19.12.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 337/1

REGULAMENTUL (UE) 2017/2360 AL CONSILIULUI

din 11 decembrie 2017

de stabilire, pentru 2018, a posibilităților de pescuit pentru anumite resurse halieutice și grupe de resurse halieutice din Marea Neagră

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (3),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)	În conformitate cu articolul 43 alineatul (3) din tratat, Consiliul, la propunerea Comisiei, adoptă măsuri privind stabilirea și repartizarea posibilităților de pescuit.

(2)

Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1) prevede adoptarea de măsuri de conservare care să țină seama de avizele științifice, tehnice și economice disponibile, inclusiv, atunci când este cazul, de rapoartele elaborate de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP).

(3)

Consiliului îi revine sarcina de a adopta măsuri privind stabilirea și repartizarea posibilităților de pescuit pe activități de pescuit sau pe grupuri de activități de pescuit din Marea Neagră, inclusiv, după caz, anumite condiții legate funcțional de acestea. În conformitate cu articolul 16 alineatele (1) și (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, posibilitățile de pescuit se alocă între statele membre într-un mod care să asigure fiecărui stat membru o stabilitate relativă a activităților de pescuit pentru fiecare stoc sau pescuit și în conformitate cu obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului prevăzute la articolul 2 alineatul (2) din regulamentul respectiv.

(4)

La cea de a 41-a reuniune anuală a sa, în 2017, Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM) a adoptat Recomandarea CGPM/40/2017/4 privind un plan multianual de gestionare a pescuitului de calcan în subzona geografică 29 (Marea Neagră). Recomandarea stabilește un nivel al capturii totale admisibile (TAC) pentru calcan pentru doi ani (2018-2019), cu o alocare temporară de cote. Măsura respectivă ar trebui să fie pusă în aplicare în dreptul Uniunii.

(5)

Posibilitățile de pescuit ar trebui stabilite pe baza avizelor științifice disponibile, luându-se în considerare aspectele biologice și socioeconomice și asigurându-se totodată un tratament echitabil pentru toate sectoarele de pescuit, precum și pe baza opiniilor exprimate cu ocazia consultării părților interesate.

(6)	În conformitate cu avizele științifice disponibile furnizate de CSTEP, este necesar să se mențină nivelul actual al mortalității prin pescuit, pentru a se asigura sustenabilitatea stocurilor de șprot din Marea Neagră.

(7)	Pentru pescuitul de șprot, obligația de debarcare menționată la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se aplică de la 1 ianuarie 2015. Pentru pescuitul de calcan, obligația de debarcare menționată la articolul respectiv se aplică de la 1 ianuarie 2017.

(8)

Utilizarea posibilităților de pescuit prevăzute în prezentul regulament face obiectul Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului (2) și, în special, al articolelor 33 și 34 referitoare la înregistrarea capturilor și la transmiterea datelor privind epuizarea posibilităților de pescuit. Prin urmare, este necesar să se precizeze codurile care urmează să fie utilizate de statele membre atunci când transmit Comisiei date cu privire la debarcarea stocurilor care fac obiectul prezentului regulament.

(9)	În conformitate cu articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consiliului (3), trebuie identificate stocurile care fac obiectul diferitelor măsuri prevăzute de acesta.

(10)

În ceea ce privește stocurile de calcan, ar trebui luate măsuri de remediere suplimentare. Prin menținerea perioadei de interdicție de două luni aplicabile în prezent între 15 aprilie și 15 iunie s-ar asigura în continuare protecția stocurilor respective pe durata sezonului de reproducere a calcanului. Gestionarea efortului de pescuit și limitarea zilelor de pescuit la 180 pe an ar avea un impact pozitiv asupra conservării stocurilor de calcan.

(11)	Posibilitățile de pescuit ar trebui utilizate în deplină conformitate cu dreptul aplicabil al Uniunii.

(12)

Pentru a evita întreruperea activităților de pescuit și pentru a asigura mijloacele de subzistență ale pescarilor din Uniune, este important ca respectivele activități de pescuit din Marea Neagră să fie deschise de la 1 ianuarie 2018. Din motive de urgență, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare imediat după publicarea sa,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

OBIECT, DOMENIU DE APLICARE ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește posibilitățile de pescuit pentru navele de pescuit ale Uniunii care arborează pavilionul Bulgariei și al României pentru anul 2018, pentru anumite stocuri de pește din Marea Neagră:

(a)	calcan (Psetta maxima);

(b)	șprot (Sprattus sprattus).

Articolul 2

Domeniul de aplicare

Prezentul regulament se aplică navelor de pescuit ale Uniunii care își desfășoară activitatea în Marea Neagră.

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a)	„CGPM” înseamnă Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană;

(b)	„Marea Neagră” înseamnă subzona geografică 29, astfel cum este definită în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1343/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (4);

(c)	„navă de pescuit” înseamnă orice navă echipată pentru exploatarea comercială a resurselor biologice marine;

(d)	„navă de pescuit a Uniunii” înseamnă o navă de pescuit care arborează pavilionul unui stat membru și care este înmatriculată în Uniune;

(e)	„stoc” înseamnă o resursă biologică marină existentă într-o anumită zonă de gestionare;

(f)	„cotă autonomă a Uniunii” înseamnă o limită a capturilor alocată în mod autonom navelor de pescuit ale Uniunii în lipsa unui acord asupra unei TAC;

(g)	„cotă analitică” înseamnă o cotă autonomă a Uniunii pentru care este disponibilă o evaluare analitică.

CAPITOLUL II

POSIBILITĂȚI DE PESCUIT

Articolul 4

Alocarea posibilităților de pescuit

(1) Cota autonomă a Uniunii pentru șprot, alocarea acestei cote între statele membre și, atunci când este cazul, condițiile legate funcțional de aceasta sunt stabilite în anexă.

(2) TAC pentru calcan, aplicabilă în apele Uniunii și pentru navele de pescuit ale Uniunii, precum și alocarea TAC între statele membre și, acolo unde este cazul, condițiile legate funcțional de aceasta sunt stabilite în anexă.

Articolul 5

Dispoziții speciale privind alocarea

Alocarea posibilităților de pescuit între statele membre conform prezentului regulament nu aduce atingere:

(a)	schimburilor efectuate în temeiul articolului 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

(b)	deducerilor și realocărilor efectuate în temeiul articolului 37 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;

(c)	deducerilor efectuate în conformitate cu articolele 105 și 107 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

Articolul 6

Gestionarea efortului de pescuit pentru calcan

Navele de pescuit ale Uniunii autorizate să pescuiască calcan în Marea Neagră, indiferent de lungimea lor maximă, nu depășesc 180 de zile de pescuit pe an.

CAPITOLUL III

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 7

Transmiterea datelor

Atunci când, în temeiul articolelor 33 și 34 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, statele membre transmit Comisiei date privind cantitățile debarcate din fiecare stoc de pește, acestea utilizează codurile stocurilor prevăzute în anexa la prezentul regulament.

Articolul 8

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2018.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 11 decembrie 2017.

Pentru Consiliu

Președintele

S. KIISLER

(1) Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).

(2) Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem de control al Uniunii pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 și (CE) nr. 1966/2006 (JO L 343, 22.12.2009, p. 1).

(3) Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consiliului din 6 mai 1996 privind introducerea unor condiții suplimentare pentru gestionarea interanuală a totalurilor admise de captură (TAC) și a cotelor de pescuit (JO L 115, 9.5.1996, p. 3).

(4) Regulamentul (UE) nr. 1343/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2011 privind unele dispoziții referitoare la pescuitul în zona Acordului CGPM (Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană) și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului privind măsurile de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană (JO L 347, 30.12.2011, p. 44).

ANEXĂ

Specia:	Calcan Psetta maxima		Zona:	apele Uniunii din Marea Neagră (TUR/F3742C)
Bulgaria		57
România		57
Uniune		114 (*1)
TAC		644		TAC analitică Articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică. Articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică.

Specia:	Șprot Sprattus sprattus		Zona:	apele Uniunii din Marea Neagră (SPR/F3742C)
Bulgaria		8 032,50
România		3 442,50
Uniune		11 475
TAC		Nu se aplică/Niciun acord		Cotă analitică Articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică. Articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică.

(*1) Între 15 aprilie și 15 iunie 2018, nu este autorizată nicio activitate de pescuit, inclusiv transbordarea, luarea la bord, debarcarea și prima vânzare.

19.12.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 337/6

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2017/2361 AL COMISIEI

din 14 septembrie 2017

cu privire la sistemul definitiv al contribuțiilor la cheltuielile administrative ale comitetului unic de rezoluție

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (1), în special articolul 65 alineatul (5),

întrucât:

(1)

Sistemul provizoriu de tranșe ale contribuțiilor pentru cheltuielile administrative ale comitetului, prevăzut de Regulamentul delegat (UE) nr. 1310/2014 al Comisiei (2), s-a bazat pe o metodologie simplificată și a vizat numai un subset limitat de entități, respectiv entitățile care sunt considerate semnificative de către Banca Centrală Europeană (BCE) („entități semnificative”). Acest sistem provizoriu a fost introdus cu scopul de a se asigura fonduri suficiente pentru instituirea comitetului, reducându-se în același timp la minimum sarcina administrativă impusă acestuia, având în vedere capacitatea structurală și operațională limitată a acestuia la momentul respectiv. Sistemul provizoriu urma să se aplice până la adoptarea de către Comisie a unui sistem definitiv de stabilire și colectare a contribuțiilor la cheltuielile administrative.

(2)

Întrucât între timp comitetul a dobândit o capacitate structurală și operațională mai stabilă, este necesar să se instituie în prezent sistemul definitiv al contribuțiilor anuale la cheltuielile administrative ale comitetului. Sistemul definitiv ar trebui să înlocuiască sistemul provizoriu prevăzut de Regulamentul delegat (UE) nr. 1310/2014.

(3)

Un astfel de sistem definitiv ar trebui să prevadă modalitățile de stabilire și colectare a contribuțiilor administrative nu numai pentru entitățile semnificative, ci și pentru toate entitățile care fac obiectul mecanismului unic de rezoluție. Contribuțiile ar trebui să fie calculate la cel mai înalt nivel de consolidare a acestor entități în statele membre participante, deoarece toate filialele unui grup din perimetrul de consolidare intră în sfera competențelor decizionale ale comitetului atunci când adoptă planuri de rezoluție a grupului, evaluează posibilitățile de rezoluție a grupurilor și adoptă decizii în materie de rezoluție pentru grupuri. Pentru a-și putea îndeplini aceste sarcini, comitetul trebuie să suporte cheltuielile legate de colectarea și analizarea informațiilor și a datelor legate de fiecare filială inclusă în perimetrul de consolidare. Întrucât acestea sunt cheltuieli legate de serviciile furnizate de comitet entităților care fac obiectul mecanismului unic de rezoluție, ele ar trebui să fie suportate de către entitățile respective și, prin urmare, contribuțiile ar trebui să fie calculate pe baza conturilor acestora, consolidate la cel mai înalt nivel de consolidare în statele membre participante, urmând ca pentru fiecare grup să se calculeze o singură contribuție.

(4)

În conformitate cu articolul 65 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014, comitetul trebuie să stabilească și să colecteze contribuțiile, precum și să se asigure că acestea sunt plătite integral și la timp. Pentru a permite comitetului să respecte aceste cerințe, ar trebui să existe un sistem eficient de colectare a contribuțiilor administrative de la instituțiile și entitățile menționate la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014. Instituțiilor și entităților respective le revin deja numeroase obligații de raportare în temeiul legislației Uniunii. Mai precis, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1163/2014 al Băncii Centrale Europene (3), BCE colectează, în scopul calculării taxelor de supraveghere, date privind activele totale și expunerea totală la risc. Datele colectate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1163/2014 pot fi utilizate cu succes pentru calcularea contribuțiilor administrative datorate comitetului. În temeiul articolului 30 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014, comitetul și BCE trebuie să coopereze strâns în exercitarea responsabilităților care le revin în temeiul regulamentului respectiv și, în special, să își comunice reciproc toate informațiile necesare pentru exercitarea atribuțiilor lor. Este mai eficient să se solicite BCE să transmită comitetului datele pe care le-a primit și verificat în exercitarea atribuțiilor sale și a competențelor care i-au fost conferite prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului (4) decât să se impună obligații duble de raportare instituțiilor și entităților în cauză. Schimbul de date între BCE și comitet ar permite, de asemenea, evitarea duplicării procesului de verificare a datelor de către comitet și se bazează pe obligația comitetului și a BCE de a coopera strâns în exercitarea responsabilităților care le revin în temeiul Regulamentului (UE) nr. 806/2014. Duplicarea proceselor de raportare și verificare a datelor ar necesita, inevitabil, mai mult timp pentru calcularea și colectarea contribuțiilor și ar face să scadă eficiența sistemului. Prin urmare, ca parte a obligației sale de cooperare, BCE ar trebui să transmită comitetului datele primite din partea instituțiilor și a entităților în cauză în scopul calculării contribuțiilor datorate comitetului. Comitetul ar trebui să se bazeze, în cea mai mare măsură posibilă, pe datele colectate de BCE. Comitetul ar trebui să aibă acces la datele menționate mai sus, în măsura în care acest lucru este necesar în vederea îndeplinirii sarcinilor sale în temeiul prezentului regulament.

(5)

Alocarea contribuțiilor ar trebui să reflecte diferența din punctul de vedere al volumului de lucru și al cheltuielilor conexe dintre entitățile aflate sub responsabilitatea directă a comitetului și cele aflate sub responsabilitatea autorităților naționale de rezoluție. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să stabilească modalitatea de repartizare a contribuțiilor între aceste două grupuri de entități. În cadrul sistemului definitiv instituit prin prezentul regulament, entitățile din aceste două grupuri ar trebui să aibă obligația să contribuie la cheltuielile comitetului proporțional cu cerințele în materie de resurse pe care le impun asupra acestuia, aproximate cu ajutorul datelor observabile.

(6)

Pentru a oferi, atât comitetului, cât și entităților în cauză, siguranță cu privire la modalitatea de ajustare a contribuțiilor anuale individuale în cazul unei erori de calcul sau al modificării datelor de bază, prezentul regulament ar trebui să prevadă norme specifice în acest sens. În cazul în care face o eroare în calculul contribuției anuale, comitetul ar trebui să aibă obligația să rectifice eroarea respectivă. O astfel de obligație ar trebui să se aplice în cazul erorilor survenite din cauza unei aplicări incorecte de către comitet a metodologiei de calcul al contribuțiilor anuale individuale. În astfel de cazuri, toate contribuțiile ar trebui să fie modificate în consecință. În schimb, cazurile în care datele de intrare utilizate pentru calcularea contribuțiilor anuale individuale au fost incorecte sau au suferit modificări după efectuarea calculului nu ar trebui considerate erori de calcul și ar trebui, prin urmare, să fie tratate diferit. În astfel de cazuri, nu ar trebui modificate decât contribuțiile entităților ale căror date sunt incorecte sau care au suferit modificări.

(7)	În conformitate cu articolul 3 din Regulamentul nr. 1 al Consiliului (5), comunicarea privind valoarea contribuției și orice alte comunicări ale comitetului ar trebui să se facă în limba statului membru în care își are sediul instituția destinatară.

(8)

Plățile contribuțiilor anuale ar trebui să fie executorii, iar dobânda de întârziere ar trebui să se aplice în cazul plății parțiale, al neplății sau al nerespectării condițiilor de plată specificate în comunicarea privind valoarea contribuției, astfel încât să se asigure plata integrală și la timp a contribuțiilor.

(9)

Contribuțiile entităților semnificative care intră sub incidența sistemului provizoriu ar trebui să fie reevaluate pentru a se ține seama de sumele pe care acestea le-au plătit în cadrul sistemului provizoriu. Orice diferență între tranșele plătite pe baza sistemului provizoriu și contribuțiile calculate în conformitate cu sistemul definitiv ar trebui să fie regularizată în momentul calculării contribuțiilor destinate acoperirii cheltuielilor administrative ale comitetului pentru anul care urmează după sfârșitul perioadei provizorii.

(10)	Întrucât prezentul regulament introduce sistemul definitiv al contribuțiilor la cheltuielile administrative ale comitetului, regulamentul privind sistemul provizoriu nu mai este necesar și ar trebui abrogat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament prevede dispoziții prin care stabilește:

1.	sistemul definitiv de calculare a contribuțiilor la cheltuielile administrative ale Comitetului unic de rezoluție (denumit în continuare „comitetul”) datorate de entitățile menționate la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014;

2.	modul de plată a contribuțiilor;

3.	normele în materie de înregistrare, contabilitate, raportare și de alt tip necesare pentru a asigura plata integrală și la timp a contribuțiilor;

4.	metoda de recalculare și ajustare a contribuțiilor datorate pentru perioada provizorie.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1163/2014. Se aplică, de asemenea, următoarele definiții:

1.	„cheltuieli administrative ale comitetului” înseamnă cheltuielile din partea I a bugetului comitetului, astfel cum sunt menționate la articolul 59 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014;

2.	„contribuție anuală” înseamnă contribuția care trebuie colectată de comitet pentru un anumit exercițiu financiar în conformitate cu prezentul regulament, pentru a acoperi cheltuielile administrative ale comitetului;

3.	„debitor al contribuției” înseamnă debitorul taxei, stabilit, în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1163/2014, în vederea colectării taxei de supraveghere și care intră sub incidența articolului 2 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014;

4.	„perioadă provizorie” înseamnă perioada care începe la 19 august 2014 și se termină la 31 decembrie 2017.

Articolul 3

Stabilirea valorii totale a contribuțiilor anuale care trebuie colectate

Valoarea totală a contribuțiilor anuale care trebuie colectate pentru un anumit exercițiu financiar se calculează pe baza părții I din bugetul adoptat de comitet pentru exercițiul financiar în cauză, în conformitate cu articolul 61 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014, ajustată în funcție de rezultatul bugetar al celui mai recent exercițiu financiar pentru care au fost publicate conturile finale în conformitate cu articolul 63 alineatul (7) din respectivul regulament.

Comitetul stabilește valoarea totală a contribuțiilor anuale astfel încât partea I a bugetului comitetului să fie echilibrată.

Articolul 4

Alocarea valorii totale a contribuțiilor anuale

(1) Valoarea totală care trebuie colectată în conformitate cu articolul 3 se alocă după cum urmează:

(a)

95 % pentru următoarele entități și grupuri:

(i)	entitățile și grupurile menționate la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014;

(ii)	entitățile și grupurile cu privire la care comitetul a decis să își exercite competențele conferite în temeiul articolului 7 alineatul (4) litera (b) din Regulamentului (UE) nr. 806/2014;

(iii)

entitățile și grupurile în privința cărora statele membre participante au decis, în conformitate cu articolul 7 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014, ca acest comitet să își exercite competențele și responsabilitățile care îi sunt conferite prin regulamentul menționat;

(b)	5 % pentru entitățile și grupurile menționate la articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014.

(2) Fără a aduce atingere articolului 7, comitetul încadrează entitățile și grupurile în una dintre cele două categorii prevăzute la alineatul (1), pe baza datelor furnizate comitetului de BCE, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) sau cu articolul 11, după caz.

(3) În cazul în care o entitate face obiectul alineatului (1) litera (a), toate entitățile care fac parte din același grup trebuie încadrate în aceeași categorie.

(4) Comitetul raportează anual Comisiei cu privire la caracterul adecvat al alocării prevăzute la alineatul (1), ținând seama de evoluțiile structurii celor două categorii de entități și grupuri.

Articolul 5

Calcularea contribuțiilor anuale individuale

(1) Comitetul calculează contribuțiile anuale individuale datorate pentru fiecare exercițiu financiar pe baza datelor primite în conformitate cu articolul 6 și pe baza valorii totale a contribuțiilor anuale, stabilită în conformitate cu articolul 3.

(2) În vederea calculării contribuțiilor anuale individuale, comitetul aplică dispozițiile prevăzute la articolul 10 alineatele (1), (2) și (3), precum și la articolul 10 alineatul (6) literele (a), (b) și (c) din Regulamentul (UE) nr. 1163/2014.

(3) În vederea aplicării dispozițiilor prevăzute la alineatul (2):

(a)	„taxă anuală de supraveghere” înseamnă contribuția anuală individuală;

(b)	„entitate supravegheată semnificativă” sau „grup supravegheat semnificativ” înseamnă o entitate sau un grup menționat(ă) la articolul 4 alineatul (1) litera (a);

(c)	„entitate supravegheată mai puțin semnificativă” sau „grup supravegheat mai puțin semnificativ” înseamnă o entitate sau un grup menționat(ă) la articolul 4 alineatul (1) litera (b);

(d)	„entitate supravegheată” sau „grup supravegheat” înseamnă orice entitate sau grup;

(e)	„debitor al taxei” înseamnă debitor al contribuției.

(4) Contribuția anuală datorată de entitățile menționate la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 care sunt membre ale aceluiași grup se calculează ca o contribuție unică.

(5) În cazul în care face o eroare în momentul calculării contribuției anuale individuale, comitetul rectifică eroarea prin recalcularea contribuției anuale individuale a fiecărei entități afectate. Comitetul regularizează orice diferență dintre cotizația anuală individuală plătită și valoarea recalculată a contribuției prin mărirea sau reducerea contribuției anuale individuale calculate în exercițiul financiar care urmează după recalculare.

Cu toate acestea, nu se efectuează nicio recalculare în cazul în care comitetul constată o eroare după mai mult de cinci ani de la încheierea exercițiului financiar în care s-a produs eroarea.

Articolul 6

Date necesare pentru calcularea contribuțiilor anuale individuale

(1) În fiecare an, în termen de 5 zile lucrătoare de la publicarea comunicării privind taxa în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1163/2014 și, în orice caz, nu mai târziu de data de 31 decembrie a anului pentru care sunt emise comunicările taxei, BCE prezintă comitetului date cu privire la fiecare contribuție a debitorului colectată de BCE în anul respectiv și utilizată pentru a stabili taxele de supraveghere în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1163/2014.

(2) Datele cuprind cel puțin următoarele elemente:

(a)	identitatea și datele de contact ale fiecărui debitor al contribuției, stabilit, în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1163/2014, în vederea colectării taxelor de supraveghere;

(b)	factorii taxei, stabiliți în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (UE) nr. 1163/2014;

(c)

dacă debitorul contribuției este semnificativ sau nu în conformitate cu articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 sau dacă este o entitate sau un grup în legătură cu care BCE a decis, în conformitate cu articolul 6 alineatul (5) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013, să exercite în mod direct toate competențele relevante;

(d)	orice date pe care BCE le-a stabilit în absența unei raportări din partea debitorului contribuției, în conformitate cu articolul 10 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1163/2014;

(e)

data de valabilitate pe baza căreia a fost calculată taxa pentru fiecare debitor al contribuției, în funcție de care se determină perioada în care debitorul contribuției a trebuit să plătească taxa de supraveghere, și orice modificare a statutului intervenită în perioada colectării taxei, astfel cum se prevede la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1163/2014.

(3) În sensul alineatului (2) litera (a), identitatea și datele de contact ale fiecărui debitor al contribuției trebuie să includă toate datele cu caracter personal, în sensul Regulamentului (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (6), care sunt colectate de BCE în vederea îndeplinirii sarcinilor sale în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1163/2014 și care sunt necesare pentru îndeplinirea sarcinilor comitetului prevăzute de prezentul regulament.

(4) Atunci când, în sensul prezentului regulament, comitetul trebuie să se asigure dacă o entitate face parte din grupul care a nominalizat un anumit debitor al contribuției, BCE, autoritățile naționale de rezoluție și autoritățile naționale competente pun la dispoziția comitetului toate informațiile relevante.

(5) În cazul în care BCE emite facturi suplimentare sau recalculează taxa anuală de supraveghere în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1163/2014, BCE comunică noile date comitetului în termen de 5 zile de la emiterea comunicărilor privind taxele.

(6) Pentru calcularea contribuțiilor anuale individuale care trebuie colectate într-un anumit exercițiu financiar, comitetul utilizează datele colectate de BCE în exercițiul financiar precedent în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1163/2014 și transmise comitetului în conformitate cu prezentul articol sau cu articolul 11, după caz.

(7) În cazul în care BCE, în cursul unui anumit exercițiu financiar, nu a transmis comitetului, în termenele prevăzute la prezentul articol, datele necesare pentru calcularea contribuțiilor anuale, comitetul poate utiliza în vederea acestui calcul ultimele date disponibile furnizate de BCE.

(8) În cazul în care nu sunt disponibile date furnizate de BCE, autoritatea națională competentă relevantă transmite, la cerere, comitetului datele de care dispune.

(9) În cazul în care nu sunt disponibile date furnizate de autoritatea națională competentă, debitorul contribuției transmite, la cerere, comitetului datele necesare, într-un termen stabilit de comitet. Dacă, în termenul stabilit de comitet, nu se primește un răspuns din partea debitorului contribuției, comitetul poate stabili datele pe baza unor ipoteze rezonabile.

(10) Comitetul utilizează datele prevăzute la prezentul articol exclusiv în scopul prezentului regulament și în conformitate cu acesta.

Articolul 7

Modificări legate de domeniul de aplicare, statut sau alte date

(1) În cazul în care o entitate sau un grup intră în sub incidența articolului 2 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 doar pentru o parte a exercițiului financiar, contribuția sa anuală individuală corespunzătoare exercițiului financiar respectiv se calculează în funcție de numărul de luni întregi în care intră sub incidența articolului menționat.

(2) În cazul în care statutul unei entități sau al unui grup suferă modificări în cursul unui exercițiu financiar, aceasta sau acesta trecând dintr-una dintre categoriile specificate la articolul 4 alineatul (1) în cealaltă, valoarea contribuției sale anuale individuale corespunzătoare exercițiului financiar respectiv se calculează pe baza numărului de luni în care entitatea sau grupul s-a încadrat în categoria respectivă în ultima zi a lunii.

(3) În cazul în care datele cu privire la o entitate sau un grup care sunt utilizate pentru calcularea contribuției sale anuale individuale pentru un anumit exercițiu financiar suferă și alte modificări, contribuția anuală individuală a entității sau a grupului respectiv pentru exercițiul financiar în cauză se calculează pe baza datelor actualizate.

(4) În cazul în care BCE semnalează o modificare, astfel cum este menționată la alineatele (1) și (2), sau în cazul în care survine o modificare, astfel cum este menționată la alineatul (3), comitetul recalculează numai contribuția anuală individuală a entității sau a grupului respectiv pentru exercițiile financiare în cauză. În cazul în care modificările menționate la alineatele (1), (2) sau (3) au survenit în cursul aceluiași exercițiu financiar în legătură cu mai multe entități sau grupuri, comitetul ia în considerare, în vederea recalculării contribuției anuale individuale a unei entități sau a unui grup, numai modificările legate de entitatea sau grupul respectiv.

(5) În cazul în care valoarea contribuției anuale individuale plătite este superioară valorii recalculate în conformitate cu alineatul (4), comitetul rambursează diferența entității sau grupului în cauză. În cazul în care valoarea unei contribuții anuale individuale plătite este inferioară valorii recalculate în conformitate cu alineatul (4), entitatea sau grupul în cauză rambursează comitetului diferența. În scopul rambursării sau al colectării sumei datorate în conformitate cu prezentul alineat, comitetul scade sau mărește valoarea contribuției anuale individuale a entității sau a grupului în cauză în exercițiul financiar care urmează după recalcularea efectuată în temeiul alineatului (4).

(6) Contribuțiile anuale individuale ale entităților sau grupurilor care nu au suferit modificări, astfel cum sunt menționate la alineatele (1), (2) sau (3), nu se ajustează.

(7) Comitetul aplică excedentul sau deficitul agregat rezultat din toate ajustările efectuate în conformitate cu alineatul (5) la valoarea totală a contribuțiilor anuale, care urmează să fie stabilită în conformitate cu articolul 3 pentru exercițiul financiar care urmează după exercițiului financiar în care sunt aplicate ajustările.

(8) În conformitate cu principiul bunei gestiuni a bugetului său, comitetul ia toate deciziile considerate necesare în vederea punerii în aplicare a dispozițiilor prevăzute la prezentul articol, inclusiv în ceea ce privește calendarul rambursărilor efectuate de comitet și al plăților suplimentare care trebuie colectate de la entități.

Articolul 8

Comunicarea privind valoarea contribuției, comunicări, plăți și dobânda pentru întârzierea efectuării plăților

(1) Comitetul emite o comunicare cu privire la valoarea contribuției, în atenția debitorilor contribuției.

(2) Comitetul notifică respectiva comunicare privind contribuția prin oricare dintre următoarele mijloace:

(a)	prin mijloace electronice sau prin alte mijloace de comunicare comparabile;

(b)

prin fax;

(c)	prin serviciul de curierat rapid;

(d)	prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire;

(e)	prin servicii de curierat sau personal.

Comunicarea privind contribuția este valabilă fără semnătură.

(3) Comunicarea privind contribuția specifică valoarea contribuției anuale, precum și modalitatea de plată a acesteia. Comunicarea trebuie argumentată corespunzător în ceea ce privește aspectele factuale și juridice ale deciziei privind contribuția individuală.

(4) Comitetul adresează orice altă comunicare cu privire la contribuția anuală, inclusiv orice decizii de regularizare, debitorului contribuției, în conformitate cu articolul 10 alineatul (8).

(5) Contribuțiile se plătesc în moneda euro.

(6) Debitorul contribuției plătește valoarea contribuției anuale în termen de 35 de zile calendaristice de la emiterea comunicării privind contribuția. Debitorul contribuției îndeplinește cerințele prevăzute în comunicarea privind contribuția referitoare la plata contribuției anuale. Data plății este data la care este creditat contul comitetului.

(7) Contribuția anuală datorată de entitățile menționate la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 care sunt membre ale aceluiași grup se colectează de la debitorul contribuției pentru grupul respectiv ca o contribuție unică.

(8) Fără a aduce atingere oricăror altor acțiuni de remediere la care poate recurge comitetul, în cazul plății parțiale, al neplății sau al nerespectării condițiilor de plată specificate în comunicarea privind valoarea contribuției, pentru calcularea penalităților zilnice se aplică zilnic la suma datorată din contribuția anuală o dobândă a cărei rată este egală cu rata principală de refinanțare aplicată de BCE, la care se adaugă 8 puncte procentuale de la data la care plata a devenit scadentă.

(9) În cazul în care debitorul contribuției se face vinovat de plata parțială, neplata sau nerespectarea condițiilor de plată specificate în comunicarea privind contribuția, comitetul informează autoritatea națională de rezoluție din statul membru participant în care este stabilit debitorul contribuției.

Articolul 9

Executare

(1) Plățile contribuțiilor anuale datorate și ale dobânzilor pentru întârzierea efectuării plăților prevăzute la articolul 8 alineatul (8) au caracter executoriu.

(2) Executarea este reglementată de normele de procedură aplicabile în statul membru participant pe teritoriul căruia are loc aceasta.

(3) Guvernul fiecărui stat membru participant desemnează o autoritate și aduce numele acesteia la cunoștința comitetului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, în scopul verificării autenticității deciziilor privind contribuția individuală.

(4) Un ordin de executare se anexează la fiecare decizie privind contribuția individuală. Executarea nu este supusă niciunei alte formalități în afară de verificarea autenticității deciziei de către autoritatea desemnată în temeiul alineatului (3).

(5) Autoritățile naționale de rezoluție sprijină comitetul în cadrul procedurii de executare reglementate de normele de procedură aplicabile din statul membru participant.

Articolul 10

Recalcularea și regularizarea contribuțiilor datorate pentru perioada provizorie

(1) În scopul recalculării și al regularizării contribuțiilor datorate pentru perioada provizorie, lunile noiembrie și decembrie ale anului 2014 se consideră parte a exercițiului financiar 2015.

(2) Comitetul recalculează, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în prezentul regulament, valoarea contribuțiilor datorate de fiecare entitate menționată la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 pentru acoperirea cheltuielilor administrative ale comitetului în cursul perioadei provizorii.

(3) Fără a aduce atingere articolului 6 alineatul (4), pentru recalcularea cuantumului contribuțiilor datorate de fiecare entitate în exercițiile financiare din cadrul perioadei provizorii, comitetul utilizează datele care au fost colectate de BCE în exercițiile financiare respective în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1163/2014 și care au fost transmise comitetului în conformitate cu articolul 11.

(4) Diferențele dintre tranșele plătite de către entitățile semnificative pe baza sistemului provizoriu prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 1310/2014 și contribuțiile menționate la alineatul (2) se regularizează în momentul calculării contribuțiilor anuale datorate pentru exercițiul financiar care urmează după sfârșitul perioadei provizorii. Regularizarea respectivă se efectuează prin reducerea sau majorarea contribuțiilor anuale datorate pentru exercițiul financiar în cauză.

(5) Entitățile menționate la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 pentru care calculul și colectarea contribuțiilor au fost amânate în timpul perioadei provizorii trebuie să plătească contribuțiile calculate în conformitate cu alineatul (2) pentru exercițiile financiare din cadrul perioadei provizorii. Contribuțiile respective fac să crească cuantumul contribuțiilor anuale datorate pentru exercițiul financiar care urmează după sfârșitul perioadei provizorii.

(6) În sensul alineatului (4), „entități semnificative” înseamnă entitățile care au primit notificări din partea BCE, la cel mai înalt nivel de consolidare din statele membre participante, cu privire la decizia BCE de a le considera entități semnificative în sensul articolului 6 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 și în conformitate cu articolul 147 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 468/2014 al Băncii Centrale Europene (7) și care sunt menționate în lista publicată pe site-ul BCE la 4 septembrie 2014, dar cu excepția entităților semnificative care sunt filiale ale unui grup deja luat în considerare în această definiție și a sucursalelor cu sediul în statele membre participante ale unor instituții de credit care își au sediul în state membre neparticipante.

(7) În cazul în care diferența menționată la alineatul (4) sau contribuțiile pentru exercițiile care țin de perioada provizorie menționată la alineatul (5) sunt mai mari decât contribuțiile datorate pentru exercițiul financiar care urmează după sfârșitul perioadei provizorii, ajustarea continuă în exercițiile financiare ulterioare.

(8) În cazul în care două sau mai multe entități din cadrul unui grup fac obiectul unor regularizări în temeiul alineatului (4) sau (5), comitetul poate compensa între ele contribuțiile datorate de și către entitățile grupului respectiv.

Articolul 11

Date necesare pentru recalcularea contribuțiilor pentru exercițiile financiare din cadrul perioadei provizorii

În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, BCE furnizează comitetului datele prevăzute la articolul 6 și colectate de BCE în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1163/2014 în cursul exercițiilor financiare din cadrul perioadei provizorii.

Articolul 12

Externalizarea

(1) Comitetul poate decide să externalizeze total sau parțial anumite sarcini prevăzute în prezentul regulament.

(2) Comitetul limitează această externalizare la sarcinile tehnice care sunt legate de majorarea contribuțiilor și care nu implică exercitarea competențelor sale legate de stabilirea contribuțiilor.

(3) În cadrul oricărui mandat încredințat unui prestator de servicii în vederea externalizării anumitor sarcini se precizează cu claritate durata mandatului și sarcinile specifice care sunt externalizate și se stabilește un cadru privind comunicarea regulată de informații de către prestatorul de servicii comitetului.

(4) Orice contract încheiat între comitet și un prestator de servicii pentru externalizarea sarcinilor în conformitate cu alineatul (1) cuprinde clauze care reglementează drepturile de anulare ale comitetului, drepturile legate de subcontractarea către alte părți și neexecutarea contractului de către prestatorul de servicii.

(5) În cazul în care externalizează sarcini total sau parțial, în conformitate cu alineatul (1), comitetul rămâne pe deplin responsabil de respectarea tuturor obligațiilor care îi revin în temeiul Regulamentului (UE) nr. 806/2014 și al prezentului regulament.

(6) În cazul în care externalizează sarcini total sau parțial, în conformitate cu alineatul (1), comitetul se asigură în orice moment că:

(a)	orice contract încheiat în scopul externalizării nu prevede delegarea responsabilității sale;

(b)	niciun contract încheiat în scopul externalizării nu include o excludere a răspunderii comitetului prevăzute la articolul 45 și la articolul 46 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014, și nici a independenței sale prevăzute la articolul 47 din respectivul regulament;

(c)	externalizarea nu are ca efect privarea comitetului de sistemele și mijloacele de control necesare pentru gestionarea riscurilor cu care se confruntă;

(d)	prestatorul de servicii aplică mecanisme de asigurare a continuității activității care sunt echivalente celor aplicate de comitet;

(e)

comitetul deține în continuare expertiza necesară pentru a evalua calitatea serviciilor prestate și caracterul adecvat al structurii organizatorice a prestatorului de servicii; comitetul supraveghează în mod eficace funcțiile externalizate și gestionează riscurile asociate externalizării în permanență;

(f)	comitetul are acces direct la informațiile relevante care îi permit să exercite controlul necesar asupra sarcinilor externalizate.

(7) În cazul în care externalizează sarcini total sau parțial, în conformitate cu alineatul (1), comitetul se asigură că prestatorul de servicii este obligat să respecte cerințele juridice interne și principiile privind securitatea și confidențialitatea ale comitetului. Orice informație confidențială referitoare la comitet deținută de prestatorul de servicii este utilizată numai în măsura în care este necesară pentru îndeplinirea mandatului conferit de comitet.

(8) Înainte de a lua orice decizie cu privire la externalizare, comitetul trebuie să obțină aprobarea BCE de a comunica datele furnizate de BCE prestatorului de servicii, în conformitate cu dispozițiile aplicabile privind confidențialitatea.

Articolul 13

Asistența acordată de autoritățile naționale de rezoluție

Comitetul poate solicita autorităților naționale de rezoluție să sprijine procesul de colectare a contribuțiilor anuale în cazul în care o astfel de cerere este justificată de circumstanțele unui anumit caz.

Articolul 14

Abrogare

Regulamentul delegat (UE) nr. 1310/2014 se abrogă.

Articolul 15

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 14 septembrie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 225, 30.7.2014, p. 1.

(2) Regulamentul delegat (UE) nr. 1310/2014 al Comisiei din 8 octombrie 2014 privind sistemul provizoriu de tranșe ale contribuțiilor pentru acoperirea cheltuielilor administrative ale comitetului unic de rezoluție în cursul perioadei provizorii (JO L 354, 11.12.2014, p. 1).

(3) Regulamentul (UE) nr. 1163/2014 al Băncii Centrale Europene din 22 octombrie 2014 privind taxele de supraveghere (BCE/2014/41) (JO L 311, 31.10.2014, p. 23).

(4) Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit (JO L 287, 29.10.2013, p. 63).

(5) Regulamentul nr. 1 al Consiliului de stabilire a limbilor utilizate de Comunitatea Economică Europeană (JO 17, 6.10.1958, p. 385).

(6) Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).

(7) Regulamentul (UE) nr. 468/2014 al Băncii Centrale Europene din 16 aprilie 2014 de instituire a cadrului de cooperare la nivelul Mecanismului unic de supraveghere între Banca Centrală Europeană și autoritățile naționale competente și cu autoritățile naționale desemnate (Regulamentul-cadru privind MUS) (BCE/2014/17) (JO L 141, 14.5.2014, p. 1).

19.12.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 337/15

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/2362 AL COMISIEI

din 5 decembrie 2017

de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [„Lenticchia di Altamura” (IGP)]

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (1), în special articolul 52 alineatul (2),

întrucât:

(1)	În conformitate cu articolul 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, cererea de înregistrare a denumirii „Lenticchia di Altamura”, depusă de Italia, a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2).

(2)	Deoarece Comisiei nu i s-a comunicat nicio declarație de opoziție în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, denumirea „Lenticchia di Altamura” ar trebui, prin urmare, înregistrată,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Se înregistrează denumirea „Lenticchia di Altamura” (IGP).

Denumirea menționată la primul paragraf identifică un produs din clasa 1.6. Fructe, legume și cereale, proaspete sau prelucrate, din anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei (3).

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 5 decembrie 2017.

Pentru Comisie,

Pentru Președinte,

Phil HOGAN

Membru al Comisiei

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2) JO C 280, 24.8.2017, p. 4.

(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei din 13 iunie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 179, 19.6.2014, p. 36).

19.12.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 337/16

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/2363 AL COMISIEI

din 6 decembrie 2017

de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [„Μελεκούνι” (Melekouni) (IGP)]

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

întrucât:

(1)	În conformitate cu articolul 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, cererea de înregistrare a denumirii „Μελεκούνι” (Melekouni), depusă de Grecia, a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2).

(2)	Deoarece Comisiei nu i s-a comunicat nicio declarație de opoziție în conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, denumirea „Μελεκούνι” (Melekouni) ar trebui, prin urmare, înregistrată,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Se înregistrează denumirea „Μελεκούνι” (Melekouni) (IGP).

Denumirea menționată la primul paragraf identifică un produs din clasa 2.3. Pâine, produse de patiserie, prăjituri, produse de cofetărie, biscuiți și alte produse de panificație din anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei (3).

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 6 decembrie 2017.

Pentru Comisie,

Pentru Președinte,

Phil HOGAN

Membru al Comisiei

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2) JO C 280, 24.8.2017, p. 7.

19.12.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 337/17

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2017/2364 AL COMISIEI

din 18 decembrie 2017

de modificare a Directivei 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește pragurile de aplicare pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (1), în special articolul 17 alineatul (4) al doilea paragraf,

întrucât:

(1)

Prin Decizia 2014/115/UE (2), Consiliul a aprobat modificarea Acordului privind achizițiile publice (3) (denumit în continuare „acordul”) încheiat în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului. Acordul este un instrument plurilateral, iar obiectivul său este de a deschide în mod reciproc piețele de achiziții publice între părțile la acord. Acesta se aplică în cazul oricărui contract de achiziții cu o valoare mai mare sau egală cu sumele (denumite în continuare „praguri”) stabilite în acord și exprimate în drepturi speciale de tragere.

(2)

Unul dintre obiectivele Directivei 2014/25/CE este de a permite entităților contractante care aplică directiva respectivă să respecte, în același timp, obligațiile prevăzute în acord. În vederea atingerii acestui obiectiv, pragurile prevăzute de directiva respectivă pentru contractele de achiziții publice și care fac totodată obiectul acordului ar trebui să fie armonizate astfel încât să corespundă contravalorii în euro, rotunjite până la mia inferioară, a pragurilor stabilite în acord.

(3)	Din motive de coerență, este adecvat să se alinieze și pragurile stabilite în Directiva 2014/25/UE care nu fac obiectul acordului.

(4)	Prin urmare, Directiva 2014/25/UE ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Articolul 15 din Directiva 2014/25/UE se modifică după cum urmează:

1.	la litera (a), valoarea de „418 000 EUR” se înlocuiește cu „443 000 EUR”;

2.	la litera (b), valoarea de „5 225 000 EUR” se înlocuiește cu „5 548 000 EUR”.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 1 ianuarie 2018.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 18 decembrie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 94, 28.3.2014, p. 243.

(2) Decizia 2014/115/UE a Consiliului din 2 decembrie 2013 privind încheierea Protocolului de modificare a Acordului privind achizițiile publice (JO L 68, 7.3.2014, p. 1).

(3) JO L 68, 7.3.2014, p. 4.

19.12.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 337/19

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2017/2365 AL COMISIEI

din 18 decembrie 2017

de modificare a Directivei 2014/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește pragurile de aplicare pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (1), în special articolul 6 alineatul (5) al doilea paragraf,

întrucât:

(1)

Prin Decizia 2014/115/UE (2), Consiliul a aprobat Protocolul de modificare a acordului privind achizițiile publice (3) (denumit în continuare „acordul”) încheiat în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului. Acordul este un instrument plurilateral, iar scopul său este de a deschide în mod reciproc piețele de achiziții publice între părțile contractante. Acordul se aplică în cazul oricărui contract de achiziții cu o valoare mai mare sau egală cu sumele (denumite în continuare „praguri”) stabilite și exprimate în drepturi speciale de tragere.

(2)

Unul dintre obiectivele Directivei 2014/24/UE este de a permite autorităților contractante care aplică directiva menționată anterior să respecte, în același timp, obligațiile prevăzute în acord. În acest scop, pragurile prevăzute de respectiva directivă pentru contractele de achiziții publice și care fac totodată obiectul acordului ar trebui să fie armonizate astfel încât să corespundă contravalorii în euro, aproximate prin lipsă până la ordinul miilor, a pragurilor stabilite în acord.

(3)	Din motive de coerență, este adecvat să se alinieze și pragurile prevăzute de Directiva 2014/24/CE care nu fac obiectul acordului.

(4)	Prin urmare, Directiva 2014/24/UE ar trebui să fie modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Directiva 2014/24/UE se modifică după cum urmează:

Articolul 4 se modifică după cum urmează:

(a)	la litera (a), valoarea de „5 225 000 EUR” se înlocuiește cu „5 548 000 EUR”;

(b)	la litera (b), valoarea de „135 000 EUR” se înlocuiește cu „144 000 EUR”;

(c)	la litera (c), valoarea de „209 000 EUR” se înlocuiește cu „221 000 EUR”.

Articolul 13 alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(a)	la litera (a), valoarea de „5 225 000 EUR” se înlocuiește cu „5 548 000 EUR”;

(b)	la litera (b), valoarea de „209 000 EUR” se înlocuiește cu „221 000 EUR”;

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 1 ianuarie 2018.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 18 decembrie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 94, 28.3.2014, p. 65.

(2) Decizia 2014/115/UE a Consiliului din 2 decembrie 2013 privind încheierea Protocolului de modificare a Acordului privind achizițiile publice (JO L 68, 7.3.2014, p. 1).

(3) JO L 68, 7.3.2014, p. 4.

19.12.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 337/21

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2017/2366 AL COMISIEI

din 18 decembrie 2017

de modificare a Directivei 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește pragurile de aplicare pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune (1), în special articolul 9 alineatul (4) al doilea paragraf,

întrucât:

(1)

Prin Decizia 2014/115/UE (2), Consiliul a aprobat Protocolul de modificare a Acordului privind achizițiile publice (3) (denumit în continuare „acordul”) încheiat în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului. Acordul este un instrument multilateral, iar scopul său este de a deschide în mod reciproc piețele de achiziții publice între părțile la acord. Acordul se aplică în cazul oricărui contract de achiziții cu o valoare mai mare sau egală cu sumele (denumite în continuare „praguri”) stabilite în acesta și exprimate în drepturi speciale de tragere.

(2)

Unul dintre obiectivele Directivei 2014/23/UE este de a permite entităților contractante și autorităților contractante care aplică directiva menționată anterior să respecte, în același timp, obligațiile prevăzute în acord. În acest scop, pragurile prevăzute de respectiva directivă pentru contractele de achiziții publice și care fac totodată obiectul acordului ar trebui să fie armonizate astfel încât să corespundă contravalorii în euro, aproximate prin lipsă până la ordinul miilor, a pragurilor stabilite în acord.

(3)	Din motive de coerență, este adecvat să se alinieze și pragurile prevăzute de Directiva 2014/23/UE care nu fac obiectul acordului.

(4)	Prin urmare, Directiva 2014/23/UE ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

La articolul 8 alineatul (1) din Directiva 2014/23/UE, valoarea de „5 225 000 EUR” se înlocuiește cu „5 548 000 EUR”.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 1 ianuarie 2018.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 18 decembrie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 94, 28.3.2014, p. 1.

(2) Decizia 2014/115/UE a Consiliului din 2 decembrie 2013 privind încheierea Protocolului de modificare a Acordului privind achizițiile publice (JO L 68, 7.3.2014, p. 1).

(3) JO L 68, 7.3.2014, p. 4.

19.12.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 337/22

REGULAMENTUL (UE) 2017/2367 AL COMISIEI

din 18 decembrie 2017

de modificare a Directivei 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește pragurile de aplicare pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri și de prestare de servicii de către autoritățile sau entitățile contractante în domeniile apărării și securității și de modificare a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE (1), în special articolul 68,

întrucât:

(1)

Prin Decizia 2014/115/UE (2), Consiliul a aprobat Protocolul de modificare a Acordului privind achizițiile publice (denumit în continuare „acordul”) (3), încheiat în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului. Acordul este un instrument plurilateral, iar obiectivul său este de a deschide în mod reciproc piețele de achiziții publice între părțile la acord. Acesta se aplică în cazul oricărui contract de achiziții cu o valoare mai mare sau egală cu sumele (denumite în continuare „praguri”) stabilite în acord și exprimate în drepturi speciale de tragere.

(2)

Unul dintre obiectivele Directivei 2009/81/CE este de a permite entităților contractante și autorităților contractante care aplică directiva menționată anterior să respecte, în același timp, obligațiile prevăzute în acord. În vederea atingerii acestui obiectiv, pragurile prevăzute de directiva respectivă pentru contractele de achiziții publice și care fac totodată obiectul acordului ar trebui să fie armonizate astfel încât să corespundă contravalorii în euro, rotunjite până la mia inferioară, a pragurilor stabilite în acord.

(3)	Din motive de coerență, pragurile stabilite de Directiva 2009/81/CE ar trebui aliniate la pragurile revizuite prevăzute în Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului (4). Prin urmare, Directiva 2009/81/CE ar trebui modificată în consecință.

(4)	Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului consultativ pentru achizițiile publice,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Articolul 8 din Directiva 2009/81/CE se modifică după cum urmează:

1.	La litera (a), valoarea de „418 000 EUR” se înlocuiește cu „443 000 EUR”.

2.	La litera (b), valoarea de „5 225 000 EUR” se înlocuiește cu „5 548 000 EUR”.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 1 ianuarie 2018.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 18 decembrie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 216, 20.8.2009, p. 76.

(2) Decizia 2014/115/UE a Consiliului din 2 decembrie 2013 privind încheierea Protocolului de modificare a Acordului privind achizițiile publice (JO L 68, 7.3.2014, p. 1).

(3) JO L 68, 7.3.2014, p. 4.

(4) Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).

19.12.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 337/24

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/2368 AL COMISIEI

din 18 decembrie 2017

de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/325 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de fire de mare rezistență din poliester originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1), în special articolul 9 alineatul (4),

întrucât:

(1)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/325 (2), Comisia a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de fire de mare rezistență din poliester originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului.

(2)

Cu toate acestea, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/325 nu a prevăzut posibilitatea ca societățile care nu au exportat firele de mare rezistență din poliester în cursul perioadei de anchetă inițiale să solicite o reexaminare prin care să se stabilească dacă pot face obiectul nivelului taxei instituit pentru societățile cooperante neincluse în eșantion.

(3)

Această reexaminare s-ar putea efectua în cazul în care Comisia primește, din partea unui nou exportator sau producător din țara exportatoare în cauză, suficiente elemente de probă din care să reiasă că acesta: 1. nu a exportat produsul în cursul perioadei de anchetă pe care s-au bazat măsurile; 2. nu este afiliat niciunui exportator sau niciunui producător care face obiectul măsurilor instituite; și 3. fie a exportat efectiv mărfurile în cauză, fie îi incumbă o obligație contractuală irevocabilă de export al unei cantități semnificative în Uniune după încheierea perioadei de anchetă.

(4)	Prin urmare, este oportun să se modifice Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/325 în consecință, pentru a le permite noilor exportatori posibilitatea de a solicita o astfel de reexaminare.

(5)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036.

(6)	Având în vedere cele de mai sus, articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/325 ar trebui modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

La articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/325 se adaugă următorul alineat (5), după cum urmează:

„(5) În cazul în care orice parte din Republica Populară Chineză prezintă probe suficiente Comisiei că:

(a)	nu a exportat mărfurile descrise la alineatul (1), originare din Republica Populară Chineză, în cursul perioadei de anchetă inițiale (1 iulie 2008-30 iunie 2009);

(b)	nu este afiliată niciunui exportator sau producător care face obiectul măsurilor instituite prin prezentul regulament; și

(c)	fie a exportat efectiv mărfurile descrise la alineatul (1), fie îi incumbă o obligație contractuală irevocabilă de export al unei cantități semnificative în Uniune după încheierea perioadei de anchetă inițiale,

Comisia poate modifica anexa I pentru a atribui părții respective taxa aplicabilă producătorilor cooperanți neincluși în eșantion, și anume 5,3 %.”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 18 decembrie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 176, 30.6.2016, p. 21.

(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/325 al Comisiei din 24 februarie 2017 de instituire a unor taxe antidumping definitive la importurile de fire de mare rezistență din poliester originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 49, 25.2.2017, p. 6).

19.12.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 337/26

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/2369 AL COMISIEI

din 18 decembrie 2017

de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 743/2013 de introducere a măsurilor de protecție privind importurile de moluște bivalve din Turcia destinate consumului uman, în ceea ce privește perioada de aplicare a acestuia

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 97/78/CE a Consiliului din 18 decembrie 1997 de stabilire a principiilor de bază ale organizării controalelor veterinare pentru produsele care provin din țări terțe și sunt introduse în Comunitate (1), în special articolul 22 alineatul (6),

întrucât:

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 743/2013 al Comisiei (2) a fost adoptat deoarece auditurile efectuate de serviciul de audit al Comisiei au identificat deficiențe în Turcia în ceea ce privește aplicarea controalelor oficiale ale producției de moluște bivalve destinate exportului către Uniune și deoarece statele membre au raportat transporturi neconforme de moluște bivalve provenite din Turcia, care nu îndeplineau standardele microbiologice ale Uniunii.

(2)

Ultimul audit efectuat de serviciul de audit al Comisiei, care a avut loc în septembrie 2015, a identificat deficiențe semnificative încă existente în sistemul de control al moluștelor bivalve destinate exportului către Uniune. Autoritățile competente din Turcia au prezentat informații cu privire la măsurile corective inițiate pentru soluționarea deficiențelor respective. Cu toate acestea, unele dintre aceste deficiențe sunt încă prezente, în special în ceea ce privește performanța laboratoarelor.

(3)

Prin urmare, având în vedere caracteristicile produselor în cauză, aplicarea Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 743/2013 ar trebui să fie prelungită până când vor fi obținute suficiente garanții, până când testele efectuate de statele membre vor demonstra conformitatea transporturilor și până când un audit de urmărire subsecventă va confirma că este posibilă eliminarea măsurilor.

(4)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

La articolul 5 al doilea paragraf din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 743/2013, data „31 decembrie 2017” se înlocuiește cu data „31 decembrie 2021”.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 18 decembrie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 24, 30.1.1998, p. 9.

(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 743/2013 al Comisiei din 31 iulie 2013 de introducere a măsurilor de protecție privind importurile de moluște bivalve din Turcia destinate consumului uman (JO L 205, 1.8.2013, p. 1).

19.12.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 337/28

DECIZIA (PESC) 2017/2370 A CONSILIULUI

din 18 decembrie 2017

în sprijinul Codului de conduită de la Haga și al neproliferării rachetelor balistice în cadrul punerii în aplicare a Strategiei UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 28 alineatul (1),

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)

La 12 decembrie 2003, Consiliul European a adoptat Strategia UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă („strategia”), care prezintă în capitolul III o listă a măsurilor care trebuie adoptate atât în cadrul Uniunii, cât și în țările terțe, pentru combaterea proliferării respectivelor arme.

(2)

În prezent, Uniunea pune în aplicare în mod activ strategia și se asigură că măsurile enumerate în capitolul III produc efecte, în special prin furnizarea resurselor financiare destinate sprijinirii proiectelor specifice în vederea îmbunătățirii sistemului multilateral de combatere a proliferării, precum și a măsurilor de consolidare a încrederii la nivel multilateral. Codul de conduită de la Haga împotriva proliferării rachetelor balistice („codul”) reprezintă o parte integrantă a sistemului multilateral de combatere a proliferării.

(3)

La 17 noiembrie 2003, Consiliul a adoptat Poziția comună 2003/805/PESC ( (1)). Prin Poziția comună menționată se face un apel către Uniune pentru a convinge, printre altele, un număr cât mai mare de state terțe să adere la cod, în special a celor cu capacități în materie de rachete balistice, precum și în favoarea continuării elaborării și a punerii în aplicare a codului, în special a măsurilor de consolidare a încrederii prevăzute de acesta, precum și în favoarea promovării unei relații mai strânse între cod și sistemul multilateral de combatere a proliferării al Organizației Națiunilor Unite (ONU).

(4)

La 8 decembrie 2008, Consiliul a adoptat concluzii și un document intitulat „Noi linii de acțiune ale Uniunii Europene privind combaterea proliferării armelor de distrugere în masă și a vectorilor acestora”. Documentul respectiv statuează, printre altele, că proliferarea armelor de distrugere în masă și a vectorilor acestora continuă să reprezinte una dintre cele mai mari amenințări în materie de securitate și că politica de combatere a proliferării acestora constituie o componentă esențială a politicii externe și de securitate comune.

(5)	La 18 decembrie 2008, Consiliul a adoptat Decizia 2008/974/PESC ( (2)) în sprijinul codului, în cadrul punerii în aplicare a strategiei.

(6)	La 23 iulie 2012, Consiliul a adoptat Decizia 2012/423/PESC ( (3)). Decizia menționată a permis promovarea cu succes a caracterului universal al codului și respectarea principiilor acestuia.

(7)

La 15 decembrie 2014, Consiliul a adoptat Decizia 2014/913/PESC ( (4)). Respectiva decizie a sporit vizibilitatea codului și, prin urmare, a facilitat aderarea unor noi membri la cod. Continuarea dialogului între statele semnatare și statele nesemnatare reprezintă o prioritate a Uniunii, în scopul promovării în continuare a universalității codului, precum și a unei mai bune puneri în aplicare a acestuia și a consolidării sale. Prezenta decizie ar trebui să contribuie la respectivul proces.

(8)

În general, continuarea proliferării rachetelor balistice care pot servi ca vectori de arme de distrugere în masă reprezintă un motiv de îngrijorare crescândă pentru comunitatea internațională, în special programele de rachete în desfășurare în Orientul Mijlociu, Asia de Nord-Est și Asia de Sud-Est.

(9)

Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (CSONU) a subliniat în Rezoluția (RCSONU) 1540 (2004), și a reamintit în RCSONU 1977 (2011) și 2325 (2016), faptul că proliferarea armelor nucleare, chimice și biologice, precum și a vectorilor acestora constituie o amenințare la adresa păcii și securității internaționale și a obligat statele, între altele, să se abțină de la a sprijini prin orice mijloace factorii nestatali în ceea ce privește dezvoltarea, dobândirea, fabricarea, deținerea, transportul, transferul sau utilizarea armelor nucleare, chimice sau biologice și a vectorilor acestora. Amenințarea reprezentată de armele nucleare, chimice și biologice și de vectorii acestora la adresa păcii și securității internaționale a fost reafirmată în RCSONU 1887 (2009) privind neproliferarea nucleară și dezarmarea nucleară,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

(1) În conformitate cu strategia UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă (denumită în continuare „strategia”), care stabilește obiectivul de a menține, a pune în aplicare și a consolida tratatele și acordurile de dezarmare și neproliferare multilaterale, Uniunea sprijină în continuare universalizarea, punerea în aplicare deplină și consolidarea Codului de conduită de la Haga împotriva proliferării rachetelor balistice (denumit în continuare „codul”).

(2) Activitățile în sprijinul codului care corespund măsurilor conforme cu strategia constau în ateliere, conferințe, vizite ale experților, cercetare, informare și comunicare la nivel regional și subregional, precum și în manifestări conexe, în marja conferințelor internaționale.

(3) Scopul acestor activități este:

(a)	promovarea aderării la cod a unui număr tot mai mare de state și, în cele din urmă, a universalității acestuia;

(b)	susținerea punerii în aplicare depline a codului;

(c)	promovarea dialogului între statele semnatare și cele nesemnatare, cu scopul de a contribui la consolidarea încrederii și a transparenței, de a încuraja o atitudine reținută și de a crea o mai mare stabilitate și securitate pentru toți;

(d)	consolidarea vizibilității codului, precum și sensibilizarea publicului cu privire la riscurile și amenințările reprezentate de proliferarea rachetelor balistice;

(e)

analizarea, în special prin studii academice, a posibilităților de consolidare a codului și de promovare a cooperării dintre cod și alte instrumente multilaterale relevante, cum ar fi regimul de control al tehnologiei rachetelor, RCSONU 1540 (2004) și Registrul Organizației Națiunilor Unite al obiectelor lansate în spațiul cosmic.

(4) O descriere detaliată a proiectelor se regăsește în anexă.

Articolul 2

(1) Înaltul Reprezentant (ÎR) este responsabil de punerea în aplicare a prezentei decizii.

(2) Proiectele menționate la articolul 1 alineatul (2) sunt puse în aplicare din punct de vedere tehnic de către Fondation pour la recherche stratégique (FRS). FRS îndeplinește această sarcină sub responsabilitatea ÎR. În acest scop, ÎR inițiază procedurile necesare împreună cu FRS.

Articolul 3

(1) Valoarea de referință financiară pentru punerea în aplicare a proiectelor menționate la articolul 1 alineatul (2) este de 1 878 120,05 EUR.

(2) Cheltuielile finanțate din suma prevăzută la alineatul (1) sunt gestionate în conformitate cu procedurile și normele aplicabile bugetului general al Uniunii.

(3) Comisia supraveghează gestionarea corectă a cheltuielilor menționate la alineatul (2). În acest scop, Comisia încheie un acord de grant cu FRS pentru valoarea de referință, odată cu adoptarea prezentei decizii. Normele privind granturile prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (5) se aplică prezentului acord de grant. Acordul stipulează că FRS îi revine sarcina de a asigura vizibilitatea contribuției Uniunii, adaptată dimensiunii acesteia.

(4) Comisia depune eforturi în vederea încheierii acordului de grant menționat la alineatul (3) în cel mai scurt timp posibil după intrarea în vigoare a prezentei decizii. Comisia informează Consiliul cu privire la orice dificultăți în cadrul respectivului proces și cu privire la data încheierii acordului de grant.

Articolul 4

(1) ÎR raportează Consiliului cu privire la punerea în aplicare a prezentei decizii pe baza rapoartelor periodice pregătite de FRS. Aceste rapoarte stau la baza evaluării efectuate de Consiliu.

(2) Comisia furnizează informații cu privire la aspectele financiare ale proiectelor menționate la articolul 1 alineatul (2).

Articolul 5

(1) Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

(2) Prezenta decizie expiră după 40 de luni de la data încheierii acordului de grant menționat la articolul 3 alineatul (3). Cu toate acestea, prezenta decizie expiră la șase luni de la intrarea sa în vigoare în cazul în care niciun acord de grant nu a fost încheiat în termenul respectiv.

Adoptată la Bruxelles, 18 decembrie 2017.

Pentru Consiliu

Președintele

K. SIMSON

(1) Poziția comună 2003/805/PESC a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind universalizarea și consolidarea acordurilor multilaterale în domeniul neproliferării armelor de distrugere în masă și a vectorilor acestora (JO L 302, 20.11.2003, p. 34).

(2) Decizia 2008/974/PESC a Consiliului din 18 decembrie 2008 în sprijinul Codului de conduită de la Haga împotriva proliferării rachetelor balistice, în cadrul punerii în aplicare a strategiei UE de combatere a proliferării armelor de distrugere în masă (JO L 345, 23.12.2008, p. 91).

(3) Decizia 2012/423/PESC a Consiliului din 23 iulie 2012 în sprijinul neproliferării rachetelor balistice în cadrul punerii în aplicare a Strategiei UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă și a Poziției comune 2003/805/PESC a Consiliului (JO L 196, 24.7.2012, p. 74).

(4) Decizia 2014/913/PESC a Consiliului din 15 decembrie 2014 în sprijinul Codului de conduită de la Haga și al neproliferării rachetelor balistice în cadrul punerii în aplicare a Strategiei UE de combatere a proliferării armelor de distrugere în masă (JO L 360, 17.12.2014, p. 44).

(5) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).

ANEXĂ

1. OBIECTIV

Principalul obiectiv al prezentei decizii este de a promova, prin măsuri specifice, universalitatea, punerea în aplicare deplină și consolidarea Codului de conduită de la Haga împotriva proliferării rachetelor balistice („codul”), în conformitate cu Strategia UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă.

Decizia va completa cooperarea diplomatică a Uniunii cu statele semnatare și cele nesemnatare ale codului. În acest sens, mesajele relevante ale Uniunii sunt:

(a)

pentru statele semnatare:

(i)	importanța punerii în aplicare depline a codului, în special prin declarații anuale și notificări prealabile lansării, prevăzute în cod;

(ii)	încurajarea de a utiliza codul pe deplin, ca o modalitate de a promova transparența și încrederea atât la nivel regional, cât și la nivel internațional, și de a sprijini prevenirea și limitarea proliferării rachetelor balistice care pot servi ca vectori de arme de distrugere în masă;

(b)

pentru statele nesemnatare:

(i)	încurajarea de a adera la cod și, prin urmare, de a contribui la eforturile multilaterale extinse de prevenire a proliferării armelor de distrugere în masă și a vectorilor acestora;

(i)	posibilitatea de a profita de prevederile codului pentru a contribui la reducerea tensiunilor regionale și la consolidarea încrederii, promovând astfel o securitate sporită pentru toți.

De asemenea, prezenta decizie se utilizează pentru a sprijini finanțarea unui număr limitat de lucrări de cercetare privind sinergiile dintre cod și alte instrumente multilaterale relevante, cum ar fi regimul de control al tehnologiei rachetelor (MTCR), RCSONU 1540 (2004) și Registrul Organizației Națiunilor Unite al obiectelor lansate în spațiul cosmic.

În cele din urmă, prezenta decizie are ca scop sprijinirea dialogului politic în curs de desfășurare în cadrul comunității internaționale privind securitatea și sustenabilitatea în spațiul cosmic, în special prin punerea la dispoziție a unei contribuții financiare limitate pentru conferințele anuale din domeniul spațial organizate de Institutul Națiunilor Unite pentru Cercetare în Domeniul Dezarmării (UNIDIR) din Geneva.

2. MĂSURI

2.1. Obiectivele măsurilor

(a)	promovarea aderării la cod a unui număr tot mai mare de state și, în cele din urmă, a universalității acestuia;

(b)	susținerea punerii în aplicare depline a codului în rândul statelor semnatare;

(c)	promovarea dialogului între statele semnatare și cele nesemnatare, cu scopul de a contribui la consolidarea încrederii și a transparenței, de a încuraja o atitudine reținută și de a crea o mai mare stabilitate și securitate pentru toți;

(d)	consolidarea vizibilității codului, precum și sensibilizarea publicului cu privire la riscurile și amenințările reprezentate de proliferarea rachetelor balistice;

(e)	analizarea, în special prin studii academice, a posibilităților de consolidare a codului și de promovare a cooperării dintre cod și alte instrumente multilaterale relevante, cum ar fi MTCR și RCSONU 1540 (2004).

2.2. Descrierea măsurilor

(a)

FRS va organiza activități de informare sub formă de seminare și misiuni specializate regionale și/sau subregionale destinate:

(i)	sporirii gradului de sensibilizare cu privire la riscurile și provocările legate de proliferarea rachetelor balistice;

(ii)	punerii la dispoziție a unei platforme pentru ca experții relevanți să facă schimb de informații în mod informal (conform regulilor „Chatham House”) privind aspectele strategice și, astfel, să poată contribui la consolidarea încrederii între state, precum și

(iii)

promovării obiectivelor Uniunii vizând universalitatea, consolidarea și punerea în aplicare deplină a codului.

FRS va organiza până la nouă evenimente regionale și/sau subregionale, inclusiv în America Latină și Zona Caraibilor, în Orientul Mijlociu/Africa și Asia de Sud-Est, precum și până la șase misiuni de experți specifice fiecărei țări pentru statele nesemnatare. Toate aceste evenimente se desfășoară în strânsă colaborare cu autoritățile respectivelor guverne-gazdă și, după caz, cu alți exponenți relevanți din mediul academic;

(b)

FRS va organiza până la șase evenimente conexe în sprijinul codului, în marja unor conferințe internaționale, în special a reuniunii ordinare anuale a codului de la Viena și a sesiunii Comisiei I a Adunării Generale a ONU de la New York. Aceste evenimente conexe vor fi concepute pentru a contribui la aprofundarea relației dintre cod și ONU, în conformitate cu Rezoluția 71/33, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 5 decembrie 2016;

(c)	FRS va organiza, în strânsă colaborare cu autoritățile competente, o vizită a unui grup internațional de experți la o bază de lansare spațială, în conformitate cu articolul 4 litera (a) punctul (ii) a treia liniuță din cod;

(d)

FRS va transfera, din grantul alocat de Uniune, de trei ori suma de 29 240,00 EUR către UNIDIR pentru a contribui la finanțarea conferințelor anuale privind aspecte legate de securitate spațială organizate de UNIDIR și pentru a contribui astfel la obiectivul general de sprijinire a codului. FRS și UNIDIR vor asigura vizibilitatea Uniunii în cadrul acestor conferințe, adaptată dimensiunii contribuției Uniunii;

(e)

FRS va comanda și publica cel puțin patru lucrări de cercetare pe teme legate de cod, inclusiv una sau mai multe lucrări de cercetare cu privire la relația dintre cod și alte instrumente multilaterale relevante, cum ar fi MTCR și RCSONU 1540 (2004). În acest scop, FRS va solicita contribuții din partea tuturor institutelor de cercetare care fac parte din Consorțiul UE pentru neproliferare sau sunt asociate acestuia. Temele lucrărilor de cercetare vor face obiectul unui acord între FRS și serviciile relevante ale Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE);

(f)	FRS va întreprinde activități de comunicare și informare cu dublul obiectiv de a consolida vizibilitatea codului și contribuția Uniunii la acesta. FRS va elabora un plan de comunicare și informare detaliat, în vederea aprobării de către SEAE și Comisie.

2.3. Rezultatele măsurilor

(a)	mărirea numărului de state semnatare ale codului;

(b)	o mai bună punere în aplicare a codului în rândul statelor semnatare;

(c)	sporirea nivelului de conștientizare în rândul factorilor de decizie, a autorităților de reglementare, a experților și a publicului cu privire la importanța pentru state de a adera la cod și de a îl pune în aplicare;

(d)	o mai mare vizibilitate a eforturilor Uniunii de promovare a universalității, a punerii în aplicare și a consolidării codului.

3. PARTENERI ÎN CADRUL MĂSURILOR

FRS, acționând în strânsă colaborare cu SEAE, va continua să dezvolte parteneriate eficiente cu organizațiile regionale și subregionale interesate, cu autoritățile de stat, cu institutele de cercetare și cu alte organisme relevante.

FRS va coopera îndeaproape cu UNIDIR în ceea ce privește măsura prevăzută la punctul 2.2 litera (e).

4. INTERACȚIUNEA CU EFORTURILE UNIUNII

Pe baza informărilor periodice din partea FRS cu privire la activitățile sale, Uniunea poate decide să completeze aceste eforturi prin acțiuni diplomatice specifice de sensibilizare cu privire la importanța, pentru statele membre, de a adera la cod și de a îl pune în aplicare.

5. BENEFICIARII MĂSURILOR

(a)	statele semnatare ale codului, precum și cele nesemnatare;

(b)	funcționarii guvernamentali, factorii de decizie, autoritățile de reglementare, experții;

(c)	organizațiile internaționale, regionale și subregionale;

(d)	mediul academic și societatea civilă;

(e)	președintele codului.

6. LOCUL

FRS va selecta, în urma consultării serviciilor relevante ale SEAE, potențialele locuri de desfășurare a reuniunilor, a atelierelor și a altor evenimente. Criteriile folosite pentru alegerea locațiilor vor include disponibilitatea și angajamentul unui stat relevant sau ale unei organizații interguvernamentale dintr-o anumită regiune de a găzdui evenimentul. Locațiile specifice ale vizitelor de țară sau ale activităților specifice fiecărei țări vor depinde de invitațiile din partea statelor interesate sau ale organizațiilor interguvernamentale.

7. DURATA

Durata totală estimată a acțiunii este de 36 de luni.

19.12.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 337/34

DECIZIA (PESC) 2017/2371 A CONSILIULUI

din 18 decembrie 2017

de modificare a Deciziei 2014/486/PESC privind misiunea Uniunii Europene de consiliere pentru reforma sectorului securității civile în Ucraina (EUAM Ucraina)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 28, articolul 42 alineatul (4) și articolul 43 alineatul (2),

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)	La 22 iulie 2014, Consiliul a adoptat Decizia 2014/486/PESC (1) privind misiunea Uniunii Europene de consiliere pentru reforma sectorului securității civile în Ucraina (EUAM Ucraina).

(2)	La 20 noiembrie 2017, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2017/2161 (2) de modificare a Deciziei 2014/486/PESC, prin care a prelungit mandatul misiunii până la 31 mai 2019 și a stabilit o valoare de referință financiară pentru EUAM Ucraina pentru aceeași perioadă.

(3)	În urma unei recomandări a comandantului operației civile, Comitetul politic și de securitate a convenit la 13 decembrie 2017 să deschidă o prezență regională în Odesa.

(4)	Prin urmare, ar trebui să fie prevăzută o valoare de referință financiară revizuită pentru perioada până la 31 mai 2019, iar Decizia 2014/486/PESC ar trebui modificată în consecință.

(5)	EUAM Ucraina se va desfășura în contextul unei situații care s-ar putea deteriora și care ar putea aduce atingere realizării obiectivelor acțiunii externe a Uniunii prevăzute la articolul 21 din tratat,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

La articolul 14 alineatul (1) din Decizia 2014/486/PESC, al cincilea și al șaselea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„Valoarea de referință financiară destinată să acopere cheltuielile aferente misiunii EUAM Ucraina în perioada 1 decembrie 2017-31 mai 2019 este de 33 843 302,49 EUR.”

Articolul 2

Intrarea în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Bruxelles, 18 decembrie 2017.

Pentru Consiliu

Președintele

K. SIMSON

(1) Decizia 2014/486/PESC a Consiliului din 22 iulie 2014 privind misiunea Uniunii Europene de consiliere pentru reforma sectorului securității civile în Ucraina (EUAM Ucraina) (JO L 217, 23.7.2014, p. 42).

(2) Decizia (PESC) 2017/2161 a Consiliului din 20 noiembrie 2017 de modificare a Deciziei 2014/486/PESC privind misiunea Uniunii Europene de consiliere pentru reforma sectorului securității civile în Ucraina (EUAM Ucraina) (JO L 304, 21.11.2017, p. 48).

19.12.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 337/35

DECIZIA (UE) 2017/2372 A COMISIEI

din 16 iunie 2017

privind ajutorul de stat SA.31250-2011/C (ex 2011/N) pe care Bulgaria intenționează să îl pună în aplicare în favoarea BDZ Holding EAD SA, BDZ Passenger EOOD și BDZ Cargo EOOD și alte măsuri

[notificată cu numărul C(2017) 4051]

(Numai textul în limba engleză este autentic)

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 108 alineatul (2) primul paragraf,

având în vedere Acordul privind Spațiul Economic European, în special articolul 62 alineatul (1) litera (a),

după ce părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile în conformitate cu dispozițiile menționate (1) și având în vedere observațiile acestora,

întrucât:

1. PROCEDURA

(1)	Prin scrisoarea din 18 mai 2011, Bulgaria a notificat Comisiei anumite măsuri în favoarea BDZ Holding EAD SA (2) („BDZ Holding”) și a filialelor acesteia, BDZ Passenger EOOD („BDZ Passenger”) și BDZ Cargo EOOD („BDZ Cargo”).

(2)

Prin scrisoarea din 20 mai 2011, Bulgaria a furnizat Comisiei informații suplimentare. Prin scrisorile din 15 iulie 2011 și 28 septembrie 2011, Comisia a solicitat informații suplimentare. Bulgaria a comunicat Comisiei informații suplimentare prin scrisorile din 5 septembrie 2011 și 7 octombrie 2011.

(3)

Prin scrisoarea din 9 noiembrie 2011, Comisia a informat Bulgaria că a decis să inițieze procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din tratat cu privire la măsurile în cauză („decizia de inițiere a procedurii”). Prin scrisoarea din 12 ianuarie 2012, Bulgaria și-a prezentat observațiile referitoare la decizia de inițiere a procedurii.

(4)	Decizia de inițiere a procedurii a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (3). Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații.

(5)

Comisia a primit observații de la o singură parte interesată. Comisia a transmis observațiile respective Bulgariei prin scrisoarea din 16 mai 2012, oferindu-i-se acesteia posibilitatea de a răspunde. Comentariile Bulgariei au fost primite prin scrisoarea din 13 iunie 2012. Prin scrisoarea din 10 decembrie 2012, Comisia a informat partea interesată că versiunea neconfidențială a observațiilor sale a fost transmisă Bulgariei.

(6)

Prin scrisorile din 12 aprilie 2012, 24 iulie 2012, 10 decembrie 2012, 7 mai 2013, 5 noiembrie 2013, 6 mai 2014, 6 iunie 2014, 29 iulie 2014, 29 aprilie 2015, 14 decembrie 2015, 26 aprilie 2016, 15 septembrie 2016, 20 octombrie 2016 și 3 aprilie 2017, Comisia a solicitat informații suplimentare din partea Bulgariei.

(7)

Bulgaria a comunicat Comisiei informații suplimentare prin scrisorile din 7 iunie 2012, 28 septembrie 2012, 31 ianuarie 2013, 1 februarie 2013, 30 mai 2013, 2 octombrie 2013, 15 octombrie 2013, 2 decembrie 2013, 3 ianuarie 2014, 6 februarie 2014, 22 aprilie 2014, 14 mai 2014, 23 iunie 2014, 4 august 2014, 20 august 2014, 1 septembrie 2014, 13 septembrie 2014, 23 septembrie 2014, 1 iunie 2015, 9 decembrie 2015, 20 ianuarie 2016, 31 mai 2016, 12 octombrie 2016, 7 noiembrie 2016.

(8)

Prin scrisorile din 22 aprilie 2014 și 12 octombrie 2016, Bulgaria și-a retras notificarea referitoare la ajutorul de restructurare în favoarea societății BDZ Holding, care făcea parte din măsurile menționate în considerentul 1. Prin scrisoarea din 5 aprilie 2017, Bulgaria și-a modificat notificarea prin reducerea valorii datoriei pe care intenționa să o anuleze prin măsura de anulare a datoriilor care făcea parte din măsurile menționate în considerentul 1.

(9)	Prin scrisoarea din 7 noiembrie 2016, Bulgaria a acceptat, în mod excepțional, ca prezenta decizie să fie adoptată și notificată numai în limba engleză.

2. DESCRIEREA MĂSURILOR

2.1. BENEFICIARUL

(10)	Beneficiarul măsurilor este BDZ Holding și filialele acesteia, BDZ Passenger și BDZ Cargo, societăți deținute integral de stat, care furnizează servicii de transport feroviar de călători și de marfă contra cost în Bulgaria.

(11)	BDZ Holding (4), societate pe acțiuni, a fost creată în 2001, atunci când Compania Națională de Căi Ferate din Bulgaria a fost împărțită într-o societate de infrastructură feroviară, Compania Națională de Infrastructură Feroviară („CNIF”) și un furnizor de servicii de transport („BDZ Holding”).

(12)

În 2007, BDZ Holding a fost reorganizată într-o structură holding și aceasta a înființat trei filiale active în transportul de marfă, în transportul de pasageri și în domeniul serviciilor de tracțiune. Societatea-mamă BDZ Holding deținea vagoane de călători și de marfă și locomotive, pe care le-a închiriat filialelor sale. Acestea din urmă erau responsabile de întreținerea materialului rulant. BDZ Holding era responsabilă, de asemenea, de achitarea datoriilor contractate înainte de reorganizare. Întrucât această structură s-a dovedit a fi ineficientă, în 2010 serviciile de tracțiune au fuzionat cu BDZ Holding.

(13)	În 2011, dreptul de proprietate asupra vagoanelor de pasageri și de marfă și asupra locomotivelor a fost transferat de la BDZ Holding către filialele BDZ Passengers și BDZ Cargo. BDZ Holding a rămas proprietarul tuturor activelor fără destinație operațională.

(14)	BDZ Holding își are sediul la Sofia, în Bulgaria și operează servicii de transport de călători și de marfă pe întreg teritoriul Bulgariei, care este eligibil în întregime pentru ajutor regional în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (a) din tratat.

(15)

BDZ Cargo, o societate cu răspundere limitată, își desfășoară activitatea pe piața internațională și cea națională a transportului feroviar de marfă. Bulgaria a liberalizat piața transportului feroviar de marfă în 2007. De atunci, mai mulți operatori privați au intrat pe piață. În 2016, cota de piață a BDZ Cargo (în tone-kilometri nete) s-a ridicat la 43 %, iar principalii săi concurenți au fost Compania de Căi Ferate din Bulgaria (25 %), DB Schenker Rail Bulgaria (18 %), Bulmarket (6 %) și Rail Cargo (4 %).

(16)

BDZ Passenger, societate cu răspundere limitată, este singurul furnizor de servicii naționale de transport de călători în Bulgaria. BDZ Passenger îndeplinește o obligație de serviciu public („OSP”) care se ridică la aproximativ 90 % din piața de transport feroviar de călători. Contractul de OSP al BDZ Passenger a fost semnat în 2009 cu o durată de 15 ani (2010-2025).

2.2. DESCRIEREA MĂSURILOR ȘI MOTIVELE PENTRU INIȚIEREA PROCEDURII

(17)

În decizia de inițiere a procedurii, Comisia a identificat patru măsuri ca fiind susceptibile de a constitui ajutor de stat în beneficiul BDZ Holding și al filialelor acesteia, BDZ Passenger și BDZ Cargo:

(a)	Măsura 1: Ajutor de restructurare constând în șase creșteri de capital pentru BDZ Holding în valoare de 550 de milioane BGN [281 de milioane EUR (5)];

(b)	Măsura 2: Anularea datoriilor contractate înainte de 2007;

(c)	Măsura 3: Neplata de către BDZ Holding a datoriilor restante către administratorul de infrastructură (CNIF);

(d)	Măsura 4: Rambursarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) de către stat în beneficiul BDZ Holding.

2.2.1. MĂSURA 1: AJUTOR DE RESTRUCTURARE

(18)

Bulgaria a preconizat acordarea de ajutor de restructurare sub forma unui număr de șase majorări de capital în cadrul BDZ Holding în valoare de 550 de milioane BGN (281 de milioane EUR) în perioada 2011-2016 și a notificat Comisiei respectivul ajutor de restructurare în 2011. Cu toate acestea, până în prezent, autoritățile publice competente nu au luat o decizie definitivă de acordare a ajutorului și nu au fost plătite fonduri în beneficiul BDZ Holding.

(19)	În decizia de inițiere a procedurii, Comisia a considerat că ajutorul de restructurare ar constitui ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat și și-a exprimat îndoiala cu privire la faptul că ajutorul respectiv ar fi compatibil cu piața internă.

2.2.2. MĂSURA 2: ANULAREA DATORIILOR CONTRACTATE ÎNAINTE DE 2007

(20)	Conform informațiilor prezentate de Bulgaria, înainte de aderarea Bulgariei la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, BDZ Holding și filialele sale aveau datorii neachitate și provizioane în valoare de 806 729 558 BGN (412 milioane EUR) la 31 decembrie 2006.

(21)

Datoriile și provizioanele înregistrate de BDZ Holding vizau: (i) împrumuturi de la instituții financiare precum Kreditanstalt für Wiederaufbau („KfW”), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare („BERD”), Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare („BIRD”), al căror scop era, în principal, reabilitarea materialului rulant; dar și (ii) obligații legate de comerț, inclusiv față de operatorul bulgar de infrastructură feroviară, CNIF, provizioane și obligațiile față de personal și furnizori de servicii de asigurare, precum și alte datorii, inclusiv datoriile rezultate dintr-un contract pentru achiziția de material rulant, încheiat între BDZ Holding, Siemens și KfW în 2005. Cuantumurile respectivelor datorii și provizioane sunt defalcate după cum urmează în tabelul 1.

Tabel 1

Prezentare generală a datoriilor și provizioanelor înregistrate de BDZ Holding și filialele sale la 31 decembrie 2006

(în milioane BGN)
	Totalul datoriilor înregistrate de BDZ Holding și filialele sale la 31 decembrie 2006
Datorii față de instituții financiare	201,1
Contractul SIEMENS/KfW	307,5
Obligații comerciale	244,5
Obligații față de personal și furnizori de servicii de asigurare	26,4
Alte datorii, inclusiv datorii fiscale și provizioane	27,2
Total datorii	806,7

(22)	Bulgaria a preconizat preluarea parțială sau integrală a datoriilor contractate înainte de 1 ianuarie 2007 de către BDZ Holding și filialele sale.

(23)

În decizia de inițiere a procedurii, Comisia a considerat că anularea datoriilor ar constitui ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat și și-a exprimat îndoiala cu privire la faptul că ajutorul respectiv ar fi compatibil cu piața internă. Bulgaria nu a invocat aplicarea cerințelor relevante din Liniile directoare privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor feroviare (6) și nici nu a justificat dacă măsura în cauză era sau nu conformă cu acestea. Prin urmare, Comisia nu a putut să adopte o poziție cu privire la compatibilitatea ajutorului în cauză cu piața internă.

2.2.3. MĂSURA 3: NEPLATA DE CĂTRE BDZ HOLDING ȘI FILIALELE SALE A DATORIILOR RESTANTE CĂTRE ADMINISTRATORUL DE INFRASTRUCTURĂ (CNIF)

(24)	Conform informațiilor furnizate de Bulgaria, BDZ Holding și filialele sale nu ar fi plătit toate tarifele de utilizare a infrastructurii datorate CNIF. În consecință, decizia de inițiere a procedurii a înregistrat datorii comerciale restante datorate CNIF în valoare de 45 de milioane BGN.

(25)

Având în vedere că Bulgaria nu a clarificat originea și evoluția respectivelor datorii comerciale, Comisia a considerat în decizia de inițiere a procedurii că neexecutarea acestor creanțe ar putea implica ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat. În acest sens, Comisia a remarcat faptul că, în conformitate cu jurisprudența, neexecutarea datoriilor de către întreprinderile publice (7) ar putea implica ajutor de stat dacă un operator ipotetic în economia de piață aflat într-o situație identică nu ar fi acționat în modul în care au acționat întreprinderile publice și ar fi executat datoriile respective (8). Cu toate acestea, Comisia nu a dispus de informații factuale exacte conform cărora CNIF nu ar fi luat măsurile pe care le-ar fi luat un creditor diligent aflat în aceeași situație. Prin urmare, Comisia a invitat Bulgaria să furnizeze informații care să precizeze dacă și în ce mod a încercat CNIF să execute datoriile restante.

(26)

În cazul în care măsura ar fi considerată ajutor de stat, Comisia și-a exprimat, de asemenea, îndoielile în ceea ce privește compatibilitatea acesteia cu piața internă în contextul ajutorului de restructurare notificat la momentul respectiv și al planului de restructurare aferent. În acest sens, Comisia a invitat Bulgaria să completeze planul de restructurare prin furnizarea de informații cu privire la modul în care vor fi lichidate datoriile față de CNIF.

2.2.4. MĂSURA 4: RAMBURSAREA DE CĂTRE STAT, ÎN BENEFICIUL BDZ HOLDING, A TVA PERCEPUTE ÎN MOD ERONAT

(27)	Conform informațiilor furnizate de Bulgaria, aceasta a rambursat în trecut societății BDZ Holding un cuantum al taxei pe valoare adăugată (TVA) de 72 de milioane BGN (36,7 milioane EUR).

(28)

Întrucât, în etapa deciziei de inițiere a procedurii, Bulgaria nu a clarificat motivele pentru rambursarea TVA și dacă aceasta a fost în conformitate cu dispozițiile Directivei 2006/112/CE a Consiliului (9), Comisia a considerat că rambursarea TVA ar putea implica ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat. În acest sens, Comisia a remarcat că, în conformitate cu jurisprudența, noțiunea de ajutor cuprinde nu numai beneficiile pozitive, ci și măsurile care, în diverse forme, reduc taxele care sunt incluse în mod normal în bugetul unei întreprinderi. Prin urmare, Comisia a invitat Bulgaria să furnizeze mai multe informații privind motivele care au condus la rambursarea TVA în beneficiul BDZ Holding.

3. OBSERVAȚII PREZENTATE DE O PARTE INTERESATĂ

(29)	Un concurent al BDZ Cargo, care își desfășoară activitatea în domeniul furnizării de servicii de transport feroviar de marfă și care nu a dorit să îi fie divulgată identitatea, a prezentat observații cu privire la două dintre măsurile identificate în decizia de inițiere a procedurii.

(30)

În ceea ce privește ajutorul de restructurare planificat (măsura 1), concurentul a sugerat că locomotivele neutilizate ale BDZ Holding și ale filialelor sale, BDZ Passenger și BDZ Cargo, ar trebui vândute cu titlu de măsură compensatorie. Concurentul a afirmat că BDZ Holding nu acorda acces la flota sa neutilizată concurenților, aceștia nedispunând de nicio altă sursă de unde să achiziționeze sau să închirieze locomotive.

(31)

În ceea ce privește neplata de către BDZ Holding și filialele sale a datoriilor restante către CNIF (măsura 3), concurentul a afirmat că, deși toți operatorii de transport de marfă sunt obligați să plătească aceleași taxe, neexecutarea datoriilor acumulate către CNIF generează un avantaj concurențial în beneficiul BDZ Holding și al filialelor sale. În plus, concurentul a solicitat ca, în temeiul Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate și al Liniilor directoare comunitare privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor feroviare, să fie impuse măsuri compensatorii în ceea ce privește BDZ și ca BDZ Cargo să fie privatizată în condițiile pieței.

4. OBSERVAȚII PREZENTATE DE BULGARIA

(32)	În răspunsul său la decizia de inițiere a procedurii și în informațiile ulterioare, Bulgaria a prezentat observații și clarificări suplimentare cu privire la faptele menționate în decizia de inițiere a procedurii.

4.1. MĂSURA 1: AJUTOR DE RESTRUCTURARE – RETRAGEREA NOTIFICĂRII

(33)	Prin scrisoarea din 22 aprilie 2014, Bulgaria a retras notificarea ajutorului de restructurare. Cu toate acestea, ajutorul de restructurare a fost menționat în observațiile transmise ulterior, fiind retras în cele din urmă prin scrisoarea din 7 noiembrie 2016.

(34)	Bulgaria a precizat că, în loc să acorde ajutor de restructurare în beneficiul BDZ Holding, intenționa să refinanțeze datoriile BDZ Holding prin anularea unei părți a datoriilor contractate și restante de dinainte de aderarea Bulgariei.

4.2. MĂSURA 2: ANULAREA DATORIILOR CONTRACTATE ÎNAINTE DE 2007

(35)

Bulgaria a explicat că, la 31 decembrie 2006, cu o zi înainte de aderarea sa la Uniune, valoarea totală a datoriilor și provizioanelor înregistrate de BDZ Holding se ridica la 806,7 milioane BGN (412 milioane EUR), astfel cum se indică în tabelul 1. Ținând seama de datoriile rambursate de BDZ Holding și de nevoile sale financiare, Bulgaria a preconizat anularea unei părți din datoriile BDZ Holding, în valoare de 601,9 milioane BGN (307,1 milioane EUR). Cu toate acestea, prin scrisoarea din 5 aprilie 2017, Bulgaria și-a modificat notificarea și a solicitat Comisiei să aprobe o anulare a datoriilor în valoare de 223,45 milioane BGN (114,25 milioane EUR). Ca urmare a modificării notificării, datoriile care urmau să fie anulate, inclusiv dobânda de penalizare, se refereau la: (i) datoria încă restantă din perioada de dinainte de aderare față de KfW IPEX Bank; și (ii) datoriile contractate față de deținătorii de obligațiuni în legătură cu emisiunea de obligațiuni ISIN BG2100032072 din 19 noiembrie 2007 și față de Ministerul de Finanțe în vederea refinanțării datoriilor anterioare aderării către KfW IPEX Bank, BERD, BIRD, CNIF și NEC AD. Bulgaria a furnizat Comisiei sumele restante încă datorate și explicații, după cum urmează (a se vedea tabelul 2).

Tabel 2

Datoriile înregistrate de BDZ Holding la 31 decembrie 2006 preconizate să fie anulate

Categoria de creditor/Sume în BGN începând cu 31 martie 2017

Valoarea în BGN a datoriilor BDZ restante la 31 decembrie 2006 (datorii anterioare aderării)

Împrumut sau alt instrument de creanță prin care au fost refinanțate datoriile anterioare aderării

Datorii restante anterioare aderării

Datorii restante pentru refinanțarea datoriilor anterioare aderării ale BDZ

Dobânda de penalizare

(a)	Creditori financiari internaționali

30 967 919

105 642 950

24 901 981

KfW IPEX Bank 80 % DMU

76 529 380

A doua emisiune de obligațiuni cu ISIN: BG2100032072, în conformitate cu oferta de răscumpărare a titlurilor de împrumut din octombrie 2007

BERD

20 980 115

Garanție de stat activată pentru rambursarea datoriilor care a cauzat contractarea de către BDZ a unor datorii față de Ministerul de Finanțe.

BIRD

8 133 455

Garanție de stat activată pentru rambursarea datoriilor care a cauzat contractarea de către BDZ a unor datorii față de Ministerul de Finanțe.

KfW IPEX Bank 85 % EMU

30 967 919

(b)

Furnizori

53 884 257

8 051 694

CNIF

26 292 761

3 928 815

A doua emisiune de obligațiuni cu ISIN: BG2100032072, în conformitate cu oferta de răscumpărare a titlurilor de împrumut din octombrie 2007

NEC AD

27 591 496

4 122 879

A doua emisiune de obligațiuni cu ISIN: BG2100032072, în conformitate cu oferta de răscumpărare a titlurilor de împrumut din octombrie 2007

Total

30 967 919

159 527 207

32 953 675

Sursa: Informații transmise de Bulgaria la 5 aprilie 2017.

(36)

În ceea ce privește datoriile față de BIRD și BERD, Bulgaria a explicat că respectivele împrumuturi contractate în 1995 au fost acoperite de o garanție de stat de 100 %. Întrucât BDZ Holding nu a achitat plățile datorate, garanția de stat a fost activată, iar Ministerul de Finanțe a trebuit să ramburseze datoriile. În consecință, în conformitate cu Legea privind datoria publică (10), începând de la data plăților în cadrul garanției de stat, guvernul a aderat la drepturile creditorului acordate în temeiul acordurilor de împrumut în raport cu BDZ Holding până la valoarea plăților efectuate. BDZ Holding este obligată să ramburseze integral sumele plătite de stat către BIRD și BERD, inclusiv dobânda de penalizare. În ceea ce privește celelalte datorii refinanțate prin emisiunea de obligațiuni ISIN BG2100032072 din 19 noiembrie 2007, Bulgaria a furnizat dovezi privind plata datoriilor către KfW IPEX Bank, CNIF și NEC AD.

(37)

Bulgaria nu contestă faptul că anularea datoriilor ar implica ajutor de stat în beneficiul BDZ Holding. Cu toate acestea, Bulgaria consideră că anularea datoriilor ar fi compatibilă cu piața internă, în conformitate cu punctele 56-60 din Liniile directoare comunitare privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor feroviare, după cum urmează.

(38)

În primul rând, toate datoriile au fost clar stabilite și individualizate și au fost contractate înainte de aderarea Bulgariei la Uniune. Acestea au fost înregistrate în declarația financiară consolidată a BDZ Holding înainte de data aderării și/sau au rezultat din contracte încheiate în mod irevocabil înainte de această dată.

(39)

În al doilea rând, toate datoriile a căror anulare este preconizată au fost direct legate de activitatea de transport feroviar de pasageri și de mărfuri și au fost contractate în principal sub formă de împrumuturi pentru achiziția de rame automotoare diesel și rame electrice și pentru repararea și modernizarea vagoanelor de marfă deținute de societate și pentru acoperirea obligațiilor restante legate de furnizarea de servicii feroviare, cum ar fi obligațiile față de CNIF.

(40)

În al treilea rând, în 2016, BDZ Holding era supraîndatorată și îndeplinea toate criteriile prevăzute în legislația bulgară pentru inițierea procedurilor de insolvență împotriva acesteia. Gradul excesiv de îndatorare împiedica societatea să-și desfășoare activitatea pe o bază financiară stabilă. Societatea nu a fost în măsură să își acopere nevoile de capital din operațiunile proprii ca urmare a datoriilor neachitate acumulate. Creditorii internaționali ai societății au refuzat să accepte o reeșalonare a datoriilor fără o garanție de stat care, potrivit declarațiilor Bulgariei, era de natură să genereze noi preocupări legate de existența unui ajutor de stat. Planul de afaceri al BDZ Holding indică faptul că anularea datoriilor contractate anterior aderării ar fi necesară pentru îmbunătățirea indicatorilor săi financiari.

(41)

În al patrulea rând, singurul obiectiv al anulării datoriilor este acela de a degreva BDZ Holding de datoriile contractate înainte de aderarea Bulgariei la Uniune și de a normaliza situația financiară a societății. Anularea datoriilor respective nu depășește ceea ce este necesar în mod rezonabil pentru a restabili viabilitatea financiară a societății.

(42)

În al cincilea rând, anularea datoriilor nu ar oferi societății BDZ Holding un avantaj concurențial care să împiedice dezvoltarea unei concurențe efective pe piață. De asemenea, aceasta nu ar mări capacitatea BDZ Holding și nici nu ar modifica poziția sa pe piață sau i-ar permite intrarea pe noi piețe din alte state membre. În plus, noii operatori nu au fost descurajați să intre pe piață, întrucât opt operatori, în plus față de BDZ Cargo, sunt activi în prezent pe piața transportului feroviar din Bulgaria (11).

(43)

În plus, Bulgaria a explicat că situația financiară dificilă a societății a limitat posibilitățile sale de investiții. Din cauza lipsei de resurse, au fost efectuate numai reparații esențiale (curente sau urgente), iar reparațiile majore au fost amânate. 94 % din vagoanele de călători au peste 15 ani și 90 % din vagoanele de marfă au peste 29 de ani. 90 % din ramele automotoare diesel și 45 % din ramele electrice sunt mai vechi de 30 de ani. Productivitatea materialului rulant și a locomotivelor care aparțin societății este considerabil mai mică decât media Uniunii. Reparațiile limitate au condus la o deteriorare constantă a serviciilor feroviare și la anularea trenurilor.

(44)	Bulgaria a indicat, de asemenea, că BDZ Holding a fost amenințată cu acțiuni de recuperare coercitive, cum ar fi vânzarea activelor sale sau suspendarea conturile sale bancare de către creditorii internaționali după ce Înalta Curte de Justiție din Londra a dispus plata creanțelor acestora.

4.3. MĂSURA 3: NEPLATA DE CĂTRE BDZ HOLDING ȘI FILIALELE SALE A DATORIILOR RESTANTE CĂTRE ADMINISTRATORUL DE INFRASTRUCTURĂ (CNIF)

Prezentare generală a datoriilor BDZ Holding către CNIF

(45)

Ca răspuns la invitația exprimată în decizia de inițiere a procedurii de a furniza informații care să indice dacă și cum a executat CNIF datoriile din trecut și a intenționat să recupereze sau să execute datoriile restante, Bulgaria a afirmat că BDZ Holding și filialele sale și-au achitat și își achită în continuare datoriile către CNIF în mod regulat. În sprijinul afirmației sale, Bulgaria a furnizat informații privind evoluția sumelor datorate de BDZ Holding și filialele sale către CNIF pentru taxele de utilizare a infrastructurii, furnizarea de energie electrică și alte servicii conexe, astfel cum au fost calculate pe baza listei de taxe a CNIF aplicată tuturor operatorilor feroviari.

(46)

Bulgaria a notat faptul că, după adoptarea deciziei de inițiere a procedurii, în perioada noiembrie 2011 - august 2016, BDZ Holding a plătit către CNIF o sumă totală de 503,2 milioane BGN (257 de milioane EUR). Plata a fost efectuată prin virament bancar, compensarea datoriilor CNIF către BDZ Holding și conversii ale datoriilor în active.

Acțiunile întreprinse de CNIF în vederea executării și/sau a recuperării datoriilor de la BDZ Holding

(47)

Bulgaria afirmă că CNIF a luat toate măsurile necesare pentru a colecta obligațiile restante de la BDZ Holding și de la filialele sale, însă fără a iniția proceduri judiciare. Bulgaria subliniază că au fost organizate în mod regulat reuniuni între CNIF și BDZ Holding pentru a discuta plata obligațiilor restante. De asemenea, CNIF a trimis periodic scrisori, inclusiv o înștiințare notarială (12), către BDZ Holding prin care solicita plata obligațiilor restante și plata dobânzilor aferente obligațiilor neachitate (13).

(48)

CNIF a perceput dobânzi de întârziere pentru datoriile neachitate în conformitate cu Decretul nr. 100 al Consiliului de Miniștri din 29 septembrie 2012 privind calcularea de dobânzi legale pentru întârzierea efectuării plăților în moneda națională și în valută (14) („Decretul nr. 100”). Bulgaria a declarat că, în conformitate cu Decretul nr. 100, rata anuală a dobânzii legale pentru plata cu întârziere a datoriilor în BGN este alcătuită din rata de bază a dobânzii a Băncii Naționale a Bulgariei în vigoare începând cu data de 1 ianuarie sau 1 iulie a anului respectiv plus o primă de risc de 10 %. În septembrie 2016, dobânzile datorate se ridicau la 23,3 milioane BGN (12 milioane EUR).

(49)

Bulgaria susține că CNIF a acționat ca un creditor în economia de piață, întrucât colectarea datoriilor restante recunoscute de ambele părți era mai rezonabilă din punct de vedere economic decât inițierea unei proceduri de faliment comportând riscul ca activitatea debitorului să înceteze. Bulgaria a declarat că CNIF ar trebui să suporte costurile procedurii judiciare în valoare de 4 % din suma solicitată cu titlu de taxă de timbru. În plus, în cazul în care ar fi fost inițiate proceduri judiciare, CNIF nu ar fi fost în măsură să-și execute pe deplin cererea deoarece BDZ Holding și filialele sale ar fi trebuit să ramburseze toate datoriile acestora fără preferință pentru un anumit creditor. Potrivit Bulgariei, întrucât BDZ Holding și filialele sale sunt clienții principali ai CNIF, astfel cum o demonstrează faptul că 77 % din veniturile CNIF ar putea fi atribuite societății BDZ Holding și filialelor sale în 2015, falimentul BDZ Holding ar fi avut un impact negativ asupra rentabilității CNIF și asupra capacității acesteia de a menține în mod corespunzător rețeaua feroviară națională.

Datoriile înregistrate de CNIF față de BDZ Holding

(50)

CNIF înregistra datorii față de BDZ Holding pentru servicii furnizate legate, printre altele, de permisele de călătorie și biletele gratuite și reduse pentru angajații CNIF și familiile acestora, închirierea de instalații de interior și exterior și de sedii care se aflau în proprietatea BDZ Holding, alimentarea cu energie de tracțiune, transportul feroviar de marfă, transbordare și servicii de întreținere a trenurilor pentru lucrări. Bulgaria a afirmat că, în perioada 2008-2011, CNIF a contractat datorii către BDZ Holding și filialele sale pentru serviciile prestate în valoare totală de 45 532 415 BGN (23,8 milioane EUR), astfel cum este sintetizat în Table 3. În august 2016, creanțele restante ale CNIF către BDZ Holding erau de 1 094 367 BGN (0,6 milioane EUR).

Tabelul 3

Datorii înregistrate de CNIF față de BDZ Holding 2008-2011

Creanțe de la CNIF în BGN	2008	2009	2010	2011	Total
BDZ Holding	15 695 566	4 364 383	12 907 606	13 564 860	46 532 415

Conversii ale datoriilor în active

(51)

Ca răspuns la invitația exprimată în decizia de inițiere a procedurii de a furniza informații care să indice dacă și cum intenționa CNIF să recupereze sau să execute datoriile restante, Bulgaria a afirmat că CNIF și BDZ Holding au semnat acorduri la 1 decembrie 2012 și 31 mai 2013 în baza cărora CNIF și BDZ Holding recunoșteau anumite creanțe reciproce și decideau să ramburseze parțial datoriile restante printr-o tranzacție de conversie a datoriilor în active. Obiectivul conversiei datoriilor în active a fost de a lichida obligații recunoscute ale BDZ Holding și ale filialelor sale către CNIF prin furnizarea de active care ar fi utile pentru CNIF și care aveau un nivel ridicat de lichiditate. Această operațiune a fost permisă de legislația națională, în special articolul 65 alineatul (2) din Legea privind contractele și obligațiile, iar temeiul său juridic a fost reprezentat de deciziile Consiliului de Miniștri.

(52)

Bulgaria a subliniat în declarația sa din 7 noiembrie 2016 că, în perioada 2013-2016, valoarea totală a activelor care au făcut obiectul unei conversii, inclusiv TVA, a fost de 25,9 milioane BGN (13,3 milioane EUR). Prima etapă a conversiei, în valoare de 23 de milioane BGN (11,8 milioane EUR), a fost pusă în aplicare în decembrie 2013 pe baza Deciziei nr. 481/12.08.2013 a Consiliului de Miniștri. În plus, în decembrie 2015 și în august 2016, pe baza Deciziilor nr. 965/10.12.2015 și nr. 626/29.07.2016 ale Consiliului de Miniștri, proprietăți în valoare de 1,1 milioane BGN (0,58 milioane EUR) și, respectiv, 1,8 milioane BGN (0,9 milioane EUR) au fost obiectul unor conversii. Activele specifice care au făcut obiectul conversiilor au fost indicate în prealabil în funcție de necesitățile părților în legătură cu utilizarea lor ulterioară. Bulgaria a declarat pe această bază că CNIF a achiziționat 16 proprietăți, printre care se numărau instalații de la Complexul de Feriboturi din Varna și clădirea de birouri din orașul Stara Zagora.

(53)

De asemenea, Bulgaria a declarat că CNIF a decis în mod independent cu privire la activele care prezentau un interes comercial pentru aceasta. În sprijinul acestei afirmații, Bulgaria a subliniat că, în august 2016, CNIF a respins o propunere de conversie a creanțelor în acțiuni în ceea ce privește anumite active, prin urmare, BDZ a convertit active în valoare de 1,8 milioane BGN (0,9 milioane EUR) în loc de 10 milioane BGN (5,1 milioane EUR). Procesul a fost transparent. Activele convertite au făcut obiectul unei evaluări efectuate de evaluatori independenți care dețin certificate emise de Camera Evaluatorilor Independenți din Bulgaria. Stabilirea valorii activelor s-a bazat pe metode și principii de piață în conformitate cu standardele internaționale și europene de evaluare astfel cum sunt prevăzute în legislația bulgară. Potrivit Bulgariei, activele respective pot fi vândute pe piața imobiliară la prețul orientativ stabilit de evaluatorii independenți. Prețurile finale convenite de BDZ Holding și CNIF s-au situat la o valoare similară celei stabilite în evaluările respective.

(54)	Prin urmare, Bulgaria consideră că CNIF a acționat ca un creditor în economia de piață, iar conversiile datoriilor în active au fost convenite și puse în aplicare în condiții normale de piață.

4.4. MĂSURA 4: RAMBURSAREA DE CĂTRE STAT, ÎN BENEFICIUL BDZ HOLDING, A TVA PERCEPUTE ÎN MOD ERONAT

(55)

Bulgaria susține că, din cauza unei interpretări și aplicări incorecte a legislației naționale în vigoare de către BDZ Holding, societatea a plătit în mod eronat TVA în valoare de 72 de milioane BGN (36,8 milioane EUR) pentru valoarea compensațiilor aferente OSP pentru perioada cuprinsă între 1 decembrie 2004 și 29 februarie 2008. Eroarea a fost detectată în raportul de audit efectuat de Agenția Națională de Administrare Fiscală în anul 2009. Bulgaria explică faptul că BDZ Holding a luat măsurile legale necesare în conformitate cu Codul de procedură fiscală și al asigurărilor („DOPK”) pentru recuperarea, prin rambursare, a TVA plătite în mod nejustificat. Valoarea taxei plătite în mod nejustificat a fost stabilită prin acte emise de administrația fiscală națională.

(56)

Bulgaria afirmă, de asemenea, că societății i-a fost încredințată o obligație de serviciu public (OSP) prin intermediul unui contract privind OSP din 29 iunie 2004, semnat în septembrie 2004, între Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor din Bulgaria și BDZ Holding. Compensația aferentă OSP în temeiul contractului privind OSP a fost acordată pentru a acoperi pierderile suportate în cadrul furnizării de servicii de transport. În plus, în conformitate cu termenii contractului, furnizarea serviciului și compensația au făcut obiectul conformității cu condiții legate de numărul de trenuri, locuri și ore. În plus, compensația putea fi redusă în cazul în care cerințele specificate cu privire la kilometri, locuri și ore nu erau îndeplinite.

(57)

Bulgaria explică faptul că, în conformitate cu articolul 29 din Legea privind taxa pe valoarea adăugată („ZDDS”), în vigoare până la 31 decembrie 2006, baza de impozitare pentru furnizarea serviciilor include, de asemenea, toate resursele financiare primite și absorbite de către furnizorul de servicii și legate în mod direct de furnizarea serviciilor respective, inclusiv subvențiile. Bulgaria a mai explicat că, în conformitate cu articolul 20 alineatul (6) din ZDDS, toate resursele financiare (de exemplu, subvenții) legate în mod direct de furnizarea de bunuri sau servicii trebuie să fie considerate granturi de la bugetul de stat sau altă entitate care constituie o plată suplimentară pentru bunuri sau servicii. Pe baza declarațiilor din partea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (15), Bulgaria a susținut că subvențiile primite pentru a acoperi pierderile, costurile sau achiziția de active nu intră în domeniul de aplicare a ZDDS, spre deosebire de contractul privind OSP. În acest context, Bulgaria a clarificat faptul că dispozițiile naționale au permis rambursarea TVA pe baza unei evaluări în materie de TVA emisă de autoritățile fiscale în urma unei verificări și revizuiri ex post. În plus, Bulgaria a afirmat că, înainte de aderarea Bulgariei la Uniune, aceasta nu era obligată să își armonizeze pe deplin legislația în materie de TVA.

(58)

Conform declarațiilor Bulgariei, începând cu 1 ianuarie 2007, atunci când a intrat în vigoare noul ZDDS, dispozițiile legislative bulgare privind TVA au fost pe deplin armonizate cu Directiva 2006/112/CE. Bulgaria a declarat, de asemenea, că, în conformitate cu articolul 26 alineatul (3) din noul ZDDS, baza de impozitare pentru furnizarea serviciilor include, de asemenea, toate resursele financiare (de exemplu, subvenții) primite și absorbite de către furnizorul de servicii și legate în mod direct de furnizarea serviciilor respective. De asemenea, Bulgaria a explicat că, în conformitate cu noul ZDDS, toate resursele financiare (de exemplu, subvenții) legate în mod direct de furnizarea de bunuri sau servicii sunt considerate granturi de la bugetul de stat sau altă entitate care constituie o plată suplimentară pentru bunuri sau servicii. Conform declarațiilor Bulgariei, cu toate acestea, subvențiile primite pentru acoperirea pierderilor sau a cheltuielilor, inclusiv achiziționarea sau lichidarea activelor, nu intră în domeniul de aplicare a noului ZDDS.

(59)

Conform declarațiilor Bulgariei, eroarea, constând în perceperea în mod incorect a TVA pentru veniturile provenite din furnizarea de servicii care constituie OSP pentru perioada cuprinsă între 1 decembrie 2004 și 29 februarie 2008, a fost detectată de autoritățile fiscale competente în cursul unei inspecții. În această privință, Bulgaria a explicat că respectivele constatări ale autorităților fiscale competente au condus la decizii prin care s-a dispus rambursarea și la un raport de audit fiscal nr. 29010038 din 7 februarie 2011, în conformitate cu Codul de procedură fiscală și al asigurărilor din Bulgaria (16). Bulgaria a explicat, de asemenea, că procedurile de rambursare a TVA sunt stabilite la articolele 128 și 129 din Codul de procedură fiscală și al asigurărilor din Bulgaria.

(60)	Prin urmare, potrivit Bulgariei, rambursarea TVA percepute în mod eronat nu constituie ajutor de stat.

5. RETRAGEREA NOTIFICĂRII

(61)

Astfel cum s-a menționat în considerentele 32 și 34, Bulgaria și-a retras notificarea privind ajutorul de restructurare în beneficiul BDZ Holding (măsura 1). Bulgaria a indicat faptul că intenționa în schimb să anuleze datoriile contractate de BDZ Holdings anterior aderării Bulgariei la Uniune la 1 ianuarie 2007 (măsura 2).

(62)

În conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (UE) 2015/1589, statul membru în cauză poate retrage notificarea în timp util, înaintea adoptării de către Comisie a unei decizii privind ajutorul. În conformitate cu articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2015/1589, în cazul în care, la momentul retragerii unei notificări, Comisia a deschis deja procedura oficială de investigare, Comisia trebuie să închidă procedura.

(63)

Comisia constată că ajutorul de restructurare nu a fost încă acordat. Având în vedere că Bulgaria și-a retras notificarea și nu va acorda ajutorul de restructurare în valoare de 550 de milioane BGN în beneficiul BDZ Holding, procedura oficială de investigare prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din tratat trebuie să fie închisă în ceea ce privește măsura notificată privind ajutorul de restructurare.

6. EVALUAREA MĂSURILOR

(64)

În temeiul articolului 107 alineatul (1) din tratat, „orice ajutor acordat de un stat membru sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre, este incompatibil cu piața internă”.

(65)

Criteriile prevăzute la articolul 107 alineatul (1) din tratat sunt cumulative. Prin urmare, pentru a aprecia dacă o măsură de stat constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat, este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:

(a)	beneficiarul este o întreprindere în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat, ceea ce presupune că acesta desfășoară o activitate economică;

(b)	măsura este finanțată prin intermediul resurselor de stat și este imputabilă statului;

(c)	măsura conferă un avantaj economic;

(d)	acest avantaj este selectiv;

(e)	măsura în cauză denaturează sau amenință să denatureze concurența și poate afecta schimburile comerciale între statele membre.

6.1. MĂSURA 2: ANULAREA DATORIILOR CONTRACTATE ÎNAINTE DE 2007

6.1.1. EXISTENȚA AJUTORULUI DE STAT ÎN SENSUL ARTICOLULUI 107 ALINEATUL (1) DIN TRATATUL PRIVIND FUNCȚIONAREA UNIUNII EUROPENE („TRATATUL”)

6.1.1.1. Activitatea economică și noțiunea de întreprindere în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat

(66)

Conform jurisprudenței constante, Comisia trebuie să stabilească mai întâi care va/vor fi beneficiarul/beneficiarii măsurii 2. Articolul 107 alineatul (1) din tratat se referă la conceptul de întreprindere în definirea beneficiarului ajutorului. Astfel cum au confirmat instanțele Uniunii, nu este neapărat necesar ca o întreprindere în sensul acestei dispoziții să fie o singură entitate juridică, ci aceasta ar putea consta într-un grup de societăți (17). Criteriul de bază pentru a determina dacă există o întreprindere în sensul acestei dispoziții este de a identifica dacă este implicată o „unitate economică”. O unitate economică poate fi alcătuită din mai multe persoane juridice. Astfel, unitatea economică respectivă este considerată a fi întreprinderea în cauză. În acest sens, instanțele Uniunii consideră ca fiind relevantă existența unei participații de control și a altor legături funcționale, economice sau organice (18).

(67)

În cazul de față, Bulgaria a afirmat că BZD Holding este entitatea juridică ale cărei datorii contractate înainte de 2007 vor fi anulate. De fapt, astfel cum s-a menționat în considerentele 34, 35 și 36, Bulgaria consideră că BDZ Holding este unicul beneficiar al măsurii 2. Cu toate acestea, mai multe elemente indică faptul că întreprinderea în cauză nu este limitată doar la persoana juridică reprezentată de BDZ Holding.

(68)

În primul rând, în ceea ce privește relațiile de proprietate, trebuie remarcat faptul că BDZ Holding deține 100 % din acțiunile BDZ Passenger și BDZ Cargo. BDZ Holding controlează așadar toate activitățile comerciale ale BDZ Passenger și BDZ Cargo, elaborează o politică de gestionare comună și stabilește obiective pentru ambele filiale.

(69)

În al doilea rând, scopul principal al împrumuturilor inițiale a fost achiziția și repararea unor active utilizate atât de BDZ Cargo, cât și de BDZ Passenger, cum ar fi locomotive, vagoane de marfă și vagoane de călători. Anularea datoriilor se referă, prin urmare, la serviciile de transport feroviar oferite de ambele filiale. Cu toate că ulterior reorganizării din 2007 BDZ Holding deținea materialul rulant și îl închiria către BDZ Cargo și BDZ Passenger, după reorganizarea din 2011, materialul rulant a fost transferat către filialele BDZ Cargo și BDZ Passenger (a se vedea considerentele 12 și 13). Prin urmare, măsura 2, care a fost acordată pentru anularea datoriilor legate de finanțarea materialului rulant, este, de fapt, în beneficiul filialelor BDZ Cargo și BDZ Passenger.

(70)

Având în vedere aceste considerații, pe lângă BDZ Holding, și filialele sale, BDZ Passenger și BDZ Cargo trebuie să fie considerate drept beneficiari ai anulării datoriilor. Din descrierea activităților desfășurate de BDZ Passenger și BDZ Cargo (secțiunea 2.1) rezultă că ambele societăți constituie o singură unitate economică aflată sub controlul BDZ Holding și ambele oferă servicii contra cost în Bulgaria. Prin urmare, Comisia consideră că, prin furnizarea de servicii de transport de pasageri și de mărfuri, precum și prin gestionarea și coordonarea acestor activități, BDZ Holding și a filialele sale BDZ Passenger și BDZ Cargo desfășoară o activitate economică și sunt, prin urmare, întreprinderi în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat.

6.1.1.2. Resurse de stat și imputabilitatea statului

(71)	Pentru a constitui ajutor de stat, măsura în cauză trebuie să fie finanțată din resurse de stat și decizia de acordare a măsurii trebuie să fie imputabilă statului (19).

(72)	Anularea datoriilor va fi finanțată direct de la bugetul de stat al Bulgariei și va fi acordată de autoritățile centrale ale statului membru respectiv.

(73)	Prin urmare, anularea datoriilor implică utilizarea unor resurse de stat, fapt care, de asemenea, este decis de către stat și este imputabil statului.

6.1.1.3. Avantaj economic

(74)

Un avantaj în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat este orice beneficiu economic pe care întreprinderea nu l-ar fi obținut în condiții normale de piață, și anume în absența intervenției statului (20). Doar efectul măsurii asupra întreprinderii este relevant, și nu cauza sau obiectivul intervenției statului (21).

(75)

În acest caz, Bulgaria va anula datorii legate în mod direct de activitățile feroviare desfășurate de BDZ Holding în valoare de 223,45 milioane BGN (114,25 milioane EUR). Niciun operator rezonabil în economia de piață nu ar anula datorii de o asemenea valoare fără nicio remunerație. În plus, măsura va scuti BDZ Holding de obligațiile sale de plată a datoriei, eliberând astfel fonduri pe care BDZ Holding și filialele acesteia le pot utiliza pentru dezvoltarea operațiunilor lor și îmbunătățind indicatorii financiari ai acestora.

(76)	Prin urmare, se concluzionează că decizia Bulgariei de anulare a datoriilor înregistrate de BDZ Holding va conferi societăților BDZ Holding, BDZ Passenger și BDZ Cargo un avantaj economic pe care acestea nu l-ar fi obținut în condiții normale de piață.

6.1.1.4. Selectivitate

(77)

Pentru a se încadra în domeniul de aplicare a articolului 107 alineatul (1) din tratat, o măsură de stat trebuie să favorizeze „anumite întreprinderi sau producția anumitor bunuri”. Prin urmare, numai măsurile care acordă un avantaj în mod selectiv întreprinderilor intră sub incidența noțiunii de ajutor de stat. Anularea datoriei va fi numai în beneficiul BDZ Holding și al filialelor sale și, prin urmare, este selectivă în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat.

Concluzie

(78)	Se concluzionează că anularea planificată a datoriilor va conferi un avantaj economic selectiv în beneficiul BDZ Holding și al filialelor sale, BDZ Passenger și BDZ Cargo.

6.1.1.5. Denaturarea concurenței și efectul asupra schimburilor comerciale

Denaturarea concurenței

(79)	Se consideră că există o denaturare a concurenței în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat atunci când statul acordă un avantaj financiar unei întreprinderi într-un sector liberalizat în care există sau ar putea exista concurență (22).

(80)

În acest sens, în 2002, Bulgaria a deschis piața transportului feroviar de marfă către alți operatori naționali cu sediul în Bulgaria. Piața transportului feroviar de marfă din Uniune a fost prima dată deschisă concurenței în cadrul rețelei transeuropene de transport feroviar de marfă, la 15 martie 2003, prin primul pachet feroviar (23). Al doilea pachet feroviar a liberalizat întregul transport internațional de marfă la 1 ianuarie 2006 și transportul feroviar național de marfă de la 1 ianuarie 2007 (24). Cu toate acestea, mai multe state membre și-au liberalizat în mod unilateral piețele naționale înainte de această dată.

(81)	Cota de piață a BDZ Cargo pe piața transportului feroviar de marfă din Bulgaria se ridica la 43 % în 2016. BDZ Cargo se află în concurență directă cu alți operatori de transport feroviar de marfă pe piața respectivă, astfel cum se arată în considerentul 15.

(82)

În ceea ce privește transportul de călători, de la 1 ianuarie 2010 al treilea pachet feroviar a deschis piața pentru serviciile internaționale de transport de călători (25). Deși acesta se referă numai la serviciile internaționale, sunt incluse activitățile beneficiarilor pe liniile respective. În orice caz, astfel cum a fost stabilit de Curte în hotărârea Altmark Trans, faptul că o societate de transport își desfășoară activitatea într-un singur stat membru nu exclude posibilitatea existenței unui ajutor care să denatureze comerțul în interiorul Uniunii (26). În acest sens, trebuie notat faptul că, începând cu anul 1995, mai multe state membre și-au deschis în mod unilateral transportul feroviar de călători și că orice avantaj acordat unei societăți de transport feroviar dintr-un stat membru poate reduce posibilitatea ca un concurent din alt stat membru să tranzacționeze pe piața geografică respectivă.

(83)	Prin urmare, Comisia concluzionează că măsura denaturează sau amenință să denatureze concurența în cadrul pieței interne.

Efectul asupra schimburilor comerciale dintre statele membre

(84)

Atunci când un ajutor acordat de un stat membru consolidează poziția unei întreprinderi în comparație cu alte întreprinderi concurente în sectorul schimburilor comerciale din cadrul Uniunii, acestea din urmă trebuie să fie considerate ca fiind afectate de ajutorul respectiv (27). Este suficient ca beneficiarul ajutorului să concureze cu alte întreprinderi pe piețe deschise concurenței (28).

(85)

În cazul de față, beneficiarul furnizează servicii în concurență cu alte întreprinderi care furnizează servicii de transport pe piața internă, iar unele dintre aceste servicii sunt transfrontaliere. Prin urmare, avantajul economic selectiv acordat prin anularea planificată a datoriilor în beneficiul BDZ Holding și al filialelor sale consolidează poziția economică a acestora deoarece va scuti operatorul feroviar de datoriile contractate înainte de 2007. Prin urmare, BDZ Holding și filialele sale vor furniza servicii de transport feroviar pe piața internă fără a suporta toate costurile de investiții și de exploatare pe care le-au efectuat.

(86)	Prin urmare, Comisia concluzionează că anularea planificată a datoriilor este susceptibilă să afecteze schimburile comerciale dintre statele membre.

6.1.1.6. Concluzie

(87)	Având în vedere cele de mai sus, Comisia consideră că anularea datoriilor pe care Bulgaria intenționează să o pună în aplicare constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat.

6.1.2. LEGALITATEA AJUTORULUI

(88)	În conformitate cu articolul 108 alineatul (3) din tratat, statele membre trebuie să notifice proiectele care urmăresc să instituie sau să modifice ajutoare și nu le pot pune în aplicare înainte de adoptarea unei decizii finale ca urmare a procedurii de notificare.

(89)	Având în vedere că măsura anulării datoriilor în favoarea BDZ Holding și a filialelor sale nu a fost încă pusă în aplicare, Comisia consideră că Bulgaria a respectat obligațiile care decurg din articolul 108 alineatul (3) din tratat (29).

6.1.3. COMPATIBILITATEA AJUTORULUI

(90)	Având în vedere că anularea datoriilor constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat, Comisia trebuie să evalueze dacă acest ajutor poate fi considerat compatibil cu piața internă.

(91)

Articolul 107 alineatul (3) din tratat prevede anumite excepții de la regula generală prevăzută la articolul 107 alineatul (1) din tratat conform căreia ajutorul de stat nu este compatibil cu piața internă. Articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat stipulează că: „ajutoarele destinate să faciliteze dezvoltarea anumitor activități sau a anumitor regiuni economice, în cazul în care acestea nu modifică în mod nefavorabil condițiile schimburilor comerciale într-o măsură care contravine interesului comun” pot fi considerate compatibile cu piața internă.

(92)

În acest sens, secțiunea 4 din Liniile directoare comunitare privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor feroviare prevede un cadru pentru evaluarea faptului dacă Comisia ar trebui să declare ajutorul acordat întreprinderilor feroviare pentru anularea datoriilor ca fiind compatibil cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat.

(93)

Comisia este de acord cu Bulgaria în ceea ce privește aplicabilitatea secțiunii 4 din Liniile directoare comunitare privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor feroviare pentru evaluarea compatibilității anulării datoriilor. Într-adevăr, în conformitate cu punctul 54 din Liniile directoare comunitare privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor feroviare, „În lumina articolului 9 din Directiva 91/440/CEE [a Consiliului] (30), Comisia consideră de asemenea că, în anumite condiții, aceste ajutoare [de stat] trebuie să poată fi autorizate în absența unei restructurări de ordin financiar, în cazul în care anularea vizează datorii istorice, contractate înainte de intrarea în vigoare a Directivei 2001/12/CE, care stabilește condițiile deschiderii sectorului spre concurență”. În conformitate cu punctul 56 din Liniile directoare comunitare privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor feroviare, în cazul statelor membre care au aderat la Uniune după intrarea în vigoare a Directivei 2001/12/CE, data aderării ar trebui să fie considerată data de la care se aplică directiva respectivă în statele membre în cauză. Prin urmare, data pertinentă pentru determinarea datoriilor anterioare aderării care pot fi anulate în conformitate cu Liniile directoare comunitare privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor feroviare este 1 ianuarie 2007.

(94)

Bulgaria susține că anularea planificată a datoriilor respectă toate condițiile de compatibilitate prevăzute în Liniile directoare comunitare privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor feroviare. În consecință, Comisia trebuie să evalueze această afirmație. Într-adevăr, în conformitate cu punctele 55-61 din Liniile directoare comunitare privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor feroviare, ajutoarele pentru anularea datoriilor contractate înainte de aderarea Bulgariei la Uniune pot fi considerate compatibile cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative:

(a)

În primul rând, ajutorul trebuie să servească la compensarea unor datorii stabilite și individualizate în mod clar, care au fost contractate înainte de 15 martie 2001, data intrării în vigoare a Directivei 2001/12/CE. Ajutorul nu poate în niciun caz să depășească suma acestor datorii. În cazul statelor membre care au aderat la Uniune după 15 martie 2001, data pertinentă este data aderării la Uniune. În fapt, logica articolului 9 din Directiva 91/440/CEE, reluată în directivele adoptate ulterior, viza remedierea unui grad de îndatorare acumulat într-un context în care nu se hotărâse încă deschiderea pieței la nivel comunitar.

(b)	În al doilea rând, datoriile respective trebuie să fie direct legate de activitatea de transport feroviar sau de activitățile de administrare, construcție sau utilizare a infrastructurii feroviare. […]

(c)

În al treilea rând, anularea datoriilor trebuie să se facă în favoarea întreprinderilor care se confruntă cu un grad excesiv de îndatorare ce împiedică realizarea unei gestiuni financiare solide a acestora. Ajutorul trebuie să fie necesar pentru remedierea acestei situații, în sensul în care evoluția preconizată a concurenței pe piață nu i-ar permite întreprinderii în cauză să își redreseze situația financiară într-un timp previzibil. […]

(d)	În al patrulea rând, ajutorul nu trebuie să depășească nivelul necesar în acest scop. […]

(e)	În al cincilea rând, anularea datoriilor nu trebuie să ofere întreprinderii un avantaj concurențial care să împiedice dezvoltarea unei concurențe efective pe piață, de exemplu prin descurajarea unor întreprinderi externe sau a unor actori noi de a intra pe anumite piețe naționale sau regionale.

(a) Ajutorul trebuie să servească la compensarea unor datorii stabilite și individualizate în mod clar, care au fost contractate înainte de aderarea Bulgariei la Uniune

(95)

Liniile directoare comunitare privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor feroviare precizează faptul că datoriile care urmează să fie anulate trebuie să fie stabilite în mod clar, individualizate și, în cazul Bulgariei, contractate înainte de aderarea acesteia la UE. Rezultă din Liniile directoare comunitare privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor feroviare că datoriile agregate sau nedeterminate nu pot fi compensate. Compensarea nu ar fi permisă, de exemplu, în cazul în care s-ar intenționa anularea unor elemente generice ale datoriei, cum ar fi „datorii către toți furnizorii”. De asemenea, compensarea nu ar fi permisă în cazul în care s-ar intenționa anularea în comun, fără distincție, a unor elemente agregate ale datoriei către un singur creditor, de exemplu „creanțe totale față de o anumită bancă” decurgând din mai multe componente precum descoperit de cont, garanții sau împrumuturi pe termen lung.

(96)

Bulgaria are în vedere anularea unor datorii ale BDZ Holding în valoare de 223,45 milioane BGN (114,25 milioane EUR). Astfel cum s-a descris în considerentul 35 și în tabelul 2, suma de 223,45 milioane BGN care face obiectul anulării rezultă din obligații financiare contractate înainte de aderarea Bulgariei la Uniune și care erau scadente la data aderării sau din datorii ulterioare contractate de BDZ Holding care au înlocuit sau au refinanțat datoria contractată înainte de aderarea Bulgariei la Uniune, astfel cum se prevede în declarația financiară consolidată a BDZ Holding pentru 2006 și/sau informațiile privind plățile împrumuturilor în cauză. Fiecare dintre datoriile care urmează să fie anulate poate fi individualizată ca decurgând din contracte de împrumut (creditori financiari KfW IPEX Bank, BERD, BIRD) sau din relații contractuale regulate cu furnizori specifici de servicii de infrastructură feroviară (CNIF) sau de servicii de alimentare cu electricitate (NEC AD) înainte de aderare.

(97)

Același lucru este valabil, de asemenea, în ceea ce privește obligațiile individualizate ale BDZ Holding față de deținătorii de obligațiuni din cadrul emisiunii de obligațiuni ISIN BG2100032072 din 19 noiembrie 2007 și față de Ministerul de Finanțe, atunci când acesta din urmă a devenit creditor al BDZ Holding (a se vedea considerentele 35, 36 și tabelul 2). Ambele datorii sunt bine individualizate și, de asemenea, veniturile au fost utilizate pentru a refinanța datoria anterioară aderării bine specificată pe care BDZ Holding nu o putea achita și lichida cu propriile sale resurse. Rezultă de aici că sumele restante în prezent constituie, din punct de vedere economic, un simplu report al datoriilor moștenite din trecut.

(98)

În sfârșit, întrucât datoria în valoare de 223,45 milioane BGN care urmează să fie anulată rezultă din datorii stabilite și individualizate în mod clar, contractate înainte de aderarea Bulgariei la UE, nu este necesar să se adopte o poziție cu privire la chestiunea dacă alte datorii, inclusiv provizioane și obligații comerciale ale BDZ Holding identificate, de asemenea, de către Bulgaria ca fiind datorii anterioare aderării (tabelul 1 și considerentele 35 și 20) și care reprezintă diferența dintre 806,7 milioane BGN și 223,45 milioane BGN, ar putea fi anulate, de asemenea, în mod legal în temeiul Liniilor directoare comunitare privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor feroviare. Datoria care se ridică la diferența respectivă este exclusă din domeniul de aplicare a prezentei decizii.

(99)	Prin urmare, se concluzionează că măsura în cauză urmărește anularea unor datorii stabilite și individualizate în mod clar, în valoare de 223,45 milioane BGN, contractate înainte de aderarea Bulgariei la Uniune.

(b) Datoriile respective trebuie să fie direct legate de activitatea de transport feroviar sau de activitățile de administrare, construcție sau utilizare a infrastructurii feroviare

(100)

Bulgaria a declarat că toate datoriile contractate de BDZ Holding au fost direct legate de activitatea de transport feroviar de pasageri și de mărfuri (a se vedea considerentul 39).

(101)

Comisia observă că datoriile care urmează să fie anulate au fost contractate întradevăr pentru finanțarea reînnoirii și reparării materialului rulant, cum ar fi achiziționarea de rame automotoare diesel sau electrice sau modernizarea vagoanelor de marfă deținute de societate. Alternativ, datorii precum obligațiile restante către CNIF au finanțat, de asemenea, furnizarea serviciilor feroviare de către BDZ Holding. Aceste operațiuni reprezintă activitatea principală a BDZ Holding și a filialelor sale și sunt direct legate de activitatea de transport feroviar.

(102)

Prin urmare, Comisia consideră că datoriile respective sunt direct legate de activitatea de transport feroviar.

(c) Anularea datoriilor trebuie să se facă în favoarea întreprinderilor care se confruntă cu un grad excesiv de îndatorare ce împiedică realizarea unei gestiuni financiare solide a acestora. Ajutorul trebuie să fie necesar pentru remedierea acestei situații, în sensul în care evoluția preconizată a concurenței pe piață nu i-ar permite întreprinderii în cauză să își redreseze situația financiară într-un timp previzibil

Gradul excesiv de îndatorare a BDZ Holding, care împiedică realizarea unei gestiuni financiare solide a acesteia

(103)

Bulgaria a afirmat că BDZ Holding îndeplinea condițiile pentru a fi considerată insolvabilă și cu datorii excesive în conformitate cu legislația bulgară aplicabilă și îndeplinea toate criteriile prevăzute în legislația bulgară pentru inițierea procedurilor de insolvență împotriva acesteia. Aceasta este o indicație valabilă a gradului excesiv de îndatorare. În plus, Bulgaria a afirmat că societatea nu a fost în măsură să facă față obligațiilor sale financiare din cauza îndatorării acesteia.

(104)

Datoriile totale înregistrate de BDZ Holding se ridicau la 806,7 milioane BGN la 31 decembrie 2006 și au reprezentat 78 % din capitalul total al BDZ Holding (capitaluri proprii și datorii), raportul dintre datorii și capitalul propriu fiind de 4. Situația financiară a BDZ Holding s-a deteriorat considerabil din 2007. Începând cu 2011, raportul dintre datorii și capitalul propriu al BDZ Holding a depășit 7,5 (9), atingând 14 în 2012, 15 în 2013, – 209 în 2014 și – 33 în octombrie 2015 (31). În plus, în octombrie 2015, obligațiile restante ale BDZ Holding, și anume 499,1 milioane BGN (255 de milioane EUR) reprezentau 86 % din valoarea contabilă a activelor în valoare de 582,4 milioane BGN (298 de milioane EUR).

(105)

De asemenea, Comisia observă că, în pofida faptului că BDZ Holding a achitat 724 de milioane BGN (370 de milioane EUR) din datoriile restante în perioada 1 ianuarie 2007-28 septembrie 2016, societatea nu a fost în măsură să-și îndeplinească în totalitate obligațiile financiare. Ca urmare a obligațiilor sale restante față de creditori internaționali, la 20 iulie 2015 Înalta Curte de Justiție din Londra a obligat BDZ la plata sumei de 66,7 milioane EUR (130,4 milioane BGN) cu o dobândă de întârziere de 8 % pe an (32).

(106)

În plus, având în vedere gradul excesiv de îndatorare al BDZ Holding, în absența anulării datoriilor, societatea s-ar confrunta cu grave dificultăți în îndeplinirea obligațiilor sale și ar putea fi în cele din urmă lichidată.

(107)

Pe baza celor de mai sus, Comisia consideră că BDZ Holding se confruntă cu un grad excesiv de îndatorare care împiedică realizarea unei gestiuni financiare solide a acesteia.

Necesitatea ajutorului

(108)

În plus, ajutorul trebuie să fie necesar pentru remedierea situației de îndatorare excesivă, în sensul în care evoluția preconizată a concurenței pe piață nu ar permite BDZ Holding și filialelor sale să își redreseze situația financiară într-un termen rezonabil.

(109)

Din cauza gradului său de îndatorare, BDZ Holding nu a fost în măsură să își îndeplinească toate obligațiile financiare și înregistrează întârzieri în ceea ce privește investițiile în modernizarea materialului rulant. Având în vedere întârzierea investițiilor în modernizarea și întreținerea materialului rulant, flota societății este învechită și parțial depășită. În acest sens, Comisia observă că 82 % din vagoanele deținute de BDZ Passenger au peste 20 de ani, iar 74 % din locomotivele sale au peste 25 de ani. În 2015, aproximativ 50 % din locomotivele deținute de BDZ Cargo se aflau fie în reparații, fie nu erau operaționale. În mod similar, în 2015, aproximativ 51 % din vagoanele de marfă ale BDZ Cargo nu erau operaționale și necesitau reparații.

(110)

În absența ajutorului, BDZ Holding nu ar fi în măsură să ramburseze datoriile încă restante contractate înainte de aderarea Bulgariei la Uniune, nici nu ar putea să își utilizeze propriile resurse pentru a investi în modernizarea materialului rulant.

(111)

Cu titlu ilustrativ, pe baza veniturilor declarate ale societății în 2016 (336,2 milioane BGN), ar fi necesară o creștere unică a prețului și/sau tarifului în medie cu 66 %, toate celelalte condiții rămânând neschimbate, pentru a genera venituri din exploatare în valoare de 223,45 milioane BGN pe termen scurt, reprezentând suma necesară pentru a acoperi creanța care urmează să fie anulată. Cu toate acestea, între timp, filialele BDZ Holding operează doar într-o zonă geografică care este pe deplin eligibilă pentru ajutor regional în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (a) din tratat. Creșterile semnificative ale tarifelor în astfel de zone geografice pot avea efecte sociale negative mai accentuate decât în alte zone mai prospere ale Uniunii. Prin urmare, majorări tarifare ipotetice în scopul stimulării veniturilor BDZ Holding și al reducerii datoriilor sale în măsura necesară, dacă ar fi totuși posibile din punct de vedere juridic în ceea ce privește serviciile de transport de pasageri care fac obiectul unor OSP și viabile din punct de vedere comercial într-un mediu competitiv în ceea ce privește serviciile de transport de mărfuri, ar putea avea impacturi sociale disproporționate asupra pasagerilor feroviari bulgari sau asupra societăților care utilizează serviciile de transport de marfă ale BDZ.

(112)

În consecință, nicio altă măsură de politică ipotetică credibilă, în afara anulării planificate a datoriei, nu ar permite societății să-și continue activitatea. Rezultă că măsura în cauză este necesară pentru a remedia gradul de îndatorare a BDZ Holding, în sensul în care evoluția preconizată a concurenței pe piață nu ar permite BDZ Holding și filialelor sale să își redreseze situația financiară într-un timp previzibil.

(d) Ajutorul nu trebuie să depășească nivelul necesar în acest scop

(113)

Comisia remarcă faptul că, având în vedere situația financiară a BDZ Holding, valoarea anulării datoriei reprezintă minimul necesar pentru asigurarea supraviețuirii societății și este o condiție prealabilă pentru viabilitatea financiară a acesteia. Suma este necesară, în esență, pentru plățile restante către creditori - instituții financiare internaționale și CNIF. BDZ Holding și filialele sale au încă datorii restante contractate înainte de 1 ianuarie 2007 care, dacă nu sunt plătite, ar pune beneficiarul în pericol de lichidare. Indicatorii financiari indică faptul că, în prezent, plățile nu pot fi efectuate din resurse proprii și că ar fi nerealist să se aștepte ca societatea să-și majoreze în mod semnificativ tarifele sau prețurile pentru a genera venituri mai mari pe termen scurt.

(114)

În plus, Comisia observă că, în perioada de la aderare, BDZ Holding a rambursat 166 de milioane BGN din datoriile contractate înainte de 1 ianuarie 2007 din resursele sale proprii rezultate, în principal, din vânzarea de active. Având în vedere faptul că aceste sume erau potențial eligibile pentru a fi anulate, este rezonabil să se considere că BDZ Holding ar fi putut utiliza respectivele resurse pentru dezvoltarea și modernizarea materialului rulant și a serviciilor furnizate. Societatea a rămas în urma evoluției sectorului feroviar în ceea ce privește caracteristicile tehnice și sistemele de informații. Prin urmare, în măsura în care BDZ Holding s-a bazat, de asemenea, pe propriile resurse pentru rambursarea unei părți din datoria anterioară aderării, anularea datoriilor nu poate fi considerată ca depășind ceea ce este necesar chiar dacă o eliberează pe aceasta de obligațiile de rambursare și îi oferă posibilitatea financiară de a investi în modernizări viitoare sau activități de reparații.

(115)

Având în vedere aceste considerații, Comisia consideră că punerea în aplicare a anulării datoriilor nu poate fi considerată ca plasând societatea BDZ Holding într-o situație mai favorabilă decât cea a unei întreprinderi medii bine administrate, cu același profil de activitate.

(e) Anularea datoriilor nu trebuie să ofere întreprinderii un avantaj concurențial care să împiedice dezvoltarea unei concurențe efective pe piață, de exemplu prin descurajarea unor întreprinderi externe sau a unor actori noi de a intra pe anumite piețe naționale sau regionale

(116)

Propunerea de anulare a datoriilor doar va permite societății BDZ Holding să-și normalizeze finanțarea activităților de exploatare și nu-i va permite acesteia, inclusiv filialelor sale, să se extindă sau să intre pe noi piețe. În acest sens, ajutorul nu va împiedica dezvoltarea unei concurențe efective pe piață. Acesta nu va afecta poziția pe piață a concurenților, care vor putea continua să concureze cu BDZ Holding în aceleași condiții.

(117)

Comisia consideră, de asemenea, că anularea datoriilor nu va denatura în mod nejustificat concurența și schimburile comerciale dintre statele membre, întrucât aceasta doar va permite societății BDZ Holding să-și stabilizeze situația financiară, fapt care a fost împiedicat de datoriile contractate înainte de liberalizarea pieței. În plus, Comisia constată că noii actori de pe piață nu sunt descurajați să intre pe piața transporturilor din Bulgaria. Astfel cum s-a descris în considerentele 15 și 42, în plus față de BDZ Cargo, alți opt operatori de transport de marfă sunt activi în prezent pe piața transportului feroviar din Bulgaria. Nu există nicio dovadă că măsura de anulare a datoriilor va modifica această situație concurențială.

Concluzie

(118)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia concluzionează că ajutorul de stat sub forma anulării unor datorii (măsura 2) în valoare de 223,45 milioane BGN (114,25 milioane EUR) pe care Bulgaria intenționează să-l pună în aplicare îndeplinește condițiile de compatibilitate cu piața internă prevăzute în capitolul IV din Liniile directoare comunitare privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor feroviare.

6.2. MĂSURA 3: NEPLATA DE CĂTRE BDZ HOLDING ȘI FILIALELE SALE A DATORIILOR RESTANTE CĂTRE ADMINISTRATORUL DE INFRASTRUCTURĂ (CNIF)

(119)

Întrucât Bulgaria nu a clarificat originea și evoluția datoriilor restante ale BDZ Holding către CNIF înainte de decizia de inițiere a procedurii, neexecutarea respectivelor datorii neachitate a fost considerată susceptibilă de a implica ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat.

(120)

Conform informațiilor furnizate de Bulgaria (a se vedea secțiunea 4.3), o parte din datoriile restante ale BDZ Holding către CNIF constituiau datorii contractate de societate înainte de aderarea Bulgariei la Uniune. O parte din aceste datorii anterioare aderării (până la 26,3 milioane BGN) a fost ulterior refinanțată cu încasări dintr-o emisiune de obligațiuni din 19 noiembrie 2007, care constituie încă datorie restantă și este, prin urmare, supusă evaluării în cadrul „Măsurii 2: Anularea datoriilor contractate înainte de 2007” din secțiunea 6.1. Cu alte cuvinte, CNIF a fost plătită.

(121)

În plus și în vederea explicării situației în ceea ce privește celelalte datorii restante rămase, Bulgaria a furnizat informații suplimentare cu privire la modalitățile de executare și măsurile luate de CNIF (a se vedea secțiunea 4.3). În conformitate cu Bulgaria, CNIF a luat toate măsurile necesare pentru a colecta obligațiile restante de la BDZ Holding și filialele sale în vederea maximizării recuperării sumelor datorate, însă fără a iniția proceduri judiciare.

(122)

Pentru a verifica dacă CNIF a favorizat în mod nejustificat BDZ Holding în ceea ce privește întârzierea și modalitățile de plată a datoriilor neachitate, Comisia trebuie să evalueze dacă aceasta ar fi putut beneficia de astfel de acorduri în condiții normale de piață (33). În acest scop, Comisia trebuie să evalueze dacă un creditor ipotetic în economia de piață aflat într-o situație similară celei a CNIF, urmărind să obțină plata integrală a sumelor care îi sunt datorate, ar fi acceptat întârzierea și ar fi renegociat plata datoriilor restante în termeni și condiții similare (34). Cu alte cuvinte, Comisia trebuie să evalueze dacă CNIF acționat cu aceeași diligență cuvenită cu care ar fi acționat un creditor în economia de piață, înainte de a alege între o executare individuală și amiabilă a creanțelor sale sau inițierea unei proceduri colective de recuperare care ar putea conduce la falimentul BDZ Holding și al filialelor sale.

(123)

Comisia observă că, pentru a identifica alternativa cea mai avantajoasă, un creditor în economia de piață ar evalua avantajele și dezavantajele fiecărei alternative, luând în considerare, printre altele, valorile recuperabile, expunerea sa economică anterioară, durata procesului de recuperare și costurile (35).

(124)

În primul rând, Comisia observă că datoriile către CNIF au apărut în contextul unei relații comerciale regulate și pe termen lung între întreprinderi (deținute de stat): BDZ Holding și filialele sale au fost cei mai importanți clienți ai CNIF și au generat peste 70 % din venituri sale din exploatare. Originea datoriei în valoare de 46,5 milioane BGN înregistrată de CNIF față de BDZ Holding, acumulată în perioada 2008-2011 pentru diferite servicii furnizate către CNIF (tabelul 3), oferă, de asemenea, dovezi suplimentare cu privire la faptul că există o interacțiune continuă și o interdependență între CNIF și BDZ Holding. O posibilă ieșire de pe piață a BDZ Holding și a filialelor sale ca urmare a unei proceduri colective de insolvență ar avea, prin urmare, un impact negativ grav și imediat asupra situației financiare a CNIF. La rândul său, falimentul BDZ Holding ar fi redus profiturile înregistrate de CNIF și capacitatea acesteia de a menține în mod corespunzător rețeaua feroviară națională, riscând astfel să creeze noi scăderi ale veniturilor comerciale provenite de la alți clienți, pe lângă filialele deținute de BDZ Holding.

(125)

Rezultă că un creditor de pe piață angajat precum CNIF într-o relație comercială similară cu debitorul (debitorii) său (săi) precum BDZ Holding ar fi tratat în consecință cu prudență orice acțiune de executare ipotetică care ar conduce la dispariția principalului său client de pe piață, spre deosebire de un creditor care deține creanțe unice și care nu este dependent din punct de vedere comercial și financiar de debitorul său, rămânând activ pe piață după executarea creanțelor sale.

(126)

În al doilea rând, creanțele deținute de CNIF față de BDZ Holding și filialele sale nu ar fi putut fi executate drept creanțe privilegiate în cadrul unei proceduri colective de insolvență ipotetice în care nu s-ar fi acordat o preferință deosebită rambursării CNIF față de alți creditori (a se vedea considerentul 49). În plus, datoria față de CNIF identificată în decizia de inițiere a procedurii (45 de milioane BGN) era mai mică decât datoria față de alți creditori (a se vedea tabelul 1). Mai mult, valoarea contabilă a activelor BDZ Holding ar trebui să fie diminuată prin aplicarea unui scont aferent lichidării în cazul unei vânzări silite în cadrul procedurii colective de insolvență. În funcție de tipul de active, scontul aferent lichidării se poate ridica până la 75 % din valoarea activelor. Prin urmare, este foarte probabil ca valoarea de lichidare a activelor BDZ Holding să nu fi fost suficientă pentru a acoperi costurile de lichidare, salariile angajaților săi și toate datoriile sale neachitate. De exemplu, în anul 2011, costurile de lichidare, salariile angajaților și toate datoriile neachitate totalizau 778 de milioane BGN, în timp ce valoarea contabilă a activelor BDZ Holding era de 933 de milioane BGN. În consecință, în mod realist, CNIF se putea aștepta să recupereze doar o mică parte a creanțelor sale în cazul în care ar fi fost declanșate proceduri colective de insolvență.

(127)

În plus, Comisia consideră, în conformitate cu jurisprudența constantă, că atât costurile, cât și durata procedurilor judiciare pot influența decizia unui creditor cu privire la inițierea lichidării unei societăți (36). În acest context, Comisia este de acord că CNIF a avut un interes deosebit în continuarea colaborării cu BDZ Holding și filialele sale, nu numai datorită veniturilor comerciale viitoare generate de BDZ Holding, ci și în vederea maximizării recuperării datoriilor nepreferențiale restante acumulate până în noiembrie 2011, în loc să inițieze lichidarea societății. Comisia concluzionează că inițierea unei proceduri colective de insolvență îndelungate având drept rezultat o lichidare forțată a grupului cu o rată de recuperare incertă și redusă nu ar fi fost o opțiune valabilă și realistă pentru CNIF în vederea maximizării recuperării creanțelor sale.

(128)

Într-adevăr, Comisia constată că BDZ Holding și filialele sale și-au achitat periodic datoriile către CNIF, iar aceasta din urmă nu a fost tratată în mod diferit față de alți creditori privați ai grupului. Atunci când a intervenit efectuarea cu întârziere a plăților, BDZ Holding nu a fost avantajată de amânarea rambursării, întrucât efectuarea cu întârziere a plăților către CNIF a adăugat o marjă considerabilă de 1 000 de puncte de bază la rata de bază a dobânzii Băncii Naționale a Bulgariei (a se vedea considerentul 48). Cu titlu de exemplu, Comisia consideră că 1 000 de puncte de bază este un indicator al unei marje a dobânzii conforme cu piața pentru un împrumut cu garanții de calitate scăzută către o societate care se confruntă cu dificultăți financiare, astfel cum este BDZ Holding (37). Datoriile restante au fost rambursate prin transferuri bancare directe periodice, compensarea datoriilor înregistrate de CNIF față de BDZ Holding și filialele sale și conversii ale datoriilor în active. De exemplu, în perioada 2011-2016, BDZ Holding și filialele sale au plătit 503 milioane BGN (257 de milioane EUR) pentru serviciile furnizate de CNIF. În comparație cu o probabilitate scăzută de recuperare a unui procent minor, dacă nu chiar egal cu zero, din creanțele deținute de CNIF în cazul în care BDZ Holding ar fi fost lichidată, valoarea datoriei rambursate către CNIF începând din 2011 confirmă a posteriori că alegerea făcută de CNIF de a nu executa creanțele deținute a fost cea mai rațională.

(129)

În plus, deși informațiile nu sunt specifice datoriilor anterioare aderării menționate în decizia de inițiere a procedurii, Comisia observă, de exemplu, în ceea ce privește plata datoriilor prin conversiile datoriilor în active puse în aplicare după decizia de inițiere a procedurii, că CNIF a încheiat acorduri cu BDZ Holding și filialele sale pe baza principiului deplinei concurențe, astfel cum se arată în considerentele 51, 52 și 53, care au recunoscut datoriile restante și au facilitat astfel rambursarea acestora.

(130)

Pe baza informațiilor suplimentare și a dovezilor justificative furnizate de Bulgaria și având în vedere cele de mai sus, Comisia consideră că CNIF a acționat ca un creditor în economia de piață și, prin urmare, amânarea rambursării datoriilor și modalitățile convenite între CNIF și BDZ Holding și filialele sale nu au oferit acestora din urmă niciun avantaj economic nejustificat de care nu ar fi beneficiat în condiții normale de piață.

(131)

Prin urmare, Comisia concluzionează că modul în care BDZ Holding și filialele sale și-au tratat datoriile restante către administratorul de infrastructură (CNIF) înainte de noiembrie 2011 nu a constituit ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat.

(132)

Întrucât condițiile necesare care determină existența unui ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat sunt cumulative, dispozițiile sale nu se aplică în cazul în care una dintre condiții nu este îndeplinită. Prin urmare, nu este necesar să se evalueze dacă neplata de către BDZ Holding și filialele sale a datoriilor restante către CNIF în trecut îndeplinește celelalte condiții menționate la articolul 107 alineatul (1) din tratat.

6.3. MĂSURA 4: RAMBURSAREA TVA DE CĂTRE STAT ÎN BENEFICIUL BDZ HOLDING EAD

(133)

Comisia a inițiat ancheta în ceea ce privește măsura 4, deoarece Bulgaria nu a clarificat motivele pentru rambursarea TVA și dacă aceasta s-a făcut în conformitate cu dispozițiile Directivei 2006/112/CE. Astfel, Comisia a considerat că rambursarea TVA ar putea implica ajutor de stat în conformitate cu articolul 107 alineatul (1) din tratat. Prin urmare, Comisia a invitat Bulgaria să furnizeze mai multe informații privind motivele care au condus la rambursarea TVA în beneficiul BDZ Holding.

(134)

În urma deciziei de inițiere a procedurii, Bulgaria a precizat că măsura 4 în cauză viza rambursarea TVA percepute și plătit în mod nejustificat în valoare de 72 de milioane BGN (36,7 milioane EUR) pentru compensațiile aferente OSP primite din partea Ministerului Transporturilor pentru perioada cuprinsă între 1 decembrie 2004 și 29 februarie 2008 (a se vedea considerentele 55-59). Bulgaria a precizat, de asemenea, că această eroare administrativă a fost detectată în cursul unei revizuiri de către autoritățile fiscale competente naționale în conformitate cu dispozițiile aplicabile din legislația națională. Eroarea a fost corectată prin deciziile de rambursare a taxei nr. 2900180 din 14 ianuarie 2009, 290900153 din 8 iulie 2009, 100337 din 12 august 2010 și 290100380 din februarie 2011.

(135)

Comisia observă că nu doar acordarea unor avantaje economice pozitive este relevantă pentru noțiunea de ajutor de stat. Scutirea de sarcinile economice, de exemplu avantajele fiscale, poate constitui, de asemenea, un avantaj. Prin urmare, trebuie să se examineze dacă rambursarea TVA pentru compensațiile aferente OSP primite din partea Ministerului Transporturilor a conferit un avantaj economic în beneficiul BDZ Holding prin reducerea taxelor incluse în mod normal în bugetul unei întreprinderi (38) sau dacă TVA pentru compensația aferentă OSP a fost într-adevăr percepută în mod nejustificat. Nu există niciun avantaj în cazul rambursării taxelor percepute în mod ilegal (39).

(136)

În conformitate cu articolul 73 din Directiva 2006/112/CE, furnizarea de servicii, inclusiv servicii de transport de pasageri, este supusă la plata TVA, iar baza de impozitare include toate elementele care reprezintă contrapartida obținută sau care urmează să fie obținută de furnizor în schimbul serviciului furnizat, fie de la client, fie de la un terț, inclusiv compensație sau subvenții direct legate de prețul de furnizare. În plus, în conformitate cu articolul 132 din directiva menționată, întreprinderile cărora li s-a încredințat o obligație de serviciu public, nu intră în domeniul de aplicare a scutirilor de la plata TVA.

(137)

Prin urmare, este necesar să se evalueze dacă compensația aferentă OSP primită de BDZ Holding a fost direct legată de prețul serviciilor furnizate. Compensația aferentă OSP a fost destinată compensării pierderilor generate de furnizarea de servicii de transport de călători în condiții specifice, cum ar fi kilometri-tren, locuri, frecvențe și alte criterii calitative. În special, compensația aferentă OSP ar urma să fie redusă în cazul unor abateri, printre altele, de la numărul de kilometri, locuri și ore și de la alte criterii calitative care au fost stabilite pentru serviciile furnizate. Prin urmare, compensația aferentă OSP nu poate fi considerată ca fiind direct legată de prețul pentru furnizarea serviciilor de transport, ci mai degrabă ca o compensație pentru pierderile care decurg din executarea unei obligații de serviciu public.

(138)

În plus, legislația bulgară privind TVA nu prevede supunerea la TVA a compensațiilor aferente OSP referitoare la acoperirea pierderilor. Eroarea a fost detectată de autoritățile fiscale competente în urma unei inspecții și s-a concretizat în mai multe decizii ale autorităților fiscale (a se vedea considerentul 59), care sunt în conformitate cu Codul de asigurare a procedurii fiscale din Bulgaria.

(139)

În consecință, TVA a fost percepută în mod nejustificat pentru compensația aferentă OSP a BDZ Holding pentru perioada cuprinsă între 1 decembrie 2004 și 29 februarie 2008. Prin urmare, Comisia consideră că rambursarea TVA percepută în mod nejustificat nu oferă un avantaj economic în beneficiul BDZ Holding.

(140)

Având în vedere faptul că toate condițiile necesare pentru a stabili existența unui ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat sunt cumulative, neîndeplinirea oricăreia dintre acestea este decisivă. În consecință, nu este necesar să se evalueze dacă măsura 4 îndeplinește celelalte condiții prevăzute la articolul 107 alineatul (1) din tratat.

(141)

Prin urmare, Comisia concluzionează că măsura 4 nu constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat.

7. CONCLUZIE

(142)

Având în vedere retragerea notificării cu privire la ajutorul de restructurare în beneficiul BDZ Holding (a se vedea măsura 1, secțiunea 5), procedura oficială de investigare în temeiul articolului 108 alineatul (2) din tratat în ceea ce privește măsura notificată privind ajutorul de restructurare ar trebui să fie închisă.

(143)

În ceea ce privește anularea datoriilor deținute de BDZ Holding și filialele sale, în valoare de 223,45 milioane BGN (114,25 milioane EUR) (măsura 2, secțiunea 6.1), aceasta constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat și îndeplinește condițiile de compatibilitate prevăzute în Liniile directoare comunitare privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor feroviare. Prin urmare, măsura 2 ar trebui să fie declarată compatibilă cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat.

(144)

În ceea ce privește neplata datoriilor restante în valoare de 45 de milioane BGN către CNIF (măsura 3, secțiunea 6.2), aceasta din urmă a acționat ca un creditor în economia de piață. Prin urmare, măsura 3 nu constituie ajutor de stat.

(145)

În ceea ce privește rambursarea TVA plătite în mod eronat (măsura 4, secțiunea 6.3), întrucât TVA a fost percepută în mod nejustificat, rambursarea sa nu constituie ajutor de stat,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

În urma retragerii de către Bulgaria a notificării privind ajutorul de restructurare, procedura oficială de investigare în temeiul articolului 108 alineatul (2) din tratat cu privire la ajutorul de restructurare planificat notificat în favoarea BDZ Holding EAD SA a devenit fără obiect și este declarată închisă.

Articolul 2

(1) Ajutorul de stat în favoarea BDZ Holding EAD SA sub forma unei anulări a datoriilor în valoare de 223 448 801 BGN, pe care Bulgaria intenționează să îl pună în aplicare, este compatibil cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat. Punerea în aplicare a anulării datoriilor este autorizată în consecință.

(2) Modul în care Compania Națională de Infrastructură Feroviară a tratat, înainte de noiembrie 2011, datoriile restante în valoare de 45 de milioane BGN înregistrate de BDZ Holding EAD SA, BDZ Passenger EOOD și BDZ Cargo EOOD nu constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat.

(3) Rambursarea taxei pe valoarea adăugată, în valoare de 72 de milioane BGN, plătită în mod eronat nu constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează Republicii Bulgaria.

Adoptată la Bruxelles, 16 iunie 2017.

Pentru Comisie

Margrethe VESTAGER

Membru al Comisiei

(1) JO C 10, 12.1.2012, p. 9.

(2) În continuare în prezenta decizie, termenul „BDZ Holding” este utilizat pentru a desemna atât „BDZ EAD” înainte de schimbarea denumirii comerciale la 22 octombrie 2011, cât și „BDZ Holding EAD SA”, astfel cum a fost denumită ulterior. A se vedea nota de subsol 4.

(3) A se vedea nota de subsol 2.

(4) Prin Decizia de protocol nr. 151 din 22 octombrie 2011, emisă de ministrul transporturilor, tehnologiilor informației și comunicațiilor, denumirea societății a fost schimbată din BDZ EAD în Căile Ferate Bulgare Holding (BDZ) EAD („BDZ Holding”).

(5) Cursul de schimb utilizat în prezenta decizie este 1 EUR = 1,9558 BGN (JO C 304, 20.8.2016, p. 2).

(6) Liniile directoare comunitare privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor feroviare (JO C 184, 22.7.2008, p. 13).

(7) Directiva 2006/111/CE a Comisiei din 16 noiembrie 2006 privind transparența relațiilor financiare dintre statele membre și întreprinderile publice, precum și transparența relațiilor financiare din cadrul anumitor întreprinderi (JO L 318, 17.11.2006, p. 17).

(8) Hotărârea Curții de Justiție din 29 iunie 1999, Déménagements-Manutention Transport SA (DMT), C256/97, ECLI:EU:C:1999:332, punctele 25-28.

(9) Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 347, 11.12.2006, p. 1).

(10) Monitorul Oficial al Bulgariei nr. 93/2002.

(11) De exemplu, DB Schenker Rail Bulgaria a primit o licență în mai 2010, iar Port Rail în aprilie 2012.

(12) În conformitate cu articolul 569 alineatul (3) din Codul de procedură civilă, înștiințările notariale constituie mijloace voluntare de soluționare pe cale extrajudiciară a relațiilor financiare dintre două părți înainte de soluționarea acestora în instanță.

(13) De exemplu, Procesul-verbal nr. 109 al reuniunii Consiliului de administrație al CNIF din 25 septembrie 2009 sau Procesul-verbal nr. 145 al reuniunii Consiliului de administrație al CNIF din 3 iunie 2010.

(14) Monitorul Oficial al Bulgariei nr. 42/2012.

(15) Scrisoare din partea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, cu numărul de referință 24-34-350/20.07.2007 și 24-00-39/17.08.2007.

(16) Decizia de rambursare a taxei nr. 100337 din 12 august 2010 și Decizia fiscală nr. 290100380 din februarie 2011, în valoare de 36 877 000 BGN pentru perioada decembrie 2004 - aprilie 2007; Decizia de rambursare a taxei nr. 2900180 din 14 ianuarie 2009, în valoare de 19 167 000 BGN pentru perioada mai 2007 – februarie 2008; Decizia de rambursare a taxei nr. 290900153 din 8 iulie 2009, în valoare de 16 000 000 BGN pentru perioada martie 2008 – octombrie 2008.

(17) Hotărârea Curții de Justiție din 14 noiembrie 1984, Intermills/Comisia, C-323/82, ECLI:EU:C:1984:345, punctul 11 și următoarele.

(18) Hotărârea Curții de Justiție din 16 decembrie 2010, AceaElectrabel Produzione SpA/Comisia, C-480/09 P, ECLI:EU:C:2010:787, punctele 47-55; Hotărârea Curții de Justiție din 10 ianuarie 2006, Cassa di Risparmio di Firenze SpA și alții, C-222/04, ECLI: EU:C:2006:8, punctul 112.

(19) Hotărârea Curții de Justiție din 16 mai 2002, Franța/Comisia („Stardust Marine”), C-482/99, ECLI:EU:C:2002:294.

(20) Hotărârea Curții de Justiție din 11 iulie 1996, Syndicat français de l'Express international (SFEI) și alții/La Poste și alții, C-39/94, ECLI:EU:C:1996:285, punctul 60; Hotărârea Curții de Justiție din 29 aprilie 1999, Regatul Spaniei/Comisia Comunităților Europene, C-342/96, ECLI:EU:C:1999:210, punctul 41; Hotărârea Curții de Justiție din 16 mai 2002, Franța/Comisia („Stardust Marine”), C482/99, ECLI:EU:C:2002:294, punctul 69.

(21) Hotărârea Curții de Justiție din 2 iulie 1974, Republica Italiană/Comisia Comunităților Europene, C173/73, ECLI:EU:C:1974:71, punctul 13.

(22) Hotărârea Tribunalului din 15 iunie 2000, Alzetta și alții/Comisia, T-298/97, ECLI:EU:T:2000:151, punctele 141-147.

(23) Directiva 2001/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2001 de modificare a Directivei 91/440/CEE a Consiliului privind dezvoltarea rețelei feroviare comunitare (JO L 75, 15.3.2001, p. 1), Directiva 2001/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2001 de modificare a Directivei 95/18/CE a Consiliului privind autorizarea întreprinderilor feroviare (JO L 75, 15.3.2001. p. 26), Directiva 2001/14/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2001 privind alocarea capacităților de infrastructură feroviară, tarifarea utilizării infrastructurii feroviare și certificarea în materie de siguranță (JO L 75, 15.3.2001, p. 29).

(24) Regulamentul (CE) nr. 881/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind înființarea unei Agenții Europene a Căilor Ferate (JO L 164, 30.4.2004, p. 1), Directiva 2004/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind siguranța căilor ferate comunitare și de modificare a Directivei 95/18/CE a Consiliului privind acordarea de licențe întreprinderilor feroviare și a Directivei 2001/14/CE privind repartizarea capacităților de infrastructură feroviară și perceperea de tarife pentru utilizarea infrastructurii feroviare și certificarea siguranței (JO L 164, 30.4.2004, p. 44), Directiva 2004/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 de modificare a Directivei 96/48/CE a Consiliului privind interoperabilitatea sistemului feroviar transeuropean de mare viteză și a Directivei 2001/16/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind interoperabilitatea sistemului feroviar transeuropean convențional (JO L 164, 30.4.2004, p. 114) și Directiva 2004/51/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 de modificare a Directivei 91/440/CEE a Consiliului privind dezvoltarea căilor ferate comunitare (JO L 164, 30.4.2004, p. 164).

(25) Un al treilea pachet a fost adoptat în 2007 și cuprinde Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1191/69 și (CEE) nr. 1107/70 (JO L 315, 3.12.2007, p. 1), Regulamentul (CE) nr. 1371/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind drepturile și obligațiile călătorilor din transportul feroviar (JO L 315, 3.12.2007, p. 14), Directiva 2007/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 de modificare a Directivei 91/440/CEE a Consiliului privind dezvoltarea căilor ferate comunitare și a Directivei 2001/14/CE privind alocarea capacităților de infrastructură feroviară și tarifarea utilizării infrastructurii feroviare (JO L 315, 3.12.2007, p. 44) și Directiva 2007/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind certificarea mecanicilor de locomotivă care conduc locomotive și trenuri în sistemul feroviar comunitar (JO L 315, 3.12.2007, p. 51).

(26) Hotărârea Curții de Justiție din 24 iulie 2003, Altmark Trans și Regierungspräsidium Magdenburg, C280/00, ECLI:EU:C:2003:415, punctele 77-81.

(27) A se vedea, în special, Hotărârea Curții din 17 septembrie 1980, Philip Morris/Comisia, C-730/79, ECLI:EU:C:1980:209, punctul 11; Hotărârea Curții de Justiție din 22 noiembrie 2001, Ferring, C53/00, ECLI:EU:C:2001:627, punctul 21; Hotărârea Curții de Justiție din 29 aprilie 2004, Italia/Comisia, C-372/97, ECLI:EU:C:2004:234, punctul 44.

(28) Hotărârea Tribunalului din 30 aprilie 1998, Het Vlaamse Gewest/Comisia, T-214/95, ECLI:EU:T:1998:77.

(29) Hotărârea Tribunalului din 14 ianuarie 2004, Fleuren Compost/Comisia, T-109/01, ECLI:EU:T:2004:4.

(30) Directiva 91/440/CEE a Consiliului din 29 iulie 1991 privind dezvoltarea căilor ferate comunitare (JO L 237, 24.8.1991, p. 25).

(31) În conformitate cu punctul 20 litera (d) din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, un raport datorii/capitaluri proprii mai mare de 7,5 timp de doi ani consecutivi este unul dintre indicatorii care arată că întreprinderea se află în dificultate.

(32) Ordonanțele din 20 iulie 2015, CL-2015-000309 FMS Wertmanagement AöR/BDZ Holding; CL-2015-000214 Dexia Credit Local/BDZ Holding; CL-2015-000090 KA Finanz AG/BDZ Holding.

(33) Hotărârea Curții de Justiție din 11 iulie 1996, SFEI și alții, C-39/94, ECLI:EU:C:1996:285, punctul 60; Hotărârea Curții de Justiție din 29 aprilie 1999, Spania/Comisia, C-342/96, ECLI:EU:C:1999:210, punctul 41.

(34) Comunicare a Comisiei privind noțiunea de ajutor de stat astfel cum este menționată la articolul 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (2016/C 262/01), punctul 74; Hotărârea Curții de Justiție din 22 noiembrie 2007, Spania/Comisia, C-525/04 P, ECLI:EU:C:2007:698; Hotărârea Curții de Justiție din 24 ianuarie 2013, Frucona/Comisia, C-73/11 P, ECLI:EU:C:2013:32, punctul 78; Hotărârea Curții de Justiție din 29 iunie 1999, DMTransport, C-256/97, ECLI:EU:C:1999:332; Hotărârea din 30 aprilie 1998, Cityflyer, T-16/96, ECLI:EU:T:1998:78, punctul 51; Hotărârea Curții de Justiție din 21 martie 2013, Comisia/Buczek Automotive și Polonia, C405/2011, ECLI:EU:C:2013:186, punctele 54-60.

(35) Frucona/Comisia, C-73/11 P, punctul 78, ECLI:EU:C:2013:32; Comisia/Buczek Automotive și Polonia, C-405/2011, ECLI:EU:C:2013:186, punctele 54-60. Cauza C-124/10P Comisia Europeană/Électricité de France (EDF), ECLI:EU:C:2012:318, punctul 85.

(36) Hotărârea Curții de Justiție din 21 martie 2013, Comisia/Buczek Automotive, C-405/11 P, ECLI:EU:C:2013:186, punctul 59.

(37) Comunicare a Comisiei privind revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referință și de scont (JO C 14, 19.1.2008, p. 6).

(38) Hotărârea Curții de Justiție din 15 martie 1994, Banco Exterior de España, C-387/92, ECLI:EU:C:1994:100, punctul 13; hotărârea Curții de Justiție din 19 septembrie 2000, Germania/Comisia, C-156/98, ECLI:EU:C:2000:467, punctul 25; hotărârea Curții de Justiție din 19 mai 1999, Italia/Comisia, C-6/97, ECLI:EU:C:1999:251, punctul 15; hotărârea Curții de Justiție din 3 martie 2005, Heiser, C-172/03, ECLI:EU:C:2005:130, punctul 36.

(39) Hotărârea Curții de Justiție din 27 martie 1980, Amministrazione delle finanze dello Stato, 61/79, ECLI:EU:C:1980:100, punctele 29-32.

19.12.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 337/56

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/2373 A COMISIEI

din 14 decembrie 2017

de autorizare a introducerii pe piață a hidroxitirozolului ca ingredient alimentar nou în temeiul Regulamentului (CE) nr. 258/97 al Parlamentului European și al Consiliului

[notificată cu numărul C(2017) 8423]

(Numai textul în limba spaniolă este autentic)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 258/97 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 ianuarie 1997 privind alimentele și ingredientele alimentare noi (1), în special articolul 7,

întrucât:

(1)

La 12 iunie 2014, societatea Seprox Biotech a înaintat o cerere către autoritatea competentă din Spania în vederea introducerii hidroxitirozolului sintetic (denumit în continuare „hidroxitirozol”) pe piața Uniunii ca ingredient alimentar nou, în sensul articolului 1 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 258/97. Populația-țintă este populația în general, cu excepția copiilor cu vârsta sub trei ani, a femeilor gravide și a femeilor care alăptează.

(2)	Autoritatea competentă din Spania a emis raportul său de evaluare inițială la 2 martie 2015. În respectivul raport, aceasta a ajuns la concluzia că hidroxitirozolul îndeplinește criteriile privind ingredientele alimentare noi, prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 258/97.

(3)	La 10 aprilie 2015, Comisia a transmis raportul de evaluare inițială celorlalte state membre.

(4)	Mai multe state membre au formulat obiecții motivate în cursul intervalului de 60 de zile prevăzut la articolul 6 alineatul (4) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 258/97.

(5)	La 19 noiembrie 2015, Comisia a consultat Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), solicitându-i să efectueze o evaluare suplimentară a hidroxitirozolului ca ingredient alimentar nou, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 258/97.

(6)

La 31 ianuarie 2017, EFSA, în documentul său intitulat „Scientific Opinion on the safety of hydroxytyrosol as a novel food pursuant to Regulation (EC) No 258/97” [Aviz științific privind siguranța hidroxitirozolului ca produs alimentar nou în temeiul Regulamentului (CE) nr. 258/97] (2), a concluzionat că hidroxitirozolul este sigur pentru utilizările și în dozele propuse.

(7)	Avizul respectiv oferă suficiente motive pentru a se stabili că hidroxitirozolul utilizat în conformitate cu utilizările și nivelurile de utilizare propuse respectă criteriile prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 258/97.

(8)

Ținând cont de faptul că cererea de autorizare exclude anumite grupuri de populație și impune anumite condiții privind performanțele tehnice ale alimentelor care conțin hidroxitirozol atunci când sunt încălzite, produsele alimentare care conțin hidroxitirozol ar trebui să fie etichetate în mod corespunzător.

(9)

Regulamentul (CE) nr. 1925/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (3) stabilește cerințe privind adaosul de vitamine și minerale, precum și de anumite substanțe de alt tip în produsele alimentare. Utilizarea hidroxitirozolului ar trebui autorizată fără a aduce atingere regulamentului respectiv.

(10)	Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Fără a aduce atingere Regulamentului (CE) nr. 1925/2006, hidroxitirozolul, astfel cum este specificat în anexa I la prezenta decizie, poate fi introdus pe piața Uniunii ca ingredient alimentar nou destinat populației în general, cu excepția copiilor cu vârsta sub trei ani, a femeilor gravide și a femeilor care alăptează, pentru utilizările definite și în dozele maxime stabilite în anexa II la prezenta decizie.

Articolul 2

(1) Denumirea hidroxitirozolului autorizat prin prezenta decizie pentru etichetarea produselor alimentare este „hidroxitirozol”.

(2) Etichetarea produselor alimentare care conțin hidroxitirozol poartă următoarele mențiuni:

(a)	„Acest produs alimentar nu trebuie să fie consumat de copiii cu vârsta sub trei ani, de femeile gravide și de femeile care alăptează.

(b)	Acest produs alimentar nu trebuie să fie utilizat pentru gătire, coacere sau prăjire.”

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează societății Seprox Biotech, Centro Empresarial Ingenia N-8, Parque Tecnológico Fuente Álamo, 30320 Fuente Álamo, Murcia, Spania.

Adoptată la Bruxelles, 14 decembrie 2017.

Pentru Comisie

Vytenis ANDRIUKAITIS

Membru al Comisiei

(1) JO L 43, 14.2.1997, p. 1.

(2) EFSA Journal 2017;15(3):4728.

(3) Regulamentul (CE) nr. 1925/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind adaosul de vitamine și minerale, precum și de anumite substanțe de alt tip în produsele alimentare (JO L 404, 30.12.2006, p. 26).

ANEXA I

SPECIFICAȚIILE HIDROXITIROZOLULUI

Definiție:

Denumire chimică	Denumire IUPAC: 4-(2-hidroxietil)-benzen-1,2-diol Sinonime: 3-Hidroxitirozol 3,4-dihidroxifeniletanol Dihidroxifeniletanol 2-(3,4-Di-hidroxifenil)-etanol
Formulă chimică	C8H10O3
Masa moleculară	154,16 Da
Nr. CAS	10597-60-1

Descriere: Hidroxitirozolul este un lichid vâscos, de culoare galben pal.

Specificații:

Parametru	Specificații
Descriere	Lichid vâscos, ușor gălbui
Umiditate	≤ 4,0 %
Miros	Caracteristic
Gust	Ușor amărui
Solubilitate (în apă)	Miscibil cu apa
pH	3,5-4,5
Indice de refracție (25 °C)	1,571-1,575
Hidroxitirozol și subproduse organice ale sintezei chimice
Hidroxitirozol	≥ 99,0 %
Acid acetic	≤ 0,4 %
Acetat de hidroxitirozol	≤ 0,3 %
Sumă de alcool homovanilic, de alcool izo-homovanilic și de 3-metoxi-4-hidroxifenilglicol	≤ 0,3 %
Metale grele
Plumb	≤ 0,03 mg/kg
Cadmiu	≤ 0,01 mg/kg
Mercur	≤ 0,01 mg/kg
Solvenți reziduali
Acetat de etil	≤ 25,0 mg/kg
Izopropanol	≤ 2,50 mg/kg
Metanol	≤ 2,00 mg/kg
Tetrahidrofuran	≤ 0,01 mg/kg

ANEXA II

Utilizări autorizate ale hidroxitirozolului

Categoria de alimente	Doză maximă
Uleiuri de pește și vegetale [cu excepția uleiurilor de măsline și a uleiurilor din turte de măsline, astfel cum sunt definite în partea VIII din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 (1)], introduse ca atare pe piață	0,215 g/kg
Materii grase tartinabile, astfel cum sunt definite în partea VII din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, introduse ca atare pe piață	0,175 g/kg

(1) Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 671).

19.12.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 337/60

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/2374 A COMISIEI

din 15 decembrie 2017

de stabilire a condițiilor pentru circulația, depozitarea și prelucrarea anumitor fructe și a hibrizilor lor, originare din țări terțe, în vederea împiedicării introducerii în Uniune a anumitor organisme dăunătoare

[notificată cu numărul C(2017) 8395]

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2000/29/CE a Consiliului din 8 mai 2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale și împotriva răspândirii lor în Comunitate (1), în special punctul 16.2 litera (e) și punctul 16.4 litera (e) din secțiunea I a părții A din anexa IV,

întrucât:

(1)	Anexa IV la Directiva 2000/29/CE stabilește cerințele speciale care trebuie respectate pentru introducerea și circulația plantelor și a produselor vegetale pe teritoriul tuturor statelor membre.

(2)

Directiva de punere în aplicare (UE) 2017/1279 a Comisiei (2) a introdus punctul 16.2 litera (e) și punctul 16.4 litera (e) în secțiunea I a părții A din anexa IV la Directiva 2000/29/CE. Aceste puncte stabilesc cerințe speciale în legătură cu anumite fructe (fructele de Citrus L., Fortunella Swingle, Poncirus Raf., Microcitrus Swingle, Naringi Adans., Swinglea Merr. și hibrizii lor) destinate prelucrării industriale (denumite în continuare „fructele specificate”). În conformitate cu aceste puncte, Comisia trebuie să adopte condiții pentru circulația pe teritoriul Uniunii, depozitarea și prelucrarea acestor fructe.

(3)	Pentru a permite organismelor oficiale responsabile și operatorilor profesioniști să respecte condițiile aplicabile fructelor specificate, este oportun să se solicite notificarea detaliilor fructelor specificate înainte ca aceste fructe să poată fi transportate pe teritoriul Uniunii.

(4)	Circulația fructelor specificate pe teritoriul Uniunii ar trebui să facă obiectul supravegherii de către organismele oficiale responsabile pentru a se asigura controlul efectiv privind respectarea condițiilor relevante.

(5)

Ar trebui stabilite condiții specifice pentru prelucrarea industrială a fructelor specificate, cu scopul de a se asigura protecția fitosanitară a teritoriului Uniunii împotriva organismelor dăunătoare. Aceste condiții ar trebui să includă dispoziții referitoare la instalații, la deșeuri și la subproduse, precum și la păstrarea registrelor.

(6)

Pentru a se asigura protecția fitosanitară a Uniunii și, dacă este cazul, controlul activității de depozitare, fructele specificate ar trebui să fie depozitate într-un spațiu de depozitare înregistrat și autorizat în acest scop de către statul membru în care este situat spațiul respectiv și într-un mod care să prevină orice risc potențial de răspândire a organismelor specificate. Ar trebui stabilite condiții specifice referitoare la depozitare, pentru a se asigura trasabilitatea efectivă a produselor respective, controlul acestei activități și protecția fitosanitară a teritoriului Uniunii.

(7)	Întrucât statele membre trebuie să aplice dispozițiile lor naționale necesare pentru a se conforma Directivei (UE) 2017/1279 începând cu 1 ianuarie 2018, prezenta decizie ar trebui să se aplice de la aceeași dată.

(8)	Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Obiect

Prezenta decizie stabilește condiții pentru circulația, depozitarea și prelucrarea fructelor de Citrus L., Fortunella Swingle, Poncirus Raf., Microcitrus Swingle, Naringi Adans. și Swinglea Merr. și a hibrizilor lor, originare din țări terțe, în sensul punctului 16.2 litera (e) și al punctului 16.4 litera (e) din secțiunea I a părții A din anexa IV la Directiva 2000/29/CE.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:

(a)	„organisme specificate” înseamnă Phyllosticta citricarpa (McAlpine) Van der Aa, Xanthomonas citri pv. Citri și Xanthomonas citri pv. Aurantifolii;

(b)	„fructe specificate” înseamnă fructele de Citrus L., Fortunella Swingle, Poncirus Raf., Microcitrus Swingle, Naringi Adans. Și Swinglea Merr. Și hibrizii lor, originare din țări terțe.

Articolul 3

Circulația fructelor specificate pe teritoriul Uniunii

(1) Fructele specificate nu pot fi transportate pe teritoriul Uniunii decât dacă importatorul a notificat detaliile fiecărui container organismului oficial responsabil din statul membru în care este situat punctul de intrare și, dacă este cazul, organismului oficial responsabil din statul membru în care va avea loc prelucrarea industrială.

Notificarea include următoarele informații:

(a)	volumul fructelor specificate;

(b)	numerele de identificare ale containerelor;

(c)	data preconizată a introducerii și punctul de intrare în Uniune;

(d)	denumirile, adresele și amplasarea instalațiilor menționate la articolul 4.

(2) Importatorii informează organismele oficiale responsabile menționate la alineatul (1) cu privire la orice modificare a informațiilor incluse în notificarea respectivă, de îndată ce aceste informații sunt cunoscute.

(3) Fructele specificate nu pot fi transportate în alt stat membru decât cel prin care au fost introduse în Uniune decât dacă organismele oficiale responsabile din statele membre în cauză sunt de acord cu deplasarea respectivă.

(4) Fructele specificate se transportă direct și fără întârziere la instalațiile de prelucrare menționate la articolul 4 sau la un spațiu de depozitare, astfel cum este menționat la articolul 5. Deplasările fructelor specificate se efectuează sub supravegherea organismului oficial responsabil din statul membru în care are loc deplasarea.

(5) Statele membre vizate de deplasări cooperează pentru a asigura respectarea dispozițiilor prezentului articol.

Articolul 4

Cerințe privind prelucrarea industrială a fructelor specificate

(1) Fructele specificate se prelucrează în instalații situate într-o zonă în care nu se produc fructele specificate. Instalațiile trebuie să fie înregistrate oficial și autorizate în acest scop de către organismul oficial responsabil din statul membru în care sunt situate instalațiile.

(2) Deșeurile și subprodusele obținute din fructele specificate se utilizează sau se distrug într-o zonă în care nu se produc fructele specificate, situată pe teritoriul statului membru în care fructele au fost prelucrate.

(3) Deșeurile și subprodusele se distrug prin orice metodă justificată din punct de vedere tehnic și aprobată de organismul oficial responsabil din statul membru în care a avut loc prelucrarea fructelor specificate și sub supravegherea organismului oficial respectiv, într-un mod care să împiedice orice risc potențial de răspândire a organismelor specificate.

(4) Operatorii care au efectuat prelucrarea păstrează, timp de cel puțin trei ani, registre ale fructelor specificate prelucrate și le pun, la cerere, la dispoziția organismului oficial responsabil din statul membru în care are loc prelucrarea. Registrele respective indică numerele și mărcile distinctive ale containerelor, volumele fructelor specificate primite și volumele și alte informații detaliate privind utilizarea sau distrugerea deșeurilor și a subproduselor.

Articolul 5

Cerințe privind depozitarea fructelor specificate

(1) În cazul în care fructele specificate nu sunt prelucrate imediat, ele se depozitează într-un spațiu de depozitare înregistrat și autorizat în acest scop de către organismul oficial responsabil din statul membru în care este situat spațiul respectiv.

(2) Loturile de fructe specificate trebuie să rămână identificabile în mod separat.

(3) Fructele specificate se depozitează într-un mod care să prevină orice risc potențial de răspândire a organismelor specificate.

Articolul 6

Data aplicării

Prezenta decizie se aplică de la 1 ianuarie 2018.

Articolul 7

Destinatari

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 15 decembrie 2017.

Pentru Comisie

Vytenis ANDRIUKAITIS

Membru al Comisiei

(1) JO L 169, 10.7.2000, p. 1.

(2) Directiva de punere în aplicare (UE) 2017/1279 a Comisiei din 14 iulie 2017 de modificare a anexelor I-V la Directiva 2000/29/CE a Consiliului privind măsurile de protecție împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale și împotriva răspândirii lor în Comunitate (JO L 184, 15.7.2017, p. 33).

19.12.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 337/63

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/2375 A COMISIEI

din 15 decembrie 2017

de autorizare a introducerii pe piață a acidului N-acetil-D-neuraminic ca ingredient alimentar nou în temeiul Regulamentului (CE) nr. 258/97 al Parlamentului European și al Consiliului

[notificată cu numărul C(2017) 8431]

(Numai textul în limba engleză este autentic)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 258/97 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 ianuarie 1997 privind alimentele și ingredientele alimentare noi (1), în special articolul 7,

întrucât:

(1)

La 22 septembrie 2015, societatea Glycom A/S a înaintat o cerere către autoritatea competentă din Irlanda pentru introducerea pe piața Uniunii a acidului N-acetil-D-neuraminic sintetic [acid N-acetil-D-neuraminic (NANA)] ca ingredient alimentar nou în sensul articolului 1 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 258/97.

(2)

Autoritatea competentă din Irlanda a emis raportul de evaluare inițial la 8 martie 2016. În raportul respectiv, autoritatea a ajuns la concluzia că acidul N-acetil-D-neuraminic îndeplinește criteriile privind ingredientele alimentare noi, prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 258/97.

(3)	La 15 martie 2016, Comisia a transmis raportul de evaluare inițială celorlalte state membre.

(4)	Mai multe state membre au formulat obiecții motivate în termenul de 60 de zile prevăzut la articolul 6 alineatul (4) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 258/97.

(5)	La 14 iulie 2016, Comisia a consultat Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), solicitându-i să efectueze o evaluare suplimentară a acidului N-acetil-D-neuraminic ca ingredient alimentar nou în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 258/97.

(6)

La 28 iunie 2017, EFSA, în documentul său intitulat „Scientific Opinion on the safety of N-acetyl-D-neuraminic acid as a novel food pursuant to Regulation (EC) No 258/97” (2) [„Aviz științific privind siguranța acidului N-acetil-D-neuraminic ca produs alimentar nou în temeiul Regulamentului (CE) nr. 258/97”], a concluzionat că acidul N-acetil-D-neuraminic este sigur atunci când se adaugă în alte produse alimentare decât suplimentele alimentare, pentru utilizările și în dozele propuse pentru populația generală. Pentru suplimentele alimentare, EFSA a stabilit că acidul N-acetil-D-neuraminic este sigur pentru utilizările și în dozele propuse pentru persoanele cu vârsta peste 10 ani, iar pentru copiii sub 10 ani este sigur dacă expunerea combinată din diferite surse nu depășește 11 mg/kg corp.

(7)

Prin urmare, avizul EFSA oferă suficiente motive pentru a stabili că, pentru utilizările și în dozele propuse pentru populația generală, acidul N-acetil-D-neuraminic îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 258/97. Mai mult, avizul oferă, de asemenea, suficiente motive pentru a stabili că, pentru utilizările și în dozele propuse, atunci când este folosit ca ingredient alimentar nou în suplimentele alimentare, acidul N-acetil-D-neuraminic îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 258/97, cu condiția ca prin etichetare adecvată să se asigure că nu este depășit pragul de 11 mg/kg corp prin expunere combinată din diferite surse la copiii sub 10 ani.

(8)

În temeiul Directivei 2002/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3), al Regulamentului (UE) nr. 609/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4) și al Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (5), produselor care conțin acid N-acetil-D-neuraminic li se aplică cerințe de etichetare prin care se asigură că consumatorii de suplimente alimentare sunt informați cu privire la o serie de aspecte. În plus, sunt necesare dispoziții specifice privind etichetarea pentru a se garanta siguranța suplimentelor alimentare care conțin acid N-acetil-D-neuraminic atunci când sunt consumate de către sugari, copii de vârstă mică și copii sub 10 ani, în combinație cu laptele matern sau cu alte alimente cu adaos de acid N-acetil-D-neuraminic.

(9)	Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Acidul N-acetil-D-neuraminic, astfel cum este specificat în anexa I la prezenta decizie, poate fi introdus pe piața Uniunii ca ingredient alimentar nou pentru utilizările definite și în dozele maxime stabilite în anexa II la prezenta decizie.

Articolul 2

(1) Denumirea acidului N-acetil-D-neuraminic autorizată prin prezenta decizie în etichetarea produselor alimentare este „acid N-acetil-D-neuraminic”.

(2) Suplimentele alimentare care conțin acid N-acetil-D-neuraminic sunt etichetate în conformitate cu cerințele de prezentare aplicate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1169/2011, cu mențiunea că suplimentul alimentar nu trebuie administrat sugarilor, copiilor de vârstă mică și copiilor sub 10 ani dacă consumă lapte matern sau alte alimente cu adaos de acid N-acetil-D-neuraminic în același interval de 24 de ore.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează societății Glycom A/S, Kogle Allé 4, 2970 Hørsholm, Danemarca.

Adoptată la Bruxelles, 15 decembrie 2017.

Pentru Comisie

Vytenis ANDRIUKAITIS

Membru al Comisiei

(1) JO L 43, 14.2.1997, p. 1.

(2) EFSA Journal 2017;15(7):4918.

(3) Directiva 2002/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 iunie 2002 referitoare la apropierea legislațiilor statelor membre privind suplimentele alimentare (JO L 183, 12.7.2002, p. 51).

(4) Regulamentul (UE) nr. 609/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 privind alimentele destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică, alimentele destinate unor scopuri medicale speciale și înlocuitorii unei diete totale pentru controlul greutății și de abrogare a Directivei 92/52/CEE a Consiliului, a Directivelor 96/8/CE, 1999/21/CE, 2006/125/CE și 2006/141/CE ale Comisiei, a Directivei 2009/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentelor (CE) nr. 41/2009 și (CE) nr. 953/2009 ale Comisiei (JO L 181, 29.6.2013, p. 35).

(5) Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 și (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE și 2008/5/CE ale Comisiei și a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei (JO L 304, 22.11.2011, p. 18).

ANEXA I

SPECIFICAȚII ALE ACIDULUI N-ACETIL-D-NEURAMINIC (DIHIDRAT)

Definiție:

Denumirea chimică

Denumirea IUPAC:

Acid N-acetil-D-neuraminic (dihidrat)

Acid 5-acetamido-3,5-dideoxi-D-glicero-D-galacto-non-2-ulopiranosonic (dihidrat),

Sinonime:

Acid sialic (dihidrat)

Formula chimică

C11H19NO9 (acid)

C11H23NO11 (C11H19NO9 *2H2O) (dihidrat)

Masa moleculară

309,3 Da (acid)

345,3 (309,3 + 36,0) (dihidrat)

Nr. CAS

131-48-6 (acid liber)

50795-27-2 (dihidrat)

Descriere: Acidul N-acetil-D-neuraminic este o pulbere cristalină de culoare albă spre alb-gălbuie.

Specificații:

Parametru	Specificații
Descriere	Pulbere cristalină de culoare albă spre alb-gălbuie
pH (20 °C, soluție 5 %)	1,7-2,5
Acid N-acetil-D-neuraminic (dihidrat)	> 97,0 %
Apă (dihidrat: 10,4 %)	≤ 12,5 % (g/g)
Cenușă, sulfatată	< 0,2 % (g/g)
Acid acetic (sub formă de acid liber și/sau acetat de sodiu)	< 0,5 % (g/g)
Metale grele
Fier	< 20,0 mg/kg
Plumb	< 0,1 mg/kg
Proteine reziduale	< 0,01 % (g/g)
Solvenți reziduali
2-propanol	< 0,1 % (g/g)
Acetonă	< 0,1 % (g/g)
Acetat de etil	< 0,1 % (g/g)
Specificații microbiologice
Salmonella	Absent în 25 g
Număr total de bacterii mezofile aerobe	< 500 CFU/g
Enterobacteriaceae	Absent în 10 g
Cronobacter (Enterobacter) sakazakii	Absent în 10 g
Listeria monocytogenes	Absent în 25 g
Bacillus cereus	< 50 CFU/g
Drojdii	< 10 CFU/g
Mucegaiuri	< 10 CFU/g
Endotoxine reziduale	< 10 UE/mg

CFU: Unități formatoare de colonii; UE: Unități de endotoxină.

ANEXA II

Utilizări autorizate ale acidului N-acetil-D-neuraminic

Categoria de produse alimentare	Doza maximă
Formulele de început și formulele de continuare, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 609/2013	0,05 g/l de formulă reconstituită
Preparatele pe bază de cereale și alimentele pentru sugari și copii de vârstă mică, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 609/2013	0,05 g/kg de alimente solide
Produsele alimentare destinate unor scopuri medicale speciale pentru sugari și copii de vârstă mică, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 609/2013	În conformitate cu necesitățile nutriționale specifice sugarilor și copiilor de vârstă mică cărora le sunt destinate produsele, dar în orice caz nu mai mare decât dozele maxime specificate pentru categoria menționată în anexa II corespunzătoare produselor.
Înlocuitorii unei diete totale pentru controlul greutății, astfel cum sunt definiți în Regulamentul (UE) nr. 609/2013	0,2 g/l (băuturi) 1,7 g/kg (batoane)
Produse alimentare pe care se menționează absența sau prezența în cantități reduse a glutenului în conformitate cu cerințele Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 828/2014 al Comisiei (1)	1,25 g/kg
Produse pe bază de lapte nearomatizate, pasteurizate și sterilizate (inclusiv prin UHT)	0,05 g/l
Produse pe bază de lapte fermentate și nearomatizate, tratate termic după fermentare, produse lactate fermentate și aromatizate, inclusiv produse tratate termic	0,05 g/l (băuturi) 0,4 g/kg (solide)
Produse analoge lactatelor, inclusiv preparate de albire a băuturilor	0,05 g/l (băuturi) 0,25 g/kg (solide)
Batoane din cereale	0,5 g/kg
Îndulcitori pentru masă	8,3 g/kg
Băuturi pe bază de fructe și legume	0,05 g/l
Băuturi aromatizate	0,05 g/l
Specialități de cafea, ceai, infuzii de plante și fructe, cicoare; ceai, infuzii de plante și fructe și extracte de cicoare; preparate pentru infuzii din ceai, plante, fructe și cereale	0,2 g/kg
Suplimente alimentare astfel cum sunt definite în Directiva 2002/46/CE	300 mg/zi pentru populația generală cu vârsta peste 10 ani 55 mg/zi pentru sugari 130 mg/zi pentru copii de vârstă mică 250 mg/zi pentru copiii cu vârste cuprinse între 3 și 10 ani

(1) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 828/2014 al Comisiei din 30 iulie 2014 privind cerințele de furnizare a informațiilor către consumatori cu privire la absența sau prezența în cantități reduse a glutenului în alimente (JO L 228, 31.7.2014, p. 5).

19.12.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 337/68

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/2376 A COMISIEI

din 15 decembrie 2017

de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2015/348 a Comisiei în ceea ce privește coerența obiectivelor revizuite în domeniul de performanță-cheie al rentabilității, incluse în planurile naționale revizuite sau în planurile revizuite ale blocurilor funcționale de spațiu aerian prezentate de Malta, de Bulgaria și de Polonia

[notificată cu numărul C(2017) 8433]

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 549/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 martie 2004 de stabilire a cadrului pentru crearea cerului unic european (regulamentul-cadru) (1), în special articolul 11 alineatul (3) litera (c),

având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013 al Comisiei din 3 mai 2013 de instituire a unui sistem de performanță pentru serviciile de navigație aeriană și pentru funcțiile de rețea (2), în special articolul 14 alineatul (2),

întrucât:

(1)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 549/2004, statele membre trebuie să adopte planuri naționale sau planuri ale blocurilor funcționale de spațiu aerian (denumite în continuare „FAB”), incluzând obiective naționale obligatorii sau obiective la nivelul FAB-urilor, care să asigure coerența cu obiectivele de performanță la nivelul Uniunii. Regulamentul (CE) nr. 549/2004 prevede, totodată, obligația Comisiei de a evalua coerența obiectivelor respective pe baza criteriilor de evaluare menționate la articolul 11 alineatul (6) litera (d) din regulamentul respectiv. Norme detaliate în acest sens au fost prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013.

(2)

În urma evaluării planurilor de performanță, Comisia a adoptat Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/348 (3), care stabilea, printre altele, că obiectivele din domeniul de performanță-cheie al rentabilității incluse în planurile de performanță prezentate de Malta, de Bulgaria și de Polonia erau în concordanță cu obiectivele de performanță la nivelul Uniunii pentru cea de a doua perioadă de referință (2015-2019).

(3)

Comisia a adoptat ulterior Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1985 a Comisiei (4), care permitea statelor membre respective, la cererea acestora, să își revizuiască obiectivele din domeniul de performanță-cheie al rentabilității pentru anii 2017, 2018 și 2019, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013.

(4)	Pe baza acestei decizii, Malta, Bulgaria și Polonia și-au revizuit fiecare obiectivele respective și și-au modificat planurile de performanță în consecință, prezentându-le Comisiei împreună cu solicitarea de a permite revizuirea în 2016.

(5)

Comisia a evaluat planurile modificate respective, în special obiectivele revizuite, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013. Coerența obiectivelor din domeniul de performanță-cheie al rentabilității, exprimate în costuri unitare determinate pentru serviciile de rută, cu obiectivele de la nivelul Uniunii a fost evaluată în conformitate cu principiile prevăzute la punctul 5 coroborat cu punctul 1 din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013, ținându-se seama în special de evoluția costurilor unitare determinate pentru serviciile de rută pe parcursul celei de a doua perioade de referință, în raport cu reducerea de 3,3 % în medie pe an avută în vedere, și pe parcursul perioadei combinate a primei și a celei de a doua perioade de referință (2012-2019), în raport cu reducerea de 1,7 % în medie pe an avută în vedere, precum și de nivelul costurilor unitare determinate pentru serviciile de rută în comparație cu statele membre care au un mediu economic și operațional similar.

(6)

În ceea ce privește Malta, evaluarea a arătat că obiectivele revizuite se bazează pe o reducere planificată de 3 % în medie pe an a costurilor sale unitare determinate pentru serviciile de rută, pe parcursul celei de a doua perioade de referință. Aceasta se situează ușor sub reducerea avută în vedere a costurilor unitare medii determinate pentru serviciile de rută la nivelul Uniunii pe parcursul perioadei respective. Cu toate acestea, pe parcursul perioadei combinate a primei și a celei de a doua perioade de referință, costurile unitare determinate planificate pentru serviciile de rută scad într-un ritm mai ridicat (– 4,6 %) decât obiectivul la nivelul Uniunii. Mai mult, obiectivul revizuit al Maltei pentru 2019 se bazează pe costuri unitare determinate planificate pentru serviciile de rută care sunt semnificativ mai scăzute (40,4 %) decât costurile unitare medii determinate pentru serviciile de rută ale statelor membre care au un mediu economic și operațional similar cu cel al Maltei. Prin urmare, Comisia consideră că obiectivele revizuite ale Maltei pentru anii 2017, 2018 și 2019 sunt coerente cu obiectivele la nivelul Uniunii în domeniul de performanță-cheie al rentabilității pentru a doua perioadă de referință.

(7)

În ceea ce privește Bulgaria, evaluarea a arătat că obiectivele revizuite se bazează pe o reducere planificată de 1,1 % în medie pe an a costurilor sale unitare determinate pentru serviciile de rută, pe parcursul celei de a doua perioade de referință. Aceasta se situează sub reducerea avută în vedere a costurilor unitare medii determinate pentru serviciile de rută la nivelul Uniunii pe parcursul perioadei respective. Cu toate acestea, pe parcursul perioadei combinate a primei și a celei de a doua perioade de referință, costurile unitare determinate planificate pentru serviciile de rută scad într-un ritm mai ridicat (– 2,3 %) decât obiectivul la nivelul Uniunii. Mai mult, obiectivul revizuit al Bulgariei pentru 2019 se bazează pe costuri unitare determinate planificate pentru serviciile de rută care sunt mai scăzute (3,0 %) decât costurile unitare medii determinate pentru serviciile de rută ale statelor membre care au un mediu economic și operațional similar cu cel al Bulgariei. Prin urmare, Comisia consideră că obiectivele revizuite ale Bulgariei pentru anii 2017, 2018 și 2019 sunt coerente cu obiectivele la nivelul Uniunii în domeniul de performanță-cheie al rentabilității pentru a doua perioadă de referință.

(8)

În ceea ce privește Polonia, evaluarea a arătat că obiectivele revizuite se bazează pe o reducere planificată de 0,1 % în medie pe an a costurilor sale unitare determinate pentru serviciile de rută, pe parcursul celei de a doua perioade de referință. Aceasta se situează sub reducerea avută în vedere a costurilor unitare medii determinate pentru serviciile de rută la nivelul Uniunii pe parcursul perioadei respective. Pe parcursul perioadei combinate a primei și a celei de a doua perioade de referință, costurile unitare determinate planificate pentru serviciile de rută cresc (+ 1,4 % pe an în medie). Cu toate acestea, obiectivul revizuit al Poloniei pentru 2019 se bazează pe costuri unitare determinate planificate pentru serviciile de rută care sunt semnificativ mai scăzute (14,9 %) decât costurile unitare medii determinate pentru serviciile de rută ale statelor membre care au un mediu economic și operațional similar cu cel al Poloniei. Având în vedere acest nivel favorabil al costurilor unitare determinate pentru serviciile de rută și ținând seama de circumstanțele specifice care explică tendința nefavorabilă a costurilor unitare determinate pentru serviciile de rută, în special luarea unor măsuri necesare legate de siguranță, Comisia consideră că, în ansamblu, obiectivele revizuite ale Poloniei pentru anii 2017, 2018 și 2019 sunt coerente cu obiectivele la nivelul Uniunii în domeniul de performanță-cheie al rentabilității pentru a doua perioadă de referință.

(9)	Prin urmare, Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/348 ar trebui modificată pentru a ține seama de obiectivele revizuite ale Bulgariei, Maltei și Poloniei,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/348 se înlocuiește cu anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 15 decembrie 2017.

Pentru Comisie

Violeta BULC

Membru al Comisiei

(1) JO L 96, 31.3.2004, p. 1.

(2) JO L 128, 9.5.2013, p. 1.

(3) Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/348 a Comisiei din 2 martie 2015 privind coerența anumitor obiective incluse în planurile naționale sau în planurile blocurilor funcționale de spațiu aerian, prezentate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 549/2004 al Parlamentului European și al Consiliului, cu obiectivele de performanță la nivelul Uniunii pentru cea de-a doua perioadă de referință (JO L 60, 4.3.2015, p. 55).

(4) Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1985 a Comisiei din 31 octombrie 2017 de permitere a revizuirii obiectivelor Maltei, Bulgariei și Poloniei în domeniul de performanță-cheie al rentabilității pentru anii 2017, 2018 și 2019 pentru serviciile de navigație aeriană, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013 (JO L 287, 4.11.2017, p. 28).

ANEXĂ

„ANEXĂ

Obiectivele de performanță în domeniile de performanță-cheie ale siguranței, mediului, capacității și rentabilității, incluse în planurile naționale sau în planurile blocurilor funcționale de spațiu aerian prezentate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 549/2004, care sunt considerate a fi coerente cu obiectivele de performanță la nivelul Uniunii pentru cea de a doua perioadă de referință

DOMENIUL DE PERFORMANȚĂ-CHEIE AL SIGURANȚEI

Eficacitatea managementului siguranței (EOSM) și aplicarea clasificării în funcție de gravitate bazate pe metodologia instrumentului de analiză a riscurilor (RAT)

STAT MEMBRU	FAB	EOSM			ATM la nivelul solului % (RAT)						ATM la nivel global % (RAT)
		STAT Nivel	ANSP Nivel		2017			2019			2017			2019
			SC	Alte OM	SMI	RI	ATM-S	SMI	RI	ATM-S	SMI	RI	ATM-S	SMI	RI	ATM-S
Austria	FAB CE	C	D	D	94,17	93,33	80	100	100	100	80	80	80	80	80	100
Croația
Republica Cehă
Ungaria
Republica Slovacă
Slovenia
Irlanda	UK - IR	C	C	D	80	80	80	100	100	100	80	80	80	80	80	100
Regatul Unit
Belgia/Lux	FAB EC	C	C	D	≥ 80	≥ 80	≥ 80	100	100	100	≥ 80	≥ 80	≥ 80	≥ 80	≥ 80	100
Franța
Germania
Țările de Jos
[Elveția]
Polonia	Baltic	C	C	D	≥ 80	≥ 80	≥ 80	100	100	100	≥ 80	≥ 80	≥ 80	90	90	100
Lituania
Cipru	Blue Med	C	C	D	80	80	80	100	100	100	80	80	80	95	95	100
Grecia
Italia
Malta
Bulgaria	Danube	C	C	D	90	90	80	100	100	100	80	85	80	90	90	100
România
Danemarca	DK - SE	C	C	D	80	80	80	100	100	100	80	80	80	80	80	100
Suedia
Estonia	NEFAB	C	C	D	95	95	85	100	100	100	90	90	85	100	100	100
Finlanda
Letonia
[Norvegia]
Portugalia	SW	C	D	D	90	90	90	100	100	100	80	80	90	80	80	100
Spania

Abrevieri:

«SC»	:	Obiectivul de management «cultura siguranței» (safety culture), astfel cum este menționat la punctul 1.1 litera (a) din secțiunea 2 a anexei I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013
«alte OM»	:	Alte obiective de management decât «cultura siguranței», astfel cum sunt enumerate la punctul 1.1 litera (a) din secțiunea 2 a anexei I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013
«RI»	:	Pătrunderi neautorizate pe pistă (runway incursions)
«SMI»	:	Nerespectarea distanțelor minime de separare (separation minima infringements)
«ATM-S»	:	Evenimente specifice ATM (ATM-specific occurrences)

DOMENIUL DE PERFORMANȚĂ-CHEIE AL MEDIULUI

Eficiența zborului orizontal pe rută corespunzătoare traiectoriei efective

STAT MEMBRU	FAB	OBIECTIVUL DE MEDIU AL FAB (%)
		2019
Austria	FAB CE	1,81
Croația
Republica Cehă
Ungaria
Republica Slovacă
Slovenia
Irlanda	UK - IR	2,99
Regatul Unit
Belgia/Lux	FAB EC	2,96
Franța
Germania
Țările de Jos
[Elveția]
Polonia	Baltic	1,36
Lituania
Cipru	Blue Med	2,45
Grecia
Italia
Malta
Bulgaria	Danube	1,37
România
Danemarca	DK - SE	1,19
Suedia
Estonia	NEFAB	1,22
Finlanda
Letonia
[Norvegia]
Portugalia	SW	3,28
Spania

DOMENIUL DE PERFORMANȚĂ-CHEIE AL CAPACITĂȚII

Întârziere în managementul fluxului de trafic aerian (ATFM) pe rută, în min./zbor

STAT MEMBRU	FAB	OBIECTIV FAB DE CAPACITATE PE RUTĂ
		2015	2016	2017	2018	2019
Irlanda	UK - IR	0,25	0,26	0,26	0,26	0,26
Regatul Unit
Polonia	Baltic	0,21	0,21	0,21	0,22	0,22
Lituania
Danemarca	DK - SE	0,10	0,10	0,10	0,09	0,09
Suedia
Estonia	NEFAB	0,12	0,12	0,13	0,13	0,13
Finlanda
Letonia
[Norvegia]

DOMENIUL DE PERFORMANȚĂ-CHEIE AL RENTABILITĂȚII

Legendă:

Cheie	Articol	Unități
(A)	Totalul costurilor determinate pentru serviciile de rută	(în termeni nominali și în moneda națională)
(B)	Rata inflației	(%)
(C)	Indicele inflației	(100 = 2009)
(D)	Totalul costurilor determinate pentru serviciile de rută	(în prețuri reale din 2009 și în moneda națională)
(E)	Totalul unităților de servicii de rută	(TSU)
(F)	Costul unitar determinat (DUC) pentru serviciile de rută	(în prețuri reale din 2009 și în moneda națională)

BALTIC FAB

Zonă tarifară: Lituania – Monedă: EUR

	2015	2016	2017	2018	2019
(A)	23 316 993	23 342 321	24 186 978	25 093 574	25 748 766
(B)	1,7 %	2,2 %	2,5 %	2,2 %	2,2 %
(C)	112,9	115,4	118,4	121,0	123,7
(D)	20 652 919	20 223 855	20 434 886	20 737 566	20 814 037
(E)	490 928	508 601	524 877	541 672	559 548
(F)	42,07	39,76	38,93	38,28	37,20

Zonă tarifară: Polonia – Monedă: PLN

	2015	2016	2017	2018	2019
(A)	658 592 342	687 375 337	807 874 605	840 660 505	795 098 157
(B)	2,4 %	2,5 %	1,1 %	1,9 %	2,4 %
(C)	115,9	118,7	111,3	113,4	116,1
(D)	568 474 758	578 848 069	725 678 008	741 339 221	685 060 982
(E)	4 362 840	4 544 000	4 299 929	4 419 000	4 560 000
(F)	130,30	127,39	168,77	167,76	150,23

BLUE MED FAB

Zonă tarifară: Cipru – Monedă: EUR

	2015	2016	2017	2018	2019
(A)	52 708 045	53 598 493	55 916 691	57 610 277	59 360 816
(B)	1,6 %	1,7 %	1,7 %	1,8 %	2,0 %
(C)	112,9	114,8	116,8	118,9	121,3
(D)	46 681 639	46 676 772	47 881 610	48 459 560	48 952 987
(E)	1 395 081	1 425 773	1 457 140	1 489 197	1 521 959
(F)	33,46	32,74	32,86	32,54	32,16

Zonă tarifară: Grecia – Monedă: EUR

	2015	2016	2017	2018	2019
(A)	147 841 464	151 226 557	155 317 991	156 939 780	164 629 376
(B)	0,3 %	1,1 %	1,2 %	1,3 %	1,6 %
(C)	107,9	109,1	110,4	111,8	113,6
(D)	136 958 572	138 630 543	140 635 901	140 350 008	144 936 752
(E)	4 231 888	4 318 281	4 404 929	4 492 622	4 599 834
(F)	32,36	32,10	31,93	31,24	31,51

Zonă tarifară: Malta – Monedă: EUR

	2015	2016	2017	2018	2019
(A)	17 736 060	19 082 057	20 694 940	21 720 523	22 752 314
(B)	1,7 %	1,8 %	1,7 %	1,7 %	1,7 %
(C)	111,9	114,0	115,9	117,9	119,9
(D)	15 844 908	16 745 957	17 857 802	18 429 483	18 982 242
(E)	609 000	621 000	880 000	933 000	990 000
(F)	26,02	26,97	20,29	19,75	19,17

DANUBE FAB

Zonă tarifară: Bulgaria – Monedă: BGN

	2015	2016	2017	2018	2019
(A)	166 771 377	172 805 739	219 350 068	228 283 095	232 773 544
(B)	0,9 %	1,8 %	1,1 %	1,2 %	1,4 %
(C)	110,1	112,1	106,9	108,1	109,7
(D)	151 495 007	154 219 178	205 254 233	211 080 244	212 260 655
(E)	2 627 000	2 667 000	3 439 000	3 611 824	3 745 039
(F)	57,67	57,82	59,68	58,44	56,68

Zonă tarifară: România – Monedă: RON

	2015	2016	2017	2018	2019
(A)	690 507 397	704 650 329	718 659 958	735 119 853	753 216 461
(B)	3,1 %	3,0 %	2,8 %	2,8 %	2,7 %
(C)	126,9	130,7	134,4	138,2	141,9
(D)	543 963 841	538 937 162	534 681 066	532 030 334	530 795 951
(E)	4 012 887	4 117 019	4 219 063	4 317 155	4 441 542
(F)	135,55	130,90	126,73	123,24	119,51

DENMARK-SWEDEN FAB

Zonă tarifară: Danemarca – Monedă: DKK

	2015	2016	2017	2018	2019
(A)	726 872 134	724 495 393	735 983 926	749 032 040	750 157 741
(B)	1,8 %	2,2 %	2,2 %	2,2 %	2,2 %
(C)	111,6	114,1	116,6	119,1	121,8
(D)	651 263 654	635 160 606	631 342 985	628 704 443	616 095 213
(E)	1 553 000	1 571 000	1 589 000	1 608 000	1 628 000
(F)	419,36	404,30	397,32	390,99	378,44

Zonă tarifară: Suedia – Monedă: SEK

	2015	2016	2017	2018	2019
(A)	1 951 544 485	1 974 263 091	1 970 314 688	1 964 628 986	1 958 887 595
(B)	1,6 %	2,4 %	2,1 %	2,0 %	2,0 %
(C)	106,1	108,6	110,9	113,1	115,4
(D)	1 840 204 091	1 817 994 673	1 777 040 937	1 737 169 570	1 698 130 296
(E)	3 257 000	3 303 000	3 341 000	3 383 000	3 425 000
(F)	565,00	550,41	531,89	513,50	495,80

FAB CE

Zonă tarifară: Croația – Monedă: HRK

	2015	2016	2017	2018	2019
(A)	670 066 531	687 516 987	691 440 691	687 394 177	674 346 800
(B)	0,2 %	1,0 %	1,5 %	2,5 %	2,5 %
(C)	109,2	110,4	112,0	114,8	117,7
(D)	613 414 184	622 991 131	617 287 272	598 707 050	573 017 597
(E)	1 763 000	1 783 000	1 808 000	1 863 185	1 926 787
(F)	347,94	349,41	341,42	321,34	297,40

Zonă tarifară: Republica Cehă – Monedă: CZK

	2015	2016	2017	2018	2019
(A)	3 022 287 900	3 087 882 700	3 126 037 100	3 149 817 800	3 102 014 900
(B)	1,9 %	2,0 %	2,0 %	2,0 %	2,0 %
(C)	111,5	113,7	116,0	118,3	120,7
(D)	2 710 775 667	2 715 303 433	2 694 955 079	2 662 212 166	2 570 401 338
(E)	2 548 000	2 637 000	2 717 000	2 795 000	2 881 000
(F)	1 063,88	1 029,69	991,89	952,49	892,19

Zonă tarifară: Ungaria – Monedă: HUF

	2015	2016	2017	2018	2019
(A)	28 133 097 383	29 114 984 951	29 632 945 277	30 406 204 408	31 345 254 629
(B)	1,8 %	3,0 %	3,0 %	3,0 %	3,0 %
(C)	119,3	122,8	126,5	130,3	134,2
(D)	23 587 547 923	23 699 795 100	23 418 852 735	23 330 056 076	23 350 067 982
(E)	2 457 201	2 364 165	2 413 812	2 453 639	2 512 526
(F)	9 599,36	10 024,60	9 702,02	9 508,35	9 293,46

Zonă tarifară: Slovenia – Monedă: EUR

	2015	2016	2017	2018	2019
(A)	32 094 283	33 168 798	33 870 218	34 392 801	35 029 005
(B)	1,6 %	2,1 %	1,9 %	2,0 %	2,0 %
(C)	111,9	114,3	116,5	118,8	121,2
(D)	28 675 840	29 018 678	29 079 819	28 949 500	28 906 876
(E)	481 500	499 637	514 217	529 770	546 470
(F)	59,56	58,08	56,55	54,65	52,90

NEFAB

Zonă tarifară: Estonia – Monedă: EUR

	2015	2016	2017	2018	2019
(A)	23 098 175	24 757 151	25 985 553	27 073 003	28 182 980
(B)	3,0 %	3,1 %	3,0 %	3,0 %	3,0 %
(C)	123,3	127,1	130,9	134,8	138,9
(D)	18 739 585	19 481 586	19 852 645	20 081 013	20 295 459
(E)	774 641	801 575	827 117	855 350	885 643
(F)	24,19	24,30	24,00	23,48	22,92

Zonă tarifară: Finlanda – Monedă: EUR

	2015	2016	2017	2018	2019
(A)	45 050 000	45 596 000	46 064 000	46 321 000	46 468 000
(B)	1,5 %	1,7 %	1,9 %	2,0 %	2,0 %
(C)	114,4	116,4	118,6	121,0	123,4
(D)	39 368 663	39 179 750	38 843 860	38 294 684	37 662 953
(E)	792 600	812 000	827 000	843 000	861 000
(F)	49,67	48,25	46,97	45,43	43,74

Zonă tarifară: Lituania – Monedă: EUR

	2015	2016	2017	2018	2019
(A)	22 680 662	23 118 000	23 902 000	24 692 818	25 534 000
(B)	2,5 %	2,3 %	2,3 %	2,3 %	2,3 %
(C)	109,7	112,2	114,8	117,4	120,1
(D)	20 683 885	20 603 685	20 823 477	21 028 777	21 256 247
(E)	802 000	824 000	844 000	867 000	890 000
(F)	25,79	25,00	24,67	24,25	23,88

SW FAB

Zonă tarifară: Portugalia – Monedă: EUR

	2015	2016	2017	2018	2019
(A)	111 331 252	117 112 878	121 117 127	124 427 807	127 871 286
(B)	1,2 %	1,5 %	1,5 %	1,5 %	1,5 %
(C)	110,5	112,2	113,8	115,5	117,3
(D)	100 758 704	104 424 905	106 399 345	107 692 336	109 037 112
(E)	3 095 250	3 104 536	3 122 232	3 147 209	3 171 128
(F)	32,55	33,64	34,08	34,22	34,38

SPANIA

Zonă tarifară: Spania continentală – Monedă: EUR

	2015	2016	2017	2018	2019
(A)	620 443 569	622 072 583	622 240 962	625 580 952	627 777 294
(B)	0,8 %	0,9 %	1,0 %	1,0 %	1,1 %
(C)	110,6	111,6	112,7	113,9	115,1
(D)	561 172 369	557 638 172	552 025 959	549 379 889	545 563 910
(E)	8 880 000	8 936 000	9 018 000	9 128 000	9 238 000
(F)	63,20	62,40	61,21	60,19	59,06

Zonă tarifară: Spania Insulele Canare – Monedă: EUR

	2015	2016	2017	2018	2019
(A)	98 528 223	98 750 683	99 003 882	98 495 359	98 326 935
(B)	0,8 %	0,9 %	1,0 %	1,0 %	1,1 %
(C)	110,6	111,6	112,7	113,9	115,1
(D)	89 115 786	88 522 066	87 832 072	86 497 790	85 450 091
(E)	1 531 000	1 528 000	1 531 000	1 537 000	1 543 000
(F)	58,21	57,93	57,37	56,28	55,38

UK-IR FAB

Zonă tarifară: Irlanda – Monedă: EUR

	2015	2016	2017	2018	2019
(A)	118 046 200	121 386 700	125 595 100	129 364 400	130 778 800
(B)	1,1 %	1,2 %	1,4 %	1,7 %	1,7 %
(C)	103,7	105,0	106,4	108,2	110,1
(D)	113 811 728	115 644 664	118 001 964	119 511 684	118 798 780
(E)	4 000 000	4 049 624	4 113 288	4 184 878	4 262 135
(F)	28,45	28,56	28,69	28,56	27,87

Zonă tarifară: Regatul Unit – Monedă: GBP

	2015	2016	2017	2018	2019
(A)	686 348 218	687 119 724	690 004 230	682 569 359	673 089 111
(B)	1,9 %	1,9 %	2,0 %	2,0 %	2,0 %
(C)	118,2	120,5	122,9	125,3	127,8
(D)	580 582 809	570 397 867	561 561 156	544 617 914	526 523 219
(E)	10 244 000	10 435 000	10 583 000	10 758 000	10 940 000
(F)	56,68	54,66	53,06	50,62	48,13

”

19.12.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 337/80

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/2377 A COMISIEI

din 15 decembrie 2017

privind emisiile de gaze cu efect de seră reglementate de Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului aferente anului 2015 pentru fiecare stat membru

[notificată cu numărul C(2017) 8476]

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și de raportare, la nivel național și al Uniunii, a altor informații relevante pentru schimbările climatice și de abrogare a Deciziei nr. 280/2004/CE (1), în special articolul 19 alineatul (6),

întrucât:

(1)

Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2) stabilește nivelurile anuale de emisii alocate pentru fiecare stat membru aferente fiecărui an în perioada 2013-2020, precum și un mecanism de evaluare anuală a respectării acestor limite. Nivelurile anuale de emisii alocate statelor membre, exprimate în tone de CO2 echivalent, sunt prevăzute în Decizia 2013/162/UE a Comisiei (3). Ajustările aduse nivelurilor anuale de emisii alocate pentru fiecare stat membru sunt stabilite în Decizia de punere în aplicare 2013/634/UE a Comisiei (4).

(2)

Articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013 prevede o procedură de revizuire a inventarelor emisiilor de gaze cu efect de seră ale statelor membre (GES) în scopul de a se evalua respectarea Deciziei nr. 406/2009/CE. Revizuirea anuală menționată la articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 525/2013 a fost efectuată pe baza datelor din 2015 privind emisiile, raportate Comisiei în martie 2017, în conformitate cu procedurile stabilite în capitolul III din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 749/2014 al Comisiei (5) și în anexa XVI la regulamentul respectiv.

(3)

Cantitatea totală de emisii de GES reglementate de Decizia nr. 406/2009/CE aferente anului 2015 pentru fiecare stat membru ar trebui să țină seama de corecțiile tehnice și de estimările revizuite calculate în timpul revizuirii anuale, astfel cum figurează în rapoartele finale de revizuire întocmite în temeiul articolului 35 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 749/2014.

(4)

Prezenta decizie ar trebui să intre în vigoare în ziua publicării în vederea alinierii la dispozițiile articolului 19 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 525/2013, care stabilește data publicării prezentei decizii drept începutul perioadei de patru luni în care statelor membre li se permite să utilizeze mecanismele de flexibilitate prevăzute în Decizia nr. 406/2009/CE,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Suma totală a emisiilor de gaze cu efect de seră reglementate de Decizia nr. 406/2009/CE pentru fiecare stat membru aferente anului 2015 care rezultă din datele corectate ale inventarelor la finalizarea revizuirii anuale menționate la articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 525/2013 sunt prevăzute în anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 15 decembrie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 165, 18.6.2013, p. 13.

(2) Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte angajamentele Comunității de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020 (JO L 140, 5.6.2009, p. 136).

(3) Decizia 2013/162/UE a Comisiei din 26 martie 2013 privind determinarea nivelurilor anuale de emisii alocate statelor membre pentru perioada 2013-2020 în temeiul Deciziei nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 90, 28.3.2013, p. 106).

(4) Decizia de punere în aplicare 2013/634/UE a Comisiei din 31 octombrie 2013 privind ajustările aduse nivelurilor anuale de emisii alocate statelor membre pentru perioada 2013-2020 în temeiul Deciziei nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 292, 1.11.2013, p. 19).

(5) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 749/2014 al Comisiei din 30 iunie 2014 privind structura, formatul, procedurile de transmitere și revizuirea informațiilor raportate de statele membre în temeiul Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 203, 11.7.2014, p. 23).

ANEXĂ

Stat membru	Emisiile de gaze cu efect de seră aferente anului 2015 reglementate de Decizia nr. 406/2009/CE (în tone de dioxid de carbon echivalent)
Belgia	72 719 520
Bulgaria	25 354 866
Republica Cehă	61 282 020
Danemarca	32 520 220
Germania	444 080 615
Estonia	6 144 411
Irlanda	43 037 173
Grecia	45 449 373
Spania	196 153 196
Franța	353 009 851
Croația	15 565 304
Italia	273 282 682
Cipru	4 060 621
Letonia	9 005 121
Lituania	13 250 961
Luxemburg	8 607 481
Ungaria	41 437 586
Malta	1 300 741
Țările de Jos	101 119 720
Austria	49 295 422
Polonia	186 772 424
Portugalia	40 614 056
România	74 555 379
Slovenia	10 719 610
Slovacia	20 084 623
Finlanda	29 886 479
Suedia	33 897 178
Regatul Unit	326 027 912

19.12.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 337/83

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/2378 A COMISIEI

din 15 decembrie 2017

privind conformitatea ratelor unitare pentru 2017 aplicate zonelor tarifare în temeiul articolului 17 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 391/2013

[notificată cu numărul C(2017) 8501]

(numai textele în limbile cehă, croată, daneză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, italiană, letonă, lituaniană, maghiară, neerlandeză, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă și suedeză sunt autentice)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 550/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 martie 2004 privind prestarea de servicii de navigație aeriană în cerul unic european (Regulamentul privind prestarea de servicii) (1), în special articolul 15 alineatul (4),

având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 391/2013 al Comisiei din 3 mai 2013 de stabilire a unei scheme comune de tarifare pentru serviciile de navigație aeriană (2), în special articolul 17 alineatul (1) litera (d),

întrucât:

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 391/2013 stabilește o schemă comună de tarifare pentru serviciile de navigație aeriană. Schema comună de tarifare este un element esențial pentru atingerea obiectivelor incluse în sistemul de performanță instituit prin articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 549/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (3) și prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013 al Comisiei (4).

(2)

Decizia de punere în aplicare 2014/132/UE a Comisiei (5) stabilește obiective de performanță la nivelul Uniunii, inclusiv un obiectiv de rentabilitate pentru serviciile de navigație aeriană de rută, exprimat în costuri unitare determinate pentru furnizarea acestor servicii, pentru a doua perioadă de referință, care acoperă anii 2015-2019, inclusiv.

(3)

Conform articolului 17 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 391/2013, Comisia trebuie să evalueze ratele unitare pentru 2017 aplicate zonelor tarifare, transmise Comisiei de statele membre până la 1 iunie 2016, conform cerințelor de la articolul 9 alineatele (1) și (2) din regulamentul respectiv. Această evaluare privește conformitatea ratelor unitare respective cu Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013 și (UE) nr. 391/2013.

(4)

Comisia a realizat evaluarea ratelor unitare cu sprijinul Unității de evaluare a performanțelor din cadrul Eurocontrol, utilizând datele și informațiile suplimentare furnizate de statele membre până la 1 iunie 2016. De asemenea, evaluarea Comisiei a ținut seama de explicațiile oferite și de corecțiile efectuate înainte de reuniunea consultativă pe marginea ratelor unitare pentru 2017 aplicabile serviciilor de rută, care a avut loc la 23 noiembrie 2016, în aplicarea articolului 9 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 391/2013, precum și de corecțiile efectuate de statele membre asupra ratelor unitare ca urmare a comunicărilor ulterioare dintre Comisie și statele membre în cauză.

(5)

Pe baza acestei evaluări, Comisia a constatat, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 391/2013, că ratele unitare pentru 2017 aplicate zonelor tarifare prezentate de Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Țările de Jos, Austria, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia și de Regatul Unit sunt conforme cu Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013 și (UE) nr. 391/2013.

(6)	În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 391/2013, statele membre în cauză ar trebui notificate cu privire la această constatare.

(7)	Constatarea și notificarea faptului că ratele unitare aplicate zonelor tarifare sunt conforme cu Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013 și (UE) nr. 391/2013 nu aduc atingere articolului 16 din Regulamentul (CE) nr. 550/2004,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Ratele unitare pentru 2017 aplicate zonelor tarifare stabilite în anexa la prezenta decizie sunt conforme cu Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013 și (UE) nr. 391/2013.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Regatului Belgiei, Republicii Cehe, Regatului Danemarcei, Republicii Federale Germania, Republicii Estonia, Irlandei, Regatului Spaniei, Republicii Franceze, Republicii Croația, Republicii Italiene, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Marelui Ducat al Luxemburgului, Ungariei, Regatului Țărilor de Jos, Republicii Austria, Republicii Portugheze, României, Republicii Slovenia, Republicii Slovace, Republicii Finlanda, Regatului Suediei și Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Adoptată la Bruxelles, 15 decembrie 2017.

Pentru Comisie

Violeta BULC

Membru al Comisiei

(1) JO L 96, 31.3.2004, p. 10.

(2) JO L 128, 9.5.2013, p. 31.

(3) Regulamentul (CE) nr. 549/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 martie 2004 de stabilire a cadrului pentru crearea cerului unic european (regulament-cadru) (JO L 96, 31.3.2004, p. 1).

(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013 al Comisiei din 3 mai 2013 de instituire a unui sistem de performanță pentru serviciile de navigație aeriană și pentru funcțiile de rețea (JO L 128, 9.5.2013, p. 1).

(5) Decizia de punere în aplicare 2014/132/UE a Comisiei din 11 martie 2014 de stabilire a obiectivelor de performanță la nivelul Uniunii pentru rețeaua de management al traficului aerian și a pragurilor de alertă pentru a doua perioadă de referință 2015-2019 (JO L 71, 12.3.2014, p. 20).

ANEXĂ

	Zona tarifară	Rată unitară de rută pentru 2017 în moneda națională (*1)
1	Austria	72,71
2	Belgia-Luxemburg	67,46
3	Croația	346,74
4	Cipru	34,32
5	Republica Cehă	1 134,76
6	Danemarca	450,23
7	Estonia	28,46
8	Finlanda	56,23
9	Franța	67,00
10	Germania	69,36
11	Ungaria	10 898,29
12	Irlanda	29,54
13	Italia	80,00
14	Letonia	27,46
15	Lituania	44,42
16	Țările de Jos	66,26
17	Portugalia	40,12
18	România	149,21
19	Slovacia	52,54
20	Slovenia	64,60
21	Spania – Insulele Canare	58,36
22	Spania continentală	71,69
23	Suedia	580,71
24	Regatul Unit	64,54

(*1) Aceste rate unitare nu includ rata unitară administrativă menționată la articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 391/2013, care se aplică statelor părți la Acordul multilateral al Eurocontrol privindtarifele de rută aeriană.

19.12.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 337/86

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/2379 A COMISIEI

din 18 decembrie 2017

privind recunoașterea raportului Canadei, care include emisiile tipice de gaze cu efect de seră provenite din cultivarea materiilor prime agricole în temeiul Directivei 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului

[notificată cu numărul C(2017) 8801]

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE (1), în special articolul 19 alineatul (4),

întrucât:

(1)	La 14 martie 2016, Canada a transmis un raport care prezintă rezultatele calculelor emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din cultivarea de rapiță în regiunile canadiene similare regiunilor NUTS2 din UE.

(2)

În urma examinării, Comisia consideră că raportul transmis de Canada respectă condițiile prevăzute în Directiva 2009/28/CE, care permit unei țări terțe să utilizeze valori tipice unei arii geografice mai restrânse (regiunile canadiene) decât cea folosită la calculul valorilor implicite: datele din acest raport se referă la emisiile provenite din cultivarea materiilor prime agricole (semințe oleaginoase de rapiță); se preconizează că emisiile tipice de gaze cu efect de seră provenite din cultivarea semințelor oleaginoase de rapiță vor fi mai mici sau egale cu emisiile presupuse la calcul valorilor implicite relevante; și aceste emisii de gaze tipice cu efect de seră au fost raportate Comisiei.

(3)	Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului privind durabilitatea biocarburanților și a biolichidelor,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Comisia consideră că raportul transmis spre recunoaștere de către Canada la 14 martie 2016 conține date precise pentru măsurarea emisiilor de gaze cu efect de seră asociate cultivării de semințe oleaginoase de rapiță produse în regiunile canadiene ca regiuni echivalente NUTS 2 în sensul articolului 17 alineatul (2) din Directiva 2009/28/CE. În anexă figurează un rezumat al informațiilor cuprinse în raport.

Articolul 2

Prezenta decizie este valabilă timp de cinci ani. În cazul în care conținutul sau circumstanțele raportului, astfel cum a fost transmis Comisiei spre recunoaștere la 14 martie 2016, suferă modificări care ar putea afecta condițiile necesare pentru recunoașterea acordată la articolul 1, modificările respective trebuie notificate Comisiei fără întârziere. Comisia evaluează modificările notificate pentru a stabili dacă raportul mai furnizează date exacte.

Articolul 3

Comisia poate abroga prezenta decizie dacă se demonstrează clar că raportul nu mai conține date exacte în scopul măsurării emisiilor de gaze cu efect de seră asociate cultivării de semințe oleaginoase de rapiță produse în Canada.

Articolul 4

Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 18 decembrie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 140, 5.6.2009, p. 16.

ANEXĂ

Emisii de gaze cu efect de seră provenite din cultivarea de rapiță în regiunile canadiene

Emisii individuale (kg echivalent CO2/tonă uscată)						Emisii totale
Regiune	Însămânţare	Producţie de îngrăşăminte	Emisii de câmp (N2O)	Producţie de pesticide	Operaţiuni pe teren	kg echivalent CO2/ tonă uscată	kg echivalent CO2/MJ FAME
RU 23	2,4	262,5	523,5	4,2	73,1	865,7	33
RU 24	2,2	266,5	510,6	3,7	64,9	847,9	33
RU 28	2,5	212,8	499,5	3,8	71,4	790,0	30
RU 29	2,5	203,1	319,4	3,6	63,4	592,0	23
RU 30	2,2	190,2	206,5	2,8	55,1	456,8	18
RU 34	2,2	170,4	421,2	3,3	57,7	654,8	25
RU 35	1,9	154,2	338,4	2,6	54,9	552,0	21
RU 37	2,1	166,6	198,2	2,8	58,3	428,0	16

Notă: O RU (Reconciliation Unit) este cea mai mică unitate teritorială pentru care pot fi armonizate datele referitoare la activitate provenite din diferite surse [precum AAFC – Agriculture and AgriFood (sectorul agricol și agroalimentar) – Canada, guvernul canadian și Canadian Forest Service (serviciul forestier canadian)]. RU-urile sunt zonele de raportare ale AAFC subdivizate în funcție de granițele provinciilor. Prin urmare, o RU se află într-o singură provincie. RU-urile din Canada îndeplinesc cerințele administrative și privind populația ale conceptului NUTS 2.

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 337

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 60 19 decembrie 2017

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul (UE) 2017/2360 al Consiliului din 11 decembrie 2017 de stabilire, pentru 2018, a posibilităților de pescuit pentru anumite resurse halieutice și grupe de resurse halieutice din Marea Neagră	1
	*	Regulamentul delegat (UE) 2017/2361 al Comisiei din 14 septembrie 2017 cu privire la sistemul definitiv al contribuțiilor la cheltuielile administrative ale comitetului unic de rezoluție	6
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2362 al Comisiei din 5 decembrie 2017 de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Lenticchia di Altamura (IGP)]	15
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2363 al Comisiei din 6 decembrie 2017 de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Μελεκούνι (Melekouni) (IGP)]	16
	*	Regulamentul delegat (UE) 2017/2364 al Comisiei din 18 decembrie 2017 de modificare a Directivei 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește pragurile de aplicare pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice ( 1 )	17
	*	Regulamentul delegat (UE) 2017/2365 al Comisiei din 18 decembrie 2017 de modificare a Directivei 2014/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește pragurile de aplicare pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice ( 1 )	19
	*	Regulamentul delegat (UE) 2017/2366 al Comisiei din 18 decembrie 2017 de modificare a Directivei 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește pragurile de aplicare pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice ( 1 )	21
	*	Regulamentul (UE) 2017/2367 al Comisiei din 18 decembrie 2017 de modificare a Directivei 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește pragurile de aplicare pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice ( 1 )	22
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2368 al Comisiei din 18 decembrie 2017 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/325 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de fire de mare rezistență din poliester originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului	24
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2369 al Comisiei din 18 decembrie 2017 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 743/2013 de introducere a măsurilor de protecție privind importurile de moluște bivalve din Turcia destinate consumului uman, în ceea ce privește perioada de aplicare a acestuia ( 1 )	26
		DECIZII
	*	Decizia (PESC) 2017/2370 a Consiliului din 18 decembrie 2017 în sprijinul Codului de conduită de la Haga și al neproliferării rachetelor balistice în cadrul punerii în aplicare a Strategiei UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă	28
	*	Decizia (PESC) 2017/2371 a Consiliului din 18 decembrie 2017 de modificare a Deciziei 2014/486/PESC privind misiunea Uniunii Europene de consiliere pentru reforma sectorului securității civile în Ucraina (EUAM Ucraina)	34
	*	Decizia (UE) 2017/2372 a Comisiei din 16 iunie 2017 privind ajutorul de stat SA.31250-2011/C (ex 2011/N) pe care Bulgaria intenționează să îl pună în aplicare în favoarea BDZ Holding EAD SA, BDZ Passenger EOOD și BDZ Cargo EOOD și alte măsuri [notificată cu numărul C(2017) 4051] ( 1 )	35
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/2373 a Comisiei din 14 decembrie 2017 de autorizare a introducerii pe piață a hidroxitirozolului ca ingredient alimentar nou în temeiul Regulamentului (CE) nr. 258/97 al Parlamentului European și al Consiliului [notificată cu numărul C(2017) 8423]	56
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/2374 a Comisiei din 15 decembrie 2017 de stabilire a condițiilor pentru circulația, depozitarea și prelucrarea anumitor fructe și a hibrizilor lor, originare din țări terțe, în vederea împiedicării introducerii în Uniune a anumitor organisme dăunătoare [notificată cu numărul C(2017) 8395]	60
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/2375 a Comisiei din 15 decembrie 2017 de autorizare a introducerii pe piață a acidului N-acetil-D-neuraminic ca ingredient alimentar nou în temeiul Regulamentului (CE) nr. 258/97 al Parlamentului European și al Consiliului [notificată cu numărul C(2017) 8431]	63
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/2376 a Comisiei din 15 decembrie 2017 de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2015/348 a Comisiei în ceea ce privește coerența obiectivelor revizuite în domeniul de performanță-cheie al rentabilității, incluse în planurile naționale revizuite sau în planurile revizuite ale blocurilor funcționale de spațiu aerian prezentate de Malta, de Bulgaria și de Polonia [notificată cu numărul C(2017) 8433] ( 1 )	68
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/2377 a Comisiei din 15 decembrie 2017 privind emisiile de gaze cu efect de seră reglementate de Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului aferente anului 2015 pentru fiecare stat membru [notificată cu numărul C(2017) 8476]	80
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/2378 a Comisiei din 15 decembrie 2017 privind conformitatea ratelor unitare pentru 2017 aplicate zonelor tarifare în temeiul articolului 17 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 391/2013 [notificată cu numărul C(2017) 8501]	83
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/2379 a Comisiei din 18 decembrie 2017 privind recunoașterea raportului Canadei, care include emisiile tipice de gaze cu efect de seră provenite din cultivarea materiilor prime agricole în temeiul Directivei 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului [notificată cu numărul C(2017) 8801]	86