(1)

Regulamentul (UE) 2017/127 al Consiliului (2) stabilește cotele pentru 2017.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2017.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea activităților de pescuit care vizează acest stoc,

(1)

Regulamentul (UE) 2017/127 al Consiliului (2) stabilește cotele pentru 2017.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2017.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea activităților de pescuit care vizează acest stoc,

(1)

Regulamentul (UE) 2017/127 al Consiliului (2) stabilește cotele pentru 2017.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2017.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea activităților de pescuit care vizează acest stoc,

(1)

Regulamentul (UE) 2016/2285 al Consiliului (2) stabilește cotele pentru 2017.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2017.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea activităților de pescuit care vizează acest stoc,

(1)

Regulamentul (UE) 2016/2285 al Consiliului (2) stabilește cotele pentru 2017.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2017.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea activităților de pescuit care vizează acest stoc,

(1)

Regulamentul (UE) 2016/2285 al Consiliului (2) stabilește cotele pentru 2017.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2017.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea activităților de pescuit care vizează acest stoc,

(1)

Regulamentul (UE) 2017/127 al Consiliului (2) stabilește cotele pentru 2017.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2017.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea activităților de pescuit care vizează acest stoc,

(1)

Regulamentul (UE) 2017/127 al Consiliului (2) stabilește cotele pentru 2017.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2017.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea activităților de pescuit care vizează acest stoc,

(1)

Regulamentul (UE) 2017/127 al Consiliului (2) stabilește cotele pentru 2017.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2017.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea activităților de pescuit care vizează acest stoc,

(1)

Regulamentul (UE) 2017/127 al Consiliului (2) stabilește cotele pentru 2017.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2017.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea activităților de pescuit care vizează acest stoc,

(1)

Pentru a defini cantitățile de lapte praf degresat care fac obiectul procedurii de licitație deschise prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/2080 al Comisiei (3), articolul 1 din regulamentul menționat stabilește un termen limită până la care laptele praf degresat trebuie să fi intrat în depozitare publică.

(2)

Având în vedere situația actuală de pe piața laptelui și a produselor lactate în ceea ce privește redresarea prețurilor și nivelul înalt al stocurilor de intervenție, este oportun ca un volum suplimentar de lapte praf degresat să fie pus la dispoziție pentru vânzare prin modificarea datei de intrare în depozitare.

(3)

Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/2080 ar trebui modificat în consecință.

(4)

Pentru a face ca laptele praf degresat să fie disponibil pentru vânzare fără întârziere, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

(5)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole,

(1)

Prin decizia adoptată la 12 iulie 2016, în temeiul articolului 126 alineatul (8) din tratat, Consiliul a stabilit că nu au fost întreprinse acțiuni eficace de către Portugalia în vederea corectării deficitului excesiv ca răspuns la recomandarea Consiliului din 21 iunie 2013 în conformitate cu articolul 126 alineatul (7) din tratat.

(2)

Ca urmare a deciziei Consiliului din 12 iulie 2016, conform căreia Portugalia nu a întreprins acțiuni eficace în vederea corectării deficitului excesiv, Comisia ar trebui să recomande Consiliului să impună o amendă.

(3)

Cuantumul amenzii care trebuie impusă Portugaliei ar trebui să se ridice, în principiu, la cel mult 0,2 % din PIB-ul anului precedent, însă valoarea amenzii poate fi redusă sau anulată în virtutea unor circumstanțe economice excepționale sau pe baza unei cereri motivate din partea statului membru în cauză.

(4)

PIB-ul Portugaliei în 2015 a fost de 179,37 miliarde EUR, iar 0,2 % din PIB-ul respectiv înseamnă 358 738 200 EUR.

(5)

În conformitate cu articolul 2 punctul 3 din Regulamentul (UE) nr. 1173/2011, „circumstanțe economice excepționale” înseamnă circumstanțe în care un deficit public excesiv care depășește valoarea de referință este considerat excepțional în sensul articolului 126 alineatul (2) litera (a) a doua liniuță din tratat și în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului (2). În conformitate cu regulamentul respectiv, un astfel de exces este excepțional în cazul în care este consecința (i) unui eveniment neobișnuit, imposibil de controlat de către statul membru și care are o influență majoră asupra poziției financiare a administrației centrale sau (ii) a unei recesiuni economice grave, reflectate printr-o rată anuală negativă de creștere a PIB-ului, în termeni de volum, sau printr-o pierdere acumulată de producție pe parcursul unei perioade prelungite de creștere anuală nesemnificativă a PIB-ului, în termeni de volum, în raport cu potențialul acestuia.

(6)

O evaluare a aplicării condițiilor menționate mai sus în cazul Portugaliei conduce la următoarele concluzii:

(7)

Prin urmare, nu există circumstanțe economice excepționale care ar justifica o reducere a cuantumului amenzii.

(8)

La 18 iulie 2016, Portugalia a transmis Comisiei o cerere motivată, solicitându-i acesteia să recomande Consiliului să stabilească cuantumul amenzii la zero. În susținerea cererii sale, Portugalia a prezentat următoarele argumente:

Portugalia reamintește efortul important de consolidare fiscală și reformele structurale puse în aplicare în timpul recentului program de ajustare economică. De asemenea, reafirmă angajamentul ferm de corectare a deficitului excesiv în 2016, inclusiv angajamentul de a adopta măsuri, atunci când este necesar, pentru corectarea abaterilor bugetare, precum și de a pune în aplicare o ajustare bugetară în 2017, în conformitate cu recomandările fiscale specifice fiecărei țări care au fost adoptate de Consiliu la 12 iulie 2016. Portugalia consideră că impunerea sancțiunilor ar fi în detrimentul realizării obiectivelor bugetare de corectare a deficitului excesiv în acest an. Aceasta subliniază, de asemenea, angajamentele în materie de politici economice, în special în ceea ce privește stabilizarea sistemului financiar și măsurile prezentate în programul național de reformă pentru 2016. În fine, în actualul context european și internațional, Portugalia consideră neadecvată orice sancțiune, în special având în vedere nivelul ridicat al incertitudinilor ca urmare a rezultatului referendumului din Regatul Unit privind apartenența sa la Uniune.

(9)

O evaluare a argumentelor menționate mai sus conduce la următoarele considerații.

(10)

Cu toate că Portugalia nu a luat măsuri eficace pentru a reduce deficitul excesiv în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 21 iunie 2013, ajustarea fiscală globală din 2010-2014 a fost, într-adevăr, substanțială. Reducerea cu peste 5 % din PIB a deficitului global net al măsurilor cu caracter excepțional a fost determinată de îmbunătățirea soldului structural cu peste 6 %. Cu toate acestea, tendința de redresare a stagnat după încheierea programului economic, astfel cum se precizează în Decizia Consiliului din 12 iulie 2016. Ajustarea fiscală a fost însoțită de un set cuprinzător de reforme structurale în cadrul programului de ajustare care a fost încheiat cu succes în iunie 2014, pregătind terenul pentru o redresare economică mai solidă. Rămân de abordat provocări importante, deoarece nivelurile încă ridicate ale datoriei publice și private sunt o povară pentru economie, iar rata încă ridicată a șomajului reprezintă un obstacol în calea ajustării economice.

(11)

Angajamentul asumat de autoritățile portugheze de a corecta deficitul excesiv în 2016 și de a respecta recomandarea fiscală specifică țării în 2017 reprezintă un semnal important privind intenția guvernului de a respecta cerințele Pactului de stabilitate și creștere. Pentru anul 2016, guvernul își reiterează angajamentul asumat în cadrul reuniunii Eurogrupului din 11 februarie 2016 de a adopta, atunci este necesar, măsuri fiscale pentru a corecta orice eventuale abateri potențiale de la obiectivele de execuție bugetară. De asemenea, guvernul s-a angajat în favoarea menținerii înghețării anumitor credite, în valoare de 0,2 % din PIB, astfel cum se precizează în Programul de stabilitate. Anexa la cererea motivată din 18 iulie 2016 oferă informații suplimentare cu privire la modul în care aceste credite pot fi folosite, consolidând astfel credibilitatea angajamentului de a nu le cheltui atât timp cât înghețarea lor este necesară. În primul rând, aceste informații indică faptul că alocarea creditelor a fost efectuată în favoarea instituțiilor publice a căror finanțare a cunoscut deja o creștere față de 2015; prin urmare, este posibil ca instituțiile să nu solicite, până la urmă, o finanțare suplimentară. În al doilea rând, pentru a avea acces la aceste credite, orice serviciu public trebuie să prezinte autorizații de cheltuieli care necesită aprobarea explicită a Ministerului Finanțelor. În sfârșit, creditele respective reprezintă, de asemenea, un supliment față de creditele deja înscrise în buget și față de rezervele care fac, de asemenea, obiectul aprobării.

(12)

În ceea ce privește corectarea durabilă a deficitului excesiv și, în special, a bugetului pentru exercițiul financiar 2017, cererea motivată din 18 iulie 2016 se referă în principal la viitorul proiect de plan bugetar care urmează să fie prezentat în octombrie 2016 și se angajează să respecte recomandările fiscale specifice țării, care necesită o ajustare structurală de cel puțin 0,6 % din PIB. Aceasta reprezintă o îmbunătățire față de ajustarea structurală de numai 0,35 % din PIB prezentată în programul de stabilitate pentru 2017; de asemenea, măsurile de ajustare specifice urmează încă să fie definite.

(13)

În ceea ce privește pretinsul efect negativ al sancțiunilor asupra corectării deficitului excesiv în 2016, amenda este limitată, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1173/2011, la cel mult 0,2 % din PIB, adică la o valoare suficient de mică pentru a fi compatibilă cu corectarea deficitului excesiv. În plus, orice eventuală amendă nu ar afecta variația soldului structural.

(14)

Angajamentul de a continua reformele structurale în domenii esențiale de politică economică și de a lua măsuri pentru stabilizarea sistemului bancar este binevenit, întrucât aceste eforturi preconizate fac parte, de asemenea, din recomandările specifice relevante adresate Portugaliei. În ceea ce privește alte reforme structurale planificate pentru anul 2016 și pentru următorii ani, precum cele destinate să îmbunătățească mediul de afaceri sau să abordeze subcapitalizarea companiilor, măsurile precizate nu se abat în mod semnificativ de la cele deja prezentate în programul național de reformă pentru 2016. Cu toate că, în principiu, aceste reforme sunt riguroase, ele sunt expuse riscurilor legate de punerea în aplicare. În cele din urmă, anexa la cererea motivată din 18 iulie 2016 se referă în mod explicit la necesitatea de a defini un program de reducere a creditelor neperformante.

(15)

În ceea ce privește caracterul adecvat al deciziei în contextul european și internațional actual, Consiliul este pe deplin conștient de creșterea incertitudinilor în situația actuală, în special având în vedere rezultatul referendumului din Regatul Unit privind apartenența sa la Uniune.

(16)

Având în vedere cererea motivată a Portugaliei din 18 iulie 2016 și ținând seama de punctele menționate anterior, în special de ajustarea fiscală efectuată în cadrul programului de ajustare economică, care a fost însoțită de un set cuprinzător de reforme structurale; de angajamentele (i) de a adopta, atunci când este necesar, măsuri fiscale pentru a corecta orice eventuale abateri de execuție bugetară în 2016; (ii) de a implementa o ajustare structurală suplimentară de 0,25 % din PIB în 2017 în raport cu ajustarea de 0,35 % din PIB stabilită în programul de stabilitate din aprilie 2016; și (iii) de a implementa reforme structurale în domenii esențiale, având în vedere provocările existente, inclusiv măsuri pentru stabilizarea sistemului bancar, motivele prezentate de Portugalia sunt considerate a fi justificate pentru o anulare a amenzii de 0,2 % din PIB,

(1)

Printr-o decizie adoptată la 12 iulie 2016 în temeiul articolului 126 alineatul (8) din tratat, Consiliul a stabilit că Spania nu a luat măsuri eficace în vederea corectării deficitului excesiv ca răspuns la recomandarea Consiliului din 21 iunie 2013, în conformitate cu articolul 126 alineatul (7) din tratat.

(2)

Ca urmare a deciziei Consiliului din 12 iulie 2016, conform căreia Spania nu a luat măsuri eficace în vederea corectării deficitului excesiv, Comisia ar trebui să recomande Consiliului să aplice o amendă.

(3)

Amenda care urmează să fie aplicată Spaniei ar trebui, în principiu, să se ridice la 0,2 % din PIB-ul acestei țări pentru anul precedent, dar valoarea sa poate fi redusă sau anulată în virtutea unor circumstanțe economice excepționale sau pe baza unei cereri motivate din partea statului membru în cauză.

(4)

PIB-ul Spaniei pe 2015 a fost de 1 081,19 miliarde EUR, iar 0,2 % din acest PIB corespunde sumei de 2 162,38 milioane EUR.

(5)

Conform articolului 2 punctul 3 din Regulamentul (UE) nr. 1173/2011, „circumstanțe economice excepționale” înseamnă circumstanțe în care un deficit public excesiv care depășește valoarea de referință este considerat excepțional în sensul articolului 126 alineatul (2) litera (a) a doua liniuță din tratat și în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului (2). Potrivit acestui din urmă regulament, un astfel de excedent este excepțional atunci când își are originea (i) într-un eveniment neobișnuit aflat în afara controlului respectivului stat membru și cu o influență majoră asupra poziției financiare a administrației publice sau (ii) într-o recesiune economică gravă, ceea ce înseamnă o rată anuală negativă de creștere a PIB-ului sau o pierdere acumulată de producție de-a lungul unei perioade prelungite de creștere anuală foarte mică a PIB-ului în raport cu potențialul acestuia.

(6)

O evaluare a aplicării condițiilor menționate mai sus în cazul Spaniei duce la următoarele concluzii:

(7)

Prin urmare, nu există circumstanțe economice excepționale care ar justifica o reducere a cuantumului amenzii.

(8)

La 13 iulie 2016, Spania a prezentat Comisiei o cerere motivată, prin care i se solicita acesteia să recomande Consiliului stabilirea la zero a cuantumului amenzii. În susținerea cererii sale, Spania a oferit următoarele argumente:

Spania reamintește importantele sale realizări în ceea ce privește implementarea unei agende de reforme cuprinzătoare, în pofida unui context economic extrem de dificil, care s-au dovedit decisive pentru sprijinirea redresării viguroase a activității economice și crearea de locuri de muncă, precum și pentru corectarea dezechilibrelor acumulate. Spania subliniază, de asemenea, efortul fiscal semnificativ implementat în urma crizei și impactul negativ al inflației scăzute și chiar negative asupra procesului de ajustare fiscală și a economiei în ansamblu. Sunt abordate, de asemenea, aspecte metodologice privind presupusa incapacitate a actualei metodologii de evaluare a conformității cu PSC de a ține seama de o eventuală inflație negativă neașteptată sau de a măsura cu acuratețe creșterea potențială a PIB-ului în cazul Spaniei. În fine, Spania face bilanțul măsurilor și al angajamentelor luate în vederea reducerii deficitului public în 2016 și își reafirmă angajamentul de a corecta deficitul excesiv până în 2017.

(9)

O evaluare a argumentelor menționate mai sus duce la considerațiile expuse în continuare.

(10)

Economia spaniolă a cunoscut o redresare semnificativă în ultimii ani datorită, de asemenea, reformelor întreprinse într-un mediu economic dificil care au contribuit la reducerea rigidităților existente pe piețele muncii și produselor. Finalizarea cu succes a programului de asistență financiară pentru recapitalizarea instituțiilor financiare din Spania, de la începutul anului 2014, și reformele structurale majore care au fost efectuate în paralel au creat o bază solidă pentru redresarea economică. Chiar și după încheierea programului, Spania a continuat să pună în aplicare reforme structurale, inclusiv o reformă a cadrului privind insolvența, finalizarea restructurării sectorului bancar, reforma administrației publice și crearea unui consiliu bugetar independent. Sprijinită de politica monetară și de un cadru consolidat de guvernanță a zonei euro, Spania a pregătit terenul pentru revenirea fluxurilor de capital și îmbunătățirea condițiilor financiare. Odată cu reluarea creșterii economice în cea de a doua jumătate a anului 2013, reechilibrarea internă și externă a avansat, fiind susținută, de asemenea, de câștiguri la nivel de competitivitate, datorate reformelor. Redresarea este însoțită de crearea unui număr semnificativ de locuri de muncă, ea fiind sprijinită de moderarea continuă a salariilor și de impactul reformelor de pe piața muncii. În pofida progreselor în ceea ce privește reechilibrarea economiei, există în continuare provocări importante, deoarece nivelul încă ridicat al datoriei publice și private, care se reflectă în nivelul foarte ridicat al datoriei externe nete, expune Spania unor riscuri rezultând din modificarea percepției pieței, în timp ce rata încă ridicată a șomajului reprezintă un obstacol în calea ajustării economice.

(11)

Deși Spania nu a luat măsuri eficace pentru a reduce deficitul excesiv, în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 21 iunie 2013, ar trebui recunoscut faptul că Spania a făcut deja eforturi bugetare considerabile pentru a corecta acest deficit excesiv în bugetul pentru 2012 și, într-o mai mică măsură, în cel pentru 2013. Încetinirea eforturilor de consolidare, evidențiată în decizia Consiliului din 12 iulie 2016 a urmat acestui efort structural fiscal semnificativ și s-a produs în urma unor condiții economice dificile care au afectat coeziunea socială. Într-adevăr, în pofida redresării viguroase a economiei începând din al treilea trimestru al anului 2013, Spania a continuat să se confrunte cu condiții economice nefavorabile în perioada care face obiectul celei mai recente recomandări a Consiliului. Deviația PIB-ului a ajuns la – 8,5 % din PIB-ul potențial în 2013 și, deși s-a îmbunătățit rapid, aceasta era încă în mare măsură negativă în 2015, și anume – 4,0 %. Rata șomajului a atins un nivel maxim de 26,1 % în 2013, iar excluziunea și inegalitatea socială s-au înrăutățit în urma crizei, astfel încât proporția persoanelor amenințate de riscul sărăciei sau al excluziunii sociale a ajuns până la 29,2 % în 2014, una dintre cele mai ridicate rate din Uniune.

(12)

În acest context, în timp ce unele dintre măsurile luate în ultimii ani au avut un impact negativ direct asupra finanțelor publice, ele pot contribui la creșterea economică și la ocuparea forței de muncă pe termen mediu și lung, consolidând, astfel, viabilitatea finanțelor publice. Scutirile și reducerile contribuțiilor la sistemul de securitate socială au contribuit la persistența deficitului public, dar, într-o anumită măsură, acestea au sprijinit coeziunea socială deoarece au vizat persoanele cu venituri mici, lucrătorii mai slab calificați și noile contracte cu durată nedeterminată. Reformele fiscale adoptate la sfârșitul anului 2014, deși subfinanțate, sunt menite să facă structurile fiscale mai favorabile creșterii și să îmbunătățească guvernanța și echitatea în materie fiscală.

(13)

Pentru 2016, guvernul spaniol, în calitatea sa de guvern interimar, a luat măsuri cu efect de reducere a deficitului, în urma recomandării Comisiei din 9 martie 2016 privind măsurile care trebuie luate de Spania pentru a asigura corectarea la timp a deficitului său excesiv, iar acest lucru este binevenit. În special, în vederea punerii în aplicare a unor dispoziții din legislația națională pentru a consolida disciplina fiscală a administrațiilor regionale, la 6 aprilie, guvernul a solicitat unui număr de 12 administrații regionale să aprobe reducerea creditelor bugetare pentru a asigura respectarea țintelor de deficit pe care acestea le au pentru 2016. În timp ce reducerile cheltuielilor pentru 2016 adoptate până în prezent de aceste administrații sunt considerabil mai mici decât valoarea preconizată raportată în programul de stabilitate pentru 2016, administrația centrală din Spania a aprobat o reducere a creditelor bugetare reprezentând aproximativ 0,2 % din PIB. La 13 iulie, guvernul interimar din Spania și-a anunțat angajamentul de a institui noi măsuri binevenite de reducere a deficitului. În ceea ce privește veniturile, au fost avute în vedere modificări ale legii privind impozitul pe profit al întreprinderilor, care urmează să fie adoptate de îndată ce noul guvern va fi format, pentru a compensa pierderea de venituri de aproximativ 0,5 % din PIB preconizată pentru 2016 în urma modificărilor aduse regulamentului privind plata eșalonată (pagos fraccionados) a impozitului pe profitul societăților, astfel încât să se asigure că veniturile din impozitul pe profitul societăților ating nivelul preconizat în programul de stabilitate pentru 2016. În ceea ce privește cheltuielile, devansarea datei închiderii anului fiscal al administrației centrale, adoptată la 14 iulie, poate contribui la limitarea evoluției cheltuielilor în a doua jumătate a anului 2016. Cu toate acestea, aceste măsuri sunt în continuare supuse unor riscuri de implementare considerabile, în special în ceea ce privește adoptarea la timp de către parlament a modificărilor care ar trebui aduse legii privind impozitul pe profitul întreprinderilor și în ceea ce privește capacitatea lor de a compensa deficitul preconizat la nivelul veniturilor din impozitul pe profitul întreprinderilor. Guvernul s-a angajat, de asemenea, să ia măsuri suplimentare împotriva fraudei fiscale.

(14)

Cererea motivată adresată Comisiei de către Spania evidențiază, de asemenea, impactul negativ al inflației scăzute și chiar al inflației negative asupra procesului de ajustare fiscală și asupra economiei în ansamblu. Astfel cum s-a afirmat în decizia Consiliului din 12 iulie 2016, în perioada 2013-2015, inflația din Spania (măsurată pe baza deflatorului PIB) a fost, într-adevăr, semnificativ mai scăzută decât în scenariul macroeconomic de referință care a stat la baza recomandării (ea fiind chiar negativă în 2014, și anume – 0,4 %). Cu toate acestea, impactul negativ al inflației scăzute sau chiar negative asupra rezultatelor bugetare din Spania a fost compensat în mare măsură de creșterea peste așteptări a PIB-ului real.

(15)

Spania invocă, de asemenea, aspecte metodologice privind presupusa incapacitate a actualei metodologii de luare a unor măsuri eficace de a ține seama de o inflație negativă neașteptată sau de a măsura cu acuratețe creșterea potențială a PIB-ului în cazul Spaniei. În ceea ce privește posibila subestimare a efortului structural realizat în Spania, trebuie amintit că, pentru a estima creșterea potențială, Comisia aplică metodologia funcției de producție, stabilită de comun acord și avizată de către Consiliu. În ceea ce privește impactul inflației negative, Comisia recunoaște în analizele sale că metodologia convenită pentru supravegherea fiscală – și bazată pe corectarea cifrelor soldului global prin intermediul unor estimări ale PIB-ului potențial – poate duce, în prezența unui șoc de inflație negativă, la subestimarea efortului structural. Cu toate acestea, abordarea menționată este completată de o așa-numită măsură ascendentă a efortului bugetar, care evaluează dacă au fost îndeplinite obiectivele în materie de cheltuieli și dacă au fost implementate măsurile discreționare prevăzute pe partea de venituri. Spre deosebire de variația soldului structural, această măsură ascendentă va supraestima probabil efortul bugetar în urma unui șoc de dezinflație. În plus, în cazul Spaniei, utilizarea unei astfel de metodologii ascendente arată că nu s-a realizat niciun efort cumulat în perioada 2013-2015, în contrast cu efortul structural cumulativ recomandat de 3,0 % din PIB.

(16)

Având în vedere cererea motivată a Spaniei și având în vedere punctele de mai sus, în special reformele structurale aprofundate efectuate de guvernul spaniol începând cu 2012 și aflate încă în vigoare, provocările reprezentate de mediul economic pe parcursul perioadei acoperite de recomandarea Consiliului din iunie 2013, angajamentele de reducere a deficitului anunțate de guvernul interimar al Spaniei în cererea sa motivată, în paralel cu măsurile de consolidare instituite în urma recomandării Comisiei din 9 martie 2016 privind măsurile care trebuie luate de Spania pentru a asigura corectarea la timp a deficitului său excesiv, se consideră justificată anularea amenzii de 0,2 % din PIB,

(1)

Experiența acumulată în urma aplicării Deciziei de punere în aplicare (UE) 2015/789 a Comisiei (2), în special de la ultima sa modificare prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/764 (3), a demonstrat că este necesar să se adopte mai multe măsuri suplimentare și că anumite dispoziții ale respectivei decizii ar trebui să fie adaptate pentru a se asigura o abordare mai eficientă împotriva introducerii în Uniune și a răspândirii în interiorul acesteia a Xylella fastidiosa (Wells et al.) (denumit în continuare „organismul specificat”).

(2)

În pofida faptului că este necesar să se efectueze anchete bazate pe nivelul de risc care este evaluat la nivel de stat membru, experiența a demonstrat că anchetele ar trebui să fie efectuate într-un mod mai detaliat și mai armonizat astfel încât să se asigure că toate statele membre ating același grad de precauție împotriva organismului specificat. Din acest motiv, statele membre ar trebui să ia în considerare, atunci când efectuează aceste anchete, orientările tehnice relevante publicate de Comisie.

(3)

Astfel cum se menționează în standardele internaționale, identificarea organismului specificat s-a dovedit a fi cea mai sigură atunci când s-a întemeiat pe cel puțin două teste diferite, care se bazează pe principii biologice diferite sau vizează părți diferite ale genomului. Lista respectivelor teste ar trebui să fie pusă la dispoziție în cadrul unei baze de date a Comisiei care, pentru a asigura transparența, ar trebui să fie publică. Întrucât identificarea organismului specificat în afara zonelor delimitate necesită un nivel diferit de sensibilitate a testelor, ar trebui să existe teste specifice pentru zonele delimitate și pentru alte zone decât zonele delimitate.

(4)

În scopul transparenței, statele membre ar trebui să publice pe internet planurile lor de urgență naționale.

(5)

Dovezile științifice la care a făcut trimitere Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) în Avizul științific din ianuarie 2015 (4) indică posibilitatea recombinării genetice între diferite subspecii ale organismului specificat descoperite în alte părți ale lumii, afectând noi specii de plante care nu au fost niciodată până acum depistate ca fiind infectate de subspeciile în cauză. În consecință, pentru a asigura o abordare mai precaută și dat fiind faptul că recent au fost raportate diferite subspecii pe teritoriul Uniunii, este important să se clarifice că, în cazul în care într-o anumită zonă au fost găsite mai multe subspecii ale organismului specificat, zona respectivă ar trebui să fie delimitată în funcție de organismul specificat și de toate subspeciile sale posibile. În plus, în cazul în care identificarea prezenței unei subspecii este în curs de desfășurare, statul membru în cauză ar trebui, ca măsură preventivă, să delimiteze și zona respectivă în funcție de organismul specificat și de toate subspeciile sale posibile.

(6)

Experiența a demonstrat că, în timpul efectuării anchetelor în interiorul zonelor tampon, alocarea resurselor trebuie să fie prioritizată în funcție de nivelul de risc fitosanitar. În consecință, în zonele tampon, ar fi proporțional să se prevadă ca ancheta respectivă să se bazeze pe o suprafață împărțită în pătrate cu latura de 100 m în cadrul unei zone cu o lățime de cel puțin 1 km, înconjurând zona în care se înregistrează infecții, și pe o suprafață împărțită în pătrate cu latura de 1 km în restul zonei tampon.

(7)

Pe baza experienței actuale și în conformitate cu dovezile științifice raportate de EFSA, eliminarea imediată a tuturor plantelor-gazdă, indiferent de starea lor de sănătate, situate în interiorul unei zone cu raza de 100 m în jurul plantelor infectate, crește șansele eradicării cu succes a organismului specificat. În comparație cu măsurile de izolare, în cazul cărora eliminarea plantelor se limitează numai la cele care au fost depistate ca fiind infectate și doar dacă sunt situate în anumite părți ale zonei delimitate, eliminarea tuturor plantelor-gazdă asigură un nivel mai ridicat de siguranță cu privire la infecțiile asimptomatice și, astfel, la starea organismului specificat în zona respectivă. În consecință, este proporțional ca, în toate cazurile în care zona delimitată este stabilită în scopul eradicării, lățimea zonei tampon care înconjoară zona în care se înregistrează infestări să fie redusă de la 10 km la 5 km. Cu toate acestea, lățimea în cauză ar trebui să rămână de 10 km în cazul zonelor delimitate stabilite în scopul izolării, întrucât este necesar să se adopte o abordare mai precaută din cauza prezenței din ce în ce mai extinse a organismului specificat în respectivele zone delimitate.

(8)

De asemenea, este proporțional ca această zonă tampon să fie redusă la 1 km în anumite condiții care ar garanta că nu a avut loc o răspândire a organismului specificat și că plantele infectate au fost eliminate imediat și situația a fost monitorizată în mod adecvat. În mod similar, este proporțional să se permită anularea unei zone delimitate după 12 luni de la stabilirea sa inițială în cazul în care se adoptă un plan de eșantionare intensiv prin care se asigură absența organismului specificat în zona respectivă.

(9)

În scopul creșterii nivelului de transparență și de informare a publicului cu privire la măsurile luate împotriva organismului specificat, statele membre ar trebui să publice și să actualizeze lista zonelor delimitate de pe teritoriul lor, iar ulterior Comisia ar trebui să publice și să actualizeze lista sa cu aceste zone notificate de statele membre.

(10)

Experiența a demonstrat că este proporțional să nu se impună stabilirea unei zone delimitate în cazul în care organismul specificat a fost depistat într-un loc în care există protecție fizică dovedită împotriva vectorilor acestui organism. Această abordare este proporțională datorită riscului scăzut de răspândire a organismului specificat și posibilității mai mari de a elimina imediat acest organism dat fiind mediul controlat al apariției sale.

(11)

În vederea asigurării unei mai mari flexibilități pentru statul membru în cauză, statele membre ar trebui să beneficieze, în condiții relevante, de opțiunea de a autoriza plantarea unora sau a tuturor plantelor-gazdă în zonele în care se înregistrează infecții aflate sub regim de izolare situate în afara zonei de 20 km adiacentă zonei tampon. În acest sens, în vederea reducerii nivelului de inocul bacterian în zonele respective, statele membre ar trebui să acorde întâietate plantelor care aparțin unor soiuri evaluate ca fiind tolerante sau rezistente la organismul specificat.

(12)

Pentru respectarea tradiției și a istoriei unui anumit loc, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a decide ca plantele-gazdă care au fost desemnate în mod oficial drept plante cu valoare istorică să nu fie eliminate dacă nu sunt infectate cu organismul specificat, chiar dacă acestea sunt situate pe o rază de 100 m în jurul plantelor care au fost testate și depistate ca fiind infectate cu organismul specificat. Cu toate acestea, în scopul prevenirii potențialei lor infectări și a răspândirii organismului specificat, acestea trebuie să fie supuse unor condiții specifice.

(13)

În vederea asigurării faptului că monitorizarea prezenței organismului specificat în zonele delimitate are loc la momentele oportune, precum și în scopul asigurării securității juridice, este necesar să se precizeze că această monitorizare și inspecțiile respective trebuie să ia în considerare orientările tehnice relevante publicate de Comisie.

(14)

Din motive de claritate și securitate juridică, este adecvat ca zonele în care se înregistrează infecții în care pot fi aplicate măsuri de izolare să fie limitate la zonele enumerate într-o anexă la Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/789.

(15)

Având în vedere evoluția organismului specificat în Uniune și recunoașterea unor zone de izolare și în alte părți ale Uniunii, eliminarea plantelor ar trebui să fie aplicabilă în cazul întregii zone de izolare în care prezența organismului specificat este depistată pe baza unor anchete oficiale. Cu toate acestea, pentru a proteja restul teritoriului Uniunii, aceste anchete oficiale ar trebui să fie efectuate cel puțin în apropierea locurilor de producție care sunt autorizate să deplaseze plantele specificate în afara zonelor delimitate, în apropierea locurilor în care se găsesc plante cu valoare culturală, socială și științifică deosebită, precum și în zone din interiorul zonei în care se înregistrează infecții măsurând 20 km de la frontiera respectivei zone în care se înregistrează infecții. Această cerință nu ar trebui să se aplice totuși în cazul insulelor care sunt în întregime zone de izolare și care sunt situate la mai mult de 10 km de cel mai apropiat teritoriu terestru al Uniunii, dat fiind faptul că aceste insule sunt, în orice caz, izolate fizic.

(16)

Datorită riscului fitosanitar scăzut evaluat de EFSA în martie 2016 (5), este adecvat să se permită deplasarea plantelor specificate care aparțin soiurilor dovedite a nu fi susceptibile la una sau la mai multe subspecii ale organismului specificat în afara zonelor delimitate fără pașapoarte fitosanitare întocmite și emise în conformitate cu Directiva 92/105/CEE a Comisiei (6).

(17)

Pe baza capacității de dispersie în zbor a insectelor-vectori, este adecvat și mai proporțional să se autorizeze deplasarea plantelor specificate din locurile de producție înconjurate de o zonă cu o lățime de 100 m care a făcut obiectul inspecțiilor de două ori pe an și în care au fost eliminate imediat toate plantele care au fost depistate ca prezentând simptome sau ca fiind infectate cu organismul specificat. Din motive de consecvență, o regulă similară ar trebui să se aplice și în cazul locurilor de producție din țările terțe în care prezența organismului specificat este cunoscută.

(18)

Experiența a demonstrat că locurile de producție în care plantele-gazdă sunt cultivate în afara zonelor delimitate fac obiectul inspecțiilor anuale și, în cazul în care sunt depistate simptome, fac obiectul prelevării de eșantioane și testării pentru asigurarea unui nivel mai ridicat de încredere în ceea ce privește absența organismului specificat. În consecință, precum și pentru asigurarea unui nivel armonizat de protecție în cadrul Uniunii, ar trebui să fie adoptate cerințele respective pentru aceste locuri.

(19)

S-a dovedit că speciile Coffea, Lavandula dentata L., Nerium oleander L., Olea europaea L., Polygala myrtifolia L. și Prunus dulcis (Mill.) D.A. Webb sunt infectate în mod repetat de organismul specificat și că oferă o cale facilă pentru răspândirea bolii în interiorul Uniunii. Deși activitățile de identificare a sursei plantelor infectate depistate în Uniune sunt încă în curs, pe baza principiului precauției, respectivele plante specificate ar trebui să fie cultivate numai în locuri care fac obiectul inspecției, al prelevării de eșantioane și al testării oficiale anuale pentru confirmarea absenței organismului specificat. Având în vedere susceptibilitatea ridicată a acestor plante la organismul specificat, prezența acestui organism ar trebui să fie identificată pe baza a cel puțin două teste pozitive, dintre care cel puțin unul ar trebui să fie un test molecular enumerat în baza de date corespunzătoare a Comisiei.

(20)

O cerință similară ar trebui să fie aplicabilă și în cazul țărilor terțe în care apariția organismului specificat nu este cunoscută deocamdată. În plus, atunci când deplasează aceste plante în Uniune, operatorii profesioniști ar trebui să păstreze evidențe timp de cel puțin trei ani pentru a asigura trasabilitatea și, după caz, desfășurarea inspecțiilor de control oficiale.

(21)

Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/789 prevede dispoziții stricte cu privire la deplasarea în Uniune a anumitor specii de plante („plante-gazdă”) care au fost depistate ca fiind infectate cu izolatele europene ale organismului specificat. Aceste plante-gazdă sunt supuse unor condiții stricte chiar dacă nu au fost niciodată cultivate într-o zonă delimitată.

(22)

În același timp, Belgiei, Republicii Cehe, Franței și Spaniei le-a fost acordată, prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/167 a Comisiei (7), o autorizare temporară prin care li se permite să certifice plantele-mamă prebază și materialul prebază de la anumite specii de plante fructifere menționate în anexa I la Directiva 2008/90/CE a Consiliului (8) și produse în câmp fără protecție contra insectelor. Mai multe dintre aceste specii, și anume Juglans regia L., Olea europaea L., Prunus amygdalus Batsch, P. amygdalus × P. persica, P. armeniaca L., P. avium (L.) L., P. cerasus L., P. domestica L., P. domestica × P. salicina, P. dulcis (Mill.) D.A. Webb, P. persica (L.) Batsch și P. salicina Lindley sunt cunoscute ca fiind susceptibile la izolatele europene și neeuropene ale organismului specificat și sunt enumerate ca „plante specificate” în anexa I la Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/789.

(23)

Având în vedere noua amenințare pe care o reprezintă organismele specificate pentru teritoriul Uniunii, autorizarea certificării respectivelor plante-mamă prebază și a respectivului material prebază, care derogă de la condițiile de cultivare cu protecție contra insectelor, ar trebui să fie completată cu garanții fitosanitare alternative, chiar dacă plantele nu se situează într-o zonă delimitată în conformitate cu Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/789.

(24)

În consecință, plantele-mamă prebază și materialul prebază care intră sub incidența Deciziei de punere în aplicare (UE) 2017/167 ar trebui să fie deplasate în Uniune numai dacă sunt însoțite de un pașaport fitosanitar. Scopul este de a garanta că respectivele plante-mamă prebază și respectivul material prebază, precum și tot materialul de înmulțire și plantare fructifer produs, nu sunt afectate de organismul specificat. În plus, plantele-mamă prebază și materialul prebază în cauză ar trebui să facă obiectul inspecției vizuale, al prelevării de eșantioane și al testării moleculare pentru a se asigura absența organismului specificat, păstrându-se în același timp starea de sănătate a acestor plante și a acestui material în timpul procesului de înmulțire.

(25)

În sfârșit, toate speciile de plante care, de la ultima modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2015/789, au fost identificate de către Comisie drept plante specificate ar trebui să fie incluse în anexa I la decizia respectivă.

(26)

Prin urmare, Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/789 ar trebui modificată în consecință.

(27)

Pentru a permite operatorilor profesioniști și organismelor oficiale responsabile să se adapteze la noile cerințe cu privire la deplasarea plantelor destinate plantării din speciile Coffea, Lavandula dentata L., Nerium oleander L., Olea europaea L., Polygala myrtifolia L. și Prunus dulcis (Mill.) D.A. Webb, altele decât semințele, dispoziția respectivă ar trebui să se aplice de la 1 martie 2018.

(28)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

1.

Articolul 3 se înlocuiește cu următorul text:

(*1)   «Guidelines for the survey of Xylella fastidiosa (Wells et al.) in the Union territory» (Orientări privind ancheta efectuată pentru depistarea Xylella fastidiosa pe teritoriul Uniunii) http://ec.europa.eu/food/sites/food/files/plant/docs/ph_biosec_legis_guidelines_xylella-survey.pdf.” "

2.

La articolul 3a, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

3.

Articolul 4 se modifică după cum urmează:

4.

La articolul 5, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

5.

Articolul 6 se modifică după cum urmează:

6.

Articolul 7 se modifică după cum urmează:

7.

Articolul 9 se modifică după cum urmează:

8.

Articolul 10 se modifică după cum urmează:

9.

La articolul 16, se adaugă al doilea paragraf cu următorul text:

„Plantele destinate plantării din speciile Coffea, Lavandula dentata L., Nerium oleander L., Olea europaea L., Polygala myrtifolia L. și Prunus dulcis (Mill.) D.A. Webb, altele decât semințele, sunt introduse în Uniune numai dacă au fost cultivate într-un loc care face obiectul unei inspecții oficiale anuale, iar prelevarea de eșantioane și testarea sunt efectuate pe plantele respective la momentele oportune pentru depistarea prezenței organismului specificat și în conformitate cu standardele internaționale, care confirmă absența organismului specificat și care utilizează un plan de eșantionare care poate identifica cu o fiabilitate de 99 % un nivel de prezență a plantelor infectate de 5 % și vizează atât plantele simptomatice, cât și plantele asimptomatice aflate în proximitatea celor simptomatice.”

10.

La articolul 17 alineatul (4), literele (c), (d) și (e) se înlocuiesc cu următorul text:

11.

Anexa I se modifică în conformitate cu anexa I la prezenta decizie.

12.

Anexa II se înlocuiește cu textul prevăzut în anexa II la prezenta decizie.

13.

Se adaugă anexa III, al cărei text este prevăzut în anexa III la prezenta decizie.

(1)

La data de 31 ianuarie 2011, societatea Calanus AS a înaintat o cerere către autoritatea competentă din Regatul Unit pentru introducerea pe piața Uniunii a uleiului obținut din crustaceul (zooplancton marin) Calanus finmarchicus recoltat în Zona economică norvegiană și în zona Jan Mayen, ca ingredient alimentar nou în sensul articolului 1 alineatul (2) litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 258/97.

(2)

La data de 21 octombrie 2016, autoritatea competentă din Regatul Unit a emis raportul de evaluare inițială. În raportul respectiv, s-a concluzionat că uleiul de Calanus finmarchicus îndeplinește criteriile pentru a fi considerat un aliment nou, prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 258/97.

(3)

La 8 noiembrie 2016, Comisia a transmis raportul de evaluare inițială celorlalte state membre.

(4)

Mai multe state membre au formulat obiecții motivate în termenul de 60 de zile prevăzut la articolul 6 alineatul (4) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 258/97, în special în ceea ce privește informațiile insuficiente referitoare la procesul de producție, stabilitatea la depozitare și datele toxicologice. Explicațiile suplimentare oferite de solicitant au răspuns acestor preocupări într-un mod satisfăcător pentru statele membre și pentru Comisie.

(5)

În Directiva 2002/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2) se stabilesc cerințe pentru suplimentele alimentare. Utilizarea uleiului de Calanus finmarchicus ar trebui autorizată fără a aduce atingere dispozițiilor din directiva menționată.

(6)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

Decizia 2009/827/CE a Comisiei (2) a autorizat, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 258/97, introducerea pe piață a semințelor de Chia (Salvia hispanica) ca ingredient alimentar nou pentru a fi utilizat în produsele de panificație.

(2)

Decizia de punere în aplicare 2013/50/UE a Comisiei (3) a autorizat, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 258/97, o extindere a utilizării semințelor de Chia (Salvia hispanica) ca ingredient alimentar nou pentru a fi utilizat în categorii suplimentare de alimente, după cum urmează: produse de panificație; cereale pentru micul dejun; amestecuri de fructe, fructe cu coajă lemnoasă și semințe, precum și semințe de Chia ca atare, preambalate.

(3)

La 18 septembrie 2015, Autoritatea pentru Siguranța Alimentară din Irlanda a emis o scrisoare de autorizare, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 258/97, în vederea extinderii utilizării semințelor de Chia (Salvia hispanica) ca ingredient alimentar nou pentru a fi utilizate în categorii suplimentare de produse alimentare, și anume, în sucurile de fructe și amestecurile de sucuri de fructe.

(4)

La 5 septembrie 2016, societatea MEGGLE Hrvatska d.o.o. a înaintat o cerere către autoritatea competentă din Croația solicitând extinderea utilizării semințelor de Chia (Salvia hispanica) ca ingredient alimentar nou pentru a fi utilizate în categorii suplimentare de produse alimentare, și anume, în iaurt.

(5)

La 11 ianuarie 2017, autoritatea competentă din Croația a emis un raport de evaluare inițială. În raportul respectiv, autoritatea a ajuns la concluzia că extinderea utilizării și dozele maxime de utilizare propuse pentru semințele de Chia (Salvia hispanica) îndeplinesc criteriile aplicabile alimentelor noi prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 258/97.

(6)

La 16 ianuarie 2017, Comisia a transmis raportul de evaluare inițială celorlalte state membre.

(7)

Mai multe state membre au formulat obiecții motivate în termenul de 60 de zile prevăzut la articolul 6 alineatul (4) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 258/97, mai ales din cauza informațiilor insuficiente. Explicațiile suplimentare oferite de solicitant au răspuns acestor preocupări într-un mod satisfăcător pentru statele membre și Comisie.

(8)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

La 10 iunie 2016, societatea Ekoidé AB a înaintat o cerere către autoritatea competentă din Suedia pentru introducerea pe piața Uniunii a ciupercilor tratate cu ultraviolete (Agaricus bisporus), cu niveluri crescute de vitamina D2, ca aliment nou, în sensul articolului 1 alineatul (2) litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 258/97.

(2)

La 27 februarie 2017, autoritatea competentă din Suedia a emis raportul său de evaluare inițial. În raportul respectiv, organismul a ajuns la concluzia că ciupercile tratate cu ultraviolete (Agaricus bisporus), cu niveluri crescute de vitamina D2, îndeplinesc criteriile privind alimentele noi, prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 258/97.

(3)

La 2 martie 2017, Comisia a transmis raportul de evaluare inițială celorlalte state membre.

(4)

Mai multe state membre au formulat obiecții motivate în termenul de 60 de zile prevăzut la articolul 6 alineatul (4) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 258/97. Explicațiile suplimentare oferite de solicitant au răspuns respectivelor preocupări într-un mod satisfăcător pentru statele membre și Comisie.

(5)

Punctul 1 al părții A din anexa VI la Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (2) impune ca denumirea produsului alimentar să includă sau să fie însoțită de o mențiune a tratamentului specific căruia i-a fost supus, în toate cazurile în care omiterea acestei indicații ar putea induce în eroare consumatorii. Întrucât consumatorii nu se așteaptă în mod normal ca ciupercile să fie supuse unor tratamente cu ultraviolete, denumirea produsului alimentar trebuie să includă sau să fie însoțită de o astfel de indicație pentru a evita inducerea în eroare a consumatorilor.

(6)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

La 22 august 2016, Australia a transmis un raport care prezintă rezultatele calculelor emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din cultivarea de semințe oleaginoase de rapiță în Australia. În Australia, statele sunt regiunile statistice care se apropie cel mai mult de descrierea regiunilor NUTS 2. Prin urmare, la nivelul statelor australiene au fost întreprinse estimări ale emisiilor de gaze cu efect de seră.

(2)

În urma examinării, Comisia consideră că raportul transmis de Australia respectă condițiile prevăzute în Directiva 2009/28/CE, care permit unei țări terțe să utilizeze valori tipice unei arii geografice mai restrânse (statele australiene) decât cea folosită la calculul valorilor implicite: datele din acest raport se referă la emisiile provenite din cultivarea materiilor prime agricole (semințe oleaginoase de rapiță); se preconizează că emisiile tipice de gaze cu efect de seră provenite din cultivarea semințelor oleaginoase de rapiță vor fi mai mici sau egale cu emisiile presupuse la calculul valorilor implicite relevante; și aceste emisii de gaze tipice cu efect de seră au fost raportate Comisiei.

(3)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului privind durabilitatea biocarburanților și a biolichidelor,

(1)

Articolul 68 din Acordul de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific (ACP), pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte (denumit în continuare „Acordul de parteneriat ACP-UE”) prevede că trebuie pus în aplicare un sistem de sprijin suplimentar pentru a atenua efectele adverse pe termen scurt cauzate de șocurile exogene care afectează economia statelor ACP. La alineatul (4) al acestui articol se prevede că modalitățile sistemului de sprijin sunt stabilite în anexa II la Acordul de parteneriat ACP-UE.

(2)

Sistemul, astfel cum este definit în prezent în anexa II la Acordul de parteneriat ACP-UE, trebuie adaptat pentru a reflecta nevoile părților și pentru a asigura flexibilitatea și rapiditatea furnizării de asistență.

(3)

Articolul 100 din Acordul de parteneriat ACP-UE prevede că anexele Ia, II, III, IV și VI la acesta pot fi revizuite, corectate și/sau modificate de către Consiliul de miniștri ACP-UE, pe baza unei recomandări din partea Comitetului ACP-UE de cooperare pentru finanțarea dezvoltării.

(4)

În conformitate cu articolul 15 alineatul (4) din Acordul de parteneriat ACP-UE, Consiliul de miniștri ACP-UE poate delega competențe Comitetului ambasadorilor ACP-UE.

(5)

În conformitate cu articolul 16 alineatul (2) din Acordul de parteneriat ACP-UE, Comitetul ambasadorilor ACP-UE execută orice mandat care îi este încredințat de către Consiliu.

(6)

În cadrul reuniunii din 5 mai 2017, Consiliul de miniștri ACP-UE a mandatat Comitetul ambasadorilor ACP-UE să adopte o decizie privind punerea în aplicare a articolului 68 din Acordul de parteneriat ACP-UE, referitoare la șocurile exogene și de modificare a capitolului 3 din anexa II.

(7)

O decizie privind punerea în aplicare a articolului 68 din Acordul de parteneriat ACP-UE ar trebui să fie adoptată,