ISSN 1977-0782

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 32
European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 61
6 februarie 2018

Cuprins

 

II   Acte fără caracter legislativ

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul delegat (UE) 2018/171 al Comisiei din 19 octombrie 2017 de completare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare pentru pragul de semnificație al obligațiilor din credite restante ( 1 )

1

 

*

Regulamentul delegat (UE) 2018/172 al Comisiei din 28 noiembrie 2017 de modificare a anexelor I și V la Regulamentul (UE) nr. 649/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind exportul și importul de produse chimice care prezintă risc ( 1 )

6

 

*

Regulamentul delegat (UE) 2018/173 al Comisiei din 29 noiembrie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) 2015/936 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește actualizarea codurilor din Nomenclatura combinată enumerate în anexa I la respectivul regulament

12

 

*

Regulamentul (UE) 2018/174 al Comisiei din 2 februarie 2018 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1177/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare referitoare la venit și la condițiile de viață (EU-SILC) în ceea ce privește lista cu variabilele țintă secundare referitoare la transmiterea între generații a dezavantajelor, componența gospodăriei și evoluția veniturilor pentru 2019 ( 1 )

35

 

*

Regulamentul (UE) 2018/175 al Comisiei din 2 februarie 2018 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase

48

 

 

DECIZII

 

*

Decizia (UE) 2018/176 a Consiliului din 29 ianuarie 2018 privind poziția care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii Europene, în cadrul Comitetului mixt al SEE referitor la modificarea anexei XIII (Transporturile) la Acordul privind SEE

50

 

 

RECOMANDĂRI

 

*

Recomandarea (UE) 2018/177 a Comisiei din 2 februarie 2018 privind elementele care ar trebui incluse în acordurile tehnice, juridice și financiare între statele membre pentru aplicarea mecanismului de solidaritate în temeiul articolului 13 din Regulamentul (UE) 2017/1938 al Parlamentului European și al Consiliului privind măsurile de garantare a siguranței furnizării de gaze

52

 

 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE.

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.

II Acte fără caracter legislativ

REGULAMENTE

6.2.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 32/1

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2018/171 AL COMISIEI

din 19 octombrie 2017

de completare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare pentru pragul de semnificație al obligațiilor din credite restante

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (1), în special articolul 178 alineatul (6) al treilea paragraf,

întrucât:

(1)

Întrucât condițiile de piață și condițiile economice sunt similare în cadrul aceleiași jurisdicții, autoritățile competente ar trebui să stabilească un prag unic pentru evaluarea importanței semnificative a unei obligații din credite, astfel cum se prevede la articolul 178 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, care să se aplice tuturor instituțiilor din jurisdicțiile lor respective. Un astfel de prag de semnificație, care ar trebui să rămână constant de-a lungul timpului, prezintă și avantajul de a îmbunătăți comparabilitatea cerințelor de capital între instituțiile din cadrul aceleiași jurisdicții.

(2)

Pe de o parte, suma care poate fi considerată a avea importanță semnificativă depinde de nivelul obligației totale din credite. Pe de altă parte, instituțiile au tendința de a considera nesemnificative toate sumele care nu depășesc un anumit nivel, indiferent de relația lor cu obligația totală din credite. Prin urmare, pragul de semnificație ar trebui să aibă două componente: o componentă absolută (o valoare absolută) și o componentă relativă (procentul din totalul obligației din credite pe care o reprezintă valoarea restantă). Prin urmare, obligațiile din credite restante ar trebui considerate a avea o importanță semnificativă atunci când sunt depășite atât limita exprimată ca valoare absolută, cât limita exprimată ca procent.

(3)

Între debitori există diferențe considerabile în ceea ce privește venitul mediu și valoarea medie a obligațiilor din credite. Prin urmare, pragurile de semnificație ar trebui diferențiate în mod corespunzător, cu componente absolute separate ale pragului pentru expunerile de tip retail și pentru alte expuneri.

(4)

Pragul de semnificație ar trebui adaptat la specificul local al fiecărei jurisdicții. Diferențele dintre jurisdicții atât în ceea ce privește condițiile economice, cât și nivelul prețurilor justifică variația componentei absolute a pragului de semnificație de la o jurisdicție la alta. O astfel de diferențiere este însă rareori justificată în cazul componentei relative. Prin urmare, componenta relativă ar trebui, în principiu, să fie aceeași în toate jurisdicțiile, iar în cazul componentei absolute ar trebui să fie permisă o anumită flexibilitate. Autoritățile competente vor putea astfel să stabilească pragul de semnificație la un nivel corespunzător, până la o anumită valoare maximă, în funcție de condițiile specifice jurisdicției lor respective.

(5)

Deși condițiile pentru stabilirea pragului de semnificație ar trebui armonizate între diferitele jurisdicții din Uniune, unele diferențe între nivelurile pragurilor aplicabile în diferitele jurisdicții ar trebui autorizate în continuare, întrucât reflectă diferitele niveluri de risc care sunt percepute ca fiind rezonabile de către autoritățile competente relevante, dat fiind specificul pieței lor naționale. Nivelul adecvat al pragului de semnificație ar trebui, prin urmare, discutat în cadrul diferitelor colegii de supraveghetori.

(6)

Pragul de semnificație poate avea un impact semnificativ asupra calculului cerințelor de capital și a pierderilor estimate pentru toate instituțiile din jurisdicția relevantă, indiferent de metoda utilizată pentru acest calcul. Din aceste motive, atunci când definesc pragul de semnificație, autoritățile competente ar trebui să țină seama de o serie de factori, inclusiv de caracteristicile de risc specifice expunerilor de tip retail. Caracteristicile de risc specifice expunerilor de tip retail ar trebui tratate separat de cele specifice altor tipuri decât expunerile de tip retail.

(7)

Ar putea fi necesar, de asemenea, ca pragul de semnificație stabilit de către o autoritate competentă a unei anumite jurisdicții să fie aplicat de către instituțiile care desfășoară activități transfrontaliere. Astfel, nivelul pragului stabilit de autoritatea competentă dintr-o altă jurisdicție ar putea fi un factor important atunci când o autoritate competentă evaluează dacă nivelul de risc reflectat de un anumit prag este rezonabil. Prin urmare, pragurile de semnificație definite de autoritățile competente ar trebui să fie transparente și ar trebui notificate Autorității Bancare Europene (ABE), astfel încât acestea să poată fi făcute publice.

(8)

Autoritățile competente ar trebui să stabilească pragul de semnificație la un nivel corespunzător nivelului de risc pe care îl consideră rezonabil. Întrucât acest nivel de risc depinde de modul în care se aplică pragul de semnificație în procesul de identificare a stării de nerambursare, este necesar ca, atunci când stabilesc acest prag, autoritățile competente să formuleze anumite ipoteze cu privire la modul în care se vor calcula valorile și procentul care urmează a fi comparate cu componenta absolută și cu componenta relativă a pragului de semnificație și cu privire la etapa procesului de identificare a stării de nerambursare în care se aplică pragul de semnificație. În acest context, pragul ar trebui să fie stabilit astfel încât instituțiile să fie în măsură să identifice debitorii care prezintă riscuri mult mai mari din cauza unor plăți parțiale sau neregulate, dar efectuate în mod sistematic cu întârziere, și să identifice în timp util o obligație din credite restante de importanță semnificativă.

(9)

Importanța semnificativă a obligațiilor din credite restante face parte din definiția stării de nerambursare prevăzută la articolul 178 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Pentru instituțiile care utilizează abordarea bazată pe modele interne de rating („abordarea IRB”), orice modificare adusă acestei definiții duce la schimbări semnificative în sistemele de rating care sunt utilizate pentru calcularea cerințelor de fonduri proprii pentru riscul de credit. Prin urmare, autoritatea competentă nu ar trebui să modifice pragul de semnificație, cu excepția cazului în care acesta este inadecvat ca urmare a modificării condițiilor de piață sau a condițiilor economice, fapt ce conduce la denaturări semnificative în procesele de identificare a stării de nerambursare.

(10)

Autorităților competente ar trebui să li se permită să amâne aplicarea pragurilor de semnificație în cazul instituțiilor care trebuie să efectueze modificări semnificative ale modelelor lor IRB și în cazul instituțiilor care întâmpină dificultăți în aplicarea acestor praguri întrucât abordarea lor anterioară pentru determinarea importanței semnificative a expunerilor restante este mult diferită de pragurile respective. În plus, în cazul instituțiilor care folosesc abordarea IRB, dar care aplică abordarea standardizată pentru o parte din expunerile lor, în temeiul articolului 148 sau al articolului 150 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, data de aplicare a noilor praguri de semnificație ar trebui să fie aceeași pentru toate expunerile instituțiilor respective. Cu toate acestea, pentru a se evita întârzierile excesive în aplicarea pragurilor pe întreg teritoriul Uniunii, prelungirea termenelor ar trebui să fie limitată.

(11)

Autorităților competente ar trebui să li se acorde suficient timp pentru a efectua analiza cuprinzătoare necesară pentru stabilirea pragului de semnificație la un nivel rezonabil.

(12)

Prezentul regulament are la bază proiectele de standarde tehnice de reglementare transmise Comisiei de către ABE.

(13)

ABE a efectuat consultări publice deschise cu privire la proiectul de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat avizul Grupului părților interesate din domeniul bancar, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (2),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Condiții pentru stabilirea pragului de semnificație pentru expunerile de tip retail

(1)   Autoritatea competentă stabilește un prag de semnificație unic pentru expunerile de tip retail aplicabil tuturor instituțiilor din jurisdicția sa.

Cu toate acestea, în cazul instituțiilor care aplică definiția stării de nerambursare prevăzute la articolul 178 alineatul (1) primul paragraf literele (a) și (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 la nivelul unei anumite facilități de credit, autoritatea competentă poate fixa un prag de semnificație unic separat pentru expunerile de tip retail.

(2)   Pragul de semnificație menționat la alineatul (1) primul paragraf este alcătuit dintr-o componentă absolută și o componentă relativă.

Componenta absolută se exprimă ca valoarea maximă a sumei tuturor cuantumurilor restante pe care un debitor le datorează instituției, întreprinderii-mamă a instituției sau uneia dintre filialele acesteia („obligații din credite restante”). Valoarea maximă nu poate depăși 100 EUR sau echivalentul acestei sume în moneda națională.

Componenta relativă se exprimă sub formă de procent care reflectă raportul dintre valoarea obligației din credite restante și valoarea totală a tuturor expunerilor bilanțiere față de acel debitor ale instituției, întreprinderii-mamă a instituției sau uneia dintre filialele acesteia, excluzând expunerile din titluri de capital. Procentul trebuie să fie între 0 % și 2,5 % și este fixat la 1 % atunci când reflectă un nivel de risc pe care autoritățile competente îl consideră rezonabil în conformitate cu articolul 3.

(3)   Pragul de semnificație menționat la alineatul (1) al doilea paragraf se stabilește în conformitate cu condițiile stabilite la alineatul (2), cu singura diferență că „obligația din credite restantă” și „valoarea totală a tuturor expunerilor bilanțiere față de acel debitor ale instituției, excluzând expunerile din titluri de capital” se referă la valoarea obligațiilor din credite ale debitorului care rezultă dintr-o singură facilitate de credit acordată de instituție, de întreprinderea-mamă sau de una dintre filialele acesteia.

(4)   Atunci când stabilește pragul de semnificație în conformitate cu prezentul articol, autoritatea competentă ține cont de caracteristicile de risc ale expunerilor de tip retail și de specificarea expunerilor de tip retail, astfel cum se prevede la articolul 147 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 pentru băncile care aplică abordarea bazată pe modele interne de rating și, respectiv, la articolul 123 din regulamentul menționat pentru instituțiile care aplică abordarea standardizată.

(5)   Atunci când stabilește pragul de semnificație în conformitate cu prezentul articol, autoritatea competentă consideră că debitorul este în stare de nerambursare atunci când atât limita exprimată sub formă de componentă absolută a pragului de semnificație, cât și limita exprimată sub formă de componentă relativă a pragului de semnificație sunt depășite, fie timp de 90 de zile consecutive, fie timp de 180 de zile consecutive, în cazul în care toate expunerile incluse în calculul obligației din credite restante sunt garantate cu bunuri imobile locative sau cu bunuri imobile comerciale aparținând unor IMM-uri, iar termenul de 90 de zile a fost înlocuit cu termenul de 180 de zile în conformitate cu articolul 178 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 pentru expunerile respective.

Articolul 2

Pragul de semnificație pentru alte tipuri de expuneri decât expunerile de tip retail

(1)   O autoritate competentă stabilește un prag de semnificație unic pentru alte tipuri de expuneri decât expunerile de tip retail aplicabil tuturor instituțiilor din jurisdicția sa.

(2)   Pragul de semnificație menționat la alineatul (1) se stabilește în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 1 alineatul (2); singura diferență este legată de componenta absolută a pragului de semnificație care nu poate depăși 500 EUR sau echivalentul acestei sume în moneda națională.

(3)   Atunci când stabilește pragul de semnificație în conformitate cu prezentul articol, autoritatea competentă ține cont de caracteristicile de risc ale celorlalte tipuri de expuneri decât expunerile de tip retail.

(4)   Atunci când stabilește pragul de semnificație în conformitate cu prezentul articol, autoritatea competentă consideră că debitorul este în stare de nerambursare atunci când atât limita exprimată sub formă de componentă absolută a pragului de semnificație, cât și limita exprimată sub formă de componentă relativă a pragului de semnificație sunt depășite, fie timp de 90 de zile consecutive, fie timp de 180 de zile consecutive, în cazul în care expunerile incluse în calculul obligației din credite restante sunt expuneri față de entități din sectorul public, iar termenul de 90 de zile a fost înlocuit cu termenul de 180 de zile în conformitate cu articolul 178 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 pentru expunerile respective.

Articolul 3

Nivelul de risc

Autoritatea competentă consideră că un prag de semnificație reflectă un nivel rezonabil de risc, în conformitate cu cerințele de la articolul 178 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, atunci când acest prag nu conduce la recunoașterea unui număr excesiv de cazuri de nerambursare determinate de alte circumstanțe decât dificultățile financiare ale debitorului și nici la întârzieri semnificative în recunoașterea stărilor de nerambursare care sunt determinate de dificultățile financiare cu care se confruntă un debitor.

Articolul 4

Notificarea pragurilor de semnificație

Autoritatea competentă notifică ABE pragurile de semnificație stabilite în jurisdicția sa. Atunci când stabilește componenta relativă a unui prag de semnificație la un procent mai mare sau mai mic de 1 %, autoritatea competentă prezintă ABE motivele care au stat la baza acestei decizii.

Articolul 5

Actualizarea pragurilor de semnificație

În cazul în care componenta absolută a pragului de semnificație se exprimă într-o altă monedă decât euro și în cazul în care, din cauza volatilității cursurilor de schimb valutar, echivalentul acestei componente depășește 100 EUR pentru expunerile de tip retail sau 500 EUR pentru alte tipuri de expuneri decât expunerile de tip retail, pragul rămâne neschimbat, cu excepția cazului în care autoritatea competentă demonstrează ABE că pragul de semnificație nu mai reflectă un nivel de risc pe care autoritatea competentă îl consideră rezonabil.

Articolul 6

Data de la care se aplică pragurile de semnificație

Autoritatea competentă stabilește, pentru aplicarea pragului de semnificație, o dată care poate varia în funcție de diferitele categorii de instituții, dar care nu poate fi ulterioară datei de 31 decembrie 2020 pentru instituțiile care utilizează abordarea standardizată prevăzută în partea a treia titlul II capitolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Articolul 7

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Acesta se aplică de la 7 mai 2018.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 19 octombrie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1)  JO L 176, 27.6.2013, p. 1.

(2)  Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea Bancară Europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 12).

6.2.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 32/6

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2018/172 AL COMISIEI

din 28 noiembrie 2017

de modificare a anexelor I și V la Regulamentul (UE) nr. 649/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind exportul și importul de produse chimice care prezintă risc

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 649/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind exportul și importul de produse chimice care prezintă risc (1), în special articolul 23 alineatul (4),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) nr. 649/2012 pune în aplicare Convenția de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produse chimice și pesticide periculoase care fac obiectul comerțului internațional („Convenția de la Rotterdam”), semnată la 11 septembrie 1998 și aprobată, în numele Comunității Europene, prin Decizia 2003/106/CE a Consiliului (2).

(2)

Substanța 3-decen-2-onă nu a fost aprobată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (3); în consecință, este interzisă utilizarea acestei substanțe ca pesticid și, prin urmare, aceasta ar trebui adăugată pe listele de produse chimice din părțile 1 și 2 ale anexei I la Regulamentul (UE) nr. 649/2012.

(3)

Nu a fost prezentată nicio cerere pentru reînnoirea aprobării substanței active carbendazim în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009; în consecință, este interzisă utilizarea acestei substanțe ca pesticid din grupul produselor de protecție a plantelor și, prin urmare, aceasta ar trebui adăugată pe lista de produse chimice din partea 1 a anexei I la Regulamentul (UE) nr. 649/2012.

(4)

Nu a fost prezentată nicio cerere pentru reînnoirea aprobării substanței active tepraloxidim în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009; în consecință, este interzisă utilizarea acestei substanțe ca pesticid și, prin urmare, aceasta ar trebui adăugată pe listele de produse chimice din părțile 1 și 2 ale anexei I la Regulamentul (UE) nr. 649/2012.

(5)

Nu a fost aprobată utilizarea substanțelor cibutrin și triclosan în produsele biocide în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (4); în consecință, este interzisă utilizarea acestor substanțe ca pesticide și, prin urmare, acestea ar trebui adăugate pe listele de produse chimice din părțile 1 și 2 ale anexei I la Regulamentul (UE) nr. 649/2012.

(6)

Nu a fost aprobată utilizarea substanței triflumoron în produsele biocide în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 528/2012; în consecință, este interzisă utilizarea acestei substanțe în subcategoria „alte pesticide, inclusiv biocidele” și, prin urmare, aceasta ar trebui adăugată pe lista de produse chimice din partea 1 a anexei I la Regulamentul (UE) nr. 649/2012.

(7)

Substanțele 5-terț-butil-2,4,6-trinitro-m-xilen, ftalat de butil și de benzil, ftalat de diizobutil, pentaoxid de diarsen și fosfat de tris (2-cloroetil) figurează pe lista din anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (5), dat fiind că au fost încadrate ca substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită. Prin urmare, aceste substanțe fac obiectul autorizării. Întrucât nu au fost acordate autorizații, substanțele menționate sunt supuse unor restricții severe privind uzul industrial. În consecință, acestea ar trebui adăugate în părțile 1 și 2 ale anexei I la Regulamentul (UE) nr. 649/2012.

(8)

La cea de a șaptea sa reuniune, care a avut loc în perioada 4-15 mai 2015, Conferința părților la Convenția de la Rotterdam a hotărât să includă metamidofosul în anexa III la această convenție; în consecință, acest produs chimic face obiectul procedurii de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză în temeiul convenției. Conferința părților a decis, de asemenea, să șteargă rubrica existentă în anexa III cu privire la „Metamidofos (preparate lichide solubile ale substanței care depășesc 600 g de ingredient activ/l)”. Prin urmare, aceste modificări ar trebui să se reflecte în listele de produse chimice din părțile 1 și 3 ale anexei I la Regulamentul (UE) nr. 649/2012.

(9)

La cea de a șaptea sa reuniune, care a avut loc în perioada 4-15 mai 2015, Conferința părților la Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți („Convenția de la Stockholm”), care a fost aprobată prin Decizia 2006/507/CE a Consiliului (6), a decis să includă substanțele hexaclorbutadienă și naftalinele policlorurate în anexa A la această convenție. Substanțele respective figurează pe lista din partea B a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 850/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (7) și, prin urmare, ar trebui adăugate în partea 1 a anexei V la Regulamentul (UE) nr. 649/2012 în vederea punerii în aplicare a Convenției de la Stockholm.

(10)

Prin Regulamentul (UE) 2016/293 al Comisiei (8), produsul chimic hexabromociclododecan (HBCDD) a fost adăugat în partea A a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 850/2004 ca urmare a deciziei luate cu ocazia celei de a șasea reuniuni a Conferinței părților la Convenția de la Stockholm, care a avut loc în perioada 28 aprilie-10 mai 2013, privind includerea acestui produs în partea 1 a anexei A la convenția respectivă. În consecință, produsul chimic menționat ar trebui adăugat în partea 1 a anexei V la Regulamentul (UE) nr. 649/2012.

(11)

Convenția de la Stockholm permite reciclarea articolelor care conțin sau pot conține tetra- și pentabromodifenileter sau hexa- și heptabromodifenileter, precum și utilizarea și eliminarea finală a articolelor fabricate din materiale reciclate care conțin aceste substanțe, dacă se iau măsuri pentru a împiedica exporturile de articole în care nivelurile sau concentrațiile acestor substanțe sunt mai mari decât cele permise pentru vânzarea, utilizarea, importul sau fabricarea articolelor în cauză pe teritoriul părții respective. Pentru a pune în aplicare această obligație în Uniune, articolele care conțin concentrații ale acestor substanțe egale cu sau mai mari de 0,1 procente masice și care sunt produse parțial sau integral pe bază de materii reciclate sau pe bază de materii obținute din deșeuri pregătite pentru reutilizare ar trebui interzise pentru export prin adăugarea lor în partea 1 a anexei V la Regulamentul (UE) nr. 649/2012.

(12)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 649/2012 ar trebui modificat în consecință.

(13)

Este oportun să se acorde o perioadă de timp rezonabilă pentru ca toate părțile interesate să poată lua măsurile necesare în vederea conformării la prezentul regulament și pentru ca statele membre să poată lua măsurile necesare în vederea punerii în aplicare a acestuia,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (UE) nr. 649/2012 se modifică după cum urmează:

1.

Anexa I se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament.

2.

Anexa V se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Acesta se aplică de la 1 aprilie 2018.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 28 noiembrie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1)  JO L 201, 27.7.2012, p. 60.

(2)  Decizia 2003/106/CE a Consiliului din 19 decembrie 2002 privind aprobarea, în numele Comunității Europene, a Convenției de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produse chimice și pesticide periculoase care fac obiectul comerțului internațional (JO L 63, 6.3.2003, p. 27).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (JO L 309, 24.11.2009, p. 1).

(4)  Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide (JO L 167, 27.6.2012, p. 1).

(5)  Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).

(6)  Decizia 2006/507/CE a Consiliului din 14 octombrie 2004 privind încheierea, în numele Comunității Europene, a Convenției de la Stockholm privind poluanții organici persistenți (JO L 209, 31.7.2006, p. 1).

(7)  Regulamentul (CE) nr. 850/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind poluanții organici persistenți și de modificare a Directivei 79/117/CEE (JO L 158, 30.4.2004, p. 7).

(8)  Regulamentul (UE) 2016/293 al Comisiei din 1 martie 2016 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 850/2004 al Parlamentului European și al Consiliului privind poluanții organici persistenți în ceea ce privește anexa I (JO L 55, 2.3.2016, p. 4).

ANEXA I

Anexa I la Regulamentul (UE) nr. 649/2012 se modifică după cum urmează:

1.

Partea 1 se modifică după cum urmează:

(a)

rubrica „Metamidofos” se înlocuiește cu următoarea rubrică:

Produs chimic

Nr. CAS

Cod Einecs

Cod NC (***)

Subcategorie (*)

Restricții la utilizare (**)

Țări în cazul cărora notificarea nu este necesară

„Metamidofos (#)

10265-92-6

233-606-0

ex 2930 80 00

p(1)

b”;

 

(b)

rubrica „Metamidofos (formulări lichide solubile ale substanței ce depășesc 600 g de ingredient activ/l)” se elimină;

(c)

se adaugă următoarele rubrici:

Produs chimic

Nr. CAS

Cod Einecs

Cod NC (***)

Subcategorie (*)

Restricții la utilizare (**)

Țări în cazul cărora notificarea nu este necesară

„3-decen-2-onă (+)

10519-33-2

234-059-0

ex 2914 19 90

p(1)

b

 

5-terț-butil-2,4,6-trinitro-m-xilenă (+)

81-15-2

201-329-4

ex 2904 20 00

i(1)-i(2)

sr

 

Ftalat de butil și de benzil (+)

85-68-7

201-622-7

ex 2917 34 00

i(1)-i(2)

sr

 

Carbendazim

10605-21-7

234-232-0

ex 2933 99 80

p(1)

b

 

Cibutrin (+)

28159-98-0

248-872-3

ex 2933 69 80

p(2)

b

 

Ftalat de diizobutil (+)

84-69-5

201-553-2

ex 2917 34 00

i(1)-i(2)

sr

 

Pentaoxid de diarsen (+)

1303-28-2

215-116-9

ex 2811 29 90

i(1)-i(2)

sr

 

Tepraloxidim (+)

149979-41-9

nu se aplică

ex 2932 99 00

p(1)

b

 

Triclosan (+)

3380-34-5

222-182-2

ex 2909 50 00

p(2)

b

 

Triflumuron

64628-44-0

264-980-3

ex 2924 21 00

p(2)

b

 

Fosfat de tris (2-cloroetil) (+)

115-96-8

204-118-5

ex 2919 90 00

i(1)-i(2)

sr”.

 

2.

Partea 2 se modifică după cum urmează:

(a)

rubrica „Metamidofos” se elimină;

(b)

se adaugă următoarele rubrici:

Produs chimic

Nr. CAS

Cod Einecs

Cod NC (***)

Categorie (*)

Restricții la utilizare (**)

„3-decen-2-onă

10519-33-2

234-059-0

ex 2914 19 90

p

b

5-terț-butil-2,4,6-trinitro-m-xilen

81-15-2

201-329-4

ex 2904 20 00

i

sr

Ftalat de butil și de benzil

85-68-7

201-622-7

ex 2917 34 00

i

sr

Cibutrin

28159-98-0

248-872-3

ex 2933 69 80

p

b

Ftalat de diizobutil

84-69-5

201-553-2

ex 2917 34 00

i

sr

Pentaoxid de diarsen

1303-28-2

215-116-9

ex 2811 29 90

i

sr

Tepraloxidim

149979-41-9

nu se aplică

ex 2932 99 00

p

b

Triclosan

3380-34-5

222-182-2

ex 2909 50 00

p

b

Fosfat de tris (2-cloroetil)

115-96-8

204-118-5

ex 2919 90 00

i

sr”.

3.

Partea 3 se modifică după cum urmează:

(a)

se adaugă următoarea rubrică:

Produs chimic

Nr. CAS aplicabil(e)

Cod SA

Substanță pură (**)

Cod SA

Amestecuri care conțin substanța (**)

Categoria

„Metamidofos

10265-92-6

ex ex 2930.80

ex ex 3808.59

Pesticid”;

(b)

rubrica „Metamidofos (formulări lichide solubile ale substanței ce depășesc 600 g de ingredient activ/l)” se elimină.

ANEXA II

În partea 1 a anexei V la Regulamentul (UE) nr. 649/2012 se adaugă următoarele rubrici:

Descrierea produselor chimice/articolului (articolelor) care fac obiectul unei interdicții la export

Detalii suplimentare, dacă sunt pertinente (de exemplu numele produsului chimic, nr. CE, nr. CAS etc.)

 

„Hexaclorbutadienă

Nr. CE 201-765-5

Nr. CAS 87-68-3

cod NC 2903 29 00

 

Naftaline policlorurate

Nr. CE 274-864-4

Nr. CAS 70776-03-3 și altele

cod NC 3824 99 93

 

Hexabromociclododecan

Nr. CE 247-148-4, 221-695-9

Nr. CAS 25637-99-4, 3194-55-6, 134237-50-6, 134237-51-7, 134237-52-8 și altele

cod NC 2903 89 80

Articolele care conțin concentrații de tetra-, penta-, hexa- sau heptabromodifenileter egale sau mai mari de 0,1 procente masice, produse (parțial sau integral) pe bază de materii reciclate sau pe bază de materii obținute din deșeuri pregătite pentru reutilizare

Tetrabromdifenileter

Nr. CE 254-787-2 și altele

Nr. CAS 40088-47-9 și altele

cod NC 2909 30 38

Pentabromodifenileter

Nr. CE 251-084-2 și altele

Nr. CAS 32534-81-9 și altele

cod NC 2909 30 31

Hexabromodifenileter

Nr. CE 253-058-6 și altele

Nr. CAS 36483-60-0 și altele

cod NC 2909 30 38

Heptabromodifenileter

Nr. CE 273-031-2 și altele

Nr. CAS 68928-80-3 și altele

cod NC 2909 30 38 ”

6.2.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 32/12

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2018/173 AL COMISIEI

din 29 noiembrie 2017

de modificare a Regulamentului (UE) 2015/936 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește actualizarea codurilor din Nomenclatura combinată enumerate în anexa I la respectivul regulament

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2015/936 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iunie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor de produse textile din anumite țări terțe, care nu sunt reglementate de acorduri, protocoale sau alte înțelegeri bilaterale sau de alte regimuri specifice de import ale Uniunii (1), în special articolul 35,

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) 2015/936 prevede un regim comun aplicabil importurilor de produse textile din anumite țări terțe care nu sunt reglementate de acorduri, protocoale sau alte înțelegeri bilaterale sau de alte regimuri specifice de import ale Uniunii. Anexa I la regulamentul respectiv stabilește produsele textile menționate la articolul 1 prin enumerarea codurilor relevante din Nomenclatura combinată.

(2)

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (2) a instituit Nomenclatura combinată. Anexa I la regulamentul respectiv este actualizată în fiecare an și publicată într-un regulament separat de punere în aplicare, pentru a alinia Nomenclatura combinată la eventualele modificări adoptate de Organizația Mondială a Vămilor cu privire la Sistemul Armonizat sau în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului în ceea ce privește ratele taxelor convenționale.

(3)

La 6 octombrie 2016, Comisia a adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1821 (3), care a modificat nomenclatura anumitor produse vizate de anexa I la Regulamentul (UE) 2015/936.

(4)

Pentru a alinia Regulamentul (UE) 2015/936 la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1821, anexa I la Regulamentul (UE) 2015/936 ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa I la Regulamentul (UE) 2015/936 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 29 noiembrie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1)  JO L 160, 25.6.2015, p. 1.

(2)  Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1).

(3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1821 al Comisiei din 6 octombrie 2016 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 294, 28.10.2016, p. 1).

ANEXĂ

În anexa I, secțiunea A se înlocuiește cu următorul text:

„A.   PRODUSE TEXTILE PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 1

1.

Fără a aduce atingere normelor de interpretare a Nomenclaturii combinate (NC), se consideră că formularea denumirii mărfurilor nu are decât valoare orientativă, produsele de la fiecare categorie fiind determinate, în cadrul prezentei anexe, de codurile NC. Atunci când codul NC este precedat de simbolul «ex», produsele specificate în fiecare categorie sunt determinate de domeniul de aplicare al codului NC și de cel al denumirii corespunzătoare.

2.

Confecțiile care nu sunt recunoscute ca fiind pentru bărbați sau băieți sau pentru femei sau fete se încadrează cu acestea din urmă.

3.

Expresia «articole de îmbrăcăminte pentru nou-născuți» se referă la articole de îmbrăcăminte până la mărimea comercială 86 inclusiv.

Categorie

Denumire

Cod NC 2017

Tabel de echivalență

bucăți/kg

g/bucată

GRUPA I А

1

Fire din bumbac, necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul

 

 

5204 11 00 , 5204 19 00 , 5205 11 00 , 5205 12 00 , 5205 13 00 , 5205 14 00 , 5205 15 10 , 5205 15 90 , 5205 21 00 , 5205 22 00 , 5205 23 00 , 5205 24 00 , 5205 26 00 , 5205 27 00 , 5205 28 00 , 5205 31 00 , 5205 32 00 , 5205 33 00 , 5205 34 00 , 5205 35 00 , 5205 41 00 , 5205 42 00 , 5205 43 00 , 5205 44 00 , 5205 46 00 , 5205 47 00 , 5205 48 00 , 5206 11 00 , 5206 12 00 , 5206 13 00 , 5206 14 00 , 5206 15 00 , 5206 21 00 , 5206 22 00 , 5206 23 00 , 5206 24 00 , 5206 25 00 , 5206 31 00 , 5206 32 00 , 5206 33 00 , 5206 34 00 , 5206 35 00 , 5206 41 00 , 5206 42 00 , 5206 43 00 , 5206 44 00 , 5206 45 00 , ex 5604 90 90

 

 

2

Țesături din bumbac, altele decât tifon, țesătură buclată de tip buret («éponge»), panglici, țesături buclate, țesături tip «chenille» (omidă), tul și alte țesături cu ochiuri înnodate

 

 

5208 11 10 , 5208 11 90 , 5208 12 16 , 5208 12 19 , 5208 12 96 , 5208 12 99 , 5208 13 00 , 5208 19 00 , 5208 21 10 , 5208 21 90 , 5208 22 16 , 5208 22 19 , 5208 22 96 , 5208 22 99 , 5208 23 00 , 5208 29 00 , 5208 31 00 , 5208 32 16 , 5208 32 19 , 5208 32 96 , 5208 32 99 , 5208 33 00 , 5208 39 00 , 5208 41 00 , 5208 42 00 , 5208 43 00 , 5208 49 00 , 5208 51 00 , 5208 52 00 , 5208 59 10 , 5208 59 90 , 5209 11 00 , 5209 12 00 , 5209 19 00 , 5209 21 00 , 5209 22 00 , 5209 29 00 , 5209 31 00 , 5209 32 00 , 5209 39 00 , 5209 41 00 , 5209 42 00 , 5209 43 00 , 5209 49 00 , 5209 51 00 , 5209 52 00 , 5209 59 00 , 5210 11 00 , 5210 19 00 , 5210 21 00 , 5210 29 00 , 5210 31 00 , 5210 32 00 , 5210 39 00 , 5210 41 00 , 5210 49 00 , 5210 51 00 , 5210 59 00 , 5211 11 00 , 5211 12 00 , 5211 19 00 , 5211 20 00 , 5211 31 00 , 5211 32 00 , 5211 39 00 , 5211 41 00 , 5211 42 00 , 5211 43 00 , 5211 49 10 , 5211 49 90 , 5211 51 00 , 5211 52 00 , 5211 59 00 , 5212 11 10 , 5212 11 90 , 5212 12 10 , 5212 12 90 , 5212 13 10 , 5212 13 90 , 5212 14 10 , 5212 14 90 , 5212 15 10 , 5212 15 90 , 5212 21 10 , 5212 21 90 , 5212 22 10 , 5212 22 90 , 5212 23 10 , 5212 23 90 , 5212 24 10 , 5212 24 90 , 5212 25 10 , 5212 25 90 , ex 5811 00 00 , ex 6308 00 00

 

 

2 a)

Dintre care: altele decât albite sau nealbite

 

 

5208 31 00 , 5208 32 16 , 5208 32 19 , 5208 32 96 , 5208 32 99 , 5208 33 00 , 5208 39 00 , 5208 41 00 , 5208 42 00 , 5208 43 00 , 5208 49 00 , 5208 51 00 , 5208 52 00 , 5208 59 10 , 5208 59 90 , 5209 31 00 , 5209 32 00 , 5209 39 00 , 5209 41 00 , 5209 42 00 , 5209 43 00 , 5209 49 00 , 5209 51 00 , 5209 52 00 , 5209 59 00 , 5210 31 00 , 5210 32 00 , 5210 39 00 , 5210 41 00 , 5210 49 00 , 5210 51 00 , 5210 59 00 , 5211 31 00 , 5211 32 00 , 5211 39 00 , 5211 41 00 , 5211 42 00 , 5211 43 00 , 5211 49 10 , 5211 49 90 , 5211 51 00 , 5211 52 00 , 5211 59 00 , 5212 13 10 , 5212 13 90 , 5212 14 10 , 5212 14 90 , 5212 15 10 , 5212 15 90 , 5212 23 10 , 5212 23 90 , 5212 24 10 , 5212 24 90 , 5212 25 10 , 5212 25 90 , ex 5811 00 00 , ex 6308 00 00

 

 

3

Țesături din fibre sintetice (discontinue sau din deșeuri), altele decât panglicile, țesături buclate (inclusiv țesături buclate de tip buret «éponge») și țesături tip «chenille» (omidă)

 

 

5512 11 00 , 5512 19 10 , 5512 19 90 , 5512 21 00 , 5512 29 10 , 5512 29 90 , 5512 91 00 , 5512 99 10 , 5512 99 90 , 5513 11 20 , 5513 11 90 , 5513 12 00 , 5513 13 00 , 5513 19 00 , 5513 21 00 , 5513 23 10 , 5513 23 90 , 5513 29 00 , 5513 31 00 , 5513 39 00 , 5513 41 00 , 5513 49 00 , 5514 11 00 , 5514 12 00 , 5514 19 10 , 5514 19 90 , 5514 21 00 , 5514 22 00 , 5514 23 00 , 5514 29 00 , 5514 30 10 , 5514 30 30 , 5514 30 50 , 5514 30 90 , 5514 41 00 , 5514 42 00 , 5514 43 00 , 5514 49 00 , 5515 11 10 , 5515 11 30 , 5515 11 90 , 5515 12 10 , 5515 12 30 , 5515 12 90 , 5515 13 11 , 5515 13 19 , 5515 13 91 , 5515 13 99 , 5515 19 10 , 5515 19 30 , 5515 19 90 , 5515 21 10 , 5515 21 30 , 5515 21 90 , 5515 22 11 , 5515 22 19 , 5515 22 91 , 5515 22 99 , 5515 29 00 , 5515 91 10 , 5515 91 30 , 5515 91 90 , 5515 99 20 , 5515 99 40 , 5515 99 80 , ex 5803 00 90 , ex 5905 00 70 , ex 6308 00 00

 

 

3 a)

Dintre care: altele decât albite sau nealbite

 

 

5512 19 10 , 5512 19 90 , 5512 29 10 , 5512 29 90 , 5512 99 10 , 5512 99 90 , 5513 21 00 , 5513 23 10 , 5513 23 90 , 5513 29 00 , 5513 31 00 , 5513 39 00 , 5513 41 00 , 5513 49 00 , 5514 21 00 , 5514 22 00 , 5514 23 00 , 5514 29 00 , 5514 30 10 , 5514 30 30 , 5514 30 50 , 5514 30 90 , 5514 41 00 , 5514 42 00 , 5514 43 00 , 5514 49 00 , 5515 11 30 , 5515 11 90 , 5515 12 30 , 5515 12 90 , 5515 13 19 , 5515 13 99 , 5515 19 30 , 5515 19 90 , 5515 21 30 , 5515 21 90 , 5515 22 19 , 5515 22 99 , ex 5515 29 00 , 5515 91 30 , 5515 91 90 , 5515 99 40 , 5515 99 80 , ex 5803 00 90 , ex 5905 00 70 , ex 6308 00 00

 

 

GRUPA I B

4

Cămăși, tricouri, flanele, pulovere cu gât sau la baza gâtului (altele decât cele din lână sau din păr fin de animale), maiouri de corp și articole similare, tricotate sau croșetate

6,48

154

6105 10 00 , 6105 20 10 , 6105 20 90 , 6105 90 10 , 6105 90 90 , 6109 10 00 , 6109 90 20 , 6109 90 90 , 6110 20 10 , 6110 30 10

—

—

5

Jerseuri, pulovere, veste, compleuri, jachete, veste cu mâneci lungi, jachete lenjerie și pulovere (altele decât jachete sau sacouri), hanorace, bluzoane, jachete până în talie și articole similare, tricotate sau croșetate

4,53

221

ex 6101 90 80 , 6101 20 90 , 6101 30 90 , 6102 10 90 , 6102 20 90 , 6102 30 90 , 6110 11 10 , 6110 11 30 , 6110 11 90 , 6110 12 10 , 6110 12 90 , 6110 19 10 , 6110 19 90 , 6110 20 91 , 6110 20 99 , 6110 30 91 , 6110 30 99

—

—

6

Izmene pentru bărbați sau băieți, șorturi, altele decât costume de baie și pantaloni (inclusiv pantaloni lejeri); pantaloni și pantaloni lejeri pentru femei sau fete, din lână, din bumbac sau din fibre sintetice; părțile inferioare ale treningurilor cu căptușeală, altele decât cele din categoria 16 sau 29, din bumbac sau din fibre sintetice

1,76

568

6203 41 10 , 6203 41 90 , 6203 42 31 , 6203 42 33 , 6203 42 35 , 6203 42 90 , 6203 43 19 , 6203 43 90 , 6203 49 19 , 6203 49 50 , 6204 61 10 , 6204 62 31 , 6204 62 33 , 6204 62 39 , 6204 63 18 , 6204 69 18 , 6211 32 42 , 6211 33 42 , 6211 42 42 , 6211 43 42

—

—

7

Bluze pentru femei și fete, cămăși și bluze-cămăși, fie că sunt sau nu tricotate ori croșetate, din lână, din bumbac sau din fibre sintetice

5,55

180

6106 10 00 , 6106 20 00 , 6106 90 10 , 6206 20 00 , 6206 30 00 , 6206 40 00

—

—

8

Cămăși pentru bărbați sau băieți, altele decât cele tricotate sau croșetate, din lână, din bumbac sau din fibre sintetice

4,60

217

ex 6205 90 80 , 6205 20 00 , 6205 30 00

—

—

GRUPA II А

9

Țesături buclate de tip buret «éponge» și țesături buclate similare din bumbac; garnituri de toaletă și de bucătărie, altele decât cele tricotate sau croșetate, din țesături buclate de tip buret («éponge») și din țesături buclate, din bumbac

 

 

5802 11 00 , 5802 19 00 , ex 6302 60 00

 

 

20

Lenjerii de pat, altele decât cele tricotate sau croșetate

 

 

6302 21 00 , 6302 22 90 , 6302 29 90 , 6302 31 00 , 6302 32 90 , 6302 39 90

 

 

22

Fire din fibre sintetice discontinue sau din deșeuri, necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul

 

 

5508 10 10 , 5509 11 00 , 5509 12 00 , 5509 21 00 , 5509 22 00 , 5509 31 00 , 5509 32 00 , 5509 41 00 , 5509 42 00 , 5509 51 00 , 5509 52 00 , 5509 53 00 , 5509 59 00 , 5509 61 00 , 5509 62 00 , 5509 69 00 , 5509 91 00 , 5509 92 00 , 5509 99 00

 

 

22 a)

Dintre care: acrilice

 

 

ex 5508 10 10 , 5509 31 00 , 5509 32 00 , 5509 61 00 , 5509 62 00 , 5509 69 00

 

 

23

Fire textile din fibre artificiale discontinue sau din deșeuri, necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul

 

 

5508 20 10 , 5510 11 00 , 5510 12 00 , 5510 20 00 , 5510 30 00 , 5510 90 00

 

 

32

Catifele, plușuri, țesături buclate și țesături tip «chenille» (omidă) [altele decât țesăturile din bumbac, buclate, de tip buret («éponge») și panglicile] și suprafețe textile cu smocuri, din lână, din bumbac sau din fibre sintetice

 

 

5801 10 00 , 5801 21 00 , 5801 22 00 , 5801 23 00 , 5801 26 00 , 5801 27 00 , 5801 31 00 , 5801 32 00 , 5801 33 00 , 5801 36 00 , 5801 37 00 , 5802 20 00 , 5802 30 00

 

 

32 a)

Dintre care: catifea cord

 

 

5801 22 00

 

 

39

Garnituri de masă, de toaletă și de bucătărie, altele decât cele tricotate sau croșetate, altele decât cele din bumbac buclate de tip buret («éponge») ori din țesături buclate similare din bumbac

 

 

6302 51 00 , 6302 53 90 , ex 6302 59 90 , 6302 91 00 , 6302 93 90 , ex 6302 99 90

 

 

GRUPA II B

12

Ciorapi de damă și colanți, dresuri, șosete trei-sferturi, șosete, șosete scurte și alte articole similare tricotate sau croșetate, altele decât pentru nou-născuți, inclusiv ciorapi pentru varice, altele decât articolele de la categoria 70

24,3 perechi

41

ex 6115 10 10 , 6115 10 90 , 6115 22 00 , 6115 29 00 , 6115 30 11 , 6115 30 90 , 6115 94 00 , 6115 95 00 , 6115 96 10 , 6115 96 99 , 6115 99 00

—

—

13

Chiloți și șorturi pentru bărbați sau băieți, chiloți și șorturi pentru femei sau fete, tricotați sau croșetați, din lână, bumbac sau fibre sintetice

17

59

6107 11 00 , 6107 12 00 , 6107 19 00 , 6108 21 00 , 6108 22 00 , 6108 29 00 , ex 6212 10 10 , ex 9619 00 50

—

—

14

Pardesie pentru bărbați și băieți tricotate, haine de ploaie și alte jachete, pelerine și cape din lână, bumbac sau fibre sintetice (altele decât parka) (din categoria 21)

0,72

1389

6201 11 00 , ex 6201 12 10 , ex 6201 12 90 , ex 6201 13 10 , ex 6201 13 90 , 6210 20 00

—

—

15

Paltoane, pardesie, haine de ploaie și alte mantale, pelerine și cape pentru femei sau fete, jachete și blazere din lână, bumbac sau fibre sintetice (altele decât parka) (din categoria 21)

0,84

1190

6202 11 00 , ex 6202 12 10 , ex 6202 12 90 , ex 6202 13 10 , ex 6202 13 90 , 6204 31 00 , 6204 32 90 , 6204 33 90 , 6204 39 19 , 6210 30 00

—

—

16

Costume pentru bărbați și băieți, altele decât tricotate sau croșetate, din lână, bumbac sau fibre sintetice, exclusiv costume de schi; treninguri bărbătești cu căptușeală, cu înveliș exterior din același material, din bumbac sau fibre sintetice

0,80

1250

6203 11 00 , 6203 12 00 , 6203 19 10 , 6203 19 30 , 6203 22 80 , 6203 23 80 , 6203 29 18 , 6203 29 30 , 6211 32 31 , 6211 33 31

—

—

17

Jachete și blazere pentru bărbați sau băieți, altele decât tricotate sau croșetate, din lână, bumbac sau fibre sintetice

1,43

700

6203 31 00 , 6203 32 90 , 6203 33 90 , 6203 39 19

—

—

18

Jachete și sacouri, slipuri, indispensabili, cămăși de noapte, pijamale, halate de baie, halate de casă și articole similare pentru bărbați și băieți, altele decât cele tricotate și croșetate

 

 

6207 11 00 , 6207 19 00 , 6207 21 00 , 6207 22 00 , 6207 29 00 , 6207 91 00 , 6207 99 10 , 6207 99 90

 

 

Flanele pentru femei sau fete, alte veste, chiloți-slip, jupe, șorturi, chiloți, cămăși de noapte, pijamale, neglijeuri, halate de baie, halate de casă și articole similare, altele decât tricotate sau croșetate

 

 

6208 11 00 , 6208 19 00 , 6208 21 00 , 6208 22 00 , 6208 29 00 , 6208 91 00 , 6208 92 00 , 6208 99 00 , ex 6212 10 10 , ex 9619 00 50

 

 

19

Batiste, altele decât tricotate sau croșetate

59

17

6213 20 00 , ex 6213 90 00

—

—

21

Canadiene; hanorace, fâșuri, jachete până la talie și articole similare, altele decât tricotate sau croșetate, din lână, bumbac sau fibre sintetice; partea superioară a costumelor de sport cu căptușeală, altele decât cele din categoriile 16 sau 29, din bumbac sau din fibre artificiale

2,3

435

ex 6201 12 10 , ex 6201 12 90 , ex 6201 13 10 , ex 6201 13 90 , 6201 91 00 , 6201 92 00 , 6201 93 00 , ex 6202 12 10 , ex 6202 12 90 , ex 6202 13 10 , ex 6202 13 90 , 6202 91 00 , 6202 92 00 , 6202 93 00 , 6211 32 41 , 6211 33 41 , 6211 42 41 , 6211 43 41

—

—

24

Cămăși de noapte pentru bărbați și băieți, pijamale, halate de baie, halate de casă și articole similare, tricotate sau croșetate

3,9

257

6107 21 00 , 6107 22 00 , 6107 29 00 , 6107 91 00 , ex 6107 99 00

—

—

Cămăși de noapte pentru femei și fete, pijamale, neglijeuri, halate de baie, halate de casă și articole similare, tricotate sau croșetate

—

—

6108 31 00 , 6108 32 00 , 6108 39 00 , 6108 91 00 , 6108 92 00 , ex 6108 99 00

—

—

26

Rochii pentru femei sau fete, din lână, bumbac sau fibre sintetice

3,1

323

6104 41 00 , 6104 42 00 , 6104 43 00 , 6104 44 00 , 6204 41 00 , 6204 42 00 , 6204 43 00 , 6204 44 00

—

—

27

Fuste, inclusiv fuste-pantalon, pentru femei și fete

2,6

385

6104 51 00 , 6104 52 00 , 6104 53 00 , 6104 59 00 , 6204 51 00 , 6204 52 00 , 6204 53 00 , 6204 59 10

—

—

28

Pantaloni, salopete cu bretele, pantaloni scurți și șorturi (altele decât cele pentru baie), tricotate sau croșetate, din lână, bumbac sau din fibre sintetice

1,61

620

6103 41 00 , 6103 42 00 , 6103 43 00 , ex 6103 49 00 , 6104 61 00 , 6104 62 00 , 6104 63 00 , ex 6104 69 00

—

—

29

Costume și compleuri pentru femei sau fete, altele decât tricotate sau croșetate, din bumbac sau fibre sintetice, exclusiv costume de schi; treninguri pentru femei cu căptușeală, cu material exterior din aceeași țesătură, din bumbac sau fibre sintetice

1,37

730

6204 11 00 , 6204 12 00 , 6204 13 00 , 6204 19 10 , 6204 21 00 , 6204 22 80 , 6204 23 80 , 6204 29 18 , 6211 42 31 , 6211 43 31

—

—

31

Sutiene, țesute, tricotate sau croșetate

18,2

55

ex 6212 10 10 , 6212 10 90

—

—

68

Îmbrăcăminte pentru nou-născuți și accesorii vestimentare, mai puțin mănuși, mănuși fără degete și mănuși cu un deget din categoriile 10 și 87, ciorapi lungi, șosete scurte și șosete pentru nou-născuți, altele decât tricotate sau croșetate, din categoria 88

 

 

6111 90 19 , 6111 20 90 , 6111 30 90 , ex 6111 90 90 , ex 6209 90 10 , ex 6209 20 00 , ex 6209 30 00 , ex 6209 90 90 , ex 9619 00 50

 

 

73

Treninguri, tricotate sau croșetate, din lână, bumbac sau din fibre sintetice

1,67

600

6112 11 00 , 6112 12 00 , 6112 19 00

—

—

76

Salopete profesionale pentru bărbați sau băieți, altele decât tricotate sau croșetate

 

 

6203 22 10 , 6203 23 10 , 6203 29 11 , 6203 32 10 , 6203 33 10 , 6203 39 11 , 6203 42 11 , 6203 42 51 , 6203 43 11 , 6203 43 31 , 6203 49 11 , 6203 49 31 , 6211 32 10 , 6211 33 10

 

 

Șorțuri și salopete pentru femei sau fete și alte salopete profesionale, altele decât tricotate sau croșetate

 

 

6204 22 10 , 6204 23 10 , 6204 29 11 , 6204 32 10 , 6204 33 10 , 6204 39 11 , 6204 62 11 , 6204 62 51 , 6204 63 11 , 6204 63 31 , 6204 69 11 , 6204 69 31 , 6211 42 10 , 6211 43 10

 

 

77

Combinezoane și costume de schi, altele decât cele tricotate sau croșetate

 

 

ex 6211 20 00

 

 

78

Articole de îmbrăcăminte, altele decât cele tricotate sau croșetate, cu excepția articolelor de îmbrăcăminte de la categoriile 6, 7, 8, 14, 15, 16, 17, 18, 21, 26, 27, 29, 68, 72, 76 și 77

 

 

6203 41 30 , 6203 42 59 , 6203 43 39 , 6203 49 39 , 6204 61 85 , 6204 62 59 , 6204 62 90 , 6204 63 39 , 6204 63 90 , 6204 69 39 , 6204 69 50 , 6210 40 00 , 6210 50 00 , 6211 32 90 , 6211 33 90 , ex 6211 39 00 , 6211 42 90 , 6211 43 90 , ex 6211 49 00 , ex 9619 00 50

 

 

83

Paltoane, jachete, blazere și alte articole de îmbrăcăminte, inclusiv combinezoane și costume de schi, tricotate sau croșetate, cu excepția articolelor de îmbrăcăminte enumerate la categoriile 4, 5, 7, 13, 24, 26, 27, 28, 68, 69, 72, 73, 74, 75

 

 

ex 6101 90 20 , 6101 20 10 , 6101 30 10 , 6102 10 10 , 6102 20 10 , 6102 30 10 , 6103 31 00 , 6103 32 00 , 6103 33 00 , ex 6103 39 00 , 6104 31 00 , 6104 32 00 , 6104 33 00 , ex 6104 39 00 , 6112 20 00 , 6113 00 90 , 6114 20 00 , 6114 30 00 , ex 6114 90 00 , ex 9619 00 50

 

 

GRUPA III А

33

Țesături din fire de filamente sintetice, obținute din benzi sau forme similare, din polietilenă sau polipropilenă, cu o lățime de sub 3 m

 

 

5407 20 11

 

 

Saci și săculețe de tipul celor folosite pentru ambalarea mărfurilor, netricotate sau necroșetate, obținute din benzi sau forme similare

 

 

6305 32 19 , 6305 33 90

 

 

34

Țesături din fire de filamente sintetice, obținute din benzi sau forme similare, din polietilenă sau polipropilenă, cu o lățime de minimum 3 m

 

 

5407 20 19

 

 

35

Țesături din filamente sintetice, altele decât cele pentru anvelope pneumatice de la categoria 114

 

 

5407 10 00 , 5407 20 90 , 5407 30 00 , 5407 41 00 , 5407 42 00 , 5407 43 00 , 5407 44 00 , 5407 51 00 , 5407 52 00 , 5407 53 00 , 5407 54 00 , 5407 61 10 , 5407 61 30 , 5407 61 50 , 5407 61 90 , 5407 69 10 , 5407 69 90 , 5407 71 00 , 5407 72 00 , 5407 73 00 , 5407 74 00 , 5407 81 00 , 5407 82 00 , 5407 83 00 , 5407 84 00 , 5407 91 00 , 5407 92 00 , 5407 93 00 , 5407 94 00 , ex 5811 00 00 , ex 5905 00 70

 

 

35 a)

Dintre care: altele decât albite sau nealbite

 

 

ex 5407 10 00 , ex 5407 20 90 , ex 5407 30 00 , 5407 42 00 , 5407 43 00 , 5407 44 00 , 5407 52 00 , 5407 53 00 , 5407 54 00 , 5407 61 30 , 5407 61 50 , 5407 61 90 , 5407 69 90 , 5407 72 00 , 5407 73 00 , 5407 74 00 , 5407 82 00 , 5407 83 00 , 5407 84 00 , 5407 92 00 , 5407 93 00 , 5407 94 00 , ex 5811 00 00 , ex 5905 00 70

 

 

36

Țesături din filamente artificiale, altele decât cele pentru anvelope pneumatice de la categoria 114

 

 

5408 10 00 , 5408 21 00 , 5408 22 10 , 5408 22 90 , 5408 23 00 , 5408 24 00 , 5408 31 00 , 5408 32 00 , 5408 33 00 , 5408 34 00 , ex 5811 00 00 , ex 5905 00 70

 

 

36 a)

Dintre care: altele decât albite sau nealbite

 

 

ex 5408 10 00 , 5408 22 10 , 5408 22 90 , 5408 23 00 , 5408 24 00 , 5408 32 00 , 5408 33 00 , 5408 34 00 , ex 5811 00 00 , ex 5905 00 70

 

 

37

Țesături din fibre artificiale discontinue

 

 

5516 11 00 , 5516 12 00 , 5516 13 00 , 5516 14 00 , 5516 21 00 , 5516 22 00 , 5516 23 10 , 5516 23 90 , 5516 24 00 , 5516 31 00 , 5516 32 00 , 5516 33 00 , 5516 34 00 , 5516 41 00 , 5516 42 00 , 5516 43 00 , 5516 44 00 , 5516 91 00 , 5516 92 00 , 5516 93 00 , 5516 94 00 , ex 5803 00 90 , ex 5905 00 70

 

 

37 a)

Dintre care: altele decât albite sau nealbite

 

 

5516 12 00 , 5516 13 00 , 5516 14 00 , 5516 22 00 , 5516 23 10 , 5516 23 90 , 5516 24 00 , 5516 32 00 , 5516 33 00 , 5516 34 00 , 5516 42 00 , 5516 43 00 , 5516 44 00 , 5516 92 00 , 5516 93 00 , 5516 94 00 , ex 5803 00 90 , ex 5905 00 70

 

 

38 A

Materiale sintetice tricotate sau croșetate, pentru perdele și perdele-rețea (perdele-tul)

 

 

ex 6005 36 00 , ex 6005 37 00 , ex 6005 38 00 , ex 6005 39 00 , ex 6006 31 00 , ex 6006 32 00 , ex 6006 33 00 , ex 6006 34 00

 

 

38 B

Perdele-rețea (perdele-tul), altele decât cele tricotate sau croșetate

 

 

ex 6303 91 00 , ex 6303 92 90 , ex 6303 99 90

 

 

40

Perdele (inclusiv draperii, storuri de interior, draperii și cuverturi de pat și alte articole pentru mobilier), altele decât cele tricotate sau croșetate, din lână, bumbac sau din fibre sintetice

 

 

ex 6303 91 00 , ex 6303 92 90 , ex 6303 99 90 , 6304 19 10 , ex 6304 19 90 , 6304 92 00 , ex 6304 93 00 , ex 6304 99 00

 

 

41

Fire din filamente sintetice continue, necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul, altele decât firele netexturate, simple, nerăsucite sau având maximum 50 de răsuciri/m

 

 

5401 10 12 , 5401 10 14 , 5401 10 16 , 5401 10 18 , 5402 11 00 , 5402 19 00 , 5402 20 00 , 5402 31 00 , 5402 32 00 , 5402 33 00 , 5402 34 00 , 5402 39 00 , 5402 44 00 , 5402 48 00 , 5402 49 00 , 5402 51 00 , 5402 52 00 , 5402 53 00 , 5402 59 00 , 5402 61 00 , 5402 62 00 , 5402 63 00 , 5402 69 00 , ex 5604 90 10 , ex 5604 90 90

 

 

42

Fire din fibre sintetice continue, necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul

 

 

5401 20 10

 

 

Fire din fibre sintetice: fire din filamente artificiale, necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul, altele decât firele simple de vâscoză nerăsucite sau având maximum 250 de răsuciri/m și firele simple netexturate din acetat de celuloză

 

 

5403 10 00 , 5403 32 00 , ex 5403 33 00 , 5403 39 00 , 5403 41 00 , 5403 42 00 , 5403 49 00 , ex 5604 90 10

 

 

43

Fire din fibre sintetice: fire din filamente artificiale, fire din bumbac necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul

 

 

5204 20 00 , 5207 10 00 , 5207 90 00 , 5401 10 90 , 5401 20 90 , 5406 00 00 , 5508 20 90 , 5511 30 00

 

 

46

Lână de oaie sau miel cardată sau dărăcită sau alt păr fin de animale

 

 

5105 10 00 , 5105 21 00 , 5105 29 00 , 5105 31 00 , 5105 39 00

 

 

47

Fire de lână dărăcită de oaie sau miel sau de păr animal fin dărăcit, necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul

 

 

5106 10 10 , 5106 10 90 , 5106 20 10 , 5106 20 91 , 5106 20 99 , 5108 10 10 , 5108 10 90

 

 

48

Fire de lână dărăcită de oaie sau miel sau alt păr fin de origine animală dărăcit, necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul, nedestinate vânzării cu amănuntul

 

 

5107 10 10 , 5107 10 90 , 5107 20 10 , 5107 20 30 , 5107 20 51 , 5107 20 59 , 5107 20 91 , 5107 20 99 , 5108 20 10 , 5108 20 90

 

 

49

Fire de lână dărăcită de oaie sau miel sau alt păr fin de origine animală dărăcit, condiționate pentru vânzarea cu amănuntul

 

 

5109 10 10 , 5109 10 90 , 5109 90 00

 

 

50

Țesături din lână de oaie sau miel sau alt păr fin de origine animală

 

 

5111 11 00 , 5111 19 00 , 5111 20 00 , 5111 30 10 , 5111 30 80 , 5111 90 10 , 5111 90 91 , 5111 90 98 , 5112 11 00 , 5112 19 00 , 5112 20 00 , 5112 30 10 , 5112 30 80 , 5112 90 10 , 5112 90 91 , 5112 90 98

 

 

51

Bumbac, cardat sau pieptănat

 

 

5203 00 00

 

 

53

Țesături tip gazeu din bumbac

 

 

5803 00 10

 

 

54

Fibre sintetice discontinue, inclusiv din deșeuri, cardate, pieptănate sau prelucrate altfel pentru filare

 

 

5507 00 00

 

 

55

Fibre sintetice discontinue, inclusiv deșeuri, cardate sau pieptănate sau prelucrate altfel pentru filare

 

 

5506 10 00 , 5506 20 00 , 5506 40 00 , 5506 90 00

 

 

56

Fire din fibre sintetice discontinue (inclusiv din deșeuri), condiționate pentru vânzarea cu amănuntul

 

 

5508 10 90 , 5511 10 00 , 5511 20 00

 

 

58

Covoare, covorașe și carpete cu puncte înnodate (lucrate manual sau nu)

 

 

5701 10 10 , 5701 10 90 , 5701 90 10 , 5701 90 90

 

 

59

Covoare și alte acoperitoare de podea din materiale textile, altele decât covoarele din categoria 58

 

 

5702 10 00 , 5702 31 10 , 5702 31 80 , 5702 32 00 , ex 5702 39 00 , 5702 41 10 , 5702 41 90 , 5702 42 00 , ex 5702 49 00 , 5702 50 10 , 5702 50 31 , 5702 50 39 , ex 5702 50 90 , 5702 91 00 , 5702 92 10 , 5702 92 90 , ex 5702 99 00 , 5703 10 00 , 5703 20 12 , 5703 20 18 , 5703 20 92 , 5703 20 98 , 5703 30 12 , 5703 30 18 , 5703 30 82 , 5703 30 88 , 5703 90 20 , 5703 90 80 , 5704 10 00 , 5704 20 00 , 5704 90 00 , 5705 00 30 , ex 5705 00 80

 

 

60

Tapiserii țesute manual (de tip Gobelins, Flandres, Aubusson, Beauvais și similare) și tapiserii cu acul (de exemplu, cu punct mic, cu cruciulițe etc.), cusute manual pe gherghef și similare

 

 

5805 00 00

 

 

61

Panglici și țesături înguste (bolduc) cu urzeală și fără bătătură, asamblate cu adeziv, altele decât etichete și articole similare din categoria 62

Țesături elastice și ornamente (netricotate sau necroșetate), din materiale textile asamblate din fir de cauciuc

 

 

ex 5806 10 00 , 5806 20 00 , 5806 31 00 , 5806 32 10 , 5806 32 90 , 5806 39 00 , 5806 40 00

 

 

62

Fir tip «chenille» (omidă) (inclusiv fir pufos tip «chenille»), firet (altul decât firet metalizat sau din păr de cal)

 

 

5606 00 91 , 5606 00 99

 

 

Tuluri, alte pânze tip tul și țesături cu ochiuri înnodate; exclusiv țesături tricotate sau croșetate, dantele executate mecanic sau manual sub formă de bucăți, benzi sau cu motive decorative

 

 

5804 10 10 , 5804 10 90 , 5804 21 00 , 5804 29 00 , 5804 30 00

 

 

Etichete, ecusoane, alte articole din materiale textile similare, nebrodate sub formă de bucăți trese sau tăiate sub formă de bucăți țesute

 

 

5807 10 10 , 5807 10 90

 

 

Șnururi și borduri decorative în bucăți; ciucuri, pompoane și articole similare

 

 

5808 10 00 , 5808 90 00

 

 

Broderii sub formă de bucăți, benzi sau motive decorative

 

 

5810 10 10 , 5810 10 90 , 5810 91 10 , 5810 91 90 , 5810 92 10 , 5810 92 90 , 5810 99 10 , 5810 99 90

 

 

63

Țesături tricotate sau croșetate din fibre sintetice conținând 5 % sau mai mult din greutate fir elastometric și țesături tricotate sau croșetate conținând 5 % sau mai mult din greutate fir cauciucat

 

 

5906 91 00 , ex 6002 40 00 , 6002 90 00 , ex 6004 10 00 , 6004 90 00

 

 

Dantele Raschel și materiale așa-zise cu «păr lung» din fibre sintetice

 

 

ex 6001 10 00 , 6003 30 10 , ex 6005 36 00 , ex 6005 37 00 , ex 6005 38 00 , ex 6005 39 00

 

 

65

Materiale tricotate sau croșetate, altele decât cele de la categoriile 38 A și 63, din lână, bumbac sau fibre sintetice

 

 

5606 00 10 , ex 6001 10 00 , 6001 21 00 , 6001 22 00 , ex 6001 29 00 , 6001 91 00 , 6001 92 00 , ex 6001 99 00 , ex 6002 40 00 , 6003 10 00 , 6003 20 00 , 6003 30 90 , 6003 40 00 , ex 6004 10 00 , 6005 90 10 , 6005 21 00 , 6005 22 00 , 6005 23 00 , 6005 24 00 , 6005 35 00 , ex 6005 36 00 , ex 6005 37 00 , ex 6005 38 00 , ex 6005 39 00 , 6005 41 00 , 6005 42 00 , 6005 43 00 , 6005 44 00 , 6006 10 00 , 6006 21 00 , 6006 22 00 , 6006 23 00 , 6006 24 00 , ex 6006 31 00 , ex 6006 32 00 , ex 6006 33 00 , ex 6006 34 00 , 6006 41 00 , 6006 42 00 , 6006 43 00 , 6006 44 00

 

 

66

Cuverturi și pleduri de voiaj, altele decât cele tricotate sau croșetate, din lână, bumbac sau fibre sintetice

 

 

6301 10 00 , 6301 20 90 , 6301 30 90 , ex 6301 40 90 , ex 6301 90 90

 

 

GRUPA III B

10

Mănuși, mitene și mănuși cu un deget, tricotate sau croșetate

17 perechi

59

6111 90 11 , 6111 20 10 , 6111 30 10 , ex 6111 90 90 , 6116 10 20 , 6116 10 80 , 6116 91 00 , 6116 92 00 , 6116 93 00 , 6116 99 00

67

Accesorii tricotate sau croșetate pentru îmbrăcăminte, altele decât cele pentru nou-născuți; garnituri de uz casnic de toate tipurile, tricotate sau croșetate; perdele (inclusiv draperii) și transperante, draperii și cuverturi de pat și alte articole de amenajări interioare tricotate sau croșetate; pături și carpete de voaiaj, tricotate sau croșetate, alte articole tricotate sau croșetate, inclusiv părți de articole de îmbrăcăminte sau de accesorii de îmbrăcăminte

 

 

5807 90 90 , 6113 00 10 , 6117 10 00 , 6117 80 10 , 6117 80 80 , 6117 90 00 , 6301 20 10 , 6301 30 10 , 6301 40 10 , 6301 90 10 , 6302 10 00 , 6302 40 00 , ex 6302 60 00 , 6303 12 00 , 6303 19 00 , 6304 11 00 , 6304 20 00 , 6304 91 00 , ex 6305 20 00 , 6305 32 11 , ex 6305 32 90 , 6305 33 10 , ex 6305 39 00 , ex 6305 90 00 , 6307 10 10 , 6307 90 10 , ex 9619 00 40 , ex 9619 00 50

 

 

67 a)

Dintre care: saci și pungi pentru ambalaj, făcute din fâșie de polietilenă sau polipropilenă

 

 

6305 32 11 , 6305 33 10

 

 

69

Combinezoane și jupe pentru femei sau fete, tricotate sau croșetate

7,8

128

6108 11 00 , 6108 19 00

70

Ciorapi de damă și colanți din fibre sintetice, având finețea firului simplu sub 67 decitex (6,7 tex)

30,4 perechi

33

ex 6115 10 10 , 6115 21 00 , 6115 30 19

Ciorapi pentru femei din fibre sintetice

ex 6115 10 10 , 6115 96 91

72

Costume de baie din lână, bumbac sau din fibre sintetice

9,7

103

6112 31 10 , 6112 31 90 , 6112 39 10 , 6112 39 90 , 6112 41 10 , 6112 41 90 , 6112 49 10 , 6112 49 90 , 6211 11 00 , 6211 12 00

74

Costume și compleuri pentru femei și fete, tricotate sau croșetate, din lână, bumbac sau fibre sintetice, exclusiv costume de schi

1,54

650

6104 13 00 , 6104 19 20 , ex 6104 19 90 , 6104 22 00 , 6104 23 00 , 6104 29 10 , ex 6104 29 90

75

Costume pentru bărbați sau băieți tricotate sau croșetate, din lână, bumbac sau fibre sintetice, exclusiv costume de schi

0,80

1 250

6103 10 10 , 6103 10 90 , 6103 22 00 , 6103 23 00 , 6103 29 00

84

Șaluri, eșarfe, fulare, mantile, voaluri, voalete și articole similare, altele decât cele tricotate sau croșetate, din bumbac, lână sau fibre sintetice

 

 

6214 20 00 , 6214 30 00 , 6214 40 00 , ex 6214 90 00

 

 

85

Cravate, papioane și fulare-cravată, altele decât cele tricotate sau croșetate, din lână, bumbac sau din fibre sintetice

17,9

56

6215 20 00 , 6215 90 00

86

Corsete, brâuri-chilot, cingători, portjartiere, bretele, jartiere și articole similare și părțile lor, fie că sunt sau nu tricotate ori croșetate

8,8

114

6212 20 00 , 6212 30 00 , 6212 90 00

87

Mănuși, mitene și mănuși cu un deget, netricotate sau necroșetate

 

 

ex 6209 90 10 , ex 6209 20 00 , ex 6209 30 00 , ex 6209 90 90 , 6216 00 00

 

 

88

Dresuri, șosete și șosete scurte netricotate sau necroșetate; alte accesorii de îmbrăcăminte, părți din articole de îmbrăcăminte sau accesorii, altele decât pentru nou-născuți, altele decât tricotate sau croșetate

 

 

ex 6209 90 10 , ex 6209 20 00 , ex 6209 30 00 , ex 6209 90 90 , 6217 10 00 , 6217 90 00

 

 

90

Sfori, corzi, frânghii și cabluri, împletite sau nu, din fibre sintetice

 

 

5607 41 00 , 5607 49 11 , 5607 49 19 , 5607 49 90 , 5607 50 11 , 5607 50 19 , 5607 50 30 , 5607 50 90

 

 

91

Corturi

 

 

6306 22 00 , 6306 29 00

 

 

93

Saci și pungi, de tipul celor folosite pentru împachetarea bunurilor, din țesătură, altele decât cele confecționate din benzi de polietilenă sau polipropilenă

 

 

ex 6305 20 00 , ex 6305 32 90 , ex 6305 39 00

 

 

94

Vată din materiale textile și articole din aceasta; fibre textile cu o lungime de maximum 5 mm (fire tunse de pe postav), noduri și nopeuri (butoni) din materiale textile

 

 

5601 21 10 , 5601 21 90 , 5601 22 10 , 5601 22 90 , 5601 29 00 , 5601 30 00 , 9619 00 30

 

 

95

Pâsle și articole din pâslă, fie că sunt sau nu impregnate ori îmbrăcate, altele decât acoperitoare de podea

 

 

5602 10 19 , 5602 10 31 , ex 5602 10 38 , 5602 10 90 , 5602 21 00 , ex 5602 29 00 , 5602 90 00 , ex 5807 90 10 , ex 5905 00 70 , 6210 10 10 , 6307 90 91

 

 

96

Materiale nețesute și articole din materiale nețesute, fie că sunt sau nu impregnate, îmbrăcate, acoperite ori stratificate

 

 

5603 11 10 , 5603 11 90 , 5603 12 10 , 5603 12 90 , 5603 13 10 , 5603 13 90 , 5603 14 10 , 5603 14 90 , 5603 91 10 , 5603 91 90 , 5603 92 10 , 5603 92 90 , 5603 93 10 , 5603 93 90 , 5603 94 10 , 5603 94 90 , ex 5807 90 10 , ex 5905 00 70 , 6210 10 92 , 6210 10 98 , ex 6301 40 90 , ex 6301 90 90 , 6302 22 10 , 6302 32 10 , 6302 53 10 , 6302 93 10 , 6303 92 10 , 6303 99 10 , ex 6304 19 90 , ex 6304 93 00 , ex 6304 99 00 , ex 6305 32 90 , ex 6305 39 00 , 6307 10 30 , 6307 90 92 , ex 6307 90 98 , ex 9619 00 40 , ex 9619 00 50

 

 

97

Plase cu ochiuri înnodate, din sfori, corzi sau frânghii plase pentru pescuit, confecționate din fir, sfoară, frânghie sau cablu

 

 

5608 11 20 , 5608 11 80 , 5608 19 11 , 5608 19 19 , 5608 19 30 , 5608 19 90 , 5608 90 00

 

 

98

Articole realizate din fire, sfori, frânghii, cabluri și corzi, cu excepția materialelor textile, a articolelor din materiale textile și a articolelor de la categoria 97

 

 

5609 00 00 , 5905 00 10

 

 

99

Materiale textile cu strat de acoperire din cauciuc sau substanțe amilacee, de tipul celor utilizate la coperți exterioare pentru cărți și altele de acest fel; pânze de calc sau transparente pentru desen; pânze pregătite pentru pictură; vatir și țesături similare pentru confecționarea pălăriilor

 

 

5901 10 00 , 5901 90 00

 

 

Linoleum, decupat sau nu; acoperitoare de podea constând într-o îmbrăcare sau într-o acoperire aplicată pe un suport textil, decupate sau nu

 

 

5904 10 00 , 5904 90 00

 

 

Țesuturi cauciucate, netricotate sau necroșetate, cu excepția celor pentru anvelope pneumatice

 

 

5906 10 00 , 5906 99 10 , 5906 99 90

 

 

Alte țesături impregnate sau îmbrăcate; pânze pictate pentru decoruri de teatru, decoruri de ateliere sau utilizări similare, altele decât cele de la categoria 100

 

 

5907 00 00

 

 

100

Țesături impregnate, îmbrăcate sau acoperite cu derivați din celuloză sau din alte materiale plastice artificiale și țesături stratificate cu aceleași materiale

 

 

5903 10 10 , 5903 10 90 , 5903 20 10 , 5903 20 90 , 5903 90 10 , 5903 90 91 , 5903 90 99

 

 

101

Sfori, corzi, frânghii și cabluri, împletite sau nu, altele decât cele din fibre sintetice

 

 

ex 5607 90 90

 

 

109

Prelate, vele pentru ambarcațiuni și storuri de exterior

 

 

6306 12 00 , 6306 19 00 , 6306 30 00

 

 

110

Saltele pneumatice, țesute

 

 

6306 40 00

 

 

111

Articole de camping, țesute, altele decât saltele pneumatice și corturi

 

 

6306 90 00

 

 

112

Alte articole confecționate, țesute, cu excepția celor de la categoriile 113 și 114

 

 

6307 20 00 , ex 6307 90 98

 

 

113

Pânze groase pentru spălat podeaua, cârpe pentru vase și pentru șters praful, altele decât cele tricotate sau croșetate

 

 

6307 10 90

 

 

114

Țesături și articole de uz tehnic

 

 

5902 10 10 , 5902 10 90 , 5902 20 10 , 5902 20 90 , 5902 90 10 , 5902 90 90 , 5908 00 00 , 5909 00 10 , 5909 00 90 , 5910 00 00 , 5911 10 00 , ex 5911 20 00 , 5911 31 11 , 5911 31 19 , 5911 31 90 , 5911 32 11 , 5911 32 19 , 5911 32 90 , 5911 40 00 , 5911 90 10 , 5911 90 91 , 5911 90 99

 

 

GRUPA IV

115

Fire din in sau din ramie

 

 

5306 10 10 , 5306 10 30 , 5306 10 50 , 5306 10 90 , 5306 20 10 , 5306 20 90 , 5308 90 12 , 5308 90 19

 

 

117

Țesături din in sau din ramie

 

 

5309 11 10 , 5309 11 90 , 5309 19 00 , 5309 21 00 , 5309 29 00 , 5311 00 10 , ex 5803 00 90 , 5905 00 30

 

 

118

Garnituri de masă, de toaletă și de bucătărie din in sau din ramie, altele decât cele tricotate sau croșetate

 

 

6302 29 10 , 6302 39 20 , 6302 59 10 , ex 6302 59 90 , 6302 99 10 , ex 6302 99 90

 

 

120

Perdele (inclusiv draperii), transperante, perdele și cuverturi de pat și alte articole de amenajări interioare, netricotate sau necroșetate, din in sau din ramie

 

 

ex 6303 99 90 , 6304 19 30 , ex 6304 99 00

 

 

121

Sfori, corzi și frânghii, împletite sau nu, din in sau din ramie

 

 

ex 5607 90 90

 

 

122

Saci și săculețe de tipul celor folosiți pentru ambalarea mărfurilor, uzați, din in, alții decât cei tricotați sau croșetați

 

 

ex 6305 90 00

 

 

123

Catifele, plușuri, țesături buclate și țesături tip «chenille» (omidă), din in sau din ramie, altele decât panglicile

 

 

5801 90 10 , ex 5801 90 90

 

 

Șaluri, eșarfe, fulare, mantile, voaluri și voalete și articole similare, din in sau din ramie, altele decât cele tricotate sau croșetate

 

 

ex 6214 90 00

 

 

GRUPA V

124

Fibre sintetice scurte

 

 

5501 10 00 , 5501 20 00 , 5501 30 00 , 5501 40 00 , 5501 90 00 , 5503 11 00 , 5503 19 00 , 5503 20 00 , 5503 30 00 , 5503 40 00 , 5503 90 00 , 5505 10 10 , 5505 10 30 , 5505 10 50 , 5505 10 70 , 5505 10 90

 

 

125 A

Fire sintetice de filament (continuu), necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul, altele decât cele din categoria 41

 

 

5402 45 00 , 5402 46 00 , 5402 47 00

 

 

125 B

Monofilament, bandă (paie artificiale și articole similare) și imitație catgut din materiale sintetice

 

 

5404 11 00 , 5404 12 00 , 5404 19 00 , 5404 90 10 , 5404 90 90 , ex 5604 90 10 , ex 5604 90 90

 

 

126

Fibre artificiale discontinue

 

 

5502 10 00 , 5502 90 00 , 5504 10 00 , 5504 90 00 , 5505 20 00

 

 

127 A

Fire din filamente artificiale (continue), necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul, altele decât cele din categoria 42

 

 

5403 31 00 , ex 5403 32 00 , ex 5403 33 00

 

 

127 B

Monofilament, bandă (paie artificiale și articole similare) și imitație catgut din materiale textile sintetice

 

 

5405 00 00 , ex 5604 90 90

 

 

128

Păr grosier, pieptănat sau cardat

 

 

5105 40 00

 

 

129

Fire din păr grosier de origine animală sau din păr de cal

 

 

5110 00 00

 

 

130 A

Fir de mătase, altul decât cel tors din deșeuri de mătase

 

 

5004 00 10 , 5004 00 90 , 5006 00 10

 

 

130 B

Fire de mătase, altele decât cele din categoria 130 A; intestine de viermi de mătase

 

 

5005 00 10 , 5005 00 90 , 5006 00 90 , ex 5604 90 90

 

 

131

Fire din alte fibre textile vegetale

 

 

5308 90 90

 

 

132

Fir din hârtie

 

 

5308 90 50

 

 

133

Fire din cânepă

 

 

5308 20 10 , 5308 20 90

 

 

134

Fire metalizate

 

 

5605 00 00

 

 

135

Țesături țesute din păr aspru de origine animală sau păr de cal

 

 

5113 00 00

 

 

136

Țesături din mătase sau din deșeuri de mătase

 

 

5007 10 00 , 5007 20 11 , 5007 20 19 , 5007 20 21 , 5007 20 31 , 5007 20 39 , 5007 20 41 , 5007 20 51 , 5007 20 59 , 5007 20 61 , 5007 20 69 , 5007 20 71 , 5007 90 10 , 5007 90 30 , 5007 90 50 , 5007 90 90 , 5803 00 30 , ex 5905 00 90 , ex 5911 20 00

 

 

137

Țesături plușate și țesături tip «chenille» (omidă) și panglici din mătase sau din deșeuri de mătase

 

 

ex 5801 90 90 , ex 5806 10 00

 

 

138

Țesături țesute din fibră de hârtie și alte fibre textile, altele decât ramia

 

 

5311 00 90 , ex 5905 00 90

 

 

139

Țesături țesute din fir metalic sau metalizat

 

 

5809 00 00

 

 

140

Țesături textile tricotate sau croșetate, altele decât lână sau păr fin de origine animală, bumbac sau fibre sintetice

 

 

ex 6001 10 00 , ex 6001 29 00 , ex 6001 99 00 , 6003 90 00 , 6005 90 90 , 6006 90 00

 

 

141

Pături și pleduri de voiaj din material textil, altul decât lână sau păr fin de origine animală, bumbac sau fibre sintetice

 

 

ex 6301 90 90

 

 

142

Covoare și alte țesături textile pentru podele din sisal sau alte fibre din familia Agave sau din cânepă de Manila

 

 

ex 5702 39 00 , ex 5702 49 00 , ex 5702 50 90 , ex 5702 99 00 , ex 5705 00 80

 

 

144

Pâslă din păr aspru de origine animală

 

 

ex 5602 10 38 , ex 5602 29 00

 

 

145

Sfoară, corzi, frânghie și cabluri împletite sau nu, din cânepă comună sau cânepă de Manila

 

 

ex 5607 90 20 , ex 5607 90 90

 

 

146 A

Sfoară pentru legat sau îmbalotat pentru mașini agricole, din sisal sau alte fibre din familia Agave

 

 

ex 5607 21 00

 

 

146 B

Sfoară, corzi, frânghii și cabluri, din sisal sau alte fibre din familia Agave, altele decât produsele din categoria 146 A

 

 

ex 5607 21 00 , 5607 29 00

 

 

146 C

Sfoară, corzi, frânghii și cabluri, fie că sunt sau nu împletite ori răsucite, din iută sau alte fibre textile de bast din categoria nr. 5303

 

 

ex 5607 90 20

 

 

147

Deșeuri de mătase (inclusiv gogoși nefolosibile pentru filat), deșeuri de fire și material fibros garnetat, altele decât necardate sau nepieptănate

 

 

ex 5003 00 00

 

 

148 A

Fire de iută sau de alte fibre textile de bast din categoria nr. 5303

 

 

5307 10 00 , 5307 20 00

 

 

148 B

Fire din nucă de cocos

 

 

5308 10 00

 

 

149

Țesături țesute din iută sau din alte fibre textile de bast cu lățime de cel puțin 150 cm

 

 

5310 10 90 , ex 5310 90 00

 

 

150

Materiale țesute din iută sau din alte fibre textile de bast cu lățime nu mai mare de 150 cm; saci și pungi pentru ambalaj din iută sau alte fibre textile de bast, altfel decât uzate

 

 

5310 10 10 , ex 5310 90 00 , 5905 00 50 , 6305 10 90

 

 

151 A

Acoperitoare de podea din fibre de nuci de cocos

 

 

5702 20 00

 

 

151 B

Covoare și alte carpete din iută sau din alte fibre textile de bast, altfel decât scămoșate

 

 

ex 5702 39 00 , ex 5702 49 00 , ex 5702 50 90 , ex 5702 99 00

 

 

152

Postav realizat în război cu ace, din iută sau din alte fibre textile de bast, neimpregnat sau acoperit, altul decât pentru acoperit podeaua

 

 

5602 10 11

 

 

153

Saci și pungi pentru ambalaj, din iută sau alte fibre textile de bast din categoria nr. 5303

 

 

6305 10 10

 

 

154

Gogoși de viermi de mătase de pe care se pot depăna fire

 

 

5001 00 00

 

 

Mătase brută (nerăsucită)

 

 

5002 00 00

 

 

Deșeuri de mătase (inclusiv gogoși nefolosibile pentru filat), deșeuri de fire și material fibros garnetat, necardate sau nepieptănate

 

 

ex 5003 00 00

 

 

Lână necardată sau nepieptănată

 

 

5101 11 00 , 5101 19 00 , 5101 21 00 , 5101 29 00 , 5101 30 00

 

 

Păr fin sau grosier, necardat sau nepieptănat

 

 

5102 11 00 , 5102 19 10 , 5102 19 30 , 5102 19 40 , 5102 19 90 , 5102 20 00

 

 

Deșeuri de lână sau de păr fin sau grosier de origine animală, inclusiv deșeuri de fire, cu excepția materialului fibros garnetat

 

 

5103 10 10 , 5103 10 90 , 5103 20 00 , 5103 30 00

 

 

Material fibros garnetat din lână sau păr fin sau aspru de origine animală

 

 

5104 00 00

 

 

In, brut sau prelucrat, dar nefilat: câlți și deșeuri din in (inclusiv deșeuri de fire și material fibros garnetat)

 

 

5301 10 00 , 5301 21 00 , 5301 29 00 , 5301 30 00

 

 

Ramia și alte fibre textile vegetale brute sau prelucrate, dar nefilate: câlți și deșeuri, altele decât fibră de cocos și cânepă comună

 

 

5305 00 00

 

 

Bumbac, necardat sau nepieptănat

 

 

5201 00 10 , 5201 00 90

 

 

Deșeuri de bumbac (inclusiv deșeuri de fire și material fibros garnetat)

 

 

5202 10 00 , 5202 91 00 , 5202 99 00

 

 

Cânepă (Cannabis sativa L.) brută sau prelucrată, dar nefilată; câlți și deșeuri din cânepă (inclusiv deșeuri de fire și material fibros garnetat)

 

 

5302 10 00 , 5302 90 00

 

 

Cânepă de Manila (Manila hemp sau Musa Textilis Nee), brută sau prelucrată, dar nefilată: câlți și deșeuri din cânepă (inclusiv deșeuri de fire și material fibros garnetat)

 

 

5305 00 00

 

 

Iută și alte fibre textile de bast (exclusiv in, cânepă și ramia), brută sau prelucrată, dar nefilată: câlți și deșeuri de iută sau alte fibre textile din bast (inclusiv deșeuri de fire și material fibros garnetat)

 

 

5303 10 00 , 5303 90 00

 

 

Alte fibre textile vegetale, brute sau prelucrate, dar nefilate: câlți și deșeuri de asemenea fibre (inclusiv deșeuri de fire și material fibros garnetat)

 

 

5305 00 00

 

 

156

Bluze și pulovere pentru femei și fete, tricotate sau croșetate din mătase sau deșeuri de mătase

 

 

6106 90 30 , ex 6110 90 90

 

 

157

Articole de îmbrăcăminte, tricotate sau croșetate, altele decât cele din categoriile 1-123 și 156

 

 

ex 6101 90 20 , ex 6101 90 80 , 6102 90 10 , 6102 90 90 , ex 6103 39 00 , ex 6103 49 00 , ex 6104 19 90 , ex 6104 29 90 , ex 6104 39 00 , 6104 49 00 , ex 6104 69 00 , 6106 90 50 , 6106 90 90 , ex 6107 99 00 , ex 6108 99 00 , 6110 90 10 , ex 6110 90 90 , ex 6111 90 90 , ex 6114 90 00

 

 

159

Rochii, bluze și cămăși-bluze, netricotate sau necroșetate, din mătase sau din deșeuri de mătase

 

 

6204 49 10 , 6206 10 00

 

 

Șaluri, eșarfe, fulare, mantile, voaluri și alte articole similare, netricotate sau necroșetate, din mătase sau din deșeuri de mătase

 

 

6214 10 00

 

 

Cravate, papioane și fulare-cravată din mătase sau deșeuri de mătase

 

 

6215 10 00

 

 

160

Batiste din mătase sau din deșeuri de mătase

 

 

ex 6213 90 00

 

 

161

Articole de îmbrăcăminte netricotate sau necroșetate, altele decât cele din categoriile 1-123 și 159

 

 

6201 19 00 , 6201 99 00 , 6202 19 00 , 6202 99 00 , 6203 19 90 , 6203 29 90 , 6203 39 90 , 6203 49 90 , 6204 19 90 , 6204 29 90 , 6204 39 90 , 6204 49 90 , 6204 59 90 , 6204 69 90 , 6205 90 10 , ex 6205 90 80 , 6206 90 10 , 6206 90 90 , ex 6211 20 00 , ex 6211 39 00 , ex 6211 49 00 , ex 9619 00 50

 

 

163

Tifon și articole din tifon, preambalate sau ambalate pentru vânzarea cu amănuntul

 

 

3005 90 31 ”

 

 

6.2.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 32/35

REGULAMENTUL (UE) 2018/174 AL COMISIEI

din 2 februarie 2018

de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1177/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare referitoare la venit și la condițiile de viață (EU-SILC) în ceea ce privește lista cu variabilele țintă secundare referitoare la transmiterea între generații a dezavantajelor, componența gospodăriei și evoluția veniturilor pentru 2019

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1177/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 iunie 2003 privind statisticile comunitare referitoare la venit și la condițiile de viață (EU-SILC) (1), în special articolul 15 alineatul (2) litera (f),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1177/2003 a stabilit un cadru comun pentru producerea sistematică de statistici europene referitoare la venit și la condițiile de viață, pentru a asigura disponibilitatea la nivel național și la nivelul UE a unor date transversale și longitudinale comparabile și actualizate privind venitul și privind nivelul și componentele sărăciei și excluderii sociale.

(2)

În temeiul articolului 15 alineatul (2) litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 1177/2003, în fiecare an trebuie să fie adoptate măsuri de punere în aplicare pentru a specifica domeniile și variabilele țintă secundare care trebuie incluse în componenta transversală a EU-SILC, în anul respectiv. Prin urmare, ar trebui să fie adoptate măsuri de punere în aplicare care să specifice variabilele țintă secundare și identificatorii lor pentru modulul 2019 referitor la transmiterea între generații a dezavantajelor, componența gospodăriei și evoluția veniturilor.

(3)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Sistemului Statistic European,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Lista variabilelor țintă secundare și a identificatorilor pentru modulul 2019 referitor la transmiterea între generații a dezavantajelor, componența gospodăriei și evoluția veniturilor, care face parte din componenta transversală a statisticilor EU-SILC, este cea stabilită în anexă.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 2 februarie 2018.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1)  JO L 165, 3.7.2003, p. 1.

ANEXĂ

Lista variabilelor țintă secundare și a identificatorilor acestora pentru modulul 2019 referitor la transmiterea între generații a dezavantajelor, componența gospodăriei și evoluția veniturilor, care face parte din componenta transversală a statisticilor EU-SILC, se stabilește după cum urmează:

1.   Unități

Se furnizează informații privind transmiterea între generații a dezavantajelor pentru toți membrii gospodăriei actuale sau, după caz, pentru toți respondenții selecționați în vârstă de peste 24 de ani și sub 60 de ani.

Informațiile privind evoluția veniturilor și componența gospodăriei se aplică la nivel de gospodărie și se referă la gospodărie în ansamblul său.

2.   Modul de colectare a datelor

Pentru variabilele aplicabile la nivel individual, modul de colectare a datelor este interviul personal cu toți membrii actuali ai gospodăriei sau, după caz, cu toți respondenții selecționați, în vârstă de peste 24 de ani și sub 60 de ani.

Pentru variabilele aplicabile la nivelul gospodăriei, modul de colectare a datelor este interviul personal cu respondentul gospodăriei.

Interviurile indirecte sunt permise în mod excepțional pentru persoanele temporar absente sau aflate temporar în incapacitatea de a răspunde.

3.   Perioada de referință

În cazul variabilelor referitoare la transmiterea între generații a dezavantajelor, perioada de referință este perioada în care intervievatul avea în jur de 14 ani.

În cazul variabilelor referitoare la evoluția veniturilor și componența gospodăriei (grila gospodăriei), perioada de referință este perioada actuală.

4.   Definiții pentru transmiterea între generații a dezavantajelor

1.   Tatăl: persoana pe care intervievatul o considera ca fiindu-i tată, atunci când intervievatul avea 14 ani. În general, tatăl este tatăl biologic, dar dacă intervievatul consideră că o altă persoană a fost tatăl său în timpul perioadei de referință, răspunsurile sale se vor referi la această din urmă persoană, chiar dacă tatăl biologic era în viață și era cunoscut.

2.   Mama: persoana pe care intervievatul o considera ca fiindu-i mamă, atunci când intervievatul avea 14 ani. În general mama este mama biologică, dar dacă intervievatul consideră că o altă persoană a fost mama sa în timpul perioadei de referință, răspunsurile sale se vor referi la această din urmă persoană, chiar dacă mama biologică era în viață și era cunoscută.

3.   Gospodăria: se referă la gospodăria în care trăia respondentul la vârsta de aproximativ 14 ani.

Dacă părinții respondentului erau divorțați sau separați și își împărțeau custodia comună în mod egal (50 % din timp pentru fiecare părinte), respondentul are următoarele opțiuni:

—

fie își selectează gospodăria pe baza unui criteriu obiectiv, ținând cont de adresa sa principală la vârsta de 14 ani (și anume, adresa care figurează la evidența populației și/sau în cartea de identitate/pașaport);

—

fie își selectează gospodăria pe baza unui criteriu subiectiv în funcție de locul unde se simțea cel mai acasă la vârsta de 14 ani.

Dacă părinții respondentului erau divorțați sau separați și custodia nu era partajată în mod egal, gospodăria ar trebui să fie cea în care respondentul locuia în permanență sau în majoritatea timpului.

Variabilele țintă secundare sunt transmise Comisiei (Eurostat) în fișierul de date referitoare la gospodărie (fișierul H) și în fișierul de date personale (fișierul P), după variabilele țintă primare.

 

Modul de testare 2019

Transmiterea între generații a dezavantajelor

Denumirea variabilei

Codul

Variabila țintă

Datele privind familia

PT220

 

Tipul de gospodărie în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

1

Gospodărie privată

2

Locuia într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție

PT220_F

1

Completat

– 1

Lipsește

– 3

Respondent neselectat

– 6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

– 7

Nu se aplică (RB010 ≠ 2019)

PT230

 

Prezența mamei în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

1

Da

2

Nu, ea nu locuia în aceeași gospodărie, dar am ținut legătura cu ea

3

Nu, ea nu locuia în aceeași gospodărie, și nu am ținut legătura cu ea

4

Nu, ea era decedată

PT0230_F

1

Completat

– 1

Lipsește

– 2

N/A (a locuit într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție)

– 3

Respondent neselectat

– 6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

– 7

Nu se aplică (RB010 ≠ 2019)

PT240

 

Prezența tatălui în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

1

Da

2

Nu, el nu locuia în aceeași gospodărie, dar am ținut legătura cu el

3

Nu, el nu locuia în aceeași gospodărie, și nu am ținut legătura cu el

4

Nu, el era decedat

PT240_F

1

Completat

– 1

Lipsește

– 2

N/A (a locuit într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție)

– 3

Respondent neselectat

– 6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

– 7

Nu se aplică (RB010 ≠ 2019)

PT020

 

Numărul de adulți în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

Număr (2 cifre) 0-99

PT020_F

1

Completat

– 1

Absent

– 2

N/A (a locuit într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție)

– 3

Respondent neselectat

– 6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

– 7

Nu se aplică (RB010 ≠ 2019)

PT030

 

Numărul de copii în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

Număr (2 cifre) 0-99

PT030_F

1

Completat

– 1

Lipsește

– 2

N/A (a locuit într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție)

– 3

Respondent neselectat

– 6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

– 7

Nu se aplică (RB010 ≠ 2019)

PT040

 

Numărul de persoane din gospodărie încadrate în muncă în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

Număr (2 cifre) 0-99

PT040_F

1

Completat

– 1

Lipsește

– 2

N/A (a locuit într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție)

– 3

Respondent neselectat

– 6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

– 7

Nu se aplică (RB010 ≠ 2019)

PT250

 

Gradul de urbanizare în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

1

Oraș mare (mai mult de 100 000 de locuitori)

2

Oraș sau suburbie (între 10 000 și 100 000 de locuitori)

3

Zonă rurală, oraș mic sau sat (mai puțin de 10 000 de locuitori)

PT250_F

1

Completat

– 1

Lipsește

– 2

N/A (a locuit într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție)

– 3

Respondent neselectat

– 6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

– 7

Nu se aplică (RB010 ≠ 2019)

PT210

 

Statutul de ocupare a locuinței în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

1

Locuință în proprietate

2

Locuință închiriată

3

Locuință gratuită

– 1

Nu știe

PT210_F

1

Completat

– 1

Lipsește

– 2

N/A (a locuit într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție)

– 3

Respondent neselectat

– 6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

– 7

Nu se aplică (RB010 ≠ 2019)

Statutul părinților

PT060

 

Țara de naștere a tatălui

 

Țara de naștere a tatălui (SCL GEO cod alpha-2)

– 1

Nu știe

PT060_F

1

Completat

– 1

Lipsește

– 2

N/A (a locuit într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție)

– 3

Respondent neselectat

– 5

N/A Tatăl este absent și nu există legături sau este decedat

– 6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

– 7

Nu se aplică (RB010 ≠ 2019)

PT070

 

Cetățenia tatălui

 

Țara de cetățenie principală (SCL GEO cod alpha-2)

– 1

Nu știe

PT070_F

1

Completat

– 1

Lipsește

– 2

N/A (a locuit într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție)

– 3

Respondent neselectat

– 5

N/A Tatăl este absent și nu există legături sau este decedat

– 6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

– 7

Nu se aplică (RB010 ≠ 2019)

PT090

 

Țara de naștere a mamei

 

Țara de naștere a mamei (SCL GEO cod alpha-2)

– 1

Nu știe

PT090_F

1

Completat

– 1

Lipsește

– 2

N/A (a locuit într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție)

– 3

Respondent neselectat

– 5

N/A Mama este absentă și nu există legături sau este decedată

– 6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

– 7

Nu se aplică (RB010 ≠ 2019)

PT100

 

Cetățenia mamei

 

Țara de cetățenie principală (SCL GEO cod alpha-2)

– 1

Nu știe

PT100_F

1

Completat

– 1

Lipsește

– 2

N/A (a locuit într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție)

– 3

Respondent neselectat

– 5

N/A Mama este absentă și nu există legături sau este decedată

– 6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

– 7

Nu se aplică (RB010 ≠ 2019)

Date privind educația

PT110

 

Cel mai înalt nivel de educație al tatălui

1

Nivel scăzut (învățământ preșcolar, primar sau secundar inferior)

2

Nivel mediu (învățământ secundar superior și învățământ postsecundar neterțiar)

3

Nivel ridicat (învățământ terțiar cu ciclu scurt, studii de licență sau echivalent, masterat sau echivalent, doctorat sau echivalent)

– 1

Nu știe

PT110_F

1

Completat

– 1

Lipsește

– 2

N/A (a locuit într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție)

– 3

Respondent neselectat

– 5

N/A Tatăl este absent și nu există legături sau este decedat

– 6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

– 7

Nu se aplică (RB010 ≠ 2019)

PT120

 

Cel mai înalt nivel de educație al mamei

1

Nivel scăzut (învățământ preșcolar, primar sau secundar inferior)

2

Nivel mediu (învățământ secundar superior și învățământ postsecundar neterțiar)

3

Nivel ridicat (învățământ terțiar cu ciclu scurt, studii de licență sau echivalent, masterat sau echivalent, doctorat sau echivalent)

– 1

Nu știe

PT120_F

1

Completat

– 1

Lipsește

– 2

N/A (a locuit într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție)

– 3

Respondent neselectat

– 5

N/A Mama este absentă și nu există legături sau este decedată

– 6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

– 7

Nu se aplică (RB010 ≠ 2019)

Date privind ocupația

PT130

 

Statutul ocupațional al tatălui în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

1

Salariat cu normă întreagă de lucru

2

Salariat cu fracțiune de normă

3

Lucrător care desfășoară activități independente sau lucrător în întreprinderea familială

4

Șomer/în căutarea unui loc de muncă

5

Pensionar

6

În invaliditate permanentă și/sau incapacitate de muncă

7

Efectuează activități casnice și de îngrijire

8

Altă categorie de persoane inactive

– 1

Nu știe

PT130_F

1

Completat

– 1

Lipsește

– 2

N/A (a locuit într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție)

– 3

Respondent neselectat

– 5

N/A Tatăl este absent și nu există legături sau este decedat

– 6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

– 7

Nu se aplică (RB010 ≠ 2019)

PT140

 

Funcție de conducere a tatălui în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

1

Da

2

Nu

– 1

Nu știe

PT140_F

1

Completat

– 1

Lipsește

– 2

N/A (a locuit într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție)

– 3

Respondent neselectat

– 4

N/A Tatăl nu lucrează (neîncadrat în muncă)

– 5

N/A Tatăl este absent și nu există legături sau este decedat

– 6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

– 7

Nu se aplică (RB010 ≠ 2019)

PT150

 

Ocupația principală a tatălui în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

 

Codul ISCO-08(COM) (1 cifră)

– 1

Nu știe

PT150_F

1

Completat

– 1

Lipsește

– 2

N/A (a locuit într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție)

– 3

Respondent neselectat

– 4

N/A Tatăl nu lucrează (neîncadrat în muncă)

– 5

N/A Tatăl este absent și nu există legături sau este decedat

– 6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

– 7

Nu se aplică (RB010 ≠ 2019)

PT160

 

Statutul ocupațional al mamei în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

1

Salariată cu normă întreagă de lucru

2

Salariată cu fracțiune de normă

3

Lucrător care desfășoară activități independente sau lucrător în întreprinderea familială

4

Șomeră/în căutarea unui loc de muncă

5

Pensionară

6

În invaliditate permanentă și/sau incapacitate de muncă

7

Efectuează activități casnice și de îngrijire

8

Altă categorie de persoane inactive

– 1

Nu știe

PT160_F

1

Completat

– 1

Lipsește

– 2

N/A (a locuit într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție)

– 3

Respondent neselectat

– 5

N/A Mama este absentă și nu există legături sau este decedată

– 6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

– 7

Nu se aplică (RB010 ≠ 2019)

PT170

 

Funcție de conducere a mamei în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

1

Da

2

Nu

– 1

Nu știe

PT170_F

1

Completat

– 1

Lipsește

– 2

N/A (a locuit într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție)

– 3

Respondent neselectat

– 4

N/A Mama nu lucrează (neîncadrată în muncă)

– 5

N/A Mama este absentă și nu există legături sau este decedată

– 6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

– 7

Nu se aplică (RB010 ≠ 2019)

PT180

 

Ocupația principală a mamei în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

 

Codul ISCO-08(COM) (1 cifră)

– 1

Nu știe

PT180_F

1

Completat

– 1

Lipsește

– 2

N/A (a locuit într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție)

– 3

Respondent neselectat

– 4

N/A Mama nu lucrează (neîncadrată în muncă)

– 5

N/A Mama este absentă și nu există legături sau este decedată

– 6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

– 7

Nu se aplică (RB010 ≠ 2019)

Deprivare materială

PT190

 

Starea financiară a gospodăriei în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

1

Foarte rea

2

Rea

3

Relativ rea

4

Relativ bună

5

Bună

6

Foarte bună

– 1

Nu știe

PT190_F

1

Completat

– 1

Lipsește

– 2

N/A (a locuit într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție)

– 3

Respondent neselectat

– 6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

– 7

Nu se aplică (RB010 ≠ 2019)

PT260

 

Satisfacerea nevoilor școlare de bază (cărți și articole necesare în școli) în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

1

Da

2

Nu, din motive financiare

3

Nu, din alte motive

PT260_F

1

Completat

– 1

Lipsește

– 2

N/A (a locuit într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție)

– 3

Respondent neselectat

– 6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

– 7

Nu se aplică (RB010 ≠ 2019)

PT270

 

A beneficiat de o masă zilnic cu carne, pui, pește (sau echivalent vegetarian) în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

1

Da

2

Nu, din cauza dificultăților financiare

3

Nu, din alte motive

PT270_F

1

Completat

– 1

Lipsește

– 2

N/A (a locuit într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție)

– 3

Respondent neselectat

– 6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

– 7

Nu se aplică (RB010 ≠ 2019)

PT280

 

O vacanță de o săptămână pe an petrecută în afara domiciliului în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

1

Da

2

Nu, din cauza dificultăților financiare

3

Nu, din alte motive

PT280_F

1

Completat

– 1

Lipsește

– 2

N/A (a locuit într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție)

– 3

Respondent neselectat

– 6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

– 7

Nu se aplică (RB010 ≠ 2019)

 

Modul de testare opțional 2019

Evoluția veniturilor și componența gospodăriei

Denumirea variabilei

Codul

Variabila țintă

HI010

 

Modificarea veniturilor în raport cu anul precedent (OPȚIONAL)

1

Au crescut

2

Au rămas mai mult sau mai puțin aceleași

3

Au scăzut

HI010_F

1

Completat

– 1

Lipsește

– 3

Respondent neselectat

– 7

Nu se aplică (RB010 ≠ 2019)

HI020

 

Motivul creșterii (OPȚIONAL)

1

Indexarea/reevaluarea salariului

2

Creșterea timpului de lucru sau a salariului (același post)

3

A revenit pe piața muncii după o boală, maternitate/paternitate, concediu pentru creșterea copilului, concediu pentru îngrijirea copiilor sau îngrijirea unei persoane cu boală sau handicap

4

Începerea unei activități profesionale sau schimbarea locului de muncă

5

O modificare în componența gospodăriei

6

O creștere a prestațiilor sociale primite

7

Altele

HI020_F

1

Completat

– 1

Lipsește

– 2

Nu se aplică (HI010 ≠ 1)

– 3

Respondent neselectat

– 7

Nu se aplică (RB010 ≠ 2019)

HI030

 

Motivul scăderii veniturilor (OPȚIONAL)

1

Reducerea timpului de lucru sau a salariului (același post), inclusiv reducerea (involuntară) a unei activități independente

2

Maternitate/paternitate, concediu pentru creșterea copilului, concediu pentru îngrijirea copiilor sau pentru îngrijirea unei persoane cu boală sau handicap

3

Schimbarea locului de muncă

4

Pierderea locului de muncă/șomajul sau falimentul (propriei) întreprinderi

5

A intrat în incapacitate de muncă din cauza unei boli sau a unui handicap

6

Divorț/parteneriat încheiat/altă schimbare în componența gospodăriei

7

Pensionare

8

Reducerea prestațiilor sociale primite

9

Altele

HI030_F

1

Completat

– 1

Lipsește

– 2

Nu se aplică (HI010 ≠ 3)

– 3

Respondent neselectat

– 7

Nu se aplică (RB010 ≠ 2019)

HI040

 

Venituri viitoare (OPȚIONAL)

1

Creștere

2

Nu se modifică

3

Scădere

HI040_F

1

Completat

– 1

Lipsește

– 3

Respondent neselectat

– 7

Nu se aplică (RB010 ≠ 2019)

HGYX (1)

 

Grila gospodăriei (OPȚIONAL)  (2)

10

Partener(ă) (nivel scăzut)

11

Soț/soție/partener civil înregistrat (nivel ridicat)

12

Partener(ă)/concubin(ă) (nivel ridicat)

20

Fiu/fiică (nivel scăzut)

21

Fiu/fiică natural(ă)/adoptat(ă) (nivel ridicat)

22

Fiu/fiică vitreg(ă) (nivel ridicat)

30

Ginere sau noră (nivel scăzut; nivel ridicat)

40

Nepot/nepoată de bunic (nivel scăzut; nivel ridicat)

50

Părinte (nivel scăzut)

51

Părinte natural/adoptiv (nivel ridicat)

52

Părinte vitreg (nivel ridicat)

60

Socru/soacră (nivel scăzut; nivel ridicat)

70

Bunic(ă) (nivel scăzut; nivel ridicat)

80

Frate/soră (nivel scăzut)

81

Frate/soră natural(ă) (nivel ridicat)

82

Frate vitreg/soră vitregă (nivel ridicat)

90

Altă rudă (nivel scăzut; nivel ridicat)

95

Altă persoană fără legături de rudenie (nivel scăzut; nivel ridicat)

99

Nu se indică (nivel scăzut; nivel ridicat)

HGYX_F

1

Completat

– 1

Lipsește

– 2

N/A (o gospodărie cu o singură persoană)

– 7

Nu se aplică (RB010 ≠ 2019)

(1)  X = 1, …, număr de persoane în gospodărie – 1.

Y = 2, …, număr de persoane în gospodărie.

Y > X.

(2)  Se pot utiliza oricare dintre categoriile de răspuns „nivel scăzut” și/sau „nivel ridicat”.

6.2.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 32/48

REGULAMENTUL (UE) 2018/175 AL COMISIEI

din 2 februarie 2018

de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase (1), în special articolul 26,

întrucât:

(1)

Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 110/2008 prevede că denumirea de vânzare a băuturilor spirtoase din categoria 9 „Rachiu de fructe” trebuie să fie „rachiu de” urmat de numele fructului, al bacei sau al legumei utilizat(e). Însă, în unele limbi oficiale, respectivele denumiri de vânzare sunt exprimate în mod tradițional prin completarea numelui fructului cu un sufix. Așadar, în cazul rachiurilor de fructe etichetate în limbile oficiale respective, ar trebui să se permită indicarea unei denumiri de vânzare formate din numele fructului completat de un sufix.

(2)

În anexa II la Regulamentul (CE) nr. 110/2008, specificațiile categoriei 10 „Rachiu de cidru de mere și rachiu de cidru de pere” nu prevăd clar posibilitatea distilării împreună a cidrului de mere și a cidrului de pere în vederea producerii acestei categorii de băuturi spirtoase. Totuși, în unele cazuri, băutura spirtoasă este obținută în mod tradițional prin distilarea împreună a cidrului de mere și a cidrului de pere. Prin urmare, definirea acestei categorii de băuturi spirtoase ar trebui modificată pentru a oferi în mod explicit posibilitatea distilării împreună a cidrului de mere și a cidrului de pere atunci când metodele de producție tradiționale prevăd acest lucru. Pentru cazurile respective, este necesar să se stabilească, de asemenea, reguli privind denumirea de vânzare corespunzătoare. Pentru ca operatorii economici să nu se confrunte cu dificultăți, este oportun să se prevadă, totodată, o dispoziție tranzitorie referitoare la denumirea de vânzare a băuturilor spirtoase produse înaintea intrării în vigoare a prezentului regulament.

(3)

Prin urmare, anexa II la Regulamentul (CE) nr. 110/2008 ar trebui modificată în consecință.

(4)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru băuturi spirtoase,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 110/2008 se modifică după cum urmează:

1.

La categoria 9, litera (f) se înlocuiește cu următorul text:

„(f)

Denumirea de vânzare a rachiului de fructe este «rachiu de», urmat de numele fructului, al bacei sau al legumei, cum ar fi: rachiu de cireșe, care poate fi numit și kirsch, rachiu de prune, care poate fi numit și șliboviță, rachiu de corcodușe, de piersici, de mere, de pere, de caise, de smochine, de citrice, de struguri sau de orice alt fruct. Denumirea de vânzare poate fi exprimată prin numele fructului completat cu un sufix, atunci când numele respectiv este exprimat în limbile cehă, croată, greacă, polonă, slovacă, slovenă și română.

Această băutură poate purta și denumirea de wasser, însoțită de numele fructului.

Denumirea «rachiu de», urmată de numele fructului, poate fi înlocuită cu numele fructului numai în cazul în care se utilizează următoarele fructe:

—

corcodușe [Prunus domestica L. subsp. syriaca (Borkh.) Janch. ex Mansf.];

—

prune (Prunus domestica L.);

—

prune brumării (Prunus domestica L.);

—

fructe de arbutus (Arbutus unedo L.);

—

mere «Golden delicios».

În cazul în care există riscul ca una dintre aceste denumiri de vânzare care nu conține mențiunea «rachiu de» să nu fie ușor înțeleasă de consumatorul final, pe etichetă și în prezentare trebuie să apară cuvintele «rachiu de», care pot fi completate cu o explicație.”

2.

Categoria 10 se înlocuiește cu următorul text:

„10.

 Rachiu de cidru de mere, rachiu de cidru de pere și rachiu de cidru de mere și de pere

(a)

Rachiul de cidru de mere, rachiul de cidru de pere și rachiul de cidru de mere și de pere sunt băuturi spirtoase care îndeplinesc următoarele condiții:

(i)

sunt produse numai prin distilarea la mai puțin de 86 % vol. a cidrului de mere sau a cidrului de pere, astfel încât distilatul are o aromă și un gust derivate din fructele respective;

(ii)

conțin o cantitate de substanțe volatile mai mare sau egală cu 200 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol.;

(iii)

au un conținut maxim de metanol de 1 000 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol.

Condiția prevăzută la punctul (i) nu exclude băuturile spirtoase produse prin metode de producție tradiționale care permit distilarea împreună a cidrului de mere și a cidrului de pere. În cazurile respective, denumirea de vânzare este «rachiu de cidru de mere și de pere».

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volum a rachiului de cidru de mere, a rachiului de cidru de pere și a rachiului de cidru de mere și de pere este de 37,5 %.

(c)

Nu au adaos de alcool, în sensul definiției de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.

(d)

Rachiul de cidru de mere, rachiul de cidru de pere și rachiul de cidru de mere și de pere nu se aromatizează.

(e)

Rachiul de cidru de mere, rachiul de cidru de pere și rachiul de cidru de mere și de pere pot conține numai adaos de caramel în scopul de a adapta culoarea.”

Articolul 2

Băuturile spirtoase care sunt incluse în categoria 10 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 110/2008 și ale căror denumiri de vânzare îndeplinesc cerințele prevăzute de respectivul regulament la momentul intrării în vigoare a prezentului regulament pot fi comercializate în continuare până la epuizarea stocurilor.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 2 februarie 2018.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1)  JO L 39, 13.2.2008, p. 16.

DECIZII

6.2.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 32/50

DECIZIA (UE) 2018/176 A CONSILIULUI

din 29 ianuarie 2018

privind poziția care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii Europene, în cadrul Comitetului mixt al SEE referitor la modificarea anexei XIII (Transporturile) la Acordul privind SEE

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 91 coroborat cu articolul 218 alineatul (9),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2894/94 al Consiliului din 28 noiembrie 1994 referitor la normele de punere în aplicare a Acordului privind Spațiul Economic European (1), în special articolul 1 alineatul (3),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

Acordul privind Spațiul Economic European (2) (denumit în continuare „Acordul privind SEE”) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1994.

(2)

În temeiul articolului 98 din Acordul privind SEE, Comitetul mixt al SEE poate decide să modifice, printre altele, anexa XIII (Transporturile) la Acordul privind SEE.

(3)

Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului (3) trebuie încorporată în Acordul privind SEE.

(4)

Prin urmare, anexa XIII (Transporturile) la Acordul privind SEE ar trebui modificată în consecință.

(5)

Prin urmare, poziția Uniunii în cadrul Comitetului mixt al SEE ar trebui să se bazeze pe proiectul de decizie atașat,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Poziția care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii, în cadrul Comitetului mixt al SEE referitor la propunerea de modificare a anexei XIII (Transporturile) la Acordul privind SEE se bazează pe proiectul de decizie a Comitetului mixt al SEE atașat la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Bruxelles, 29 ianuarie 2018.

Pentru Consiliu

Președintele

R. PORODZANOV

(1)  JO L 305, 30.11.1994, p. 6.

(2)  JO L 1, 3.1.1994, p. 3.

(3)  Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi (JO L 307, 28.10.2014, p. 1).

PROIECT

DECIZIA NR. …/2018 A COMITETULUI MIXT AL SEE

din …

de modificare a anexei XIII (Transporturile) la Acordul privind SEE

COMITETUL MIXT AL SEE,

având în vedere Acordul privind Spațiul Economic European („Acordul privind SEE”), în special articolul 98,

întrucât:

(1)

Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi (1) trebuie încorporată în Acordul privind SEE.

(2)

Prin urmare, anexa XIII la Acordul privind SEE ar trebui să fie modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

După punctul 5 (eliminat) din anexa XIII la Acordul privind SEE se introduce următorul punct:

„5a.

32014 L 0094: Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi (JO L 307, 28.10.2014, p. 1).

În sensul prezentului acord, dispozițiile directivei se citesc cu următoarele adaptări:

(a)

În ceea ce privește statele AELS, cuvântul «TFUE» de la articolul 3 alineatul (5) se citește «Acordul privind SEE».

(b)

Articolul 6 nu se aplică Islandei.

(c)

Prezenta directivă nu se aplică Liechtensteinului.”

Articolul 2

Textele Directivei 2014/94/UE în limbile islandeză și norvegiană, care urmează să fie publicate în suplimentul SEE la Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, sunt autentice.

Articolul 3

Prezenta decizie intră în vigoare la […], cu condiția să se fi efectuat toate notificările prevăzute la articolul 103 alineatul (1) din Acordul privind SEE (*1).

Articolul 4

Prezenta decizie se publică în secțiunea SEE și în suplimentul SEE ale Jurnalului Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles,

Pentru Comitetul mixt al SEE,

Președintele

Secretarii Comitetului mixt al SEE

(1)  JO L 307, 28.10.2014, p. 1.

(*1)  [Nu au fost semnalate obligații constituționale.] [Au fost semnalate obligații constituționale.]

RECOMANDĂRI

6.2.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 32/52

RECOMANDAREA (UE) 2018/177 A COMISIEI

din 2 februarie 2018

privind elementele care ar trebui incluse în acordurile tehnice, juridice și financiare între statele membre pentru aplicarea mecanismului de solidaritate în temeiul articolului 13 din Regulamentul (UE) 2017/1938 al Parlamentului European și al Consiliului privind măsurile de garantare a siguranței furnizării de gaze

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

Având în vedere articolul 13 alineatul (12) din Regulamentul (UE) 2017/1938 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2017 privind măsurile de garantare a siguranței furnizării de gaze și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 994/2010 (1),

întrucât:

(1)

Articolul 194 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că politica energetică a UE ar trebui să vizeze siguranța aprovizionării cu energie în Uniune, într-un spirit de solidaritate între statele membre.

(2)

Regulamentul privind securitatea aprovizionării cu gaze are scopul de a întări solidaritatea și încrederea între statele membre și de a permite pieței interne a gazelor să funcționeze cât mai mult timp posibil, chiar și în cazul unui deficit de aprovizionare.

(3)

Regulamentul introduce, pentru prima dată, un mecanism de solidaritate între statele membre, cu scopul de a atenua efectele unei crize grave survenite în Uniune și de a asigura fluxul de gaz către clienții protejați în virtutea principiului solidarității.

(4)

Atunci când adoptă măsurile necesare pentru punerea în aplicare a mecanismului de solidaritate, statele membre trebuie să ajungă la un acord cu privire la o serie de aspecte tehnice, juridice și financiare în acordurile lor bilaterale și să le descrie în planurile lor de urgență.

(5)

Pentru a asista statele membre la punerea în aplicare, și după consultarea Grupului de coordonare pentru gaz, Comisia a pregătit aceste orientări fără caracter obligatoriu cu privire la elementele esențiale care ar trebui să figureze în aceste acorduri,

ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:

1.

Statele membre ar trebui să respecte orientările neobligatorii din punct de vedere juridic prezentate în anexa la prezenta recomandare. Aceste orientări ar trebui să ajute statele membre să încheie acordurile tehnice, juridice și financiare necesare pentru a aplica obligațiile în materie de solidaritate prevăzute la articolul 13 din Regulamentul (UE) 2017/1938 și să le descrie în planurile de urgență pe care trebuie să le elaboreze în temeiul respectivului regulament.

2.

Prezenta recomandare se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 2 februarie 2018.

Pentru Comisie

Miguel ARIAS CAÑETE

Membru al Comisiei

(1)  JO L 280, 28.10.2017, p. 1.

ANEXĂ

I.   INTRODUCERE

Regulamentul (UE) 2017/1938 (denumit în continuare „regulamentul”) traduce în practică conceptul de solidaritate și stabilește un mecanism de solidaritate între statele membre care intervine în cazul în care condițiile stabilite în prevederile relevante sunt îndeplinite. Solidaritatea este un mecanism de ultimă instanță: el permite fluxul neîntrerupt de gaze, într-un spirit de solidaritate, către cei mai vulnerabili. Aceștia sunt clienții casnici și anumite servicii esențiale, definite ca fiind „clienți protejați în virtutea principiului solidarității” la articolul 2 alineatul (6) din respectivul regulament.

1.   Mecanismul de solidaritate

Dacă un stat membru solicită aplicarea principiului de solidaritate, mecanismul de solidaritate include o obligație a celorlalte state membre direct conectate de a acorda prioritate alimentării clienților protejați în virtutea principiului solidarității din statul membru solicitant față de clienții interni care nu sunt protejați în virtutea principiului solidarității. Acest lucru este necesar numai în cazul în care piața nu reușește să livreze volumele de gaz necesare (1). Limitele ajutorului pe care un stat membru îl poate acorda sunt:

—

capacitatea de interconexiune disponibilă;

—

cantitatea de gaz necesară pentru alimentarea propriilor clienți protejați în virtutea principiului solidarității în cazul în care aprovizionarea lor cu gaze este în pericol;

—

siguranța propriei rețele de gaze naturale și

—

pentru anumite țări, aprovizionarea centralelor electrice alimentate cu gaz și cu rol critic pentru a menține siguranța aprovizionării cu energie electrică.

Ca o măsură de ultimă instanță, solidaritatea poate fi declanșată numai de un stat membru solicitant atunci când piața, atât în statul membru solicitant, cât și în orice stat membru potențial furnizor, nu reușește să ofere volumele de gaz necesare, inclusiv cele oferite în mod voluntar de către consumatorii neprotejați, pentru a satisface cererea clienților protejați în virtutea principiului solidarității. În plus, măsurile din planul de urgență al statului membru solicitant, inclusiv restricționarea forțată la nivelul clienților protejați în virtutea principiului solidarității, trebuie să fi fost epuizate. În ciuda acestor condiții stricte pentru activarea mecanismului de solidaritate, mecanismul oferă consumatorilor casnici și serviciilor sociale esențiale siguranța și securitatea aprovizionării cu gaze naturale în mod neîntrerupt.

În astfel de circumstanțe, este posibil ca măsurile care nu se bazează pe piață sau restricționările fie să fi început deja, fie să fie iminente în statele membre potențial furnizoare. În caz contrar, ofertele pentru anumite volume de gaze ar persista și gazele ar putea fi încă furnizate acolo unde este necesar, ca urmare a semnalelor în materie de prețuri (presupunând că acestea există), fără a fi nevoie să declanșeze mecanismul de solidaritate. Mecanismul de solidaritate este de fapt o realocare temporară a surplusului de gaze de la clienți care nu sunt consumatori protejați în virtutea principiului solidarității dintr-un stat membru către consumatorii protejați în virtutea principiului solidarității din alt stat membru, în cadrul acelorași piețe europene integrate de gaze naturale. Solidaritatea poate fi asigurată numai dacă rețeaua de gaze naturale este încă în măsură să realoce și să transporte gazele în condiții de siguranță (2).

Diferitele elemente ale unui acord bilateral care se ocupă de aspectele juridice, tehnice și financiare ale solidarității sunt deja parțial acoperite de articolul 13 din regulament. În plus, în acordurile lor bilaterale, statele membre trebuie să ajungă la un acord cu privire la toate elementele și detaliile necesare, astfel încât să se asigure certitudine și securitate pentru toate părțile implicate în aplicarea mecanismului de solidaritate. Aceste măsuri trebuie să fie descrise în planurile lor de urgență respective; în special, trebuie să fie inclus mecanismul de compensare sau, cel puțin, un rezumat al acestuia.

Compensația, astfel cum este descrisă la articolul 13 din regulament, este cuprinzătoare. Ea cuprinde plățile pentru gaze și costurile suplimentare (cum ar fi transportul) pentru livrările către clienții protejați în virtutea principiului solidarității din statul membru care solicită măsuri de solidaritate, împreună cu plățile pentru restricționarea alimentării efectuate către clienții din statul membru care furnizează măsurile de solidaritate. În sensul prezentelor orientări, o despăgubire în acest sens mai larg este denumită „compensație pentru solidaritate”. Compensația pentru daune suferite ca urmare a restricționării este denumită „compensație pentru restricționare”.

Există mai multe condiții pentru ca mecanismul de solidaritate să funcționeze corespunzător.

În primul rând, măsurile bazate pe piață ar trebui urmărite cât mai mult timp posibil. Statele membre trebuie să facă toate eforturile pentru a înființa un mecanism sau o platformă care să permită răspunsul voluntar din partea cererii. Acest lucru este în interesul potențialului furnizor și al statelor membre solicitante și, în mod alternativ, măsurile care nu se bazează pe piață – cum ar fi utilizarea forțată a altor combustibili sau restricționarea alimentării pentru clienți – vor trebui să înceapă mai devreme. Aceasta este, de asemenea, în concordanță cu principiul general menționat în regulament, care prevede că pieței ar trebui să i se acorde o marjă de manevră maximă pentru a rezolva problemele de aprovizionare cu gaze.

În al doilea rând, prețurilor angro trebuie să li se lase libertatea de fluctuare, chiar și în timpul unei situații de urgență; înghețarea sau plafonarea prețurilor nu va permite semnalelor privind prețurile să reflecte nevoia de cantități suplimentare de gaze și, astfel, gazele nu vor mai fi disponibile acolo unde este mai multă nevoie de ele.

În al treilea rând, accesul transfrontalier la infrastructură ar trebui menținut din punct de vedere tehnic și în condiții de siguranță, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 715/2009 al Parlamentuui European și al Consiliului (3), în orice moment, chiar și în caz de urgență. În funcție de constrângerile tehnice din fiecare stat membru, ar trebui să se asigure că interconectările, terminalele GNL, instalațiile de stocare subterană a gazelor, platformele gazifere și ofertele din partea cererii, după caz, sunt pe deplin accesibile pentru actorii de pe piață de peste graniță. Acest lucru va întârzia necesitatea de a declanșa mecanismul solidarității în statul membru care se confruntă cu dificultăți de aprovizionare.

În al patrulea rând, statele membre sunt încurajate să coopereze în cursul diferitelor etape ale unei situații de urgență. Cooperarea eficientă în etapele inițiale ar putea întârzia nevoia de a declanșa mecanismul de solidaritate. De asemenea, ar împiedica evoluția unor prețuri ale gazelor potențial diferite (de exemplu, ca urmare a pierderilor datorate întreruperii alimentării pentru grupurile de clienți pentru care alimentarea a fost redusă) pe piețele conectate și va descuraja furnizarea de măsuri de solidaritate.

2.   Temeiul juridic

Articolul 13 alineatul (12) din regulament prevede că Comisia trebuie să furnizeze orientări neobligatorii din punct de vedere juridic pentru elementele esențiale ale acordurilor tehnice, juridice și financiare, până la 1 decembrie 2017 și după consultarea Grupului de coordonare pentru gaz. Aceste orientări trebuie să vizeze în special modul în care se pun în practică elementele descrise la articolul 13 alineatele (8) și (10) din regulament.

3.   Domeniul de aplicare al orientărilor

Articolul 13 din regulament semnalează mai multe elemente și aspecte ale mecanismului de solidaritate care trebuie să fie adoptate de comun acord și incluse în acordurile bilaterale. Oferirea de orientări utile cu privire la aceste aspecte și la orice elemente suplimentare care pot fi incluse în aceste acorduri necesită, în primul rând, o mai bună înțelegere a situației în care ar putea fi declanșat mecanismul de solidaritate, precum și a eforturilor și principiilor de bază care ar putea preveni apariția unei astfel de situații. Actualele orientări fără caracter obligatoriu nu vizează și nu pot viza întocmirea unei liste exhaustive și prescriptive adecvate pentru toate statele membre, deoarece acestea trebuie să aibă libertatea de a alege soluțiile care li se potrivesc cel mai bine, având în vedere capacitățile, cadrele existente, situația și prioritățile lor. În schimb, ele recomandă utilizarea unui set de elemente necesare și opționale, descriu posibilele moduri de aplicare a anumitor măsuri de solidaritate și oferă exemple și bune practici.

Abordarea propusă este ca statele membre să recurgă la cadrele naționale și la procedurile existente ori de câte ori este posibil, sau să le adapteze după cum este necesar în scopuri care țin de solidaritate. Acestea pot include, de exemplu, utilizarea platformelor existente pentru măsurile referitoare la cerere sau mecanisme existente de compensare ale clienților.

II.   MĂSURI JURIDICE, TEHNICE ȘI FINANCIARE

1.   Dispoziții juridice

Obiectivul este să se asigure certitudinea juridică pentru toate părțile implicate în furnizarea sau primirea de gaze în situații de solidaritate. Statele membre implicate în aplicarea mecanismului de solidaritate sunt sfătuite să pună în aplicare măsuri juridice clare, transparente și eficace, astfel încât părțile interesate să cunoască normele și procedurile pentru solidaritatea transfrontalieră.

Articolul 13 alineatul (10) din regulament prevede că statele membre interconectate trebuie să aibă acorduri în vigoare. În prezent, există state membre care nu sunt conectate fizic la nici un alt stat membru (4), un grup de state membre care sunt conectate între ele, însă nu și la alt stat membru (5), și mai multe state membre care au o frontieră comună sau o zonă economică exclusivă, dar care nu sunt direct conectate între ele (6). Cu proiectele de infrastructură pentru interconexiuni în curs de elaborare, acest lucru se poate schimba. În cazul în care interconexiunile devin funcționale după data de 1 decembrie 2018, statele membre vor trebui să pună în aplicare acordurile juridice, financiare și tehnice prevăzute la articolul 13 alineatul (10) din regulament în cel mai scurt timp.

1.1.   Statele membre vizate și identificarea țării terțe [articolul 13 alineatul (2)]

Statele membre vizate de mecanismul de solidaritate sunt:

—

statul membru care a solicitat măsuri de solidaritate și

—

toate statele membre conectate direct cu statul membru solicitant.

Toate statele membre direct conectate ar trebui să încheie acorduri bilaterale cu privire la aplicarea mecanismului de solidaritate în prealabil, cu excepția cazului în care regulamentul prevede o derogare de la o astfel de obligație. În cazul în care există mai mult de un stat membru care poate asigura solidaritatea, statul membru solicitant trebuie să consulte toate statele respective și să solicite oferte pentru volumele de gaz de care are nevoie pentru aprovizionarea clienților protejați în virtutea principiului solidarității. Orice ofertă de acest fel oferă o formă concretă a acordului privind prețul gazelor naturale incluse în înțelegerea bilaterală prealabilă. Acest acord ar putea conține o trimitere la un preț de piață sau o metodologie comună pentru calcularea prețului gazelor. După ce statul membru care solicită măsuri de solidaritate selectează una sau mai multe oferte, el identifică statul (statele) membru (membre) implicat(e) în furnizarea măsurilor de solidaritate.

Obligația altor state membre care ar putea asigura măsuri de solidaritate, dar ale căror oferte nu au fost selectate este suspendată temporar. În cazul în care situația de criză se deteriorează în continuare, statul membru care a solicitat oferte poate în orice moment să solicite măsuri de solidaritate. Cu toate acestea, cererea va trebui să fie retransmisă, dat fiind că circumstanțele sunt susceptibile de a suferi modificări în timp (de exemplu, prețul gazelor naturale se poate modifica sau volumul de gaze potențial disponibil se poate reduce). Este indicat ca statul membru care primește o astfel de cerere să își actualizeze oferta, ținând seama de orice schimbări ale situației (volumele de gaz în stocare subterană, fluxurile, temperatura, consumul etc.). Din acest motiv, statele membre a căror obligație a fost suspendată temporar ar trebui să fie informate cu privire la situația statului membru solicitant. Comisia va monitoriza îndeaproape situația în statul membru destinatar al măsurilor de solidaritate.

În situații specifice, conceptul de state membre direct conectate acoperă, de asemenea, o legătură prin intermediul unei țări terțe. În acest caz, dreptul de a solicita și obligația de a asigura măsurile de solidaritate depind de acordurile existente între statele membre și acordul cu țara terță în cauză. Acordul dintre statele membre ar trebui să indice faptul că țara terță va trebui să se angajeze să tranziteze volumele de gaze pe teritoriul său, pe perioada în care se aplică măsurile de solidaritate. Fără acest angajament, este posibil ca măsurile de solidaritate să nu se realizeze.

1.2.   Cerere de aplicare a măsurilor de solidaritate

Situațiile de criză necesită răspunsuri rapide. Prin urmare, solicitarea privind măsurile de solidaritate ar trebui să fie concisă, standardizată și să conțină o cantitate minimă de informații necesare. În mod ideal, statele membre pot avea în vedere încheierea unui acord bilateral prin care să convină asupra unui model și să-l anexeze la acord ca anexă. Următoarele informații par a fi minimul necesar pentru a răspunde la o cerere de solidaritate:

—

numele statului membru solicitant, inclusiv o entitate responsabilă și persoana (persoanele) de contact;

—

numele operatorului sistemului de transport (OST) sau al administratorului sectorului de piață (dacă este cazul) și persoana (persoanele) de contact responsabilă (responsabile);

—

volumul de gaz solicitat (măsurat în unitate agreată de comun acord);

—

informații despre presiunea gazului;

—

indicarea de către statul membru care solicită măsuri de solidaritate a punctului (punctelor) de livrare preferate;

—

o cerere de ofertă (oferte), inclusiv prețul (a se vedea secțiunea 3.1), volumul, punctele de livrare și termenul de livrare;

—

o cerere pentru a indica prima dată posibilă de livrare și durata anticipată de furnizare a alimentării (indicând durata anticipată pe care statul membru solicitat va asigura solidaritatea);

—

o trimitere la angajamentul asumat de statul membru solicitant de plătire a unei compensații pentru solidaritate.

Un model pentru răspunsurile statelor membre solicitate ar putea asigura facilitarea comparabilității și a inteligibilității cantităților și a condițiilor oferite în cadrul mecanismului de solidaritate. Modelul ar putea fi completat în avans cu informații cunoscute atunci când statele membre încheie un acord bilateral, anexat la planurile de urgență respective.

1.3.   Începutul și sfârșitul exercițiului de solidaritate

Solicitarea privind măsurile de solidaritate este valabilă și conduce la obligația de a asigura solidaritatea din momentul în care a fost depusă cererea. Acest lucru nu va afecta controalele pe care Comisia le efectuează în temeiul articolului 11 alineatul (8) din regulament, dacă declararea situației de urgență de către statul membru care solicită măsuri de solidaritate a fost justificată, iar măsurile pentru executarea acțiunilor enumerate în planul de urgență au fost întreprinse. Comisia are la dispoziție cinci zile pentru a efectua această procedură de verificare. Este puțin probabil ca un stat membru să solicite măsuri de solidaritate înainte de cinci zile de la declararea unei situații de urgență, întrucât, în general, va dura un anumit timp înainte ca problemele legate de aprovizionarea cu gaze să ajungă la un nivel care justifică o astfel de cerere. În acest caz, controalele Comisiei în ceea ce privește justificarea pentru declararea unei situații de urgență se vor afla încă în curs de desfășurare. Cu toate acestea, orice astfel de verificare în curs nu ar trebui să influențeze valabilitatea cererii de solidaritate.

Riscul de utilizare abuzivă a mecanismului de solidaritate printr-o cerere nejustificată a ajutorului de solidaritate este foarte limitat, din cauza consecințelor extinse și a condițiilor stricte care trebuie îndeplinite pentru ca mecanismul de solidaritate să fie declanșat, și anume:

—

aplicarea tuturor măsurilor de urgență prevăzute în planul de urgență și

—

restricționarea aprovizionării clienților care nu sunt protejați în virtutea principiului solidarității în statul membru care solicită măsuri de solidaritate.

În cazul în care verificările Comisiei au ajuns la concluzia că o cerere de solidaritate nu a fost justificată, statul membru care a emis cererea nejustificată și a primit ajutor din partea vecinilor direct conectați va plăti pentru gazele furnizate, plus costuri suplimentare pentru statele membre care au oferit ajutor.

Obligația de a asigura solidaritatea încetează să se aplice dacă:

—

în urma unei proceduri de verificare, Comisia concluzionează că declararea unei situații de urgență nu se mai justifică;

—

statul membru care a solicitat măsuri de solidaritate informează statele membre care furnizează măsurile de solidaritate că este din nou în măsură să aprovizioneze cu gaz consumatorii săi interni care sunt protejați în virtutea principiului solidarității și

—

statul membru care furnizează măsuri de solidaritate nu mai poate să își aprovizioneze clienții proprii care sunt protejați în virtutea principiului solidarității.

De asemenea, este posibil ca, în ciuda unui moment de criză a gazelor la nivel național, statul membru care a solicitat măsuri de solidaritate inițial să decidă să renunțe la dreptul său de a solicita astfel de măsuri de solidaritate – deoarece, de exemplu, nu își poate permite să plătească.

1.4.   Roluri și responsabilități

Statele membre ar trebui să aibă responsabilitatea finală pentru gestionarea mecanismului de solidaritate. Aceasta include, în special, decizia de a solicita solidaritatea și monitorizarea globală a modului în care entitățile responsabile pentru sarcini specifice exploatează mecanismul. Regulamentul nu impune crearea de noi entități specifice. De preferință, se recomandă statelor membre să aloce responsabilitățile entităților existente sau, în circumstanțe speciale, unor noi entități, ținându-se seama de structura organizatorică a acestora și de experiența în materie de gestionare a crizelor și de intervenție în caz de urgență. În vederea reducerii costurilor, în special pentru a evita costurile fixe, statele membre ar putea să se bazeze pe mecanismele existente, atunci când este posibil. Principiul călăuzitor în această privință ar trebui să fie asigurarea solidarității în mod eficient și eficace.

Autoritățile competente în temeiul regulamentului ar urma să fie responsabile de punerea în aplicare a cadrului, cu sarcini și responsabilități atribuite în mod clar respectivilor actori precum OTS, autoritatea națională de reglementare și întreprinderile din sectorul gazelor naturale. Autoritățile competente sunt, de asemenea, cel mai bine plasate pentru a pregăti acordurile bilaterale cu autoritățile competente din statele membre conectate în mod direct. Acestea ar putea ulterior constitui temeiul juridic al solidarității, inclusiv plata unor compensații și reglementări financiare după aplicarea măsurilor de solidaritate. Statele membre sau autoritățile competente sunt cel mai bine plasate să se ocupe de trimiterea sau primirea cererilor de solidaritate, a ofertelor de volume de gaz și de trimiterea notificărilor în cazul în care cererea de solidaritate a fost suspendată. Răspunderea financiară legată de compensația acordată ar trebui, de asemenea, să îi revină în cele din urmă statului membru.

Sub rezerva constrângerilor tehnice și juridice din fiecare stat membru, autoritățile naționale de reglementare sunt cele mai în măsură să conducă sau cel puțin să se implice în procesul calculării compensării costurilor pe baza unei metodologii pe care au elaborat-o în prealabil și pe care au publicat-o în planul de urgență. Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei ar putea fi implicată în acest proces. Operatorii de transport și de sistem ar trebui, de preferință, să fie responsabili de distribuirea volumelor de gaze necesare, și să facă acest lucru într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor.

Operatorii de transport și de sistem (sau o entitate de echilibrare) sunt cei mai în măsură să își asume responsabilitatea pentru coordonarea tuturor aspectelor tehnice și să pună în aplicare toate măsurile operaționale necesare în cazul în care se aplică măsurile de solidaritate. Entitatea respectivă din statul membru care oferă solidaritate ar putea fi, de asemenea, entitatea responsabilă de colectarea cererilor de gaze și a costurilor suplimentare, verificarea acestora și canalizarea acestora către entitatea responsabilă din statul membru care beneficiază de solidaritate. În acest context, o abordare de tipul „ghișeului unic” ar fi utilă. Statele membre sunt invitate să identifice și să convină cu privire la entitatea responsabilă de colectarea și direcționarea cererilor de despăgubiri pentru restricționarea aprovizionării.

Prevederea unui mediator în acordurile bilaterale încheiate între statele membre ar putea asigura ambele state cu privire la plata și calcularea costurilor de compensare. Mediatorul ar contribui la soluționarea oricărui dezacord cu privire la cuantumul compensației care urmează să fie plătită.

1.5.   Forma juridică a acordurilor bilaterale

Nu există nicio obligație explicită în ceea ce privește forma juridică a acordurilor bilaterale. Statele membre au libertatea de a găsi o formă juridică care creează drepturi și obligații între ele, în cazul în care se aplică mecanismul de solidaritate. Dreptul de a solicita solidaritatea și obligația de a asigura solidaritatea sunt prevăzute la articolul 13 din regulament. Acordurile bilaterale vor defini modul în care aceste drepturi și obligații stabilite în legislația Uniunii vor fi exercitate. Acordurile vor fi operaționale, nu de natură politică. La prima vedere, în scopul implementării, poate fi suficient ca autoritățile competente să încheie un acord administrativ cu caracter obligatoriu. Acest lucru ar putea include dispozițiile acordului bilateral existent, acordurile contractuale între OTS sau condițiile de licențiere specifice pentru entitățile de gaze, cu condiția ca acestea să fie supravegheate de către autoritățile competente relevante. Pe de altă parte, un instrument juridic fără caracter obligatoriu, cum ar fi un memorandum de înțelegere, nu ar fi suficient, deoarece nu creează obligații juridice între participanți. Acordurile sub forma unui memorandum nu ar îndeplini, prin urmare, cerințele articolului 13 de creare a unui sistem de solidaritate obligatoriu din punct de vedere juridic și ar putea fi interpretate ca punere în aplicare insuficientă a prevederilor articolului 13 alineatul (10).

2.   Acorduri tehnice

Scopul acordurilor tehnice este de a descrie toate dispozițiile și condițiile tehnice necesare care ar permite mecanismului de solidaritate să funcționeze în practică. Acest lucru ar necesita schimbul prealabil obligatoriu de informații privind capacitatea tehnică și constrângerile infrastructurii gazifere relevante și volumele de gaz teoretice maxime relevante pentru ajutorul de solidaritate, împreună cu certitudinea că nu există constrângeri tehnice nejustificate care ar face dificilă acordarea ajutorului de solidaritate. În cazul în care există constrângeri tehnice sau de altă natură, statele membre sunt încurajate să identifice și să convină asupra unor soluții reciproc acceptabile, care să fie aplicate la punctele de interconectare în cazul în care se declanșează mecanismul de solidaritate.

În funcție de constrângerile tehnice din fiecare stat membru, este posibil ca operatorii de transport și de sistem (sau o entitate de echilibrare) să fie cei mai în măsură să își asume responsabilitatea pentru coordonarea tuturor aspectelor tehnice și să pună în aplicare toate măsurile operaționale necesare în cazul în care solidaritatea este aplicată, pe baza cunoștințelor lor cu privire la sistemele lor de gaze și cu privire la sistemele de cooperare transfrontalieră existente (7). Aceste structuri de cooperare, acordurile și experiența existente ar trebui să fie luate în considerare sau chiar să servească drept bază pentru situații de solidaritate. În orice caz, un cadru general trebuie să fie clar identificat (în cazul în care este deja în vigoare) sau stabilit, inclusiv condițiile tehnice, astfel încât cooperarea necesară să poată fi realizată în condiții de certitudine juridică.

Datele tehnice din planuri pot fi actualizate, după cum este necesar.

2.1.   Soluții tehnice și coordonare [articolul 13 alineatul (10) litera (c)]

Se pot adopta soluții și acorduri tehnice pentru diferitele părți ale infrastructurii într-un anumit stat membru. Acest lucru va oferi o imagine clară asupra asistenței disponibile, asupra constrângerilor tehnice prezente și o mai bună estimare a costurilor de punere în aplicare a fiecărei măsuri (dacă este cazul). Deoarece potențialele situații de criză pot fi foarte diferite, este important ca OTS (sau o entitate de echilibrare) să aibă o gamă largă de opțiuni și instrumente disponibile. O listă orientativă și neexhaustivă de soluții tehnice poate fi descrisă în acordurile tehnice, astfel încât ambele părți să fie la curent cu acțiunile care ar putea fi întreprinse înainte și în timpul unei situații de urgență în scopuri ce țin de solidaritate. Simulările hidraulice ale măsurilor de solidaritate pot fi benefice pentru pregătirea în vederea unor astfel de situații.

Va fi necesară o coordonare mai bună între OTS de pe piață sau directorii, operatorii de sistem de distribuție (OSD), coordonatorii de urgență la nivel național, autoritățile competente și entitățile relevante implicate în livrarea gazului către clienții protejați în virtutea principiului solidarității. Aceasta va însemna că volumul de gaze disponibilizat în urma reducerii cererii într-un stat membru poate fi pus la dispoziție și furnizat unui stat membru direct legat care solicită măsuri de solidaritate. OTS, OSD, coordonatorii de urgență la nivel național și alte entități implicate în furnizarea de gaze către clienții protejați în virtutea principiului solidarității ar trebui implicate suficient de devreme în discuțiile privind clauzele de solidaritate și, eventual, însărcinate să conlucreze pentru a aplica acordurile de solidaritate.

OTS ar trebui să aibă dreptul de a utiliza capacități de transport neutilizate, indiferent dacă sunt alocate sau nu. În orice caz, ar trebui să fie plătită o despăgubire pentru cheltuielile legate de transport, în conformitate cu principii convenite.

Accesul la platformele de comercializare și alte platforme ar trebui să se mențină cât mai mult timp posibil, chiar și în caz de urgență [articolul 13 alineatul (4) din regulament] pentru a preveni necesitatea declanșării mecanismului de solidaritate. Prin urmare, trebuie să existe acces constant la terminalele GNL, la capacitățile de stocare și de interconectare, inclusiv la capacitatea bidirecțională, pentru a permite eficientizarea fluxurilor transfrontaliere [articolul 13 alineatul (10) litera (c)]. Aceste aspecte ar trebui abordate în mod explicit în acorduri.

2.2.   Volumele de gaze sau metodologia de stabilire a acestora [articolul 13 alineatul (10) litera (d) din regulament]

Statele membre ar trebui să informeze statele membre învecinate (de exemplu, furnizorii potențiali de ajutor de solidaritate) cu privire la volumele de gaz maxime teoretice care pot fi solicitate și cu privire la limitarea capacității de interconexiune, din motive de transparență și ca bază pentru discuțiile cu privire la aceste măsuri. Cu toate acestea, volumele de gaz necesare, solicitate și disponibile vor fi cunoscute doar atunci când este declanșat mecanismul de solidaritate. În vederea calculării acestor volume de gaz teoretice, cel puțin următoarele elemente ar trebui să fie luate în considerare:

—

clienții protejați în virtutea principiului solidarității vizați;

—

centralele electrice alimentate cu gaz și cu rol critic în cauză (dacă este cazul) și volumele de gaze asociate acestora și

—

producția internă de gaze naturale în statele membre producătoare.

Scenariile bazate pe standardele de aprovizionare adaptate clienților protejați în virtutea principiului solidarității ar putea acționa ca un bun punct de plecare pentru acest calcul.

Toate statele membre trebuie să identifice clienții protejați în virtutea principiului solidarității care utilizează definiția prevăzută la articolul 2 alineatul (6) din regulament și consumul lor anual de gaze (mediu și maxim).

Centralele electrice alimentate cu gaz și cu rol critic și volumul anual de gaze [articolul 13 alineatul (1) al doilea paragraf din regulament] pot avea un impact important asupra volumelor de gaze naturale disponibile pentru acordarea ajutorului de solidaritate. În statul membru care furnizează măsuri de solidaritate, aceste volume de gaz limitează cantitatea potențial disponibilă pentru ajutorul de solidaritate; în unele state membre destinatare, centralele electrice alimentate cu gaz și cu rol critic au prioritate față de clienții protejați în virtutea principiului solidarității, dar volumele de gaz necesare pentru funcționarea lor nu au niciun impact asupra volumelor care pot fi necesare.

Aceste acorduri ar trebui să includă o listă detaliată a centralelor electrice alimentate cu gaz identificate ca fiind critice pentru sistemul de energie electrică [articolul 11 alineatul (7) din regulament], pentru care gazele naturale ar trebui să fie furnizate chiar în cursul exercițiului de solidaritate. Lista respectivă ar trebui să fie stabilită pe baza unei cereri și a unei evaluări de către OTS pentru gaze și energie electrică. Lista instalațiilor centralelor electrice ar trebui să fie justificată în mod corespunzător și să demonstreze că deconectarea acestor centrale pe termen scurt ar putea periclita siguranța sistemului energetic. În plus, statele membre ar putea avea în vedere să convină asupra modului în care lista poate fi verificată și actualizată.

În funcție de situația specifică de criză, vor fi considerate necesare numai volumele de gaz necesare pentru centralele identificate în acorduri ca fiind critice atunci când este nevoie de solidaritate. Aceasta ar putea implica, de exemplu, centrale dintr-o anumită regiune. Un schimb de informații ad-hoc privind situația ar trebui să aibă loc ca parte a comunicării între OTS, entitățile relevante (autoritatea competentă) din statele membre înainte și în timp ce ajutorul de solidaritate este furnizat.

Statele membre producătoare de gaz trebuie să indice producția lor anuală.

Volumele menționate mai sus pot fi identificate la începutul fiecărui an gazifer sau la intervale diferite, pe baza datelor disponibile din cele mai recente actualizări ale planului sau pe bază ad-hoc.

2.3.   Siguranța operațională a rețelelor [articolul 13 alineatul (7) din regulament]

Acordurile pot furniza descrierea posibilităților tehnice și a restricțiilor din rețelele de gaze individuale care trebuie menținute pentru ca sistemul de gaze naturale să poată funcționa în condiții de siguranță și în mod fiabil. Aceasta este o informație importantă, atât pentru statele membre furnizoare, cât și pentru cele destinatare. Elementele minime care trebuie prezentate sunt:

—

capacitatea maximă de interconectare și circumstanțele în care OTS va asigura livrări până la capacitatea maximă de export. Împrejurările pot include, de exemplu, presiunea în sistem, stocarea în conductă, disponibilitatea gazelor la anumite puncte de intrare sau nivelul de stocare a gazelor naturale, cu capacitatea de retragere respectivă. În mod ideal, aceste detalii ar trebui definite pentru punctele de interconectare individuale;

—

producția internă maximă și constrângerile, după caz. În cazul în care există producție internă, ea poate fi majorată pentru anumite perioade de timp. Opțiunile relevante și limitările pot fi descrise;

—

dacă este cazul, capacitatea disponibilă prin intermediul unei țări terțe și elementele tehnice ale acordului [articolul 13 alineatul (2) din regulament].

3.   Dispoziții financiare

Acordurile financiare ar trebui să asigure că gazul furnizat în temeiul mecanismului de solidaritate este plătit la un preț adecvat. Aceste modalități ar putea include calcularea costurilor, compensații pentru solidaritate (inclusiv compensații pentru restricționarea alimentării) și procedurile de plată care vor identificate și stabilite între entitățile relevante.

Un mecanism care să prevadă compensații pentru restricționarea alimentării ar trebui să ofere stimulente pentru soluții bazate pe logica pieței, cum ar fi licitațiile și reacția din partea cererii [articolul 13 alineatul (4) din regulament]. Acesta poate cuprinde trimiteri la mecanismele legate de urgențe naționale care facilitează indirect solidaritatea prin garantarea faptului că piața din statul membru care furnizează măsuri de solidaritate funcționează cât mai mult timp posibil. Dispozițiile financiare nu ar trebui să introducă stimulente neloiale cum ar fi reținerea gazelor sau specula la un preț mai mare într-o etapă ulterioară a procedurii de urgență, care pot determina ele însele necesitatea unui ajutor de solidaritate. Compensațiile pentru ajutorul de solidaritate ar trebui să acopere costurile suportate efectiv; ele nu pot deveni o sursă de profit pentru entitatea furnizoare. Statul membru care beneficiază de ajutor de solidaritate plătește prompt statului membru furnizor un preț echitabil pentru gazul primit. Acesta din urmă va determina modul în care aceste fonduri sunt gestionate și cum se armonizează acestea cu mecanismele existente pentru neutralitatea echilibrării.

Orice compensație acordată clienților pentru care se restricționează alimentarea într-o situație de urgență – indiferent dacă acest lucru rezultă din obligația de a furniza ajutorul de solidaritate transfrontalieră sau dintr-o urgență națională – ar trebui să fie identică cu cea prevăzută de legislația națională.

Având în vedere cele de mai sus, statele membre pot menține mecanismele naționale existente (privind compensarea în caz de restricționare a alimentării) pentru situații de urgență la nivel național (adică atunci când nu există nicio cerere de ajutor de solidaritate). Acest lucru le oferă libertatea de a decide dacă doresc sau nu să plătească compensații pentru restricționarea alimentării la nivel industrial. Cu toate acestea, atunci când o urgență națională se transformă într-o situație în care solidaritatea transfrontalieră este declanșată, o opțiune ar putea fi repartizarea despăgubirii de solidaritate plătite de către statul membru solicitant statului membru furnizor între toate grupurile de consumatori pentru care a fost redusă alimentarea, indiferent dacă pentru aceștia a fost redusă alimentarea înainte sau după declanșarea solidarității. Această opțiune ar urmări un sistem conceput în statul membru care furnizează măsuri de solidaritate, dar ar fi de preferat ca aceasta să se bazeze pe o abordare de tipul „valoarea pierderilor datorate întreruperii alimentării”. În mod alternativ, statele membre pot decide, de asemenea, să plătească despăgubirile primite pentru ajutorul de solidaritate acordat către un „fond de solidaritate” gestionat la nivel central. În acest mod, mecanismele naționale de despăgubire existente pentru restricționarea alimentării rămân de competența statelor membre și, în același timp, abordările diferite în statele membre nu vor conduce la un tratament diferențiat al grupurilor de consumatori pentru care s-a restricționat alimentarea într-o țară atunci când solidaritatea este furnizată la nivel transfrontalier, în cazul în care compensarea pentru solidaritate este obligatorie.

Principalele elemente ale compensației pentru acordarea ajutorului de solidaritate sunt prețul gazelor naturale și costurile suplimentare apărute în statul membru care acordă ajutorul ca urmare a garantării faptului că gazul ajunge dincolo de frontieră, pe baza costurilor suportate efectiv și pe care cadrul juridic național din statul membru care acordă ajutorul le permite a fi plătite.

Abordări diferite pentru a determina prețul gazelor naturale pot fi urmate și convenite în acorduri, în funcție de nivelul de dezvoltare a pieței în statul membru, măsurile disponibile sau stadiul situației de urgență. Cu toate acestea, este important ca normele să fie clare cu privire la abordarea convenită, să se stabilească circumstanțele în care acestea s-ar aplica și să se identifice orice parametri cunoscuți care ar fi utilizați (de exemplu, prima, în cazul în care se alege ultima tranzacție comercială cunoscută plus prime).

3.1.   Prețul gazului

Acordurile financiare trebuie să se refere la prețul gazelor furnizate și/sau la metoda de stabilire a prețului, ținând seama de impactul asupra operațiunilor de piață [articolul 13 alineatul (10) litera (b) din regulament]. Această ultimă condiție poate fi înțeleasă ca vizând un preț sau o metodologie care nu denaturează piața și nu creează stimulente neloiale. Prețul gazului care servește drept bază pentru compensarea cheltuielilor cu solidaritatea este determinat de piață (sau alte mijloace) în statul membru care furnizează măsurile de solidaritate.

(a)   Prețul pieței

Ca principiu de bază, prețul gazelor naturale nu ar trebui să fie mai mic decât prețul de piață, deoarece aceasta ar duce la stimulente nedorite. În cazul în care prețul este menținut dinamic și i se permite să urmeze cererea și oferta de gaze, el poate reprezenta un semnal chiar și în timpul unei situații de urgență. Pe piețele dezvoltate, fluxurile maxime prin intermediul interconexiunilor ar urma semnalul de preț transmis statelor membre în caz de urgență. În astfel de situații, nu se consideră că măsurile de solidaritate au fost declanșate.

Pe piețele mai puțin dezvoltate, unde prețurile ar putea să nu fie dinamice pe parcursul unei situații de urgență, ar putea fi necesar să se utilizeze diferite măsuri pentru a stabili prețul gazului, dar acestea ar putea fi determinate de piață. Prețul maxim de referință pentru gaz furnizat în cadrul ajutorului de solidaritate ar putea să corespundă prețului ultimei tranzacții/operațiuni comerciale din UE la o bursă sau la un punct de tranzacționare virtuală, în urma unui control de reglementare pentru a se verifica soliditatea prețului. De asemenea, statele membre pot conveni să coreleze prețul gazului cu o anumită platformă.

În statele membre în care există stocuri strategice, statul membru sau autoritatea competentă decide în ce moment în timpul situației de urgență va permite eliberarea de gaze din depozitele strategice. „Prețul pieței” în momentul (sau chiar înaintea) deblocării stocurilor ar trebui să fie prețul care urmează să fie plătit de către statul membru destinatar (8).

(b)   Stabilirea prețurilor/restricționarea alimentării pe cale administrativă

Dacă nu există un preț al pieței, pot fi necesare alte abordări pentru a stabili prețul gazelor naturale, cum ar fi ultimul preț de piață sau prețul mediu pe piață la cea mai apropiată bursă, punct de tranzacționare virtuală sau platformă. Media poate acoperi o perioadă rezonabilă de timp înainte de livrare (de exemplu, de la 5 la 7 zile) și o perioadă identică după livrare, cu sau fără primă. În mod alternativ, prețul ultimei tranzacții cunoscute cu gaze sau măsuri cu sau fără primă poate reprezenta, de asemenea, un indiciu. O primă poate fi luată în considerare pentru a compensa discrepanța – dacă există o discrepanță – între ultimul preț cunoscut și valoarea pierderilor datorate întreruperii alimentării pentru clienții pentru care a fost redusă alimentarea (9). Prețul poate fi obținut, de asemenea, de la un combustibil alternativ pe care statul membru care furnizează măsuri de solidaritate trebuie să îl utilizeze pentru a pune la dispoziție nivelurile necesare de gaze naturale.

Calcularea valorii pierderilor datorate întreruperii alimentării poate fi utilizată pentru a determina prețul volumelor de gaz reduse, deoarece se poate presupune că consumatorii industriali cunosc valoarea acestora. Valoarea reflectă beneficiile pe care grupul de consumatori specifici le-a pierdut ca urmare a faptului că alimentarea a fost redusă. Cu această abordare, aceste informații ar trebui să fie cunoscute sau comunicate în avans autorității competente sau autorității naționale de reglementare. De obicei, acest lucru va fi reflectat, de asemenea, în ordinea de restricționare a alimentării în planurile naționale pentru situații de urgență. În plus, această abordare facilitează compararea „ofertelor” din diferite state membre [a se vedea articolul 13 alineatul (4) din regulament].

În ultimul rând, poate fi utilă analizarea unei metodologii de stabilire a prețurilor de către autoritatea națională de reglementare sau de către autoritatea competentă, sau utilizarea unui indicator cum ar fi prețul opțiunilor de cumpărare.

(c)   Disponibilitatea de plată

Ar putea fi rezonabil să se stabilească valoarea maximă pe care fiecare stat membru este dispus să o plătească pentru gaze naturale într-o situație de solidaritate. Valoarea maximă ar fi probabil valoarea pierderilor datorate întreruperii alimentării pentru clienții care sunt protejați în virtutea principiului solidarității dintr-un anumit stat membru. Dacă prețul gazului depășește această valoare, nu este în interesul statului membru să solicite gaze în temeiul mecanismului de solidaritate. Această informație, totuși, nu trebuie neapărat să fie inclusă în acorduri sau să se reflecte în planuri.

3.2.   Alte categorii de costuri

Acordurile financiare ar trebui să acopere orice alte categorii de costuri, inclusiv costurile relevante și rezonabile ale măsurilor stabilite în avans [articolul 13 alineatul (8) litera (b) din regulament], care vor trebui să fie acoperite printr-o compensație echitabilă și promptă [articolul 13 alineatul (10) litera (e)]. Costurile suplimentare ar trebui menținute la un nivel minim și să se acorde atenție evitării dublei contabilizări, deoarece multe dintre elementele de cost suplimentar ar putea fi deja reflectate în prețul gazului. Se poate presupune că majoritatea costurilor suplimentare au fost deja reflectate în prețul gazelor naturale, cu excepția costurilor de transport.

(a)   Transport și costuri conexe

Compensațiile ar trebui să acopere costurile de transport și cele asociate, cum ar fi costurile de transport ale GNL, taxele de regazifiere etc. Statele membre pot ajunge la un acord cu privire la rezervarea capacităților necesare pentru volumele de solidaritate în caz de necesitate, astfel încât costurile legate de transport să fie plătite prin procedurile standard ale OTS.

(b)   Costurile de disponibilizare a capacităților strategice de stocare sau obligațiile de stocare

În cazul stocării strategice, costurile de disponibilizare a stocurilor strategice pot fi incluse pentru volumul de gaze relevant, astfel cum au fost stabilite în prealabil – cu excepția cazului în care acestea sunt deja reflectate în prețul gazului.

În principiu, dacă există un preț de piață la momentul disponibilizării volumelor suplimentare din stocurile strategice, prețul de piață ar reflecta deja costurile suplimentare asociate cu o astfel de măsură – inclusiv costul de stabilire în avans a acestuia. În caz contrar, măsura nu ar fi fost invocată la acel moment, deoarece soluții mai ieftine ar fi fost în continuare disponibile.

Costurile măsurilor de securitate a aprovizionării care nu se bazează pe piață sunt de obicei socializate și fac parte din factura utilizatorului final. O contribuție pro rata convenită la costuri – în conformitate cu sumele astfel eliberate în scopuri ce țin de solidaritate – poate fi adăugată la costurile suplimentare care urmează să fie suportate de statul membru destinatar.

Cu toate acestea, obligațiile de stocare impun numai stocarea anumitor volume de gaze naturale care să fie păstrate în stoc la începutul sezonului de iarnă; după aceea, gazul stocat este utilizat ca reacție la cererea și prețurile de pe piață. Prin urmare, niciun cost suplimentar nu ar trebui să fie adăugat la disponibilizare pe lângă prețul gazului și costurile de transport. În orice caz, ar trebui să se țină cont de modurile specifice în care statele membre gestionează stocarea strategică și obligațiile de stocare.

(c)   Costul reducerii unui standard de furnizare suplimentară

Reducerea unui standard de furnizare suplimentară la niveluri normale este o obligație în temeiul regulamentului atunci când intervine o situație de urgență într-un stat membru învecinat și atunci când un impact transfrontalier este probabil. Nu există nicio legătură între reducerea unui standard de furnizare suplimentară și solicitarea ajutorului de solidaritate, și anume costurile unor astfel de măsuri nu pot fi acoperite prin compensare.

(d)   Compensațiile pentru restricționarea alimentării pentru industrie (compensație pentru restricționarea alimentării)

Alte costuri pot acoperi, de asemenea, cheltuielile ocazionate de obligația de a plăti compensații pentru sprijinirea statelor membre, inclusiv compensații pentru restricțiile impuse la nivelul sectorului. Astfel de cheltuieli pot fi incluse în costurile de compensare în cazul în care legislația națională prevede obligația de a plăti despăgubiri pentru restricțiile impuse la nivelul industriei, inclusiv compensații pentru daunele economice, pe lângă prețul gazului. Metodologia relevantă pentru calcul trebuie să fie inclusă în aceste acorduri. Poate exista un acord de a transfera cuantumul compensației efectiv suportate către entitățile care utilizează gaze furnizate în temeiul solidarității în statul membru care beneficiază de ajutor de solidaritate.

Cu toate acestea, costurile pagubelor cauzate sectorului industrial care a suportat restricționări ale alimentării pot fi acoperite prin sistemele de compensații doar dacă acestea nu sunt reflectate în prețul gazului pe care statul membru care solicită măsuri de solidaritate trebuie să îl plătească; statul membru care a solicitat măsuri de solidaritate nu ar trebui să plătească compensații pentru aceleași costuri de două ori.

(e)   Costul procedurilor judiciare în statul membru care furnizează ajutor de solidaritate

Alte costuri se pot referi, de asemenea, la rambursarea oricărei compensații plătite de statul membru care acordă ajutor de solidaritate unor entități implicate în acordarea ajutorului de solidaritate, ca urmare a unor proceduri judiciare, proceduri de arbitraj sau proceduri similare și ca urmare a soluționării litigiilor, precum și rambursarea costurilor aferente unor astfel de proceduri [articolul 13 alineatul (8) litera (c) din regulament]. Cu toate acestea, compensațiile ar trebui să fie plătite numai pe baza dovezii costurilor suportate.

În cazul unui litigiu între un stat membru care furnizează măsuri de solidaritate și o entitate în legătură cu compensațiile (insuficiente) din partea statului membru care beneficiază de ajutor de solidaritate, ar trebui să existe garanții pentru a proteja acest din urmă stat membru împotriva unor înțelegeri secrete între statul membru care furnizează măsuri de solidaritate și entitate. Pot exista situații în care entitatea în cauză și statul membru în care este stabilită să dispute în instanță un preț mai mare al gazelor naturale sau despăgubiri mai mari pentru entitate, în detrimentul statului membru care solicită măsurile de solidaritate, care nu este nici măcar parte în procedura judiciară. O astfel de situație ar trebui să fie evitată.

Situația descrisă mai sus este diferită de situația în care o societate din statul membru care acordă ajutor de solidaritate începe procedurile judiciare împotriva unei entități din statul membru care beneficiază de ajutor de solidaritate în legătură cu prețul gazului sau cu compensațiile pentru restricționarea alimentării. Într-o astfel de situație, societatea sau entitatea care este în culpă trebuie să suporte cheltuielile aferente.

3.3.   Indicarea modului în care se calculează compensația echitabilă [articolul 13 alineatul (10) litera (f)]

Următoarele metode pot fi luate în considerare la calculul compensației echitabile:

—

o sumă simplă a tuturor elementelor descrise în secțiunea de mai sus;

—

valoarea-timp a banilor: plata ar trebui făcută în cel mai scurt timp. Cu toate acestea, statele membre pot accepta o rată a dobânzii care se aplică compensațiilor după expirarea unei perioade tranzitorii realiste ulterior furnizării măsurilor de solidaritate și după ce valoarea exactă a compensației a fost calculată și aprobată;

—

acordul între statele membre care utilizează valute diferite de moneda în care compensația trebuie calculată și plătită, inclusiv cursul de schimb respectiv;

3.4.   Calcularea compensației pentru toate costurile relevante și rezonabile și angajamentul de a plăti compensația [articolul 13 alineatul (3)]

Este probabil ca suma exactă a plăților către statul membru care a furnizat solidaritatea și entitățile din respectivul stat membru să poată fi calculată în mod realist numai după un timp de la livrarea gazelor solicitate în temeiul mecanismului de solidaritate. În acordul lor bilateral, statele membre pot conveni asupra abordării pentru calcularea prețului gazelor și a costurilor suplimentare, precum și asupra unui termen realist de plată.

Informații cu privire la volumele de gaz furnizate și orice alte informații relevante de calculare a compensației trebuie să fie transmise persoanei (persoanelor) de contact relevant(e) din statele membre implicate în exercitarea solidarității, astfel încât ambele să poată efectua un calcul final al compensării. Informațiile pot fi puse la dispoziție de către OTS, OSD, operatorul de stocare, un furnizor sau administrator al sectorului de piață, în funcție de măsura aplicată. Calcularea compensației poate fi delegată către o altă entitate predefinită.

3.5.   Modalitățile de plată [articolul 13 alineatul (8) ultimul paragraf din regulament]

Ca principiu director, procedurile existente pentru plățile și compensațiile (sau tranzacțiile de echilibrare) la nivel național dintr-un stat membru și rolurile și responsabilitățile existente în această privință ar trebui să fie menținute și aplicate, ori de câte ori este posibil, la plățile compensatorii pentru solidaritatea între statele membre. Acordurile între statele membre ar trebui să se concentreze asupra modului de conectare sau a celui de implementare a unei interfețe între aceste cadre naționale existente. Natura solidarității poate necesita ca statul membru sau autoritatea competentă să fie interfața care poartă responsabilitatea financiară finală.

3.6.   Roluri și responsabilități: cine plătește pe cine, sau cine organizează plățile

Atunci când măsurile voluntare axate pe cerere sunt încă posibile în sprijinirea statelor membre, accesul la platforme și la capacitatea de interconectare relevante trebuie să fie menținut. Ar trebui să fie posibil ca un cumpărător de peste graniță să efectueze plăți pentru gaze în același mod ca un cumpărător local –, fie direct către întreprinderile din sectorul gazelor naturale, fie, în cazul în care gazul este achiziționat de o entitate de echilibrare prin intermediul unei platforme de echilibrare, utilizând procedurile de plată în vigoare pentru această platformă (10).

Atunci când sunt introduse restricționări, orice cadru juridic existent, proces de plată sau autoritate responsabilă cu gestionarea plăților din statul membru care furnizează măsurile de solidaritate ar putea fi utilizate sau adaptate în mod corespunzător pentru acordarea plăților compensatorii dintr-o țară vecină.

Beneficiarul final al solidarității este consumatorul casnic. Gazul necesar este direcționat de către furnizor, fluxurile transfrontaliere sunt gestionate de OTS și, în cele din urmă, furnizate de către OSD. În cazul restricționării alimentării, furnizorul de gaze al clienților neprotejați în virtutea principiului solidarității pentru care a fost restricționată alimentarea ar trebui să fie sigur de continuarea plăților, ținând cont de volumele de solidaritate. Aceste plăți ar trebui efectuate în conformitate cu sistemul de compensare din statul membru. Posibilele roluri și responsabilități pot fi distribuite conform descrierii de la punctul 1.4.

3.7.   Descrierea și etapele procesului de plată

În funcție de cadrele existente și de modul în care este convenită interfața dintre aceste cadre de către statele membre, procedurile convenite trebuie să fie incluse în acorduri.

Presupunând implicarea reciprocă a statelor membre în aspectele financiare – și, în special, în monitorizare, verificare și canalizarea cererilor după ce gazul a fost livrat în temeiul mecanismului de solidaritate –, entitatea relevantă din statul membru care furnizează măsurile de solidaritate calculează valoarea compensației în funcție de volumul de gaz livrat, elementele de cost și metoda de calcul convenită și transmite cererea de plată entității relevante din statul membru solicitant. Statul membru care a primit gaze în temeiul mecanismului de solidaritate confirmă cantitatea livrată efectiv, verifică calculele și, dacă nu are obiecții, plătește în termenul convenit. Procesele financiare din statele membre – cum ar fi distribuția indemnizațiilor sau a compensațiilor de tarifare pentru solidaritate – respectă normele naționale (de exemplu, acestea pot fi aplicate direct ofertei/entităților pentru care a fost restricționată alimentarea sau socializate).

Termenele pentru calculul compensației pentru solidaritate, verificare și plată trebuie incluse în aceste acorduri. Același lucru este valabil și pentru legislația aplicabilă și pentru opțiunile de arbitraj în cazul unui litigiu care decurge din utilizarea mecanismului de solidaritate.

III.   CONCLUZIE

Datorită Regulamentului privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale, pentru prima dată în politica energetică a UE, voința politică în favoarea solidarității între statele membre a devenit o realitate. În plus, regulamentul ridică statutul solidarității de la statutul de concept aplicat la nivel național la concept de sistem de protecție la nivelul UE pentru cei mai vulnerabili. Regulamentul introduce drepturi și obligații cu implicații ample care oferă consumatorilor casnici și serviciilor sociale esențiale siguranța și securitatea aprovizionării cu gaze naturale în mod neîntrerupt. Orientările din prezentul document oferă o gamă largă de opțiuni pentru a face funcțional mecanismul de solidaritate, deși statele membre au în continuare libertatea de a alege soluțiile care li se potrivesc cel mai bine.

(1)  A se vedea articolul 2 alineatul (6) și articolul 13 din regulament.

(2)  Din acest motiv, măsurile din planul de urgență trebuie să garanteze că sistemul de transport al gazelor în statul membru care solicită solidaritatea este capabil din punct de vedere tehnic să satisfacă intrările (de exemplu, este disponibil un nivel adecvat de stocare în conductă) atunci când o acțiune de solidaritate se declanșează într-o situație de urgență.

(3)  Regulamentul (CE) nr. 715/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condițiile de acces la rețelele pentru transportul gazelor naturale și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1775/2005 (JO L 211, 14.8.2009, p. 36).

(4)  Cipru, Finlanda și Malta.

(5)  Estonia, Letonia și Lituania.

(6)  Polonia-Lituania, Finlanda-Estonia, Finlanda-Suedia, Malta-Italia, Cipru-Grecia, Ungaria-Slovenia. Polonia-Republica Cehă, Polonia-Slovacia, Franța-Italia.

(7)  Operatorii de transport și de sistem cooperează deja cu privire la accesul flexibil la gaze în statele membre învecinate. Unii dintre aceștia au acorduri de echilibrare operațională cu OTS învecinați. Aceste acorduri permit colaborarea care satisface nevoile reziduale de echilibrare, gestionând, în același timp, șocurile de aprovizionare pe termen scurt și asigurând o mai bună monitorizare a fluxurilor de intrare/ieșire.

(8)  De exemplu, capacitățile strategice de stocare ale Italiei sunt tarifate la 63 EUR/MWh; capacitățile strategice de stocare ale Ungariei sunt legate de prețul TTF cu câteva zile înainte de acordarea liberului de vamă, plus o primă.

(9)  Există cazuri în care prima se referă la „valoarea asigurată” a gazelor disponibilizate. Potrivit industriei, aceasta se situează în marja 0,5 EUR 1 EUR/MWh.

(10)  De exemplu, cu produsul de echilibrare pe termen scurt NetConnect Germany, marfa este plătită prin intermediul unui cont dedicat, administrat de administratorul sectorului de piață.