(1)

Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 are ca obiectiv eliminarea treptată a practicii aruncării capturilor înapoi în mare din cadrul tuturor activităților de pescuit din Uniune prin introducerea unei obligații de debarcare pentru capturile de specii care fac obiectul unor limite de captură.

(2)

Articolul 15 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 împuternicește Comisia să adopte planuri privind aruncarea capturilor înapoi în mare pentru o perioadă de maximum trei ani care poate fi reînnoită o singură dată, prin intermediul unui act delegat pe baza recomandărilor comune elaborate de statele membre în urma consultării consiliilor consultative relevante.

(3)

Regulamentul delegat (UE) nr. 1394/2014 al Comisiei (2) a instituit un plan privind aruncarea capturilor înapoi în mare pentru anumite activități de pescuit pelagic în apele de sud-vest, în vederea facilitării punerii în aplicare a obligației de debarcare prin intermediul anumitor mecanisme de flexibilitate.

(4)

În conformitate cu articolul 15 alineatul (5) litera (c) punctul (ii), planul respectiv privind aruncarea capturilor înapoi în mare a prevăzut, printre altele, anumite excepții de la obligația de debarcare a tuturor capturilor, din cauza costurilor disproporționate de manipulare a capturilor nedorite, în cazul acelor unelte de pescuit pentru care capturile nedorite per unealtă de pescuit nu depășesc un anumit procentaj din totalul capturilor anuale realizate cu unealta respectivă („excepții de minimis”).

(5)

În conformitate cu articolul 5 din Regulamentul delegat (UE) nr. 1394/2014, planul privind aruncarea capturilor înapoi în mare expiră la 31 decembrie 2017.

(6)

Belgia, Franța, Țările de Jos, Portugalia și Spania au un interes direct în ceea ce privește gestionarea pescuitului în apele de sud-vest. După consultarea Consiliului consultativ pentru apele de sud-vest și a Consiliului consultativ pentru speciile pelagice, aceste state membre au înaintat Comisiei, la 2 iunie 2017, o recomandare comună.

(7)

Recomandarea comună sugera să se prelungească durata excepțiilor de minimis stabilite în planul privind aruncarea capturilor înapoi în mare la următoarele niveluri revizuite de capturi aruncate înapoi în mare:

(8)

În scopul de a justifica excepțiile de minimis sugerate, statele membre au furnizat dovezi referitoare la costurile disproporționate de manipulare a capturilor nedorite în cadrul activităților de pescuit în cauză. Dovezile respective au fost analizate de Grupul corespunzător de lucru al experților al Comitetului științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP), care a ajuns la concluzia că recomandările comune conțin argumente bine întemeiate legate de costurile disproporționate de manipulare a capturilor nedorite, sprijinite, în unele cazuri, de o evaluare calitativă a costurilor. În lumina celor de mai sus și în absența unor informații științifice contrare, este necesară prelungirea duratei excepțiilor de minimis în conformitate cu nivelurile procentuale propuse în recomandarea comună și la niveluri care să nu le depășească pe cele permise în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(9)

Articolele 2 și 4 din Regulamentul delegat (UE) nr. 1394/2014 prevăd o excepție legată de capacitatea de supraviețuire pentru fiecare dintre speciile: hamsie, stavrid negru, stavrid și macrou capturate prin pescuit artizanal cu plasă pungă, precum și o dimensiune minimă de referință pentru conservare în cazul hamsiei. Măsurile respective au fost evaluate pozitiv de CSTEP în 2014. Comisia consideră că dovezile pe care s-a bazat evaluarea rămân valabile pentru următorii trei ani. Prin urmare, este adecvat să se prelungească aplicarea acelor măsuri până în 2020.

(10)

Prin urmare, Regulamentul delegat (UE) nr. 1394/2014 ar trebui modificat în consecință.

(11)

Întrucât măsurile prevăzute de prezentul regulament au impact direct asupra activităților economice legate de sezonul de pescuit și asupra planificării sezonului de pescuit al navelor din Uniune, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare imediat după publicarea sa. Dat fiind că planul privind aruncarea capturilor înapoi în mare, instituit prin Regulamentul delegat (UE) nr. 1394/2014, expiră la 31 decembrie 2017, prezentul regulament ar trebui să se aplice începând cu 1 ianuarie 2018,

1.

Articolul 3 se înlocuiește cu următorul text:

2.

La articolul 5, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Se aplică de la 1 ianuarie 2015 până la 31 decembrie 2020.”

(1)

Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 are ca obiectiv eliminarea treptată a practicii aruncării capturilor înapoi în mare în cadrul tuturor activităților de pescuit din Uniune prin introducerea unei obligații de debarcare pentru capturile de specii care fac obiectul unor limite de captură.

(2)

Articolul 15 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 împuternicește Comisia să adopte planuri privind aruncarea capturilor înapoi în mare prin intermediul unui act delegat pentru o perioadă de maximum trei ani și care poate fi reînnoită o dată, pe baza recomandărilor comune elaborate de statele membre în urma consultării consiliilor consultative relevante.

(3)

Regulamentul delegat (UE) nr. 1395/2014 al Comisiei (2) a stabilit un plan privind aruncarea capturilor înapoi în mare pentru anumite specii pelagice mici și pentru activități de pescuit în scopuri industriale în Marea Nordului, în vederea facilitării punerii în aplicare a obligației de debarcare prin intermediul anumitor mecanisme de flexibilitate.

(4)

Derogări de la obligația de a debarca toate capturile pot fi stabilite în conformitate cu articolul 15 alineatul (5) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, în cazul în care dovezile științifice arată că sporirea selectivității este foarte dificilă sau implică costuri disproporționate de manipulare a capturilor nedorite („excepții de minimis”).

(5)

Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Țările de Jos, Suedia și Regatul Unit au un interes direct în ceea ce privește gestionarea activităților de pescuit din Marea Nordului. După contactarea Consiliului consultativ pentru Marea Nordului și a Consiliului consultativ pentru speciile pelagice, aceste state membre au prezentat Comisiei o recomandare comună, la 31 mai 2017.

(6)

Recomandarea comună propune stabilirea, pentru anii 2018, 2019 și 2020, a unei excepții de minimis de până la maximum 1 % din totalul capturilor anuale de macrou, stavrid negru, hering și merlan în pescuitul de specii pelagice mici cu traule pelagice (OTM și PTM) de până la 25 de metri în lungime totală care vizează macrou, stavrid negru și hering în diviziunile ICES IVb și c situate la sud de paralela de 54 grade latitudine nordică.

(7)

Statele membre au furnizat date științifice care demonstrează că gestionarea capturilor nedorite, în activitățile de pescuit relevante, implică cheltuieli disproporționate. Aceste dovezi au fost examinate de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP). CSTEP a remarcat faptul că excepția de minimis poate oferi un stimulent pentru flotele implicate să își adapteze comportamentul la potențialele pericole și să continue cercetarea cu privire la modalitățile de îmbunătățire a selectivității. Prin urmare, excepția propusă în cauză poate fi inclusă în Regulamentul delegat (UE) nr. 1395/2014.

(8)

Prin urmare, durata planului privind aruncarea capturilor înapoi în mare ar trebui prelungită până la 31 decembrie 2020.

(9)

Articolele 2, 4 și 4a din Regulamentul (UE) nr. 1395/2014 prevăd o excepție legată de rata de supraviețuire pentru macroul și heringul capturați de nave de pescuit cu plasă pungă, pentru documentarea capturilor, precum și măsuri tehnice pentru pescuitul de șprot. Măsura privind rata de supraviețuire a fost evaluată pozitiv de CSTEP în 2014 și măsurile tehnice pentru pescuitul de șprot au fost evaluate pozitiv de Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) în 2017. Comisia consideră că elementele de probă pe care s-a întemeiat această evaluare rămân valabile pentru următorii trei ani. Prin urmare, este adecvat să se extindă aplicarea măsurilor până în anul 2020.

(10)

Regulamentul delegat (UE) nr. 1395/2014 și anexa sa ar trebui să fie modificate în consecință.

(11)

Întrucât măsurile prevăzute de prezentul regulament au impact direct asupra activităților economice legate de sezonul de pescuit sau asupra planificării sezonului de pescuit al navelor din Uniune, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare imediat după publicarea sa. Dat fiind că planul privind aruncarea capturilor înapoi în mare, instituit prin Regulamentul delegat (UE) nr. 1395/2014, expiră la 31 decembrie 2017, prezentul regulament ar trebuie să se aplice începând cu 1 ianuarie 2018,

1.

La articolul 3, titlul se înlocuiește cu următorul text: „Excepția de minimis în anii 2015 și 2016”.

2.

Se introduce următorul articol 3a:

3.

La articolul 5, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Se aplică de la 1 ianuarie 2015 până la 31 decembrie 2020.”

4.

Anexa se înlocuiește cu textul din anexa la prezentul regulament.

(1)

Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 are ca obiectiv eliminarea treptată a practicii aruncării capturilor înapoi în mare din cadrul tuturor activităților de pescuit din Uniune prin introducerea unei obligații de debarcare pentru capturile de specii care fac obiectul unor limite de captură.

(2)

Articolul 15 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 conferă Comisiei competența de a adopta, prin intermediul unui act delegat, planuri privind aruncarea capturilor înapoi în mare pentru o perioadă de maximum trei ani, care pot fi reînnoite o singură dată, pe baza recomandărilor comune elaborate de statele membre în urma consultării consiliilor consultative relevante.

(3)

Regulamentul delegat (UE) nr. 1393/2014 al Comisiei (2) a stabilit un plan privind aruncarea capturilor înapoi în mare pentru anumite activități de pescuit pelagic în apele de nord-vest, în vederea facilitării punerii în aplicare a obligației de debarcare prin intermediul anumitor mecanisme de flexibilitate.

(4)

Belgia, Franța, Irlanda, Țările de Jos, Spania și Regatul Unit au un interes direct în ceea ce privește gestionarea pescuitului în apele de nord-vest. După consultarea Consiliului consultativ pentru apele de nord-vest și a Consiliului consultativ pentru stocuri pelagice, aceste state membre au înaintat Comisiei o recomandare comună la 31 mai 2017.

(5)

În privința speciilor pentru care dovezile științifice indică rate de supraviețuire ridicate, pot fi specificate excepții de la obligația de debarcare a tuturor capturilor, în conformitate cu articolul 15 alineatul (5) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 („excepții privind rata ridicată de supraviețuire”).

(6)

În recomandarea comună se propune aplicarea, în anumite condiții, a unei excepții privind rata ridicată de supraviețuire în 2019 și 2020 pentru capturile de macrou și hering capturate în cadrul pescuitului cu juvelnice, care vizează speciile pentru care nu există cote din diviziunile ICES VIIe și VIIf. Dovezile furnizate de statele membre pentru a justifica excepția respectivă au fost examinate de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP). CSTEP a concluzionat că dovezile aduse în sprijinul excepției propuse sunt similare cu cele aduse pentru a justifica alte excepții incluse în planurile precedente privind aruncarea capturilor înapoi în mare și au fost evaluate anterior de CSTEP. În cazul în care, potrivit dovezilor științifice, creșterile în selectivitate sunt foarte dificile sau în cazul în care tratarea capturilor nedorite generează costuri disproporționate, pot fi specificate, de asemenea, excepții de la obligația de debarcare a tuturor capturilor, în conformitate cu articolul 15 alineatul (5) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 (excepții de minimis).

(7)

În recomandarea comună se propune aplicarea unei excepții de minimis pentru o cantitate de până la 6 % în 2018 și de până la 5 % în 2019 și în 2020 din totalul capturilor anuale de putasu (Micromesistius poutassou), capturat în cadrul pescuitului cu traule pelagice industriale, care vizează specia respectivă din diviziunile ICES Vb, VI și VII, precum și prelucrarea la bord a speciei respective pentru a obține baza de surimi. Statele membre implicate au furnizat dovezi care demonstrează că selectivitatea nu poate fi sporită și că tratarea capturilor nedorite generează costuri disproporționate. CSTEP a examinat excepția propusă și a concluzionat că aceasta este suficient de bine argumentată. Prin urmare, excepția propusă poate fi inclusă în Regulamentul delegat (UE) nr. 1393/2014.

(8)

În recomandarea comună se propune aplicarea unei excepții de minimis pentru o cantitate de până la 6 % în 2018 și de până la 5 % în 2019 și în 2020 din totalul capturilor anuale de ton alb (Thunnus alalunga), capturat în cadrul pescuitului pescuitul direcționat de ton alb, efectuat cu traule pelagice îngemănate (PTM) în diviziunea ICES VII. Statele membre au furnizat dovezi care demonstrează că depozitarea și tratarea capturilor nedorite pe mare și la mal generează costuri disproporționate. CSTEP a examinat dovezile furnizate de statele membre. În evaluarea sa, CSTEP a invocat riscul respingerii selective. În această privință, ar trebui remarcat faptul că, în temeiul articolului 19a alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 850/1998 al Consiliului (3), interzicerea aruncării capturilor înapoi în mare nu se aplică capturilor de specii care nu fac obiectul obligației de debarcare în temeiul articolului 15 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Prin urmare, excepția propusă poate fi inclusă în Regulamentul delegat (UE) nr. 1393/2014.

(9)

În recomandarea comună se propune aplicare, în 2018, 2019 și 2020, a unei excepții de minimis pentru o cantitate de până la maximum 1 % din totalul capturilor anuale de macrou (Scomber scombrus), stavrid negru (Trachurus spp.), hering (Clupea harengus) și merlan (Merlangius merlangus), capturate în cadrul pescuitului de specii pelagice mici cu traulere pelagice (OTM și PTM) cu o lungime totală de până la 25 de metri, care vizează speciile macrou, stavrid negru și hering din diviziunea ICES VIId. Dovezile științifice furnizate de statele membre în sprijinul excepției propuse au fost examinate de CSTEP. CSTEP a remarcat că excepția de minimis le poate oferi flotelor implicate un stimulent pentru a-și adapta comportamentul și pentru a continua cercetarea cu privire la metodele de ameliorare a selectivității. Prin urmare, excepția în cauză poate fi inclusă în Regulamentul delegat (UE) nr. 1393/2014.

(10)

În consecință, durata planului privind aruncarea capturilor înapoi în mare ar trebui prelungită până la 31 decembrie 2020.

(11)

Articolul 2 din Regulamentul delegat (UE) nr. 1393/2014 prevede o excepție privind rata de supraviețuire pentru capturile de macrou și, respectiv, hering capturate în cadrul pescuitului cu plase pungă. Această măsură a fost evaluată pozitiv de CSTEP în 2014. Comisia consideră că dovezile pe care s-a bazat evaluarea rămân valabile pentru următorii trei ani. Prin urmare, este oportun să se prelungească aplicarea măsurii până în 2020.

(12)

Regulamentul delegat (UE) nr. 1393/2014 și anexa la acesta ar trebui modificate în consecință.

(13)

Întrucât măsurile prevăzute în prezentul regulament au un impact direct asupra activităților economice legate de sezonul de pescuit sau asupra planificării sezonului de pescuit al navelor din Uniune, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare imediat după publicarea sa. Având în vedere faptul că planul privind aruncarea capturilor înapoi în mare instituit prin Regulamentul delegat (UE) nr. 1393/2014 expiră la 31 decembrie 2017, prezentul regulament ar trebui să se aplice începând cu 1 ianuarie 2018,

1.

La articolul 2 se adaugă următorul alineat (6):

2.

La articolul 3, titlul se înlocuiește cu următorul text: „Excepțiile de minimis în anii 2015, 2016 și 2017”.

3.

Se introduce următorul articol 3a:

4.

La articolul 5, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Se aplică de la 1 ianuarie 2015 până la 31 decembrie 2020.”

5.

Anexa se înlocuiește cu textul din anexa la prezentul regulament.

(1)

Pentru a se asigura protecția puietului de pește-spadă, la punctele 15 și 17 din Recomandarea 16-05 a Comisiei Internaționale pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic (ICCAT) se prevede o dimensiune minimă pentru peștele-spadă capturat în Marea Mediterană. Capturile și capturile accidentale de pește-spadă sub dimensiunile minime, inclusiv cele rezultate din activitățile de pescuit sportiv și recreativ, nu trebuie păstrate la bordul navelor de pescuit și nici transbordate, transportate, depozitate, debarcate, vândute, expuse sau oferite spre vânzare.

(2)

De asemenea, în conformitate cu punctul 17 din Recomandarea 16-05, navele care pescuiesc în mod activ pește-spadă trebuie să arunce înapoi în mare capturile accidentale de pește-spadă sub dimensiunea minimă care depășesc 5 % din captura totală de pește-spadă.

(3)

În cazul activităților de pescuit sportiv și recreativ, punctele 23 și 26 din Recomandarea ICCAT 16-05 stabilesc că se impune interzicerea capturării, păstrării la bord, transbordării sau debarcării a mai mult de un exemplar de pește-spadă din Marea Mediterană pe navă și pe zi. Ar trebui adoptate măsuri care să asigure, pe cât posibil, eliberarea peștelui-spadă din Marea Mediterană, în special a puietului, capturat viu în cadrul activităților de pescuit sportiv și recreativ.

(4)

Punctul 30 din Recomandarea ICCAT 16-05 prevede că navele care nu sunt autorizate să pescuiască activ pește-spadă din Marea Mediterană pot păstra la bord capturi de pește-spadă care nu depășesc o anumită limită maximă a capturilor accidentale pe navă și pe operațiune de pescuit. Statelor membre le revine obligația de a stabili în planurile lor anuale de pescuit limita capturilor accidentale și să o semnaleze Comisiei. Navele care nu sunt autorizate să pescuiască activ pește-spadă din Marea Mediterană nu au permisiunea de a reține la bord capturi accidentale de pește-spadă din Marea Mediterană care depășesc limitele stabilite în planurile anuale de pescuit.

(5)

Pentru a se asigura coerența dintre Recomandarea ICCAT 16-05 și dreptul Uniunii, obligația de debarcare prevăzută la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 nu ar trebui să se aplice navelor Uniunii care participă la pescuitul de pește-spadă din Marea Mediterană.

(6)

Regulamentul delegat (CE) 2015/98 al Comisiei (2) ar trebui modificat pentru a include noi dispoziții care să reflecte condițiile de pescuit stabilite în Recomandarea ICCAT 16-05.

(7)

În conformitate cu calendarul stabilit la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare imediat după publicare,

1.

Articolul 5 se modifică după cum urmează:

2.

Se introduce un nou articol 5 a, după cum urmează:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede sarcinile și cerințele generale ale laboratoarelor de referință din Uniunea Europeană (denumite în continuare „laboratoare de referință ale UE”) pentru produsele alimentare, hrana pentru animale și sănătatea animală. În conformitate cu regulamentul respectiv, laboratoarele de referință ale UE sunt responsabile în special pentru a pune la dispoziția laboratoarelor naționale de referință detalii asupra metodelor analitice, precum și pentru coordonarea punerii în aplicare a acestor metode. Laboratoarele de referință ale UE pentru produsele alimentare și hrana pentru animale sunt enumerate în partea I din anexa VII la regulamentul respectiv. În domeniul contaminanților din hrana pentru animale și produsele alimentare a fost desemnat un laborator de referință al UE pentru metalele grele din hrana pentru animale și produsele alimentare, un laborator de referință al UE pentru micotoxine, un laborator de referință al UE pentru hidrocarburi policiclice aromatice (HPA) și un laborator de referință al UE pentru dioxine și PCB prezente în hrana pentru animale și produsele alimentare.

(2)

Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene care găzduiește în prezent laboratorul de referință al UE pentru metalele grele din hrana pentru animale și produsele alimentare, laboratorul de referință al UE pentru hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) și laboratorul de referință al UE pentru micotoxinele din produsele alimentare și hrana pentru animale din 2006, a informat Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară că nu va mai continua să găzduiască astfel de laboratoare de referință ale UE începând cu 1 ianuarie 2018.

(3)

În aceste domenii, eficacitatea controalelor oficiale și ale altor activități de control depinde de calitatea, uniformitatea și fiabilitatea metodelor analitice și de rezultatele analizelor efectuate de laboratoarele oficiale și există o nevoie continuă de a promova practici uniforme în utilizarea metodelor analitice. Este necesară menținerea unui laborator de referință al UE în aceste domenii și, prin urmare, desemnarea unor noi laboratoare de referință ale UE. În plus, întrucât începând cu 2006, au fost identificate noi priorități în domeniul metalelor, compușilor azotați, contaminanților rezultați în urma prelucrării și fitotoxinelor, este necesar să se extindă sfera de cuprindere a activităților și sarcinilor noilor laboratoare de referință ale UE care urmează să fie desemnate.

(4)

Sfera de cuprindere a activităților și sarcinilor actualului laborator de referință al UE pentru metalele grele din hrana pentru animale și produsele alimentare ar trebui, prin urmare, să fie extinsă la toate metalele și compușii azotați din hrana pentru animale și produsele alimentare, cea a actualului laborator de referință al UE pentru hidrocarburi policiclice aromatice (HPA) ar trebui să fie extinsă la toți contaminanții rezultați în urma prelucrării, iar sfera de cuprindere a actualului laborator de referință al UE pentru micotoxinele din produsele alimentare și hrana pentru animale ar trebui să fie extinsă la micotoxinele și fitotoxinele din hrana pentru animale și din produsele alimentare.

(5)

Prin urmare, Comisia a lansat, la 23 ianuarie 2017, o cerere de candidaturi pentru selectarea și desemnarea unui laborator de referință al UE pentru domeniile menționate mai sus. Laboratorul selectat, National Food Institute, Technical University of Denmark (Institutul național pentru alimentație, Universitatea Tehnică din Danemarca) (Danemarca) ar trebui să fie desemnat ca laborator de referință al UE pentru metalele și compușii azotați din hrana pentru animale și produsele alimentare, laboratorul National Food Institute, Technical University of Denmark (Danemarca), ca laborator de referință al UE pentru contaminanți rezultați în urma prelucrării și laboratorul RIKILT (Stichting Wageningen Research) (Țările de Jos), ca laborator de referință al UE pentru micotoxinele și fitotoxinele din hrana pentru animale și produsele alimentare.

(6)

Având în vedere importanța din ce în ce mai mare a contaminanților clorurați persistenți, alții decât PCB și dioxine, a contaminanților bromurați persistenți și a contaminanților fluorinați persistenți pentru siguranța hranei pentru animale și a produselor alimentare, este, de asemenea, oportun să se extindă sfera de cuprindere a laboratorului de referință al UE pentru dioxinele și PCB prezente în hrana pentru animale și produsele alimentare la toți poluanții organici persistenți halogenați (POP) din produsele alimentare și din hrana pentru animale. Prin urmare, laboratorul de referință al UE pentru dioxinele și PCB din hrana pentru animale și produsele alimentare ar trebui să fie redenumit ca laborator de referință al UE pentru poluanții organici persistenți halogenați (denumiți în continuare „POP”) din hrana pentru animale și din produsele alimentare pentru a reflecta această extindere a sferei de cuprindere.

(7)

Prin urmare, partea I din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 882/2004 ar trebui modificată în consecință.

(8)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

Directiva 92/65/CEE a Consiliului (2) prevede un sistem alternativ la carantina pentru rabie la introducerea anumitor carnivore domestice în statele membre. În conformitate cu articolul 16 al doilea paragraf din directiva menționată, acest sistem prevede în cazul importurilor provenite din anumite țări terțe de câini, pisici și dihori domestici controlul eficacității vaccinării acestor animale printr-o titrare de anticorpi.

(2)

Aceste controale sunt, de asemenea, necesare în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 576/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (3) în ceea ce privește circulația necomercială a câinilor, a pisicilor și a dihorilor domestici provenind din anumite țări terțe.

(3)

Decizia 2000/258/CE desemnează Agence française de sécurité sanitaire des aliments (AFSSA) din Nancy, Franța, ca fiind instituția specifică responsabilă cu stabilirea criteriilor necesare standardizării testelor serologice de control al eficacității vaccinurilor antirabice. AFSSA este în prezent integrată în cadrul Agence nationale de sécurité sanitaire de l'alimentation, de l'environnement et du travail (ANSES) din Franța.

(4)

Decizia 2000/258/CE prevede, inter alia, că ANSES este însărcinată cu evaluarea laboratoarelor din țările terțe care au depus o cerere de autorizare pentru efectuarea de teste serologice de control al eficacității vaccinurilor antirabice.

(5)

Autoritatea competentă din Brazilia a înaintat o cerere de aprobare a laboratorului „TECSA LABORATÓRIOS LTD” din Belo Horizonte, pentru care ANSES a elaborat și a transmis Comisiei, la data de 23 octombrie 2017, un raport de evaluare favorabil.

(6)

Autorizația acordată la 31 ianuarie 2006, în conformitate cu Decizia 2000/258/CE, laboratorului „Instituto Pasteur” din São Paulo, Brazilia, a fost retrasă în conformitate cu Decizia 2010/436/UE a Comisiei (4) în urma raportului nefavorabil din 30 septembrie 2011 întocmit de ANSES și transmis Comisiei.

(7)

Autoritatea competentă din Brazilia a înaintat o cerere de reaprobare a laboratorului „Instituto Pasteur” din São Paulo, pentru care ANSES a elaborat și a transmis Comisiei, la data de 23 octombrie 2017, un raport de evaluare favorabil.

(8)

Autoritatea competentă din Federația Rusă a înaintat o cerere de aprobare a laboratoarelor „NoviStem LLC” din Moscova și „Institute of Veterinary Medicine Biotechnology LLC (IBVM)” din Volginski, pentru care ANSES a elaborat și a transmis Comisiei, la data de 23 octombrie 2017, un raport de evaluare favorabil.

(9)

Laboratoarele „TECSA LABORATÓRIOS LTDA” din Belo Horizonte, „Instituto Pasteur” din São Paulo, „NoviStem LLC” din Moscova și „Institute of Veterinary Medicine Biotechnology LLC (IBVM)” din Volginski ar trebui, prin urmare, să fie autorizate să efectueze teste serologice de control al eficacității vaccinurilor antirabice la câini, pisici și dihori domestici.

(10)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(a)

(b)

(c)

(d)

(1)

Decizia de punere în aplicare (UE, Euratom) 2016/2366 a Comisiei (2) stabilește modalitățile prin care statele membre transmit Comisiei informații în cadrul sistemului de resurse proprii.

(2)

Este necesar să se stabilească modelele pentru transmiterea lunară a situației conturilor corespunzătoare contabilității „A” și, respectiv, contabilității „B”, astfel încât acestea să poată fi raportate în mod structurat. Este necesar să se clarifice faptul că „sumele recuperate” reflectă îndeplinirea de către statele membre a obligației financiare de a pune la dispoziție resursele proprii tradiționale și nu doar plățile încasate de statele membre de la operatorii economici care datorează taxe vamale. Așadar, în sfera „sumelor recuperate” ar trebui incluse în mod explicit sumele care se pun la dispoziția bugetului Uniunii deoarece nerecuperarea lor de la debitori este imputabilă statelor membre ca urmare a unor erori administrative sau a lipsei de diligență în eforturile de recuperare ale statelor membre. În situațiile transmise ar trebui prezentate informații suplimentare, astfel încât situațiile să fie mai clare și mai transparente.

(3)

Toate sumele puse la dispoziție ca resurse proprii tradiționale în conturile Comisiei în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 ar trebui introduse în situațiile contabile și în anexele acestora. Pentru a se asigura înregistrarea tuturor sumelor, chiar și a celor puse la dispoziție în afara termenului prevăzut la articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014, ar trebui introduse informații suplimentare în anexele ulterioare la situația conturilor corespunzătoare contabilității „A”.

(4)

Raportul menționat la articolul 13 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 ar trebui să conțină toate elementele necesare examinării complete a motivelor care au împiedicat statul membru să pună la dispoziție sumele considerate sau declarate nerecuperabile în cuantum de peste 100 000 EUR, inclusiv măsurile de recuperare luate de statul membru. Rapoartele prezentate în temeiul Deciziei de punere în aplicare (UE, Euratom) 2016/2366 nu sunt întotdeauna exhaustive, motiv pentru care trebuie adresate cereri de informații suplimentare statului membru în cauză. Prin urmare, este necesar să se introducă elemente și clarificări suplimentare în formularele existente, precum mai multe detalii privind datoriile și evenimentele care au condus la stabilirea dreptului, asistența reciprocă și procesul de plată și de recuperare.

(5)

Trebuie să se țină seama de modificările aduse Regulamentului (UE, Euratom) nr. 609/2014 introduse prin Regulamentul (UE, Euratom) 2016/804 al Consiliului (3), aplicabile de la 1 octombrie 2016 în ceea ce privește eventuala derogare de la obligația de a pune la dispoziția bugetului Uniunii acele sume din resurse proprii tradiționale care se dovedesc nerecuperabile din cauza amânării înscrierii în evidența contabilă sau a amânării notificării datoriilor vamale pentru a nu aduce atingere anchetelor penale care afectează interesele financiare ale Uniunii.

(6)

Este necesar să se prevadă o perioadă de tranziție pentru ca statele membre să aibă timp să se adapteze la modificările aduse formularelor de raportare în conformitate cu articolul 6 alineatul (4) și cu articolul 13 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014.

(7)

Din motive de claritate și de securitate juridică, Decizia de punere în aplicare (UE, Euratom) 2016/2366 ar trebui abrogată,

(1)

Decizia de punere în aplicare (UE, Euratom) 2016/2365 a Comisiei (2) stabilește modalitățile prin care statele membre transmit Comisiei informații în cadrul sistemului de resurse proprii.

(2)

Fraudele și neregulile ar trebui să poată fi raportate în mod structurat și să conțină informații legate de riscuri. Același formular privind fraudele și neregulile este deja utilizat pentru a actualiza cazurile raportate anterior. Prin urmare, anexa II la Decizia de punere în aplicare (UE, Euratom) 2016/2365 a devenit caducă.

(3)

Este necesar să se prevadă o perioadă de tranziție pentru ca statele membre să aibă timp să se adapteze la modificările aduse formularelor de raportare în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 608/2014.

(4)

Din motive de claritate și de securitate juridică, Decizia de punere în aplicare (UE, Euratom) 2016/2365 ar trebui abrogată,