorul IDC poate fi apelat de instrumentul interactiv de reexaminare al SeisComP, scolv. Mai multe module de conversie sprijină integrarea datelor și produselor IDC într-o conductă de prelucrare bazată pe SeisComP și facilitează sincronizarea informațiilor de configurare a stațiilor între NDC-uri și IDC (Centrul internațional de date), prin extragerea de date și module de import sau prin replicarea bazelor de date.

În timp ce noile module permit NDC-urilor să reproducă rezultatele detectorilor IDC pentru datele seismice și de infrasunete, prelucrarea datelor hidroacustice nu a fost încă luată în considerare. În plus, evenimentele produse de conducta de prelucrare automată bazată pe SeisComP diferă în mod semnificativ de cele generate la IDC. Acest lucru se datorează diferențelor dintre software-ul utilizat pentru a construi evenimente în IDC și conductele SeisComP.

Obiective

Obiectivul acestui proiect este de a extinde capacitățile SeisComP și modulele SeisComP puse la dispoziție în NDC-in-a-Box cu scopul de:

—

A integra detectorul de semnal al IDC pentru datele hidroacustice în NDC-in-a-Box, inclusiv determinarea caracteristicilor specifice detectărilor hidroacustice. Acest lucru ar permite NDC-urilor să detecteze sosiri de la stațiile hidroacustice ale SIM utilizând același software care este utilizat în prelucrarea IDC.

—

A integra detectorul NET-VISA utilizat la IDC în conducta de prelucrare SeisComP și a oferi utilizatorului final o interfață pentru a configura NET-VISA ca asociator implicit care trebuie utilizat în SeisComP. Acest lucru ar ajuta NDC-urile care prelucrează date ale SIM utilizând conducta automată SeisComP să creeze un set de evenimente care să fie mai apropiat de cel construit la IDC.

—	A consolida capacitățile de integrare a datelor SIM în alte programe software de analiză seismică cu sursă deschisă precum SEISAN.

Rezultate preconizate:

Toate rezultatele preconizate pentru acest proiect constau în consolidarea modulelor informatice care fac parte din NDC-in-a-Box, precum și în noi module informatice care urmează să fie puse la dispoziție în versiunile viitoare ale NDC-in-a-Box. Aceste module informatice noi și consolidate sunt după cum urmează.

—	Modulul scdfx existent al NDC-in-a-Box integrat în SeisComP consolidat pentru a putea să prelucreze date hidroacustice și să stocheze toate caracteristicile pe care le posedă detectările hidroacustice la IDC.

—	Modulul HASE al IDC pentru determinarea azimutului și a ritmului lent al sosirilor hidroacustice integrate într-un modul SeisComP.

—	Asociatorul NET-VISA integrat în SeisComP, ca asociator opțional care poate fi configurat pentru a fi utilizat în locul asociatorului implicit SeisComP.

—	SeisComP consolidat pentru a putea să stocheze caracteristici suplimentare pentru detectările hidroacustice, precum și pixeli și familii de pixeli pentru detectările de infrasunete.

—	Modulele de export SeisComP consolidate, astfel încât detectările și caracteristicile lor pentru software-ul hidroacustic și de infrasunete să poată fi exportat către baza de date cu sursă deschisă.

—	Software-ul actual consolidat pentru a permite finalizarea configurării stațiilor seismice din SIM și importarea datelor SIM în SEISAN pentru a fi prelucrate în combinație cu date non-SIM de interes pentru NDC-uri.

Proiectul va fi executat pe parcursul unei perioade de 12 luni, utilizând metodologii Agile pentru dezvoltarea de software (precum Scrum sau Kanban), cu îmbunătățiri ale software-ului care pot fi publicate și cu o funcționalitate sporită produsă la fiecare patru săptămâni.

Se preconizează organizarea a două ateliere cu reprezentanții NDC-urilor, având următoarele obiective:

—

Primul atelier va introduce proiectul și va oferi reprezentanților NDC-urilor posibilitatea de a prezenta cazuri de utilizare relevante pentru propriul NDC care pot beneficia de utilizarea unui asociator automat (NET-VISA) ca parte a SeisComP, pentru a forma evenimente SHI. NDC-urile trebuie să furnizeze IDC, de asemenea, date de testare de la rețelele de interes pentru ele, în scopul testării.

—

Al doilea atelier ar trebui să servească drept început al unei perioade de testare pentru software-ul finalizat în timpul proiectului. Acest software va include, probabil, asociatorul NET-VISA integrat în SeisComP și instrumente de prelucrare ale stațiilor AS pentru prelucrarea datelor hidroacustice integrată în SeisComP.

Rezultate

Rezultatul final preconizat va fi o conductă consolidată de prelucrare automată bazată pe SeisComP, care să fie distribuită NDC-urilor.

Principalul rezultat este furnizarea de capacități suplimentare NDC-urilor în vederea prelucrării automate a datelor IDC, a mixării datelor de la stațiile SIM și non-SIM în NDC-in-a-Box și a reproducerii rezultatelor IDC în prelucrarea automată din cadrul NDC-in-a-Box.

Proiectul 2: Evoluția sistemului interactiv și de prelucrare a datelor de infrasunete

Context

Din 2013, IDC lucrează atât la reproiectarea sistemului automat de infrasunete, cât și la proiectele privind NDC-in-a-Box extins, cu publicarea software-ului în 2016. Eforturile sistemului de prelucrare a datelor de infrasunete au constat în dezvoltarea unui sistem de prelucrare automată a datelor de la rețelele de stații și a software-ului interactiv de reexaminare. Aceste instrumente au fost integrate în NDC-in-a-Box și în mediul IDC.

Feedbackul inițial din partea NDC-urilor este pozitiv, având în vedere că NDC-urile au dobândit capacități pentru tehnologia cu infrasunete. IDC primește în prezent cereri de formare specializată privind tehnologia cu infrasunete, precum și sugestii pentru îmbunătățirea și dezvoltarea instrumentelor, care depășesc activitățile de întreținere planificate.

IDC ar dori să continue eforturile de finalizare a sistemului de prelucrare a datelor de infrasunete pentru a sprijini nevoile IDC și SIM și pentru a sprijini și a aborda cererea de software din partea NDC-urilor.

Obiective

—	Sprijinirea evoluției sistemului de prelucrare al stațiilor pentru a îndeplini în permanență nevoile de susținere a operațiunilor SIM și IDC.

—	Sprijinirea cererilor de software din partea NDC-urilor, a actualizării software-ului și a funcționalităților pentru efectuarea activităților NDC-urilor.

—	Continuarea punerii în aplicare a funcționalităților de ultimă generație, pentru o mai bună analiză a semnalelor de infrasunete în vederea menținerii credibilității științifice a tehnologiei cu infrasunete la CTBTO.

—

Acțiuni privind includerea modelelor de propagare a undelor de infrasunete cu cuantificarea incertitudinii, combinate cu specificații atmosferice de înaltă rezoluție în timpul asocierii etapei de infrasunete, formarea evenimentelor și analiza aprofundată a evenimentelor pentru a îndeplini obiectivele strategiei pe termen mediu.

Rezultate

—	Consolidarea în continuare a credibilității tehnice și științifice a sistemului de infrasunete al IDC și asigurarea în continuare a susținerii operațiunilor IDC și SIM.

—

Valorificarea în continuare a eforturilor privind software-ul NDC-in-a-Box inițiate în temeiul Deciziei 2012/699/PESC și continuate în temeiul Deciziei (PESC) 2015/1837, permițând NDC-urilor să prelucreze datele disponibile de la SIM atât în scopul monitorizării CTBT, cât și în scopuri naționale. Aceste eforturi au creat o bază de utilizatori solidă a NDC-urilor, iar rezultatele proiectului propus vor contribui la câștigarea încrederii NDC-urilor în credibilitatea sistemului de verificare.

—	Colaborarea cu NDC-urile pentru a construi un sistem de infrasunete de ultimă generație, ca parte a eforturilor de reproiectare a IDC.

B.   Activități integrate de informare și de consolidare a capacităților prin asistență tehnică, educație și formare

Proiect: Colaborarea cu statele semnatare și nesemnatare în sprijinul CTBT și al regimului său de verificare prin activități integrate de informare și de consolidare a capacităților

Context

Consolidarea capacităților s-a dovedit a fi fundamentală pentru consolidarea regimului de verificare al CTBT. Numeroase stații ale SIM al CTBT sunt sau vor fi situate pe teritoriul unor țări în curs de dezvoltare și sunt gestionate de instituțiile unor țări în curs de dezvoltare. În plus, multe țări în curs de dezvoltare sunt în procesul de instituire și de îmbunătățire a NDC-urilor, pentru a putea să valorifice pe deplin datele și produsele generate de sistemul de verificare. În această privință, prin finanțare din partea Uniunii au fost furnizate unui număr de peste 40 de NDC-uri sisteme de consolidare a capacităților (CBS) care necesită întreținere periodică și înlocuiri ocazionale.

Activitățile integrate de informare și de consolidare a capacităților furnizează experților din țările în curs de dezvoltare experiența și formarea necesare pentru a facilita participarea acestora la procesele decizionale și de elaborare a politicilor ale Comisiei Pregătitoare a CTBTO. O astfel de participare este esențială în afirmarea caracterului democratic și participativ a CTBT, care, la rândul său, servește drept măsură de consolidare a încrederii pentru a obține sprijin din partea statelor nesemnatare.

Ca element-cheie al activităților integrate de informare și de consolidare a capacităților, Secretariatul desfășoară activități de educație și formare care vizează consolidarea și menținerea capacităților necesare în privința aspectelor tehnice, științifice, juridice și politice ale CTBT și a regimului său de verificare, axându-se pe statele care nu au semnat sau ratificat CTBT. Aceste activități de educație și formare implică eforturi și resurse intersectoriale și beneficiază, de asemenea, de participarea membrilor Grupului persoanelor eminente și de sprijin din partea membrilor Grupului pentru tineret al CTBTO.

Obiective

Obiectivele activităților integrate și de consolidare a capacităților ale Comisiei Pregătitoare a CTBTO sunt:

(a)	contribuția la universalizarea CTBT;

(b)	susținerea perspectivelor pentru intrarea în vigoare a CTBT; și

(c)	consolidarea și menținerea sprijinului acordat regimului de verificare al CTBT.

Activități pentru universalizare și intrarea în vigoare

—	Dezvoltarea materialelor și instrumentelor educaționale online.

—	Formare, ateliere și conferințe științifice și diplomatice.

—	Participarea la evenimente majore privind aspecte legate de neproliferare și dezarmare.

Activități pentru consolidarea și menținerea sprijinului acordat regimului de verificare al CTBT

—	Dezvoltarea programelor software și a infrastructurii.

—	Ateliere tehnice.

—	Formare sistematică privind software-ul NDC-in-a-Box extins (eNIAB).

—	Sprijin pentru integrarea prelucrării datelor SIM cu rețelele seismice naționale și regionale.

—	Furnizarea de asistență tehnică reparatorie sub forma echipamentelor CBS și a întreținerii sau înlocuirii acestora.

Rezultate

Consolidarea capacităților și a sensibilizării cu privire la CTBT și la sistemul său de verificare și consolidarea capacităților operaționale ale regimului de verificare. Statele care trebuie să semneze și/sau să ratifice CTBT, inclusiv cele enumerate în anexa 2 la CTBT, se vor familiariza cu beneficiile CTBT și ale regimului de verificare.

ANEXĂ

REȚEAUA EUROPEANĂ DE GRUPURI DE REFLECȚIE INDEPENDENTE ÎN DOMENIUL NEPROLIFERĂRII ȘI DEZARMĂRII ÎN SPRIJINUL PUNERII ÎN APLICARE A STRATEGIEI UE ÎMPOTRIVA PROLIFERĂRII ARMELOR DE DISTRUGERE ÎN MASĂ (STRATEGIA UE ÎMPOTRIVA PROLIFERĂRII ADM)

1.   Obiective

Obiectivul prezentei decizii este de a continua punerea în aplicare a „noilor linii de acțiune ale Uniunii Europene privind combaterea proliferării armelor de distrugere în masă și a vectorilor acestora” (denumite în continuare „noile linii de acțiune”), stabilite în concluziile Consiliului din 8 decembrie 2008, ca dezvoltare a Strategiei UE împotriva proliferării ADM din 2003. În conformitate cu noile linii de acțiune, Uniunea ar putea să beneficieze de sprijinul oferit de o rețea de grupuri de reflecție neguvernamentale în domeniul neproliferării, în combaterea proliferării ADM. Rețeaua ar trebui să reunească instituții de politică externă și centre de cercetare specializate în domeniile strategice ale Uniunii. O astfel de rețea ar putea fi extinsă la instituții din țările terțe cu care Uniunea desfășoară dialoguri specifice referitoare la dezarmare și neproliferare.

Această rețea de grupuri de reflecție independente în domeniul neproliferării și al dezarmării (denumită în continuare „rețeaua”) ar continua să încurajeze dialogul politic și pe teme de securitate, precum și discuțiile pe termen lung privind măsurile împotriva proliferării ADM și a vectorilor acestora și aspectele corelate ale dezarmării, discuții desfășurate în cadrul societăților civile și în special în rândul experților, cercetătorilor și cadrelor universitare.

Activitatea rețelei este extinsă pentru a cuprinde aspecte referitoare la armele convenționale, inclusiv la SALW, cu accent deosebit pe măsuri menite să asigure punerea în aplicare în continuare a Strategiei UE privind SALW. Rețeaua va contribui la furnizarea de idei noi cu privire la acțiunile Uniunii referitoare la armele convenționale, inclusiv traficul ilicit și acumularea excesivă de SALW, precum și de muniție aferentă. Aceasta include nu numai dimensiunea reactivă a aspectelor de securitate, ci și dimensiunea preventivă. Prevenirea traficului ilegal și nereglementat cu arme convenționale, inclusiv SALW, a fost recunoscută drept o prioritate a în cadrul Tratatului privind comerțul cu arme (TCA).

De asemenea, rețeaua abordează toate aspectele controlului exporturilor de ADM sau de armele convenționale, inclusiv produsele cu dublă utilizare, precum și aspecte referitoare la securitatea spațială.

Rețeaua urmărește sporirea gradului de sensibilizare a țărilor terțe cu privire la provocările reprezentate de proliferarea ADM și a armelor convenționale, inclusiv de traficul ilicit și de acumularea excesivă de SALW, precum și de muniție aferentă, prin intermediul unor publicații, reuniuni, conferințe și programe specifice de educație și de informare. De asemenea, aceasta urmărește sensibilizarea cu privire la necesitatea de a coopera cu Uniunea și în contextul forurilor multilaterale, în special Organizația Națiunilor Unite, în scopul de a preveni, descuraja, stopa și, atunci când este posibil, elimina programele de proliferare care prezintă motive de îngrijorare la nivel mondial și traficul ilicit și acumularea excesivă de SALW, precum și de muniție aferentă.

Uniunea dorește să susțină această rețea după cum urmează:

—	prin organizarea a trei conferințe anuale majore și, ca eveniment secundar, a unor „ateliere de generație următoare”, în vederea transmiterii de rapoarte și/sau recomandări reprezentanților Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate („ÎR”);

—

prin organizarea a trei reuniuni consultative între reprezentanții instituțiilor Uniunii, reprezentanții statelor membre și experții din mediul academic în vederea schimbului de opinii cu privire la aspecte majore și evoluții esențiale în domeniul dezarmării, al neproliferării și al controlului exporturilor de arme, în vederea transmiterii de rapoarte și/sau recomandări reprezentanților ÎR;

—	prin organizarea a maximum nouă seminare ad-hoc pentru experți și practicieni referitoare la toate aspectele privind neproliferarea și dezarmarea, cuprinzând atât armele neconvenționale, cât și armele convenționale, în vederea transmiterii de rapoarte și/sau recomandări reprezentanților ÎR;

—	prin pregătirea și publicarea a maximum 20 de documente de politică care vor cuprinde subiectele incluse în mandatul consorțiului și vor prezenta opțiuni politice și/sau de politică operațională;

—

prin gestionarea permanentă și dezvoltarea în continuare a unui serviciu de asistență tehnică în cadrul consorțiului, pentru a oferi cunoștințe de specialitate ad-hoc privind întrebările referitoare la toate aspectele privind neproliferarea și dezarmarea, cuprinzând atât armele neconvenționale, cât și armele convenționale, răspunsurile fiind trimise în termen de două până la trei săptămâni, incluzând pregătirea a maximum 18 documente specializate;

—	prin întreținerea și dezvoltarea în continuare a unui curs de învățare online care să cuprindă toate aspectele relevante ale neproliferării și dezarmării;

—	prin instituirea a maximum 36 de stagii în materie de neproliferare și dezarmare pentru absolvenții de studii universitare sau tinerii diplomați din Uniune și din țări terțe;

—	prin organizarea unor vizite de studiu anuale la Bruxelles pentru participanții la programul de burse al ONU privind dezarmarea, pentru a promova și a spori vizibilitatea politicilor Uniunii în domeniul neproliferării, al dezarmării și al controlului exporturilor de arme;

—	prin dezvoltarea unui curs-pilot de formare pentru a spori gradul de sensibilizare cu privire la riscul de proliferare, inclusiv cele rezultate în urma evoluțiilor științifice și tehnologice, în rândul absolvenților de studii universitare și postuniversitare de științe naturale;

—

prin întreținerea, gestionarea și dezvoltarea în continuare a unei platforme de internet și a unor rețele sociale conexe, pentru a facilita contactele, a oferi un forum unic pentru cercetarea europeană în materie de dezarmare și neproliferare, a promova rețeaua, a informa comunitatea mondială în domeniul neproliferării și al dezarmării și a promova ofertele educaționale ale consorțiului atât cu privire la cursurile de formare la fața locului, cât și cu privire la cursurile de învățare online.

2.   Organizarea rețelei

Rețeaua este deschisă tuturor grupurilor de reflecție și institutelor de cercetare relevante din Uniune și din statele asociate și respectă pe deplin diversitatea opiniilor în cadrul Uniunii. Aceasta va fi implicată în toate activitățile consorțiului cât mai mult posibil, pentru a oferi membrilor săi vizibilitate și a le permite asumarea responsabilității.

Rețeaua va continua să promoveze contactele cu comunitatea de cercetare la nivel european în domeniul neproliferării și al dezarmării și va implica mai ales specialiștii în materie de științe naturale care lucrează în domeniul securității CBRN. Aceasta va facilita în continuare contactele dintre experții neguvernamentali, reprezentanții statelor membre și instituțiile Uniunii. Rețeaua va fi pregătită să colaboreze cu actorii neguvernamentali din țările terțe, în conformitate cu Strategia UE împotriva proliferării ADM și Strategia UE privind SALW.

Mandatul rețelei include neproliferarea ADM, a vectorilor acestora, dezarmarea și aspecte referitoare la armele convenționale, inclusiv SALW, precum și controlul exporturilor de arme și securitatea spațială.

Participanții la grupurile de pregătire relevante ale Consiliului (cum ar fi CONOP/CODUN și COARM) vor putea consulta rețeaua cu privire la aspecte referitoare la dezarmare și la neproliferarea armelor neconvenționale și convenționale, inclusiv SALW, iar reprezentanții acestora pot participa la reuniunile rețelei. Atunci când este posibil, reuniunile rețelei și cele ale grupurilor de lucru pot fi organizate consecutiv.

Rețeaua va fi condusă în continuare de consorțiul UE pentru neproliferare constituit de FRS, HSFK/PRIF, IISS, SIPRI, IAI și VCDNP și căruia îi revine gestionarea proiectelor, în strânsă cooperare cu reprezentanții ÎR.

Consorțiul, în consultare cu reprezentanții ÎR și cu statele membre, va invita participanții cu cunoștințe de specialitate în politicile referitoare la neproliferare și la dezarmare, în ceea ce privește ADM și armele convenționale, la seminare între experți și la conferințe anuale majore, precum și la împărtășirea publicațiilor și a activităților lor pe un site internet special. Consorțiul va contribui, de asemenea, la dezvoltarea competențelor atât ale funcționarilor, cât și ale savanților din cadrul Uniunii și din afara acesteia cu privire la aspectele ce țin de neproliferare și dezarmare.

3.   Descrierea proiectelor

3.1.   Proiectul nr. 1: Organizarea unei conferințe anuale majore, inclusiv elaborarea unui raport și/sau a unor recomandări

3.1.1.   Scopul proiectului

În cadrul conferințelor anuale majore privind neproliferarea și dezarmarea, la care vor participa experți guvernamentali și grupuri de reflecție independente, alți specialiști din mediul academic din Uniune și din statele asociate, precum și din țări terțe, vor fi discutate și identificate măsuri suplimentare împotriva proliferării ADM și a vectorilor acestora și obiectivele corelate privind dezarmarea și se vor aborda totodată provocările referitoare la armele convenționale, inclusiv combaterea traficului ilicit și a acumulării excesive de SALW și de muniție aferentă. În calitate de eveniment emblematic al proiectului, conferința anuală va continua să sporească gradul de sensibilizare cu privire la Strategia UE împotriva proliferării ADM și la Strategia UE privind SALW și la noile linii de acțiune, precum și la eforturile de punere în aplicare asociate din partea instituțiilor.

Conferințele anuale vor servi, de asemenea, la promovarea rolului și a coeziunii grupurilor de reflecție europene specializate în domeniul neproliferării și al dezarmării și vor contribui la consolidarea capacității acestor instituții și a altor instituții, inclusiv în zone ale lumii fără cunoștințe de specialitate aprofundate în materie de dezarmare și neproliferare.

Conferințele anuale și orice reuniune pregătitoare vor aborda aspectele referitoare la dezarmare și neproliferare relevante în prezent pentru activitatea Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE). Pe baza acestor discuții și a altor activități sub supravegherea consorțiului, vor fi elaborate rapoarte orientate către politici, împreună cu o serie de recomandări orientate către acțiune, destinate reprezentanților ÎR. Respectivul raport ar urma să fie distribuit instituțiilor relevante ale Uniunii și statelor membre și pus la dispoziție online.

3.1.2.   Rezultatele proiectului

—

Menținerea unei conferințe internaționale majore conduse de Europa în domeniul neproliferării și al dezarmării, care va fi în continuare cadrul principal pentru promovarea discuțiilor strategice referitoare la măsurile împotriva proliferării ADM și a vectorilor acestora și la obiectivele corelate ale dezarmării în vederea abordării provocărilor referitoare la armele convenționale, inclusiv combaterea traficului ilicit și a acumulării excesive de SALW, precum și de muniție aferentă;

—	sporirea vizibilității și a gradului de conștientizare a politicilor Uniunii în domeniul neproliferării ADM și SALW și în domeniul acțiunii chimice, biologice, radioactive și nucleare (CBRN) în rândul funcționarilor guvernamentali, al mediului academic și al societății civile din țările terțe;

—	promovarea rolului și a coeziunii rețelei și a rolului Uniunii în acest domeniu, precum și acumularea de cunoștințe de specialitate privind neproliferarea în țările în care acestea sunt insuficiente, inclusiv în țările terțe;

—

prezentarea unor rapoarte orientate către politici și/sau a unor recomandări orientate către acțiune, care ar consolida punerea în aplicare a Strategiei UE împotriva proliferării ADM și a Strategiei UE privind SALW și ar constitui o etapă utilă în cadrul acțiunilor Uniunii și ale comunității internaționale în domeniul neproliferării și al armelor convenționale;

—	sporirea gradului de sensibilizare și de cunoaștere în rândul instituțiilor Uniunii, statelor membre, societății civile și țărilor terțe cu privire la amenințările reprezentate de ADM și de vectorii acestora, permițându-le să anticipeze mai bine.

3.1.3.   Descrierea proiectului

Proiectul prevede organizarea a trei conferințe anuale majore, cu reuniuni pregătitoare în funcție de necesități, precum și pregătirea unor rapoarte și/sau recomandări conexe:

—

o conferință anuală de 1,5 zile care va avea loc la Bruxelles, cu participarea a maximum 300 de experți din cadrul grupurilor de reflecție, mediului academic și guvernelor din Uniune, din statele asociate și din țări terțe, specializați în aspecte referitoare la neproliferare, dezarmare, controlul armelor și al armelor convenționale, inclusiv SALW;

—	atenție acordată dezvoltării „generației următoare” de specialiști, inclusiv din țări din afara Europei și Americii de Nord, care vor fi invitați să petreacă o zi în plus înainte sau după conferință în vederea unei formări de specialitate și a familiarizării cu instituțiile Uniunii relevante;

—	rapoarte orientate către politici și/sau recomandări orientate către acțiune, care ar urma să stimuleze punerea în aplicare a Strategiei UE împotriva proliferării ADM și a Strategiei UE privind SALW.

3.2.   Proiectul nr. 2: Organizarea de reuniuni consultative anuale ale Uniunii

3.2.1.   Scopul proiectului

Proiectul prevede organizarea a trei reuniuni consultative anuale, cu pregătirea rapoartelor și/sau a recomandărilor conexe. Seminarele ar trebui să răspundă atât provocărilor pe termen scurt, cât și celor pe termen mediu cu care se confruntă Uniunea în domeniul neproliferării și al dezarmării, în special în ce privește ADM și vectorii acestora, armele convenționale inclusiv SALW, noile tipuri de arme și de vectori. Seminarele ar trebui, de asemenea, să ofere factorilor de decizie din Uniune ocazia de a se concentra asupra provocărilor și tendințelor pe termen mai lung din domeniul neproliferării și al dezarmării, precum și asupra altor aspecte relevante, care depășesc preocupările lor cotidiene obișnuite.

Reuniunile consultative vor servi, de asemenea, la consolidarea coeziunii grupurilor de reflecție europene specializate în domeniul neproliferării și al dezarmării și vor contribui la consolidarea capacității în aceste domenii, inclusiv în acele regiuni ale Uniunii în care cunoștințele de specialitate în materie de dezarmare și neproliferare pot fi în continuare îmbunătățite.

3.2.2.   Rezultatele proiectului

—	Schimbul de informații și de analize privind tendințele actuale în materie de proliferare în rândul practicienilor din domeniul politicilor și al experților din mediul academic din statele membre, precum și al personalului specializat din SEAE și din instituțiile Uniunii;

—	discuții privind cele mai bune metode și mijloace de a pune în aplicare politicile Uniunii împotriva proliferării;

—

furnizarea unor informații constructive către Uniune cu privire la Strategia UE împotriva proliferării ADM și la Strategia UE privind SALW din partea grupurilor de reflecție independente din cadrul Uniunii, precum și a unor sugestii din partea practicienilor, adresate grupurilor de reflecție, privind cele mai relevante subiecte pentru politica în cauză, care să facă obiectul unor cercetări ulterioare;

—	identificarea chestiunilor relevante în domeniul neproliferării și al dezarmării pentru rapoartele axate pe politica în cauză;

—	elaborarea unor rapoarte axate pe politică și a unui set de recomandări axate pe acțiuni, adresate reprezentanților ÎR.

3.2.3.   Descrierea proiectului

Proiectul prevede organizarea a trei reuniuni consultative anuale, cu pregătirea rapoartelor și/sau a recomandărilor conexe. Ordinea de zi a acestor evenimente este pregătită în strânsă colaborare cu grupurile de lucru PESC ale Consiliului din domeniul neproliferării și al dezarmării (CODUN/CONOP) și al controlului exporturilor de arme (COARM). Seminarele ar trebui să răspundă atât provocărilor pe termen scurt, cât și celor pe termen mediu cu care se confruntă Uniunea în domeniul neproliferării și al dezarmării, pentru următoarele categorii de arme: ADM și vectori ai acestora, arme convenționale, inclusiv SALW, noi tipuri de arme și de vectori.

Reuniunile consultative anuale au o durată de 1,5 zile și prevăd participarea a până la 100 de persoane provenite din grupuri de reflecție din Uniune, state membre și instituții ale Uniunii, specializate în aspecte referitoare la neproliferare și la armele convenționale, inclusiv SALW. Aceste seminare ar trebui să aibă drept obiectiv principal consultarea dintre grupurile de reflecție din Uniune în domeniul neproliferării și al dezarmării, Uniunea și statele sale membre. Reuniunile consultative anuale ar trebui să aibă loc la Bruxelles.

3.3.   Proiectul nr. 3: Organizarea de seminare ad-hoc

3.3.1.   Scopul proiectului

Proiectul prevede organizarea a până la nouă seminare ad-hoc între experți, cu pregătirea rapoartelor și/sau a recomandărilor conexe. Aceste seminare ar trebui să aibă drept obiectiv principal consultarea dintre grupurile de reflecție din Uniune în domeniul neproliferării, Uniunea Europeană și statele sale membre, pe o bază ad-hoc, pentru a aborda evenimentele marcante și opțiunile de politică ale UE, precum și pentru a acorda grupurilor de reflecție din Uniune, statelor membre și instituțiilor Uniunii oportunitatea de a informa publicul-țintă din interiorul și din exteriorul Uniunii.

3.3.2.   Rezultatele proiectului

—	Schimbul de informații și de analize privind tendințele actuale în materie de proliferare în rândul practicienilor din domeniul politicilor și al experților din mediul academic din statele membre, precum și al personalului specializat din SEAE și din instituții ale Uniunii;

—	discuții privind cele mai bune metode și mijloace de a pune în aplicare politicile Uniunii împotriva proliferării;

—

furnizarea unor informații constructive către Uniune cu privire la Strategia UE împotriva proliferării ADM și Strategia UE privind SALW din partea grupurilor de reflecție independente din cadrul Uniunii, precum și a unor sugestii din partea practicienilor, adresate grupurilor de reflecție, privind cele mai relevante subiecte pentru politica în cauză, care să facă obiectul unor cercetări ulterioare;

—	identificarea chestiunilor relevante în domeniul neproliferării și al dezarmării pentru rapoartele axate pe politica în cauză;

—	elaborarea unor rapoarte axate pe politică și a unui set de recomandări axate pe acțiuni, adresate reprezentanților ÎR. Respectivele rapoarte ar urma să fie distribuite instituțiilor relevante ale Uniunii și statelor membre.

3.3.3.   Descrierea proiectului

Proiectul prevede organizarea a până la nouă seminare ad-hoc între experți, cu pregătirea rapoartelor și/sau a recomandărilor conexe. Seminarele ad-hoc au o durată maximă de două zile și prevăd participarea a până la 45 de persoane, aceasta urmând a fi stabilită pentru fiecare caz în parte.

3.4.   Proiectul nr. 4: Publicații

3.4.1.   Scopul proiectului

—

Furnizarea de informații și analize privind subiecte referitoare la neproliferarea ADM, la vectorii acestora, la armele convenționale inclusiv SALW și la dezarmare, care alimentează un dialog politic și în materie de securitate cu privire la aceste aspecte, în principal la nivel de experți, cercetători și cadre universitare;

—	furnizarea unei resurse pe care participanții la grupurile de pregătire relevante ale Consiliului o pot utiliza drept bază a discuțiilor lor privind politica și practica Uniunii în domeniul neproliferării, al controlului armelor și al dezarmării;

—	furnizarea de idei, informații și analize care pot sprijini dezvoltarea la nivelul Uniunii a acțiunilor în domeniul neproliferării, al controlului armelor și al dezarmării.

3.4.2.   Rezultatele proiectului

—	Consolidarea dialogului politic și pe probleme de securitate privind măsurile împotriva proliferării ADM și a vectorilor acestora, controlul armelor și dezarmarea, în primul rând la nivel de experți, cercetători și personal academic;

—

sporirea gradului de conștientizare, a cunoștințelor și a înțelegerii în rândul societății civile, în special al rețelei Uniunii mai extinse de grupuri de reflecție independente în domeniul neproliferării, precum și al guvernelor, în ceea ce privește aspectele aferente politicilor Uniunii în domeniul neproliferării, al controlului armelor și al dezarmării;

—	opțiuni politice și/sau de politică operațională, transmise ÎR, instituțiilor Uniunii și statelor membre;

—	dezvoltarea unor acțiuni la nivelul Uniunii în domeniul neproliferării, al controlului armelor și al dezarmării, sprijinite prin idei, informații și analize.

3.4.3.   Descrierea proiectului

Proiectul prevede elaborarea și publicarea a până la 20 de documente strategice. Consorțiul va elabora sau va dispune redactarea documentelor strategice, care nu reprezintă neapărat opiniile instituțiilor Uniunii sau ale statelor membre. Documentele strategice vor acoperi subiectele incluse în mandatul consorțiului. Fiecare document va prezenta opțiuni politice și/sau de politică operațională. Toate documentele strategice vor fi publicate pe site-ul consorțiului.

3.5.   Proiectul nr. 5: Gestionarea și dezvoltarea în continuare a unui serviciu de asistență tehnică

3.5.1.   Scopul proiectului

Gestionarea permanentă și dezvoltarea în continuare a unui serviciu de asistență tehnică în cadrul consorțiului, pentru a pune la dispoziție cunoștințe de specialitate ad-hoc privind întrebările referitoare la întreaga gamă a aspectelor referitoare la neproliferare și la dezarmare, cuprinzând atât armele neconvenționale, cât și cele convenționale, vor constitui baza și vor facilita modelarea politicii Uniunii privind acțiunea acesteia în raport cu subiectele specifice și urgente.

3.5.2.   Rezultatele proiectului

—	Gestionarea cererilor de cercetări ad-hoc, cu răspunsuri în termen de două până la trei săptămâni, cu privire la aspecte specifice solicitate de SEAE;

—	promovarea dialogului tematic ad-hoc dintre grupurile de reflecție din cadrul consorțiului și SEAE;

—	consolidarea în acest fel a bazei de cunoștințe pentru discuțiile în derulare privind aspectele referitoare la neproliferare în Uniune;

—	posibilitatea SEAE de a avea un acces cuprinzător la cunoștințele de specialitate ale consorțiului și la resursele acestuia dedicate cercetării pentru cereri de scurtă durată și ocazionale.

3.5.3.   Descrierea proiectului

Proiectul va pune la dispoziția SEAE și a grupurilor de lucru relevante ale Consiliului maximum optsprezece documente specializate de 5-10 pagini cu privire la aspecte actuale referitoare la neproliferare și la dezarmare, în termen de două până la trei săptămâni de la data la care au fost solicitate de către SEAE. Documentele se vor baza pe analiza literaturii academice existente și pe documente primare (nefiind o cercetare originală). Prin discuții cu SEAE vor fi identificate subiecte potențiale din perspectiva agendei internaționale, a viitoarelor evenimente ale Uniunii și a documentelor de politică ale Uniunii. SEAE poate solicita această funcție (a) sub forma unui document; și/sau (b) sub forma unei informări către CONOP sau COARM; și/sau (c) sub forma unei contribuții a experților de pe teren atunci când este nevoie de un aviz de urgență.

3.6.   Proiectul nr. 6: Învățare online

3.6.1.   Scopul proiectului

—	Consolidarea capacității viitoarei generații de cercetători și de practicieni în domeniul neproliferării și al dezarmării;

—	consolidarea cunoștințelor aprofundate privind politicile Uniunii în domeniul neproliferării și al dezarmării, în Uniune și în țări terțe;

—	contribuția la inițiativele globale destinate promovării educației în domeniul neproliferării și al dezarmării;

—	actualizarea și dezvoltarea cunoștințelor de specialitate privind aspecte referitoare la ADM și la SALW în cadrul Uniunii și în țările partenere;

—	punerea la dispoziția instituțiilor Uniunii, a statelor membre și a rețelei europene de grupuri de reflecție a unor cunoștințe adaptate și actualizate cu privire la întregul spectru al controlului armelor convenționale și neconvenționale.

3.6.2.   Rezultatele proiectului

—	Întreținerea și optimizarea unui curs complet de învățare online care să cuprindă toate aspectele relevante referitoare la neproliferare și la dezarmare;

—	informare și asistență pentru educatori și formatori în vederea utilizării resurselor educaționale ale Uniunii în domeniul neproliferării și al dezarmării;

—	sprijin pentru integrarea resurselor de învățare online ale Uniunii în programele universitare de master;

—	o combinație de învățare online și formare în săli de curs pentru formarea pe tema conștientizării în materie de proliferare, proiectată de consorțiu („învățare mixtă”);

—	cunoștințe aprofundate consolidate privind politicile Uniunii în domeniul neproliferării și al dezarmării, în Uniune și în țări terțe;

—	furnizarea unei resurse educaționale deschise actualizate în mod constant pentru toate părțile interesate implicate în cercetarea și programarea în domeniul neproliferării;

—	dezvoltarea de conținut online suplimentar pentru a îmbunătăți programa cursului și pentru a oferi cunoștințe esențiale în sprijinul practicienilor și cercetătorilor în domeniul neproliferării.

3.6.3.   Descrierea proiectului

Proiectul se va axa pe difuzarea și utilizarea la nivel mondial a instrumentului de învățate online, elaborat în temeiul Deciziei 2014/129/PESC.

În acest scop, accesibilitatea site-ului de învățare online și secțiunea privind certificatul aferentă vor fi îmbunătățite în mod continuu, în funcție de reacțiile primite din partea participanților și de evaluarea comportamentului utilizatorilor prin intermediul diferitelor instrumente statistice. Se va acorda o atenție deosebită actualizării ofertei de învățare online pentru utilizatorii cu deficiențe de vedere sau de auz, pentru a facilita utilizarea fără obstacole a cursului și pentru a permite un număr maxim de participanți potențiali. De asemenea, inteligibilitatea întregului curs va fi sporită printr-o revizie lingvistică aprofundată, efectuată de vorbitori nativi de limbă engleză specializați.

Toate cele 15 unități de învățare vor fi actualizate pentru a furniza studenților cele mai recente date și cifre. Acțiunile de sensibilizare și de sprijin pentru instituțiile de învățământ vor permite integrarea cu ușurință a învățării online în programele universitare de master și în alte oferte educaționale și vor încuraja utilizarea cursului de învățare online la nivel mondial.

În perioada 2018-2020 vor fi instituite și lansate până la 5 unități de învățare suplimentare. Conținutul suplimentar al învățării online va fi elaborat în strânsă consultare cu SEAE și statele membre ale UE și se poate încadra în una dintre următoarele categorii:

(a)	unitatea de învățare avansată, care dezvoltă conținutul existent al cursului și furnizează cunoștințe mai aprofundate;

(b)	unitatea de învățare practică, axată pe aspectele practice ale punerii în aplicare a regimurilor de neproliferare sau de control al exporturilor;

(c)	unitatea de învățare academică, care oferă reflecții teoretice privind neproliferarea și dezarmarea;

(d)	unitatea de învățare de sprijin, care furnizează cunoștințe esențiale pentru o mai bună înțelegere a problematicii ample a neproliferării și dezarmării (de exemplu, aspecte juridice, financiare sau etice);

(e)	unitatea de învățare personalizată, care sprijină anumite formări desfășurate în săli de curs și este utilizată în combinație cu aceste cursuri („învățarea mixtă”).

3.7.   Proiectul nr. 7: Stagii

3.7.1.   Scopul proiectului

—	Consolidarea capacității viitoarei generații de cercetători și de practicieni în ceea ce privește politica și programarea în domeniul neproliferării;

—	o mai bună înțelegere și asumare, în Uniune, a politicilor Uniunii în domeniul neproliferării și al dezarmării;

—	difuzarea și consolidarea cunoștințelor, în țările terțe, a politicilor Uniunii în materie de SALW și de AMD;

—	crearea unor rețele de tineri experți la nivel regional, nivel la care Uniunea manifestă un interes puternic în neproliferare;

—	intensificarea consolidării capacităților în cadrul rețelei europene de grupuri de reflecție în domeniul neproliferării și al dezarmării;

—	actualizarea și dezvoltarea, în Uniune și în țările partenere, a cunoștințelor de specialitate privind aspecte referitoare la ADM și la SALW.

3.7.2.   Rezultatele proiectului

—	Capacitatea consolidată a viitoarei generații de cercetători și de practicieni în ceea ce privește politica și programarea în domeniul neproliferării;

—	cunoștințe aprofundate consolidate în Uniune cu privire la politicile Uniunii în domeniul neproliferării și al dezarmării;

—	o mai bună înțelegere în țările terțe a strategiilor, politicilor și abordărilor Uniunii în materie de neproliferare;

—	crearea unor rețele de tineri practicieni și personal academic tânăr și facilitarea cooperării practice;

—	o consolidare mai eficientă a capacităților privind politicile Uniunii referitoare la ADM și la SALW în cadrul rețelei europene de grupuri de reflecție independente.

3.7.3.   Descrierea proiectului

Proiectul prevede organizarea unor stagii europene privind neproliferarea și dezarmarea pentru maximum 36 de absolvenți de studii superioare sau tineri diplomați, fiecare pentru o perioadă de maximum trei luni. Stagiile vor fi instituite, supravegheate și documentate de consorțiu și vor combina prelegeri, sesiuni de dezbateri, lectură structurată și integrare de proiect.

Toate institutele care aparțin rețelei sunt eligibile ca institute-gazdă. 30 din cele 36 de stagii sunt rezervate candidaților europeni, în timp ce restul de șase stagii sunt rezervate pentru candidați din afara Europei, în mod ideal din Asia de Sud, Asia de Est, Orientul Mijlociu și Africa de Nord.

Toți stagiarii vor fi invitați – în măsura posibilului – la conferințele și seminarele organizate de consorțiu care au loc pe parcursul stagiului lor.

3.8.   Proiectul nr. 8: Vizită de studiu în Uniune pentru participanții la programul de burse al ONU privind dezarmarea

3.8.1.   Scopul proiectului

—	Consolidarea în țările terțe a cunoștințelor aprofundate și asigurarea vizibilității cu privire la politicile Uniunii în domeniul neproliferării și al dezarmării;

—

actualizarea și dezvoltarea în țările terțe a cunoștințelor de specialitate privind aspectele referitoare la ADM și la SALW, în special prin sporirea gradului de conștientizare a posibilităților create prin programele Uniunii de consolidare a capacităților în domenii precum controlul exporturilor de arme, neproliferarea și dezarmarea și atenuarea riscurilor CBRN;

—	sprijinirea eforturilor ONU în vederea consolidării educației în materie de dezarmare și a promovării multilateralismului.

3.8.2.   Rezultatele proiectului

—	Sporirea în țările terțe a cunoștințelor aprofundate și a vizibilității cu privire la politicile Uniunii în domeniul neproliferării și al la dezarmării;

—	consolidarea în țările partenere a cunoștințelor de specialitate privind aspectele referitoare la ADM și SALW;

—	consolidarea educației ONU în materie de dezarmare.

3.8.3.   Descrierea proiectului

În cadrul proiectului va fi organizată o vizită de studiu anuală de 2-3 zile la Bruxelles pentru participanții la programul de burse al ONU privind dezarmarea, inclusiv un seminar cu prezentări din partea reprezentanților instituțiilor Uniunii și a experților din rețeaua consorțiului, precum și o vizită pe teren în locațiile relevante. Vizita va fi programată astfel încât să se încadreze în componenta europeană a programului de burse, de obicei înaintea Adunării Generale a ONU.

3.9.   Proiectul nr. 9: Formare pe tema sensibilizării în materie de proliferare

3.9.1.   Scopul proiectului

—	Sensibilizarea domeniului științelor naturale și al altor domenii conexe cu privire la riscurile de proliferare a AMD asociate anumitor materiale, programe informatice și tehnologii, precum și cu privire la tratatele și mecanismele internaționale relevante;

—	consolidarea capacității acestor grupuri de a stabili mecanisme de asigurare a conformității interne în instituțiile lor pentru a controla fluxurile tehnologice sensibile, precum și siguranța și securitatea materialelor;

—	punerea la dispoziția instituțiilor Uniunii, a statelor membre și a rețelei Uniunii pentru neproliferare a unor idei noi privind evoluțiile tehnologice și impactul potențial al acestora asupra neproliferării.

3.9.2.   Rezultatele proiectului

—	O capacitate consolidată a viitoarei generații de cercetători din domeniul științelor naturale și din alte domenii relevante, în materie de instrumente și politici de neproliferare;

—	contribuția la îndeplinirea obiectivelor stabilite de politica Uniunii în materie de neproliferare prin sporirea gradului de sensibilizare cu privire la riscurile de proliferare în rândul disciplinelor cu riscuri majore de proliferare și care fac obiectul unor evoluții tehnologice majore;

—	o combinație de învățământ la distanță (învățare online) și formare la fața locului („învățarea mixtă”).

3.9.3.   Descrierea proiectului

În cadrul acestui proiect va fi elaborat un curs-pilot pentru a spori gradul de sensibilizare cu privire la riscurile de proliferare în rândul absolvenților de studii universitare și postuniversitare de științe naturale și din alte domenii relevante. Aceasta ar include elaborarea unei programe de învățământ specifice pentru două categorii de public diferite (de exemplu, sectorul biomedical, al ingineriei sau nuclear) și predarea unui curs-pilot pentru fiecare dintre aceste grupuri țintă.

3.10.   Proiectul nr. 10: Crearea unei platforme de internet

3.10.1.   Scopul proiectului

Întreținerea și dezvoltarea unui site internet vor facilita contactele în perioada dintre reuniunile rețelei și vor favoriza dialogul privind cercetarea în rândul grupurilor de reflecție în domeniul neproliferării. Instituțiile Uniunii și statele membre ar putea, de asemenea, beneficia de pe urma unui site internet specializat în cadrul căruia participanții la rețea au libertatea de a face schimb de informații, de a partaja idei și de a publica studiile lor privind aspectele referitoare la neproliferarea ADM și a vectorilor acestora și a armelor convenționale, inclusiv SALW. Proiectul va include informații online privind activitățile în urma evenimentelor și un portal pentru cercetarea europeană. Acesta va contribui la difuzarea eficientă a rezultatelor cercetării în rândurile comunității grupurilor de reflecție și ale cercurilor guvernamentale. Acest lucru va conduce la o mai bună anticipare și cunoaștere a amenințărilor reprezentate de proliferarea ADM și a vectorilor acestora și a armelor convenționale, inclusiv de traficul ilicit și acumularea excesivă de SALW, precum și de muniție aferentă.

3.10.2.   Rezultatele proiectului

—	Gestionarea unei platforme în cadrul căreia grupurile de reflecție în domeniul neproliferării să își poată partaja încontinuu opiniile și analizele independente privind aspectele referitoare la proliferarea ADM și a armelor convenționale, inclusiv a SALW;

—	extinderea, gestionarea și actualizarea rețelei existente de grupuri de reflecție independente;

—	promovarea unei mai bune înțelegeri a Strategia UE împotriva proliferării ADM și a Strategiei UE privind SALW în cadrul societății civile și constituirea unei interfețe între Uniune și rețeaua de grupuri de reflecție;

—	descărcarea gratuită permanentă de documente provenind de la reuniunile rețelei și de la grupuri de reflecție independente care ar dori să partajeze rezultatele cercetărilor lor fără compensații financiare;

—	sporirea gradului de sensibilizare și de cunoaștere al instituțiilor Uniunii, al statelor membre, al societății civile și al țărilor terțe cu privire la amenințările reprezentate de armele convenționale, ADM și vectorii acestora, permițându-le o mai bună anticipare.

3.10.3.   Descrierea proiectului

—	Utilizarea unei tehnologii de tipul unui serviciu de rețea socială, atunci când acest lucru este fezabil și adecvat, ar putea fi dezvoltată, în scopul de a permite comunicarea activă și schimbul activ de informații online între participanții la rețea, într-un mediu familiar.

—	Consorțiul, însărcinat cu proiectul, va fi responsabil de găzduirea site-ului internet, de conceperea și de administrarea tehnică a acestuia.

—	Politicile Uniunii privind aspectele referitoare la proliferarea ADM și a armelor convenționale, inclusiv a SALW, vor fi urmărite și susținute constant printr-o documentație corespunzătoare.

—	Publicațiile consorțiului vor fi promovate și susținute prin evidențe cronologice specifice.

—	Conferințele organizate de consorțiu vor fi promovate și prezentate pe site-ul internet (documente de referință, ordine de zi, prezentări, înregistrarea video a reuniunilor deschise, după caz).

—	Cursul de învățare online al consorțiului va fi pus la dispoziție prin intermediul site-ului web. Va fi dezvoltat accesul dedicat la intranet pentru membrii rețelei și funcționari ai Uniunii (un instrument integrat pentru cursul de învățare online).

—	Vor fi publicate bilunar pagini privind subiecte specializate în domeniul proliferării ADM și a armelor convenționale, inclusiv a SALW.

4.   Durata

Durata totală a punerii în aplicare a proiectelor este estimată la 42 de luni.

5.   Beneficiari

5.1.   Beneficiarii direcți

Proiectele propuse îndeplinesc obiectivele PESC și contribuie la realizarea obiectivelor strategice prevăzute în Strategia UE împotriva proliferării ADM și în Strategia UE privind SALW.

5.2.   Beneficiarii indirecți

Beneficiarii indirecți ai proiectelor sunt:

(a)	grupurile de reflecție independente și persoanele din sectorul academic specializate în domeniul neproliferării, al dezarmării și al armelor convenționale, inclusiv SALW, din Uniune și din țări terțe;

(b)	instituțiile Uniunii, inclusiv instituțiile de învățământ, studenții și alți beneficiari ai cursului de învățare online;

(c)	statele membre;

(d)	țările terțe.

6.   Părțile terțe participante

Proiectele vor fi finanțate în întregime prin prezenta decizie. Experții din cadrul rețelei pot fi considerați drept participanți terți. Aceștia își vor desfășura activitatea în conformitate cu regimul lor standard.

7.   Comitetul director

Pentru acest proiect, comitetul director va fi format din reprezentanți ai ÎR și ai entității de punere în aplicare menționate la punctul 8 din prezenta anexă. Comitetul director va revizui periodic punerea în aplicare a prezentei decizii, cel puțin o dată pe an, inclusiv prin utilizarea unor mijloace electronice de comunicare.

8.   Entitatea de punere în aplicare

Punerea în aplicare tehnică a prezentei decizii va fi încredințată consorțiului, care își va îndeplini misiunea sub controlul ÎR. În desfășurarea activităților sale, consorțiul va coopera cu ÎR, cu statele membre și cu alte state părți și organizații internaționale, după caz.

ANEXĂ

---

(*1)  În prezenta anexă sunt comunicate numai corecțiile legate de perioada de programare 2007-2013.

(*2)  În ceea ce privește agențiile de plăți ale căror conturi au fost disociate, reducerea prevăzută la articolul 54 alineatul (2) trebuie aplicată după ce conturile sunt propuse pentru verificare.

„”,

„”.

„, 6, i = 1 la Nt ”,

„, i = 1 la Nt ”.

„(b)	Pavailable_i,i < Prequired,j”,

„(b)	Pavailable_i,j ≥ Prequired,j”.

„(g)

indică eventualele servicii, pe lângă auditul statutar, care au fost prestate de auditorul statutar sau de firma de audit sau de orice membru al rețelei din care face parte auditorul statutar sau firma de audit, în beneficiul entității auditate, al întreprinderii sale mamă sau al întreprinderii controlate de aceasta și care nu au fost comunicate în raportul de administrare sau în declarațiile financiare.”,

„(g)	indică eventualele servicii, pe lângă auditul statutar, care au fost prestate de auditorul statutar sau de firma de audit în beneficiul entității auditate și al întreprinderilor controlate de aceasta și care nu au fost comunicate în raportul de administrare sau în declarațiile financiare.”