ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene
L 20
Ediţia în limba română
Legislaţie
Anul 61
25 ianuarie 2018
|
ISSN 1977-0782 |
||
|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 20 |
|
|
|
||
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 61 |
|
|
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE. |
|
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
REGULAMENTE
|
25.1.2018 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 20/1 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/111 AL COMISIEI
din 12 ianuarie 2018
de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unei denumiri înregistrate în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [„Bayerisches Rindfleisch”/„Rindfleisch aus Bayern” (IGP)]
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (1), în special articolul 52 alineatul (2),
întrucât:
|
(1) |
În conformitate cu articolul 53 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia a examinat cererea Germaniei de aprobare a unei modificări a caietului de sarcini al indicației geografice protejate „Bayerisches Rindfleisch”/„Rindfleisch aus Bayern”, înregistrată în temeiul Regulamentului (UE) nr. 273/2011 al Comisiei (2). |
|
(2) |
Deoarece modificarea respectivă nu este minoră în sensul articolului 53 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia a publicat cererea de modificare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (3), în conformitate cu articolul 50 alineatul (2) litera (a) din regulamentul respectiv. |
|
(3) |
Deoarece Comisiei nu i s-a comunicat nicio declarație de opoziție în conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, modificarea caietului de sarcini ar trebui aprobată, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Se aprobă modificarea caietului de sarcini publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene cu privire la denumirea „Bayerisches Rindfleisch”/„Rindfleisch aus Bayern” (IGP).
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 12 ianuarie 2018.
Pentru Comisie,
Pentru Președinte,
Phil HOGAN
Membru al Comisiei
(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.
(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 273/2011 al Comisiei din 21 martie 2011 de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Bayerisches Rindfleisch/Rindfleisch aus Bayern (IGP)] (JO L 76, 22.3.2011, p. 36).
(3) JO C 302, 13.9.2017, p. 3.
|
25.1.2018 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 20/3 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/112 AL COMISIEI
din 24 ianuarie 2018
de reînnoire a aprobării substanței active cu risc mic laminarin, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (1), în special articolul 22 alineatul (1) coroborat cu articolul 20 alineatul (1),
întrucât:
|
(1) |
Directiva 2005/3/CE a Comisiei (2) a inclus substanța laminarin ca substanță activă în anexa I la Directiva 91/414/CEE a Consiliului (3). |
|
(2) |
Substanțele active incluse în anexa I la Directiva 91/414/CEE se consideră a fi fost aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 și sunt menționate în partea A din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (4). |
|
(3) |
Aprobarea substanței active laminarin, menționată în partea A din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011, expiră la 31 iulie 2018. |
|
(4) |
O cerere de reînnoire a aprobării substanței laminarin a fost transmisă în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012 al Comisiei (5) în termenul prevăzut la articolul respectiv. |
|
(5) |
Solicitantul a transmis dosarele suplimentare necesare în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012. Statul membru raportor a constatat că cererea era completă. |
|
(6) |
Statul membru raportor, în colaborare cu statul membru coraportor, a pregătit un raport de evaluare a reînnoirii aprobării, pe care l-a transmis, la data de 22 aprilie 2016, Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) și Comisiei. |
|
(7) |
Autoritatea a transmis solicitantului și statelor membre raportul de evaluare a reînnoirii aprobării, în vederea formulării de observații, și a transmis mai departe Comisiei observațiile primite. Autoritatea a pus dosarul rezumativ suplimentar și la dispoziția publicului. |
|
(8) |
La 3 mai 2017, autoritatea a comunicat Comisiei concluziile sale (6) cu privire la posibilitatea ca substanța activă laminarin să îndeplinească criteriile de aprobare prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. La 5 octombrie 2017, Comisia a prezentat proiectul de raport de reînnoire pentru substanța laminarin Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale. |
|
(9) |
Solicitantului i s-a oferit posibilitatea de a transmite observații cu privire la raportul de reînnoire. |
|
(10) |
În cazul uneia sau al mai multor utilizări reprezentative ale cel puțin unui produs de protecție a plantelor care conține laminarin, s-a stabilit că sunt îndeplinite criteriile de aprobare prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. În consecință, este adecvat să se reînnoiască aprobarea substanței laminarin. |
|
(11) |
Evaluarea riscurilor în vederea reînnoirii aprobării substanței laminarin se bazează pe un număr limitat de utilizări reprezentative, care totuși nu restricționează utilizările pentru care pot fi autorizate produsele de protecție a plantelor care conțin laminarin. Așadar, este adecvat să se elimine restricția utilizării în exclusivitate ca activator. |
|
(12) |
În plus, Comisia consideră că laminarin este o substanță activă cu risc mic, în conformitate cu articolul 22 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. Laminarin nu este o substanță care prezintă motive de îngrijorare și îndeplinește condițiile stabilite la punctul 5 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. Laminarin este un polizaharid care se găsește în algele brune și care este prezent în mod natural în mediu. Este de așteptat ca expunerea suplimentară a oamenilor, a animalelor și a mediului prin utilizările aprobate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 să fie neglijabilă în comparație cu expunerea naturală. |
|
(13) |
În consecință, este adecvat să se reînnoiască aprobarea substanței laminarin ca substanță cu risc mic. |
|
(14) |
În conformitate cu articolul 20 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 coroborat cu articolul 13 alineatul (4) din același regulament, anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 ar trebui modificată în consecință. |
|
(15) |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/841 al Comisiei (7) a prelungit perioada de aprobare a substanței laminarin pentru a se permite ca procesul de reînnoire să fie finalizat înainte de expirarea aprobării substanței respective. Cu toate acestea, având în vedere faptul că a fost luată o decizie cu privire la reînnoire înainte de termenul de expirare amânat, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 martie 2018. |
|
(16) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Reînnoirea aprobării substanței active
Se reînnoiește aprobarea substanței active cu risc mic laminarin, astfel cum se prevede în anexa I.
Articolul 2
Modificări ale Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011
Anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament.
Articolul 3
Intrarea în vigoare și data aplicării
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 martie 2018.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 24 ianuarie 2018.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 309, 24.11.2009, p. 1.
(2) Directiva 2005/3/CE a Comisiei din 19 ianuarie 2005 de modificare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului în vederea includerii substanțelor active imazosulfuron, laminarin, metoxifenozidă și s-metolaclor (JO L 20, 22.1.2005, p. 19).
(3) Directiva 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar (JO L 230, 19.8.1991, p. 1).
(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei din 25 mai 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește lista substanțelor active aprobate (JO L 153, 11.6.2011, p. 1).
(5) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012 al Comisiei din 18 septembrie 2012 de stabilire a dispozițiilor necesare pentru punerea în aplicare a procedurii de reînnoire pentru substanțele active, prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare (JO L 252, 19.9.2012, p. 26).
(6) EFSA Journal 2014; 12(10):3868.
(7) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/841 al Comisiei din 17 mai 2017 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (CE) nr. 540/2011 în ceea ce privește prelungirea perioadelor de autorizare a substanțelor active alfa-cipermetrin, Ampelomyces quisqualis tulpina: aq 10, benalaxil, bentazon, bifezanat, bromoxinil, carfentrazon etil, clorprofam, ciazofamid, desmedifam, diquat, DPX KE 459 (flupirsulfuron-metil), etoxazol, famoxadon, fenamidon, flumioxazin, foramsulfuron, Gliocladium catenulatum tulpina: j1446, imazamox, imazosulfuron, izoxaflutol, laminarin, metalaxil-m, metoxifenozidă, milbemectină, oxasulfuron, fenmedifam, pendimetalin, pimetrozin, s-metolaclor și trifloxistrobin (JO L 125, 18.5.2017, p. 12).
ANEXA I
|
Denumire comună, Numere de identificare |
Denumire IUPAC |
Puritate (1) |
Data aprobării |
Expirarea aprobării |
Dispoziții specifice |
|
Laminarin Nr. CAS 9008-22-4 Nr. CIPAC 671 |
(1→3)-β-D-glucan (potrivit Comisiei comune UICPA-UIB pentru nomenclatura biochimică) |
≥ 860 g/kg de materie uscată (TC) |
1 martie 2018 |
28 februarie 2033 |
În vederea punerii în aplicare a principiilor uniforme prevăzute la articolul 29 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, se ține seama de concluziile raportului de reînnoire privind substanța laminarin, în special de apendicele I și II la acesta. Condițiile de utilizare trebuie să cuprindă măsuri de atenuare a riscurilor, după caz. |
(1) Detalii suplimentare privind identitatea și specificațiile substanței active se află în raportul de reînnoire.
ANEXA II
Anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 se modifică după cum urmează:
|
1. |
În partea A, rubrica 95 referitoare la laminarin se elimină. |
|
2. |
În partea D, se adaugă următoarea rubrică: |
|
Număr |
Denumire comună, Numere de identificare |
Denumire IUPAC |
Puritate (1) |
Data aprobării |
Expirarea aprobării |
Dispoziții specifice |
|
„12 |
Laminarin Nr. CAS 9008-22-4 Nr. CIPAC 671 |
(1→3)-β-D-glucan (potrivit Comisiei comune UICPA-UIB pentru nomenclatura biochimică) |
≥ 860 g/kg de materie uscată (TC) |
1 martie 2018 |
28 februarie 2033 |
În vederea punerii în aplicare a principiilor uniforme prevăzute la articolul 29 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, se ține seama de concluziile raportului de reînnoire privind substanța laminarin, în special de apendicele I și II la acesta. Condițiile de utilizare includ, dacă este cazul, măsuri de atenuare a riscurilor.” |
(1) Detalii suplimentare privind identitatea și specificațiile substanței active se află în raportul de reînnoire.
|
25.1.2018 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 20/7 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/113 AL COMISIEI
din 24 ianuarie 2018
de reînnoire a aprobării substanței active acetamiprid, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare, și de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (1), în special articolul 20 alineatul (1),
întrucât:
|
(1) |
Directiva 2004/99/CE a Comisiei (2) a inclus acetamipridul ca substanță activă în anexa I la Directiva 91/414/CEE a Consiliului (3). |
|
(2) |
Substanțele active incluse în anexa I la Directiva 91/414/CEE se consideră a fi fost aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 și sunt enumerate în partea A din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (4). |
|
(3) |
Aprobarea substanței active acetamiprid, în condițiile menționate în partea A din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011, expiră la 30 aprilie 2018. |
|
(4) |
A fost depusă o cerere de reînnoire a aprobării acetamipridului, în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012 al Comisiei (5), în termenul prevăzut la articolul respectiv. |
|
(5) |
Solicitantul a transmis dosarele suplimentare necesare în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012. Statul membru raportor a constatat că cererea este completă. |
|
(6) |
Statul membru raportor, în colaborare cu statul membru coraportor, a pregătit un raport de evaluare a reînnoirii, pe care l-a transmis, la data de 27 noiembrie 2015, Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) și Comisiei. |
|
(7) |
Autoritatea a comunicat solicitantului și statelor membre raportul de evaluare a reînnoirii, în vederea formulării de observații, și a transmis Comisiei observațiile primite. Autoritatea a pus dosarul suplimentar rezumativ și la dispoziția publicului. |
|
(8) |
La 19 octombrie 2016, autoritatea a comunicat Comisiei concluzia sa (6) cu privire la probabilitatea ca acetamipridul să îndeplinească criteriile de aprobare prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. La 23 ianuarie 2017, Comisia a prezentat proiectul de raport de reînnoire pentru substanța acetamiprid Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale. |
|
(9) |
Solicitantului i s-a oferit posibilitatea de a prezenta observații privind proiectul de raport de reînnoire. |
|
(10) |
În cazul uneia sau al mai multor utilizări reprezentative ale cel puțin unui produs de protecție a plantelor care conține acetamiprid, s-a stabilit că sunt îndeplinite criteriile de aprobare prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. În consecință, este oportun să se reînnoiască aprobarea acetamipridului. |
|
(11) |
Evaluarea riscurilor în contextul reînnoirii aprobării substanței acetamiprid se bazează pe un număr limitat de utilizări reprezentative, care, totuși, nu restricționează utilizările pentru care pot fi autorizate produsele de protecție a plantelor care conțin acetamiprid. Prin urmare, este adecvat să se elimine restricția utilizării în exclusivitate ca insecticid. |
|
(12) |
Anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 ar trebui modificată în consecință. |
|
(13) |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/2016 al Comisiei (7) a prelungit perioada de aprobare a substanței acetamiprid până la 30 aprilie 2018, pentru a se permite ca procesul de reînnoire să fie finalizat înainte de expirarea aprobării substanței respective. Cu toate acestea, având în vedere faptul că a fost luată o decizie cu privire la reînnoire înainte de acest termen de expirare prelungit, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 martie 2018. |
|
(14) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Reînnoirea aprobării substanței active
Se reînnoiește aprobarea substanței active acetamiprid, astfel cum se prevede în anexa I.
Articolul 2
Modificări ale Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011
Anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament.
Articolul 3
Intrarea în vigoare și data aplicării
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 martie 2018.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 24 ianuarie 2018.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 309, 24.11.2009, p. 1.
(2) Directiva 2004/99/CE a Comisiei din 1 octombrie 2004 de modificare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului în vederea includerii substanțelor active acetamiprid și tiacloprid (JO L 309, 6.10.2004, p. 6).
(3) Directiva 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar (JO L 230, 19.8.1991, p. 1).
(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei din 25 mai 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește lista substanțelor active aprobate (JO L 153, 11.6.2011, p. 1).
(5) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012 al Comisiei din 18 septembrie 2012 de stabilire a dispozițiilor necesare pentru punerea în aplicare a procedurii de reînnoire pentru substanțele active, prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare (JO L 252, 19.9.2012, p. 26).
(6) EFSA Journal 2016; 14(11):4610. Document disponibil online la adresa: www.efsa.europa.eu
(7) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/2016 al Comisiei din 17 noiembrie 2016 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește prelungirea perioadelor de aprobare a substanțelor active acetamiprid, acid benzoic, flazasulfuron, mecoprop-P, mepanipirim, mezosulfuron, propineb, propoxicarbazon, propizamid, propiconazol, Pseudomonas chlororaphis tulpina: MA 342, piraclostrobin, quinoxifen, tiacloprid, tiram, ziram și zoxamid (JO L 312, 18.11.2016, p. 21).
ANEXA I
|
Denumire comună, numere de identificare |
Denumire IUPAC |
Puritate (1) |
Data aprobării |
Expirarea aprobării |
Dispoziții specifice |
||||||||
|
Acetamiprid Nr. CAS 135410-20-7 Nr. CIPAC 649 |
(E)-N1-[(6-cloro-3-piridil)metil]-N2-ciano-N1-metilacetamidină |
≥ 990 g/kg |
1 martie 2018 |
28 februarie 2033 |
În vederea punerii în aplicare a principiilor uniforme prevăzute la articolul 29 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, se ține seama de concluziile raportului de reînnoire privind substanța acetamiprid, în special de apendicele I și II. În cadrul acestei evaluări generale, statele membre acordă o atenție deosebită:
Condițiile de utilizare includ măsuri de atenuare a riscurilor, după caz. |
(1) Detalii suplimentare privind identitatea și specificațiile substanței active se află în raportul de reînnoire.
ANEXA II
Anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 se modifică după cum urmează:
|
1. |
În partea A, rubrica 91 referitoare la acetamiprid se elimină. |
|
2. |
În partea B, se adaugă următoarea rubrică:
|
(1) Detalii suplimentare privind identitatea și specificațiile substanței active se află în raportul de reînnoire.
DECIZII
|
25.1.2018 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 20/11 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/114 A COMISIEI
din 16 ianuarie 2018
de modificare a Deciziei 2009/11/CE privind autorizarea unor metode de clasificare a carcaselor de porc în Spania
[notificată cu numărul C(2018) 87]
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (1), în special articolul 20 literele (p) și (t),
întrucât:
|
(1) |
Secțiunea B.IV punctul 1 din anexa IV la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 prevede că, pentru clasificarea carcaselor de porc, conținutul de carne slabă trebuie evaluat prin metode de clasificare autorizate de Comisie, putând fi autorizate doar metodele de evaluare confirmate statistic, bazate pe măsurători fizice ale uneia sau mai multor părți anatomice ale carcasei de porc. Autorizarea metodelor de clasificare ar trebui să fie condiționată de respectarea unei toleranțe maxime de eroare statistică în evaluare. Această toleranță este definită la articolul 23 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1249/2008 al Comisiei (2). |
|
(2) |
Prin Decizia 2009/11/CE a Comisiei (3) s-a autorizat utilizarea a șapte metode de clasificare a carcaselor de porc în Spania. |
|
(3) |
Spania a solicitat Comisiei să autorizeze pe teritoriul său o nouă metodă de clasificare a carcaselor de porc și a prezentat o descriere detaliată a testului de disecție, indicând principiile pe care se bazează metoda respectivă, rezultatele testului de disecție și ecuația folosită pentru estimarea procentului de carne macră în protocolul prevăzut la articolul 23 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1249/2008. |
|
(4) |
Din examinarea acestei solicitări reiese că sunt îndeplinite condițiile de autorizare a metodei de clasificare respective. Prin urmare, această metodă de clasificare ar trebui să fie autorizată în Spania. |
|
(5) |
Prin urmare, Decizia 2009/11/CE ar trebui modificată în consecință. |
|
(6) |
Modificările aparatelor sau ale metodelor de clasificare ar trebui permise numai dacă sunt autorizate în mod explicit printr-o decizie de punere în aplicare a Comisiei. |
|
(7) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Decizia 2009/11/CE se modifică după cum urmează:
|
1. |
Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 1 În conformitate cu secțiunea B.IV punctul 1 din anexa IV la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (*1), în Spania este autorizată utilizarea următoarelor metode de clasificare a carcaselor de porc:
Metoda manuală ZP de măsurare cu ajutorul unei rigle, menționată la primul paragraf litera (g), este autorizată numai pentru abatoarele:
(*1) Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 671).”" |
|
2. |
Anexa se modifică în conformitate cu anexa la prezenta decizie. |
Articolul 2
Prezenta decizie de punere în aplicare se adresează Regatului Spaniei.
Adoptată la Bruxelles, 16 ianuarie 2018.
Pentru Comisie
Phil HOGAN
Membru al Comisiei
(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 671.
(2) Regulamentul (CE) nr. 1249/2008 al Comisiei din 10 decembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a grilelor comunitare de clasificare a carcaselor de bovine, porcine și ovine și privind raportarea prețurilor acestora (JO L 337, 16.12.2008, p. 3).
(3) Decizia 2009/11/CE a Comisiei din 19 decembrie 2008 de autorizare a unor metode de clasificare a carcaselor de porc în Spania (JO L 6, 10.1.2009, p. 79).
ANEXĂ
În anexa la Decizia 2009/11/CE se adaugă partea 8, după cum urmează:
„Partea 8
CSB-IMAGE-MEATER
|
1. |
Regulile prevăzute în prezenta parte se aplică la clasificarea carcaselor de porc cu ajutorul aparatului cunoscut sub denumirea «CSB Image-Meater». |
|
2. |
Aparatul CSB Image-Meater este compus în special dintr-o cameră video, un PC dotat cu un card de analiză a imaginilor, un ecran, o imprimantă, un mecanism de comandă, un mecanism de măsurare și interfețe. Toate cele patru variabile măsurate cu aparatul CBS Image-Meater se măsoară la linia de separare din zona jambonului (în jurul mușchiului gluteus medius). Valorile măsurate sunt transformate în estimare a cărnii macre de către o unitate centrală. |
|
3. |
Conținutul de carne macră al unei carcase se calculează după următoarea formulă: Ŷ = 68,39920953 – (0,39050694 × F) – (0,32611391 × V4F) + (0,07864716 × M) – (0,00762296 × V4M) unde:
Această formulă este valabilă pentru carcasele cu o masă cuprinsă între 60 și 120 de kilograme (masa la cald).” |
|
25.1.2018 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 20/14 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/115 A COMISIEI
din 24 ianuarie 2018
de modificare, în ceea ce privește poziționarea Centrului de monitorizare a securității Galileo, a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2016/413 de stabilire a poziționării infrastructurii terestre a sistemului constituit în cadrul programului Galileo și de prevedere a măsurilor necesare pentru a asigura funcționarea acestuia, și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare 2012/117/UE
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1285/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind punerea în aplicare și exploatarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 876/2002 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (1), în special articolul 12 alineatul (3), litera (c),
întrucât:
|
(1) |
În anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/413 a Comisiei (2) se prevede că Centrul de monitorizare a securității Galileo (GSMC) va fi împărțit în două locații și că acesta va fi instituit în mod progresiv în Franța și în Regatul Unit. |
|
(2) |
La 29 martie 2017, Regatul Unit a notificat Consiliului European intenția sa de a se retrage din Uniunea Europeană, în conformitate cu articolul 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Or, GSMC ar trebui să fie situat pe teritoriul unui stat membru al Uniunii, din motive care țin de siguranța Uniunii și a statelor sale membre, ținând seama în special de normele de protecție a informațiilor clasificate și de restricțiile la export pentru echipamentele criptografice și tehnologia PRS. |
|
(3) |
În orientările sale, adoptate la 29 aprilie 2017 ca urmare a notificării transmise de Regatul Unit, Consiliul European a indicat că problema viitorului sediu al instalațiilor Uniunii situate în Regatul Unit ar trebui să fie soluționată cu rapiditate și că este necesar să se faciliteze transferul acestora. Prin urmare, este important să se prevadă fără întârziere transferul GSMC situat în Regatul Unit către teritoriul unui alt stat membru al Uniunii. |
|
(4) |
În consecință, în temeiul articolului 12 din Regulamentul (UE) nr. 1285/2013, Comisia a lansat o procedură de selecție deschisă și transparentă pentru a determina noua poziționare a GSMC, situat până în prezent în Regatul Unit. Această procedură s-a desfășurat în două etape, Comisia adresând, într-o primă etapă, o cerere de exprimare a interesului către statele membre, apoi, într-o a doua etapă, invitând statele membre candidate să prezinte propuneri detaliate. |
|
(5) |
Drept concluzie a procedurii de evaluare, propunerea Spaniei se dovedește a fi cea mai bună pe baza criteriilor de evaluare selectate, luând în considerare relevanța soluției tehnice propuse pentru punerea la dispoziție a instalațiilor și furnizarea serviciilor esențiale pentru funcționarea centrului, precizia determinării și a gestionării riscurilor, în special a riscurilor legate de siguranță și de constrângerile de ordin temporal, acceptarea de către Spania a condițiilor acordului de stabilire care urmează a fi încheiat cu Comisia și acordarea de avantaje suplimentare, nivelul de detaliere și de transparență în descrierea costurilor de construcție și de funcționare ale centrului, precum și condițiile financiare avantajoase ale propunerii pentru bugetul Uniunii. Prin urmare, se cuvine să se aleagă propunerea Spaniei. |
|
(6) |
Centrul ar trebui să fie instituit în martie 2018 cu instalații reduse, pentru a fi în măsură să asigure cât mai rapid posibil rolul de centru de asistență față de centrul principal situat în Franța, punerea în aplicare completă urmând să aibă loc în martie 2019. De asemenea, acesta ar trebui să facă obiectul unui acord de stabilire cu Spania. |
|
(7) |
Anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/413 ar trebui modificată în consecință. |
|
(8) |
Este, de asemenea, necesar să se modifice textul anexei la Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/413 pentru a ține seama de faptul că instituirea Centrului de monitorizare a securității Galileo situat în Franța a fost încheiată cu succes în 2017. |
|
(9) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 36 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1285/2013, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
În anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/413, în rândul referitor la Centrul de monitorizare a securității Galileo (GSMC), în coloana „Poziționarea și măsurile de instituire pentru a asigura funcționarea”, textul: „Centrul de securitate Galileo, împărțit în două locații, ar trebui să fie instituit în mod progresiv în Franța și în Regatul Unit. Instituirea centrului respectiv a început în 2013 și ar trebui să se încheie în 2017. Ea a făcut obiectul acordurilor semnate în 2013 cu Franța și Regatul Unit.” se înlocuiește cu următorul text: „Centrul de monitorizare a securității Galileo, împărțit în două locații, ar trebui să fie instituit în Franța și în Spania. Instituirea sitului din Franța este încheiată din 2017 și a făcut obiectul unui acord semnat în 2013 cu Franța. Instituirea sitului din Spania va începe în martie 2018 cu instalații reduse și ar trebui să fie încheiată pe deplin în martie 2019. Ea ar trebui să facă obiectul unui acord care urmează să fie semnat cu Spania în 2018.”
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles, 24 ianuarie 2018.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 1.
(2) Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/413 a Comisiei din 18 martie 2016 de stabilire a poziționării infrastructurii terestre a sistemului constituit în cadrul programului Galileo și de prevedere a măsurilor necesare pentru a asigura funcționarea acestuia, și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare 2012/117/UE (JO L 74, 19.3.2016, p. 45).
ACTE ADOPTATE DE ORGANISME CREATE PRIN ACORDURI INTERNAŢIONALE
|
25.1.2018 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 20/16 |
Numai textele originale CEE-ONU au efect juridic în temeiul dreptului public internațional. Situația și data intrării în vigoare a prezentului regulament se verifică în ultima versiune a documentului privind situația documentului CEE-ONU TRANS/WP.29/343, disponibil la următoarea adresă:
http://www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29gen/wp29fdocstts.html
Regulamentul nr. 125 al Comisiei Economice pentru Europa din cadrul Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme privind omologarea autovehiculelor în ceea ce privește câmpul de vizibilitate spre înainte al conducătorului autovehiculului [2018/116]
Include toate textele valabile până la:
Suplimentul 1 la seria 01 de amendamente – Data intrării în vigoare: 8 octombrie 2016
CUPRINS
REGULAMENT
|
1. |
Domeniul de aplicare |
|
2. |
Definiții în sensul prezentului regulament |
|
3. |
Cerere de omologare |
|
4. |
Omologarea |
|
5. |
Specificații |
|
6. |
Procedura de încercare |
|
7. |
Modificarea tipului de vehicul și extinderea omologării |
|
8. |
Conformitatea producției |
|
9. |
Sancțiuni în caz de neconformitate a producției |
|
10. |
Încetarea definitivă a producției |
|
11. |
Denumirile și adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea încercărilor de omologare, precum și ale autorităților de omologare de tip |
|
12. |
Dispoziții tranzitorii |
ANEXE
|
1. |
Fișă de comunicare |
|
2. |
Exemple de mărci de omologare |
|
3. |
Procedura de determinare a punctului „H” și a unghiului real al trunchiului pentru pozițiile de ședere în autovehicule |
|
4. |
Metodă pentru determinarea relațiilor dimensionale între reperele primare ale vehiculului și sistemul de referință tridimensional |
1. DOMENIUL DE APLICARE
1.1. Prezentul regulament se aplică câmpului de vizibilitate de 180° spre înainte al conducătorilor vehiculelor de categoria M1 (1).
1.2. Obiectivul său este asigurarea unui câmp de vizibilitate adecvat atunci când parbrizul și celelalte suprafețe transparente sunt uscate și curate.
1.3. Cerințele prezentului regulament sunt formulate astfel încât să se aplice vehiculelor de categoria M1 care au locul pentru conducător situat în stânga. În cazul vehiculelor de categoria M1 care au locul pentru conducător situat în dreapta, aceste cerințe se aplică, după caz, prin inversarea criteriilor.
2. DEFINIȚII ÎN SENSUL PREZENTULUI REGULAMENT:
|
2.1. |
„Omologarea unui tip de vehicul” înseamnă întreaga procedură prin care o parte contractantă la acord certifică faptul că un tip de vehicul îndeplinește cerințele tehnice ale prezentului regulament. |
|
2.2. |
„Tip de vehicul în privința câmpului de vizibilitate” înseamnă vehicule care nu diferă în aspecte esențiale precum:
|
|
2.3. |
„Sistem de referință tridimensional” înseamnă un sistem de referință care constă într-un plan vertical longitudinal X-Z, un plan orizontal X-Y și un plan vertical transversal Y-Z (a se vedea figura 6 din apendicele la anexa 4); sistemul servește la determinarea distanțelor relative dintre poziția prevăzută pentru punctele de pe planuri și poziția lor reală pe vehicul. Metoda care permite situarea vehiculului în raport cu cele trei planuri este indicată în anexa 4; toate coordonatele raportate la sol se calculează pentru un vehicul în stare de funcționare (2) plus un pasager așezat pe locul din față, masa pasagerului fiind de 75 kg ± 1 %.
|
|
2.4. |
„Puncte de reper primare” înseamnă adânciturile, suprafețele, marcajele și semnele de identificare existente pe caroseria vehiculului. Tipul de reper utilizat și poziția fiecărui reper (în coordonatele x, y și z ale sistemul de referință tridimensional) precum și distanța acestora față de un plan teoretic reprezentând solul trebuie indicate de către producător. Aceste repere pot fi cele utilizate la montarea caroseriei. |
|
2.5. |
„Unghi de înclinare a spătarului” înseamnă unghiul definit la punctul 2.6 sau 2.7. din anexa 1 la versiunea revizuită a Rezoluției consolidate privind construcția vehiculelor (R.E.3) (3). |
|
2.6. |
„Unghi real de înclinare a spătarului” înseamnă unghiul definit în R.E.3 revizuită, anexa 1 punctul 2.6. |
|
2.7. |
„Unghi prevăzut de înclinare a spătarului” înseamnă unghiul definit la punctul 2.7 din anexa 1 la R.E.3 revizuită. |
|
2.8. |
„Puncte V” înseamnă puncte a căror poziție în interiorul habitaclului este determinată în raport cu planurile verticale longitudinale care trec prin centrele locurilor pe scaune prevăzute în poziția limită pe scaunul din față și față de punctul „R” și de unghiul de înclinare proiectat al spătarului, care servesc la verificarea respectării cerințelor legate de câmpul de vizibilitate. |
|
2.9. |
„Punct R sau punct de referință la șederea pe scaun” înseamnă punctul definit la punctul 2.4 din anexa 1 la R.E.3 revizuită. |
|
2.10. |
„Punct H” înseamnă punctul definit la punctul 2.3 din anexa 1 la R.E.3 revizuită. |
|
2.11. |
„Puncte de referință ale parbrizului” înseamnă puncte situate la intersecția dintre parbriz și liniile divergente direcționate spre înainte de la punctele V până la suprafața exterioară a parbrizului. |
|
2.12. |
„Vehicul blindat” înseamnă un vehicul destinat protecției pasagerilor și/sau mărfurilor transportate și care respectă cerințele aplicabile blindajelor antiglonț. |
|
2.13. |
„Suprafață transparentă” înseamnă acea zonă a unui parbriz de vehicul sau a altei suprafețe de sticlă al cărei factor de transmisie luminoasă măsurat perpendicular pe suprafață este de cel puțin 70 %. În cazul vehiculelor blindate, factorul de transmisie luminoasă este de cel puțin 60 %. |
|
2.14. |
„Puncte P” înseamnă punctele în jurul cărora pivotează capul conducătorului auto atunci când acesta privește obiectele din planul orizontal situat la nivelul ochilor. |
|
2.15. |
„Puncte E” înseamnă puncte care reprezintă centrul ochilor conducătorului auto și care servesc la determinarea măsurii în care stâlpii A afectează câmpul de vizibilitate. |
|
2.16. |
„Stâlp A” înseamnă orice suport al plafonului situat în fața planului vertical transversal dispus la 68 mm în fața punctelor V, inclusiv piesele netransparente fixate sau adiacente pe aceste suporturi, așa cum sunt chederele de la parbriz și scheletele de ușă. |
|
2.17. |
„Interval de reglare orizontală a scaunului” înseamnă intervalul pozițiilor normale de condus prevăzut de către producător pentru reglarea scaunului conducătorului în funcție de axa X (a se vedea mai sus punctul 2.3). |
|
2.18. |
„Interval extins de reglare a scaunului” înseamnă intervalul prevăzut de către producătorul vehiculului pentru reglarea scaunului în funcție de axa X (a se vedea mai sus punctul 2.3) dincolo de intervalul pozițiilor normale de condus menționate la punctul 2.17. de mai sus și utilizat la transformarea scaunelor în pat sau pentru facilitarea intrării în vehicul. |
3. CERERE DE OMOLOGARE
3.1. Cererea de omologare a unui tip de vehicul cu privire la câmpul de vizibilitate al conducătorului se prezintă de către producătorul vehiculului sau de către reprezentantul său autorizat.
3.2. Aceasta este însoțită de următoarele documente în triplu exemplar și include datele menționate în continuare:
|
3.2.1. |
o descriere a tipului de vehicul în ceea ce privește elementele menționate la punctul 2.2 de mai sus, însoțită de desene cotate și fie de o fotografie, fie de o vedere explodată a habitaclului. Se precizează numerele și/sau simbolurile de identificare a tipului de vehicul, precum și |
|
3.2.2. |
date privind punctele de reper primare, suficient de detaliate pentru a fi rapid identificabile și pentru a verifica poziția fiecăruia în raport cu celelalte, precum și în raport cu punctul „R”. |
3.3. Este prezentat serviciului tehnic care efectuează încercările de omologare un vehicul reprezentativ pentru tipul de vehicul care urmează să fie omologat.
4. OMOLOGAREA
4.1. În cazul în care tipul de vehicul supus omologării în temeiul prezentului regulament îndeplinește cerințele de la punctul 5 de mai jos, vehiculul respectiv este omologat.
4.2. Fiecărui tip omologat i se atribuie un număr de omologare. Primele două cifre (în prezent 01 pentru regulamentul în forma sa actuală) indică o serie de amendamente ce cuprind modificările tehnice majore cele mai recente ale regulamentului de la momentul acordării omologării. Aceeași parte contractantă nu alocă același număr aceluiași tip de vehicul echipat cu alt tip de sistem de câmp de vizibilitate sau unui alt tip de vehicul.
4.3. Avizul de omologare sau de refuz sau de retragere a omologării în temeiul prezentului regulament se comunică părților la acord care aplică prezentul regulament, prin intermediul unei fișe conforme cu modelul din anexa 1 la prezentul regulament și al unor fotografii și/sau planuri furnizate de solicitant într-un format maxim A4 (210 × 297 mm) sau pliate la acest format și la o scară corespunzătoare.
4.4. Pe fiecare vehicul care corespunde unui tip de vehicul omologat prin prezentul regulament, se aplică într-un loc vizibil și ușor accesibil, specificat în fișa de omologare, o marcă de omologare internațională conformă cu modelul descris în anexa 2 la prezentul regulament și formată din:
|
4.4.1. |
un cerc în interiorul căruia se găsește litera „E”, urmată de numărul distinctiv al țării care a emis omologarea (4); |
|
4.4.2. |
numărul prezentului regulament, urmat de litera „R”, o liniuță și numărul de omologare, în dreapta cercului menționat la punctul 4.4.1 de mai sus. |
4.5. În cazul în care vehiculul corespunde unui tip de vehicul omologat în temeiul unuia sau mai multor regulamente anexate la acord în țara care a acordat omologarea în temeiul prezentului regulament, simbolul prevăzut la punctul 4.4.1 de mai sus nu trebuie repetat; într-o astfel de situație, numărul regulamentului și numerele de omologare, precum și simbolurile suplimentare se amplasează în coloane verticale la dreapta simbolului descris la punctul 4.4.1 de mai sus.
4.6. Marca de omologare este perfect lizibilă și de neșters.
4.7. Marca de omologare se amplasează lângă plăcuța producătorului sau pe aceasta.
5. SPECIFICAȚII
5.1. Câmpul vizual al conducătorului.
5.1.1. Partea transparentă a parbrizului cuprinde cel puțin punctele de referință ale parbrizului (a se vedea figura 1 din apendicele la anexa 4):
|
5.1.1.1. |
Un punct de referință orizontal situat în fața lui V1 și la 17° spre stânga (a se vedea figura 1 din apendicele la anexa 4); |
|
5.1.1.2. |
Un punct de referință vertical superior situat în fața lui V1 și la 7° deasupra orizontalei; |
|
5.1.1.3. |
Un punct de referință vertical inferior situat în fața lui V2 și la 5° sub orizontală; |
|
5.1.1.4. |
Pentru a verifica respectarea cerinței de vizibilitate frontală pe jumătatea opusă a parbrizului, se obțin alte trei puncte de referință simetrice cu punctele definite la punctele 5.1.1.1-5.1.1.3 de mai sus față de planul longitudinal median al vehiculului. |
5.1.2. Unghiul de limitare a câmpului vizual pentru fiecare stâlp „A”, așa cum este descris la punctul 5.1.2.1 de mai jos, nu depășește 6° (a se vedea figura 3 din apendicele la anexa 4). În cazul vehiculelor blindate, unghiul respectiv nu depășește 10°.
Unghiul de limitare a câmpului vizual de către stâlpul „A” de pe partea pasagerului, așa cum este descris la punctul 5.1.2.1.2 de mai jos, nu trebuie determinat în cazul în care cei doi stâlpi sunt plasați simetric față de planul vertical longitudinal median al vehiculului.
5.1.2.1. Unghiul de limitare a câmpului vizual de către fiecare stâlp „A” se măsoară prin suprapunerea în plan a următoarelor două secțiuni orizontale:
|
Secțiunea 1: |
pornind de la punctul Pm situat în poziția precizată la punctul 5.3.1.1 de mai jos, se desenează un plan formând un unghi de 2° ascendent față de planul orizontal care trece înspre înainte prin Pm. Se determină secțiunea orizontală a stâlpului „A” pornind de la punctul cel mai anterior al intersecției stâlpului „A” cu planul înclinat (a se vedea figura 2 din apendicele la anexa 4); |
|
Secțiunea 2: |
se repetă aceeași procedură, luând în considerare un plan înclinat care coboară formând un unghi de 5°Cu planul orizontal care trece înainte prin Pm (a se vedea figura 2 din apendicele la anexa 4). |
5.1.2.1.1. Unghiul de limitare a câmpului vizual de către stâlpul „A” de pe partea conducătorului este unghiul format pe vederea în plan între o dreaptă care pornește din E2, paralelă cu tangenta care unește E1 cu marginea exterioară a secțiunii S2, și tangenta care unește E2 cu marginea interioară a secțiunii S1 (a se vedea figura 3 din apendicele la anexa 4).
5.1.2.1.2. Unghiul de limitare a câmpului vizual de către stâlpul „A” de pe partea pasagerului este unghiul format pe vederea în plan de tangenta care unește E3 cu marginea interioară a secțiunii S1 și o paralelă care pornește din E3 la tangenta care unește E4 cu marginea exterioară a secțiunii S2 (a se vedea figura 3 din apendicele la anexa 4).
5.1.2.2. Niciun vehicul nu are mai mult de doi stâlpi „A”.
5.1.3. Cu excepția dispozițiilor de la punctele 5.1.3.3 sau 5.1.3.4 de mai jos, în afară de limitările câmpului vizual cauzate de stâlpii „A”, montanții de separare a geamurilor laterale sau a deflectoarelor de aer fixe sau mobile, antenele radio exterioare, dispozitivele de vizibilitate indirectă, care acoperă câmpul de vizibilitate indirectă obligatoriu și ștergătoarele de parbriz, nu trebuie să existe, pentru conducătorul auto, nicio altă limitare a câmpului vizual la 180° direct în față, sub un plan orizontal care trece prin V1 și deasupra a trei planuri care trec prin V2, dintre care unul este perpendicular pe planul X-Z și înclinat în față jos la un unghi de 4° sub orizontală, iar celelalte două sunt perpendiculare pe planul Y-Z și înclinate la un unghi de 4° sub orizontală (a se vedea figura 4 din apendicele la anexa 4).
Nu se consideră că determină limitări ale câmpului vizual:
|
(a) |
Conductorii „antene radio” încastrați sau imprimați, având o lățime de cel mult:
|
|
(b) |
Conductorii „dezghețare/dezaburire” localizați în cadrul suprafeței A, în mod normal în formă de „zigzag” sau sinusoidală, având următoarele dimensiuni:
|
5.1.3.1. În cazul unor dispozitive cu cameră de luat vederi și monitor, excepțiile de la punctul 5.1.3 se aplică camerelor, inclusiv suporților și carcaselor acestora, care sunt montate la exteriorul vehiculului. Sistemul cu cameră de luat vederi și monitor care înlocuiește o oglindă retrovizoare din clasa I trebuie să beneficieze de aceeași excepție.
5.1.3.2. În cazul vehiculelor care sunt echipate cu oglinzi retrovizoare standard omologate care sunt eventual înlocuite cu dispozitive cu cameră de luat vederi și monitor, excepțiile de la punctul 5.1.3 se aplică și în cazul monitoarelor, cu condiția ca (6):
|
(a) |
obstrucționarea de către acestea a câmpului de vizibilitate direct să nu depășească nivelul de obstrucționare al oglinzii retrovizoare exterioare, inclusiv carcasa și suportul acesteia; și |
|
(b) |
poziția monitorului să fie cât mai aproape posibil de poziția oglinzii retrovizoare pe care o înlocuiește. |
5.1.3.3. Se tolerează o obstrucție creată de marginea exterioară a volanului și de tabloul de bord în interiorul volanului dacă planul care trece prin V2, perpendicular pe planul X-Z și tangent la partea cea mai înaltă a marginii exterioare a volanului, este înclinat la cel puțin 1° sub orizontală.
Volanul, dacă este reglabil, se fixează în poziția normală indicată de producător sau, dacă nu este posibil, într-o poziție mediană între limitele domeniului (domeniilor) său (sale) de reglare.
5.1.3.4. Se tolerează o obstrucție între un plan care trece prin V2 și înclinat la cel puțin 1° sub orizontală și un plan care trece prin V2 și înclinat la 4° sub orizontală dacă proiecția conică a acestei obstrucții, pornind de la V2, pe o suprafață „S”, astfel cum este definită la punctul 5.1.3.2.1 de mai jos, nu depășește 20 la sută din această suprafață. Volanul, dacă este reglabil, se fixează în poziția normală indicată de producător sau, dacă nu este posibil, într-o poziție mediană între limitele domeniului (domeniilor) său (sale) de reglare.
5.1.3.4.1. Suprafața „S” (a se vedea figura 7 din apendicele la anexa 4) este o suprafață dreptunghiulară verticală situată într-un plan perpendicular pe coordonata X, la 1 500 mm în fața punctului V2. Latura superioară a suprafeței „S” este definită de un plan care trece prin punctul V2 înclinat înspre înainte cu 1° sub orizontală. Latura inferioară a suprafeței „S” este definită de un plan care trece prin punctul V2 înclinat înspre înainte cu 4° sub orizontală. Latura dreaptă și cea stângă ale suprafeței „S” sunt verticale și sunt generate de dreptele de intersecție ale celor trei planuri inclinate la 4°, astfel cum sunt definite la punctul 5.1.2.2 de mai sus.
5.1.3.4.2. În cazul în care parbrizul se extinde cu peste 1 500 mm dincolo de punctul V2, distanța dintre suprafața „S” și punctul V2 poate fi extinsă în mod corespunzător.
5.1.4. În cazul în care înălțimea V2 deasupra solului este mai mare de 1 650 mm, trebuie să fie îndeplinite următoarele cerințe:
|
|
Un obiect cilindric cu o înălțime de 1 200 mm și cu un diametru de 300 mm care este situat în interiorul spațiului delimitat de un plan vertical situat la 2 000 mm în fața vehiculului, de un plan vertical situat la 2 300 mm în fața vehiculului, de un plan vertical situat la 400 mm de latura unde se află volanul și de un plan vertical situat la 600 mm de latura opusă a vehiculului în raport cu volanul trebuie să fie cel puțin parțial vizibil atunci când este vizualizat direct din V2 (a se vedea figura 1), indiferent de poziția obiectului în interiorul spațiului respectiv, cu excepția cazului în care este invizibil din cauza unui unghi mort/unor unghiuri moarte creat(e) de stâlpii „A”, de ștergătoarele de parbriz sau de volan. |
|
|
Dacă scaunul conducătorului este situat în poziția de condus centrală a vehiculului, obiectul cilindric cu o înălțime de 1 200 mm este situat în interiorul spațiului delimitat de un plan vertical situat la 2 000 mm în fața vehiculului, de un plan vertical situat la 2 300 mm în fața vehiculului și de un plan vertical situat la 500 mm de latura vehiculului (a se vedea figura 2). |
Textul imaginii
5.2. Poziția punctelor V
5.2.1. În tabelele I și IV se precizează poziția punctelor V față de punctul „R”, astfel cum este indicată pe baza coordonatelor lor XYZ în sistemul de referință tridimensional.
5.2.2. Tabelul I indică coordonatele de bază pentru un unghi proiectat de înclinare a spătarului de 25°. Sensul pozitiv al coordonatelor este indicat în figura 1 din apendicele la anexa 4.
Tabelul I
|
Punct V |
X |
Y |
Z |
|
V1 |
68 mm |
– 5 mm |
665 mm |
|
V2 |
68 mm |
– 5 mm |
589 mm |
5.3. Poziția punctelor P
5.3.1. În tabelele II, III și IV este precizată poziția punctelor P față de punctul „R”, astfel cum este indicată pe baza coordonatelor lor XYZ în sistemul de referință tridimensional.
5.3.1.1. Tabelul II stabilește coordonatele de bază pentru un unghi proiectat de înclinare a spătarului de 25°. Sensul pozitiv al coordonatelor este stabilit în figura 1 din apendicele la anexa 4.
Punctul Pm este punctul de intersecție dintre dreapta care unește P1 cu P2 și planul longitudinal vertical care trece prin punctul „R”.
Tabelul II
|
Punct P |
X |
Y |
Z |
|
P1 |
35 mm |
– 20 mm |
627 mm |
|
P2 |
63 mm |
47 mm |
627 mm |
|
Pm |
43,36 mm |
0 mm |
627 mm |
5.3.1.2. Tabelul III indică corecțiile suplimentare care trebuie aduse coordonatelor X ale P1 și P2 atunci când intervalul de reglare orizontală a scaunului, conform definiției de la punctul 2.16 de mai sus, depășește 108 mm; sensul pozitiv pentru coordonate este indicat în figura 1 din apendicele la anexa 4.
Tabelul III
|
Intervalul de reglare orizontală a scaunului |
Δx |
|
108-120 mm |
– 13 mm |
|
121-132 mm |
– 22 mm |
|
133-145 mm |
– 32 mm |
|
146-158 mm |
– 42 mm |
|
peste 158 mm |
– 48 mm |
5.4. Corectarea unghiurilor proiectate de înclinare a spătarului altele decât cele de 25°
Tabelul IV indică rectificările suplimentare care urmează să fie făcute la coordonatele X și Z ale fiecărui punct P și ale fiecărui punct V atunci când unghiul proiectat de înclinare a spătarului este diferit de 25°. Sensul pozitiv al coordonatelor este indicat în figura 1 din apendicele la anexa 4.
Tabelul IV
|
Unghiul de înclinare a spătarului (în °) |
Coordonatele orizontale Δx |
Coordonatele verticale Δz |
Unghiul de înclinare a spătarului (în °) |
Coordonatele orizontale Δx |
Coordonatele verticale Δz |
|
5 |
– 186 mm |
28 mm |
23 |
– 18 mm |
5 mm |
|
6 |
– 177 mm |
27 mm |
24 |
– 9 mm |
3 mm |
|
7 |
– 167 mm |
27 mm |
25 |
0 mm |
0 mm |
|
8 |
– 157 mm |
27 mm |
26 |
9 mm |
– 3 mm |
|
9 |
– 147 mm |
26 mm |
27 |
17 mm |
– 5 mm |
|
10 |
– 137 mm |
25 mm |
28 |
26 mm |
– 8 mm |
|
11 |
– 128 mm |
24 mm |
29 |
34 mm |
– 11 mm |
|
12 |
– 118 mm |
23 mm |
30 |
43 mm |
– 14 mm |
|
13 |
– 109 mm |
22 mm |
31 |
51 mm |
– 18 mm |
|
14 |
– 99 mm |
21 mm |
32 |
59 mm |
– 21 mm |
|
15 |
– 90 mm |
20 mm |
33 |
67 mm |
– 24 mm |
|
16 |
– 81 mm |
18 mm |
34 |
76 mm |
– 28 mm |
|
17 |
– 72 mm |
17 mm |
35 |
84 mm |
– 32 mm |
|
18 |
– 62 mm |
15 mm |
36 |
92 mm |
– 35 mm |
|
19 |
– 53 mm |
13 mm |
37 |
100 mm |
– 39 mm |
|
20 |
– 44 mm |
11 mm |
38 |
108 mm |
– 43 mm |
|
21 |
– 35 mm |
9 mm |
39 |
115 mm |
– 48 mm |
|
22 |
– 26 mm |
7 mm |
40 |
123 mm |
– 52 mm |
5.5. Poziția punctelor E
5.5.1. Punctele E1 și E2 sunt situate fiecare la o distanță de 104 mm față de P1.
E2 se situează la 65 mm de E1 (a se vedea figura 4 din apendicele la anexa 4).
5.5.2. Se rotește dreapta care unește E1 cu E2 în jurul lui P1 până când tangenta care unește E1 cu marginea exterioară a secțiunii 2 a stâlpului „A” de pe partea conducătorului auto este perpendiculară pe dreapta E1-E2 (a se vedea figura 3 din apendicele la anexa 4).
5.5.3. E3 și E4 sunt situate fiecare la o distanță de 104 mm față de punctul P2. E3 se situează la 65 mm de E4 (a se vedea figura 4 din apendicele la anexa 4).
5.5.4. Se rotește dreapta E3-E4 în jurul lui P2 până când tangenta care unește E4 cu marginea exterioară a secțiunii 2 a stâlpului „A” de pe partea pasagerului este perpendiculară pe dreapta E3-E4 (a se vedea figura 3 din apendicele la anexa 4).
6. PROCEDURA DE ÎNCERCARE
6.1. Câmpul de vizibilitate al conducătorului auto din interiorul vehiculului
6.1.1. Relațiile dimensionale dintre reperele primare ale vehiculului și sistemul de referință tridimensional se determină urmând procedura prevăzută în anexa 4.
6.1.2. Poziția punctelor V1 și V2 se determină față de punctul „R”, în funcție de coordonatele XYZ ale sistemului de referință tridimensional, și se indică în tabelul I de la punctul 5.2.2 de mai sus și în tabelul IV de la punctul 5.4 de mai sus. Punctele de referință ale parbrizului se determină în funcție de punctele V corectate, așa cum se indică la punctul 5.1.1 de mai sus.
6.1.3. Pozițiile relative ale punctelor P, ale punctului „R” și ale axei mediane a locului conducătorului auto, exprimate în coordonatele XYZ din sistemul de referință tridimensional, se determină conform tabelelor II și III de la punctul 5.3 de mai sus. Rectificările pentru unghiurile proiectate de înclinare a spătarului altele decât 25° sunt indicate în tabelul IV de la punctul 5.4 de mai sus.
6.1.4. Unghiul de limitare a câmpului vizual (a se vedea punctul 5.1.2 de mai sus) se măsoară pe planurile înclinate așa cum se arată în figura 2 din apendicele la anexa 4. Poziția relativă a lui P1 în raport cu P2 (puncte care sunt legate de E1 și E2, respectiv de E3 și E4) este indicată în figura 5 din apendicele la anexa 4.
6.1.4.1. Dreapta care unește E1 și E2 trebuie orientată așa cum este descris la punctul 5.5.2 de mai sus. Unghiul de limitare a câmpului vizual al pilonului „A” de pe partea conducătorului se măsoară după cum se arată la punctul 5.1.2.1.1 de mai sus.
6.1.4.2. Dreapta care unește E3 și E4 trebuie orientată așa cum este descris la punctul 5.5.4 de mai sus. Unghiul de limitare a câmpului vizual al pilonului „A” de pe partea pasagerului se măsoară după cum se arată la punctul 5.1.2.1.2 de mai sus.
6.1.5. Producătorul poate măsura unghiul de limitare a câmpului vizual fie pe vehicul, fie pe desene. În cazul în care există incertitudini, serviciile tehnice pot solicita efectuarea de încercări pe vehicul.
7. MODIFICAREA TIPULUI DE VEHICUL ȘI EXTINDEREA OMOLOGĂRII
7.1. Orice modificare a tipului de vehicul, astfel cum este definită la punctul 2.2 de mai sus, se comunică autorității de omologare de tip care a omologat tipul de vehicul. Autoritatea de omologare de tip poate:
|
7.1.1. |
să considere că modificările aduse nu au un efect negativ asupra condițiilor de acordare a omologării și să acorde o extindere a omologării; |
|
7.1.2. |
să considere că modificările aduse afectează condițiile acordării omologării și să ceară încercări sau verificări suplimentare înainte de a acorda o extindere a omologării. |
7.2. Confirmarea sau refuzul omologării, cu precizarea modificărilor, se comunică prin procedura specificată la punctul 4.3 de mai sus părților contractante la acord care aplică prezentul regulament.
7.3. Autoritatea de omologare de tip informează celelalte părți contractante cu privire la extindere prin intermediul fișei de comunicare din anexa 2 la prezentul regulament. Autoritatea atribuie fiecărei extinderi un număr de serie, care urmează să fie cunoscut sub numele de număr de extindere.
8. CONFORMITATEA PRODUCȚIEI
8.1. Procedurile privind conformitatea producției sunt conforme cu dispozițiile generale definite în apendicele 2 la acord (E/ECE/324-E/ECE/TRANS/505/Rev.2) și îndeplinesc următoarele cerințe:
8.2. un vehicul omologat în temeiul prezentului regulament se construiește astfel încât să corespundă tipului omologat prin îndeplinirea condițiilor prevăzute la punctul 5 de mai sus;
8.3. autoritatea de omologare de tip care a acordat omologarea poate verifica, în orice moment, conformitatea metodelor de control aplicabile fiecărei unități de producție. Frecvența normală a unor astfel de inspecții este de o dată la doi ani.
9. SANCȚIUNI ÎN CAZ DE NECONFORMITATE A PRODUCȚIEI
9.1. Omologarea acordată pentru un tip de vehicul în temeiul prezentului regulament poate fi retrasă în cazul în care condițiile stabilite la punctul 8 de mai sus nu sunt respectate.
9.2. În cazul în care o parte contractantă retrage o omologare pe care a acordat-o anterior, ea informează de îndată celelalte părți contractante care aplică prezentul regulament printr-o fișă de comunicare conformă cu modelul din anexa 1 la prezentul regulament.
10. ÎNCETAREA DEFINITIVĂ A PRODUCȚIEI
Dacă titularul unei omologări încetează definitiv producția unui tip de vehicul omologat în conformitate cu prezentul regulament, acesta informează în acest sens autoritatea de omologare de tip care a acordat omologarea, care la rândul ei informează imediat celelalte părți la acord care aplică prezentul regulament printr-o fișă de comunicare conformă cu modelul din anexa 1 la prezentul regulament.
11. DENUMIRILE ȘI ADRESELE SERVICIILOR TEHNICE RESPONSABILE CU EFECTUAREA ÎNCERCĂRILOR DE OMOLOGARE, PRECUM ȘI ALE AUTORITĂȚILOR DE OMOLOGARE DE TIP
Părțile contractante ale acordului care face obiectul prezentului regulament comunică Secretariatului General al Organizației Națiunilor Unite denumirile și adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea încercărilor de omologare, precum și ale autorităților de omologare de tip care acordă omologarea și cărora urmează să le fie trimise fișe care certifică omologarea sau extinderea ori refuzul sau retragerea omologării.
12. DISPOZIȚII TRANZITORII
12.1. Începând cu data oficială a intrării în vigoare a seriei 01 de amendamente, niciuna dintre părțile contractante care aplică prezentul regulament nu trebuie să refuze acordarea de omologări în temeiul prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin seria 01 de amendamente.
12.2. După 24 de luni de la data intrării în vigoare a seriei 01 de amendamente la prezentul regulament, părțile contractante care aplică prezentul regulament acordă omologări numai cu condiția ca tipul de vehicul care urmează să fie omologat să îndeplinească cerințele prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin seria 01 de amendamente.
12.3. Părțile contractante care pun în aplicare prezentul regulament nu trebuie să refuze acordarea de extinderi ale omologărilor pentru tipurile existente care au fost acordate în conformitate cu versiunea originală a prezentului regulament.
12.4. Chiar și după intrarea în vigoare a seriei 01 de amendamente la prezentul regulament, rămân valabile omologările de tip ale vehiculelor în conformitate cu versiunea originală a prezentului regulament. Părțile contractante care aplică prezentul regulament trebuie să le accepte în continuare.
12.5. Fără a aduce atingere dispozițiilor tranzitorii de mai sus, părțile contractante pentru care prezentul regulament intră în vigoare după data intrării în vigoare a seriei 01 de amendamente nu sunt obligate să accepte omologări care au fost acordate în conformitate cu versiunea originală a prezentului regulament.
(1) Astfel cum sunt definite în Rezoluția consolidată privind construcția vehiculelor (R.E.3.), document ECE/TRANS/WP.29/78/Rev.2, para. 2. – www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29gen/wp29resolutions.html
(2) Masa unui vehicul în stare de funcționare include masa vehiculului și a caroseriei sale cu lichid de răcire, lubrifianți, combustibil, alte lichide la capacitatea de 100 %, unelte, roată de rezervă și conducător. Masa conducătorului se evaluează a fi egală cu 75 kg (distribuite după cum urmează: 68 kg pentru masa ocupantului și 7 kg pentru masa bagajului, în conformitate cu standardul ISO 2416:1992). Rezervorul este umplut la 90 % din capacitatea totală, iar celelalte instalații care conțin lichide (altele decât cele destinate apelor reziduale), la 100 % din capacitatea declarată de producător.
(3) Revizuirea 2 a R.E.3 este disponibilă ca documentul ECE/TRANS/WP.29/78/Rev.2, astfel cum a fost modificat.
(4) Numerele distinctive ale părților contractante la Acordul din 1958 sunt prezentate în anexa 3 la Rezoluția consolidată privind construcția vehiculelor (R.E.3), documentul ECE/TRANS/WP.29/78/Rev.2/Amend.3 - www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29gen/wp29resolutions.html
(5) Conform definiției din anexa 18 punctul 2.2 din Regulamentul nr. 43 privind omologarea geamurilor securizate și a materialelor pentru geamuri.
(6) A se vedea punctul 46 din raportul ECE/TRANS/WP.29/GRSG/88, privind perioada de aplicare a prezentului punct.
ANEXA 2
EXEMPLE DE MĂRCI DE OMOLOGARE
(a se vedea punctele 4.4-4.4.2 din prezentul regulament)
În ceea ce privește câmpul vizual spre înainte al conducătorului, marca de omologare de mai sus fixată pe vehicul indică faptul că tipul de vehicul vizat a fost omologat în Belgia (E 6) în conformitate cu Regulamentul nr. 125. Primele două cifre ale numărului de omologare indică faptul că omologarea a fost acordată în conformitate cu cerințele Regulamentului nr. 125, astfel cum a fost modificat prin seria 01 de amendamente.
ANEXA 3
Procedura de determinare a punctului „H” și a unghiului real al trunchiului pentru pozițiile de ședere în autovehicule (1)
|
Apendicele 1 – |
Descrierea mașinii tridimensionale pentru punctul „H” (manechin 3-D H) (1) |
|
Apendicele 2 – |
Sistemul de referință tridimensional (1) |
|
Apendicele 3 – |
Date de referință privind pozițiile de ședere (1) |
(1) Procedura este descrisă în anexa 1 la Rezoluția consolidată privind construcția vehiculelor (R.E.3), (document ECE/TRANS/WP.29/78/Rev.2). www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29gen/wp29resolutions.html
ANEXA 4
Metodă pentru determinarea relațiilor dimensionale între reperele primare ale vehiculului și sistemul de referință tridimensional
1. RELAȚIA DINTRE SISTEMUL DE REFERINȚĂ ȘI REPERELE PRIMARE ALE VEHICULULUI
Pentru verificarea dimensiunilor caracteristice din interiorul și din exteriorul vehiculului prezentat pentru omologare, în conformitate cu prezentul regulament, este necesar, în scopul de a localiza pe vehiculul real, construit conform desenelor producătorului, punctele specifice care figurează pe aceste desene, să se determine cu precizie relațiile dintre coordonatele stabilite în primele etape de studiu al vehiculului în cadrul sistemului tridimensional definit la punctul 2.3 din prezentul regulament și poziția reperelor primare definite la punctul 2.4 din prezentul regulament.
2. METODA DE DETERMINARE A RELAȚIEI DINTRE SISTEMUL DE REFERINȚĂ ȘI REPERE
Pentru a determina această relație, se stabilește un plan de referință la sol, care să cuprindă axe gradate ale X și Y. Figura 6 din apendicele la prezenta anexă prezintă metoda care trebuie utilizată în acest scop, planul de referință fiind o suprafață dură, plană, pe care se așază vehiculul și care are două scale de măsură fixate ferm pe suprafața sa; acestea sunt gradate în milimetri și trebuie să aibă o lungime minimă de 8 metri pentru axa X și de patru metri pentru axa Y. Ele trebuie orientate perpendicular una pe cealaltă, așa cum se indică în figura 6 din apendicele la prezenta anexă. Intersecția acestor scale reprezintă originea la sol.
3. VERIFICAREA PLANULUI DE REFERINȚĂ
Pentru a lua în considerare diferențele de nivel minore din planul de referință sau de pe suprafața de încercare, sunt indispensabile măsurarea abaterilor față de originea la sol de-a lungul celor două scale ale ordonatelor X și Y, la distanțe de 250 mm, și înregistrarea rezultatelor măsurătorilor pentru a aduce rectificările necesare cu ocazia controlului vehiculului.
4. POZIȚIA REALĂ ÎN TIMPUL ÎNCERCĂRII
Pentru a lua în considerare variațiile minore ale înălțimii sistemului de suspensie etc., este necesară utilizarea unui mijloc de a readuce reperele primare, înainte de a continua măsurătorile, în pozițiile ale căror coordonate au fost determinate în cursul încercărilor. De asemenea, vehiculul trebuie să se poată deplasa ușor în sens lateral și/sau longitudinal pentru a putea fi plasat corect față de planurile de referință.
5. REZULTATE
Dacă vehiculul este corect plasat față de sistemul de referință și în poziția prevăzută pentru încercări, pozițiile punctelor necesare pentru încercarea privind condițiile de vizibilitate în față sunt ușor de determinat.
Pentru a determina aceste cerințe se pot utiliza teodoliți, surse de lumină sau sisteme de umbre de obiecte proiectate sau orice alt dispozitiv echivalent.
APENDICE
Figura 1
Determinarea punctelor V
|
(1) |
Linie care indică poziția planului longitudinal median al vehiculului. |
|
(2) |
Linie care indică poziția planului vertical care trece prin punctul R. |
|
(3) |
Linie care indică poziția planului vertical care trece prin punctele V1 și V2. |
Figura 2
Puncte de observație pentru stâlpii „A”
Figura 3
Unghiuri de limitare a câmpului vizual
Textul imaginii
Figura 4
Evaluarea limitărilor în câmpul vizual direct de 180° spre înainte al conducătorului
Figura 5
Diagrama dimensională care prezintă pozițiile relative ale punctelor E și ale punctelor P
Figura 6
Nivelul de lucru
Textul imaginii
Figura 7
Definirea suprafeței „S”
(punctul 5.1.3.2 din prezentul regulament)
Textul imaginii
